Anul al XC VI lea Nr. 92N !&**{)

Braşov Duminecă 26 Noemvrie 1983

"ACU* 51 administraţia-ov, STRADA LCNGA Nr. 5 (Cinematogrstiil „Astra“)

VELKFOW 22ft iboB»**nt Mnu*l toi p*»lrn «IralfiâtHt* 800 <«; conjuri «lan» Urli

FONDATA LA imjUlORGHE BARIfllAp re de trei ori pe sa t m m

Faceţi-Tă <\x cunosc şi vă apăra:

Şi votaţi cerct

tul celor ce vă . voastre.

oii! Preşedinte ni P. N. f.:D-l loan Mihalache.

Dl Ion Mihalache, proclamat unanimitate de voturi în şe- |a comitetului esecutiv de pre- dinte al P. N Ţ., ne este în- sebi nouă Braşovenilor un

Proclamarea d lui I. Mihalache de preşedinte al P. N. Ţ. are cu atât mai mare importară, cu cât ea sa făcut la propunerea ce lor doi foşti presiden|i ai P. N,

dm nou cărările pe care trebue să mergem.»Acesta este drumul pe care

trebue să meargă partidul, cu întreaga noastră adeziune a tu­turor.

Lumea de după război gân­deşte altfel In fiecare {eră fre- k“e se găsească oameni cari ştiu sa pună în concordantă su­flatul Ţării cu spiritul nou al vre­murilor peniru a indruma în fo­losul Ţării noile curente.

Bărbatul de Stat Irebue să priceapă şi să simtă curentul vremurilor, peniru a le aduce în albia gânditei sale. D 1 Ion Mi­halache este cel mai potrivit la locul de frunte al partidului no­stru, peniru a l aduce la reali­zările potrivite ale spiritului vre­mii.

Perfidul nostru irebue să stea la stânga între partidele bur­gheze. Aceasta a făcut o şi până acum d l Mihalache, fără a trece la demagogie. D-sa a ştiut să pună ideologia partidului în con­sonantă cu sentimentele naţîunei şi cu posibilităţile de realizare.

D-l Mihalache este reprezen­tantul unei politici agrare, la care cu nici un preţ nu putem renunje.

De aceea, fiindcă îi cunosc, îl preţuesc şi îl iubesc, nu pot decât să vă propun să 1 procla­măm unanim ca şef al partidu­lui“. •

Nu putem încheia elogiile a- ceste aduse de doi consacraţi fruntaşi ai vieţii noastre publice şi naţionale decât tot cu cuvin­tele adresate de d l I. Maniu la sfârşitul cuvânterei sale impre­sionante :

„Primeşte d-le Mihalache, fără ezitare conducerea, ri­dică Ţara aceasta, ridică viata morală şi materială a ei, ri­dică ţărănimea la locul ce i se cuvine şi Ţara şi gene­raţiile viitoare te vor bine­cuvânta

Po|i conta pe sprijinul no­stru.

Să trăeşli d-le preşedinte Mihalache“.

;

£hiu şi mult preţuit cunoscut, aducem azi cu drag aminte zilele, cari eu urmat după

ziunea partidului naţional din <leal cu partidul ţărănesc din chiul regat şi când între pri- te legiuni ale Ardealului d l Mihslache a ţinut să viziteze

aşovul. Ne aducem aminte cu ia dragoste a fosi primit, pr - Şi ascultat simpaticul dascăl- 8n dela Topoloveni Ion M • 8che. Ţăranii noştri il sorbeau că cu privirea şi i înghiteeu

'aţele şi sfaturile înţelepte pe înţelesul tuturor într’o limbă românească,

. •atunci încă l-au câştigai ţa- 11 noştri drag cinstindu-i pentru eial Şi mintea sa luminate, de n?> l-am îndrăgit şi noi căr- ţ9r‘l pe dascălul dela Topo en’> în care vedeam pe re- Zentantul genuin al ţărănimii,8 m sufletul său deschis şi e)e® sa luminată păstra o ne- Wila comoară de cunoştinţe ^uşiri alese, cari ne îndrep- ,au la cele mai frumoase spe- 1® Pentru viitorul tar i.

? dar pentru ce noi ca şi a,jii de pretutindeni, la t fla­

ta ilrei despre proclamarea l°n M ih a la c h e de preşe-

!„[’ ne am bucurat din tot su- i Pentruce toţi mem-

' N. Ţ. se unesc azi într’un îf(j. 9‘eŞ strigând : k a.Scă iubitul nostru preşe-

tf-/ l - Mihalache I

Ţ., a d-îor Al. Vaida şi Iuliu Maniu.

In scrisorile adresate comite­tului esecutiv, în care d l Al. Vaida îşi motivează în mod ire­vocabil dimisia sa şi regretă că d-l Iuliu Maniu nu vrea să pri­mească presidentia, d-sa spune:

„In faja acestei situaţii se im­pune dela sine soluţia singură, logică şi demnă: alegerea cu unanimitatea voturilor, a aceluia, care în zile , grele, neobosit, înţelept şi leal, a priceput să stea la postul de conducere a partidului nostru : alegerea de prezident a d lui Ion Mihalache .

Iar d-l iuliu Maniu, de faţala şedinţa comitetului executiv, luând cuvântul, a spus intre atele : „

Nu Irebue să căutam un pre­şedinte. II a^m în persoanadis­tinsă a d lui Ion Mihalache.

D.l Ion Mihalache va f» P«*

unei mişcări care Celţara întreaga. D ţa unordintâi care a s.m sp r

^ ? i c . "e ™le să lu p te , p ă tru n s de lealitate. îdeologie

P îir iil i-lui iii

al

Steaua noastră polară e o r ie n ta re a p rog ram atică . Ancora: con tactu l cu păm ântu l.

După proclamarea sa de preşedinte I o impresionantă cuvântare, făcând ur- P. N, Ţ., d-l I. Mihalache a rostit ' mătoarele importante declaraţii.

Regele şi ŢăraniiProgram şi metodă trebue să

iasă din contactul cu realităţile. Două sunt marile realităţi poli­tice ale acestei ţări: Regele şi Ţăranii.

Una din principalele noasire misiuni este de a stabili contac­tul cât mai intim între Ţărănime şi Rege, ca din voinţa amân­durora, curată, unită şi contopită să facem isvorul direct şi curat al puterei conducătoare de Stat.

