INSTITUTUL ECONOMIC ROMANESCCERCETARI $1 MATERIAL DOCUMENTAR PRIVITOR LA

ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEIIV

N. IORGA

ISTORIA COMERTULUICu

ORIENTULTRADUCERE DIN LIMBA FRANCEZA

DE

GHERON NETTA

CARTEA ROMANEASCA", BLICLIRETI1 9 3 9

I,

INSTITUTUL ECONOMIC ROMANESCCERCETARI $1 MATERIAL DOCUMENTAR PRIVITOR LA

ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEIiv

N. IORGA

ISTORIA COMERTLILLIICu

ORIENTULTRADUCERE DIN LIMBA FRANCEZA

DE

CHERON NETTA

CARTER ROMANEASCA", BUCURESTI1 9 3 9

Paginile care urmeaza, in blind traducere a inviifatuluimieu coleg de la Academia de Comerf represintd, supt forma.unor conferinfe la Universitatea din Paris, una din !neer-carile mele lard rasunet de a cciuta in istoria lumei alte le-gtituri deccit cele de pad acum.

In ele se ally cdteva idei la care fin; ele n'au lost int&fi5ate de mine nicciiri in acelegi proporfii.

Ascultdtorii cursurilor noastre, mai ales aceia pe cari amincercat sti-i deprind cu sintesele istorice ar putea trage unoarecare profit din ele. Nu poi spera ca ar putea, in mij-locul indeferenfii pentru gcindire care prinde lumea intreagii,gdsi mai multi cetitori decdt forma I rancesci tnsd i.

La captitul unei lungi qi grele activitafi, genera& mea mdn-tuie alard de cei can se prind bucuros de tot ce sctnteie nou,cu un sentiment dureros al inutilitalii sforftirilor sale.

Mai tdndrul mieu coleg ingtiduie a da §i aici, .inprefafa pe care a dorit-o, expresia acestui sentiment.

N. Iorg a

sa-mi

A. EVUL MEDIU

CAPITOLUL I

COMERTUL IN ORIENT IN TIMPUL MARILORINVAZIUNI BARBARE

Gandul meu este acela de a cauta in desvoltarea comer--tului elemente de istorie universals, de a gag Inca un punctde razim pentru a putea fixa liniile generale ale istorieiuniversale In timpul Evului Mediu.

e bine sa o spunem, este nu numai unschimb de produse, dar In acelasi timp si un schimb decunostinte, un fel de a uni Intre ele diferite natiuni.

Istoria comer ului, ca si istoria literara, ca si istoria idei-lor, poate sa ne dea puncte de sprijin de o foarte mare im-portanta In istoria universals. Dar paginile care urmeaza-privesc comertul si dintr'un alt punct de vedere. In EvulMediu nu se poate studia desvoltarea comerciala MI% a nuse atinge chestiuni care propriu zis nu apartin subiectului,-du care privite din punct de vedere comercial desvaluescanumite secrete ale miscarei popoarelor si ale schimbareifrontierelor, ce nu s'ar putea gasi pe alta cale.

In primul rand trebue sa cercetam invaziunea barbari-lor, sa-i aratam adevaratul caracter care corespunde faraindoiala marturisirei izvoarelor, dar care corespunde In,acelasi timp si cu altceva. Nimic nu este mai importantdecat cuvantul scris al acelora cari au trait evenimentele,-cari au fost martorii, dar mai e un lucru In alai% de acesta-este geografia care nu se schimba. Ea indica liniile generaleale oricarei miscari economice, ale oricOrei miscari psiholo-lice care provoad si Insoteste miscarile economice.

Sa amintim deocamdata In acest prim capitol parereaprimita pentru a Incerca apoi sä vedem pentruce aceastaTarere ar putea sa fie Inlocuita printr'o alta.

5

Comertul,

Se spune ca a existat un comert pe uscat foarte impor-tant Intre regiunile Centrului §i Occidentului Europei cuOrientul. CAtre secolul al IV-lea acest comert imbogAtiseprovincii Intregi, inlesnise desvoltarea natiunilor care par-ticipau la el §i deodatA, inteun anumit moment din acestsecol al IV-lea, catre 370, au intervenit evenimente carei-au impiedicat continuarea, ba chiar 1-au distrus. In lumeacivilizatA s'a produs atunci un haos §i printre ruinele pro-vocate de aceasta invalmA§eala de mai multe zeci de anise gAsea §i ruina complecta a comertului.

. Barbarii ar fi venit In mase marl, s'ar fi napustit asupraprovinciilor bogate ale Imperiului Roman ; drumurile maride comert ar fi fost intrerupte ; regiuni, care jucasera un rolimportant In desvoltarea vechei civilizatiuni sau care fu-seserA adAnc atinse de aceasta desvoltare, ar fi fost devas-tate. Se gasesc ce e drept texte pentru sprijinirea pareriloracestora, dar se pot admite §i exagerAri In literatura isto-rica a secolului al IV-lea ca In orice document literar ;exists un fel de a presenta faptele care poate sa le schimbeputin. Dar, pe baza acestor marturisiri de isvoare reale,autentice, contemporane, s'a decretat existents unei marilacune intre comertul infloritor al antichitAtii continen-tale ci maritime ci intre o alts epoca, pentru care se coboarapans in secolul al X-lea sau al XI-lea, pentru a face onoarerepublicilor italiene de a fi Inviat comertul lovit demoarte prin invaziunea Hunilor §i prin fenomenele de mi-gratiune pe care ea le-a provocat.

Teoria cataclismului provocat de invaziunea barbariloreste In legAturA cu aceea a rezultatelor extraordinare pecare le-ar fi avut aceasta invaziune pentru desvoltarea

cu profitul moral pe care ctiin%a germana 11 atribuenAvalitorilor.

In anumite regiuni §i In anumite domenii se admite oschimbare total' datorita ini iativei natiunilor nAvalitoare :Germanii de orice categorie, de orice origine, printre carivom vedea In curand ca se gasesc §i unii cari nu sunt Ger-mani dead cu numele, dupa cum sunt §i Huni cari nusunt Huni decat dupA nume, aduc o civilizatiune tanaralumei conrupte, lumei imbatranite de o civilizatiune goals,lumei care nu ar fi fost In stare sl-§i urmeze desvoltarea,find atacata In principiile ei Ins*, aduc o alts civilizatiuneale cArei principii vor trAi pans In timpul nostru.

Este adevarat ca teoria aceasta a fost atacata de Fustel.

6

uma-nitAtii,

de Coulanges cu talentul pe care it §tim cu logica de fiercare caracterizeaza gandirea sa.

Este imposibil de a presenta Int? un mod mai complectactele unui proces istoric, de a avea o vedere generalA maituna, dupa ce s'au atacat cu energie pareri, care de'i erauvechi, nu mai erau solide.

Sarcina mea asupra multor puncte de vedere esentialeeste deci mult u§uratA.

In afarA de aceste consideratiuni, dacA nu ar fi fost decatcontinuitatea in Peninsula Balcanica a vechilor ora§e cu ye-chile for nume, acesta Inca ar fi un argument contra teorieifugii generale §i a rezultatelor ruinatoare provocate deinvaziunea Hunilor.

Ora§ele exists pang asta-zi §i cea mai mare parte pas-treaza numele for vechi. SA ne gandim ca Dalmatia a fostatacata de douA serii de barbari, dintre cari ultimii nu aulost mai buni cleat cei dintai in ceeace prive§te proce-deele. Se vorbe§te mereu de Slavul sentimental, visandpe t5rmurile fluviilor. Este exagerat:barbarul fad dis-tinc %ie de rasa era acela§i, nici prea rau §i nici atatde bun cat §i 1-ar putea cineva imagina. Nici until nicicelalalt nu era atat de crud, nici atat de mArinimos,In stare sa crute pe invin§i. Dalmatia a fost strAba-tuta deci pe rand de catre Gotii lui Teodoric inaintede a trece In Italia, §i de a se stabili acolo, apoi de inva-*ziunea slava a secolelor VI §i VII, care a dobandit ora-§ele §i le-a transformat complect. InsA trebue sa nechipuim ca intre trecerea Gotilor lui Teodoric intrea§ezarea Slavilor au mai existat §i atacurile altor barbaridin area parte. Ei nu puteau sa piard6 din vedere regiunia§a de bogate §i ora§e a caror buns stare trebuiau sä atragAprivirile for nesatioase. Cu toate acestea coasta Adriaticeidalmatine pastreaza in mare parte vechia sa infati§are :Jader din antichitate este Zara de azi; Tragurium trae§teIn Trau ; dad. Epidaurul nu mai exists cleat in amintirilecetAtei Captat de langA Ragusa, Rizanum se nume§te incARizano. Palatul lui Diocletian este amintit sub numele de'Spalato.

Intreaga regiunea a pAstrat deci numele ei vechi, numeleei grece§ti, ba chiar numele pe cari le-au dat vechii

1. Histoire des institutions politiques de l'ancienne France, Vinvasiongermanique et la fin de !'Empire, 3-e edition, Paris 1911.

7

§i

in§i

t)

firi.

Dar nu e numai aceasta. Fara a avea pretentia de a facebuns filologie, §i fara a avea curajul de a face una rea, sepoate spune ca singurul fapt al pastrarii cuvintelor latinepentru negot in istoria Peninsulei Balcanice, arata ca ne-gotul a fost practicat fara nici-o intrerupere.

Au fost doua limbi romane in Balcani; o limbs romansdahnatina, care a disparut de cate-va decenii de ani, §fo limba romana dunareana §i carpatina, care este limbsromaneasca. In aceasta din urma vanzatorul de marfurise nume§te Inca negustor, adica negotiator" ; daca ter-menul de comer! este un neologism, el a fost de prisos adao-gat la celalalt de negof (negocium). Ca§tigul, lucrum, a de-venit fn romane§te lucru. Mai este ceva din vechiul voca-bular ce se Intrebuinteaza de lumea romana pentru masuri.Stofa, panza se masura cu cubitus; Romanii au cotul, carederiva din acela, iara In ceia ce prive§te partile, rupvine de la rompere". In slar§it mai este §i un al treileaargument care nu ar putea sa permits primirea ipotezeicataclismului general provocat de invaziuni. Iata-l.

S'au Mut, mai mult tntamplator cercetari deacurme-zi§ul Peninsulei Balcanice §i pe tot teritoriul roman pentrugasirea de monezi. Rezultatele la care s'a ajuns au fostacestea : s'au gasit monezi apartinand aproape tuturor Im-paratilor romani §i multor imparati bizantini. Unele monezilipsesc, dar seria de monezi a Imparatilor romani §i chiarbizantini nu presinta lipsuri prea importante. Aceasta In-semneaza ca In regiunile mentionate comertul a persistatIn tot timpul Evului Mediu.

Prin urmare, pastrarea perfecta a localitatilor din Dal-matia, de altfel cu numele for vechi, pastrarea, cel putin Inparte, a terminologiei, a comorilor monetare aratandcirculatiune neIntrerupta a banului §i calatorii periodiceale negustorilor, neImpiedecati niciodata de cataclism,toate acestea constituesc un argument.

Si lucrul se explica fara greutate, Rezultatul navalireibarbare a fost stabilirea unui Stat intim atingand de oparte Asia Centrals §i de cealalta, spre Nord-Vest, AlpiiElvetiei actuale. Acestea sunt fara Indoiala conditiuni po-litice cari Ingadue desvoltarea comertului. Iar, In ceeaceprive§te procedeele, am spus-o, procedeele lui Attila nuerau prea blande §i lucrul acesta se resimti ; InsaIntreb daca Evul Mediu presinta, In regiuni mai ferite decatastrofe, supuse unor na %iuni cu dispozitiuni suflete§ti

8

a

ml.

-mai ingaduitoare vietii aproapelui, scene mai invior.loarede cat acelea cari au intovara'§it invaziunea, §i mai presus,de toate stapanirea lui Attila.

Pentru a intra char in subiect voiu arata ca din aceasta,epoca posedam un izvor contemporan. Este cinev a care avazut ceia ce s'a petrecut In acel timp : Ammian Marcellin.El a fost in Siria, in Mesopotamia §i pe Dunare, §i in odves-tirea acestui soldat, care nu avea numai pretentiunea de aface memorii, ci de a introduce aceste amintiriexpunere generals a istoriei vechi, sunt lucruri vazute §irasvazute. Chiar in domeniul invaziunei Hunilor Ins*, sepoate pune intrebarea data tabloul sau celebru privitor lanavalirea barbarilor corespunde realitatei, §i data nu suntaici lucruri luate de aiurea, din izvoare mult mai vechi,.char din Herodot, ca descrierea sa despre ingrozitoriibarbari.

Dar in sfar§it, avem un izvor contemporan, §i acest izvorne arata aparitiunea Hunilor, desordinea produsa mai in-tai in partea de rasarit a lumei prin navalirea Gotilor, aOstrogotilor Si apoi a Vizigotilor, fixati in Tracia, trata-tivele dintre Germanii amenintati de invazia noilor bar-bari uralo-altaici, §i Romani, resultatul trecerei Dunarei,§i a§ezarea germanica in peninsula. Expunerea In totalulei face o impresie foarte buns.

SA privim insa mai de aproape amanuntele pentru ale interpreta, adica pentru a le reduce §i a le indrepta..Hunii vin din fundul Asiei; Hunii ace§tia negri, in deose-bire de Hunii albi, alb" §i negru" aratau punctele'cardinale vin din regiunea Altailor in provincia Nipru-lui, pe un teritoriu ocupat de Ostrogoti. Ei imping pe Os-trogoti care Nistru §i catre Prut. Rezistenta era slaba faaceasta parte. In sfar§it invin§ii merg sa ceara refugiupe teritoriul. Imperiului de Ra.sarit. Ei suit primiti.nemultumiti de felul cum sunt tratati de ofiterii impara-te§ti, ei se revolts ; ei se lupta la Adrianopole cu imparatulValens, care este omorat. Timp de cati-va ani in peninsuladomne§te anarhia provocata de a§ezarea acestor barbari.

Concluziunea este ca ei au distrus in intregime activi-tatea comerciala din aceste regiuni? Ammian Marcellin nune-o spune. Pe aceste meleaguri totu§i se pastreaza panaIn secolul al VII-lea linia de ora§e de pe tarmul drept alDunarei. Se gase§te, plecand de la Vidin-Bononia, de la

9

Intr'o.

iApoi,

Palanca-Ratiaria §i pane la Durostorum (Darstor in ro-mane§te §i tot a.5a §i in bulgare§te), pane la Tomi, a§e-:zat In locul Constantei de asta-zi, intreaga linie de oratecomerciale care s'au pastrat intr'un mod destul de multu-mitor. I§i poate oricine inchipui ea cetatenii for ar fi parasitzidurile dace nu ar mai fi avut putinta de a face un anu-mit comert, pentruca ei nu se puteau hrani numai dinmunca oamenilor de la Cara din locurile invecinate. Abiase trecea peste teritoriul unuia din aceste ora§e care se in§iraufoarte des pe tarmul drept al Dunarei pentru a antra in teri-toriul altuia. Toate aceste orate trebuiau sä se hraneascaprin comert (Novae, Akys, Zaldapa, etc.). $i cronkilebizantine din secolul al VII-lea, din epoca imparatuluiMauriciu, ni le arata la fel, §i tot a§a erau in epoca Avarilor.

Ace§ti barbari, mult mai de temut §i mult mai cruzi decatHunii, strabat de fapt regiunea aceasta §i iau in stapanireoraple. Ei cer preturi de rascumparare §i ca atare existentsora5elor pe tarmul drept al Dunarei continua. Deasemeneamai este §i un alt fapt care a fost neglijat pans in ulthniiani, §i anume ca prezenta de orate pe tarmul drept al Duna-rei, nu presupune neexistenta altor ora*e pe tarmulstang. Avem o parte din numele vechi, pane la o anumitadata, de pe tarmul care a devenit mai tarziu romanesc.In acela§i timp, nu exista indoiala ca Dunarea nu a fostniciodata un fluviu parasit.

Sunt panegiri§ti din secolul al IV-lea cari 11 descriu spu-nand ca fluviul curge intre tarmuri acoperite de ora§e §ide castele cu garnizoane bine intretinute.

Drumul acesta mare de comert n'a fost lasat niciodatain mana barbarilor, cari n'ar fi §tiut ce face cu el. Nuam avut deci o Dunare gotica, dupa cum nu am avut nicio Dunare hunica sau mai tarziu o Dunare care a apartieAvarilor, Slavilor sau Bulgarilor catre finele secolului alVII-lea, dud s'a format Statul bulgar in peninsula Bal-canilor.

Mai departe, Gotii sunt inchipuiti ca formand o armata,iar armata aceasta ca ar fi apartmut unui Stat. Ca Statul arfi avut un rege §i ca exista un antagonism intre lumeagotica, organizata intro astfel de regalitate §i ocupand unteritoriu delimitat, avand interese economice proprii, §i intrecelalalt teritoriu, al tarmului drept, apartinand imparatului,avand o alts organizatiune §i alte tendinte economice.Ca ar fi existat un conflict intre aceste doua lumi, iar lumea

I0

romans, In neputinta de a se apara, s'ar fi prapadit In acesteregiuni, cu urmarile de ruinare pe care le-am aratat. .

Insa Intre lumea germanica neorganizata Inca §i Intrelumea veche a existat, la un moment dat din antichitate,o lume mijlocie, o lume care participa la civilizatiunea-veche, dar nu o poseda In acelea§i proportiuni ca

apartinand Imperiului.Unul din aceste State, care se gase§te la baza unei marl

parti a desvoltarei relatiunilor franceze, este lumea galica.*i de cealalta parte, la Dunare, exista o alta lume barbara,careia D-1 Jullian Ii da un loc important In capitolele fru-moasei sale lucrari Istoria Galiei", dar care nu a fost Incaintrodusa In consideratiunile generale privitoare la anti -.chitate. Aceasta este lumea dacica, al carei regat poate safie pus alaturi de acea colectivitate de cetati galice cu oimportanta In istoria veche care nu poate sä fie suficientsubliniata.

Misiunea Galiei de o parte §i a Daciei de alta era,pentru aspun astfel, aceia de a filtra lumea germanica, de a opribarbaria, de a o face sä Intre In acele forme intermediare,pentru ca apoi, dupa ce se va fi transformat, sä poata par-ticipa la mirarea generals a civilizatiei vechi.

Cesar a facut sa dispara posibilitatile de viitor ale Galiei ;Traian a facut sä dispara posibilitatile de viitor ale Daciei.Atunci In spatele Daciei, distrusa, romanizata pans la unpunct, pentruca romanizarea este mai veche decatTraian, tocmai pentruca ea este mai fundamentals §i areun caracter popular care este mult mai vechi dealt epocalui Traian, a trebuit sä se produca o Impingere a ma-selor pans atunci retinute.

Lumea barbara a Incercat sä se organiseze §i In alta dinaceste forme intermediare Intre civilizatia romana §i Intrebarbarie. Astfel a fost §i regatul lui Marbod In Boemia.

Dupa disparitia acestei de a doua citadele intermediare,n'au mai fost la Germani formatiuni regale In adevaratul In-teles al cuvantului.1). Adica, Germanii nu puteau prin ei Insa§isa creeze ceia ce alte rase, sau alte elemente amestecate,au avut putinta sä dea In. Carpati sau In muntii Boemiei.

Goti se gasesc timp Indelungat In regiunile carpatice,la Dunare, Insa ei formeaza bande militare. Nu exista unsingur neam got §i n'a existat niciodata un Stat got.

1. Cf. Ammian Marcellin, XXXI, 2: auguntur autem nulla severi-tate regali, sed tumultuaria optimatum ductu contenti".

II

provin-

Regele Hermanric, aparktorul Nistrului contra Hunilor,apartine In mare parte legendei transmisa de Iordanes ;.puterea sa nu represinta o regalitate serioask si reata.

Existau elemente gotice care participau la viata militark.a imperiului, dar mai erau si alte elemente care nu partici-pan, care alergau pe toate drumurile si se Imbogatiau dinIndeletnicirea, obisnuitk de asemenea si la alti Germani,de a prada pe negustori.

Cei cari trecusera Dunarea in secolul al IV-lea, ei Insksi,nu constituesc masa principals a Gotilor, ei nu sunt decato mica parte din aceia. Partea cea mai mare ramasese sub,domina %iunea hunk. Iar, In ceeace priveste pe Ostrogoti,ei an trecut mai tarziu In Peninsula Balcanick, cu prede-cesorii lui Teodoric, cari s'au asezat la Novae, iar Statul"lui Teodoric trebue sa ni-1 inchipuim ca avand ambeletarmuri ale Dunkrei. Elementele silite sa paraseasck ve-chile for teritorii, ca si acestea, nu veneau ca elemente dis-trugatoare : ele se ofereau ca soldati Imperiului si numaifaptul cá au fost rat' primite de Imperiu a produs revoltele.

Sub dominatiune", sau In vecinktatea for simpla, ora-sele de pe tarmul drept al Dunarei pastreaza targurile forperiodice si care au durat,cea mai mare parte a Evului Mediu,tot asa ca si astk-zi cand tarmul stang al Dunarei ') prezintk,sub raportul economic, o civilizatiune mai Inaintatk, jarlocuitorii Bulgariei vin la balciurile oraselor de pe Dunarearomaneasca, la Calafat, la Giurgiu sau aiurea.

Piga, targul, era botezata cu numele unei skrbatori, fiindcazilele de skrbktoare erau alese pentru schimbul de mkrfuri,si cuvantul paneghir a rArnas in chiar limba populark 2).Acesta este panair-ul Dobrogei de astazi, si pana-ghiuristea bulgark reprezinta locul unde a fost un panair".

Paneghir apare, de altfel, si In mkrturia, foarte in-teresantk, a lui Priscus, secretarul ambasadei bizantine,ca sa intrebuintamun termen din timpurile de azi, secretarulcare Insolia pe trimisii Impkratului dela Constantinopolla Curtea lui Attila. Este vorba de Hunii cari nkvaliserk in-tr'un oral dela frontiers In timpurile paneghirului ; eiprind o parte din clientii targului, iau marfurile si duc in.robie pe negustori 3). Asa dar, dupa navalirea din ultimul

1. Asupra cArora vezi articolul meu privind Romaniae"-le in Revuebeige d'histolre et de philologie", 11.

2. Vezi Priscus, p. 168.3. Ibid., p. 140.

12

sfert al secolului al IV-lea nu era nimic care sa nu fi existat simai Inainte.

Pe aceasta linie a Dunarii In interior se gasiau soldatide-ai Imperiului, se gasiau si bande de jafuitori, cari aveartchiar un name deosebit, in Noricum erau botezati seamarl" cuvant luat din chiar limbagiul locuitorilor dupecum marturiseste biograful Sfantului Severin 1). Dar maiexista si o populatiune linistita care intretinea legaturixnegustoresti ca si altadata.

Posedam o dovada documentary ca spre sfarsitul secolului al V-lea situatiunea in regiunea vecina partii dunarene de care ne ocupam, era aceeasi ca si mai fnainte.

Aceasta este viata unui slant de o important% cu totultexceptionala, contemporana nu in intelesul cel mai precisal cuvantului, dar descrisa de cineva care a cunoscut peslant si care a cerut marturia persoanelor din jurul lui,persoane cari luasera parte la activitatea lui si vazuseramiracolele savarsite de rugaciunile lui, intre altele acela de-a fi oprit revarsarea Dunarii.

Viata Sfantului Severin a fost scrisa de Eugippius, de pe-timpul Imparatului Anastasie : Theodoric se afla atunciIn Italia pentruca autorul aminteste epoca in care regelegot se gasea Inca la Novae 2).

Sfantul primise pe Odoacru pe cand, tanar, el pornise-pe drumul spre Italia, si ti prezisese un mare viitor.

In acest izvor se vede o regiune acoperita In intregime-cu orase, castele si sate. Era o populatiune 2) care se ocupacu agricultura, fund campuri stapanite de locuitoriiErau §i barbari pgzitori ai oraselor, dar soldati slabi,pentruca, Indata ce apareau altii, ei cereau voe sa piece dela Romanii pe cari trebuiau pazeasca. (Este vorba de-popoare romane, nu de Romani din Imperiu.) Li se deschidportile, si pazitorii pleaca pentru a gasi pe inamicii de cariei se tern poste si de aceea s1 ei Intl% in banda care trece4).

In afara de agriculture se constata si o industrie inaceste orase din mijlocul barbarilor. Barbarii se ocupau errprelucrarea artistica a metalelor : aurifices barbari" sunt.

1. Latrones quos vulgus scamaras appellabat : Vita S. Severint, p. 14.2. Apud Theodoricum regem qui tunc apud Novas civitatem provin-

ciae Moesiae morabatur : ed. Mommsen, p. 49.3. Ibid., p. 35 Cf. omnis populus", p. 36.4. /bid., pp. 13, 19-20, praedones barbari" ; p. 14. Turba latro

cinantium barbarorum" ; p. 17. Barbari, cum ad Italiam pergerent,promerende benedictionis ad eum intuitu deverterunt" (p. 18).

in§i§i.

sa-i

wetinuti cu scopul de a lucra ornamente pentru rege1). Eiit-Mau Inchi§i, sub chee, §i nu doriau altceva mai bun deck4a invaziune, sau ceva asamanator, pentru a putea scapa*de acest regim de munch silnica.

Dunarea era vie In aceste regiuni 2). Incarcaturi, vase,strabat mereu fluviul §i, intr'un anumit moment, cand foa-metea bantuia Intr'unul din ome, se spune ca ea e cau-mata de faptul Intarzierii vaselor care trebuiau sa vie dinpartile Innului. *i, cum tam Infometata cere ajutorul divin,ghiata care inchidea rani dispare, iar proviziile vin inzaceasta parte a rAului, din Italia 3).

In provincia Noricum, in secolul al V-lea, In mijloculhaosului, cand nimic nu era Inca orAnduit, existau targuriioarte cercetate 4). Atunci nu mai era imperiu §i nici rege:In stare sä domine peste ceilalti ; erau de o parte Gotii, decealalta bandele germane, bandele turingiene care nu seAntelegeau Intre ele. Dealungul provinciei, o mi§careneIntrerupta de mici grupe de barbari pradatori. Ar fi Areamult sa se spue a toate acestea nu stinghereau mi§careaproduselor, totu§i se putea trai, §i comertul putea sa seTpastreze. *i iata chiar dovezi :

Intr'un anumit moment negustori_i adreseaza Sfantului.Severin o rugaminte pentru a mijloci pe langa regele bar-ibar ca sa li se ingaduiasca continuarea comellului lor. In.acel timp pentru Sfantul Severin comertul nu era lucrulcel mai de seams, §i, cum el simtea nevoia unei pedepsepentru o populatiune nesupusa Invataturilor bisericei, eldace negustorilor urmatoarea morals : Pentruce sa va In-carcati de privilegii comerciale, pentruca maine aici ca §i.aiurea va disparea viata cetatii §i ca atare, din lipsa de negot,nu va mai fi nevoe nici de negustor 3).

Lucrul acesta este posibil din cauza pactului" local curegele barbar vecin, al carui supus" era in conditiuni binedefinite 6).

Sa punem Impreuna acum aceste doua fapte : Dunarearsecolului al IV-lea, dupa Huni ; Noricum de la sfAr§itul:secolului al V-lea pe cand Odoacru comanda in Italia, unde

1. Ibid., pp. 19-20.2. Ibid., p. 33.3. Ibid., pp. 10, 32.4. Ibid., p. 20.5. Ibid., p. 32.6. Ibid., pp. 28, 47.

114

el este batut in marea sa lupta de care Teodoric. Aceastateste o situatiune asemanatoare aceleia care se regasesteIn cronica bizantina a lui Malchus, pentru Dalmatia, cmdrumul ei mare de la Durazzo la Constantinopol, umblat..Inca, avand toate hanurile si toate locurile de popas si mijloacele militare necesare. Cand Teodoric Incearca pentrutprima oars de a iesi din Peninsula Balcanica, marturisireatlui Malchus 11 urmareste pas cu pas, si din aceasta vedem ca,drumul era neimpiedecat.

Povestirea lui Priscus, privitoare la ambasada bizantina.din care Ikea parte ca secretar are aceeasi importanta catsi istorisirea lui Ammian Marcellin pentru Dunarea moesica,si dacica sau ca aceea a biografului Sfantului Severin pentrmregiunea Noricului si a Panoniei.

Intrebuintand saptamani Intregi pentru a se duce la.curtea regelui hun si pentru a se Inapoia de acolo, iatace constata acesta :

Attila nu este un rege. Se vorbeste mereu de regele hun..El este dependent de Imperiu, de doua Imperil. Ac %iunealui ofensiva, care se manifests prin invaziuni In Peninsula Balcanica, In partea Serbiei actuale, In Galia si In.Italia , se datoreste faptului ca erau doua Imperii care-11 linguseau, care Incercau sa-1 castige fiecare pentru sine.In fond el este un functionar al Imperiului roman : AetimIi daduse" Panonia, si el va cere o concesiune si mailarga, Oita la Novae. Regele Hunilor, functionar al Im-periului roman, acest lucru pare paradoxal, insa aceastatera realitatea. Ni se spune limpede a el era socotit deRomani ca magister militiae In aceste regiuni, de altfellca si Alaric1).

El ceruse In casatorie pe principesa Honoria, lucru care-i s'a refuzat. Sprijinindu-se pe faptul ca Honoria aveadreptul de a mosteni jumatate din Imperiul de Apus2), ehar fi putut sä ajunga mostenitorul Imparatului care murise.Priscus o spune lamurit : ca el nadajduia sä fie rege si cli.avea de gand sa faca o expeditie In Persia din care dacas'ar fi Inapoiat victorios, In timp ce ai sal ar fi Intreprins.campanii In Caucaz contra natiunilor de aceeasi origin,s'ar fi proclamat rege si ar fi pretins Imperiului sa nu-11.mai Intituleze magister militiae a).

1. Priscus, p. 201.2. Ibid., p. 151.3. Ibid., pp. 170, 201.

15.

De altfel el obisnuia sä spue ca nu e magister militiae,pentruca se gasesc generali can sunt mai mult decat unmagister militiae roman si pe care nu i-ar fi dat nici peInsusi imparatul.

Barbarul pe care ni-1 fnchipuim pustiind loate regiunile-vecine nu exists intentiunea era sa-i fie date. Stapan peRatiaria oral mare si bine populat", pe Margus, oral

pe Asimos, o puternica asezare" 1), pe aceasta re-giune de pastori bogata in cirezi 2), el avea pretentiuneasa Inainteze Oa. la Noric, unde comandati sefi roman

unde, la Petavium, traia acel Romulus pe a caruio luase In casatorie Oreste 3). ()data este vorba de o in-trevedere cu ofiterii imperiali de pe la Serdica.

Ceeace Attila voia era ca emporium, agora, plata schim-:bului de marfuri, sa nu mai fie pe malurile Dunarii, ci cael sa se coboare /Ana la Naissus4), si el Ikea aceasta socotealade aritmetica barbara care nu era asa de rea (au fost altii

..cari au Intrebuintat-o, dar nici ei nu ui -au putut ajunge-scopul) un teritoriu bogat nu se da. Dar, data se pustieste. acest teritoriu ani dearandul, nelasand decat zidurile fu-megande locuitorii risipiti, Imperiul s'ar putea lipsi deel pentru a-1 ceda regelui vecin sub a carui amenintarese gaseste teritoriul. De altfel Imperiul era adesea dispuspentru aceasta, necerand noului posesor cleat sa se declare

deratul sau 5).Acesta este Intelesul invaziunilor lui Attila In regiunea

Serbiei Occidentale. Trebue sa se noteze de asemenea faptulca acest om care detinea Intreaga regiune pan. In fundulstepei putea sa facainvaziuni si in alte p.ri. Totusi el nu oface : el Inainteaza pustieste Intotdeauna partea Serbieipen,truca intentiunea sa era de a face sä i se cedeze acestteritoriu.

La curtea lui se vorbea limba hunica, gotica, se vorbeaausoniana". Aceasta este limba italiana, limba romans-vulgara. Priscus deosebeste foarte precis persoanele carevorbesc limba ausoniana" de acelea care vorbesc greceste5).Toata lumea din jurul lui Attila cunostea limba romans

1. Ibid., pp. 141, 143-144.2. Ibid., pp. 140, 145.3. Ibid., pp. 184-185.4. Ibid., p. 147.5. Ibid., pp. 162, 167.6. Ibid., pp. 190, 206.

16

epis-copal,

fiica

:

si

populara, Eu cred ca nu merg prea departe semnalandfaptul ca descrierea casei lui Attila §i a femeii sale Krekanu corespunde, lucrul este sigur, descrierii unei locuinjebarbare, a unei locuinte hune. Casa aceasta construitain lemn, avand o prispa inconjuratoare §i arcade, esteNechea locuinta tracica mo§tenita de Romani 1). Se descoparchiar vechile ei covoare

In Attila sunt multe lucruri Imprumutate de la Imperiulde mijloc. Orgoliul sau este un orgoliu chinezesc, numara-toarea lui severs, socoteala exacta pe care o face persoane-lor care pleaca de la el refugiindu-se In pamanturile Impe-riului §i pe care el le cere 1napoi pentru a le inapoia In paman-turile sale, aceasta exploatare nemiloasa de oameni este unlucru chinezesc.

Tot a§a §i in pompa lui, in aratarea bogatiei care formaprincipalul element de trufie pentru curtea regelui hun,era ceva care venea din foarte indepartatul Orient gal-ben.

Erau legaturi care veniau din partea aceia, dar, In acela§timp, el este §eful ordinii barbare in Nordul Dunarei, alDunarii strabatute neincetat de vase, axicpac, dintr'un singurtrunchiu de arbore, itovg-Laot din Eugippius 3). To %i barbariiintra pe acolo 4). Dupa cum in regatul dac erau, fara ludo-iala, elemente germanice, elemente slave se gasesc reunitesub sceptrul lui Attila, ca sub Sultanii turci, earl mai tarziu,in secolul al XV-lea, In epoca lui Soliman, aveau nu numaio cancelarie turceasca, dar, in acela§ timp, §i una greceasca§i una slava.

Peninsula Balcanica era deci sub Attila o Ora de treilimbi, o Cara de mai multe civilizatii. Era vechiul fond alpopulatiei originare, acea populatie care 'suferise influentacivilizatiei romane, era, sub juzi" 5), provincialul roma-nizat, de la care Hunul, vecinul" sau numai 6), Imprumutao mare parte a elementelor vietii sale politice, sociale,artistice, §i mai erau resturi de germanism 7). Suprafata deci

1. Cl. lucrarea noastrA Art populaire en lioumanie, Paris, Camber1923, Prisms, pp. 183, 197.

2. Priscus, pp. 197, 203.3. Ibid., pp. 172, 183.4. Ibid., p. 169.5. Ibid., p. 143.6. Ibid.7. Ibid., pp. 188, 205.

17

era hunk', §i totul se grupa intr'o forma pe care nu pot sato numesc armonioasa, dar avand totu§i o oarecare stabili-tate.

aceasta stabilitate aducea un folos : pe un teritorinmic an se poate face decat un comert restrans. Pe o fntin-dere imensa de teritoriu, Incepand din Caracorum §i panain vecinatatea padurilor germanice, se putea circula doanumai cu un bilet de libera trecere" dela regele hun. Ceiace,mai tarziu, In secolul al XIII-lea, a format bogatia §i insemna-tatea mondiala a Imperiului tatar, se gase§te deci In ger-men in aceasta forma* a lui Attila, care Indruma o in-treaga mo§tenire de civilizatie decazuta §i de flux urcator abbarbariei germanice catre

i8

civilizatie.

CAP ITOLUL II.

DRUIALIL DE CONIERT INTERIOR *I FRANCII

Cred eh' am stabilit ca, In afara de comertul maritim,foarte Insemnat §i care dureazg, mai exista In Evul Mediu,un altul pe uscat, un comers care urma calea Europei Cen-trale prin valea Dunarii. Apoi ca aceasta comunicatie prinvalea Dunarii, ca §i a Italiei prin unele trecatori ale Alpilor,spre Noric, Panonia §i spre jinutul Daciei, n'a fost Intre-rupta de loc prin invazia barbarilor, ca nu a existat ostare de mare razboiu Intre un Stat §i alt Stat. CA barbariin'au format niciodatA un regat care ar fi putut fi opus Im-periului Roman. CA, au existat barbari de diferite feluri§i cA multi barbari s'au acomodat regimului roman, pe care1-au servit, §i 1-au ajutat. CA ceilalti au format cete, numaicete, care puteau sa tulbure lini§tea unei provincii, dar carenu impiedicau ca aceasta provincie sa pastreze ora§ele sale,targuparele sale, satele sale, balciurile sale, mai cu seamsbalciurile sale. Apoi ca Imperiul lui Attila n'a fost un adevA-rat Imperiu avand In fruntea sa un rege, ca Attila n'a fostdecat §eful unei confederatii de barbari In care Intrau toll fArAdeosebire, Germanii ca §i ceilalti. CA, In acela§ timp, ve-chea civilizatie populara a acestei regiuni a Dunarii mij-loch s'a conservat, mic§orata, dar trainica.

Caci, atunci cand Imperiul dispArea, Romania" popularA,cu limba sa, cu institutiile sale, cu traditiile sale, cu Intreagamo§tenire pe care o datora unor civilizatii mai vechi cleatdominatia Romei, rAmane §i transforms In felul sau tot ceiace vine In contact cu ea. Gaud Slavii an aparut la randulfor In Peninsula Balcanica, aceasta nAvAlire, care n'a lostde loc dulce, n'a schimbat acestor regiuni conditiile normale,din punctul de vedere al comertului, ca §i din celelaltepuncte de vedere.

* 19

In curand aceasta cale centrals a Europei va Tara subinfluenta dominatiei france si mai cu seams a aceleia cese numeste a Imperiului lui Carol cel Mare, un Imperiufoarte relativ, Imperiu fn unele domenii de regalitate franca,fn altele, asezamant in primul rand crestin.

Ceia ce a fost Intotdeauna mai important, a fost comertulmaritim. A fost un moment cand acest comert maritimsi comertul pe uscat s'au gasit sub aceea§ directie. Aseza-mantul lui Teodoric In Italia este o actiune politica impusade catre Imperiu ; nu el, nici neamul sau nu domina Inteorie,§i nici scopul apartinand natiunei sale nu-I realizeaza el InItalia. El este delegatul Imperiului de Rasarit. Daca Alaric afost seful militiei In Dalmatia, clack' dupa dansul, aceastacalitate de sef al militiei in Noric, in Panonia, in tinuturilevecine (nu In Dalmatia) a fost atribuita lui Attila, Teodoricreprezinta o a treia laza a acestei formatii intermediare, de-terminate si condusa de catre Imperiul Roman de Rasarit.

Nu Gotul I i castiga Italia, prin propriele sale mijloacesi urmand un ideal care-i apartine ; el ramane totdeaunaacela care locuise, timp de multi ani, pe Dunare, la Novae,un vechiu supus si elev al Bizanifului 1).

Cum el ramane in legaturi cu acest Imperiu, cum el nuface altceva decal sä-1 reprezinte pe pamantul italian si,fn acela§ timp, cum trecerea sa dela Dunare In Italia nus'a facut pe mare, ci prin relatiile geografice naturale careexistau Intre aceasta regiune dunareana, din care veneael, si Italia, si cum mai tarziu el a ajuns sa aiba Intregul tinutal Dalmatiei si al Noricului, trebue sa admitem ca paza marlitai dunarene s'a gasit, cu incepere dela sfar§itul secoluluial V-lea si in prima jumatate a secolului al VI-lea, inrnanile cuiva care nu reprezinta o regalitate barbara,care nu reprezenta cleat Imperiul Bizantin prin acel vi-cariat italian. In manile lui Teodoric si cu sistemul eco-nomic al vicariului Imperiului in Italia, aceasta cale a co-mertului a trebuit sa pastreze intreaga ei insemnatate.

Scrisorile lui Cassiodor arata acest sistem. E cel alRomei bizantine In toata asprimea sa. Pentru lucruri farenicio important a, ca, un schimb Intre boii Alamanilor siboii din Noric 2), trebue sa se mara. permisiunea regelui.

Dupa victoria lui Belisariu si reunirea Italiei cu Statul1. Vezi lucrarea noastra : Relations entre l'Orient et l'Occident au rnoyen

age, Paris, Gamber 1923 ; si In Eludes buzantines, 1939.2. Varia, II, 50. Dromonarii", ibid., IV, 7.

20

Bizantin, acest drum s'a gasit Inca §i mai mult in mai-nile Imperiului, §i comunicatiile, care se faceau sub ocro-tirea regelui barbar, s'au facut Intr'un fel mult mai bineordonat de catre Insi§i ofiterii acestui Imperiu.

Exista deci, de o parte, flota constantinopolitana, carestapanea marea §i, alaturi, comunicalia prin interior careducea din Italia In tinuturile Dunarii.

Dar In `a doua jumatate a secolului al VI-lea dominatiabizantina a fost ruinata prin ceeace n'a fost tradarea luiNarses, prin acel accident care s'a produs In epoca dom-niei lui Justinian al II-lea atunci cand Narses avea gu-vernul Italiei : Longobarzii, pe cari el nu-i chemase, su-pusera o mare parte din peninsula 1).

Dar ceeace ne intereseaza aici sunt consecintele pe careputea sa le aiba aceasta stabilire a Longobarzilor pentru co-mertul Europei de mijloc.

Exista de asemenea o legends a barbariei longobarde carear fi influentat in modul cel mai defavorabil toate relatiilecivilizatiei, §i Intre altele pe acele ale comertului. Trebuesa tinem socoteala totu§i de faptul ca Longobarzii au fosttimp indelungat clientii Imperiului Bizantin, ca stabilireafor in Panonia §i In Noric a fost facuta sub ocrotirea Im-periului, ca, in campaniile contra Gotilor, conduse de catreBelisariu, care n'avea o armata a Imperiului, printre con-tingentele barbare supuse autoritatii sale, sa zicem : perso-nale, erau Longobarzii alaturi de Huni, cari erau acuma A-vari, §i cari se obi§nuisera deci nu numai cu regimul bizantin,dar §i cu actiunea acestui regim in Italia. Calea Dunariise gase§te astfel din nou In mani sigure. Unitatea careexista mai Inainte Intre regiunile Dunarii de mijloc, fareteritoriile romane din Orient §i Italia se pastreaza.

Primul contact al Francilor cu aceasta tale a Dunariide mijloc trebue fixat In epoca lui Teodoric. Ceia ce seneglijeaza In personalitatea, care nu este simpla, a luiTeodoric, este faptul ca el era, in acela§ timp rege pentruai sai §i vicariu In Italia pentru Imperiu, pre§edintele ordi-nului barbar in Occident, Intrucat exista o intreaga comu-nitate barbara pe care el o representa.

Cutare cronica bizantina noteaza faptul ca, In momentuland Statul got in Italia era distrus, Francii, cari nu ata-

1. Iorga, Relations citate, p. 63 §i urm.

2L

casera pe Turingieni atat timp cat regatul lui Teodorica existat, au deslantuit acest atac. Aceasta comunitate, infruntea careia se gasea puternicul rege got al Italiei, s'asfaramat deci, §i acel earl faceau parte din ea au pututsa urmeze propria for politica.

Comunicatiile maritime, bine inteles, nu Inceteaza. MareaMediterana a ramas, timp de secole, cel putin inaintea apa-ritiei dominatoare a Arabilor, o posesiune bizantina.Pirenne, care a fixat o alts data pentru inceputul EvuluiMediu, bazandu-se pe aceasta schimbare de hegemonie,are inteadevar dreptate pans la un oarecare punct.

Din secolul al VIII-lea imprejurarile comertului maritimcu Orientul se schimba, §i istoricul belgian a notat urmarileacestora 1).

In timp ce in epoca Merovingienilor legaturile partii me-ridionale a Galiei cu tinuturile rasaritene ale Marii Medi-terane fusesera permanente §i produceau un caltig destulde insemnat pentru toate tinuturile care erau interesate,In epoca lui Carol eel Mare comertul se va retrage catreNord. De fapt, in unele anale ale acestei din urma epocise constata la frontiEra dintre Danezi qi Saxoni un marenumar de negustori ; un atac al lui Godfrid, regele Dane-zilor, duce la distrugerea unui port dela frontierele din spreOcean, port care se numea, in limba daneza, Reric, §inegustorii care se gaseau stabiliti acolo sunt dui in altsparte. Analele lui Eginhard dau data : 803 2).

Dar eu nu cred ca pirateria araba sä fi avut In adevarimportanta ce i se atribue.

Numarul incursiunilor, momentele, fixate de catre analelecarolingiene sau de catre alte izvoare, privitoare la apa-ritia Arabilor pe coastele Adriaticei, pe celelalte coasteale Italiei, in regiunile vecine cu Franta, cu Spania, for-meaza de abia douazeci sau treizeci de cazuri. Se gasescnumai a§ezari cu caracter foarte mediocru §i trecator. Acelade la Fraissinet in Provence, n'a avut niciun viitor, de§i n'a fost un Stat puternic care sa fi putut alunga penavalitori. A fost, In alte conditiuni, ceia ce a fost, Inepoca lui Frederic al II-lea, acel sambure al Saracinilor pecare el 11 stabilise in Lucera sa pentru a-i intrebuinta Inanume scopuri.

1. Revue beige d'histoire et de philologie, I.2. De la Ronclere, Charlemagne et la civilisation maritime au IX-e

(Moyen-age", IX, 1907), p. 201 §i urm.

22

*i

siecle,

Apoi, In cazul de la Fraissinet, Saracinii fusesera chematiprobabil de catre cineva care i-a parasit apoi de capullor. Cad, In general, nu trebue sa se admits a In navali-rile barbarilor era vorba de propria for pornire, tend Intrautntr'un teritoriu §i puneau stapanire pe el.

