A m i l r V Sib i iu , Duminecă, 15/27 Decemvrie 1896. Nr. 51

IM

u

Preţul abonam entului: oa ah . . • • • 2 a. (4 coroane,.

Pii o jamfitate de an . • .1 A- ( - coroane).Pentru România 10 lei anual.

Abonamentele se fac la „Tipografia11, boc, pe acţiuni, Sibiin.

Apare in fiecare DuminecăINSERATE

ee primesc în b i r o u l a d m i n i s t r a ţ i u n i l (strada Poplăcii nr. 15.) — Telefon nr. 14.

Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua oară 6 cr. a treia oară 5 cr.; şi timbru de 30 cr.

Cătră iubiţii cetitori.Cu începutul anului viitor, 1897 ^ o a ia Poporului*

va în tră în anul al V -lea al "vieţii sale. în această vreme destul de scurtă ea a prins rădăcini adânci la poporul nostru, s’a lă ţit în toate părţile locuite de Romani.

Această îm pregiurare ne dovedeşte doue lucruri de căpetenie şi îm bucurătoare: antaiu, că gustul de ce­tire şi încredinţarea despre binefacerile ce le dă ştiinţa de carte, se răspândeşte to t mai m ult 'la noi şi al doilea, că „Foaia Poporuluia a răspuns aşteptărilor oamenilor dela ţeară, ’i-a m ulţum it şi i-a îndestulit, diu care pricină au şi îm brăţoşat-o cu atâta căldură.

fncuragiaţi de aceste îm pregiurări, suntem lio- tărîţi a duce mai departe cu stăruinţă lucrarea, carc. fc vede, că este atut de folositoare popoiului roman.

Ţinend înse socoteală de vrcmilc grele, în cari se află m ult cercatul nostru popor, şi luând în bă­gare de seamă, că cu înaintarea vremii, trebue to t mai m ult lărgit cercul de cunoştinţe al poporului, ear’ de altă parte prin atingerea zilnică cu poporul

nostru, istoria poporului român, din care putem scoate multe învăţături folositoare; vom face descrierea sau icoana pămentului locuit de Români, cia să cunoaştem ţeara şi. oamenii cu cari locuim şi să ne cunoaştem noi pe noi mai bine; vom da ştirile din lumea mare, precum şi alte ştiri de însemnătate şi vom răspunde cu îngrijire, ca şi până acum, întrebărilor de to t felul,ce ni-se vor face.

în partea economică a foii asemenea vom face îmbunătăţiri. Pe lângă scrieri privitoare la lucrul câm­pului, vom da îndrumări şi învCţături practice despre lucrurile din vieaţa de toate zilele: despre meserii şi negoţ, despre bănci şi împrumuturi, despre^ lucruri de mână, mcdicina (leacuri) poporală ş. a., apoi vom scrie si lucruri privitoare la ţcrana română şi la căsnicia ei, ca mamă, ca soţie, ca soră iubitoare ş. a.

Vom da earăşi ca ceva nou şi de mare folos, lună de lună, termincle sau soroacele, ce are se le ţie poporul faţă pc primărie, de dare, de judecătorii, de

ear’ de altă parte prin atingerea zilnică cu poporul ^ c t a c a ţ i n e n d u - l e în seamă, feranul să fie scutitcimosoOmlu-’i to t mai m ult lipsclo şi trebuinţele, ne , ^ şi (]e multe alte greutăţi.vom da silinţa a face foaia mai bună, mai folositoare şi nu vom cruţa nici vreme, nici osteneală, nici jertfe băneşti, ca „Foaia Poporului" sc corespundă to t mai m ult aşteptării cetitorilor.

Vom sta, ca şi până acum, pe temeiul partidu­lui naţional român, care este în treg poporul românesc şi vom susţine hotărîrile aduse de fruntaşii nostn,cari pentru noi legi sunt.

Vom areta întotdeauna calea cea dreaptă şi oa- blă, pe care m ergend înainte şi luptând vom ajungela recunoaşterea drepturilor noastre naţtonale.

