Coperta: Marius MilanTehnoredactare: Marius M ilan

Toate drepturile revin Editurii Blassco

ISBN : 978-973-8968-68-4 Editura Blassco

VALENTIN DIMITRIUC

crvlLlzATll ALE

PREISTORIEI OMENIRII

oRtGlNl $l clvlLlzA.TllSTRAVECHI

VALENTIN DIMITRIUC

CUPRINS

CuvAntinainte, ........9Dinparteaautorului.:. :. :...... :: :,.. :..............11I- INTRODUCERE

1. AM AJUNS iru e na COSMlCAl...

STtATtACESTLUCRU? ........132. DAR CUM AM AJUNS AtCt$tCUM

REACTTONAM,STtTt? ........203. CE $TrM DESPRE UNTVERS . . . .234. CE $TrM DESPRE NOr $r CE LE VOM PUTEA

SPUNE CELOR PE CARE iI VOVIiTTATruITtrtcosvros ....26

5. SUNTEM OARE PREGATTTI PENTRU A pASt CU

T0ATAiruCRrOrRrAiru enaCOSM|CA?. .....4sil - EVOIUTIA VIETil 5r CTVTUZATilLOR ORTENTULUT

ANTIC iTU INNPUNILE STRAVECHI6. AFRICA-LEAGANULOMENIRII ......487, prcruRrlE PE PTATRA DtN SAHARA

{AN|l10000-1500i.Hr.) . ....s38.EGlPTULnrurrCHrrA1il.... .........589. EGIPTULiN PERSPECTIVAPREISTORIEI.. ....ST

10. CHTNAANTTCA. .......981.1. PRTMELE CTV|LtZATil ALE CHtNEt

(10000-2000i.Hr.) . .......10612"JAPONTAPRETSTOR|CA ......1.1113. CIVILTZATTA CORNULUT DE AUR

(SAU A SEMILUNII FERTILE *9000-5000 i"Hr:) . . . . .1l"s14. MESOPOTAMIAMULTIMILENARA. " .......1201s. SUMERUL 5r AKKADUL - PRTMELE CtVtLtZATil

UMANE DE TIP URBAN (ANll 3000-2000 i.Hr.) . . . . .14916. BABTLONUL $r ASSURUL (ASrRtA) -

coNTtNUATORil SUMERULUT $r AKKADIEt(1800-1000i,Hn),. ...lss

L7. TNDTAANT|CA .......164

Civilizafii ale preistoriei omenirii

18. ORA$ELF iruruOntrOARE DrN VALEA INDULUI(2500-1800i.Hr.).. .. "185

L9. TTBETULANTIC ....,.189ilr- EVOLUTTA VrETil $r'A CrVtLrZATlltOR EUROPEI

ANTTCHFATil lN nMPUR|LE STRAVECHI20. EUROPA PRTMTTVA A ANILOR 30000-10000 i.Hr. . .L9521. V|ATA SEDENTARA A EUROPET 9r RASPANDIREA

AGRTCULTURIT $r CRESTERII ANIMALELOR(ANll8000-4000i.Hr,) .......199

22. CUCUTENI* PRIMA CIV|UZATIE

EUROPEANAMAJORA ...,.,20723. EUROPABRONZULUI (2300-900i.Hr.).. .,..ztt}4.ZEII EUROPEISTRAVECHI .. , .2T52s. CRETA MTNOTCA (2600-1400 i.Hr.)

gr GRECTA MTCENTANA (1600-1150i.Hr.) . ........227z6.ATENAANTICA ,,....23727. TTALTAANTTCA ..... ".24928. REPERE DESPRE LUMEA ROMANApRErsrorcASrANncA ......26329.SCANDINAVIASTRAVECHE. ........27730. DESPRE MOSTENIREA INDO-EUROPEANA.

cELTlt,GERMAN|C|I,TRACll .......,?84rv - EVoLUTTA VrETil $r CTVTLTZATilLOR CONTINENTELOR

AMERICANE iN TIMPURILE STRAVECHI31.ANTICHITATEAAMERICANA .....,,,29732. AMERICA (13000-1"000 i.Hr.)ittt VlZtUrurR

tsroRrclloRGERMANr(2004) ....,.30833. AMERICA DE NORDilrtRtrtttCHtrRrE. . . ., . .. . ....3I234. AMERTCA DE NORD $t DANSUL SOARELUI

