Anul VII. 2 1 - 2 2 N O E M V R I E 1931 N u m ă r s p e c i a l . Pre ţu l 12 L e i

VESTITORUL O R G A N A L E P A R H I E I R O M Â N E UNITE D E O R A D E A ŞI REVISTĂ D E C U L T U R Ă R E L I G I O A S Ă

R e d a c ţ i a :

Piaţa Unirii No. 3. A d m i n i s t r a ţ i a :

Parcul Ştefan cel Mare No. 8.

A p a r e la 1 s i la 15 a f iecăre i luni

A b o n a m e n t : Exemplarul . . . . . . . . 5 Lei Pe un an . . . . . . . 200 Lei

O r . V K £ G B 1 U P O P , M i n i s t r u l A r d e a l u l u i

P r e ş e d i n t e l e A g r u l u i

D r . I U X I U H A Ţ I B G A N , f. M i n î s i r u V i c e - p r e ş e d i n t e l e I - i u e l A g r u l u i

D r . I A C O B P O P A . , P r e p o s t i t — B l a j ,

O l S l LYUIIIIIIIII Ulllllll!lll!ll!H © BCU CLUJ

1 V E S T I T O R U L Număr special

I. P. S. S. Dr. V A L E R I U T H A I A N FHENTIW Episcop al Oralii.

SĂVÂRŞEŞTE LIT. ARHIEREASCĂ ŞI DESCHIDE ŞEDINŢA FESTIVĂ A CONGRESCULUI AGRULUI.

P. S. S. Dr. N i c o l a e N i c o l a e s c u , Episcopal Lugojului.

PONTIIICĂ LITURGHIA ŞCOLARILOR DUMINECĂ LA ORA 8 ' / 2 ÎN BISERICA SEMINARULUI.

P. S. S. Dr. I U L I U H O S S U , Episcop de Cluj—Gherla,

CONCELEBREAZĂ IA LITURGHIA DE DUMINECĂ ŞI ROSTEŞTE PREDICA.

P A T R O N I I A . G . R . U . - I 1 1 I

P. S. S. Dr. A L E X A N D R U H U S S U , Episcopul Maramureşului.

CONCELEBREAZĂ LA LITURGHIA DE DUMI­NECĂ ŞI VORBEŞTE LA ŞEDINŢA FESTIVĂ.

Dr, A U G U S T I N P O P A , prof. teol. Blaj, secretarul gen, al Agrului,

IIIULIVIIH HHIIIUIII © BCU CLUJ

Număr spccini V E S T I T O R U L 3

PMLLLIILLIHILLM ,„

Comitetul Central A.G.R.U. | Preşedinte «le onoare: /. P. S. Sa Dr. VASILE SUCIU, arhiepiscop şi Mitropolii de ALBA-| Iulia şi Făgăraş.

I Patroni: înalţii Arhierei al Bisericii Române Unite cu Roma. | Preşedinte: Dr. Vaieriu Pop, advocat, Cluj. Ministrul Ardealului. | Vlce'preşedinfl: General baron Ioan Boeriu, Sibiu; Dr. Iuliu Hatiegan, prof. univ. C lu j ; Dr. 1 Elorent Mihali, adv., Sighet; Dr. Gelu Egry, adv. Oradea; Dr. Traian Şincai, notar public, 1 Arad; Dr. Titus Malaiu, vicar foraneu, Năsăud. | Secretar general: Dr. August in Popa, profesor, Blaj. | Casier general: Emil Birtolon, şef-conlabiL Cluj.

| Membri: Ion Agârbiceanu, canonic. Cluj; D-na Liota Dr. Boilâ, prezidenla Reuniunii „SL Măria," §§ Clu j ; Dr Băttescu Ioan, director general al uzinelor .Reşiţa," Timişoara; Dr. Alexandru Borza, 5 prof. univ. Cluj : Cioăian George, f. subsecretar de stat, Bucureşti; Dr. Dragon Nicolae, pfof.

univ. Cluj. Dr. Gherman Victor, medic, Oradea: Dr. Demetriu Kiss, advocat» Oradea; Dr. Vasile Lohan, director de liceu, Lugoj; Maior Leon, învăţător, membru cons. central al ASBC. înv. B l a j ; Maior Victor, director de bancă, Târgul-Mureş; Dr. Oşianu Gaoril, advocat Baia-Mare; Dr. Onişor Victor, prof. univ. Clu j ; Orga losif, director de bqncă, Cluj; D-na. Eugenia Dr.

g Ciceo-Pop, Arad; Dr. Porufiu Petre, prof. univ. Clu j ; Dr. Porufiu Vakmtu», ad»» C l » j ; Dr. Pop g Cornel, adv. Căre i ; Dr. Pop Mihai, adv. Satu-Mare; Dr. Roman Vgler, adv. Bucureşti; Dr. Raliu g Augustin, adv. Turda; Socaciu Emil, aj. primar, Braşov; Dr. Talar Eugen, adv. Deva ; Dr; Tăutu H Ludovic, prof. Oradea; Dr. Trufia Eugen, adv. Reghin. ^ Comitetul de cenzori: Dr. Aurel Rusu, Marius Peculea, Cluj ; Dr. George Bârsan, B l a j ;

Vaier Pop, Clu j ; Ştefan Pop, Dr. Iustin Cloşca-Iuga, Clu j ; Dumitru Marian, Oradea. Membrii de drept: Preşedinţii Comitetelor diecezane şi câte un reprezentant preot de fie­

care eparhie. •uuiHiimiiiiiiiiimimînmimMiiMunuiiiiiiiiiimiiiiHiiillim^

C o m i t e t e l e D i e c e z a n e a l e A . G . R . U . - l u i .

Preşedinte: Dr . IOAN C O L T O R ,

canonic metropolitan.

Comitetul arhidiecezan A.G.R.U. Blaj.

Aatetmt eclaslaatic:

Preşedinte: Dr. Ioan Coltor, canonic metropolitan. Vicepreşedinţi'. Generalul Dr. Gheorghe Moga

din Sibiu şi Dr. Ioan Bianu, advocat Blaj. Secretar: Dr. Augustin Popa, profesor de teolo­

gie Blaj . Casier: Laurean Puia, profesor în Blaj. Membrii: Dr. Victor Fodor, medic în Aiud, Er.

Aron Suciu, advocat în Braşov, Traian Popa, profesor Târgu-Mureş, Dr. Iosif Stoichijia, medic Sibiu. Dr. Alex. Ceuşan, advocat Albalulia, Dr. Ioan Pintea, advocat Ludoşul de Mureş, Dr. Aurel Laslo, advocat Odorheiu

şi Al. Lupeanu, director Blaj . Censori: E. Neamhi, director Aiud, Eugen Mera,

director Alba lulia, Victor Pop-Cerghî, farmacist Sf. Gheorghe, Dr. Ioan Florian, Târgu Mureş şi luliu Maior, director Blaj.

Asistent eclesiastic eparhial: Delegaţii clerului: Reprezentantul arhiepiscopiei în Comitatul

Central: Membrii: înscrişi 64, fondatori 14, pe viată 21, actWâ22,

ajutători 1852. Total 210?.

© BCU CLUJ

i V E S T I T O R U L Număr special

IMIiNIilIlllllllilIlll

C o m i t e t u l D i e c e z a n

A . G . R . U . O r a d e a .

Preşedinte Dr. DEMETRIU KISS, - decanul baroului Oradea.

Preşedinte. Oradea.

Dr. Demetriu Kiss, decanul baroului

Vicepreşedinţi: Dr. Gelu Egri, advocat Oradea şi Dr. Alex. Aciu, advocat Şimieu. - , Secretari: Teodor Florea, profesor şi Dr. Gh.

