Anul al XCIIII-lea Nr. 2. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 4 Ianuarie 1981

GÜZETÍIU N S I M E IPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. — I Fondată la 1838 de George Bariţiu

TELEFON 226 Abonament anual 360 lei. Pentru strein&tate 800 lei. Anunţuri, reclame, dup& tarii. Apare de trei ori pe săptămână

„orl-c&te legi s a r vota, inutilitatea lor este evidentă* — scrie „Viitorul*. . . .

.........rearalntfndu-şi rostul şi efectul legilor votate de ga«vernările liberale.Cuvântul regal de Anal Nod

Răspunzând felicitărilor, pe cari le-a prezentat de Anul Nou la Patriarhie I. P. S. Sa Patriarhul Miron şi preşedintele interimar al Consiliului de miniştri d-1 M. Popovici, — Maj. S a R egele a ros­tit următoarea cuvântare:

Înalt P rea Sfinţia Ta,Domnule P reşedinte,

înainte de toate lin să Vă mulţumesc pentru urările călduroase pe care mi le-aii făcut în pragul acestui An Nou.

Anul care a trecut şi pe care l’ati calificat drept an istoric, cred că a fost pentru tara noastră şi un an de prefaceri materiale şi morale. A fost poate ul­timul an în care s’a trăit încă în ideologia de belşug de*după războiu.

Acest an nou care începe cu grele sacrificii pentru mare parte din cei chemaţi să-şi depună munca în fo­losul Statului, este totuşi un an de început de norma­lizare a vieţii. Este poate începutul normalizării prin sărăcie, dar aceste greutăţi vor fi un îndemn că munca nu este lucru uşor. E a va trebui să f ie o credinţă, o îm binare a tuturor forţelor , pentru un bine, pentru un scop. Acest scop toii îl avem şi Eu mai presus ca toji: e binele şi prosperitatea iubitei noastre ţări.

Sunt convins că atât cei ce prin misiunea lor sunt chemaţi a fi dregători mari şi mici ai tării cât şi cei­lalţi, oriunde vor fi aşezaţi pe treptele sociale, vor în­ţelege că numai prin preget, desinteresată, vor fi în­dreptate stările triste de azi. Eu le consider mai mult ca aparente decât ca reale. Inim a m ea e alături de cei cari trec prin greutăţi m aii.

Ştiu că guvernul Meu e alături de Mine pentru a îndruma această stare de lucruri cât m ai repede.

Românul şi România au trecut adesea prin crize mai grele câ cea de azi. Totdeauna prin răbdare şi înţelepciune, poporul nostru a eşit din greutăţi. Tot astfel şi acum suni convins că şi astăzi vom eşi din acest impas.

In acest gând, îndrept urările Mele către întregul neam şi Vă spun tuturora: »La Mulţi Ani / “

M ie de Mmm si H ila r i!

Războiul cel mare — a spus i nenumărate, cu poporul ei mun- | cepfie ci şi în lumea diploma- d*l ministru Mihai Popovici — | citor şi blând în vremuri de i tică îndeosebi prin faptul că

M O A A t v i l o o V O l A l l l o i l n i A « M t l f M M ■ A « O O O m m M « « 1 % 1 Sm * O M A

Bucureşti, 1 Ian. 1931.Cu prilejul serbării zilei de

Anul Nou, s'au rostit la recepţia solemna, care a avut loc în palatul Patriarhiei câteva cuvân­tări, cari prin conţinutul lor au produs o deosebită impresiune.

I. P. S. Sa Patriarhul Miron, după ce a bineventat pe Rege şi Familia Regală în noul palat patriarhal, a Jinut să reco­mande tarii întregi în aceste zile de grea încercare răbdare creştinească, căci uşurarea si­tuaţiei grele de azi ,atârnă mult şi dela cetăţenii ţârii şi mai ales dela conducătorii ei, căci, cu toată criza mondială, unele greutăţi s’au menţinut şi agravat şi din vina noastră.

Patriarhul a jinut să insiste îndeosebi asupra Braţionalizării afluenţei tineretului român spre învăţământul secundar şi su perior, spunând între a lte le :

„...Nici o (ară nu oferă atâtea mijloace de «uşurare studenţilor în atâtea internate şi căminuri cu întreţinere eftină sau gra­tuită. Desigur e un bine acesta, ca elevul sărac şi capabil să-şi poată desvolta talentul.

„Dar ne trebueşte o s e le c ­ţio n are sev eră care va re­duce numărul la cel necesar pen­tru a nu mai spori clasa de intelec­tuali şi funcţionari, tar te te le treb u esc s& fie îndrum ate c e l puţin 80 la sută nu spre universitate, c i sp re g o sp o ­d ărie fam iliară, unde să-şi a- dune puterile pentru a da nea­mului generaţii d copii sănă­toşi, iar nu a-şi istovi şi siste­mul nervos, şi a se pipernici în studii inutile pentru multe din ele, rămânând la urmă şi fără slujbă la Stat ş i . fără sănătate în trup şi cu averea părinţilor sleită....4*

Cuvintele Capului Bisericei ortodoxe, a fostului Înalt Regent, spuse în fa{a Suveranului şî a membrilor guvernului, merită toată atenţiunea în vederea unei noui îndrumări a tinerimei noas­tre în viata publică şi sociala.

Dealtăparte d-1 ministru Mihai Popovicr, care înlocueşte pe primul-ministru al fării plecat în străinătate, a |inut să esprime în cuvinte emoţionante încrede­rea neclintită a tării în Suvera­nul său iubit:

a întins hotarele ţârei şi a cu prins înir'un stat întreg neamul românesc. După războiu trebuia să urmeze un timp de recule­gere şi de consolidare a statu­lui nostru. Cele patru provincii pe care vitregia soartei le des parfise, şi care, secole dearân- dul au urmat alte drumuri, a veau nevoe de un centru puter­nic care să le călăuzească prin tr’o conducere înţeleaptă la o unitate desăvârşită.

„Acest centru puternic trebuia să fie ideia m onarhică, repre­zentată prin strălucirea Coroa net. Poporul nostru e monarhic nu numai prin tradiţie, ci, şi printr o concepţie superioară de viată. Ideia monarhică e pentru el un crez şi o convingere de ordin moral. Dinastia naţională i-a fost idealul de totdeauna. Ea a fost nădejdea zilei de mâine a poporului român şi ochii tuturor Românilor încă dela naşterea Majestăţii voastre pe sfântul pământ românesc au fost îndreptafi întotdeauna spre Majestatea Voastră. In vechiul regat Majestatea Voastră era socotită ca idolul acestei jări.

„In ţinuturile de dincolo de Carpati chipul Majestătii Voas tre era obiectul unui cult. Por­tretul micului principe moşteni­tor era ascuns şi păstrat cu sfinţenie, până şi în cea mai umilă colibă, alături de candela sfântă, ca cea mai de preţ co moară.

„Moartea Regelui Ferdinand ne-a lăsat orfani. Regele nostru de sânge şi de lege lipsea. Câtă desnădejde şi câtă deso rientare nu s’a sălăşluit în su­fletul acestui popor? Nesigu ranţa în însăşi viitorul acestei tari începuse să se furişeze în inimi. Ţara întreagă se uita la Majestatea Voastră şi aştepta cu înfrigurare ceasul de isbă- vire. Ţara întreagă aştepta vo­inţa tare şi dreaptă, cu încre­dere în mintea luminată a Ma- jestătei Voastre.

„Să vie * al v» torul, striga sufletul chinuit a l acestui popor. F i binecuvântată zi de 8 Iunie. A fost o explozie de entuziasm şi b u cu rie cum nu s ’a mai văzut.

A dispărut nesiguranţa zilei de mâine. Centrul de unire al tuturor românilor a revenit. Stră­lucirea Coroanei a reînviat mai sclipitoare ca oricând.

„Provinciile odinioară subjugate au ridicat rugăciuni de mulţu­mire căci şi-au recâştigat sigu­ranţa în ziua de mâine. Vechiul Regat ştie că enormele sacrificii aduse pentru înfăptuirea unităţii neamului n’au fost risipite pen­tru un scop trecător.