Vom fi şi în viitor apărători din toată inima ai causei naţionale româneşti şi vom cere deslegarea ei, după-cum o pretinde binele şi interesele alor 3 mi­lioane de Români din această ţeară.

Vom face luător aminte pe iubitul nostru popor, de câte-ori ’i-se pregătesc lovituri şi prigoniri diu pa rtea duşmanilor noştri. îi vom da cu drag poveţe Fi sfaturi, ce si cum are să facă, ca de primejdii să fie ferit şi de bine să dee.

Ne vom ridica glasul de câte-ori ni-se vor călca drepturile noastre naţionale, bisericeşti şi şcolare şi vom protesta sus şi tare împotriva tuturor nedreptă­ţilo r şi volniciilor.

în partea literară vom scrie şi publica poveşti frumoase şi pctreeătoare, pocsii poporale, glume şi istorioare vesele şi de rîs şi vom face cunoscute eui- ţile bune şi de folos pentru popor.

Afară de aceste vom mai face o înoire dc mare însemnătate. Cu începerea anului nou vom scoate „ Foaia Poporului“ — ilustrată, adecă CU chipuri^ sau icoane. în fiecare număr vom pune cel puţin câte o ilustraţie, cu descrieri potrivite, — aşa cum s’a spus în n u m ă r u l trecut al foii noastre.

Scurt: vom ridica „Foaia Poporului“ şi o vom face de aşa, încât ori-care Român să afle în ea po­veţele şi învăţăturile de lipsă şi să-’i fie călăuză cre­dincioasă în toate lucrurile lui.

D ar’ cu toate aceste înoiri şi îmbunătăţiri, cari cer nu numai lucru mai mult, dar’ şi jertfe băneşti, cu deosebire -ilustraţiile, preţul fon va fi numai cu un florin mai mult la an, sau 50 cr. la jumătate de ai*

Ruo-ăm deci pe toţi prietenii „Foii Poporului“ a o abona& si a o răspândi în cercuri cât mai largi, pnn ceea-ce fac un mare bine naţiunii noastre, căci unde întră r Foaia Poporului“ întră lumina şi deşteptarea naţională.

Grăbiţi deci, iubiţi cetitori, cu trimiterea abona­m en tu lu i^ ca foaia să vi-se poată trimite regulat şiT VJULUViUlV/X •

în afară de causa naţională, care ne este cea m ai scumpă, vom face cunoscut cetitorilor trecutul aia in eiupe

JPretvil de abonament este următorul:^P e n tr u R o m â n ia ş i stră in ă ta te*

P e n t r u A u s t r o - U n g a r i a . j ̂ ^

P e un an în treg . . . 3 fl. (6 c°r °aue). \ Pe un an ^ e| ^Pe o jumătate de an . . 1 fl. 5 0 cr. (8 coroane). ; Pe o jnm

le i 5 0 bani*

Pag. 402 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 51

Fală goală.E ştiut, că Maghiarii sânt un po­

por lăudăros. Ei Îşi trag laude prin foile lor, se ridică şi se preamăresc ei pe ei, Încât li vine omului greaţă, de oare-ce e lucru cunoscut, că „lauda de sine ■ nu miroasă a busuioc“ . Tot asemenea fac şi când scriu câte odată la limbi străine despre poporul lor.

Aşa un scriitor ungur, Beksics Gustav, deputat şi apărător al causei Maghiarilor în străinătate, scrie tn o carte a sa, scrisă In franţozeşte, că Ungurii seamănă întră toate cu Francezii, aşa, că ei se pot numi „Francezii răsăritului", având Însuşirile marei naţiuni franceze din apusul Europei. Asta-’i una la mâDă. Iu alt loc scrie, că vieaţa lor de stat, şi cu deosebire dieta, este mai pe sus decât la multe popoare culte din Earopa, mai pe sus decât dieta din Belgia bună-oară şi urmeazS îndată după dieta sau parlamentul englez.