Bulgăr, advocat Oradea. Cassieri: Antonie Popoviciu, director de bancă

şi dl Vasile Fogaş. Membrii: Dr. Coriolan Meseşan consilier Şim­

ieu, Dr. Emil Lobontju profesor Şimieu, Dr. Gheorghe Pop advocat Zălau, Dr. Augustin Pintea advocat Zălau, Vasile Oros f. subprefect Tăşnad, Dr. Victor German, medic Oradea, Dr. Ştefan Mărcuş advocat Oradea, lacob Nişte Oradea, Dr. Iuliu Chiş advocat Marghita, Dr. Ioan Moldovan notar-public Aleşd, Augustin Cosma profesor Oradea, Ioan Pop profesor Oradea, Dş. Lucreţia Frenjiu Oradea, Dş. Cornelia

H 9

4 w \

asistent eclesiastic Dr. 1ACOB BADU prepozit, protono!ar apostolic.

Erdelyi Oradea, D-na Eliza dr. Pa\el directoară Beiuş, Gheorghe Mureşan controlor efr Oradea.

Cenzori: Colonel Cornel Frenţiu, Dr. Ioan Hica notar-public Oradea, Dumitru Marian director Oradea, Dr. Teodor Stanca medic Aleşd, Alexandru Mureşan înv. pens. Oradea.

Asistent eclesiastic diecezan Ilustr. Domn: Dr. Iacob Radu, prepozit, protonotar apostolic.

Delegatul Reuniuni.or de pietate : Dr. Grigorie Pop, canonic (subtifuit prin Revs Auguslin Maghiar ca­nonic).

Delegaţii clerului: Revs Gheorghe Maior, Arhi-diacon on., protopopul districtului central şi CI. Dr. Ludovic Tăutu, profesor de teologie.

Reprezentantul eparhiei în Comitetul Central: Ilustr. Sa Dr. Iacob Radu, preprosit etc.

Dr. 6AVU MARTA, preş. org. locale

Oradea - Oraşul Nou.

Dr. CEÎ.U EGRI, preş. org. locale Oradea—Olosîg

S'iîS!

wasm

Organizajii: 71, cu 3059 membrii (10 fondatori, 65 pe viaţă, 704 activi, 2370 ajutători): Şi anume: Aleuş (24 ajut), Arded (15 act. 4 ajt.), Auşeu (1 act. 29 ajt.), Baba-Novae (4 act. 26 ajt.), Badon(ll act. 9 ajt.), Bădăcini (6 act. 7 ajt.), Ban

(1 act. 10 ajt.), Bănişor (2 act. 8 ajt.), Beiuş (3 v. 37 act. 3 ajt.),Beliu (2 act. 42 ajt.),' Betfia (60 ajt.), Beznea (15 ajt.), Bo-rod (38 ajt.), Borozel (1 v. 2 act: 30 ajt.), Cărei (3 fond.-41 v. 283 act.), Căpleni (180 ajt.), Ceheiu (21 ajt.), Cenaloş (3 act.

IIU © BCU CLUJ

NUMĂR SPECIAL V E S T I T O R U L

20 ajt.), Ciheiu (2 act. 65 ajt.), Cordău (1 act. 53 ajt.), Craido-rolt ( 6 act. 5 ajt.), Crasna (4 act. 16 ajt.), Doh (18 âjr.), Do-măneşt- (60 ajt.), Drighiu (20 ajt.), Dubricioneşti (44 ajt.), Epis-copia-Bihor (2 act. 38 ajt.), Gârceni (47 ajt.), Ghenciu (1 act. 19 ajt.), Girişul de Criş (26'ajr.-), Guruslău (8 act. 5 ajt.), Haieu (1 act. 76 ajt.), Hereclean (22 ajt.), Hurez (12 ajt.), Ioaniş (22 ajt.), Ip (38 act. 39 ajt.), Istrău (8 act. 4 ajt.), Mădăras (8 act. 100 ajt.), Mal (74 ajt.), Nojorid (13 act. 49 ajt.), Oradea-Olo-sig (4 fond. 10 viată, 113 act. 6 ajt.), Oradea Oraşul nou (2 vi. 46 act. 28 ajt.), Ortelec (45 ajt.), Pişcolt (41 ajt.), Plopiş (94 ajt.), Resigea (1 act. 42 ajt), Ruşeni (24 ajt.), Salontn (1 act.

15 ajt.), Sântandrei (1 act. 24 ajt.), Santăul Mare (12 ajt.), Sârb (35 ajt.), Sătmărel (35 ajt.), Siciu (32 ajt.), Sititelec (3 act. 19 ajt.), Sauaieu (1 act. 21 ajt.), Şeredeiu (14 ajt.), Şimleul Silvaniei (2 fond. 4 vi. 31 act. 17 ajt.), Supurul de jos (1 fond. 6 v . ) , Tăşnad (2 vi. 20 act. 5 ajt.), Terebeşti (20 act. 22 ajt.), Topa de Criş (40 ajt.), Vadul Crişului (1 act. 65 ajt.), Valcăul de jos (13 ajt.), Vârşolţ (80 ajt.), Vintire (26 ajt.), Z a l ă u (2 vi. 10 act. 18 ajt.), Sâg (27 ajt.), Bicaz (6 act. 40 ajt.), Căţăluşu (28 ajt.), Amat (25 ajt.) şi Unimăt (125 ajt.). Total: 10 fond. 65 vi. 704 act. 2370 ajt.-3059.

Preşedinte: D r . V a l e n t i n P o r u j i u ,

advocat Cluj C o m i t e t u l d i e c e z a n

C l u j — G h e r l a .

Asis!enf eclasiasfic

Preşedinte : DR. VALENTIN PORUTIU, ADVOCAT, PRIM-CURATOR CLUJ

Vicepreşedinţi: DR. IOAN COSMA, NOTAR PUBLIC ŞI DR. LEONIDA SCRIDON, FOST PREFECT BISTRIŢA.

Secretar: DR. AUGUSLIN UNGUR, ŞEF ADMINISTRA­TIV. CLUJ.

Membrii: DR. ÎUIIU MUREŞAN, NOTAR PUBLIC HIDA, DR. LIVIU MICŞA, ADVOCAT DEJ, DR. ANDREIU MACAVEIU, ADV. GHERLA, DR. TEOFIL TANCO, MEDIC NĂSĂUD, DR, SI-

MION TĂMAŞ, ADVOCAT HIDA-CIUJ. DR. SABIN VAMA, ADVOCAT HUEDIN. DR. MIRCEA POP, NOTAR PUBLIC ABRUD, DR. VAIER OSTAFE, MEDIC CLUJ, DR. EMI! DECIU, ADVO, CAT CLUJ, DR. OCTAVIAN FELECAN, FOST PREFECT CLUJ, DR. VICLOR CIURDARIU, ADVOCAT CLUJ, SABIN IOANETTE-NOTAR CÂMPENI.

Delegatul eparhiei în Comitetul Central: DR. : VICTOR BOJOR, CANONIC.

DELEGAJII CLERULUI:

Asisl. ecles. D r . Riic. B r ă n z e u canonic,

Preşedinte: DL. DR. VASILE LOHAN, DIRECTOR DE Membrii: DR. FABIUS GELEŞAN, DR. IULIU VICAŞ* LICEU, DR. AUGUSTIN BARDOSY, DR. IULIU RAJIU, SE- IOAN VUCU-SECOŞAN, PAUL NICA, ALEXANDRU PAPP, EU- \ CRETAR. IOAN VACARESCU, CASSAR. GEN CIGĂREANU, IOAN DAN?IU, DR. ROMUL DOBO, DR. ]

© BCU CLUJ

6 V E S T I T O R U L Număr special

Iustin Pop, Dr. Eugen Rusu, Dr. Ioan Stupariu, Iova Comitete parohiale sunt înfiinţate: 1. Lugoj. Drăgălina, Dna Aurelia Dobrin. 2. Timişoara. 3. Arad. 4. Arad-Sega. 5. Belotint.