„Majestatea Voastră străluceşte astăzi în mijlocul neamului şi loji fii devotaji având privirile şi atenţia la Majestatea Voastră, sunt tot mai strâns împrejurul Tronului.

„Astăzi Credinţa e mai tare, dorul de muncă mai mare, în­crederea în viitorul tării mai desăvârşită, iar relaţiile între partidele politice sunt mulţumită cuvântului MajestâtH Voastre pe cale de a se normaliza.

„Ţara aceasta cu bogăţiile ei

pace, viteaz şi puternic în timp de războiu, şi-a aşteptat în li­nişte conducătorul. In vemurile grele prin care trecem, înţelep­ciunea poporului se încrede în înţelepciunea Regelui său4*.«.

După această tălmăcire emo­ţionantă a sentimentelor tarii fată de Capul încoronat, Suve­ranul a dat răspunsul Său 'pe care îl publicăm în fruntea zia­rului şi care a produs o pro­fundă impresiune nu numai în sufletele celor prezenţi la re-

Maj. Sa a Jinut să sublinieze cu acest prilej că în munca depusă în folosul statului şt pentru refacerea situaţiei tării are alături de El guvernul Său .

Cuvântările schimbate de Anul nou la recepţia dela Patriarhie, prin îndrumările date şi prin încrederea reciprocă manifes­tată între Suveran şi guvernul tării, trebuie să ne întărească nădejdea în grăbirea operei de refacere şi prin 'ea în zile mat bune pentru ţară şi neam.

r e .

Polonia In codrul uiefiii economice europene.

Pe baza informajiunilor câş­tigate In timpul celor două luni de zile, cât am stat în vera a- cestui an în wsrszawa, tic de em făcui practice, ia una dintre cele mai mari bănci de Stat „Gospodarstva Krejawzgo*, pre­cum şl în celelalte oraşe din Polonie, ajutat şi de unele fa­voare, mi-am permis ca într’un mod cât se poate de modest să-mi exprim părerile mele, a- supra rolului cc-1 joacă Polonia Sn viata economică din Europa,

Din punct de vedere al populaflei şi al întinderii teri forului, Polonia ocupă unul din­tre primele locuri din Europa. Populatiunea sa se ridică la 30 milioane locuitori, fată de Ger­mania cu 63 mii., Anglia cu 45 mii., Franţa cu 41 mii, şi Italia cu 40 mii. Polonia are o întin­dere de peste 388030 kmp. şi

de ridicat, ţinând seamă de tu tindere şi populaţie.

Din cauza 'structurei solului, pe de opartc; iar pe de alta, din cauza devastărilor de răs- boiu, randamentul este slab şi diferă dela regiune la regiune« , Problema ametiorărei tere­

nurilor nu pcate fi rezolvată de­cât prin inve8tftiuni importante de capitaluri, reconstruirea tas­te la tiu oilor distruse In timpul celor 6 ani de răsboiu, întrebu­inţarea îngrăşeminteior chimice şi reconstruirea fondurilor de rulment.

Acum patru ani, chiar Soci­etatea Naţiunilor s’a ocupat de problema secărei bălţilor din- Polezia — partea orientală a Poloniei — frimi(ând o corni- siune specială pentru studierea chestiune! la fafa locului. A- ceastă comisie a depus un ra-

deci pe teritorol european nu | P°rt detailat asupra rezultateloreste întrecută decât de Franţa ce ere 551.000 kmp. şi Germa­nia cu 469.000. S’ar mai putea cita Spania cu 505.000 kmp. şi Suedia cu 448000 kn,, însă a* aceste două fâri deşi au o în­tindere mai mare ca Polonia, au o populaţie mal mică.

Im portanţa agriculiurei.

Geogreflceşte, Polonia este situată Intre Răsăritul şi Apusul Europei: iar din punctul de ve­dere al civilizaţiei ea aparţine Occidentului. Polonia dispunând de întinse terenuri agricole, pri­elnice cultivării cerealelor, In deosebi a secării, orzului şi car tofilor, a permis ca agricultura să stea pe primul plan al vic|ei economice. Din întreaga populaţie 65°/o se ocupă cu a- griculture, iar 22<>/o cu industria şi comerţul.

In productiunea de secară şi cartofi, Polonia ocupă locul al treilea, după Germania şi Rusia, iar pentru oarze |ine locul tot ai treilea după Germania şi Spania. Singura productiune a grâului, este relativ interioară, datorită terenului prea nisipos şl climei prea aspre, mai ales în partea de nord. Aceasta însă nu împiedecă, ca Polonia să ocupe in Europa, din punct de vedere al pkoductiunei agri­cole in general, un rang destul

anchetate, deşteptând un mare interes in sferile capitaliste streine.

In privinţa productiunei de sfeclă, Polonia deţine locul al5-lea, iar in privinţa creşterii vitelor, ocupă unul dintre pri­mele locuri; pentru numărul de cal ocupă locul al doilea după Germania, in bovine şt porci e întrecută doar de Germania şi Franfo, iar pentru oi, vine in- imediat după Anglia, Spania România, Franţa şi Germania*

B o g ăţiile fo re stie re şl m iniere.

Pădurile joacă un rol foarte important în economia socială a Poloniei, deoarece în partea orientală constitue combustibilul principal pe de oparte, iar pe de alta majoritatea caselor dela tară sunt făcute din lemn.

Condittunile naturale pentru creşterea pădurilor sunt favora­bile. Din suprafaţa totală a tării 21% ocupă pădurile, din cari 3/4 sunt ^compuse din brad. Din suprafaţa totală a pădurilor 33a/# aparfin Statului, iar 51<>/o ma­rilor proprietari. Statul posedă cele mai însemnate păduri in paiatinatele: Poznan, Pomerania, Kielce, mai pu|in în Cracovia şl Silezia.

In timpul răsboiuluf pădurile au avut de suferit mari pierder - fiind devastate mai ales In pa

Pagina 2, -viA ZETA TRANSILVANIE

latfnatele de Est ai apoi pentru ameliorarea bilanţului comercial a fost nevoie să se exporte lemn In cantităţi considerabile, fără să se tină seamă de exploatare raţională şi de o replentare. Ia 1925 exportul a atins cifra de2. 734.000 tone.

Polonia furnizează în deosebi pletelor engleze şi germane lemn tn cantităţi apreciabile, mal ales de brad, fag, plop, ulm etc., specii foarte căutate, fiind Îndreptate mai ales prin porta rile Danzig şi O dini a.

Afară de aceste boglfU ve­nind In condlţiuni favorabile, Polonia mai posedă însemnate surse miniere. Haita constitue o principală bogifie, care după calculele geologilor atinge cifra de 76 miliarde tone, găslndu-se în avantaje de exploatare simi­lare celor din Germania şi An­glia. Se găseşte în deosebi in Siiezia superioară, In 1926 sarea gemă a ajuns ia o producţie de450.000 tone. Sarea de potasiu însemnată pentru agricultură, conslitue de asemenea o bogă­ţie însemnată, ale cărei rezerve revin imediat după cele din Germania şi Franţa. Mineralele de fier se extrag din Siiezia, Oikusz etc. Petrolul brut se gă­seşte în l&rga zonă subcarpa- tlnă între Dunajec şt Cere muş, pe o întindere de 400 km.

Industria.Conditiunile economice na­

turale descrise In prima parte, sunt favorabile unei desvoltărl Industriale şi unei transformări a producţlunel agricole.

Desfăşurarea Industriei mo- 'denie, în domeniul industriei populare, datează încă din se­colul al XVIII-lea, epocă ia care marii proprietari funciari Încep să creeze stabilimente indus­triale.

Către a doua jumătate a se ­colului XIX, industria \ textilă, care până atuncia nu era exe­cutată, cbcât de meseriaşi, în­cepu să se desvoite şi în fa­brici datate cu maşini cu va­pori.

Mal t&rzfu, când Rusia, ina* ugură la >1868 sistemul politic de protecthme a Industriei na­ţionale, industria textilă polo­neză luă caracterul definitiv de mare industrie.

