Anul a l X C IIíH ea Nr. 29. NUMĂRUL 2 Lei B raşov Duminecă 15 Martie 1931

S iiiC r ii ŞI 1DHIIISTATIAh ?IAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV, -

TELEFON 226 Abonament anual 360 le!*Pántra străinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după. tarif.

Fondată la 1838 de George BariţiuA pare de tre i ori pe săp tăm ân ă

„Bilanţul guvernării nafional-ţărănlste e cunoscut — scrie „Viitorul*. — Nimic n a fost crutat*.

Şl nici nu va li, ce nu merită cruţare I

Am $i farnlŢara noastră se află de sigur

într’un mare impas. Dacă gu­vernul a fost nevoit să recurgă chiar şi la o măsură atât de extremă şi desolantă, ca d. p. curba de sacrtfitia a reducerii salariilor funcţionarilor, aceasta a făcut*o, de bună seamă, cu inimă grea, pentru salvarea ţării din greul impas economic şi fi­nanciar.

Dar cu toţii ştim, că actuala criză economice, este o criză mondială, care privită sub prizma personală, ia în ochii noştri proporţii uriaşe, dar vă­zută sub aspectul ei general, bazat pe principiile de evoluţie ale economiei politice, este un

♦ simplu episod , cum am arătat aceasta în raportul nostru din acest număr, asupra conferinţei recente, ţinută în Braşov, de ce­lebrul economist german prof. univ. W erner Somhort

Perspectivele pe cari ni le-a expus luminos acest savant, nu sunt de Ioc îmbucurătoare, dim­potrivă, ele sunt foarte întristă­

to are , cu privire la viitorul as­pect aî vieţii economice în ra­port cu omul şi cu năzuinţele sale de mai bine.

Împrumutul încheiat recent de guvernul nostru nu este decât un paliativ, un mijloc de refa­cere a ţării, care, să recunoaş­tem, ne impune mari jertfe, dar care îşi va ajunge scopul nu­mai dacă vom şti să respectăm, să avem pururi în vedere, două

condiţiuni, doi factori esenţiali ai victoriei, ai ieşirii la liman î

O ancoră şi un far! Ancora este munca noastră, farul este cinstea noastră, în marea luptă pentru atingerea acelui scop după care însetăm cu toţii, a* decă scoaterea din înpoimolirea universală a carului statului şi astfel refacerea bunăstării noas­tre personale a fiecăruia.

Munco şi cinste, lată deviza, care trebue să-şi efle ecou în toate piturile sociale ale ţării noastre. Afară cu necinstiţii, mai iatâi din rândurile noastre ale partidului nostru. Noi r<u xom sacrifice nici ţera, »ici but? ăsta* re», »ici prestigiul ei, de dra­gul unui impostor sau aventu­rier politic cu veleităţi si nă­zuinţe meschine de îmbogăţire î Partidul nostru ms şi va călca crezul şS principiile 1

Profesorul dela universitatea din Berlin dl. W . Sombart spu ne, că Europa va putea ieşi din impas, dacă va pune în luptă energiile spirituale şi sufleteşti Dacă vom urma preceptele re­ligiei. Dacă ne vcm transforma cugetul şi fapta după poruncile Mântuitorului 1 lată ce trebue să facem 1 Ceice nu înţeleg a* ceasta plece pe calea peirii lor proprii, dar să nu târască şi tara după ei 1

Deci muncă şi Cinste prin rem

L AL Bran Lem eny .

Înfierarea campaniei împotriva împrumutului

Cazul fostului guvernator al Băncii Naţionale. Cuvântarea d-lui prim-ministru G. G. Mi’ronescu.

D Ie preşedinte, d-lor depu­taţi, &’« desvoltet aici o ches­tiune, cere In fond nu este aşa de complicaţi, sub o culoare focrte variată, după diverşii ora­tori şi amestecată cu chestiuni laterale, cere nu au nimic atace cu dânsa.

Voi căuta dar, mei întâi să elitninez din desbateri toate chestiunile străine şi să exami­năm pe urmă împreună, numai simplul obiect al întrebării, care mi-a fost pusă.

D in in terese băn eşti ş i p o ­litice s a în cerca t sab o tarea

împrumutului.Iatâi, zadarnis se încearcă să

fiu 8iUt a discuta acum, la pu- bile, condffiunile unui împrumut, care au este încheiat. Mi se spune — şi regret că şeful u- uui nou partid a făcut această Inadvertenţă — mi se spune pe de o parte că nu se cunosc condiţiuniie .Împrumutului, iar pe de alta parte că aceste con- diţtuni sunt aşa de oneroase, c i nu trebuesc acceptate.

Eu nu pet să discut acum asemenea tuciuri. Când nego­cierile se vor termina — noi împrumutul nu l facem Iară au-

forlzsfia Parlamentului — d voas­tră aveţi sa daţi ratificarea şi alune! fiece re ere să poată con­stata din lămuririle care se vor aduce de colegul meu şi din actele ceri vi se vor înfăţişa, dacă împrumutul este sau nu oneros şl dacă a fost sau nu negociat în condiţiuni ovanta. joase pentru ţară.

Eu sper că are să se dove­dească ceea-ce am afirmat aici într'o precedentă cuvântare, că în furul acestui împrumut, fiind un antagonism între o serie de interese cari nu sunt ale ţării, s’au făurit tot felul de născoolrl şl s’au pus la cale atâtea intri- gării încât mă mir că mai pu­tem păstra calmul necesar pen­tru a discuta despre împrumut.

Am avut ocaziunea să vă a- răt într’o chestiune specială, aşa zisa chestiune a canalului Bega, cum această afacere era pre­zentai! ca un aranjament neîn­chipuit de dezastruos, în care statul arunca unor acţionari ne­săţioşi 360 milioane de lei. In realitate, toată afacerea se re­duce la lucrul următor: noi am zis că dacă se va constata din tratate c i avem o obligaţie de plată, ceea-ce noi contestăm,

am putea să fim garanţi pentru suma de ÎO milioane opt sule mii ici.

Cam aşa stau lucrurile cu toate celelalte aşa zise ches­tiuni conexe, ceri s’eu ridicat,

Am spus că atmoifera a* ceasta a fost crefată de două categorii de persoane, linele, cari n'an avut decât interesul bănesc, s’au temut unii că alţii eu să ia comisioanele pe cari sperau să le îa ei şl din cauza acestor nemulţumiri au tăcut să circule tot felul de inven|iunl, telegrame r’cu trimes dela Pa­ris încoace cu indiceţiuni ten- denţlOBse, ctc.

AlţU, au lucrat din motive po Utlce, ÎQchfpttiodu'Şi c i , făcând să eşueze negocierile împru­mutului, au să Iacă să se re­tragă guvernul şl prin urmare, era locul de pescuit în apă tirbure. Toţi pescuitorii aceştia de ambele ©alegorii, căutau deci să încurce împrumutul.

N egocierile pentru împrumutau avut durată norm ală.Din fericire pentru ţara a-

ceasta, nici unit, nici elfii n’au ajuns ia rezultate. Este adevărat— şi mi voia contesta aceasta— negocierile au fost lungi. Dar dacă noi comparăm acette negocieri lungi cu negocierile cari au avut loc altădată, găsim că ele corespund duratei nor­mele In condiţiuniie de după război.

