imul al XCIIIHea Nr. 123. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 29 Noemvrie 1931

GAZETA TRANSILVANIEIBE91CŢIA ŞI ADMIMSTBAŢIA

Ş- PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV, - j TELEFON 226

Abonament anual B60 lei.Pantrn atreinătate 800 le!. Anunţuri, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de 0e©rge BariţiuApare de două ori pe săptămână

•Are guvernul autoritatea morală să pretindă sdn9ero9se saciifxli cetate mic Tm? — » întrvbet deputatul liberat N. N. SI* veenu în discursul rostit de d sa la Senat. Şî tot d sa a răs­puns : „Evident, nul" f B '

Pentru că în felul acesta se ating drepturi Caii „aparţin nvmd partidului liberali

1 Decemvrie 1 9 1 8 —1 9 3 1 .In cetatea, în care oştirile Marelui Mihai duceau o-

dată faima vitejiei româneşti, iar mai apoi trosnetele oaselor frânte pe roată plângeau nedreptatea şi durerile aceluiaşi neam, — înfăptuitu-s’a acum treisprezece ani cel mai sfânt ideal ţesut din suferinţele şi vitejiile neamului românesc.

Prin voinţa de fier a Românilor porniţi spre Alba Iulia de prin toate văile şi plaiurile ardeleneşti s’a pus pecetea veciniciei pe actul scris cu sângele miilor de mucenici ai întregirii neamului românesc.

Cutremuraţi de tăria cu care dreptatea neamurilor îşi tăia drum spre viitor, Carpaţii s’au trezit din visul în care îi încremenise trecutul, s’au scuturat şi-au sfă­râmat pietrele de hotar înfipte în creştetele lor.

Ardealul a fost pe vecie unit cu ţara, a cărei între­gire nu există putere s’o mai clatine !!

Momente mari şi sfinte din istoria unui neam, care prin măreţia lor ne strigă o datorie:

Inchinaţi-vă în faţa trecutului glorios, aduceţivă a- minte de străduinţele şi jertfele celor ce l-au scris cu fapte şi veţi desprinde din acestea calea ce o aveţi de

Jăcut!

1 Congresele judeţene ale P. N.-Ţ.

Discuţia la MesajBnCBrfŞll, 27 No?. 1931

începând de Lvni rulează io scmpfucsul petat el Corpurilor Legiuitoare de pe Deeiul Me tropolfei filmul »guvernului de technicfcnt", pe cât de ustură­tor pentru eciuelul guvern par* venit acum şeepte luni tei cârma afetului, ţ e atât de dureros pen tru o fara, care se speteşte sub greutăţile ueei crize economice şl financiare ferâ sfârşit.

La ordinea zilei este în am­bele Camere discuţia la Mesaj, în cere eretorii partidelor par­lamentare îşi spun cuvântul la sitar ti©' Lupta au început o la Cameră vechil liberali, Au vor bit până acum dr puteţil Teta- răscu şl IemeEd', Ier ia Senat d-1 Sivescu, declarând că par- tidil liberei nu va vot» răspun­sul la Mesaj. Criticlie aduse de liberali guvernului eu to t usfu- iâteere, dar ce folos când cel, cari le educ sunt însuşi Corn. plicii acestei guvernări. Cu iot dreptul deputatul dr. Lupu, cere a sărit in rjutorut guvernului aflat In strâmtoare, i-a apostro­fat pe libera»?, că eiât timp cât el an avut o atitudine îndoel- nicâ Î6fi de Coroană şi iât timp, pentru o simplă ah cere electorală, au susţinut guvernul !n alegeri, liberalii vechi nau autoritatea morală cu ai poată ataca guvernul.

Din partea averescanllor au vorbit lu Meaaj d-nii Oţelele- şeaa şl Trencu-iaţi. Discursul ceiul din urnă a provocat nu­meroase întrerupţii, «ari 1-au ficat pe d i O. Goga să con­state ci ne gâs»m mn’o »epocă prerevoiuţonoia" şi rugând pe Dumnezeu eă nu cjun«a io u- reckiie guvernului piea târziu „murmutui" |ult.

Banca ministerială a îngh f t şl «cesf hap lată «ă răspundă.

In numele partidului nughior dep. Wiirer a cent o declaraţie «Qtt«4i2ând că maghiarii nu pot vota răspunsul re Mtstj, lut astfel şl parudul evreiesc.

Celelalte partide urmează să-şi spună cuvântul zilele viitoare. Partidul National Ţărănesc va da cetire unei dederaţiunl, în cere îşi va preciza punctul de vedere fată de răspunsul la Mesaj,

Pe lângă critîtlie expuse în ace&te discuţii, guvernul e hăr­ţuit ziinte cu numeroase comu­nicări şi interpelări, cari desvă- iuţea călcarea sistematică a Constituţiei prin gâtuirea presei şi a libertăţilor cetăţeneşti, prin opreliştea întrunirilor funcţiona­rilor publici şl paiticuiari, pre­cum şl mizeria cumplită pro­ducă de reducerea şi neplata pensiilor şl a telurilor.

Guvernul sau tace sau văs- j punde prin d-nil Argetolanu şl

N. îorga, primul de un cinism J feroce în răspunsurile date, ai I doilea, de-o inconsecventă ui- ] mitoare, descriind in ziarele dtn : strelnitate soartea ţării în co­

lori tranat Lrli iar sosit în tară susţine tocmai contrarul.

Iar Qfind îşi mat ctssci gura efite-un deputat majoritar ca să sată In tjutoiul stăpânului, cum a păţi t-o deputatul ispir, depu­tatul liberai iernând! i a ripostat că n'aie autoritatea moiaiâ să vorbească, căci până a ajunge deputat guvernamental a trecut ipnn cinci partide. . .

lată în câteva liniamente halul in c&re a ajuns guvernul de tehnicieni.

Cor.

P re o ţii p a rla m e n ta ri din U rneai bt«9i ikbtcie guveinuiui a ou inuunu erl după amiazi in secţia a O a a Came­rei examinând Situaţia «reiată prin auiudtnea d iui Aigetoianu Icţa de revenaicanle cieruiui.

5-a botăiât o supune comună a pieopioc pbiiameniari uniţi 91 oiiocotşi pennn acueplaiea «e-

rernor iuimuibte în şedinţa co* misiunii bugelore*

Congresele judefene ele P. N Ţ. din Ardeal, vechiul rege?, Bucovina şt Bessrebia suit pe sfârşite. La tca?e îcirunfrile de până ecum au fust parte zec! de ml! de alegători c*rl au na nifestet pentru P. N.-Ţ. cerând defăimarea de!a cârma firii a guvernului actual,

Slptămâna aceasta au avut ioc mari întruniri în Bănat, la Reşiţa şl Bocşa-montanâ. unde t u vorbit d-j»U Al. Veida-Voevcd şî Şiebn C. Pop.

Congresul din Dolj.Dim'neca trecută s’a ţinut

marele congres dela Cralova, cepitaia judeţului Dolj, sub pre- sidlul d luî Virgil Potărcât fost ministru. Lu oces» - onircs a luat pai te şi d-1 VoiCO NlţCSCO fost ministru şi preşeoiateie^or- gacfzolici Brrşov, care a rostit cu acest prilej o Impresionantă cuvântate în care a arătat tre­cutul şt legăturile fireşti ele Ârdeaiului şi Oltenie!.