Industria sllezlană este încă destul de veche şi datoreşte existenta sa desvoltărei intense a industriei miniere şi Iderur- gice. In palatlnatele de Poznan şi Pomerania, desvoltarea in­dustrială metalurgică este mai redusă, căci avântul magnific al agriculturei de acolo, a dat naştere la o industrie de trans­formare a produselor agricole, Răsboiul mondial, distruse a- proape complect industria polo­neză, căci tot ce scăpă Ruşilor In retragerea lor dtn 1915, fu distrus de Germani in cursul ocupaţiunei. Datoriţi unui con­curs energic din partea streină- tăţii, precum şt a poitticei dusă în decursul timpului, industria începu să se consolideze, şi chiar să progreseze tn unele domenii, mai &alea industria texliiâ.

Lipsită de eondi|iuni aşa de favorabile, unei desvoltări eco­nomice importante, Polonia nu ocupă decât un loc relativ mo­dest In desfăşurarea comercială şi industrială internaţională.

Participarea Poloniei la co­merţul internaţional reprezintă Sn 1925 de abea 1.75o/o din rul­mentul general ai statelor Euro­pene, in 1926, ca urmare a cri­zei ce bântui primele luni ale anului, având drept consecinţe ssăderea zlotului, această parti­cipare nu fu decât de 1*5°/«*)

Polonia importă în deosebi materii prime, produse semifa­bricate, articole alimentare, fructe, vinuri etc., exportând o- biecte manufacturate de .indus­tria metalurgică şi textili, ani­male vii, lemn şi cereale.

îl.*) Vezi revista D’Europe Nouvelle.

Nr. 2 1951

Conditiunile geografice In de­osebi, de care se bucură Po­lonia, fiind înconjurată pe de oparte, de fărilemari industriale ier pe de altă, de ţările agri­cole, sunt favorabile unei desfă­şurări comerciale şi industriale. Dar ceva mai mult, găsindu-se îotre fărlle din Occidentul şi orientul Europei, ea poate de­veni o mare tară de transit. Insă, spre a se putea bu cura de acest mare avanf»j, Polonia e nevoită să şi am ei oreze căile ferate deja existente, şi să construiască alte linii, a» colo unde nevoile le cer.

Ne vom întreba: de ce Po­lonia, care se găseşte in con- ditiuni aşa de favorabile, na ocupă în desfăşurarea comer­cială, locul care îi este dst ? Cauzele sunt multiple. Dar aş putea aminti: 1. lipsa de capi taluri, şi 2. circumstanţe istorice. Se cade mai întâi să ne re­amintim că ti mp de 120 a ai* Polonia a fost împărţită îotfe trei ţâri, cari i au fost ostile. Această împărţire politică fu cauza, că ea trebui să se adap­teze in tot secolul al XiX lea şi începutul secolului al XX-lea, organizaţtunilor statelor con­curente.

Această stare de lucruri, înă­buşi artificial desfăşurarea eco­nomică a Poloniei, căci statele concurente voiau să facă din ea mai mult o piaţă pentru pro­dusele lor proprii.

Insă, după recăpătarea inde­pendentei şi reunire! acestor trei bucăţi poloneze, putu să se adapteze econom icele noilor condlţiuni rezultate din situa* ţiunea politică, permiţând ca cele două coloane ale vieţii economice — comerţul şi in­dustria — să se mărească din zi In z!, asigurându-i Poloniei, un loc sigur şi însemnat în viaţa economică internaţională.

N. N. Ardelean.student.

Concert religios în Râşnov

Duminecă în ziua de 28 De­cembre 1939 comuna Râşnov a trăit în plină sărbătoare. O adevărată sărbătoare religioasă! D-l loan Brânzea dtn Braşov a bfnevet a da un concert reli­gios în biserica din această co ­mună, dând astîel râşnovenilor prilejul să asculte un cor bina- disciplină, care a cântai mii multe cântece religioase.

Nu cunosc înfiinţarea acestui cor religios, că anume de când datează şi nici alte amănunte, dar suntem in plăcuta ocaziune de a cunoaşte vigoarea ţi buna disciplină a lui. In timp de o oră acest cor bine instruit a executat mai multe bucăţi, eari au lăsat o impresiune d n cele mai bune asupra poporului râş- novean şi a tuturora cari au luat perie la această festivitate religioasă, latreg programul a avut o reuşită splendidă, dar îndeosebi prin fmeţa executării a cucerit coiinda „O ce veste* de G. D.ma, la »Nunta din Cana* şi «Astăzi s a născut Christos*.

Să mărturisim adevărul. Acum când sentimentul religios e pe scară aşa de scăzută, or trebui ca să se dea o mai mare im­portanţă mijloacelor de propa­gandă religioasă. Sprijinul dat de preotul I, Scurtu din loca­litate ar trebui să fie un exemplu şi pentru alţi păs­tori sufleteşti. Coriştii se pot mândri cu con ducător ui lor loan Brânzea, este un« pro­miţător factor muzical, căruia împreună cu membrii corului avem să le mulţumim momen­tele de înălţare sufletească pri­lejuite de concertul din 28 luna trecută.

Cel din colt*

Activitatea culturală aCercului „Ţara Bârsei“

— S e cţia B u cu reşti. —

Noul comitet al acestei orga­nizaţii studeofeştf, — ejutit de putini şt de mai mulţi tmp’edi- cat, — având singurul atribut al purităţii sufleteşti si al unui avânt, a organizat pentru sărbă­torii? Crăciunului o şezătoare jşl colindele, cer! readuc fu a* mintlre o rază din copilărie şi o stea.

Nu putem îndeajuns lăuda aceste străduinţe de a păstra şi înălţa o făclie, aprimă cândva de o generaţie îoaiotaşe for şi care a dăruit vieţii noastre pu­blice elemente fruntaşe.

Astăzi Cercul studenţesc »Ţara Bârsei*, eiegâttdu-şi ade­văratul său comitet, prezidând o gestiune financiară şi un cre­dit moral, cari — dia nef;rt cire — au fost diminuate de unii, păşeşte pe un drum lumi­nat, drum deschis de întemeie­torii săi.

In ajunul Crăciunului, grupa de colindători, — păstrând o tradiţie de daruri pure, — a a* dus. Iu casele primitorilor, svoa de rug! şi de bunăvoie.

La loculoţa d«iui iag. Micu, au găsit braţele şl Ini mile des chise ale primilor preşedinţi al cercului »Ţara Bârsid*, d-nii: dr. Vaierlu Stioghe şi prof. I. Colan. Şl cuvintele lor de prie­teni maî mari le va fi stimulent puternic şi pre|uît in viitoarele lor manifestări,

A doua zi de Crăciun s’a ţi­

nut şezătoarea arttsflco-literară, îs «ala liceului »\, Şiguaa*.

Şl — din păcate — această sală a liceului, unde cel mai mulţi din ei şi au isprăvit cursul secundar, a trebuit să fie plă­tită din banii (prea puţin!) în­casaţi la această manifestaţie pur culturală. 500 de Iei, suma pentru chiria sSiii, a fost plătită de băieţi, dar gestul celor car! au pretins-o nu va fi uitat.

Şezătoarea a fost reuşită sl publicul a aplaudat cu căldură pe studenţi.

Primul a vorbii preşedintele cercului d-l Rucăreanu, eviden­ţiind rostul acestui Cerc şi a c ­tivitatea sa.

A urmat d l Eugen J ebeleanu, care a citii un prolog în ver­suri la această şezătoare.

D i dr. Iliescu a ţinut apoi o conferinţă, cu proiecţiuai, des­pre »Tuberculoză şt razele X*.

Urmează coruri, d ra Marinar a Gologan solo de vo:e, d-l Ionel Zăhiria solo de vioară.

D l AUxtadraJ^beleanu, doc­toraşi în drep*, a citit »Da-a- v*ati ascunsele*, poema lut Ta- dar Arghezi.

D l Eugen Jebeleana a mai citit din poeziile sale: »Noapte de Crăciun* si »Belşug*.

D i Mateiu J îrebiţă a fluierat * câteva arii naţionale şi şezătoa­rea a luat stărşit cu un cor de Crăciun.