Când s’au făcut negocierile la 1922, ele au ţinut vreo cinc i, şase luni, ier în 1927. ştiţi foarte bine, guvernul lui Vintllă Bră- tianu a negociat trei sau patru luni de zile.

Voci depe băncile majorităţii: Aproape un an.

D l C. G. Mfroneseu, preşe­dintele consiliului de miniştri şi ministru de externe şl ad- interim la Ministerul Finanţelor: Poate mai mult. la orice m z, a comoc&i şl o sm irne extraor­dinară a parlamentului, anume ca să voteze oondifiuntle împru­mutului. Or, împrumutul nu s’a putut vota, fiindcă nu era în­cheiat şt a trebuit sS plece li­beralii dela putere, iar noi să moştenim negocierile cari eu continuat încă vreo două luni.

Nu este dar aşa de exact a pretinde că acum şi numai a- cum, prlntr'o excepţiune care este ia defavoarea noastră, s’au prelungit mult tratativele aces­tea. Chiar în momentul de faţă sunt trei sau mai multe state cari tratează împrumuturi, unele din luna Decembrie şi nu au făcut aproape nici un pas de­cisiv, deşi au trecui trei iun! de zile. Aşa sunt împrejurările; piaţa este greoaie; este o si­tuaţie excepţionali. Cum era altădată, înainte de război ? Fle­care stat avea un bancher al său, care avea un fel de pleni- potenţă să se ocupe de aface­rile financiare ale statului res­pectiv. Când stalul avea nevoe te împrumut, se adresa acelui

bancher şl el, fără să fie nevoe de multe discufiunl, Ii încheia

câteva zile. Situaţiunea nu mai este acum aşa.

Vă spuneam rândul (reeut c i la noi e&te atmosfera mai nervoasă din cauza discuţiilor

Revoluţia neputincioşilorDfn cszul plecării din frun­

tea Băncii Naţionale a dom­nului Burilianu, partidul popo­rului, şl ziarul „îndreptarea*, au făcut o temă de revoluţie.

Lăsând la o parte faptul că, oamenii cuminţi, n’au văzut de­cât o rezolvire foarte proprie, în procedeul guvernului, lumea cea multă, n’a găsit în apre­cierile organului averescan, de­cât un motiv de râs.

Vrasăzică, „!a nelegiuirea celor de sus, se răspunde cu parul celor de jos*. Să zicem că nelegiuiţii de sus, sunt re­prezentaţi de guvernul dela pu­tere, sabotat în primă linie de atitudinea fostului guvernator al Băndi Naţionale, şi care gu­vern, a luat atitudinea cunos­cută. Dar oare, na este vizată si o altă persoană care necon­tenit atentă la bunul mers al treburilor, a trebuit să inter­vină? Daca şi se poate răs­punde iLcmativ, gestul averes- canilor, este o îndrăzneală ci­nică, şl o rătăcire de minte flagrantă.

Şi-i asigurăm că, la burzulu­iala lor, le răspunde dragostea, şi admiraţia şi devotamentul ms?'i popor întreg, faţă de cei vizat.

Dar mal rămâne de apreciat perina doua din afirmaţia zia- ruiui „îndreptarea*, citată mai sus, şi care a stârnit ilaritatea tuturor. Vă închipuiţi masseie celor de jos, pornite ca din se­nin, înarmate eu par!, ca s i răsbune plecarea d lui Buri- leanu, ba, poate, să-l repună

îa postul pierdut, şi căruia n’a ştiut la un moment greu pentru economia ţării noastre, când se trata ultimul împrumut, să I dea toată prestanţa de sare are nevoie.

Calcule de politică măruntă, eu silit ne fostul guvernator al Băncii Naţionale, să aibă atitu­dinea ştiută, şl căreia i-s’a răs­puns, cum 1-8’a răspuns. C ele desvăiulte de preşedintele con­siliului d i Mironescu la Cameră, şl de d*l Madgearu ministrul de agricultură, la Senat, eu dea- juns, să lămurească lucrurile« Der ca din aceste împrejurări, să fi permiţi a ameninţa cu pa­rul celor de jos, este o incon­ştienţă, căci ar merita să fie calificată de crimă contra ţări!, dacă n’am fi convinşi de iiutf- liiatea gestului, justificată de neputinţa materială a aroenîa- ţărei.

De unde porneşte această îndrăsneaiă însă? Noi ştim c i averescanismul a mai putut pâl­pâi doer In 1926, când, graţie urel ce I, L C. Brătisnu purta nafionai-ţârănişiilor, 11-s’a dai împrejurarea să-şi tragi zilele cu greu Îl U’o guvernare de un an şi câteva luni. Altfel?

Altfel în conştiinţa tuturor, partidul poporului, |de mult m mal contează In cadrul posibili­tăţilor de viitor au unu! guvern de partid.

Decî, să fim lăsaţi în pace cu aceste ifose de oameni dis­peraţi. E mai bine şl de jară, şi de cei ce ameninţă.

din presă. Ea unul m l bucur, poate unii din d voastră nu sunt de aceeaş părere, dar eu sunt de pSrere c i trebuie să ne bu­curăm că p.esa discută cu a- prindere chestiile mari dela or­dinea zilei.

Se poate susţine că aceasta influenţează rău educaţia mase­lor, cari, neevând un îndreptar, sunt expuse a-şi deforma jude­cata prin informaţiile contra­dictorii sau false asupra lucru­rilor şi asupra oamenilor. A* ceasta poate părea primejdios mai ales pentru popoarele ti» nere, sau care se găsesc în epoca de închegare. De aceea vor fi unii dintre dv. partizani ei cenzurei sau ai stărei de asediu.

Eu nu sunt de părerea acea­sta. Eu cred că poporul acesta trecue să trăiască în libertate, ei trebue să se deprindă să trăiască In libertate, pentru c i libertatea este bunul suprem al popoarelor.

Libertatea este un bun, aşa de însemnat pentru un popor, încât nu mă simt în stare să-l sacrific, pentru serioase avan­taje pecuniare. Dar, dacă tre­buie să ţinem la libertate, ca la orice lucru buu nu trebue s i pierdem din vedere efi ea are şl unele desavantaje şi că gra­ţie libertăţii avem această at­mosferă de controverse, de vioi­ciune, de veşti necontrolale sau tendenţioase, care poate să fie

dăunătoare. Dar, aşa trebue să 1 fie viaţa 1 Ua organism care nu j se mişcă, care nu alienează, ve­

getează, acela care dă mai multe semne de viaţă, progresează.

Cam pania îm potriva împru­mutului nu a prod us e fe c t

Prin urmare să ou fim supă­raţi de faptul că presa noastră şi în jurul presei acele cercuri unde totdeauna se pun la cale lucrurile, au discute! atât de mult în jurul împrumutului. De un lucru trebue sa ne plângem, de care mmm plâns şl rândul trecut, anume că această dlscm- ţlune nu a fost totdeauna nid obiectivă, nid serioasă, că s-au inventat iot felul de lucruri de câtră cele două grupuri de care vorbeam adineauri şi s*au pre­zentat sub aspecte false o serie de chestiuni, ceeace a făcut rău ţări!, nu guvernului. Noi nu am vrut să Împiedicăm aceasta prin mijloace violente, d am lăsat ca ţara singură s i reacţioneze, dându-şl seama că a fost hră­nită, timp de două, trei luni de zile de o parte din presă eu veşti false. S-a încercat să se producă aici o deprimare, care a putut uneori să descurajeze populaţia. Dar românul este din firea Iul foarte răbdător şi răz­bătător şl nu pătrunde lesne In sufletul lui desnâdejdea sau des­curajarea.

