ANNE B. RAGDE

Crabiieremifi

Traducere din norvegianl de

RALUCA IANI

ffuNvms

Nu obignuia si se scoale aga de devreme. Rimase intinsiin pat in dormitorul intunecat, cu ochii deschigi, ascultAnd

zgomotele din casi. Mai intAi sunetul ceasului degteptitor,care se opri imediat, probabil ci el stitea intins in pat gi il ag-

tepta si sune. Ea gtia cd era $ase qi jumitate. Apoi se frcu li-nigte un minut pAni cdnd auzi uga lui deschizAndu-se incet,apoi inchizindu-se la fel de incet gi aceleaqi sunete u$oare ve-

nind dinspre baie. El gtia ci avea oameni striini in casi Ei nuvoia si faci zgomot. Pentru ci ii considera striini, nu-i aqa?

Striini care, de fapt, nu locuiau aici, care veneau gi il deranjaugi se amestecau in treburile lui. ii deranjau anii de rutini ba-

nali gi de siguranfd.

Ea nu-l cuno$tea, degi era tatil ei. Nu gtia cine este el, de

fapt. Cum arita cind era mic, cum arita in tinerele sau cindera de vdrsta ei. La fermi nu exista nici un album cu fotografii.Era ca o poveste la care ea nu participase niciodati pAni acumgi deodati se trezise in mijlocul ei. Dar astizi trebuia si plece gi

si se reconectezelapropria ei poveste. I a asta se gAndea cindstitea intinsi in pat, se gindea ci trebuia si plece inainte siapuce si-l cunoasci. Il gtia doar ca ferrnier de porci, cel care se

bucura si se duci la porci, a cirui voce se inviora gi cinta cAnd

vorbea despre ciudileniile scroafelor qi de nizdriviniile pur-ceilor, despre numirul mare pe purcei fbtali Ei despre curbe de

creqtere. La porci il vedea ea, la porci, unde se simiea el bine,

unde stitea imbricat in salopeta lui murdari gi se apleca sdscarpine dupi urechi o scroafb de doui sute cincizeci de kilo-grame, cu un zambet larg gi privirea luminoasi gi bldndn.

il auzi cum urina drept in mijlocul vasului de WC, el nuputea altfel, deEi av€a oaspefi care dormeau, mai mulli ca ori-cind. Stitu si audi gi ultimele picituri, il auzi gi cum trigeaapa. Dupi aceea nu se auzi apa curgind in chiuveti, doar uqacare se deschise gi se inchise din nou, inainte ca el si coboareincet scara spre bucitirie. Acolo il atzipundn{ api in cafeti-eri, probabil peste zalul de ieri seari, apoi se fbcu linigte.

$i in aceasti linigte ea incerci din toate puterile si-gi aduciaminte apartamentul ei din Oslo, tablourile de pe perefi, cir-file din biblioteci, sticlufa cu siruri de baie albastre de pe chi-uveti, aspiratorul din debaraua ingusti de pe culoar, robotultelefonic care lumina intermitent cAnd venea ea de la serviciu,cogul cu rufe murdare, grimada de ziarevechi din spatele ugiide la intrare, cutia veche de tabli de care ea se ingrijea si fietotdeauna plini cu pesmefi, 6bli1a de pluti de pe perete incare erau infipte bilete de cinema rupte gi poze cu ciini gi sti-pAnii lor. lncerca sivizualizeze totul. Reugi gi se bucuri. $i to-tugi, nu-l cuno$tea. Nu cunogtea persoana de la care urma siplece. ii cunogtea pe porcii lui mai bine decit pe el.

Se auzirl zgomotul ugii de la intrare gi pagii lui pe verandi,ea iqi cduti telefonul celular bdjbdind cu degetele pe noptieri,apisd o tasti, era ora gapte fard zece. Mai intAi agtepti si audiuga de la porci trdntindu-se dupi el gi apoi siri din pat in ca-mera inghefati, igi lui hainele gi se duse la baie si se imbrace.Se strecuri pe vArful picioarelor la fel ca el. Doar ci se strecuriiute ca fulgerul, nu in felul lui de om bitran. La baie se simfeaun pic mirosul lui. inciperea era rece, singura sursi de cildurdfiind un calorifer mic Ai ruginit montat deasupra oglinzii. Seexamine in oglindi in timp ce se spila pe miini, nu se incu-metd sd faci dug, voia sI ajungi acasi, unde nu trebuia si steain picioare in cada alunecoasi cu ochii pe plicile de formica cu

marginile umflate de umezeall, pentru ca apoi s[ se gteargl cu

un prosop subliat de uzal ce eta. Diseari urma si stea in ca-

bini ei buni dE duE, ln baia cu podeaua de gresie incilzitl de

cabluri electrice.Iegi pe culoar din nou gi asculti cu atenfie inainte si apese

cu griji clanla de la uga lui.