Membri supleanţi: Dr. Iosif Cătană, Dr. Augus- 6. Cârneşti. 7. Hunedoara. 8. Haţeg. 9. Lonea. 10. tin Deac, Iuliu Codarcea. Visag. 11 . Vulcan. 12. Zâicani.

^x^

Preşedinte : Or. FLORENT MIHAI.YI

advocat Sighet

C o m i t e l u i d i e c e z a n

A . G . R . U . M a r a m u r e ş .

Preşedinte: Dr. Florent Mihalyi advocat, Sighet. Vicepreşedinţi: Ştefan Suciu, director adm. Mi­

nele Sfatului, Baia-Mare şi Augustin Ferenfiu, fost primar, Safu-Mare.

Secretar: Dr. Ionel Pop advocat, Baia-Mare. Membrii: Alexandrina Dr. Pop Satumare, Prof.

Marta Iepure, Baia-Mare, Prof. Dr. Irina Berinde, Sighet, Dr. Titu Doroş, fost prefect, Sighet, Francisc Hossu-Longin, advocat proprietar, Băseşti, Dr. Iuliu Pop, fost preşedinte de Tribunal, Sighet, Dr. Alexan­dru Bodea, notar public, Cehul Silvaniei, Samuil Urian, director de bancă, Jibou, dr. Andrei Doboşi, fost prefect, Salu-Mare, Dr. Ioan Selegian, medic primar, Baia-Mare, Iuliu Demeter, director de bancă, Seini şi Dr. Cornel Pop, advocat, Şomcuta-Mare.

Comitetul de cenzori: Dr. Coriolan Boha{iel, advocat Baia-Mare, fost senator, Gheorghe Radocea, director de bancă, Şomcuta-Mare, Gavril Barbul, pro­fesor, Satu-Mare, Dr. Vasile Lazar, primpretor, Giu-Ieşti şi Mihail German, procurisf, Baia-Mare.

Membrii de drept din cler: Ilarie Boroş, vicar,

Asistent ecl. Rvs. LUDOVIC VIDA canonic.

Sighet şi Aurel Dagoş, protopop, Satu-Mare. Asistent eparhial: Ludovic Vida, canonic. Reprezentantul Eparhiei în comitetul central:

Alexandru Breban, canonic prepozit, Organizaţii: 71. In jud. Maramureş (39): Hărniceşti (2 aci,

21 ajl) , Budeşli (4 act. 33 ajl.). Sat Şugalag (2 aci. 23 ajl) . Giuleşti Mănăstirea (14 ajl.), Năneşli (22 ajl,), Iapa (21 act. 17 ajl.), Sârbi ( l act. 89 ajt.), Călinpşli (2 aci. 103 ajl.), Berbeşli (30 act. 9 ajt) , Giuleşli (5 aci. 61 ajl.), Poieni (1 act. 51 ajl)' Fereşti (6 aci. 29 ajt.), Carneşti (1 act. 11 ajl.), OncesH (8 act. 33 ajt.), Vad (33 ajt.), Breb (25 act. 59 ajt.), Dragomireşli (11 act. 33 ajl.), Borşa par. superioară (60 ajl.), Botiza (2 act. 50 ajt.), Slătioara (64 ajt.), Ocna Şugalag (1 vi, 21 act. 38 ajl) , Sălişlea de sus (180 ajt.), Sarasău (2 vi. 7 aci. 20 ajt) , Ieud (100 act.), Sighel (1 fond. 6 vi. 121 act. 116 ajl) , Petrova (29 ajl.), Săcel (3 act. 18 aj t ) , Săpânja (12 aci. 97 ajt.), Glod (48 ajt.), Şieu (2 aci. 163 ajt.), Vişeul de sus (15 act. 57 ajt.), Bâr­sana (6 act. 116 ajl.), Borşa par. de jos (40 ajt) , Vişeul de jos (31 act, 69 ajl.), Bocicoel (61 ajl.), Cuhea (13 ajt) . Slrâmlura (23 act. 10 ajl) , Holeni (6 act., 77 ajt.), Văleni (70 ajt.).

In jud. Satu-Mare 26 organizaţii în număr de 4 membri fon­datori 12 pe viajă şi 177 activi ; numărul membrilor ajutători 'ipseşte

In jud. Sălaj, 6 organizaţii (numărul memerilor lipseşte), |

— M A N U A L E D E R E L I G I E P E N T R U Ş C O L I L E P R I M A R E Ş I S E C U N D A R E . L a S o c . Sf. I o a n G u r ă de a u r s e află t o a t e m a ­nua le l e d e re l ig ie p e n t r u ş c o l i l e s e c u n d a r e şi p r i m a r e . A n u m e : Micul catechism c u e l e m e n t e l e bibliei c l . I — I I : Le i 10. Catechism pentru c l a s a I I I—VI: Le i 25. Liturgică p e n t r u c l . V—VI: Lei 20.

— M Â N G Â I E R E A C R E Ş T I N U L U I d e f Ion Genţ e s t e c e a m a i c u n o s c u t ă şi m a i b o ­g a t ă c a r t e d e r u g ă c i u n i . C o s t ă 60 Le i la S o c . Sf. I o a n G u r ă d e Aur . 70 d e L e i la Librăr i i .

A A P Â R U T C r e ş t i n i s m şi C a r a c t e r , conferinţă de Pâr. Dr. Aloisie L. lăulu, preţul 6 Lei. Se gă­seşte spre vânzare la Soc. Sf. Ioan Gură de Aur Oradea.

— A A P Â R U T : Ce este şl ce urea să fie A.G.R.U., — de Dr. AI. Tăutu, p r o f e s o r d e t e o ­log i e — E d i t u r a Org . , A G R U O r a d e a f o r m a t 16° 80 pag in i Pre ţu l 10 Lei . S e e x p u n e în e a s c u r t ş i c l a r c u m t r e b u e s ă s e înfiinţeze A g r u l şi c e t r e b u i e s ă l u c r e z e . N e a p ă r a t d e l ipsă pentru f i e c a r e p r e o t şi m i r e a n c a r e v r e a s ă ş t i e c e e s t e şi c e v r e a s ă fie Agru l . C o n ţ i n e si s t a -şi s ta tu te l e AGRU-lui .

© BCU CLUJ

Număr specia! V E S T I T O R U L

Mi

Din programul congresului. Viner i 21 N o e m v f i e

1. După Liturghia de invocarea Spiritului Sfânt, săvârşită de un sobor de preoţi, designaţi înainte, vor avea loc în biblioteca episcopiei gr-cat. desbaterile Comisiunilor. S e vor discuta cele mai importante probleme, asupra cărora congresul Agrului din acest an va trebui să ia hotărîri concrete: problema orga­nizării presei catolice in cadrele Agrului, — problema armomizării şi a coordonării activităţii diferitelor aso­ciaţiuni existente în biserica unită cu Agrul, — proiec­tul regulamentului general, în cadrele căruia se va rezolvi, credem, în mod satisfăcător, mult agitata che­stiune a secţiilor Agrului. Raparlori în aceste chestiuni sunt: păr. canonic, Ion Agârbiceanu, păr. Dr. Ludovic

PSrintele ION AG&RBICEANU, Canonic - Cluj, referentul prese!.

Tăutu, prof. de teol. Oradea şi Dr. Augustin Popa, prof. de tepl. Blaj secretarul geneneral al Agrului.

