Nr. 134. Anni LXXIV. Braşov, Duminecă In 19 Iunie (2 Iulie) 1911.

liĂZETATApare în fiecare zi de lucru.

Abonam ntul: pentru Austro-Ungârla pe an 24 cor., pe Va ®n 12 cor., pe V< «n 6 cor. Pentru România şi străinătate pe an 40 franci, pe */a an 20 franci., pe *n 10 franci: Număr de Duminecă 8 franci pe an.

R e d a o ţ i a,T i p o g r a f i a şi A d mi n i s t r a ţ ia : BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30.

Telefon: Nr.j226.

Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe »/2 an 10 cor., pe 7< an 6 cor. Un număr 10 bani. In­serate: un şir petit 20 bani pentru o publloare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani.

şi di-

A . B O N A A î £ ^

LA

*„GAZETA TR A N SILVAN IE I".

Cu l Iulie lt llas deschide nou abonament, la care Invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii ziarului nostru, cu atât mai vârtos, că din pricina mulţimei restanţelor sufere foarte mult expediţia regulată a ziarului. Rugăm din nou cu insistenţă să se reguleze şi abonamentul restant, almin-

trea va fi oprită trimiterea ziarului.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungarla: Pe un an 24

coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane.

Pentru România şl străinătate: Pe unan 40 francî» pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o iună fr. 3.50.

ADJHUN/S TRA Ţ IU N E A.

s Căldarea în fierbere.Orientul european, sau ţările

Balcanice n’au încetat a fi căldarea în fierbere, la a cărei clocotire tre­sare adeseori Europa... In toate ţă­rişoarele de aici neastâmpăr, fierbere, rescoale, domnitori detronaţi sau a- meninţaţi cu alungarea: iată câteva petricele din cari se alcătueşte mo­zaicul vieţii statelor din Balcani.

Afară de nemulţumirea din Gre­cia, care era pe aci să se sfârşească cu detronarea regelui şi a dinastiei domnitoare; afară de detronarea fos­tului Sultan tiranic în Turcia şi afară de răzvrătirea Sârbiei contra monar­hiei noastre pentru anexarea defini­tivă a Bosniei, cronicarul politic va

f'trece în registrul său de evidenţă intre evenimentele zilelor noastre: răscoala Albanezilor şi stările nu prea stabile din Bulgaria, mai cu

seamă în ce priveşte tronul nastia.

Albanezii ştim de ce s’au reseu- lat. Zilele trecute fi s’a promis îm­plinirea pretenţiunilor lor şi amnes- tie, dar dintre cererile lor guvernul ezită a le da şi pe mai departe dreptul de-a purta arme. Aceasta se pare a fi zădărnicit toată acţiunea de pacificare a Albaniei. Şi dacă este să dăm crezământ depeşelor mai nouă, rescoala a reînceput şi luptele se urmează între trupele guvernului şi resculaţi. Europa, care la ştirea pacificării Albaniei respirase un mo­ment uşurată, azi este din nou cu­prinsă de griji, ca nu cumva flacăra focului din Albania să se estindă cine ştie până în ce depărtări.

Din Londra se depeşează, că Sir Edward Grei/ a declarat în casa comunelor, că puterile au primit co­municatul câtorva şefi albanezi pri­vitor la răscoală. Până când răscoala se mărgineşte la Albania, e chesti­une internă, dar dacă să estinde şi durează timp lung constitue o p r i­mejdie pentru pacea din Balcani — a zis Grey. De aceea puterile se ni- zuesc de-o potrivă să se restabilească pacea cât mai curând.

Aşa este cu Albania. Dar pe când aici a isbucnit cu toată furia focul nemulţumirii, în alte ţări focul arde sub spuză şi nu se poate şti când vor izbucni limbile de flăcări.

O astfel de ţeară este, afară de Grecia, regatul Bulgariei. Aici, ca şi în celelalte ţări Balcanice, situaţia politică e tulbure. S’a văzut aceasta cu deosăbire în şedinţa primă din zilele trecute a marei sobranii. Acest mare parlament (Weliko Sobranie) al Bulgariei se convoacă atunci, când este vorba de schimbare de teritor al ţărei, de revizuirea constituţiei, de schimbare de tron şi numire de re­gent. Marea Sobranie îşi ţine întru­nirile în vechea capitală a Bulgariei de odinioară, în Tirnovo.

Alegerile pentru marea Sobranie s’au făcut cu vre-o zece zile înainte şi guvernul a obţinut o maioritate oarecare, dar este puternică şi opo­ziţia, vre-o 90 de deputaţi, aparţină­tori la trei partide radicale, anume la partidul socialist, ţărănesc şi radical slavic. Marea Sobranie de acum are misiunea să se ocupe cu revizuirea constituţiei în sensul de a învesti pe regele cu putere discreţionară de-a putea încheia convenţii sau alianţe politice cu alte state, alianţe aşa zicând secrete, independent de So- brania.

Deputaţii opoziţionali sunt con­tra acestei măsuri şi văzând în ea tendinţa regelui spre autocraţie, iau o atitudine marcată antidinastică. Aceasta au manifestat-o în prima şedinţă a Sobraniei în prezenţa chiar a regelui Ferdinand, care venise să deschidă cu mesagiu regal parla­mentul.

*

Io şedinţă s-au petrecut scene vio­lente.

Când a intrat regele în gală, deputa­tul ţărănesc Stamboliski a strigat din răs­puteri :

— G’e caută regele a ici? Locul lui este afară de Sobranie. Noi avem să-l ju­decăm aici, pentru că el e acuzatul.

Aceasta apostrofare a fost semnalul pentru o strajnică demonstraţie. Cei 90 de deputaţi au început a striga în cor:

— Jos cu regele! Jos cu Ferdinand!Regele cu toate aceste a cetit mesa-

giul. In decursul cetirii deputaţii opozi­ţionali au rămas şezând şi unii strigau :

— D-nule prezident I D-lor miniştrii D-voastră comiteţi un atentat contra con­stituţiei. Regele nu are drept să deschiză marea Sobranie!

Apoi se auzeau glasuri: Jos cu re­gele 1 Protestăm ! Şi altele de felul acesta, amestecate cu larmă şl fluerături.

Deputatul Dzidrow a strigat: — Tră­iască republica bulgară — iar alţii îl se­cundau.

Asemenea scene s-au repeţit şi în a doua şedinţă a camerei, iar oratorii opo­ziţionali au supus la o critică aspră fap­tele şi tendinţele autocratice ale regelui.

*

Dacă conziderăm, că deputaţii opoziţionali sunt în număr mare şi că în dosul lor stau zeci de mii de cetăţeni nemulţumiţi, e evident, că tronul regal al Bulgariei începe a-se clătina. Deputaţii socialişti se stră- duesc din răsputeri să creeze un bloc republican, care să aibă misiunea a detrona pe Ferdinand şi a proclama republica.

Stările aceste din Albania şi Bul­garia, alăturea de alte stări dezolate din Balcani, ne arată, că Orientul european are să preocupe mult şi in­tensiv diplomaţia europeană şi vre-o isbucnire bruscă, asemenea unei bom­be, poate să provoace mari încurcăli între state.

Dr. Aurel viad — candidat devicecomite- Suntem autorizaţi din partea clubului comitatenz al parti­dului naţional român din comitatul Huniedoara să anunţăm publicului românesc de pretatindenea, că la alegerea de vicecomite pentru acest comitat, candidează pe neînfricatul luptător naţionalist neclintit Dr. Au­rel Vlad, fostul deputat dietal al Orâştiei.