TNDTENTLOROGLALA-SIOUX... .....31935. AMERICA CENTRALA 9l OLMECII (1500-500 i.Hr.) , .32636. OLMECII - UN VECHI SIMBOL CULTURAL AL

AMERICIICENTRALE ...,....33337. CTVIL|ZATTA MAYA$ILOR5rAZTECILOR... ...34333. rNCA$il SrAMERICA DE SUDiN

TIMPURILESTRAVECHI ......363

YALNNTIN DIMITRIUC

39. AMERTCA DE SUD $t CULTURA CHAVTN DrNPERU (L500-500i.Hr.) .......37s

40. MESAJE DIN PALEOLITIC iN AMERICA DE SUD_CULTURAMAZMA ... "....379

41. rND|ENlt ALB| BLONZT $l AMAZOANELEAMERICII DESUD ....381

42. DESPRE TRADtTT r LE CULTURAL-REL|GtOASEALE INDIENILOR DIN CAMPIILE AMERICII DE SUD . .391

43. ELEMENTE INTERESANTE DESPRE

DESCOPERIREAAMERICILOR., .....399v - AuSTRALTA 9r OCEANTA iru ArunCnrrRrr

44. AUSTRALTA $r OCEANtAiN ANTtCHITATE(40000-1000i.Hr.).. ........405

ANEXEA. DESPRE CHTNA PRETSTORTCA $t A

F EU DALISM U LU I TI M PU RI U.

caNFtcrus\tLA0-TZE ......41"LB, DESPRE PIETRELE DE LA BAMIYAN .. ......427C. MISTERIOASAPETRA ,,,....423D. LTSTA CU UNELE AEECTE St RE?REZENTART

NEOBT$NU|qE tASArt pE ?AMANT DE CAnRE

EXTRATERESTRT CU OCAZTA V|Z|TELOREFECTUATEin nrVpUntLE STRAVECH|.. . . . . ... . . .425

E. FAqTE $t FENOMENE EXTRAARDTNARE

DE PETERRA .,427BIBTIOGRAFIE

Civilizafii ale preistoriei omenirii

Cuv6nt inainte,

Am o carte de povegti veche de vreo 80 de ani scrisd dePetre lspirescu. in una din povegti este prezentat un Fdt-Frumos

- bdiat chipep gi viteaz care cre$tea intr-un an, c8t allii, in zece...

lar un copil mai mare, iste!, care citise basmul gicare proba-

bil semina cu Fdt-Frumos, a scris cu creionul pe marginea primeipagini a basmului: ...$i a murit".. dintr-odat6, in cAliva ani... Pdcat...

Aga este... din pdcatel".. Cel pulin in zilele noastre, cdnd negrdbim to!i, dar in fapt nu gtim de ce gi pentru cel... Ca sd murimmai repede? ... Oare acesta este idealul nostru? ... $i de aceea nu

maiavem timp sd g6ndim, sd citim, si cugetam gi sd ludm deciziilecorecte $i dreptel...

in fapt, trdim o viald intreagd invS|6nd, educdndu-ne,specializdndu-ne intr-un anumit domeniu, trec6nd prin multeexperienfe ale vielii ;i in loc si ne domolim, sd ne analizimcine suntem, cine am ajuns, sd credem cd suntem mai inlelepfi9i si ne-o demonstrdm, manifestdm in genere atitudini sfid$-toare, crezdnd - unii dintre noi - cd sunt buricul pdmf,ntului;iar al}ii, simfind o insecuritate totale, dezarmantd...

Buricul pdmAntului nu avem cum sd fim pi nu suntem nicipe departe gi marea majoritate dintre noi nici nu doregte sd incer-ce s6-9i depdgeascd mdcar pentru moment, condilia intelectua16

sau morald gi si incerce s$-gi deschidd mintea gi sufletul pentru aafla lucruri noi: despre noi gi lumea noastrS strd-striveche...

Nu am pretenlia ca sd fili de acord cu tot ce vefi citi in se-

ria de volume dedicate preistoriei omenirii erei actuale; sau sd

refineli total sau parlial ideile lor importante. Dar numai dacio mici parte mdcar din ceea ce veti afla ca lucruri noi gi realpetrecute in existenta de pdnd acum a universului, vd va relineatentia 5i interesul, a$ putea considera cd deja ne aflSm pe dru-mulcel bun.