D sa a verbit mat întâi de lup­tele duse de românii ardeleni pentru păstrarea neştirbită a patrimoniului neaoş românesc, vum şi martiriul suferit de a- ceştia In lupta dusă pentru cauza lor. De ac! a rezu'tat acea frăţie între conducătorii miş­cării naţionale şt moaşele po porului.

Cu sufletul pliu de aceleaşi simţăminte de frăţie am venit şl azi — a spus d-1 Niţeseu — ia acest congres şl mi bucur când vid dovada de dragoste şl entuziasmul ce ne erată Oi tenii, urmaşi aî »mortului delaa Turda*, primul Voevodcerearea Uzat unirea tuturor românilor.

In Ardeal am avut atâţia lup fi tort ce eu căzut sub barda stSpânltorilor, pentrucă au voit să se unească cu voi. Cu toate aceste s’a spus, şi iacă se mal

spune, că IuIIu Manfu şl Vaida Vcevod, împreună eu Ardelenii er fi separatist?, că ar voi să se rupă de veehitil regat,

E tot ce ne porte îndurera mat mult. Auzind, însă, aplau­zele voastre pentru Mantu şl pentru Ardeal, am convingerea că roi nu ®|1 dt t crezare aces­tui neadevlr.

Cu cine ne^am fl putut noi uni, alune! când am începu! să facem politică? Dela 1919, Ar­dealul a flcut politică eiăitirl cu partidul ţărănesc din vechiul regat, şl lo 1926 s’a tăcut — şi era Sire so să se facă — fuziu­nea, după cum se făcuse şi ceataliă unire. Ardealul e un trup şi un suflet cu vechiul regat.

D-1 Ntfascii mulţumeşte rpoi d-lul Virgil Pciârcă pentru tot ce a făcut pentru Ar chel, atunci când a fost subsecretar ia Do­menii şi apune că partidul na- tlonai-târânesc se declară hotă­rât contra oricărei dictaturi.

in arfa ordine de Idei d-1 Nl- fescu şpune că un guvern coa şllent trehue să ed^phze va ioerea produselor industria,-e ia mm agri> oto şi cere revizuire?, în acest scop, a tarifelor vamale cum şi a impozitelor. Trebuiesc soluţii cu bunăvoinţă, prin rib darea şl înţelegerea masaelor,

Mai spune, «â în politica ex­ternă e necestră orientarea noastră către ţările emise, în special către Franţa.

Termin#, afirmând că partidul nQţloaal'târ&uess va fi chemat, in curâad sâ şi desăvârşească opera lut de ridicare a ţării.

Cuvântarea Inimoasă a d lui V. Ni ţescu a fost primiţi ou vil aclama ţii şt aprobări de miile de ţărani olteni întruniţi în congres.

Criza economicăîn de abaterea Gamerei de comerţ şi de iii'

dustrie din Braşov.de Di. N. G. T. Gologan-

— Urmare. —

Şi acum a 2-a part ei neplata furn tarilor:

Ne inltebăm cum se poete pretinde industriei să reducă preţurile de vânzare când steiul este dator acestei industrii sute de milioane, pentru furnituri exe» cutele, livrate şt In parte chiar consumate. Industria luerândeu b* ni împrumutaţi şi plătind con­tinu la dobfir zi de cere nu se uoete emancipa, se anemiază zilnic şi nu este în măsură a lucra tett n.

Pentru a veni în ejutorul in­dustriei în această direcţiune, suntem de părere că timpul este favorabil pentru emiterea de o biigaţiunt industriale garantate de stef. PJastrea acestor obit gaţiuni s’er putea tăcerea azi chiar pe piaţa internă, unde se găsesc mari disponibilităţi de numerar retras delà bănci. Per*

soanele particulare er avea o bună coeziune de a-şt plasa ast­fel economiile, în loc de o le tezauriza.

Nu ar fi o fericire pentru e- conomia generală a ţării dacă industria noastră s’ar distruge sau s’ar reduce la proporţii fără importantă. Această Industrie este un organ vital al statului şi trebue Bă funsţfonezs tot alăt de bine ca şi celelatte, pentru ca organismul In total să nu se resimtă.

Nu mai vorbim de marele număr de şomeri, o căror între­ţinere cade din oe în ce mal mult îa sarcina comunelor, a judeţelor şi treptat chiar In sar­cina statului. Ajutorarea şome riior prin ort ce alt mijloc de­cât: munca plătită, — este un pa­liativ şt un serios pericol pentru finanţele statului.

| Ia fine mai menţionăm aci greşala ce se face chiar în mo­mentul de fefă reducând buge­tul cu predilecţie la capitolul „msterîaîe* sau trecând! toate nevoile de acest fel la „bugetul extraordinar*.

Prin rcest mijloc statul îşi •retază singur două feluri de desavanfaje:

Pe de o perie menţine aceleş personal pentru o treabă mai redusă, deci face risipă;

Pe de alta îşi anulează o în­treagă serie de venituri dtn Im­pozitele oe rezultă dfn furnituri şl dtn activitatea industriei şt în genere a lume! muncitoare, irensporturi eta,

5. Infrănarea fra u d elo r şi a Corupiiunei, prin m.Jioace dras­tice ş» prmtr’o organizare, ia oare si contribuie şi elementele pri­vate: industria şl comei ful — consttue deasemenea uu mijloc de ieftinire a produselor indus­triale. in adevăr, în situaţia de f zi se răpeşte pe de o pertu statului o bună parte de veni­turi, pe de aiiâ per te se apasă mdwttfta cu cheitueli ce-ar putea fi evitate.

6. Uşurarea exportului pro•' dusetor industriale oonstttuedaasemeseu un mijloc eficace pentru sporirea activităţi tabri- celor şl des! pentru posibilita­tea de scădere a preţurilor.

Româaia a devenit treptat o f*ră cu bune perspective de export îa anumite ramuri iadas- tnaie şi sta tui e dator1 a me- n« ja începuturile realizate până acum şi a înlătura orice pie- decă din calea fabricatelor ro­mâneşti Gâtre fările străine.

Iu această privinţă este de nelafeies cum met poşte ff mea» ţlrui azi sistemul Permiselor de export şi al taxelor de export•

Auestea trebue să dispară Imediat spre a uşura ia maxi» uium desvoiiârea începuturilor făcute până acum şl a se pu­tea exploata olât piaţa orien­tală cât şl cea a statelor de Nord: Polonie, Letonia, Fin­lande, etv.

Tarifele de transport pentru exporl trebue să fie mai reduse decât cele interne»

7. Statul să nu facă el înm suşi investitiuni nouit creinm du-şi fabrici şi ateliere proprii în timp Ce atelierele şi fabricile existente, al căror inventar este în ultimă esenţă un patrimoniu al natiunei» nu au de lucru şi sunt îndemnate aşi micşora producţia-

In această ordine de Idei semnai!m îa special continuele sporiri şt m£rJri de ateliere CF&, continue cumpărări de maşini noul şi construcţii de noul ateliere In timp ce maşi­nile şl fabrisile existente sunt condamnate la inactivitate şi nereniabîlitate.