înregistrând cu bucurie această ştire, suntem convinşi, că toţi mem­brii români se vor grupa în jurul candidatului nostru oficial asigurân- du-i astfel reuşita.

Camera. Zilele trecute camera a re­zolvat unele agende mărunte, miniştri au dat răspunsuri la unele interpelaţii mai vechi etc. Mai de importanţă este votarea unui proiect de lege din domeniul social- politic, proiectul despre munca de noapte a femeilor muncitoare, prin care se o- preşte femeilor de-a munci noaptea în

FOILETONUL >GAZ. TRANS.«/

Ciripit de rânduitele.lat-o iară la n o i!Cât o fi umblat şi câte-o fi văzut ea

de atunci? Mi-aduc aminte, cum după câ­teva ploi, se cam înăsprise vremea astă toamnă. Din zi în zi frigul tot mai mult Îşi punea puterile la probă. Şl era atât de fără voie rândunica de sub streaşină ca­sei! Cu căpşoru i zgulit în puful penelor, părea atât de abătută şi de îngrijorată 1 O muncea par-că un gând. Da, gândul şi grija plecării o neliniştea şi privia cu a- tâta jale la cuibuleţui, ce trebuia să-l pă- răsiască.

Cine nu cunoaşte greul despărţirii, durerea omului, când nevoile şi năcazul îl silesc să-şi lase căminul în grija sorţii şi !ă ia calea pribegiei ? E mare grija, e mare durerea aceasta. Şi această durere se săiăşiuise acum în pieptul sărmanei pă­sărele...

intr-o dimineaţă întreg coperişul ca­sei ese împânzi de negrul unui nor de rân- dunele. Se pregătiau de drum. Era atâta cbiot şi zarvă între ele, atâta gălăgie şi ciripit! Ciuitul lor asurzitor nu mai în­

ceta ; care de care mai gălăgioasă, ai fi crezut, că ţin sfat înaintea piecării.

Priveam şi ascultam ia ele. Nimic mai mult nu puteam desluşi, decât ace­laşi şi iar acelaşi negru al penelor, iar din lunga lor vorbărie, din întreg sfatul lor, un ciin-ciiu repetat de sute şi de mii de ori era tot ce puteam eu înţelege. Ce poveste, ce limbaj simplu I

Mi-ar fi plăcut atunci să-i cunosc şi eu vraja şi înţelesul acestui ciripit, să le ştiu şi eu păsul lor şl cele ce puneau ele la cale. Şi mă pătrunse atât de mult a- cest dulce ciripit, încât inconştient îl mur­muram şi eu împreună cu ele.

Ciiu-ciiu-ciiu-ciiu... Le învăţasem pe de rost întreagă povestea lor, care îmi plă­cea atât de mult, — iără să pricep însă ceva din înţelesul acelei limbi păsăreşti. Era simplă, de tot simplă această limbă, dar prin acel cllu-it repetat în continuu, ele-şi povestiau şi-şi destăinuiau tot pă­sul, toată bucuria şi toată durerea.

îmi părea atât de tristă povestea lor în acea zi de toamnă. De bună seamă ja ­lea după aceste plaiuri şi-o cântau ele a- tunci prin acest ciripit şi tot prin acest glas de pasăre-i dau espresie şi greului, ce aveau să-l întâmpine în drumul cel lung până în noua patrie, unde ie aştepta caldul vecinicei primăveri. i

Şi era mare, tot mai mare fierberea în lumea acestor călători...

Din când în când, câte-o mamă — ca să puie la probă măestria de zburat a micilor ei odrasle — se desprindea din stolul guralivelor de pe coperiş şi urmată de puişori da câteva rotogoluri prin aier, îmbărbătându-şi m ititeii: Ciiu-ciiu-ciiu; ca şi cum i-ar fi îmbărbătat: aşa, aşa, aşa, vedeţi că puteţi;şi cu acelaşi ciiu-ciiu-ciiu, par-că ar fi răspuns voioşi puişorii: da, da, da, putem, mamă dragă, putem.

Era lung drumul şi departe noua pa­trie, pe care multe dintre ele nici nu o cunoşteau. Şi par-că de toate aceste greu­tăţi ar fi fost şi ele coştli; o durere, o jale adâncă, ’năbuşită în pieptul micilor fiinţe îmi părea că se desprinde atunci din ciripitul lor.

Trebuiau să plece, trebuiau să-şi pă­răsească cuibuleţele lor, în cari atât de bine, atât do vesele şi-au petrecut o vară întreagă.

Şi Doamne! Câte n-or păţi ele în lungul drumului lori Câte n-or cădea moarte de oboseală? Câte vor ajunge să-şi salute noua patrie, unde, cine ştie, câte năcazuri vor mai avea de îndurat — şi câte dintre ele s-or mai întoarce din nou pe aceste plaiuri, dela cari atât de cu greu îşi luau acum adio ?!...

Dar... aşa-i viaţa pribeagului. Intr-o bună zi au plecat şi... duse au fost............

Au trecut zile şi săptămâni de a- tunci, luni întregi s-au strecurat ca şi cum n-ar fi fost, mai bine de jumătate a- nul s-a prăbuşit în valurile trecutului. Sărmanii pribegi tot duşi erau. In locul lor începură să se răsfeţe fulgi de ză­padă, vuetui şi urletul viforului ţineau lo­cul dulcelui ciripit.

Iar voi, unde eraţi voi, dragi fii ai pribegiei ? Cât v-am aşteptat ? De câte ori îmi pierdeam privirea prin nemărginirea zării, căutându-vă in zadar? Şi voi nu mai veniaţi. Unde eraţi, ce făceaţi voi atunci?

Credeam că-s duşi pe vecie aceşti soli ai bucuriei...

Dar după greul unei lungi aşteptări, Sntr-o bună dimineaţă cineva îmi bătu la fereastră.

Era ea, rândunica de astă toamnă.

Veselia, curajul, vioiciunea ei mă fă­cură să tresalt de bucurie. Să fi văzut po­veşti ! Ciiu-ciiu-ciiu-ciiu ; nu mai contenea de lo c ; ciuciuia mereu ca un copil, c&re-ţi telepăeşte într-una fără să-l pricepi. As­cultam năuc la această poveste, din caro

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 134— 1911

atelierele industriale. Acest proiect 8’a primit în şedinţa de Marţi, 27 Iunie c. El însă pe tereuul alcătuirilor social-politice ale camerei ungare este abia ca un picur în mare.

Eri s’a început discuţia proiectului de appropriaţie. Opoziţia ia parte în mă­sură mare.

Camera magnaţilor a ţinut eri o scurtă şedinţă. S-au votat fără desbatere proiec­tele de lege privitoare la indemnitate şi la prelungirea privilegiului băncii comune.

Externe. Camera italiană a primit in general proiectul privitor Ia monopolul asigurărilor.

— In camera engleză ministrul Grey vorbind despre turburările din Albania, a declarat, că până când aceste turburări nu depăşesc teritoriul Albaniei, puterile le consideră drept o chestiune internă a Tur­ciei. Cu toate aceste puterile mari se vor nizui a contribui la o cât mai grabnică pacificare a Albaniei.

— In urma consiliului de miniştri ţinut alaltăieri în Constantinopol, Rifaat paşa a telegrafat însărcinatului de afaceri al legaţiunei otomane din Cetinge, să co­munice delegaţiunii refugiaţilor albanezi, că Poarta le face următoarele concesiuni:1. Portul de arme va fi permis ciobanilor, vechililor şi vătafilor de moşii, precum şi oricărui albanez, pentru moralitatea căruia vor da garanţie în scris fruntaşii tribului respectiv. 2. Toate casele şi bisericile dis­truse ori numai deteriorate vor fi recon­struite ori restaurate pe socoteala statu­lui. 3. Fugarii săraci, cari se vor înapoia în Albania, vor fi ajutaţi un timp din fon­durile publice.