Va sâ zică tratativele lungi sunt şi ia aijii. Singurul element

Pagina % ^GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 29 m i .

eare este in plus Ia noi este că discut tun« a este mai vie, mai violentă şi din nenorocire, înte­meiată adeseori pe svonuri ten* dentloase, alimentate de oameni in te re s e fc a să creeze o at­mosferă defavorabili.

împrumutul e s te n ecesar.

Guvernul a crezut şi crede că împrumutul este necesar. Nu ştiu eare ar fi situeţtanes, dacă noi n*am avea mijloace să creem Creditul Agricol, atât de nece* sar ţăranilor noştri să organ!* zira banca menită a regula da­toriile agricole, să avem la dis­poziţie un fond mal mere de rulment necesar pentru a face fată cheltueiilor statului.

Căci acestea sunt principalele scopuri ale împrumutului.

Noi om spus, dealtminteri — şl cu aceasta voi termina ceea ce ara de spus asupra împru­mutului — că nimeni dintre noi n*a crezut şi n-a afirmat că împrumutul acesta rezolvă criza.

Este zadarnic să seristăfm ă- ceaşcă cuvintele pe care le-atn pronunţai.

Am spus că acest împrumut este o măsură pregătitoare me­nită să ne permită, ca să pu­tem aştepta, să ne înfiripăm prin alte mijloace, care vor fi puse ia îndemâna statului prin valo­rificarea de bogăţii în virtutea an»! plan general economic, pe { eare avem să*l perfecţionăm in I curând.

Problema deci se punea dacă este sau nu necesar acest îm­prumut şt eu înţeleg să fie dis- eufiune asupra principiului.

Uaele persoane pot să spună că împrumutul nu este necesar. Eu respect orice opinie sinceră.

Dar alta este o susţine că împrumutul nu este neceser şi a arăta motivele şi alta a răs­tălmăci lucrurile şi a spun«, că acest împrumut este dezastros, atunci când nici nud cunoaş­tem conditianiie, sau a inventa tot felul de maşinaftuni pentru a împiedeca realizarea unei o* per&tiuni folositoare statului. (A- plauze pe băncile majorităţii).

Nu ne vom ocupa mai mult acuma de împrumut. Ne vom ocupa atunci când li vom cu­noaşte conditiuniie.

Parlamentul ş! fara vor avea să ne judece şi dacă noi am făcut rău, ne va dezavua, iar aceia care astăzi prevestesc re- znltBiul rău, vor fi in situafiunea

să se felicite de prevederea for. Noi credem însă că se va în­tâmpla contrariul.

— Va urma. —

Gonvocare.' - "vQaar. membrii ai grupului re ­

ligios Braşov, prin aceasta sunt convocafi la slujba în sobor, de se va |!nea In biserica Sf. Ni- colac din Prund Duminecă In 15 Martie e. c. ora 3 d, a.

Cu această ocasiune se va celebra serviciul Vecerniei, iar predica ocasfonaiă o va finea păr. profesor Candtd Muşlea.

Onor. public bfnecredincios este invitat cu toată dragostea creştinească a lua parte la a- ceastă sf. slujbă.

Braşov, 12 Martie 1931.loan Broşat Dr. P. Deba,par. preşed. secretar.

CONVOCAREOnor. domni membrii ai A*

Coltul literaturiişi criticei literare.

C olefie .Scriitoarea francezi Colefie

se află In mijlocul nostru, pen tru a respira pufln din aerul parfumat cu miros de baltă şf stuf ce se trezeşte din amor fire, pentru a se răsfăfa tu fi­ravele unde de soare timid de primăvară timpurie alei in răsă­ritul înaintat al Europei.

Ii pregătisem primirea cu un covor verde, sub forma unui trup de fetişcană îmbrăcată de sus până jos fn mantie de smaregd, cu mârfişoare din buchete de ghiocei, deabea ieşit din pă­mântul Iacă prea irob bat cu apă, culasful împletit din violete viorele şi auri brebenei, dar creatorul pe care noi li numim Dumnezeu, Pa aşternut covorul alb ca petalele de crin, format

şociajiucel pentru .sprijinirea I din fulgi mari, ce seamănă cu învăţăceilor, sodaliior şi mese- j solzlşorii argintii de păstrăv din

râurite cristaline de raunt?, înriaşilor români »Avram Iancu* din Braşov, sunt înritafi a lua parte ia adunarea generală or­dinari, ce se va finea Dumi­necă, în 22 Martie 1931 la o- rele 3 p. nu în localul său din Strada Târgui Inului No. 34, deasupra magazinului de blă­nărie C. Pestree, cu următoarea

Ordine de zi:1. Deschiderea adunare! şi

numirea a trei verificator! pen­tru procesul verbal,

2. Raportul general al Comi­tetului pe anul expirat.

3. Reportul casierului pe anul expirat.

4 Raportul censorilor.5. Votarea bugetului pe anul

in curs.6. Complectarea membrilor din

comitet.7. înscrierea de membrii noi,8. Diverse.In caz câ din cauza număru­

lui de membrii întruniţi nu s'ar putea {ine, adunarea generală se ficsează pentru a doua oară Duminecă, 29 Marile a. o. In a* csiaş ioc şl oră şi cu aceiaş ordine de zi.

Braşov 14 M irite 1931,Pentru Comitet;

dumitru N. Căpălinâ, preşedinte*

loan Ghtghiniiâ»secretar.

tocmai ca şl opera sa de fe­cundă scriitoare, care nu este sub influenţa nici unui scriitor c ic l stilul ei e sprinten, creator şi clar•

Primeşte dragostea pe care fi*o arată poporul român, In zi­lele când soarele deabîa în- drăsneşte să te privească, as- cunzftnduse încă după nourii purtători de nea,

Iar la plecare te rugăm să ia! o parte din iubirea curată ce fi-am arătat, spre a o îm­părtăşi şi poporului francez,

»Ram urile*.Ştim cu toţii cine este d-i C.

Şabln Făgaţei, cine a fost »Ra­murile* şi cine a fost »Institutul Ramuri? toate acestea legate strâns de cetatea banilor olteni, Craîova.

»Rampa* prin pana d îul Ion Sânghlorglu ne descrie tragedia »Ramurilor*. E trist, ca revista din ţara dintre Oii, Dunăre şi C&rpat?, să dispară, să dispară »Institutul R *muriîor* care a Im primat pentru poporul român pe hârtie velina şl Ieftină tot pe atât de veline rânduri scrise cu chibzuite de talente azi re­cunoscute.

