Anul al XCIX-lea Nr. 27 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 5 Aprilie 1936

GAZETA IRflHSILfflHIEISSDACŢiA şl ADMINISTRAŢIAÜ 8A 90V , SfBADA LUNGA Nr. 5.

Tsieîon 226 Abonament «aual 200 lei.Peatra siremfitate 500 lei. rentra autorităţi 600 lei.&SOBţuri, reçiame, după, tarii.

ma

O importantăînfăptuire gospodărească

Consiliul judeţului Braşov şi a însuşit cu unanim tale in şedinţa de Marcuri un important proie.t de hotărâre, — pr< zentat de pre* fectul judeţului pe baza unui referat al Serviciului agricol cu formule practice potrivite unei Imediate înfăptuiri — de-a se înfiinţa în comuna Sft. Petru o »Şcoală de agricultură a jude* }utui Braşov“.

Nevoia unei astfel de şcoli, care ţinteşte ridicarea ţăranilor români din acest judeţ la nive­lul agricol al celorlalţi concetă­ţeni, era de mult simţită. încă de-acum patru ani sub regimul Partidului naţionalţărănesc, pre* fect al judeţului fiind d»l G. Cu- ieanu, s’a început o importantă acţiune economică în judeţul nostru prin distr buire de viţele, purcele şi pasââ de casa de rassă locuitorilor români din comunele judeţului, prin distri­buirea de pomi fructiferi, prin înzestrarea satelor cu reprodu­cători, prin ridicarea de grajduri comunale, prin înfiinţarea de cooperative ca în comunele Stupini şi Tohanul-vechiu, toate puse sub controlul Camerei de agricuilură şi a Prefecturei, cari iniţiative au dus la cele mai frumoase rezultate, înmulţindu-se an de an vitele şi porcii de rassă în gospodăriile româneşti dela sate.

In acest plan de refacere a situaţiei materiale a ţărănimei noastre era luată şi înfiinţarea unei şcoli tehnice de agricul- iură, prin care să se ridice ni­velul cultural profesional al ţă­rănimei române şi prin ea a si­tuaţiei ei economice.

Sub actualul] prefect al jude­ţului d-1 Iancu Nan, care ca fiu al judeţului nostru şi ca bărbat înţelegător al marilor necesitaţi de viaţă el ţăranilor români, a- cest desiderat important, prin proiectul prezentat şi acceptat de Consiliul judeţean, se fa- Jâptuieşte.

Din proiectul însuşit de Con­siliul judeţean reţinem câteva hotărâri:

Şcoala aparţine judeţului Bra­şov. Ministerul de Agricultură, care va numi şi va plăti perso­nalul didactic de specialitate, va fi rugat să facă aceste nu­miri cu avizul conform al Pre­fecturei de judeţ, dat pe baza referatului serviciului agricol.

Penlru reşedinţa şcolii, Pre­fectura este învitată să facă de­mersurile necesare obţinerii ca- zarmei din Sft. Petru. întrucât aceste demersuri reclamă mai mult timp şi cum şcoala trebue să înceapă neîntârziat, se va achiziţiona o casă potrivită din comuna Sft. Petru, ai cărei cost se va achita din sumele provă- zute în bugetul judeţului pe anii 1936—37.

Terenul agricol necesar şcoa- iei se va procura în conformi­tate cu prevederile referaiului serviciuiui agricol, iar proprie­tatea imob lelor se va înscrie

în carlea funduară pe numele judeţului Braşov?

Vor fi primiţi în şcoală un număr de elevi determinat de comitetul de direcţiune a şcoa- lei, ţinându se seama de condi- ţiunea ca aceştia s.ă fie rom âni, f i de agricultori din judeţul braşov, absolvenţi ai şcoalei primare şi recomandaţi de cdf- ire primării şi direcţiunile şco a • lelor primare respective.

Cursurile şcoalei se f'xează la şase luni de probă. Alte şase luni curs elementar şi un an de practică şi specializare.

Un regulament special întoc­mit de Prefectul judeţului pe

baza referatului serviciului agri­col va prevede Rmodul de func­ţionare, programul de studii, disciplina interioară şi forma de gospodărire a internatului şcoalei. Comitelui de direcţiune ce se va constitui va elibera elevilor diplome de absolvire după ca­tegoria cursului terminat....

Nu putem decât să ne expri­mam marea noastră salisfacţ e în faţa acestei realizări practice, care, condusă cu pricepere şi chivernisită bine având în vedere exclusiv educaţia tehnică a agri­cultorilor, nu va întârzia să a- ducă cele mai frumoase roade. Felicităm în acelaş timp pe d-1 prefect şi serviciul agricol al judeţului pentru prezentarea pro­iectului, iar Consiliului judeţean pentru unanimitatea cu care şi a însuşit acest important proiect de înfăptuiri practice.

M i Fmtulii Mutgrijieste

— Urmare. — A părarea naţională

Una din cele mai întinse ale „Frontului Românesc“ apărarea naţională. Machiavelli credea că txistă o strânsă le­gătură între organizaţia politică şi cea militară. «Unde rânduiala politică e rea, nu se poate ca rânduiala militară să fie bună şi inyers“, — preciza secretarul florentin.

La noi se pare că rânduiala politică n’a fost prea bună. Aşe­zată aci în acest colţ de Europă, expusă la toate intemperiile vre­mii er trebui ca organizaţia po­litică să fie mai bună pentru ca apărarea naţională să poată în­frunta orice critică.

Roma şi-a păstrat libertatea şi şi-a impus forţa atâta timp cât a avut o politică sănătoasă şio armată naţională puternică. Sparta tot aşa.

Alte ţări însă şi oraşe şi-au pierdut libertatea şi indepen­denţa imediat ce au încetat de a mai avea o armată.

Călăuzit de această adâncă convingere, Machiavelli el însuşi a organizat faimoasa miliţie na­ţională pentru apărarea republi- cel Florentine. Principele Eugen de Savoia sfătuia mereu pe îm­păratul său să-şi organizeze şi să-şi ţină la dispoziţie o armată permanentă de 200.000 de oameni şi să aibă paralele ne* cesare totdeauna gata. Cu o astfel de armată, arăta princi­pele, monarhia va putea înfrânge toate adversităţile.

