Anul al 101-lea Nr. 55 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 24 Iulie 1938

flZEffl MISIIMÉIKEDACŢ1A Şi ADMINISTRAŢIA

- BRAŞOV, Strada Lungă Nr. 5. — — Telefon 226 —

Abonament anual 200 Lei Peniru streinătate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi

Întreprinderi 5U0 Lei^Anunţuri, reclame, după tarif

F ONDATA l i 1 8 3 8 I I GHE OR GH E B A R1 T I DApare de trei ori pe săptamana

IN DRUM SPRE CURTEA DE ARGEŞ....Când vor ajunge aceste rân­

duri sub ochii înlăcrimaţi ai cetitorilor noştri dela tară, ră­măşiţele pământeşti ale Marei Regine Maria au părăsit Capi-

strâns de neutralitate pe cât se va putea, era totuşi necontenit împins într’o parte sau într’alta de către ţările ce se războiau, şi pe rând ameninţat sau ademenit...

M. S. R eg in a M aria a R om ân iei în ziua în co ro n ă rii

tala ei iubită şi se îndreaptă spre Mănăstirea Curţii de Ar­geş, ca să-şi doarmă acolo som­nul de veci alăturea de Marele ei Soţ Regele eliberator Ferdi­nand Cel Leal.

După un popas de Gouă zile in Castelul Pelişor şi Castelul Peleş şi după o altă poposire de trei zile în Capitala ţării, unde sute de mii s’au închinat şi se închină în faţa trupului ei îmbalzamat, durerea ine co­pleşeşte tot mai mult în preaj­ma înhumării trupului Ei sbu- ciumat de loviturile sorţii şi istovit de-o bolă cumplită...( « I I I I • • .................................................... *

In clipele duioase ale aces­tei săptămâni am răsfoit pagi­nile volumului „Viaţa Mea“, în care Marea Regină ne vorbeşte cu toată sinceritatea şi cu ne­ţărmurita Ei dragoste de ţară şi neam despre Jzilele şi nop­ţile de sbucium ale Marelui Ei Soţ din ajunul intrării în ac­ţiune a României alăturea de marii aliaţi.

„Menifêâ noului Rege — spune Regina Maria — era una din cele mai grele mai ales în ceea- ce privea politica externă- Fiind, încredinţat că trebue să se ţină

„Oricine îşi va da seama u- şor, cât era de sfâşiat şi cu câtă îngrijorare îl pândea po­porul său, întrebându-se cum va putea îndeplini făgăduinţa ce i-o dăduse, când se urcase pe tron, de a fi un bun român...

„...Cunoşteam totuşi pulsul Ţării şi ştiam cumplita jertfă care va f i la urma urmei cerută Regelui. Datoria Mea era să-l aduc treptat treptat să pri­mească ceeace nu se putea înlătura.

„Aceasta numai eu o pu­team face» dar era nevoe de multă dibăcie. Am avut în viaţă multe lucruri grele de înfăptuit, dar acesta a fost poate cel mai greu.

„Cred că mai presus de toate două lucruri mă interesau ; ne­clintita mea încredere în Anglia şi îndeplinirea idealului na­ţional al unirii tuturor Ro­mânilor. Acest ideal ajunsese ţinta Mea tot atât cât şi a po­porului Meu, Puterile centrale vedeau în Mine, cu dreptate, te­meiul tuturor împotrivirilor. E 14, eram centrul rezistenţei îm­potriva propagandei, şi dea­ceia ajunsesem ţinta cea mai

de seamă a vrajbei lor, fie pe faţă fie pe ascuns".

Şi cât adevăr conţin aceste însemnări ale [Reginei Maria o dovedeşte cu prisos unul din cei mai mari adversari ai Ro­mâniei în timpul neutralităţii, fostul ambasador austro-ungar la Bucureşti, contele Czernin, în memoriile sale despre intra­rea în acţiune a României scriind între altele \

„Cea mai însemnată epocă a vieţii Sale a fost pentru Maria, Regina României, e- poca războiului mondial. In timpul războiului mondial Re­gina Maria a întrebuinţat rem arcabila Ei putere de su­gestie pentru biruinţa Antan­tei, căci Ea avea încredere în Antantă în ce priveşte ţinta supremă a neamului românesc : făurirea României Mari. N’a cunoscut niciodată laşitatea şi ar fi preferat să moară mai de grabă decât să treacă la inamici. Şi tot atât de vitează cât era ca Regina a ştiut să fie şi ca femeie“.

Cumplita jertfă s’a adus şi din ea şi prin ea s’a născut şi clă­dit România Mare.

Iată pe Cine a pierdut Ţara şi neamul românesc, iată pentru ce ne prosternăm cu recunoş­tinţă în faţa moaştelor sfinţite de Biserica românească şi la­crimile fiilor ei sufleteşti, păs- trându-I o vecinică amintire.

v b .

Doliul BraşovuluiD-l Colonel D. Tocineanu, Pre­

fectul judeţului Braşov, a trimis M. S. Regelui următoarea tele­gramă cu prilejul morţii M. S. Regina Maria s

„Majestăţii Sale Regelui, SinaiaPopulaţia judeţului Braşov,

zdrobită^de durere pentru marea pierdere încercată de Majestatea Voastră şi întreaga ţară, asigură că va păstra memoria Mare! noastre Regine, cu toată sfin­ţenia şi toată recunoştinţa pen­tru marea bunătate şi înţelegere revărsată, spre binele şi înălţa­rea neamului românesc.

Prefectul judeţului Braşov, Co- lonelTocineanu.

Exprimând sentimentele de adâncă durere pricinuite de moartea M. S. Regina Maria, D-l Colonel D. Tocineanu, Pre­fectul judeţului şi Ion Mircea Subprefect, au depus la Sinaia, în numele populaţiunei judeţului Braşov, o splendidă jerbă de flori la catafalcul M. S. Regina Maria, înscriindu-se totodată în registrul deschis la Castelul Peleş.

Deasemenea în numele ofiţe­rilor şi trupei Grupului 1 V. M. d-1 Colonel D. Tocineanu a de­pus o foarte frumoasă coroană.

Mari şi mici, avem cu toţii datorii faţă unii de alţii. Deci împreună să îngrijim de cei ce au nevoe de ospitalizareiîn spi­tale, ca să mărim prin însănătoşirea lor, numărul acelor ce pot fi fala şi puterea Ţării.

M. S. REGINA MARIA

Crăiasa florilorCei ce iubesc florile şi copiii

se apropie, încă din viaţă, de Divinitate....

Nimeni n’a adorat vre-odată mai mult copiii şi aceste mute, fragile şi tremurătoare minuni vegetale, decât Marea Regină, care se desparte astăzi de noi.