Camera era pulin mai mare decA't cea pe care o ocupa ea, de

fapt era fosta cameri a lui Erlend.

Aprinse lumina, el nu o vedea, fereastra nu didea spre

curte, ci spre fiord, la fel ca a ei. Perefi vopsifi in vernil cu zeci

de ani in urm[. Podeaua, pe vremuri vopsiti gri, eta uzat|pAnd la fibrele lemnului, in formi de semicerc in fafa uqii 9i iniafa patului, acolo unde tilpile lui cilcau cind se culca 9i cAnd

se scula din pat. Geamurile erau acoperite de flori de gheali,

de un alb strilucitor, Pe fundalul intunecat al diminefii de

iarni, formdnd cercuri gi modele bine conturate.

Doar florile de gheafi erau frumoase in acea cameri.

Nici un tablou pe perefi. Un pat, o noptieri, un preq, un bu-

fet lipit de un perete. Se duse la bufet 9i deschise uqile. Era gol.

Stitea acolo doar ca o mobili lipiti de perete. Doar in sertarul

de sus erau nigte fele de masi crogetate, ingrimldite una peste

alta, avind exact acelagi model, dar de bumbac lucios de culori

diferite. I se fbcu frig, probabil ci el nu inchisese fereastra de-

cit cind se sculase. Plapuma era dati deoparte qi se vedea

ceargaful murdar, mai ales la picioare, cu scame de lani ici qi

colo, poate ci se culcase cu ciorapii de lini in picioare. Ce cd'

uta ea aici, de fapt? Ci doar nu aici il putea cunoaqte. Asta era

camera lui de odihni, aici el nu era nimeni; cineva cind se

odihnegte gi doarme este nimeni. Dar cdte nop{i sti.tuse el

acolo inintuneric gAndindu-se? Se gandise oare la ea? ii fusese

dor de ea? Regreta oare ci nu gtia nimic despre ea?

Mirosea greu gi imbAcsit in cameri, mirosea a corp ome-

nesc, a cocini de porci gi a pereti reci.

Era gi un dulap. Un dulap in perete gi greu de vizut imediat,

minerele erau minuscule. Citeva cimigi de flanel cu gulerul qi

man$etele destrimate, o pereche de pantaloni la fundul dula_pului, un raft cu $osete gi chilofi, nu mai mult de trei_patru dinfiecare, o cravati impachetati in plastic. o ridici gi ziri o feli-citare de criciun decolorati. Era de la abatorul iridsmo gi opuse inapoi, cu griji, in acelagi loc.

Se opri si asculte. Bineinleles ci el nu se intorcea, de ce sLse intoarc5, era ocupat la porci, in timp ce ea se invdrtea princamera lui fbri si gtie micar ce ciuta. Fiecare privire aruncatiin jur ii dezviluia tristefea. Dezolarea. Acasi la ea avea un patlat d9 un metru qi douizeci de centimetri cu o saltea groase.Tatil ei avea un pat care nu putea fi mai lat de optzeci dJcenti-metri gi dormea pe o saltea de burete. in mijlocul patului seflcuse o addncituri, iar ceargaful era mototolit in acel loc. Ti_blia de la cap gi cea de la picioare erau din lemn de tec ldcuit,tiblia de la cap era mai deschisi ra curoare la mijloc, acolounde de ani de zile el igi sprijinea capul inainte si stingi lampade pe noptieri. $i astizi ea urma sd prece, ra cinci sute de kiro-metri deplrtare, in timp ce el chiar in acea seari urma si seculce din nou in acest pat. Aici avea el si se culce din nou searlde seari, si-Ei puni ceasul si sune qi si incerce si adoarmi, inspatele florilor sale de ghea{i.