Oela adunarea din Orăştie.— Discursuri. —

Discursul U lui Goldiş.Dela era constituţională începând po-

liticianii maghiari necontenit şi cu mare inzistenţă au susţinut şi susţin teza. că acei bărbaţi ai naţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, cari voiesc să ia parte la viaţa politică a Statului-Ungar trebue să între în vr’un partid politic maghiar, dar nu au voie şi sub nici o condiţiune nu le este permis, ca să formeze ei înşi-şi un partid propriu politic naţionalist, căci fap­tul acesta ar fi negaţiunea ideii de stat unitar naţional maghiar şi în consecinţă faptul acesta ar constitui o trădare de patrie. Jn timpul din urmă mai ales con­tele Ştefan Tisza a susţinut cu mare ve­hemenţă teza aceasta zicând, că nu nu­mai existenţa partidului naţional român este absolut inadmisibilă, dar nu se poate admite nici chiar formaţiunea uaui partid politic român moderat, căci în esenţă nici acesta nu ar fi altceva, decât negaţiunea şi trădarea ideiei de stat naţional ma­ghiar.

Cu felul acesta de gândire suntem prea obişnuiţi din partea politicianilor ma­ghiari, dar ceea-ce este mult mai dureros

vedeam că se destramă atâta bucurie — fără să-i pot răspunde.

Mă durea inima că n-o puteam pri­cepe pe sermana rândunică, care se sbă- tea nebună să-mi înşiruie păţaniile-i de-o jumătate de an.

Şi tot mai dulce şi mai vesel, tot mai tare şi mai departe se întindea acest ciripit al păsărelei. La auzul lui, ca tre­zită de o vrajă, natura începu a prinde putere de viaţă şi voie bună. Păraiele murmurau preamărindu-i sosirea, mugu­rii, abia mijiţi, ca să-i audă mai bine dul- cele-i glas, începură a se desface şi ca nişte inimi primitoare bobocii florilor în­cepură a se deschide şi-şi îmbrăcară hai­nele lor strălucitoare în sute de colori pentru primirea noului oaspe. De sus, din înălţime soarele, ca un tată prea-bun, ve­sel de bucuria fiilor săi, îşi revărsa peste ei toată căldura inimei ca o binecuvântare părintească.

Şi rândunica, ca surprinsă de această primire atât de strălucită, prin ciripitul ei tot mai dulce, tot mai vesel, vestea lumii noua bucurie: primăvară.

1. Brotea.

şi mai detestabil este faptul, că în timpul din urmă s’au aflat bărbaţi chiar din nea­mul nostru, care să susţină această mons­truozitate afirmând, că Românii, cari sus­ţin un partid propriu românesc, partidul naţional român, sunt duşmanii poporului român şi că numai în sânul partidelor maghiare îşi poate poporul românesc să-şi afle mântuirea şi fericirea.

Această teză a politicianilor maghiari şi a păcătoşilor noştri trădători este in tocmai aşa, ca şi când ei ne-ar z ice : Voi Românii aveţi voie să locuiţi în casele ori­cărui cetăţean ungar, dar nici decum nu aveţi voie să aveţi casele voastre proprii. Să fim va să zică cerşitori, căci aceia um­blă din casă în casă, ori să fim slugi, căci aceia locuiesc în casele gazdelor lor, ori să fim cel mult jeleri, pe cari stăpânul casei îi poate da afară când îi place, nu­mai stăpâni peste casa noastră 'nu putem fi. Voinţa aceasta se acordează perfect cu teza politicianilor maghiari, cari susţin, că în Statul acesta stăpân este numai neamul maghiar, iar popoarele nemaghiare sunt numai locuitori jeleri, cu chirie, slugi Ungurilor. Ar fi însă ruşine pentru nea­mul nostru, dacă noi am accepta teoria aceasta, căci noi nu voim să rămânem şi pe mai departe, nu voim să fim slugi în Stat, ci voim să fim stăpâni în ţara noastră.

Avem noi multe dorinţi, pe cari le au şi massele poporului maghiar. Noi Ro­mânii, întocmai ca şi massele mari ale po­porului maghiar, dorim spre pildă, reforma sistemului de impozite pe temeiul princi­piului progresivităţii, dorim reforma ad- ministraţiunii pe baza principiului adevă­ratei autonomii comunale, dorim ştergerea virilismului, a dreptului de candidare a pretorilor şi prefecţilor, dorim de opotrivă cu massele mari ale Maghiarilor reforma electorală în senz democratic, cu intro­ducerea votului universal, secret, egal, di­rect şi cu votarea în comune, dorim re­forma dreaptă a justiţiei şi multe alte lu­cruri, pe cari le doresc şi Maghiarii în cea mai mare parte a lor. Şi în acestea chestiuni se poate întâmpla, ca noi Ro­mânii să luptăm alăturea cu acele partide politice maghiare, cari încă doresc refor­mele trebuitoare pentru democratizarea vieţii noastre de Stat.

Dar este o chestiune, care ne a des­părţit tot deauna şi ne desparte şi acum de toate partidele politice maghiare. Ches­tiunea aceasta este ideia statului unitar naţional maghiar. Dela începutul erei cons­tituţionale încoaci şi până în ziua de as­tăzi nu numai toate guvernele ţărei, cari s’au succedat, dar şi absolut toate parti­dele politice maghiare din ţară, fie guver­namentale, fie opoziţionale, au avut şi au încă şi astăzi de bază la programele lor politice ideia statului unitar naţional ma­ghiar. Această ideie nu va să zică altceva decât pretenţia, ca Statul-ungar, din poli­glot, ce este, să devină stat naţional ma­ghiar, adecă toate popoarele nemaghiare din ţară să se contopească în rassa ma­ghiară, în poporul maghiar, pierzându-şi naţionalitatea lor. Ca un firesc eflux al acestei idei imposibile şi nefericite a pu­tut acum în zilele din urmă secretarul de stat Balogh Jeno in parlamentul ungar răspunzând deputatului slovac Juriga, să susţină teza monstruoasă, că cultura în statul acesta numai ungurească poate să fie. Noi însă aci, ca la Lugoj, şi ca pretu- tindenea le spunem stăpânitorilor noştri şovinişti, că noi Românii nu voim altă cultură, decât numai cultură românească.

Ideia statului unitar naţional ma­ghiar este duşmanul de moarte al tuturor popoarelor nemaghiare din ţară, căci a- ceastă ideie pretinde dela noi abdicare la naţionalitatea noastră proprie. Noi Ro­mânii însă niciodată nu vom recunoaşte îndreptăţirea acestei idei nedrepte şi im­posibile şi niciodată nu vom înceta să luptăm până Ia moarte împotriva ei. Vină jandarmii cu miile, vină regimentele toate, deschidâ-se temniţele pentru noi, ceară- ni-se orice jertfă : noi Românii vom ră­mânea neînfricaţi şi nu vom înceta să cerem pentru noi deplina noastră viaţă naţională în Statul acesta, pe care îl susţinem cu sângele nostru şi cu avutul nostru.

bă învăţăm, iubiţi fraţi Români, dela un mare bărbat ungur, ce este na­ţionalitatea pentru un popor. Iată ce zi­cea despre naţionalitate idealul Maghiari­lor, Kossuth Lajos: «Fără naţionalitate viaţa este de prisos. Atunci, când am pierde cuvântul limbei noastre naţionale, ne-am pierde şi sufletul. A pierde naţio­nalitatea este a muri ca popor. Pentru aceea naţionalitatea şi limba sunt mai scumpe, decât libertatea ; căci libertatea pierdută se poate recâştiga, iar naţionali­tatea niciodată. Naţionalitatea este acea fizionomie, cu care un popor se arată în sânul naţiunilor; asemenea fizonomie in­

dividuală avem şi noi Ungurii şi pe a- ceasta nu o voim să o pierdem; pentrucă a o pierde, înseamnă a muri«.