Osre s i nu se mai găsească nimeni fn*fara noastră, care să le in)eleag$, să Ie sprijene fată

de credttoarea societate »Cre­ditul Industrial*. Na îmi vine a crede că ar fi posibil ca cineva, unul do), sau mal mulfi să nu tresară la strigătul de muribund el »Ramurilor*, căci In cazul când nimeni nu ar lua partea »R î murilor* e val de fara noastră.

Dar sperăm că se va găsi mă­car unul care să facă pornirea, căci trebuie să se găsească, tre­buie să se găsească, trebuie sâ-I scoatem, căci în caz contrar ne vor judeca rău urmaşi iar contimporanii streini, ne vor com­pătimi*

•R am pa*•Vechiul ziar de specialitate

»Rampa*, are şi o rubrică Inti­tulată mMişcarea „Literară*• A* ceastă rubrica a avut mai mulţi conducători, pe A, P. Sctnson, Oclav Şuluţiu, Iar acum în urmă apare redactată de doi scriitori tineri din generaţia nouă, d-nfi Eugen J«brie@mu şi Alexandru Sahia.

Mi se pere că este pentru prima oară când în ziaristica română apare o rubrică literară redactată de doi scriitori şi ca | să fim drepţi, această rubrică a i început să devină foarte intere- '

sântă sl bfne Informată, Urăm spor Ia muncă noilor condu­cători. .

Revista .X , Y *.Se z’ce că ar fi apărut şi o

revistă cu numele acesta, care pare mal în'âlu a fi o revistă de avant-gardă literara.

Interesant că nu toţi colabo­ratorii ei, consimt la programul expus de adevăraţii conducători, iar colaborarea se explică pe faptul că n*au ştiut cu »cine au derafare*.

D-l Oriav. Şutuţiu s'a şi gră­bit să precizeze acestea prinir'o scrisoare adresată d-lui Camil B dtezir, redactorul »Vrerael Li­terare* iar d l Eugen Jeceleanu specifică în »Rampa*:

»Faptul că printre colabora­tori? acestei reviste »e vorba de X. Y.) s'au văzut şf numele câtorva scriitori din generaţia tânără — se datoreşte unei ru­şinoase duceri în eroare de către conducătorii sus numitei reviste*.

Fiţi cu băgare de seamă scri­itori din generaţia nouă, căci vor mal apare seu au apărut sf atic puhltcaflun! c>: „Fynak", »Pegas", »Cristalul*. »Pamfle* tal“, »Luminiţa* şi »Zenit* •

Aceasta pentru a nu vâ face părtaşi ia măgarii literare de care nu aveţi cunoştinţă

V ictor M iloriaa.

CINEMA „ASTRA“ (AFQLLO)Dela 14 Martie

Film Sonor

morţiiFilm senzaţional de aviaţie in lupte originala

aeriene.IN EOLUL PRINCIPAL:

RICHARD BARTHELMESS Afară de aceasta:

Jurnal Paramount 1 act

G I G L I

FOILETONUL .QAZETEI TRANSILVANIEI*.

Asasinarea ţaruluiAtoni II al RasieiIn 14 Martie <e împlinesc 5 0 de ani de'a moartea lui.

de Prof. A. A. K izevetîer.

Cu prilejul împlinirii de 50 de ani dela asasinarea ţarului Alexandru II al Rusiei, care a jucat un rol proe­minent în istoria Europei Orientale, Agenţia Central European Press *sJa adresat cunoscutului mare <, istoric rus

?rof A. A. Kizevetter, care trăeşteîla raga, cu rugămintea, ca să Ilumineze

acest eveniment istoric.Dala 1879 până la 1881 Ru-

sie a trăit înfr'o mare agitaţie din pricina numeroaselor aten­tate împotriva ţarului Alexandru II, săvârşite de revoluţionari terorişti. In 14 Martie 1881 te­roriştii şi-au ajuns In cele din urmă scopul urmărit; Alexandru nl doilea fu rănit «mortal prin aruncarea de bombe şi după câteva ore muri.

Această campanie tetoristă a Început izbucnirea unei bciziuni violente In sânul partidului re­voluţionar ce a fost înfiinţat înainte de 1870, Revoluţionarii din acei timp n*au acordat Im­portanţă luptei pentru schim­barea formei politice. In schim­barea absolutismului prin sls-

. temui constituţional n'au văzut l nimic prosper pentru popor, în- I chipulndu şi că formele constl- : fuflonale de guvernământ pot

da numai claselor dominante perspective de e?şi extinde pri­vilegiile şi bogăţia lor pe con- tu’ păturilor soriale de jos* Dea ceea nici n’au participat îa lupta politică împotriva absolu­tismului şi s'au ocupat numai cu propagarea Idee! revoluţiei sociale printre ţărani, al cărei scop era expropierea pămân­tului. Pe această bază s'au des- voltat directivele partidului re­voluţionar, a cărui devlzl a fost: »Pământ şi libertate*. Pe la sfârşitul anilor 70 ai seco­lului trecut s'au manifestat In sânul acestui partid puternice curente adverse, ,Adepţii devi­zei »Pământ şi libertate* s'au în­mulţit tot mal mult Insă In a* celaş timp a crescut conside­rabil în partid numărul acelora cari au declarat că fără răstur-

| narea absolutismului nu se vaI putea face nici un pas pe calea

revoluţiei sociale.in anul 1879 actele teroriste

se înmulţesc. Kravoinskl a asa­sinat pe Comandantul general al jandarmeriei Mezenţev, prin o lovitură de pumnal, fn 2 Aprilie 1879, Soloviev a tras un gloate asupra lui Âlendru II, pe stradă, fără însă a l nimeri.

In 1879 numărul adepţilor te­roare! a crescut Infr'utât In partidul revoluţionar, încât şefii partidului au considerat ca ne­cesar ca să rezolve conflictul dintre membri la un congres conspirativ. Acest congres a a« vut ioc In 1870 la Voroaej. A* colo partidul »PJm âstii ş! li­bertate* &'a împărţit în două în mod definiţiu Numsl o mică minariUie In frunte cu P leca- , nov a stăruit fn vechiul p ro -! gram şi a înfiinţat gruparea' »Ciorni Peredel*, care a vroit să Smpărţească pământ ia ţă­rani. Majoritatea zdrobitoare şi-a ales ca scop răsturnarea des­potismului cu ajutorul teroare! clandestine îndreptate împotriva a însăşi persoana ţarului.

Unul din fruntaşii cei mai de seamă ai acestui curent f i Je- liabov. înfăţişarea lui plăcută şl arta sa de a câştiga adepţi au făcut ca acest euren! să triumfe în partid.

Jeliabov şi adepţii săi au în­fiinţat un nou partid sub nu­mele de »Libertatea Poporului*.

