, ; . k Martié 4

A n u i HJSLftL 4-.' Voiec S - ă , a 3 1 M a r t « e 1 9 2 9 . N r . 1 4

A B O N A M E N T U L : ^ R E D A C Ţ I A

"Peuuan . . . 120 I . P ^ B • — ~'UJ • A R A D ,

r !" jumătate | J ^8Bfea I I I I S t r - Meţianu No 1

de an . 60 Le i • I W • • 9H • I • 1 M M • ^ A D M I N I S T R A Ţ I A f-üempJarul 3 Le i • ^ • • ^ • ^ • H • • ^ • M • •

jStrada Meţianu No. 1

O r g a n al P a r t i d u l u i Nat iona l Ţ ă r ă n e s c A r a d

Hristos a înviat! Hrisfos a înviat — Hristos a înviat.' A m ajuns să sărbătorim în pace

şji cu nedejde învierea Mântuitorului xnostru Isus Hristos şi ca oricare bun credincios, în această zi mare şi fru moaşă a credinţei şi adevărului iuga moasiiăo înălţăm către Atotputernicul Dumnezeu să dea sănătate vred laicelor fete ale naţiunei şi bisericii moastre.

Tot ceace putem dori în această seărbătoare este să vedem desevâr şşin du-se unitatea frăţească pentru cconsoliderea vieţii noastre nationale şşi de stat.

Aceasta o cere ziua mare a învierii! Mântuitorul răstignit pe cruce, la

wăzul multelor păcate ce au făptuit cu eèl oamenii a z is : iartă i Doamne că nnu ştiu ce îacl Această rugăminte a Dpornit din sufletul său curat, în adă vvax dumnezeesc pentrucă a fost trimis átö îndrepte drumul omenirii, să arate :ca\ea ispăşirii păcatelor şi să ceară sfieiiaiea ior. El, fiul marelui Creator, aa iost c e i dintâi care a mărturisit uni­tatea frăţească şi pentru care a trăit od viea{ă omenească în marea păcate-tior pământeşti, trebuind să moară hu-P şi tăgăduit de cei pe cari i-a iubit-Ma fos t virtute pământească ci ade-Arăiat dumnezeească Pătruns de cre-Idintă, nedejde şi dragoste a supra idominat şi le-a ţinut încătuşate păca-éele şi în dorinţa de înălţare a sufle-Uului omenesc a răspândit lumină, ledevăr şi credinţă ca învăţături dum-inezeeşti şi oamenii n'au ştiut să le rinteleagă şi nu le înţeleg nici astăzi.

Răstignirea şi moartea pe cruce a :celui care în adevăr fiu al lui Dum-mezeu a fost învierea şi înălţarea Lui rin împărăţia cerească sunt dovezi de )o fire şi vieată supranaturală, nease-rmănătoare vieţii noastre păcătoase. )Deci când, în ziua Pastelor, buzele îooestre vor rosti cuvintele de „Hris-dos a inviat" în sufletul nostru trebue Bă reînvie invătămintele Lui pe cari iăă le închidem în sufletul nostru >pentru a ne fi isvorul îndrumării în rfaptele noastre de toate zilele. In acea-tstâ mare zi a învierii să nu neuităm iniei de păcatele noastre şi să ne ru­găm pentru iertarea lor cu încredere icresiinească.

Aceasta o cere ziua învierii ! Lumină, adevăr şi credinţă ne-a

!dat Hristos, lumina, adevărul şi cre­dinţa să ne călăzuească şi deacum. Unească-se turma credincioasă, ridice-ee la suprafaţă virtuţile şi piară pă­cătui. Fie-ne rugăciune zilnică dorinţa

Acum şa isprezece ani. U n articol al dlui Iul iu M a n i u .

-Anul 1913, a însemnat pentru rega­lul român, o dala hotărâtoare pentru exis­tenta sa. Prin intervenţia sa m războiul balcanic, a contribuit în măsură largă la încheierea unei păci dorite de toată lu­mea, iar prin opera prestată de armata română, regalul linâr, făcuse cel dintâi examen al vitalităţii sale. Aceaslă victo­rie a României, a avut o repereursiune vie asupra stării sufleteşti a românilor de dincoace. Expresie a acestei stări de suflet îl constitue rândurile de mai jos, in cari, minlca luminată a unui condu­cător înţelept, a rezumat, dureri de vea­curi şi împliniri de nădejdi ce se anunţau.

Ariicolul a apărut în „Românul" din 0/19 August 1913, sub titlul „Zjle m|ari" semnat fiind de dl Iuliu Maniu, actualul ministru-preşedinle ai României înlregile. Credem că servim un înalt scop de recon-fortare naţională, reproducând, aci, acesle cuvinte, clasice şi neperiloare cari rămân rânduri de antologie pentru felul cum; se înlăţişază la un moment dat cujetarea celui cax'e va birui graniţe şi obstacole is­torice spre a se chema azi, omul mieriii să în­făptuiască România-Mare modernă.

Iar ea document, reflectând starea de spirit a romanizatului de dincoace, de­acum şaisprezece ani, această pagină is­torică, va pulea trezi în cetitori reflecţii pe care să nu le socotim! nici odată de pri­s o s . . .

„însufleţirea şi promptitudinea uim'i-toare cu care a răspuns întreaga Ţară la ordinul de mobilizare al Marelui Ei Suveran a dovedit în mod slrălncit pu­terea de acţiune a Ţării româneşti iar salvele lunurilor, cari au vestit iscălirea păcii dela Bucureşti, au consacrai în mod sărbătoresc misiunea civilizalorică şi în­altele calităţi culturale ale neamului ro­mânesc.

Regatul Român, prin atitudinea sa cal­mă, prin păşirea sa bărbătească şi prin cumpătul său conştient s'a prezentat, înain tea întregei lumi culte ca o fiinţă armo­nică pe deplin pătrunsă de mare sa me­nire.

Oricât de favorabile ar fi fost în­tâmplătoarele coincidenţe singur aceste nu ar ii putut aduce abia în câteva zile re­zultatele, -cari au pus în uimire întreaga

unităţii frăţeşti şi fie-ne credinţă tăria neamului. Fie-ne însuşire răbdarea, statornicia şi înţelepciunea căci nu­mai aşa v o m putea ajunge telul mare în drumul lung al sacrificiului şi ero­ismului omenesc- Infranarea să ne că-lăzuiască în orânduirea plăcerilor pă­mânteşti şi cumpătul să ne fie poruncă. Să ne lepădăm de bogăţiile materiale şi să le preferim pe cele sufleteşti căci numai prin aceastea vom ajunge la o adevărată vieată

Când în ziua învierii clopotele vor suma din biserici, porniţi cu sufletul descărcat de orice ură şi păcat şi v o ­

lume civilizată. Suveran înţelept, bărbaţi de Stal erudiţi, generali energici, armată bine organizată şi un popor cu calităţii superiorae pot numai da naştere unor ase­menea prestaţiuni de-o înaltă artă mili­tară şi diplomatică.

O legitimă mândrie cuprinde sufletele noastre văzând cum fraţii noştrii liberj, în acest mod lorc înşişi firul vremilor islorfce desrobiloare de neaauiuri.<_ : (.

Simţim şi noi căldura zilelor de glo­rie şi ne cutremură şi pe noi fiorul sfânt al amintirii vremurilor şi panifenilor mari reînviaţi prin laptele demne, ale çélor de azi . ' (

Cu deplină recunoştinţă faţă de vred­nicia fraţilor noştri şi cu sinceră admi­raţie pentru înţeleptul lor. Suveran de­punem prinosul nostru de mulţumită ce­lui ce conduce destinele popoarelor că ne-a împărlăş,t in şirul atâtor zile amare, de fericirea să vedem vrednica mărire a celor de un sânge, cu noi.

Priveliştea înălţătoare pe care ni-o dă întreaga înfăţişare a Regalului Român, face însă să simţim şi mlai mult starea tristă în care ne aflăin noi Românii de sub stăpânirea Coroanea Sfântului Ştefan şi faptele mari ale fraţilor de acelaş sânge Irezesc în noi şi mai mult credinţa că nu suiitem născuţi numai pentru robie şi nu putem fi mulţufmiiţi cu soarta, să rămâ-năm pentru vecie instrumente oarbe, pen-Iru o ţară maşteră în mâinile unui neam împilator.

A trecut un secol, de când ideia sfântă a libertăţii şi-a făcut botezul ei de sânge şi noi şi azi gemem sub o ifn/ară sclavie su­fletească. Principiul naţional a doborit Iriumfător rând pe rând, harierele ce ste-teau în >calea libertăţii naţionale, iar noi şi astăzi suntem heloţii politici au unui sis­tem om orilor de suflete.