Astfel navalirea lui Attila In Galia nu se datora dorintiide dominatie universals sau poftei nestinse de jaf care arfi fost caracterul permanent al §efului Hunilor, cad iz-Torul bizantin contemporan, povestirea diplomatului Pris-cus, da aceasta explicatie, care este cea adevarata : doipretendenti la tronul franc se luptau pentru putere ; unuldin ei adresandu-se lui Aetiu, care de§i ofiter roman, re-prezinta o confederatie a fortelor ce se gaseau In Galia,a chemat pe Attila 1).

Si, fiindca Attila avea o socoteala cu Imperiul de Apus,chestiunea Honoriei, expeditia In Galia s'a continuat, stra-batand Italia.

In cazul invaziilor saracine trebue sä se mai tins seama§i de un alt fapt.

Dace, pentru barbarii can navalesc In regiunile Du-.narii In secolul al IV-lea §i al V-lea, trebue sa deosebimtotdeauna Intre ceata de barbari care nu este acolo decatpentru a jafui §i intre ceilalti barbari, In majoritate, cariTor sä se Inteleaga cu Imperiul §i cari ajung la aceasta,nu trebue sä facem aceia§i deosebire §i In ceia ce prive§te-pe Saracini? Un analist franc nu poate sa face aceastadeosebire, Intrucat el nu este In stare sa priceapa o des--voltare istorica ; nu se poate orienta, el care is fiecare faptizolat, §i are chiar o anumita formula de stil pe care.o repeta. Se pot deosebi Insa, de fapt, doua manifestari aleArabilor In timpul secolului al VIII-lea §i mai ales al celuide al IX-lea.

Pe de o parte, Statul arab este dispus sä Intretie relatii.cu vecinii sal, indiferent sub care forma, afara de pacea-definitivA pe care nu o permitea, cu Bizantul, antagonismulreligiunilor ce se gasea la baza celor doua State. Dar, putinInaintea luptei dela Poitiers, considerate ca un fel de cru-data, prin care Occidentul a scapat de un mare pericol,,existau raporturi papice Intre navalitori, cu toate a eraupagani, §i intre populatia romana sau vizigota, §i acesteTelatii s'au continuat In a§a fel de cealalta parte a Piri-

1. Prisms, p. 152-53.

23

neilor, incat o casatorie s'a legat intre un §ef arab §i o prin-leg aquitana.

Pe de alts parte exista o piraterie, care nu era numaiaraba, ci §i greaca in acela§ timp. Existau relatiuni normale,dar, in acela§ timp in care aceste relatiuni normale dadeau.oraplui Arles, Marsiliei §i intregii coaste din Provence.un ca§tig ce venea din Orient, poate din colonii, care sigurfacea sä treaca obiecte fabricate ale acestui Orient cellpastrase necontenit corporal:Hie sale, §i pentru a In-telege mai bine comertul Orientului, trebue sa %inem soco-teala de acest fapt ca aceste, corporatii roman n'au durst pre-tutindeni in Occident, in timp ce ele s'au mentinut faraintrerupere in Orient, aparand Adrianopolul in epoca luiValens contra Gotilor corabiotae" apar, la un mo-ment dat, ca pirati.

Termenul grec de korabion s'a pastrat de altfel in Si-cilia Si a avut o intrebuintare curenta in timpul uneimari parti din Evul-Mediu.

Dar comertul s'a mentinut, cu toate incidentele de felul.acelora care aduceau chiar distrugerea ora§elor, cum afost cu Populonia. Insa§i Roma a fost amenintata de in-vazii saracine, cari turburau o intreaga provincie

Relaiile ins care intereseaza in primul rand, in cursulacestor explicatii, sunt cele ale drumului de pe uscat.

Eu le voiu pune in raport cu ceia ce am incercat sä arat,in alts parte, asupra Romaniei" populare din Evul Mediu,care a urmat Imperiului in decadere. Dupa cum ele re-prezinta organizatiuni spontane, tot a§a au existat fac-tori spontani, plecand din aceste Romaniae", in desvol-tarea comerciall din Evul Mediu, §i in primul rand aceacurioasa aventura a lui Samon, de natiune Franc.

Fredegariu are un capitol scurt, in care spune, ca-pitolul este bine cunoscut ca : In timpul celui de al40-lea an al domniei lui Clotar (in 623), un om numitSamon, de nationalitate Franc, chema Imprejurul saumai multi negustori pentru a face corned in regiuneaSlavilor, cari se numiau Vinizi (Venzii)... Vinizii, danduliseama de utilitatea lui Samon, it proclamara rege al lor,§i el domni peste Vinizi timp de treizeci §i cinci de ani

1. Terminul de orabiotae" pe care 1 -am gasit in analele france par&cII trebuie si fie corijat astfel; Analele lui Eginhard, la anul 809.

24

1)

italiana.

inteun mod fericit (feliciter), §i ei avura mai multe raz-boaie contra Hunilor, vecinii for 1)".

S'a discutat mult asupra situatiei lui Samon. Care puteasa fie situatia reala a acestui §ef de Intreprindere econo-mica, care se asamana cu exploratorii europeni din epocamoderns, aceia cari, fnaintea stabilirii oficiale a Engle-zilor In Indii, au ajuns cei dintaiu In acele regiuni §i aufixat primele jaloane ale expansiunii europene In peninsula?

Din partea §tiintii slave, s'a Incercat a se slaviza Samon,pe temeiul unei marturii posterioare privitoare la conver-tirea la cretinism a Slavilor din acele regiuni, a Slavilordin Carintia §i din regiunile invecinate. Dar marturia estenumai din secolul al IX-lea, dintr'o epoch' inaintata a se-colului al IX-lea 2).

Insa, dupa marturia express a lui Fredegariu, Samon nuera Slav, el nu era din acea Tara, din acea regiune definitaai call locuitori se vor numi mai tarziu Carintieni. Elavea in jurul sau o companie", pentru a Intrebuinta un ter-men din secolul al XVI-lea, al XVII-lea sau al XVIII-lea.

Astazi suntem siguri ca. Samon n'a fost trimis de regelefranc. Nu i se fncredintase nicio misiune. Statul franc nuavea pe la anul 623 niciun mijloc de a-1 sustinea. Situatiasa de rege (termenul este vag) al acestor Slavi venzi nuatarna de expansiunea Statului Merovingienilor, imposi-bila In acel moment. Trebue deci sa se admits faptul caSamon, cu negustorii can fl incunjurau, can 11 sustineau,cu cei can se &eau in jurul lui, represinta un fenomencu totul spontan, popular. Deci, data marea cale maritimaramane o cale bizantina, pe care piratii arabi §i greci puteaus'o tulbure, dar nu sä o finpiedece, alaturi de aceastacale de comunicatie veche i oficiala se formeaza o alta,de comunicatie spontana §i populara, pe uscat, urmandcursul Dunarii.

*i iata alte fapte care se adauga misiunii fntamplatoarea lui Samon, pentru a arata ca nu este vorba de o Intre-prindere izolata, ca exista un intreg curent, care s'a conti-nuat in alte forme, sub alte steaguri Si spre folosul altornatiuni, 'Ana la marea linie de comunicatie carolingiana,de-a curmezi§ul Europei Centrale.

1. P. 48. Cf. Gustav Schnarer, Die Verfasser der sogenannten .Fredegar-Chronik, Freiburg, 1900.

2. De conversione Bogoarorum et Carantanorum, In Monumenta Germa-niae Hislorica, XI, 7. Vezi pi Huber Geschichte, Oesterreichs, 1.

25

Se considers adesea Bavaria, Statul primului Tassilo, alacelui Theodon, care s'a prezentat la Roma §i a fost primitde dtre Papa, al lui Huebert, acel Stat cre§tinat suptOdilo de dtre Bonifaciu §i care a infiltrat Longobarzilordin Italia, vecinii sal, religia cre§tina, care s'a opus Insfar§it regalitatii france a lui Carol eel Mare §i a fostzdrobit, ca o formatie intamplatoare, cu un caracter nu-mai geografic, neavand nici un contact, nicio legatura cu,marea politica a acestei epoci.

Totu§i trebue sä observam faptul ea, fn timp ce Turin-gienii n'au ajuns niciodata sa formeze un Stat, In timp ceAlamanii disparusera, In timp ce alte natiuni germanicecare au jucat totu§i un rol tate° epoca oarecare, nu maifigureaza In analele istoriei, Bavaria rezista In diferiteforme, ea find chiar, pentru vre-un bastard din familiaCarolingienilor, pentru vre-un fiu al lui Carol Martel, o po-sibilitate dinastica. Unul din bastarzii acestuia a IncercatIn adevar sa se substitue dinastiei Agilolfinzilor, cari auramas pane la sfar§it dominatorii acestui ducat ce aveatendinta sä devie un regat.

Mi se pare deci ea Bavaria nu este o creatiune Intampla-toare a istoriei, ca lunga sa durata, ca soliditatea sa inve-derata sunt datorite unui fenomen al istoriei universale,unui fenomen apartinand ordinii economice, ca aceastatale a Dunarii a creat Bavaria de'naintea secolului alVIII-lea, care, regenerate In aceasta epod, s'a facut doritade Carolingieni din ca.uza acestei valori comerciale.

Se socote§te de asemenea ca un fenomen curat religiosInaintarea noilor misionari ai Domnului, noii viri Dei"de felul Sfantului Severin, in secolul al VII-lea §i al VIII-lea,aparitia calugarilor, predicarea continuatorilor SfantuluiColumban, cari au creat, peste Bavaria, pe vaile Elve%ieide astazi Si ale Salzkammergutului, prima Austrie.

Probabil, ca §i la intreprinderea aventuroasa a lui Samon§i la stabilirea acestei Bavarli consolidate, trebue sä admitemca fenomenul este In legatura §i cu existents acestei calde comert, a neintreruptei comunieatii economice.

Manastirea nu este numai un adapost pentru persoanelecu aplicari pioase, care vor sä se roage. Ea este, in acela§timp, un surogat, o Inlocuire a vechii mansio" a marilorcal de comert romane. Este un xenodochium", adapostulpentru straini al carui nume figureaza In cutare capitular

26

al lui Carol cel Mare, care ia mgsuri pentru ca sgracii salie adapostiti gratuit in aceste xenodochea".

Ea joacg, In aceasta epocg §i in regiunile de care ma ocup,acela§i rol pe care 1-a jucat, supt dominatia otomana, delaan cap la altul al Imperiului Sultanilor, mangstirea roma-measca, aproape In tot timpul desvoltarii tarilor fundateode aceasta natiune a noastra, pang la 1nceputul secoluluial XIX-lea : loc de ruggciune, cetate, facand parte dint.' unsistem militar §i, In al treilea rand, loc unde negustorul §tiacg poate A se opreascg pentru adgpostul unei nopti §i chiarpentru trei zile in plus.

Viata Sf. Rupert, care a urmat calea Dunarii ajungandpang la frontierele Panoniei 1), pentru a raspandi samantacea bung a Evangheliei supt ducele bavarez Theodon, aratgce opera, cu deosebire populara, putea sa iasa din aceastapropaganda.

Si apoi, iata cg, urma§ al acestor traditii, apareregatul Carolingienilor §i Imperiul care se adauga la ceiace fusese aceasta regalitate 1naintea incoronarii lui Carolcel Mare.

Deci, expansiunea franca supt Carolingieni in aceste re-giuni nu este primul fenomen, care creaza o situatie ; eacontinua imbolduri mai vechi ; ia supt paza sa oficialao mi§care ce incepuse in conditiuni cu mult mai modeste,in ni§te conditiuni pe care niciun Stat nu le garanta, pecare nici o armatg nu le apara, care nu erau ocrotite de nicioautoritate.

Insa, In momentul In care Carolingienii lui Carol cel Mareiau sub conducerea for aceasta expansiune a Occidentuluipe valea Dunarii, ei se gasesc inaintea unui nou adversar.Acest adversar e reprezintat prin noii Huni", Avarii.

. Intre Huni §i Avari, cti toata distinctia, numai de forma,a cronicilor bizantine, nu trebue sg se fad. osebire ;nu e vorba de o populatie noun venind din stepg pentru

-a inlocui In Panonia, acolo unde existase palatul lui Attila,o dominatie asiaticg anterioarg.. Avarii formeaza una dinpartile constitutive ale vechiului Imperiu hun. Numelefor poate fi u§or explicat, ca Si acela al Bulgarilor, tinand

1. Viata St. Rernigiu (In dom Bouquet, p. 373) face sit vie Troienti peaceasta cale.

27

seams de finala ar" care este a pluralului ; trebue sä In-semne ceva ca bravii", indrgznetii".

Dar Avarii reprezintg cu mult mai mult rasa for &catHunii din secolul al V-lea. Nu mai exista elemente germanicecare ar putea sg facg parte din noua confederatie ; acesteelemente s'au retras spre Occident. Supu§ii strain aihaganului Avarilor sunt alti barbari, Slavii. Caci §i aicitrebue sä admitem un caracter dublu ; o clasg domi-nantg apartinand vechii rase hune §i o class supusg, re-presintata prin Slavii din Dacia §i din Panonia.

Nici unii, nici ceilalti n'au Incercat sä faca a dispgrea res-turile vechii vieli la Dungrea de mijloc. Aceastg viatkveche, care garanta comertul, a rgmas aceea§i ca In se-colul al IV-lea §i al V-lea, §i ca dovadg se reggsesc, a§acum observg Jung, vechile nume din secolul al V-lea. IaViata Sfantului Severin", este vorba de un ora§ care senume§te Comagena ; el exists Inca In secolul al IX-lea. Tota§a Sabaria figureaza In analele france.

Cum In epoca hung supt stgpanirea lui Attila se poateconstata o viata culturalg destul de desvoltata, continandelemente foarte variate dintre care unele sunt destul desuperioare, dacg ar exista o descriere de ambasada pentrusecolul al VII-lea ca aceia a lui Priscus, s'ar gasi Si pentru.Avari o situatie asamangtoare aceleia, din toate punctele deve dere.

Nu Avarii sunt aceia care an distrus civiliza is in acesteregiuni ; nu ei sunt cei cari au Intrerupt comunicatiaIntre Occident §i Orient, pe uscat, prin acea tale a Dunarii.

Vechea situatie care nu fusese schimbatg de catre Intreagaserie a navalirilor exista Inca in secolul al IX-lea. Ea a fost maiIntaiu distrusg prin lungul razboiu dintre Imperiul caro-lingian §i Avari, acel razboiu care a fost reluat de mai multeon §i care nu s'a terminat cleat prin nimicirea Impe-riului acestor hagani1) sau hani, pentrucg, de data aceasta,in fruntea Turanienilor n'a mai fost un functionar bizantin,ci un §ef purtand marele sau titlu asiatic.

Dar, pentru a supune definitiv pe ultimul hagan indepen-dent, pentru a permite lui Carol cel Mare sg impuie unaltul, treat de el Insu§i 2), a fost nevoie sä se distruga §isamburele acelei vechi civilizatii traditionale care se con-

1. ed. Geographic d'Edrisi, Paris, 1, 1836: La Turci, Tibetani Khazariregele se numeste Khakan" (p. 173).

2. Analele lui Eginhard, an. 795 si 805.

28

01

servase timp de secole In partile Noricului si ale Pa-noniei.

Nu e acesta primul caz cand barbarii conserva si candcivilizatia distruge. Barbarii In indiferenta for nu distrugprincipiile vietii, in timp ce civilizatia, une on egoista,urmarind scopurile sale cu Incapatanare, ajunge sa di-struga Insesi izvoarele folosului pe care ea vrea sä-1 castigepentru sine.

Actiunea Imperiului carolingian In aceste regiuni alePanoniei a treat de fapt un pustiu 1).

De la 791 vellum" este nu numai sfarimat, ci sidespoiat 2)". Podul de peste Dunare 3), pod de bard con-struit in 793, servea de asemenea si pentru a face sa treacamarfurile.

Eginhard, de altfel, spune aceasta si In acea Viata a luiCarol cel Mare" care era destinata sa ridice personalitateamarelui Imparat In memoria generatiilor urmatoare. Elpovesteste ca toate comorile adunate timp de secole InPanonia, In campus" sau ring", au fost luate de catreFranci, a niciodata ei nu dusesera o asemenea bogatie, catot ceia ce Avarii luasera de la celelalte natiuni, a fost corn-pensat In acest moment. Acolo a ramas un pustiu" 4).

Si o cronica din Evul Mediu, aceia a lui Simon de Dur-ham, mentioneaza chiar numarul de cincisprezece al ca-relor cu boi, caracteristice acestei intregi regiuni a Du-narii mijlocii si inferioare, care duceau aurul tezauruluiAvarilor catre Aachen, resedinta Imparatului cuceritor3).

Comerjul dunarean a fost totusi favorizat de catre noiistapani carolingieni, si chiar In 793 Carol eel Mare Incercase,prin canalul lung de 2.000 de pasi si larg de 300 de picioare,intre Rednitz si Altmiihl, sä puie in comunica %ie Rhin' cuDunarea 6).

A trebuit sä intervie un alt fenomen pentru a pune capatcomertului de pe uscat, comertului continental care strabateaEuropa Centrala de-a lungul Dunarii.

Acest fapt nou, o alts navalire, nu este pretinsa domi-natie bulgara. Exists totusi in Analele lui Eginhard, la data

1. Mentionat si de catre cronica lui Reginon.2. Annales Einhardi : Expoliaverunt ipsum vallum".3. Ibid.4. Aceleag anale, 796.5. Dupi Huber, o. c., I, p. 79.6. Annales Einhardi.

29

'de 827, mentiunea ca Bulgarii au venit sä atace pe Slaviistabiliti In Panonia, a flota lor a Intrat prin raid Drava,ca ei au trecut prin sabie §i foc tot ce se gasia acolo, alun-gand pe ducii-voevozi slavi, inlocuiti prin rectores bul-,gaiici", prin comandanti bulgari".

Slavii despre care este vorba In acest moment suntMoravii, cari, dupa moartea lui Carol eel Mare, dupa dis-'cordiile care isbucnisera Intre fiii §i scoboritorii sai, fun-daserai cu forme france, un Stat apartinand rasei lor. Sefii-slavi se numesc voevozi, adica comandanti de armate".dupa ducii franci, predecesorii lor. Fortareata acestor Slavigrad"-ul, nu este cleat continuarea burgului" carolingian,i, cand notiunea regala se va introduce la Slavii cari duceau

. aceasta viata voevodala, numele regelui va fi acel a lui Caroleel Mare el insu§i, Carolus devenind cral (romane§te : craiu).

Ace§ti Slavi din Moravia, avand relatiuni mai stranse'Cu cei din Boemia §i relatiuni mai slabe cu Slavii din Dal-matia §i din Liburnia, ace§ti Slavi supu§i autoritatii luiCarol cel Mare, n'au putut sä se mentie sub o forma in-teadevar regala.

Se vorbe§te despre regii Moraviei. A. fost o Intreagaserie din ace§tia, fns' acesta este un titlu atribuit de celemai multe on unor §efi cu un caracter foarte vag, cu toateca niciunul din ace§ti regi moravi n'a fost Incoronat.Une ori, chiar pans tarziu de tot, Imperiul a protestat contra-unei not crealii locale de regi. El considera ca o uzurpareorice regalitate de creatie spontana: Nu poate sa existe,In privinta aceasta, decat regalitatea germanica, de origineccarolingiana ; tot ceia ce nu provenea de acolo, sau nu era13 regalitate de al doilea ordin, creata prin insu§i descenden--tul lui Carol cel Mare §i mai tarziu de catre Papa, era ne-legal". Astfel ca regatul" moray, cu §efii sai, nu era mai.,,regal" decat regatul" lui Attila §i nici decat multe altelormatii pe care o traditie istorica aproximativa be impo-potonase cu acest titlu.

Niciodata Moravia nu s'a consolidat. Cu toate predicile,cu toate influentele venite din Bizant, ea a fost totdeauna4.in Stat provizoriu, sprijinindu-se pe amintiri france §ideschizand perspective altor aventuri barbare putand sa.creeze, acestea cel putin, ceva nou in locul Statului avar,'care represintase totu§i o realitate politica militara, econo-mica, sprijinita pe vechea populatie, a§a de incercata prinicampaniile lui Carol cel Mare. Din partea lor, Bulgarii n'au

30

Mut cleat sg stabileasca posturi Inaintate In vederea dea obtinea ca§tiguri de vamg, de a jgfui un comer% care existaInca In aceasta regiune a Dravei §i a Dungrii mijlocii.

0 adevgrata dominatie bulgarg n'a existat niciodata In.aceste regiuni. Pe urmg lima, la sfar§itul secolului al IX-lea,.au apgrut Maghiarii sau Ungurii.

De data aceasta nu exista nicio forma de Stat : nu-idecat banda, ceata dominatg de catre §efii de rgzboiu, decgtre descoperitorii de bogatii, ceata care nu are nicio orien-tare, care nu urmare§te niciun stop §i nu Intelege sä sementie In hotare geografice.

Iata pentru ce, farg a stabili ceia ce Hunii Avarii a§e--zaserg mai Inainte, valul navglirii ungare se aruncg spre.Europa Centrals, Inainteazg in mai multe randuri In Italia,p6trunde pang In mijlocul Franciei Infloritoare din secolutal X-lea 1).

Pentru a avea o forma politica, a trebuit ca noii navalitori.sä recurgg la acea popula %ie slava, la acel Stat" moray,distrus In colaboratie cu lumea germanicg de cgtre regelegerman Arnulf, dar ale carui elemente ramaseserg pentrua forma chiar baza civilizatiei maghiare din Evul Mediu.

Toate notiunile de culturg Yin, In adevgr, dela aceste formeslave, pe care Maghiarii, stabil* In Panonia, le-au mo§tenit..Dar, cu voevozii for de creatie slava, cu raspanditorii ceidintai ai cre§tinismulut cari veniau cu un episcop consacratde catre Constantinopol, n'au ajuns Ungurii sg formezeun Stat pang la sfar§itul secolului al IX-lea. Astfel ca pelocul pustiit prin luptele Carolingienilor contra Avarilor,.pe locul unde Moravia nu ajunsese ss formeze o organi-zatie solids, exista acum o tabgrg a Maghiarilor, dar aceastanu-i cleat un punct de plecare pentru cetele care navalesc-Centrul, Vestul §i Sudul Europei. Nu exists Inca o puterepolitica organizatg, intratg In ordinea cre§ting, singura carepermitea unei natiuni, sg rgm.le In societatea Evului Me-diu ; de altfel nu-i cleat o ceata care trece. Nu exista Incao formatie cu caracter permanent care sg permits a se.restabili ceia ce cetele din secolul al IX-lea distrusesera.

Navalirile maghiare erau 'acute oare totdeauna la In-tamplare ? Istoria cu mult mai bine cunoscutg, a stabilirii

1. Vezi cartea, destul de veche, a lui Dussieu, Essai historique sur lesinvasions des Hongrois en Europe et spdcialement en France, (Memoiresde la societe bibliophile historique"), Paris 1839.

31

1i

Turcilor otomani in Europa poate sä dea un faspuns.Ace§tia din urma au fost prezentati adesea ca ni§te bandenavalitoare avand ca singur scop bogatia fara deosebirede pamanturi, fara preferinta in ceia ce prive§te natiunilepe care ei le-ar fi atacat.

Am aratat in Istoria Imperiului Otoman" cs Turciiurmareau un scop unitar, §i anume pe unele cai. Ei n'arfi putut sa mearga pretutindeni, dat Rind ceia ce li seputea opune : micile for bande ar fi fost u§or distruse decatre Sarbi ; Bulgarii din secolul al XIV-lea, cu toate ea Instare de decadere, represintau totu§i o forta militara Instare sa se opuie acestei navaliri. Dar navalitorii in Balcaniurmau marile drumuri, continuand acea misiune de jafui-tori pe care ei o Indeplinisera inainte, strabatand Asia,pandind caravanele pentru a lua d'inainte ca§tigul lor.

Ne-am putea intreba data jafurile, data navalirile repe-tate ale Ungurilor In tot timpul secolului al IX-lea Si In oparte din secolul al X-lea, care au format fenomenul celmai teribil dintre tulburarile europene In cursul acesteiepoci, nu erau indreptate in anumite directiuni. Eu credca ele urmareau un scop identic cu acela pe care 11 urmareauTurcii in Peninsula Balcanica : ele aveau in vedere caleacomertului. Ele o jafuiau inainte de a o stapani ; ele nu auajuns niciodata sa o stapaneasca, dar intentia for era sa o sta-paneasca pans in fundul Italiei. Totu§i comertul EuropeiCentrale va ramane, in mare parte paralizat pang la inceputulsecolului al XI-lea, in momentul cand ducele Stefan, voe-vodul maghiar de mods slava, devine rege apostolic avandmisiunea de cruciata.

Si atunci mo§tenirea comertului continental trebue satreaca la acele republici italiene care retin toga mi§careaeconomics a Europei §i o indreapta prin relatiile for cuImperiul de Rasarit, relatii pe care voiu cauta sa le pre-cizez, catre regiunile bizantine §i catre Shia cruciatelor.

Exists o parere care admite o Venetie in plina Inflorirespontana, gasinduli toate mijloacele prin ea insa§i. Aceastaeste o parere cu totul gre§ita, §i mi se pare mai folositora cauta direct izvoarele originilor comertului decat a dis-cuta, a§a cum s'a facut timp indelungat, unele chestiunimai mult sau mai puffin inutile, ca aceea de a §ti care aufost adevaratele raporturi teoretice cu politica bizantina,sau a ne sili de a fixa exact momentul cand Venetienii

32

au avut sentimentul independentei 1). i ne putem intrebaIntru cat aceste chestiuni de independents, care ne pasio-neaza atat In epoca noastra, aveau acela§ inteles §i in EvulMediu ; data cineva se simtea mai umilit apartiand, intr'oforma teoretica, la cutare sau cutare Stat care rezumaviata politica a epocii.

Este foarte adevarat ca Imperiul de Ra.sarit a fost tot-deauna un Imperiu maritim ; el se Ingrije§te foarte putinde anume elemente de stapanire continentals.

Balcanii puteau trai vechea for viata fare ca Imperialiisä se amestece in lucruri care nu-i priviau, pentruca nutrageau nici un folos din ele. Fiindca in aceasta epocanimeni nu se ocupa de lucruri care nu aduceau un ca§tigimediat. Dela un timp acest Imperiu maritim era stingheritde pirateria musulmana.

A venit Insa un moment, in cursul secolului al X-lea, candel a putut sä reia dominatia marii, mai cu seams supt doiimparati, impa'ratii cruciatei bizantine.

Printr'o serie de expeditii savar§ite de catre NichiforFocas ci Ioan Tzimiskes s'a ajuns, nu numai sa se ca§tigesituatia pierduta In Siria, dar sa se §i alunge Arabii dincuiburile unde se fixasera §i sa se Impiedece navalirile forulterioare. Marea s'a facut din nou libera.

Acesta este un fapt de o insemnatate cu totul excep--tionala. Se putea prin aceasta Inlocui disparitia momentanaa caii de comer pe uscat care strabatea Europa Centrals.

Marea liberate era la dispozitia unui Imperiu care aveatoate mijloacele de a Intreprin.de un corned foarte activ.

Am aratat mai sus ca viata corporative In OccidentIncetase In cea mai mare parte a regiunilor unde ea existaselute() forma atat de vie in epoca romans, In timp ce inOrient corporatiile au continuat sa existe, ele traind inInsa§i con§tiinta maselor populare. atunci nimic nueste mai natural decat napadirea Europei Centrale §i Oc-cidentale cu marfuri bizantine, transportate pe marile cu-ratite de pirati.

Gaud la Constantinopol se primia trimisul Imparatuluidin Occident Otto I, care era considerat ca un simplurege al Lombarzilor", Imparatul Nichifor nu uita sä aducaaminte ca Occidentalii, cu tot titlul de Imparat cu care

1. Vezi Eduard I.entz, Das Verhallnis Venedigs zu Byzanz nach dentFall des Exarchats bis zum Ausgang des IX-ten Jahrhunderts, 1. Theil,Venedig als byzantinische Provinz, Berlin 1891.

33

se landau, n'aveau vase, ca nu exista decal o singura flotape lume aceea care-i apartinea lui. Trimisul lui Ottaputea sä rada de hainele vechi pe care le purta, din cauzasaraciei", Imparatul Bizantului, haine pe care le gasise lapredecesorii sai, el putea sa rada de mancarea mediocra,obi§nuita In intreg Oriental, Insa el trebuia sä recunoascaIn schimb ca nu exista decat o Rota In lume §1 a mareaapartinea acelui care avea aceasta Rota.

In acela§ timp alte lucruri se petrec In Peninsula Balca-nica. Nu exista pentru moment la sfar§itul seco1ului al X-lea,o dominatie a Imperiului. Imparatul este ocupat In altaparte, la opera sa de recucerire asiatica §i maritima. Totu§i, Inacest timp, se organizeaza forte In peninsula care trebue sadepinda de cineva capabil de a le reprezinta §i de a le apara.

In Croatia, In Dalmatia, se forma ceva non 1).Se spune de obiceiu : exista Statul croat. Dupa ce se

prezintase un adevarat Stat moray, regal, In secolul alIX-lea §i al X-lea, iata acum un altul recunoscut de istorici.

Exists documente privitoare la ace§ti regi ai Croatiei, cunume cre§tine, Imperechiate cu vechile for nume slave, caZvonimir sau Cre§imir ; se prefera cele de Petru, Stefan,Imprumutate din Occident §i mai ales din Biserica romans.Dupa listele de martori care figureaza fn documente, reu§imsa ni dam seama de organizatia interioara a acestui Stat.

Nu se luta !IBA decat un lucru : ca acest Stat al Croatieia disparut inainte de a fi putut dealtfel, ca §i StatulMoraviei sa formeze o politica definitiv fixata.

De fapt, el era ca §i Venetia la inceput, o dependentsteoretica a Imparatului constantinopolitan 3).

Aceasta era situa %ia acestui rege care era rege pentrusupu§ii sal, care ajunsese sa fie rege pentru Papa, cutoate ca Papa nu i-a trimes niciodata coroana, cum o M-euse pentru §eful Ungurilor, Sf. Stefan.

1. Vezi Ludmil Hauptman, Die bestinunenden Krdlte der kroatischenGeschichte im Zeitalter der nationalen Herrscher, In Mitteilungen des list.Instituts Air Geschichtsforschung", XI, 1924, p. 1 ¢i urm.

2. In 1059 apare acest rege Crelimir al Croatilor si al Dalmatilor" laBiograd (Raaki, Codex diplomalicus, pp. 62-63, cf. pp. 65-67). PentruZvonimir, ibid., pp. 104-105.

3.In adevbr In 1066 regele croat adaogli In diplomele sale aceastA indicatie :Duka, in partibus Constantinopoleos imperante" (ibid., p. 67), Dar nepotullui Cresimir, !Jul lnl ,Stefan, se intituleazA ca fiind fiber In 1069 (ibid., p. 72).El pretindeau di au titlul for In urma alegerii populare (ibid., p. 211).

34

:

2)

Din partea lor, Venetienii, cari se gaseau pe celalalt malal Marii Adriatice, f§i dadeau bine seama ca acest Statnu era un obstacol fix inaintea expansiunii for : el era doaro poarta ce putea fi foarte u§or deschisA, pentru a Intra pecalea aceasta in peninsula.

Se vAd de pe acuma elementele care vor forma dinVenetia marea stapanitoare a comertului In Orient.

Aparitia Venetiei ca factor esential al comertului laslar§itul secolului al X-lea, In epoca glorioasa a lui PetruOrseolo, se datore§te mai Intaiu faptului ca Marea Medi-terana redevenise libera, ca, drumul Dunarii Bind intre-nipt, fntreg comertul tinuturilor occidentale se cobora pesteAlpi cAtre ora§ul format inceti,or, din a§ezarile modestede pe lagune.

Pentruca vechiul comert nu poste sa se mai indreptepe caile antichitatii, pe caile romane, el o is de-a-curmezi§ul§i Venetia aduna astfel un oarecare numar de drumuri oc-cidentale pe care le Intrebuinteaza prin posibilitatile co-mertului sau maritim, fndreptandu-le catre Constantinopol.

Ca lea balcanica, ea Insap, cerea sa fie inlocuita prinmijlocirea venetiana.

Statul bulgar ajunsese acum sa aiba pretentiuni impe-riale de neingaduit. Putea fi distrus in douA feluri prinfor sau, mai bine, civilizandu-1 §i cre§tinandu-l. S'a produsmai intaiu o invazie a cre§tinismului oriental §i a civili-zatiei grece§ti, astfel Meat unul din §efii" Bulgarilor,Simion, a devenit un Cezar prin pretentii, nu in rea-litate, tinzand, a cuceri Constantinopolul. Bizantulinsa a luat imediat seama ca, prin aceasta cre§tinare §iinteresare la civilizatia bizantina, Bulgarul devenea un con-curent periculos. S'a intrebuintat atunci celalt mijloc.S'a recurs la Ru§ii din Chiev pentru a navali in acest Statbulgar din doua parti. Imperiul" rival a fost .distruspentru ca Ru§ii, ei cari voiau sa reie rolul Bulgarilor,sa fie alungati, mai tarziu, din Silistra dunareana, dincare voiau sa fact un centru pentru dominatiunea for asupraBalcanilor. Astfel, caile comerciale ale Balcanilor au fostscapate de vechea amenintare bulgara.

Pe Tanga marea libera, existau §i comunicatii continentalede-a-curmezi§ul peninsulei, care §i ele erau libere.,

Este de asemenea adevarat ca, putin timp chipA dispa-ritia Statului bulgar dela Marei Neagra, in partea Mace-

35

140,

t

*i

doniei a izbucnit o revolutie a popoarelor apasate de im-pozite. Bizan %ul administra rau, tot ca of mai InainteRoma In decadenta ; fusese o rascoala a Albanezilor, aSlavilor cari nu erau Bulgari. S'a Intrebuintat totuoi dra-pelul Bulgariei disparute numai pentru ca aceasta era olegitimare care aducea o traditie de Imperiu oi, mai cu seams,sprijinul unei Biserici 1).

Noul Stat, format la sfaroitul secolului al X-lea, laOhrida, deci la Sudul Croatiei, Linea calea dela Durazzola Constantinopol. A trebuit toata energia Imparatului Va-sile al II-lea pentru ca acesta noul formatie contra Bi-zantului sa dispara.

De aici Inainte toate calk balcanice sunt libere. De altfelVenetia era aproape bizantina. Peninsula Balcanica nuera numai supusa Bizantului, ci ea forma o parte consti-tutive a lumii bizantine. Intrebarea nu trebue astfel puss :care era dependenta exacta a unui Stat veneto-italianfats de imperiul bizantin, ci numai astfel : care erasituatia elementului venetian In lumea bizantina, careiaVenetienii li apartineau supt toate raporturile ?

Aceste raporturi sunt foarte vizibile. N'avem decal saluam vechile cronici autentice ale Venetiei, nu cronicilecare pot da material pentru desvoltari romantice, pentrumarile tablouri colorate, cum am dori sa avem of pentruVenetia cu Inceputmi foarte modeste. Se gasesc of aciRomaniae"-le populare ca of pretutindeni.

La Inceput, mici grupe de pescari, de corabieri, In maimulte Venetii", of mai tarziu chiar, in limba oficiala, nu sespunea : Venetia, ci : Venetiile, Venetiae", Sunt numepastoreoti ca Agnello ; judecatori" apar ca index Ma-rianorum" 2) ; Consiliul este cel al organizatiilor popularede pretutindeni ; Senatul Incepe prin a fi simpla adunarea batranilor. Si de-asupra acestei romanitati populare, carese pastreaza foarte plebeians of pitoreasca Inca oi astazi,In zidiri, In marile palate aristocratice reprezentand splen-dori din secolul al XIV-lea oi chiar al XV-lea, s'a stabilito alts influenta : influenta exclusive a civilizatiei bizantine.

N'avem decat sa examinam numele oefilor acestei Re-publici, oi In locul acestui titlu, care desemneaza or-ganizatii cu un caracter mult mai Inaintat, ao zice mai

1. Vezi lucrarea noastrit Formes byzantines d realties balcaniques",Paris, Gamber, 1922 ; ed. a 2-a, in Etudes byzantines citate.

2. ban Diaconul, ed. Monticolo, p. 113,

36

curand, ca *i cei vechi de acolo : comunitate", comma-nitas", pentru a intalni Bizantul. Ei se numesc Ju-stinian, Dimitrie, Roman ; un altul face parte din familiaCaloprini ; Obelerio reaminte§te, Obelos" grec, frigare ;Candianii sunt oameni din Candia. Termenii geograficicari se ggsesc In paginele cronicei lui Ioan Diaconul suntgrece§ti, ca Si numele de persoane ; se zice Basilius"§i Vasylius", nu i se spune Bari oraplui italian care, laun moment dat, Impreung cu Venetia, a ajutat pe Bizantinicontra navalith Arabilor, in vecingtatea Siciliei §i chiarpang la Gradol), ci Vari" 2). Bulgarii sunt Vulgari", taraeste un Vulgaricum regnum", §eful for este VulgaricusRex 3)".

Tgrmul opus, apgrat de cgtre Narentani, succesorii ye-chilor pirati iliri un doge a botezat pe §eful for 4),este o Sclavonie", un Sclavorum ducatus" 6). Si, cand seurmare§te biografia §i istoria administratiei acestor ducide forma bizantina, a acestor dogi, li vedem venind une ondela Constantinopol, care poate sg-i destituie 6), mergandacolo sg se initieze in civilizatia Orientului, §i pgstrand toateleggturile cu Curtea, foarte mandri de a avea titluri bizan-tine :- spgtari ca Obelerio, proto-spgtari, hypati, ca Justinian.De acolo le vine titlul de duci glorio§i' 7).

Cand li se da Insu§irea de consuli, ei o pomenesc In tit-lurile for §i aceasta reprezinta o mare onoare. Unii copii aidogilor venetieni revin din Constantinopol casatoriti cu cate oprincesg greaca, a§a ca fiul dogelui Petru cu fiica lui Argyro-pulo2). Si in cronica lui Joan Diaconul doming Maria Greca,ductrix", Inmormantata la biserica Sf. Zaharia, a carii originsimperials este amintitg, aratg un moment Insemnat In des-voltarea Republicii.

Exista simtul unei demnitgti cu totul particulare, apar-tinand Republicei, un document din 1097 vorbe§te desprehonor nostri mercati et totius nostrae patriae, Romaniae",

1. Ibid., p. 121.2. Ibid., p. 123. Ajutor venetian In Sicilia (820) ; p. 109. V. sl ibid., p. 114.3. Ibid., pp. 132-3, 136.4. Ibid., pp. 109-10, 125.5. Ibid., pp. 106-7. tin Sclavorum rex" Stefan, ibid, p. 171.6. Ibid., p. 105.7. Ibid., pp. 103, 106-7, 132.8. Ibid., p. 168. Fiul for fu botezat Vasile dupft avunculus" (ibid.

p. 169).

37

Insa acest honor" nu era o onoare" de independents. Dealtfel, dogele, cum e cazul lui Justinian, se intituleaza: consulimperial §i delegat al unui suveran ale carui titluri le da petoate : imperialis hypatus et Venetiarum dux, per reve-lationem domini nostri omnipotentis et iussione dominiserenissimi Imperatoris seu et conservatoris totius mundi,Leonis" 1). Decretele sale sunt date dupa anul domnieiImparatului 2). S'ar parea ca viata economics a Balcanilornu apartine Constantinopolului, ci Venetiei Venetienilor. Pri-vilegiile ce li fusesera acordate arata insa a ei formau oparte integranta a Imperiului. Daca ar fi fost vorba munaide relatiuni In functie de tratate, ele ar fi fost mai dese ;s'ar fi revenit asupra acestor tratate In care nu s'ar fischimbat cleat suma drepturilor de plata. Tipul privile-giului acordat la inceput Venetienilor se pastreaza mereu.Bizantul poate sa se schimbe In rela%iile lui cu strainatatea,el are lima obiceiul de a nu se schimba pentru proprii saisupu§i.

Venetia era inteatata de bizantina Meat la inceputul cru-ciatei ea n'a dat ajutor Apusenilor la fel cu celelalte Republiciitaliene. Siria ofensivei latine nu-i apartine ; ea nu vrea saturbure nici sa supere pe Imparat ; ea nu intelege sa piarda osituatie pe care si-o cAstigase §i pe care vrea s'o exploateze ;ea ramane legata de Bizant, ca un parazit bine hranit.

Daca va fi un conflict in secolul al XII-lea intre ea si Im-parat, aceasta nu e din cauza Venetiei, ci din cauza altor fapte.Dupa Vasile, restauratorul, a fost, timp de zece ani, o intre-rupere a activitatii Inoitoare in noul Bizant. S'au Incercatimparati militari. Isaac Comnenul a fost cel dintaiu ;dinastia nu a putut sa se impue In acel moment ; a fost chiar,apoi, o situatie lipsita de autoritate §i de prestigiu, in AsiaMica pericolul cel mare venind din partea Turcilor, carisoseau din vechea for patrie prin Armenia. Turburat decerturi pentru tron in interior, atacat de catre Turd inAsia Mica, Imperiul se opre§te.

Comnenii, cari au fost o prima incercare de dinastie mi-litara, revin : o familie foarte bogata, dispunAnd de teri-torii intinse, avAnd cu ele o intreaga feudalitate bizantina,

pentruca se poate intrebuinta terminal acesta, cu toateca. Bizantul, ca si tarile romane, n'a avut o feudalitateierarhizata.

1, Tafel §i Thomas, Urkunden, p. 2.2. ibid., p. 19.

38

Astfel ca, atunci cand Alexe Comnenul castiga puterea,el o reline pentru fiul sax' Ioan, care o va transmite pro-priului sau fiu, Manuil. Dad, dinastia odata stability nupoate sa eia opera cuceririlor in Asia, aceasta s'a intamplatdin cauza ea ea a fost impiedecata de pericolul Normanzi-lor stabiliti in Sudul Italiei. In timp ce amenintarea turd, lasfarsitul secolului al IX-lea, nu mai era asa de gravy, intru catei se asezasera, formand o tarkin Sudul Italiei, prin invaziamicilor cete normande, se formase un nou Bizant italian.Daca Venetienii vin la Constantinopol si inteleg sa domine,targurile bizantine, ei o fac ca parte constitutive a Im-periului, insa cand cetele lui Robert Guiscard, lui Bohemund,lui Tancred, se Indreapta spre Durazzo, ei nu mai facaceasta ca fiMd elemente constitutive, ci ca elemente strainImperiului. Vechii supusi bizantini inteleg sa castige Bi-zantul, simtindu-se mai puternici in privinta mijloacelormilitare.

Astfel ca sunt douil organizatii contra Bizantului :Venetia la Nord, pentru a Linea negotul, dar facand toategesturile de umilinta de care putea sa fie in stare, si, decealalta parte, la Sud, lumea normanda, orbits de purpurabizantina, intrebuin.tand toate mijloacele prestigiului ve-chiului Imperiu, intrebuintand chiar puteri not pentru innoi-rea Bizantului, in acela§ fel ca Egiptenii, In sec. al XIX-lea,cu Mehemed-Ali, Inaintand prin Siria si prin Anatolia,cu pretentia de a reface Imperiul otoman, inlocuind dinastialui Osman cu aceia a vice-regelui egiptean 1).

Cruciatii se Infatiseaza, si Bizantul ti raspinge pentrucain primul rand printre ei se afla aceiasi Normanzi, inainte-mergatorii inamicilor declara%i ai Imperiului. Dar, dupe ce

care nu ne intereseaza aici, intre primelecruciate si Bizant, au fost stabilite, dupe ce cruciatii,deveniti sefi de Stat In Siria, fac actul de supunere pe careBizantul 11 cerea, si avea destula dreptate sä-1 ceara,Manuil al treilea din dinastia Comnenilor, primind for-mele occidentale pentru a domina mai bine Statele de

1. Cf. crisoarea Imparatului scrisa de Psellos lui RobertiGuiscard, publicatAIn Annuaire des eludes grecques, an. 1870, p. 206 si urm.: vA considerdemn de o onoare mai mare. Chiar rudele noastre cele mai departateconsiders; Ca omare onoare faptul de a ne fi unit". Robert cu toate cide origins straina" s'a altoit pe arborele Imperiului grec" (e vorbade fiica lui Robert, logodita cu un flu a lui Roman Digenis, pe urma cuun Irate al lui Mihail VII, porfirogenetul Constantin Duc s).

39

relatille,

cruciata, facandu-se cavaler pentru a fi seful cavalerilorstabiliti pe teritoriile pe care le considers ca ale sale, voisa restabileasca Imperiul Bizantin in felul roman. Doriasa stapaneasca insusi caile Ce comert si fiindca Venetia,care indeosebi ajutase pe imparat in luptele sale contraNorman zilor, nu intelegea sA fie redusa la condiliile desupusa, far% sa pastreze macar privilegiul marilor cal decomert, ea a rezistat.

Intre Imperiu si Venetienii asa de mandri de credintafor cAtre Imperiu existase o neintelegere 1) : insula Corfufusese atacata de catre vasele republicei, care vizitaseraRodos, Chios, Samos, Andros, Modon.

Activitatea lui Manuil Comnenul trebue Inteleasa deci inacest sens. El vrea sl reia caile de comert in folosul directal Imperiului.

Nu avem deck, sa urmarim cele doua marl linii ale ac-tiunii sale. In afara de campania sa in Asia Mica, el voiasa afirme dreptul salt de proprietar asupra pamanturilorcare apartinusera Romanilor din Bizant, din timpurile celemai departate. Apoi vin campaniile pentru a 'Astra ceia ceva fi mai tarziu Serbia si la fel pArtile vecine Ungariei.

Aceste lupte permiteau comertului bizantin sA ajungala linia comertului Europei de mijloc. Au fost lupte invier-sunate timp de zece ani In panile Belgradului si Semli-nului, pentru a aceasta era marea tale ce venea dela Cons-tantinopol, si Ungaria a fost redusa, in acest timp, la osituatie de dependenta MO de Bizant.