Organizarea de acte teroriste a fost recunoscută ca problema cea mal apropiată a partidului. Membrii noului partid au fost obsedaţi de ideia c i asasi­narea ţarului va avea imediat ca urmare o revoluţie politică în întreaga ţară împotriva abso­lutismului, Realitatea a arătat însă în curând netemeinicia a- ceste! convingeri,

Partidul »Libertatea Popo ruiui* şi a ales nu comitet spe­cia!, care a fost însărcinat cu organizarea atent iţelor împo­triva lui Alexandru II. Atesta­tele a îuceoui încă in toamna anului 18?9 şt au continuii fără întrerupere, produsâad un efect atât de profuad, încât a* tât în cercurile guvernamentrie, cât ş! îa opinia publică s'a far* nul convingerea că revoluţia narii prez ntă o organizaţie pu­ternică, dispunând de mijloace formidabile, In realitate însâ nu s'au prezentat astfel; îndrăz­neala neobişnuită şi complex!- tirea actelor teroriste organi­zate pe atunci s'au explicat îa* tâi prin curajul excepfio&ri al revoluţionarilor, prin hotărârea ior fanatică de a-şi sacrifica viaţa pentru scopul ce şt i-au impus, şi de altă parte prin ab* solută nepregâtire a poliţiei de pe atunci în lupta împotriva comploturilor politice.

Tot tn 1879 Co niţelul execu­tiv al partidului »Libertatea P o ­porului* a pregătit un atentat

împotriva treauiui imperial, In aşteptarea sosirii trenului dela Crimeia ia Petrograd, teroriştii au subminat lângă Odesa linia ferată. Numai forţa mal multor întâmplări o făcut ca ţarul să se întoarcă nevătămat Ia Pe­trograd. După ua timp oare­care fu arestat un revoluţionar, ia care s'a găsit un plan ai pa­la ului de iarna, pe care sala de mâncare a ţarului a fost în­semnată cu o cruce. Poliţia n'a acordat o mare atenţie acestei descoperiri, intre timp insă re­voluţionarul C a s te ia a reuşit să iatce fa patul ca fochist. Je- iiabov i-a furnizat dinamită. Timp de 4 luai Ch lituria a transportat dinamită io cantităţi mici, îa palatul de iarnă.

Ia 18 Februarie întreaga fa­milie impsririă avea să parti­cipe pe ia un dejun dat In o- nourea unui prinţ bulgar. In ora când avea sâ aibă ioc dejunul s’u produs o puternică explo­zie in palat. Explozia a fost premiturâ. Trenul cu oaspeţi a întârziat şl dejunul fu amâ­nat. Se poate înţelege ce im­presie puternică a produs asu­pra tuturora această manifes­tare a îndrăzneţii neobişnuite a teroriştilor. Öd hotărât atunci a se aduce îa gutera, persona­lităţi cu puteri dictatoriale.

Alexandru il a numit iu frun­tea guvernului pe generalul Lo* rls-Meîtkov. Puţin timp după a- ceasta fu arestat revoluţionara

*? . 29 -*« 5 1 . mzwtä nţnsnvMmm, Pogtan 5

Sír« Porţii 50

a înfrânt criza!Pentru satisfacerea celor ce n’au putut încă pătrunde în magazin, se menţin preţurile de

reclamă pentru irevocabilUltimele 3 zieSâmbătă 14 Martie Luni . . . . 16 Marţi . . . 17

a

» »

i i

IP en tru p re v e n ire a ag lom eraţie i Onor public e ru g a i să fre cv e n te ze m ag azinul m ai cu sepgtâ în o re le de dim ineaţă, când va fi s e rv it cu toată prom ptitudinea.

Nu confundaţi produsele noastre!ju d ecă to ria ocolu lu i Z ărn eşti

secţia c f

Nr. 14 2 9 -1 9 3 0 ci,

UM a lié .

In cererea de executare fă­cută de urmăritorul Teodor Ghl- escu contra urmăritulul Nico* ae Ceepă.

t________________1 ' ~ ----- = = =Goldenberg, oare a făcut des- tăinuiri asupra mai multor tero* rişti. Toţi fură arestat!. S*a părut că comitetul revoluţionar fu ni* micit. Atentatele au încetat. La- riS'Malikov a considerat misi­unea sa ca împlinită. Intre timp Insă teroriştii cari au rămas li­ber!, şi «au începui activitatea cu o energie şi mai mare. Iu toamna anului 1880 to|i sau adunat la Pefrograd. Conducătorul lor principal fu arestat şl în locul lui veni Jelkfcov. Aproape în în­treg Petrogradul s’au format cuiburi de conspiratori, Intr’o tipografie secretă au fost ţipă* rite praciamatff, care fură îm­prăştiate în întreaga capitală. Chimistul Kibalclci a fabricat cartuşe explozibile. Programul călătoriilor (arului fu studiat de revoluţionari în toate amănun­ţimile. la strada Mala Sadova pe care treeea de obicelu tarul Alexandru II s*a săpat un canal sub pământ, care fu subminat. Poliţia n’a observat nimic. Ca* naiul a [pornit dlotr’o prăvălie, care a fost închiriată de tero­rişti cu pretextul că vor să vân­dă brânzeturi. In această prft* văile politia a făcut odatfi per* chlziţd, deoarece a avut multe bânueif. La perchizifii nu s’a găsit Insă nimic. In 12 Martie complotiştii au suferit o mare neplăcere. Jeiiakov fa arestat.

Judecătoria.A ordonat licitaţiuaea execu-

ţională îa ce priveşte imobilele situate în comuna Zârneşt! dr* cumscriptta judecătoriei ocolului Zărneşli, cuprinse Iu cf. a co ­munei Zărneşti N*rul protoco lului cf. 2927, Nr. top 9 + 4 5 1 0 şi 9439 pentru încasarea crean* tei de 5067 lei, capital şi acce­sorii.

Liciiaţiunea se va fine în ziua de 3 Aprilie 1931 ora 11

în localul oficia! al cf. din Zărneşti.

Imobilele ce vor fi licitate nn vor Si vândute oe un preţ mal mic de cât preţui de strigare, oare este valoarea arătată re­dusă cu 25 prac.

Cei car! doresc sa liciteze sunt detori să depoziteze la de* iegMtii judecătoresc 10 pro?, din preţui de strigare drept garan- fie, In numerar sau îa efecte de cauţfe socotite după cursul

j fixat în § 42 legea LX. 1881, I s* ii să predea aceluiaşi dele* j g*t chitanţa coastitand depu­

nere©» judecătoreşle, prealabilă a garanţie! ş! sa semneze con* dîf!Knîîe ee »cltatle (§ 147.150, 170 legea LX, 1881; § 21 legea XL. 1908)

Dacă nimeni nu oferă mai mult. cei care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de cât cel de strigure este dator s i întregească imediat garanta —

fixată conform procentului pre­ţului de strigare — k aceeaşi parte procentuală a preţului ce a oferit (§ 25 XU 1908).

Dată în Zârneşti la 12 luna Ianuarie anul 1931.

Jude Preş.(ss) M, St» Alexandrescu .

Dir. cf.(ss) C» loan ov ld «

Pentru conformitate:Indescifrabil

Teroriştii au pierdut o mare forţă. Atunci o prietenă apro­piată celui arestat, Sofia Pe- rovska, care a fost devotată cauzei revoluţionare, a mani* testat o voinţă de fier. A hotă* rât s i conducă si gură atentatul contra tarului. Efectuarea ateu latului a fost hotărâtă îa mod irevocabil pentru a doutzi după arestarea lui Jsliekov.

S a aflat că (arul va trece în 14 Martie, dimineaţa pe strada Sadova« pentru o revistă mili­tară ce a avut loc In cazarma Michailov. In noaptea de 13 spre 14 Martie complotiştii au pus o mină în strada Sadova, pregătind şi 4 bombe. In dimi neaţa zilei de 14 Martie« Perov ska a împărţit câte o bombă lui Rysakov, Grihevetki, Emelia nov şi Timofei Michailov. Toţi s’au postat la anumite loeuri pe strada Sadova.