Intrarea la aceste desbateri este liberă. 2. După masă la orele 16 congresiştii sosiţi, îm­

preună credincioşii din Oradea şi cu elevii gr.-cat. dela toate şcolile, ies la gară întru întâmpinarea arhi­ereilor, cari sosesc la congres şi a Comitetului Central. Arhiereii şi membrii Comitetului Central vor fî salu­taţi de preşedintele Comiletului diecezan AGRU (Dr. Demetriu Kiss) şi de reprezentanţii autorităţilor pre­zenţi la primire (prefectul, primarul, e l e ) . La primire cântă fanfara şcoalei normale unite.

3. După sosirea înalţilor arhierei membrii Comi­tetului Central şi Comitetul de Cenzori se întrunesc Ia şedinţă în biblioteca episcopiei unite. Intrarea Ia şe­dinţă e liberă; drept de vot au numai membrii Comi­tetului Central.

Mărturisiri se pot face la Catedrală între orele 18—20.

S â m b ă t ă 21 N o e m v r i e

1. La orele 9 începe Liturghia arhierească în catedrala unită. Pontifică Exc. Sa Dr. Valeriu Tr. Frenţiu, episcopul Orăzii.

Predica o rosteşte păr. canonic Ion Agârbi­ceanu C lu j : — S e vor face împărtăşiri în massă (de 3 preoţi).

2. La orele 11 are loc în Cercul Catolic şedinţa de deschidere a Congresului. Cuvânt de deschidere rosteşte şi prezidează Dr. Iuliu Haţiegan, f. ministru, prorectorul univ. Cluj, vice-preş. Agrului. — Tot aici vor saluta congresul delegaţii autorităţilor şi ai diferi­telor asociaţii culturale şi religioase. — Un punct atrăgător va fi şi cetirea raportului general prin se­cretarul general.

3. Masa comună se serveşte la Cercul Catolic (jos în restaurant). Costă 50 Lei.

4. D. m. la orele 16 va fi una dinire cele mai bogate şedinţe ale Congresului. Pe lângă rapoaitele comisiilor de verificare vom auzi propunerile ce Ie va face Comitetul Central congresului cu privire la organizarea presei, la coordonarea asociaţiilor existente cu Agrul şi proieclul de regulament, care se va de-sbale şi vota.

Pir. Dr. ALOISIE K. TAUTU Profesor de Teologie Oradea, referentul asociaţiilor.

Tot în aceasta şedinţă vom auzi conferinţa păr.-lui Septimiu Popa, profesor şi ziarist din Cluj, despre presa bisericii române unile în trecut şi •n prezent.

5. Unul dintre punctele culminante ale Congresu­lui va fi, fără îndoială, paraclisul solemn din catedrală şi procesiunea euharisticâ cari vor avea loc în această zi de Sâmbătă, (Sărb. Intrării în biserică a Maicii Dom­nului) la orele 19 seara. Procesiunea.cu făclii, fanfară şi cântări se va desfăşura prin piaţa Unirii, care, din acest prilej, din ordinul d-lui primar al municipiului va fi frumos iluminată. Această procesiune va lăsa adânci şi neşterse impresii în inima tuturor celor ce vor participa la dânsa.

La paraclis, după evanghelie, va predica Păr. canonic, Dr. loan Coltor din Blaj.

,.„fil

© BCU CLUJ

V E S T I T O R U L Număr s p e c i a l

Duminică 22 Noemvrie

1. In aceas tă z i se rbă r i l e c o n g r e s u l u i î - ş i vo r a junge a p o g e u l .

D i m i n e a f a Ia o re le 8 1 / ? se vo r î n c e p e ce le două - l i turghi i A r c h i r e e ş t i , una î n b i s e r i c a ca tedra lă pent ru

mare le p u b l i c ş i ceea la l fă în b i s e r i c a Semina ru lu i pentru t ineretul şco la r . L a ca tedra lă vo r l i turghis i E x c . L o r ; D r . V a l e r i u T ra ian F ren t i u , E p i s c o p u l O r ă z i i , D r . l u l i u H o s s u , e p i s c o p u l C l u j u l u i ş i a l G h e r l e i , D r . A l e x . R u s s u , E i s c o p u l M a r a m u r e ş u l u i . V a p red i ca cu înal fu-

" î e l a n o ra to r i c E x c . S a D r - lu l iu H o s s u . L a S a m i n a r va g l i tu rh is i ş i p r e d i c a E x c . S a D r . A l e x . N i c o l e s c u .

D u p ă se rv i c i i l e d iv ine în t reg pub l i cu l va g răb i sp re sa la teatrului R e g i n a M ă r i a , unde, l a o re le iVU v a avea l o c Molineul festiv dat de C o n g r e g a ţ i i l e f ine-

I re tu lu i şco la r . A c e s t Ma t i neu va f i o nob i l ă emu la re în l aude la ad resa f r umoase i R e g i n e a ceru lu i . In­trarea Ia M a t i n e u s 'a ' n tâmp lâ p e l â n g ă p r o g r a m ob l iga ­tor. In cadre le Ma j i neu lu i va v o r b i căt re t ineretul ş c o ­lar D-I D r . A l e x a n d r u B o r z a , p r o f e s o r un ivers i tar în

D r . A L E X A N D R U B O R Z A ,

p r o f e s o r u n i v e r s i t a r

C l u j mare le savant în şt i inţele na tu ra le , fost secretar g e n e r a l l a M i n i s t e r u l Instrucţ iuni i .

D u p ă mat ineu va avea l o c m a s a fes i i vă în C e r ­c u l C a t o l i c . Intrarea se face p c b a z a b i le te lo r e l ibe­rate l a fa{a l ocu lu i . C o s t u l m e s e i e 120 L e i . (patru p l e ş e , v in , a p ă m ine ra lă ş i ca fea) .

D u p ă m a s ă la o re le 16 va avea l o c şedinţa fes­tivă a C o n g r e s u l u i p rez ida tă de înal ţ i i A r h i e r e i în ca­d re le că ru ia va vo rb i E x c . S a E p i s c o p u l o răz i i , D r . V a l e r i u T ra ian F ren j i u desch i zând şed in ţa . D l profe­s o r Un ive rs i ta r , D- l V i c t o r O o n i ş o r v ' a con fe ren ţ ia „ d e s p r e p r o b l e m a s o c i a l ă în lumina C r e ş t i n i s m u l u i " . E x c . S a E p i s c o p u l M a r a m u r e ş u l u i , D r . A l e x a n d r u R u s s u v a cuvânta despre „ F a m i l i a ş i educa ţ ia C r e ş t i n ă " .

C o r u l H u b i c la aceas tă şed in ţă fest ivă va e x e ­cuta t re i M o t e l e i m p r e s i o n a n t e : P e a rch i re i i (Ia î n c e ­put), C o n c e r t u l II de M u z i c e s c u ( la mi j loc ) , Tu eşt i P e t r u ( la sfârş i t ) .

C o n g r e s u l î l v a înch ide V i c e - p r e ş e d i n f e l e D r . lu l iu Ha ţ iegan .

S e a r a la o r e c e 21 c o r u l ş i o rches t ra maest ru lu i H u b i c vo r da un atract iv concer t m u z i c a l î n~sa la T e a -

D r . V I C T O R O I W Ş O R ,

p r o f e s o r u n i v e r s i t a r .

i ru lu i „ R e g i n a M ă r i a " pent ru a s c u l l a r e a că ru ia o n . congreş t i mer i tă să a d u c ă jer t fa amânăr i i p l ecă r i i l o r , p â n ă în ceea la l t ă z i d imineaţa . S e vor execu ta bucă ţ i pu tern ice ş i de înal tă va loare ar t is t ică din M e n d e l s s o h n B. R o o d e , G o u n o d , P e m b a m e r , C h o p i u , S c h u n a u u , FIo-tov, M o z a r f , V a g n e r ş i d in compoz i ţ i i l e p rop r i i a l e maes t ru lu i H u b i c .