Orice tnvestlfiune nouă a sta­tutul în această direcţie este oacţiune antieconomică.

8. tn acelaş scop să se Im­pună reducerea preturilor arti• Colelor industriale» ca Zâhir, ce­luloza, sodă caustică, con ani, acid sulfuric, fier, tutun, chibri­turi etc., la csrt ia urma carte­lurilor formate cu caracter de monopol, — câştigurile realizate depăşesc cu mu»t limita nor­mala, obişauhă in comerţ şi

Pa«*«» 2, GAZETA TRANSILVANI** Ni. 125 - I f i t

împiedecă şefiei consumul $1 desvoltarea celorlalfe Industrii, lulndu-se ea bază orefurlle ce­lorlalte State din Europa Cen trată, precum şl preturile dina­inte de război, contribuind even­tual în această direcţie prin o reducere corespunzătoare a taxelor de import.

9. Se înţelege de sine, că paralel cu această reducere, grija Statului trebue îndreptată in sensul ca prin ajutorarea ra­murilor de produo|lune Indus triată ce-ai trag materia primă din Industriile de mai sus — aju­torare ce poate ft tăcută prin scutirea de orice taxe, Impozite şl acordarea de prime de ex­port pentru aceste materii prime, In cazul exportării sau folosirii lor spre o nouă prelusrere, să se dee putinţa acestor industrii ca prin sporirea producttunei să poată suporta o reducere ' c&t mal simţitoare de preturi. >

— Va urma. —

Concertele Conserva* torului „Astra*.

După splendida reuşită a ce­lor trei concerte ale cvartetului de coarde : d-nll Bobescu, We/n- bergert Biemel şl Moldrik, pro­fesori al Conservatorului «As­tru, urmează mâne, Duminecă la orele 117a (n anla licealul .Hon* terus* al 4 lea concert, arând inprogram opul 76 Nr. 2 Rs mi­nor— O-Moli de Hayin şl cvar­tetul Fa major—F*Dur de Dwo* rofe*

Concertul din Dumineca tre­cută a impresionat prin inter­pretarea şl esecularea admira­bilă a operiior măiestrilor Mo- zart şl Mendelsohn. Distinşii executant! an fost oălduros a- plaudaţl de o sală arhiplină, In în care om observat deartâdatâ şi numeroşi intelectuali şi tine­ret român.

Comcnlcărl dela Camera de Comerţ din Braşov.

Subsemnata Cameră de so- mer{ şl de industrie a primit dela Ministerul Industriei şt Co­merţului, Direcţiunea Comerţului Serviciul Comerţului Interior sub No. 89057—1931 următorul ordin:

Domnule Preşedinte,In urma restrffitţluniior de de­

vize luate In Ungaria, exportatorii noştri, încă din luna Iulie nu au putut primi contravaloarea mărfurilor lor exportate, nici In valuta tării respective nici In devize. Aceâaşi sltua|le o eu şl exportatorii noştri pe plata aus­triacă unde aceleaşi reslric- fiunl au fost luate către înce­putul lunei O atom vrie a. o.

Pentru lichidarea creanţelor româneşti, ce se află Sn sufe­rinţă in Ungaria şi Austria, Banca Naţională a României, de acord eu noi, trimite o dele- gaflune la Budapesta şi Vfena pentru a trata cu băncile de e- roislune respective o modalitate de plăft.

Pentru documentarea lor şi pentru stabilirea procedurei, de- legaţtunea amintită are nevoe de urgenţă, de.următoareie date din partea fiecărui creditor:

1. Firma şi adresa creditorului român.

2. Firma şi adresa Importato­rului ungar (austriac),

3. a) Vdoarea sumei plătite, specificarea valutei Jrecute în conturi.

3. b) Pentru poll(e scadente până ia 1 Decemvrie a, c. va­loarea poliţei.

4. a) Data beneficlrei sumei prin banca ungară cu eare lu­crează creditorul.

4. b) Numele băncei ungere cu cere UiGreeză creditorul.

4. c) La poliţe* locul de plată.5. Din ce a prozenit creanţa

(specificarea mărfurilor).6. Acte justificative (copii de

pe facturi, fncheeri, corespon­dente scrisori de trăsuri ele.)

Aducându-vă la cunoştinţă cele de mal sus, vă rugăm a incunoştllota de urgentă pe co­mercianţii interesaţi din circum­scripţia Dvs. Întocmind un ta­blou în termen de trei zile dela primirea acestui ordin, cuprin­zând datele spesiflcate, pe care II ve|i înainta direct, pentru cre­anţele din Uogarla. Lege|iunea română din budapesta. Ataşatul comercial iar cele din Austria. Lega|iunea din Viena. O copie a acestor tabele se va trimite şi ministerului.Directorul comerţului (as)/. 1. Dimitrescu.

Şeful servloiul&i (ss) I Mo/dovan.

Onor. firmă este rugată ca in cazul când ar fi interesată in

milelor româneşticauză, ai binevoiască a da sub­semnatei Camere datele cerute prin ordinul de mal sus.

Chestiunea fiind de o extremă urgentă, acele dale rugăm si ni se trimită cu întoarcerea poş­tei. eventual să se predea adu­cătorului prezentei.Preşed. Comis. Inter.(sb) A. H esjialm er,

Prim-seeroiar: (as) Df. Emil Tandler.

mAlte comunicări.

Ministerul Just ţlci aduce la cunoştinţă că Io baza recoman­dărilor făcute de Camerele de oomerf şi de industrie, comer­cianţii şl Industriaşii vor avea acces în acest Minister, tn fie­care Vineri dela ora 11—13.•

Regla Autonomă P. T. T. a- duce ia cunoştinţă că prin Bi­roul Internaţional al Uniunii Poştale llnivercale din Berna a fost informată de Administraţia germană că, până la noi dlspo- z’ţiuni, nu va mai admite obiecte poştale încărcate cu ramburs, a căror valoare va depăşi Reichs Mttfk 200.

Aceeaşi limită s’a stabilit şl în ce priveşte valoarea recuvre- mentelor (trimiteri conţinând cu­poane şi eleate^ de Încasat).

Laboratorul oficial, autorizat să faci analiza vinurilor şi băuturilor alcoolice şi a elibera certificatele necesare penlru im­portul şl exportul acestor pro­duse este pe&tru judeţele: Cluj Tâmava*mare,Târnava-mică, Mu* răş, laboratorul de analize al Academiei din Cluj, iar pen­tru judeţele: Someş, Turda, Nâ> siud şi Sibiu este Laboratorul regal al MiaUteruiut Sănătăţii publice din Cluj,

Reuniunea femeilor române pentru ajntorarea vădgvelor Braşov.

ConvocareAvem onoare a convoca On.

membre la adunarea generală ordinară, care va avea loc la 30 Noemvrle 0. c. (Sft. Andrei) ora 3 d. a. In sala festivi a Li­ceului »Andrei Şaguna", cu ur­mătoarea

Ordina de z i:1. Raportul Comitetului.2. Socotelile pe anul 1931 şi

raportul cenzorilor.3. Bugetul pe anul 1932.4. Modificarea Statutelor.5. Eventuale propuneri.braşov, ia 3 Noemvrle 1931.