Frumuseţea Ei alerga, instinc­tiv, spre tot ce este mai pur

şi a ţarinei româneştiin n n i l i î n a l t a P n a t i i n o n 4f i i a n n fo a î n .înalta Poetă, pentru a putea în­

griji cât mai bine — ca pe nişte copii scumpi — florile.

Şi regina Maria nu avea pre­ferinţe în sânul marei familii a florilor româneşti, iubea cu a- ceeaş tărie şi cu aceeaş fideli­tate atât floarea majestuoasă, cu chip frumos, cât şi floarea săracă şifneluată în seamă de

şi mai fără apărare în natură : florile. Ce dovadă poate fi mai bună, mai concludentă, asupra sensibilităţii excepţionale a Re­ginei Maria? Un suflet în con­tinuă vibraţie pentru frumuse­ţile pământului Românesc, un suflet care nu iubea plantele exotice, ci florile cari răsar sub cerul primăverii Ţârii noa­stre : flori strălucitoare şi flori mai palide, flori cari strigă o durere prin violenţa culorilor sau tăcute flori câmpeneşti...

Lângă ţărmul albastru al Mă­rii, în Balcicul multicolor, dar arid, Regina Maria crease o grădină ca din basme. Un colţ de rai românesc, o inimă de vegetaţie luxuriantă, o grădină în care florile alcătuesc un ba­let de culori şi parfumuri în legănare.

La munte, de asemenea, în Branul ardelean, la castelul că­ţărat ca o căprioară pe vârful muntelui, grădina Reginei Ma­ria este, în acelaş timp o splen­didă rugăciune şi un imn ridi­cat naturii, către slavă.

Grădinari specialişti au fost luaţi de Marea Regină şi de

nimeni. ____ _In volumul „Ţara*Mea‘\ Ma­

rea Regină Îşi mărturiseşte dra­gostea până şiţ pentru floarea spinului de pe Bărăgan. „Mi-a fost drag şi de spinul uriaş, care în vre-un loc sterp şi pie­tros întindea spre ceruri frumu­seţea fără folos a ţepoaselor lui braţe...u

Până şi spinul Ii era Ei drag, dacă el I amintea de frumuse­ţea pământului Ţării.

Astăzi, Regina Maria, Cră­iasa florilor şi a poeziei pă­mântului românesc, ne pără­seşte pentru totdeauna, după cum pentru totdeauna îşi pă­răseşte florile, pe care atâta le-a iubit.

Din toate părţile Ţării îndu­rerate, flori multe, flori bo­gate şi flori umile, flori înlă- crămate, vin să sărute mâna Stă­pânei, care se duce...

Florile roşii, cele mai dragi, Ii vor presăra calea, aşa cum până la ultima suflare a do­rit* o.

■:# Pagina 2* GATETA TRANSILVANIEI Nr 55-193®

n o m a g iuoastei rom. victorioase

Serbarea zilei Sf. M arii 15/28 August 1919 în piaţa Kossuth (Kossuth tér) din Budapesta.

de sânge, către rudeniile şi cu ­noscuţii din Anglia şi Am erica, care 'Ţi erau aşa departe pe­ste mări şi ţări, în cari spuneai durerea unui neam cum numai inima Ta îl înţelegea, şi c e ­reai hrană milioanelor de guri înfometate şi îmbrăcăminte tru­purilor îngheţate, cu cari aju­toare până astăzi facem faţă lipsurilor noastre...

Trei ani de zile se împlinesc astăzi, în ziua de Sfânta Ma­rie, de când fii Olteniei, Mun­teniei şi Moldovei, spintecând desişurile şi răzbătând culmile Carpaţilor, au deschis largă cale drapelelor izbăvitoare. A - tunci ! Lanţurile au trosnit din

Armata rom âni victorioasă ocupase în vara anului 1919 Budapesta punând capăt barbariilor regimului bolşevic maghiar. Populaţia Capitalei ungare răsufla uşurată după luni negre de ja f şi omor.

In fata diviziei a II-a de Vânători de sub comanda d-lui general Ş?r- bescu întrunită în piaţa Kossuth săr­bătorind prinlr’un Te-Deum ziua Sf. Marii, preotul-căpitan fO SlF COMA- NESOU din reg. 2 »ânatori .R. E. * a rostit o înflăcărată cuvântare, care ne arată d agostea neţărmurită a osii* rei româneşti iată de Doamna (arii româneşti.

Dăm o purte din acest memorabil discurs, care ni s’a pus la dispoz Jie, ca un omagiu postum Marei Reg ne :

...In această zi Naamal R o ­mânesc de pretutindeni ser­bează numele celei mai fru­moase Crăese, a celei mai no­bile şi mai iubite Regine din lume — Numele Reginei M aria, — Doamna a toată Ţara R o­mânească.

Şi precum Mama lui lsus Christos a însoţit pe Fiul Său în toată tragedia Lui de m ar­tiriu, aşa şi Mama Ţării Rom â­neşti a luat parte cu sbuciumul inimii Ei, la toate clipele de durere şi înălţare a Neamului Românesc, pentru-că atât lsus Christos cât şi Neamul Româ­nesc s’au sacrificat pentru un ideal, pentru triumful iubirei, adevărului şi dreptăţii.

Insă ! durerea calvarului pen­tru realizarea idealului nostru a lăsat urme adânci în inimile noastre... ne-am prăpădit şi fii şi fraţii şi părinţii şi prin ini­mile surorilor, soţiilor şi m a­melor noastre a trecut solia durerii. Dar ! Te-am văzut Slă­vită Doamnă alăturea de sufe­rinţa noastră şi ne-am uşurat durerea.

Te-am văzut M ăria-Ta în fu­ria războiului mare prăpădin- du-ţi Domneasca Ta odraslă, j de al cărui nume legam atâtea j

încheeturi, hotarele sau şit — şi un popor robit a fost chem at la o viaţă mai supe­rioară.

D-le General, Onorat corp ofiţeresc, Iubiţi ostaşi!

Domniile voastre, cari a-ţi mai rămas din şirurile rărite prin fii şi părinţii şi fraţii v i­teji, cari v ’au căzut alăturea — v ’aţi intregit astăzi rândurile prin fii şi părinţii şi fraţii B a­sarabiei, Bucovinei, Ardealului, Maramurăşului, Crişanei şi B a­natului.

Astăzi Armata regală a toată Ţara Românească a pecetluit definitiv hotareie ţării şi şi-a cucerit prestigiul m eritat în faţa lumei întregi.

Fiţi mândri şi statornici în această cinste şi glorie pentru slava lui Dumnezeu şi pentru m ărirea şt viitorul de aur ai Neamului Românesc, aici în ră­săritul Europei.