Românul n’a fost nici odată ostil rostului şi roiului de ostaş. Când pe vremuri comisiile im­periale recrutau voluntari în sâ­nul populaţiei ardelene, Româ­nii primeau bucuros să se înro­leze ia oaste. O făceau desigur aceasta şi pentru a scăpa de teroarea iobăgiei. „Decâl iobag unguresc, de o mie de ori mai bine ostaş împărătesc, cu fecio­rii, nepoţii şi strănepoţii m ei1.“ spunea tânărul valah ce mergea

de dr. Voicu Nifescu.

să se înscrie la oaste.însemna însă aceasta şi o

virtute, rămasă probabil lui dela strămoşii săi viteji şi dela cei ce au stăpânit odinioară lumea.

Cu o apărare naţională bine organizată, statul ce dispune de aceasta, este ferit de a recurge la ajutorut armatelor streine, care îi poate face multe nea­junsuri şi poate să refuze în a* celaş timp să ajute şi să pro­moveze pe cei mai tari şi mai mari decât el, ceeace de ase-

„P olitica pacifistă a Fran ţei se va afirm a cu atât m ai sigur ş i va avea cu atât m ai mulţi sorţi de izbândă, cu cât arm ata ei va fi mai puternică ş i mai bine în zestrată*— spun amicii fostului preşedinte ai Consiliului üe miniştri francez Laoal.

menea [îi poate pricinui mult rău.

„Frontul Românesc* nu poate decât să îmbrăţişeze cu toată însufleţirea afirmarea cât mai accentuată şi intensificarea cât mai potenţată a unui spirit militar tîn ţara noastră. Rasei noastre latine îi face foarte bine disciplina pe care fii săi şi o însuşesc cu uşurinţă în armată.

Lumea noastră din Ardeal a vorbit totdeauna cu laudă des­pre actele privind înfiinţarea re­gimentelor de graniţă constând în majoritate din populaţia ro­mânească. Grănicerii, cari au servit în aceste regimente, au însemnat o colectivitate de cul­tură, de bună stare şi de impu­nătoare disciplină şi mândrie ostăşească.

Românii, cari nu găseau pu­tinţa să înveţe, căci n’aveau şcoli, puteau în sfârşii s’o facă, ca grăniceri în şcolile de com­panii şi în centrele batalioanelor regimentelor grănicereşti.

Deşi desfiinţate de mult, a- ceste aşezăminte militare româ­neşti, urmând celor cari au sluj»t în ele, se deosebesc parcă şi azi de alţi tovarăşi ai lor cari nu au înaintaşi, foşti grăniceri.

Intuiţia de severă şi bjnefă- cătoare disciplină morală, ar­mata noastră care şi-a păstrat mai mult decât oricare alt aşe* zământ public, caracterul ei naj ţional, e îndreptăţită Ja toată solicitudinea statului.

Se cuvine deci ca politica a* cestuia să fie îndreptată în spi­ritul „Frontului Românesc*^ pen­tru ca şi apărarea ţării să fie cuvenit organizată.

— Va urma. —

D-1 Vaida-Voevod la Orăştie

Cetim în „Solia Dreptăţii11 dia O* răştie ;

D l Dr. Al. Vaida-Voeuod, su­premul conducător al Frontului Românesc venind dela grandio­asa întrunire ţinută la Timişoara, s’a oprii Ia Orăştk, unde a fost oaspete d*lui Dr. Aurei Viad.

Cu această ocazie Frontul Românesc, organizaţia oraşului Orăştie, i a dat o reuşită sere* nadă, cântânduse »Imnul redeş- teptÉrii* de cătră ccrul organi­zaţiei locale.

D l Dr. ÿictor Boroş, în cu­vinte s’mţiie pline de entusfesm a salutat pe marele conducător, dorindud sănătate şi deplină pu­tere pentru a duce la bun sfâr­şit mişcarea de redeşteptare naţională, care a răscolit cu a* iâta entusiasm suflatele româ­neşti din toate colţurile ţării.

A răspuns d 1 Dr. AI. Vaida- Voevod, cerând tuturora muncă şi disciplină, pătrunşi fiind de noul crez al naţionalismului şi grupftnrîu>se în jurul d lui Dr. Aurel Vlad, care este o cheză­şie morală superioară, pentru mişcarea şi lupta naţională des­făşurată de Frontul Românesc.

Membrii corului au oveţionat îndelung pe marele conducător, care a rămas plăcut surprins de acest gest frumos al organiza­ţiei Orăştie.

LEGEA jocu rilo r de n o ro c votată de Cameră, prin care se interzic jocurile de noroc, a fost votală cu unanimitate şi de Senat.

In n rü$Mercuri a fost prezentat d-lui

Eden, de către ambasadorul ger­men von Ribbentrop, textul răs­punsului germen la propunerile puterilor locarniene.

Daşi acest răspuns pare a fi redactat într’un ton mai con­ciliant decât primul răspuns, co­municat Consiliului Soc. Nafiu* nilor, el în fond nu e menit să modifice situaţia tulbure şi îngri­jorătoare. In primul rând acest răspuns nu va mulţumi Franţa şi Belgia, întru cât e lipsit de garanţiile de securitate, pe csre acestea vor să le aibă din paitea Germaniei.

Dela început Germania în răspunsul său irece, fără a-şi recunoaşte vina loviturei din7 Martie şi refuzând a aduce în feţa Cuiţli de justiţie interna­ţională din Hage, chestiunea compatibilităţii dintre tratatul de Locarno şi pactul franco>sovie­tic. De asemenea desconsideră propunerile dela Londra, referi’ toare ia efectivul trupelor şi a fort ficaţiilor în zona demilita­rizată. Propunerile Germaniei de noui pacte bilaterale de nea­gresiune sau de alta convenţii încheiate numai după negocieri bilaterale sunt deasemenea ds

Situaţia in ternaţioală.

IEInatură de a împicdeca o înţele­gere. ele pregătind* Europei nu mai frământări şi tulburări.

Sistemul propus de guvernul din Berlin — spun cercurile au­torizate franceze — iese cu totul de sub jurisdicţia Soc. Na­ţiunilor, ele cărei temelii şi me­tode sunt colective, astfel că memoriul german trebue con si- derat ca ducând la distrugerea Soc. N&ţiunilor şi împreună cu aceasta la nimicirea securităţii colective.

Guvernul francez — spun a* celeaşi cercuri — îşi va face cunoscut punctul său de vedere la conferinţa puterilor locar niene, care va avea loc ia Londra.

Austria a introdus serviciul m ilitar obligatoriu. Ungaria

în espectativăImitând gestul germanie5, Aus­

tria a surprins Europa cu o ho­tărâre similară. A introdus ser­viciul militar obligatoriu, fapt cere este viu comentd şi me­nit să atragă după el noui com­plicaţii. Indiferent de motivele cari au împins Austria ia acest pas, el însemnează o călcare a tratatelor şi un îndemn ţi pen­tru alţii in această direcţie.