Triumful ideii naţionale à adus cu sine ca în vremurile mai nouă lumtea ci­vilizată să nu cunoască decât câteva ţlri oprimatoare de neamuri. Rusia în atitu­dinea sa faţă de Poloni, Rusia faţă de Români şi Poloni, Turcia şi Ungaria faţă de toate popoarele de neam străin ser­veau de pilde triste, rămase între noi din vremurile întunecoase ale intoleranţei me­dievale. Câtă vreme însă statul naţional

duceţi aminte de cea ce a spusHris tos învăţăceilor săi, că „eu cu v o sunt până la sfârşitul veacurilor, eu-împăratul împăraţilor şi Regele Regi­lor !"

Bucuraţi-Vă de această ziuă căci prin ea cunoaşteţi lumina Domnului ce a strălucit peste noi, oamenii şi fie-vă spre mângăere că ea este ziua celui ce a suferit mai mult ea oricine dintre pământeni.

In nedejdea credinţei noastre creş­tineşti urăm cetitorilor noştri paşnice şi fericite sărbători şi zicem*

Hristos a inviat !

Pag 2 «R O M A N U L» Dnecă. 'A 24 Martie 192°

al Prusiei putea să mascheze măsurile sale oprimatoare prin un "rău interpre­tat drept al ocupaţiunii războinice şi Ru­sia putea să amuţească învinurile adu­se formidabilei şale puteri abusive prim pătura absolutistică a măsurilor de or­din general, aplicate, faţă de toţi supuşii săi, Turcia şi Ungaria provocau fără în­trerupere nu numai neliniştea şi protes­tele cetăţenilor săi oprimaţi, ci şi jude­cata conidaminatoare a întregii lumi civi­lizate.

Diplomaţi şi savanţi deopotrivă, a-şteptau cu nerăbdare răspuns la între­barea ce se puneai de sine: care dintre aceste două opresiuni naţionale va fi pen­tru întâiadată - zdrobită de conştiinţa acti­vă a celor apăsaţi?

Soarta şi vrednicia lor proprie a fă­cut ca răspunsul să-1 dea popoarele creş­tine de sub domnia, turcească cari cu aju­torul fraţilor, lor deja liberi, zdrobind pe oprimatori, au dat un nou avânt ideii na­ţionale, punând capăt pentru "totdeauna cruzimilor păgâne sub cari gemeau.

Robia veacurilor nesfârşite n a putut troce fără urme peste noi. Chiar greutatea acestor veacuri a făcut să fim, într'un grad mai mare de cât alţii, simţitori pentru adierile recoritoare ale curentelor de eli­berare. Este firesc, deci, că nici evenimenţ-t tele recente ale glorioasei lupte de eman­cipare n'au putut şi nu pot trece fără să; sape urme adânci în sufletul nostru.

: E clar, deci, că poporul românesc din Transilvania şi Ungaria nu va putea ţinea multă vreme înăbuşit în pieptid său dorul libertăţii sale naţionale şi nu ya putea suferi lung timp starea umilită, plină de nenorociri şi suferinţe în care de atâta vreme se află.

[Lipsit de viaţă autonomă-naţionaliăl şi de drepturile sale politice scos cu desă­vârşire din viaţa publică de stat, împie­decat în desvoltarea sa naţională şi în În­deplinirea menirei espus desnaţionalizării prin şcoli străine de sufletul şi limba sale proprie alungat cu l imba sa cu tot, din toate funcţiunile sale publice desmoş-tenit prin coloniile străine presărate în toată) întinderea ţinuturilor româneşti, şi pauperizat economiceşte prin o serie în­treagă de măsuri luate în contra intere­selor sale bine pricepute, vexat şi perse­cutat chiar în credinţa sa strămoşească, prin biserici înfiinţate cu tendinţe de ma­ghiarizare.

Poporul românesc va trebui să puna în mişcare totul pentru eliberarea sa din această sclavie.

Azi , este, mai tare decât ori când, pătruns poporul românesc de ideia înăl­ţătoare a libertăţii naţionale şi azi mai mult ca ori când., trebuie să reclame," coneentrându-şi toate forţele, întregimea drepturilor ce-i revin în baza trecutului său istoric şi în cea a vredniciei sale propriii. N u 'numai spiritul vremurilor, ci şi interesele cele mai de căpetenie ale nea­mului românesc pretind, ci încălziţi de exemplul mare ál popoarelor acwmi eli­berate să dăm curs liber unei pulen de manifestări a dorinţei noastre de deplină übertäte şi a energicilor noastre proteste contra acestei asupriri ne. umane, care ne sleieşte puterile şi avântul sufletesc.

Speranţa că lumea civilizată nu va su­feri şi mai departe orgiile unuţi anacronism istoric, înstăpânit de maghiari, prin domi-naţiunea lor de rasă şi convingerea că pu­ternica conştiinţă a milioanelor de ro­mâni, însufleţiţi şi învioraţij te pilda străin cită a fraţilor lor, vă da viu răsunet gla­sului zilelor mari pe cari le trăim — sttnt sigur — vor face ca înţelegând coap­tele tainice amuţite de suferinţele tre­cutului să mergem cu bărbăţie, .şi fără întrerupere pe calea ce duce la înfăptuirea legitimelor noastre aspiraţiuui, consfin­ţite prin tradiţia atâtor veacuri grele.

Faceţi abonamente la ziarul „Românul"

Despre plantarea pomilor. Pomii cumpăraţi penlru plantaţiune

se vor planta imediat după cumpărare sau tsie vor îngropa numai cu rădăcinele în­tr'un şanţ făcut în pământ, acoperindukse cu pământ umed tm|ărunţit.

Înainte de plantare sau adăpostire provizorie în şanţ se vor curaţi rădărci-pele pomilor de paie etc. ' •

Cu 'plantarea pomilor să reuşească trebue săpate gropile cât mai de timpur riu, mai bine toamna în imjodul următor:

Lăţimea gropilor să fie de 1—1.50 m. iar pământul să se scoată până la 50— 70 cm. adâncime, urmând ca să fie săpat încă de un arşeu dar pământul acesta jsă nu fie scos din groapă. Cu cât gropile sunt mai mari, cu cât stau mai mult deschise cu alât se vor. desvolta pomii mai 'bine. L a săpatul gropilor se va a-şeza păimlântul deasupra la o parte iar cel din subsol mai sălbatec pe cei-alaită parte a gropii. In fiecare groapă se va înfige înainte de plantare câte un pan drept şi tare de care se, va lega ini urmă pomul plantat. Parul acesta nu va fi mai înalt decât coroana pomului alt fel influenţează defavorabil desvollarea co roanei şi ramurule se vor vătăma uşor, dar nici mai scurt, că altfel nu îndepli­neşte scopul de proptă.

înainte de plantare se va umplea groapa cea. 2/3 parte cu pământ care se va călca bine cu picioarele rezervând pământul mai bun pentru a fi folosit la plantare j>elângă rădăcini.

înainte de a planta pomii, se taie ră­dăcinele 2 cm. înldărăt asemenea se vor înlătura cele rupte *a,\x vătămate, iari tăe-tura să se facă cu un cuţit bine ascuţit şi nu cu foarfecile.

Iar, ramurile coroanei: L a meri şi peri se taie coroana la

jumătate din lungimea ei, iar la cireşi, pruni, perseci şi caise, se scurtează! toate ramurile la 5—8 ochi. Tăeturile se fac la( fiecare ramură ochiul de sus să fie înspre afară. Ramura din mijloc a fie­cărui pom se va lăsa cu 10—20 cm. mai lungă pentru ca coroana să capete o în­făţişare de piramidă.

Pami astfel pregătiţi îi înmoemi cu ră­dăcinele într'un noroi compus din pă­mânt şi gunoi de vită fără paie, unde pot sta şi mai multe zile. Imiala aceasta io pregătim într o groapă lângă fântână, ciu­băr etc. şi o ţinem totdeuna bine sub­ţire. Pomii de aici scoşi să fie imediat plantaţi. A r fi o mare greşeală de a lăsa să se usuce imala pe rădăcini. Adâncimea; la care va fi plantat pomul în groapă va fi tot aceia la care a fost îngropat în pe­pinieră, — ceiace se cunoaşte foarte uşor pe trunchi. Pentru a putea păstra exact aceasta adâncime se pune un leat sau o scândură drept deacurmezişul groapei la suprafaţa pământului iar punctul de îngropare a pomului să fie cuţ 5—15 cm. deasupra leatului luând în considerare că pământul se va aşeza.

Rădăcinele pomului să fie răspân­dite în groapă în toate direcţiunile' după dispozitiunile lor laterale şi acoperit cu pământ mărunt şi bun 'fără să rămână goluri între rădăcini .şi pământ. Proce­dura plantaţiunei este următoarea: Un lucrător prinde pomul şi îl ţine vertical cu o mână pelângă par la înălţimea pre­scrisă, cu ceialaltă mână aşează pămâni-tul aruncat cu lopata de ceialalţi lucră­tori înlre rădăcini apăsând pământul ast­fel ca să 'nu rămână goluri. Dupăce s'a fixat în modul descris rădăcinele se um­ple groapa succesive cu pămlânt călcân-du-se cu picioarele jur imprejurul pomu­lui delà margine spre mlijloc ca să fie acesta fixat ca şi cuinii ar fi crescut la acel loc. Pentru reuşita plantaţiunei a-ecasta indesare este de importanţă extra­ordinară. Pomul se leagă acum1 uşor de stâlp ca să se poată aşeza, iar stâlpul se taie sub coroana pomului ca să nu va-tume ramurile.