P A R A STA Spentru profesorul universitar OVID DENSUŞIANU, la Satulung -- Săcele

Luni 12 Iulie 1938, s'a slujit la Biserica Sfintei Adormiri din Satulung parastasul de patruzeci de zile pentru odihna sufletului strălucitului profesor universi­tar şt distinsului academician Ovid Densuşanu. într'o atm os­feră de adâncă reculegere, nu­mele profesorului care a ’lumi­nat vreme de 40 de ani calea întregului neam a evocat, celor de faţă, duioase amintiri.

Slujba a fost săvârşită de pre­oţii Z. Popovici şi G. Şerban. Nu s’a ţinut nici un discurs.

Au luat parte sora defunctu­lui d-na dr. Elena Puşcariu, profesoară la universitatea din iaşi, d -1 Al. Lapedatu, fost pre­şedinte al Academiei Române, d-na şi d-1 prof. Gh. Moroianu, prof. univ. Gh. Giuglea mem­bru corespondent al Academieinădejdi, Te-am văzut alăturea j , fost e k v a[ di ârutului| d.j

de suferinţa noastra, parasm- : ; pod reprezentant al pre- d u -ji Regalul Iau palat, cui- rbul fermecat ai visurilor noa­stre, şi albă, curată în aureola idealului, în cap de iarnă u r­mai în drum pribeag pe Vitea­zul Tău Soţ, împrejmuit de Vi­teaza lui oştire, însângerată— şi Tu privind în zarea depărtată peste ţări şi mări, îmbărbătai şi mângăiai pe Marele împărat, care ça şi geniul Neamului no­stru, cu un ochi plângea şi cu altul râdea. Şi de câte-ori u r­când cărarea , vedeam flutu­rând din fereastra Palatului lui Cuza Vodă din Iaşi, falnicul nostru drapel împrejmuit de drapelele engleze, franceze, ita­liene şi americane, de atâtea ori ne întorceam la front cu pavăza nădejdii şi a biruinţei noastre.

Te-am văzut în spitale îndu­rând cu resemnare mirosu. că r­nii putrece a ranelor Vitejilor tăi fii mângâind şi îmbărbătând cu glasul tău de argint, răs- bind în albă haină de înger printre paturile bolnavilor dând leacuri tămăduitoare, pentru a-Ţi scăpa fii Ţării din ghia- reie ceior mai istovitoare şi mai monstruoase boale Te-am văzut în mijlocul voinicilor cari luptau în tranşee cu capetele descoperite, pe moarte şi viaţă — pentru glia lor şi a părin­ţilor lor.

Dar ! Te-am mai văzut Slăvită Doamnă ! Te-am văzut desnă- dăjduită, învălită în haină mo­horâtă, cu obrajii înlăcrimaţi, cu pârul despletit aruncat în valuri de mătase aurie, apă­rând în sala Sfatului Căpete­niilor oştirei şi a Maimarilor Ţării, când Sfatul trebuia să răspundă de Ţara, care avea să fie — sau să nu mai fie. Ai plâns — şi ai biruit. Ţ'am ce ­tit scrisorile Tale cu lacrămi

fecturei Braşov, prof, univers. Gh. Dragoş, d-1 Aurel Marin, scriitor şi fost elev al iui Den- suşeanu, prof. N. Odor, prof. M. Colciag, dr. I. Gologan, primarul comunei Cernatu d -1 locot. Boi- cea, primarul comunei Satulung precum şi câţiva tineri profe­sori cari urmează cursurile u- niversităţii iibere latine dm Braşov,

Cu prilejul acestei comemo­rări pioase d-1 prof. univ. Gh.Moroianu a binevoit să ne dea următoarele lămuriri preţioase cu privire la ascendenţa săce- ieană a profesorului Ovid Den­suşanu,

Mama distinsului cărturar s’a născut in anui 184Í, în Cernatu, tatâl ei, Gheorghe Circa, a stu­diat agronomia la Viena.

Tatăl acestuia se trăgea, prin- tr'o spiţă iemeiasca, din boierii Malinescu din Oltenia. El a fost Oprea Circa sau Ţârcă, sub a- cest din urmă nume fiind cu ­noscut până departe de Săcele

Se aminteşte că Oprea Circa purta şi ia Săcele giubeaua lui boierească. E ra cunoscut ca om învăţat. A făcut parte din dele- gaţiunea venită cu episcopul

1841 se găsea la Viena cu o delegaţie a obştei din Săcele, lucrând pe lângă Cancelaria a- ulică a Transilvaniei la „trebile dăjdiilor împărţite şi fermane- lor din Ţara Rom ânească".

Este vrednic de amintit că la plecare, dârzul român jurase că nu se va întoarce din Viena până când nu va sfârşi cu bine însărcinarea dată, ale cărei chel- tueli „văzute precum şi cele tăinice“ avea să le suporte ob­ştea din Săcele condusă între 1820— 1850 de Oprea Circa, Radu Moroianu, Zaharia Pârvu Radu Giuglea şi Const. Moldo- veanu.

Gheorghe Circa s’a căsătorit la 1839, în chiar biserica unde s’a slujit acum parastasul, cu M aria Moroianu, din Satulung, fată de 14 ani; ci* strămoşi ră ­zeşi, dincolo în ţara veche.

Pentru tinerii căsătoriţi, pă­rinţii au luat în arendă m area moşie Suciul, de lângă Buzău.

Dar Gheorge Circa moare la 1847 şi soţia lui rămâne văduvă la 22 de ani, cu două fete : E - lena, mama lui Ovid Densuşeanu şi Eliza Circa Talent muzical îaăscut, Eliza Circa a devenit, in scurtă vreme, o mare violo­nistă. M aria Circa îşi închină întreaga tinereţe şi avere edu­caţiei îngrijite a copilelor sale.

Iosif Vulcan pomeneşte de ea că era o femeie „cultă şi spiri- toasă“, într'o biografie a fiicei acesteia, Eliza, biografie publi­cată în „Fam ilia“ din 1865. F e ­tele sunt date la şcoala civilă de fete săsească din Braşov. La 1853 Sau 1854 mama intri împreună cu fetele la M ănăsti­rea Ursulinelor din Sibiu de unde însă, neplăcându-i cum se făcea educaţia, plecă după câte va luni, înapoindu-se pentru continuarea şcolii, la Braşov.