Tini E< Socaciu m. p. prezidentă,

A. Precup m, p, secretar.

SALA TEATRULUI-CINEMA „ASTRA«1 D E C E M V R I E 1931

Ora 9 seara

F E S T I V A LOrganizat de Despărţământul „Astrei* Braşov cu prilejul

aniversării a 13 a a Unirii Transilvaniei Bănatului, Crişanei şi Maramurăşului cu

PATR1A-MAMA.

P R O G R A M :C M. von W eber:H. Babole oofesor: S. ¥ . Dragoin:

L v. B eethoven:

Oberon (O uvertura).Cuvântare ocazională.Divertisment rustic :(Colindă, O ce veste minunată. — Doină.— Booet, Cântec după morţi.— Dans. — Cântec de nuntă). Simphonia a Vila:(Poco sostenutov vsce — Allegrotlo— Presto — Alegro con brio),—x—

Partea muzloall va fi susţinută de O'chestra Conservatorului •Astra* compusă din 60 me-nb-i sub eoniucsren

D lui C BOBESCU.— x—

IN T R A R E A L IB E R A .Insă numai pe baza unul bilet numerotat (g?at îif) care se poate rldloa dela Secretariatul «Astrel" şi b'roul cinematografului Ia zilele de 26, 27, 28, 30 Noemvrle şi 1 Decemvrie, orele 4 -6 p. m.

Programul obligator lei 20 de persoană.Elevii şi galeria : Lei 5.

„Astra“Faţă de Interesul pentru spor­

turi care cucereşte un loc din ce îu ce mai precumpănitor tn preocupările tineretului de ezt, conducătorii «Astrel" braşovene, Insă în anul trecut s’au gândit, că a sosit momentul, să îmbră­ţişeze şl această problemă edu­cativa, soaială şl naţională,

Este un fapt evident şl Indis­cutabil, că preocuparea sportivă cucereşte vertiginos teren etât în suprafaţă cât şi îa adâncim?. Şl tn şcoală educaţia fizică s’a impus, dovadă legea tnvStămâa- tulul, care i-a fixat un ioc des tul de important, iasă cea mai mare parte a tineretului nostru se găseşte îa afară de şcoală. La acest tineret fără directive şi fără nici un sprifin moral şl material s’au gândit conduc­torii „Asfrei braşovene0, să-i strângă într’un puternic mlxxun- chiu, să-ie canalizeze eforturile şl să le dirijeze paşii şovăitori pe căile bune şl sănătoase ale educaţiei fizice şi naţionale.

Activitatea secţiei de educaţie fizică a «Astrel braşovene* din anul trecut, deşi modest#, se poate considera (in raport cu mijloacele de care a dispus) totuşi ca mulţumitoare. Esen­ţialul este, că ideea unei orga- nizaţiuni sportive româneşti a prins şi a’a propagat în săcui tineretului nostru, ln enui a* ce st o, minuscula Secţie de edu­caţia fizici o «Astrel" s’a tran­sformat într’o puternică Socie late sportivi, cu numele «Astra sportivi0 sub conducerea unui comitet de intelectuali entuziaşti şi pătrunşi de însemnătatea problemei sociale şi naţionale a educaţiei fizice* tn fruntea căruia &1 găseşte distinsul avo­cat braşovean d'. G. Mo ga.

Astra sportivă deşi numai la începutul activităţii sale, graţie Insă sprijinului moral şi material al Despărţământului Centrai ju deţean «Astra* Braşov, ara o sală proprie pentru întruniri şi gimnastică şi jocuri distractiv?, un teren propriu de tenis şi 3o perechi schiuri, ce se vor dis­tribui membrilor ei lipsiţi de mijloace.

Un teren de patinaj propria.Cu sprijinul înţelegător al

Direcţiunii băilor eforiei şoclare

Realizări şi un apel.

sportivă«Astra sportivă* în câteva zile, va termina amenerj irea unul te­ren de DfttlorJ pe locul îrumo- sulul «Ştrand* al băilor Eforiei şcolare, pe care îl va pune la

tAdânc índureraf: Leontina Dr.

Dau, Lívia Sellg şi Dr. Ioan Berarfu copii ; Dr. Sabin Dan, iuiiu SeHa gineri, LIII eu solul Dr. Gh Hentlu, Bubu Dan ne pofi; Lia Honfiú strănepoată, precum şl numeroase rudenii şt amici au adânca durere să a- ducă le cunoştinţa prietenilor şi ounosciţ lor, că scumpul şi ne­uitatul lor tat#, socru, bunic şi străbunic

Ioan Berariuşef de secţie la adm finánc i r.

epltrop bis. ş l preşedintele Asociaţiei pens. Braşov

a încetat din vleţă subit, Vineri în 27 Nov. a. c. orele 20 în etate de 70 ani.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpului nostru defunct se vor ridica Luni, in 30 Nov. a. o. Ia orele 3 p. m. din casele Prun­dul Rozelor Nr. 5 ş! se vor de­pune spre veclnlcfi odihnă în cimitirul rom, cat, din öíunaena după ritul bUerlcei gr. cat.

Braşov, 28 Naemvrle 193i.Dormi in pace sufld blâad !

df8pozl|la patinatorilor cu nm pref cât se poate de modest.

Membrii «Asfrei" sportive se vor bucura de avantaje deo­sebite: reducere la Intrarea îa Cinema «Astra", abonamente cu preţ foarte redus Ia patinajul •Astral" şi la terenul de tenis* folosirea schiudlor Societăţi! la limitele posibilităţii, frecventarea sălii de gimnastică cn mese de pfng pong, unde se vor da gratuit şi lectiunl de gimnastică etc.

înscrierile de membrii se pri­nţesa zilnic latre orele 9—12 la casierul Societăţii d-1 Ion Giuvelcă (la Primărie), Iar Intre orele 16—18 la Direcţiunea Ci­nematografului «Astra".

1. Taxs de înscriere Lei 20.2. Cot ziţia anuali Lei 59.5 Eevll şi tinerii sub 18 aal

Lei 20.Facem un călduros apel către

to|i Românii conştienţi de în­semnătatea şf necesitatea edu­caţiei fizice a tineretului nostru* să ajute moralmente şi materi­aliceşte tânăra Societatea spor­tivă, menită să oontrlbue la rl- oarea coeficientului de rezis­tentă şl de torţă al neamului nostru pe aceste meleaguri.

Braşov, la 27 Noemvrle 1931.B. M.

Nu refuzaţi taxa minimă de 1—2 lei instituită ia spec­tacole şi localuri publice* pentru io- dul de ajutorarea şomerilor.

Ajutaţi pe cei fără lucru

Contribuiţi la fondul de ajutorarea şomerilor Muni­cipiului.

Abonamente la dar se p«t tace pe timp mai

« » * t a n á r

fMult îndureraţii: Văd. Ana

Mişarcai născută Mureşan soţie* cu copii: Ştefani Ionel, Lucreţia# Vasile au nemărg nita durere de a anunţa rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor moartea scum­pului lor sot «i tată

Ioan MişircaComerciant

decedst în ziua de 21 Novem- brie 1931, ora 1 d. m , în etate de 65 ani.

înmormântarea a avut Ioc în ziua dn 23 Nov. ora 17* d. m, în cimitirul din comuna Bod.