Auziţi oameni buni şi miraţi- vfi! Beksics a făcut descoperirea, că vieaţa de dietă sau parlament a Ungariei e mai pe sus, decât cea a Belgiei!

Mare şi minunat lucru! Dacă Insă asămănăm aceste două ţeri, vom vedfc că Beksics îndrugă la neadevăruri In cartea sa, lăudând fals pe poporul maghiar. Vorba Românului: „fală goală, straiţă uşoară*.

Belgia este o ţerişoară locuita de donă popoare mai de frânte, de Valoni, cari-sftnt de viţă franceză şi de Flamanzi de viţă nemţească. In Belgia alegerile se fac după votul universal, adecă fiecare cetăţean cinstit are drept de alegere, care nu e legat de avere. La noi în Ungaria votul e legat dc darea după avere, aşa, că din 17 milioine de locuitori, abia au drept de alegere 800 mii, cu foştii nemeşi cu tot, pe lângă aceea, că guvernanţii noştri susţin doufi legi electorale, una pen­tru Ungaria şi una pentru Ardeal. Aceasta din urmă e îndreptată Împotriva poporului celui mai număros după Unguri, împotriva

Românilor. Apoi la noi se fac alegerile co cumpărarea sufletelor, cu bătaie şi omo­ruri, lucruri nepomenite în ţerile apusului.

Astfel se alcătueşte la noi dieta! Cnm dară e mai pe sus ? dle Beksics.

Dar’ mai departe sfi vedem, tn Belgia amândouă limbile, adecă franceză şi flamandă sânt de o potrivă îndreptă­ţite, prin lege, adusă In dieta Belgiei. Şi chiar In dietă deputaţii au dreptul se vorbească în una din' aceste limbi.

L a noi e îndreptăţită singur limba ungurească, în dietă, la judecătorii şi peste to t locul, ear' celelalte limbi sânt crâncen prigonite.

Acum mai nou apoi dieta Belgiei ni-a dat o frumoasă dovadă, că cum îşi pricepe ea chemarea, de a îndreptăţi de o potrivă limbile patriei.

Limba flamandă a fost şi până acum limbă de o potrivă cu cea franceză, dar’ In scrisorile oficiale, bună-oară la legi ş. a. se folosea numai cea franceză. Flamanzii au cerut să se folosească şi a lor. Dieta Belgiei s’a ocupat acum de curând cu treaba aceasta şi a hotărît cu însufleţire de o potriva îndreptăţire a limbii fla­mande.

Vorbitori de toate partidele au ţinut se spună In faţa lum ii:

că vrednicia poporului flamand şi a patriei întregi cere Îndreptăţirea limbilor;

că un popor nu trebue s i apese pe celelalte prin mijlocul lim bii;

că ncindreptăţirca limbii flamande este o Hrănit; ^

că In o ţeară cu mai multe limbi esteo nedreptate, ca numai o limbă s i fie oficială;

că Flamanzii trebue sfi fie judecaţi şi administraţi în limba lor;

că causa limbii este o c-ausă de vieaţă sau de moarte pentru un popor — şi alte mari adevăruri de felnl acesta.

Ei bine, dieta Ungariei de toate ace­ste nu vrea sfi ştie nimic. Pe când deci In Belgia, In urma hotărîrii dietei bel­

giene, legile, judecăţile şi toate scrisorile publice se vor scrie în cele doufi limbi ale patriei, la noi dieta decretează şi în­cuviinţează domnirea silită a limbii ma­ghiare asupra limbilor patriei: române, sârbe, slovace şi nemţeşti.

Cu ce este deci mai pe sus dieta Ungariei, dle Beksics? „Minciuna încă e vorbă*, zice Românul, şi dacă dl Beksics adevfir ar fi voit sfi grăească, trebuia sfi scrie, că dieta Ungariei stă mai pe sus decât dietele ţerilor culte, dar' prin ce?

Prin prigonirea sfilbatecă şi neome­nească a limbilor nemaghiare din patrie, prin prigonirea popoarelor române şi slave, prin proclamarea nedreaptă a unei singure limbi de stat, prin desnaţionalisarea brutală şi aspră a naţiunilor nemaghiare!