Aci i se ia Elizei şi un pro­fesor de violină, cunoscându-se vocaţia acesteia pentru muzică. Dela Braşov M aria Circa pleacă ia 1858 la Viena, cu fetele ei pe care le înscrie la Conserva­torul de muzică de sub condu-

Şaguna — din însărcinarea A- | cerea renumitului compozitor dunări Naţionale dela Blaj 1848 j Helmesberger.— spre a prezenta im păratuui j Elena a urmat pianul, Eliza din Viena doleanţele Români- violina. Episcopul Andrei Şa- lor Ardeleni, guna invită la 1862 pe M aria

Gheorghe Circa, la rându-i în Circa să vină la Braşov, rugând

n casa unde se atlă^Logatt rundéI U l I W fc/V /aia in serl# »afeleWofToadtaj

Jieum atism , Gutà,sciàticà,3làcel i, JYèvrdlgii,G ripà,D ureri de cap.

tm-TURBURARILE

I CIRCULAŢIEI Í ARTERlOSCLEROZA MALADII DE PIELE

Mare« é» lacrwii

E S T E U N P R O D U S C H A T E L A I N

pe Eliza Circa să ţină un con­cert, cu ocazia adunării generale a „Asociaţiunii Transilvane“.

Concertul cunoaşte un succes fără precedent. Alexandru Odo- bescu, în am intirile-i despre &- ceastă adunare, vorbeşte cu mare admiraţie despre talentul tine­rei Românce.

Elena Circa, autoare a unor schiţe şi nuvele publicate în tinereţe prin revistele vremii, se căsătoreşte la 1864 cu Aron Densuşeanu, avocat în Făgăraş. A cesta, el însuşi scriitor de mare merit, s’a stabilit mai apoi la Braşov unde a dus o dârză luptă pentru cauza Românilor din Ardeal. M aria Circa ţmoare la vârsta de numai 39 de ani.

Tânăra violonistă Eliza ajunge renumită, dând un concert chiar, la Curtea Domnească.

Profesorul Ovid Densuşianu a făcut în Satulung două clase

primare într’un an — clasa a doua şi a treia — în timpul când familia lui s'a refugiat din Bra­şov, în urma morţii de anghină difterică a fratelui mai mare, Camil Densuşeanu, un copil care se anunţa tot aşa de distins ca Ovid. Dirigintele şcolii din Satu­lung, în timpul când a învăţat acole Ovid Densuşianu, a fost Ion Petric.

La 1881 familia Densuşeanu pleacă la Iaşi unde Aron Dea- suşeanu este chemat ca profe­sor de română şi latină la uai- versitate, de guvernul I. C. Bră- tianu.

Marele şi modestul cărturar Ovid Densuşianu nu este uitat. Amintirea iui va trăi pentru totdeauna nu numai în Săcelele Braşovului ci pe tot cuprinsul acestei ţări pe care a slujit-o cu râvnă şi înţelepciune.

Elisobeta Henţia.

Georges Renard*

C orp oraţiileşi societatea dimprejur

— Urmare —

Oraşele se ’nşirue, din punc­tul de vedere al neatârnării lor, între două condiţii ex tre ­me. Este o putere din afara burghezilor, — rege, senior, papă, episcop, egumen, — care rămâne foarte tare, foarte vioae, foarte neastâmpărată, foarte ’n stare să bată din picior. Aşa se ’ntâmplă în Franţa, în En- glitera şi multă vreme Ia Roma.

Este ’n alte părţi, dimpotrivă, unde burghezii, adecă breslaşii cetăţilor, aproape au alungat pe cei streini de teapa lor, unde şi-au însuşit bunurile şi puterea episcopului, unde i-au îmblânzit pe nobili, unde i-au silit să plece, sau să treacă 'n rândurile oamenilor, juruindu- se ’n corporaţii, unde au durat adevărate republici, având con­stituţia, bugetul, oştirea, mone- tăria lor, toate primejduirile şi toate driturile unei suveranităţi aproape desăvârşită. A şa-i la Florenţa, la Veneţia, la Gand, la Strasburg, oraşe zise împă­răteşti, ce n’aveau să se teamă de stahiile motoloage sau de­părtate ale aşa zişilor m oşte­nitori ai lui Cezar şi Carol cel M are.

Corporaţiile sunt căzute pe o treaptă de- a doua mână, dacă dăinuesc supt o stăpânire vân- joasă şi apropiată şi poate că de-asta, cea mai mare parte dintre istoricii Franţei, le-au cam lăsat în umbră. Dar ajung

jpiteri de mâna ’ntâi, dacă se desfăşură într’un mediu, în care desfăşurarea lor nu-i stinghe­rită. Să îe privim, ca să ’nce- pem, acolo unde corporaţiile sunt cu străjnicie ţinute ’n frâu.

A utoritatea ce Ie apasă vine i din mai multe părţi, precum Í vom vedea.

A utoritatea încearcă mai in- tâi să regularisească condiţiile muncii, să-i hotărnicească du­rata şi preţul. Porunceşte ho- dină la unele zile. La Roma, unde sărbătorile religioase sunt fireşte din destul, papa ingă- due în atare zile, pe neguţă­torii de vin şi pe cârcium ari să dea de beut călătorilor, dacă nu şi locuitorilor din oraş ; pe potcovari să potcovească caii, numai să nu facă potcoave ; pe bărbieri să lege rănile bol­navilor, dar să nu şi rază ; pe băcani şi fructari să-şi des- chiză prăvăliile, dar sa nu-şi scoată mărfurile afară ; pe mă­celari să-şi atârne carnea ia cârlig, dar învăluită ’n pânză, pe prăvăliaşi îndeobşte, să-şi lase uşa crăpată la prăvălii, ca să se poată aerisi.

Cu alte cuvinte, negoţul este îngăduit sub „perdea“. Ames­tecul seniorului în aceste d a- raveli este aşa de obişnuit. î̂n­cât nimeni nu se miră. Regele loan II în Franţa, prin vestita lui poruncă dela 1355, stator­niceşte în 227 articole un tarif maximal pentru mărfurile ne­guţătorilor şi salariile lucrăto­rilor. Statutul muncitorilor in Englitera 1349, urm ăreşte cam acelaş lucru.

A celaş am estec al autorităţii în materie judiciară. Când este gâlceavă între două corporaţii şi se ştie că nenorocirea asta-i adesea, pricina ţine de jude­cata seniorială. La Paris tre ­burile merg în faţa vornicului regesc şi 'n apel la Parlam ent.

Kr.* 55—1938 GAZETA* TRANSILVANIE! Pfcjhft f

_ Piriamentul era divanul no- SNdlImii la flccarc provincie. (N. X) — Dacă însă bresla era în- feodată, adecă trecută supt o- cr o tire a unui stăpân feudal, a- ccsta taie gâlceava. Astfel se iviră lungi frământări intre bărbieri şi chirurgi. La început amestecaţi întrolaltă, doriră a se despărţi. Numai că chirurgii vroiau pentru dânşii monopolul operaţiilor medicale. Bărbierii se 'mpotriviră.