Cum ?Eu sunt ţăran. Ţăranii suni su­

perstiţioşi; iar una din supersti­ţiile lor este „vârcolacul“, care mănâncă din lumina soarelui şi a lunei. Intre alte datorii avem şi pe aceasta : stârpirea vâr­colacilor. Fiindcă, din neferi­cire, vârcolacii sau dovedit a fi în politică nu o superstiţie ci o a treia realitate, care falsifica normala apropiere între cele două reJU ăti vii care singure asigură consolidarea noastra de Stat.

Singură prezenţa mea - cum er fi tost şi a <*■»“* Maniu - m fruntea partidului, e garanţia de luptă pentru normalizarea viehpublice. Doar ara dat piida. Şi va trebui să biruim.

Cum vom proceda noi .Nu prin strigăte care scobea-

ră, la întrecere cu ce! neputm-

Ci((!i prin crearea forţei care ri­dică şi care obţine, pentruca e

f°imi vine în minte o scurtă fa­bulă de Lessing.

Vorbeau doi câini. Unul, ura- hiat orin ţări străine, cerla pe a tul f „Voi sunteţi câini? In In­dia am văzut adevăraţi cam..Aceia se dau şi la lei •

Celălali întreabă : „Bine, bine se dau; dar e vorba : îl răpun pe leu ?“.

— Ei asta e; cum o să-l ră­pună ?

— Apoi eu cred că e mai bine să nu se dea de geaba până nu o fi în stare să-l ră­pună pe leu !

Eu doresc partidul nostru nu în situaţia câinelui care se dă la leu; ci în situaţia leului care stă liniştit, se uită şi birue cu ochii şi cu coada.

Aici e secretul biruinţei: Crearea forţei care impune primenirea politică şi mer­sul normal, prin simplul fapt că e forţă.

înţeleg deci să reorgani­zăm şi redisciplinăm acest organism de luptă politică care se chiamă partidul na­ţional-ţărănesc pentru a a- junge, în concordanţă cu sentim entul ţării întregi, la stabilirea echilibrului poli­tic normal bazat pe cele două realităţi: R egele şi Ţăranii.

Ne vom scoborâ deci în mij­locul masselor rurale pentru a le ridica pe ele,

Ne vom identifica sufletul şi ideologia cu nevoile şi aspira­ţiile lor şi le vom solidariza cu acţiunea noasiră printr’un pro­gram de reforme adânci potrivit misiunei noasire şi mersului vre- milor; şi cu o metodă menită să pună în mişcare armonică realităţile Constituţionale.

Programul nosiruCa linii mari programatice,

deci:— Ridicarea standardului

intelectual al m asselor ţără­neşti: lupta de nimicire a a- nalfabetismului şi culturali­zarea masselor.

— Ridicarea standardului, sănătăţii şi higienii satelor.

— Ridicarea capacităţii de producţie a m asselor — fă­când ca materia primă să circule transformată prin in­dustrializări agricole, din mână în mână — şi să hră­nească cât mai multe guri, să îndestuleze cât mai multe stomacuri ale ţării.

— Eşirea din amorţeală a crizei descleştând braţele încrucişate printr’un pro­gram de munci în construc­ţii de utilitate publică, menit a iefteni prodrn ţia, a o mări, a ameliora calitatea

— Privind cu curaj evolu­ţiile monetare, pentru a le da, la timpul potrivit, şi cu metode potrivite, o desle- gare din punctul de vedere al plugărimei.

— Integrarea Băncii Na­ţionale în mecanismul eco ­nomic şi financiar menit sâ asigure creditul potrivit şi ieften unei ţări de plugari.

— Echilibrarea preţurilor, între agricultură şi indus­trie.

Precum şi o serie de alte soluţii ce se desprind din o- rientarea pe axul nevoilor agri cole, considerat ca ax al ne­voilor de Stat.

Nu constitue un program nou.Este precizarea şi continuarea

programului nostru, dar adân­cind brazdele, pentru a pătrunde acolo de unde viaţa proaspătă poate pulsa mai viguros.Revizuirea metodelor de gu­

vernământFireşte că pentru £o astfel de

orientare în adâncire, şi ţinând seama de evoluţia celorlalte e- conomii naţionale din diferite State, care ne impun acomo­darea şi racordare, avem nevoe şi de o revizuire a metodelor de guvernământ

Această metodă are la teme­lie precizarea şi stabilirea răspunderilor dela vârful pira­midei politice şi până jos. Iar vârful piramidei, responsabil constiluţionaliceşte este primul ministru, pentru care cea dintâi condiţie a unei realităţi este deplina încredere a Suvera­nului şi a ţării — şi mână liberă în conducere.

Ordine şi buna rânduialălată, domnilor, ,cu ce gânduri

şi cu ce simţiminte înţeleg să primesc răspunderea conduce- rei partidului naţionai-ţărănesc.

Se cere însă, să fim pătrunşi până în tainiţele sufletului de credinţa în puterea acestui par­tid. Deasemenea pentru a pttea pune ordine şi bună rânduială în Casa Ţârii, trebue să facem

| ordine şi bună rânduială, mai întâi, în propria noastră casă. Statutele ne stau înir’ajutor, Le vom respecta cu toţii. Şi le vom adapta vremii şi experienţei, la Congresul viitor. Cu puterea lor

Pagina 2

sporite cu puterea şi încrede­rea acordate de Domniile voas­tre, şi cu libertatea de a uza şi de inifiativa proprie când îm­prejurările vor impune, asumân- du-mi răspunderea, pornesc la drum.

Atmosfera de aci îmi dă si­guranţa că ne vom face cu to|ii autodisciplina pe care o împrimă credinja comună, lupta comună, obligaţiunile şi responsabilităţile comune către massele ce-au luptat şi suferit ca să biruim la olaltă.

Văd aci o falangă de respec­tabili bătrâni, încărunţi în lupte şi încercaţi cu un bogat capitol de experienţe politice, care mă onorează a le fi prezident. Le voiu folosi experienţa şi sunt sigur că astfel mă voiu aşeza pe linia de continuitate.

Văd însă şi atâtea figuri tinere dornice de mişcare progresivă, reale forje dinamice şi aştep­tând comanda, gala ca o ar­mată sub presiunea aşteptării. In acest tineret, reorganizat şi mânat în mijlocul luptelor, îmi pun în deosebi nădejdea.

Conducerea pol l i c e i

săseşti în mânile hi- ilerişiilor saşi

Alaltaeri a avut loc la Sibiiu întrunirea noului (consiliu popo­ral săsesc, la care au participat în număr aproape complect nouii membrii delegaţi în acest consiliu de către comitetele cer- cuale săseşti ardelene.