Acesta e adevfirul.

2Voitele vo ln ic ii. PoUţia din Sibiiu nu s’a lăsat mai pe jos decât cea din Braşov şi Sebeşul-sădesc, la nrul tre:ut am arătat, c i un nou şir de volnicii s’a pus Ia cale împotriva > noastră, pedepsindu-se ia porunca ministrului toţi acoia, cari au chemat la adunări pe ale­gatorii români. Am spus, că In Braşov a fost pedepsit dl Dr. Aurel Murăşan, directorul „Gazetei Transilvaniei", tn Sebeşul-săsesc dl părinte Zevedeiu Murfişan. La Sibiiu an fost citaţi Ia poliţie pentru treaba aceasta presi- dentul nostru Dr. Raţiu şi 6 fruntaşi din Sibiiu, cari au chemat la adunare pe alegătorii din Sibiiu şi tmpregiurirao.

După-co aceştia au fost ascultaţi, spa- nCndu-li-so că au călcat ordinul m inistrului Hieronymi, prin care sd şterge partidul no­stru, dl Dr. Amos Frâncu a arătat netem ei­nicia acusei, Bpuind tntro altele, că a:e&sta nici nu so (ine de poliţie ş. a.

Dar’ cu toate acesto poliţia, ca s5 fa : i po placul st/lpânilor sei din Pesta, a adus ju­decata astfel:

Dl preaident Dr. Ioan Raţiu pentru con- vo?area conferenţei naţionale pe 24 O eton- vrie a. e., b5 judecă la io sile temniţă şi j o f i pedeapsă în dani.

Ceialalţi fruntaşi, anume: Dr. Octavian Rusu, advocat, Dr. Amps Frâncu, advocat, Dr. Nicolae Veccrdea, advocat, Onoriu TtUat

7 0 X T & .

Dr. Ioan R atiu.— Din „Câlindarul Poporului" pe 1897. —

(Urmare din nr. 48 ţi fine).

La începutul anului 1893 a avut dim­preună cu E. Brote şi energicul Aurel C. Popovici, o întâlnire cu fruntaşii Slovacilor şi ai Sârbilor în V iena. Acolo s'au pus primele base ale alianţei naţionalităţilor, care s'a înche­iat în congresul din vara anului 1895 în Budapesta.

In Iunie 1893 s a ţinut to t sub presidiul dinsului ultima şi cea mai mare conferenţă naţională, în care s’a aprobat aştemerea > Me­morandului».

în toamna anului Dr. Ratiu cu mai mulţi fruntaşi români, sârbi şi slovaci au ţinut \n Budapesta o conferenţă între sine şi acolo s’a hotărît conchemarea congresului, care s’a ţinut2 am mai târziu. Tot atunci ministrul unguresc Hieronymi a avut o convorbire cu Dr. Ratiu,

şi ’i-a ccrut să stărucască pe lângă Români, ca să părăsească programul dela 1881, şi !n schimb făgăduia schimbarea legii electorale. Dr. Raţiu a declarat, că *nu s’a născut încă acel^Român, care ar cutcza să propună schim­barea programului naţionale. înfuriat de ţinuta bărbătească şi neclintită a conducătorului ro­mân, guvernul unguresc în scurtă vreme a pus la cale procesul «Memorandului», chiar şi ziua era hotărită îndată, pe una din zilele lui Martie 1894, dar’ mai târziu fu am înată pe 7 Maiu.

Procesul acesta, cel mai mare şi mai fără păreche în ţeară, este cunoscut în 5 Maiu, când membrii comitetului în frunte cu Dr. Raţiu mergeau la Cluj, au fost întimpinaţi de mulţime mare de popor. în 7 Maiu, în tr’o zi de Luni, peste 20.000 de Români erau în O uj, însoţind pe conducătorii lor la tribunal, unde după o pertractare de aproape 3 săp­tăm âni au fost osândiţi la pedepse mari de tem niţă de stat.