Dormi In pace suflet nobil.

De vânzareCasă la colţ, cu prăvălie, îno stradă principală din cen­

trul BraşovuluiConditiuni favorabil©O parte mai mare a preţu­lui se poate plăti prin libel de depunere. Informaţiuni

la administraţia ziaralui.

înscrierea în listele electoraleNr. 28373-1931.

Serv. ad t v.Se aduce Ia cunoştinţă gene*

fală, că conf. dispoz ţiunilor le* g ji electorale, revizuirea anuală a Lstelor electorale comunale, pentru adunarea deputaţilor gi senat se face la Primăria Mu- nicioiului Braşov în cursul lu nei Decembrie.

In senzul legei electorale, toţi locuitorii Municipiului, cari au dobând t între timp dreptul de a fi alegători, s u cari până a- cum n’au fost trecuţi în listele electorale, au dreptul să ceară înscrierea în listele electorale în decursul lunei Decemvrie.

Pentru înscrierea în lista e- lectoraiă comunală femeile au de dovedit că îndeplinesc una din condiţiunile prevăzute de art. 373 al legei pt. oganizarea administrefiunii locale,

înscrierile se fac în fiecare

Izi între orele 8—12 Ia Primăria Municipiului Braşov (Str. Regele Car ol Nr. 53 etajul 11. camera Nr 4).

Braşov, îa 19 Nov. 1931.Corn s'a Interimară,Preşedinte: Secretar general:

Suciu. Socaciw789 1-1

3A11TA T&Aüaik &mt%Nr. 12 3 If5 i

4 * 4 » > 4 * 4 * 4 » > 4 * 4 *

A?A▼A▼.A?A▼A.▼AyA▼A?A▼AyA

Firma 1LFRED TIRTLERBRAŞOV, Strada Hirscher 3 (La Cocoşul alb)

deschide Luni în 30 Rfovembrie 1931noul local de prăvălie, aranjat după recerinfele cele mai moderne.

Rog cu acest prilej onorata mea clientelă ca şi P. T. publicul din Braşov şi jur să bine- voiască a-mi păstra şi pe viitor preţiosul concurs dovedit de mulţi ani. Mă găsesc în si­tuaţia plăcută să pot satisface prin c e l m a i c u la n t ş i p r o m p t s e r v ic iu gustul fie­

căruia prin cel mai larg asortiment al

Secţiei de coloniale — delicatese & peşte proaspăt şi a secţiei de hârtie şi vopseluri

In primele trei zile de deschidere (Luni, Marţi, Miercuri) orice cumpărătură dela lei 100 în sus oferă fiecăruia posibilitatea de a câştiga un dar în mărfuri, a cărui distribuire ur­

mează să se facă după un sistem anumit de tragere la sorţi.Blocurile de cassă rugăm să se păstreze. — Darurile sunt expnse în localul prăvăliei.

■ 4 * 4 ^ 4 * 4 * 4 * 4 * 4 * > 4 * > 4 P > 4 »

▲V AV AV A ▼ A ▼ A W A W ArArAtAV AV

4 P > 4 l P 4 * » 4 ^ 4 i > 4 * > 4 * 4 * 4 ^ 4 p 4 * 4 ^ 4 * 4 *

P r i m ă r i a M u n i c i p i u l u i B r a ş o v .

Nr. 27192- 1931.Serv. vettrinor zootechnie.

Ordonau ţă'pentru c!as floarea măcelăriilor şi cămărilor.

Noi Preced ntele Comisiei In- | terimsre a Municipiului Breşov, având în vedere hotăiârea Co misiei Interimare a Municipiului

I Nr. 2499 din 17 Octombrie 1931, şi pe baza raportului motivat ai Serviciului Veterinar munici* pal Nr. 808, aprobat în şedinţa

| dela 5 Noembrie 1931 şi in con iormitate cu dispozitiunile legei de Politie Sanitară Veterinară!

O r d o n ă m :Art. li Vânzarea cărnuriior în

detaliu admisă pentru consuma* iia publică, se va vinde în ha­lele si pieţele publice ale Mu­nicipiului Braşov în mâcelării diferite ceri se împart în două clase: măcelării de clasa l-a. In care nu se poate vinde de cât carne provenită dela vite mari (bovine), vitei, porci, oi si capre de două calităţi.

a) Carnea de calitatea I a va li stampilată cu un sigiliu ro tund, cu cerneală roşe 8* cu inscripţia »Abatorul Braşov*, la mijloc, Nr. L si data*, diametrul sigiliului va fi de 4 cm.

b) Carnea de calitatea a II a va fi stampilată cu un sigiliu de formă patrată cu cerneală albastră si cu Inscripţia »Aba­torul Braşov*, la mijloc Nr. 11. si data* de aceiaşi dimensiune ca mai sus.

Pentru cărnurile de porci, ol, capre şi vitei, se vor aplica a* celeeşi sigilii, după calitatea căr nei.

Măcelării de clasa II aa în care se va vinde numai carne de bivol si care se va stampila cu un s’giliu exagonal (»sase la­turi“) cu cerneală neagră cu un diametru de 4 cm., cu inscrip* tia »Abatorul Braşov, la m jloc litera B. şi data*.

In mâcelării de clasa II a se admite si vânzarea cărnuriior de porc, ol, capre şl vitei de bivol care se vor stampila cu sigilii diferite după calitate, du­pă cum se vede la pct. a. si b»

Art 2. Măcelăriile de clasa Ifa, în care se va vinde car­nea de b voi sunt obligate să abă frma, pe care să fie scris *Măcelărie de bivol*.

A>t. 3. Plasarea cărnuriior des Unate consumaţiei publice, oen* tru vânzarea în dehliu, după calitate si specii, se face în a bator, în fiecare zi de tăiere de cătră medicul veterinar al aba torului si un delegat el secţiei trăcelarilor si cămătarilor d n Braşov, Corporaţia Meseriaş lor. In caz de neînţelegere directo rul abatorului va fi ca arbitru când se va înch?ia si ui> pro ces verbal, din care un exem plar se va înainta Şefu!ui Ser viciului veterinar al Municipiu­lui Braşov.

Art 4. Toţi măcelarii detai listi d<n cuprinsul oraşului Bra şov sunt obligaţi In termen de 15 zile dela publicarea prezen tei Ordonanţe să se conforme întocmai, făcând cunoscut în scris în ce clasă doresc să fie aşezată măcelăria lor, Piimăh ei Municipiului Braşov.

Ad. 5. Contravenienţii Ia dis* pozitiuniie prezentei Ordonanţe vor fi dafi judecăţ i, iar măce* lărtile se vor închide pr n s>m pla hotărâre a Comisiei Interi* mare în baza legilor în vigoare.

Att. 6. Cu executarea si con* trolul prezentei Ordonanţe se însărcinează: Şeful serviciului Sanitar veterinar al Municipiu* lui Braiov, Direcţiunea ebdo rului, Chestura Politiei şi Agen fii serviciului texelor comunale.

Braşov, le 5 Novembrie 1931. Comisia Interimară,

Preşedintei Sada m. o.

Secretar General: Emil Socaciu m. p.