Cu acest prilej s’a constatat, că majoritatea membrilor consi­liului sunt hitlerişti, adecă na tional-socialiştt. A fost deci fi­resc, ca, procedându se la actul de constituire a consiliului să­sesc, să fie ales cu mare majo­ritate de voturi ca preşedinte al consiliului poporal săsesc d-1 dr. O E. Jikeli, cunoscutul şef hitlerist sas, iar ca vicepreşe­dinţi alji doi na{ionali socialişti d-nii Samuel Karres (Mediaş) şi Alfred Pomarius (Sighişoara). In comitetul executiv al Uniunii ger­manilor din România au fost de­legaţi d-nii dr. O. F. ] keli, dr. W. Gust, dr Albert Dörr, dr. K. Molitoris şi inginerul K. Römer — toji najional-socialişti.

Primul gest a la Hitler făcut de noua conducere a fost es- cluderea d-lui R, Brandsch, de­putat şi fost subsecretar de stat, din comunitatea săsească pentru o declaraţie apărută in ziarul sau.

Cetiji ş i răspândiţiGazeta Transilvanieicel mai vech i ziar rom ânesc

j A^ETa rRAN-iVW Ej_

Din Buletinul Demografic al României

Nr

Mişcarea demograficăa p op u laţie i judeţu lu i ş i o raşu lu i

Brai*ov, în Iulie 1933

Convinşi de importanta cu­noaşterii, la date cât mai apro­piate de răstimpul pentru care este lucrată, a mişcării demo­grafice, pentru tragerea de con ciuzii şi luarea de măsuri nece­sare, ne grăbim să dam datele cele mai importante, în ce ne priveşte, din buletinul No 11 ai

de Dr. Pompiliu Nistor,medic primar jud.

Institutului de demografie şi re­censământ, de sub conducerea d-lui director Sabin Manuila, cu­prinzând mişcarea populaţiei Ro mâniei pe luna Iulie a. c.

Este deosebit de îmbucurător, că putem avea, deja la 3 luni, datele exacte, definitive şi rigu­ros controlate, ale întregei miş­

cări a populaţiei, ceea-ce de­notă o organizare cât se poate de perfectă şt modernă, şi o muncă coordonată, asiduă şt continuă, care face fală în prima linie Statului nostru, apoi Minis­terului Sănătăţii şi în special Di­rectorului acestui Institui.

I tfr. 92

Naşterile, d ecese le şi esce- dentul.

Vom da atât datele pe tara întreagă, cât şi pentru Transilva­nia separat, apoi separat pentru oraş şi judef. Pe lângă cifrele brute, vom da şi cifrele propor­ţionale respective, cari singure ne pot da înţelegerea necesară asupra mersului numeric al po­pulaţiei.

Näscufi vii Morţi Escedent Căsătorii Divor uri jO

total7«

la 1000 loc

Născ.

morţi total 0//o total 0/Io loial 0/, 3 loial 0//o

Popu

laţ

tota

lă

România 50647 32 1070 23888 15.5 26759 16.9 6782 8.6 775 11.4 18652053

Transilv. 7551 26.2 136 4060 14.5 3291 11.7 1453 10.4 134 9.2 3299M1Judeţ Şi oraş

Braşov 337 23.1 7 168 11.5 169 U .6 434 18.4 10 7 5 171555

Oraş Braşov 91 17.9 2 59 11.6 32 6.3 46 18.1 5 10.2 59811Corn. rurale

Braşov 246 25.9 5 109 11.5 137 14.4 88 18.5 5 5.7 111784

Din aceste date se constată c ă : 1. Naşterile în judeţul Bra­şov au fost sub media pe tară» şi sub media pentru Transilvania. Dintre judeţele din tar§ numai Caraş (17.5), Severin.(19 2), Ti­miş (18.4), Treiscaune (22.1), Fă­găraş (22.5) şi Hunedoara (19.8) au naşteri mai puţine.££2, Morţii sunt mai putini de­cât în fara întreagă, in Transil­vania întreagă şi — cu satisfac­ţie trebue să o spunem — de­cât în oricare alt judef; propor­ţia de sub 1 2 'Ion de morţi, ne fiind ajunsă decât de judeţul Brăila cu 11.6°/o.

3. Escedentul natural este mal mic decât pe tară, egal cu al Transilvaniei; dar puţine judeţe din {ară au escedent mai mic; astfel din Vechiul Regat numai Ilfovul are escedent mai mic, (10.7); iar din Transilvania: Fă­găraş, Treiscaune, Alba, Ciuc, Hunedoara, Odorhet, apoi întreg Banatul, Aradul şi Bihorul.

4. In schimb avem cel mai mare număr de căsătorii pe în­treaga (ară; deasemenea şi năs­cuţii morji sunt între cei mai pujini din (ară.

repetă cazul din Iunie şi proba­bil din anul întreg; iar esce­dentul comunelor rurale este mai mult ca dubiu decât al ora­şului, apropiindu se de ai tării întregi şi întrecând pe cel al Transilvaniei întregi.

Comparând comunele rurale cu oraşul Braşov, avem urmă­toarele concluzii:

In oraşul Braşov naşterile sunt cu 8»/o) mai puţine ca în comu­nele rurale; morţii sunt mai mulţi ca în comunele rurate (se

Mortalitatea infantilă şi cau­zele morţii.

In România au murit sub eta­tea de 1 an 6930 de copii, cari raportaţi Ia copii născuţi, dau un coeficient de 13 77, (fală de 100 născuţi vii); cu alte cuvinte tot al 7-lea copil nou născut a murii înainte de a ajunge etatea de 1 an.

In Transilvania mortalitatea in­fantilă a fost de 11.3% ; iar a judeţului şi oraşului Braşov a fost de 8.3% (adecă numai (o- tal al 12-lea nou născut a mu­rit înainte de etatea de 1 an), fiind cea mai mică mortalitate din toată (ara.

La această mică mortalitate infantilă a luat parte oraşul cu 4 copii morji (4.4%) Şi judeţul cu 24 (9.8 procente); de astă- dată municipiul întrecând comu­nele rurale cu dublu ; iar comu­nele rurale ale judeţului decă- zând în rcngul al 8 lea, din cele 71 de judeţe ale tării.