Şezătoare în penitenciarVictime al Ispitei duhului rSu

şi de foarte multe ori al ne­fastelor împrejurări, aruncaţi din vâltoarea vieţii în celulele cu uşi ferecate ale închisorii, de­ţinuţii sunt ocuoaţi la diferite lucrări şi meserii, iar timpul li­ber îi folosesc cu citiri folosi­toare. Se găsesc îaire ei din toate clasele sociale. Rernuş- carea celor mai mulţi. Ie-a o- boşii privirea, ştergându-le ori­ce urmă de zimbet de pe fe­ţele cu paloare bolnavă. La ser- vieiul divin, care ii-se face de preotul închisorii, deţinuţii a- s:siS cu întreg sufletul stăpânit de zbucium, iar* tălmăcirea evangheliei mântuitoare ie ume­zeşte ochii. Îşi recunosc greşala, la care l-a împins ceasul râu pentru a-i scoate din rândul oamenilor şi-i oiîslue mustrarea de cuget.

Nu toţi cei din închisoare, chiar de-ar ii criminali, merită osânda lumii de afară. Sunt a colo foarte multa suflete, pe cari numai ceasul râu le-a îm­pins la păcat, şl cari mentă în­treaga noastră compătimire si un cât de mic semn al iertării noastre, o scânteie de iubire. A- cest semn ie ar salva viaţa, a- tuncl când după ispăşirea o- ăândel vor întră diu nou in viată. El ar fi căldura şi lumina

| nădejdii în suflatele împovărate,I a nădejdii într*o înoire a vieţii,

a renaşterii sufleteşti*Cei-ce voesc sa cunoască a-

ceste suflete bat de de soaite şi voesc să arate acest mic semn de compătimire şi iubire, sunt Invitaţi sa participe la şe­zătoarea ce o vor aranja de* ţinuţii din Penitenciarul Braşov în ziua de 7 lan• 1931 ora 3. p. m„ cu intrare gratuită şi cu următorul

P ro g ra m :1. Trăiască Regele» cor In 3

voci.2. Pdde şi sfaturi, conferinţă.3. Dor de sal, cor fn 3 voci.4. Trecui valea, cor fn 3 voci.5. Pocăinţa anul condamnat,

versuri de cond. N. Grlgorescu,

declamată de cond. A. Tăbă- cută.

6. Cântul locului natal, cor în 3 voci.

7. Cozonacul, mămăliga şi plugirul, fabulă declamnâ de cond, N. Grlgorescu.

8. Mălai caii, cor în 3 voci.9. L î fântână, cor în 3 voci.10. Riigămmiea din urmă, de­

clamată de cond. N. Grlgorescu.11. Luceafărul, cor In 3 voci.12. Nepăsare vinovată şi In

ceasul diu t rraă, iectari din re­vista de moralizare.

13. lingura *a tren, monolog, zis de cond. N Grlgoresm .

14. Volga, cântec de pescari, cor in 3 voci,

15. De-ar fi mândra, cor în 3 voci.

16. »Tam ! Tam !“ sau »O- vreiul in China* monolog zis de cond. N. Grlgorescu.

17. »Vagmistrui şi ţiganul*, dialog comic, jucat de cond. D. Tăbacuţă şi Manea R. Mha lache.

18. Trei păstori, cor în 3 voci.

iomâMli, Corpul portăreilor înfei,- naîolii Braşov

No. 10243— 1930

Publicaţiune da licitaţieSubsemnatul Portărel prin

aceasta publică, că în baza de­riziuni» No. G. 16365— 1930 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Banca Timişana S. A. suc. Oradia r^pr. prin advocatul dr. Petre Fiidan dtn Braşov pentru încasare a creanţei de 2300 lei şi acces* se fixează termen de licitaţie pe ziua de 14 Ianuarie 193!, orele 4 p. m., la faţa locului în comuna Codi ea No. 216, unde se vor vinde prin iiciteţiune pu blică judiciară aranjament de prăvălie şi manufactură, un cân tar şi o maşină de cusut în va­loare de 18.000 lei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estime ţie.

Braşov, la 16 Decemvrie 1930.F» Crişan.

11 1— 1 portărei

Colţul cinematografului

Sala „Astra”.»Ultima com panie*.

Un film bun poate fi mai in­structiv — de multe ori — de­cât o duzină de conferinţe, bu­năoară. Şi cu atât mai mult a- tunci când îşi are un ^auxiliar atât de preţios în elementul so­nor, care a revoluţionat pretu­tindeni^

Este cazul cu acest dramatic film, rezumându-şi întregul con­flict în ghinr titlul, scurt, dar sugestiv.

In gloria artiştilor de primul plan, — alături de un Emil Jan-

| nings, Paul Wegener, Werner Krauss sau Fritz Kortner, —

I Conrad Veidt se detaşează ca o singulară personalitate.

Dând cu o identică virtuozi­tate întreaga dovadă ţa posibili­tăţilor sale, atât pe scenă cât şi pe ecran, acest Conrad Veidt este sortit să aducă şi în viitor aceleaşi formidabile creaţii, ca şi până la introducerea filmului sonor.

„Ultima companie*, acest film sonor şi vorbitor al său, (care este prezentat aici, în Braşov, înainte de a fi dus în Capitală), va fi edificator tuturor celor ce l-au văzut (şi auziţi) asupra ma­relui talent al neuitatului artist din „Ţara fără femei*, „Omul care râde*, „Fraţii Schellem- berg* sau „Henric IV*.

Filmul are ca subiect un e- pisod din luptele, purtate de Napoleon împotriva germanilor, când treisprezece soldaţi ger­mani, — trebuind să înlesnească retragerea trupelor lor, — au luptat împotriva a două regi­mente franceze şi au murit, ia datorie, eroic, conduşi de un singur ofiţer.

Sunt în acest film scene, cari ţin în puternică tensiune nervii şi impresionează profund.

D. ex, acea fulguranta împuş­care a unui cavalerist francez de călre un soldat german, unde se aude înfricoşetoarea agonie a celui care, — căzut de pe cal în nişte mlaştini imense, cu mâl, care târăşte . la fund, — scoate din pieptul sufocat de moarte şi de spaimă, ţipătul suprem al desnădejdii.

Un film minunat şi omenesc, conţinând o tragedie omenească, — rulează cu aparatul nou „Tobis-Klang*. Monny.

Desminţire.— Comunicat. —

Ziarul „Szamos* din Satumare în numărul său din 23 Septem­vrie 193!), publică o corespon­denţă primită dela un presupus corespondent al său din Londra, cu privire la un raport al Ata­şatului Comercial al Marei Bri­tanii la Bucureşti, în care i se atribue acestuia afirmaţiuni de o deosebită gravitate asupra si­tuaţiei economice în România.

Suntem autorizaţi a da cea mai categorică desminţire afir- maţiunilor ziarului în chestiune, cu atât mai mult cu cât rapoar­tele ataşatului Comercial al Marii Britanii la Bucureşti se publică, pe măsură apariţiunii lor, fiind deci la îndemână ori­cărei persoane de bună cre­dinţă, care ar voi sa se docu­menteze asupra conţinutului lor.

Luând act de'incorectitudinea susnumitului ziar care încearcă prin astfel de mijloace să im­pieteze asupra activităţei agen­ţilor diplomatici străini din Ro* mânia, ţinem să adaugăm că A- taşatul Comercial Britanic în România, care urmăreşte de a- proape evoluţia vieţii noastre e- conomice, a accentuat totdeauna progresele pe care ie realizează gospodăria noastră naţională, cu toată înrâurirea crizei mondiale, prin care trece întreagă Europă.

Domnia Sa s’a dovedit în ori-ce împrejurare un zelos pro­pagator al unor raporturi eco­nomice cât mai strânse între Anglia şi România.

Pagina 3.Nr. 2 A31, ********

Firimituridin trecutul Românilor din Braşov şi Ţara Bârsei

Candid M uşlea, preot-pro f.— Continuare*). —

XXIII.796—1813. — Văsîi Oţoţoiu,

măcelar !n Scheiu, care s i I se dea sole ca In locul casei sale ruinate, din lemn, In Str. Prun* duluî, să-şi ridice altă casă, care s i fie asigurată de pri­mejdia focului. Deoarece Insă străduţa de lingă casă e mai fată In partea de jos decât In cea de sus, cere să i se dea puţin loa din stradă, căci altcum camerlle ar fi strâmbe.