VALENTIN D IIV1I TTI.IU C

DAR CUM AM AJL,N5 AtCt 5t CUMREACTTONAM, $TtTt?

Ceea ce oamenii de gtiinfd ne pot spune astdzi mai certeste cd Terra, ca parte a sistemului solaq se deplaseazd odatd cufntregul sistem solar citre constela!ia Saggitarius; deplasarea seproduce in spirali, traversAnd liniile de forld ale Cdii Lactee.

in acest proces care presupune interferenla unor for{euriage, Crealia se afl6 in schimbare; pfimdntul, oamenii gi totce existd pe Pimdnt suporti din plin influenfa unor acfiuni cos-mice uria;e cu variafii puternice, de naturd sd schimbe viatamateria16 gi spiritualS.

De altfel, atdta timp c$t ptiinla ne dovedegte cd toate cor-purile cosmice par s5 confini aceleagi elemente chimice de bazica cele de pe Pdm6nt, inseamn5 cd gi formele de viafd pot fi ase-rndnf,toare 9i pot exista in tot Universul.

Biologii afirmd ci viafa apare oriunde existd condi]ii favo-rabile dezvoltdrii, ei considerdnd viafa mai degrab6 ca un feno-men electrochimic decdt unul spiritual.ln atmosfera primard aPdm0ntului formatS din amoniac, azot, hidrogen, oxigen 5i bi-oxid de carbon, la o temperaturi ridicatd descircirile electriceatmosferice au sintetizat aminoacizii, aga cum ar fi putut-o facegi pe alte planete mari, acestea devenind substanle organice dincare s-au format celulele care, prin inmulfiri repetitive, au creatformele vii.

Trebuie, de asemenea, sd fim de acord ?n principiu cd ?ntimp ce unele planete pot fi in faza acestor inceputuri, altele auatins niveluri tehnologice care depigesc cu mult stadiul nostrude dezvoltare.

De-a lungulexistenlei sale, pdm6ntul a fost bombardat decorpuri cere$ti uriage dar gi mai micivenite din spaliu. Majoritatea

20

2.

l

I

I

l

i

l

1

Civilizafii ale preistoriei omenirii

au luat foc in atmosfera Pdm6ntului, insd cele mari au lovit Planeta

cu putere crednd cratere, incendii gi chiar modificdri ale climei da-toritd cutremurelor catastrofale; incendiile uriape au produs nori

9i cenu55 care, urc6nd in at'mosfer5, au intunecat Soarele, ceea ce

a provocat rdcirea atmosferei gi glacialiune, iar la dezghelul zd-

pezii- potop pe anumite zone ale Fffmdntului sau la nivelglobal.Tncd din anii 1836 9i apoi 1854 chimigtii Berzelius gi respec-

tiv Berthelot au analizat fragmente de meteorifi descoperind ciele conlineau materiale organice gi apd, ceea ce a evidenliat po-sibilitatea existenfei vielii terestre gi in spatiu, pe alte planete.

Telescoape puternice au constatat recent cd ln radiafiilesolare existd perturbalii periodice, fenomenul fiind provocat degravitalia planetelor Saturn gi Jupiter; s-a mai constatat cS ori-ce planetS, pe mesurA ce-gi stabilizeazd parametrii evoluliei, igi

reduce viteza de rotatie pi cfi orice fluctualie a vitezei de rotaliea unei planete evidenfiazd faptul cE are satelifi nedetectabilivizual/optic.

ln prezent, oamenii se pregdtesc febril sd colonizeze Lunagi Marte Si eventual Venus, concepdnd echipamente practice dedetectare a vietrii, bazate pe sisteme optice care si compare cu-lorile proteinelor cu ceea ce vor gdsi in spaliu.

Astronomul rus Sklovsky 9i americanul Bracewell au f6cuto serie de cercetdri interesante concluziondnd ci la o distan!6de zece ani lumind s-ar descoperi viafd, fiinlele inteligente dinacea zond putdnd stabili contacte cu planete din sistemele so-lare Epsilon Eridani, Tau Ceti pi Epsilon lndus, de unde au fostcaptate impulsuri foarte curioasp. Cei doi oameni de 5tiinld auconcluzionat ci daci o civilizalie tehnologici se aflS la vArsta de10.000 de ani, atunci pe o razd de 1.000 de ani lumind ar puteaexista pind la 50.000 de civilizalii cu dezvoltare similard.