Starostele breslei era bărbie­

rul* şlprimul valet al -regelui. Inspiră în 1372 o poruncă re­gească, care păstra bărbierilor dreptul „să pue plasturi, un­sori sau alte leacuri potrivite şi neapărate întru vindecarea şi tămăduirea, a tot felul de coşuri, buboae, scursori şi toate rănile deschise“. Asta nu îm­piedecă dealtfel gâlceava, ca să nu se perindeze mai multe vea­curi apoi.

—- Va urma —

In semnul păcii.

A m i c i ţ i a a n g l o - f r a n c e z ăVizita Suveranilor Angliei la

■Paris, unde au sosit Marţi d. a. primiţi şi salutaţi fiind tot timpul ide poporul francez cu o bucurie şl un entuziasm de nedescris, a luat sfârşit, Regele şi Regina Angliei sosind azi noapte la londra.

Primirea strălucită a Suvera­nilor Angliei, importantele cu­vântări rostite la dineul dat ín •onoarea înalţilor oaspeţi ca şi comentariile presei mondiale scot ia iveală deosebita însem­nătate pe care acest eveniment

- ■îl are în situaţia actuală politică ^internaţională, atât de încordată.

Merită să fie subliniată Seu deosebire unanimitatea opiniei publice engleze şi franceze —

1 fără deosebire de partide şi ve- I iderî politice, — cu care popo-

ml englez şi cel francez au I .salutat această vizită şi rezul- I latele ei.f Vom da aici pentru ilustrarea

importanţei acestei vizite, prima pe cire a făcut-o actualul Rege al Angliei după suirea sa pe tronul britanic în streinătate, părţi din discursurile rostite de Preşedintele Lebrun şl Regele George al Angliei,

j .Preşedintele Lebrun a spüá f între altele :I .„Consacrată prin cele mai grele I încercări, însufleţită de acelaşi

Ideal de libertate şi de pace, miciţia anglo-franceză a câşti­gat o soliditate pe care na o poate iái decât aceeaşi concepţie asu- ipra valorilor umane. Pecetluită de Eduard VII, această înţele­gere şi-a dat în timpul războ iului măsura eficacităţii. Mai apoi, forma sa a putut să se modifice, dar solidaritatea fău­rită şi călită în focul bătăliilor nu s’a desminţit niciodată.

Prezenţa .^erechei regale la ; Paris — a mai spus Preşedin­

tele Lebrun — constitue mai mult decât o înaltă martúrié a oinţei comune de colaborare

între cele două ţări. Această perfectă înţelegere apare ca un

s dement esenţial al securităţii [,pentru cel mai mare folos al Ifâcii. Nici o ţară nu ar putea să se supere din pricina aces-

i tei înţelegeri, pentrucă ea nu [«xclude nici o altă amiciţie....

Răspunzând M. Sa Regele George a spus;

„Este pentru noi o vie satis­facţie de a consacra prima vi­zita în străinătate din Domnia

[ noastră Parisului, nobila Capi- [ tală a acestei ţări prietene, de care Marea Britanie este ata- şată prin atâtea amintiri şi sa­crificii comune“...

Colaborarea lungă şi strânsă a reuşit să dovedească că cele două ţări sunt însufleţite de a- celaşi ideal, că cele două po-

î poare au acelaş ataşament faţă ide principiile democratice care [convin mai bine geniului lor [firesc şi că ne inspirăm din a- [ ceiaşi credinţă a binefacerilor

l̂ibertăţilor individuale, j Suntem mândri de această po­litică pe care o împărtăşim cu alte mari naţiuni. Ne dăm însă seama, că ea atrage după sine grele răspunderi şi în epoca în ţţre trăim ea cere dela noi tbţi într'un grad înalt calităţi aofaile de o valoare şi de o forţă tenace şi înţeleaptă.

In acelaşi timp, cum aţi spus,

' d-le Preşedinte, înţelegerea noastră nu are nimic exclusiv, amiciţia noastră nu este îndrep­tată contra nici unei alte pu­teri. Dimpotrivă, este dorinţa aprinsă a celor două guverne ale noastre de a găsi prin acorduri internaţionale o soluţie pentru aceste probleme politice care a- meninţă pacea lumii şi pentru aceste dificultăţi economice care stau în calea banului trai al o- menirii. Acţiunea guvernelor noastre este îndreptată ast­fel spre un ţe l comun, acela de a asigura prins cooperare adevărată fericirea popoa­relor lumii.

Vă sunt foarte recunoscător, d-le Preşedinte, că mi-aţi oferit prilejul de a sublinia legăturile de amiciţie care unesc Franţa de Marea Britanie".

Un comunicat.Asupra întrevederilor dintre

lordul Halifax ministrul de ex­terne britanic şi miniştrii fran­cezi s’a dat următorul comu­nicat:

„Vizita la Paris a Maiestăţi­lor Lor Regele şi Regina An­gliei a dat d-lor Halifax, Dala- dier şi Bonneţ priitul de $ mina ánsáiiibílli situaţiei Inter­naţionale, ca şi chesiunile care interesează in deosebi ambele ţări.

In cursul întrevederilor care s'au desfăşurat într'un spirit de mutuală încredere, acelaşi spi­rit care însufleţeşte raporturile franco-britanice, miniştrii, mar­când încă odată voinţa lor co­mună de a continua acţiunea de destindere şi conciliere, au constatat că armonia completă a vederilor lor, stabilită în cursul vizitei la Londra a miniştrilor francezi, care a avut loc în zi­lele de 28 şi 29 Aprilie, este în întregime menţinută

I

I n g i n e r iAntreprenori

T â m p l a r iProprietar i

înainte de a vă pro­cura m ateriale de lemn pentru cons­trucţie şi tâm plărie precum şi ţigle, în interesul D-voastră cercetaţi necondi­ţionat firma

Diósi şi Muranschinoul m a g a z i n de scânduri şi tot felul de m ateriale pentru clădit, unde vă veţi convinge de preţu­rile ieftine şi ca li­tatea bună a ma­terialelor.

B r a ş o vŞoseaua Sft. Petru Nr. 72■(Terenul-Zornt) Tel. 804419 1—1

Funcţionară care cunoaşte germana sau ungara, maşina de scris, caută „Emeta“ Braşov, 10 Mai 31. 421 1— 1

Dacă da, e timpul săA schimbaţi, chiar dacă aspectul e încă fru­mos şi culoarea neschimbată.