Aşa a grăit Kossuth Lajos către fraţii săi maghiari. Dar, fraţilor, ceeace este adevărat pentru Unguri, este adevăr şi pentru noi. Dacă Ungurilor naţionalita­tea lor le este mai scumpă chiar decât viaţa lor, tot astfel de scumpă ne este şi nouă Românilor naţionalitatea noastră românească. Naţionalitatea noastră româ­nească ne este nouă cel mai scump avut în lumea aceasta. Cine vrea să ne ia na­ţionalitatea, acela vrea să ne răpească sufletul. Nu i-se poate cuiva smulge su­fletul şi să fie lăsat apoi să trăiască mai departe. Pentru aceea noi Românii, tru­purile noastre trecătoare bucuros ie dăm morţii, dar vrem să ne mântuim sufletul nostru românesc nemuritor.

lată, fraţilor, prăpastia îngrozitor de adâncă, care ne desparte pe noi de toate partidele politice maghiare din ţara a- ceasta. Intre astfel de împrejurări Româ­nul, care întră tn oricare partid politic maghiar, face act de cea mai groaznică trădare a neamului său.

Dar dacă noi nu putem accepta, ideia statului naţional maghiar, ci tocmai dim­potrivă trebue să aducem toate jertfele întru combaterea acestei idei, nu mai pu­ţin trebue să cerem, ca naţionalitatea noastră nu numai să fie scutită de orice năvală duşmană, ci trebue să pretindem, ca această naţionalitate a noastră să fie garantată prin însăşi instituţiunile Statu­lui. Statui trebue să ofere cele mai sigure garanţi pentru asigurarea, întărirea şi progresarea naţionalităţei noastre. Pentru aceea noi nu putem admite, ca scutirea naţionalităţei noastre să fie lăsată în grija străinilor de neamul nostru, ci ce­rem, ca în viaţa politică, în parlament, în administraţie, în şcoală şi în justiţie să fim puşi noi Românii in condiţiunea, ca noi înşine să putem dispune în afacerile, cari privesc naţionalitatea noastră. Vrem să ne instruăm în limba noastră în şcoa- lele poporale, în şcoalele medii, chiar la universitate, vrem să ne administrăm noi înşine şi vrem să fim judecaţi in limba noastră de către judecători din sângele nostru.

Până când partidele politice ma­ghiare vor susţinea ca bază a programe­lor lor politice ideea statuiui maghiar, până atunci nici vorbă nu poate să fie despre vre-o apropiere între noi şi între acele partide. Nu zicem, că din capul lo­cului şi pentru vecii vecilor vrem să trăim în contrarietate cu toate partidele ma­ghiare. Dimpotrivă dorim din tot sufletul, să se ivească odată acel partid politic maghiar, care abandonând chimera statu­lui unitar naţional maghiar să se pună pe principiul egalei îndreptăţiri naţionale a tuturor popoarelor din ţară. Un astfel de partid va întimpina toată dragostea noastră. Şi dacă va veni vre-odată în frun­tea ţărei ungureşti un guvern, care va pune în programul său această egală în­dreptăţire naţională a tuturor popoarelor ţă re i: noi vom fi cu el.

Până atunci suntem, însă, siliţi să luptăm din răsputeri în contra tuturor guvernelor şi în contra tuturor partidelor politice ungureşti. Şi avem nădejde de izbândă, pentru-că dreptatea este cu noi. învingerea dela noi atârnă. Când absolut toţi Românii, dela vlădică până la opincă, vor fi soldaţi credincioşi disciplinaţi ai partidului naţional român, învingerea noastră va fi desăvârşită. In scopul acesta vorbim, în scopul acesta scriem, în scopul acesta ţinem adunările acestea, în scopul acesta agităm. Şi dacă ştiu, că un singur suflet din mijlocul D-voastră, venit aici cu îndoieli, se va depărta întărit în cre­dinţa sa naţională, eu voiu fi deplin mul­ţumit, că osteneala mea de astăzi n’a fost zadarnică. In adunările acestea ne întărim unii pe alţii. Noi vă întărim pe voi, fraţilor, iar eu din însufleţirea voa­stră sorb nouă şi însutită putere spre a duce lupta mai departe pentru biruinţa sfintei noastre cauze naţionale. Vă mul­ţumesc pentru prilejul acesta de Împru­mutată întărire în credinţa noastră. Să trăiţi, ca să ajungem încă în viaţa noa­stră biruinţa frumosului nostru steag naţional.

Scrisoare din Cluj.— Serata » Reuniunii socialilor români din

Cluj*. —

— 27 Iunie n. c.

Serata aranjată la 25 Iunie c. de »Reuniunea sodalilor români din Cluj« a fost un titlu de mare cinste pentru a- ceastă reuniune, care rătăcind încoace şi în colo, abia cătră sfârşitul deceniului al

patrulea dela înfiinţare a ajuns la adevă* rata ei cărare. Un grup întreg alcăti ifc din oameni tineri, meseriaşi şi câţi-va prietini ai meseriaşilor, toţi dornici de muncă cul­turală au luat în mânile lor destinele a- cestei reuniuni, a clasei noastre de mijloc şi astfel ne putem aştepta ia o lucrare pricepută, ia o muncă urmată de roade, la închegare strânsă, cătră care va tijebui să ţântească tot omul de bine. Ispăşirea trecutului acestei reuniuni trebuie sâ se facă. Şi sufletele curate ale celor ce au luat cârmuirea reuniunii acesteia, au chib­zuit bine cărările pe cari va trebui sâ meargă, ca astfel să poată sta alături cu celelalte reuniuni surori. Mediul însă, în care trăeşte aceasta reuniune, nu este aşa prielnic ca al altor societăţi de meseriaşi şi din acest motiv munca şi activitatea ei e ceva mai redusă, însă de a socoti a- ceasta de un pretext de nelucrare,’ în­seamnă a-i voi însu-ţi moartea.

După depărtarea harnicului preşe­dinte, părintele E. P. Pâcurariu, conduce­rea ei a ajuns în mânile unui tânăr de­votat cauzelor obşteşti, şi dornic de muncă, d l Valentin Draganu, care ajutat do un comitet harnic şi viguros ne promite fru­moase rezultate.

înfiinţarea şi susţinerea unui cor este mijlocul cel mai sigur de cultivare, şi no­bilitare, căci prin producţiuni în favorul reuniunii se dă prilej de-o parte tinerii r de-a se manifesta, bătrânilor de a-i cer­ceta dându-se astfel posibilitatea de a aduce şi ioioase materiale.

Prin aranjarea seratei dela 25 Iunie c. reuniunea a dat dovadă nu numaş eă mai trăeşte, dar ea şi lucrează, şi mai cu samă a dat prilej meseriaşilor şi familiilor lor, cari locuesc aşa departe unul de altul şi atât de resfiraţi pe estinderea cea rcare a acestui oraş străin, să convie, să se cu­noască şi astfel să se iacă strânse lega­turi pentru îndemnul reciproc la sprijini­rea reuniunii. Inteligenţa din Cluj în mai mare parte n’a dat ascultare chemă­rii adresate ei în primul rând, dar nădăj­duim, că pe viitor nu va rămâne străină şi va arăta, ca înţelege rostul acestei lu­crări, şi că voieşte prosperarea ei, spriji­nind ca şi în alte centre manifestările vrednice de sprijin şi cari tind spre ridi­carea celor mai mici.