In altă cerere, sub No. 1223, din acelaş an, arată că această casă, cumpărată pentru fiul său cel mai mere, e, ou o parte a frontului spre plaja Prundului, si cu o lăture spre Ciocrsc ^wallachische Burggasse) şi a- lături e casa lui Nic. Muşst.

Sub No. 12 9 7 -1 8 1 3 magis­tratul Si aprobi cererea, Ojojolu arând să plătească oraşului 6 A, W. W. pentru locui ce i se cedează din stradă.

XXIV.1668—813 — Dumitru Fulga

din Turcheş se plânge magis­tratului contra negustorului Anas­tasie H. Vulcu, arătând că a luat deia acesta un împrumut de 1000 fl. ren. Nu a primit Insă decât 640 fl cftci 360 fl. I s ’au cretinul ca interese. Fulga, ne- ştiind 8& cetească, nu a ştiut ce sumă a trecut In poliţă lo­gofătul de puţină încredere cu numele Pulpaş. Păgubaşul arată că lucrul acesta s'a .întâmplat ş l cu alflf. Urmarea ? Hoţul de păgubaş — Fulga — stă uu an şi mai bine închis, penimcă nu şi*a achitai la timp datoria şi nu a recunoscut-o 2

XXV.

3338/810 — A dresai La Prea Cinstitul Magistrat ai Braşovului a id a la Braşov.

Ex offo.Prea Cinstit Magistrat!

Intru urmarea Prea Innalielor Porunci, fiindcă este oprit ca s ă cu umble feciorii zorind la Crăciun, care şi In Anii trecoji nu numai că nu s’au ascultat porunca care noi datorniceşte am fost publicăiuit, ci încă şi alte gâtcevuri s'au întâmplat; şi fiindcă şi feciorii cari au fost la Insurrejte sunt mai îndrăs- neţi şi mai neascultători, penlra ca să nu se mal întâmple şi alte gfiicevuri la sărbătorile a- ceste, datornlceşte requireiium pe Prea CinUtiul Magistrat, ca să bine voiască a trimite încă o straşnică poruncă ia toate sa­tele Protopopiatului 2-lea şi al 3-lea al Braşovului, ca să nu mai Sndrăsnească nimenea a zori Ia Crăciun, a colinda la săr­bători, şl elte ca acestea, iar deosebit să fie oprii şi aceasta de aici mei înainte, ca să uu mai ţie (cz ije !) şezători, clâci, şi alte adunături (sic 1) noaptea, din cere multe pricini s’au în fâmpl&t, că cu prilejul adunătu­rilor noaptea se strică căsăto­riile oamenilor şi s’au obicinuit a se face îngreoiere la mulji săraci, că s’au obicinuit preoţii ş i Deregătoarele a strânge clacă, ş i care fată săracă sau văduvă nu merge, It trimite lucru acasă, care obiceaiu nu este bun. Dreptaceea din datorie făcând noi această cerere, rămânem

Ai Prea Cinstitului MagistratBraşov

die 16/28-a X-bv.1810.

Spre slujbă getaNicolae Panovits m. p. 2-lea

Protopop BraşovuluiBrdtul Baj al nu p- Protopop

al 3-lea al Braşovului.(Stgil roşu oval, deasupra o

cruce cu bra|i egale« sub e a : Nicolae Panovits).

L* această adresă Mag, răs­punde cu următoarele:

Deoarece e ştiut că prin cftn- tatul noaptea şt prin întruniri în sărbătorile Crăciunului şi ale altor prasnfce se fac multe ex cese şi neorândueli, să se facă cunoscut in toate localităţile din district şl In bisericile din su­burbii, ca tineretul să nu mai câate noaptea, la Crăciun şl ia alte sărbători, şi să nu se mai tină (ntrunfri şi alte veselii (Belustigungen) noaptea, căci cel ceri se vor face vinovaţi vor fi areslafi ca turburători ai li­nişte! şi vor fi supuşi la pe­depse corporale.

Domnilor arâadaşl Insă, dire­gă lori lor localităţilor din district şi politiei II se publică această măsură ca să cerceteze dacă ordinul acesta se respectă, şi dacă cineva nu t-ar respecta, să Sie arestat şi pedepsit cu 23 bastoane, dacă constituţia cor porală o permite (nach Zu­lassung seiner körperlichen Con­stitution) sau cu arest de 8 ziie la apă şi pâne, (Urgent. Exp. ta J 31 Deo. 1813 — stil nou, bine ! înţeles).

XXVI.Ad, 2175/812. — Adresai La

prea cinstitul Magistrat al Crâ eştii şi sloboda Cetăţi şi Dis­trict Braşov.

Prea Cinstit Magistrat!Făcându-nl-se nouă rândueaiă

deia Cinstitul Magistrat pentru Comanda deia Bran, adecă noi fn 2 luni să purtăm de forşpont şt Branu Iarăşi în 2 luni, şt To* hanul nou o lună, îneS numai pentru comanda cătanelor, i*r nu şl alte forşponturl ale Bră- nenilor ce au el. Aşa văzându- ne nai foarte tare împovăraţi de Domnul Castelan, înlâiu c i în lunile noastre ce suntem not îndatoraţi a f sce forşpont pen­tru Comandă ne îndatorează ca orice forşpont vine şi asuora Brandul, să-l facem noi Zăr- neştii, care noi n’am fi îadîrio raţi a le purta greutatea lor, precum nici ei al nostru. Ai doilea, după râsdueaia ce am avut noi în anui acesta M&iu şi lunlu, ne-am împlinit datoria noastră pe sama Comenzii. Acum vedem că ne îndatorează d l Castelan afară de rând a face şi slujba Brănenilor ară­tând că s’au înmulţit Comanda J ca o compagaie de cSt&ae, dar | de s'ar fi înmulţit în lunile ce | eram noi datori a face această slujbă fără de nici o pricină o făceam, nu numai h o compag- nie de câtane ce s'ar întâmpla, ci măcar şi la 2 sau 3, şl la pricină nu ne puneam. Pentru care noi cu plecăciune cădem şi ne rugăm milll Peacioslituluî Magistrat ca să se milostivească a ne căuta de dreptate, deo­parte când ne vine vremea sau rândul nostru a purta slujba pe sama Comenzii cum se cade, fără de nici o pricină, dapâ răndueala făcută, cum am ară-

lat mai sas, de altă parte a nn ne sili pentru forşpontn! Brăne­nilor a Ie face slujba lor în lu­nile ce suntem rânduiţi la Co­mandă, c i tocmai în vremile de acum, luâadu-se sama câte cară de Ia Z Urneşti şi câte de la Bran s'au dus la Stbti şi ia Cohalm unde şt-au prăpădit oamenii vitele mai de tit, am putea avea dreptate şi noi, ca să ou fim de tot îngreuiaţi şi urgisiţi de mila Preacinstitului Magistrat. Pentru care aşteptând milostivă mbă, rămânem până la moarte

Ai Preacinstitului Magistrii Slugi plecate:

f Iuon Dobre Noagy2, Birou f Szí an KAes, Birou sen. f Sztotka Kollesi Birou s?n. f N ekolaje Prisku f Iaon Metzeoanul s. f luon Dan f Sztancsa Kretsun T Sztan Gyizej f Vladt JeneDimpreună cu toate Obştea

Szeleit)lor Zernestprin mine

Michael M untján m. p.Logofeţi»

Mig. ninge atenţii castela­nului şi a arendaşului să aran­jeze îu-rurî e de ase, că Zlr- neşienii să uu mai albă ocazie a se ptâ*ge c l sunt îngreunaţi şi urgisi ţ».