NU SE P OAT E EVITA,chiar de cel mai bun şofer ; PĂTRUNDEREA BENZINEI în ulei la AMBALAREA MOTORULUI, MERSUL IN GOL, PRIMELE TU­RAŢII ÎNAINTE DE PORNIRE.In afara de benzina, mai pătrunde în ulei, PRAFUL de p« şosele şi APA, datorita condensării vaporilor din atmosferă când motorul este rece.— Efect similar cu aburirea geamurilor#Prin adaus de ulei la nivel, ACESTE MATERII STRĂINE NU POT Fl ELIMINATE. ELE STRICĂ Şl ULEIUL PROASPĂT.Deaceea fabricile americane constructoare de automobilei recomanda SCHIMBAREA ULEIULUI după cum urmează:«Î"V. • . VO ' Vi"'. S'a-a • .« * ,* .

BUICK LA 1200-1500 Km. * LINCOLN LA 1500 Km. ★ FORD LA 150Ö CHRYSLER LA 1200-1500 Km. * PACKARD LA 1500 Knr). * DODGE LA 1500 &&

r-

■

t iu ise

I n l r e b u i n f a ţ i c u î n c r e d e r e u l e i u r i » R o m â n e ş t i d e c a l i t a t e s u p e r i o a r a »

QŞtN-Oll VEGA-OIL

V i z i t a ţ i Franţaîn condiţiuni excepţionalef ă r ă p a ş > p o r t - f ă r ă v i z ecu autorizaţia exclusivă a autorităţilor franceze 14 August — 3 Septembrie 1938

Preţuri încă neîntâlnite : dela Lei 13.900 pentru 21 zile ! Ultim termen de înscriere irevocabilă î 6 August 1938 Reţineţi-vă din vreme locurile în tren, şi camerile de hotel ! Cereţi prospectele tipărite la toate agenţiile1 - 3 WAGONSjLITR/COOK Şi EUROPA] 423

BANIŢEcele mai ieftine la

Sport GusiStrada Voevodul Mihai 24

DETAIL ^ X zr ANGRO

330 4—0

De vânzare o casă nouăcu o cameră, bucătărie, cămară, magazie şi grajd pentru vite, precum şl 1/2 jugăr pământ a- rabll. Informaţiuni Stupini-Bra- şov Nr. 41 C. 406 1—3

Ciorapi de mătase în caltităţi superi­oare cu preţul cel mai eftin la

Fabrica de ciorapiFrancisc Gross

Str. Voevodul Mihai 18-a 420 1—4

întreprindere marec a u t ă în acest oraş, magazin frumos, poziţie centrală. Oferte detailate transm ite agenţia

CARO L SCHULDERBucureşti, str. Eugen Carada 2 sub „întreprindere“. 417 1-1

Câini Cocheri Spanioli cupedigre, eftin de vânzare. Iosif Pallo, str. Regina Maria Nr. 45

Nr. 9423

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţă gene—>

rală celor interesaţi că în ziua: de 27 Iulie 1938, ora 9,30 dim«« în cabinetul dirigintelui oficia- lui de reşedinţă P.T.T. Braşov ^ precum şi la Direcţiunea Gene­rală P.T.T. Direcţiunea Econo- matului se va ţine o tratare nouă (a Il-a) prin bună învoială» pentru aprovizionarea cu 80.00& kgr. păcură specială cu punctul de congelare 0°C. conform caie­tului de sarcini Nr. 54 (art. Ifljl necesară încălzirei oficiului pt& Braşov I, în iarna anului 1938- 1939, cu respectarea normelor* generale din Monitorul Oficial Nr. 127/1931 şi conform díspo-^ ziţiunilpr L.C.P.

Caietul de sarcini se poate vedea in orele de serviciu delas 8—13 şi după amiază 16— 19 îttâ- registratura oficiului ptt. de re-* şedinţă Braşov.

Ofertanţii se vor prezenta l £ termen cu oferte închise, slgi-* late şi timbrate.

Braşov, la 16 Iunie 1938.Diriginte, Găgiulescu.

Contab. de mat., Finta 416 1— 1

De vânzare teren bun dfeconstruit, circa 913 stânjeni pat- traţi, situat în strada Elfacfe Rădulescu, vecin cu Dr. Afi^p» Petrescu a se adresa la 418 1—0

Fagfsa 4i&m GAZETAR TRANSILVANIEI Nr 55—193»

A p e l

Către locuitorii Mnnicipinlni BraşovCea mai glorioasă Regină şi cea mai bană Mamă s’a stins»Tovarăşa de biruinţă a Marelui Rege Ferdinand şi Mama

Iubitului nostru Rege — şi-a dat sufletul Atotputernicului in cas­telul din Sinaia, în mijlocul codrilor cântaţi de Ea şi în locurile fle cari au legat* o atâtea amintiri scumpe.

In aceste clipe de mare durere a iubitului nostru Rege şi »ale Ţării întregi — trebue să luăm parte cu toată inima la do- Jiul obştesc.

Mai ales oraşul nostru care a avut fericirea să se vadă di­stins, de atâtea ori, în zile de fericire şi bucurie obştească, de ^prezenţa Marei Dispărute, care I-a putut simţi în atâtea ocazii, atenţia înţelegătoare şi binevoitoare şi s’a putut împărtăşi din nepreţuita comoară a sufletului Ei mărinimos, deplânge tn Re­gina întregirii noastre naţionale şi pe Marea şi Nobila sa Pro­iectoare.

Pentru a ne arăta recunoştinţa faţă de Marea Dispărută, lac apel la toţi cetăţenii Municipiului Braşov, indiferent de re­ligie şi naţionalitate, să ia parte cu inima cernită şi sfântă re- jculegere, la serviciul Divin ce se va oficia Duminecă 24 Iulie, &rn 5llt p. m. în fiecare locaş de închinăciune întru pomenirea neuitatei noastre Regine.

Astfel împreună, să ne topim rugăciunile pentru odihna Ce- leia, care va fi aşezată în locaşul de veci, la Curtea de Argeş, In locul de odihnă, lângă iubitul Ei soţ şi glorioşii Ei strămoşi.

Primarul Municipiului Braşov ; Colonel Victor Nanu.Din partea Prefecturei Judeţului se comunică următoarele :In după amiaza zilei de 24 Iulie a. c. la ora 17.30, când

va avea loc la Curtea de Argeş înhumarea corpului neînsufleţit al M, S, Regina Maria, se va oficia în Biserica Sft. Adormiri din Piaţa Libertăţii, un serviciu religios, îa care vor asista autorii^

„Jilf civil®; tnílttirl *í cu urâpeiui Î6r.Publicul este invitat a lua parte în număr cât mai Mâré.

Un suflet mare s’a dusVestea de mult aşteptată, dar totuşi de necrezut, a sosit.

Komânia s’a împuţinat cu tot ce-i aducea ca prestigiu, ca mân­drie, ca inteligenţă şi voinţă, ca mari şi neuitate amintiri, femeie de însuşiri excepţionale care cu greu se întâlnesc în istorie, regina Mária.