"Sădirea tíe toamnă nu se udă, pri măvara însă dacă timpul este secetos, sí va ude bine fiecare pom la sădire.

După udare Sie ivesc mai totdeuna lo curi goale între rădăcini cari trebuesc re utmlpluté cu pământ cu u!darè continua tivă. Dupăce a intrat apa bine în pămânl şi S'au înlăturat golurile între rădăcinii se pune încă ceva pământ uscat deasupra şi se calcă bine. Acum punemi peste acesl pământ un strat de gunoi care va servi succesive rădăcinelor ne nutreţ şi tot odată şi de apărarea acestora contra us căciunei.

Pentru a înconjora uscarea prea re pede a pământului delà rădăcini se fact mai departe împrejurul pomului un .mu­şuroi de oca 30 cm. înălţime şi numai dupăce s'a prins pomul se va înlături muşuroiul şi se va forma un disc (blid de pământ de mărimea cât a fost lăr gimea groapei.

Aşa sădit are să se prindă fiecare pom, care nu a fost uscat deja înainte d( plantare, ce se întâmplă uşor dacă se lasă pomii trei-patru săptămânii după se­rrel în legături sau se aşează pomii cu ocaziunea sădirii mai multe ceasuri la căldura soarelui. Unde animalele pol strica pomii, se vor îngrădi aceştia oi leaturi, spini etc.

Meri, peri, cireşi se sădesc la o de părtare de 8—12 metri, pruni, vişini, per seci la 5—6 metri, nuci ba 15—20 metiii Cu cât este păm'ânlul mai bun cu atâl se foloseşte distanţă mai mare. Pqmiii prea deşi sădiţi nu se pot de svolta. Poameh lor neavând aerul şi lumina necesară pierd atât în frumiseţe cât şi în calitaW'

Directorul cam. de agr. Arai Nicolae Popescu

Ing. Agr. Inspector.

O Carte de poveşti a Reginei Maria.

Ziarele germane anunţă că Regina Ma ria a scris o nouă carte de poveşti cu titlul „Păpuşa călătoare a României' ' .

Cartea va apare deodată în America şi Anglia.

O biserică legată cu lanţuri. Localitatea Gimoy, din nordul Norve

giei, aşezată pe coasta oceanului Atlantic este poate punctul cel mai bântuit d< furtuni din lu(m!ea întreagă. Furtunile sun atât de violente aici încât casele cari nt: sunt (masiv construite, sunt luate de vân şi aruncate în ocean, parcă ar fi cutii di chibrituri. i £

Această localitate veşnic ajmjeninţată di furtună, şi-a construit acum' o biserkl cât se poate de imiasivă, dar pentru a pre veni totuşi o nenorocire, pereţii au fod legaţi cu lanţuri groase de stâncile coastei Măsura nu e deloc exagerată, pentru d. vechea biserică a fost măturată de vân şi aruncată în ocean.

C I N E M A U R A N I A Delà 31

Cu HARRY PIEL TAXA DE NOAPTE

A Rep. incepe la orele 5, 7 şi 9

T r i f o i L u ţ e r n ă ]

M ă z ă r i c h e S f e c l ă ( furaj ) ï

Dé cea m a i b u n ă c a l i t a t e . < Cu cele mal reduse preţuri,

la depozitul

F i Samuit FREUND Jun üí F ui \ R e p r . A D A L B E R T R É V É S Z

A R A D , Strada Ilarie Chendi 1-3. (Colţul Str, Alexandri şi Consistorului. — T e l e t o n_: 825 (

Duminecă, 31 Martie 1929. R O M Â N U L Pag. 3.

Moartea Mareşalului Foch, Săptămânii trecută, flamurile negre

ale morţii au învăluit pe cel mai miare general al timpului. învingătorul milita­rismului prusac, strategul genial şi mili­tarul cu caracterul de fier, Foch, nu mai este. Vârsta înaintată, oboseala unei energii irosite în slujba Europei întregi, au în­chişi pentru totdeauna ocMi de vultur ai Imiarelui general. La catafalcul lui, se în­chină cu pioşenie noroadele învingătoare şi învinse. Geniul celui care a fost victo­riosul delà Marna, Dixmundc şi Somime, nu poate fi decât slăvit de toate popoarele Europei.

Săi încerc o schiţare a eroicei figuri, cred că nu este de competinţa mea. Fi­gura este prea grandioasă şi calităţilei suni prea complexe. E deajuns să amintesc că în clipa când armatele teutone năvă­leau furtunalec la porţile civilizaţiei, pră-vălinidu-se peste lacurile delà Marna, pre-făcânid în foc şi scrum, mica Belgie, se-miânând moartea pe ciiimipiile fertile ale Franţei, — când zeul sângeros al răz­boiului se pornise să dea îndărăt civili­zaţia, un om, un general genial, rece şi calculat se ivi pe orizonljul Europei. Nă­dejdile erau aproape pierdute. Tehnica şi

P o e m e în P r o z ă

Cuvinte pentru Livia Muguri de primăvară au răsărit în

inima ta iubitoare, copil mic!... Sbuciumări de ţărmuri au prins în mre­

jele lor, făptura-ti plămădită din gingăşie. Bietul tău süllel, începe să cunoască greuta­tea vieţii şi nehotărit încearcă primele desi-luzii, la răspântia anilor tăi tineri.

Mâna fatalităţii te-a smuls din anoni­matul imensităţii umane şi străluceşti o clipă în viata luxuriantă a oraşului. Flori, urale, încoronarea frumusetei tale femenine, priviri lacome şi discrete, urcuşul periculos al vietei sociale şi mondene, strălucirea unui mediu departe de abrutizarea tâmpă a promiscuităţii rurale, au smuls liniştea sufletului tău...

Copil mic!... încrezătoare ifi întinzi ari­pele dorinţei de viată, peste lumea pe care 0 crezi a ta. Zimbeşti cu nevinovăţia sufle­tului tău imaculat conglomeratului uman. Iii închipui că viata aceasta cu multiplele ei laturi, poate fi adaptabilă dorinţelor tale de Bine, Iubire şi Frumos.

Copil mic!... Cărările vietei sunt infinite. Pe drumurile fără de sfârşit străjuesc demonii răului. Prăpăstii fără fund sunt deschise în tot locul şi legile ce ne stăpânesc, sunt un nonsens al vieţii naturale. Oamenii, semeni sau fraţii se hulesc, se mint se înşeală...

1 Copil mic!... înţelege vei tu oare, că [îngerii păzitori ai sufletelor bune, au fost \goniţi de pe drumurile vietei? ! Copii mic, înaintea ta te aşteaptă flăcă­rile suferinţei, sd-/i năruiască iluziile despre Bine şi despre Oameni

Când rotile trenului depanau întunericul noptei, iar ziua îşi flutura mâinile albe pela ferestre, sbuciumarea a smuls din ochii tăi două lacrimi, — prinosul primelor nădejdii năruite —, iar greutatea durerii s'a lăsat pe sufle/u-// învolburat de fiorul sfânt al dragos­tei de oameni.

Copil mic, mugurii primăverei au răsărit în casa sufletului tău!...

Legea chiriilor. Duminică dim. s'a întrunit din nou comisia

ipentru întocmirea nouei legi a chiriilor, t S'a slabilit penlru funcţionari majorarea cu un coeficient unitar de 24 faţă de chiria din 1916.

Funcţionarii care plătesc ezi de 16 ori chiria veche vor avea deci un spor de 8, spor pe care îl va acoperi statul.

Sentinţele de evacuare vor fi supendate Proectul va fi depus în parlament ime­

diat după Paşti.

arm'amentul ger|rnian, cât şi aimbiţia bolnă­vicioasă şi criminală a urtui împărat erau pe cale să îngenunehe întreaga omenim Căci la drept vorbind, deşi în conflagraţia europeană se amestecase şi America, si­tuaţia era lot aşa de critică pe frontiuri. Un efort mai trebuia făcut de Germania pi lotul îngeniufnehia în tranşeia plină de sânge a înfrângerii.

Dar soarta naţiunilor care luptau pentru salvarea civilizaţiei se îndreptă ca prin minune. Generalul Fach luă coman­da supremă a armatelor aliate şi cu tactica lui de măre general, căptuşită de voinţa da a învinge cu orice preţ, dete lovitura decisiva pe frontul de vest al armatelor germane.