ln 1954, rugii au lansat o sondd spaliald intr-o direclienecunoscutd gi au declarat, in decursul unui an, cE au desco-perit o civiliza!ie care emitea regulat unde radio din spectrulCTA-102, la fiecare 100 de zile, care are o origine inteligentS.La rdndul lor, astrofizicienii europeni Stoermer gi Van de Pol audetectat, in 1969, ecouri radio anormale, care se repetau regu-lat la fiecare cdteva minute, pe care astronomul Bracewell le-a

'l

2l

VALENTIN DIMITRIUC

atribuit unei sonde extraterestre aflate la milioane de kilometridepSrtare de PimAnt.

Motive de disculii contradictorii le-au creat planeta Martegi satelitii ei Phoebos 9i Dennos, care au viteze de rotalie in jurulplanetei mai mari decdt viteza de rotalie a planetei Marte in jurulaxei proprii, acest lucru fiind pus pe seama dorinfei de a amdnacdt mai mult intrarea lor in zona de gravitalie a planetei; gi con-cluzia a fost cd cei doi satelili ai planetei Marte nu sunt sateli{inaturali, ci artificiali.

in acest scop, in anul L984 sovieticii au trimis pe satelitulplanetei Phoebos un dispozitiv spalial care, dupd ce s-a instalatpe suprafala satelitului pi a inceput sd efectueze programul decercetdri pentru care a fost trimis gi finanlat de mai multe ;dri.Stafia a transmis, cu pulin timp inainte de a-giinceta brusc acti-vitatea, c5 a fost luatf, in observalia unei nave spatiale uriage,concluzia fiind cd a fost distrusd de cei aflaf i pe nava respectivS.

Acest aspect este un mister neelucidat nici pind in pre-zent. Rugii au trimis la Agenlia EuropeanS Spaliald care a finan-lat proiectultoate materialele audio givideo disponibile in susfi-nerea afirmaliilor lor pocante, NASA confirm6nd faptul cd aveaudreptate.

.{ceasta inseamnd ci planeta este deja monitorizati defiin1e inteligente din altd lume gi cd ?ncercdrile noastre de a ocoloniza s-ar putea lovi de interesele altei lumi.... in ciuda aces-tui fapt bine cunoscut, planurile de colonizare a planetei Martenu au fost abandonate.

22 23

Civiliza{ii ale preistoriei omenirii

3.

cE $TrM DESPRE UNTVERS

Fizicienii admit in prezent ci ,,Universul fizic" corespundeunui domeniu anumit al spectrului de vibralii pe care il perce-pem prin simlurile noastre 5i cd existd pi un Univers paralel, al

cdrui nivel de vibralie este dincolo de perceplia noastre. SpiritiStiiidentificd aceasti lume co-spafia16 cu planeta noastrS ca avffndcapitala la Shambala, un orag eteric, care se afld in subteranelePdmdntului, corespunzAnd la suprafali cu degertul Gobi. in fapt,lniliafii care au fost acolo spun cd Shambala este sediul spiritualal Lumiide sub pdmAnt, capitala eifiind numitd Agartha,

Separat de aceasta, existd lnifiali care pretind cd au luatlegdtura cu fiin{e umanoide de pe planeta Venus care dispun deo civilizalie tehnicd superioari tehnologiilor pdm6ntene. lar uniicercetdtori de la Asocialia Stiintifici Borderland au afirmat ciau contacte permanente cu OZN-urile care se mai vdd pe cerulTerrei, navigatorii lor vizitSnd frecvent Pdmdntul in corpuri carese pot materializa.

ldeea existenlei vielii pe alte planete gi a extratere$trilorin spaliul Terrei pi printre noiinfricogeazd minlile dogmatice alemultor oameni. Acceptarea acestor realitdli ar putea explicamulte dintre episoadele biblice pi ale literaturii religioase. Pdninu demult, fizicienii credeau cd atunci cdnd Dumnezeu a creatUniversul, acesta a hotdr6t ca atomiisd aibd un singur nucleu cuprotoni incircali pozitiv 9i negativ. Tn acest mod, spuneau fizici-enii, a fost creat un Univers pozitiv locuit de populalii pozitive gi

altul negatiq dualitatea binelui pi rdului, a justifiei gi nedrept$fii,a Luminii giintunericului, principiile fundamentale ale simetrieidovedindu-se funclionale. intre anii 1950 gi 1.960, cu diverse oca-zii, s-a constatat tns6 cf, migcarea unor electroni in condilii spe-

VALENTIN DIMITRIUC

cial create, precum ingheful, pot provoca deplasiri asimetriceimplicdnd existenfa materiei negative sau a antimateriei.