Serata a decură astfel: După o piesă esecutată de muzica reg. de int. nr.6:1 din Cluj, 16 corişti harnici, esclusiv tineri me­seriaşi, s’au prezentat pe podiul din gră­dina hotelului »Biazini« cântând cu însu­fleţire »marşul lui Tudor« de A. Popoviq.^ După acest marş precis esecutat, d-1 Nic.^ Barna a spus frumos sugestiva pcesie »Noi« de Oct. Goga. A urmat apoi »Sere­nada«, cor bărbătesc cu soli, de St. Pora, care e tot-odată şi harnicul dirigent al corului. Au escelat în acest punct al pro* gramei soliştii loan Blorea (tenor) şi Teo­dor Luca, al cărui dulce bariton ne-a im­presionat deosebit.

D-1 Valentin Drăgan, preşedintele reuniunii, ceteşte conferinţa sa foarte po­trivită »Ceva despre noi«. Limbaj frumos, literar, espunere limpede, ici-colea presă­rată cu căldura sufletului, au fost calită­ţile conferenţiarului, care a avut buna inspiraţie de a-şi potrivi subiectul la îm­prejurări. Urmează corul bărbătesc »Noua călugăriţă« de V. Ionescu şi în urmă in acordurile duioase în sordină ale muzîcei militare, ridicându-se cortina, ne delectăm în feericul tablou viu : »firul vieţii« aran­jat cu mult gust de d-na Melania Dră- ganu şi Maria Bariţiu. A fost o fericită inspiraţie, căci cele trei »parce« erau trei frumoase românce din Cluj în costum naţional. Cloto : d-ra Maria Orşoliac (port din Petros), Lahesis: d-na Elena Târziu, (port din Orăştie) şi Atropos: d-ra Come- lia Orşoliac (port din Tulgheş) căror, d-re şi d-nă pentru sprijinul preţios, ce l’au dat reuniunei atât acum cât şi în tre­cut, le aducem mulţumite şi pe calea a- ceasta. Aceasta frumoasă surpriză a fost şi o apoteoză a costumului naţional, ca~e ne-ar plăcea să-l vedem la toate produc- ţiunile noastre.

Nr. 131— 1911 G A Z E T A T R A N S I L V A N I f i i . Pagina 3.

După producţîune a urinat dans pâoă cătră dimineaţă. Mulţumim aranjori­lor pentru frumoasele clipe de distracţie

rugăm să ne ofere cât mai dese pri­lejui? de acestea.

Un prietin al nodalilor.

Un cuvânt ocazional.C l u j , la 28 Iunie n. 1911.

Onorată Redacţiune!

Ziarul „Alkotmâny" din Budapesta vorb ite în nrui său dela 24 Iunie n., care aK «Vzi mi-a ajuns în mână, despre pro­iectata reuniune socială literală «Sfânta Unire» pentru a cărei înfiinţare lucrează unii fruntaşi ai clerului gr. cat. român. In legătură cu aceasta se aminteşte şi de vortirea, cu care eu am avut onorul a sa­luta pe Escelenţa Sa Domnul Ministru de culte, contele Zichy, în numele bisericii gr. cat. când la 24 Maiu 1910, ca repre­zentant al Maiestăţii Sale a prezidat o promoţiune sub «auspiciis regis» la uni­versitatea din Cluj, şi când ca om nou în »portantul său post, toate confesiunile

i’au salutat cooperativ, prin delegaţiuni. Autorul acelui articol, reproduce, cu unele omisiuni, unele părţi din vorbirea mea, care n’a fost cunoscută de cât într’un cerc restrâns. După ce deci, un ziar a dat publicităţii un fragment din acest cuvânt ocazional, şi l’a dat într’o formă, care, mai ales în atmosfera abnormă de azi a vieţii noastre publice, poate provoca ne­dumeriri ori false interpretări, aflu de lipsă a vă ruga, să binevoiţi a lua act de această scrisoare şi întru cât credeţi a- semenea a reproduce în întregime cuvân­tarea mea în traducere fidelă. Pentru de­plină lămurire Vă alătur 1 es. al textului originar şi 1 es. al traducerii autentice.

Primiţi, etc.Dr. Elie Dăianu

protopop.*

Cuvântarea este următoarea:

Escelenţa Voastră, Domnule Ministrul

Tn numele parohiei gr. cat. române din localitate ne înfăţoşăm cu umilită re­verenţă înnaintea Esceienţiei Voastre, ca să Vă salutăm omagial, atât ca reprezen­tant al Maiestăţii Sale al domnului şi Re­gelui nostru apostolic, cât şi ca diriguito­rul principal al intereselor religioso-mo- rale şi culturale ale patriei noastre iubite.

Nu pot ascunde faptul, că noi, cei ce trăim şi nădăjduim în lumea de idei superioare ale creştinismului positiv, ue- im folosit cu dragă inimă de această o- casiune sărbătorească, ca să putem saluta pe Excelenţa Ta, marele propugnator al acestor binecuvântate idei, Ia acest cel mai înalt loc al acţiunilor, şi să implorăm b necuvântarea iui Dumnezeu asupra ni- zuinţelor Escelenţei Tale, cari ţintesc la binele de obşte al patriei.

Biserica noastră greco-catolică, ori- "alâ prin esteriorul instituţiunilor sale, să occidentală prin cuprinsul ei dogmatic,

în urma unirii sale cu biserica universală s Romei, are chemarea firească de a lu­cra ia realizarea harmoniei între Apus şi Răsărit şi peste tot 'de a conlucra, prin netezirea feluritelor contraste, la împăcare,

restabilirea fericitei înţelegeri din ve­chime.

Această sfântă Unire, care în con ăsuire cu tradiţiuniie româneşti, a adus poporul nostru în legături mai strânse

«tât cu tronul Domnitorilor patriei, cât este tot şi cu curentele culturei apusene, pe unul fieşte care din noi necontenit ne ndeamnă, ca în senzul ideilor creştine, să Bizuim în totdeauna, şi pe terenul vieţii ţciitice şi sociale, spre frăţietate creşti- eească, spre toleranţă iubitoare şi spre iiţelegere echitabilă întemeiată pe dreptate.

Intru aceste ale noastre modeste stră­duinţe, etice şi culturale, cari după price­perea noastră sunt, dacă şi nu trasele plăcute, dar faptele hotărâte ale celui mai W$t patriotism, cerem şi pentru noi pu- «rnicul şi binevoitorul sprijin al Escelen- ţei Voastre, şi în nădăjduirea sigură a tceluia, rugăm pe bunul Dumnezeu, Pă­rintele nostru, iubitor al tuturora, ca pe

elenţia Voastră să Vă ţină în deplină utere şi nescăzută virtute.

ŞTIRI .— 18 Iunie v.