•

] ilba de mai sus fusese pre­zentată magistratului la 22 Aug. 1812, şi după câteva zile, la 1 Sept. î m «rezidă alta, sub Nro. 2264—1812; cu aceeaş adresă, dar de următorul cu­prins:

térés met înd’ăsnim a dousră a jelui pentru asuoreria ce a- vem noi de D l Castelan ne- fiind rândul nostru la Comanda Banului a face Forşpontorîe, ci ne împresoară ca să f i nem pentru Brâneni, că până acum de 3 zile încoace am d t 4 cară cu câte 4 vite, şi acum ne sileşte a da alte 2 cară cu câte 4 vite, nefünd rândul nostru. Pentru care noi cu plecăciune ne rugăna P. C. Magistrat a se miloaii v! şi a ne căuta de di- reptrie, ca cum am avut până acum rândul, aşa şi de aici înainte să urmeze, iară să nu fim îngreuiaţi cu Forşpontorliie Brănenilor, că no! suntem siliţi necăpălâ«d dreptate, a jelui şi la Înălţat Crăiesc Guberntum de aceash. Pentru care aştep­tând milostivă milă şl îndrep­tare, rămânem până la moarte, e»c.

Jslba e semnată de astădată de 23 Români, cu punerea de­getului, adaogându se: 91n Nu­mele »tot szatul Zernest".

Mag o consideră rezolută pria măsurile luate la N î, 2175.

XXVII.

1925 —1813. — Adresa: Prea­cinstitului Domnului Arândaş, cu plecăciune să se primească această preaplecat! j • 1 iS. A c e ­lor dinlăuntru numiţi jeluitori Collbuşl de dinsus de Bran.

Preacinstite Domnule Ardă- da$, cu plecăciune ne închinăm Măriei Tale l

C u fierbinţi lacrimi jelűim Mă • riel Tale precum că fiind no!

va avea loo im ediat In toate casele prin folo­s irea esclusivă a l a p t e l u i c u r ă ţ i t ş i

p a s t e u r i z a ţ . Cu preţul redus la

Lei 7se găseşte fn toata sucursale le noastre.

Valoarea ei însă cu mult mai mareAbonamente pentru lapte f n stic la se prim esc

orişicănd. Preţul lei 8*— adus acasă, jg

8 1 - 3 Cooperativa da Lăp tărie Braşov.

în ţara românească, că lăsasem niţel măiaiu acolo, când am ve­nit cu oile, şi acum ducându-ne »ă l aducem, venind până în Stâoicioaie, fiind departe de ho* tara Ţării rumân eşti, au venit vameşu cel din Dragoslavele, vrând să ne puşte. Noi am so ­cotit c l sunt hoţ*, am fugit, şi am lăsat cat!, şi ne-au luat acel Vameş caii, adecă 2 iepe cu mânzt şi una stearpă şt cu mă­iaiu, câte 70 oca de mălaîu pe o iapă, şi toate seriile cailor cu şale? (SiH ei), cu procovlţe bune, cu frâne, cu căpeetre cu tot şt 2 sări ei, şt 2 glugi (Oluctsi), şt 3 perechi desagi şi o sfoară ? (Oszvoare 2) bună, şt nea vând el treabă a c lica holera nostru, ci numai ca să m globeascâ. Ci ne rugăm utilii Măriei Tale, ca la un milostiv domn, şi stă* pân al nostru, ca să faci milă şi pomană a ne Indirepta la a- ceastă treabă, sau a face o carte cătră Părintele Berarii din Câmpulung, a ni se da acele mai sus arătate lucruri, a nu ră­mânea noi sărăciţi de tot, fiind­că din hotarul nostru ne-au luat caii. La care rămânem aştep­tând împlinirea rugăciunii noas* tre. — S g’. Bran. 26 den iunie 1813.

Ale Măriei Taleplecate slugi:

f Nikolae Poalla f NiColae Sodiu Terts f Badtu Sztan Terts

Dselaitory. —

Mag răspunde că e! nu tre* buiau să scurteze drumul, c! să meargă pe unde merge toată lumea. Deoarece însă şi vameşii au trecut peste graniţele ţării lor, cazul să se arate Agenţiei din Bucureşti, care să fie rugriă să esoaereze lucrurile luate şi caii, iar cererea să o prezinte Agenţiei chiar păgubaşii. — Or* tografie ungurească.

(Din Arhiva Braşovului).

Primăria comunală Poiana Mâ* Hilui- J deful Braşov.

Nr. 1633-1930.

P lM lC lţ ii lCPrimăria comunală dîn Poîa*

na Mărului vinde prin Hcleţie publică orală în ziua da 2 Ia­nuarie 1931 ora 2 p. m , în Io calul primăriei un taur Simen* tel, cu preţul de strigare 8 Lei per Kgr. pe viaţă-

Condtţiunile de licitaţie se pet vedea la primăria comu­nală între oarele oficioase.

Poiena-Mârului, la 26 Decern b ie 1930.

Notar: Primar:Silvia P. Metianu A* Gogonea 7 1 - 1

Regatul R im Iniei £ Chestura Politiei Municipiului

Braşov. —- Biroul Siguranţei.

Incunoştiinţare. In conformitate cu ordinul Mi*

nisterului de Interne, Direcţiu­nea Siguranţei Generale No. 69206—1930, sa aduce la cu­noştinţa generală că toţi supa şiî ruşi şi armeni, cari posedă certificate de identitate Dr. Nan* sen, f ind expirate, urmează ca în termen de 8 zi?e adică pâ* nă ia 10 ianuarie 1931, să se prezinte la Biuroul Siguranţei, Camera No. 10 din Chestura Po* liţiei Braşov, pentru a le depu* ne, urmând a fi trimise locu- lui în drept, pentru ca să fie timbrate pe anul 1931 şi pen­tru ea e se va depune odată cu certificatul susarătat şi su­ma de 165 lei numerar /costul timb u!ui Societăţii Naţiunilor.

Deas meni sunt obligaţi a se prezenta toţi supuşii ruşi şi ar* menii cari nu au obţinut până în prezent certificate de identi* trie «Dr. Nansen", urmând a li se el bera şi acestora.

Supuşii ruşi şi armeni. pre~ văzut' mai sus, cari se află cu domiciliul în comunele iudeţur lui Braşov, se vor adresa Pre* turilor respective.

2. Totodată se aduce Ia cu* noşlinţa generală, că toţi suou* şi streini cari în anul 1929 şi 1930, eu obţinut din partea Pre* fecturd judeţului B/aşov, do­vezi speciale, se vor prezenta la Biuroul Siguranţei camera No. 10, ce) mul târziu până în ziua de 10 Ianuarie 1931, cu aceste dovezi în original, spre a fi ve­rificate, întrucât Prefectara ju­deţului Braşov, a dispus ca nw* joritatea acestor dovezi, să ife retrase, după tabloul ce a îna­intat S girantei.

Ambele categorii de streinL arătaţi mai sus, expirându Ie orice termen de şedere in Ro­mânie, data de 10 Ianuarie 1931« fiind ultim termen, se atrage a- ten ti unea că cei ce nu se vor prezenta până la această dată, li se vor aplica rigorile legii con­trolului streinilor*Chestorul poliţiei:

G Voina»Secretarul chesturei:

1—3 Crăciun•

D s t o d f r l8 2ir £ * £ £pentru birou In palatul nou a l m s^riaş lor, Str. Furculiţei de jos Nr. 5. 10 1—3

C itiţi ţi făspândiţi•anta Traaailvanlal*+

In veci nemângă’atii: Ves'îe, tată, Marla, mamă, Victor, loan, Lucrat a» Trasam, Vasiie* Cornel a, Victo­re , fraţi şi s uro i, Anria cumnată, au marea durere a a- duce la cunoştinţa tuturor prietinilor şt cunoscut lor în­cetarea din viată a scumpei lot f ee, S3ră şi cumnată

Eugenia V. BărbatA bsolventă a 7 c la se p rofesionale, gradul I ş i II

B u cu reşti

care şi-a dat nobilul său suflet în manila Creatorului în ziua de 1 Ianuarie 1931 orele 84u seara în etate de 23 ani.

Rămăşiţele pământeşti a-e scumpsi dtfjncte vor fi ridicate în ziua de Duminecă 4 ianuarie a c,, oze.e 2 p. m., şi se vor depune spre vecinică odihnă în ci mitirui Bisericei Sft. Adoimiri din Turcheş.

Odihnească în pace!Turcheş, 2 Ianuarie 1931«

Jalnica Familie.Aceasta ţine loc de invitare.

") Vezi N-rii 43,63,65,63,1117-1930.