în 25 Iulie 1894 Dr. Raţiu a fost prins | pe neaşteptate de gendarmi în locuinţa sa î

din Sibiiu şi dus la Cluj, ear’ de acolo la tem ­niţa din Seghedin, unde a fost închis pe lân g i dînsul Iuliu Coroianu şi Dr. Vasile Lucaciu.

Suferinţele din tem niţă sânt încă proas­pete în aducerea aminte a poporului rom ân, care cu iubire a privit la fruntaşii sei închişi.

După 15 luni de suferinţe, în sfirşit, Dr. Raţiu şi toţi soţii sei de luptă au fost elibe­raţi din temniţă.

Durere însă, că după eliberarea acea­sta puţin s’a putut bucura de binele liber­tăţii, căci în scurt timp au urmat neînţelegerile între fruntaşi şi cunoscuta C T ÎS B , care a um ­plut de amar pe toţi Românii de bine. Mai mult a avut să sufere însă Dr. Raţiu, capul partidului nostru naţional, care avea datoria, ca în aceste timpuri grele să mântuească par­tidul naţional de sfărîmare. S ’a şi ţinut cu o bărbăţie neclintită, faţă cu loviturile şi cele din afară şi cele din lăuntru, încât a stors ui­mire şi admirare din partea tuturor.

Astăzi el stă încă neînfrânt în fruntea partidului naţional, între cele mai grele împre- giurări, dar’ cu cele mai bune nădejdi.

Nr. 51 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 403

inginer, Zachana Boxu, asesor consistorial şii Ioan de Preda, advocat, pentru conchemarea

alegătorilor români, cari se ţin de partidul naţional român, din cercurile de alegere: Sibiiu, Cisnădie şi Nocrickiu, sflnt judecaţi fiecare la câte 3 zde temniţă şi cate 25 fi.pedeapsă în bani.

A tât dl president, cât şi ceialalţi jude­caţi au înaintat recurs împotriva judecăţii, deşi ştiut este, că ea va fi întărită. E vorba, ca ae se arete, că lucră pe nedrept faţă de noi.

Din alte părţi asemenea n i-se vestesc pedepse. In Silişte au fost ascultaţi în causa aceasta dnii Dr. Calefar şi I. Banciu, con- ehemătorii de acolo, tot asemenea şi In Turda.

Aşadar* rlnd pe rlnd fruntaşii noştri de peste to t locul vor Intra în temniţă şi vor fi loviţi şi cu pedepse grele de bani.

Stăpânirea ungurească crede, că In chipul acesta ne va înfrica, ca să ne plecăm capul— dar’ greşită socoteală face.

O telegram ă.E ată un lucru ciudat, care ne arată,

ci Btăpânitorii Ungariei duc lucrurile spre un povtm iş primejdios pentru patrie. Prin masurile lor volnice şi nedrepte, prin apăsarea grea, ne fac traiul nesufe­rit şi apoi lot ei se miră, dacă In toate părţile se aud plângeri împotriva lor şi numărul duşmanilor li-se sporeşte zilnic.

Bieţii Slovaci din Ungaria-de mează- noapte simt In măsură mai mare ca noi tirfiniile Îmbuibaţilor stăpâni dela cârma ţerii şi ne mai putfind suferi şi trfil In plmftntnl strămoşesc, se duc cu miile In America, ca aă-’şi câştige pânea de toate uleie. Astfel acum se află acolo la o jumătate de milion de Slovaci şi Ruteni, toţi eşiţi din „fericita" Ungarie.

Aceştia toţi sflnt duşmani netmpă- caţi ai Ungurilor, căci doară din vina lor au fost bieţii siliţi 86 iee lumea în cap. Duşmănia aceasta s’a vădit acum nu de mult, prin următoarea IntCmplare:

Când împăratul Itusiei a fost în toamnă la Paris, comitetul politic naţio-

Bărbat cşit din sinul poporului româ­nesc, cu a cărui istorie mai nouă Ii e con­crescută vieaţa din fragede tinereţe, el la popor ţine şi In popor îşi pune nădejdea. Are tare credinţă, că nu peste mult poporul român se ra deştepta şi va şti să se ridice earăşi la Înălţimea sa, ca sfi-’şi ducă lupta naţională Înainte, cu puteri şi mai mari şi mai multe, spre isbândă.