Adăugând la aceşti mor(i şi morţii înlre 1—4 ani (10) şi în­tre 4—14 (10), avem o mortali-

Mişcarea copii or ilegitimi

z-MMachinuri infernale la sănătate^prin

Togal s’a constatat de milioane de ori ca eficace Ia

ReumatismGută SciaticăGripă

Nevralgii, Răceli1 Dureri de capTogal-ul ajută imediat şi este cu totul nevătămător pentru stomac

şi inimă! <Există oare un alt prepa­rat care să fie aşa de bine apreciat ca „Togal“, de peste 6000 de medici? NU!Togal-ul dizolvă acidul mic şi acţionează astfel direct la rădăcina răului! Bactericid în mare grad!Nu există altceva mai

bun !Garantat că vă ajută!

Nu .faceţi încercări cu preparate similare!-Alţii au daceicâ şi acum iau toţi Togal! O încercareţvă va convinge şi pe^î

La farmacii şi drogherii. Lei 52.—<r Tabletele de Togal sunt un produs elveţian.

Dela Conservatorul de muzică „Asira

Braşovu

Anul acesta conservatorul nostru îşi reia activitatea exlra- şcolară print’o serie de 4 şe­dinţe instructive, dedicată unui ciclu al sonatelor de violoncel şi pian.

Şedinţele vor avea loc fiecare Duminecă, începând cu cea din 26 Noembrie la ora l l l/2 dim. în Aula Honlerus.

Prgramul este închinat sona­telor de: Bach, Beethoven, Mendelsohn, Rubinstein, Grieg, Brehms, Strauss, Saint-Săens şi Debussy. Execuţia este în mâna d-lor prof. August Moldrik şi Imanuel Bernfeld.

AVIZLa antrepozitele Băncei

„A lbina“ din Braşov, strada Gărei, se găseşte porumb vechi, I calitate, de vânzarej U, va£ ?nnl şi în cantităţidela 500 kg. în sus.

Porum bul este bun şi pen tru săm ânţă.

late totală în judeţ de 48 de co­pii şi tineri, core raportată la Io talul morţilor de 168, ne dă un procent de 29 procente, o cifră dintre cele mai favorabile.

Cauzele morfii suni 1 de scar- latină, 2 de tuse convulsivă, 1 diflerie, 1 de gripă (totalul boa- lelor contagioase acute este de 5); iar de tuberculoză de 25, de cancer 9, diaree şi interită sub etatea de 2 ani: 10, boalele pri­mei copilării 15, debilitate con­genitală 13; senilitate 2>, sinu­cideri 4, accidente 11.

Pe tară cam 117« din copii sunt ilegitimi ; dar mortali- talea nelegitimilor fa|â de legi­timi este de l6'/o, până la etate de 1 an. In judeful Braşov ace­ste proporţii sunt :

In oraş născuţi nelegitimi 18 (25Vt, loial iot al 4-lpa copil nă­scu! e nelegitim), în judeţ 16 (7°/<))» în total 34 copii nelegi­timi (87o)

Morii nelegitimi în oraş l/337o fală de legitimi), în judeţ 4 (17.5 >/„).

In concluzie : în oraşul Bra­şov sunt cu mult mai multi co­pii nelegitimi ca în judeţ, iar mortalitatea neligitimilor este cu mult mai mare ca a copiilor le­gitimi.

— Sfârşitul în n-rul viitor —

. Farmacii de serviciu. Dela25 Novembrie până la 9 De-

| cemvrie a. c. Jin serviciu la a- miazi, noaptea şi Dumineca: Farmacia la »îngerul păzitor“ Cetate, Piata Libertăţii 5 şi far­macia la „Crucea de aur“ Biu- mena, Slr. luliu Maniu (fostă Gă­rei) 20 a).

Aducem 19Public, Că p r o d u ş inta °n< lapte dulce şi de qa,iî'°as,re de vacă - ie • v9a'" ?' brân

Vâ0Z; re %î în no« d e i\j

L ă p t ă r i eS tr . M ih a i l W e iSS NP r o d u s e l e n o a s tr e , cu.ni. "ip e u

Cornii' |l'ji n0!10I dim

Publicaţiune'Subsemnatul, Alexandru Vai

antreprenor din Braşov a(,,,ai cunoştinţa publicului Va Braşov, că m calitate de cesionar al lucrărilor de J» jerie a Municipiului A sunt singurul autorizai penr? efectua lucrările de curăţire i trinelor şi de transportul [e, h b r la locui de depunere

Comenzile se pot pred9 . orele oficiale la casieria oraş« Braşov sau la locuin|a corn sionarului din Strada luliu Ma. No. 128. Preturile fiind cu î mai eftine decât în trecut atrage atenţiunea, că lucr’ăr de mai sus nu se pot execi nici de oameni neautoriza|i,n depunerile prtn mijloacele pi prii ale proprietarilor nu su admise. Personalul concesion rului are câte o autorizatiui

Alexandru Vaida, 589 1—2 I

Vinuri naturale vecila pivnijile

. B A C H U jStr. Regina Maria 12

(fostă Neagră)Lei 14-18

R A C H I UL e i 24

O Ţ E T de vin lei ll| Apă minerală lei 6

Ţuică naturală de prunele! Poftiţi să vă convingeţi

Nicolae Bărbucear

Cunoscătorii sunt convinşi adevărul, că vinurile cele n bune şi alese, eftine şi natura se găsesc numai Ia

„ DEALU ZOHlLOii8 Strada Lungă 8

B B 1 $ 0 Vpe lângă care funcţionează restaurant ales şi berărie.

Întâlnirile bune aici se dau.

Aviz. S-a găsit un câine ,0' berman' de mărime n0 în ziua de 11 Nov. a. c. nul să se prezinte, Pen“’?. u lua câinele, în strada, | Morilor â) 12

T ea tru l „ A stra “-Braşo^Grandiosul turneu ALHAMBRA

J o i, 30 N o e m b r ie 1933, o ra 9 seara _O singură reprezentaţie cu cea mai fantastica rc

jucată vreodatăjucată vreodată

Alhambra iubeşte I

uedinlă sMihalach

D«PajuatLembruUrât unr

1. CoriLlidulu

lermei L a secandidat!LdereaMele ta

2. S’a larg8 pa jerăneşti 0 avea5. S’a

în comit< lui câte pa|ional-| rincie.4. S’au

[Oului pa narea vii cutiv să chestiunii jacerii d5. S’a

Kjzifia bi a ce pi iută de i

Dare

Activii« «racilor lentia d ta inc Marie Irada G

fcozi{ie îr Primăriei ondurih

brin col« ■»arte fri ■ile făcu ■ măce ţâră coi itantă re

ar fi |pe cât a

Activii I durat I Aprili« tlribuil ' care şi Sil, Pdşll!gr. co; roşii.