Examenul de maturitate ia şcoala co­mercială 8up. gr. or. rom. din loc s-a ţinut Luni şi Marţi 1. c. sub prezidiul Rev. d-n Matei Voileanu, asesor conzistorial şi în prezenţa d-lor Putnoky Miklós şi Viihelm Paul comisari guverniali. Examinaţi au fost 30 de candidaţi, din aceştia au ieşit maturi cu foarte bine: T. Maronescu şi N. Oprişiu; cu bine: Q. Anastasiadi, I. Avri- gean, I. Cioran, M. Cosma, 1. Ilincea, Tr. Miilea, A. Peneş, A. Sabeu, N. Stănilă, Tr. Suciu şi D. Voina ; maturi: A. Berglezan,I. Branga, I. Butu, B. Dancăşiu, G. Goganu, A. Manóié, C. Moise, E. Neguţ, V. Răchi- ţan I. Spuderca,6 au fost avizaţi la emen- darea examenului în Septemvrie, iar unul la repeţirea anului.

Examenul de gimnastică ia şcoaieie noastre va avea loc, în cas de timp favo­rabil mâne, Duminecă, după amiaz precis la orele 5. In decursul examenului va cânta muzica militară. Locul de stat 20 b. Loc de şezut 60 b. Intrarea din strada băilor.

0 adresă a Mitropolitilor cătră Sultan.O telegramă din Constantinopol anunţă, că mitropoliţii bulgari din Monastir, Ocbrida, Dibra au remis sultanului cu ocaziunea recepţiunei din Monastir o adresă, prin care îşi exprimă convingerea, că sultanul va da edicte ordonând ca toţi supuşii, fără distincţiune de rasă sau religie, să se bu­cure de drepturi egale. Cei zece raitropo- liţi greci au remis de asemenea o adresă zicând că călătoria sultanului este de bun augur pentru consolidarea constituţiunei. Adresa relevă necesitatea de a se asigura o liberă desvoltare a tuturor naţionalită­ţilor otomane.

Petrecerea «Acordului». Atragem din nou atenţiunea publicului româuesc din Braşov asupra petrecerei Acordului, care va avea loc astăzi (Sâmbătă) seara în lo­calităţile dela «Gewerbeverein». începutul la orele 8 seara. Precum aflăm o parte a venitului curat este destinată pentru aug­mentarea fondului ziariştilor creat de d-l Dr. loan Mihu. In vederea acestui scop este depusă seara, la cassă, o coală pentru contribuiri benevole peste taxa de intrare.

Uragan. Alaltăeri s’a deslănţuit asu­pra României şi cu deosebire asupra ora­şului Bucureşti un uragan de o extraordi­nară violenţă, pricinuind mari pagube. La aerodromul de la Chitila a fost un adevă­rat dezastru. Uraganul a distrus hangarele precum şi două aeroplane sistem Farmau. Tribunele au fost sfărâmate şi aruncate pe câmp la distanţe colosale. Pagubele pricinuite acolo sunt evaluate la 50.000. Nu s’a întâmplat însă nici un accident de persoane, deşi au fost surprinşi la aero­drom câţi-va militari, cari urmează şcoala de aviaţie şi personalul aerodromului.

Maialul filialei »Albina« din Mediaş.Membrii direcţiunei filialei Albina din Me­diaş şi corpul funcţionarilor filialei aran- jază — precum aflăm — mâne în Mediaş un maiai.

Statistica publicatiuniior periodice ro­mâneşti. Dela biblioteca Academiei române primim statistica publicaţiunilor periodice apărute în decursul anului 1910 în Româ­nia, Ungaria, Bucovina, Basarabia, Turcia şi America. In România au apărut cu to­tul 538 publicaţiuni periodice în 219 ate­liere grafice, între cari 22 ziare politice zilnice, 3 cari au apărut de 2— 3 ori la săptămână, 98 săptămânale, 23 cari au a- părut de 2— 3 ori la lună, 23 lunare şi 3 trimestrale, toate politice româneşti.

In Ungaria au apărut cu totul 42 publicaţiuni periodice române, între cari 3 ziare cotidiane politice, 2 cari au apărut de 2—3 ori la săptămână, 8 săptămânale şi 1 lunară, toate politice.

In Bucovina au apărut 9 foi, între cari 4 politice, în Basarabia o foaie, în Turcia o foaie şi in America 4 ziare.

0 COmună sub apă. In urma unei ru­peri de nori comuna Szepesvár a ajuns sub apă. Mai mulţi locuitori şi numă- roase animale de casă s-au înecat.

0 nouă victimă a aviaticei. Ofiţerul francez Trochau, făcând eri pe câmpul de sbor dela Chalon sur Marne încercări de sbor cu un monoplán, a căzut rămânând mort.

Din arbidieceza gr. cat Andreiu Vodă paroh în Ormenişul de Câmpie şivicepro- topop onorar, a fost trecut in şirul preo­ţilor deficienţi cu ziua de 1 Iulie 1911. Laurian Vodă, cooperator parohial în Or­menişul de Câmpie, a fost numit paroh al acelei parohii. — George Grecu, adm. pa­

rohial in Şelcău, a fost numit paroh în Sângeorgiu! de Câmpie.

Mare incendiu In Salonic. Un incen­diu a distrus o mare parte din mahalaua sfânta Sofia. Focul a fost localizat. Pagu­bele trec de două milioane franci. Au avut să sufere de incendiu mai ales familii e- vreeşti.

Mulţămită publică. Cu ocaziunea pro- ducţiunei muzicale-teatrale, aranjată de reuniunea de lectură şi cântări «Armonia» din Hărman la 24 Mai 7 Iunie a. c. âubinevoit a suprasolvi următorii P.T. dom^h w at,M milUflta. raaiuJ) uuuuuowl, „ „oferte prin poştă; Marele Român Vâsiiei r£-—9 seara va cânta muzica militară in de Stroescu 20 cor. Ioan I. Ciurcu 5 cdp* grădina del Gewerbeverein.loan Ianovici, Bucureşti 4 cor. Eremie Ti cuşan preot, Bacitelec 2 cor. Seara la cassă: D-şoara Lucreţia Greceanu 2 cor. D-na Susana Greceanu 1 cor. D. Pop 20 fii. Ionel Baboie înv. 2 cor. Ştefan Taus 20 fii. Dumitru Mirean 2 cor. Matei Ton- ţia 3 cor. Braşov, Dumitru Manole preot, 1 cor. L Sporea 1 cor. V. Creangă 1 cor. I, ,Dima 1 cor. G. Crivăţ 1 cor. 20 fi). Marta Schnel 40 fii. Ios. Tătulea preot, 80 fii. N. N. 20 fii.

Tuturor marinimoşilor donatori şi participanţi le esprimăm şi pe această cale sincere mulţumiri pentru sprijinul dat reuniunei noastre, rugându-i să bine- voiască a ne învrednici de acest sprijin şi pe viitor. Hărman, la 17/30 Iunie 1911. Pentru reuniune: D. Greceanu, preş.

Inteligenta română din Lechinţa şi ja rinvită ia petrecerea de vară cu dans, ce se va aranja Duminecă, în 23 Iulie st. n. 1911 în pavilionul »Coroana« din Lechinţa. începutul precis la 7 oare seara. Preţul intrării de persoană 1 cor. 60 fileri. Veni tul curat e menit bisericei române din Lechinţa şi Herina. Suprasolviri marini- moase se primesc cu mulţămită şi se cui tează pe cale ziaristică.

Comitetul aranjator: Prezidenţi: Dr.V. Onişor, adv., Dr. A. German medic, Dr. Iulian Pop adv. Viceprezidenţi: Elie Iuga, preot, George Curtean, secretar de bancă. Sever Groze preot. Cassari şi controlori: M. Baciu, preot. E. Gordon, preot. Emil A. Chiffa, primcomptabil. D. Baican, cas. de bancă şi încă 37 membrii în comitet.