încrederea aceasta puternică ’i-a dat tărie întotdeauna, şi aceasta îl susţine şi acum, când ca şi un stâ!p luminător stă înaintea noastră, vecînic tinăr şi neînfrânt.

C O L I N D Ă .Culeasă de „O Româncă“ din Zemcfti.

Doamne, Isuse Christoase, Mâne-’i ziua cea frumoasă Cu raze prea luminoase.Tu din cer te-ai pogorît,Din fecioară te-ai născut, Te-ai născut cu omeninţă,

nai a l Slovacilor diii America a trimis presidentului Franciei următoarea tele­gramă :

„ Spune, dle president, fratelui no­stru, Ţarului Rusiei, câ Slovacii ame­ricani, în număr de Va milion, îl sa­lută fi-'l roagă s6 elibereze pe Slo­vacii din Ungaria şi sfe umilească pe Maghiarii tirani!

Foile ungureşti, aducfend această te­legramă, se ÎDtreabă cu o vădită frică, că oare-ce se va Întâmpla, când aceşti Slovaci, cari au rudenii acasă, se vor în­toarce in Ungaria?

La această întrebare le răspundem noi astfel: veţi avfe pe cap cu o belea mai mult şi duşmani noi, cari vor căuta a vă sdrobl.

D ar’ acum să ne răspundă Maghiarii la întrebările noastre:

Cine e de vină, că Slovacii şi Ru­tenii se duc la America? Nu chivernisirea maghiară, care-’i caliceşte In privinţa ave­rilor şi vrea să-’i ucidă In privinţa naţio­nală? Şi apoi e mirare, că Slovacii ame­ricani doresc, ca fraţii lor apăsaţi să fie eliberaţi, chiar şi prin Ţarul Rusiei?

Nu stăpânirea tirană maghiară e de vină la toate aceste şi la nemulţumirea tuturor popoarelor din patrie?

Din RomâniaAfacerea Metrop'olitului Ghenadie.

Am Bpo8 In nrul trecat, că ministerul dlui Sturdza a fost silit s5 se retragă şi Ia cârma terii a ajuna un nou minister, In frunto cu dl P. S. Aurelian.

Noul minister, a trebuit mai nninte de toate «8 dcslege In chip mulţumitor pentru ţeară causa cea mai vătămatoare, pe care o încurcase dl Sturdza, anumo causa Metropo- litului Ghenadie, pe care dl Sturdza 11.scoaae cu nesocotinţă din scaun.

înţelepciunea Regelui Carol şi bărbaţilor de Btat ai României — atât dela cârmă, cât şi din oposiţie — a învins greutăţile şi au dat

Ca să ne fii de credinţă De greşeala Iui Adam,Care noi părtaşi eram,Toţi cu ea la iad mergeam.Ta din cer te-ai pogorît,Cu oameni ’ţi-ai petrecut Treizeci de ani pe pământ,Şi te-ai dat în chip de rob,Şi ne-ai scos pe noi din foc,Şi te-ai dat In chip de slugă,Şi ne-ai scos pe noi din muncă. Pentru-a noastră mântuire Râbdaşi, Doamne, răstignire,De ne-ai scos dela peire.Ta. marele ’mpărat,Mult pe pământ ai răbdat,Pe noi ne-ai răscumpărat,Din cel amărît păcat.O, Isuse, nu ne duce,Ne-ai păzit cu ffânta cruce,Toţi cu ea la raiu ne-om duce,Cu toţi sfinţii dimpreună,Să ne facem voe bună.Şi de-acum până ’n vecie,Mila Domnului se fie.

o deslegare acestei afaceri, care a mulţumit întreaga românime.