Victoria fu asigurată. Puterea genia­lului general şi sfânta dreptate a aliaţilor triumfă. Generalul Foch dictă condiţiile păcei delà Versailles şi Europa respiră uşurat de coşmarul groaznicului războiu.

Nu trebue uitat, că făurirea României întregite de azi, se datoreşte implicit şi eroismului marelui dispărui. De aceia po­porul românesc îşi "apleacă genunchii la •mormântul1 proaspăt al celui care a fost cel mai mare general al timpului nostru.

Din pragul Primăverei Zeiţă blândă, alinătoare a sufletelor

neurastenizate] de monotonia iernei, tu pă­şeşti feciorelnic, împurpurată în raze de lumină, pe cadranul Planetei milenare. Pe as­primea dureroasă a gerului de iarnă, tu svărli cu dărnicie căldură din bogăţia sufle­tului tău. Tiptil, în răsărit de dimineaţă, tu intri în bordeele sărace prin ferestruici mur­dare şi cârpite, dăruind raze de speranţă, iar în palate mândre, deştepţi sufletele la pocăinţă şi omenie. Torni balsamul uitării pe ranele deschise ale suferinţelor lumeşti, şi zimbeşti la timpul hotărîl creaturilor umane în cele patru parii ale globului te­restru, ca o mamă ce-şi iubeşte copii. Inviezi din mormântul iernei natura îngropată de toamna şi-i dărueşti viată nouă.

Cât de bună, cât de măreaţă eşti tu primăvară a timpului nemărginit... delà care noi, făpturi efemere, nu am luat măcar un dram de căldură pentru sufletele noastre...

In dimineaţa aceasta sub fereastra mea, întăile păsărele se întrec să-mi vestească începutul primăverii. In trilurile de veselie, simt cum sufletu-mi renaşte mai viu, mai puternic ca oricând. Gândul, veşnic străjer al omului, mă svârle cu ani în urmă, în viata copilării mele, unde văd miriştile în care încolţea firul ierbii din pământul proas­păt fumegând abureală albăstrie. Văd coli­nele pudrate de albul ghioceilor sau boite de cerneala tămăioarei Tălăngi de turnte sunând duios se pierd pe cărări în munţi, iar pe pântecul miriştiei, robul vieţii taie adâncă brazdă, hrănitoare de guri flămânde.

Copil, în cămăşuiâ ruptă, desculţ şi cu capul gol, ies în mijlocul naturii şi întind braţele profetic către soarele aducător de mulţumire sufletească. îmi închipuiam, săr­mană făptură, că lumea tste a mea!...

Dar primăvara asta mă vesteşte în ora­şul mare şi sgomotos. Din caldarâmul dur nu ese abureală şi ghiocei nu răsar nicăieri. Cetatea din beton şi piatră e moartă, e fără poezie, — fofuşi, lumină dulce, căldură dulce pătrunde adânc, tot mai adânc în sufletul meu ca o mistică întrebare : „răsări va vreo­dată primăvara şi în sufletele oamenilor?..."

ION MEHEDINTEANU

Trebu in ţe l e în lemn d e construcţ ie precum, scânduri de brad.laţuri grinzi, scânduri de padiment, capnşori. staipi de gard. sticlă etc.

la veţi putea procura pe lângă con-dlţlunlle cele mai avantagloase L A F I R M A M . A U F R I C H T A R A D , vis á-vis cu Spitalul de copii

Prelucrarea lemnului se face în uzină uzând electricitatea ca torţă motorică.

N O T E .

învierea. Intr'o vreme în care imperiul rqralân,

nu mai putea ţine în seamă toate pă­mânturile pe care le stăpâneşte, apare în provincia nisipoasă, a locotenentului im­perial Pilat, un grai care va răspândi peste mări şi ţări, credinţa ce va ză-dări năvala barbară, îngenunchindu-o şi Iransfigurându-o, intr'o civilizaţie cum alta nu mai cunoscuse istoria. Ce-i drept, im­periul cel fără hotare a Romei se va fi desfăcut deatunci în părţile sale compo­nente, iar poporul, prin mâinile căruia a trecut spre supliciul necesar, fiul Mă­riei, din Nazaret, s'a risipit pe întreg glo­bul pământiului, mânat de tortura unei viwi ireparabile şi de vizpmea unui vis imperial, de nerealizat.

Peste veacuri învăluite în straturi ru-ginoase de uitare, deasupra popoarelor şi a tumultului ce vi forează fără oprire trăeşte, doar, în aceiaşi intensitate a cli­pelor deacum două mii de aw3 imaginea celui care a răsărit înt satul umil al Na-zaretului, a poposit în drumul Samariten-cei, a cufundat privirea ochilor săi al­baştrii în lacul făcător de minuni şi a hălăduit pe drumurile prefuite ale unei ţări sterpe.

Ramura de finie ne-a amintit zilele aceste de intrarea Lui triumfală în ce­tatea în care avea să aducă sacrificiu sfânt, pentru a răscumpăra veacurile de civilizaţie şi Jumiină ce i-au urmat.

Şi o săptămână întreagă, au durat su­ferinţele lui, pentru a culmina în acea ri­dicare pe cruce, care a rămas profilată pe cerul veacurilor, şi a dat un înţeles pro­fund omenescului. Olivii, cari au adiat răcoritor în clipele cele din urmă ale re­culegerii Lui, au însămânţat atunci, grăun­ţele care a răsărit ca un nebiruit semln al iubirii de om.

Şi încă, doctrina ce a dat-o oamei-nilor n'a secat. Ea birue vremea şi rău­tatea, pisma şi prostia. Birue şi se a-dânceşte tot mai mult în inimî şi în cu­gete pentru a constitui unica temelie pe care se poate clădi durabil.

E credinţa, care a înviat în clipa In care toţi au socotit mort, pe cel fără de mjparte.. Şi în clipa în care se părea că se încheie un rost de onr, se desprindea din veşnicie un sâmbure de lumină, din ce în ce mai apropiat omului şi totmiai vliu. Spiritualitatea celui nebiruit,, iubirea Luji şi jertfa Lui, au deschis vad nou omenirii şi au rodit o civil izare minunată şi un câştig spiritual fab,ulos.

Urmărind desăvârşirea pe calea în cares credem noi, ca este cu mult rniai a-dâncită omenirea, decât să poată fi scoa­să vreodată din făgaşul ei, vom găsi pa­lida asemănare a sforţărilor noastre: de veacuri, cu sacrificiul unei singure; vjeţi.

Şi dacă nimic nu ne-ar recompensa pentru credinţa, căreia ne plecăm', ră­mâne totuşi ziua acestei amintiri, în care gândul mei resurecţiuni spirituale năvă­leşte peste pragul tuturor caselor creşti­neşti, şi picură în ochi flacăra nestinsă a credinţei nemuritoare, ce isvoreşte ea singură şi ca nimic altceva, puterea de viaţăj care bine răul şi uritul şi înstă­pâneşte, în inimi şi cugete: iubirea de bine şi de adevăr.

T I B E R I U V U I A .

Pag 4 „ R O M Â N U L " Duminecă. 31 Mariié 1929-

Ce a făcut guvernul Dlui Iuliu Mannt*

Un bilanţ. Alegerile delà 14 Aprilie. Apel către alegători Cetăfeni !

Guvernul Maniu— Mihaiache a fost chemat la cârimia ţării, de către înalta Re­genţă, datorită dorinţei întregei Naţiuni, dorinţă mîanifestată în adunările poporale diru diferitele centre ale ţării şi în marea adunarea naţională delà Alba-Iuliá.

Acest guvern a făciut primele alegeri libere fără amestecul administraţiei, fără baionetă de jandarm, lăsând liberă voin­ţa naţională de a-şi alege pe reprezentanţii Săi. Guvernul şi parlamentul actual este expresiunea naţiunei.

Sprijinit în imlunca sa de către re­prezentanţii poporului, guvernul dlor Ma-niU şi Mihalache a putut să realizeze în timpul unei guvernări de câteva luni ceea ce guvernările trecute n'au putuţt realiza în curs de 10 ani.

Imprujmfutul încheiat lasă să intre în ţară capitalul strein pentruca cu concUr-sul său hnjensele bogaţii ale pământului Românesc să poată fi exploatate in fo­losul nafciuaei si spre binele ei.

Stabilizarea valutei noastre dă sigu-ranţăi circulaţiei bunurilor şi fereşte atât pe producător, care este ţăranul Român, cât şi pe întermlediar şi çonsùjinfator, de pagubele inerente flfutetuaţiunei valutare şi speculei ce se face pe baza aceasta.

înţelegerea cu Ruisia asigură linişte ţării şi inUntcă internă neljurburatăi. Pr in aiceastă înţelegere a căzut primejdia car© be ameninţa din partea Rusiei şi a dat po­sibilitate ca armata ţinută la Nistru cu atâtea cheltuieli, să fie redusă simţitor, iar braţele de inunică a fiilor noştrii jsă fie, întrebuinţate pentru propăşirea eco-nomiei naţionale.