Impres ionan tă va fi fă ră î n d o i a l ă „Cina cea de Taină" d in P a r s i f a l .

L a reuş i ta c o n c e r i u l u i î - ş i vo r da c o n c u r s u l a p r e ­c ia ţ i a r t i ş t i ; D-na ş i D- l Şte fan M ă r c u ş , D- l G h . V ă -ieanu , D- l C . T o r s a n ş i al ţ i i .

Intrarea la concer t se va face pe baza p r o g r a ­mulu i ob l iga to r . L o g e l e sânt ase reze rva înainte la P ă r D r . L. Tăutu ( la E p i s c o p i a g r -ca t . )

1 \ . apărut : Compendiu de teologie morală

v o i . I . P r i n c i p i i l e m o r a l e i c r e ş t i n e , de P ă r . D r . A X O I S I E V. T Ă U T U ,

profesor de teologie. Volum oclav, pe hâriie velină, 320 pagini. Costul porto

franc : Lei 2 0 0 . Un manual clar, şi conciz de mare nevoie pentru toţi păstorii sufleteşti Chiar şi mireni mai culţi pot să se in­troducă prin el în concepţia morală a creştinismului. Ne-cuprinzând nimic ofenzafor, cu puţine omiteri, poate fi folosit chiar şi de păstorii sufleteşti ortodocşi. S'a tipărit în puţine exemplare. — Se află la Seminanrul teologic — O r a ­dea — S o c i e t a t e a S f . I o a n G u r ă d e A u r .

© BCU CLUJ

NUMĂR s p e c i a l V E S T I T O R U L 9

I Ce este $i ce orea sâ facă I A G. R. U.

în ultimii secoli, dar moi ales în ultimele de-cenii, temeliile bătrânei ciailizojii umane se clătină fot mai tare. Puternice lovituri de ciocan îi măsoară

\ toate curentele sociale subversive deslânfuile asupra \ ei de o filosofie ce a ridicat p3 piedestalul Dumne-\ zeirii neputincioasa Raţiune umană.

Civilizaţia mai nouă a omenirii a fost bineŢ c/d-! dită pe principiile creştinismului. Adversari ai aces­

tuia însă încearcă să o aşeze pe alte baze. Rezul­tatele încercârei lor: ferocitatea omului modern, răz­boaiele, materialismul cros, n'au întârziat a se arăta. Ce ne rezervă viitorul, e o enigmă.

Ca să organizeze elementele cari mai apre­ciază valoarea culturii şi a civilizaţiei creştine, s'a pornit în toate ţările curentul de salvare: Acţiunea Catolică.

Şâ puie un zăgar, un siăvilar, curentelor ce ameninţă cu prăbuşirea întreaga civilizaţie creştină, este scopul acestei acţiuni.

La noi Acţiunea Catolică se prezintă sub nu-mele de A.G. R U. Are însă acelaş scop şi aceiaş menire : să restabilească principiile creştine în viaţa individuală familiară şi socia'â. Sâ reîncreşlineze întreaga naasiră mentalitate şi concepţie despre viaţă, este scopul A. G. R. U.-lui. A. G. R. U. vrea să traducă în fapt înaltele concepţii ale creştinismu­lui despre viaţă şi despre toate problemele sociale. El are mult de lucru. Mai întâiu să-şi creieze o pieiadâ de luptători bine pregătiţi şi bine echipaţi cu toate cunoştinţele trebuincioase înaltului scop. Apoi va trebui să samene concepţia creştină în masse. De aceia, câştigarea şi frământarea masse-lor în spirit creştin, este o datorie a lui. Numai prin transformarea masselor se va putea transforma viaţa socială.

Congresul general al A. G. R. U.-lui din acest an va hotărî cele mai potrivite măsuri pentruca ideiile A. G. R. U.-lui să pătrundă în masse. Ener­gia şi vigilenţa conducătorilor, vor asigura biruinţa. Cu toţi la lucru !

Păr. Dr. A. L. Tăutu.

Frontul unic creştinesc al neamului. Este lucru constat, că comunismul vrea distru­

gerea a oricărei religii, în prima linie a religiei cre­ştine, a creştinismului. Fireşte, căci numai peste ruinele acestuia bolşevismul se poate consolida, — dacă aşa ceva e posibil — înlr'o t a r ă creştină. „Urîm creştinătatea şi pe creştini — zice Liinacearsky, fostul comisar al poporului la instrucţiunea publică din Rusia. —r chiar cei mai buni creştini — zice el — trebue consideraţi de cei mai mari vrăjmaşi ai noştri. Ei pă-câluesc prin dragostea pentru aproape şi prin milă,

ffl!IL!!!INIILLRLLIM ceeace este contrar principiilor noastre. Iubirea cre­ştină este piedică pentru desfăşurarea revoluţiei. — jos iubirea aproapelui: vrem ură! Trebuie să ştim să urîm: numai aşa vom cuceri lumea*).

Din aceste motive comunismul bolşevic vrea să şteargă chiar şi ideea lui Dumnezeu, pe care o con­sideră de o „idee puerilă şi neconfirmată de experienţă". Vrea adecă descreştinarea popoarelor creştine şi de­tronarea lui Dumnezeu din mintea şi inima oamenilor şi nimicirea prin aceasta a tuturor idealurilor nobile, uvorite din credinţă şi din dragostea lui D-zeu şi a aproapelui şi înlocuirea lor cu ura de clasă şi cu o totală demoralizare a vieţii omeneşti. Că această ten­dinţă antireligioasă a comunismului din Rusia e menită pentru lumea întreagă, se vede din ceea ce scrie co­munistul Ştefanov într'o carte tipărită de însuş gu­vernul sovietelor, unde z i ce : „Campania antireligioasă a guvernului sovielic nu trebuie restinsă la Rusia, i i trebuie dusă în lumea întreagă"**).

Conform acestor principii, Comitetul executiv al Uniunii internaţionale a „Bezboinici"-Ior, organizaţie ateistă — precum cetim, — a hotărît să organizeze în acest an, în ţoale ţările europene, manifestaţii antire-ligioase. în prima zi de Crăciun.

Fireşte, orice propagandă ce vin« din Rusia, mai deaproape ameninţă ţara noastră, România.

Cine n'ar vedea că, pentru neamul nostru, co­munismul bolşevic, dacă s'ar înstăpâni, ar fi îndoită primejdie, ar tăia Ia rădăcina existenţei noastre nu numai ca şi creştini, ci şi ca şi neam, ca ţară şi popor liber şi independent, căci principiile lui anii-creştineşti şi internaţionale, dacă ar prinde în sufletul poporului nostru, ar zdruncina în el credinţa în Dzeu şi dragostea de neam, acele două temelii, pe cari s'a rezimat şi s'a susţinut însaş fiinţa nea­mului nostru şi până acuma. Cine poate crede că o Românie bolşevizată, cu un popor fără de cre­dinţă în D-zeu şi fără dragoste de neam, s'ar putea afirma şi susţinea ca ţară liberă, ca un neam inde­pendent în mijlocul celor peste 150 milioane slavi comunişti, la aparentă internaţionali, dar în realitate — precum vedem şi din reclamarea Besarabiei pentru Rusia — tot cu aceeaş tendinţă şovinistă de espan-ziune naţională slavă, de care a fost animată şi Rusja ţaristă.