In momentul in care Papa combatea pe Frederic Barba-rossa, cand orasele din Italia se coalizasera contra expe-ditiilor romane" ale Imparatului si primiau mai curanddrapelul bizantin 2), toate acestea insemnau ca Bizantul,dispunand acum de Calea Egnatia intelegea sa alba deasemenea un punct de sprijin pe coastele italiene. Repu-blica Sf. Marcu va face un nou si lung razboiu pentru a im-piedeca aceasta hegemonie, care acum o ameninta la eaacasa. Acesta este rolul Venetiei.

Celelalte republici italiene nu se pot compara cu ea.Venetia reprezinta cu totul altceva de cat Pisa sau Genova.Trebue facuta o deosebire numai pentru Amalfi.

Amalfi, oral cu infatisare greaca si cu calendar grecesc,

1. Archinio storico itatiano, VIII, 1845, rp. 153 si 157.2. Baer, Die Beziehungen Venedigs zum Kaiserreiche in der staufisehen

Zeit, Innsbruck 1888.

40

pronuntand unele cuvinte dupa limba greats (amvi, scriva,deliveratio), intrebuintand moneda, greutatile grece§ti §iarabe : mancosus", tari", livra din Bizant, dand numegrece§ti, construind cu Sirieni §i Constantinopolitani ca-tedrala sal), este o Venetia, o Venetie foarte rau a§ezata, carepoate fi cucerita §i care a §i fost cucerita 2). Strang intremunte §i mare, ea avea In fruntea sa un §ef care lua, ca §icei din Venetia, toate titlurile posibile, §i mai ales titluriimprumutate dela Bizant. A fost un §ir de duci de Amalfi ;paralelismul intre desvoltarea Venetiei §i desvoltarea a-cesteilalte republici de comert este perfect. Este acela§sistem, acela§ tip, numai ca la Amalfi exists din secolulal XII-lea o dinastie de duci patrici, 3) ducele-tats ",ducele-fiu", pe cari Venetia nu i-a avut niciodata 4).

Amalfi a avut c o m p t o a r e la Constantinopol. Ea aparticipat la ca§tigurile cruciatelor ; 'cetatea era celebra prinbogatiile ei, trimetand in primul rand Occidentului marfuriorientale, pe care cand Imparatul Nichifor se lauds a le are,in timp ce Occidentalii erau lipsiti de ele : bogatele costumepurtate la Constantinopol, aromatele din Orient §i altele,i se putea raspunde : avem Si not din acestea, prin mijlo-circa Amalfitanilor 5)".

Numai ca Amalfi avea desavantagiul de a fi expus Sa-racinilor mai mult cleat Venetia : o expeditie saracina inlagune era un act foarte rar. Mai mult, in Sudul Italieistabilindu-se Normanzii, ei nu mai puteau sä admits axis-tenta autonoma a acestui ducat 6).

De altfel, data in imprejurimile Venetiei s'ar fi a§ezatvre-o putere strains catre anul 1000, niciodata Venetian'ar fi jucat rolul sau.

Normanzii erau mai tari. Amalfi a §i fost supiimat.Pisa, Genova s'au format ca ni§te centre comerciale numai

pentru o activitate indreptata catre Vestul §i Sud-Vestul1. o yconella"Zin colectla de documente a lui Camera, Memorie della

Cilia di Amalfi, Palermo 1876 p. 185.2. Vezi descriptia pe care o dA Edrisi trad. II, p. 258.3. In 922 orapul este condus de cAtre un tata patricli, pi un flu protospatar ;

ibid. pp. 111, 112, 128 pi urm. Pentru Bari : Codice diplomatico barese,1897, I, p. 51.

4. Alai% de cazul lui Ursus Bonus, dux, una cum Ioanne, filio sno"(Tafel pi Thomas, loc. cit., p. 19). Dupli Musatti 11 principalo veneziano (Num)archivio venet., XXXIV) dogele. asAmAniitor in total ducilor de Calabria,de Neapole, de Gaeta, de Amalfi, avea dreptul de a-pi asocia pe fiul sau pefratele sAn.

5. Camera o. a., p. 196 pi nota 1.6. Noul for atac In 1101, ibid., p. 327.

41

african, unde ele suet rivale cu Amalfi. $i, daca mai tar-ziu, la Inceputul cruciatei, ele au avut un rol insemnat,exceptional, prima flota care venise sa ajute pe cruciati,In 1097, plecase din Genova,aceasta a fost pentruca acestedoua republici erau indreptate catre alte regiuni : a mergela Locurile Sfinte, In Egipt, era deci ceva foarte naturalpentru acei care aveau legaturi cu Africa regilor saracini.

Venetia ar fi jucat un rol cu mult mai mare Inca, dacadrumul Dunarii nu s'ar fi refacut in secolul al XII-lea.El. s'a refacut prin consolidarea regatului ungar.

Indata ce regele s'a cre§tinat §i a capatat misiunea de aconverti paganii §i schismaticii, mo§tenirea Carolingieni-lor trecand asupra regalitatii ungare, dupli ce Ungariatrecuse marea ei criza, lupta Intre partidul pagancare nu voia sa se supuna unei not politici cre§tine,, §i Intrecei ce incurajau pe Sf. *tam §i urma§ii lui, calea demijloc a Europei Centrale a fost reluata.

In cronica lui Adhemar de Chabannes, se \rad primiipelerini din Franta, Indreptandu-se catre regele Colomanal Ungariei, Guillaume de Angouleme trecand prinBavaria §i primit cu prietenie de catre Stefan, regeleUngarieil), apoi abatele Richard, poate §i contele de Anjou,Foulques, cu episcopii de Poitiers §i de Limoges §i, candcruciatii, la sfar§itul secolului al XI-lea ctiutau o cale, ei nus'au adresat Venetiei.

Venetia deci n'a fost decat mult mai tarziu un port alcruciatelor, cand lucrurile din Orient au luat alta§are. La Inceput, era, pe langa Marsilia pentru Proventali§i porturile din Sicilia pentru Normanzi, Inca o cale : aceiaa Europei Centrale, care se putea Incerca.

Dad, dupa Petru Ermitul, cruciatii apartinand mareinoblete a Occidentului s'ar fi adresat Venetiei, ea li-arfi cerut autorizatia formals bizantina. Atunci cruciata atrebuit sa ia, la inceput, drumul Ungariei.

Ungaria a ca§tigat in insemnatate prin toata aceastaactiune militara care trecea mereu, fara Incetare, pe pa-manturile sale. Ea ajunse a avea o ambitie §i mai mare :Croatia nu putea sa se mai mentie, deci ea trebuia sarevie sau Venetiei, sau Ungariei.

Supu§ii maritimi ai regelui croat nu erau numai Slavi ;

1. Tafel §i Thomas, o. c., III, pp. 65, 189.

42

infati-

mai era §i o populatiune romans, care multa vreme se pas-trase cu limba ei particulars, cu institutiile ei speciale 1).

Insulele Veglia, Arbe §i apoi toate cetatile de pe coasta,Spalato, Trau, Zara, Biograd, s'au adresat pe la anul 1075sau 1076 §i apoi la 1096 Venetiei pentru a cere sä fie primite.Doge le a trebuit A ceara Ingaduinta Constantinopoluluipentru a consimti sa fie In acela§ timp duce de Croatia §ide Dalmatia 2). Dandolo admitea sa primeasca drepturilesale dela Imparatii Vasile §i Constantin, ca §i dela vointaliber exprimata a indigenilor 3).

Daca Ungaria n'ar fi mo§tenit pe regii croati, daca ea nus'ar fi consolidat, dna ea nu s'ar fi scoborat, de la Inceputulsecolului al XI-lea, pe coasta Matt Adriatice 4), tntinzandmaim Normanzilor pentru a Incerca sa stranga marea Ve-netie Intre cele doua brate ale acestei coalitii pentru a osfarfma 6), republica ar fi avut, fats de Comneni chiarun rol cu mult mai mare. Stransa din doua parti, ea a fostatunci nevoita sa fntrebuinteze forta, la Inceputul secoluluial XIII-lea, pentru a cuceri Dalmatia §i, In acela§ timp,pentru a pune stapanire pe Constantinopolul care o renega,alungand, la sfar§itul secolului al XII-lea Inca, pe negustoriilatini din capitals, pentru a scapa de dominatia lor.

Aceasta Venetie, pe care Manuil Comnenul voia sa odistruga la ea acasa, saracind-o, aceasta cetate pe care regeleUngariei cauta sa o departeze din Dalmatia, ajunge astfel,la Inceputul secolului al XIII-lea, prin cruciata pe careo finanteaza, pe care o conduce §i o exploateaza Oa lasfar§it, sa fie stapana Zarei, apoi, dupa cucerirea ora§uluiimperial, prin patriarhul §i baili-ul sau, sa fie stapanapeste pietele de comert al vechiului Imperiu roman".Fara sa vrea, ea a atins scopul, care este unul din cele maimaxi ce s'au urmarit vreodata de catre o comuna In EvulMediu.

1. Vezl In Lenel, Dandolo, p. 112 si urm. In codex diplomaticus" deRa5lci, I, p. 26, existA pentru Zara tribuni, priori, burghezi cars se numescDominicus, Dabio, Ursana, Borbo.

2. Titlul de duce de Croatia dateazi din 1094 (Lenel, o. c., p. 101).Pentru supunerea insulelor, Railici, o. c.. I, pp. 32-3.

3. Lenel, Dandolo, o. c.. p. 227: supt Alexe Comnenul un trimes venetian seduce la Constantinopol pentru a obtinea aceste drepturi ; ibid., pp. 85-7.

4. Despre Incoronarea In 1102 a regelui Ungariei ca rege croat. veziLenel, o. c. pp. 20-1.

5. Regele Coloman ceru In cAsAtorie pe fiica Normandului Roger ; ibid.,p. 20.

43

Pentru comertul cu Orientul, acesta nu este sfar§itulconflictului, natural, intre Venetieni, detinatorii drumuluipe mare, si Unguri, cari pastrau drumul pe uscat. Intregsecolul al XIII-lea va fi prins de 4ceastA rivalitate cAreiatrebue sA i se precizeze mai intaiu caracterul, chiar de la1204, data aventurii latine" la Constantinopol.

44

CAP ITOLUL III.

RIVALITATEA VENETO- NORMANDASI VENETO.LINGARA SI IMPERILILCOMERCIAL AL TATARILOR

Data de 1204 este MI% indoiala una dinte cele mai insem-nate pentru desvoltarea comertului din Evul Mediu §ipentru raporturile dintre jumatatea orientala §i jumatateaoccidentals a lumii medievale. Insa pentru a-i intelege§i mai bine insemnatatea, trebue ne intoarcem putinIn urma, pentru a vedea a in cucerirea venetiana a Con-stantinopolului e ceva mai mult cleat se admite de obiceiuca sensul comercial al a§ezarei republicei Sf. Marcu in Orienteste cu mult mai larg decal ni inchipuim de obiceiu.

voiu incepe prin a aminti un fapt. Dupa infati§arileobi§nuite ale acestei de-a patra cruciate", s'ar crede caluarea Constantinopolului de care Venetieni se datore§teunei intamplari §i s'a discutat multa vreme cu oarecarefolos pentru amanunte, asupra abaterii cruciatei1).

S'a spus : nobilii din Nordul Italiei, nobilii Flandrei §ide pretutindeni, cari au alergat pentru scaparea resturilorregatului din Ierusalim, amenintat sä dispara, toti aceiacari voiau sa mearga pans la mormantul Mantuitorului,din ce cauza s'au oprit ei?

Atunci s'a invocat interesul Venetienilor, care este evi-dent. Venetienii ca§tigasera in Locurile Sfinte ceia ce eiputeau sa aiba, ceia ce ei erau in stare sa retie,ba chiarceva mai mult, a§a cum face totdeauna negustorul aven-turier plecat pentru a avea ceva pe care nu 1-ar fi ca§tigatprin propria sa valoare.

Zara, capitala Dalmatiei, a fost smulsa regelui Ungariei,cu sprijinul cruciatilor §i cu toata opunerea Papei care

1. V. acum Iorga, France de Constantinople et de Marie (din Revuehistorique du Sud Est europeen).

45

sa

§i

afurisia pe cruciatii cei rai cari uitasera scopul for firescoprindu-se pe coasta Adriaticei pentru a supara pe unrege avand o misiune de cruciata 1). Gael luarea Zarei de catreVenetieni §i asociatii for insemneaza de fapt intoarcerea unorcruciati contra unui rege care este el insu§i cruciat dintr'ogeneratie in alta, acesta fiind sensul permanent al regalita-tei Ungariei.

Dar, pentru Venetia, Zara, pe care o ravnise totdeauna,pe care o dominase, pe care o pierduse in unele momente,pentru a nu o lasa sä dispara niciodata din cercul viziuniisale politice, merita osteneala devierii" unei cruciate, cuatat mai mult cu cat ratacitii nu erau Venetieni : erauceilalti, §i a face sa devieze ceilalti pentru a ajunge la pro-priul ei folos, aceasta era in fond politica Venetiei. Cucapitala Dalmatiei se avea siguranta dominatiei asupratarmului oriental al MATE Adriatice. In sfar§it, a lua Cons-tantinopolul insemna a avea cartierul comercial embola"pravaliile, plata capitalei bizantine. Comertul foarte vechiual Mani Negre venea de la sine.

Si Venetia s'a gasit la un moment In fata unei situatiicare-i ingaduia sa schimbe tinta cruciatei. Ea Meuse ointelegere comerciala cu Fran cii cari se duceau la LocurileSfinte : trebuia sA i se plateasca datoria. Dar cruciatiinu puteau plati.

Pe de alta parte, mai era un al trtilea, care de asemeneatrebuia sa plateascA, imparatul detronat pe care-1 reinscau-nasera §i fiul lui : Isaac Anghelul §i tanarul Alexe, insa, cutoate sforPrile lor, nici ace§tia nu puteau sa plateasca.

Ocuparea Constantinopolului era deci o necesitate ; aju-tand, §i impingand sa se intemeieze Imperiul Latin, Venetiaretinu pentru sine, in piing proprietate, o parte din aceastacucerire a cruciatilor.

Fara trecerea acestora prin Venetia, fara intelegereacare nu putea sa fie Implinita, fara refuzul platii, din parteaimparatului Isaac §i a fiului sau, Venetia n'ar fi luat Con-stantinopolul. Un mare incident, dar un incident simplu.

Pentru istoria politica §i military chestiunea privity dinacest punct de vedere poate sa fi fost a§a. Din punctul

1. Mai mult, legator' de rudenie existau Intre Arpadieni yi aristocratiaVenetiei. Cronica din Altinum mentioneaza caslitoria Intre Leonard, fiuldogelui, conte de .4 psero. ducts Dessae filia, qui potentior fait intota Ungaria". Fratele lui Leonard, Nicolae, conte de Arbe, ia In casatoriepe fiica regelui Ladislau (p. 159).

46

:

§1

de vedere insa al relatiunilor de comert, chestiunea aceastanu a fost o Intamplare, ci un moment de desvoltare logicsal unei singure si acelea§i politici.

In cursul indelungatei neintelegeri cu Manuil Corn-nenul, intre 1162 §i 1179, a fost o expeditie curat venetiankcu mult mai importanta de cat acea de la 1204, o expeditiecare putea duce de asemenea la cucerirea Constantinopo-lului. Dace nu s'a ajuns la acest rezultat, greseala nu a fosta acelora cari conduceau expeditia, ci numai a unei boliintamplatoare izbucnite in mijlocul trupelor care nu maivoiau sä continue campania. Cronica populara a Venetiei,cuprinsa in compilatia care se numeste, intr'un mod cu to-tul nelogic §i gresit, Cronica din Altinum", pentru unelementiuni privitoare la acel punct de pregatire a Venetiei carea fost Altinum, ne face sa vedem bine marile iluzii pe caresi le nutreau Venetienii in ceia ce priveste rezultatul acesteiintreprinderi.

Venetia Marina In acest moment 120 de vase : niciodatao flota militara de o a§a insemnatate nu se Indreptase catreapele Levantului. Dogele el insusi conducea expeditia, §itrebue sa ne reamintim ca el nu putea sa paraseasca a sacapitals fara o permisiune cu totul specials. Ragusa a fostocupata de catre un viconte 1), Eubeia, Chios, Lesbos,Schiros au fost vizitate, Lemnos de asemenea a fost ravnita 3).

Expeditia era determinate de intentia de a pune maimpe Imperiul Romaniei.

La 1147 se acordase Venetienilor un privilegiu de catreManuil. Acest privilegiu, acest tratat, trebue luat numaiin clauzele sale si fara niciun gand la felul In care era con-siderat de 1nsasi constiinta acelor pe cari-i privea.

Cronica mentionata lamureste cu privire la aceasta. Impa-ratul se obliga sä pastreze Venetia ca pe propria sa Romanie ;sä iubeasca pe fiii Venetiei ca pe propriii sai fii 3) Si sä li deaRomania Intreaga (Romaniam totam) pentru a se servi eisinguri de ea (ut ipsi soli utantur ea in mercationibus suis 4).

Deci ei credeau a Imperiul li apartinea exclusiv subraportul relatiilor economice si comerciale.

1. P. 165.2. Vest F. Besta, La call= del V eneziani in Oriente per ordine dell'im-

peratore Emmanuele Comneno e le sue conseguenze nella politica internsed eslera del comune di Venezia, Feltre 1900.

3. DupA cuvintele spuse de Manuil trindsului Venetiei.4. Pp. 162-3.

47

Si pentru ca Manuel Comnenul voia altceva, atunci eivoira, A restabileasca tratatul In toata intinderea lui ; eivoiau sa-§i insu§easca aceasta Romanie" care credeauca li fusese atribuita prin tratat. Se preparau sa meargaasupra Constantinopolului, cand interveni acea boala §irevolts a echipagiilor, care nu mai voiau sa urmeze expeditiain aceste imprejurari ; dogele i§i propunea sa o reia, candfu omorit la Venetia de catre masele populare exasperatede a fi fost duse Mtn:, expeditie grea, care nu putea sa-§iatinga scopul 1).

Astfel ca aceia ce s'a facut la 1204 este repetarea a ce sepetrecuse cu treizeci de ani inainte, acum cu o colaborarepoate nedorita, folositoare intr'un moment oarecare, darpericuloasa in altul.

Dupa victoria comuna, and Republica cere §i ()Mineun §fert §i jumatate din Imperiul Romaniei", cu toateporturile insemnate ale lui, §i chiar unele ora§e din inte-rior ca Adrianopol, pe care ea nu 1-a administrat direct,dar care totu§i ii era rezervat prin tratatul impartirii, nuni putem da seams de socoteala exact ce se facea pentrua determina acest §fert §i jumatate". Pentru ca exista Im-periul real §i exista Imperiul de drept, §i eu cred ca s'a cal-culat in felul acesta : se lua Imperiul de drept, Ins Venetiaretragea §fertul sau adevarat, caci, in acest fel, avand coas-tele, porturile se voia in acela§ timp §i folosul tailor inte-rioare. De altfel, Imperiul Bizantin avand inainte de toatestapanirea marii §i.a a§ezarilor de pe coaste, a avea coas-tele, a-§i asigura dominatia asupra Marii, insemna infond a avea Imperiul.

Si ceia ce se da cruciatilor, Imperiul Constantinopolului,care era prevazut, regatul Salonicului, care rezultase dinimprejurari,Venetia ar fi ocupat §i Salonicul ca §i celelalteporturi ale Imperiului Bizantin, aceasta nu insemna alt-ceva, de fapt, cleat riscul, cleat pericolul §i catastrofafinals.

Ei trebuiau sa faca paza astfel, buns sau rea,in interior.Ei continuau sa ramaie cruciati, indeplinind acuma, dupaofensiva, o functie de defensive, in folosul tutu§ al corner-tului venetian. Si chiar Venetia se aranjeaza astfel Incatsa poata rapi Imparatului Constantinopolului eel mai mare

1. P. 167.

48

numar posibil de vasali, ocupand toate pietele care nu erauocupate de catre altcineva.

Genovezii se stabilisers in mod provizoriu in insulaGreta dupa aventura cretana a contelui de Malta, HenricPiscator prin gratia lui Dumnezeu Si a regelui", adeca a re-gelui Siciliei, §i a comunitatii Genova, conte de Siracusa§i prieten al regelui", care, urmand pilda piratilor arabi,urmarea un vis maret de fitting dominatie pe aceste marl 1).

Venetia potrive§te astfel lucrurile, incat face sä disparaaceasta dominatie genoveza trecatoare in Creta §i, In acela§timp, ea face Intelegeri §i incheie tratate cu toti cei ce potsa -i dea ceva mai mult din dominatia Romanier. Era maiintaiu in insula Rodos un Grec, Leon Gabalas ; Venetia11 ca§tiga de partea sa. Cad ea, care este o comunitate, unStat al burgheziei, incalca domeniul feudal §i se facesuzerana vasalilor. La Karpathos va avea un alt vasal.Mai tarziu un Sanudo se a§eaza pentru sine, dar recunoa§te,in acela§ timp, autoritatea superioara a dogelui.

Piratul Leon Vetrano este gonit din Corfu. In Negro-ponte familia venetiana dei Carceri devine vasala a Repu-blicei. Inca un nou vasal: Villehardouin, care, in tovara-§ie cu un alt senior francez, stabile§te In peninsula Pelopo-nez dominatia sa feudala. La 1210 exista de asemenea untratat cu Epirul, unde se a§ezase dinastia de protestare§i de rasbunare a familiei Duca2). Si din 1205 Venetia cautasä se a§eze pentru totdeauna la Durazzo pentru a sta.'paniCalea Egnatia. Ea va pierde Durazzo pentru a-1 relua maitarziu, insa nu-1 va putea 'Astra.

In fond, ea era greaca. Daca nu in ce prive§te limba,era greaca in felul ei de a actiona politice§te, cu toate cslatina scrisa la Venetia pe la inceputul secolului al XIII-leae aproape indescifrabila, ceia ce se atribue nu §tiu cariiinfluence lombarde. Jar limba pe care Martino de Canaleo prefers pentru cronica sa este franceza, aceasta ffindinternationals. Venetia, mo§tenitoarea fara riscuri a Ro-maniei", pe care ea le lasa bucuroasa cavalerilor, era greacaea Insa§ In acest mediu grec,

Dar nu trebue sa uitam ca nu numai Venetia putea sa reclame

1. El este expuizat de catre piratul genovez care era numit comes Ala-manus".

2. SA mai notilm cII. lnainte de a lua fn casitorie pe flica regelui nor-mend Tancred, Petru Ziani fusese sotul Mariei, dukissa de domo Bast-forum" (Chronicum Altinum, p. 197).

49

*i

drepturi de stapanire asupra acestei Romanii". Mai era oalts putere, dar care nu era o republics de burghezi, oorganizatie oarecare de cetateni, o lume negustoreascacuceritoare §1 dominatoare : aceasta era o monarhie, mo-narhia Italiei, avand o coroana regala, dar ale carii originiapartin toate epocii bizantine, ale cArei radacini se InfigIn pamantul bizantin. Acesta era regatul lui Roger al II-lea§i al urma§ilor lui, regatul normand.

Acest regat normand ajunsese sa Intre prin mo§tenireIn manile Hohenstaufenilor, al caror §ef, Frederic Barba-rossa a, strabatut de-a curmezi§ul, ceva mai Inainte de 1204,Peninsula Balcanilor, Indreptandu-se spre Constantino-pol, a carui cucerire el parea numai a o amana, ceia ceVenetia, vechea sa dupnana, 'Area ca o *tie 1).

Aceasta dinastie germanica a reu§it, prin casatoria luiHenric al VI-lea, fiul lui Frederic Barbarossa, cu principesaConstanta, mo§tenitoarea Celor Dona Sicilii, sa. Intemeiezeacest Stat cu origini bizantine, cu un caracter pe o treimelatin, pe o treime grec 2), pe o treime arab, care are toate inte-resele sale In Marea Adriatica, Inca din epoca batranului Ro-bert Guiscard, tinzand §i el catre stapanirea oraplui Durazzo.Adica, atunci cand Venetia era de partea Imparatului,Normanzii erau inamicii Imperiului, §i, data i s'ar fi intamplatVenetiei sa fie dmmana Imperiului Bizantin, Normanziis'ar fi presintat imediat, ca aparatorii acestui Imperiu 3).

Acest Stat regal din Sudul Italian, care avea pretentiiasupra intregii It 'tlii, nu poate ingadui stabilirea Venetieica singurA mo§tenitoare a Imperiului din Bizant §i astfel,intre expeditia venetiana din epoca Imparatului Manuel, §iIntre luarea Constantinopolului de dire Venetieni §i cruciatiIn 1204, Hohenstaufenii, adoptati de catre dinastia nor-manda, au voit sA rite lovitura lor.

Nu se va spune niciodata destul despre Insemnatateaplanurilor facute de Henric al VI-lea pentru stapanirea

1. Chronicum Altinum, p. 161.2. Roger I 'undue manastirea greaca a MAntuitorului. Roger al II-lea vru

sA aibA un 1 caun metropolitan oriental. Vezi nota urmatoare. Contra luiHenric al VI-lea Bizantul tricheie un tratat cu Venetia in 1198 (vezi Tafelsi Thomas, . ,. la aceasta datA) In schimb Genova era Bata sA atacepe Greet In 1187 (Schaube, Gesch. des Handels, p. 250).

3. Vezi Heinemann, Geschichte der Normanen in Unteritalien andSicilien, I Leipzig, 1894 ; La Lumia, Starlet della Sicilia sotto Guglielmoit Buono, 51 cartea lui Erich Caspar, Roger 11 (1102-1064) laid dieGrandung der normanisch-sicilianischen Monarchic, Innsbruck, 904:

50

Orientului. El lucra ca Imparat, fara Indoiala, ca Imparatcare se gandia la vechea unitate a Imperiului, care gasianeinteleasa Impartirea, ce se credea ca reprezinta undrept mai bun o forma religioasa preferabila. Era untimp In care antichitatea refncepea sa Invie, Si s'ar fi pututgandi, cum fi atribuia un izvor grec, de a reihnoiepoca Antonini lor §i a Augu§tilor. Testamentul lui chiartontine dorinta cruciatei 1). Daca Intamplarea care a fostmoartea nea§teptata a lui Henric al VI-lea n'ar fi inter-venit, de sigur ca luarea ConstantinopOlului de. catreVenetia *i cruciati ar fi fost imposibila. Mo§tenitorul CelorDona Sicilii, Frederic al II-lea, find un copil, din aceastacauza Venetia, scapand de rivalitatea necesara, logics, 'aregatului Siciliei, a ajuns sa puie mana pe Constantinopol§i a fncercat ss realizeze acea teorie a Romaniei comerciale"integrals, intrata supt dominatia stapanirei ducale 2).

Insa nu era numai regatul din Sudul Italiei In stare sa taedrumul Venetiei §i sä sfarame un arzamant care se tufa-tisa la Inceput supt auspicii a§a de fericite §i de straluci-toare. Mai era Inca Statul ungar, arzat In Panonia.

Daca s'ar urea sa se explice istoria Ungariei prin desvol-tarea unei fiinte nationale, a unei puteri nationale, s'arcadea mereu dintr'o grerala Intr'alta s'ar mic§ora chiar§i ceia ce natiunea ungara poate cere In mirarea generalsa umanitatii. Acesta nu este primul caz cand cineva pierde§i ce are dreptul sä ceara atunci eand pretinde prea mult.

De fapt rolul Ungariei a fost foarte mare, dar In afarade ideea nationals, care nu exista nicairi la inceputul se-colului al X1E-lea.

Regii Ungariei, cart sunt §i ai Croatiei §i ai Dalmatiei,vor dua; mai tarziu, fn timpul secolului al XII-lea §i alXIII lea §i alte titluri foarte semhificative, nereprezintando realitate In orditea geografica, dar care Inseamna totu§iuna In alt ordin, ideologic, a caret impcirtanta nu poate säfie de ajuns subliniata pentru Intreg Evul Mediu.

Titluri ca : rege al Rasciei, adica al Orli Ras, care la ori-gine este formatiune politica sarbeasea, rege al Bulgariei,rege al Cumaniei, asupra Cumanilor veniti din stepa,pcpu-latie uralo-altaica dominand pans pe malurile Dunarii,

1. Toeche, Kaiser Heinrich VI. p. 271.2. Winckelmann, Geschichte Kaiser Friedrichs 71. and seiner Reiche,

51

si

si

$i

1,1863.

astfel !neat viitoarea Muntenie §i Moldova, figurau in aceltimp ca Wand parte din Cumania.

In acela§ timp se observe la Arpadienii din secolul alXII-lea o dubla linie de conduits.

Mai intaiu ei cauta frontiere bine determinate §i frontierepopulate, bogate, la Sud.

Statul Ungariei, care nu era limitat pentruca misiuneaapostolica era fare margini, putea, dui:4 cum a §i Incercat,sä se intinda In partea Rusiei Roil Occidentale ; §i a fostun moment cand a ravnit succesiunea principilor §i regilordin: Halici. Urma§ii lui Coloman, stapanul Slavilor delaAdriatica, au avut legaturi de rudenie cu urrqa§ii vechilorprincipi cue Chiev ; uncle regine ale Ungariei an vent dinaceasta Rusie.

Dar ce se observe in secolul al XII-lea este parasireaacestei directiuni care prezinta greutati, din cauza padu-rilor din Moldova §i din Galitia. ,

Tendinta este in.dreptata acum catre Peninsula Balca-nica, §i pentru a. avea aceasta frontiere bogata, se is maiintaiu Transilvania locuita de Romani, dar avand §i §efipecenegi can nu locuiau acolo de obiceiu, hind ni§te sta-panitori de departe, cum au fost 'Mull mai tarziu. Nuerau ni§te barbari de felul celor maghiari, distrugand co-mertul prin raitele for de prada. Din contra, In legendadespre Sf. Bruno, povestita de Adhemar de Chabannes,care se duce In provincia Pecenegilor pentru a le predicadespre Mantuitorul 1)", apostolul trebuind sa moara acolomartirizat, se vede ca se gasiau sub stapanirea for negustori,ca aceia can au adus regelui Boleslas capul martirului,pe un vas 2). Bizantinii a§ezau Patzinakia" for ca Statconsolidat Intre Turcia" maghiara §i Rusia" 3).

Ungurii au patruns deci In %ara transilvana de dincolode paduri" prin uncle trecatori ale muntilor, de-a lungulraurilor, grabindu-se sä ca§tige locurile unde se gaseau mine,ocne de sare, §i an Intrebuintat atat puterile lor, cat §iputerile supu§ilor, pentru a 'Astra aceste prime pozi-tiuni cucerite In tare strains. Ei an adus un episcop §ialaturi de el, comandantul militar, dupe sistemul carolin-gian, pe care ei nu 1-au schimbat intru nimic.

1. P. 153.2. Ibid.3. Annuaire des eludes grecques, IX (1875), articol de Miller.

52

Dar atata nu era destul. Chestiunea care se punea pentruei, In momentul In care ei detineau calea mijlocie a corner-tului european, era de a avea la aceasta frontiers, catreDunarea inferioara, o lume in putinta de a plati dad§i de a Impopora regiunea ce i se incredinta, capabila chiar(aceasta nu se spunea, insa era in intentia regelui) de odesvoltare proprie. Trebuiau sa se a§eze tarani, dar taranicari sä fie adu§i dintr'o tarn cu ora§e §i cari, gasindu-seintr'o alt's tarn unde nu existau ora§e, sa fie in starela cel dintai prilej de a intemeia ei in§i§i centre ora§e-ne§ti.

Aceasta este obar§ia a§ezarii, In secolul al XII-lea, aSaxonilor, Sa§i" pentru Romani, nume venind dela faptulea Germanii erau cunoscuti in aceste regiuni mai cu seamsca lucratori in mine §i ace§ti lucratori veniau din adeva-rata Saxonie, In timp ce coloni§tii veneau din regiuneaRinului §i a Moselei. Ceia ce in adevar arata, In afar% demarturiile cronicilor §i documentelor care vorbesc despreFlandrenses", e chiar dialectul acestor Saxoni din Tran-silvania §i cateva nume de localitati.

Dar, in acela§ timp, pentru a trece peste singuratatile",foarte relative, ale acestor tari §i pentru a ajunge in Penin-sula Balcanilor, Arpadienii credeau, cu dreptate, a maiera Inca un lucru ce trebuia obtinut, §i anume legaturi culumea latina. .

*i ei au avut ideia, chiar inainte de Andrei alII-lea, regele cruciat dela inceputul secolului al XIII-lea,de a se substitui Imperiului Latin din Constantinopol.Ei vedeau a acest Imperiu era un organism incapabil dea trait §i care s'ar fi putut mentine numai cu doug condi-tiuni : data s'ar fi continuat imigrarea cavalerilor din Oc-cident, a feudalitatii occidentale, spre aceasta parte,dar ea se indrepta mult mai natural catre Statele francezedin Sfantul Pamant §i dace el ar fi avut sprijinul real,sinter §i devotat al Sfantului Scaun, care, el insu§i segandia la foloasele pe care i le-ar fi putut aduce ImperiulLatin. Dar, In fond, Sfantul Scaun cerea mult mai multdecal protectia asupra Imperiului Latin dela Constantino-pol ; era timpul cand el impunea lui Frederic al II-lea,ajuns la maturitate, A declare a el nu intelege sa retiein acela§ timp cu coroana imperials §i coroana regale aCelor Dona Sicilii, §i, danduli seams ca aceasta formatietrecatoare va disparea, Roma, In cautarea unirilor reli-

53

gioase, se ingrija sä pastreze posibilitati de legaturi cuGrecii.

Daca regii Ungariei nu au ajuns la Constantinopole cuo armata rear& cu posibilitatea ajutorului §i aprovizionariipropriului lor domeniu, aceasta se datore§te faptului caei au fost impiedecati mai intai prin crearea noului Statbulgar.

Iata, in cateva cuvinte, ce era acest Imperiu §i maicu seamy care a fost insemnatatea lui in desvoltarea co-mertului din Evul Mediu.

Bulgaria era o traditie, era un sprijin ideologic maimult cleat o realitate. Daca se voia sa se construiasca unStat contra Bizantului, trebuia sä i se dea acest nume. Cea de-a doua Bulgarie, se Meuse sprijinindu-se inainte de toatepe Albanezi, Romani §i Slavi cu un alt caracter decat acelal Bulgarilor.

Cea de a treia Bulgaria" a fost creatia unor §efi romanicari venisera din Tesalia : Petru, Asan §i Ionita.

Rasvratitii furl primiti cu simpatie de toti cei carora ledisplacea Bizantul, pentruca el administra rau §i cereaimpozite grele.

Grecii aclamau pe oamenii de aceea§i religie cu ei, cutoate a intre ei §i Bulgari era oarecare du§manie, ca tova-ra§i de limbA contra eterodoc§ilor latini din Constantino-pol, deosebirile nationale neavand nici pe departe impor-tanta pe care au avut-o mai tarziu.

Dar rapedea desvoltare a acestui nou Imperiu, prospe-ritatea care a tinut cel putin un veac, se datorau oare am-bitiei §efilor, unui oarecare avant al supu§ilor lor, uneicaste militare gata de lupta, unei ideologii speciale ?

Eu cred ca nu a fost nici ideologia, nici sentimentul natio-nal, nici ambitiunea celor trei §efi de pastori cari au hotaratcrearea acestui Stat §i a credincio§ilor lor. Trebue atuncisä ne oprim la lamurirea ca Taratul Asane§tilor, a caruiculme se gase§te pe la mijlocul secolului al XIII-lea, suptdomnia lui Ioan Asan, care spera sa fie Imparat la Con-stantinopol, §i i-a lipsit prea putin pentru a intrece, in mersulcatre acela§ tel, pe Imparatul dela Niceia, venit din Orientulasiatic, datore§te cea mai mare parte din elementelesale de progres caii de comer care it strabatea.

Venetia era stapana Romaniei", doamna marilor §ia drumurilor care plecau dela Mare. Ungaria era regalitatea

54

care, In afara de drepturile sale date de care Papalitate,cauta sa se impue In Balcani pentruca ea represinta cea-lain cale de comert, calea transversals, a Belgra-dului. Statul bulgar se formeaza, se pastreaza si is titlulimperial ce i se recunoaste, pentruca, avand Durazzo, eldornina vechea Cale Egnatia care ducea direct la Con-stantinop ol.

Se poate spune ca erau, In afara de molaticii Latini delaConstantinopol, cari nu faceau decat ss cerrasca ajutoareRomei, In afara de fantoma latina, care n'a avut niciodatao existents concreta, trei State, pentruca erau trei curentede comert, legate de trei drumuri.

Acum, aproape dupa §aizaci de ani dela stabilirea Impe-riului Latin, Grecii din Niceea au cucerit Constantinopolul

- aproape fara nicio 1mpotrivire.Importanta pe care cucerirea de catre Greci a Constan-

tinopolului o poate avea pentru noi, nu exists totusi pentrucontimporani. Mai Intaiu pentruca acest Imperiu Latin eraconsiderat de mult timp ca un muribund. Era un ornbolnav" la Bosfor, Inainte de 1204, dar mai tarziu el se va punepe picioare Maud o calatorie In Asia Mica, foarte priel-nica sanatatii sale, In timp ce celalalt om bolnav", care11 Inlocuise, neputand ie§i din fatalitatea constantinopoli-tana, moare.

Cronica lui Martino di Canale, ocupandu-se de aceastareluare a Constantinopolei de catre Greci, nu vorbestedecat de accidentul fericit care s'a Intamplat priceputuluice era numit Seniorul Palialog".

i aceasta-i totul.Dar, In momentul cand Latinii au disparut de la Constan-

tinopol §i cand Paleologii au reluat stapanirea ora§uluiimperial fara sail mai poata vre-odata aminti trecutul,Statul bulgar el Insu§i era Intr'o stare de profunda decadere.

Venetia gasise o rivals In Genova, care, dupa ce se unisechiar cu Venetia pentru a combate pe Pizani, aliatii luiFrederic al II-lea In planurile asupra Locurilor Sfinteschimbase directia In desvoltarea sa economics. MihailPaleologul ca§tigase Constantinopolul cu sprijinul celor-lalti Italieni, §i el trecu dominatia comerciala a orapluiimperial §i a Imprejurimilor asupra asociatilor sai, a carormica flota 11 sprijinise, ramanand ca ei sä apere aceastarestauratie greaca.

55

Genova nu putea sA aib A totusi proiecte asupra Romaniei",ca acelea ale Vene %iei, care nu se va mai ridica niciodatA inOrient, dupA lovitura ce i se (Muse la 1261. Pentru comertulinterior, Arpadienii, la capatul puterilor lor, muriau.

Dar atunci, tine va putea sA is locul puterilor dispArute ?Imperiul TAtarilor.

El se formeazh, putin Inaintea jumatatil secolului alXIII-lea, In Imprejurari care merits o scurta lamurire.

Statul Avarilor Inlocuise, pe acela§ teritoriu, Statul Hu-nilor. Dominatia Pecenegilor si a Cumanilor n'a fost decatcontinuarea dominatiei Avarilor prin accias rash, sub unalt nume, data nu in Panonia, cel putin In Wile Duaariide jos. Ungurii ei Insisi au reprezintat, ca rasa, Intre Avarisiintre Pecenegi si Cumani, sau alaturi de acestia din urma,aceias dominatie uralo-altaica.

Pentru Bizant, ei erau Turd" ca si ceilalti.Dar Pecenegii, cAutandu-si norocul In Peninsula Bah

canica, au fost distrusi de Bizantini, catre sfarsitul secoluluial XI-lea. Cat despre Cumani, regele Ungariei intervenisi li impuse trecerea la crestinism, prin misionari pe carifi trimitea si fi ocrotia.

Odata cu prezenta unui episcop cuman incepe si domina-Oa ungara In aceste regiuni. Paganii, putin numerosi, revinin step's si se pierd acolo ; altii tree In Ungaria chiar, undevor exista mult timp, formand una din populatiile supuseautoritati i regelui.

Un gol s'a format totusi astfel In aceste regiuni. RegeleUngariei a distrus celelalte stapaniri uralo-altaice, dar elnu a putut sa le Inlocuiasca, el care auta in toate pArtileSasi si alte elemente pentru a Impopora propriile sale regiuni.

La Inceputul secolului al XIII-lea, unul din regii Un-gariei a avut o mAreatA ideie, care, bine Infaptuita, ar fischimbat soarta acestor tinuturi, Irisa o ideie care ar fi fostcu totul nenorocitA pentru toate natiunile care traesc de-oparte si de alta a DunArii. El a chemat pe Cavalerii Teu-toni. Germanii dela Ierusalim au fost asezati In Transil-vania meridionala, alaturi de orasul coroanei", Kronstadtpentru Germani, Brasovul Romanilor, sau Brasso pentruUnguri.

Cavalerii aveau toga libertatea sA se IntindA panA laDunAre. Ei au depAsit ehiar programul for regal grAbindu-sesA adune toate teritoriile care nu trebuiau sA li revie decat

56

mai tarziu. Nestatornicia lor a fost curand pedepsita. Cumei luau aere de autonomic, care nu conveniau regalitAtiiungare, ea i-a atacat §i, cu tot sprijinul Sfantului Scaundat cavabrilor, ea a constrans pe Teutoni sa paraseascatinutul Transilvaniei §i al Munteniei superioare pe care-Icuprinsesera.

Mai tarziu ei au fost chemati In Prusia, Insa, daca nu s'arfi produs neintelegerea intre ei §i regele Ungariei, pe tar-murile Dunarii ar fi fost o colonie germanica, §i, dupe cumse vede, aceasta realizare nationals ar fi schimbat cu totutaspectul Sud-Estului european.

Dar, °data Teutonii plecati, regele Ungariei nu a avutcu ce Inlocuiasca. Fara Intarziere, peste Cumanii adancdestramati de Ungaria, vin Tatarii, supt urma§ul mareluicuceritor al Asiei Centrale §i Occidentale, Ginghiz-Han.

Ei au facut mai intaiu ce facusera, inaintea lor, Ma-\ghiarii . Au inceput 0 devasteze, §i isprava lor s'a Intins'Ana la coastele Adriaticei. Regele Ungariei, nefiind in stare'sa se opuna Inaintarei lor, calla scapare in acea parte atarmului Dalmatiei, de unde va reveni, mai tarziu, foartemirat de a regasi o tars unde i§i putea relua stapanireacare parea distrusa pentru totdeauna.

. La conciliul de la Lyon, toata cre§tinatatea occidentalsse ocupa de soarta Europei Intregi, In urma navalirii TA-tarilor 1). Fiecare Intelegea ca un pericol a§a de ingrozitor nuamenintase Inca niciodata civilizatia cre§tina. Dar trebuesa ne oprim aici, de §i tinand seama de toate neno-rocirile pe care *le-a provocat aceasta navalire , in ceia ceprive§te caracterul distrugator al Tatarilor.

Cand Tatarii s'au inapoiat, ei au parasit Ungaria, Tran-silvania, pastrand numai stapanirea asupra Ru§ilor. StatulChievului dispare, iar Moscova se ridica mai tarziu, ca ocontinuare a dominatiei tatare : nici bizantin, nici slay-§i cu atat mai putin occidental, acest Stat nu va face decatsa repete dominatia Mara In steps.

In acela§ timp, Tatarii au avut supt maim lor, daca nuintreg teritoriul tarilor romane, cel putin ceia ce va forma

1. Vezi naive mentiune in Martino di Canale Maintes lois y furentdites ileuc, et de secore la Sainte Tere dela la Mer et de secore l'Em-pire de Constantinople et de aler chascun en contre les Tatars por ce queit manivent le char humaine" (p. 404).

57.

sa-i

(

mai tarziu Moldova. Ei se sprijiniau la Sud pe Crimeia,detinand gurile tuturor raurilor Rusiei meridionale : Mon-castro, sau Cetatea-Alba, cu limanul Nistrului, Tana, la guraDonului, Lerici, la aceia a Niprului. Era un Stat cu totul civi-lizat, care ni este cunoscut, la star§itul secolului al XIII-lea,prin calgtoria lui Marco Polo. Vizitand Imperiul lui CubilaiHan dela hotarul Tatariei asiatice Si a Chinei, Venetianulpoveste§te lucruri cu totul nea§teptate privitoare la organi-zarea economics a acestui imperiu imens care se Intindeadin China panA la hotarele Ungariei.

Avea hartie-moneta. Orice negustor trebuia ss depuiefn te7aurul Hanului aurul sau, argistul, pietrele pretioase,perlele sale, §i el primia ceia ce Marco Polo nume§te, Infrantuzeasca sa, corespunzatoare francezei lui Martino diCanale, ochartrete". Cu aceasta hartiuta", purtand pe-cetea Hanului, se putea pleca din Altai pentru a ajunge laCarpati. Negustorul venetian 1§i da seams de foloaseleacestui sistem, mai ales cu privire la greutatea de a manuipiesele grele de metal din Evul Mediu.

Pe drumurile importante existau po§te cu statiuni. Sevorbe§te de 10.000 de astfel de popasuri, de 300.000 cai in-trebuintati pentru comunicatii.

Primele drumuri plantate cu arbori le datorim 'Patarilor.E un capitol In Marco Polo in care se spune ca la fiecaretrei sau patru unitati de mOsura era plantat un arbore 1).Si, cand cineva taia unul din ace§ti arbori, el primia imediatpedeapsa cuvenita.

Acest Stat reprezinta oricat o forma superioara a civili-zatiei Evului Mediu. El tnfAti§a, pentru comertul lu-mii, unul din cele mai bune mijloace de comunicatie osigurantO a legaturilor ce nu se cuno§tea altadata.

Teroarea Hanului stapania toatO organizatia, care poate fisocotitl perfecta pentru aceasta epoca. Si sistemul a fostatat de durabil, %cat el a rOmas In Rusia pans la sfar§itulEvului Mediu, ba chiar pans mai tarziu de aceasta epoca.Moneta rusk denghi", poartO, pans astAzi, numele moneteiMare.