Astronomii nu exclud faptul c5 unele galaxii din spaliu arputea fi constituite din antimaterie, coliziunile lor cu galaxii dinmaterie pozitivd putdnd produce explozii uriage, ale cdror fluxurienergetice pot sd inunde intregul Cosmos.

Sistemul asimetrieia fost analizat foarte atent la lnstitutulBrookshaven din SUA unde un grup de cercetdtori condugi defamilia de fizicieni Franzini, au analizat peste o jumdtate de mi-lion de fotografii ale coliziunilor atomice dintr-un rezervor dehidrogen greu in stare lichidi. O mare surprizS a constituit-oderintegrarea electromagnetici a unui mezon eta, constatdn-du-se diferenle mari intre vitezele de migcare ale particulelorpozitive gi cele negative.ln acest fel, fundamentarea matema-ticf, a fizicii moderne bazatd pe teoria relativitifii gi mecanicdcuanticd a fost pusd in dubiu, pundndu-se in acest fel in dubiugi simetria Universului.

A urmat in 1964 descoperirea unui Univers simetric ;i for-mularea teoriei Universului imaterial care inconjoard Universulsimetric cu unul asimetric, constatAndu-se apoi cd Universul si-metric este exterior gi inconjoari Universul asimetric din interi-or" Teoria care probeazd simetria pi doui Universuri, fiecare cusimetria lui, cele doud fiind antagoniste, are logicd 9i confirmdriinci din antichitatea strdveche.

Existd gi fizicieni care manifesti convingerea cd acesteexplica{ii le-am putea afla curSnd de la extraterestri care, cutehnologiile de care dispun, cunosc rdspunsul corect la aceas-td problem5.

Existi unii cercetf,tori care afirmd cd OZN-urile prezen-te in spaliul aerian al Pdm6ntului vin din interiorul Pdmdntuluidegi ptiinla nu recunoatte ci acesta ar putea fi locuit in inte-rior; in spafiile care se presupune a figoale. Se spune gi ci avemdeclaraliile unui cercetitor credibil alvielii de la Polii Nord gi Sud

- pe amiralul american Richard Byrd * care a afirmat cd a fostin linuturile respective, a discutat cu populafia, furnizdnd gi de-talii privind civilizalia foarte avansatd a acestora gi provenienfalor {lemurieni gi atlanti care s-au retras sub pdmdnt cu ocazia

24

Civiliza{ii ale preistoriei omenirii

cataclismelor care au distrus civilizaliile terestre ale acestora),lSsdnd gi documente scrise in aceastd privin!5, guvernele ameri-cane nefiind striine de ele,

De altfel, matematibianul Kurt Goedel a formulat o seriede modele matematice care au postulat existenfa unui viitor cu

extensii temporale inchise pi deschise care fac posibild reintoar-cerea in prezent a unor fiinfe vii venite din viitor. lndiferent dedimensiunea in care gi-ar avea originile vizitatorii extraterettrisau urmapii lor, legendele pim6ntenilor indicd din diverse sur-se c5, pe parcursul a mii de ani, fiinfe superioare spiritual gi

tehnologic au intervenit mereu in activitdlile umane, fiind adu-late de pdmdnteni ca zei, pentru ajutorul primit sd depdgeascdgreutdfile determinate de distrugerile totale provocate de cata-clismele naturale din antichitatea omenirii.

Pentru pimdnteni acest aspect nu poate fi decdt logidavdnd in vedere cel pufin faptul c5 gtiinfele noastre nu au pu-tut explica inci cum au putut fi realizate o serie de construcfiimegalitice, concluzia fiind cd acestea au fost realizate fie de ex-tratere$tri, fie de oameni cu ajutorul extrateregtrilor. Amintescdoar exemplificativ Marea Piramidd de pe platoul egiptean de la6izeh, ora;ul andin de la 4.300 de metri altitudine Tiahuanaco- Bolivia in care totul este uriag sau desenele de semnalizare ae-riand de la Nazca - Peru, a cdror ralizare a presupus coordonareatrasajelor de la mare inillime.

25