Faptul a avut un puternic răsunet în Ungsria revizionistă, unde se caută să se pescuiască în apele turburate de Germ inia şi Aut trie. Presa ungurească comentează gestul Austriei ca ceva favorabil revizionismului unguresc.

Se simte totuşi o rezervă în scrisul ziarelor maghiare, care este provocată de atitudinea necunoscută încă, pe care o va lua Mica înţelegere.

Salarizarea preoţilorO delegaţie de parlamentari,

în frunte cu d-1 N. N. Săveanv, preşedintele Camerei, s'a pre- zenttit Maiţi seeră d-lui prim* ministru G. Tătărăscv, spre 'a-i expune doleanţele preoţilor.

in urma dişcuţiunilor avut?, la propunerea d«lui prim-minis­tru, de acord cu d-nii miniştri

de finanţe şi cu;te, — s’a votat un articol unic la legea cultelor, prin care preoţii sunt asimilaţi funcţionarilor publici, ier în ce priveşte salerizarep, pe lânyă fjndurile prevăzute în buget, li se mai acordă din fondul de credite extraordinare, suma de 30 milioane lei, A

Pagina 2 OÀZETÀ TRANSfUVÀWI Mr 2—t9S0

Delà Dninnea foştilor ïoinntariC om itetul central al ,U. F.

V. R. a fost convocat în şe­dinţă plenară la Cluj pe ziua de i 9 Aprilie a. c. având Ja ordi­nea zilei: 1. Raportul Biuroului Centre 1 asupra activităţii interna şi externe şi 2. Convocarea şl stabilirea programului congre* iului general.

A dunarea generală a B ăn cii V oluntarilor, neîntrunindu-se numărul de mămbrli prevăzut de statut, fc’a amânat pe Duminecă 5 Aprilie a. c.

F o şti ofiţeri voluntari de* cedaţi „O ueta Voluntarilor" înregistrează cu mult regret moartea foştilor ofiţeri voluntari Ariton Pôscariu, dr. /. Zileriu, Joan Vespasian Şiaro, Victor Ciuta şi loan de Repta (S ic o vina). Odihnească în pace.;

C artea de aur a U F. V, R„ pentru care au sosit numeroase contribution!, va cuprinde numele tuturor voi unt mior, biografia lor precum şi faptele de vitejie în timpul războiului.

„Eminescu şi Lenau“D 1 Dr. Seoer Benţiau şi-a

la 30 Mirtle a. c. conferinţa cu titlul de mai sus, în camera de muzică a Ii eului Härteres. Ex* punerea a făcut-o într’o admira* bilă limbă germană. Făcând mai întâi o scurtă biografie a celor doi meri potţ*, a trecut la sta- bilirea afinitôtilor, a punctelor de asemănare, scoţând în evi­denţă toate însuşirile nuri su­fleteşti, idealurile de cari erau animaţi cei doi poeţi» dintre cari Eminescu era, fireşte, superior, In măreaţa sa personalitate.

După terminarea frumoasei conferinţa ţinută la în?itatia sec* ti ei Braşo? a institutului de cui* tură rouă io g erman, o seamă de persoane din asistentă, care l a aplaudat călduros, l-a sér bă* torit pe conferenţiar la o masă comună în sala restaurantului „Coroana*.

FiscaleMinisterul de finanţe, cu or­

dinul circular Nr, 417376—1936 aduce la cunoştinţa celor inte* resaţi, că sunt obligaţi. în con formitaie cu art. 6 din legea au­tomobilelor, să dea décoratif, in prima jumătate a lunei Aprilie :

1) Toti proprietarii, cari nu şi au declnrat pentru impunere autovehiculele pe cari le posedă.

2) Toţi cei cari au adus mo* dificări, sch mbâadu*le greutatea.

3) Toti acei câri au sshîmbat destinaţ a autovehicol ului, spre e* xemplu: din aut imobil de piaţă l-au transformat în automobil par ticular etc,

Reviste„Lumea N ou ă' Nr. 3 cuprin­

de, sub titlul »Geneza şt desti­nele corporatismului contempo­ran- comunicarea făcută la »Aca- dé mie des sciences morales et poliffqies* de efitră d l Mihail Manoilescu. De notat că e prima conferinţă despre corporatism, care se expune dela tribuna a* cestei înalte Instituţii. Reţinem următoarea definiţie :

•Corporatismul este sistemul de organizare economică, so* cială şi politică, care urmăreşte realizarea ţelurilor supreme ale naţiunei, prin integrarea juridică a categoriilor funcţionale ale a- ceeteia".

Da asemenea :»Stalul liberei, fundat pe prin*

cipiul abţinerii şi neintervenţiei In domeniul economic, trebue să cedeze astăzi locul unui nou model de stat“. Acesta nu poate fi decât Statul corporatist, care însemnează, în primul rând des­centralizarea funcţională, (e de remarcat că există actualmente in Europa trei state cu consti­tuţii corporative s Italia, Portu* galia şi Austria.)

D 1 ing. C. N culescu continuă studiul d sale »Teoriile d lui Mi* ha'l M noilescu asupra corner ţului internaţional şi aprotecţio* nismului",

Sub titlul »Consideraţiuni pen fru o nouă ştiinţă economică“, d'l C. Petrescu ne dă un ede1 vărat model de studiu filozofic şi doctrinar, expus într’o formă concisă. D sa, remarcând că ştiind economică a început prin a fi liberală, ajunge la conclu* zia c ă :

»vechea ştiteţă economică. — valabil^ şl justă faţă de împre­jurările în care s’a născut, — este astă d cu fotul anacronică şi deadreptul absurdă, în uni* versalismul şi absoiutul ei*.

in rest, o justă purere la punct asupra situaţiei internaţionale, arătându*se că mijloacele de in* formaţie ale opiniei noastre pu* blice sunt foarte subiective. Ci tăm textual :

„trebue să Judecăm evenimen tele externe numai din punctul de vedere al interesului fârii noastre, care poate f i în mutte împrejurări altul decât acela al aliaţilor noştri

»nu există alt drept şi altă morală în domeniul in^ernaţîo* nat decât dreptul şl morala in* teresulul respectiv.,. Nu există drept în domeniul ist naţional decât ceeace e bazat pe interes şi e garantat de forjă. Răib&ful este, deci, pâaă acum, unica ju­risdicţie internaţională*1.

ing. 1 Mur őr oi a

Pentru R E U M A T I C I , nevralgic i , a r t r i t i c i ,TOGAL este medicamentul ideal.

