marketing de prima mână.docx

2
Marketing de prima mână, de la second-hand Impresia superfcială pe care o avem asupra comerțului cu îmbrăcăminte și la mâna a doua ne poate duce în capcana de a considera că acest tip de a puțină nevoie de marketing findcă lucrează cu produse uzate, prețuri mici putere de cumpărare oarte mică. Poate că peste !" din aacerile din ace ce se e#tinde vizibil și tinde să devină sector economic autonom nici nu avea vreodată concept, strategie sau plan de marketing. Poate că cei mai proprietarii și managerii unor astel de magazine nici nu știu ce este ma poate a$uta și nu au alte idei de comunicare în aara copierii de la veci conecționate și inscripționate manual pe care scriu că au primit mară n că garantează un preț ma#im oarte atractiv. %ar e#istă câteva e#cepții i inteligente și c&iar spectaculoase, care ac o treabă e#celentă pe acest și de la care avem cu toții de învățat câte ceva. Modelul de business este relativ simplu: 'e cumpără en(gros cu ) euro pe kilogram sau c&iar mai ietin obiect vestimentație, încălțăminte și accesorii, în general de la *rucea +oșie ș similare din estul -uropei, care au structuri de colectare a acestor bun occidentalii le donează acestor organizații 'e transportă mara direct în magazine, atunci când deții mai multe centre logistice din diverse puncte ale țării, de unde se aprovizionează continuă să se vândă la kilogram și la ba#. 0$unsă în magazine, mara se dezambalează și se vinde pe unități, pr stabilindu(se pentru fecare obiect în parte, în uncție de caracteristic sau menținându(se principiul vânzării la kilogram. 1 parte a acestor bunuri a$unge în +omânia ca și donații către tot organizații umanitare, care în loc să o distribuie celor a2ați în nevoie comercializeze, pentru a își fnanța activitatea sau, uneori, pentru a gen pentru administratori sau alte persoane dubioase. 0u apărut de$a, destul de subtil și ără prea mare tam(tam, lanțuri c&iar naționale de magazine care activează pe acest sector. 3n astel de e#emplu de marketing inteligent și creativ care oeră o solidă, o comunicare efcientă și credibilă și o identitate atractivă unei ost găsit zilele trecute la 4rașov.*are sunt ideile și elementele creati business să iasă în evidență5 'ă le luăm pe rând, analizând P(urile din m marketing6 Produsul: în ma$oritate obiecte de vestimentație, e#puse pe umerașe, p și probabil pe mărimi 7separate pe criteriul vârstei și dimensiunilor uti /agazinul urmărește o poziționare cumva elitistă 7dacă termenul este perm că e#istă și o elită a oertei second(&and8, asumându(și o identitate com comerțul clasic ar viza segmentul de clientelă mediu superior și premium. partea de sus a vitrinei logourile unor mărci as&ion aimoase, comercian

Upload: loredana-catalina-spoiala

Post on 05-Oct-2015

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Marketing de prima mn, de la second-handImpresia superficial pe care o avem asupra comerului cu mbrcminte i nclminte la mna a doua ne poate duce n capcana de a considera c acest tip de afacere are mai puin nevoie de marketing fiindc lucreaz cu produse uzate, preuri mici i public cu putere de cumprare foarte mic. Poate c peste 90% din afacerile din aceast fost ni ce se extinde vizibil i tinde s devin sector economic autonom nici nu au i nici nu vor avea vreodat concept, strategie sau plan de marketing. Poate c cei mai muli dintre proprietarii i managerii unor astfel de magazine nici nu tiu ce este marketingul i la ce i poate ajuta i nu au alte idei de comunicare n afara copierii de la vecini a unor afie confecionate i inscripionate manual pe care scriu c au primit marf nou i eventual c garanteaz un pre maxim foarte atractiv. Dar exist cteva excepii interesante, inteligente i chiar spectaculoase, care fac o treab excelent pe acest segment de pia i de la care avem cu toii de nvat cte ceva.