Sistemul vamal 2) s'a pastrat pans In.secolul al XVIII-lea,

1. Toutes les mestres voles que vont li marchans et messages et toutesautres genz sont plantd gram arbres l'un pres de l'autre, a deux ou troispas ; Pauthier, Marc Poi, 1865, pp. 321 urm., 337, 342. Depozit de granpentru caz de foamete, ibid., pp. 345-346..

2. Pauthier, o. c., p. 326.

58

§i

nu numai In Peninsula Crimeii, dar §i In Moldova, care aconservat chiar termini Mari. In amandoua -Wile existsaceea§i Impart-ire a marfurilor In doua categorii : cele ceerau taxate dupa felul for §i cele ce se taxau dupa greutate.

In amandoua Wile era vama cea mare" §i vamacea mica". Tot astfel vama centrals §i dreptul suveranuluide auf rezerva anume articole de comert. In sfar§it atribui-rea unei parti a veniturilor cutarui ofiter sau cutarii insti-tutu i.

A fost chiar o fncercare, aceia a lui Ciochi 1), de a Intro-duce sistemul Mar In Balcanii bulgari. Si abia la Inceputulsecolului al XIV-lea se produce o restauratie cre§tina,dar ea nu se datore§te decat noi.i cal de comert, care suptraportul economic, va fnflori In tot timpul secolului alXN -lea.

1. De undo Ciurchii iepni, 1 Ingii TAtArag.

59

CAP ITOLUL IV.

NOUL REGIM AL COMERTULUI PE DUNAREADE JOS SI INTEMEIEREA STATELOR

ROMANESTI

Ni inchipuim de obiceiu ca navalirea tatara a distrusaproape regatul Ungariei, iar unele izvoare, ca, de pildg,povestea calugarului Roger, redata Inteun ton plangator,face sA se creada ca, dui-A trecerea hoardelor conduse decatre descendentii lui Ginghiz-Han, unele regiuni nu s'armai fi putut reface niciodata.

Se poate Insa opune poemului jalnic" al lui Roger,faptul ca, dupA cateva luni, regele Ungariei revenind de petarmurile Adriaticei, nu numai a regatul a putut sg-§ireia desvoltarea naturals, ci imediat dupa disparitiaMari lor noua regalitate ungarA, angevina, a Incercat sAintemeieze ceva nou. Si, daca desvoltarea regatului nu afost ascendents, nu sunt vinovati TAtarii, ci slAbiciuneadinastiei Arpadienilor, precum §i disparitia cauzelor careo adusesera pans aici.

Iar, daca marea pustiire a 'Mari lor ar fi distrus, prinjafurile hordei, provincii Intregi, ar fi fost cu total imposi-bil de a se reface regatul, de a se Incerca la cate-va deceniimai tarziu, sä i se dea not provincii economice.

Dar mai este o urmare, de §i mai mare Insemnatate.CAtre jumatatea secolului al XIII-lea, regele Ungariei

chiama pe Cavalerii Ospitalieri §i vrea sA-i a§eze la Dunare.Deci, regalitatea ungara, care Meuse mai inainte apel la Ca-valerii Teutoni, voind sa Intemeeze, la inceputul secolului alXIII-lea un fel de Prusie dunareana, s'a gandit, putin timpdupa ce nNvalirea Mara se retrasese, a aduce pe cavaleriifrancezi, latini", din Ierusalim, pe valea fluviului.

6o

Privilegiul dat cu acest prilej existal), §i el formeaza untildin actele cele mai vechi §i cele mai insemnate In acela§timp, pentru primele intemeieri romane§ti In aceasta vale.El a fost confirmat de catre Papa, cativa ani In urma, astfelca exists o oarecare probabilitate ca acest privilegiu, acordatde catre regele Ungariei maestrului Raimbaud, represintandcel putin o parte dintre Ospitalieri, a fost pus In executie.

Era vorba, nu numai de a crea un zagaz contra presen-tei §i desvoltarii puterei -Mare in aceste parti dunarene,ci, in acela§ timp, de a obliga civilizatia Latina, represintataprin regele cruciatelor, sa deschida comertului Occiden-tului, pe care el avea misiunea sa-1 pazeasca, regiunicare, pans atunci, traisera in conditiuni modeste, stranslegate cu neamul care locuia Cara, dar nu avea scopurimai Inalte cleat valoarea istorica a neamului romanesc dinsecolul al XIII-lea.

$i iata ca regele Ungarici Intelegea sa li dea cu multmai mult cleat obtinusera Teutonii.

Mai Intaiu, totimuntii. Apoi, stapanirea primelorintemeireipolitice romane§ti In aceste regiuni, mai cu seams In parteapans la raul Olt, cu conditie ca Romanii sä pastrezeautonomia lor, dar, in loc de a avea legaturi de supunere,foarte relative, cu regele Ungariei, sä le alba cu Ospi-talierii instalati de catre acela§ principe. Mai departe sepomenesc de unele puncte pe Dunare Semlinul sarbesc,Celeiul romanesc, cu pescariile lor.

$i amintirea pescariilor arata ca exploatarea economicsa Dunarii incepuse in vederea aprovizionarii cu pe§te decare avea nevoie Transilvania, mai cu seams pentru marileposturi ale Bisericei ortodoxe. Acestei stapaniri fi scapanumai RomAnii de dincolo de Olt, cei ai Voevodului Se-neslay.

Imprejurarile care an adus disparitia acestei a§ezari a§ade trecatoare nu se cunosc §i nici nu se poate macar fixagradul insemnatatii ei ; n'a fost poate cleat o vizita deinformatie.

Dar privilegiul regelui avea §i un stop mai Indepartat.In acela§ act, se spune ca acei cavaleri vor avea un portla Adriatica, la Scardona. Li se da Scardona, pentruca,

1. Cu grepli de nume (Lyrtioy" In loc de Litovoi, ,,Lityra" pentruacelag; nume) §i In Delaville-le-Roux, Carlulaire, II, p. 165 urm.,anul 1247. Se Intrebuinteath de obiceiu editia lui Zimmermann-Werner,Urkundenbuch der Deulschen in Siebenbflrgen, J.

6i

;

gci

In acel timp, Venetienii detineau Dalmatia, cu Zara, §iIn acest mod, se deschidea un alt debu§eu pe Marea deVest a regatului. Se crea o noun cale de comert plecandde pe coasta Dalmatiei pentru a ajunge la Dunarea infe-rioara, acesta era scopul regelui Ungariei.

El a fost parasit. Regele va cauta sa-§i Intinda influentaasupra acestor regiuni In alt mod : printr'o patrunderedirects, prin legaturi de vasalitate cu noul principat romancare exista, atunci, In muntii Arge§ului4i au fost aliantecare tindeau, daca nu sä aduca disparitia Statului bulgar,cu totul slabit, dar, cel putin, sä fats a Intra acest StatInteo situatie ca aceea a Munteniei fats de regatul Arpa-dienilor.

Una din urmarile navalirei Mare a fost aceasta. Ea afacut sä se nasca, din partea regalitatii ungare, unele temeride viitor §i i-a dat sugestia de a stabili o noua cale decomert. $i, data n'ar fi fost decat aceasta ideie la stabilireaOspitalierilor pe Dunarea de jos, §i tot ar fi trebuit A. fiementionata In aceasta scurta privire asupra desvoltariicomertului In Evul Mediu.

Insa urmarea cea mai de seams a crearii Imperiului Mardela jumatatea secolului al XIII-lea, este alta.

Venetia pierduse In mare parte situatia ei la Constanti-nopol. Trebuie sä spunem a activitatea ei, care se Indrep-tase catre mai multe puncte ale coastei europene §i asiatice,nu exercitase niciodata In chip mai larg §i mai durabilo dominatie economics asupra Mari! Negre.

Basinul rasaritean al Mani Adriatice era cu totul Insu-fletit pe timpul cand Venetia putea sa trimeata acolo flotelesale. Dar Marea Neagra ramanea, ea Insa§i, un tinut abiaexploatat fnaintea sosirii In vechea capitals a Imperiului aGrecilor din Niceea cu Mihail Paleologul.

Abia In momentul In care Paleologul pune stapanire peConstantinopol, cand el instaleaza In cartierul comercialal Italienilor pe asociatii sai, Genovezii, comertul MariiNegre ca§tiga o fuse mnatate care nu putea fi banuita cucateva decenii mai fnainte.

Este adevarat a Venetienii au avut In fundul acesteiMari, la varsarea Donului, o colonie, care s'a pastrat pangIn secolul al XV-lea, colonie al cari nume reproduce peacela al raului, Tana. Dar Tana n'a avut niciodata, pentrucomertul venetian, Insemnatatea deosebita pe care a avut-o,

62

pentru comertul Genovezilor, o alts colonie, formats cgtresfar§itul secolului al XIII-lea, in i'mprejurgri care nevor ramanea mereu necunoscute, pentrucg primul pri-vilegiu n'a fost descoperit §i nici nu este nadej de ca se vadescoperi, Si nici socotelile vechi ale coloniei privitoarela aceasta epoch nu exists (se gasesc numai pentru .secolulal XIV-lea §i al XV-lea) 1).

Colonia genovezg care rezuma toata mi§carea ItalienilorIn aceste tinuturi §i atrage cgtre ea tot comertul materiilornelucrate ce veniau din stepa rush, este Caffa.

Infiintarea ei se datora farg indoialg mai intaiu prezenteiGenovezilor la Constantinopol, situatiei cu totul parti-culare pe care ei §i-o ca§tigaserg sustinand pe ImparatulMihail, leggturii neintrerupte ce fusese Mena intre Imperiulrestaurat §i Intre aceastg republics rivalg §i du§mana aVenetiei, Inlgturate prin disparitia Imperiului Latin.

Ins o altg pricing a a§ezgrii, a desvoltgrii deosebite, abogatei prosperitgti a Caffei In tot timpul secolului al XIV-lea§i trei §ferturi din secolul al XV-lea, este chiar prezentaTgtarilor In aceste tinuturi.

Cgcl Caffa nu este o cucerire : ea este o colonie Ingaduitgde cgtre Han. Reprezentantul hordei, simtind aceea§ ne-voie ca §i regalitatea ungarg de a avea provincii ajutg-toare In partea dinspre Sud, se adreseazg acelora dintreItalieni cari aduceau o initiative mai Indrgzneatg, §i garan-tiile unei activitgti mai importante, §i Caffa devine astfeldebu§eul marelui comert tatgrAsc, pe care Genovezii seinvoiau sg-I serveascg.

Ora§ul ling nu era singur. Tana n'a infiintat niciodatasucursale ; ea a ramas izolata Si expusg tuturor atacurilorstgpanitorilor din interior ; colonia Genovei insa reprezintacu mult mai mult : ea rezuma viata economics a unui intregtinut Intins, §i, dacg se socote§te §i teritoriul mai apropiat,ea este expresia comerciala a acelei regiuni mai restransecare se numea de cgtre Genovezi : Campania, §i care pgstrapang In secolul al XIII-lea si al XV-lea amintirea natiu-nilor car dominasera odinioara, la Inceputul Evului MediuSi putin mai tarziu, aceste regiuni care se numiau Gotiasi Gazaria,Gotia, pentrucg, odinioarg, fusesera acolo GotiiTetraxiti, cari ocupau Crimeea, §i Gazaria, pentruca acestelocuri fusesera dominate de Imperiul Cazarilor.

1. Vezi Iorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire aes croisadesau XV-e sieele, I, prefa;a.

63

De-a lungul coastei pans la Caucaz, se intindeau schelelecare depindeau de aceasta mare capitals Caffa : Cembalo,care corespunde vechiului Symbolum, Soldaia, Sorgat, Copa,cuprinzand populatii de mai mica Insemnatate, care puteautotu§i sa is parte la marea mi§care economica a timpului.

Dar, clack' regele Ungariei, pe de o parte, Hanul Tata-rilor, pe de alts parte, socoteau sa pastreze aceste noi a§e-zari pentru ei, pentru tezaurul lor, pentru prosperitateaStatului lor, pentru insemnatatea regatului sau a Impe-periului lor, ei se tnselau : fiindca venise momentul, lasfar§itul secolului al XIV -.lea, cand unele elemente aletrecutului trebuiau sa dispara §i cand pretutindeni se pre-zinta posibilitatea unor noi Intemeieri.

Sistemul Statelor (data se poate Intrebuinta terminulde Stat) din Evul Mediu nu dureaza cleat pans In acestmoment §i, chiar cu inceputul secolului al XIV -Iea, voileIntemeieri se arata. $i, In timp ce acelea din Evul Mediustint datorite, adesea, Intamplarii, cuceririi, relatiilor feu-dale, Statele secolului al XIV-lea au un sens mai real §imai adanc. Acestea sunt State necesare, adanc inradaci-nate, care, cand vor avea forma organizatiei de monarhie ab-soluta, se vor pastra §i vor domina toata epoca moderns.

Linia comertului Dunarii de jos va crea un Stat, §i cea-lalta lithe a comertului Crimeii §i Caffei, Maud sä creascamereu Insemnatatea Poloniei, a noii Polonii, care este cutotul deosebita de cea veche, in mi*carea economica, vacrea un alt Stat, paralel cu cel care se va stabili mai IntaiuIn Carpati pentru a cohort curand pans la linia Dunarii.Aceasta a fost nevoia Intemeerii, cu neamul romanesc, aunui principat muntean, de-o parte, pentru a servi liniaDunarii inferioare, §i aceea a crearii, dupa cateva decenii,care 1350-1360, a principatului Moldovei, pe vaile Ni-strului, Prutului §i Siretului. Tina, In ce prive§te co-mertul, aceste State nu s'au intemeiat pentru un singurneam, ci pentru toate natiunile In stare de a face comertIn aceste parti §i Indreptate de nevoile timpului a-1face numai In aceste tinuturi

Dovada ca intemeirea acestor doua State s'a datoritunor factori tnsemnati, adanci §i durabili, se gaseste inrapeziciunea desvoltarii lor. Para In secolul al XIV-lea,pentruca un Stat sa se poata Intinde din locul Inceputu-

64

rilor sale la frontiere naturale sau la frontiere aproape decele naturale, trebuiau zeci de ani, une on secole. Evolutiatinuturilor este foarte inceata in Evul Mediu. Daca suntState care, la un moment dat, printr'o Inaintare brusca,ajung sa alba o intindere mai mare, curand urmeaza siscaderea dominatiei lor.

Am vazut Uralo-Altaicii, acele neamuri de stepa care sea§ezasera In partea Panoniei. In navala lor cuprindeau pa-manturi cate odata foarte indepartate si, apoi, imediat dupaaceea, navalitorii se strangeau pe o mica Intindere ; repre-sintantii acestor rase de stepa, la sfarsitul primei si celei maimari sfortari a lor, raman numai pe o anumita intindere.

Principatul romanesc al Valahiei s'a numit chiar delaprimele hrisoave, altfel cleat prin acest nume strain, carea devenit o porecla pentru Romani. El se numia Tara,mares" Domniea intregii Tani Romanesti". Un asezamantdeci In sensul modern, pentruca era vorba de un teritoriu geo-grafic bine margenit, care avea menirea de a reprezinta unneam 1).

Evul Mediu nu se va Impiedeca de aceste doua idei ;el- mergea dupa alte principii, care creau si desvoltau peatunci Statele. principatul Moldovei el insu§ nu era unprincipat separat prin fiinta sa. Cea mai veche denumirea acestui Stat, care se Intemeiase in Carpatii nordici, lapunctul unde se intalniau frontierele vechii Rusii Rosii,ale Poloniei, ale Transilvaniei si ale Tinutului Tataresc, nueste simplu : Moldova. Moldova, este rani pe care s'a formatprimul asezamant ; vechea capitals, Baia, se numea ci-vitas" Molda, orasul Moldovei", al raului Moldova. DarStatul se intitula, la Inceput, altfel : el era Tara Romd-neasca de pe valea Moldovei". Era deci un asezamant deconcurenta fats de celalalt.

Statul fundat la frontierele ruso-polone era acela care,plecand dela Nord, se opunea celuilalt, format Intre regali-tatea ungara si Intre navalirea Mara .

Catre 1350, cand intemeietorulse ingropa in mormantul delaArges, unde s'au facut In ultimul timp cercetari de o insemna-tate cu totul exceptionala pentru arheologia si pentru artaEvului Mediu, gasindu-se acela care -'i ca§tigase autonomia,Voda Basaraba, in acel timp, principatul muntean nu se

1. Vezi ale noastre etudes roumaines, I, Paris, Gamber, 1923.

65

$i

intindea decat asupra a doua tinuturi de munte, si regeleUngariei, Angevinul Ludovic, cerea pentru el linia comertuluicare ducea dela Bra§ov, in Transilvania, la Braila, at arilnume apare catre aceasta epoca, ca acela al unui mareport de legatura cu paganitatea" asiatica.

Catre 1350, Domnia deIinea cuibul Carpatilor, insacalea comertului era aceea a regelui. Regele lua negusto-rilor cari urmau aceasta tale vama la trecerea muntilor.Dougzeci de ani mai tarziu, la 1370, toata linia Dunariide jos era a Munteniei, si al doilea urma§ al lui Basarabaera -stapan si pe unele puncte situate pe tarmul drept alfluviului. Profitand de faptul a Taratul Bulgariei, Imperiulpretentiunii Bulgarilor, era in plina decadere si muria suptloviturile Turcilor, razboinicii roman se aflau pe de o partela Nicopole si pe de alta, la Vidin. Catre 1350, DomniaMoldovei nu ocupa cleat un mic colt din Carpati si nudepasea valea raului care o vazuse nascandu-se ; cativaani mai tarziu, ea se intindea pe cursul Siretului : cea de adoua capitals e pe acest ram si zece ani dupa aceasta, aceicari se consolidasera pe cursul Siretului si al Sucevei,afluentul lui, ajunsesera, nu numai 'Ana la Prut, ci panala Nistru, si aveau vama for la Hotin si la Tighina (maitarziu Bender), in Basarabia, in tinutul roman al Basa-rabilor munteni. Inainte chiar de inceputul secolului alXV-lea, Domnul Moldovei purta titlul de stapanitor panala Marea cea Mare", adeca Marea Neagra ; in acel timpDomnul muntean, un urmas al celui care ocupase Nicopolesi care stapanise un moment si Vidinul, in acel timp, zic,Domnul muntean avea Silistra supt stapanirea sa, portfoarte insemnat1) in secolul at XIII-lea, ca si Vicina dinapropierea gurelor Dunarii, disparuta de atunci si din carevenise primul Mitropolit, primul arhiepiscop al tarii lui.Ceva mai mult, Dobrogea, teritoriul dintre Dunarea infe-Hoar% la Intoarcerea sa spre Nord si Marea Neagra, erasupt influenta principatului Munteniei.

Dar, o Cara nu se desvolta cu o astfel de rapeziciunecleat numai cand existents ei corespunde unei necesitatisuperioare necesitatilor interioare si restranse ale unuisingur neam.

1. Vezi Edrisi, II, p. 386: Drumurile stint largi, bazarele numeroase§i bogatille abundente".

6

In secolul al XIII-lea, am vazut Statul bulgar forman-du-se datorita marii cai de comert care duce dela Durazzola Constantinopol, datorita Cali Egnatia.

Ace las lucru se intampla si cu Muntenia care se inte-meiaza acum.

Erau trei linii care coborau din munti : linia care mergeala Nicopole, urmand Oltul, cea care urma Dambovitarranl care tura Bucurestii, in acel moment Ma o in-semnatate prea mare , si care atingea Dunarea la Giurgiu,si o a treia linie, care se indrepta spre Silistra. Fara a mainumara marea linie de comert care apartinuse odinioararegelui Ungariei : linia Brailei.

In ce priveste Muntenia, tam este anterioara dru-mului de comert, si voiu fixa imediat imprejurarile incare Statul, ocrotind aceasta tale de comert, a putut sao faca mai sigura si mai durabila. Cat despre Moldova,calea de comert este anterioara Statului. Aici este vorba,in adevar, de o necesitate comerciala care a determi-nat crearea unei forme politice, care ramane atat de le-gata cu aceasta forma politica, Inca, in momentul candcalea comertului se face imposibila, prin Inchiderea ei deinvazia turca, imediat scade insemnatatea acestui Statal Moldovei. El rarnane o Cara infundata, atata timp catnu mai are putinta sa serveasca comertul a carui creatiesi desvoltare erau insasi cauza existentei lui.

Pentru a avea calea comertului romanesc, trebuia si altcevadecat vitalitatea Romanilor dela Dunarea de jos : trebuiaun nou suflu de viata si in Transilvania ungara. in Tran-silvania, desvoltarea economics se datoreste noii dinastiiangevine.

Ungaria Angevinilor este, in multe privinti, o intemeierecu totul noua-Caci ar fi o gresala sa se socoteasca acestiAngevini drept continuatorii Arpadienilor. Arpadienii suntreprezintantii cuceririi. Principiul care a ajutat la inte-meierea acestei dinastii a fost pastrat atata vreme cat el in-susi avea o valoare, si, indata ce acest principiu s'a stabilitIn viata generals a Evului Mediu, dinastia Arpadienilor s'aresimtit. Ungaria secolului al XIV-lea a fost Ins un feno-men al expansiunii latine catre Orient.

Intre Angevinii regatului de Neapole si Intre AngeviniiUngariei, nu era numai o legatura de rudenie, ci si o stransalegatura politica. unii si altii reprezinta doua momente

67

$i

Si,

f

ale desvoltarii aceleiasi politici si ale aceluia§ avant eco-nomic, In legatura cu aceasta politica.

Vechii Normanzi Incercasera a se face stapani pecoasta orientala a Marii Adriatice. Aceasta politica fusesereluata apoi de catre Hohenstaufeni, continuatorii linieiregilor normanzi. Pentru a treia oars, la sfarsitul secoluluial XIII-lea, Angevinii stabilii la Neapole reiau programulexpansiunii catre Balcani, si, data Robert Guiscard a fostoprit Intru Implinirea planurilor sale de boala si de moarte,data ofensiva Hohenstaufenilor, la sfarsitul secolului alXII-lea, a fost taiata prin disparitia neasteptata a luiHenric al VI-lea, Inca un fapt ce nu putea fi prevazut,a treia ofensiva a acestei tari normande din Sudul Daliana reusit.

Carol de Anjou si fiul sau, Carol al II-lea, detin o mareparte din tarmul albanez. Ei sunt stapani la Durazzo,Influenta for se Intinde asupra unei Intregi parti din Penin-sula Balcanica ; se poate spune chiar ca Albania, natiuneaalbaneza, castiga constiinta existentei for bine determinatesi a scopurilor carora pot sa se consacre, prin prezentaacestor Angevini.

Albanezii, ei MOO Latini, mai putin prin rasa si mai multprin limba (deoarece limba for a cules cele mai vechi ele-mente din latina care patrunsese In Peninsula Balcanica),primesc, prin acei Latini cari sunt noua dinastie normandaa Angevinilor, Indemnul pentru o viata politica proprie.Constiinta care lor li lipsea Ii va veni prin acesti cuceritori.Mai tarziu, ei se vor libera de constrangerea normanda sivor trai In mici formatiuni albaneze, albano-slave, In carevor intra si elemente romanesti. Insa, la Inceput, a fostnevoe de aceasta actiune de cucerire din partea Norman-diei" italiene, dominata de Angevini.

In acela§ timp, se vede foarte bine a aceasta expan-siune, cu functie de cruciata, si In legatura cu mostenireabizantina' deschisa, patrunde insasi lumea slava.

Intre Serbia secolului al XI-lea si al XII-lea, care eraIntreaga dalmata, care se forma la Zenta, catolica si latina,§i Intre Serbia rasciana, a regiunii interioare, influentatade Bizant, dominata de influenta greaca, era o mare deo-sebire. Deci Intre regii din Zenta si Intre Nemanizi nutrebue sä se faca o confuzie. Nu trebue niciodata ca numelece se continua sa Insele cu privire la realitatile, cu totul

ndeosebite, ce se petrec supt acele si prima datorie

68

*i,

a istoricului este de a atrage atentia dud aceste numereprezinta cu totul altceva cleat fn trecut.

Insa Nemanizii ei MOO au, In noua Serbie a secolului atXIV-lea, aceea a marelui Tar Stefan Dusan, un caracterde Imprumut occidental. Dusan tine paznici germani. Taralui este strabatuta de negustori din Ragusa si Venetia.Se bate moneta cu numele sau, cu o inscriptieComertul sarbesc este, In acea epoca, in mare parte, latin.Latinismul patrunde acum toate domeniile, si nu esteo intamplare vizita marelui predicator al cruciatei dinsecolul al XIV-lea, amicul si parintele" lui Filip de Me-zieres, arhiepiscopul Petru Thomas, Muth pentru a pro-pune Tarului sa intre In cruciata generals, care era repre-sintata de cealalta parte, In Ungaria, prin succesorul luiCarol-Robert, prin cel de-al doilea Angevin. Regi sarbi secasatoresc cu principese din Occident 1). nu sunt numailegaturi de rudenie cu unele case occidentale ; in acelastimp, o Intreaga lume din Occident patrunde In Serbiasi o schimba. Astfel proiectele de cruciata dela inceputulsecolului al XIV-lea pun Impreun6 cele patru tinuturiNeapole al Angevinilor, Albania ocupata de soldatii luiCarol de Anjou, Serbia, asupra careia se Intind inrudirilelatine In acelas timp ca si comertul din Occident, si Ungaria,care IntrA In aceasta mare sfera de influents a lumei fran-ceze stabilite la Neapole, nu pentru a ramanea acolo, cipentru a face din el un focar de influent6 asupra regiunilorbalcanice si orientale.

atunci, Ludovic cel Mare fiMd stapanul Ungariei, elnu intelegea sa ramfie numai In situatia de dominator alunei singure tari. Programul lui era mai larg, ambitia luimai mare, mijloacele pe care le Intrebuinta Intreceau cumult limitele vechiului Stat ungar si cu deosebire fron-tierele rasei. Pentru el, Transilvania, Banatul represintaucu totul altceva cleat pentru Inaintasii lui, cari si ei seinfiltrasera in Peninsula Balcanilor si fundasera teritorilde influents, ca Bosnia si Banatul. Pentru el, Bosnia, Serbiasunt tinuturi de anexat.. Bulgaria, pe tale de a disparea,trebuia sá devie o provincie ungureasca. Dar nu numaipentru Ungaria, pentru toata acea lume care era repre-

1. Vezi lucrarea noastri, citat *., Formes byzantines et rialitis balcani-ques In Etudes byzantines, I.

69

latina.

*i

sintata prin regele Ungariei, dupii cum el era represintantal rudelor sale dela Neapole.

Ceia ce arata bine caracterul acestei not regalitati, esteschimbarea capitalei. Arpaclienii an avut una, Angeviniiau Inlocuit-o cu alta : ora§ul Timi§oara, cetatea de pe raulTimi§. Aceasta capitala a Banatului, care a fost obiect dediscutie Intre Sarbi §i Romani §i care formeaza capitalaparlii ce ni-a fost data noun, I§i datore§te Insemnatateadinastiei Angevinilor.

Dela Visegrad nu se putea stapani teritoriul tintit de re-galitatea cruciatei latine a Angevinilor, insa Timi§oara eracu totul potrivita acestui stop. E un punct de unde sepoate observa Bosnia §i Serbia, de unde se poate mergespre Bulgaria, de unde se poate supraveghia ce se petrecespre Muntenia §i de unde se poate Linea IntotdeaunaIn mans Insemnata cetate a Severinului, aproape de ruinelepodului lui Traian, care fusese luata din secolul al XIII-lea,fiind o cheie a Dunarei in acele tinuturi, Intarita, coloni-kata, prevazuta cu un episcop.

Dar, data, in acest sistem angevin, Banatul are o mareInsemnatate, data Bosnia §i Serbia sunt provincii de pa-strat sau de cucerit, data Bulgaria e un punct al progra-mului de mane, Transilvania trebuia sa fie cu totul trans-formata. Cu o Transilvanie slab populata, pentru desvol-tarea careia trebuia sä se faca apel la Cavalerii Teutoni,cu Sa§ii cari sunt Inca agricultori, facand comertul cu vita§i cu gilt', regalitatea angevina null putea ajunge scopu-rile. Trebuia ceva mai de seams, §i, atunci, supt imboldulregalitatii angevine, marile sate sase§ti an fost transfor-mate In ora§e.

Regalitatea lui Carol-Robert, recunoscut totu§i foartetarziu In Transilvania, dar mai ales regalitatea lui Ludoviccel Mare au treat marele antrepozite de frontiers care aufost : Hermannstadt sau Sibiiul, Kronstadt sau Bra§ovul §Bistritz sau Bistrita.

Si chiar pietele interioare an fost transformate in a§a felincat sa poata servi comertului.

Legaturile ora§elor din Transilvania se fac, bine inteles,pe de oparte cu Muntenia, care da privilegii Bra§ovuluiin a doua jumatate a secolului al XIV-lea, §i cu Mol-dova, unde, la inceputul secolului al XV-lea, oamenii din.Bistrita, ca §i cei din Bra§ov, circulau ca in propria forOra.

70

Dar nu erau numai aceste legaturi cu Odle roma-nesti, legaturi care duceau spre Dunare, la Nicopole,la Giurgiu, la Braila. La va'rsarea Nistrului, era Moncastroal Genovezilor, Cetatea-Alba" a Romanilor, care va de-veni pentru Turci, cand vor ocupa-o (si probabil caMara o numiau in acelas fel), Akkerman.

Orasele din Transilvania aveau, In acelas timp, legaturii cu Occidentul. Provincia era piata centrals pentru noul

comer intre Occident si Orient. Negustori din, Venetiaaveau cu ea legaturi mai mult sau mai putin indirecte.Boemia fi trimetea marfurile sale, dar cu deosebire marfuridin Europa Centrals, marfuri germane, fier In primul rand;

stofe din Polonia treceau in Transilvania pentru ca,prin Muntenia, Moldova Si peste Dunare, sa ajunga In Wileturcesti, legate, ele Insele, prin cucerirea otomana cu re-giunile centrale ale Asiei 1).

Chiar stofe franceze din Flandra se vindeau la CurteaDomnilor $i nobililor din Virile roman ; stofe de Malines,stofe de Ypres si de Louvain.

$i, acum, sä trecem la cealalta cale de comert, determi-nate prin crearea noii Polonii.

Fusese odinioara o Polonie unitara, care se sfaramasein diferite ducate. Aceste ducate, In concurenta cu RusiaRorie, In concurenta cu penetratia ungara venind dinOccident in aceste regiuni ale Galitiei, s'au gasit la un mo-ment dat, in secolul al XIV-lea, in manile unui singur ref,unui singur rege ; cu Vladislav Lokietek incepe Polonianoun, si aceasta Polonie noua, datorita liniei de comer,gaseste, in curand, In marea personalitate a lui Casimircel Mare, pe acela care va putea sa o Intareasca sa-icreeze, prin aceasta cale comerciala, o noua prosperitate.

Nici ea, ca i Ungaria, nu avea posibilitatea sä creezeorase prin ea Insasi, prin populatia care traia pe teritoriulei. Cum in Transilvania fusese o luare in sta'panire germa-nica, tot astfel si de partea cealalta, In Galitia, a existat oasezare germanica ; negustorii germani au fost atrasi Inaceasta regiune si au intemeiat din nou orasele Cracoviasi Lemberg. Cracovia reprezenta pentru Galicia, ceeaceSibiiul reprezinta pentru Transilvania : era Intrepozitul

1. Vezi lucrarea noastra, Istoria comerfului romdnesc. In timpul din nands'alncercat o restrangere acestui camp de afaceri spre Sud.

7r

si

pi

pi

gi

pentru mArfurile venite din Occident. Punctul de plecarepentru marfurile care venind din Occident, mergeau spreOrient, era Lembergul german, Leopolul Occidentalilor,pentru Polonii MAO : Lwow de unde Liovul nostru.

In secolul al XIV-lea Lembergul avea o populatie foarteamestecata ; erau nu numai Germani, dar §i Ru§i §i Poloni.Caracterul rusesc al ora§ului dispAruse totu§i in intre-gime. Regele Poloniei stAruise chiar in aceastA privinta,intru cat, de atunci inainte, nu mai exists nici vechi drep-turi rusecti, ci exists un nou drept german de Magdeburg,care poate fi dus §i in altA parte. CAci negustorii strAini ve-nind din Tara regelui Casimir Si a succesorilor lui nu eraujudecati in Moldova dupA dreptul Oarii, dupA acel dreptal pAmantului, amestecat cu legi bizantine : totdeauna eierau supu§i dreptului german de Magdeburg.

Dela Lemberg plecaumai multe cAi de comert. 0 cale din eletraversand Moldova de a curmezi§ul, se indrepta spre Mon-castro, Cetatea-Albg. Dar negustorii pentru a merge la Caffa,puteau lua calea stepei, MA sA atingA Moldova, §i dela Caffa,vin Armeni, yin Saracini, §i aceasta populatie orientala vaservi pentru schimbul mArfurilor §i pAstrarea legAturilor.

NiciodatA Rusia veche, Rusia dela Chiev1) n'a avut o calede comert de insemnAtatea aceleia care se stabilise intreGalitia §i intre Crimeea genovezA. Moneta care circula inaceste regiuni era cu totul deosebita de moneta transilvA-neang. Transilvania cunoa§te numai marca de argint, infelul celei dela Sibiiu sau alte variante, dar regiunile orien-tate, supuse influentei genoveze, se serveau, inainte detoate, de moneta care venea dela Genova, aurul ducatilor§i rubla de argint.

In acela§ timp cu drumul moldovenesc care ajungea laMoncastro, o altA linie, mai putin importantA, serve§temai ales pentru transportul pe§tilor din Dunare, al nise-trului, foarte cAutat in ora§ele poloneze. Acesta ducea lavechea colonie genovezA dela gurile Dunarii, care se numiaLicostomo, termin grec trecut in italianA, dar pe careRomAnii ca §i Grecii o numeau Chilia sau Kellia. Era oChilie insularg, cea veche, §i in fata ei se ridicA o alta insecolul al XV-lea.

Gala%ii nu reprezintA decat prea putin in aceastA epoch.

1. Vezi Relations des Mongols, des Tartares .par le fare Jean du Plande Carpin, id. Avezac, p. 375,

72

E ultima limits de retragere a comertului acaparat de Turcicare Occident, §i apare abia mai tarziu In secolul alXVI-lea. Am vazut ca Braila e mult mai veche : un ora' dinsecolul al XIV-lea, Maud de atunci comertul tinuturilorturce§ti, in timp ce Gala %ii nu sunt decat un sat care vaajunge O. alba o oarecare prosperitate numai atunci candcelelalte porturi nu vor mai exista ca locuri de desfacerelibere 1).

Acum, data Turcii n'ar fi venit in Peninsula Balcanica,data Imprejurari prielnice nu ar fi u§urat inaintarea lor,ca : slabirea neamului sarbesc, disparitia Statului bulgar,neputinta micilor natiuni ale Peninsulei de a li Linea piept,data ace§ti simpli soldati platiti ai Imperiului Bizantin n'arfi devenit, in cateva zeci de ani, stapanii tailor de comertale Peninsulei, drumul dela Nord, ducand spre Dun'are,drumul dela Apus, ducand spre Durazzo,data Turcii n'arfi fost chemati (pentruca Turcii au fost pretutindeni che-mati acolo unde s'a stabilit mai apoi dominatia lor ; ein'au venit din propria for initiative) de catre neintelege-rile dintre principii sarbi, de catre certele bulgare§ti, decatre greutatea succesiunilor din Muntenia, unde fiecaremembru al familiei domnitoare putea O. ridice dreptul saude a domni, ei n'ar fi ajuns curand la Dunare. Si, dataacest lucru, care nu putea fi prevazut, nu s'ar fi intamplat,nu ni dam seams ce importanta deosebita ar firezultatpentru civilizatia lumii Intregi din stabilirea acestor notcai de comert In secolul al XIV-lea.

Cad §i era o intreaga lume de inoit. S'ar fi putut trezi viataPeninsulei Intregi §i s'ar fi putut da Marii Negre toatainsemnatatea pe care putea s'o aiba ca mijloc de schimbintre tinuturile Intinse ale stepei §i Intro tinuturile Traciei§i Asiei Mici. Erau posibilitati pe care istoria nu le poateinfati§a, pentruca infaptuirea for nu s'a produs, dar pe careea trebuie sä be arate adesea, fiindca lucrurile care ar fiputut sä fie servesc la o mai buns intelegere a lucrurilorcare au fost.

A fost, fare Indoiala, o mare nenorocire pentru civilizatia

1. Despre toate acestea vezi studiile mele Relaiiiie cu lembergul" (extrasdin revista Economia National' "), BucureSti 1899 ; Geschichte des ru-mdnisches Volkes, I; Studii si documente, XXIII; apoi Lucia Cliarewics,In Kwarlalnik historyczyny, anu11924, si PtaSnik, Kultura wloska wiekdwsrednich w Poisce, Variovia, 1922.

73

generals intreruperea unui comert care abia incepuse.pentru latinitatea pe care in Orient o reprezinta Romanii,pgstrarea tailor de comert ar fi avut o insemnatate deo-sebita.

Patrunderea germanil in Transilvania §i in Galicia, inloc de a se pgstra germana in mersul sau de mai tarziu, arfi fost captata de prezenta elementului latin din valeaDunarii §i de pe, raurile Moldovei. Domnii romani dinsecolul al XIV-lea erau, prin presenta for in Dobrogea, laVidin, la Nicopole, la Silistra, pe punctul de a crea undomeniu latin de rasa §i nu numai un domeniu latin deinfluents comercialg sau de forma religioasg, cum incer-casera Angevinii din Ungaria. Cu totul altceva decal unImperiu latin, avand o capitala, §i nu un teritoriu. Romaniiar fi treat un teritoriu care ar fi transformat capitala.

Dar au venit Turcii, au pgtruns in Peninsula Balcanica,au adoptat cea mai mare parte din forme, pentruca' nuerau in stare sa creeze ceva nou ; ei s'au bizantinizat laConstantinopol ; ei s'au serbizat, s'au feudalizat in felulsarbesc pe vgile interioare ale Peninsulei ; s'au oprit laDungrea romaneasca, dar nu fara sä fi luat, in acela§ timp,toate locurile de comert care corespundeau celor de petgrmul drept.

Chiar dela inceput, ei au ocupat Giurgiul ; putin mai tarzius'au aratat la Severin. Nicopolea Mica, ora§ul romanTurnu, a intrat in puterea for imediat dupa ce au trecutpe tarmul stang. Singura Braila a ramas liberg pans lajumatatea secolului al XVI-lea, dar, in acest moment,insemnatatea ei era aproape nulg.

Moldova a rezistat, in timp ce Muntenia a pierdut por-turile ei. In primii ani ai secolului al XV-lea, Moldova aceasta,mai bine organizata, avand un intreg sistem de fortgrete,a putut sa infrunte pe Mohammed al II lea, In timpul lungii §iglorioasei domnii a lui Stefan cel Mare. Nu trebuie sa uitgmca In acest moment Moldovenii tindeau sa se stabileascain locul Genovezilor pe tgrmul mai depgrtat al Mgrii Negre(ei au ocupat portul Lerici), cg ei aparau Caffa contra Tur-cilor (cand Caffa a fost cucerita de Sultan, la 1475, soldatimoldoveni plgtiti aveau apararea ora§ului), cg Domnulmoldovean, a cgrui stgpanire ocupg trei §ferturi din secolul

1. Un studiu recent a notat si monograma Asanilor bizantinizati pe per-deaua de irormant a Mariei din Mangup.

74

Si,

al XV-lea, incheiase mai tarziu o casatorie in familia prin-cipilor de Chiev, cu Eudoxia Olelkovici, apoi o a doua ca-satorie In partea Crimeii, luand o Comneng, din ramuracare se a§ezase in castelul celor doi sfinti Teodor, Theo-doll, sau Mangup pentru Mari. Apoi, data se observa§i amintirea legaturilor care au existat, nu numai intreMoldova §i intre Rusia Ro§ie, supusa regelui Poloniei, ci§i intre ea §i Mare le Duce al Moscovei, acela care pregatiamarirea ruseasea in viitor, putem sa ni dam seams ca a exis-tat un intreg sistem moldovenesc de dominatie economics ceputea sa se desvolte.

Dar, la 1475, Caffa a cazut in manile-Turcilor §i, zeceani mai tarziu, la 1484, la varsarea Nistrului Cetatea-Albadevenea Akkermanul lor, in timp ce ei ocupau §i vechiulLicostomo al Genovezilor. Marea Neagra devenea pentrucomer o mare moarta, In timp ce basinul oriental at MariiMediterane putea fi exploatat numai in conditiuni atat deanevoiase, incat republicile italiene an renuntat de a o maiface, §i aceasta a fost una din cauzele principale a deck-derii lor.

Se gasia din nou un Imperiu asiatic in aceste regiuni,insa acest Imperiu era cu mult mai prejos, In conceptiune§i program de viitor, cleat toate ce-1 precedasera.

In timp ce Imperiul tatar reprezenta o vasta fundatie,cu un sistem economic perfectionat, superior aceluia atmultor natiuni europene, Turcii aduceau cu ei, dela ince-putul a§ezarei lor pe Dunare *i in Marea Neagra, amortealade care intreg comertul Orientului a suferit timp de secole.

75

B. EPOCA MODERNA

CAPITOLUL I

COMERIUL LEVANTULUI PRIN GENOVEZI SI

VENETIENI SUB SUZERANITATEA TURCEASCA

In aceasta serie de observatiuni e vorba numai dea da o explicatie generals a fenomenelor esen %iale ale is-toriei comertului Levantului cu incepere dela cucerireaConstantinopolului de catre Turci §i pans la sfar§itul se-colului al XVIII-lea, din punctul de vedere al constata-rilor ajutatoare istoriei universale. Trebuie deci in primulrand sa avem istoria universal's inaintea ochilor, §i pe urrnasä cercetam ceia ce poate servi sa explice fenomenele isto-riei universale in istoria comer ului.

La sfar§itul celor patru capitole precedente privitoare Inistoria come4ului in Evul Mediu, cred ca am reu§it sa fixezliniile generale ale unui mare sistem comercial care exista inEvul Mediu, care a existat pada la sfar§itul secolului alXIV-lea §i care s'a pastrat in timpul unei parti din seco-lul al XV-lea, Irma a disparut, nu zic chiar in momentulcucerirei Constantinopolului de care Turci, dar in apro-piere de aceasta data.

Aceasta data, prin ea insa§i, nu este de mare interes,tusk' trebuie sa cautam un eveniment deosebit, care saserveasca a rezuma o stare de lucruri mai generals.

Existau doua mari drumuri de comers cari mergeauspre Orient. Calea pe mare, aratata de catre Heyd in Is-toria Comertului Levantului in Evul Mediu". Ea era in-trebuintata de catre Vene %ieni §i Genovezi.

Si mai exista, in acela§ timp, un intreg sistem conti-nental al comertului Levantului in Evul Mediu, sistemcare se formase incet §i care se consolidase tot incet, insan mod definitiv.

79

:

Drumul Dunarii ducea in secolul al XIV-lea produselefabricate ale Germaniei spre Ungaria si spre acea provincielegata de ea prin anexare sau mai curand printr'o cola:borare politica cu Ungaria, care era Transilvania.trebuia sa se treaca prin Transilvania pentru a se ajungela anumite porturi ale Dunarii sau ale Mara Negre, careserveau pentru schimbul produselor occidentale cu pro-dusele Orientului, precum si, prin mijlocul sesului tata-resc pentru a se ajunge la importanta colonie a Genove-zilor la Marea de Azov, Caffa, si la intreaga linie de por-turi mici ce se intindeau pans la muntii Caucaz, farsa numara, la varsarea Donului, Tana venetiana, a careiistorie nu s'a scris Inca.

Mai exista si o alts tale, mai veche, care strabatea Pe-ninsula Balcanilor, calea Belgradului care, dela Dunareasarbeasca mergea la Nis, dela Nis la Philippopoli, la Adria-nopole si la Constantinopol, calea transversals.

Dar, catre 1450, aceasta stare de lucruri dispare, in-treaga aceasta prosperitate se pierde, fiindca se arata im-prejurari din cele mai grele. Constatari precise dovedescIn adevar a In mai putin de o mita de ani dupa cucerireaConstantinopolului de catre Turci, acest mare ora§ co-mercial avea o importanta economics ce nu se putea deloccompara cu ceia ce fusese sub dominatia imparatilor bi-zantini.

Tats o pilda : ceva mai tarziu nu se gaseau decat zecesau douasprezece case venetiene care faceau comertul Inaceasta Metropola a Orientului 1), §i altele nu mai erau niciin alts parte. Comertul se ridica pentru doua categoriide produse, la 150.000 ducati pe an, ceia ce nu-i 'Arniefats cu insemnatatea nesfarsit mai mare pe care o aveamiscarea acestor regiuni In Evul Mediu.

Pe de alts parte, Wile romanesti luau ceva din castigulcomertului. Mica, dar bogata curte a principilor Moldoveisi Valahiei, mai cu seams a celei dintai, era intretinutaIn mare parte, cu veniturile comertului care trecea printarile lor, si principatele romanesti ele insile luasera na§-tere, in parte, prin actiunea naturals a nationalitatii ajunsain plina stapanire a mijloacelor sale, si pentruca inte-meierea acestor principate corespundea momentului istoric,

1. Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti, Turchia, I, p. 275 (anul1560).

8o

85

lima deasemenea in mare parte infiin%area for se datoreste§i acestei marl miscari economice care trebuia, in modnecesar, sä treaca prin aceste tinuturi.