Ajutor13 copii colectaţi îl chelti

Soldu formiteli lui s-a Pete Mi dorare îî ÎRfiir lui din in care tîracilo Darei

|1j Pubi Comi

l ’Uluror lìbero« 1?“ {inul

or şi |*nafi aj

Braşc

Super-revistă în 2 acte şi 32 tablouri.de d nn N. V l a d o i a n u şi N. C o n s t a n t i n e s c U

.Muzică Originală de I. Vasilescu apAm originale de: Ionel Fernic, G. Wilnov, G. Dendrino şi S.K0PF

Alhamra-Boys şi celebrele Alhambra* y | Annic şi S. Siomin

D e c o r u r i extraordinare. M a r e orchestră ş i jazz ^ ? ° p ari5. orhne şi costume dela casele Pascaud şt Zânei

Vânzarea biletelor a început la B iroul cinematogr

>'3i. 02—1933

Hotărârile partidului naţional-ţărănescprivitoare la alegeri

^miletul executiv al parfidu. .1 o Mi_

g a z e t a tra n silv a n u lPagina 3

Vaijd u cia?u|ej

viddra5Jnlrule a ífej

da a$u| :onJ Mán i m|ul,crár]cecatúl e pf

Slísión.|iuijida»12

i 19íleliie|iean

nşi I3 mtu ra i

niia

dau.l

~Ârmaţ Stài i aJ v7ale|

evi*

alional-t§rănesc a tinut Mier­l i . dimineaţa la orele 10 jum. jdinlâ sub preşedinţia d lui Ion

După discujiuni la cari a ,.g{ parte un număr mare de embrii ai comitetului, s’au ho- ,jt următoarele : ţ Comitetele provinciale ale Ridului N. Ţ. se vor întruni

I? fermenul cel mai scurt pen- L a se putea pronunţa asupra Ljdidaturilor ce vor fi puse în 1 rederea alegerilor în toate fu* ielele !§rii-

2, S’a hotărât să se dea o iergă participare candidaturilor IgrHneşti la diferitele alegeri ce or avea loc.3, S’a hotărât să se coopteze

L Comitetul executiv al partidu- lini câte un delegat al tineretului

-Jărănesc din fiecare pro-Irincte.

4, S’au dat depline puteri bi- ului partidului ca până la adu­cea viitoare a comitetului exe- [tiv să rezolve singur toate estiunile ce se vor pune con- cerii de partid.5. S’a decis a se lăsa la dis- izifia biroului hotărârea de luat ce priveşte propunerea fă-

!ă de a se reveni asupra ex-

cluderii unor membrii ai parii-

ă . S ’a d e c i s c a la B u c u r e ş t i s a f u n c ţ io n e z e p e tim p u l a le g e -înfs “n .sec„relâriat Permanent, însărcinat sa primească toate reclamatiunile împotriva abuzu­rilor ce se vor comite cu prile­jul alegerilor.

7. S ’au dat instrucţiuni tutu­ror şefilor de organizaţii jude­ţene să comunice imediat cen­trului toate abuzurile ce se vor jace, înaintându-se numele tutu­ror funcţionarilor judecătoreşti şi ad-tiui cari ar executa sau s ’ar jace complici la asemenea I abuzuri.

Toate călcările de legi sau samavolniciile se vor da publi- citătii.

Se vor constitui dosare spe­ciale de fiecare caz iar magis­traţii sau funcţionarii, cari se vor jace vinovaţi, vor Ji pe deo­parte daţi judecăţii, iar pe de alta vor fi supuşi la cele mai aspre sancţiuni alunei când si­tuaţia politică se va schimba.

C o n d u c e r e a d e p artid ş i a lu a t s a r c in a d e a e x p u n e M . S . R e g e lu i to a te în c ă lc ă r i le d e l e g e , p e r s o a n e le ş i a b u z u r ile c e vor fi fă c u te d e g u v e r ş i a g e n ţ i i lu i în tim p u l a le g e r i lo r .

Cantinasăracilor

Dare de seamă asupra activităţii

Activitatea comitetului cantinei aracilor constituită sub prezi- lenţi a d nei Valeria Cuteanu,|i-a început activitatea la 15 nuarie 1933, în localurile din (rada Gh. Bariţiu puse la dis- rozifie în acest scop din partea Primăriei Municipiului oraşului,

fondurile necesare s’au strâns rin colecte publice. Un rezultat

Roarte frumos au dat şi apelu- Iile făcute domnilor comercianţi n măcelari, cât şi comunelor, ţară contribuţia lor largă şi con- itantă rezultatele nici pe departe |nu ar fi putut fi aşa de frumoase

cât au fost în realitate. Activitatea cantinei săracilor durat dela 1 Ianuarie până la

I Aprilie, în care timp s-au di- tlribuit 73 676 porţiuni de mân- »re şi 15.093 kg. pâne iar la

|Sft. Paşti împârjindu se încă 250 ţlgr. cozonaci şi 1430 buc. ouă |*oşii.

Ajutoare în haine sau dat la |î copii săraci. Totalul sumei colectate a fost de 147.080 iar

|il cheltuielilor de 115.945 lei.Soldul de 31.135 lei în con­

formitate cu hotărârea comitetu- jiui s a încredinţat soc. Prind- jpele Mircea ca aceasta în co­laborare cu soc. Crucea Roşie P® înfiinţeze o cantină în loca­li111 din Strada Castelului Nr. 2, 1« care să se hrănească copii ■«aracilor din oraşul nostru.I Darea de seamă detailată se

Publica în ziarele locale.I Comitetul fine să mulţumească l'U.uror instituţiilor şi sufletelor Ijteîieroase, cari din belşugul lor 1,5 t-nut să aline suferinţele a- I Ş> atâtor năcăjiţi şi opri- ■ aP d soartei.

Braşov, 20 Nov. 1933.Valeria Cuteanu,

preşedintă.

ConvocareMembrii Casei voluntarilor

români din Siberia suni convo­caţi în adunare generală statu­tară pentru ziua de Duminecă 26 Noemvrie 1933, in Bucureşti, Sala G,b, ora 9 dimineaţa pen­tru a soluţiona chestiunile pen­dinte privitoare la organizarea asociatiunei şi precizarea rapor­turilor cu Uniunea foştilor vo­luntari români.

Preşedinte: ss. Victor G. Cădere.

Secretar: ss. Elie Bufnea.