Iar raiul pământesc pe care comunismul în locul credinţii în D zeu şi în schimbul existinfei şi libertăţii noastre naţionale ni-1 promite şi mai ales poate să ni-1 dea ? Acest raiu, foţi observatorii străini, cari cu ochi obiectivi au cercat lucrurile din Rusia-sovietică şi nu s'au lăsat seduşi de icoana de Potem-kin, aranjată de cercurile oficiale ale sovietelor, aşa îl văd şi aşa îl descriu, ca pe o stare nefericită, mai ruşinoasă şi de mai grea sclavie a muncitorului şi mai ales a ţăranului sus, decât ceea ce a existat oarecând în Rusia ţaristă. De aici numărul tot mereu crescând al refugiaţilor din acest raiu, de aici izbuc­nirile revuluţionare continue ale ţăranilor şi muncito­rilor industriali, când într'o parte, când în alta parte a marelui imperiu sovietic : lucruri cari toate arată o soartă nu numai grea, ci aproape insuportabilă a blân­dului popor rus.

Deaceea ni- e o datorie sfântă ca să luminăm poporul no­stru despre efectele dezastruoase ale comunismului bol-

*) Dintr'un buletin al biuroului permanent al Antantei internaţionale contra Internaţionalei 3-a.

**) Din acelaş buletin.

© BCU CLUJ

10 V E S T I T O R U L NUMĂR special

iiiraiirairf IWI l I f f l f i l i l i l I i i H f i i i i n i i i n i i i i i i i f

| sevic esupra sufletelor şi asupra vieţii omeneşti, î şi despre jugul greu de sclavie ce-1 pregăteşte comu-| nismul popoarelor, cari îl îmbrăţişează. Dar mai ales 1 ni-e datoria, ca să întărim în suflete alipirea conşfie 1 şi cu tărie de adevărurile religiei lui Hristos, cari în I drumă viata noastră astfel, ca aceea să fie deoparte I baza speranţelor noastre viitoare, în viaţa de apoi, de | altă parie şi aici să fie, — dacă nu raiu pământesc, — f dar măcar o viajă cinsliiă, morală şi deamnă de om, I întrucât chiar creştinismul tine la echilibrarea drepluri-\ lor sociale şi la dreaptă împărţire a bunurilor tempo-| rale. Evangheliul lui Hristos înfruntă lăcomia şi îm­

buibarea celor avut,i, când spune că .bogatul cu ane­voie va întră întru împărăţia lui D-zeu", — dealtăparle prin s, Pavel categoric declară, că vrednic este munci­torul de leafa sa." Dacă echilibrul bunurilor pământeşti până azi este deplasat încă tot în favorul capitalişti­lor şi în defavorul muljimei muncitoare agricole şi industriale, aceasta provine chiar deacolo, că prin­cipiile religiei creştine nu se respectează şi nu se practică cum ar trebui şi s'ar cuveni: nici în viata sta­telor, în legile {arilor şi nici în via{a socială şi in-viduală. Deaceea trebuie să creem suflete cu adevărat creştine, — precum foarte bine a zis Metropolitul Blaju­lui, I. P. S. Dr. Vasile Suciu: „să tncreşlinăm nea­mul în toată concepfia lui de viafâ, începând dela individ şi până la organismul cel mai înalt." *)

Căci , precum a spus d l fost ministru, Vasile Goldiş: „Cre^infa şi morala sunt cei doi stâlpi pe cari se va clădi România Mare".

A întări credinţa şi morala în popor, a reîncre­ştina neamul, este datoria, în prima linie, a preoţilor, cari direct spre aceasta au chemarea, darul şi mij­loacele de lipsă. Fiecare preot în parohia sa are a-tâtea ocaziuni, — în biserică: prin cuvântări, prin in­strucţiuni, prin catehizări, —afară de biserică: prin organizarea credincioşilor în reuniuni de pietate, prin conversajii particulare, prin contactul său zilnic cu popo­rul, — nu numai cu cuvântul, ci mai vârtos prin pilda sa, prin dragostea sa şi interesarea de toate fazele şi împre­jurările vieţii credincioşilor săi, — are atâtea prilejuri să arate valoarea, puterea şi rezultatele principiilor Evan­gheliei, ale învăţăturilor lui Hristos şi ale vieţii şi muncei cinstite, creştineşti. Un preot cu suflet apostolic şi pătruns şi el însuşi de adevărurile de credinţă, de dragostea lui D-zeu şi a fiilor săi sufleteşti, va atrage, va cuceri sufletele şi va face mult pentru întărirea credinjii şi a vieţii creştineşti în credincioşii săi.

Cu mult mai greu lucru este câştigarea pentru Evanghelie şi organizarea în spirit creştinesc a munci­torilor dela oraşe. Aici doară mult ar ajuta, dacă fe­tele bisericeşti mai înalte, chiar arhipăstorii, ar vizita din când în când pe aceşti oameni în fabrici şi în a-telierele lor, pentru a l e arăta bunăvoinţă şi interesare de soartea lor. Bunăvoinţa şi interesarea binevoitoare şi în inima cea mai dură trezeşte mângâiere, simpa­tie şi încredere şi în urmă alipire. Părăsiţi însă aceşti muncitori şi rămaşi cu totul pe mâna demagogilor, cei mai mulţi sunt uşor atraşi în mrejile comunismului ate­ist şi se fac vrăjmaşi ai credinjii şi ai Bisericii.

Dar ori şi cât de zeloasă să fie preoţimea în munca sa pentru reîncreştinarea sufletelor şi a nea­mului întreg, ea singură, fără de ajutorul apostola­tului laic, azi nu va răsbi, nu va ajunge la rezulta-

* „Rostul presei bune." Cuvânt de desch'dere la consti­tuirea societăţii de editură" „Sf. Unire." Vezi „Unirea" nr. 44. anul 1924.

tul dorii. .Agrul* adecă Asociaţia Generală a Ro­mânilor Uniţi chiar cu acest scop s'a înfiinţat şi se organizează în întreaga Provincie Metropolitană a Biseiicii noastre, ca adunând sub steagul său pe to{i fiii Bisericii unite, în cadrul Asociaţiei, prin confe-rente, prin prelec{ii poporale, prin munca caritativă comună, prin manifestaţii publice de credinţa, prin presă etc. să ajute membrii săi la aprofundarea vieţii creştineşti: în mijlocul necredintii şi al indiferentis­mului religios de azi, să-i păzească şi să-i întărească în credinţă; în mijlocul corupţiei generale să-i ajute la viaţă cinstită, morală şi virtuoasă; între crizele grave şi între neajunsurile, in cari se zbate lumea, să-i ojălească şi să-le într'armeze sufletul cu virtu­ţile creştineşti ale tăriei, răbdării şi resignaţiunii, iar în mijlocul egoismului şi materismului ucigător de orice ideal religios şi naţional, să infilteze şi să sus­ţină în suflete idealul religios al credînţii şi dragostei lui Dumnezeu şi aproapelui, alipirea de Biserică, de învăţăturile şi aşezăminfele ei, dealtă parte idealul naţional, adecă dragostea adevărată de neam şi de ţară şi spiritul de muncă şi de jertfa pentru binele obştesc.