Toată viaţa ei a fost o taină în care supranaturalul apărea necontenit, uimind de la frumuseţea anilor tineri la imperiala mândrie, unită totuşi cu atâta graţie, care i s’a păstrat până la sfârşit. Şi printr'o tainică pornire a sufletului care întotdeauna a stat în legătură cu puterile ascunse ale lumii, Ea, cea mult chinuită de toate miseriile legate de acest dureros corp al nostru, s*a cerut să isprăvească în aierul Ţării pe care aşa demult a iubit-o,|fiindcă a înţeles-o atât de deplin şi adânc.

Despărţirea de Dânsa, cea atât de chinuită în carne şi în spirit, este cu neputinţă pentru poporul românesc. Plecată aiurea, ea rămâne însă între noi.

Rămâne ca o păstrătoare de suferinţi fără nume, cum au fost ale noastre în zilele mângîiate de dânsa, ca amintitoare necontenită de crunte bătălii şi de sfinţite izbânzi pe care... credinţa Ei cea tare peste orice inimă omenească le-a dominat.

»Neamul Românesc* Iorga

Condoleontele şi FuneraliileNumărul condoleanţelor sosite în ultimele 3 zile şi a co­

roanelor de flori depuse este extraordinar de mare. Au condolat şi depus flori toţi şefii de state şi guvernele tuturor ţărilor.

Astăzi au sosit ultimii membrii ai misiunilor speciale civile ţffr militare cari reprezintă statele la funerarii.

Sunt de faţă toţi membrii Familiei Regale, sosind azi dim. din Londra şi Regina Marioara a «Iugoslaviei. Au mai sosit la Bucureşti, Ducele şi Ducesa de Kent, Principesa şi Principele Frederic de Hohenzollern, Prinţul Regent Paul şi Principesa Olga al «Iugoslaviei, Principele Gyrill al Bulgariei, Principele Francise Iosif d̂e Hohenzollern, Principele de Meilingen, Principele şi Prîncfpesa Alexandrina de Hohelohe-Langenburg, Marele Duce Dimitrie, Ducele de Nenuer şi Prinţul de Wied, Mitropoliţii şi episcopii etc. etc.

Misiunea Franţei, foarte numeroasă, are in frunte pe gene­ralul Mittelhauser.

Cortegiul funebru va porni mâine Duminică dim. dela Palatul din Calea Victoriei la ora 9 jumătate spre gara Regală Mogoşoaia, unde sicriul va fi încărcat în tren special pentru Curtea de Argeş, unde va avea loc înhumarea în interiorul Mâ- n&stirei la ora 5 jumate d. a.

Un ordin de zi pe armatăMinistrul Apărării Naţionale d-1 general de divizie Arge-

şeanu a adresat armatei următorul ordin de zi :Ofiţeri, Subofiţeri, Caporali şi soldaţi!

Marea noastră Regină, Aceia care ne însufleţea cu curajul şi prezenţa Ei în primele tranşee, Aceia care galopa în capul cavaleriei, Aceia care fără teamă venea în mijlocul holericilor şi exantematoşilor, Aceia care îngrijea şi mângâia răniţii cu cel su i mare devotament, atrăgându-şi renumele de „Mama răniţi-

Jo r ‘\ s'a dus în lumea veşniciei, acolo unde Marele Rege Fer­dinand şi eroii lui o aşteptau.

In aceste clipe de mare durere ale Iubitului nostru Rege, nu putem să I-o alinăm, decât luând parte cu toată inima la durerea Lui, arătându-I astfel dragostea ce avem pentru El şi păstrând o veşnică şi frumoasă amintire Bunei noastre Regine!

Sfl-I fie ţărâna uşoară !La plecarea cortegiului dela Palatul Regal spre gara Mogo­

şoaia şi din gara Curtea de Argeş spre Mănăstire Coroana Re- gi&ei Maria va fi purtată de un inspector general *al armatei asistat de doi generali iar cordoanele Carului mortuar vor fi ţiute de Consilierii regali general Balif, N. Iorga, dr. Al. Vaida- Voevod şi A. Văitoianu.

B i l l e B u z i a ş (Nauheim-ul Românesc)Cu renumitele lor surse bogate în acid carbonic, radioactive şi feruginoase, cu efecte mari în BOLI de INIMA aortite, arteriosclerose, hipertensiuni, boli nervoase, BOLI de FEMEI, anemii etc." Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern Preţuri moderate. Bucătărie şi Dietică spe­cială. Bazin modern de înot Reducere pe liniile C.F.R. Muzică militară permanentă. Cură de băfe pe preţ global, prin birourile de voiaj „EUROPA“ — Saison dela 15 Mai până la 1 Octomvries

243 4—6Prospecte la cerere : Muschong Băile Minerale Buziaş S. A.

Direcţiunea Băilor, Buziaş (Bănat)Specula la Braşov.

Şedinţa de eri a Codi. de maximalizareIn şedinţa de eri a Comisiei de maximalizare, asupra căreia

vom publica un raport amănunţit în nrul viitor, s’au hotărât ur­mătoarele după ample şi aprige discuţiuni ;

Preţul făinei Nr. 6 s’a redus cu 2 lei de kgr., iar la Nr. 4 cu lei 0.50. începând dela 3 Iulie—1 August a. c., pânea neagră se va vinde cu 8 lei iar cea de calitatea Il-a cu lei 10.50.

Carnea de vită cal. II se reducc cu 2 lei la kgr. Carnea de viţel a rămas liberă iar pentru carnea de porc nici o schimbare.

Carnea de berbece se va maximaliza în şedinţa viitoare.Preţul lemnelor de foc, al laptelui, al zarzavaturilor, al tră­

surilor, în restaurante etc., au rămas neschimbată.S’au luat măsuri severe pentru controlul pieţelor.S’au hotărât ca pe viitor să se dea presei spre publicare nu­

mele tuturor comersanţilor cari vor contraveni la legea speculei.De notat este că de astădată delegaţii cQinefganţilor n-au

mai venit cu cereri ee majorări de preţuri ca pâoă acum Este şi acesta ̂ fără îndQială un succes.

INFORMAŢIUNIGuvernul felicită pe Pa­

triarh. După serviciul divin oficiat Mercuri (Sf. Ilie) la Pa­triarhie, membrii guvernului au felicitat pe I. P. S. Sa Patriar­hul Dr. Miron Cris tea de ziua numelui şl de împlinirea vârs­tei de 70 ani.

D-l Gh. Ionescu-Siseşti, mi­nistrul agriculturii şi domenii­lor, în numele guvernului a e- logiat marea activitatea pe tă­râmul naţional şi bisericesc a I. P. S. S. şi i-a urat încă mulţi ani de viaţă.

După aceasta s’a oferit înalt Prea Sfinţitului un dar simbo­lic, un stilou de aur.