Din public.O dimisieŢin a aduce la cunoştinţa cititori­

lor, că în urma permanentizării unor divergenţe mai vechi între mine şi d-1 Ion Focşeneanu. redactor la re­vista „Braşovul Literar“, pe chestiuni de ideologie critică şi literară, dar mai ales pe chestiuni de atribuţii redac­ţionale, în cadrul cărora susnumitul a avut o ţinută prea adeseori arbitrară, cu toată colegialitatea şi latitudinea largă ce i-am acordat-o şi aprecierea ce i-am arătat-o, d-sale debutantului, m’am văzut silit, cu regret pentru re­vistă şi pentru maestrul Ciucinat, a mă retrage definitiv dela „Braşovul Literar“ şi a depune dimisia în mâna directorului. .

Mai declar, că nu mă identiiic cu tot ceea-ce a publicat numitul domn la „Braşovul Literar“.

I. Al. Bran-Lemeny

laptf*

iyrls

ifülf

C i o r a p i «te s p o r !Pentru domni

şase ori întăriţi45 LeiFabrica de ciorapi

Prânz Gross,15; n t i r a d a R e g e l e C a r o l 3 8

^ 4 ° ( în c u r t e )

Renoieşte

timp LOZULpentru a nu pierde dreptul de a juca, c ă c i a l t f e l pot a l ţ i i c â ş t i g aMI L I OA N E L E .

m \mi§

Tragerea Clasei a II. J O 17

Decembrie 1933Tragerea Loteriei de StatAbros Ziua 1.

VINERI8

Decembrie 1933Ti agerea Loteriei de StatPatapie Ziua 2

Membrii grupului religios Braşov

sunt prin aceasta convocati 1» slujba în sobor ce se va Jinea Duminecă 26 Noemvrie 1933 ora 4 d. a. în biserica de Pe Tocile (Braşov Scheiu). Cu aceasta o casiune predica cuvenită o va rosti d-1 profesor-diacon I. Brart zee, iar cântările religioase le « execula coral dela acea sf.

bl Onoralal public biuecredlncios

servlciu^dumnezeesc!'—°Braşav,

E b S Î ‘£ ă ‘s Bcretar. __

în limba română

r v s . " r r ş r - jm a g h ia r ă ş i g e r m a n ă - ^ A d r e ^la ziar.

N U D A Ţ I P I C I O R U L L A M I L I O A N E .R e n o i i i l o z u r i l e l a

BANCA ILIESCU S. A. CLUJ,cea mai mare colectură principală pentru Ardeal şi Banat. — Trimiteţi costul prin cec postai No. 4 X 5 0 sau prin mandat postai.

Aveţi nevoie de încălţăminte ?

Vizitaţi Depozitul de vânzare alFabricelor

D. MociorniţăStr. Voevodul Mihai 14 (fostă Vămii)

Unde cu preţuri reduse, Vă procuraji încălţăminte elegantă, higienică, rezistentă şi eftină.

Fabrica garantează soliditatea confecţiunii şi calitatea superi­oară a materialului.Ş o ş o n i , G a l o ş i Tretorn şi Nokia

T E L E F O N 70. 471 1 -0

Nr. 92-

In fara TurculuiLiberalii ţin cu sfinţenie să

nu ştirbească nimic din faima trecutului tor. Anarhia şi te­roarea sunt arhanghelii, cărora el au închinat templul crezului lor politic în fcare locul evan­gheliei îl ţine cartea fărădele­gilor.

Abia ajunşi jupâni ai* ţării şi prima datorie, pe care au cre­zut-o de îndeplinit, a fost rupe­rea zăgazurilor ridicate împo­triva fărădelegii.

Anarhie şi teroare domneşte azi în lung şi latul ţării! Cio­megele şi cuţitele noduroşilor cu nasul vânăt şi revolverele făcătoare de dreptate liberale, sunt în plină activitate, dove­dind dragostea cu care ţara a chemat şi a primit pe liberali la cârmă.

încă înainte de începerea luptei electorale spitalele au în­

ceput să primească răniţi de j pe frontul politic. Iar cimitirele i şe îmbogăţesc cu mormintele proaspete ale victimelor fără­delegii, cari duc cu ele eroilor în­tregirii neamului vestea fericirii pentru care şi-au jertfit viaţa.

Codrul Vlăsiai şi a întins ho­tarele peste ţara întreagă 1 Grui Sânger e despotul! Şi tovarăşii lui, întruniţi în consiliu de mi­niştri, anunţă cinic şi sfidător:

„Guvernul va lua măsurile cu­venite pentru a asigura tuturor partidefor de ordine o desăvâr­şită libertate, în tot timpul cam­paniei etectoralem.

Ţara Românească s-a întors cu suie de ani înapoi. Trăim în România întregită vremea Tur­cului, care te bate şi-apoi te ju­decă !

Cine vorbeşte de partide de ordine ?

Nu simt oamenii „ordinei" că le bâzăe musca pe căciulă ?

Colecţia oficiosului liberal până mai eri, alaltaeri — înainte de a ajunge d-I Duca unde se

află acum — este cartea des­chisă şi dovada de nerăsturnat a celei mai anarhice propa­gande.

Cei-ce vorbesc acum de par­tide de ordine, sunt cei electri­zaţi până mai dăunăzi de frun­taşii lor politici cu discursuri incendiare îndreptate împotriva Coroanei şi a ţării.

Sunt aceia, cari pe lângă ve­chea „chestiune închisă“, închid acum o nouă chestiune, de ur­mările căreia ţara ar vrea să vadă ferită pe Capul suprem al e i !

Ăştia, denigratorii şi dejosi- torii Coroanei din vremea res- 1 tauraţiet, — cari astăzi privesc | cu ochi sticloşi peste crimele electorale ordonate de ei, amu- zându se de luciul sângelui, — au curajul să vorbească de asi­gurarea libertăţii pe seama par­tidelor de ordine!

Ne vine în minte dragostea de purcei a scroafelor careşi savurează feţii!

Partide de ordine?Da! Ţara înireagă le vrea!Dar atunci se impune ca

primă condiţie desfiinţarea celui mai anarhic partid!

A partidului liberal de sub şefia d-lui Duca votofobul !

Pentru ca ţara să şi poată spune vrerea şi dorinţa. Prin glasul urnelor să .poată aduce la cunoştinţa Coroanei, că cei- ce fură cetăţenilor ţării cel mai sfânt drept, după ce au avut în­drăzneala să compromită şi să dejosească pe Capul suprem al ţării, nu mai au drept să fie câr- muitori ai e i !