J^egile votate de parlamentul ales de popor dpvedésic larga înţelegere a vremu­rilor de azi, a nievoiijojC popor ului nostru jşi ünteiHiunile guvernului de a face pe Ro-Jniân stăpân pe bunul său şi de a-i asi­gura libertate în patria sa.

Legea comercializării şi a minelor de curând votate, iau din mâna oligarhiei buinturile Statului şi le pu|ne în adminiisi-traţia directă ale organelor sale, pentru-cat bogăţiile fără seamjä să între în vis-teria Statului iar ini în punga acelora çari, de zeci de ani "d© zjje., îl jefuese, în Iniuniiele istoriei Şi al competinţei fără con­curenţă.

Primul buget echilibrat este acela dat de guvernul naţional-ţărănesic. Guvernul 0 ceruţi . Carii jertfe pentru a putea face acea&ta. Ţara a înţeles momentele grele prin cari trecea şi a încuviinţat jertfele. Cei cari vorbesc cu patimă, la adresa ac-tualplui guvern, acu)zându-l de sporirea fără 01 ost a unor, taxe şi impozite, pângă­resc gestul de jertfă al ţării şi hulesc gu­vernul pentruca impozitele mărite lovesc în ei, în bogaţi Şi păcătoşi. / •

Poporul Român era ilmpilat şi batjoco­rit în propria, sa patrie, libertăţile Iu(i nu eraiui libertăţi, jandarmul, arma guver­nelor trecute, era călăul său. De aceea, guvernul de azi a purces la reorganizarea jandarmeriei. Legea adusă face din jan­darm! apărător al avuţiei cetăţenilor şi p|S-zitor, cu răspundere, al ordinei publice.

Legea contractului de muncă este pă­trunsă de cel niai profund spirit de u-imanitate. Principii de înaltă concepţie so­cială nivelează raporturile-dintre patron şi angajat. Apără interesele muncitorilor punându4 la adăpost faţă de marii fabri­canţi cari caută să le stoarcă toată, vlaga

Cetăţeni, Legile votate şi acele cari sunt abea

proiecte au atras asupra lor aspră cri­tică a oligarhiei liberale. Din cauza legi­lor şi a înfăptuirilor partidului Naţional-

Ţărănesie, foştii guvernanţi aruncă în spi­narea acestui partid şi a guvernului său ocară peste ocară. Liberalii şi averescaniS cari în 10 ani n-au făcut nimic în interesul ţării şi al naţiunei, liberalii, şi averescanij cari au schingipit, au maltratat ţăranul Român, cari l-au jefuit, sunt nemUlţpţmiţi,

Una dintre legile de căpetenie; cari sunt în lucrare este legea administrativă, care pune pe noui baze toată aşezarea din lăuntruil ţării noastre. Prin această lege se asigură autonomia comunelor, acărei primă urmare este că satele îşi vor e o n duce singure treburile comunale, prin pri­mari şi consilii alese de toţi sătenii.

Marea însemnătatea a acestei legi, care va da o nouă înfăţişare gospodăriei ţării noastre.

Guvernul are imiai multe de făcut. Sun­tem! de abea la început. Căci, nu se poate reclădi în câteva luni ceea ce si'a dărâ-imlat în 10 ani de zile.

Pentru opera de refacere, a ţării gu­vernul are nevoie de colaboratori prider puţi şi harnici. El îi desemnează pe a* ceştia prin candidatură şi cere. poporului

După desfiinţarea Inspectoratului Ge­neral Sanitar al Ardealului şi Banatul, cu sediul în Cluj, desfiinţarea săvârşit* de către profesorul Ganea din Cluj, ca expo­nent al guvernului liberal în anul 1922, S'au înfiinţat faimoasele direcţiuni regio­nale sanitare 3 în Ardeal şi 8 în vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina cu un nu­măr exagerat de funcţionari agenţi elec­torali şi bătăuşi liberali. Aceste direc­ţiuni 11'au fost altceva decât neşte cui­buri liberale, fără iniţiativă, erau biu-rouri de înregistrare şi de afaceri perso­nale .Medicii de drcumSeripţiie cari ce­reau posturi prin aceste direcţiuni, tre­buiau să se inroleze în tabără liberaljSl, sau să fie folositori pe altă cale direc­torilor, şefilor şi personalului. Pupă ce însuşi ministrul liberal s'a convins de inu­tilitatea acestor direcţiuni regionale, cari consumau o parte însemnată din bugetul Ministerului, fără ca sä aduciă servici|i reale sănătăţii publice şi prin Urinjare ţării, prin legea de organizare a Ministerului Sănă­tăţi cu N o . 1240 din 23 Martie 1926 pro-inUlgată prin Mon. Of. N o . 68 din 231 Martie 1926, le-a desfiinţat.

Drept urmare a fost abrogată legea pentru funcţionarea lor, împreună cure-gulamientUl ei. Prin acest fapt, inspec­torii sanitari, conducătorii de regiune, şi-au perdfut dreptul de locuinţă, luminat şi încălzit, avut prin art. 12. al regulaf mentul suscitat.

Totuşi din indiferenţa Ministrului Să­nătăţii Publice, aceşti inspectori au be­neficiat, beneficiază şi au chiar un avan-tajîul nestatuar, sfidând' legea şi lăfăin-du-ise în locuinţe dfe câte 8 camere, pro­prietatea Statului.

i n t i ş i r ă s p â n d i ţ i

ziarul „Românul"

să4 trimită parlamentul ţării prjin votul său. . !

Pentru alegerile parţiale la Senat cari vor avea loc la 14 Aprilie, D. Iuliu Mar jriiu, siupremul şef al Partidului Naţional' Ţărăneşte,, a candidat pe

D- Dr. E M I L V E L I C I U , care datorită spiritului său înţelegător, cunoscător a nevoilor, cetăţenilor din toate stratele sociale, va fi un preţios sprijin guvernului şi un buin apărător al inte< resielor judeţului nostru.

Cetăţeni, Prin votul pe care-1 veţi pune pe lista

Partidului Naţional-Ţărănesc, veţi da hică odată dovadă de. încrederea ce o aveţi în guvernul nostru iar toată streinătatea, Oare ne vine în ajutor prin îmjpiriujrnutul întcheiat şi prin acelea pe cari ni le oferă, vai avea încă odată asigurarea că popo­rul Român este popor de ordine, spriji-heşte politica sănătoasă şi democratic^ a guvernului său, politică ce se potriveşte cu spiritul popoareloB din apus; că popo­rul are încredere în Înfăptuirile pre­zente şi viitoare ale guvernului Maniu— Mihalache.

Votaţi deci Lista N o . 2, lista Parti­dului Naţional-Ţărănesc, care are sem»-nul O (roata). Preşedintele partidului Naţional-Ţărănesc :

Dr. Ş T E F A N , C I C E O - P O P . Secretari general: t

A L E X A N D R U V L A D . C T I N T E O D O R E S C U .

' Să analizăm! ce atribuţiuini au avut şi au în prezent aceşti domjni nispectori...

Art. 31. alin. I I . Controlul sanitar, îndrumarea serviciilor şi instiluţiunilor sa­nitare de ori ce fel, precum! şi cordonareja activităţii lor.

Art. 32. alin. I I I . zice: vor avea şi căderea dte a acorda concedii personalu­lui de orice grad, până la 30 zile, de a-şi da, avizul Ia numiri şi de a aplica sanc­ţiunile pe cari le poate aplica Directorul General al serviciului sanitar.

i Art. 33 .zice: execută controlul din punct de vedere tehnic miedical, astopra spitalelor din capitale, dîn judeţ, spita­le lo r cu secţiuni, spitalelor de speciali­tate, lab oratoriilor şi ambulatoriilor. i

După cum vedem dispoziţiuniie art. 31. sunt de ordin sanitar, iar art. 82ţ| sunt administrative şi restrânse. Dispo-ziţiunea art. 33. se 'mărgineşte numai la control tehnic medical şi la nimic alt­ceva, concluziunile Dlui Al . Pretorián fost şef al contenciosului Ministerului rezUţ-mând «că, prin descentralizarea adminis­trativă atribuţiunile avute de directorii re­gionali, revin prefecţilor, primarilor şi me­dicilor directori de Spitale, Aceasta opi-niune juridică este actualmente cu atât Imai mult justificată, întrucât în anul acesta bugetar judeţele şi oraşele vor suporta cheltuelile qu încălzitul, luminatul şi con-SUmjaţia de apă ale spitalelor.