Deschise sertarul de la noptierd..yfuzufotografia unui pur_cel. Era o broguri jubiliari de la Asociafia crescdtorilor deporci din Norvegia. o ridici. Dedesubt erau douizeci de banc-note de o mie de coroane. Aha, aici ii finea. Sub bancnote era ocarte pe care o ridici, finind-o cu griji. Raportul Kinsey. Com-portamentul sexual al femeii. Rdmase nemiqcati cu cartea in34"1. Raportul Kinsey.Tgiamintea.vag ceva de la un programla radio despre acest Kinsey care, cu mult timp in urmi, i-nter_vievase femei gi birbafi din America despre obiceiurile lor se-xuale. se pare ci frcuse v6lvi in statele unite. cartea erauzatdde atdta citit, colfurile erau intoarse.

Vru si o risfoiasci cu degetul mare, dar degetul se opri incoperta de carton de la spate. Deschise cartea gi vizu gtampila,,Biblioteca populari din Trondheim.. La spatele cirqii era un

mic buzunar cu o figi galbeni de imprumut, veche, aga cum igi

amintea ea de cirfile de la biblioteci din copiliria ei. O scoase

din coperti. Cartea ar fi trebuit returnati cel mai tirziu la data

de 10 noiembrie 1969.

Puse repede cartea la loc sub bancnot e. Raportul Knsey gi o

saltea de burete latl de oplzecide centimetri. Iegi din cameri gi

inchise uga.

- Am si fac un pic de ordine dupi tine acum. lnainte si pleci.

Torurin nu-l auzise pe tatil ei venind in curte in spatele ei,

ziryada proaspiti inibugea sunetele.

- Nu-i aga ci e pldcut si stai Ia fereastri la bucitirie gi si teuili la ele? spusese ea. $i pisirile nu vin dace tivila de mincaree goald.

- Noi obignuim si leg[m o sfoari in jurul unei bucifi de

slinini veche pe care o atirnim. Dar nu prea au mai avut de

mincare ln ultimavreme. De obicei... mama se ocupa de asta.

Tocmai fusese la magazin gi fhcuse ultimele cumpirituriinainte ca ea, Erlend gi Krumme si plece, ea la Oslo, Erlend gi

Krumme la ei acasi,la Copenhaga. Voia si fie mAncare buniin casi, mincare pe care tatil ei nu se indemna si o cumpere el

insugi. Erlend ii spusese ci pliteqte el cumpirituile. Carte

blanche, ii goptise la ureche cdnd ea plecase cu magina pdni lamagazinul COOP din Spongdal. Ea se bucurase, nu mai avea

bani in contul bancar decdt ca si-gi acopere facturile pe luna

ianuarie, chiar daci era coproprietara unei clinici pentru ani-male mici. tlnchiulErlend, se gAndi, era ciudat si descoperi ciai un unchi doar cu trei ani mai mare decit tine. Fratele maimic al tatllui ei, Erlend, plecase de la fermi in urmi cu doui-zeci de ani, hotirit si se afirme, gi nu ar fi crezut niciodati civa veni inapoi dupi atdta timp si sirbitoreasci aici Criciunul,cu atAt mai pufin impreuni cu un partener birbat. $i tocmaiErlend, fiul riticitor, reugise probabil cel mai bine dintre cei

trei frafi. Erlend era fericit, iubea gi era iubit gi avea o situaliefinanciari foarte buni. Erlend ii spusese ci Krumme era ceea

ce in Danemarca se nume$te hovedrigl Ei lui tare ii plicea cu-vdntul ista, a mai spus el.

Pe Margido nu-l putea numi unchi, degi el era unchiul ei.Poate ci meseria lui il fhcea aEa distant, faptul cd trebuia sd-gistipineasci sentimentele. Si te comporfi intr-un anume fel fafnde persoanele indoliate gi in acelagi timp si organizeziinmor-mAntiri perfecte, asta il ftcea si fie obignuit si triiasci singurcu gAndurile lui. El gtia de mai mulli ani cum stiteau lucrurilela Neshov, gtia ci multe se bazau pe minciuni qi c6 acela pe careei il numeau ,,tati" nu era tatil lor, de fapt. Margido gtiuse astagi nu le spusese nimic nici lui Tor, nici lui Erlend. ln loc de asta,se finuse deoparte, evitase si infrunte realitatea. PdnI in ajunulCriciunului, atunci nu mai avusese incotro.