O cură cu ta­blete TOGAL e r e m e d iu l ideal al reu­matismuluifi nevralgiilor.

Fabrica de hârtie Zârneşti S.A.R.B R A Ş O V .

■ . - a ' " T m * , .. ........; ... - ....................s. ■ = = = = = ................ ............... r r - r ; 'Tir1— ........ i;'::■■■ 1 ' ffl

C o n v o c a r eIn conformitate cu statutele, Domnii acţionari ai Societăţii »Fabrica de hârtie Zârneşti S. A R»

Braşov“ sunt convocaţi în

Adunare generală ordinarăpentru ziua de 28 A prilie 1936, ora 117-2 a. m. la sediul Băncii Comerciale Române S. A. în Bucureşti, Strada Smârdan No. 3, pentru a delibera asupra următoarei ordine de zi :

1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie asupra gestunii anului 1935.2. Raportul cenzorilor.3. Aprobarea bilanţului, a contului de profit şi pierdere şi descărcarea Consiliului şi Cen*

zorilor pe exerciţiul trècut.4. Distribuirea beneficiului.5. Fixarea onorariului cenzorilor.6. Alegerea Consiliului de Administraţie.7. Alegerea Comitetului de Cenzori.Spre a putea lua parte la această adunare, Domnii acţionari sunt rugaţi, a depune acţiile

lor la Banca Comercială Română, Bucureşti, sau la Banque de l’Union Parisienne, Paris 6 —8, Boulevard Haussman, sau la Schweizerische Kreditanstalt, Zürich, sa i la Banca Generală de Credit Ungere, Budapesta, sau la sediul Societăţei noastre în Braşov, Strada Castelului No. 138, până la 13 Aprilie 1936.

Consiliul de Administraţie.A C T I V Bilanţ la 31 D ecem vrie 1935. P A S I V

Imobile,maşini, insta- laţiuni şi brevete .

Casa direcţiunei în Braşov, Str. Caste­lului No. 138. . . .

Casa de locuit în Braşov, Str. Caste­lului No. 136 . . . ________

Cassa n u m e ra r ......................Cauţiuni ..................................Efecte-publice şi participaţiuniD ebitori.......................................Hârtie şi pungi în depozit . Materiale în depozit . . . .

58.146.777-90

3.311.53308

393 43090 61.851.741-88 438.740 —

4.650'— 1.982.000’—

23.151.251*— 9.389.089*—

12.142.939*—>

108.960.41088

Capitel ................................................ 27.000.000*—Fond de rezervă.............................. 4.253.996*—Fond de rezervă extraordinar . . 3.500.000*—Amortizări................. 37.82 Í.432*—

în anul 1935 . . . 5.738 675*— 43.560.107 — Fond de rezervă pen­tru dubioşi . . . . 650.000’—în anu l..................... 100.0 >Q- - 750.000*—

Fond pt. asistanţă al funcţionarilor şi lu­crătorilor . . . . 3.100.000-— în anul 1935. . . . 400 000*— 3.500.000*—

C re d ito r i ................. ......................... 19.254.486*—Beneficiul net:

Report din anul 1934 366.965 88 Beneficiul net în

anul 1935 . . . . 6.774.856*— 7.141.821-88

108 960.410-88

D E B I T Contul de profit ş i p ierderi la 31 D ecem vrie 1935 C R E D I T

Salarii, remuneraţiuni şi cheltueli 8.377.610*— Report din anul 1934 . . . . . . 366965*88203.785*— BeneficiDl brut . . . . . . . . 29.985539-—

Impozite ........................................... 6.445.113 —Amortizări ....................................... 5 738.675*—Fond de rezervă pentru dubioşi . 100.000*—Fond pt. asistenţă al funcţiona­

rilor şi lu cră to rilo r...................... 400.000'—Diferenţe de curs la efecte publice 1.945.500’—

Bénéficiai net:Report din anul 1934 366.965*88Beneficiul net în

anul 1935 . . . . 6.774.856*— 7.141.821*8830.35250488 30.352.504-88

Şeful contabilităţii : Director comercial şi administrătiv :(ss) Eduard H aiser, (ss) i. M. Schm idts,

contabil autorizat.

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E :(ss) I. V. Stîrcea, (ss) Dr. H. Herz, (ss) Iacques Axenfeld, (ss) Dr. C o n st.B u cşan ,

preşedinte. vicepreşedine.(ss) Armin D eutsch, (ss) Dr, A u r.d e Dobay, (ss) Gh.M . D obrovici, (ss) Rudolf de Kállay,

(ss) Iancu Nan, (ss) A. P opovici-Taşcă, (ss) O ctavian Stoichiţă.Verificat şi găsit conform cu registrele societăţii :

C E N Z O R I :(ss) C. R. M ircea, (ss( Dr. Dion. Moldovan, (ss) Dr. C aro l Revay,

(ss) Ernst Sch n eer, (ss) Theodor Vukovári.

La Dumineca FloriilorIată azi pe Cel mai smerit şi

slujitor până la moaite încon* Jurat de apostolii săi ş! urimtde mulţime mare de popor, se apropie de porţile cetăfii sfinte cari nu mói pot rezista strigăte lor ce întâmpinau pe împăratul Cerurilor: »Osana... bine este cu vântat cei ce vine întru numele Domnului“.

El îc?ra cu mărire pentru ca mai apoi prin umilire şi grozavă suferinţă să înalţe pe acel po por ce zăcea în mare întunerec al păcatelor. Se apropia Intrarea Sa m Ierusalimul ceresc şi acu n aducea dapă Sine mulţime multă de popor, öcel simbol al lumii întregi ce*L urme-zs la jertf i Sa ce spală fărădelegea şi îmbie iertarea.

Dapă obiceiul regesc de pe

vremea aceea, încalecă pe un asin, primeşte podoaba cu ra­muri de finie şi aşternut de hai ne, pentru ca să determine pe cei tari în răut a e, spre desco perire a Sa, SS L cunoască ca adevărat Mesia cel aşteptat de peste veacuri şi să L urmeze ca pe un împărat, a cărui împără } e nu <?ste din lumea aceasta, (lo&n 18 v. 36) Iar când fariseii Încearcă ca să scadă din im­portanţa acestei primiri trîum fale, Isus le răspunde : »Zic vouă, că de vor tăcea aceştia, pietrile vor str g 5“. (Luca 19 ?. 40).