Irma, aceste principate au decazut ele insile ; vechileporturi romanesti pe Dunare au fost ocupate de catre Turci ;ienicerii erau in ele, spahii in imprejurimi ; pe farm vamesfiturci erau aceia care luau foarte putin dela un comer foarteslab, nesemanand de loc cu ceia ce fusese cateva zeci deani mai inainte.

Se poate spune ca Imperiul Otoman, deli cuceritor sitriumfator, a fost curand saracit si nu s'a pastrat prin pro-pria sa viata economics. -

Este foarte usor de observat care sunt isvoarele pros-peritatii sale aparente si nu e de mirare ca vedem dispa-rand, dela o zi la alta, marele lux, orbitor pentru Occi-de ntali.

Chiar la Constantinopol, unde se obicinuia, cand unambasador strain aducea daruri, sä-1 faca sti simta a toateacelea nu valorau nimic pe langa lucrurile pe care le aveauli ca darurile puteau numai sä faca placere, maretul So-liman, in acelasi timp in care se prezenta cu acest prestigiude bogatie, facea comer cu stofele daruite persoanei saleimperiale si membrilor curii 1) : el le vindea pentru a marl.astfel banii tezaurului sau.

Era, in tot cazul, luxul unui Stat parazitar traind pesocoteala celorlalte. In fiecare primavara, armatele oto-inane incepeau campaniile pastrandu-se cele doua datebizantine : data de Sf. Gheorghe (in luna Aprilie) pentru ple-carea armatelor si data de Sf. Dumitru (luna Octombrie)pentru intoarcerea lor.

Deci in fiecare primavara, armatele otomane plecau saculeaga contributia invinsilor, in afara de tribut si daruri.Ele isi luau partea din munca vecinilor crestini.

*i acum este vorba de a gasi motivul acestei marl schim-bari, acestei micsorari a insemnatatei regiunilor, care ra-man, fara indoiala, atat in ceia ce priveste puterea de pro-ductiune cat si caile de comer, printre cele mai impor-tante din Europa si din lumea intreaga, regiuni care suntinca fritr'o stare mai mult sau mai putin decazuta, dar seghiceste bine viitorul, care poate sä le astepte dintr'o ziintr'alta, sub un alt regim, in ceia ce priveste Peninsula

1. Alberi, o. c., I, p. 275 (anul 1560).

81

Balcanica, cu mai putine certuri intre vecini cari iau §iinapoiaza mereu tinuturi care, in ele in§ile, nu au insem-natatea care li se atribue.

Pentru a lamuri aceasta scadere, a cifrei comertului,aceasta saracire a unei intregi regiuni importante, §i Oa,atunci infloritoare, a Europei, s'au gasit doug motive, dintrecare voiu indeparta hotarit primul, care este de obiceiuadmis.

Se zice : nu cucerirea Constantinopolului de catre Turd,nu barbaria otomana, razboaiele care timp de un secolau umplut totu§i aceasta regiune de devastari Si de ruine,in primul rand nu aceasta transformare integrals a Im-periului Otoman (a§i zice mai curand : aceasta reformarea Imperiului Bizantin, sub forma musulmana a familieidomnitoare Osman) nu aceasta a adus mic§orarea vigileconomice, ci cu totul un alt fapt : marile descoperiri oc-'cidentale. Oceanul Atlantic a inlocuit Marea Neagra §iatunci comertul oriental a ramas cu totul local, un fel decomer] de a doua mans.

Aceasta explicatie ar putea fi admisa cu o condi %ie im-posibila : dna comer %ul Venetienilor §i Genovezilor ar fifost, mai cu seams, un comer% de mirodenii §i un comerde stofe orientale. Dar lucrurile nu stau a§a.

Se vorbe§te, in Evul Mediu, despre camelot", stofa depar de camila, despre camocat", grecescul xap.ouxei, desprebocasin" despre diferite produse ale industriei Orientalilordin Asia Mica sau din regiunile din interiorul Asiei ; dar se uitafaptul ca acest camocat", bocasin", sau camelot", caaceste produse puteau fi fabricate sau imitate in Europa ;se uita ca brocartul de Venetia era o imitatie reu§ita abrocartului bizantin ; se uita ca vechea industrie de ma-tase din Orient, care fusese concentrate, la un anumit mo-ment, 'lute° oarecare regiune a Greciei pe langa Teba,fusese mutate in Sicilia §i ca la Palermo, Curtea foarteluxoasa, imbraca, in epoca regilor normanzi, matasurifabricate pe loc de catre Arabi sau elevii Arabilor.

In ceia ce prive§te mirodeniile, ele formau fare indoialaun articol important al comertului Levantului, totu§i elnu era chiar a§a de insemnat, cum se crede. In secolul alXVI-lea, catre 1550, Venetienii, voind sä se face pretuitila Constantinopol, aratau importan%a comertului for §inevoia hotarita de a li se pastra anumite favoruri; §i eii§i zieeau ca ar fi putut boicota pe Turci timp de doi ani

82

ne mai cumparandu-le graul tort). Si, doar scriind acestcuvant grail, am atins punctul Insemnat al acestui comerj.Si in acela§ timp, fiindca se vedea decadenta comertuluiOrientului in ceia ce prive§te piperul, se credea ca, clack'piperul nu mai vine la Constantinopol, ar fi fost mai folo-sitor sä se trimita piper din Venetia'), ca§tigandu-se sutala suta. In rapoartele, foarte pretioase ale ,baili"-lor, alerepresentantilor Venetiei la Constantinopol, care au fostpublicate, pentru secolul al XVII-lea de catre Barozzi §iBerchet, se gase§te aceasta constatare importanta ca Ve-netia, in acea epoca, putea sä furnizeze piperul, pe care

procura de pe coastele Spaniei §i Portugaliei.In bogata sa lucrare Histoire du commerce francais

dans le Levant au X V I I-e siecle" (Paris 1896), Paul Masson acautat sä explice ceia ce el crede ea a adus o noun pros-peritate regiunilor din Sud-Estul european §i ImperiuluiOtoman in general. El spune ca In momentul in care Por-tugalia era ocupata de catre Flip al II-lea, in timpul Incare ea facea parte din SJatele regelui Spaniei, intrucat acestrege nu avea pentru coloniile indiene aceia§i atentie,pe care ar fi putut s'o aibe regele Portugaliei, a carui In'treaga Insemnatate se sprijinea pe aceste posesiuni §i peputerea economics a acestor regiuni, s'a produs o deca-dere in acea parte, decadere de care a profitat Mediterana§i cu Mediterana orientala, Imperiul Otoman.

Eu n'am putut gasi temeiul acestei lamuriri, ci din contra,cu totul din contra. Catre a doua jumatate a secolului alXVI-lea, Turcii In§i§i se vor ocupa de India, voind sä sea§eze acolo 9. Si exists un proiect despre aceasta : Voiausä fats un canal care sa piece din Astrachan §i sä pue inlegatura stapanirile Hanatului Tatar cu regiunile asiatice.Cautand, din Constantinopol, India, bine Inteles ea nuse atacau Portughezii ; ducmanii ereditari erau Spaniolii,guverna %i de catre urma§ul lui Carol Quintul, Filip al II-lea.Dar Sultanul ataca posesiunile lui Filip al II-lea nu numaipentruca era mo§tenitorul lui Carol Quintul, dar pentrucaa crezut ca acolo va putea lua in stapanire comertul cumirodenii.

1. Alberi, o. c. I, pp. 82-83 (1553). Cf. ibid., pp. 183-184 (anul 1554).2. Ibid., II, p. 399 (anul 1585).3. Albert, op. cit., p. 19 (proect venetian contra Portughezaor pentru

India) cf. ibid., II, p. 309 (anul 1585) §i cartea mea Gesehichie des osma-nischen Reiches, III.

83

si-I

Comertul Indiilor era deci Inca Infloritor, §i se va vedeacum sistemul caravanelor, despre care eu am gasit o mar-turie Intr'un isvor francez din secolul al XVII-lea, se legacu importanta permanents a comertului Indiilor.

Deci, nu poate fi admisa lamurirea ca decaderea eco-nomica a regiunilor din Sud-Estul Europei se datoreqteconcurentei dintre Oceanul Atlantic §i Marea Mediterana,concurenta in care Mediterana ar fi fost invinsa de catreo America, ce, se uita prea adeseori trebuia sä fiemai intaiu organizata pentru a da ceia ce ea putea da.atunci ramane cealalta lamurire care arata ca conditiu-nile deosebite ale stabilirei dominatiei turce§ti an fost aceleacare an adus acest fenomen economic.

Mai intaiu, nu este pentru prima oath' cand o spun.trebuie sä se renunte cu totul la ideia ca Turcii an venitpentru a distruge.

Nu zic ca Turcii n'au meritat sa fie calomniati, totu§iei an fost calomniati prea mult.

In parerile obicinuite asupra Imperiului Otoman, este,MI% indoiala, multa exagerare ran voitoare ; s'au ponegritTurcii cari mai meritau §i altceva, cel putin In unele pri-vinte §i Intr'o oarecare masura.

Mohammed al II-lea nu avea ambitiunea sa fie un nouTamerlan ; ambitia sa era aceia de a urma imparatilorbizantini, in a§a fel 'Meat aproape sä nu se observe schim-barea ; sa fie cat mai putin posibil Turc §i cat mai multposibil Bizantin, aceasta era dorinta sa, cea mai Insem-nata dorinta a sa, §i, data el nu a reu§it In totul, aceastadin cauza a a fost constrans, timp de mai multi ani, säintretie razboaie care s'au continuat dupa moartea sa.

Dar, de indata ce a fost oarecare ordine in PeninsulaBalcanica, Soliman Maretul, care a fost cu adevarat unimparat maret, a reintrat In traditia Bizantului.

El nu putea sa aiba ideia nebuna de a Indeparta dinConstantinopol pe cei cari prin inteligenta lor, prin muncalor, prin economia lor, prin legaturile lor cu diferitele na-tiuni ale Europei, Ii creiau §i Ii pastrau prosperitatea. Dincontra, el cauta sa atraga negustori §i iata un caz asema-nator care nu e din timpul domniei sale, ci a fiului sau,Baiazid al II-lea.

Cand acesta a cucerit cele doua ora§e moldovene§ti delaDunarea de jos §i de pe Nistru, Chilia §i Cetatea-Alba,

84

*i

el a transportat la Constantinopol locuitori din aceste°rase pentru a crea caci acesta era scopul sau laConstantinopol, In chiar capitala sa, o burghezie instare sä inlocuiasca pe aceea care murise in timpul ase-diului, sau care avusese sä sufere urmarile naturale oricareicuceriri, mai cu seams in secolul at XV-lea, cat pentrua lucra in locul acelora can nu mai aveau nici un folos sase intoarca.

Nu trebuie sä se vada in Mohammed at II-lea idealul unuiorganizator, dar nu trebuie sä se vada in aceasta marepersonalitate a istoriei nici un distrugator. In once caz,el avea mai malt bun simt in preocuparile lui economicedecat a avut Filip al II-lea prin actiunea sa indreptatacontra Maurilor si contra Evreilor din Spania. Filip alII-lea a ruinat Spania, pe cand Mohammed at II-lea n'acautat niciodata sä saraciasca acest imperiu peste careel s'a facut stapan.

Ba mai mult, el si toti Sultanii faro exceptie, pans insecolul al XVIII-leacand au fost imitatori ai Occiden-tului atat timp cat au ramas In traditie, n'au vrut sä fieinovatori ; ei s'au ferit de acest lucru. Orientul are respectpentru traditie, pentru lucrul mostenit admis, pentrulucrul ajuns de nediscutat, pentru ca toti s'au obisnuitcu el,ceia ce Occidentul n'a avut niciodata. aceastaeste o insusire foarte sanatoasa a acestui Orient, fara nicio diferenta de natiune sau de Stat.

Sultanii turd n'au avut niciodata ambitia de a fi crea-tori ; ei nu voiau si nu puteau sa fie, si atunci, pentrufiecare din representantii vechiului comert, ei au avut in-telegerea necesara pentru a reface ordinea turburata princucerire.

Privilegiile date de ei Venetienilor inaintea cuceririi Con-stantinopolului, scrise in greceste, pentruca greaca sla-vona erau, alaturi de limba turca, limbi oficiale, cauta sapastreze datinele seculare ale Imperiului crestin din Bi-zant. Privilegiul dat Venetiei, la 1446, are urmatorulcuprins :

Eu, marele stapan marele emir, Sultanul Mohammed,fiul marelui stapan si al marelui emir, sultanul Murad-bey,jur pe Acela care a creiat cerul pamantul, pe marelenostru profet Mohammed, si pe cei sapte comentatorl pe

1. Vezi textul In memoriul nostru asupra privilegiului acordat de Mo-hammed II In 1453 ora§ului Pera In .tnalele Academiei Romane, anul 1913.

85

si

i

of

of

of

cari fi avem si ii recunoastem, not Musulmanii, si pe cei124.000 de profeti ai lui Dumnezeu, intre cari primul aPost Adam si ultimul Mohammed, care a creiat credinta Mu-sulmanilor, si pe credinta pe care o fmpartasesc si o re-cunosc, si pe viata si pe capul tatalui meu si pe viata sicapul meu, si pe sabia cu care ma incing, etc.

La 23 ale lunei Februarie, ziva a patra a saptamanei,anul al noulea al indictiei, hotarasc si zic ca voiu avea cuparintele Stapanirei Mele, Dogele Venetiei si cu comuni-tatea respectata si stralucita a Venetiei si cu dregatorii for,mari si mici, o pace Intreaga si neclintita, egala si buna,pe mare si pe uscat, cu toate cetatile, cu toate tinuturile,cu toate insulele si cu toate regiunile peste care stapanestemarea suveranitate a Venetiei".

Acesta nu este un tratat, pentruca Turcii, pans la oanumita epoca, nu au fncheiat niciodata tratate pe piciorde egalitate. Ei au avut mereu o anumita fnchipuire carepreamaria puterea for. Ei dadeau acte de iertare, numindpe Dogele Venetiei, parintele for ", dar in acelas timp fiulse credea cu mult superior acestui pa'rinte, caruia fi dade pomana unele concesiuni. Dar aceste concesiuni eraufntinse si asigurate.

Cat despre Genova, chiar a doua zi dupa cucerire, Mo-hammed al II-lea acorda comunitatii din Pera, pe care oInfatiseaza ca pe o imploratoare, ca pe un sclav pe carear fi putut sa-1 nimiceasca sau sa-1 alunge, dar caruia IIIngaduie sa ramaie acolo fiindca poate sä-i fie folositorsi fiindca se obliga sa-i fie tributar, acest privilegiu :

...Nobilii oameni din Galata si Pera s'au infatisat la CurteaStapanirei Mele si au venit sa se piece inaintea StapanireiMele pentru a se supune si a-mi fi ca sclavi. Si ei aucerut sa pastreze datinele in toate posesiunile StapanireiMele si sä poata administra cetatea for Pera, averile for,casele for, magazinele for, IA& for, morile for, "... etc;

El le-a garantat toate corabiile for, toate barcile for,toate marfurile for si toate femeile for si toti fiii for, sitoti servitorii for dupa vointa for, pentruca ei sä poataContinua fiber comertul for ". Ei vor darima numai zidu-rile for, nu vor mai suna clopotele si nici nu vor mai intre-buinta nici chiar obiceiul oriental, dupa care, in lipsa declopote, se chemau credinciosii la rugaciune, lovindu-se cuun ciocan inteco scandura. Ei nu vor mai ridica alte bi-

86

serici. Dar, in alai% de aceasta, ei vor ramane stapani peprivilegiile lor.

*i cu toate acestea, cu toate a Mohammed al II-lea si totiurmasii sai, Isi Soliman mai mult chiar decat Mohammed alII-lea, pentruca el era mai imperial" data se poate in-trebuinta cuvantul, -- si cu toate ca toti acesti Sultaniturci au dorit din inima sa pastreze obiceiurile, totusi co-mertul a decazut. Care a fost cauza acestei decaderi ? A.fost in insasi viata Imperiului, o lips de productie, oIntrerupere a tailor de comert?

In acest fel trebuie sa se puny intrebarea Si trebuie sase raspunda cu hotarire : Nu.

Cucerirea Constantinopolului a fost ultimul punct al uneiexpansiuni asiatice, Constantinopolul flind, din atatea punctede vedere, o continuare a Asiei. Mohammed avea, inaintede cucerirea C rnstantinopolului, un sistem, un regim, siacest sistem si acest regim economic Ingaduiau un schimb demarfuri foarte insemnat, in asa fel incat nu era niciun motivca productiunea sä se Intrerupa.

De fapt nu crestinii produceau cea mai mare parte a bu-nurilor industriale.

Crestinii erau, cu deosebire, agricultori si podgoreni.Grecii formau o burghezime de negustori, de mari negustoriSi mai cu seama de mici negustori. Dar cei cari lucrau,meseriasii, erau, in primul rand, chiar Musulmanii, si acestiMusulmani continua sa pastreze si astazi vechile meste-*uguri, care sunt in totul respectabile.

Se lucra, este adevarat, se continua sa se lucreze, darcat despre chile de comert, iata trite() lucrare franceza dinsecolul al XVII-lea, in calatoria lui Boullaye Le-Gouz, pu-blicata la Paris in 1657, o lista intreaga de caravane : delaCracovia la Constantinopol ; dela Smyrna la Constanti-nopole : 8 zile. Era o caravana foarte importanta, delaRagusa, care venea °data pe an. Era caravana dela Con-stantinopole la Alexandria : pleca In luna Septemvrie si sereintorcea in luna Februarie. Sunt si chi interioare : cara-vana dela Alexandria la Damasc ; dela Dsagatai la Maroc,In Indii ; cea dela Cairo la Meca. Mai era caravana delaAlep la Bagdat : la fiecare doua luni. Dela Damasc laBasora, ()data pe an. Legaturi foarte dese se Intretineaucu Tebriz si, prin Tebriz, cu Kasbin, cu Uzbeg si Ispahan.Cu China chiar, era o legatura care mergea prin Delhi,

87

Agra, in Indii, prin Golconda. Era linia dela Samarcand,In Statul Mar spre China, odata pe an, vi calatoria duravase luni. Mai era In fine, drumul dela Moscat la Goa, vi seadaoga ca o schimbare a fost adusa In momentul candSpaniolii au fnlocuit pe Portughezi la Goa 1).

Deci, productia exista, caile de comert nu erau Intre-rupte 0 totuvi Venetienii se plangeau ca, chiar dela fnceput,comertul nu mai mergea. Iata Insavi marturisirile for :

Turcii nu sunt negustori vi cei can sunt nu au Incacurajul care le-ar trebui pentru a se aventura prea multpe mare" 2).

Raportul bailului venetian din 1534.Un altul zice :In acest moment se gasesc putini negustori la Constan-

tinopol, vi am putea sä ne minunam ca 0 acevtia se maigasesc acolo, fiindca toti se plang ca nu cavtiga aproapenimic 3)".

Aceste constatari se regasesc aproape In fiecare raportal bailului.

Tata acum explicatia acestor fapte : Vene %ienii cautauinainte de toate, graul dela Dunarea de jos. Care 1360, con-flictul Intre Venetieni vi Genovezi exista din cauza mono-polului pe care fiecare voia sa-1 aiba. In regiunile sale ;aceasta li interesa. Dar, MI% lndoiala, din cauza razboaie-lor interioare, se puneau mari greutati comertului cugrail. Din partea ei, Venetia ramasese, dupa un timp numai,cu cateva alte articole de comerl, ea vindea tesaturi delana vi de matase, vi tot astfel cositor ; ea exporta mercerie(maruntivuri), produsele sticlariilor sale, pentru a lua inschimb came conservata, fier, franghii, piatra acra, viatat 4). Ceia ce ea facea, era mai cu seams, in primul rand,un comert de export al produselor de lux.

Dar iata ce se gasevte Intr'un raport al unui bail. Laepoca in care Imperiul Otomanilor era condus de cel maimare dintre minivtrii lui Soliman, pentruca el este acela

1 De la Boullaye Le-Gouz, Les voyages, Paris, 1657.2. I. Tumid non sono mercatanti e quelli the lo sono non hanno ancora

preso tanta audacia da commettersi molto ai rischi del Mare; Alberi,o. c., I, p. 18 (1534).

3. Si troVano ora in Constantinopoli pochi mercanti, ed 8 maravigliathe anche quei pochi vi si trovino, perche tutti si lamentano the tam).poco guadagno ; ibid., mai departe, anul 1553.

4. Alberi, o. c., I, pp. 274-275 (anul 1560).

88

care a avut o influents cu totul dominatoare asupra Sta-panului sail §i ne-am putea intreba daca Soliman a creatpe Vizirul sau Ibrahim, sau daca nu cumva Ibrahim a fostacela care a creat personalitatea imperials a lui Soli-man pe vremea lui Ibrahim, se cumpara o multimede stole de lana §i de matase cu un pret eftin §i cu banigatai) ; acum trebuie sa treaca doi ani pentru a vinde ceia cese vindea inainte intr'o saptamana. Sultanul el insu§i, inoarecare masura, da exemplul, insa, pentru Venetieni, acea-sta a fost un rau, deoarece, devenit credincios odata cubatranetea, ca §i Ludovic al XIV-lea in ultimii sai ani,Soliman intelegea sa se scuture de luxul care credea ca-iapasa sufletul §i el se imbraca cu haine de Fang, cerand ca§i ceilalti sa-i urmeze exemplul.

Deci, graul nu mai putea fi cumparat, o bucata de vreme,in vechile conditiuni, iar in ceia ce prive§te produsele van-dute de Venetia, dupa ce luxul dela Constantinopol sea.zuse, (dupa moartea lui Soliman nu s'au mai facut cuce-riri mari ; Imperiul, nemai ffind cuceritor, nu mai avea ladispozitie mijloacele de care dispunea Soliman in epocalui Ibrahim), se aducea marfa proasta. Cat despre stofelede Yana §i camocat, ele se gaseau in alte maini.

In urma razboiului contra Venetiei, Genova era slabita§i, ceva mai mult, primind cele mai grele lovituri princucerirea turceasca, ea nu s'a mai putut ridica niciodata.

Mai intaiu, ea pierduse Caffa, ocupata la 1475 de catreTurd. Tot domeniul comercial al Marii Negre disparea §i,de atunci inainte, nu mai era cu putinta sä se exploatezetinuturile Pontului Euxin pentru prosperitatea Genovei,Republica InsA0 gasindu-se intr'o situatiune geografica rea,avand o vecinatate care tindea sa-i rapeasca independenta,Franta regala §i ducatul regal" de Milano.

i mai era Inca un neajuns pentru Genova ; acela caea pierduse insula Chio,mult mai tarziu, in secolul alXVI-lea, este adevarat, in timp ce Venetia 'Astra re-gatul" Cretei pana la jumatatea secolului al XVII-lea,cand incepe razboiul acela care a transformat insula intr'ocolonie neglijata a Imperiului Otoman. *i nu numai caVenetia nu pierduse Creta, dar ea a ca§tigat celalalt regat,

1. Un mondo di panni di Lana e di seta a prezzo vantaggioso e a danarcontanti ; ibid., pp. 101-102 (anul 1553). Cf, ibid., p. 183 (anul 1554) ;.II, pp. 46-47 (anul 1564).

89

al Cyprului, prin abdicarea acelei fiice a Venetiei care afost Caterina Carnaro, sotia ultimului Lusignan domnitorIn Nicosia, a regelui Jacques. Astfel ca, la sfaisitul seco-lului al XV-lea, Venetia avand doua puncte de sprijin,In apele Mediteranei orientale, disparitia comertului saula Constantinopol era larg compensate pentruca acestedoua insule atrageau comertul din Orient.

Era deci §i pentru ea o schimbare de directie : comertulse aseaza in alts parte, §i Venetia gase§te chiar folositorca comertul pe care it facea la Constantinopol, in condi-tiuni vamale foarte discutabile, se muta in aceste insule,care erau ale ei. Tata pentruce, la sfar§itul secolului alXVI-lea, au fost negustori din Cypru si din Creta cares'au asezat 'Ana in Galitia ; o puternica colonie de Cretanisi chiar de Cipriati traia in ora§ele Cracovia si Lembergsi detineau o parte foarte insemnata din comertul Po-loniei.

Atata timp cat Genova a pastrat, pana la jumatateasecolului al XVI-lea, insula Chio, insula foarte bogata,aceasta colonie a fost administrate separat, ca un domeniuspecial, de catre o companie genoveza, avand o organizatiedin toate punctele de vedere asemanatoare aceleia a ora-selor italiene. Un calator francez, Nicolas de NicolaI, carestrabatea Orientul, pe vremea ambasadei dela Aramon,catre 1550, arata ca nu era in lumea intreaga o insulaatat de bogata, oameni asa de ospitalieri, obiceiuri popu-lare, atat de frumoase ca in Chio.

Dar, cand, abia dupe cativa ani numai, insula Chio afost confiscate de catre Turci, Genova a pierdut in acesteregiuni once punct de sprijin.

Venetia ea Insa§i s'a vazut redusa In rolul sau in Turciaprin aparitia anumitor intermediari. Can erau intermediariicrestini si cei de alts religie, in Imperiul Otoman?

Erau crestini de trei feluri. Mai intaiu Levantinii. Ace§tiaerau vechi Genovezi, dar transformati, dupe un, oarecare-timp, in semi-orientali de religie catolica, can pastraudragostea for pentru credinta §i vechile for obiceiuri. Eise casatoreau intre ei, dar i-ar fi fost foarte greu unuiLevantin, din a doua jumatate a secolului al XVI-lea,sa"-§i aminteasca traditiile de familie cari sä-1 readuca inOccident. In acela§i timp, legaturile for cu Grecii erau(din ce in ce mai stranse. Existau casatorii mixte si chiar

90

alatorii francezi din secolul al XVI-lea insemneaza faptulca in aceste casatorii mixte fiecare isi 'Astra religia, darchiar pastrand-o, Grecul era putin Levantin si Levantinulse facea putin Grec.

In aceasta lume, cu un caracter mai amestecat, nu maiera, dela un timp, nimic din ceia ce Ikea odinioara pu-terea sa, legaturile neintrerupte cu Metropola. Bailul vene-tian chiar, pastrand drepturile sale, se plange, din candin cand, ca o parte din oamenii sai parasesc protectia Re-publicei si se fac kharadsari 1)", adica oameni cari pri-mesc sa plateasca kharadsch", tributul, devenind astfelcetateni de al doilea ordin al Imperiului Otoman. Catdespre Genova, aceasta a pierdut chiar dreptul de a avearepresentanti la Constantinopol, drept pe care ea a cautatin doua randuri recastige : °data in secolul al XVI-leai alts data in al XVII-lea, insa fara un cartier politic

al Genovezilor la Constantinopole.Mai erau deasemenea si alti crestini can serveau de in-

termediari : Ragusanii, cetatenii Republicei Ragusa, careera una din minunile lumii prin asezarea sa, prin frumu-setea cadrului naturii si prin marile amintiri istorice, ca

prin spiritul de initiativa care a deosebit acesti Slavi,acesti coboritori ai Romanilor dela Adriatica, influentatide viata italiana.

E in adevar uimitor de a vedea cum acesti oameni, incea mai mare parte destul de saraci, socotiti de Turci dreptsclavi ai lor, supusi la toate batjocorile, neavand nici oputere politics, nici o adevarata putere politica in cares'ar fi putut increde si sprijini, iau parte insemnata la viatatuturor acestor regiuni.

Se intalnesc mai intaiu ca informatori politici, ca pur-tatori de stiri ; pe de alts parte, ca negustori. Colonii suntasezate la Belgrad 2) si pans la Timisoara, in Banat ; iigasim la Adrianopole, la Silistra, avand dela un oras laaltul, legaturi foarte stranse intre ei. Am publicat eu in-su-mi 3) un numar de documente privitoare la acesti Ra-gusani cari ajungeau sa se fixeze in tarile romane si sä

1. Alberi, o. c., I, pp. 185-186 (anul 1554).2. Cf. Voiage du Levant par le Sieur D. C., 1621, p. 54 : Tout le trafic

de la villa de Belgrade est entre les mains des marchands ragusois, quiy demeurent avec beaucoup de liberte ; it y apportent des draps et y achetentdes cuirs, des laMes et des cires, qu'ils portent a Anc ne pour les distri-buer par toute l'Italie". .

3. Vezi Hurmuzaki, Documente, XV.

91

sä-1

is in casatorie principese, ca aceia care, in 1580, a devenitsotia lui Giovanni de Marini Po li, apartinand unei vechifamilii din Ragusa, fratele lui Giovanni, Pascal, fiind unnegustor bogat §i agent politic foarte intrebuintat in Prin-cipatele Romane.

Mai erau, bine inteles, §i nu in ultimul rand, Grecii. Neamulfor nu s'a descurajat prin cucerirea otomana ; a§i zice chiarea, in anumite privinte, Grecul a profitat dela Turc, ceiace era foarte posibil, dat fiind o oarecare greutate a spi-ritului cuceritorului, stangacia lui pentru functiunile eco-nomise, obi§nuinta lui de a fi servit. Caci tine nu face ser-viciul sclavului, sfar§e§te prin a suferi dominatia acestui sclay.

Inainte de a se implini o suta de ani de la cucerirea lui Mo-hammed al II-lea, Grecii se facusera foarte importanti. Darceia ce ii Impiedeca sa joace cel mai mare rol, pe care l'arfi avut altfel, e faptul ca ei nutreau ambitii politice. Pa-triarhul, care purta Inca pe pieptul sau vulturul cu douacapete al imparatilor bizantini, era, in fond, un imparat,singurul imparat posibil pentru ai sai, pe care ti dominaprin religia neclintita. Umilit, exploatat de Turci, el ra-manea unul din factorii importanti ai Imperiului ; in frunteaunei Intregi Curti, el avea la dispozitia sa o ierarchie epis-copala in care traia toata amintirea trecutului cre§tin.

*i apoi, mai era o puternica vista cre§tina la Dunare,in principatele Moldovei §i Munteniei, unde, din secolulal XVI-lea, elementul grec se infiltreaza, se asociaza cuelementul roman, avand dreptul de a representa conti-nuitatea cre§tina, traditia imperials in aceste regiuni. DacaPatriarhul este intrucatva imparat la Constantinopol, prin-cipele Moldovei sau Munteniei este continuatorul political imparatilor pentru toata aceasta grecime. Si atunci,acei dintre Greci cari sunt bogati, care sunt intreprinzatori,aceia calla inainte de toate, sa exercite o dominotiuneasupra Patriarhului §i asupra acestei ierarhii episcopale,sau sa joace un rol la Dunare.

SA nu vorbim Inca de Armeni. Armenii erau foarte putinnumero§i in comert, §i rolul for la Constantinopole, in se-colul al XVI-lea, nu era prea insemnat.

*i atunci, fiindca Turcul nu era negustor, fiindca Greenlfacea politica, fiindca cei cativa Ragusani erau risipiti

92

peste tot si fiindca Venetia mutase comequl sau in pose-siuni proprii, iar Genova era pe moarte, a fost un neamcare, in secolul al XVI-lea, a concentrat, fara Indoiala,in mainile sale cea mai mare parte a comeqului. Ace§tiaau fost Evreii din Constantinopol cari, catre 1540, aveauaproape monopolul in uncle domenii 1).

Iata ce spune in aceasta privinta, acela§ calator francez,un diplomat, Nicolas de Nicolay

Multimea Evreilor locuind prin toate orasele Turcieisi Greciei, cu deosebire la Constantinopol, este a§a de mare,ca faptul acesta e uimitor si aproape de necrezut. Caci nu-marul celor cari fac schimbul §i negotul cu tot felul demarfuri, ca si camataria cu bani, se inmulteste inteatatacolo dela o zi la alta, pentru marele import si afluentamarfurilor care sosesc din toate partile, atat pe mare catsi pe uscat, incat se poate zice inteadevar ca ei tin astaziIn mainile for cele mai mars afaceri de marfa §i de banice se fac In tot Levantul. i astfel pravaliile §i magazinelecele mai bogate §i cele mai bine aprovizionate cu tot felulde marfuri, care se pot gasi In Constantinopol, sunt celeale Evreilor 8)"._ Neajunsul era acesta : ei erau, in primul rand, camatarisi, in acela§ timp, serveau de intermediari ; ei luau pentruei castigul care, mai inainte, revenea negustorilor occiden-tali. *i bailul Venetiei spune urmatoarele : Din ceia ce sepoate castiga, 14% revine intermediarilor evrei. Stofelenu mai pot fi vandute far% a trece prin mainile for ; ca-mocat-ul de asemenea. Alai mult, fiindca ei au capital,intrecand chiar pe Greci In aceasta privinta, §i fiindcasunt, in acela§ timp, agentii de schimb ai acestor regiuni,ei intrebuinteaza de asemenea o influents politica extra-ordinal% care be serveste si In afacerile comerciale".

Ei sunt supu§i Sultanului, dar ei doming. Curtea Sulta-nului. Medicul Sultanului este de foarte multe on un Evreu.Confidentul Sultanului deasemenea, cum a fost GermanulSolomon Tedeschi. Ei patrund in Serai, ca acel don Jose-Nassi, care, catre 1570, duce de Naxos, era una dinpersonalitatile cele mai insemnate ale intregii Imparatii 4).

1. Vezi Alberi, c. c., I, p. 102 (anul 1553); II, pp. .53-54 (anul 1564).2. Les navigation, peregrinations et voyages faicts en la Turquie par

Nicolas de Nicolay, Anvers, 1576.3. Pp. 245-246.4. Vezi lucrarea cea mai noun asupra lui don Jose, aceia a lui Pericles

7.erlentis §1 recensia mea din Revue historigue du Sud-Est europeen, anal 1925.

91

Sa adaogam- multimea Evreilor veniti din Spania, ma-rele rol pe care it joaca cei din Salonic §i din alteparti 1), §i vom vedea atunci o alts cauza a scaderei acestuicomert al Rasaritului, cu toate ca el Linea la dispozitianegustorilor, cars veneau din ce in ce mai rar, produsetot atat de numeroase §i tot a§a de insemnate ca aceleacare facusera bogatia acestor tinuturi la sfar§itul EvuluiMediu.

1. AlberI, o. c., II, p. 443.

94

CAP ITOLUL II

MANTA SI COMERTUL LEVANTULUI

Printre noii parta§i la comertul Levantului erau, In afarde supu§ii noului Imperiu Bizantin, de religie mahomedand,Statele pe care monarhia absoluta le formase, pentru acestrol, la inceputul secolului al XVI-lea. *i, in primul rand,la Inceputul epocei acesteia era mai ales Franta regard.

Candva, intr'o frumoasa cuvantare a d-lui Herriot,pe atunci pre§edinte al Consiliului francez, a fost vorbade drepturile de protectiune pe care Franta le avea asupraBisericei catolice de la Locurile Sfinte, §i s'a pomenitnumele lui Francisc I. Francisc I ar fi fost acela care arfi ca§tigat, dela inceput, din partea Sultanului Otoma-nilor, dreptul de a proteja aceasta Bisericd din Ierusalim.

Eu cred ca aceasta parere, cu toate ca este adanc in-raddcinata, sprijinindu-se pe documente ce pot fi atacate,trebuie sa fie parasita.

Daca, intr'un anumit moment, o influenta economicsfranceza se arata in tinuturile Mediteranei rasaritene,pe coaste §i In provinciile interioare, care sunt In legAturdcu acele coaste, faptul acesta nu se datora unei initiativepolitice, unei singure §i decisive initiative politice luatain epoca lui Francisc I. Nu trebuie sa ne amagim In aceastaprivinta. S'a exagerat, in acel moment, pentru interesepolitice care au fost servite adoptandu-se aceasta teorie,dar nu mai sunt timpurile in care aceasta explicatie säfie cu totul necesara pentru a servi acelea§i interese, dacds'ar continua sa fie sustinute.

Pentru a dovedi aceasta, trebuie sa incepem ceva maide departe.

95

Comertul Venetienilor Genovezilor este, din secolulal XV-lea, continuarea unui comert mai vechiu, comertdatorit unei puternice vitalitati economice, unei necesitatielementare a doua republici italiene, care, cu deosebireVenetia, aveau nevoie de a Intinde activitatea lor In re-giunile orientale. Aici, prin urmare, nu era nimic de creiat,nu trebuia cleat sa se pastreze ceia ce exista. Si am aratatca, din partea lor, Sultanii nu aveau nici o teorie la dispo-zitia lor, ca nu aveau nici o dorinta de relnoire ; ei MOOnu cautau decat sa pastreze situatia pe care o mosteniseradela Imperiul bizantin.

Cu totul altfel este expansiunea comerciala a FranteiIn Orient. Nu este vorba de o vitalitate economics ce numai Incapea in sine si care cauta o noun tale. Nu era nicimacar un centru care sä reprezinte acea vies a economicsa carei conducere ar fi luat-o. Portul din Sudul francez,care s'a folosit cel mai mult de comertul Levantului, carea fost amestecat mai de aproape in desvoltarea lui, carea aparat mai energic acest comert atunci cand In secolulal XVII-lea se Inclina sa fie parasit ambasadorul Franteila Constantinopol sä fie retras, acest port al Marsiliei n'aprofitat nici ()data de situatia Venetiei si a Genovei. Eln'a dispus de soarta lui, el n'a avut calitatea de a trimiteambasadori si a incheia tratate ; el n'a avut o flota caresa-i apartie n'a infipt nici °data steagul pe vre-o maredin Occident sau Orient 1).

Marsilia a apartinut con tilor de Provence ; la 1481, eaa fost units cu regatul Frantei lui Ludovic al XI-lea $iacesta avea atunci alte griji decat aceia de a Incepe inOrient un comert rival comertuluiVenetienilorsi Genovezilor.

Totusi, Intre Franta aceste tinuturi rasaritene, erauoarecare vechi relatiuni, in domeniul economic, pe caretrebuie sa be amintim inainte de a ajunge la aceasta nouaactivitate comerciala din secolul al XVI-lea si de a discutaproblema capitulatiunilor.

Mai Intaiu, nu trebuie sa uitam comertul Alexandriei,adica trebuie sä luam problema din partea Egiptuluinu din partea Constantinopolului. Localizand-o astfel, credca s'ar ajunge la rezultate mult mai acceptabile decat dataam cauta-o de partea capitalei Imperiului Otoman i dad.

I. Vezi Julliany, Essai sur le commerce de Marseille, Marsilia 1834.si Fouque, Iiisfoire raisonnie du commerce de Marseille, 2 vol. Paris 1843.

96

si

si

Si

si

si

ne-am tine de aceasta regiune. Numai en, interesele co-merciale ale Marsiliei la Alexandria nu erau fncredintateuuui representant francez ; aceasta nu era o politica eco-nomicn apartinand Marsiliei si In relatii numai cu inte-resele franceze.

Cei ce serveau, in acelas Ural), comertul francez si careaveau un trecut mult mai depArtat, o importanta multmai mare In acest maret port al Alexandriei, unde tabarauatatea caravane, erau Catalanii, al caror rol se famuresteclatorita cercetarilor cari se fac, de catva timp, prin muncaunei socielati stiintifice la Barcelona.

Catalanii au avut, in regiunile rnsaritene, o importantaeconomics care n'a fost indeajuns fixatn. Era o tarn mience a jucat un rol foarte mare.

Consulii catalani deci aveau, la Alexandria, grija inte-reselor franceze. Acesti consuli erau, adeseori, nascuti Inaceasta regiune a Cataloniei, §i nu este decat un singurcaz cand un Francez a fost trimis la Alexandria. Estecazul lui Jean de Village, trimis de Carol al VII-lea Inlegaturn cu Intreprinderile sale, neasteptate trecntoare,datorite unei personalitati exceptionale, Jacques Coeur,acela care, pe timpul sau, se gandise sn-Si Insuseascn Ge-nova pentru a o Intrebuinta In marile sale planuri comer-ciale. Dar, de obiceiu, se Intrebuintau Catalani ca Paredes,chiar Italieni ca Anghiera atunci dad, la fnceputulsecolului al XVI-lea, s'a incheiat o noun conventie pentrua favoriza, la Alexandria, comertul francez, consulul, carese numea Benoit, era, de fapt, un Catalan, un Benettol).

Existau deci vechi relatiuni cu Alexandria, datoritemai curand unor personalitati exceptionale, ca JacquesCoeur, aceste relatiuni de comert erau strans legatecu importanta expansiune catalana, cu mult mai impor-tanta chiar decat insasi comertul Marsiliei. *i se va vedeaacum ca, in epoca lui Francisc I, cand a fost vorba sá sefixeze privilegiile comertului francez In aceste regiuni,s'a %inut seama cu strictete de vechile conditiuni pe carele aveau Catalanii, en, prin urmare, nu s'a facut nimic nou.

Existau capitulatiuni, In aceasta parte, mai vechi decatacelea fncheiate cu Impgratul Otomanilor, aceste capi-tulatiuni ale caror date sunt perfect stabilite, se gasese

I. Vezi de asemenea, dupl. Capmany, Memorias. §i dupa Illustrations.des Gaules, Paris, 1548, Charrkre, Negociations de la France dans le Lenard,1, p. 258 §i urm. Venetia tncheiase dela 1454 un tratat cu Sudanul.

97

si

si

si

si

intre captivitatea lui Francisc I la Madrid §i primele salerelatiuni politice, foarte exagerate, cu Sultanul, intre ceiace s'a numit, cu totul pe nedrept, marile capitulatiuni.

In acela§ timp cu aceste capitulatiuni, formele acordatecomertului francez la Alexandria, sub ocrotirea unui consulcatalan, §i In legatura cu Intreaga desvoltare a comer -tului catalan la Alexandria, nu trebuie sa se uite nici ye-cinatatea genoveza a Marsiliei. Ori, Genovezii detineauun comert care le apartinea cu totul, acela al Mediteraneioccidentale: zu Majorcanii, cu unii Catalani poate, §i co-mertul cu Tunisul. *i Inceputul comertului cu Africade Nord facut de catre negustorii francezi, trebuie cautatin aceste prime relatiuni legate intre republica Genova§i intre Tunis.

Pentru Genova, exists o intreaga serie de documentedin secolul al XIV-lea §i al XV-lea, care arata, limpede,care era caracterul acestui comert intre infloritoarea re-publica italiana din Evul Mediu §i intre capitala de pecoasta Barbara a Africei, care era, la acea epoca, Tunisul 1).Din partea sa Ludovic al XI-lea stria in 1482 prea ilus-trului rege al Tunisului, prea faimosului sau amic" 2).

Cat despre relatiunile dintre Franta §i dintre suveraniiturci, trebuie sa ne gandim ca Sultanii sunt ni§te 1ntar-ziati ; fnaintea Otomanilor, au fost, in lumea turca, do-minatori de o alts importanta, de o alts masura, cari au.jucat un rol cu mult mai 1nsemnat in mi§carea generalsa lumii.

Caci Otomanii nu sunt numai mo§tenitorii regalitatii,ai imperiului, data vrem, ai Seleucizilor. Chiar cand pros-peritatea for militara §i politica a inceput, erau alti Turcicari jucau un rol mai mare in desvoltarea rasei §i in istoriaAsiei, ca §i in relatiunile acesteiAsii cu Europa. Regii Franteiau avut relatiuni cu adversarul fericit al Sultanului Baiazit,

1. Aceste documente au apArut, In Atti della societa ligure di storiespatria.

2. Charriere, o. c., p. CXXI, nota 1: Mas Latrie, Trait& de paixet de commerce des clultiens avec les Arabes au mogen-dge. Cf. H. D. deGrammont, La course, l'esclavage et la redemption A Alger, in Revue His-torique, XXVI (1884), p. 1 §i urm.; XXVII (1885), p. 1 si urm., Cor-respondance des begs de Tunis et des consuls de France avec la Cour, deEug. Plautet. I, 1577-1700, Paris, 1893. La 1510 s'a Mcut o Incercare,franco-genovezA asupra Tunisului. Din 1478 o asociatie provensalii seocupa cu exploatarea coralului.

98

cu Timur cel Schiop. Exists o scrisoare in care mareleemir" Timur, emirus magnus Temir, scrie regelui Franteiprin cineva care, scriind numele sau, adaoga, dupa obi-ceiul musulman : ca viata sa sä fie lungs 1)". Si regeleFrantei, redifransa" (se vede bine a relatiunile an fosttotdeauna legate prin Italieni), care este Carol al VI-lea,raspunde prea luminatului §i victoriosului print Timur,"Themyrbeus ).

Pentru a ajunge la relatiunile cu Sultanii otomani, tre-buie sa ne amintim relatiunile, rare §i nu a§a de Insemnate,dintre regalitatea franceza §i cea din Bizan %, aceia carea precedat pe Turci §i le-a servit de model, Bizantul cretinal Cezarilor romani din Rasarit, relatiuni can s'au conti-nuat pans la caderea Constantinopolului, cu toate 0 nis'au pastrat numai cateva documente asupra acestei seriide raporturi.

Spre pilda inteun moment dat, Teodor Paleologul Can-tacuzino, unchiul Imparatului Manuel, se prezinta la acela§Carol al VI-lea 3).

Mai tarziu, un Andrei Paleologul, care se intituleazadespotul Romanilor" §i care pretinde a fi mo§tenitorulimediat al Imperiului Constantinopolului 4)", ofera suc-cesiunea acestui Imperiu (succesiune pe care §i-au atri-buit-o mai tarziu, cu mai multa sau mai putina dreptate,Ru§ii din Moscova), regelui Frantei.

Apoi, la sfar§itul secolului al XV-lea, sunt raporturi de-terminate de un alt fenomen, cu totul intamplator : se§tie 0 dupa moartea Sultanului Mohammed al II-lea, pentrusuccesiunea sa s'au luptat cei doi fii ai sai, Baiazit II §iGem, acela care In Occident se numea Zizim, sarmanulprint fugar care a fost purtat dintr'un castel in altul §ia sfar§it prin a fi predat trimi§ilor Sultanului dar otravit,a§a ca fratele sail a avut ceia ce dorea adica disparitia a-cestui rival, dar fara sa-1 vada murind sub ochii sai.