Pagina 4' « a z i t a Nr 2— 1931,

Cuvântul Regelui cătră armată de Anul Nou

M Sa Regele Cerol a dat ur­mii torul oi din de zi către ar­mată cu p dejul Anului Nou:

Ostaşi,Ai Armatei, Marinei, şi

Aeronauticei,In pragnl unui nou an

primul Meu gând se îndreap­tă către voi, cari în zile grele sunteţi sortiţi să fiţi pavăză nepregetată a Ţării.

In anul ce a trecut am putut, cu prilejul manevre­lor regale, să iau un con­tact mai strâns cu voi toţi, dela general până la sol­dat. Sufletul Meu s’a um­plut de bucurie văzând fe­lul cnm s’au prezentat os­taşii Mei.

Cu cea mai desăvârşită dragoste inima Mea într’a- ceastă zi e în deosebi cu voi, voi cari aţi dat întot­deauna în fifaţa Ţării pilda de disciplină, dragoste de Patrie şi de Rege.

Bizuindu*Mă pe trecutul glorios al scumpei Mele oş­tiri, sunt sigur că ea va fi

| totdeauna la înălţimea în- | crederei ce o pun în ea .

La mulţi an i!Dumnezeu cu v o i!

CAROLBucureşti 1 Ian. 1931.

O rdinal de zi al 'm inistrului arm atei.

N a 1 din 1 Ianuarie 1931.A trecui încă un an pe care

Armata I a închinat cu credinţă Tronului şt Patiiei.

Mulţumind tutulor pentru re- zultatele bune obţinute prin muncă şi prin sacrificiu, urez ofiţerilor, subofiţerilor şi solda tilor, sănătate, voe bună şi spor mult în pregătirea pe care Na­ţia şi Regele o aşteaptă dela no'; urez armatei întregi tărie şi devotament în luciu pentru cea mei înaltă propăşire a el.

Strânşi unit în jurul Steegu* lui şi al Marelui nostru Coman dat să*L asigurăm de netârmu ita noastră iubire şi supunere, strigând:

Trăiască M. S. Regele Carol II.T ăiască Augusta Dinastie.Trăiască Ţara Românească.

Ministrul ArmateiGeneral de Divizie Adjutant’

Cu prilejul discuţiei generale a bugetului, dl ministru de fi­nanţe Mi hai Popovici a făcut un documentat expczeu asu­pra crizei economice şi finan­ciare din stieînetete, revenind apoi la situaţia eccnomică de azi a ţârii noastre, cere încă suferă pe urma generalităţii crizei.

A arătat apoi măsurile luate de guvern pentru preîntâmpina rea râului, subliniind necesită Iile cari au trebuit tinete înve de re la alcătuirea bugetului, pentru ca echilibrul bugetar să nu fie numai teoretic ci de fapt.

lată aprecierea, pe care di ministru de finanţe o face esu pra bugetului şi tsupra rcade lor pe care le va revărsa asu pra tăr.i :

•Prin budg tul statului, echi­librat, credem că dovedim, nu numai tării, dar şi străinătăţii, că România este un stat, care ştie să şi tină angajamentele. A lu na când s a făcut sfebilza rea, ne-am luat angajamentul ca să facem un budget echii.brat pe o durată de trei ani. Două budgete au fost echilibrate, tie- bute să fie echilibrat şi budge­tul din 19J1. Prin aceasta am satisfăcut o cerinţă de angaja1 ment internaţional. Ast e. încât toate angajamentele pe cart le- am luat, din punct de vedere al creditului statului, au fosthr depUnite Astăzi ne putem uita şi noi cu încredere cum credi­tul statului sporeşte în stiălnă taie. Vedem cum valorile nea* iie ş , mai ales, renta de im prumut, cu toate că este scăzu iă fată de cum eia in 1929, cu toate acestea, proporţional fată de celelalte valori, din celelalte state, a scăzut cu mult mai pu­ţin, ceea ce înseamnă că ere ditul statului nostru este per fect de bine cotat în străinătate, în împrejurările de azi.

•Statui nostru nu rge, aşa dar, spre normalizarea finanţelor sale.

•Măsuri, în ce priveşte viata economică, se vor lua. In hao* sul acesta al dezorganizării în* tregei vie fi ei onomice mondiale, desigur că România nu va pu* tea să iacă cine ştie ce fel de minune; dar guvernul dv* este ferm hotărât să ia toate măsu*

iile, pentruce, aşa după cum a pus rânduialâ în finanţele sta tulir, eşa după cum şi* a echili­brat budgetul, aşa dupăcum a putut să sporească creditul In străinătate, tot aşa să îndrepte, cu mijloace cât mai radicale, vuia economică în inter orul tării

•Fată de budgetul acesta de comprimări, prm care suntem nevoifl să facem această curbă de reducere a salariilor, giver nul dv* se gândeşte senos să ia măsuri pentru a efteni viata. Paralei cu executarea budge tiilui, va trebui să urmeze şi o ieftenfre a vieţii.

•Guvernul cunoaşte perfect aceste chestiuni, domnul minis tru Manoilescu le studiază şi sper că veţi vedea în scurtă vreme roade frumoase şi în di rectiunea aceasta, astfel încât acest budget de sacrificii pen­tru toată tara să mai poată fi îndulcit întru câtva printr’o re* înviere şi printPo îmbunătăţire şi un progres mai normal al vieţii noastre economice“.

Cranii al« M alu lu i

cătră M. S . R eg ele.

D-nul director ministerial Dr. Vaier Moldovan a trimis M. S. Regelui Carol al IMee, In nu mele populaţiei Ardealului ur> mitoarea telegramă de felicitare pentru sărbători:

M. 5. Regelui Carol II Bucureşti.

In preajma sfintelor sărbători ale Naşterii Domnului, irul iau voie ca In numele Directoratu­lui şi a populaftei Ardealului să înalt glas de rugăciune cătră Dumnezeul popoarelor, ca să coboare binecuvântarea şi harul Său, peste M. S. Regele Româ­niei, să I dea viaţă îndelungată şi sănătate, şi să-L ajute întru îndeplinirea nădejdilor legate de glorioasa Sa domnie.

Vaier Moldovant Dir. Min. al Ardealului.

M S. Regele a binevoit a răspunde acestor felicitări prin următoarea telegramă:

Director ministerialVaier Moldovan

Cluj.Castelul Peles. — Vă mulfu*

mese din tot svfhtul pentru căl­duroasele urări ce mi le-efi tri­mis în numele populaţiei din Ardeal.

Carol.

D-! iuilu Maniu despre reforma ItâSlel

Agenţia R&dor anunţă din Ro­m a: D-l 1. Meniu, fostul preşed. de consiliu al Românie!, a sosit ia Milano. Infervicwfl de secreta­rul general el Camerei de c o ­merţ lialo-rornâne, d-l Maniu şi-a exprmat admirat ia pentru refa­cerea complectă şi rapidă a re­giunilor italiene devastat a de răzhoîu, operă realizata de gu­vernul fascist.

Răspunzând unei întrebări pri­vitoare ia impresiile sale după călătoria făcută fn Italia, d-nul Maniu care vizitase Italia îndată după război?, a declarat că pre­tutindeni a remarcat ordinea şi concord a, care domneşte Intre spirite, odinioară divizate de ne­înţelegeri şi de dezacordul din­tre biserică şi stat. Deasemenea folosul evident al impunătoarei masse de lucrări publice efec­tuate sau pe cale de efectuare.

D 1 Iuliu Maniu a plecat spre Franţa* In curând se va înapoia în Italia, vizitând Geaua, Roma, Neapole şt tot sudul Italiei.

P r i m ă r i a M u n i c i p i u l u i B r a ş o v .

Nr. 34925— 1930.Or. St Civ.

Ifl r ce i an iost riPrimăria Municipiului Braşov1

atrage atenţiunea tuturor celor cari nu au fost recenzaţi — in­diferent de motive — să se pre­zinte In termen de 24 ore la Primărie, InsciJndu se în c a r netul de reclamaţii aflător la portar, cu numele Strada şiNr* casei, pentru a fi recenzaţi.

Cei ceri vor fi aflaţi că s’âu sustras recenzământulir, vor ii pedepsit! în conformitate cu Ie* gea recenzământului.