Iar după nenumăratele bine­faceri. ce a revărsat Dumnezeu peste poporul său şi după atâ

I tea minuni săvârşite de Fiul• Său între ei, a încheiat cu acea*I stă intrare triumfală în Ieruaa*

li n Soaţe descoperirile din afară, pentru ca măcar în foţi jertfei Lui să L cunoască. Intrând ca împărat al Ceriurilor, aşa de a- devăret precum şt pietrile, dacă nu ar fi elicineve,ar putea năr- taris?, era o penultimă dar con­vingătoare arătare publică.

S’a crezut că după auzul atâ­tor pilde înţelepte, la vederea faptelor Sale minunate sau la arătarea Sa împărătească, ini mile se vor îmblânzi şl ochii lor li.se vor deschide. Dar înzadar, acel neam pătimaş şi orb, care azi strigă »Osana...* Ii va duce, pe acest Stăpânitor al vieţii, prin toate înjosirile, pirosindu*L peste câteva zile între făcătorii de rele. înzadar se întunecă soa rele, înzïdar catapeteasma bi sericii ii*se, rupe în două, în* zadar se mişcă pământul şl mor mintele aruncă viaţă, acest neam păcătos şi îndărătnic perseve­rează în neascultare.

Noi, cari azi trăim acea zi de înaltă reculegere sufletească şi I cari a n însoţit pe M întâi torul Hristos cu ramuri vsrzi în sf. Biserică, unie întotdeauna la sf. Liturghie se urcă spre jertfă pentru ale noasire păcate şi fără­delegi, să ne cercetăm puţin. Sâ ne întrebăm în primul râ^d daca şi noi despreţuim înaltul îndemn al Talălu*, care pr n mijlocirea Fiului Său ne chiamă az>.

Neîncet t Duhul Domnului stă- ruieşta a pătrunde în gâaduriie şi în inimile noastre, ca să*L primim pe Domnul cu dragoste şi însufleţire, Ţinem noi seama de aceste îndemnuri cereşti cari ne au venit şi cu ocazia sírba- tori'iä sfinte de azi? C ă jî ua ales scriitor al Bisericii spune că : »a despreţul întâiul îndemn al lui Dumnezeu este, în primul rând a fi uşuratec, al doilea demi de pedeapsă, al treilea foarte primejdios şi a le neso*

coti pa toate este moarte 'hotă­râtă*.

Deci, iubite convieţuitor, ce a- lergi azi în periculoasa vâltoare a lumii plină de păcate, fi bu­curos că azi Mântuitorul vine b'âad ca să ridice blestemul ce ţi fice viaţa nesuferită* Intâm* pină-L cu cântare de mărire pen­tru atâta iubire adusă pentru noi din cer şi aşterne înaintea Lui inicna ta ca prin ea, $n în- ireagă fiinţa ta să intre El care pentru noi şi a noastră mântuire

pogorâi din cer. Şi oacă prin Biserica Sa vei auzi glasul Lai, care ie cheamă spre mă* nr«t şi fericire eternă, ascultă sjîba apostolului care zice: tfuânâ aa& ţi glasul Lui, nu in* vârtoşii inimile voasir*. (E rei3 v. 3 8). Arain.

Pr. Al. Florea Via Jeni,

Si 27 1936 GAZETA TRANSILVANIE* Pcfliaa f

C I NE MA »ASTRA*începând cu 3 A prilie a. c .

Am fost Jack MortimerUn m are m ister; C in e l a u cis pe M ortiner Cu Adolf Wohlbrick şi Sybille Schmitz.

Fo x Journ al ş i com p lectare co lo ra tă .

Pentru copii, dam e şi dom ni găsiţi

încălţăminteace a mai

T R A I N I C AF R U M O A S A

E F T I N Adin materiale garantate Ia

Depozitai D. M9C10RNIŢA138 2 —5 B raşov , Str. Voevodul Mihai (Vămii) 14

Âcolr», unde s’a făcut împrejmuirea cu câ nsji, acolo este prăvălia lui

10S IF K O N YAmezelar şi mScelar.

Cu prilejul c6n cursului de vitrine aceaiă prăvălie a obţinut primul premia

Şl dvosstră câşliga)!, dacă cumpăraţi aci,căci vă puteţi apro­viziona întotdeauna cu carne proaspătă şi mezeluri,

fiind servl|i cu atenţiune.Şuncile de P aşti sa le cumpăraţi necondiţionat dela noi.Str. Hirscher Nr. 1 Telefon 901. Str. Lungă Nr. 93. Telefon 902

132 4 - 6

Sportul de pop ice.

Rezultatelebrasurilor de campionat[pe echipe ş i individual din legiunea B raşov , fi nu te în

luna Martie 1936.SocietÔfi.

„Virtus* Sft. Gheorghe 974 Şuncte, .Harghita* Braşov 959, „Klinger* Sft. Gheorghe 939k *»Mihai Viteazul* Braşov 881, ^Biumëna* Braşov 879, „Vifo* tal* Braşov 873, »Fortune“ Sft <5heorghe 871, „Prietenii Suni* Braşov 864, „Secui* Braşov 829, „Sicuiia* Sft. Gheorghe 821, ,fFrătm* Braşov 8*5, „Înţelege* tea* Braşov 812, „A, S. C. A.

? M* Sft. Gheorghe 809, „Subur- ini* Braşov 804, „Şoimii Bara iOitului* 803, „Românul4 Sft. Gheorghe 791, „Ciucaşui* Cer- ,iiatu 784, „Concordia* Braşov 767, „Veselia* Braşov 752, „Vie 4ora* Braşov 750, „Braşovie* Braşov 735, „Şoimii* Braşov 735, «Gloria* Braşov 725, „Coltea* Braşov 712, „Turui* Braşov 700 «I. A. R.* Braşov 694 „Sparta*

i Braşov 628, „Şnur* Racoşul de [ Jos 613, „Oltul* Sft. Gheorghe .585, „Stăruinţa* Tg. aâcuesc,

; «Avântul* Ozun, „Rapid* B ra* /olt, „Unirea* Braşov, „Tricolor* Braşov, ,A qiila" Braşov.

Indiuidual.Marton Tamas (Hargh.ta) 141

funcie, Munteetnu 1. lan (Mihai I Viteazu) 135 Szebo Mihály (Şnur) 132, Jak-ib Ştefan (Su* èurbiu) 124, C sike Mihá y (Să cui) 115, Péter ioan (Ciuca-

I şui) 114.Preşedinte:

: Petru Wogner.Secretar general:

losij L. Mater.

un tombal cu pe­dală, marca

Szonda, ici perfectă stare. Infor* majiuni Sir. Valea Tei Nr. 6.