Invitare- Comitetul filial al societăţii pentru fondul de teatrul român din Ora dea-mare invită la reprezentaţiunea tea­trală ce o va da domnul Aurel P. Banu ţiu, cu o trupă de diletanţi şi cu concur­sul binevoitor al artiştilor Ionel Crişan şi Ştefan Mărcuş, Duminecă, 9 Iulie st. n. 1911 în sala cea mare dela «Kereskedelmi Csarnok». Venitul curat este destinat pen­tru fondul de teatru. După reprezentaţi une urmează dans. Programul seara la cassă.

Ap2 mari. Din Ţânţari ni se scrie: In urma ploilor torenţiale din zilele tre­cute toata apele au crescut într’un mod simţitor astfel, că şi valea numită «Hămă- radea», ce trece prin mijlocul comunei noastre, a venit foarte mare.

Ieri, în 28 !. c., fiind încvartirat pe 14 zile regimentul de honvezi nr. 24, toate stradele erau pline de copii. Deodată se aud strigăte şi ţipete desperate din toate părţile. Alunecase în râu 2 copii, unul Neculae Picu de 11 ani, iar altul Ioan M. Scorţia de 13 ani. Apa foarte mare şi repede. Deodată au dispărut. Dintre toţi câţi erau de faţă, niroe n’a cutezat să le sară într’ajutor, decât veteranul Ioan Ciolan, bărbat de 60 de ani, fost primar 6 ani, fost preşedinte şi membru al efo­riei şcolare etc, a sărit îmbrăcat cum se afla şi cu risicul vieţii sale a salvat viaţa ambilor copilaşi.

Pentru aceasta faptă eroică merită toată lauda acest bărbat, iar mamelor Ji-se recomandă mai multă grije. — L. T.

Aviz. Aduc la cunoştinţa on. public şi în deosebi a clientelei mele, că cu ziua de 1 Iulie a. c. st. n. mi am mutat cance­laria advocaţială în strada Schewis Nr. 3. parterre, în casele cele nouă ale archidie- cezei lângă palatul Iustiţiei. Sibiiu, finea lui Iunie 1911. Dr. Liviu Lememj advocat.

Toţi proprietarii de câni de pe teri­toriul oraşului Braşov sunt provocaţi a-şi ridica până la 8 Iulie a. c. dela percepto- ratui orăşenesc coaiele menite pentru a- nunţarea cânilor, ca pe baza acelora să se poată pregăti conscripţia cânilor pe a- nul 1911. Coaiele ridicate dela percepto- rat sunt a-se umplea după forma prescrisă şi apoi cel mai târziu până la 15 Iulie 1911 a-se restitui iarăşi perceptoratului orăşenesc.

Pertractarea proiectelor pentru mă­surarea dărei de venit cl. III, referitoare la diferite grupe de meserii, se va ţinea în 5 Iulie dela poziţia 1897— 1972: Vân­zătorii de articole de modă şi articole mă­

runte, negustorii de articole de industrie de casă, mărfuri de Norinberg, vânzători! de lucruri de mână şi de modă, cusitoa- rele de albituri, modistele şi pălărierii de dame.

Trageri la ţântă. in zilele de 1, 3, 4,7, 8, 10, 11 şi 12 Iulie vor avea loc în Poianu exerciţii de tir cu soldaţii garni­zoanei din Braşov.

Muzica la promenada. Luni la oarelegVş p. m. orchestra oraşului va cânta la promenada de jos.

fililitarâ. Mâne, Duminecă, de

Aparate fotografice pentru diletanţiRecomandăm tuturor cari se interesează de arta fotografiei, acest sport plăcut şi uşor de învăţat casa specială prevăzută cu ar- ticoli din domeniul fotografiei a firmei fondată In anul 1854, A. Mol), k. u. k. Hof-lieferant Wien 1. Tuchiauben 9. La cerere se trimite preţ curent ilustrat.

B i b l i o g r a f i e .Din «B iblioteca Miner vei* au apăru-

rut următorii numeri noui, â 30 bani:Nr. 103. tPescarul şi sufletul său»

de Oscar Wilde, trad. de D. Anghel, în care autorul ne descrie amorul unui pes­car pentru o sirenă. La fine un interesant studiu asupra lui Oscar Wilde, de C. Stere.

Nr. 104 tlnimâ de mamă» de cunos­cutul scriitor I. Ciocârlan, e o frumoasă nu­velă, în care ni se arată traiul de la ţară, grijile şi temerile unei mame, care-şi mă­rită ultima fică, pe care n-ar vrea s’o dea aşa curând de lângă sine, şi frumoase obiceiuri dela nuntă. Nuvela e scrisă în o limbă frumoasă şi uşoară.

Nr. 105 « Succesul în viaţă» de Em. Tailler. Această lucrare interesantă — cum ni se spuneln prefaţă — arată mijloa­cele, prin . cari se poate câştiga aurul; are citaţiuni şi maxime din cei mai eminenţi autori, exemple frumoase etc.

Pe cele 99 pagini ale acestui Nr. sunt atâtea învăţături frumoase şi practice, în­cât fie cine o ceteşte cu multă plăcere.

Anuare. Am primit la redacţie: X X V II Anuar al institutului peda-

gogic-teologic al arhidiecezei ortod. române transilvane în Sibiiu, pe anul şcolar 1910/11, publicat de Dr. Eusebiu R. Roşea, director.

Anuarul institutului pedagogic-teolo- gic ortodox român din Arad. (Anul înte­meierii 1812). Anul şcolar 1910/11, redac­tat de Roman R. Ciorogariu, protosincel, director.

Yiena, 1 Iulie. „Reich8rath“-ul va fi convocat probabil pe ziua de 15 Iulie. Sesiunea va fi de scurtă durată. Se vor constitui comisiunile parlamentare, se va vota provizoriul bugetar şi se vor alege membrii de- legaţiunii.

Praga, 1 Iulie. »Narodni Listy« e informat, că între primministrul Gautsch şi Poloni s-a stabilit pacea. Gautsch va prezenta fără amânare în parlament proiectul despre con­struirea canalelor.

Sofia, i Iulie. Comitetul revolu­ţionar albanez a adresat Sobraniei, la Târnova, un memoriu expunând cauzele răzvrâtirei şi revendicările albanezilor. Camera a trimis memo­riul la arhive.

Agram, 1 Iulie. După cum se ştie deputaţii croaţi ai opoziţiei au depus mandatele şi nu şi-au ridicat diurnele. In cercurile opoziţiei s’a pornit acum o mişcare ca aceşti de­putaţi să-şi ridice diurnele pentru a le întrebuinţa în acţiunea contra şcoalelor ungare din Croaţia.

Proprietară:Văd. E len a D r. Aurel Mureşianu,

Redactor resp. Ioan Spuderoa

Dr. S f i a i l XT. C O TB O TJ.VIII Kocbgasse Nr. 29 — Yiena

Con 8n l t a ţ i unlou celebrităţile medicale, cu specia/iftii dm

facudatea de medicina ain Hiena.

Telefon nr. 17065.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 134—1911.

P ó r i d a t ® , 1 0 4 : 5 .

Liferant c. s. r. al curţi şi comercial

Magazin de haine pentru bărbaţi, copii

si fetite.

Despărţământ separat pen­tru haine după măsură.

Braşov,Strada Vame! 21.

Tele fon interurban 105.

Preturi strict fixe.

Preturi e ra te ilustrate gratuite.

Mare asortiment de broderiiHotel Central

M r. 1

'03

>O

o( f iœE

N

Broderii miraculos de ieftine 100 perini de divangata şi în c e p u te ..................a 4 cor.