Sfântul Sinod al României, care a scos acum şepte luni, pe Metropolitul Ghenadie din scaunul de Metropolit-Primat, a venit şi a reparat greşeala de atunci, puuându-’l de nou pe Metropolitul Ghenadie în înaltul seu post.

Metropolitul apoi la rîndul seu, nevoind sS facă greutăţi guvernului, îndatâ-ce a fost restituit în post, s ’a mulţumit de voe bună, re mânând astfel locul de Metropolit vacant.

Noul Metropolit Glieorgliian.în chipul acesta deslegendu-se afacerea

Metropolitului Ghenadie, pacea şi liniştea a Intrat earăşi în sinul bisericii. Marele colegiu de alegere, care se alcătueşte din membrii sfântului Sinod, din deputaţi şi senatori, s’a adunat Joi, în 17- Dec. şi au ales prin votare de episcop al Romanului pe Gheorghian, care a fost mai nainte Metropolit-Primat al României, dar’ se retrăsese de bunăvoe, ear’ !n ziua ur­mătoare ’l-au ales tot pe P. S. Sa Gheorghian de Metropolit-Primat

Sfîrşindu-se alegerea, dl P. S. Aurelian prin o vorbire a mulţumit tuturor oamenilor de bine, cari, uitând vrăşmăşia dintre partide ’i-au dat mână de ajutor pentru de a pută deslega afacerea cu scaunul metropoliei. Dl Aurelian îşi sflrşl vorbirea, ziefind:

„întâmplările din urmă au dovedit, că atunci când e vorba do biserică şi patrie, toţi Romanii au un gând şi o simţire şi lucră cu rlvnă pentru binele obştesc*.

Dumineca trecută nool Metropolit a fost Întărit în scaunul metropolitan, făcăndu-’i-se ceremonii frumoase, obicinuite la învestire, prin Regele Carol şi încredinţându-'i se cârja archierească.

Nenorocire groaznică la Reşifa.în seara de 18 Decemvrie n., pe la

6 şi jum. ore, o nenorocire groaznică s’a întămplat în minele dela Reşiţa, proprie­tatea societăţii căilor ferate austro-ungare de stat. Ocna Szichenyi, din apropierea comunei Doman (comit. Caraş-Severin) a explodat, In urma aprinderii gazului. Acea­stă ocnă e una dintre cele mai bogate isvoare de cărbuni de peatră, In minele dela Reşiţa, dar* totodată şi cea mai us-

InYpnri de aur dela cei vechi.(Urmare).

Vias zicea aşa: „ Oamenii buni ţ i cin­stiţi sunt foarte rari; cei r ti ţ i bldstknaţi sunt nenumlraţi. De aceea umblând cu oa­menii şi avSnd daraveri cu ei, să fim cu mare luare aminte, cu cine ne însoţim şi cu cine avem de a face: să căutăm a deosebi bine pe cei buni şi cin&titi, de cei răi şi blăstă- m aţi; aceasta să o facem cu atât mai vîrtos când avem de a face eu necunoscuţi şi cu cei străini, că cei cunoscuţi ştim noi bine câte parale fac.

Să nu te amăgeşti nici-odată de vorbele şi făgăduelile străinilor, când vin la tine, că străinul nici-odată nu vine la ca?a ta, ca să-’ţi dee, ci vine ca se-’ţi ie e ; nu vine ca s’aducă, ci vine ca să ducă. Şi Românii noştri de multe-ori se înşeală în vorbele amăgitoare ale străinilor şi pe urmă le pare reu şi-’şi muşcă buzele, dsr’ n’au ce face, că e prea târziu. De aeeea ţineţi bine minte vorbele lui Vias, că el nu s'a numit de geaba cel mai înţelept al

P*<r. 404 F O A I A P O P O R U L U I Nr 51

cată. De aceea ea stă necontenit sub cea mai straşnică pază, pentru-că aseme­nea ocne explodează mai uşor.