Ori, in acest moment, cum Carol al VIII-lea Meuse ex-peditia sa in Italia, §i cum acesta trebuia sa i se adresezelui pentru chestiunile din Orient, Gem fund In mainileCavalerilor Ospitalieri, cari aveau interese alaturi de Franta,iata o scrisoare adresata de catre Sultanul Baiazit al II-lea

1. Augetur vita eius.2. Charriere, o. r., p. CXVI, nota 1.3. Ibid.4. Ibid., p. CXXV, nota 1.

* .99

prealuminatului $i prea bunului print Carol, rege al Franteisi fratele nostru prea iubit 1). Baiazit este intitulat : pringratia lui Dumnezeu, mare Imparat al Asiei, Greciei etc. 2)

In aceasta epoca, Sultanul is deci un titlu care nu co-respunde de loc aceluia, foarte modest, care se gaseste Inpretinsul act al capitulatiunilor. Nu trebue A ne Mere-dem In nici un act care prezinta relatiunile Intre Turcisi Crestini pe o bath de egalitate : niciodata Sultanii oto-mani, mostenitori pe deoparte ai imparaplor din Bizant,si pe de alta presupusi continuatori ai acelor marl imperiiale Asiei, ale Orientului care Intreceau, In mintea for sichiar In realitate, cu mult, importanta regatelor din Oc-cident, nici odata, cel putin 'Ana la Inceputul secoluluial XVII-lea si pana la decaderea otomana, n'au recunoscutOccidentalilor, oricare ar fi fost insemnatatea unui 1m-parat, a unui Papa, a unui rege al Frantei, o situatie caresa poata fi comparabila cu aceia pe care si-o atribuiau eisinguri.

Iata In chestiunea lui Gem, In ce fel Baiazit se adre-seaza Papei, cand li scrie : Sultanul Baiazit Khan, fiulSultanului Mohammed, prin gratia lui Dumnezeu Impa-ratul Asiei, Europei si al tuturor marilor, catre fatal sistapanul tuturor crestinilor, Alexandru al VI-lea, prinbunatatea lui Dumnezeu demn pontif al Bisericei ro-man".

Aceasta-i totul. *i cand acelasi vorbeste Papei despreregele Frantei, cu privire la Intamplarea lui Gem, el zicesimplu: regele Frantei", $i totusi, In acest moment, Baiazitavea un puternic interes de a scapa de fratele sau sau,pentru a ma exprima In forma foarte politicoasa si foartesolemna a cancelariilor orientale, era vorba de a se scoatecat mai curand din mizeriile acestei lumi pe sus numitulGem si tntr'un fel pe care el (Papa) 11 va judeca cel maicomod §i de a i se trimite sufletul pe cealalta lume undear putea gasi un repaos mai bun 3).

$i dupa ce acest sarman fugar ui -a gasit odihna cea bunsdatorita interventiilor fratesti ale lui Baiazit al II-lea,Intre regalitatea franceza si Intre Imperiul Otoman n'aumai fost alte raporturi, decat amintirea acestor relatiunicu totul 1ntamplatoare, accidentale, chiar In afar% de ceia ce

1. Ibtd, p. CXXI, nota 1.2. Cf. Thuasne, Diem Sultan.3. Maniere, o. c., p. CXXV, nota 2.

I00

venea dela Imperiul izantin, in locul cgruia se aseza-sera Turcii.

Ori, catva timp dupA aceasta intamplare, raporturiledintre Francisc I si Imperiul Otoman incep si, chiar delainceput, trebuiesc sá fie inl6turate unele pareri gresite.

Atunci cand Francisc era prizonier la Madrid, se credeIn general (ultimele lucrAri istorice pastreath aceasta pa-rere 1), cä el ar fi trimis din inchisoarea sa un emisar se-cret care s'ar fi prezentat la Constantinopol cu scrisoa-rea sa. 0 alta scrisoare ar fi venit din partea Regentei,a mamei regescului prizonier, Luisa de Savoia, pentrua cere, nici mai mult, nici mai putin, cleat interventia Sul-tanului pe mare, trimitand pe celebrul corsar si fondatoral Statului barbaresc Khaireddin Barbarossa, acela carede obicei era numit in Franta in acel timp : printul Ha-radin, regele din Argel" si care, mai tarziu, s'a prezentat,de fapt, in marile franceze, debarcand ieniceri $i spahii,la Toulon, pentruca dupa conflictele privitoare mai in--Wu la purtarea Turcilor si apoi, la felul de a-i hrAni si dea-i plati, sä se retrag5. MI% a se mai gandi de a se reintoarce.

Ar fi fost deci vorba, in aceasta scrisoare a lui Franciscsi in scrisoarea care ar fi intovarasit-o sau ar fi urmat-o,de o cerere de ajutor avand un stop foarte precis : trimi-terea flotei otomane in Marea MediteranA, pe de-o parte,$i pe de alta, invazia Italiei de catre Turci, Sultanul tre-buind sa treaca el insusi prin Friul si sa mearg6 Oa.la Milan. Mai tarziu interventia turca tindea sa aducacucerirea Siciliei si a Sardiniei, si un representant al Franteila Constantinopole in secolul al XVIII-lea, Saint-Priest,adesea foarte bine informat, adaogk ca era vorba de a secreia un regat insular pentru ducele de Anjou 2).,

Se cunoaste chiar numele celui care a fost trimis de laConstantinopol, nu insa si aceluia trimis la Constantinopol :Frangepani era un Italian care traia In Ungaria, care de-pindea de regalitatea ungara. Existenta si misiunea sasunt deci in afara de indoiala. Personalitatea sa, adeN4-ratul rot pe care 1-a jucat, calitatea precisA a misiunei sale,

1. Vezi I. Ursa, La politique orientate de Francois I-er, 1615-1647,Paris, 1908. Autorul reproduce cu aten%le toate notitele date de cAtreDiarit de Sanudo, farA sit Is supuna criticei.

2. Memoires sur l'ambassade de France en Turquie et sur is commercedes Francais dans is Levant, Paris 1877, p. 57.

101

nu pot fi fixate tot asa de usor 1). Dar care este baza acestornegocieri ?

Ea se gaseste numai in declaratiile Mute de Marele Viziral Imperiului Otoman, in acel timp, Ibrahim, de faptam mai spus-o seful Imperiului, dominand cu totul peSultan, declara %iuni Mute unor reprezentanti ai impa-ratului Carol Quintul, care era, pentru Turci, un simplurege al Germaniei si fratele acelui rege stabilit cu inceperedela 1526 in Ungaria, pe care Turcii ii considerau ca peun print cu puteri mediocre, a carei ambitie trebuia sa fieredusa In propriul sau interes 2).

El pretindea, in adevar, ca Francisc a rugat pe Sultanca pe stapanul si fratele sau", sa formeze o liga cu el sicu Venetia contra Spaniei, cuprinzand colaborarea pemare si invazia Friulului si a Lombardiei. Bolnav la picior,Francisc se leaga sä vie mai tarziu sa sarute pe cel al Sul-tanului inainte de a se duce ca pelerin la Ierusalim 3).

Ibrahim si aceasta se vede bine cauta sa dea am-basadorilor imperiali o impresie care putea sa nu corespundade loc adevarului, ci intereselor pe care le urmarea Im-periul Otoman cu privire la Ungaria si Germania.

Ar trebui sa nu cunoastem felul de a se exprima al Tur-cilor, prea putinul for respect pentru preciziunea rapor-turilor diplomatice si a situatiilor istorice pentru a acceptaceia ce, in doua randuri, Ibrahim Pasa a declarat amba-sadorilor lui Carol Quintul cu scopul de a-i infricosa pu %insi de a le smulge anumite concesiuni.

Dupa scrisoarea trimisa fara indoiala de catre Luisade Savoia, dar nu si de Francisc I, si care nu cuprindea ce:a ceIbrahim va prezenta mai tarziu, Sultanul trimite o misivafratelui" sau, asteptand ca regele, scapat din inchisoare,sä se adreseze el insu§i acestui amic si sa-i raspunda intermeni can sunt fara indoiala foarte amabili, dar, inacela§ timp, continand si multe rezerve.

Luand litluri care cuprindeau o paging intreaga, enu-merand toate provinciile Imperiului, Soliman scrise luiFrancisc, regele Orel Franciei", amintind comunicarileAcute de catre Frangepani si oferind in termeni jignitori

1. Vezi Inventaire analytique des Archives du Ministere des Al fairesEtrcmgeres. Correspondance politique de Guillaume Pellicier, ambassadeurde France et Venise, 1640-42, de Tausserat-Radel, Paris, 1898, p . Xnota 3.

2. Alberi, o. c., II, p. 158 (anul 1558).3. Vezi textul in culegerea lui Gevay, III, p. 43 si altele ; V, p. 22.

102

ajutorul sau unui print nenorocit ; dupe banalitati morale§i afirmatia ca tronul sau este refugiul lumii", Solimanpune se se spue a oricare print sau imparat poate se cadAIn captivitate; nu e de mirare ca Imparatii sa fie slabi §isa cads prizonieri". Tineti-vA curajul §i nu va lasati a-batut". Regele nu va fi uitat de stapanul lumii", dat fiindca noaptea §i ziva, calul nostru este In§euat §i sabia noastraIncinsA".

Unei scrisori In acest fel concepute, Francisc nu poaterAspunde, adresandu-se prea scumpului sau frate, sultanulSoliman, mare print, dacA am avea aceia§i credinta"el crede necesar de a adaoga aceasta rezervadecat pentrua-i spune a raspunsul sail are ca scop numai sä arate re-cuno§tinta sa, ea Insa§i considerate In raport cu demni-tatea sa de print cre§tin. Regatul este lini§tit §i n'are nevoiede nimeni pentru a-1 sustine 1).

Se vede din acest raspuns, definitiv, ca Francisc I nuavea nimic de negociat cu Soliman in acel moment, §i nicimai Inainte nu se constata ca ar fi existat ceva de nego-ciat cu acela§ Sultan. Nu sunt urme, nici propuneri for-male, nici cereri precise despre care vorbe§te Ibrahim-Pa§a, §i cu atat mai putin exista un tratat care ar fi fostincheiat intre Francisc I §i Sultan.

Trebue se nu fi amestecat in afacerile politice, nici sanu fi practicat lucruri de felul acestora pentru a putea ad-mite ca, atunci cand, intre suverani, exists vre-un lucrude-o InsemnAtate a§a de mare, o scrisoare poate fi a§a delipsita de simtire ca aceasta scrisoare a lui Francisc catreSoliman.

Sa venim la privilegiul acordat Francezilor pentru co-mertul cu Alexandria.

Acest privilegiu incepe prin afirmatia ca acest comerta existat : acesta era comertul Catalanilor, §i numai acestcomert exista mai Inainte Intre Catalani §i Egipt.

Capitolele §i conditiunile pastrate atat Inteo forma fran-cezA cat §i inteo forma italianaa), cuprind tot ceia ce con-tine, indiferent care conventie de comert IncheiatA intbnpul Evului Mediu intre republicile italiene, sau intreCatalania §i Sudan. Nu e nimic nou.

Urma§ul Sudanilor Egiptului care este acum Sultanul

1.2.

Charriere, o. c., pp. 119-121.Ibid. p. 122 §1 urm.

103

Otomanilor spun acela§ lucru ca §i precedesorii sal, §ianume ca el renunta la dreptul de naufragiu ; ca el admitejurisdictia consulilor ; a negustorii vor putea sail facatestamentul ; ea represalii nu se vor face contra nimanui.pentru datoriile altora cari vor fi fugit ; a bisericile cre§-tine vor fi respectate. Si aceasta-i total.

Eu am cercetat documentele privitoare la istoria co-meqului In Evul-Mediu ; dar, In aceste capitole", nu existsnimic care sä arate, Intr'un fel sau altul, macar intentiade a introduce o schimbare.

Si acum iata-ne inaintea misiunei lui La Forest §i Ina-intea capitulatiilor, Inaintea marilor capitulatiuni, care arfi fost incheiate pentru Intregul Imperiu, In Februarie15351). Trimisul pleaca Inca din anu11534 §i, dupa catevaluni, el se intoarce cu acest act.

Instructiunile care i s'au dat sunt cunoscute. Este vorbade anumite puncte foarte bine definite ; mai Intaiu, re-gele Frantei nu voia ca negotul AMU Mediterane sa fieturburat in fiecare clips de catre populatiunile din NordulAfricei, ceia ce acestea facusera, dealungul veacurilor, panala stabilirea dominatiei franceze In Alger la 1830. 0 handlde talhari, de forma, cu un Pa§a otoman In frunte, asociatiede jaf, vorbea cu dispret de lucruri foarte vechi ca despreexpeditia lui Ludovic al IX-lea §i despre rama§itele floteipe care Carol Quintul le trimisese la un moment dat, pecoasta africana.

Este vorba deci, in acele instructiuni ale lui Forest nu-mai de a obtine o neintrerupta stare de lucruri pa§nica,privitoare la populatiunile din Nordul Africei. Se vor-be§te, bine Inteles, Sultanului, despre marile §i memo-rabilele sale victorii §i cuceriri ", dar fara a se aminti despreceva Incheiat cu el. Aceasta este deci un al doilea act,venind din partea diplomatiei franceze, In care nu se facecea mai mica aluzie la vre-o conventie semnata cu Im-periul Otoman. Si mai departe chiar, lui Francisc I Ii vafi foarte greu sa propue o alianta Sultanului, din cauzarivalitatii sale cu Carol Quintul.

El Incepe In felul acesta, zicand ca el represinta in acelmoment pe toti cre§tinii cari vor sä faca pace cu ImperiulOtoman §i chiar pe Imparat. Dar, daca s'ar Intfimpla ca

1. Asupra calAtoriei acestui trimis veal chitanta publicatA in cores -ponden%a lui Pelleier, p. XII, note 1.

104

ImpAratul Carol sA refuze sA primeasca acest annistithr,atunci numai el trebuia sl fie atacat, pe coasta Siciliei oia Sardiniei oi chiar, In acest singur caz, ar fi trebuit caSultanul, foarte bogat prim provinciile pe care le domingof prin prada pe care o is de acolo In fiecare an, sA bine-voiasca sa dea un milion regelui Frantei pentru a-i serviIn aceasta lupta contra inamicului comun.

.InoueNu este deci nici o idee de a comertului in aceste

instructiuni, nici macar cea mai mica aluzie la o extensiunea drapelului francez asupra navigatiei altor natiuni, ex-tensiune care va veni in urma, dar nu In aceasta epocaa lui Francisc. *i cu atat mai putin se gAseote In instruc-tiunile lui La Forest o indrumare In ceia ce priveote pro-tectoratul exercitat de catre regalitatea francezA asupracreotinilor catolici din Locurile Sfinte.

Actul Insuci al aca ziselor capitulatiuni cuprinde pie-dici din punct de vedere diplomatic 1).

Titlul care i s'a dat In el lui La Forest, n'ar fi fost nici°data recunoscut de catre Turd. El este rAsunator : con-silier, secretar ci ambasador al prea stralucitului of preaputernicului print Francisc, prin gratia lui Dumnezeurege prea crectin al Frantei, trimis la prea puternicul oineinvinsul Mare Suveran Sultanul Soliman, imparatulTurcilor".

E prea putin pentru Sultan, mult pentru rege of maicu seams putin cam mult pentru insuoi ambasadorul.

Apoi este vorba de negocierile cu Ibrahim Si lui Ibrahimi se dA un titlu bizar, inexplicabil : aceia de cherlesquierSoltan". Era un kadiliskier pentru Asia oi altul pentruEuropa, dar situatia lui Ibrahim era cu mult diferita deaceia a unui simplu judecator al armatei".

SA mai insemnam Inca un lucru care mi se pare ca areo foarte mare importanta. La Inceputul secolului al XVIII-leaambasadorii Frantei la Constantinopol null aminteaucele dintaiu trei capitula %iuni Incheiate cu Imperiul Oto-man, oi capitolele" pe care le discutam, an fost &He, cualte douA, In actele misiunei lui d'Aramon, de pe la 1550.De Saint-Priest cunoctea capitulatiile" din 1535 numaipentru ca le-a gAsit In aceste acte, dar nu in colectia ofi-

1. Vezi Charriere, 1. e. p. 283 gi urm.

105

ciala a privilegiilor, pe care o citeaza. Este adevarat ca,. maitarziu, Turcii vorbeau despre relatiuni mai vechi cu re-galitatea franceza, dar fara sa precizeze §i reproducAndnumai ceiace le spunea ambasadorul Frantei 1).

Mai e Inca un lucru : Venetienii, cari erau uneori oameniputin simpatici, din cauza unui egoism foarte explicabil,dar cari vedeau bine, cari aveau ochii deschi§i asuprainteresului lor, ambasadorul lor figurand, In prima linie,printre spionii lumii intregi, nu spun, in toata seria ra-poartelor baililor lor din secolul al XVI-lea, decat aceasta :ca relatiunile fare Imperiul Otoman §i Intre Fran%a arfi putut fi mai importante, ca Incearca unii sa le exa-gereze, dar, In fond, ele se reduceau la putin lucru 2)".

Interventia lui Khaireddin Barbarossa nu va fi inter -ven %ia unui dregator de al Sultanului. Nu trebue sa uitamsitua %ia cu totul particulars pe care o avea acest creatoral Statului. Soliman nu comanda la Alger ; ienicerii §i §efullor, acel Consiliu Barbaresc, erau stapani acasa la ei. In-terventia la Tulon a fost desigur aprobata de catre Sultan,dar mai Inainte de toate ea se tragea dintr'o IntelegereIntre regalitatea franceza §i Intre Barbaresci, care nu eranecesar sa fie scrisa.

Iata acum ceia ce contin aceste capitula %iuni. Exact a-cela§ lucru ca §i capitolele" acordate pentru comertulcu Alexandria, care, ele Insele, dupa cum s'a mai spus, nufac decal sa repete In cuprinsul lor privilegiile de care sebucurau Catalanii in Evul Mediu, carom Francezii be fu-sesera asociati in a doua linie. Este vorba de libertateacomertului ; de renuntarea la dreptul naufragiului ; deoprirea luarii de sclavi turci, de. un tratament pe baza deegalitate cu indigenii, de dreptul de a stabili la Constan-tinopol un bailiu de acela§ rang cu consulul Alexandriei ;de dreptul de judecata al consulului ; de datoria de a pre-zenta probe scrise cand un cre§tin, un supus al regeluiFran %ei era acuzat Intr' o cauza civila ; de obligatia de asupune judecatii Portii chiar acuzatiile de crima §i acu-zatfile privitoare la chestiunile religioase, Intotdeaunafoarte delicate ; existau, In aceasta privinta, paratori cari

1. Saint-Priest, , . '., pp. 68 §I 191.2. Vezi Albert, Turchia, I, anul 1534, p. 22 ; 1553, p. 81 ; 1554, p. 159 ;

1558, II, p.158; 1560, p.283 ;1573, p. 333 ; 1564, H, p. 20 ; 1585, p. 308

ro6

cautau sa compromita negustorii europeni, pretinzandca ei an cautat sa seduca pe Turci si sa-i fad sa paraseascareligia lor. Este mai departe vorba de : oprirea recrutAriisi rechizi %iilor militare ; interzicerea represaliilor ; libertateade a face testamentul ; liberarea captivilor ; salutul pe mare ;dreptul de a cere provizii pentru bailiu ; prescriptii privi-vitoare la trecerea vaselor franceze pe, la Galipoli, apoi deconcesiunea pentru Francezii stabiliti in Turcia de a nuplati impozite timp de 10 ani. Si se adaoga ca Papa, An-glia si Scotia, numai aceste tree Puteri, au dreptul de a sealatura acestei conventiuni.

Impresia care se desprinde din aceste observatiuni estea ele, capitulatiunile", represinta numai propunerile pre-sentate de catre La Forest lui Ibrahim. Acesta trebuiesa le supue Sultanului. Numai Soliman avea dreptul dea le aproba, de a acorda privilegiul. *i daca 1-ar fi acordat,ar exista ).

Acum sa vedem care au fost urmarile imediate ale acestorconvorbiri de o valoare, in fond, mediocra ?

Asezarea de consuli nu urmeaza imediat. Abia catre1550 sau 1560 consulatele Frantei incep sa apara aproapepretutindeni ; la Alexandrias), la Alep 3), in Barbaria 4) siIn alte parti. Asa ca, daca baza insasi este contestabila, nuse vad nici efectele acestei conven %iuni, dupa cum nu sevad nici chiar mijloacele de care dispunea Franta eco-nomics, la acea epoca. Marsilia nu va merge pe calea cea noua.

Caci monarhia absoluta a fost, gra indoiala, pentruvitalitatea Frantei, o constrangere, un frau. Vitalitateafranceza din Evul Mediu s'ar fi putut desvolta In alt fel.Regalitatea absoluta, amestecandu-se In toate, uneori stiindprea putin, imaginand sisteme care erau, adesea, impru-mutate din dreapta si din stanga, nedispunand de organe

1. Scrisoarea lui Soliman Ware Francisc, publicatg, In Testa I, p. 39,$i urm., e tot asa de lalsIt ca si exercitilie de stil In acelas gen din Reuss-ner, Epistolae turcicae, IX, 1. In prima Sultanul intituleazii pe regerestauratorul crestinitAtii". On titlul autentic dat In actul din 1569 este :cel mai glorlos stApdnitor al marilor principi ai lui Isus, alesi dintrecei mai puternici si credinciosi ai lui Mesia" etc.

2. Benetto, In 1567. In 1569 privilegiul acestui ores este !twit, sipentru trebuinta locultorllor din Ancona, Genova si Sicilia.

3. Jean Reynier (Saint-Priest, p. 282).4. Louis Danes, In 1577 la Tunis ; Plantet o. c. I pp. 1-2 Bar-

thole In 1554 la Alger apoi Sauron. J. Reynier !a Tripoli In 1548 (Masson,o. c., p. XIV, note 3).

107

capabile de a face sä se execute voin %ele sale, dibuind Intoate partile, nu avea, de sigur, mijloacele de a creea co-mertul sub un steag unic, mai ales pentru crestinii dinOccident. Trebue A se tie socoteala si de conflictul sau,de lungul conflict cu Casa de Habsburg, si, In a doua ju-matate a secolului al XVI-lea, de razboaele religioase, careerau Infatisate la Constantinopol, ca insasi ruina Frantei.Turcii credeau aceasta si puteau sa o creada bine, tntr'untimp cand cutare dintre ambasadorii Frantei la Constan-tinopol, Lancome, nu mai representa decat pe regele Spa-niei si cand orasele din Provence se intelesesera fntre elesi formau o HO pentru a se apara contra Barbarescilorl),alaturi de autoritatea regala, cand, hisfarsit, Marsha puteafi considerata de catre Turd ca o dusmana, pentruca eaera dusmana a regelui Frantei 2).

Astfel ca regalitatea absoluta, care nu Incheiase niciun pact formal cu Turcii, nu era in stare sa conduca pecai noui o activitate economic neexistenta privitoare laacele mari orientale.

Totusi Turcilor le era de fobs sa fncheie o conven %iunede comers cu un singur principe cretin representat prin-tr'un singur ambasador care sa tie sub steagul sau cele-lalte State crestine.

Lucrul acesta se poate vedea bine din felul In caresunt oranduite privilegiile urmatoare :

lath la 1569, intr'un moment In care nu se poate spuneca regalitatea franceza dispunea de maxi mijloace, ca erain stare sä urmeze o politica economics de mare Insemna-tate, ca urmare a unui conflict cu Evreul Miquez, oconventie de comert, care nu poate fi pus's la Indoiala §icare confine optsprezece articole. De data aceasta, dra-pelul francez are dreptul sä protejeze vasele, Anconitani-lor, Genovezilor, Sicilienilor. Si cand Ragusa vrea sä scapede dreptul pe care §i -1 luase ambasadorul Frantei, Ragu-sanii sunt constransi sä primeasca steagul Frantei. Dedata aceasta regele Carol al IX-lea este pentru Sultan celmai mare !litre principii religiei lui Isus si cel mai mareIntre cei mai marl principi, Imparat al Frantei 3)".

Trebuie A se tie deasemenea seama de faptul ca raz-

1. Plantet, c. c., p. VIL2. M won, c. c., p. XVII el urm.3. Saint-Priest, e. c., p. 363 el urm.

zo8

boiul dintre Imperiul Otoman §i Venetia pentru stapa-nirea Ciprului facea imposibile relatiuni, care, pans atunci,pareau a se pastreaza fara intrerupere ; dar se voia Inacela§ timp tot ceia ce se putea trece sub steagul Venetia.Era astfel nevoe de un nou steag cretin pentru univer-salitatea economics a cre§tinilor Occidentului §i atunci,pe de o parte pentruca Sultanii vedeau In regele Franteipe inamicul permanent §i sigur al Spaniei, pe de alts parte,pentruca vechile raporturi cu Venetia disparusera, delasine, comertul francez ca§tiga o Insemnatate pe care n'arfi avut-o fall aceste Imprejurari de politick generals.

In Iulie11581, Germigny, domn de Germolles, se prezintadin nou la Constantinopol pentru a da o forma mai largaprivilegiului de comers. I se acorda un privilegiu de doua-zeci §i apte articole care se Intinde §i asupra Engliterii,asupra Portugaliei, Spaniei, Cataloniei, §i In Intregimeasupra tuturor acelora cari au calatorit sub steagul Fran -tei din cele mai vechi timpuri pans astazi, §i numai cuconditia de a fi calatorit".

Numai ca aceasta informatie a fost data de catre Ger-migny, caci faptul invocat n'a existat niciodata. Dar, introvreme In care Anglia nu arata preten %iuni de a naviga subun steag care sa-i apartie, In momentul sand Olandeziinu aveau mijloacele de a Incepe comertul for In Levant,Franta putea sä tie sub pavilionul sau aproape tot co-mertul occidental.

Pana in acest moment totu§i, nu s'a facut nici o men -%iune de protectorat religios. Asemenea mentiune nu segase§te nici In actul dela 15971), In care este vorba de a-manunte : oprirea pirateriei barbaresce, Ingaduirea ex-portului pieilor din Cordova, a cordovanului, a bumbaculuitors. Comertul francez Incepea deasemenea sä trimita, InOrient, bath, unele monete care plateau Turcilor. Caci Turciiaveau o dragoste deosebita pentru pia§trii din Mexic, §iapoi pentru anumite alte monete din Occident, sfar§indcu acea moneta a Mariei-Thereza care s'a pastrat, ca prin-cipal mijloc de schimb, aproape pana In zilele noastre.

, atunci, pentruca de multeori, nu erau marfuri de ex-

1. Gusset Illustre Orbandale ou l'histoire ancienne el modern de la videet cite de Chdlon cur Saone, Lyon, 1662, cu Recuell des pieces choisies, extrai-tes stir les origlnaux, de la negotiation de Monsieur deGermigny ambassadeur en Turquie". Deasemenea In Saint-Priest, o. c., p. 381 gil urm.

109

portat, se trimeteau acesti bani, si privilegiul din 1597are scopul de a impiedeca perceperea drepturilor de vainala banii pe care negustorii francezi Ii trimeteau la Constan-tinopole.

Toate acestea pentruca nu exista Inca o marfa Iran-ceza pentru Levant 1).

A trebuit activitatea lui Colbert, o mare miscare eco-nomics In secolul al XVII-lea, pentruca aceasta marfasa fie fabricate si s'au fabricat, In Sudul Frantei, panze-turi imitand panzeturile din Olanda si din Anglia, lon-drins-"urile. S'au asezat chiar Olandezi catolici in SudulFrantei pentru a fabrica aceasta marfa pe care o cereauTurcii.

Suntem deci la sfarsitul secolului al XV1-lea si aceastamarfa nu exista Inca. Ceia ce se Intampla de obiceiu eraaltceva, si cifrele care se dau pentru comertul francez Inaceste regiuni ale Levantului 2) trebuesc sa fie primitetotdeauna sub aceasta rezerva cä, dispunand de privilegii$i neavand marfuri pentru a le trimite sub acest steag,Francezii transportau produsele altora.

La 1604, e un alt privilegiu, de patruzeci si opt articolesi, In acest privilegiu, dreptul de pavilion este fixat Intr'oforma generals, cu totul lamurita si permanents :Fran%a are monopolul pavilionului international In Orient.Apoi, de data aceasta numai, i se acorda dreptul de a pro-teja pelerinajul catolic la Ierusalim.

Inca de pe vremea lui Francisc I, exista o scrisoare aregelui care cerea ca o anumita biserica din Ierusalim safie restituita cultului cretin. Este si raspunsul Sultanului,el zice (aceasta este felul obisnuit de a gandi al Turcilor),ca aceasta biserica a fost transformata In moscheie ; ori,odat.4 ce o biserica a fost transformata In moscheie, numai poste fi restituita cultului crestin 3).

Aceasta-i un refuz. E singurul lucru care exista din tim-

1. Masson, o. c., p. XXXIII.2. Sub Henric IV, o mie vase, Incarcaturi de 30 milioane livre (Masson,

o. c., p. XXXI) 1-1.200 baloturi de mitasa pe o singura corabie (ibid.,p. XXXII).

3. Charriere, o. c,. I, pp. 129-30. Sultanul se adreseaza1n aceastamisiva autentica tie, Francisc, Regele Vixei Frantei", in timp ce Poartasa este raskritul aurorei $i prosperitatea # locul pe care vin sA-1 sarutebuzele regilor # principilor".

II0

pul lui Francisc I privitor la relatiile regalitatei francezecu acea cre§tinatate catolica din Ierusalim §i Locurile Sfinte.

De data aceasta insa, pelerinii sunt sub protectia re-gelui Frantei. In afara de aceasta, se interzice Turcilorde a lua prisonieri pe Francezi, chiar data se gasesc pevase inamice. Sunt patru impozite pe care Francezii nule vor plati. Se acorda un anume drept de control amba-sadorului Frantei asupra propriilor sai agenti la Ierusalim,Tunis §i Alger.

Dar, curand dupa aceea, soldati, ofi %eri francezi luptacontra Turcilor In Ungaria. Cum, la sfar§itul secolului alXVI-lea, se deslantue marea cruciata contra ImperiuluiOtoman in decadere, ducele de Mercoeur §i alti nobili fran-cezi participa la aceasta lupta care era organizata, pro-tejata §i sustinuta cu banii sai, de catre Papa.

Este adevarat a erau §i dezertori francezi, chiar unmare petardier", originar din Beaucaire, can treceauin serviciul Turcilor, a fost chiar un regiment francez careani indelungati, pastrand costumul sau, §efii sal, carise schimbau de altfeI foarte des, dupa o concesie celi se acordase, a ramas sub ordinele Sultanului 1).

Dar, totu§i, ceia ce se vedea in primul rand, nu erau de-zertorii, ci contingentul marilor seniori, care putea stricarelatiunile regalitatii franceze cu Imperiul Otoman. *i,In acest timp, Barbarescii ramaneau stapanii marii, §i celecateva vase ale Marsiliei nu erau inarmate astfel ca sase poata apara contra acestor corsari indrasne-ti, carepandeau aproape din toate pailile.

Mai apare 'Inca cineva nou in comertul apelor Orientului,Englezii §i Olandezii.

Ace§tia nu erau pirati, dar Englezii erau adeseori, Sitrebuia sa se intervie de multe on la Sultan pentruca a-cesta sa staruiasca pe langa regina Elisabeta, cu scopulde a impiedeca corsarii englezi sä turbure un Intreg comersce lua na§tere in Imprejurari foarte delicate 2).

1. Ambassade en Turquie de Gontaut-Biron, ed. de contele Theodore deGontaut-Biron, Paris 1889, pp. 39 fi urm., 399.

2. Masson, o. c, p.. XXV, 14. In schimb, Henric IV se declara gatasá gratifice pe Maurli car s'au retras din Spania *. Lettres missive.*d'Henri IV, VIII, p. 970. Publicatia lui Gontaut-Biron confinede asemenea corespondenta Maria de Medicis, ca regenta, si a lui LudovicXIII cu Turcii.

III

Acum deci s'a adaogat vechilor privilegii, dupa cumam mai spus, §i acela de a proteja Sfintele Locuri ; dariatA explicatia :

In 1603 sau 1604, o bisericA, biserica cea mai InsemnatAa catolicilor din Pera, ocupatA de cAtre Greci, a fost Ina-poiata catolicilor prin sfortArile ambasadorilor Frantei.Acesta era (fArA sa fie cuprins In privilegii) un mod dea -ui arata insu§irea de protector al catolicismului din Orient.

Dar evenimentul cel mai de seams nu se arata decatla 1626. Grecii c4tigaserA o situatie dominantA In Pales-tina, §i dreptul de protectie al regelui Frantei se fndreaptacontra acestei situa %iuni pe' care ci-o ca§tigaserl Grecii,atunci cand §eful for religios, care era §i §eful for national,Cyril Lucaris, Patriarhul Constantinopolului, fAcea o po-liticA ce era aceea a religiei sale, dar §i a rassei sale, voindsA se impue din nou ca element cretin conductor In a-ceste provincii ale Imperiului Otoman. Atunci numai, timpde un deceniu, 0 cu deosebire sub conducerea energicului§i foarte cheltuitorului ambasador care a fost de Cesy,Fran%a, luptand contra pripA§irei Grecilor la Ierusalim, aca§tigat partida, figurand de aci lnainte ca protectoarea catolicismului In acele regiuni.

Dar trebuie sA mai adaog ceva : cum, pentru momentnu exista nici o Companie franceza pentru comertul Le-vantului, acest comert facea parte din altul mult mai In-tins, comertul Indiilor, Compania n'a aparut dealt Inepoca lui Colbert §i acela care juca rolul cel mai Insem-nat In acest comert francez, nu era Statul francez : erauparticularii cari reu§eau totu§i sA realizeze un ca§tig Inaceste regiuni orientale §i erau §efii consulari cari ajun-geau uneori, datorita Insu§irilor for personale, la o situatiefoarte importantA In cutare sau cutare ora' al Orientului.Ei sunt aceia cari joaca acolo rolul principal.

*i se spune cu dreptate a acest comert al Levantului,care n'a avut Insemnatatea ce ne-o fnchipuim, a avut to-tu§i una : aceia de a Intretine o IntreagA populatie indus-trialA din Sudul Frantei. Este adevarat, insa atunci Sta-tul francez nu este Inca creatorul unei politici §i pe careo sustine.

E o activitate nationalA care se formeazA Incetul cuIncetul §i care trae§te prin propriile sale organ, prin or-gane, pe care Statul nu le-a creat §i pe care n'a avutmijloacele sa le sus %ie.

112

C siPITOLUL III

IVIREA CONCURENTEI:ENGLEZE §I OLANDEZE

iN COMERTUL LEVANTULLII

Voiu incerca sä arat acum felul In care s'a format co-mertul Englezilor 0 Olandezilor In aceste regiuni ale Le-vantului, la sfarsitul secolului al XVI-lea, si prin ce mij-loace, in ce imprejurari, datorita caror fapte favorabile,acest comers englez si olandez a ajuns sa se desvolte foarterepede si sa Inlocuiasca, In unele domenii, comertul fran-cez, chiar comertul de sub pavilionul francez, pentrucaIn privinta aceasta trebuie sä se fats totdeauna deosebire.

0 bucata de vreme comertul cinstit al acestor na %iunise facea, potrivit privilegiilor turcesti, sub pavilionul Im-paratului Frantei". *i faptul a alte marfuri decAt mar-furile franceze treceau In Orient sub acest pavilion al Fran-tei, este constatat prin o declaratie a lui de Breves, unuldin reprezentan %ii Frantei in Orient, la Constantinopol,In epoca lui Henric al IV-lea, care spune 1) :

Sunt marinari francezi vagabonzi, sari infra la primulcapitan de vapor care vrea sa se serveasca de ei, sau seinchiriaza Grecilor, supusii Sultanului, pentru folosulpe care it au de a duce grAnele afara din Cara supusa prin-tului for pentru a le transporta in tinuturile si tarile adver-sarilor sai".

Supusi chiar ai Sultanului, cari nu erau nici Evrei,nici Greci, nici Armeni, vindeau la Livorno spre pildacum a fost vestitul Antoine Tschelebi si se cunosc douadin marile for Ravi In timpul secolului al XVII-lea, dintre

1. Relations des voyages de Mr. de Bthres, lard en Grece, Terre Saincteet Aegyple qu'aux royaumes de Tunis el Alger, Paris, 1828, p. 28. Greciici Turcii due gran la Genova ci la Majorca ; ibid., pp. 28-29.

r13

care una se numea, in italiene§te, Armeanul comerciant"§i cealalta Negustorul din Persia 1) ".

Pentru Englezi, originile comertului for (un mare co-mert, foarte bine organizat chiar dela inceput) nu sunt in le-gatura nici cu o traditie, nici cu o imprejurare politicsfavorabila. Mai intaiu, tradi %ia nu exista de loc in An-glia ; s'ar cauta in zadar, in cronicele engleze din secolulal XVI-lea, ceia ce se gase§te a§a de u§or in cronicele fran-ceze ale aceleia§i epoce. N'avem decat sä luam, spre pildacronica lui Jean Chartier, unul din izvoarele domniei luiCarol al VII-lea, pentru a vedea imediat cum faptele dinOrient erau cunoscute u§or in Franta §i primite cu interes §isimpatie dureroasa in imprejurari nenorocite pentru cre§tini.Luarea Constantinopolului este acolo descrisa pe larg inteunintreg capitol intercalat in aceasta cronica cu amanuntecare nu sunt autentice, dar care se refers la aceasta tra-gedie a Imperiului Bizantin. *i inteun alt capitol, cu numede localitati absolut indescifrabile §i neimaginabile, sepoveste§te nu numai liberarea Belgradului, de sub Sul-tanul Mohammed II, de catre eroul cre§tinatatii rasaritenecare era Ioan Hunyadi, dar §i o intreaga expeditie cre§-Una care ar fi ajuns 'Ana In imprejurimile Constantino-polului. In cronicile engleze ale acestei epoce, nu se vorgasi niciodata fapte din Orient dela sfar§itul Evului Mediu.

Nu se gase§te deci nhnic cu privire la pregatirea uneiactivitati comerciale a Englezilor in Orient. Si apoi, deodata,la jumatatea secolului al XVI-lea, aceasta activitate in-cepe, §i nu printr'o legatura directs cu Sultanul, cu Marele-Vizir, legatura care sa poata fi a§ezata la o data cronolo-gica, cu cei cari aveau autoritatea in Imperiul Otoman.

Aceasta activitate ta§ne§te in acela§ timp din toatepartile nu numai in partea acestei regiuni otomane, ci §ispre aceia a Rusiei. Nu mi s'a intamplat niciodata sä constat,in istoria comertului din Evul Mediu sau din epoca mo-dern's, o activitate revarsandu-se in acest fel asupra teri-toriilor, nu numai asupra celor mai departate unele dealtele, dar chiar a acelora mai inaccesibile in aparenta.Aceasta arata, fara nici o indoiala, mai intaiu o puternicaenergie, cu totul exceptionala, a natiunei care este in staresa trimita produsele, sale §i agentii sai, in acela§ timp in

1. Voyages d'Arvieux, III, p. 13.

114

-

tinuturi a§a de departate unele de altele, §i atat de putindeschise In acest moment activitatii comerciale a Occi-dentului ; dar aceasta mai dovedeqte Inca un fapt : Insa§iexistenta produselor.

Produsele de exportat sunt acelea cari constring Statulsä intreprinda o activitate care, dela sine, §i pentru mo-tive politice, cu atat mai putin pentru motive de prestigiu,el nu s'ar fi gandit niciodata s'o intreprinda.

Aceasta se petrece in epoca domniei Elisabetei, inte-leasa inteun mod mai larg, adica cu predecesorii imediatiai marei regine ; dar nu dela MAO Elisabeta §i nici delaconsilierii ei porne§te aceasta activitate, foarte binecondusa chiar dela Inceput §i revarsatoare in toate par-tile. Se simte bine aici acel inexplicabil care se gase§tetotdeauna la origina tuturor marilor mi§cari rationale. .

Dar, totuO, pentru a explica tate() oarecare masuraaceasta bogatie de produse, trebuie sä ne dam seama decomunitatea economica ce exista, In acel moment, §i careva fi In curand rupta, intre Flandra §i Intre Anglia. Comu-nitate economica intre Tara materiilor prime, pe de-o-parte---care era Inca Anglia §i intre tam fabricelor.

Erau deci stofe de exportat, §i, In al doilea rand, se pu-tea avea mirodenii eftine. Intr'o scrisoare a Elisabeteicatre Sultan, ea pomene§te aceste doua lucruri precum-panitoare cari, dupa parerea sa, trebuiau sa fats sa se deacomertului englez o insemnatate mult mai mare decataceia a celorlalte natiuni. *i ea adaoga cea mai mare u§u-ring a transporturilor.

Cu aceasta intreita calitate dela 1550 se vad Englezi InBarbaria, fara a avea nici o tradi %ie In aceasta regiune. *ila 1551 ei sunt in Maroc. La 1552, Ii vedem In Guineea§i pe coasta Beninului. La 1556, aflam prezenta primilornegustori englezi In Rusia, Willoughby §i tovara§ii sal,Chancelor, spre Nord, In meleagurileWaigatz-ului §i ale NoueiZemliei, unde ei erau oaspeti cu totul nea§teptati §i inacelea dela Obi, in Asia.

Un englez, Jenkinson, obtine dela Sultan ingaduintade a merge, ca negustor aventurer" pans la Alep ; §i inurma el va merge pans la Bucara 1).

1. The principal navigation, voiages, tral f igues, and discoveries of theEnglish nation by Richard Hakluyt, Londra 1598, II 2, p. 243 (Willough-by); HI, p. 1 si urm. (Maroc), 9 gi urm. (Guineia), 126, (Jenkinson). Ct.I, p. 237 gi urm., 243 gi urm., 263 gi urm. (anal 1555), 274 gi nrm. (Obi),

* 115

Pe aceasta vreme se leaga relatiuni cu Persia §i se gl-sesc scrisori adresate de cAtre regalitatea englez1 $ahului,care este intitulat : Mare Suphi al Per§ilor, Mezilor, Par-tilor, Hircanienilor, Carmanilor, Margianilor, al popoarelorcare sunt fntre tarmurile Tigrului ci Imparatul tuturornatiunilor dintre Caspica §i Golful Persic").

$i se vede foarte bine a cunoa§terea acestor regiuniera foarte recenta, pentrud titlurile acordate *ahului,Suphi-ului, nu fuseseth niciodata purtate de acest Su-veran. Putin mai tarziu, In sfar§it, Elisabeta va avea pri-lejul sä scrie o scrisoare regelui Abisiniei prea nefnvin-sului §i prea puternicului rege al Abisinilor §i Mare Imparatal celor dou6 Etiopii" 2).

In acelac timp cu aceasta activitate, care deci risipitApleca dintr'un principiu unic §i reprezenta o energie cutotul unitara, mai erau §i consilieri ai acestui comert, §iacela care a cules documentele nelAsand a se piaron niciunul, un Olandez, Hakluyt, ni-i va §i prezinta Dar savedem mai Intaiu care era atitudinea Imperiului Otomancu privire la acest nou comert. Cad comertul francez In-locuia'pe acela al Vene %iei §i al Genovei, dar comertul en-glez nu putea sä Inlocuiasa un alt comert.

Nici nu putea sä se &ideas& cineva la comertul peuscat, pe care n'am avut Inca prilejul sa-1 mentionez aici,dar care pastra Insemn6tatea sa, servind §i el A desp6-gubeasca pe Venetieni de ceia ce ei pierdeau In alte regiuni :El mergea, prin Muntenia §i Moldova, 'Ana In Polonia,se continua 0116 in portul Danzig, unde se facea ?mbar-carea pentru Anglia, care cumpara boll din Moldova Intot timpul secolului al XVI-lea, §i la Elbing. Dar s'avazut cari erau agentii italieni ai acestui comert, §i pentrufnceputul secolului al XVII-lea avem descrierea calato-riei f6cuta de Thomas Alberti, care s'a oprit In Polonia.Dela sfar§itul secolului al XV-lea, privilegii acordate re-gilor acestei tAri, fncepand cu Ivan Albert, garantau dinpartea Turcilor acest trafic 3).

283 si urm. (Noua Zemlie), 314 0 urm., 324 si urm. (Jenkinson In Bu-care) 338 0 urm., (In Persia), 353 si urm. (ibid.), 364 si urm., 372 0 urm.,401, 411 si urm. (pitnii la Derbend), 433 0 urm. ( n China), 466 0 urm.(In Rusin).

1. Ibid., p. 340.2. Ibid., III, p. 203.3. Iorga, Chilia fl Celatea Alba, Apendice documentar.

116

lima nu exista Inca posibilitatea de a se da un alt pa-vilion si aceasta era greutatea cea mare. Englezii s'au Im-piedecat de aceasta dificultate fara a se lasa

Prima mijlocire Muth de regina Elisabeta, care la 1576propusese o alianta contra inamicului comun al cresti-nitatii, a carui putere crestea zilnic din cauza celei mainefericite discordii",1) dateaza din 1578, .,mai curand decatdin 1579, pentruca raspunsul Sultanului Murad al III-leapoarta data de 15 Martie 1579.

In aceasta scrisoare, Insa-si titlul dat reginei arata caaceste relatiuni erau cu totul noui. Vedem o cancelariecare cauta Inca drumul. Ea se adreseaza la intamplaremaretiei gloriei prea vestitei Elisabeta, prea sfantareging nobila principesa a prea putemicilor adoratoriai .lui Isus, prea Inteleapta conducatoare a lucrurilorafacerilor poporului si a familiei din Nazaret, cer al bine-cuvantatei ploi prea dulce izvor de noble %a si de vir-tuti, doamna urmara a vesnicei fericiri glorie a preanobilului regat al Angliei, (pe care toti 11 cauta i se su-pun)". Si Sultanul fi spune ca la Poarta deschisa clus-manilor" un om", un individ" s'a prezentat, ceranddreptul de a face comertul, acest individ, al earth numeIl stim, Hareborne, a ajuns agent. El va fi consul si crea-torul comertului Angliei In aceste regiuni.