Penlru că şi Românii Româ­niei întregite cu mari jerlfe, pe care azi le profanează ceice ’şi bat joc de rodul lor, ar vrea să trăiască în ţară civilizată 1

Nu în codrii de hiene şi şa­cali !

D elà o r g a m z a t ia B r a ş o v a P. N . Ţ .Convocarea Delegaţiei permanente.

1533

Delegaţia permanentă ^ organizaţie^convocată pe mâne, Duminecă, ora 8 seara inTransilvaniei“, . .

Membrii sunt rugaţi a se prezenta punctual şicomplect.

în număr

Convocarea Comitetului judeţean.

I n f o r r a a t tC ii ii ti Orol!,._C ooperativa pensia

ş i fu n cţio n a r ilo î.B rs^ ^ o J miletul de co n d u ce reT a ' C°1 ţiei pensionarilor B rn l As°c‘a< pe «OII membri « m J Î V Hli membri asociaţi pe d nu şefi de autoriL Um $] pe toţi salariaţii publici î Ca «1ni>ro că ic ____ . ln ge |

Com itetul judeţean al organizaţiei P. N. Ţ., din ora­şul şi judeţul Braşov este convocat pe ziua de Vineri 1 D ecem brie ora 10'/« dim. îa localul ziarului „Gazeta Tran­s ilv a n ie i“ (Teatral Astra)

Preşedinţii organizaţiilor săteşti, cari sunt membrii de drept tgii comitetului judeţean, sunt invitaţi a se prezenta insoliţi de 2 —5 delegaţi ţărani ai comunei respective.

Fiiid la ordinea zilei importante chestiuni în legătură cu campania electorală, membrii comitetului ca şi delegaţii satelor sunt învitafi a se prezenta în număr complect.

B irou l P . N . Ţ.

Com tatul Executiv Prov nc o al Partidului Naţional-Ţăcănesc d n A deal şi Banat e s te convocat pentru Marţi 28 N oem vrie a. c. orele 10 a. m. în localul clubului din Str. R egina Maria 36, din Cluj. La această şed inţă sunt rugaţi să s e prezinte toţi membrii C om itetului E xecutiv Provincial, foştii parlam entari şi şefii de organizaţii şi sectoare.

Situaţia electorală în jud. Braşov

Scadenţa poliţei falşeOfensiva liberală împotriva voinţei ţării.

Abia ajunşi în pufurile minis­teriale, liberalii eu şi început să tremure de groaza adevărului ca: poţi prânzi cu minciuna, dar cina mai greu !

S-au văzut deodată strânşi cu uşa de scadenţa poliţei, pe care ei falşificaseră girul opiniei pu­blice, în numele căreia şi-au fă­cut pe poteci dosnice calea spre putere.

Au început să tremure de gla­sul urnelor. Pentrucă erau con­vinşi şi prevedeau ruşinea cu care opinia va înfiera minciuna liberală.

Singura nădejde le mai rămâ­nea cruciada împotriva adevăru lui şi a legii 1

De aici turbarea şi selbătăcia, haitele de vânat ale popularită­ţii liberale, asmuţate împotriva glasului poporului.

Să ştiţi dar cetăţeni şi să cu­noaşteţi isvorul urgiei liberale 1 Puneţi zăgaz murdăriilor pornite din el. Şi daţi răspunsul ce’i me­rită celce-ţi fură voinţa şi ţi spur­că altarul credinţelor tale 1

Liberalii vor să ameţească glasul adevărului cu răcnetele minciunei 1

Pentru aceea au început ş i prigoana pentru destitui­rea primarilor şi consilieri­lor comunali a leşi de voi! In locul lor ei vor să în scă ­uneze uneltele oarbe, croite din aluatul păcatelor şi fă­rădelegii 1

Aşa’şi încep liberalii stăpâni­rea. Şi începutul arată limpede calea pe care ei vor să mâne cetăţenii unei ţări ca pe o turmă de necuvântătoare.

Arma de apărare vă e votul 1

Preţuiţi-1 ca pe cel mai sfânt drept al vostru 1

Penfrucă cel-ce ş i’i vinde, — fie pe bani, fie pe beutu- ră, — îşi vinde sufletul, cel- ce nu’l dă după glasul ini­mii, îl aruncă ca pe-o zdrean­ţă, şi-şi dau arma de apărare în mâinile duşmanului lor toţi aceia, cari cu votul lor vor ajuta pe cei-ce caută să falşifice şi să forţeze cuvân­tul urnelor 1

Peutrucă acest cuvânt tre- bue să fie voinţa ţării, gla sut durerilor şi dorinţelor ei 1

Nu scârţăitul teascului în care sunt strivite acestea I

Abonamentele de călătorie pe C. F. R, ale foştilor depu­taţi şi senatori mai rămân va­labile până Ia dafa de 3 De­cembrie a. c. inclusiv.

Asistăm la un fenomen cu­rios : în loc ca să se agite opo­ziţia în vederea alegerilor, se frământă în> chinuri din cele mai grele cei dela putere, adecă du- ciştii, cari au pornit un războiu de exterminare reciprocă. De o săptămână corifeii lor bal dru­mul Bucureştilor, ca, ponegrin- du-se acolo reciproc, să câştige binecuvântarea d lor Duca şi In- culeţ.

Până acuma au eşit învingă­tor duciştii localnici din aripa regăţeană : prefect a reuşit d-I I. Strat iar revizor şcolar fostul revizor Popovici. Candidaţii ar­deleni au rămas pe din afară. Acum sunt în curs durerile naş­terii în jurul primăriei.

La sate este linişte. După de- lăturerea abuzivă a primarilor noştri lumea îşi vede de treabă. Partidul National Ţărănesc n-are de ce se teme. S ’au înfăptuit atâtea opere importante la sate şi în oraş, încât aderenfii noştri întră cu fruntea ridicată in lupta electorală.

Delegaţia permanenlă a P. N. Ţ. Braşov, convocată pe mâne seară va stabili lista definitivă a candidaţilor noştri la Cameră şi Senat. Cap de listă la Ca­meră este d-1 dr. Voicu Niţescu, fost ministru. Semnul un singur cerc O.

nere, sa ia parte în nil 9emai mare la întrunire» r C®1 avea loc în ziua de ft, Ce »<) 26 Noemvrie c. oraio sala Sfatului municiDal h-ÎI' Liberlăjei, ultima ş e d in ţă M se vor reciti statutele M semna actul constitutiv operativei. 1 '-ol

Cu această ocazie se vor f. 1 comunicări în legătură cu Î j pensiilor restante cum şiP' J chestiuni de interes profesio?]