Ea se gdndea la tofi in timp ce mergea printre rafturile de lamagazinul sitesc, impingdnd un cdrucior gi incercAnd s6-qiaducl aminte ce era prin frigider. Se gAndea gi la ticerea care aurmat. Prima zi de Criciun gi ceea ce ea insigi a simfit ca o in-cercare crispati de normalizare. Si vorbeEti despre vreme gitemperatura de afari! Atunci gi-a dat seama ci aga au supravie-

|uit ei, vorbind numai pe ocolite, creAndu-Ei propria realitate.Ceea ce nu se pomenea nu exista. Tatil ei a continuat si-l nu-measci pe bltrAn tatd, iar ea insigi flcea acelagi lucru gi il con-sidera bunicul ei. $i bunicul nu avea nimic impotrivi, simfea cia spus ce avea pe suflet, probabil pentru prima oari. in viafa lui.

Umpluse cogul de cumpirdturi cu mdncare Ei-i venise ideeasi umple bine gi tivifa de mdncare pentru pisiri cand gil in-chipuise pe taici-siu, peste cAteva ore, stdnd singur la masa debucitirie, uitdndu-se in curte peste perdeaua albi de nailon.

Cumpirase patru bile cu grisime pentru pisiri, ambalatein plase verzi de plastic, gi citeva pungi de seminfe ambalate lafel. Acum lega plasele cu grisime cu sfoari albn gi le fixa cu pi-oneze pe copacul din curte, degetele ii erau deja amorfite de

1. In danezi in text - putred de bogat (n. tr.).

10

ger. Pe tivila de mincare pentru pisiri pusese o grlmijoari de

firimituri de piine veche.

- Adu-fi aminte si mai pui nigte pAine cdnd se goleqte, iispuse. Vribiile stau in picioare cdnd minAnci, doar pitigoiului

albastru ii place sl se invirti cu capul in sus gi in jos in timp

ce- qi savurea zL mdncar eal

Rdse uqor, dandu-gi seama 9i ea ci rdsul ii suna fals 9i gol'

Pleca acasi, acasi la Oslo gi la serviciul ei, pleca de la aceasti

fermidelAngiTrondheim, unde pini acum doui siptimini nu

ar frcrezutci avea ce si caute. O altiviafi, aproape un alt timp.

$i peste doui zile era ajunul Anului Nou, incepea un nou an.

- Ai si suni, nu-i aga? intrebi el cu o voce brusc voalat6'

$i ea infelese ci lui nu-i mai pisa de pisirile din curte. Firisi trebuiasci si se intoarci, gtia c[ el stitea acolo 9i didea cu

piciorul in zdpadd, cu unul dintre sabofi, cel drept probabil,

aga incit zbpada proaspitl se lipea de Eosetele gri de lAnigroasi pe care el le purta totdeauna 9i in sabofi, 9i in cizmele cu

care se ducea la porci.infipse ultima pionezi gi brusc ficu o asociafie de idei. Daci

bati cuie de cupru in tulpini, copacii mor otrivifi. Poate ci era

qi ceva cupru in pioneze, 9i atunci ea omora chiar copacul din

curtea fermei Neshov, il omora 9i pe spiridugul fermei, care lo-

cuia sub copacul din curte qi ar fi murit gi el o dati cu copacul'

- Bineinleles ci am si te sun. Te sun imediat ce ajung acasi,

spuse ea, deqi gtia bine ci nu asta voise el si spunl.

- Au anunfat vreme proasti. $i tu trebuie si iei avionul,

spuse el.

- Totul e-n regul6. Nu-ti face griji.

Plasele cu mAncare pentru plsiri atArnau imobile 9i verzi

lAngi trunchiul copacului, nu mai avea nimic cu ce si-gi ocupe

mAinile, era obligati si se intoarci spre el. El stitea aqa cum 9i-linchipuise ea, curilase un semicerc de zdpaddproaspiti in ju-

rul sabotului drept, stitea cu mdinile in buzunarele pantalonilor

de lAnl in carouri, jacheta tricotati ii atArna largi 9i gleampiti

l1