Sosirea lui a fost primita cu bunavointa, dar nu existacomert normal, privilegiat, decat pentru Fran%a, Venetia,Polonia, si se adaoga Inca : pentru regele Germaniei" careeste regele Ungariei.

Regina, care, dupa cum o spune In raspunsul sau, vreaun privilegiu general pentru propriul sau pavilion, mul-tumeste amicului eau Sultanul, pentru privilegale indivi-duale, intituleaza: prea augustul prea neinvinsulprincipe, Sultanul Murad-Khan, stapanitor prea puternical regatului turc si mai presus de toti, singurul supremulmonarch al Imperiului din Rasarit". (15 Octombrie 1579) 2).

De altfel, aceste legaturi se urmara nu numai cu Sul-tanul, dar cu alte persoane, cu Sultanele Maine sau Sul-tanele Valide", cu Sultanele sotii, care se numeau Sul-

1. Calendar of State papers, Foreign series (1575-1577) no. 715.Cf. G. F. Abbot, Turkey, Greece and the Great posers, a study in friendship

and hate, Londres, 1916, pp. 77, 78, 79, 80.2. 'bid, II, pp. 138-139. Scrisoarea Sultanului este datA in englezeste

In aceasta colectie. Totusi din ea nu se poate Intelege ca s'ar fi dato In-gaduinta de comer'. egala cu cea a natiunilor enumerate.

117

si

$i

invinsi.

Psisi

si

sisi

sfsi

si

si it si

si

si

tanele Hassekis", cu diferite personagii influente ale a-cestei Curti din Constantinopol. Si iata, de curiozitate,felul in care una din aceste Sultane scrie Elisabetei,dupa ce rela %iunile fusesera indrumate §i dup6 ce pri-vilegiul, despre care voiu vorbi, fusese incheiat. Ea seadreseaza prea Ilustrei regine a Angliei, care calca peurmele Fecioarei Maria" §i li trimite salutul pacii cu atataonoare a intreaga multime a privighetorilor §i muzicalor nu vor ajunge acolo, cu atat mai putin aceasta hartie".E vorba acolo §i despre dragostea deosebita care s'a legatintre not §i care e asemenea unei grAdini cu 'Agri frumoase".Si, cat despre scrisoarea Reginei, hartia miroase a camfor§i ambrA, iar cerneala seamana cu moscul cel mai perfect"1).

Cand se scriu scrisori a caror hartie miroase a camfor§i ambra §i cerneala este moscul cel mai perfect", desigur cä se obtin multe lucruri §i, intre altele, un frumosprivilegiu de comer.

Ori, acest privilegiu de comer, un act solemn, continemai intaiu clausele unui uz devenit comun.

Comerjul §i religia sunt libere ; ajutorarea vaselor inpericol de naufragiu ; nu exists responsabilitatea colec-tivA a negustorilor englezi ; ei vor fi liberi sa-§i faca tes-tamentul ; nu se va invoca, in justi %ie, contra lor, acu-zatiuni care nu vor fi depuse In scris ; martorii cari vor ficitati, vor fi martori adevgrati §i cinstiti ; Englezii scu-titi, §i ei, de haraci, vor avea dreptul de a li se ju-deca procesele de consulii lor. Ace§ti consuli vor locuichiar dela Inceput, se gAse§te indica %ia locurilor unde eise vor putea stabili la Alexandria, Damasc, in insulaSamos, care nu avea mare insemnatate, la Tunis, Tripoli,in Egipt (inceputul lui Iunie 1580 2).

Ori, aceste clause se gasesc In capitulatiile franceze, §i,in acela§ timp, afar de punctul privitor la kharadsch"in vechile privilegii catalane dela Inceputul secolului alXVI-lea. Era acela§i fel de a acorda toate drepturile.

Acum deci, Englezii au un privilegiu pe care pot sä spri-jine activitatea lor §i, curand dupa aceasta, la 1582, sedau scrisori pentru Hareborne ca ambasador §i reprezen-tant al Reginei la Constantinopol (20 Noembrie 1582) 3).

1. Ibid, II, p. 311.2. Viceia0 colectie III, p. 141 §i urm.3. Ibid., pp. 150 pi urm., 158-159.

118

Hareborne sose§te la 1583, in timpul in care John New-berry §i Ralph Fitch calAtoreau prin Turcia in India, §i,putin mai tarziu, Evesham in Egipt1). In chip solemn, elf§i face intrarea in Bosfor, saluta Constantinopolul prinsalve de tun, este primit in audienta de amiralul Uluud-schali §i, !lite° scrisoare din luna Mai 1583, Regina estein§tiintata, a acest comert a inceput in mod definitiv informele ca§tigate2).

Curand se vad consulii instalandu-se. Chiar dela 1583, sesimte a totul este bine oranduit ; nimic nu incepe la in-tamplare, printr'o activitate individualA. Exists aven-turer"-ul la inceput, dar acela deschide numai calea ; °datadrumul deschis, se produce marea mi§care politic6 ce insta-leaza pretutindeni consulii.

Ace§ti consuli se gasesc, in Aprilie 1583, la Alexandria§i la Cairo : apoi la Alep 3), la Damasc, in Hauran, la Tripoli,la Ierusalim, din luna Iunie a aceluia§ an, §i din 1585,la Alger.

Hareborne se ocupa, de altfel, §i cu comerjul pe uscat ;la 1588, el trece prin Moldova catre Elbing 4), §i se adre-seazg principelui care era un stapanitor autonom, aproapeindependent, caci niciodata regimul vamii romane§ti n'afost aservit aceluia al Imperiului Otoman ; aceste Vamis'au pastrat totdeauna dupa vechile traditii, de originstAtara3) Si atunci, principele Petru Schiopul, care domneain acel moment in Moldova, acorda Englezilor privilegiude a nu plati cleat 3% vama §i deplina libertate de alocui, de a ramane, de a face comert, de a vinde, de a incheiacontracte in provincie, inteun cuvant de a exercita totceia ce cerea societatea, obiceiul negotului §i al vie %ei ome-ne§ti, MI% nici o contradictie sau opunere".

Pentru a-§i ca§tiga, in acela§ timp, sprijinul permanental principilor roman, ace§ti diplomati vor cauta sä insta-leze, clienti" pe Dunarea romaneasa, dupa cum Frantao Meuse pentru un curtezan al lui Henric al III-lea, a§e-zand pe tronul Munteniei, timp de doi ani, pe Petru Cer-celul", poet ca §i Ronsard. Marele principe muntean Mihai

1. Ibid., lip. 245 gi urm., 281 gi urm.2. Ibid., II, pp. 165 gi urm.3. Paul Pindar, la inceputul sec. XVIII-lea ; Gontaut-Biron, o. c.,

p. 400.4. Ibid., p. 289 gi urm.5. Vezi mai sus asupra comertului acestor regiuni In Evul Mediu.

119

Viteazul, cuceritorul Transilvaniei, a fost de asemenea numitde catre al doilea reprezentant al Angliei la Constantinopole,Barton, ca *i vecinul saumoldovean, Aaron, in timp ce familiaMovil§, care s'a luptat mult pentru domnia Moldovei, intreti-nea relatiuni cu Olandezii, despre cari voiu vorbi indata, *iin acela* timp, *i cu Englezii, pe vremea celui de al treileareprezentant al regalitatei engleze la Constantinopol, Glover.Ambasadorul nu scapa sa sublinieze faptul ca principii,sunt numiti prin vointa reprezentantei diplomatice engleze*i, In acela* timp, iata in 1590, cA ambasadorul englez,intervine pentru ca Sultanul sa acorde pacea Poloniei 1).

Si in curand Englezii cari iau aceasta tale pe uscatvor fi pretutindeni foarte bine primiti 2).

Dar, fire*te, a fost o incercare puternica din partea re-presentantului Frantei la Constantinopol de a impiedecaperpetuarea acestui privilegiu care era socotit ca luat prinsurprizA *i In putintA de a fi retras. Si atunci Salignac,care representa Franta la inceputul secolului al XVII-lea,deschide un adevarat razboiu de intrigi contra lui SieurThomasso", care este Thomas Glover, al treilea reprezen-tant al Elisabetei *i al succesorului ei, regele Jacob ).

El cere ca acela sa fie rechemat ; *i cA, data se vrea un.agent englez, sa se is un altul, predecesorul sau Lello, careera un om de Inteles. Dar Inainte de toate, ceiace se voiaera aceasta : capitulatiile sa fie retrase, aceste capitulatiiprea bine servite de catre reprezentanti diplomatici cari,dupa cum se spune In corespondenta lui Gontaut-Bironsupranumit Salignac, avaient la langue turquesque a com-mandement" 4). Sau a avea la langue turquesque a com-mandement", a fost, in toate timpurile, lucru foarte util candse lucra in Turcia 5).

I. Ibid, p. 303 pi urm.2. Vezi studiul nostru in Melanges Benton," sau in Istoria rela-

fiunilor anglo-romdne", Iasi, 1918.3. Glover sustine deasemenea drepturile la un tron roman al preten-

dentului moldovean ,Stefan Bogdan (Gontaut-Biron, o. c., p. 159 siurm.). Asupra discutiei privitoare la titlul regelui Angliei, care era maiintAiu pentru Turd un simplu Englfterra Kirali (rege) in timp ce re-gele Frantei era Padisah", vezi James Porter, o. c., pp. 82-83. Can-celaria otomana s'a facut cA cedeaza, dar numai de forma (ibid.).

4. Ibid., p. 401.5. De Breves reusise sa !Eta sa fie spanzurat consulul Anglia, Marian'

(James Porter, o. c., p. 85). In 1597 ambasada Frantei expuizase pe con-sulul din Alexandria (ibid.).

120

La un moment dat, ambasadorul englez, care acceptasearbitrajul bailu"-lui venetian 1), se recunoaste fnvins. Elvine si dela colegului sau francez sa fncheie pace : aceastaera la 1609. Dar, pu %in mai tarziu, Anglia recastiga dreptulsat' de a face comertul sub pavilion englez, si comertulsau is curand o foarte mare extindere.

Sunt uncle regiuni unde Franta rezista mai bine, darnu e nici una, pe marea harts a Levantului, unde sa nuse Intalneasca aceasta concurenta engleza. 0 gasim laSmirna, la Alep 2), nu fnsa si la Damasc, pentrucaorasul nu avea o mare importanta In comertul interna-tional si, In acel moment In care Beyruth nu exista caport cercetat, Francezii erau asa de bine asezati la Sidon-Saida, a nu putea nimeni sa-i scoata de acolo. Dupe de-caderea Sidonului, dupe aparitia Beyruthului, Franta aputut risca un alt comers la Alexandria la Cairo multmai putin, unde era un Intreg cartier francez, dar sefntalneste si acolo aceiasi Imbulzeala navalitoare a En-glezilor. Ei au mai avut proiecte foarte marl de comerIin Marea Rosie, spre Ormuz, In decursul secolului alXVII-lea ).

Facand aceasta, Englezii aveau Inca un alt avantaj.La ei, chiar dela inceput, concurenta Intre negustori fusesecu totul Indepartata 4). Cei cari Incepusera prin fncercariindividuale, prin sfortarile aventurer" ilor terminara cu-rand prin a nu admite, In nici un fel, aceasta manifestareindividuals. Pentru a face comertul In Levant, conditiacastigate era de a apartine Companiei. Compania s'a for-mat Intre 1581-88, apoi Intro forma definitive, reuninddoug asociatii anterioare si cincizeci si trei de negustori,la 7 Ianuarie 1595 (confirmare In 1605 pentru o suta noua-sprezece membri). La mijlocul acestui secol, comertul sauajunsese la 15 milioane livre pe an si echivala cu acela

1. Vezi : Early Voyages and Travels in the Levant I, The Diary of MasterThomas Dallam 1599-600. Cf. Hakluytus Posthumus or Purchas HisPilgrims... by Samuel Purchas, Glasgow, 1905-1907 si volumul, ce nu semai gAseste, a. lui Roe, Negociations in his ambassy to the Ottoman Port.(1621-1628), 1893, p. 86 si urm.

2. Masson, o. c., p. 374.3. Ibid., p. 111-112.4. Poullet, Nouvelles relations du Levan', II, Paris, 1668, pp. 27 28.

El vorbeste de un proiect al unui canal dela Marea Rorie la Mediterankprin Nil (p. 461).

121

al Indiilor. 0 solidaritate perfecta domnea in sanul acesteiasociatii : 20% din once ca§tig era rezervat pentru chel-tuelile viitoare ale natiunii"1). Ceia ce poate parea destulde curios, e faptul a Englezii vindeau mirodenii. Ei nu mer-geau la Constantinopole pentru a le cumpara, dimpotrivaei luau mirodenii din provinciile olandeze pentru a le vindein aceasta capitals.

Dupe o lungs criza 2) la 1661, Carol al II-lea confirmsaceasta charts a Companiei engleze, care este foarte inte-resanta. Mai intaiu, negustorii sunt nobili ; ei apartin aris-tocratiei engleze ; ei nu sunt saraci ca negustorii dela Mar-silia ci representantii clasei dominante can pun toataactivitatea lor, §i In acela§ timp, toata onoarea lor, pentrua face comertul intr'un anumit fel, a§a ca sa nu fie nici-°data surprin§i sustragandu-se vamei sau in§eland cu ca-litatea marfurilor3).

Se va vedea ca Olandezii nu aveau acelea§i scrupule,§i se intampla uneori, atunci cand se voia sä se treaca unelemarfuri, ca doamne olandeze de pe corabie sa se ofere ime-diat, data flind largimea rochiilor lor, ss faca din ele as-cunzatori.

Nobilii ace§tia englezi erau deci formati pentru comert.Nu putea nimeni sä faca comert in Levant fara sä fi func-%ionat, timp de §apte ani, ca elev al acestui comert.mai trebuiau Inca trei ani de practica la Londra.

Apoi conducerea se gasea in mainile unui Consiliu, intimp ce aceia a comertului din Marsilia ramanea mereusupusa multor imixiuni : Consiliului din Levant, dile-ritelor organe guvernamentale, etc. *i Marsilia avea unmonopol, astfel ca tot restul porturilor din Sudul Franteierau Maturate dela acest comert.

Voiu adloga ca o alta gre§ala a fost facuta de Franceziin epoca lui COlbert. Se planuise sä se faca din Marsilianu numai centrul pentru Sudul Frantei, ci §i pentru toateregiunile vecine, §i atunci Livorno §i Genova au profitatde acest privile iu, fara ca nimic din aceste avantaje sfie retinut de Marsiliezii insa§i.

'1. Masson, o. c., p. 125.2. Cf. Mordecai Eppstein, The English Levant Compagny, its oun-

dation and its history to 1640 (teza de la Heidelberg), Londra 1908; el re-leveazA, dupa Rymer, consul la Chios (1513), In Crete, la Zante (1533)

participarea lui Edward Osborne gi Richard Staper pentru a preparemisiunea lui Hareborne. In 1589-90, erau nouasprezece corabii. (p. 19).

3. Cf. afirmarea Marelui-Vizir in Gontaut-Biron, o. c., p. 401.

122

In Anglia, exists o adunare guvernamentala care pre-zinta, de drept, trei candidati, din cari regele alege unulpentru situatiile de ambasador, de consul pentru Smirna §iAlep ci, in acelac timp pentru a controla calitatea marfurilor.Stofele din Anglia §i Olanda erau superioare stofelor dinalte parti §i de aceea Turcii le cautau ; cand cumparai stofedin Anglia §i din Olanda, erai sigur ca sunt de buns calitate.

Apoi, mai erau doi inspectori, doi deputati" cari sta-teau In Orient unde erau intrebuintati sa studieze §i sasupravegheze felul in care soseau, se vindeau, §i In careerau pretuite aceste marfuri 1).

Tree la comertul olandez care, fAra sa fie cu mult in-ferior, in unele centre, comertului francez, a fost stabilittotuci, prin privilegiul din 1593, de a se face la Constan-tinopole, la Chio, Alexandria, Alep, etc., cu consuli, insasub pavilionul Frantei, in conditiuni cu totul inferioare.

Era, mai intaiu, am mai spus-o, un comert multmai putin cinstit cleat comertul Englezilor. Englezii fa-ceau piraterie, dar, cand nu faceau, erau buni comerciantipirateria facandu-se pe de lAturi cel puffin pans catre 1620.

La inceput, representantul reginei Elisabeta, pentru ase face mai bine pretuit indrasnise sa declare la Constan-tinopol (ceiace fara sa o mai spunem era cu totul fals),ca Flandrii aparin reginei 2) ; ca, prin urmare, tot ceia cevine din Olanda trebuie sa fie reprezentat prin delegatulMajestatei Sale §i sa navigheze sub pavilionul englez. Nus'a deszis asupra acestui lucru timp de douazeci de ani, cu oindaratnicie deosebita, spunandu-se ca comertul Olandei este,in fond, un comert englez. Cand Statele generale au incercatsa organizeze un comert care le apartinea 3), au fost de-

l. Vezi, despre regulamentele engleze Masson, o. c., p. 120 si urm.Cf. W. Cumnigham, The growth of english industry and commerce duringthe early and middle ages, II, Cambridge 1892, care di bibliografia tra-tatelor pamfletelor privitoare la acest comer, intro altele Allegationsof the Turk ty Company and others against the East India Company", 1681,Reflections on the expediency of opening the trade to Turkey" si SomeRemarks" tot despre aceasta, Londra, 1753.

2. Gontaut-Biron, o. c., pp. 195 si urm., 217.3. Chiar de pe timpul lui Soliman Magnificul, existaseri relatiuni Intro

puternicul Mare-Vizir Mohammed Socoli negustorul olandez Ghitbrecht.In 1582 Statele Generale ofera Sultanului concursul for contra Spaniei.Se vad fnaintea sfarsitului sec. XVI-lea calitori ca Dousa, negustori laConstantinopol, la Alexandria ; proiectul de comer pe Marea Rosie. Vezideasemenea analiza chrti lui Herring In Bulletin de l'Institut pourl'Etude de l'Europe Sud-Orientale.'

.123

si

41

41

nuntate (§i nu numai Englezii le-au denuntat in aceastaprivinta, dar Si altii, spunandu-se mai In-Wu ca ei erauni§te agenti ai regelui Spaniei, a ei au atarnat de acestregat, contra caruia s'au revoltat §i contra dominatiei spa-niole ei Infiintasera republica Provinciilor Unite, dar ca,totu§i, ei au legaturi cu regele Spaniei ; ca, ceva mai mult,era prea posibil ca ei sa fuga luand mai intaiu banii cre-ditorilor lor, §i apoi sustragandu-le sa duca informatiunipolitice extrem de interesante. Anumiti Greci (§i se vavedea in curand pentruce) be propusese sa le dea Moreea.

Erau Turci can credeau a Statul Insu§i nu avea o mareimportanta, dat fiind ca Wilhelm de Orange (citez chiartextul) nu e mai mare cleat un pa§a", §i atunci, pentruun Stat care era un fel de pa§alac" occidental, cu un §efcare n'are un prestigiu mai mare cleat al unui §ef al pro-vinciilor turce§ti, nu e nevoie sä se acorde un privilegiu.

Cu toate acestea, Inca de multa vreme, razboiul revol-tatilor din Olanda contra regelui Spaniei creiase posibi-litati de apropiere, §i, dupa cum s'a vazut, dela 1593, Olan-dezii furl admi§i sa mearga la Constantinopol, §i Intr'unnumar oarecare de porturi.

La 1910, D-1 Charles Herringa a publicat in limba olan-deza doua mari volume privitoare la comertul Levantului(Bronnen tot de Geschiedenis van den levantschen Handel).

Reese mai bine cleat Inainte ca personalitatea care adominat timp de vreo treizeci de ani Intreaga activitatea Olandezilor in Orient, aceea care corespunde lui Hare-borne pentru Englezi, Intrecandu-1 chiar, este acel Corne-lius Haga, care, dupa nouile negocieri din 1610, terminateprin admiterea pavilionului acestor du§mani ai regeluiSpaniei, a ajuns sä obting, la 1612, un tratat formal. Cumexista o abatere dela monopolul comertului continental,acordata formal regelui Poloniei, §i Intr'o forma tacita,nu scrisa, celui ce era numit regele Germaniei, Habsburgului,s'a ajuns sa se dea §i privilegiul Olandezilor. Totu§i a tre-buit sa fie aparat timp de doulzeci de ani, pentruca eramereu amenintat sä fie retras.

Intr'o forma cum se cuvine redactata, se acorda Olan-dezilor dreptul de a naviga pe coasta Tunisiei, a Alexan-dria, a Cyprului, Cretei, Cephaloniei, Corfului.

Ceia ce Olandezii transportau, erau mai intaiu mirodenii

124

provenind din insulele Sonde ; stofe, vi In acela§ timp, mar-chitanie, pe care vi-o procurau din Germania cu deose-bire dela Hamburg, vi Insfarvit, pentruca Turcii aveau oslabiciune pentru moneta cresting, piastrul spaniol, pias-trul cu leu, numit aslan" ; se aducea vi aceasta monetala care se cavtiga mult.

Olandezii ajunsera curand sä aiba consuli pang vi InInsulele Ioniene, (in 1670, la Zante-i) vi comertul olandeza avut o mare Insemnatate chiar fn uncle schele ale Asiei.Bogatul consul olandez din Smirna era ca un ambasador.

Aceasta activitate a fost totuvi Impiedecata, catva timpnumai, prin razboiul dintre Ludovic al XIV-lea vi Olanda.La aceasta epoca, Francezii pareau hotarIti sa goneascape Olandezii din Mediterana. Dar In 1697, la pacea delaRyswick, activitatea for a fost reluata, dar In conditiunicu mult inferioare.

Directorii comertului cu Levantul vi ai navigatiei InMarea Mediterana" reluara deci supravegherea asupraunui bogat trafic depinzand de Camera de Comert dinAmsterdam, cu cei vase deputati vi un grefier de cari de-pindea ambasadorul vi consulii capabili de a cavtiga dincomoara Intreprinderii venituri Insemnate.

Toti acevti strain cari veniau In Turcia nu erau rivalidecat In aparenta. Sau, mai curand, rivalitatea era aceiaa Statelor, dar agentii se fntelegeau fntre ei. Ei se simteauacolo foarte bine. Astfel, d'Arvieux, care a fost principalulrepresentant al Frantei la Alep In a doua jumatate a se-colului XVII-lea, functiona ca un agent general al comer -tului european: Turcii ei 140 tematori de averea vi viatafor in turburarile care erau atunci atat de dese in acestImperiu, fi fncredintau capitaluri ; acevti bani el fi 1ntre-buinta pentru propriul sau comert, Turcii fiind foarte mul-tumiti de a recapata doar depunerile lor. Cat despre pro-dusul acestor sume, consulul respectat de toti, 11 puneain marfurile lui vi cele trei volume ale calatoriilor lui d'Ar-vieux represinta astfel tot ceia ce este mai pretios ca in-formatie multipla pentru istoria comertului Levantului,in aceasta epoca 2).

Se schimba chiar dependenta politica. Se intampla astfelca cutare consul al Frantei la Atena, caruia i se retrasese

1. Voyage de Dalmatie, de Grece et de Levant par Mr. George W heler, tra-dusa din englezeste, Anvers, 1689, I, p. 64.

2. D'Arvieux, r. HI, p. 345 si urm.

125

.

insarcinarea, sa fie mImit imediat agent al Angliei. Sta-tele 10 rapeau deci agentii, avand interese atat de intinsein aceste regiuni.

Dar, In concurenta care exista intre State, unele elementeindigene au profitat Inca mai mult decat In secolul al XVII.

Olandezii, reprezentand calvinismul, cautau sa ca§tigepe Greci. La un moment dat, Patriarchul Constantinopu-lului, celebrul Chiril Lucaris, al carui chip 1) 1-am §i WA-ti§at, a fost pus in situatia sä publice o profesiune de cre-dinta In sensul bisericii din Geneva.

$i atunci Grecii profitara de presenta acestui amba-sador al Olandei, nu numai sub raportul religios Si politic,dar sub raportul economic.

Se poate deci spune ca Grecii §i Evreii au ajuns la o im-portanta economics gratie comertului Levantului, Inceputprin cele trei neamuri de Occidentali cari aveau mari in-terese in Levant §i ajuns sä profite de el indigenii. Dar eifaceau comertul acesta inteun anumit fel.

In fiecare descriere de calatorie sunt pasagii foarte se-vere pentru ace§ti necinstiti concurenti ai comertului oc-cidental. Iata mai intai ce spune cu privire la Greci :

Dintre toate natiunile care se a§eaza in schelele Levan-tului pentru negot, nu este alta care sä aduca mai multapaguba comertului nostru, ca aceea a Evreilor cre§tinatatii 21.

Erau Evreii cre§tinatatii" acei cari veniau cu negus-torii §i cari se intelegeau cu ceilalti ; §i erau Evrei origi-nari ai acestor regiuni ale Orientului. In ceia ce-i prive§tepe ace§tia :

Toate vamile Imperiului atarnau de marele vame§ alConstantinopolului, care de cele mai multe on le arendaEvreilor. Ace§ti Evrei, man inamici ai natiunei noastre,impin§i de lacomie, intrebuintau toate puterile spirituluifor inventiv pentru a nascoci noui ca§tiguri".

$i in alta parte, in Les voyages d'Arvieux" :Evreii sunt cei mai rai oameni de pe lume. Ei urasc

de moarte cre§tinii, sunt totdeauna gata 'sä le faca rail ;ei cauta cu grije astfel de prilejuri ; ei tradeaza Idea ru§inepe cei can le-au facut cel mai mare bine".

Uneori ei sugereaza Pa§alelor motive pentru a§ezareade noui taxe vamale, alteori ei vor sa evalueze in mod ar-bitrar valoarea marfurilor supuse vamei, sau sä schimbe

1. Vezi portretul pe care 1-am publicat to Revue des Beaux Arts din 1924.2. Masson, o. c., pp. 303-304.

-126

Intr'un chip pagubitor felul de fncasare a drepturilor devama" 1).

Si Magni citeazA acest proverb oriental : Dumnezeusa ne fereasa de un Evreu din Salonic, de un Grec dinAtena §i de un Turc din Negroponte"2).

In sfar§it cu privire la Greci, iata ce se cite§te In raportullui de Breves, reprezentantul lui Henric al IV-lea :

Grecii dup6 obiceiul for practia contra noastra o invidievadia, deoarece le suntem mai odio§i deck Insa§i Turcii" 3).

In privinta In§elatoriei, fal§itatei, minciunei, d'Arvieuxspune a ei fntrec cu mult pe Evrei"4).

Curand, in secolul al XVIII-lea, se vor vedea comer-ciantii indigeni luptand cu concurenta occidentals, carese va prezenta sub co noun forma, dat fiind ca Insa§i Impre-jurarile politice se schimbasera in aceasta epoch.

1. Ibid., p. 75.2. Relazione della citti d'Athene, colle provincie dell Attica, Focia, Beozia

e Negroponte, nei tempi the furono queste passeggiate da Cornell° Magni,Parmegiano, l'anno 1674, Parma, 1688, p. 31. La Alger numai MauriiH Intrec. Vezi De Breves o. c., p. 361: orasul este Inca locuitde Mauri si Evrei : ace3tia In mare numar, dar mai saraci ducat In ori-care alt loc din Levant, cu atilt mai mult cu cat au pe Mauri ca tovaraside comer, tot asa de fini si sireti ca si ei.

3. Ibid., p. 217.4. 0. c., 111, p. 47.

127

CAP ITOLUL IV

REGIMUL COMERTULUI LEVANTIN

IN SECOLUL AL XVIII-LEA

Acum este vorba, inteo perioada care merge mai de-parte decat jumatatea secolului al XVIII-lea, pana la o datacare se poate fixa foarte bine : 1774, de a se arata ceia ces'a petrecut In acest dublu comert, comertul pe mare apar-tinand Francezilor sau Englezilor §i Olandezilor, §i co-mertul pe uscat apartinand Polonezilor §i Ungurilor, su-pu§i nouei regalitati a Habsburgilor.

Trebue sa. observam, chiar dela Inceput, ca domeniulcontinental ca§tiga, in cursul secolului al XVIII-lea, oimportanta pe care o pierduse de multa vreme. Asistamdeci la o reinviere a unui comert foarte Insemnat In EvulMediu ; din cauza imprejurarilor neprielnice, el pierdusemult din vechea lui importanta, §i alte imprejurari carese nasc la inceputul secolului al XVIII-lea, ajung sä-1 re-stabileasca -).

Comertul maritim care, in secolul al XVII-lea imbo-apse pe Englezi *i Olandezi §i adusese avantagii insem-

1) DacA, pentru secolul al XVII-lea, se gAsesc informatii atatea catdorim, In cartea asa de bine lucrata In privinta amAnuntelor I 1 Masson,pentru secolul al XVIII-lea nu exists aproape nimic In aceastA privinta,dart de doua lucrari ale lui Fouque si Julliany asupra comertului Marsiliei.

A doua dintre aceste lucrari este foarte Insemnata In ceiace priveste statis-ticele. Pentru sfarsitul secolului al XVIII-lea si Inceputul secolului XIX-lea,ea da, Ma Indoiala, material foarte bun de Intrebuintat, dar dacA, totusi,pentru comertul maritim gAsesc unele informatli, cel pulin, din punt devedere francez, marsiliez, In aceste doua lucrari, nu se gaseste nimic asupraInvierli comertului continental. Citez totusi Istoria Comertului roma-nese" a mea care trateaza chestiunea numai din punct de vedere al comertuluiromAnesc, al doilea volum, continand aceastA epocA, §i unele informatiuniprincipale asupra drumului urmat de comertul pe uscat.

128

nate Sudului Frantei, dacA nu din punctul de vedere alcomertului, cel putin din punctul de vedere al productieiindustriale, comertul acesta nu pare a fie permanent ina doua jumatate a acestui secol in decadentA, si aceastase explica prin faptul ca el este in legAturA cu intervaleledintre pace si rAzboiu care caracterizeazA viata generalseuropeana a acestei epoci.

Comertul acesta se sprijinea, la sfarsitul secolului alXVII-lea, pentru Franta, pe capitulatiunile reinoite decatre Nointel la 1673 1), capitulatiuni cu cincizeci si treide puncte, mutt mai desvoltate de cat cele ce le preceda-sera. Dar, pentru Anglia si Olanda, nu se schimbaseraniciodata conditiunile primului privilegiu ; nu s'a crezutniciodatA necesar sA se revie asupra articolelor fixate inepoca domniei reginei Elisabeta si a lui Cornelius Haga.Era deci o deosebire vizibilA intre comertul francez dinLevant si acela al concurentilor lui : primul se sprijineape mai multe privilegii $i era supus unor schimbari destulde insemnate panA la capitula %iunea din 1739, care a fostsocotita ca definitive, si cineva care a scris istoria re-presentantei diplomatice a Frantei la Constantinopol Insecolul al XVIII-lea, de Saint-Priest, o spune in acestitermeni : cu acest prilej tratatele Frantei cu Poarta auluat forma for actualr, in timp ce celelalte se sprijineaupe o veche baza nelimitatA si destul de avantajoasa casA fie pAstrata2).

In comertul maritim francez, a fost o epoca de prospe-ritate foarte insemnata, care a durat intre 1683 si 1701,dupl d-1 Masson.

Dar cei cari se grAbiau sA trimita marfurile for in Orientin timpul acestei perioade infloritoare, nu %ineau seamade un fapt : acela ca, daca productia rAmanea aproapeaceiasi, sau chiar dacA ea putea creste, daca conditiunilecirculatiei nu se schimbaserA, daca aceiasi protectie deStat ocrotea comertul francez, de-o parte, comertul En-glezilor si Olandezilor de alts parte, nu existau informatiiprecise si exacte asupra capacitatii de cumparare a Im-periului Otoman.

1. Vezi jurnalul sau scris de Galland si publicat apol In Revue retros-pective apoi de Ch. Scheffer. Albert Vandal a consacrat acestei ambasadeo lucrare fintinsa si foarte interesanta.

2. Olanderli plateau 3% taxa de Import, in timp ce se cerea 5 % Francezilor.

129

SA %inem seama de faptul a, In Imperiul Otoman, afost o mare criza economics, ce poate fi explicata ; dupao perioadA de progres, pAna in 1701, se intalne§te o altsepoca, dela 1701 la 1715, In timpul cAreia a fost o marescadere trebuie de adAogat a, de atunci, comertul dinRasarit n'a mai reca§tigat vechea sa insemnatate.

OrmArile acestei crize au tinut cu deosebire panA dupajumatatea secolului al XVIII-lea, data exportul In O-rient a avut din nou o epoca de prosperitate aparenta,aceasta se datore§te numai reluarei call pe uscat. Dar adaogca aceasta tale pe uscat nu serve§te Turcilor, deoarececriza economics de care vorbim, criza putin %ii de cumparareeste in legAtura cu desvoltarea acestei Orli a societatiitraind sub sceptrul Sultanilor, care e MAO societatea turca.

S'a mai spus ca Imperiul Otoman atat timp cat a pastrataceasta prosperitate, nu s'a alimentat din propria sa pro-ductiune, ci ca traia pe socoteala altora din cuceriri §iprazi de razboiu. Ori, iata ce se intampla dela sfar§itulsecolului XVI-lea. Imperiul este incapabil de a mai cuceri.A fost, In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, o lacer-care de a relua politica ofensiva. Mari-Viziri apartinAnd uneifamilii foarte bine inzestrata, aceia a Kiupruliilor : Mohammed§i fiul sax', Ahmed, s'au gandit sA redea Imperiului puterealui indreptand din nou armatele otomane contra cre§tinilor.A fost o serie de expeditii contra Polonilor, contra Impe-rialilor; a fost In 1683, faimosul asediu al Vienei, apoi ataculcontra Venetienilor, la inceputul secolului al XVIII-lea,sub conducerea acelui Mare-Vizir energic §i sangeros carea fost Gin-Ali. Dar cu toate acestea nu s'a ajuns sa seredea Imperiului vechile ca§tiguri pe care alts data le trageadintr'o victorie continua, prin anexarea, pe scurt timp,de noui provincii.

Si trebuie sa adaogam ca, data acest Imperiu ar fi ra-mas cel putin In pace, cu toate ca neputand invinge, ne-putand cuceri, ar fi fost totu§i capabil sa cumpere.

Dar, tot timpul secolului al XVIII-lea, razboaiele con-tinua ; numai ca ele sunt nefavorabile Imperiului Oto-man. Dupa nereu§ita asediului Vienei, urmeaza o intreagaserie de expeditii cari rapesc, acestui Imperiu, provinciifoarte Insemnate, intreaga Ungarie, Buda, Panonia, Tran-silvania, Banatul Timipnei, Oltenia §i Serbia de Nord.

Daca dupa moartea lui Eugeniu de Savoia, a fost dinpartea Imperialilor un alt atac, nenorocit, intreprins in

130

si

si

tovara§ie cu Ru§ii, cari nici ei n'au reu§it, atac terminatprin pacea dela Belgrad, in 1739, care a facut pe Habs-burgi sä piarda provincia Olteniei §i Serbia nordica, dupao perioada de pace, care, de asta data, s'a prelungit destulde mult, Ora la 1768, a fost un nou razboiu, care a .durat§ase ani, !litre Imperiul Otoman §i Ecaterina a II-a (raz-boiu dezastruos), din care 'Drina spera mai mult deckceia ce a ca§tigat prin tratatul dela Cuciuc-Cainargi, carea fixat nouile relatiuni intre Ru§i §i Otomani.

E, de altfel, epoca In care slabirea cunoscuta a Imperiuluiindreptatea orice pretentie, prepara orice navalire dinpartea vecinilor cari, pans atunci, se temusera de puter-nicul organism politic §i militar al Sultanilor.

atunci, Imperiul care nu mai poate sä cucereasca,Imperiul care, in loc sa anexeze, pierde propriile sale pro-vincii, nu mai ofera posibilitatea de a cumpara pe careo oferea inainte.

Nu se poate spune ca aceasta lath e saraca, dar Constan-tinopolul, capitala, ora§ul care concentra Ora atunci luxul,splendoarea Imperiului, e, fax% indoiala, un ora§ saracit.Dad se compara ceia ce putea sa ofere Venetienilor petimpul lui Soliman Maretul §i ceia ce acela§ Constantinopoloferea negustorilor de diferite origini, cari sosiau din Oc-cident intre 1701 §i 1715, se poate tine socoteala de deca-derea economics profunda de care suferea Statul.

Dar trebuie sa facem chiar de acum, o rezervaSaracirea unui ora§ nu inseamna saracirea unui Imperiu

intreg. Acesta poate oferi inlesniri de cumparare §i ca§tig,in timp ce capitala nu mai trae§te in vechiul lux. E ade-varat ca multi se plang ca numeroase marfuri ramaneaunevandute ; erau depozite enorme, dar la Constantinopol,ce nu se isbutea sä fie golite. De pilda, pentru Franta,sunt informatii ca in 1750 se numarau 3.000 baloturi depanza pe care nimeni nu be lua, §i fiindca fenomenul serelnoia dela un an la altul, a trebuit sa se is masuri.

S'a planuit la inceput sä se reglementeze productia, safie impiedecata de a produce prea mult, apoi de a face, lasosirea marfurilor, o statistics pentru a Impiedeca, de acuminainte, posibilitatea unui aflux de marfuri ce nu puteau fivandute.

Nu avem informatii pentru Englezi §i. Olandezi, dar

131

Si,

:

Olanda, in secolul al XVIII-lea nu mai juca un mare rolIn viata economics a Europei. Marea e poca de prosperi-tate pentru acest comert se continua cel mult pana In primiiani ai secolului al XVIII.

Dar si Anglia, lucrul e cert, vindea putin. Catre juma-tatea secolului al XVIII-lea, nu mai erau decal catevaarticole englezesti cari se mai cereau In Imperiul OtomanSi, Inca °data, nu prea mult la Constantinopol. Dar, In pro-vincie, se cumparau ceasornice, articole de lux apartinandfabricatiei engleze. *i comertul de panzeturi nu dispareIn aceasta epoca : se cumpara londrinul cum se cumpara simai fnainte, cu toate a In aceasta privinta, exists o scadere.

In unele regiuni ale crestinatatii, supuse Sultanului,erau mai ales posibilitati de vanzare pentru negustoriidin Occident. Turcul e din ce In ce mai sarac, dar, supusTurcului, e crestinul, care poate prospera. Toate acestenatiuni crestine vor forma State in secolul al XIX-lea,sau, avand mai de mult State, cum erau Romanii In celedoua principate ale Moldovei si Munteniei, ele vor ajunge,In cursul secolului al XIX-lea, sa recastige o libertate deactiune politica pe care o perdusera.

Toti acesti crestini deci castiga, din secolul al XVIII-lea,mijloacele economice ce le vor fi necesare pentru refnviereafor politica In cursul secolului urmator. Fiecare e mai bogat,In aceasta lume deosebita, cleat mai fnainte. *i de astfel,importanta crestinului In timpul acestui secol e cu multmai mare decat mai fnainte.

Iata cauza pentru care, In timp ce comertul francezse plange ca marfurile transportate la Constantinopol numai pot fi vandute, se vad din toate partile, nu zic apa-rand consulate, caci existau si mai fnainte, dar le vedemmentinandu-se si desvoltandu-se.

Franta avea astfel consuli In localitati de o Insemna-tate foarte mica, unde nimeni nu se astepta sa gaseascaagenti pentru a ocroti un comert fnfloritor.

Este, pana si In insula Apocalipsului, la Patmos, un con-sul al Frantei, care e un Grec, si e consul din a treia gene-ratie, caci si tatal si bunicul sau Indeplinisera aceleasi func-tiuni. Se mai gaseste altul la Negroponte, unde consulatul aPost suprimat In urma, la Seriphos, la Modon, la Coron, laZante, la Milo, de jur bnprejurul Moreii si in insulele vecine 1).

1. Masson, o. c., p. 426.

132

Foarte adeseori, dupa cum s'a vazut, consulii sau vice-consulii, agentii consulari, apaqin rasei indigene. Atunci,nu numai indigenul cumpara, dar indigenul este, in acela§timp, stapanul acestui comer in privinta protectiei. Inacela§ timp cu banii, cu avantul economic, el are drapelulnatiunei occidentale, care, pang atunci era representatade cele mai adese on de care membri din chiar acea natiune.

Daca elementele grece§ti care traiau sub stapanirea Sul-tanului ajung sa fie buni cumparatori, consuli ereditari,agenti ai comerului perpetuandu-se dintr'o generatie inalta In regiunile grece§ti, trebuie sa vorbim, de acum Ina-inte, de marele camp de activitate economics ce se des-chide pe Dunare.

In Principatele romane§ti moda se schimbase dela ju-matatea secolului al XVII-lea. Mai intaiu fusese la sfar-§itul secolului al XVII o puternica influenta a modei tur-ce§ti, in timp ce mai inainte lumea se imbraca in felul Po-lonezilor, Ungurilor §i se prefera costumul §i podoaba Oc-cidentalilor. Si bine inteles, cand se poarta vestminte dupamoda din Constantinopol, fuste largi, blanuri, calpace,pantofi galbeni MI% tocuri, cand bijuteriile §i celelaltepodoabe erau fabricate dupa moda din. Orient, nu eraumarl posibilitati pentru Occidentali de a gasi un negotla Bucure§ti sau Iasi, afar. de Venetieni cari, de multavreme, se specializasera in articolele orientale, vanzandchiar hartie in Orient.

Noua moda occidentala o inlocue§te pe aceasta de pe la1770. Pentru ca acest fenomen A. se produca a fost nevoede lungile razboaie ale Turcilor contra Austriacilor §i Ru-§ilor, de ocupatiile prelungite ale armatelor imperiale. Fe-meile au inceput-o ; in timp ce barbatii for continuau sa poarterochiile lungi, orientale, blanurile, papucii, ele se imbracauin costumul occidental. In cazuri foarte rare §i numai Inunele domenii ale modei, se mai 'Astra vechiul obiceiu.

Schimbarea s'a produs sub domnia Fanariotilor, cari nuerau numai cleat Greci, ci locuitori ai Fanarului, cartieruldin Constantinopol ce poartA acest nume ; oricine se a§ezaacolo, oricine avea o functiune de dragoman in lumea di-plomatica turca Si forma planuri privitoare la tronul deprincipe in Moldova sau Muntenia, era Fanariot. Ace§ti Fa-narioti nu traiau, la Constantinopole, in lumea tura ; eiaveau, fara indoiala, legaturi numeroasei insemnate cu

133

aceasta lume, dar relatiunile for mai numeroase erau cucre§tinii occidentali stabiliti In capitals. Ei scriau latine§te,italiene§te, frantuze§te §i cautau, cand ajungeau principi,sa introduca In casele for profesori §i secretari luatidin lumea occidentals. La un moment dat, s'a putut chiarspune a ei, In multe privinte, au fost initiatorii introdu-cerei occidentalismului.

Curand, dupa cum vom arata In ultimul capitol,la Ia§i §i la Bucure§ti nu se mai vad decat trasuri din Viena,panglici din Franta, matasuri de Lyon. Unii din principiifanarioti dotati cu virtuti de economic fiindca Greciian fost totdeauna mai economi cleat Romani' apar Inve§tminte foarte simple, fabricate in Ora, ei fncearca re-glementarea luxului, a§a cum se facuse la Venetia In se-colul al XV-lea, dar n'au reu§it boierul cheltuia ceia ceavea, ceia ce el credea ca are §i ceia ce era sigur ca nu vaavea niciodata, tarind dupa el o lume intreaga de credi-tori. Caci clasa aceasta foarte interesanta, care a adus marlservicii, nu numai Romanilor, dar vietei cre§tine §i civili-zatiei occidentale in Orient, a disparut In mare parte pringenerozitatea ei, generozitate ran Intrebuintata, data vrem,dar §i folositoare furnisorilor ei.

Ace§ti furnisori Intrebuintau §i drumul de uscat.Era pe atunci un comert polonez" care a durat 'Ana

la a treia impartire a Poloniei, comert bine cunoscut prin-tr'un mare numar de documente. In comer sunt ames-tecati uneori Occidentali din acei secretari francezi, cuma fost de la Roche, Franco-Italieni, poate Marsiliezi de ori-gina, ca Juliani ; Provensali ca Linche sau Linschoultinformatori politici pentru principii for §i, indirect, pentruTurci, dar §i oameni de afaceri.

Comertul polonez din secolul al XVI-lea §i de la ince-putul celui de al XVII-lea, fusese un comert levantin ; noulcomert al Poloniei, saracacios, restrans, nu totdeaunacinstit, va fi acel al Evreimei sarace care a inlocuit pe eeimai vechi Germani pc Levantini. Mai erau resturi deactivitate la Lemberg-IA, Ow, la Cracovia. Dar se incercasä se desvolte §i noui centre de comer% la frontiera Mol-dovei. De exemplu la Zalesczik, In partea Galitiei, sau inacea localitate pe care Romanii o numesc Mohilau, §i carepentru Ru§i §i Polonezi este Mohilew, pe Nistru.

1. En cred cA adevArata forma e Linche. GAsesc in Franta, un Undue-ln secolul al XVII-lea.

134

:

1),

si

Se mai aduceau §i unele produse ale iOccidentului ; ari-stocratia poloneza, foarte luxoasa, care intrecuse chiarpe boierii roman in privinta cumparaturilor numeroasedar §i in privinta platilor mai putin exacte ca altadata,importa direct. Dar, mai exista §i un alt comert de uscat,acela cu posesiunile Habsburgilor.