Să v.edem'ce. personal are inspectora­tul... Prin buget sunt prevăzute următoah rele posturi: 1 secretar, 1 şef de birou, 1 dactilografă, 1 şofer şi un camerist. Pe lângă inspectorat mai este prevăzut şi p ßchipä de dtesinfecţie, care, are un meha-nic cu um salar de bază de 1500 (Unamia cinicisute) lei. Trebuie să notămi că pe ^ângă echipă nu este prevăzut post de medic. Dacă intrăm! Jn birourile vre-unui inspectorat, aflăm 5—6 funcţionari în plus, afară de cei specificaţi iniai sus. A-ceştu funfcţionari isiunt ţinuţi la inspecto-

Reforma serviciilor sanitare. Măsuri ce se impun- Ce servesc Inspectoratele Saniiare. O ilegalitate. — Menirea unor Direcţiuni Regionale în viitor. Depozitele de medicamente

Un istoric edificator.

In atenţiunea Dlui ministru al Sănătăţii publice*

Duminecă Ja 31 Martie 1929 „R O M Â N U L " Pag. 5.

rat şi retraşi delà serviciile externe,, (ppi-tale) unde li se simte lipsa, ce are insa de a tace, dacă domnul inspector aşa are gustul, ca să aibe mulţi funcţionari, cari să-i facă complimente până la pământ, di-toîneaţa şi toată ziua.

Rugăm pe Dl Ministru al Sănătiaţii să binevoiască a se convinge de acest fapt şi a dispune ca inspectoratele să rămână numai cu acei funcţionari pe cari îi pre­vede bugetul, restul să fie trimis la lo­cul lor sau sau dacă e personal super­flu, să'l tae clin buget şi mai bine să reiezd în locu Hor, noui circumsripţii medicale.

Domjnule Ministru, aşteptăm ca şi la departamentul Sănătăţii publice să se facă economiile necesare la artioolii unde se pot face. Nu pricepem, penlru ce aceşti domni inspectori au primit şi pe 1929 per­manent pe CFR, care'l costă pe Stat 40.000 lei anual de inspector, 11 inspectorate, făcând total 480.000 lei, afară de aceia fiecare domn inspector are la dispoziţie un'automobil cu şoferul plătit cu 1500 lei de bază, în loc de 800 conform bugelur lui, afară de aceia mai are Domnul in­spector şi trăsură întreţinută de spital.

Dacă li s'a dat permanente pe CFR, să li se ia automobilele în cari îşi preum-blau familiile. Arc Domnul Ministru cu­noştinţă că sunt inspectori cari au ocu­pat câte 'O secţie întreagă delà spitíale, declarându-şi-o de locuinţă şi pentru adap­tarea acestei secţii, ca să corespundă gus­tului domnului inspector, a spesat sute de mii de lei delà hrana bolnavilor...

Aceşti inspectori, get, beget liberali, vă sabotează Domnule Ministru în luc­rările Dvoastre, cum sunt sabotaţi toţi Dmi Miniştrii actuali de funcţionarii su­periori delà Ministere, cari sunt toţi libe­rali şi cari lucrează după ordinele Dlui Duca. E timpul suprem: ca să fie aduşi la realitate.

Ministerul Sănătăţii este rugat să se convingă la faţa locului, întrebând pe me­dicii, primari de judeţe şi subdprectori de spitale, despre şicanele ce le-au indurat delà aceşti demni inspectori. Aceasta a fost un punct însemnat din activitatea lor.

Aceste inspectorate n'au nici un rost, sunt numai o povară în serviciul sanitar şi sunt nişte cuiburi liberale. Se impune isperios desfiinţarea lor. Prin noua lege sanitară pe care o aşteptămj să se alcăr tuiască, e timpul suprem! ea să se facă o descentralizare şi la serviciul sanitar, fiind­că aşa o pretind interesele poporului şi a ţării. E timpul suprem ca Direcţiunea Ge­nerală sanitară din Bucureşti să-şi piardă odată puterea autoerată, pe care o avea până în prezent, trebuie să înţeleagă cei din Direcţiune că, ei sunt pentru a servi interesele ţării, a poporului şi a corpu­lui medical, iar nu viceversa. E timpul suprem^ ca să se facă trei (3) Direcţiuni Regionale sanitare, cu aceleaşi atribuţiuni şi drepturi, una în Bucureşti penlru Ol­tenia, Muntenia şi Dobrogea, una în Iaşi pentru Moldova, Basarabia şi Bucovina

'.şi una în Cluj pentru Ardeal-Banat, Ma­ramureş. Nu se mai poate admite in era democraţiei ca Direcţiunea Generală sa­nitară din Bucureşti să monopolizeze to­tul, cuiin o făcea până în prezent. Căci trebuie să ştim că, dacă Medicul din Si-ghetul-Marmaţiei sau cel din Hotin sau Oradea avea vre-o chestiune la acea di­recţiune, trebuie să piardă multe zile cu călătoria la Bucureşti, 'unde iară mai perele vre-o săptămână, pimăi să-şi rezolve chestiunea, sau de multe ori, pleca înapoi tot cu ea nerezolvată, aşa că lipsea de-acasă vre-o două săptămâni.

Nu se întrebau domnii delà Direcţiu­nea Generală că, în acel timp familia inte-dicului din ce trăia? Vă închipuiţi că în fiecare an se. adunau la Bucureşti, vre-o câteva sute de medici pentru concurs şi examene de capacitate. Era o jale, aceşti medici cu diplomă aşteptau săptâmtmi în­tregi până puteau prinde pe domnii pro­fesori, ca să se întâlnească în comisie să le verifice titlurile. Verificările durau alte săptămâni, fiindcă domnii profesori

erau în câte şase până la opt comisii, şi când era unul prezent lipsea celalalt. Era un calvar întreg, până se verifica titlu­rile fiecărui medic şi se făcea scrâptu-

, ristica, ţinea Hre-o 5 până la 6 săptăr mâni.

După aceasta urma examenul verbal, care încă Hinea vre-o câteva săptămfânî. Nu se Jntreba nici Direcţiunea Generală şi nici membrii Cotafisiuneii că, dip ce vor trăi aceşti mediei săptămânile acelea, clin ce vor trăi familiile lor? Ce se va face cu bolnavii din circumscripţia din care medicul a plecat la Bucureşti?

Prin înfiinţarea acestor trei direcţiuni regionale, vor dispare aceste vexaţiuni, se va introduce un spirit de dreptate, doa-rece toate trei facultăţile de medicină sunt egale, atunci pentru: ce să aibe dreptul profesorii delà facultatea de medicină din Bucureşti, de a ţine examene de capaci­tate şi concursuri, iar ceilalţi din Iaşi şi Cluj nu. Dealtcumi e timpul suprem1, ca, acestea examene de capacitate şi concur­sul să fie scoase din legea sanitară pen­tru totdeauna, deoarece ştim cum se fă­ceau şi nwi sunt un criteriu just de a judeca pe cineva cât ştie şi ce nu ştie, în eâte-va sferturi de oară.

Făcându-se descentralizarea pr in în­fiinţarea acestor trei Direcţiuni Regionale, va fi mulţumit întreg corpul toedical. O-dată cu înfiinţarea lor, este de prisos menţinerea Inspectoratelor, care trebuesc necondiţionat desfiinţate, iar inspectorii; re­partizaţi să facă serviciul la acele Direc­ţiuni.

Aşa o cer interesele, ţării şi a naţiunei cari trebuie satisfăcute.

Domnule Ministru, Vă rugămi cu in­sistenţă, să binevoiţi a desfiinţa de ur­genţă toate depozitele de. medicamente şi instrumente, unde ştie toată lumea că s'au făcut afaceri. Ce nevoie avem de depozite de medicamente, delà cari spitalele nici vată, nici vaselină nu primesc... de multe ori, fiindcă depozitul n'are. In sch'imib au o droaie de personal.

L a fel trebuesc desfiinţat© şi econo-matele, care nu au absolut nici un rost, ci sunt numai neşte sufixe ale marelui économat din Bucureşti. Mai eftin şi mai bine se pot aproviziona spitalele din co­merţ, decât delà acestea economate, crea­te pentru anumite. persoane, în dauna ţării. '

t Lazar Ionescu La 25 Martie ac. a incetat din vieată

vrednicul învăţător confesional pensionat dl. Lazar Ionescu din comuna Semlac, in vârstă de 71 ani. înmormântarea a avut loc la 27 cor. în cimiiirui din Semlac fiind însoţit în drumul din urmă de familia numeroasă şi localnicii comunei.

Dl. Lazar Ionescu este unul dintre vechii dascăli români cari au luptat cu atâta râvnă pentru ortodoxie şi şcoalele noastre confesio­nale în jugul cărora a slujit cu multă cinste mai bine de 50 ani. Dispariţia subită a aces­tui merituos învăţător o deplânge comuna Semlac cu atât mai mult Cu cât defunctul este născut şi crescut eci, trăind o vieată familiară paşnică în o căsnicie de 47 ani.

Lazar Ionescu este tatăl părintelui Nicolae Ionescu preot ort. în Arad-Gaiu.