I. P. S. S. Patriarhul a mul­ţumit călduros pentru cuvintele ce i s’au adresat, precum şi pentru darul simbolic oferit.

•

In memoria Reginei Maria. Consiliul de Administraţie al Băncii Româneşti a luat iniţia­tiva unei subscripţii printre in­stitutele de credit pentru con­stituirea unui fond de asistenţă socială întru memoria neperi- toare a-Reginei Maria. In acest scop Banca Românească a sub­scris suma de 200.000 lei, d-1 C. I. Brătianu preşedintele con­siliului personal 100.000, iar membrii consiliului şi ai comi­tetului de censori, fiecare câte10.000 lei. In total 500.000 lei.

Parastas. In urma decesului Majestăţii Sale Regina Maria, vom celebra Duminecă în 24 1.c. la ora 11 requiem cu paras­tas în biserica română unită, str. N. Iorga 28.

La acest act duios şi sfânt invităm toate autorităţile şi credincioşii. — Protopop M. Hodârnău.

•

Nu trebuesc cuvinte înşe­lătoare ci o eficacitate de vin­decare durabilă, iată pentru ce s'a impus Urodonal-ul.

Cităm cuvintele Doctorului Raynaud, fost medic şef al spi­talelor maritice : Experienţa de toate zilele probează, în a- devăr, că Urodonal-ul procură nu numai maximul de energie pentru a topi acidul uric, dar în afară de faptul că este cu totul nevătămător, mai posedă şi alte calităţi. Prin diureza im­portantă ce o provoacă, el în­treţine mai întâi permeabilita­tea filtrului renal pe care îl spală neîncetat şi pune orga­nismul la adăpost de arterio- scleroza.

Cunoscutul şi i apreciatul artist Corăscu, după o ab­senţă de câţiva ani dela Bra­şov, unde a lăsat cele mai fru­moase impresii cu cântecul şi umorul său sănătos, va debuta Duminecă seara, 31 Iulie, în Aula liceului Honterus.

Publicul românesc este invi­tat să dea tot concursul său popularului cântăreţ, având un variat program la dispoziţie.

•

Direcţiunea Căilor Ferate Locale din Braşov S. A. a- duce la cunoştinţa Onor. public că trenurile pe linia Braşov-Satulung circulă NU­MAI dela Fabrica Schiel (Ra­m ificare) după itinerarul pu­blicat la 15 Maiu 1938.

Dumineca, în caz de timp favorabil, se pun în circula­ţie trenuri speciale, cari nu sunt prevăzute în itinerar.

Garnizoana Braşov aduce la cunoştinţă următoarele :

Pe viitor cererile pentru : nunţi, botezuri şi hori să se a- dreseze Prefecturei

Pentru celelalte : adunări, în­mormântări, întruniri, excursii, şi orice petreceri chiar fami­liare (de orice natură) a se£ a- dresa şi mai departe garnizoa­nei______________________1—3

Pentru cuvintele *mângăiioare, adresate cu prilejul săvârşirei mult iubitului şi neuitatului nostru soţ şi tată Vasile, pen­tru florile depuse, toţi prietenii şi cunoscuţii primească adânca noastră mulţumire.

Mulţumim şi societăţilor „Lu­mina“ şi „Avram Iancu“ pen­trucă au luat parte la înmor­mântare şi pentru coroanele depuse.

Văd. Aneta şi Dr. Vasile Meşotă,

Pericol de moarteeste urmarea întrebuinţării unui preservativ de calitate inferioară: Deci atenţiune I întrebuinţaţi numai Brilant-Extra-Prim is- sima şi Luxus-Silken-Finest. 14 6—0

BULETINUL POLITIEIFurturi. S-a înaintat Ches­

hire! individul György Iosif dia Braşov Str. Cacova de sus No.20 pentru furtul săvârşit del& circul Medrano. Se fac cerce­tări de Biroul Judiciar.

— Miklós Constantin din str;I. C. Rosseti Nr. 1 a reclamai, că în după masa zilei de 21 Iu­lie a. c., autori necunoscuţi i-au* furat din buzunar portmoneui cu suma de lei 4000 şi acte personale pe când călătorea cu autobuzul pe distanţa Corpul 5 Armată şi Piaţă. Se fac cercei tări de Biroul Judiciar.•

Lovit de cal* In ziua de 2î* Iulie a. c., a fost lovit la cap de calul lui Barbu loan din str» Octavian Goga Nr. 114 locui­torul Schatt Francisc din str. Crucii Nr. 72 pe când venea împreună dela Obor. Numitul £n stare gravă a fost internat la spitalul Gh. Mârzescu.•

Sinucidere. In ziua de 21. Iulie a. c., între orele 19—20 s-a sinucis prin ştrangulare ta- piţerul Lobi Radu de 42 anir< evreu, căsătorit cu un copil? plictisit de viaţă şi din pricina, nervilor sdruncinaţi.

*

Moarte subită. A murit su­bit pe str. Ecaterinei pe când trecea spre casă locuitorul Teo- dorescu Petre de 40 ani din. str. Coastei D Nr. 4 suferind de cord şi epilepsie.

Despre apropiatul campio­nat de tenis între Polonia şL România aflăm următoarele amănunte ; Reprezentanţii Po­loniei vor fi d-nii Tlotschinsky şi contele Banarovsky. In cazul, când d-1 Tlotschinsky, actual­mente bolnav, nu se va resta­bili complect, va fi înlocuit de; d-1 Hebda, toţi sportsmanl cu­noscuţi dela campionatele in­ternaţionale. Din partea Româ­niei participă la campionat d-nii*: Tănăsescu şi Schmidt, dease* meni cunoscuţi şi bine apreciaţi. Va fi prin urmare o întrecere sportivă interesantă şi atrac­tivă. 414 1—1•

Contra durerilor reumatice*a moliciunii membrelor, contra, durerilor de cap şi a ameţeli­lor, de cari sufeream regulat, la răceli mai puternice, am luai înt°tdeauna cu deosebit succese Togal.

Sănătate EconomieVinuri superioarey

naturale şi alese, albe şi negre, dela

renumitele podgoriiDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BRAŞOV, la„Bodega Centrală“Strada Hirscher Nr 6.

Cunoscătorii le preferă cu : încredere s

neîntrecut

Căutăm. contabil indepen­dent de origină etnică română ştiind şi limba germană sau ma­ghiară la Braşov, intrarea ime­diată. Oferte sub „bilanţiec“ la administraţia ziarului.

404 2—3-

Cetiţi şi răspândiţi „GAZETA TRASILVANIEI*

Tipografia aÂitriw Braşov — Editura ^Tipografiei Victor Branisce Braşov1 Redactor-şef şi girant t Victor Branisce.