Şeful serv. veterinar:788 1 -1

Circa 2000 metri cobiLemn rotund de molift

de fumîsat cu începere dela 1 Februarie 1932, caulă

0 fabrică de cheresteaOferte cu preţul pe m3 franco stafia de încărcare, se vor adre sa administraţiei acestui ziar sub »Tăiere din toamna 1931“. 7S0 1 -3

c i n e m a „ a s t r a “■--------------- ■ i

Cu începere de eri, 27 Noemvrie, rulează In Cinematografii »Astra* marele film de razbolu

Măcelul deia Portul Douaumont(INFERNUL DELA VERTUN)

Film realizat Ca Concursul Cuceritorilor autentici ai fortului şi ai statului major francez şi german.

In acest film ni se tnflfise^zl luptele grozvve st stene Im- pre<iioa*ote din îacăer<urea zecilor da mit de «oMafl francez! şl germani în jurul acestui fort, oui^rit de germani si mal apoi re­curent de franuezî în momentul întririî ia acţiune a României« când o p«rte a trupelor germane dela Verdun au foit îndreptate împotriva frontului românesc.

MU de mortî au căzut pe ambele pSr|i, germani ş! franeezflatrecftndu'Se l i acte de eroism.

iemicîpialnî breşov.

Primăria H aolclşlainl BraşovNo. 28759-1931.

serv. econ*

Publicaţfune da licitaţieSe aduce la cunoştinţă gene

raiă, că în ziua de 22 Decern* vrie a. c., la ora 9—11 e, m., se va tine o licit ţe publ că cu oftite sig late şi t'mb a te la sec tia economică e Pr mărie1 ocn tru vânzarea nămolului din bam sinul de canalizare situat lân gă drumul sp*»- StuDird, în con* foimitate cu disoozitiunile legii contabilităţi publice Art. 88— 110.

Concurenţi vor depune oda tă cu oferta o garerfie de 10C0 iei.

Condftiunile detailate s* pot vedea la serviciul technic al Primăriei.

Braşov, Ia 23 Nov. 1931.Comisia Pte ima.ă,

Preşf dinte:Sudu>

Secreta? General: 785 1—1 Socaciu.

Corespondent ” 0-| mana, gtrmana, maghiare, fran . ce za perfect contabil caut post

adresa ziar 27. 779 1—3

No 28758 -1931. serv* econ

Publicaţiune da licitaţiePentru în h fierea a 20 pe*

re< hi de cai necesar serviciilor publice ale Primăsiei Braşov, De t mp de 3 em cu începere dela Ianuarie 1932 se va tine în conform tate cu d soozitiuntie legii cont&b litâtii publice Aft. 88—HO o licitaţie publică cu oferte sigilate gi timb' t în zjua

de 29 Decemvrie la o?a 9—11 a. m., la secţia economică a» Primăriei Braşov,

Odată cu oferta se va depu* ne o garanţie de 5 la sută din ch ria anuală cerută.

Cond tiunile detailate se pol vedea la serviciul technic ol P/măriei.

Biaşov, la 23 Nov. 1931. Comis a Interimară,Preşedinte: Sec-etar General:

Suciu Socad.784 1-1

P re tu ri reduse

laUE STAU BANTUK,

G A M B R IM U S

Menü 2 feluri Lei 20*— Menii 3 feluri Lei 25*— Menü 4 feluri Lei 35*— Băutura nu-i obligatorie.

| 783 2 -3j_______________________

LEMNEDEFOCfag şi rămăşiţe de # brad livrăm imediat.

Comenzi primim prin telefonul:

j No. 187 depozitul Sfr. Dârstef Na 248 depozitai Birtoiomeu jAndrei Kacsis şi Fii

i 776 2 - 3

Iii ciinpraţi!până nu v-aţi u itat la stofele expuse în vitrina ürmei.

V E ST1S S. A.BRAŞOV

Şirul Inului 26.

4 «AXATA r*Aft3iLV*Nf«h Nr 123—H5I

Pentru ieftinirea traiului.Ordananţa primăriei Braşov. Specula măcelarilorla sate.

!■ elfi perte a zie rutul pu* bite im o Ordonanţă a Primă- rf«f, prin care ee face clasarea măcelăriilor din Braşov in două grupe: măcetlrti de cl. I. în or re nu se poate vinde cerne de bivol şi măcelării de cl. II. cari au această terne spre vânzare.

Tot în acer stă ordone nfă se aduce la cunoştiBţa publicului şl forma diferitelor ştampile a- piicate pe carne, pentru a putea cunoaşte din ce iol de vită este,

Amândouă aceste dispoziţii ale Prtmiiiei sunt două cereri împlinite elezieruiul nostru, sere In jnfererul publicului consu­mator cerea luarea acestor mă­suri, pentru a intiâna specula acelor măcelari cart, toiostn* Ou «se de necuno|ftn{a europă« râîoriicr, vindeau carne de ca« tHete inferioară pe preferi ne* permise.

Avem deci sattsfacfla de a fi recunoscută ce Primărie drep­tatea campaniei dusă de ziarul nostru in această chestie şi de a li det ostiei posibilitate cetă­ţenilor oraşuiul nostru să nu se

lase frustrop de lăcomia umor măsetari prea dorniai de câşti­guri nepermise.

N’avtm îacâ noua ordonanfă privitoare la stabilirea preturilor pe piaţă. înţelegem că Primăria a fost pusă Inti’o grea situaţie ia stabilirea preţurilor, prin iap« iul că unii măcelari au redus ce bună voie preţui crinii, seă- zfindu«| ia unele soiuri de carne până la jumătate preţui stabilit U» comisia de mtxuuaiizare. Am putea da şi In «ceostă chts- He un indiciu de orientare o* ceste! comisii: să primească in sânul ei ca delegcţl ai măee-

Din era ritmului nou.Din cornul fericirilor răsturnat

peste capetele noastre de gu­vernul specialiştilor tehnicieni, curge din greu belşugul bună­tăţilor şi bunei stări.

La Braşov bună oară spitalul a rămas fără lumină. 1 s»a tăiat curentul electric» fiindcă după repetate eomaţiuni, spitalul nu şi«a putut pilti costul curentului de până acum.

Pacienţii îşi plâng şl«şî strigă durerea şi disperarea in Sntu- nerec, sala de operaţii se strân­ge de ruşme In f&fa holului în care o edits-o aşezată situaţie, secţia de radiologie şi«a întune­cat razele şi întreg spitalul aş* teapta tngrljortt ca din motivele can l-eu lipsit de lumină, sără- mânăm âine-potmâne şitără epâ.

Trăim în fericita eră a ritmu­lui noul

In chestiuneaprimei Qe export.

Iiterpelarea d in i I, Rădncann.In şedinţa de Marţi d. a. a

Camerei d«I Icn Râducanu, fost ministru a interpelat pe d 1 minis­trul ai agriculturii şi domeniilor asupra rezultatelor obţinute până acum de prima de export acor­dată pentru grâu şi asupra în­casărilor din impozitul speciei de consum eub toimă de tim> hm pe pâine.

In aceat scop — a spus d«l Râducanu — tog ministtipi oe agriculturi şi domenii sâ-mi pună la dispoziţie pun biroul Aounâ« ni deputaţilor, următoarele date:

1) Suma plătită drept primă de export lunar şi in total

2) Suma ce uimeeză să fie plătită de stat pentru grâul ex­portat» — den sumă tu care statut e In restantă oe piaiă.