Trimitem soţiei şi familiei îndurerate sin­cere condoleanţe. R-

Vacantă Parlamentului. Camerea şi Senatul au luat Duminică

vacanţă până la 11 Aprilie. In această zi, la ora 3 d. a. va avea

loc prima şedinţă, după vacanţa de Paşti.

Duminică trebuia să aibă loc, după şe­dinţa de noapte a Senatului, o consfătuire a majorităţilor. Cum un mare număr de depu" taţi a părăsit însă Capitala cu trenurile de seară, după terminarea şedinţei Camerei, consfătuirea majorităţilor a fost amânată pen­tru Sâmbătă 13 Aprilie ora 10 dimineaţa.

Radio. Radiofonia română în vederea în­

fiinţării postului mare de difuziune delà Otopeni zilnic îşi câştigă numeroşi ama­tori. Numărul amatorilor totuşi nu e a-tât de mare ca în ţările djn Occident, unde radiofonia nu a fost în atât limitată ca la noi şi nici preţurile aparatelor nu sunt atât de exorbitante. Se speră că în urma dispoziţiilor de înlesnire a obţinerei au­torizaţiilor, radiofonia va prjnde rădă­cini şi la ţară. Din calculul aproximativ 30 mii făcut de direcţiunea centrală a radiofoniei române rezultă că numărul a-matorilor este mai imlare în Transilvania, judeţul Arad numerând 2 mii amiatori din care 3 la sută ţărani. Oraşul Arad sin­gur are 1500 de posturi de recepţie. .

Postul de radiodifuziune române cel •mare cu 24 K w . delà Otopeni va î n-cepe emisiunile de probă abea în luna Iu­nie, dacă până atunci lucrările de insta-laţiune vor fi terminate. Nu ne putem ascun.de regretjul că sărbătorile delà 10 Mai, a căror transmisiune ar putea a-duce reale servicii cauzei naţionale în străinătate, nu pot fi difuzate, tocmai când dorinţa unanimă este ca toate cu­vântările şi tot fastul să sârbească în toate direcţiile lumii. Circulă unele ver­siuni că sărbările de 10 Mai tot/uşi vo r fi difuzate, chiar dacă lucrările de in­stalare nu vor fi complect terminate.

In vederea verii, direcţiunea centrală P. T. T . a dispus ca Organele de reşe­dinţă să revizuiască instalările posturilor de recepţiune, îndeosebi antenele, cari după constatările făcute sunt trasate cu complectă desconsiderare a prescripţiuni-lor legii radiofoniei. Cum legea prevede grave pedepse pentru contravenienţi, a-mfenidă delà 5 până Ia 10 mii şi închi­soare delà 6 luni până la un an, s'au dat nduii nstrţucţiuni, pentru a fi res­pectate dispoziţiile regulamentîului legii. Astfel' antenele trebue bine construite şi bine consolidate. Lungimea să nu fie mai mtare de 50 Im. Iar în caz că trasarea unei antene exterioare n'ar fi posibilă nu se pot construi decât antene-cadm sau în podul casei. Antenele nu pot încrucişa străzile, firele telefonice sau electrice şi nici nu pot fi legate de coşuri sau de co­paci. Ele mai trebue prevăzute cu para-fulger sau aparat automatic pt. punerea în legătură ou pământul pentru a se evita descărcările atmosferice în caz de fur­tună. Rezistenţa antenei se va calcula după diametrul firului. Astfel firul de bronz de 2 mţm să fie de o rezistenţă de 62 !kgr. Firul de aramă până la 6 mini de rezistenţa de 40 kgr. Firul de fer de- 6 inimi 45 kgr. şi firul de oţel de 6 mm diametru de 140 kgr. Conductul terestru va trebui să fie de cel puţin 3 mm diametru gros şi nu poate fi legat de pratresnet conducte de gaz sau calorifer central, excepţie făcând numai conductul de apă.

Organele de supraveghere au hotărât luarea celor mai drastice măsuri pentru contra celor, negligenţi pentru evitarea pa­gubelor ce eventual ar pricinui vecinilor, telefonului, telegrafului sau conductelor electrice, antenele proprietarilor de apa-rate-recepţie. Contravenienţilor li se vor confisca] chiar şi aparatele. situiiiuiuuHUiuniuiuiiiiiiiiitiiiiiűiniNiiiiuiniiiB S CINEMATOGRAFUL ELISABETA. 1 s . S mm 9

I Regele de circ § 5 Reprezentaţiile încep ia orele 5, 7 şi 9 j | nilllillllllllUIIIINiniitllIHHIIIIIIIIltiIHHIIIIHIItllinN

A P O L L O Delà 31

Femeia in flacără Cu Olga Tschechowi

Rep. începe la orele 5, 7 şi 9

Pag. 6 R O M Â N Ü L " Duminică la 31 Martie 1929

INFORMAŢI UNI — N U M I R E . Dl Dr. Dumitru Cosma,

sm|edie-şef la Casa Cercuală din Arad a fost numit Inspector General Sanitar pen­tru Ardeal. DSa, este una din valorile de care se leagă nădejdea unei organizări te­meinice a serviciilor sanitare publice. Per­soana DSale, întruneşte reale calităţi, ce îl indică pentru o misiune grea ca aceia care i-a fost încredinţată.

— A V I Z . Dnii membrii ai organizaţiei Tineretului Naţional-Ţărănist din locali­tate: şi jtideţ, sunt rugaţi să ia parte re­gulat la şedinţele ce se ţin în fiecaüfá Marţi seara la orele 6 în localul parti­dului naţional-ţărănesc din Arad, Strada, Horia Nr . 2, Facem apel la sentimentul de solidaritate şi de răspundere al tine­retului să răspundă, obligaţiunilor ce îi revin, spre a nu fi socotiţi, ca unii cari se desinteresează de viaţa publică şi ăe grijile ce trebuesc împărţite de toţi.

— Tineretul la Timişoara. In ziua de 3 Martie s'a constituit la Timişoara organizaţia Tineretului National Ţărănesc formându-se următorul comitet Preşedinte: Colonel i. r. Arnos Pop. Secretar general : Sub. Lf. i. r. Eugen Dascălu. Membrii în comitet : Dr. Vir­gil Oprean, prof. Aurel Călugăru, Ioan Târziu, Nicolae Brinzei, preotul Pavel Ardelean, Li viu Vacarescu, Albu, Loc. i. r. Martin Bruman şi Loc. i. r. Rudolf Schuh pentru Timişoara; Dr. Ciurciu, preutul Ioan Gsmaşiu şi Petru Foaie pentru plasa Buziaş ; Dr. Russu, Ghe­orghe Radin şi llie Mihaiu pentru plasa Cent­rală ; Dr. Tibenu Gruescu pentru plasa Cia-cova ; George Polvăreşanu şi Romulus Stanciu pentru plasa Comloş ; Dr. Puica şi Simion Preconi pentru plasa Deta; Gheorghe Lazar şi llie Buna pentru plasa Gataia ; Iosif Todor pentru plasa G.ulvăz ; Loc. i. r. Stefan Calinic şi Romulus Arion pentru plasa Jimbolia; în­văţătorul Sida pentru plasa Lipo va ; Dr. Vasile Galu şi învăţătorul Stefan Sebeşan pentru plasa Periamoş; Bugariu pentru plasa Recaş; Isac Sabin pentru plasa Sânnicolaul-mare ; Căp*. i. r. Nicolae Spiridon şi Justin Stevi pentru plasa Vinga; iar pentru biroul per­manent: Sub. Lt. i. r. ioan Şiclovan ca sec­retar şi Pompiliu Şerbescu ca cassier. Dapă alegerea comitetului adunarea a hotărât con­vocarea adunărei generale a Tineretului Na­ţional-Ţărănist pe ziua de 7 Aprilie (Dumineca) ora 10 a. m. la Clubul Nalional-Ţărănesc din Timişoara (Cetate, Piaţa Unirei 16.)

— Alegere promontorială. In ziua de 18 Martie c. a avut Ioc în corn. Covăsinţ jud, Arad, alegerea comitetului promontorial peniru vii. A fost aleasă cu o majoriMe de 220 voturi lista în fruntea căreia a candidat prietenul nostru d. Nicolae Brădean, consiler judeţean.

— TÂRGUL DE VITE. La târgul de animalele de prăsilă din 14. Martie 1929. aranjat de către Camera de Agricultură a Jud. Arad au fost prezentate următoarele animalele : 54 armăsari, 67 iepe şi 18 mânzi. 87 tauri, 20 vaci şi 2 -junei. 37 vieri. Târgul a fost aranjat special pentruca comunelor să li se poată da ocaziunea de a-şi cumpăra animalele de reproducţie necesare. Cumpă­rări s-au făcut in total de: 12 armăsari, 64 tauri şi 8 vieii. Comunele cari nu au avut capitaiul necesar la dispoziţie, au fost ajuto­rate de către Cameră prin împrumut fără dobândă pe o durată de doi ani şi 8jutor. Suma împrumuturilor şi ajutoarelor se urcă total la 1,360.000.— Lei. Pentruca crescătorii să-i putem incuraja in ceiace priveşte creş­terea animalelor de rasă Camera a distribuit in total 78 premii in bani in valoare totală de Lei 33.000.— şi 55 diplome.