Modelul de business este relativ simplu:Se cumpr en-gros cu 1 euro pe kilogram sau chiar mai ieftin obiecte de vestimentaie, nclminte i accesorii, n general de la Crucea Roie i organizaii similare din Vestul Europei, care au structuri de colectare a acestor bunuri, pe care occidentalii le doneaz acestor organizaii;Se transport marfa direct n magazine, atunci cnd deii mai multe locaii sau n centre logistice din diverse puncte ale rii, de unde se aprovizioneaz retailerii; Marfa continu s se vnd la kilogram i la bax.Ajuns n magazine, marfa se dezambaleaz i se vinde pe uniti, preul en-detail stabilindu-se pentru fiecare obiect n parte, n funcie de caracteristici, aspect i uzur sau meninndu-se principiul vnzrii la kilogram.O parte a acestor bunuri ajunge n Romnia ca i donaii ctre tot felul de organizaii umanitare, care n loc s o distribuie celor aflai n nevoie prefer s o comercializeze, pentru a i finana activitatea sau, uneori, pentru a genera venituri ilicite pentru administratori sau alte persoane dubioase.Au aprut deja, destul de subtil i fr prea mare tam-tam, lanuri regionale sau chiar naionale de magazine care activeaz pe acest sector.Un astfel de exemplu de marketing inteligent i creativ care ofer o difereniere solid, o comunicare eficient i credibil i o identitate atractiv unei astfel de afaceri a fost gsit zilele trecute la Braov.Care sunt ideile i elementele creative care ajut acest business s ias n eviden? S le lum pe rnd, analiznd P-urile din mixul clasic de marketing:Produsul: n majoritate obiecte de vestimentaie, expuse pe umerae, pe categorii i probabil pe mrimi (separate pe criteriul vrstei i dimensiunilor utilizatorului). Magazinul urmrete o poziionare cumva elitist (dac termenul este permis i acceptm c exist i o elit a ofertei second-hand), asumndu-i o identitate comercial care n comerul clasic ar viza segmentul de clientel mediu superior i premium. Afind pe partea de sus a vitrinei logourile unor mrci fashion faimoase, comerciantul dorete s comunice c ofer produse de calitate, cu look atractiv, aparinnd de designul unor sezoane relativ recente i care nu creeaz utilizatorului disconfortul unui aspect exterior demodat i ponosit. Stocul de marf se nnoiete sptmnal, luni dimineaa realimentndu-se integral toate rafturile, stenderele i umeraele, urmnd ca de la o zi la alta, graie politicii de pre, stocul s scad pn cnd, smbt sear, vor rmne pe raft doar produsele neatractive, care pot fi meninute i sptmna viitoare sau pot lua calea altor locaii, mai puin pretenioase.Preul este cheia comunicrii, iar politica de pre aleas i comunicat prioritar arat originalitate, dinamism, transparen i creativitate. Strategia de vnzare este gndit pe intervale sptmnale repetitive, stocul de produse se rennoiete o singur dat sptmnal, ziua de luni fiind aceea n care toate produsele sunt teoretic noi apariii la raft. Lunea preul de vnzare este 29 lei per kilogram, iar acesta scade, n zilele urmtoare, cu pai succesivi de cte 10 procente, astfel c smbt se ajunge ca preul unitar de vnzare s fie jumtate din preul de luni, adic 14,50 lei. Astfel, fiecare cumprtor tie s i fixeze ziua de shopping n funcie de disponibilitile bugetare i are satisfacia de a ntlni un pre cu o solid conotaie obiectiv.n cazul altor magazine, care fixeaz preuri individuale pentru obiectele vndute, preul are o component important de subiectivitate i poate crea o oarecare frustrare clientului. Valoarea de plecare de 29 de lei este i ea una extrem de competitiv.Plasamentul nseamn n acest caz alegerea unui spaiu de vnzare de 200-300 metri ptrai, mult mai mare dect al concurenilor de cartier, care se orienteaz ctre spaii de 30-50-maxim 80 de metri ptrai. Locaia este iari important: centrul oraului, cu vizibilitate maxim din traficul auto i cu vitrine generoase, care s susin prezentarea produselor i a mesajului comercial. Spaiul mare ajut mult la prezentarea unei oferte voluminoase i diversificate de produse i la asigurarea unui rulaj considerabil, singurul generator serios de profit consistent, n acest tip de business. Amenajarea interioar prietenoas a magazinului i organizarea pe raioane n funcie de destinatarul produselor ajut i ele la o bun orientare a clientului n magazin. A aduga o not important asupra iluminrii generoase, care difereniaz consistent acest comerciant de competitorii si din cartiere, unde, doar privind de afar e suficient s ai imaginea c bezna relativ are rolul de a te pcli s cumperi i produse cu defecte sau murdare. La fel de important de semnalat este amplasarea strategic lng un alt magazin de acelai profil, aparinnd unei reele naionale cu oarecare notorietate i credibilitate.Promovarea: Mesajele clare, vizibile i simple postate n vitrine fac deja o treab excelent. Se foloseste din plin publicitatea pe radio i televiziunile locale, anunnd deschiderea unor noi locaii i nnoirea periodic a stocurilor. Exista i aciuni de promovare prin mailing direct i prin distribuie de fluturai pe strad n zona locaiei. Totui, cea mai eficient comunicare n aceast bran este cea personal, instruirea unor persoane de vnzare empatice, amabile, comunicative i deschise la problemele i sugestiile clienilor fiind de o importan strategic. Totodat, n acest tip de business funcioneaz din plin marketingul rumorii, clienii satisfcui fiind principalii vectori voluntari de comunicare i dezvoltare a clientelei.