3) Sumeie încasate pe judeţe şt in total om impozitul de con­

sum pe pâ;ae.

larilor, focmai pe acele, ceri eu scăzut de buni voie şi mai mult preţul cărnii. Suntem siguri ca nici aceştia nu«şi desfac carnea cu deficit, şl nu se poate ca ceea«re e posibil pentru ef, eă nu poetă face şi alţi colegi ei lor. Sfaturile şi Informaţiile a- cestor măcelari ar putea dec) pune comisia pe un bun drum în orientarea stabilirii preţurilor.

Şi încă ceva în legătură cu cele de mal suc:

Astăzi, când reducerea sala­riilor cere imperios luarea de măsuri pentru Ieftinirea traiului, autorităţile au datoria de a da mat muilft atenţiune acestei chestiuni. Greul şi mizeria de ezi deschid pe seeroo acestora un ncu şi larg teren de activi« Ibte, căruia trebue să l-se dea Importanta cuvenită.

Un fapt neînţeles ne face ît si ră credem că această datorie este uitată de autorităţi. Nu &’«r putea atitel petrece lucrul de necrezut că in comunele din jurul Braşovului, carnea să se vândă mei scump decât în ce- piteîa judeţului, cere se apro­vizionează cu vitele de tăiat tocmai din aceste comune.

Avem primar, avem pretori, Iar peste aceştia o conducere la judeţ, care toate poartă vina acettel neînţelese anomalii. Nu se simt aceste autorităţi în­datorate să sară în ajutorul populaţiei, căreia îi cer impo­zite şt prestaţii^ şi sg o apere de prea mare lăcomie a măce­larilor ?

Greul vieţii de ezi strigi d n toate unghiurile ţării şi arată mustrător şt ameninţător spre toţi acela cart nu-şi fac da­torai !

Rog onorata Cameră să bine- voiască a admite urgenţa. Rog şi onoratul guvern,—ca săi Imu« rini în ch'p obiectiv o problemă toarte importantă pentru agricul­tura noastră,—să lie de acord cu Camera pentru a admite urgenţa interpelării (aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc).

D«i N. lorga > Guvernul nu se opune la lămurirea acestei ohes tluni.

D-i Oieteleşanu se asociază la interpelare.

Audientă. D l Gh. Oh. Miro* ne&tu. iest preşedinte de con­siliu, a fost primit Joi în rudi- eejâ de M. Sa Repete.

•D I Inlln Manta & sosit Mercur 1

le bucuieşu, unde a avut mat multe Întrevederi cu membrii Biroului oentiel al P. N.-Ţ,

•In zlna de Haiti 1 Decemvrie,

aniversarea Unire! Arosotuiui, se va olicla ta orele 10,30 un Te Daum ;tn Biserica St. Ador miri cin Braşov«Cetate. Seara te orele 9 va avea ioc in aeia »Cinematogreului »Astru* teşii* valul »Abliel*.

Dtcoiaiea d ini George Enescu,Mtjuloita So Ktgtie o oeieiat Marţi seara ia concertul dat de mte&tibi Eneacu, însoţit de d i generai Ltsievic), maieşaiut Cm pi, d- nit coi. Condeescu eoicnei Grtgcrescu şi colonei Sioicetcu, acijutanţi regali. Cu aeeatlâ ocazie M. S. Regele a ecnient proprio motu maestru* lui Euescu ecrco&ui ordinului »Coiotna României* şl decora« punea »Mtntui Cuhurai* în gra­dul de Cavaler u. l a.

Moartea grsaznică a looot-aviator Ocuieanu

Miercuri dimineaţa s a Snfâm« plat la aerodromul Pipera un greeznia accident de avion, care a costat viata unuia dintre cel mal bravi of fert ai aviaţiei ro­mâneşti : locot. Octev Oculeenu.

Un avion de vânătoare. »Set* a fost încredinţat nefericitului ofi|er pentru un sbor de încer* aere.

Octev Ocuieanu ceru evlono- nulul maximum de randament Exlbă o serie de acrobaţii vije­lioase delà mică înălţime. Pe când se angaja la vre*o 300 metri în plc-j, avionul s*a pră­buşit la pământ.

A fost o « âdere îngrozitoare, motorul aparatului a îotrat în pământ, pilotul — singur în a- vioa — a fost sdrobit.

La locul accidentului au aler« gui ostaşii, pllopi şl şefii aero­drom urni. Ocictv Ocuieanu a fost scos, oribil mutilat, de sub sfi- rlmăiuiiie aparatului.

Regretatul aviator a esecutat in luna, Septemvrie In condipuni minunate raidul Bucureşti—Lon­dra, iar ia meehngui de aviaţie ce«a avui ioc în prezenţa miniş­trilor străini ce ne«au vizitat a- cum o lună, locotenentul O cu- ieenu a stârni!, prin îndrăzneala acrobaţiilor sale, admiraţia ge­neram.

Proecta să realizeze la primi- v*rn raidul Pan»—Saigon.

M, S. Regele a decernat re­gretatului av ator, căruia 8-au tăcut eri imuroiii neţ coaie, cru* cea de aur a Virtuţii aeronau* hce*.

ConvocareOnor. menbrll ti grupului re

lîglos braşov prtn aci asta sun1 convocaţi ia slujba In sobor, ce se va ţine In biserica Si. Nice- tac din Prund Duminecă în 29 Noemvrie e. c, or« 3 d, e.

Cu ace&stă ooaziune se va celebra serviciul Vecerniei, tar predica ocazională o va ţinea Păr. Niçoise Furnică. Onor. pu- blid binecredinctos esle Invitat cu toată dragostea creştinească © Iu» parte ia această sfântă slujbă.

Braşov, 25 Nov. 1931.han Btoşa, Dr. P. Debutpar. preşed. secretar.

| Şedinţa festivă. Liceul »An- dreiu Şaguna“ va [ ne Luni în

! 30 Nov. (ziua î f . Andreiu) ia ora 6 seara o şedinţă festivă în memoria Patronului sâu cu un bogat program de coruri, etc. D l profesor I. Bi auzea va rosti un nCuvânt de pomenire". Coru­rile vor f i diriy ate de d l prof. N. O&uc&a si

In denunţ centra falş In acte pnbiice m ccuim d-mi ioen bi. Aufchsiescv, fost consilier agri­col in Braşov, a tost Introdus zilele trecute — după cum ni se comunică — la parchetul lo­cal de mul mulţi îndreptăţiţi la împroprietărire. Reclamanţii a- rată in dtnunţul înaintai că nu­mitul o plăsmuit înscrisuri falşe în scopul de«a se Împroprietării d sa cu 50 jugăie precum şl pe uite persoane neindreptăţite in dauna ceior cu adevărat In- crepiăţtţt.

Ctzui & produs senzaţie în Braşov.

Şcolare- Adunarea generală a Ş&cuit bip. ae comerţ »A. bar- seauu*, ptntiu lOiorea bugetu­lui pe 1932, se va ţiue mâine Dumineca orele 11 a. iu. cu orice număr de membrii pre- ! zenţi. 1

IitGGKAbJA ViUGR bRAMGE. bRAŞOV.