— FIXAREA PRETURILOR SFECLELOR DE Z A H À R . Comisiunea specială de legată de Guvern a fixat preţul sfeclei de zăhar din campania anului trecut la suma de Lei 118 30 per 100 kg. Astfel fiind producenţii vor primi dela Fabricele de zahăr diferenţa ce mai au de ridicat peste preţul de bază de Lei 80 ridicat deja dela Fabrici cu oca­ziunea livrării in toamnă.

- D E L A S I N D I C A T U L Z I A R I Ş T I ­L O R . In ziua de 24 Martie a avut loc la Cluj, adunarea generală a Sindicatului Presséi Române din Ardeal şi Banat. Ale-gându-se următorul comitet: Preşedinte-Ion Clopoţel, deputat dir. „Patria", vi­cepreşedinte: Sebastian Bornemissa, sec­retar general: Corneliu Codarcea, secretar: I. Buzea, cassier: Vaier Puşcariu, (membrii în comitet: Aurel Buteanu, Iustin Ilieşiu, Horia Teculescu, G. M. Samarineanu, Lu-peanu Melin, U . Gomlboş şi Ion Mehedin-ţeanu. Cenzori: Septimiu Popa, Vladimir Nicoară şi Ion Munteanu.

- ADUNAREA GENERALĂ A UNIUNEI CAMERELOR DE AGRICULTURĂ. Vice-pre-şedintele Camerei de Agricultură DI deputat Dr. Iulian Borneas din Arad a plecat la Bucureşti fiind delegat de a reprezenta Ca­mera la adunarea generală a Uniunei Came­relor Bucureşti convocată pe ziua de 21. Martie 1929.

SERVICIUL TECHNIC A L JUDEŢULUI" -

A R A D . No. 1081-929.

p u b l i c a ţ i i : d e l i c i t a ţ i e . Se publica licitaţiune publică pe ziua de

29 Aprilie a. c. la ora 11 a. m. la Prefectura judeţului Arad pentru aprovizionarea petrişul din râu Mureş ciuruirea şi transportul cu căruţa pe 1) şos, jud. Săvărşin—Zam klm. 0.00—18.6 in valoare de Lei 46.800 — 2) şos. jud. Arad—Curiici klm. 0.00—11.6 in valoare de Lei 82.700.— 3) şos. jud. Zimand—Sânt-ana—Sintea—Chereluş klm. 0.00—24 in va loarea suma de Lei 76.000.— 4) şos. jud. Bocsig—Beliu klm. 0.00—4.69 in Lei 4.140 — 5) şos. jud. Micălaca—Vârfurile klm. 87—103-116-121 in valoare de Lei 62.500.-6) şos. jud. Pâncota—Sântana—Curtici klm. 0.00—30.816 in valoarea de Lei 67.050 — 7) şos. jud. Curtici—Şimand klm. 0.00—19.00 in valoare de Lei 37.300.— 8) şos. jud. gara Socodor klm. 0.00—1.613 in valoare de Lei 3 800.— 9) şos. jud. Seleuş—Zărand—Na­dah klm,0.00—20.5 pentru aprovizionarea piatră spartă din cariere Lei 58.830.— 10) şos. jud. Sebiş—Buteni klm. 0.00—5.0 in valoare Lei fr7.830 —

Conditiunile de licite tiu ne se pot vedea la Serviciul techne intre orele oficioase.

Licitaţiune se va tine in conformitate cu dispoziţiunile legei contabili'ăîii publice art. 72—83 in locul Prefecturei Judeiu'ui.

Arad, la 23 Martie 1928. Prefect:

Serviciul Technic al Judeţului Arad.

N o . 361-929. Concurs

Pentru postul de moaşa la comuna Zerind cu data de 15 Maiu 1929,

Petiţiile se vor adresa Primăriei. Dotaţia: leafa anuala de Le i 3000 şi

taxele fixate de Serv. sanitar superior. Zerind la 23 Martie 1929.

Priinăria.

Serviciul Technic al Judeţul Arad . N o 1239—929.

P T T B L I C A Ţ I T J N E D E L I C I T A Ţ I E Se publica licitaţiune publică pe ziua

de 29 Maiu a. c. la ora 11 a. m. la Prefc-tura Judeţului Arad pentru aprovizionarea petrişul din râu Crişul-Alb şi transportul cu căruţă pe 1. Sos. jud. Micălaca —Vâr­furile klm. 62-87 şi 103-116 în valoare de Lei 156 950 pentru aprovizionarea pi­atră spartă pe 2 Sos jud. Micălaca—Vâr fûrile klm. 12—30 în valoare de Le i 494 950 3 Sos. jud. Şebiş—Dezna—Moneasa klm. 0 0 0 - 1 9 0 0 în valoare de Le i 104650, 4. Sos. jud. Micălaca—Vârf unie klm 000—12 şi 30—62 în valoare de 884,955. Conditiu­nile de licitaţiune se pot vedea la Servi­ciul Technic al Judeţului Arad intre orele oficioase. Licitaţiune se va ţine în contor-mitatê cu dispoziţiunile legei contabilităţii publice art. 72—83 în locul Prefecturei Judeţului Arad.

Arad, la 23 Martie 1929. Prefect :

Serviciul Technic al Judeţului Arad.

Primăria Comunei Adea. N o . 254—1929.

P T J B L I C A Ţ I U N E . Primăria comunei Adea publică lici­

taţie publică pentru arendarea leritorului de vânat.

Licitaţiunca se va ţine în conf. cu djspoziţiuniile Legii contab. publice cu ofertaf înfchise în ziua de 6 Maiu 1929, orele 11 a. nr. la Pr imăria ccto^rsfc\&..

Conditiunile se pot vedea la Primăria. Adea, la 14 Martie 1929.

Primăriţa.

Notariatul Cercuaf Petriş. N o . 343-1929.

F U B L I C A T I T J i r a ? . Se aduce la cunoştinţa publică că în

ziuai de 20 Aprifie 1929 se vor ţinea la primăria; comunei Petriş uruniătoarele l i -citaţiuni cu -ofertă închise după cum' ur­mează :

1. L a oarele 8 a. m. pentru furnizarea

gazului lampant necesar pentru luminatul birourilor.

L a oarele 9 a. m. pentru furnizarea rechiziţilor de scris, imprimate şi regis­tre, compactarea cărţilor de lege află­toare la comună.

3. L a oarele 10 a. m. pentru furnizarea

Llemnelor de foc necesare pentru încăl­zitul localurilor dela primărie şi locuinţa notarului.

4. L a oarele 11 a. m. peniru confecţiona-

reaj uniformei, încălţăm|intelui şi echipa­mentul poliţistului şi servitorului comu­nal.

5. L a oarele 12 a. m. pentru procurare

rechizitelor de foc lipsitoare pieselor ce mai lipsesc, la aceasta.

6. L a oarele 2 p. m. se va da prin lici­

taţie publică refacerea şi repararea ba­rierei împrejurul teritorului de târg de vite în comuna Petriş. •

LAcilaliiunea se va ţinea în confor­mitate cu dispoziţiunile legi contabilităţi publice.

Petriş, la 15 Martie 1929. Notariatul Pelriş.

Casa Cercuală Pentru Asigurarea Sociale din Arad.

N o . 2791—1929. P T J B L I C A Ţ I T J N E .

In ziua de 15 Martie a. c. se deschide âmbulalorul Casei Cercuale din Gai, lângă Moara Neuman, dând consultaţiuni pen­tru' asiguraţii Casei în orele după cum urmează :

Dela orele 10—11 şi jum. consulta-ţiuni pentru boale de femei şi instrucţiuni- ' pentru gravide.

Dela orele 11 şi jum.—1 conisulta-ţiuni chirurgiale.

Dela orele 12—2 consultaţiuni pen­tru copii şi puerkultur.

Dela orele 1—3, consultaţiuni pentru boale interne.

Bolnavii cari locuiesc în suburbiile Gai, Şega şi coloniile noui, Bujatc etc., se vor putea consulta la aicest ambulator fiind mai aproape de dânşii.

Primăria comunei Sfăntul-Paul. Nr. 93-1929.

P U B L I C A T I O N S . Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 20

Aprilie 1929 ora 10 a. m. la Primăria corn. Sfântul-Paul sü vă vinde prin liciiaţie publică, fânul comunal în cantitate de circa 60 q.

Licitaţia se va ţine în conformitate cu dispoziţiunile legii contabilităţii publice.

Sfântul-Paul, la 19 Martie 1929. PRIMARIA.

Tipogtafia Erdélyi Hírlap nyomda