LorisMelikov a fost neliniş* tit. A presimţit ceva. A căutat să determine pe tar ca să a mâne trecerea în revistă a tru­pelor. Insă Alexandru II, care s a distins prin bravura Iui, n’a luat in seamâ avertismentul. In spectarea trupelor n’a fost amâs nată, dar călătoria obişnuită fu schimbată. N’a trecut prin str. Sadova şi a ajuns fericit Iaca* zajraa Michailov; după trece* rea în revistă s’a hotărât să

meaipă dealungul canalului Eca terina spre a vizita pe Marea Ducesă K^terina Michalovna. Dar Perovsk’ , care n’a pierdut nimic din vedere« a mutat pe atentatori din st eda Sadova pe cheiul canalului Ecatenna.

Trăsura lui Alexandru II a trecut pe la ora 2 pe cheiul ca natului, Rysakov a aruncat a* supra trăsurii o bombă. S’a pro dus o detunătură groaznică. Câteva persoane au rămas moar* te pe loc. Trăsura ţarului n ’a fost însă atinsă. Ţarul s’a sco’ borâ! şi s*a apropiat de Rys** kov care fu prins imediat de trecători şi i-a pus câteva în trebări. De departe a stat însă un om necunoscut. Acesta fu Grinevefky. Alexandru II a por- n t din motive necunoscute di* rect spre el, iar Grinevetki i a aruncat bomba sub picioare, Alexandru s’a prăbuşit într’un lac de sânge, Picioarele i a fo3t complect sfărâmate. A fost dus în trăsură. «Repede ia Palat» vreau să mar acolo, a şoptit el. La ora 3 şi jum. Alexandru II şi a dat sufletul în palatul de iarnă,

Speranţele teroriştilor că prin asasinarea tarului se va pro duce o revoluţie populară îm> potriva despotismului, sau îna Şelat complect* Teroriştii nu s’au gândit la împrejurarea că în cel

20 ds ani, cari au trecut dela eiiberares mujicilor, a trăit încă viu In' memoria poporului că Alexandru II a adus eliberarea ţăranilor. Reforma dela 1861 n’a satisfăcut bine înţeles toate nevoile tőrönaşt’, dar ţăranii şi- au amintit însă bine de groză­viile robei de cari au scăpat după reforma din 1861 .M assele largi ţărăneşti au tălmăcit eve nimentul dela 14 Martie cu tos tul altfel decât au aşteptat re voluţionarii. Ţăranii au ajuns ia convingerea că Alexandru ii a fost omorât de boeri spre a ss răzbuna pentru eliberarea mujicilor.

Deaceia asasinarea tarului a cont ibirt numai la o mai de* parte creştere ă reacţiei politice« Este adevărat că în a doua ju ­mătate a anilor de domnie ai lui Alexandru li oficiurile gu vernamentale au început un curs care era în conflict cu re* formele liberale depe la 1860 şt tocmai aceasta a dus la des- voitarea d spoziţiei opoziţioniste şi revoluţionare. Dar atunci n’a fost deloc exclusă pos bilitatea că se va trece din nou la căi liberale. Tocmai Jn ziua catas* Irofeî, Alexandru il a semnat un ord n, prin care s’a aprobat reforma politică aşa cum a fost propusă de Loris Meliokov. A cest proect a fost mult timp nu*

----i lin im ■■■........ ..

mit »Constituţia* şi s’a afirmat câ încă în 1881 Rusia ar fi o b ­ţinut un sistem constitutional dacă nu s’ar fi produs atenta* tui asupra tarului Alexandru II. Această părere 2a fost greşită- Proectui lui Loris-Meî kov n*a îngrădit despotismul* Ei a ur­mărit numai a se invita dele* giti aleşi de Zemstve şi oraşe pentru concentrarea prealabilă a câtorva proecte de legi« de- kgati cari să fie admişi în Consiliul de Stat* Această re- f irmă a fost departe de a pu* tea fi numită Constituţie» dar a prezentat totuşi primul pas im* portant, în direcţia satisfacerii revendicărilor societăţii*

După 14 Martie 1881 această reformă fu scoasă d>n program* Guvernul rus a păşit tot m ri mult pe căi »antireformîsîe*. In anii următori curentul reacţi­onar n’a slăbit* Din contră sa mers în crescendo în deceniile următoare« ceea :e a dus în cele din urmă la consecinţe din cele mai tragice pentru Rusia»

Prof. A. Kizevetter.

Abonamente la dan se pet face pe timp m altndelnngat sanlamu— —

Pagina 4' «AZmiTRÂRSILTOSIK! Nr 29—1931,

I N F O R M A Ţ I U N I Agricultură Braşov.Suveranul în B asarab ia .

La Inaugurarea liniei ferate Re* vaca şi Căinări din Basarabia, cere a fost amânată pentru ziua de 27 Martie, va lua parte şi M. Sa Regele.

Cu acest prilej Suveranul va vizita întreaga provincie de peste Prut spre a se convinge perso* nai despre situaţia de acolo.

Aici, ca şi In restul tării unde urmează sfi se fa ci regalele vi­zite, M. Sa se anunţă că va fi Insotit de d-1 O, O. Mironescu, preşedintele consiliului de mi­niştri.

D*1 M ironescu în audientă la Rege. D l G. G. Mironescu, preşedistele Consiliului s*a pre­zentat jo i după amiază Sntr-o nouă audientă Suveranului, pu* pânda 1 In curent cu ultimele amănunte asupra împrumutului.

•În trevederea M ironescu-

Puaux. D l Gábriel Puaux, mi­nistrul Franţei in Bucureşti, a avut eri dimineţi5 o întrevedere cu d'l G. G. Mironescu, căruia i a făcut o importantă comuni* care în legătură cu chestiunea împrumutului.

Audienta d-lui C eslanu la Suveran . D nul Dinu Ceslanu, mmi&lml nostru dela Paris a Io ei primit eri la amiază de Su* veres, cu cere ocazie a tăcut un amănunt^ raport asupra mo­dului cum au decurs tratativele împrumutului,

U nul Cesianu va rămâne îs tară până Ia 22 Martie.

•

S esiu n ea Sinodului. Sub preşedinţia patriarhului dr. Mi* ren Cristea se va deschide Luni 16 Marile sesiunea de primă­vară a Sinodului.

Intre altele Sinodul se va o- cupa de chestiunea învalămân* tutui teologic universitar în ie* găiură cu noua reformă a învă­ţământului superior.

•

V alabilitatea actu alelor per* m ise de circu laţie pe căile ferate pentru ziarişti a fost pre­lungită până la 1 Aprilie a. c.

•G eneralul D om ăşneanu pro*

clam at cetăţean* de on oare a l oraşului Tim işoara. D*nul Dr, Corioian Balta, primarul o* raşului Timişoara, i*a înmânat d-luf general Domăşneanu di­ploma de cetăfean de onosre a l oraşului Timişoara, in urma meritelor câştigate prin sârgu- lata, priceperea şi înţelegerea sa dovedită cu prisosinţă ca pri­mar al municipiului Timişoara, D-1 general Domăşneanu, pă­truns de emofle a mulţumit în câteva cuvinte simtlte pentru cinstea ce 1 se face.