35 1 - 0

cazan de fert ţuică (alambic)

100 1. Badianu, Satulung 1153.146 1—2

AVIZAvem onoare a aduce la cu*

noştioja clientlor noşirf, că au* t©camioanele d nei Irena Bâr­san şi td lui Kovács Cyula nu mai sunt în serviciul inireprin­derii noastre, deci sus numiţii! nu sunt îndreptăţiţi a prelua In numele nostru mărfuri, căci nu răspundem pentru nici un fel de activitate a lor.

„Taxicar*Vasile Bedifeanu,

înlrepridere de transporturi B r a ş o v ,

Str. I. G. Duca Nr, 14 150 1—1

VID É |i in1 0 - 1 2 - 1 4

găsiţi la

Pivniţele de vio„ B a c h u s 44

Str. Regina M aria Nr. 12.151 1 - 3

□

□

Desfacere ieftină de Paşti!

Ciorapi de ată decsebit de durabili.

3 p erech i le i 100FRANCISC GROSS Str, Regele Cerol 38,

129 2 —3 (in curte)

E lucru ciudat :Am în trat murdar,Şi am eşit curat!Ov. puteţi ptr. p'jîlni bani, a eurfiti si vopsi (a

Ciirăţ&torle chimică şl bolangerle , , K R I S T A L V

B R A Ş O V , Str. SFT. IOAN No. 4. Str. Bariţiu 28. — Str. Iultu Manlu SX

tv J<v, £ '£

EUE MOMENTUL DE AVĂ IHÎTALATCI F F rtk l i

PI anană la 15 A p rilie , taxa de insta laţie a fo s t suprim ată, ia r p la ta abona­m entului se va prim i în RATE L U N A R E

• Plătind deci, abonamentul pe o lună, aveţi imediat telefon la do-* miciliu, la magazinul sau la biroul Dv.• Profitând de acest avantagiu, veţi înviora afacerile Dvs., vă veţi mări confortul şi veţi accelera comunicaţia.• Pentru toate interesele Dv. aveţi nevoie de telefon. Profitaţi de avantaj iile acordate acum.

>jû & o r u o J L\ n !

Profund îr durera ti aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cunos­cuţilor că bunul nostru soţ şi tală

E D M U N D L E D E R E Rcontrolor sup. financiar i. r.

a încetat din viată azi dim. ora 7, după grele suferinţe, în vârstă de 60 ani, după o căsă­torie fericită de 28 ani.

înmormântarea are loc Duminecă în 5 Aprilie d. a. la ora 4. d'n locuinţa îndo* liată, Sir. Avram Idncu (Str. Laterală) No. 1, în cimitirul romano catolic din Blumena, Str. Fântânei.

Slujba religioasă de pomenire are loc Luni, 6 Aprilie, ora 8 dim. în Catedrala romano'catolică.

Rugaţl vă pentru suflUtul răposatului.Braşov, 3 Aprilie 1936

Familia îndoliată.152 1—1

Primăria Municipiului Braşov

No. 1.313—1936 Serv. technic.

PublicafiunePentru procurarea materialelor

de fier, cuie, unelte, tablă de cauciuc etc. necesare lianei de apă a Municipiului Braşo? în «nul 1936 “ 37, se ?a (ine licî tatie publică în ziua de 8 Aprilie a. c. orele 11 a. m. în cabine­tul primarului.

Valoarea totală a furniturii este de 170.000.

Garanţia provizoră este b% din valoarea ofertei.

La licitaţie poate lua parte orice firmă, care poete dovedi ca se ocupă cu astfel de furnituri şi are firmă înregistrată.

Termenul de livrare esta la 2 zile după facerea actului de comandă.

Conditiuni detailate, precum şi tabloul materialelor necesare sa pot obţine la Uzina de apă a Municipiului.

Braşov, la 19 Marile 1936.Comisia Interimară,

p. Preşedinte:Dr. N. Stinghe.

p. Secretar general ! 136 2—2 Dr, Popou ici.

Şeful Serviciului:Ing.-Şef : Socol.

Primăria Municipiului Braşov,

No. 313—1936 Serv. technic.

P i n n e io l i t i l tPentru procurarea a 208 buc.

contoare de apă de 13 mm. până la 0/20 mm. diametru ne­cesare Uzinei de apă a Muni*

cîpiuiui Braşov, se va tine licî» tejie publică în ziua de 8 A* priiie a. c. orele 12 în cabine* tul primarului.

Valoarea totală a contoarelor este de 680.C00 lei.

Garanţia provizl este de 59/# din valoarea ofertei.

Termen de furnizare este de 30 zile dela primirea comend&

Condifiuni detailate, caiet de sarcini şi tablou despre contoa« rele necesare se pot ob}ine la Uzina de apă a Municipiului.

Braşov, la 19 Martie 1936. Comisia interimară,

p. Preşedinte:Dr. N, Stinghe.

|p. Secretar generali 137 2 - 2 Dr. Popou ici.

Şeful Serviciului :Ing. Şef Sosol.

PagUa 4 OAZETA TRANSILVANIEI Nr 27—1956

întrunirea Consiliului judeţeanS’a hotărât: înfiinţarea „Şcoalei de agricultură a jud.

Braşov“.

Miercuri la amiazi s’a des­chis în sala prefecturei sesiunea de primăvară a Consiliului jude­ţului Braşov sub presidiul preo­tului I. Nan, f ind de fată pre« fectul judeţului d ) /. Nan, noul director el prefecturei d-1 /.Mir cea , 22 cc nsilieri aleşi, între cari lofi consilierii opoziţiei d-nii: G. Cuteaitu, V. Branisce,O . Roşculeţ, dr. P. Debu, A,Stoian, dr. A. Suclu şi C. Ma­rian, precum şi aproape to|i con­silierii membri de drept.

Infrându*se în ordinea de zi prefectul lancu Nan dă cetire unei amănunţite şi importante dări de seam ă asupra siiucţiei judeţului începând delà 1 Nov 4935—1 Martie 1936, asupra căruia vom reveni. Expozeul, a cărui cetire a durst o oră şi V2 a fost luat unanim şl cu apro bare la cunoştinţă, evidenţiin- du se o prod g oasă activitate desfăşurată pentru promovarea Intereselor judeţului.

Trecêndu se la alegerea Bi­roului judeţean au lost realeşi pe un timp de un en: preşe dinte preot I. Nan, vice­preşedinţi d-nii dr. Ziske şi Bá­lint, secretari d nii M. Gârleanu şi I. Of bar, chestori d-nii i.Constantine seu şi Plajer.

Se trece apoi ia alegerea ce­lor 5 comisiuni conform nouii legi administrative. Noua lege dispune între altele, că cei cinci raportori ai celor 5 comisiuni constituesc noua delegaţiune permanentă, în care trebuie să f ie reprezentată printr’un ra­

portor şi minoritatea electorală din Consiliul judeţean.