Sub acest raport este de a-se privi Asociaţia Generală a Romanilor U.iiti, ca un organ de acţiune comună creştină, ca un front, nu de atac, ci de apă­rare. Deaceea fiecare fiu al Bisericii noastre cu su­flet bun şi fară şovăire trebuie şă se înroleze sub \ steagul creştinesc şi românesc al acestei Asociaţie, i care chiar pentru scopul şi rolul ei numai cu bucu- \ rie poate fi salutată din partea fiecărui român creştin, i

Cetim că în sinodul Clerului ortodox de mai I deunăii s'a hotărît înfiinţarea Asociaţiei Laicilor j Români Oriodoxi. Dacă se va înfiinţa şi această j Asociaţie, precum sperăm, în spiritul şi cu scopul j cu care s'a organizat Asociaţia Generală a Români- j lor Uniţi, adecă : nu pentru a pregăti şi susţine lupta j confesională dintre fiii neamului şi nu pentru a face f cu orice preţ şi prin orice mijloace proselih'sm con- f fesional, ci pentru a creşte şi a întări pe membrii § săi în creştinism, în învăţăturite lui Hristos, în alipire | de Dzeu şi în dragostea de neam, — noi cu bucu- I rie vom saluta Asociaţia soră, căci atunci putem să \ sperăm, că aceste două Asociaţii, „A.G. R. U. şi 1 A. L. R. O. paralel şi umâr la umăr conlucrând la 1 reîncreştinarea vieţii întreg neamului nostru, prin 1 munca şi conlucrarea lor de apostolat laic, unită cu 1 muncă preoţimei române de ambele confesiuni, se va \ forma Jrontut unic creştinesc al neamului românesc 1 întreg, frontul de apărare azi absolut necesar, de care 1 orice încercare vrăjmaşe, fie anticreştinească, fie | anliromânească şi fie că ar porni ea din lăuntru, fie % că de peste graniţe, ca de o stâncă de granit se | va izbi şi se va zdrobi, arătând ori şi cui, că mpe aici 1 nu se trece". I

Canonic, Petru Tămâian.

— Misterele Sfântului Rozar — 15 iconiţe colorate în 4 culori, cu rugăciuni şi meditaţii potrivite 20 Lei Ia Soc. Sf. loan G«ră de Aur.

© BCU CLUJ

Număr special V E S T I T O R U L 11

Mllli» HHII | AGRU şi Congregaţiile Mariane. | Apostolat laic. 1 Conlucrarea membrilor, cu ocaziunea pregălirei | Congresului, inleresarea generală, precum şi vestea 1 primită dela sate, că şi pe acolo se lucrează şi se | vorbeşte cu iubire despre AGRUI nostru, ne fac 1 plăcere şi ne servesc spre bucurie. | Şi — dacă e aşa — avem să mulţumim lui | Dzeu pentru ideea înfiinţării şi întărirea AGRU-lui, ale | cărui roade folositoare apar a fi mari. 1 Rapoartele statutare, sosite dela Comitetele locale | dinparochii, constată, că AGRU-1, sub controlul Bise-| ricii îşi strânge credincioşii, îi J ' n e u r u t i P " n ere-| dintă, îi inermează cu puterea speranţei, şi cu | sinceră iubire îi îmbărbătează, c a : | prin adunări, conferinţe, răspândiri şi editări dc | cfirji, reviste şi ziare să facă, ca, adevărurile credinfei, 1 propovăduite de Biserică, să nu rămână date uitării, 1 ci să fie puse la vederea tuturor ca stele strălucitoare

de orientare pe ceriul vieţii, pentruca, la lumina lor, loji să vadă şi să ia calea, care duce la uşa Bisericei.

Lucru natural, că acest apostolat laic, deşi se în-= tâmplă în afară de biserică, se face totuşi pe lângă

cel mai strict control al Bisericei.

Despre Congregaţii s'a scris mult. Ele îşi au tre­cutul şi istoria lpr cu începere din secolul al 16 (da-

. că nu mă înşală memoria, din anul 1563) . Folosul, ce se trage din aceste pii şi lăudabile

congregaţii, este imens şi de necrezut, — precum măr­turisesc cei chemaţi.

La noi Congregaţiile erau necunoscute, şi numai în timpul din urmă au început a se înfiinţa ca socie­tăţi religioase şi cu devoţiune specia'ă către Preacu­rata Fecioara Măria.

Membrii congregaţiei aleg pe Preacurata Fecioară de Patroana, Doamna şi Mama lor; se oferă — în mod solemn — a sta totdeauna cu fidelitate şi iubire în serviciul Ei, şi promit că vor îndemna şi pe alţii să o cunoască, iubească şi să-i servească.

Congregaţia îşi are statutele sale, în cari sun* bine statorite toate îndatoririle membrilor faţă de Pa­troana lor, fată de sine şi fată de aproapele.

Congregaţiile, -^mAr^âfară de chestiile aşa numite sociale,—^jwdflîază mai mult în Biserică în aşa înţeles, căj#Awn*ce le propune Biserica de pe catedră,

*d»n «amvon, membrii Congregaţiei le pun în aplicare, şi prin evlavie, viaţă exemplară, prin îndemnuri şi poveţe, ajuta şi pe alţii ca şi ei cu frică, credinţă şi iubire să se apropie de dulcele Isus, care în mod real este de faţă în Sf. Eucharistie şi ne chiamă: „Veni{i ia mine loji", — drepţi, păcătoşi, — tineri, bătrâni, — dar toii, „şi eu vă TOiu odihni pe voi".

Cu umtlin{ă să cerem acestui I«us harul, ca prjn A.G.R.U. şi congregaţii toţi să ajungem la El, oa să ne facă părtaşi păcii şi bucuriei Lui atât aici, cât ş i în viata de veci,

Aşa să fie! Dr, Dcmctriu Kiss.

ÎMMIIIKIB

AGRU — factor social. Până acuma toate energiile neamului nostru se

concentrau înlr'o singură direcţie: de aşi păstra fiinţa. Acest proces milenar de conservare ne-a imprimat adănc nota caracteristică a forjei de rezistentă. Azi chemat la viata liberă poporul românesc trebue să-şi afirme pe toate căile şi în orice împrejurare calităţile de factor al civilizaţiei, îndreptătându-şi astfel exis­tenta în concertul popoarelor. Va trece desigur timp, pentru a fi pe deplin intraţi în acest nou făgaş, sun­tem datori însă a reflecta — cât mai dânc — asupra deceniului scurs, pentru a ne da seamă, dacă am apucat-o pe calea cea bună.

Astăzi există o indiscutabilă interdependentă reciprocă între toate ţările şi neamurile pământului aceiaşi factori economici se fac resimţiţi peste tot. De aici Sentinţa asa de generalizată, că lumea trebua îndreptată prin anumite măsuri politice de ordin uni­versal. Le uită istoria, care ne arată, că astfel de tendinţe au mai existat, dar nici când nu au avut succes mai îndelungat. Nu se bagă in seamă, că în conglomeratul omenesc există diferenţieri de neamuri, cu caractere specifice, ca suprafaţa terestră prezintă cu totul diferite posibilităţi de existenţă a vieţii. Nu prin măsuri de nivelare, cu scop de egalizare şi cun-formîzare forjată — lucru imposibil şi inexistent în natură — se poale salva lumea, ci printr'o stratifi­care corectă se susţin.

Omenirea trăesţe prin popoare, iar neamurile prin indivizi. Suprafaţa pământului a fost şi va fi diferenţială în tări definite şi susţinute de colaborarea singuraticilor. Prima şi cea mai hotăritoare realitate a politicei mondiale este rolul omului, ca personalitate individuală. După cum atomul determină materia şi celula dirijează viata, aşa omul guvernează lumea. In lumea perfecţionării mecanice individul uman prea a ajuns ne băgat în seamă.

Fiecare om are un anumit rol determinat de împrejurări şi potrivit aptitudinilor sale. Viaţa noastră individuală are ca scop : o datorie de inplinif. Omul este părticica unui ansamblu dirijat de forte şi prin­cipii superioare lui şi chemat, ca să facă doyAda — şi aceasta-i este suprema calitate şi adevărata mândrie — că este mai mult decât materia inertă.

Dar cine se mai acupă din cei chemaţi şi cu rol decisiv de toate acestea eterne adevăruri, pe cari încă nimeni nu le-a putut combate şi în mijlocul unei lumi, care se văicăreşte ca o babă de dezastrul ei cumplit, inzădar aşteptăm să răsune chemarea sfântă pentru munca de realizare a acestor principii funda­mentale. Cercetând realităţile noastre, uşor vom putea, verifica aceste principii.