INFORMAŢI UNI

ULTIMA OARA.

BUCUREŞTI 28 Nov. Azi a apărut în „Monitorul Oficial“ decretul de numire al d-lui C. Angelesca de gu­vernator al Băncii Naţionale în locul d-lui Mihail Ma- noilescu.

Bucureşti 28 Nov. Camera a admis urgenţa pentru proiectul de lege prezentat din iniţiativă parlamentară prin care se suspendă toate execuţiile silite asupra ave­rilor ţărăneşti până la intrarea în vigoare a legei con­versiunii datoriilor agricole.

| Prut uniw v uarbat | Inregîs-'h e m *u m >re a . i e t e în ce ta r eadin viaţă la Clu] a profesorului Virgil I. Blrbaf, titularul cate-

' drei de sociologie dela Ualver- siletea din Cluj, cunoscut şt apreciat oa unul dintre cei mal buni profesori al universităţii noastre şi ca un intelectual de cea in si temeinică pregătire oul- turelă. Profesorul V. Bărbat lăsând în urma lui o rod­nică activitate universitară şt ştiinţifică, e regretai de studenţi, de prieteni şi de toţi cel «ari leu cuvios cu t.

Din lucrările Iui msl impor­tat ta amintim »Imperialismul a- merican", »Exproprierea cul­turii*, »Dinamism cultura *. »Pre­misele umane ale oulturel mo derne* etc. Răposatul a fost sufletul şi iniţiatorul rodniaei a- soctfţii »Extensiunea universi­tară* dtu Ciuj, care a lateies să stabdeas^ă un contact cui turai dintre eete mal vil Intre public şi universitate.

O iihneasdâ in pase !•

Societatea de patinaj din Braşovne &fiuutâ că iu veaerea aeao- uufui de patinaj a redus din nou in mod însemnat taxele de abo­nament şl de intrate, cart sunt afişat» ia casieria edificiului de patinaj de sub Tâmpa.

Deschiderea louuiut ’de petî- nej pentru public are loc mâne, Duminecă în 29 Noemvrie.

•Băile EMel ş solare, din Bra-

şot, vot n deschise, începând <-u 1 Decemvrie a. c. deia crete 7—12 a. m. şî 2—6 p„ m,

Dumineca şt Lunea după masă, auîst închise. — Direcţiunea.

•In Băile Eforiei a sosit nămol*

tödet suiiaros radioactiv.Pachetări cu acest nămol se

Sac, in ordin medica), contra ischîtisutui, gutei şt contra hoa­ţelor articulare cronice, înce­pând cu ziua de 1 Dec., «.fără de ââmbita şt Dumineca.

M-cdic.it Băilor dă informá­ltunk Luni®, M^rţia, Miercuri* şi Joia dela 8—9 şl Vinerea dela 2 -3 , -» Direcţiunea.

•Frizeria Schuller şi Molnár cură­

ţenie şi serviciu ireproşabil a scăzut preţurile ia bărbierit, Str. Voevodul Mihai lângă biserica catolică.

•La Centrala Revistelor se găsesc

zilnic ziare franţuzeşti, Str. Voevodul Mihai dl. •

Comitetul Şcoalei comerciale superiuore de fete Braşov, rosgá părinţii şl corespondenţii eleve« lor să la parte la Adunarea ge­nerata ce se va ţine Duminecă 29 Nov. cit, ora 11 a. m. in lo calul şcoaiel.

La ordinea zilei votarea bu­getului pe anul 1932. 787 1—1

•Ştiri medicale. Dr. Caroi Fiech

tei.maclui jun. fost asistent uni veisilar speciál sat îa chiruigie, gynecoLgtei mamog şi löntge- noiog s-a mutat cu iocutnia şi consuiiapunl din Str» O.famlor m Str. Titu Maiorescu No- b, vis á vis cu Sanatorui. Tei* 259. Consuit* V2I2—V2Í, Vsd—Vj4.

793 1—2•A s o s t la l ib r ă r ia H.

Z e id n e r d in lo c i B eck - m a n n s W alt*L ex ikon und W slta lia s» 8 -9

O r<>ctifirare.

Contrabandă de tuburi de tiyaretă.

Din partea Direcţiunei Fabrice* de celuloză primim următoarea întâm­pinare :

io Mimatul Dvs. ziar No. 122 din 26 Noemvrie 1931, sub titlul »Contrabanda de tuburi de ţ?> alrt* corespondentul Dvs. din Râşnov ftflcmă c?:

rLa fabrica de celuloză din Zâr- neşti se comit contravenţa cu aduce* rea de tuburi de ţigări şi tutun îa mod clandestin“, şi la fine:

„Contrabandistul va cădea sub îbtî- nuirea art. 94 § 17 din legea C. A. M.“

La cari t vtm onoare a vâ co­munica că cele afirmate sunt loveni uci neadevărate î*trn cât fabrica de celuloză din Zârneşti nicvodată nu a adus tuburi de ţigări şi tutun, şt în eontra ef BiU s’a Introdus nici o cercetare din pertea C. A. M. şl deci corespondentul Dvs. din Râşnov, afirmând neadevăruri, a Corni so Calomnie în Contra fabricef noastre, *

Publicând cele de mal $m ţinem să dăm următoarele lă­muriri:

1. Ştirea despre contrabanda de tuburi de ţigaretă a apărut eu câteva zile mii înainte gşf fn unele ziare ?n Capitală, fără. a fi desmintită*

2. In coiespoadenţa apărută în ziarul nostru nu se abraşa ră »ta Fabrica de celuloză cin Zâraeşti se comit contravenţie* etc,, ci ee spune că »\n ultimultimp se bănuia că pe ia fabrica de ceiuiozâ din ZaratMi se co­rn t unfile contravenţii* etc.», ceea« ce inseamnA câ cineva dfn serviciul sau din apropierea lubricei şi a permis această con traven ţie.

3. Prin sirmsre n-a fost ca­lomniată fabrica ca atare, s»r asuiwîa iu curs va aes^operl — s* sperăm — pe autor ui con­trabandei.

. Iosephtna Schaelder cunoscutaşi distinsa gfalo.oga» pregateşta explicarea scrisului (descrierea caracterului) horoscop astrolcr gic, chiromanţia (viitorul) prezi* ceri exjcte.

Pieiuii leduse.Strada Neagră 45, Etaj /. 1

740 l - a

Primirii Hnaielpmial Braţit*

Nr. 28462- 1931.Seiv. ad tiv.

P a t u t e a ţ u n eIa ateaţiaaea comersanfllor şi I&<

dosîriaşuor.Pentru reînsciierea firmelor

în registrul comerţului deia Câ« mera de Comerţ şi de Indus* tue sa acordat uit mul termsn ^ânâ la 30 Novembr.e a. c.

Neînscrierea in termen consfl* tue o coniravenţ une pedepsită cu amendă pană ia 50,000 iei confurm .eg 1*

Birourile Oficmiui sunt des* chtse pentru pubhc în fiecare dimineaţă în zlele de lucru, între ort le 10—127a

Braşov, ia 21 Nov* 1931* Comisia interimarăi

p* Preşedinte:Borgooan.

p. Secretar General* Dr. KpoV.ci.

Redastor responsabil : VICTOR aÜ.\MiáOSi