Aceste comisii s ’au ales pre­cum urmează:

Comisia administrativă şi fi nanciară de control : G Roş u let, C. Weinhold, I. Strat, dr. A, Suciu, A, Piele r, dr. Veleriu Puşcariu; raportor d l Weinhold.

Comisia de lucrări publice: Const. Marian, D. CăpSţnâ, dr. Endre Pop, dr. V. Ziske, Ion Orban, Ion Spârchez; raportor d-1 /. Orban.

Comisia economică: dr. Aurel Sfoian, G, Cuteanu, par. Eiescu, W. Stephîni, G. Gologsr, An drei Bálint; raportor d 1 dr. Aurel Stoian.

Comisia de culte şi înoăţământ : păr. dr. Debu, păr. Ion Nan, păr, D. Greceeni’, Leonte Taus, preot Z Popovie», I. Constan* tine seu; raportor păr. Ion Nan

Comisia sanitară : Victor Bra* nisce, dr. Brătanescu, M, Gâr­leanu, dr. Giăjaru, dr Prişcu; raportor dr. Brătănesou.

Din noua delegaţie perm a• nentă fac parte prin urmare d-nii dr. Aurel Stoian (repre­zentantul .Frontului Românesc*) preot /. Nan, dr. Brătănesou, Weinhold şi /. Orban.

întrucât părir iele Nan, preşe d consiliului a fost ales în dele* geţi a pernuntntă, d*sa îşi dă di misia, care este primită.

Se aleg apoi membri în con­siliile de: recepţie, recrutare, verificare, igienă, în conitetul şcolar jad , şi in eforia jud. şi rurală.

înfiinţarea Şcoalei de agriculturăIntervertindu-se ordinea de zi

se la în desbatere raportul şi propunerea d lui prefect de ju­deţ I* Nan pentru înfiinţarea unei şcoli de agricultură în jud. Bra şoo si anume în comuna Sân - Peiru

In vederea îofilnţSrii şi susţi­nerii acestei şcoît pe anul 1936 *—37, judeţul contribue cu lei750.000 şi în csz de nevoie, prin credite extraordinare cu o $Hă sumă până la iei 200000 Camera de agricultură din Bra şov cu lei 20000) în numerar şl cu alte 300.000 lei în inven­ter. Prin urmare un total de le!1.500.000 iei, la care ;se mai a- daugă subvenţia pusă în vedere de Ministerul Agriculturii.

Proiectul înfiinţării acestei im­portante instiluţiuni economice, după ce s’au dat foaie amănun­tele prîv.tor la finanţarea şl fun­cţionarea şcoalei dela Sân* Petru, a fost admis cu unanimitate de voturî.1

Şedinţa Consiliului a luat sfâr şit la ora 3 d. a. Viitoarea şe­dinţă va fi notificată în scris membrilor Consiliului judeţean.

PARLAMENTUL a luat va canţa până în ziua de 15 Apri­lie, când se va îachide sesiunea ordinară prelungită.

D-1 O. G oga — p rofesor universitar. Camera şi Senatul au votat proiectul de lege, pre zentat din iniţiativă páriámén* tară, prin care se înfiinţează pe lângă facultatea de litere şl fi iosofie din Cluj o catedră de cultură română modernă, ai că* rei titular să fie poetul Octavian Gogs.

D ieta au striacă a votat prin aclamaţii legea prin care *e prevede restabilirea serviciului militar sau civil obligatoriu.

Expoziţia Camçrei de Muncă

Braşov.Lunf, 30 Martie a. c. a avut

loc, în sala Căminului de uce­nici »Regele Ferdinand*, des­chiderea expozijiei de lucrări ale ucenicilor, organizată de Camera de Muncă din Braşov.

La această festivitate au par* ticipat din partea Camerei de Muncă d-nii: Gh. Curcă, preşe­dinte; Aurel D, Manea, secreta­rul Camerei; Gh Gologan, Ioan BagoTy şi Iosif Munteanu, vice* preşedinţi ; din partea Ministe­rului Muncii: d l dr. N. Popea, inspector general al munci’, iar din partea Căminului, d-1 Ioan Tara?, director. A mai asistat şi un public numeros, precum şi 115 ucenici.

In cuvântarea sa, d-lGh, Curcă, tine să accentueze că:

»Am încercat să organizăm această expoziţie într’un cerc restrâns, fără sgomot şi fără re­clamă, numei cu scopul de a vă putea cunoaşte de ce sunteţi ca­pabili în ucenicia voastră. De strădaniile voastre au dreptul să se bucure atât patroLii cât şi lucrătorii, cărora trebue să le fiţi recunoscători pentru stăru* inţa şi sarcina grea ce şi tu luat de a vă lăsa moştenire o meserie, o pâine câştigată în cinste şi vrednicie în câmpul muncii*.

Pentru aprecierea lucrărilor a fost instituit un juriu compus din d nii: Dr. N. Popea, preşedinte; Aurel D. Manea, secresar; Gh. Gologan, din partea Secţiei m> str iaşilor din Camera de Muncê ; C. Ştefănescu, din partea Sec tiei lucrătorilor.

Pentru lucrările merituoase s’au acordat din partea Camerii de Muncă 3 premii şi anume:

Premiul I Lei 1000* —II „ 7? 0 ‘—

» IU » 5 0 0 --S ’au mai acordat afară de a*

cestea, 4 distincţii à iei 250, 10 menţiuni a Iei 200, precum şi 17 premii ds încur care de câte lei 100.

D l Ioan Toraş, directorul Că minuiui, a mulţumii Camerii de Muncă din Braşov, că prin a ceasta expoziţie a înţeles să dea un imbold tinerelor vlăstare, în dragostea de care sunt animaţi pentru învăţarea meseriilor.

Ca înt heiere, d 1 dr. N Popea, ca reprezentant al M ni sterului Muncii, ţine să tălmăcească ură­rile de bine pentru frumoasa iniţiativă, care aduce un aport în plus în câmpul activităţii Ca* merei de Muncă din Braşov.

Expoziţia este deschisă până la 5 Aprilie inclusiv şi se poate vizita ia orice oră din zi.

h —e —f.

Nu s’au furat planuri la I. A. R.Unele ziare au înregistrat ştirea că s'ar fi furat dela Fabrica

L A. R. Importante planuri şi schije de construcţie cari privesc apărarea antiaeriană.