Eliberată de zăgazuri, puterea creatoare a nea-mului nostru a apărut în câteva licăriri de descăr- \ cări energetice, dar nici până azi nu ne-am definit \

mwm © BCU CLUJ

12 V E S T I T O R U L Număr specia

- clar telurile, cum să ne pulem deci incadra la munca consiruclivă. Mânaţi de un cras egoism păgânesc în vălmăşagul inbulzelii iam răsturnat pe cei cari erau la locul lor şi am închis calea celor chemaţi să ajungă în frunte. Ambi{iile ipertrofizate de idololatri-zarea proprie, cu pretenţia de exclusivitate au pertur­bat complet ierarhia naturală a valorilor reale. Des-moşteni{ii conştiinţei adevăraţi au ajuns robii unui lux provocator şi demoralizant. In împărăţia banului atotstăpănitor risipa a dominat practică de toate zilele.

- Ucisă idea de aproapelui în senzul ei adevărat, ace­asta nobilă necesitate a firii omeneşti, a ajuns ter­felită în parapet ordinar de parvenire de protago­niştii mincinoşi ai socialismului falsificat, iar, ca să se imple paharul, comuniştii cu iubirea de aproapelui pe buze şi cu ura cea mai bestială în suflet, distrug toată strădania în spre bine şi frumos, pe când fla­mura albă a păcii scăldată în sângele nevinovaţilor măcelăriţi -— singurul gest sincer — este arborată ca steag pe frontispiciile, în dosul cărora se Jes firile celei mai grozave tragedii umane.

La răspântia actuală a lumii to(i evem datoria să colabrăm pentru clarificarea prezentului şi asigu­rarea viitorului. De pretutindeni se arată semne de desmetecire. O ac(iune în acest sens apare ca singura posibilitate de salvare din impasul greu în care ne găsim. Le pare insă că nu recunoaştem îndeajuns importanta excepţională a momentului critic prin care trecem. Toată lumea este de acord ca pe drumul vechiu omenirea merge inevitabil spre dezastrul sigur. In ceasul de mare pericol chestiunea indrumării pe calea adevărată nu poate fi lăsată numai în grija Bisericii, la slăbirea căreia cu tofii am colaborat, ce l pujîn prin nepăsarea noastră. Rostul şi soartea lumii sunt în pericol de moarte. Numai iubirea mesiană poate potoli necazurile în fata cărora minţile stau zăpăcite şi experienţele celea mai vaste neputincioase.

Cu toate strădaniile sale omul necredincios nu poate fi nici măcar temporar fericit. Toate iluziile ş'au dovedit deşarte şi toate promisiunile au rămas neinplinite. Buimăciţi stăm în fa{a unei situajii dezas-Iruose, nu înţelegem de ce şi nu suntem în staie a pricepe cum am ajuns aici.

In fafa noului Babilon al desnădejdii AGRU-1 înţelege sa pornească cruciada, cu rugănintea ca să facă to}i şi pe toate căile la fel. O întrecere sublimă în lupta spre bine trebue să se dez ănţuie între loji fii neamului şi a tării, mergând tofi cei buni cot la cot pe acelaş drum şi încă suntem prea pufini. In loc de propuneri soluţia noastră este deviza: convingerile se servesc prin fapte.

Dr. V. German.

Presa şi „Agru" Catolicismul este şi aslăzi cea mai puternică

forjă morală. De aceea se impune de 2000 de ani, nu numai prin dogme şi teorii simpliste, dar şi prin prestigiu şi intelect. Condeiul în mâna tabelarilor, în mâna călugărilor, în mâna notarius locilor, a Sfinţilor şi In{e!ep{ilor ei, a trecui istoria pe fa{ă, şi a sămânat rând pe rând straturi noui de credincioşi, cari s'au în­scris în Biserica lui Hristos, Fiului D-zeu.

Mijloacele cu cari Biserica catolică şi-a apărat drepturile, şi nu odată existenta s a ; nu au fost întot­deauna crutăfoare. Uneori făţiş, dar şi fără conside­rare a tăiat în carne vie. — Alături au rămas însă,

Tipografia şi Litografia Românească S. A., Oradea. & i

dela ascultătorii celor dintâi Apostoli, peste Imperiul roman şi Cruciade, la Renaştere şi'n evoluţia revolu­ţionară, — Mireanul legat de Clerul său, — cu care a format zidul de apărare.

Simbolul credin(ei a creiat o şliin{ă de armonie între suflet şi realitate. Cu arma cuceritoare a tiparu­lui, înscrisurile vechi, au dat loc luptelor de sistem şi preciziune pe întregul glob al pământului. Din acea-s!ă fermenlafie s'a născut presa catclică, presa bună a tuturora.

Universitatea — şcoala şi biserica au scos prin presă în evidenţă calităţile morale superioare ale Omului. Preoţi şi mireni alături au servit lupta pentru ideea de regenerare a fiinţei omeneşti plină de super­stiţii şi îngrădiri răutăcioase.

Astfel s'a născut de demult la popoarele civili­zate colaborarea strânsă a Mireanului cu Clerul bise­ricii în luptă.

Exisfenja catolicismului, tot ce crede şi întruchi­pează prin transformarea misticismului în realitate vi-antă a gândirei sale, este recunoaşterea Adevărului, spre spiritul de creaţie şi intelectualizare,— supus ideei şi învăţăturilor despre Dumnezeu, — Creatorul Lumii.

Această idee supremă, — în sine unitară, aproape de Dumnezeu, — simbolizează libertatea conştiinţei, şi recunoaşterea adevărulut etern, pentru care s'a fi­inţat „Agru", parte integrantă a simbolului de luptă intelectuală, — pentru întărirea conştiinţei, şi fond moral superior în organismul de Stat.

Presa „Agru"-lui este o necesitate de purificare şi înseninare, de care are lrebuin|ă fiecare bun creş­tin şi cetăţean de seamă. De aceea presa noastră trebueşte să iasă din cadrele ei strâmte şi moderate, să creeze pe lângă ceeace este bun, un nou element de scântei aprinse, o nouă rază de lumină spre în­tărirea legăturilor şi educarea cetitorului. Ca organ religios-social-rnoral, — un cotidian cu sediul în Bu­cureşti este chemat să ia locul, pentru care este pre­destinat şi catolicismul în ţara românească.

Acest ziar va fi chemet să reprezinte opinia pu­blică a întregului Catolicizm din România, el nu in­tră în politica partidelor, şi nu înlocueşte nici celelalte ziare sau reviste cu comunicate ale Eparhiitor ca­tolice.

Fondarea cotidianului î ş i găseşte reală acope­rire prin colaborarea strânsă a clericilor şi mirenlior, adunând capitalul societar şi fondul de rezistentă ne­cesar pentru acoperirea chefiuelitor de zilele de for­maţiune şi criză materială.

fs

Agrul diecezei Oradea a înţeles acest lncru, de aceea vine la Congresul general cu propuneri con­crete, prin cari se găsesc mijloacele de existenţă, pentru cotidianul catolic român.

Religia — confesiunea înseamnă a lupta contra puterilor oculte, cari tind la menţinerea-internaţionalei de obscurităji. Lupta nu este nici «dată uşoară. Ea revindecă energii şi devotament.

Consider, că cel mai trainic paş al Agrului, şi manifestaţia cea mai proprie este înfiinţarea unui co­tidian, care să fie în serviciul Bisericii, spre binele Ţării şi al Neamului.

Şt. Mărcuş.

ra ţ«V Redactor responsabil: Păr. Dr. Aloisie L. Tăutu © BCU CLUJ