Maladii populare. ln|re J Iile cele mai răspândite enum ] ram reumatismul, guta şi si*] ttca. Cu deosebire, după Cunl arată statisticele oficioase 3 mai mulţi suferă de reumatism] Pentru combaterea acestor hnld Tabletele Togal s’au adeveritcl au efect admirabil. Mai mult d3 6UOO medici au lăudat şi au re] cunoscut eficacitatea şi avantaj jele TogaluluL

Dentist R. Obert mulat PialJ Libertăţii No. 10 Etege I. Con] suit delà 9—12, 2—6.

588 l-ţj

Dr. C. N. iliescu, specialisl în căutarea şi tratarea boalelon prin Raze X, Diatermie Raze Ultra-violete — Curenţi electrici, s-a mutat în Stradi Portei 14 şi consultă dela 1-2 şi 3—6. 8—Iu

Buletinul Poliţiei.In urma reclamaţiunei măce­

larului Belindescu Andrei, a fost arestat ucenicul său Sebestyén Carol în etate de 15 ani, care treptat a furat o cantitate de 50 kg. slănină, pe care a vân­dut-o.

Că alegerile nu vor fi libere şi că să ne putem aştepta la toate abuzurile e mai mult ca sigur. In Braşov de pildă a depus lista candidaţilor ducişti la ju­decătorie însuşi prefectul I. Strat, cu scopul vădit ca dela început să facă presiune asupra preşedintelui biroului electoral judeţean.ţ£ Eri, la ordinul parchetului a fo s t confiscată foaia locală gheorghistă „înainte“.

Prin urmare presiunile şi abu­zurile au început.

C I N E M A „ A S T R A “D e la 25 N ov .

Premieră senzaţională ! Premieră senzaţională 1Cel m a i f e n o m e n a l s u c c e s a l C in e m a t o g r a f e lo r b e r l in e z e !

Primul film m u z ic a l d e a v e n tu r i c r im in a le !

Cavalerii nopţiiT e x tu l l ib r e tu lu i d e ş l a g ă r e s c r i s d e : R O B E R T G I L B E R T

M u z ic a c o m p u s ă d e : P A L Â B R A H Â M .

In rolul principal: J e n n y J u g o , H a n s B rau se w e tte r , P a u l K e m p , J u i iu s F a lk e n s te in ,

Tlpogreîs Vieta? Urasat**®.

— Poliţia a arestat pe indi­vidul Negruţ Ioan în etate de 21 ani, originar din comuna Sumcuiuş (jud. Bihor), care în complicitate cu Pop Nicolae şi Marian Carol, primul din So- meş-Sat, şi al doilea [din corn. Roşia (jud. Arad), au comis trei furturi prin spargere în Braşov şi alte trei furturi prin spargere în Cluj, Din iocuin|a unui colo­nel din Cluj au furat 80C0 lei şi un ceas de aur, dela un im­piegat 2 ceasuri de aur; iar în comuna Someş-Sal au furat dela un căpitan suma de 2500 lei. Complicii au dispărut în loc {ne­cunoscut, Politia e pe urma lor' Negruţ loon cu actele dresate a fost înaintat Parchetului.

— D na Induş Etelka din Bra­şov Piaţa Libertăţii 12, a recla­mat poliţiei că autori necunos­cuţi i-au furat din pivniţă ve­selă în valoare de 20 0 lei. In urma cercetărilor făcute s a pu­tut identifica ca autori ai furlu- lui individele Pali Ana şi Tana tusabeta, ambele servitoare la restaurantul „Gaura Dulce", asu­pra cărora la percheziţia făcută s au găsit unele obiecte furate. Cu actele dresate au fost înain­tate Parchetului.

cute, Poliţia a reuşit eri să al resleze pe individul Faikas Diol nisie, care este în etate de 21 ani, din comuna Nicoleni judi Odorhei, despre care, supus fi] ind unui interogatoriu, s-a siaj bilit că în intervalul dispariţiei a cheltuit toţi banii. A fost înaj intat Parchetului.

ConvocareIn conformitate cu Art. 25 din

Statute, d-nii membrii ai Socie-\ tâ/ii Române de Vânătoare din Braşov sunt convocaţi in Adu-' nare generată extraordinara,1 care se va Ţine Luni 4 Decem-j brie 1933, orele 7 seara, în lo-| calul Casinei Române din Pi8ta| Libertăţii cu următoarea ordinaj de zi: , I

Oferta Societăţii Române de 1 Vânătoare „Trăsnită", din Lisa,| judeţul Făgăraş, pentru uiz|0' nare.

Braşov, din şedinţa cornii® | tului, ţinută la 24 Novembre 1"

Preşedinte, Secretar, Ioan Pricu. Ş te fan Furnica-

590 l " 1

O l

s.aluns s

Inliniştită pastia

Amată e

128 de i legilor

L<I gentuli

OI ţelor d« chiagă

Ltlaie ţări celaţen aceleaş pe stri răniţi.

Le | de unepoporullocuiţiplită re derea ( mat am

FiI dului, a

Fi I ronată ai guve lumii, -

I Român P

de pe: situi 1 numel

Lmai R

Ppoate

Srea de

Tei nu roanei

nu vre întregi de mii bucuri

flrăşat

Costum e e l e g a n t e i J

— In urma reclamaţiunei fe-lünf MÂ?av.P jP8‘ a fost arestatndividul Modjek Toma, de 23ani, originar din corn. Bradu,jud. Sibiu, care i a furat din Io-35()n |9 'Un J° rSeU ‘n valoare de.. _ B ru taru l N ie s n e r F r id r ic h

d in B r a ş o v str . E c a t e r in e i , a re­c la m a a c u m c â t e v a lu n i, c ă a n -S u !? .S“f° Farkas Dionisia a

T7iru i furandu t suma de lei In urma cercetărilor fă-

de toamna >•Baltoane de iarnă, haine |

stofă şi mătase se executa

salonul „Margareta*.Preţuri solide. .

Roagă binevoitorul concurgSalonul „M argareta

Palatul MarmorosctiPia|a Libertăţii No.

653 1—10

Ing

De închiriatşi baie în Str. Lun03

Cu Poate se re cului. Pul p pot s renilo ar vr( [egea boii ’ sa-şiPlacecaz de ci Pe ci Poart