•Im periul do grâu rom â

n e s c in G recia răm âne liber. D i Lrnga Răşcaau, ministrul României, a tăcut cri o vizită la Ministerul de Interne şi s’a interesat asupra noului regim de amestec el făiniior, în fabri­caţia pâinii D i Langa Răşcanu a voit să ştie in special dacă noul regim ar avea ca urmare o diminuare a exportului de grâu românesc in Grecie.

Miniairul internelor a răspuns c& Importul de giâu românesc In Grecia rămâne absolut liber.

•

O im ensă d eplasare de teren în Fran ţa . Aiunec&rea Imensei coline Chatelard îa t* propkre de Chambeiy, continuă. Spectacolul este înspăimântător. M&ssa de teren pusă în mişcare are o întindere de 40 hectare şi uss volum de şeate mi i Ioane metri cubi de pământ. Toată t- ceastă mamáé, cu toa;e con­strucţiile aflate pe ea, înaintează

| acum cu o viteză de 150 metri pe oră.

Scoborârea se face vertical, ameninţând numeroase locali­tăţi. Satele Berges şi Michaud au fost complet distruse. Dease- menea au fost acoperite mai multe case izolate.

Locuitori! satelor şîeu părăsit vetrele, luând cu ei nuiml obi­ectele de preţ şi parte din Ivite.

Toată valea răsună de bubui­turile subterane provocate de această deplasare de teren,m

M ari inundaţii în Covuritu. Autorităţile locale au fost Ieşti* Infate că in urma topirii zăpe. zilor, comuna Pechea şi câteva cătune din jur, au fost Inundate de apele râuşoarelor di a apro­piere care au trecut peste ma­luri. Locuitorii, în primejdie de a fi înecaţi au părăsit locuin­ţele, refugltuda-se cu ajutorul bărcilor şi căruţelor în comu­nele din împrejurimi.

Primejdia de inundaţie este tot mat mare şi nu este exclus ca şi alte comune sa ere d l pradă apelor revărsate.

Comunicat oficios.

Spre luare la cunoştinţa vân­zătorilor de seminle de trifoi şl lucerni.

Se pune îa vedere vânzăto­rilor de seminţe de trifoi şl lu* cernă că nu se pot pune în vânzare aceste seminţe decâi în saci plumbuifi ş! cu certificat dela staţiune agronomică.

Oficine va pune în vânzare seminţe neg&rantate de o sta­ţiune agronomică vor fi consi­derat! ca infractori şt vor fi pe­depsit! cu toată severitatea a* pUrânduU se sancţiuni cuprinse în Regulamentul şi Legea pen­tru comerţul cu seminţe de plante de mitre?, publicată îa »Monitorul O fi clei* No. 89 din 22 Aprilie 1929.

Braşov 15 Martie 1951.Preşedinte:

ss. Ion P odea .Director: es. tog, Agronom:

l Bărbier.

Viaţa economică a viitoruluiC onferlofa profesorulu i D r. W erner-Som bart.

Celebrul profesor de econo­mie politică dela universitatea din Berlin d*l dr.W erner Som» bart, a flnut J ai seara în teta sălii ticsite a liceului Hcmterus, o extrem do interesantă confe­rinţă cu subiectul de mai sus.

fată un scurt rezumat al ex­punerilor cunoscutului savant:

începe prin declaraţia că va vorbi despre ceea*ce există şt ce va fi, b r nu daspre ceea-ce ar trebui să fie. Criza actuală nu este decât o mică episodă în evoluţia câtorva decenii. Tre­cutul îl cunoaştem, viitorul îl putem cunoaşte, fie ca profeţi, fie printr’o analiză şi cugetare ştiinţifică, Densul nu ere apti­tudini de profet; stabileşte, ştita fiflc, liniile mari ale evoluţiei în viitor; dar nu pentru nn an, doi, sau cinci, ci pentru 50 de eni şl mai bine.

Europa occidentală se poate compara cu un oraş mare cu 450 milioane de locuitori, res­tul lumii era până la războiul mondial peisajul acestui oraş. Oraşul era centrul industrial, Iar peisajul plaja materialului brut. Dela război încoace pei­sajul, adecă ţările agricole în­cep să se industrializeze, iar ţările occidentului sunt nevoite să 'fi caute materialul brut la ele acasă, seu să se asocieze înli’o uniune economică.

Care va fi sistemul economic sl viitorului ? Capitalist, sau co­munist, el Industriei mici, sau al mare! industrii. Nici unul, nici altui, El va purta pecetea tu­turor. Le vom avea pe toate ca şi in trecut. Sistemul economic bolşevic nu este viabil; dacă operafla »pianului de 5 ani* ru* sesc va reuşi, se va putea spune: oper&flu a reuşit, pacientul a murit.

Viata economică a viitorului se caracterizează prin 5 factori: 1 spiritul economic, 2 ordinea economică şi 5 technica eco- ncm că.

Spiritul economic indică prin­cipiul raţionalizării, adecă al rentabilit&tii maximale.

Ordinea economică va fi tot mai puţin liberă; ea va fi pen- dentâ şi legată prin carteluri, arbitra], legi soclate etc.

Technica va juca un rol toi mai mare, ea fi-nd bazată pe cunoaşterea legilor naturii. In­venţiile, d. p. au devenit azi o profesiune. Mijloacele raţiona­lizării sunt: despirWzarea, obi° ecilzarea şt anorganizarea eco­

nomiei. Sufletul omului îşi pier­de rolul îa viaţa economică (des- piritizaree), Aşa de pildă prin colectivizare, consumul nu I mal determină persoana înseşi, prin liberă voinţă. Prin obfectfzarea viefli economice, omul ca atsre, ca suflet, este tot mai mult eli­minat. Viaţa economică se me- canizesză deci.

Dar şl natura este succesiv eliminată din viaţa economică (anorganizarea). Lemnul este înlocui?, cu materii anorganice, de asemenea animalele sunt în* locuite cu energii anorganice.

Din toate acestea rezulă o egalarc, o uniformitate a viefli economico; aşa d. p, se va oră­şeniza întreaga lume. In cele din urmă vom avea unificarea şl uniformizarea între ţări şi popoare.

Omul numai cu greu se va putea opune acestei evoiufli a vieţii economice. Totuşi Insă o va face, o va încerca; îi stă la dispoziţie mai ales o posibilitate: punerea in linia de bătae a energiilor sale spirituale şi su* fleteşti: factorul religios!

Deci, — spune savantul, cu Cerlyîes: — munceşte şi nu despera 1

I. Al. B . L,

Aviz. Societatea „Principele Mfrcea* filiala Braşov, aduce la cunoştinţa onor. autorităţi civile şl mil iare, membrilor săi, pre­cum şi tuturor acelora ce-i poartă interes, c i in ziua de 28 Martie o. c. ora 4 p. m. va avea loc adunarea generală anuală în sala Sfatului orăşenesc.

In cazul când nu se întru­neşte numărul legai de membrii, adunarea se amână pentru data de 4 April a. c. la aceeş oră, cu orice număr de membrii.