Adresându ne astăzi dlui prim procuror Radu Pascu, dsa ne-a autorizat să comunicăm, că nu s ’a săvârşit nici o spargere şi deci nu s ’a furat nimic. Totul se reduce la 2 copii de planuri fără^nici o importantă, pe cari şi ie-a însuşit un lucrator, care, după ce a fost interogat, a fost lăsat liber ne având nici o vini.

Ultime informafiuni — Radio.P aris , 4 Martie, — Răspunsul Franţei la propunerile Ger­

maniei se va prezenta Luni.W ashington. — Asasinul Hoffmonn a fo st esecutat azf \

noapte la ora 2.A dis-A beba. — »Deutscher Curier* comunică că armata

abesinienă „în retragere a părăsit mari cant tăti de materiale, Negus ul a dispărit fără urm*. Situaţia în Abesinia este desolantă» ^

Încheiereacursu rilor şco a le i ţărăn eşti

din B raşov

Anul acesta s’a ttaut la Bra şov al treilea curs de şcoală ţărănească, organizată de des­părţământul „Astra* al judeţului nostru. Remarcăm cu această o cazie faptul, că de prímáddá, în această primăvară a fost de schis cursul de şcoală ţărănească şi pentru educarea fetelor şi fe* meilor din jud*. t

Alallăeri a avut loc serbarea de încheiere a cursului. A fosi o frumoasă şi impresionantă ser­bare, unde elevele cursului au făcut o frumoasă do?adă a ta* lentelor 4 şi dispoziţiilor artis tice a'e lume« dela ţară« Mal multe cântări bine executate, poesii bine şi ru senti ment spuse, o piesă teatrală urmărită cu in- teres şi jocuri naţionale, ceri au stârnit o deosebită impresie, au format programul serbării de in chidere a cursului.;

Dorim tinerelor şi tinerilor, cari au fost în primăvara acea sta elevi ai şcoalei ţărăneşti, să ducă cu ei şi să samene cu cât mai mult folos sămâtiţa culeasă în şcoala organizată pentru bi­nele şi ridicarea lamei româ­neşti dela tară.

Reum atismul vindecat com ­plect. Sufeream de muiti ani de reumatism, am încercat multe medicamente ce sunt indicate a vindeca această boală, Insă în zadar.

După recomandata medicului, am încercat şi tabletele Togal, cu care m’am 1 indicat complect, aşa că îl recomand cu conştiinţa împăcată tuturor suferinzilor ca cel mai bun şi eficace medica­ment.

V. Mihăilescu,Str. Ispirescu 91, Bucureşti

flflBUBl PMCiKEpentru SLi tele sărbători Vă rugăm a Vi le procura dela s i n g u r a firm ă

rom ânească

Drogueria „APOLLO“S tr . Voevodul Mihai No. 9

(lângă Cinema Capiio-) Foarte bine asortată cu articole de droguerie, parfumerie fină, cofrete, surprize şi a p a r a t e

fotografice.C» mulţumiri

Mih. şi FI. Iordăchescu445 2 -3 t«rrr> asistă,

y* / sapi / j T i

,v ' “>» ! |||

Vv

\y\ v'!v \ * * >ii. I

Ä I J

Schimbaşişi

premilitariveniţi să faceţi foto­grafii frumoase, cu pre­

ţuri modeste laFOTOGRAFUL

„ C A R M E N “BRAŞOV

Str. Voevodul Mihai 25Telefon 731

S i ,

S .f f l

mf i r .Ä 8T8A * Briîse^. - «Tfpografief VkfôF Branlsee Braşov«.

Boletinal Politiei.Un îndrăzneţ furt La bi»

roul administrativ şi informativ »Documenta*, proprietatea d Iui Traian Sulică din Braşov Str, L C. Btăiiami Nr. 64, Sânbătăe noaptea s’a comis ua îndrăzneţ furt. Hoţii s’au introdus cu chei potrivite, prin uşile dinspre curte. Duminecă dimineaţa, când pro­prietarul biroului a venii la bl* rou, a constatat lipsa următoa­relor obiecte : O maşină de scris »Undeiwaod*, cu seria 2,052689—5, o iădîţă cu medi­camente, nişte stofa, bani şi un revolver. Poliţia cercetează.

A restare . A fost arestat in di vidul Cherciu Ioan, fast func ţionar la Administrata Fmaa ciară, iar acu.n ia inginerul Guth, care trimis fiind la Administraţi de cătră inginer să verse d fe*1 rite sume, a sustras sumele adu când chitanţe fals«. La perchizi ţia domiciliară, efectuată in urmaj autorizaţiei Parchetului de câtră comisarul ajutor Le ca Ioan controlorul financiar Caşaş, sa găsit o chitonţieră a Administra­ţiei Financiare, de care numitul s’a folosit. Numitul recunoaşte fapta, adecă sustragerea sumei de 20,000 leiţ Insă se crede că suma sustrasă este cu mult mai mare. Cu actele dresate a fosi înaintat Parchetului.

— A fosi arestat individul Or* ghldan Ioan. zugrav, care a fu» rat o pălărie dela comerciantul Dracea Stefan din strada Murei şenilor 3. ^

Bătaie. Mândru Ioan pădurar, a făcut reclamatiune contra câr- clumarului Mătăsaru Ioan, con­ducătorul restaurantului »Găităr naru* din plata Libertăţii, care fără nici un motiv l a bătut coţ un scaun, la do&orât jos căi' cându l în picioare. Numitul câr ciumar a mai fost reclamat pen tru asemenea cazuri de zeci de ori.

Sp argere de b iserciă . Au tori necunoscuţi au intrat prin spargerea uşilor în biserica rom, ortodoxă din Str. Bîsericei Ro* mâne Nr. 29, unde au răvăşii peste tot căutând bani. Aile lu cruri n’eu furat

•A ccident de m uncă In ziua

de 2 Aprilie 1936 pe ia ora l ţ s’a întâmplat un accident de i muncă la Aviaţia nouă, de lângi I. A. R. veche, ale cărei victime sunt muncitorii Prişcoiu Ioan de 26 ani din com. Sânpefru fud. Braşov, cere a murit şi Radul David de 61 ani tot din com Sânpctru, căruia i s’a fracture! piciorul drept şi mâna dreepiă Aceste victime au lucrat la nişle, săpături adânci de 4 80 m. pe un diametru de 13 50 şi Ia un moment dat s’a prăbuşit o ava< ianşe de pământ peste el. Lu< crarea a fost conducă şi supra* veghiată de d 1 Nicolescu Nţ colee din Bucureşti.

nw ri'Hii r,r,wni—iat»vnit* r 11 », wReda ior-şef şt giicntt Victor