Braşov, la 31 D ea 1930.p. Primari Secretar generat Dr. Voicu. Emil Socaciu m.p* 5 1— 1

C atastrofala d eraere în j Furturi. D 1 Borsos I. din Bra- M anciuria de sud. Din Ssng- j şovstr. Murăşeniior Nr. 31— 33 a hai .o «»»"M «s 9- «..zi reclamat Politiei că nişte flg&nce

I N P O E M A T I T T N ILa m inisterul de justiţie

a avut loc instalarea noului se ­cretar general al acestui depar­tament, d l Virgil Grosu.

D-l ministru Voicu Nifescu a mulţumit dlui Mihail Paleologu pen tru munca depusă la în a ta însărcinare ce-a avut, şi a pre­zentat funcţionarilor superiori ai Ministerului pe d-nul Virgil Grosu.

D-l Mihail Paleologu a răs­puns mulţumind d lui ministru pentru încrederea arătată In scurta vreme cât i-a fost cola­borator şi funcţionarilor pentru sprijinul dat. ^

D esco p erirea unor m or­m inte de 5000 ani. Din Lon­dra se anuntft: Expedifta Uni- versităfii din Pensylvania a des­coperit tu Mesopotania mai multe morminte de regi, datând de 500a ani.

M inisterul instrucţiunii a fost îoştifefef de unele direc­ţiuni de şcoale secundare, că se trimite atât şcoalelor, cât şi elevilor, în mod gratuit „Buleti­nul anii iudeo-masonic*.

Ministerul a cerut direcţiilor de şcoli să cerceteze dacă a- ceste reviste nu sunt răspân­dite chiar de uni! dintre elevii şcoalelor.

Dacă broşurile sunt răspân­dite de persoane din afara şcoa­lelor, cel vinovaţi să fie desem­nat! au.oriiăjilor.

So cie ta tea de patinaj — Braşov aranjează în ziua >de 6 Ianuarie pe patinoarul său o serbare costumată.

Se atrage atenţiunea asupia luminetor artificiale comandate dela Viena. Pentru privitori sunt locuri bune Intr-un număr des* tul de mare.

hai se anun|ă că In sud estul Manciuriei a deraiat un tren de pasageri. Numărul morţilor se ridică la 90, iar ai răniţilorla 40.

Numeroşi pasageri au pierit arşi de vil, In vagoanele cuprinse de flăcări.

Bandiţii au jefuit victimele şi o parte din pasagerii ce au scă pat cu viafa, luând ca prizonieri 20 de persoane, urmând ca să primească bani drept preţ ai răscumpărării lor.

•

C onferinţa ziaristului ger m an W oiff. Am amintit fn nu­mărul trecut despre ziaristul ger­man H. H. Woiff, care Sn raidul ce-1 întreprinde cu motocicleta spre Iaponio, se află actualmente în oraşul nostru. Miercuri 7 Ian. a. c. la orele 8V2 seara va avea Ioc In sala „Gewerbeverein* conferinţa dânsului asupra celor văzute şi espertate în drumul său de până acum prin Africa. E o conferinţă, care insolită de proeeftunt luminoase, va stârni un deosebit interes. Atragem a- tenjia publicului să nu piardă ocazia de a urmări interesan­tele comunicări ale colegului german.

•

P arastas . Familia Petre I. Muoteanu, Inspector al Muncii, roagă rudele, prietenii şl cunos­cuţii, să binevoiască a lua parte în ziua de 7 Ianuarie 1951 (Sft. Ion) orele IO1/], la parastasul de 40 zile, ce se va oficia la biserira „Sfânta Adormire* din Braşovechl, pentru odihna su­fletului prea iubitului lor tată, socru, bunic şi străbunic lonită D. Manteanu*

•

B iletele kilom etrice G. F . R. Direcţiunea generală a căi­lor ferate a pus in vigoare, cu începere dela 1 Ianuarie 1951 bilete kilometrice pentru dis* tsn|e mai mari de 1500 kilo* metri şi valabile la c). I, Ii şi a III.

Aceste noul bilete s-au înfiin­ţat în scopul de a se scoate din uz. actualele bilete blanco, cu cupon, cari până la epuizare vor rămâne valabile numai pen­tru diferente de clasă şt tren, precum şl pentru suprataxele de 60, 40 şt 20 lei,

C eaiurile Reuniunii fem ei­lo r rom âne din Braşov, încep din nou in ziua de Duminecă, 11 Ianuarie a. c. având loc în­tre orele 5 —8 in casa Reuniu­nii, Şirul Spitalului Nr. 10. Ru­găm pe toţi protegatorii acestei Reuniuni să ne dea concursul lor. Duminecă în 4 Ianuarie se suspendă ceaiul. — Comitetul.

•D oam nele R om âne se on

dotează precis şi eftin numaiîn S&ionul „Voina* Strada Hn-scher 7- 1—3

•

| PEN TR U CO PII |t Un Costum „Leicester* 1 ** Depozitul fabrice! 3 J* Strada P o rţii 61 *S 323 4 - 0 î

nomade, ce umblau din casă ta casă la cerşit, s-au introdus în locuinţa sa şi sub prefext că cerşesc, au furst nişte feţe de masă. S-au dresat acte şi se fae cercetări.

— D-na Szabo Maria din str^ N. Iorga Nr. 10 a reclamat po­litiei contra servitoarei Szakali Ana pentru furtul sumei de 1800 lei, după care a dispărut

— D na Helga Huffman din &tr. L. T. Roih Nr. 3, a reclamat Politie!, ,*că autori necunoscuţi i cu turat din locuinţă un ceas de aur şt un inel în valoare de12.000 lei. Bănuieşte temeinici), că furtul a fost comis de nişte tigance nomade, cari fuseseră la cerşit.

N o t a r u l p u b l ic D r . N i» c o l a c l o a n e f şi-a mutat b i* rou i din S trad a H irsch er T în Strada R eg ele C arol ( fo s ­ta S trada P orţi) Nro.41(nou)h O are le oficia le : 8 1/!—121/* ş i 5 - 6 . Telefonul biroului 679*

Pictorul Hans EderPână mai deunăzi au fost

expuse In sala albastră a Re­dute!, timp relativ scurt, o se­rie de abia 20 de tablouri, — naturi moarte, peisaje şi por­trete, — car!, la prima vedere deja, mărturiseau cu eiocin|&$, că provin din penetul unei pu­ternice personalităţi. E pictorul braşovean Hans Eder cunoscut şi apreciat nu num&i ia oraşul nostru, dar şt în (ara întreagă în speci&i în urma reuşitelor sale expozitti din Bucureşti*, când presa noastă i*a adus laude unanime, iar d-l Nichifor Crainic• directorul eminentei re­viste „Gândirea*, laureat a i premiului naţional pentru poe­zie, l a taxat pe Hans Eder» într’o luminoasă recenzie, drept cei mai mare pictor al saşilor»

Dacă primele expoziţii ale d-lui Eder, dinainte de mai bine. de zece an!, făceau dovada u» nui remarcabil talent de a zu­grăvi frânturi de viată, scene», stări psihologice şi dm natură» printr’o combinaţie de culori vii* adeseori contrastante, prin ne­glijarea cumva a amănuntului* prin reliefarea expresivă a an­samblului, sau a unul moment, mai important, — ultima expo­ziţie a talentatului pictor este o strălucită dovadă de întregire» complectare, armonizare şi mal ales echilibrare a elementelor sale artistice iniţiale*

Pace intrinsecă, armonie şK echilibru respiră acum din ope- riie atât de impresionante ale pictorului, ajuns la o splendidă maturitate.

D-l Eder este la deosebi mă» estru ai naturilor moarte şi te uimeşte, afară de aceasta, cu combinaţie, .des întrebuinţată, a naturei moarte cu peisajul. E un aspect nu numai original» dar şi îmbietor savurării artisticei

Am remarcat tablourile: 1, 4,5, 10, 13, 17, 20, etc.

Regretam numai, că expoziţia s a închis prea de timpuriu.

L AL Brau L em en y*

TIPOGRAFIA A. MUREŞ1ANU: BRANISCE A COMP. BRAŞOV. Redostor reqxmzabil i VICTOR BRAN1SCB