E sigur ca la star§itul secolului al XVII-lea, nu era, inImperiu, nici o tendinta de a incepe o noun era in comertulcu Orientul. Austria, amestecata atat de adanc, atat desatisfacator, dar §i atat de suparator pentru adevaratelesale interese, data nu pentru ambitiile sale, in viata Euro-pei Centrale, a vechiului §i nerealului Imperiu german, afost mai curand constransa sa paraseasca planurile saledin partea aceasta pentru a-§i indrepta privirile catre Orient.Dar e sigur faptul ca, data n'ar fi fost acea presiune a Kiu-pruliilor §i a lui Cara-Mustafa asupra frontierelor Imperialilor,ei nu s'ar fi gandit la seria de actiuni ofensive care le-au datUngaria §i provinciile despre care vorbeam mai sus.

Dela sfar§itul secolului al XVII-lea, Imperialii sunttotu§i in Transilvania. Ce gasesc ei oare in tara care fu-sese formats, cu exceptiunile sale, cu libertatile sale decomert pentru a servi, In Evul Mediu, acelui comert dinOrient care a transformat-o complect, facand, din micisate, ora§e Intloritoare ?

Sub principii maghiari din secolul al XVI-lea §i al XVII-lea,Transilvania decazuse mult. Ajunge, pentru a ne convinge,sä privim registrele de socoteli, atat de grace, atat de re-duse acum. Se trae§te in conditiuni locale, aproape medio-cre, §i cand Imperialii s'au stabilit acolo, ei s'au simtitstraini, chiar in acele ora§e sase§ti unde credeau ca vorfi primiti ca ni§te co-nationali, s'au convins in curand case in§elasera. Sa§ii din Transilvania traiau avand privile-legiile din Evul Mediu, hi traditiile altor secole, §i Austriaaducea centralismul filozofic §i biurocratia, fiscalitateaabstracts, inexorabila a secolului al XVIII-lea.

Fara a mai tine seams ca Austria, sprijinindu-se pe oarmata care, timp de zece ani, Meuse razboiul in centrulEuropei, in Italia, cerea ca aceasta armata sä fie adapos-tita §i hranita. Si ea avea obiceiuri care nu se potriveaucu politetea medievala a Sa§ilor din Transilvania.

Imperialii, cari nu puteau intrebuinta aceasta tara inter-

135

medial% a treburilor economice cu Orientul, Incepuseratotuvi prin a .sere, la pacea dela Passarovitz, privilegii foarteintinse, pe care Turcii au trebuit ss le admits, vi care n'auPost retrase la pacea dela Belgrad. Aceasta pace dela Bel-grad a insemnat o reducere a pamantului turcesc ocupat decatre Imperiali, dar, cat despre situatia comertului, ea ra-manea In 1739, aceiavi ca In 1718. Se 'Astra mai departelibertatea de a face comertul pe Dunare vi pe MareaNeagra.

Aceasta inseamna mult. De secole Inca, Dunarea, incursul sau oriental, era o tale de comert aproape parasita.In timp ce alts data, vase apartinand diferitelor natiunimergeau pans la Galati, 'Ana la Braila, putand sa se aven-tureze chiar mai departe, Dunarea, sub dominatia Turcilor,devenise un rau de circulatie interioara. Se vedeau ici

colo vase orientale, vasele riveranilor, ale negustorilorturci, singure aventurandu-se in apele ei.

Cat despre Marea Neagra, dela disparitia dominatieicrevtine la Caffa, dela prabuvirea dominatiei genoveze inaceste ape, ea era, pentru comert, aproape o mare moarta.Ea va retrai In momentul expansiunei rusevti, dar aceastaexpansiune rusa e foarte tarzie, abia din epoca Ecaterineia II-a trebuie sä ne gandim ca porturile rusevti la MareaNeagrs dateaza dela sfarvitul secolului al XVIII-lea, sauchiar dela Inceputul celui de at XIX-lea. Uncle se gasevteastazi Odesa, cu ceia ce i-a ramas din vechea ei prospe-ritate din epoca Tarilor, era un sat tataresc, saracacioscare se numea Hagibey, data n'ar fi fost administratiaducelui de Richelieu, a acelui emigrat plin de idei ca-pabil de o energie remarcabila, niciodata acest cuib mu-sulman nu ar fi devenit un mare vi Infloritor port.

Astfel, prin concesia obtinuta la 1718, in urma victo-riei austriace, Dunarea Marea Neagra au posibilitateasa recavtige insemnatatea de mai inainte. 0 stare de lu-cruri parasita de mai multe secole reinvie acum pentrua trage tot folosul ce se putea avea, nu era nevoe decatde o intelegere mai serioasa a intereselor for din parteaImp erialilor.

Ei se gaseau deci impartiti Intre doua sisteme. Ei ga-seau in Transilvania, sistemul medieval al Savior adu-ceau cu ei un alt sistem, sistemul comertului iniiiat, condus,dominat uneori Impiedecat de Stat. Intre cu tra-ditiile lor, de-o parte, vi intre administratia imperials, cusistemul sau, de alts parte, exista o nepotriveala.

136

§i

§i,

§i

§i,

§i

gi

gi

gi Sasii,

De la 1710, inainte de privilegiile cuprinse In tratatuldela Passarovitz, Isi face loc un mare proiect de comertransilvanean. Dar, cu toata slabiciunea lor, Sasfi nuintelegeau sa li se trimita dela Viena proiectul unui co-mert si functionari cari sa-i supravegheze In fiecare moment.

Aceasta idee a fost deci parasita. Dar, fiindca se stapanea Ol-tenia romaneasca, s'a cautat sä se deschida o mare cale deconvert comoda, usoara in aceasta parte, si In 1717 s'a inau-gurat acea Via Carolina, numita dupa Imparatul Carol, carea fost faraindoiala o mare inovatie. Se planuia chiar,gpe aceavreme, o navigatie pe raul Olt care ar fi pus In comunicatiedirects, pe apa, Transilvania cu Dunarea. La 1719 s'a for-mat Compania orientala pentru navigatia pe acest fluviu.

Cat despre elementele pe care nadajduia sa se sprijineAustria, trebuie sä spunem ca Statul Habsburgilor eramult mai dispus sä le Intrebuinteze pe acelea ale sale cleatpe cele mostenite. Sasii fiind oameni cari traisera inaintede Austria, ea fi privea cu neIncredere ; ceia ce ea prefera,erau Companilie orientale.

Cateva cuvinte sunt de spus despre cele doul Companiiorientale.

Era mai Intaiu Compania orientala a Grecilor. Ea se for-mase din secolul al XVII-lea, si avea aproape pretutin-deni agenti, In orasele Transilvaniei si In imprejurimileacestei provincii. In Companie puteau intra tot felul deOrientali ; nu era nevoe de un certificat de nationalitateelenica pentru a face parte din ea. Erau In ea multi Slavi dinPeninsula Balcanica si mai erau si Romani din Macedonia.

Compania intretinea raporturi, In secolul al XVI II-lea,nu numai cu Triestul, cu Livorno, dar cu Parisul, Londrasi cu Filadelfia din America.

Activitatea sa a durat pans catre jumatatea secoluluial XIX-lea, si Romanii au mostenit frumoase biserici or-todoxe zidite de catre acesti bogati negustori, afara debiserica din Brasov, pe care si-o rezerva Inca Grecii caritrebuiau sä se reinoiasca prin elemente venite din Grecia.

In acelas timp. mai era o Companie de Bulgari catolici,originari din Chiiprovaci, In Balcani ; avand In fruntea forun episcop supus Romei , ei au fost In chip deosebit ocro-ti %i de catre Austriaci. Unii dintre ei au fost colonizati inBanat, la Vinga, unde un sat intreg, avand mai curandinfatisarea unui oral, este locuit de acesti colonisti cato-lici. Timp de dougzeci de ani, Oltenia a fost data pe maim

137

acestor Bulgari, cari aveau in fruntea for un capitan, eibucurandu-se de tot ceia ce lumea oficiall putea sA acordeunei categorii de negustori privilegiati.

Dar cu Compania greceascA a carei insematate scadeadin ce in ce, care se reinoia din ce in ce mai greu in secolulal XVIII-lea §i trebuia sA sfar§easca prim a dispare dincauza lipsei unei noui emigra %ii, cu ace§ti Bulgari cato-lici cari nu prindeau radacini, comertul, pe care Imperiulvoia sa-1 inaugureze, nu §i-a indeplinit opera.

A§a Meat, in momentul In care Austria ar fi putut sästabileascl un comert insemnat, comertul PrincipatelorintrA pe infirm elementelor mai mult orientale sau a Gre-cilor, a Armenilor, §i chiar a Turcilor.

A fost un moment in care Turcii pareau a fi un elementInsemnat pentru comertul acestor regiuni dominate de Sul-tan. Ei erau, inainte de toate, creditorii boierilor, creditoriinegustorilor indigeni.

Dar, dela aceastA epoca, negustori din Occident, atra§ide noile posibili tali de comert, apar in aceste regiuni.Tocmai de atunci, de dud Imperialii ob %in dela Turci po-sibilitatea de a face comert pe Dunare §i Marea Neagra,exists §i un privilegiu personal acordat de Sultan unuiFrancez, Honore Bonneau. Nu §tim ce ar fi putut vindeel, dar privilegiul i-a fost dat la 1718 numai pentru pro-vinciile romane*ti Si numai pentru land ; el este scutit deplata haraciului, de contributia impusA raialelor.

Faptul de a vedea ca un privilegiu de natura cu totulindividuals este acordat unui Francez arata ca : ImperiulOtoman, care trebuia sa admits, pe baza capitulatiilor,un comert national, un comert de Stat apartinand rega-tului Angliei, Provinciilor Unite ale Olandei, nu Intelegeasa acorde privilegii pentru o intreaga natiune cand eravorba de a se face comertul in interiorul Imperiului.

Cand cineva ie§ea din Constantinopol, din porturi, din in-sule, trebuia A. tears pentru propria persoana, pentru acea-sta singura calAtorie, un privilegiu care putea fi relnoit. Sise gAse§te o intreagA serie de asemenea privilegii acordatenegustorilor germani, negustorilor altor natiuni, care arataca pentru a gasi, pe aceasta tale de uscat, un comert cuo intindere mai mare, trebuie sa qteptam o alts epoca.

Aceasta epoca se incepe dela 1774.

138

CAPITOLUL V

NOUA TURCIE SI COMERTUL LEVANTULUI

Acest ultim capitol va fnainta dela 1774, pang In acelmoment al secolului al XIX-lea cand va trebui sg se vor-beascg despre cu totul altceva decat de studii istorice intr'undomeniu care poate fi judecat istoric : adicg de ches-tiuni de politica curenta asupra cgrora trecutul poate sgarunce reflexe, dar care, de sigur, nu fac parte, in ceia cepriveste metoda cercetgrilor si a responsabilitatei, din opi-niile istorice ce pot fi prezentate trite° forma definitive.

In timpul rgzboiului dintre 1769 si 1774 si putin maitarziu, s'a Intamplat un fenomen asupra cgruia nu se preainsists de obiceiu.

S'a vgzut ca, fncepand dela o anumita data, comertulLevantului cats sä fie facut de care Greci si sub supra-vegherea consulilor greci. A fost un moment In care de-pendin %a In care se &eau acesti agenti greci, cu privirela Puterile occidentale, se transforms In antagonism. Vafi atunci o schimbare In comertul Levantului, a elemen-tului occidental printr'un element oriental format din Greci,si eu cred ca chiar succesul revolutiei grecesti din 1821si fntemeierea ulterioarg a regatului elenic se datoresc Inmare parte acestui nou avant al rassei, care intervine insecolul al XVIII-lea. Dar fnainte de a regula o veche so-coteala cu Turcii, s'a Inceput printr'un fel de rasvratirecontra acelora cari Intrebuintaserg, pang atunci, initiativasi energia Grecilor.

In timpul acestui nou razboiu, s'a Intamplat faptul ca,Rusii gandindu-se sä fntrebuinteze pe Grecii din Moreeapentru scopurile lor, a isbucnit o revolts a Moreotilor, carea precedat cu jumatate de ecol pe cea pentru indepen-den'a nationalg.

139

Dar aceasta revolts nu s'a Intors numai, din punct devedere politic §i militar, contra stapanitorilor tsrei ; eas'a intors, In acela§ timp, §i din punct de vedere economic,contra elementului strain care venea din Occident. In pri-mul rand, a fost o manifestatie anti-franceza, §i In ace-la§i timp, anti - occidentals.

Un scriitor marsiliez, care redacta cartea sa destul detimpuriu In secolul al XIX-lea, o spune foarte lamuritFrancezii, mai mult cleat alts natiune, au fost maltra-tati de catre Greci, printre cari se distinsera Moreotii prinexcesele lor" 1).

Aceste populatiuni erau compuse, in mare parte, dinpastori §i din banditi, In cari s'au putut vedea coboratoriiadevarati ai vechilor Spari, cu toate ca era §i un amestecdestul de Insemnat de sange slay. Locuitorii energici §ide obiceiu nesupu§i ai acestei regiuni mainote au atacatdeci pe reprezentantii comertului occidental, §i trebuie samarturisim cs dupa aceasta manifesta %ie contra initiativeioccidentale, In aceste regiuni comertul n'a putut sa se mairefaca In vechile conditiuni. sunt cifre destul de grai-toare pe care le dau istoricii comertului Marsiliei.

Dela 1779 la 1781, au fost 150 vase pe an care faceaucomertul Levantillui §i, mai cu seams in regiunea Moreei,un comer cu vin, in timp ce, mai Inainte, fusesera 240vase, §i cifra comertului era cu mult superioara, pentrucaintrecea 26 milioane 2).

Cifre asemanatoare sunt date §i pentru comertul Smirnei,alaturi de comertul Constantinopolului. Se pare chiar cacomertul, dupa aceasta mi§care moreota, §i mai cu seamscomertul Frantei In regiunile supuse Imperiului Otomau,s'a concentrat mai ales in regiunile Macedoniei ).

Istoria comertului Macedoniei n'a fost Inca scrisa ; totu§isunt documente, la Venetia, foarte numeroase §i foarteinsemnate, cari vor servi pentru a o scrie. Se poate vedeadin ele cat de stranse erau legaturile ce existau !litre Ve-netieni §i furnisorii for din aceasta regiune balcanica. Erauuncle covoare, foarte aspre, dar trainice, lucrate de ele-mentul romanesc din Macedonia, care erau exportate, Si

1. Fouqu , o. c., I, p. 128.2. Ibid., pp. 130-131.3. Nina la 1783 exportul francez cuprindea annal 6 milioane, importul

9 ; intre 1783 si 1792 se is 6.650.000 pentru primal, 3 milioane pentruultImul (ibid., pp. 163-164, 171 §i urm.).

140

se numesc, In greaca moderns, 4Ipyca, corespunzandcergilor" romanesti. $i aceste relatiuni erau asa destranse, ca negustorii din Macedonia trimiteau copiii forla Venetia pentru a face acolo un fel de practica comer-ciala, pariatii recomandand prietenilor for vene %ieni de acreste pe viitorii negustori In conditiuni foarte severe caresingure pareau a le garanteaza o activitate morals si eco-nomics asa cum o doreau.

Dar, la masa epoca, In a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea, ca si in timpul primilor zece ani ai secoluluiurmator, comertul Macedoniei este, fara indoiala, un co-mert destul de activ. Se cumpara In Macedonia, la Salonic,la Cava la, se cumpara altadata la Vostitza, la Volo,bumbac, piei, lank tutun, acele produse industriale deland care se numiau abale, ce se continua sä fie intre-buintate In -Wile balcanice si chiar in Romania, si careerau exportate pans In America. Se mai incarca si gran,ceara.

E timpul In care, alaturi de vechile mijloace de comer;era si unul nou. Se gasesc fara indoiala, In Peninsula Bal-canica, Inainte de ultimul sfert al secolului al XVIII-lea,balciuri foarte cautate. Insa mi se pare ca insemnatateafor e mai mare In aceasta epoca decat mai inainte, pentrumai multe motive. Nu era atunci o mare sigurantaa drumurilor, Imperiul ne mai avand, la centru, putereanecesara pentru a domina provinciile. Era un fel de fara-mitare a autoritatii In acest Stat. Ali -Pala, din Ianina,este o pilda bine cunoscuta. Apoi toata linia Dunarii eraocupata de catre aiani", sefii ienicerilor, cari nu prea setemeau de autoritatea Sultanului, si ajunge sä se pome-neasca numele puternicului Pasa din Vidin, Pasvan-Oglu,fiul lui Pasoan ", care a avut legaturi cu diplomatia na-poleoniana si cu ofiterii lui Napoleon trimisi In aceste -ti-nuturi orientale. In sfarsit, toata Anatolia era In plingrevolts contra Sultanului. Vechea viata locals reapareacontra acestei forme concentrate contra acestei forme mo-narhice absolute pe care Otomanii o imprumutasera inparte dela Mongoli si in parte dela Imperiul Bizantin.

Deaceia balciurile, catre care la date fixe se indreptaumarl caravane, erau foarte cautate. Era, In primul rand,marele balciu dela Uzunova, unde se cumparau produselecare erau in urma exportate peste Dunare 1). La fel, se

1. Fouque, o. c., p. 177.

41

trimeteau acolo marfuri din Salonic, din Ragusa, §i pro-duse din Occident ajungeau In aceste regiuni.

S'a facut socoteala ca, dela 1783 la 1792, Marsilia a facutcu Salonicul §i Cava la un comert de export de 3 milioane,pe care cel de import fl fntrece putin 1).

Se vor vedea In curand alte bAlciuri In Occident, a carorimportanta este extraordinary In timpul acestei epoci.

Dar inainte de a trece la ceia ce a fost inaugurat acumpe Dunare, trebuie sä vorbim de alte elemente noui.

0 jumatate de secol dupa ce Grecii din Moreea se In-torseser6 contra Francezilor, ca §i contra Englezilor, farilfndoiala, cu toate ca §tirile asupra comer%ului englez cuLevantul §i cu Orientul Intreg sunt cu mult mai rare §imai putin sigure, blocul continental a lui Napoleon le-adat prilejul de a mo§teni comertul Occidentalilor. Atuncifncepe Insemnatatea economics a unor insule ca : insulaHydra, insula Spezza, care au contribuit covar§itor la libe-rarea nationala, prin bogatia lor, prin micile lor vase decomer% care fndrasneau sa Infrimte §i erau capabile sä In-vinga grelele galere ale capudanului, ale amiralului turc.

Este epoca In care un intrepozit a§a de important cacel dela Sira, dela Hermupolis, dupa noul termen clasic,s'a putut stabili In apele Archipelagului.

Dar, fntr'o epoch In care se distrug vechile obiceiuri alecomertului; child relatiuni foarte stranse §i foarte Insem-nate se leaga cu uncle regiuni ale Occidentului care, pAnaatunci, nu jucasera nici un rol, sau cu regiuni care trebui-sera sä-1 paraseasca de mult timp, iata trei porturi occi-dentale cari fncep sau refncep activitatea lor. Mai Intaiucel mai de seamy : Genova este In stare de o refnoire Insecolul al XVIII-lea, sustinuta acum de Statul care seformase Indaratul ei, acea monarchic a Casei de Savoia-Piemont sau de Sardinia.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, Genoveziivor avea o foarte importanta activitate pe Dunare. Printreprimele fundatiuni occidentale la Galati §i la Braila, vorfi unele care vor apartine elementului italian, reprezentatprin Genova.

In afara de aceasta mai era §i Livorno fntr'o continua

1. Ibid , p. 179 §i p. 187.

142

cre§tere. Cacti Mare le Ducat de Toscana se inchiaga subo forma austriaca, cu dinastia Habsburgilor care trimiteaacolb cadetii ei, Si prospers sub o administratie foartemeticuloasa nepermitand de obiceiu, manifestatiile spon-tane ale populatiei supuse, dar incuraj And orice initiativecare putea isvori din sanul ei.

Genova pentru Casa de Savoia, Livorno pentru Casade Habsburg a§ezata In Toscana, iata deci doua punctede unde poate pleca o noun initiative comerciala italiana.

Apoi mai era Neapole. Vase napolitane se regasesc, lainceput, §i in porturile romane§ti. Mai era ceva §i spre An-cona, insa de un caracter cu totul local.

Se vorbe§te foarte pulin despre Venetia, pentru motivulca ea era inlocuita. Republica moare in independenta ei,traind din resturile prosperitatei §i prestigiului sau, inteoatmosfera de lux care nu inseamna totu§i bogatie.

Venetia nu poate da, cu mijloacele puterei sale mic§o-rate, ceia ce un nou port, Triestul, pentru Austria, acard fnsemnatate in comertul Orientului apare cu secolulal, XVIII-lea, a§a cum am mai spus-o.

Istoria Triestului a fost scrisa ; istoria rapoiturilor dintreTriest §i lumea mientala ramane sa fie scrisa de acum Ina-inte. Registrele Companiei grece§ti din Transilvania §i Un-garia arata insemnatatea relatiunilor zilnice cu Triestul.In timp ce Venetia, o foarte veche colonie greceasca, enamintirile §i relicvele ei, cu frumoasa biserica a Sf-tuluiGheorghe care dateaza dela inceputul secolului al XVIII-lea,muria inceti§or, elementele cele mai intreprinzatoare aleGrecilor vin sä se fixeze la Triest, tot a§a cum alte elementegrece§ti vor fi la origina prosperitatii Brailei §i Galatilor,unde vechi familii grece§ti sunt amestecate azi in lumearomaneasca, MI% ca ele Ali fi pierdut con§tiinta origi-nei lor.

Cat despre Franta, se vad venind §i In regiunile grece§ti,la Constantinopol, ca §i la Adrianopol, §i timp de catevazeci de ani, ele joaca un rol destul de Insemnat, patru saucinci case franceze destul de Insemnate, ale caror agentivin Oa la Dunare, unii fiind insarcinati chiar de a inde-plini functiuni consulare la Bucure§ti. §i Adrianopoleavea un port, Enos, veche cetate bizantina, reinviata subinfluent.a acestui nou centru al comertului

1. Julliany, c. c., p. 226.

143

da

5).

In toate aceste regiuni, se vede o Imbulzeala de nouimarfuri, necunoscute pans acum. Se valid panzeturi fa-bricate la Verviers, care nu joaca nici un rol inainte desecolul al XVIII-lea. Mai sunt panzeturi can vin din Frank-furt, cu toate ca sunt fabricate In alts parte. Apoi pan-zeturi din Silezia austriaca qi din Silezia prusiana, cu deo-sebire din aceasta din urma, care cumpara boi din Mol-dova'). Mai sunt produsele fabricilor din Boemia, fabri-celor de panza, de obiecte de metal, de ceramics, etc.

In acela§ timp, produsele Orientului ajung In Germania,la Londra, la Amsterdam. E o noun mi§care economics,ce apartine unei alte productiuni §i care Intrebuinteazaalte mijloace de schimb. Mai tarziu, In secolul al XIX-lea,vor incepe §i legaturi cu America ; In 1829, se incheie untratat intre Turci §i Statele Unite care permite Ameri-canilor ga patrunda pe acea piata a Smirnei care era re-zervata odinioara Francezilor, Englezilor §i Olandezilor.

Din acest comer se nutre§te intermediarul grec carelucreaza pentru el Insu§i, pregatind o Intreaga opera dereinoire politics printr'o activitate culturala representataprin ceia ce Grecii au tradus §i publicat la Viena, Leipzig§i Halle.

In timp ce toate acestea se petreceau In regiunile gre-ce§ti, noui fapte se Intampla pe Dunare.

S'a spus ca dela 1718 exista dreptul de navigatie peDunare §i pe Marea Neagra, dar §i a Statele austriacein erau Inca pregatite pentru a fntrebuinta aceste cal decornett. Austria ea insa§i nu avea produsele necesare. Inacela§ timp, ea nu se obi§nuise Inca, cum s'a intamplat maitarziu, sä serveasca interesele economice ale intregeiGermanii.

Dunarea, pe care tratatul dela Passarovitz o rezervaAustriei, Incepe sä fie Intrebuintata pentru un schimbmai insemnat de produse numai dupa tratatul dela Cuciuc-Cainargi. Dupa articolele acestui tratat, Rusia avea dreptulde a introduce consuli unde voia ea. Dar, in acest moment,Rusia nu avea produse de exportat. Numarul vaselor ru-se§ti ce se gasesc pe Dunare, mai tarziu, n'are nici o im-portanta, pentruca statisticile, aproape toate vechile sta-tistici ale comertului, dupa pArerea mea, sunt destul detau 'Acute pentruca e vorba In ele despre numarul vaselor

1. Ibid., p. 218 fl urm.

I44

Si,

si nu despre tonajul lor. Ori, ceia ce, e important, nu estenumarul vaselor ce sosesc sub un pavilion ; ceia ce esteimportant, e tonajul §i incarcatura. Rusia obtinand dreptulde a avea consulate aproape pretutindeni, a avut In Ar-chipelag, la Bucuresti si la Ia§i, cu toate ca nu avea pro-duse de exportat sau de cumparat in acele regiuni.

Scopul urmarit de Rusia era cu totul altul : mai Intaiu,de a obtine cele mai bune informatiuni directe, apoi dea supraveghea putin pe principii fanarioti si de a ajunge,prin aceasta supraveghere continua, suparatoare, a prin-cipilor can domneau In tarile roman, sä devie poll-tice§te stapana acestor .tinuturi. Cu intentia de a aveatotdeauna o revolutie pe jumatate pregatita pentru sco-purile sale, ea voia castige complicitatea unei intregilumi pentru viitoarea Rusie bizantina care trebuia sä seinstaleze la Constantinopol.

Deci, consulii, in loc sä fie negustori can s'ar fi introdusu§or castigand prieteni, clienti, erau nelamuriti Georgieni,sau nelamuriti Germani, can incepeau prin brutalitatidestul de folositoare sub raportul politic.

Curand dupa a§ezarea consulatului rusesc, Austriacii aucerut, natural §i pentru ei, dreptul de a avea un agent, siprimul care a voit sa aiba aceasta calitate, a lasat asupra,,Daciei Transalpine" o carte insemnata, care nu tontine,de altfel decal o parte a manuscrisului pregatit de autor.

Este un Elvetian de origina, care servise ca functionar ju-diciar in armata austriaca Francisc Iosef Sulzer, care,casatorindu-se cu o Sasoaica din Transilvania, se stabilisela Bucuresti, unde se indeletnicia cu comertul mare tin-zand sa introduce industrii noui si visand, in acela§ timp,situatia de profesor de drept la Academia princiara.fiindca n'a avut catedra sa de drept si nici n'a ca§-tigat influenta pe care o spera pe Tanga principii roman,el a scris acea lucrare plina de informatiuni, dar si decritici aspre, veninoase care se nume§te Istoria DacieiTransalpine".

Sulzer neobtinand numirea sa diplomatica, primul agentconsular asezat la Bucuresti a fost un Ragusan, un fel demedic, neavand pornirile celuilalt, dar nici inteligenta, niciinitiativa lui. S'a [intamplat totusi, cu toate parole rele,curand vizibile ale caracterului sau, sä ramana maimulti ani in Muntenia, fiind consultat chiar dupa plecareasa in tot ceia ce privea interesele deosebite ale acestor re-

145

sA-§i

Si,

:

giuni. El se numea Stefan -Ignat Raicevich, §i a publicato lucrare italieneasca, Osservazioni", care a fost tradusa§i complectata In frantuze§te la Inceputul secolului alXIX-lea, atunci cand interesul Occidentului era atras spreaceste tali ale Orientului prin marile schimbari 1ntamplatein lumea greaca.

Cu Raicevich, se infiinteaza deci un consulat al Austriei.Austria dispunea atunci de marfuri de vanzare : ea avea o1ntreaga industrie care Iii cauta un debu§eu fn aceste regiuni.

Nu mai era vorba de Transilvania apropiata, ci din contra,de fabrici fndepartate §i punctul central al activitatii eco-nomice a monarhiei, Viena, avea gustul §i Iposibilitateade a vinde dincolo de aceasta frontiers. Atunci apare navi-gatia pe Dunare.

Acum, exists Companii care se formeaza pentru acestcomert al Dunarii, Companiile Brighenti, Willeshofen, Fries,Dellazia 1). Sunt agenti cari ajung pang la gurile Dunarii,pang la Chilia §i mai departe, In calatorii de informatiecum a fost Kleemann. Aceste Companii se continua pangcatre 1789, pang In momentul In care un nou ra'zboiu is-bucne§te Intre Imperiul I-labsburgilor §i Imperiul Otoman.

Daca n'ar fi fost noul razboi, fax% indoiala ca navigatiadunareana ar fi ca§tigat o insemnatate Inca §i mai mare.

In acela§ timp cu navigatia dunareana ) §i cu o reluare aplanurilor privitoare la Oltul navigabil 3), s'au mai incercataltele. Austria se a§ezase, dela 1775, In Bucovina, §i, Inaintede a anexa aceasta Moldova nordica, ea luase Galitia. A-tunci un mare nobil polonez, un Sulkowski, Incearca sasape canaluri, ca cel dintre San §i Nistru ; se vor multumi§i cu o simpla navigatie pe Nistru (proiectele Nassau-Siegen,Cospari, Dziaduzicki). Se vorbe§te chiar de posibilitateaunei navigatii pe Prut. Un armean din Galitia, Nikoro-witz, se gande§te sa Intemeieze un mare ora§ armenescintarit cu privilegii care ar fi fnlaturat pe toate celelalte,pe Evrei In primul rand, §i pe Germani §i care ar fi avutrelatiuni cu Armenia asiatica, de unde §i-ar fi cautat lo-cuitorii sai. El se adresase chiar Patriarchului armeandela Constantinopole, §i a trebuit sa se tie socoteala de

1. Si nn uitam participarea la aceste planuri a cipitanului francezMasse; vezi lucrarea noastrA Istoria comerfulut romdnesc, epoca noun.

2. Odata, Schloezer, dela Aix-la-Chapelle, transportA infirfuri dela Ra-tisbona la Semlin (Ibid., p. 21).

3. Vezi Gheron Netta, Incercari dc navigaltun, pe Olt, Bucuregt, 1928.

T46

qi

greutAtile politice pe care aceste fapte putea sa 1e proVoaetYn lumea armeneasca supusa Sultanului, pentruca Niko-rowitz sa fie constrans sa renunte la intentiile sale.

Aceasta navigatie dunareana a creiat Insemnatatea Ga-latilor. Braila, portul muntean, avusese o destul de mareInsemnatate In secolul al XIV-lea §i un osta§ din cruciatadela Nicopole, Schiltberger, vorbe§te despre aceasta fn po-vestirea calatoriilor sale. Ocupata de Turci cam pe la 1550,activitatea ei se marginise mult timp ca loc de schimbIntre produsele celor doua Principate, mai cu seama aleMunteniei, §i Intre unele produse ale Orientului. Dar Ga-lati era un simplu sat la Inceputul secolului al,XVI-lea,§i catre 1700 el nu representa mare lucru. El fncepe totu§isa se formeze cu mult fnaintea Odesei, ca urmare a a§e-zarei navigatiei pe Dunare.

In acela§i timp, pentru a alimenta pe Romani cu pro-duse occidentale, sunt dot& balciuri foarte Insemnate carelucreaza fn lumea germanica : bfilciul din Leipzig, pe de-oparte, §i pe de alts parte, cel din Breslau, In Silezia prusiana.

Guvernul saxon §i guvernul prusian Intrebuinteaza toateputerile for pentru a concentra in regiunile for comertulOrientului Si primul dintre aceste ora§e, a carui istorie afost scrisa de mai multe ori, §i, de curand, de un Ro-man, D-1 Gheron Netta, care a publicat o lucrare in limbagermana asupra relatiunilor dintre balciul din Leipzig §iregiunile romane§til)a ajuns sa stabileasca un fel de mo-nopol asupra clientilor greci" de la Dunare.

Mai era pe atunci o Intreaga class de negustori la Bu-cure§ti, mai cu seama la Bucure§ti, dar §i la Ia§i, can In-tretineau legAturi continue cu Leipzig, ei se numeau Lip-scani ; pans azi una dintre strAzile cele mai comercialedin Bucure§ti poarta numele lor. Dela 1728 se constatanegustori lipscani" In Principate §i dela 1761 calatoriafor periodica n'a mai fost Intrerupta.

Un consulat saxon nu a existat decat mai tarziu. Dars'a treat un consulat prusian pentru un profesor de limbi,Konig, care cerea depozite marl de marfuri In Moldova,dar care a sfar§it curand prin a dispare, In mijlocul tur-burArilor noului razboi. Acest consulat a fost in urma resta-bilit catre 1820, dar atunci Austria servia, in mare parte,

1. Vezi Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzig undOst- und Sildost-Europa bis zum Verfall der Warenmessen, Zurich 1920.

347

acest comert, ei ea fel creiase o foarte mare clientel5 desupuei can alergau la consulat, pentruca acesta da o jus-titie ce p5rea mai putin partials ei mai expeditivA ei pentrucAsupueii Imparatului erau scutiti de anumite d5ri.

Una din lucrarile cele mai insemnate asupra comertuluiOrientului in aceasta epocg, este cea facuta catre 1780de consulul Frantei, Peysonnel, care fusese aeezat in Cri-meeal, pentru a supraveghea pe Hanul Mari lor, ei pentrua vedea ceia ce s'ar fi putut folosi de acolo. El s'a inde-letnicit cu comertul ei ne-a transmis etin de prima maneasupra intregului comert din Orient.

Nu trebuie sa uitam nici inceputul comertului rus inaceasta epoc5. La 1780 din Cherson, noul oral intemeiatde Ecaterina II-a, optsprezece vase plecau la fiecare easeluni ei ajungeau la Marsilia il. Deci pe langa graul din Un-garia, care trecea prin Galati pentru a ajunge la Constan-tinopol, mai era ei graul rusesc.

Mai tarziu, Odesa intrece toate celelalte fundatiuni ru-seeti la Marea NeagrA. La 1804 se vad sosind vase pe a-ceasta coasts. Pe la 1816 intr5 anual in noul port rusesc250 de vase engleze, 101 austriace, 28 franceze.

Cand Rusia s'a fault st5pana Mol dovei r5sAritene, nu-mind-o in mod arbitrar Basarabia, la 1812, ea s'a grAbitimediat, dela 1825, de a declara port franc schela tur-ceasca dela Ismail, vechiul Smil moldovenesc.

Cat despre produsele care se vindeau in aceasta epoc5,ele erau foarte variate. Se vad ealuri din Anglia, fabricatetot* In Germania ; se v5d stofele din Verviers, desprecare a mai fost vorba ; m5tase italiana, tesaturi imprimatedela Viena, hartie din Venetia, produse metalice din Ger-mania, zah5r, culori etc.

Dup5 incheerea pacei dela *ietov, Intre Imperiul Oto-man ei Austria, in 1791, ei dupe pa cea, mai none cu catevaluni, incheiata de acest Imperiu cu Rusia, la Iaei, comertulse teia, dar cu foarte mari greutati. Sunt acum ei agentiai comertului francez cari propun Statului sa adaoge ve-chiului comert cu Levantul ei un capitol moldo-valah.S'au pastrat mai multe propuneri. Una dintre ele estef5cut5 de un personaj cunoscut fn viata politica a Frantei

1. Fouque, o. r., I, p. 374. In 1785, se primesc la Constantinopolmarfurl rusesti pentru 519.811 ruble si se trimit altele In Rusia pentru 942.797piastri. In 1785 cifrele fusesera superioare (ibid., pp. 374, 375).

148

revolutionare, unul dintre acei cari au murit pe e§afodCarra. Apoi mai sunt §i acelea. ale unui Grec care a fost inurmil consul la Altona Si al carui portret, cu cel al mem-brilor familiei sale, a lost pictat de Ingres : ConstantinStamaty. In sfar§it, programul unui al treilea care a jucat§i el un rol revolutionar Si a sfar§it in acela§ chip tragic,ca §i Carra, Gaudin.

In aceasta epoca erau deci agenti consulari ai FranteKla Bu-cure§ti §i Iasi, dar atributia for a fost mereu schimbata :aci li se permitea o simpla activitate comercialA, aci inepoca revolutionara, se avea in vedere o activitate de pro-pagand5, si, in regiunile vecine, ei trebuiau sA aibe rela-tiuni cu revolt' tionarii din Polonia. Aci, in epoca lui Na-poleon, reprezentantul ImpAratului, care lua un titlu Malt,pe care Turcii nu voiau s6-1 recunoasca, servea mai curandprestigiului puterei imperiale : Reinhardt, a cOrui sotie,o Germans, a scris parintilor sai din Hamburg, o intreagaserie de scrisori destul de vii.

Dar, dupa catastrofele napoleoniene, s'a revenit la agentiicomerciali, can dat fiind lipsa de influentA a Restauratieiin politica generalA a Europei, nu aveau rolul vechilor re-presentanti francezi, in timp ce altii, concurentii, conti-nuau, intr'un mod mai hotarit, traditii mult mai folositoare.In acest mod in Principate, ca §i in alte parti, disparea ve-chea influents, cu totul covar§itoare, a Frantei.

Diplomatia franceza ea insa§i a ajutat putin la aceasta,pentruca, in momentul cand Restauratia insarcina pe am-basadorul sail la Constantinopol, Riviere, de a incheiaun nou tratat, acesta, eau informat, neavand cuno§tintavechilor capitulatiuni, incheie un tratat in a§a conditiuniincat negustorii francezi au trebuit sä camufleze" co-mertul for $i sa-1 faca sA treaca drept acela al rivalilor Ordlor, sau chiar al raialelor ; a trebuit o mare sfortare pentrucasituatia intolerabila creiatO prin aceasta neprevedere vl-dita a lui Riviere sa fie reparatO, prin actul dela 25 Noem-brie 1830, inlocuit la 1861 1).

Totu§i, putin in urma, fiindca noua Franta liberals jucaun rol din ce in ce mai insemnat in ideologia europeang,deoarece nationalitAtile, orientate spre liberalism, se On-dean, mai inainte de toate, la sprijinul Frantei §i al Angliei,consulul Frantei la Bucure§ti §i Iasi capata un rol politic

1. Acest din wink act prevedea 8 % ad valorem ca vamA de intrare.

149

r.

foarte insemnat, a§a de insemnat ca tntrecea cu multoricepreocupare economics. Si cand a fost vorba, care 1840,de a face din consulatul Frantei sprijinul principal pentrurenovarea Romani lor,la aceasta data era vorba sa se rea-lizeze unirea integrala a natiunei, cu sprijinul Frantei §ial Angliei care, atunci, Weal" o politica de intelegere, in-trerupta in urma prin dificultatile egiptene guvernul,avand in fruntea sa pe Guizot, a desaprobat pe consululFrantei, care era Billecoq, a carui minte a fost tulburataprin aceasta disgratiere. In acest chip, gra a recactigao situatie economics, se perdea, in acela timp, situatiapolitica ce fusese ca§tigata favorizand aspiratiile cele mainaturale ale populatiunilor cre§tine cele mai apropiate deFranta, in aceste regiuni.

Rezultatul, din punct de vedere economic, este foarteu§or de prevazut : sunt statistici care 11 arata.

SA cercetam, spre pilda, un comert de o foarte mare In-semnatate, acela al cerealelor. Pang la 1829, cerealele ro-mane§ti erau silite sa fie vandute cu pret fix, pentru apro-vizionarea Constantinopolului. Ori, cei ce sunt siliti sgvandgnumai intr'o parte §i in conditiuni care nu-i multumesc.gasesc totdeauna mijlocul de a scapa de aceasta constrangere,adica de a nu mai furniza productia lor. lath pentru ceproductia granelor inainte de aceasta data era cu totulinferioara.

Imediat ce a fost proclamata libertatea comertului decereale, in urma tratatului dela Adrianopol intre Rusia§i Imperiul Otoman, §i dupa ce Romanii au reca§tigat lo-curile pierdute pe tarmul stang al Dunarei, dela Severin§i pang la Braila, activitatea in domeniul productiei gra-nelor a crescut, §i chiar in uncle epoci de foamete,ca in 1840, s'au vazut vase venind in numar neobi§-nuit in aceste porturi ale Dunarii pentru a se apro-vizi ona .

Astfel la Braila, in 1840, se gasesc 3 Vase engleze, 39vase ruse§ti, 32 vase austriace, 7 vase ioniene, 5 vase na-politane, un singur vas francez. $i, la Galati, la o datafoarte apropiata, port cu o propoqie enorma de vase ve-nind din toate partile Emopei, se vede un singur vas alFrantei. i pentru Macedonia s'a putut face aceasta con-statare: Dela 1825, ani fntregi au trecut gra ca sa fi sositpe plata noastra (franceza) un singur balot cu bumbac din

150

Macedonia" 1). un Grec din Smirna, amic al Frantei,Demetru Georgiade, arata mai de vreme chiar ca : co-mertul francez care, in 1789 reprezenta 42.41% din tra-ficul general, nu mai reprezenta in 1839 decat 3.10%".2)

A fost o schimbare la o singura data : in timpul raz-boiului din Crimeea, §i o schimbare foarte insemnata. Maiintaiu, pentru aprovizionarea armatei care opera in Rusia,s'au facut cumparaturi foarte insemnate fn regiunea du-nareana. Apoi, pentru prima data se vad agentii Franteirecomandand sa nu se margineasca a§a cum se Meuse lasfarsitul secolului al XVIII-lea §i la inceputul celui deal XIX-lea, trimiterea in Principate, ca §i In alte pari,pentru luxul boerilor, de lucruri de podoaba, articole demods, matasuri de Lyon §i un tutun mai stump decatacela ce se putea procura in Turcia.

Cei mai inteligenti dintre consuli §i nu lipseau dinace§tia sfatuiau exploatarea materiilor prime care segaseau In Principate §i cred ca pentru comertul francez,problema se pune astazi in acela§ fel ca in acea epoca.

Existenta materiilor prime este indiscutabila, la o na-tiune, indrasnesc sa spun, mai apropiata de na %iunea frau-ceza ca indiferent care alta in Europa, na %iune ale careisimpatii au rezistat la aspre incercrtri §i care a trecut pestetoate socotelile diplomatiei pentru a se oferi cu totul Frantei,in ora celui mai mare pericol care a amenintat vreodataStatul francez §i rasa franceza. Sunt deci acolo materiiprime, mai e §i instrumentul omenesc de care e nevoie pentruexploatarea materiei prime, mai stint in sfar§it §i toateinlesnirile unui export marithn : odata Compania Fray-ssinet juca, in comertul Dunarii, cu totul alt rol decat rolulpe care-1 juca, inaintea razboiului, navigatia austriaca §igermana §i dupa razboiu, navigatia italiana.

atunci, dad Statul francez s'a aratat totdeauna foarterece cu privire la orice propunere mai indrasneata de aexploata acest domeniu economic, au fost Francezi cari,individual, au incercat, pe propriul for rise, §i trebuie säspun §i spre marele for folos comertul regiunilor dunarene.

Se cumpara, intre 1840 §i 1860, lana turmelor roma-1. Julliany, r . p. 221.2. Smyrne, l'Asie Mine,re au point de vue economique el social, Paris

1885, p. 226.

L51

Si

Si

nesti pentru stofele din Verviers. S'a incercat, sub printulBibescu, o mare exploatare a padurilor de stejari din Mun-tenia viitorul principe Stirbey a fost el insusi unul dinproprietarii cari au incredintat aceasta exploatare intre-prinzatorilor francezi. Ici si colo erau fabrici creiate deFrancezi, dela fabrica de ulei din Limburg pans la aceleaale epocei razboiului din Crimeea. A fost chiar pe la aceeasidata, o incercare de contributie la exploatarea viilor mun-tene.

Cu, razboiul Crimeei, aceste incercari interesante au dis-parut. Austria a ramas stapana drumului Dunarei si, canda fost vorba de a se apara interesele romanesti, Romanias'a gasit cu totul izolata.

La randul sail, Germania a alergat sa puie maim peMarea Neagra.

Portul Constanta este datorit fara indoiala, necesita-tilor economice ale Romaniei, dar in mare parte, si celorale Germaniei. Prin Constanta trebuia sa se faca legaturacu Asia Mica si marele proect al celor trei cai, care tre-buiau sa ajunga la Bagdad, cereau acest port, sub pavi-lionul romanesc, dar trebuind sa serveasca intereselorUermaniei.

Trebuie sa spunem ca si Germaniei i-a lipsit initiativa.In timp ce Austria, dominatoarea Dunarei, nu avea avan-tul productiei necesare pentru a exploata drepturile sale,ea, Germania, care avea industria in putinta de a intre-tine acest comert, n'a avut curajul de a pune in valoareDunarea. Ea a preferat mai mult calea pe uscat spre Con-stanta, pentru a se arunca apoi in intreprinderi care, re-prezentand o politica cu totul desorientata si incapabilade a se intretine inteun mod normal, au dus-o la compli-catiile din care a rezultat marele razboiu.

ca oricui, care, fiind istoric este legat si de politicadin care fac parte , ii place sa dea concluzii de actua-

litate, voiu termina aceste observatiuni zicand ea, maicu seams in aceste regiuni prietene Frantei, este un locde luat si nu trebuie ca acest loc sä fie parasit indiferentcui, pe care nu-1 iubim, dar pe care vom fi cons till* sa-1suportam, din cauza lipsei amicilor nostri.

152

TABLA DE MATERIIPeg.

A. Evul mediu 3

Cap. I. Comertul in Orient in timpul marilor in-vaziuni barbare 5

Of II. Drumul de comert interior Si Francii . . 19

9 9 III. Rivalitatea veneto-normanda §i veneto-un-gara §i imperiul comercial al Tatarilor. 45

9 f IV. Noul regim al comertului pe Dunarea dejos §i intemeierea Statelor romane§ti . 60

B. Epoca moderns 77

Cap. I. Comertul Levantului prin Genovezi §i \re-netieni sub suzeranitatea turceasca . . 79

Of II. Franta §i comertul Levantului 959 9 III. Ivirea concurentei engleze §i olandeze in

comertul Levantului 1139 9 IV. Regimul comertului levantin in secolul al

XVI I I-lea 1282 9 V. Noua Turcie §i comertul Levantului. 139.

25076

r

A