Concertul Conservato­rului „ Astra” .

Al V-lea concert al Conser­vatorului de muzică »Astra* dfn Braşov va avea loc Duminecă, în 15 1. c. ora HVa în aula li­ceului »Honterus*, cu următorul program:

1. MozarU sonată în mi-bemol major pentru vioară şl piano (d-nii Weinberger şl Schlandl).

2. Grieg, cvartet de coarde în soi minor (d-nii Bobescu, Wein­berger, Btemel ş! Moldrik).

Intrarea liberă.

Cronica locală.A dm inistraţia m esei stu­

denţilor »V. O niţiu“ pentru ajutorarea cu masă şi medica* mente, a elevilor buni dar Ifp- sifl dela liceul »A. Şsguna* din loc, mulţumeşte şi pe această c«$ie penlru frumosul dar de 6500 iei, primit din partea: Lu­ciei, Sextll, Eugenia şi Dora Puşca, iu, Lia Manoilescu născ. Puşcăria şl văduva Zoe Damian, m amintirea Iubitei lor dece­date f Catinca Paşcariu ca me­nirea de a forma un fond spe­cial : Marinei Puşcariu.

La acest fond se vor frece şi sumele din urmâ, donate In a* mlntirea fericitei decedate, de 1000 lei.

Aviz. D'nil membrii ai Cor­pului contabililor autorizaţi şi experţi contabili secţia Braşov, sunt rugaţi a lua parte ia con­ferinţa ce o va ţine d-1 Gr. Trancu Isşf, fost ministru, in ziua de 15 Martie a. c. (Dumineci) ora 4 p. n\, în sala festivă a liceului »A Şaguna*, cu subiec­tul: Organizarea muncii în ra­port cu criza economică.

D i Trancu-Ie şi fiind un sus­ţinător a! organizaflei noastre, d ai! membrii sunt rugaţi a lua parte in număr cât mai mare. — Comitetul.

Nu e de vină servitoruldacă ghetele dv. nu sunt bine întreţinute. Spuneţi totuşi să se ceară numai »VAS* şi veţi fi mulţumit 1— 1

PEN TR U CO PIIm _ __ •

*Un Costum »Leicester* ! •

Depozitul fabrice! s *S trada P o rţii 61 *

323 4—0 îK****4MHHM • * * * ♦ • * • * * • #»Q

D o cto r

TEODOR ION GHEORGHIU

Consultaţii* tratam ente 15—18

Str. R eg ele C a r d 30(Fost Porţei 88)

163 1—0

Pentru publiciPrimim spre publicare următoarele:

Domnule Director,Cunoscând amabilitatea cu care înfelege|i să daţi ospitali­

tate în ziarul dv. oricărei cauze leale, vă rugăm să aduceţi, pe această cale, Onor, publicului Braşovean, cele mai călduroase mulţumiri pentru mouul in care, ne-a încurajat cu prilejui Inau­gurării marelui nostru magazin din Str, Porţii No. 50.

Publicul nostru, care este unui din cele mai înţelegătoare din întreaga ţară a apreciat eforturile noastre cari grafle lui ou fost încununate de succes. Promitem ca şl’a viitor să ne păstrăm graţia h i , prin chipul ireproşabil al calfăfli mărfurilor noastre ca şi prin preţurile ce im bună parte au reuşit să sdrobească criza.

Primiţi d-ie director asigurarea distinsei noastre considera (tuni.»F IB R A * S. A.

De vânzare

m Étink la ÉtOrdinul Ministerului de finanţe

No. 71030/931, a scornit ua nou uragan de «protestare şi nemul­ţumire a posesorilor de brevete de pe la sate şi comune în te­ritoriile anexate. Pe ziua de 29 Martie a. c , la Braşov în sala Corpsrtfleî ^Industriale s’a con» chemai o adunare de protestare a tuturor proprietarilor de bre­vete.

Ministerul ar trebui să vină cu regulamentul de aplicare a legii băuturilor spirtoase care explică arUcolll legii, prin ©eea- ce a*«r cruţa de o coutinuă a- gitáre cetăţenii ceri Ui râd pe­riclitate drepturile lor câştigate.

Nu se do a te concepe ca ar­ticolul 179 din lege, állataiul 2 să se poală icterpreta aUfe! de­cât ca, numai debitele noi de băutori să dau In arendă de comună. Or! noul sunt cetescsd după numărul sufletelor soco­tite coaform articolului 181 din iage, ar fi peste numărul actual de brevete vechi.

Nimicirea existentei acelora ceri cu jertfe şî-au clădit edi* ficii anume amenrj te locsiu* rilor de băuturi, nu cred eâ s’a urmărit prin noua lege.

Ori lipsirea lor de dreptu­rile câştigate, este egală cu ni* micirea materială a lor. Numai printr’o răscumpărare a drep» tulul lor, sar putea lipsi de a» ceste drepturi.

Pentru liniştirea miilor de ce­tăţeni pactaici, se Impune o dispoziţie şi explicare dia par­tea autorităţilor îa drept.

casa din Stic Spitalului Nr.

6. Toi acolo prăvălii şi locuinţe de Închiriat. 1—S

P lIltC de b u cătărie fină pen­i i 111 u tru D am e dupS arta franceză. Cunoscutul bucătar artistic din toată România Hell- wig predă cursuri de bucătărie în Braşov pentru dsme. Ama­toarele pot primi informaţie ni şi înscrieri la Bodega „Betta* şi Ia Firma Faikas & Comp.173 1—2______________________

M â in i Mantclpiuinl BfişwNo. 5303— 1931 Serv. int epr. Corn,

PubiicaţîiraeSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că în £una Martie a. e«t încep lucrările pentru instala­rea unei reţele de avertizoare automate de incendiu pe teri­toriul oraşului Braşov.

Se pune în vedere proprieta­rilor de case că sunt obligaţi a permite Instalarea liniei aeriene şi a aparatelor automate pe ca­sele lor, aceasta fiind de fote» res public.

Braşov, la 12 Martie 1931. Primar: Secretar generali

G. Cuteanu' Emil Socaciu . Şefai Serv. intrepr. Com.:

Inginer î Măzgăreanu.,

Komflali Corpul PortlnOor Wh bnnaialttl Braşov._____

No. G. 2309—1930.Publicaţiifiis da licitaţi«

Subsemnatul Portărel prin aceasta publică că în baza de- ciziunli Nr. G. 2309— 1930 a judecătoriei de ocol din Zârnegti în favorul reclamantului Banca Creditul suc. Zâmeştl repr, prin advocatul dr. Z Aldesiu pentru încasarea creanţei de 4500 lei şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 21 Martie 1931, orele 3 p. m., la faţa Io* cului în comuna Sohodoi unde se vei vinde prin licitaflune pu­blică judiciară 2 vaci şi alte vite şi obiecte mobile în valoare de 49600 iei,

In caz de nevoie şi sub pro* tul de estimare.

Zârneşti, ia l4 Martie 1931 (ss) Sârba,

176 1—1 portărel1 delegat

TIPOGRAFIA A, MUREŞiANUi BRANISCE & COMP. BRAŞOV. Redaster responsabil i VICTOR BRANISOl