20 perini de in desinate .................. > l*40cor.100 covoare cu metru gata şi începute » 4*— >100 Milieus gata şi încep?’ te . . . . » 4 *— >10 Wandschoner 170 c r- lung stofă Aida » 5*-— >

Broderiile cele mai frumoase S I mai ieftine se află numai la

Renovat din nou, odăi frumoase şi^ăltoase. Preturile dela 2 coroane in s „V Sal mare pentru nunţi, banchete, baiu „ coi certe, etc. Bucătărie renumită. Bes urai tn Grădina Hotelului. Vinuri cu) *e cArdeal, Bere Steinbruch, Serviciu y jmp Omnibus pentru gară la toate tr,nuriipentru gară

IOSEF WYHANEK, Ho! îer.

Apă de cară şi răcoritoare de U t *ek

Magazin cu tapiserie, împletituri şl mărunţişuri. Str. Vămii 29

Asortiment bogat de lână şi tort

regina apelor minerale cn acid carbo- o.:c r.i»-Apă de izvor de Élőpatak vindecă, cu sigu­ranţă boalele de stomac, rărunchi, splină,

ficat şi fiere.Isvorn Matlld din Bodok cea mai curată şi

mai preţioasă apă acidă.

tsmÉMs

Apă sărată de Stoica. Apă de cură specială pentru diabeţi.

P ra fu rile -S e id litz ale lui M O L LDeposit principal la firma Theil L. & E. 0. comercianţi de ape minerale. Telefon 3fc’4

Veritab ile numai décâ fie-care cutiă eate provăŞutA «u ■ ■ii. apărare a lui A. MOLL şi ou autoaerierea a

marea tfe

Prin efectul ue lecuire durabilă al P r a f u r i l o r - S e id l i t z de A. Holl în contra g ren tiţi lbr celor mai ceibicose la stomac şi pântece, în contra cârceilor fi acrele! Ia stomac, eoni atipaţfunei cronice, suferinţei de ficat, congestia nel de sânge, haemorfteldelor şi a color ma- diferite bile femeesci a luat acest medicament de casă o răsoândire, ce cresc® mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Cordne 2-— Faîsificaţiile se vor urmări De cale judecătorescă.

Franzbranntwein şi sare a ini Moli.Veritabil numai dacă fle-care sticlă este provăzute cn marc« —-i . i... .. de scutire şi cu plumbul lui A. Meii

Franzbranntwein-ul si sa rea este forte bine cnnos- cută ca un remediu pOpnl&r cn deosebire prin tras (frotat), alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de rec^&li. —

Preţul anei cotii originale plombate cor. 2

Săpun de copii a lui Moli.Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea aţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi eor. — .40 b

Cinci bucăţi cor. 1.80___ Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provădată cu marca de apărare A. Moli. =

Trimiterea principali prin F a r m a c i s t u l A . M O L L Wlen, 1. Tichlaihen 9c. şi reg. iurnisor al curţii imperiale.

— Comande diu proviuciă se efectuăză Şilnic prin rambursă poştală. —La deposite să se ceră anumit preparate/e provfc^ute cn iscălitura şi marca de apă

rare a lui A. M O L L.eposit în Braşov: Victor Moth, farmacist.

Publicaţiune.Pentru baia de vară a Efori

şcoalelor centrale gr. or. din Braşc

să caută un măestru de înotat cvalii Cat. Plată de K 140. — lunar. D

ritorii de a ocupa acest post să ' i adreseze subsemnatei Eforii şcolar

Braşov în 14 Iunie 1911.

Eforia şcoalelor centrale gr. or. rom. Braşov.

? De unde ?să ne procurăm hainele pentru vară?

Numai ia

G E O R G E S Z Ö C S ,croitor român, în magazinul de croitorie modernă de

bărbaţi daţi comandele

(în Braşov Str. Mihail Weisz Nr. 10.1(în casele proprii)

dacă doriţi a vă îmbrăca elegant şi ieftin.La mine în prăvălie se găsesc stofele cele mai bune de lână englezească şi fabricate în ţară şi cea mai mare parte din acestea pot vinde sub preţul original. — Pentru croială bună garantez.

B in evo iţi a da o comandă de probă la mine, tolosindu«vă de toate avantagiile sus zise. Vvazân du-vă cu plăcere rămân cu stima

G E O R G E S Z Ö C S ,1440.1—10. croitorde modă bărbătească şi militară.

Băile minerale vindecătoare din Élőpatakau efect deosebit contra boalel or de stomac, rinichi, ud, mitră, ficat şi splină, şoldinâ, reumatism, constipaţie, precum şi contra boalelor, cari se desvoaltă din nervositate. Cura cu renumita apă de beüt Élőpatak, urmată după ordi- naţiunea medicală, împreună cu bai reci şi calde, masaj, gimnastica svedică, traiu dietetic dă rezultate foarte favorabile. Sezonul băilor delà 15 Main până la 15 Septemvrie. Staţiune de cale ferată Feldioara (Földvár) şi Sepsi Szl- György cu comunicaţie ieftină de trăsuri. Locuinţe şi întreţinere ieftine şi elegante. Pentru sezonul prim din 15 Maiu până în 15 Iunie şi al doilea delà 20 August până în 15 Septemvrie se plăteşte numai jumătate din taxa pentru cură şi muzică. Locuinţa cu 50^0, întreţinerea mult mai ieftină. Apa minerală Élőpatak ocupă primul rang între apele minerale alcaline ce con­ţine alcaloid de fier se foloseşte şi ca doftorie de casă şi e foarte plăcută amestecată cu vin sau ca beidură răcoritoare. In streinătate precum şi în ţeară se consumă anual mai mult ca un milion de sticle. Locul de trimitere Élőpatak şi în cele mai multe oraşe şi case de comerciu en gros.

La dorinţă se trimit şi prospecte franco.

D i r e c ţ i u n e a .

Curelărie, selărie, fabricaţi de giamantane şi hamurTot felul de obiecte de voiaj, lucreas după dorinţă, asemenea şi Reparatu

Mihail MooserBraşov, Braşo-vechi.

Strada lungă 37.

Strungar de lux, M agaz in cu artlco de galanterie,

Braşov strada Vămii Nr. 3:recomandă depositul său bogat ase tat cu umbrele, corturi, articole i lux, tot soiul de Instrumente musical gramophone, plache cele mai noi lampe de buzunar. Asortiment bog de gentuliţe moderne de mână pent dame. 132« 1—30

P u b l i c a ţ i eDe oarece la licitaţia ţinută !

ziua de 5 Mai a. c. preţurile ob| aute au fost prea mari, se adm la cunoştinţa amatorilor că se 1 ţine o nouă licitaţie la acest stat liment în ziua de 2 August 191 ora 9 dimineaţa, pentru aprovizi narea cu 14640 kgr. colofoniu.

Condiţiunile caetului de sarcii se pot vede în orice zi la Arseo Iul de Construcţii ai Armatei.

Directorul Arsenalului-

A v i z !Subscrisul atrage atenţiunea 0

public românesc din Braşov şi de sate în deosebire apeles la sprijin inteligenţiei române şi on. Preoţi mă sprijini ca măestru român zugn şi văpsitor.

Stau la dispoziţia on public i cele mai nouă şi moderne modij din München, Berlin şi Boemia.

Pentru înlesnire pot fi avisi printr’o carte poştală la adresa

Hicolae Arsu, sen.M aestru , Z ugrav , Văpsltor.

Strada Biserici române (Braşovd vechi) Nr. 9.

T IP A R U L T IP O G R A F IE I A . M U R E ŞIAN U , BRAŞO V.

j j t m