Şi totuşi explosia s’a întâmplat, cu­prinzând în flăcări întreaga ocnă. La auzul grozavei detunături, minerii Înspăi­mântaţi, soţiile şi copiii lor ca treziţi din somn, năvăliră de pretutindeni, din case, din bărăci, grăbind spre locul nefericirii. Cu toţii ştiau, că explosia a adus ne­mărginită nefericire locuitorilor coloniei de mine, de oare-ce îa ocna Sz<5ehenyi lucrau totdeauna peste 100 de oameni, partea cea mai mare Români.

Flăcările, cari eşiau din ocnă, aprin­seră o zidire de lângă gura ocnei şi la lumina focului, se lnară în grabă cele din­tâiu mfisuri de scăpare. Dar’ trebuiră sfoiţftri uriaş*, de oare-ce numai peste molozul de dârlmături se puţea pfitrunde tn ocnă. Astfel abia după câteva ore se începii scoaterea celor înmormântaţi Bub ruine.

Lucrările durerează de Vineri seara (18 Decemvrie) până azi (Marţi, când scriem aceste şire), şi poate vor mai dura, căci focul din ocnă va ţinea — după spusele celor pricepători — câteva zile.

Până Luni (21 Decemvrie n.) au fost scoşi din ocnă vre-o 40 de morţi şi vre-o 60 de răniţi. Ceialalţi, cari n ’au putut fi scoşi încă, vor fi murit de sigur în ocnă. Cei mai mulţi dintre lucrătorii, cari se aflau acolo, câştigau pânea de toate zilele pe seama familiei lor. In urma groaznicei nefericiri pest ) 100 de familii, cele mai multe româneşti şi boeme, au ajuns în cea mai neagră sărăcie şi jale. Răniţii au fost duşi la spitalul din Reşiţa, c*re s 'a umplut deja, Încăpând abia 5 0 — 60 de inşi.

Focul din ocnă a nimicit şi casa de maşini, dftrăburind toate maşinile.

Peste tot pagubele Îndurate de so­cietatea, ale cărei sflnt minele dela Re­şiţa, se urcă la vre-o 3 0 0 .0 0 0 flor in i .

Grecilor; eă şi Grecii numai până atunci au foat mari şi puternici, pânâ-când au ascultat de înţelepţii lor.

Pittac zicea: Jntrebuinţeasd biiu tim pul/ “ Da, sS întrebuinţăm bine timpul, că după zisa Auglenşului; „ Timpul e ban V Aşa dară cine perde vremea, p^rde bani; cine perde bani e păgubaş. Şi câţi păgubaşi de aceştia nu se găsesc în lume! Câţi perdevară şi încurcâ- vreme nu sflnt pe pământ! Dar’ cei-ce perd timpul sflnt mai mari păgubaşi, decât cei-ce perd de pildă bani sau alte lucruri, pentru-că banii sau luerurile perdute, de multe-ori se mai pot afla, pe când timpul odată perdut, nn-'l mai afli în veci, că el nu stă pe loc, unde ’l-ai perdut, ci sboarâ ca fulgerul şi nu-’l mai poţi ajunge nici cu carul, nici cu armăsarcl.

Cine nu întrebuinţează bine timpul, nu poate da înainte cu nimica. Cu lip^a trăeşte şi în lipsă se prăpădeşte. Deci nici o zi se nu treacă, în care se nu facem ceva folositor noue sau altora. Im DaHu

(Va urma.)

Se crede, că focul a isbucnit din negrija lucrătorilor, sau a fost pus din rfisbuuare.

Cercetarea care s ’a pornit, n ’a putut afla încă nimic despre causa focului.

— DIN TRECUTUL NOSTRU. —

Radu Serban Basarab.După moartea lui Mihaiu-'Viteazul fa

ales de Domn de cătră boierii credincioşi lui Mihain, Radu Şerban Basarab, un nepot al lui Neagoe Basarab. El domni10 ani, având o domnie foarte turburată prin lupte neîncetate, ca şi cea a lui Mi- hsiu Viteazul. El sfi rfisbol cu Tarcii, apoi cu Ardelenii, Intrând, ca şi Mihaiu, de doufi-ori In Ardeal şi cu to a te -că nn a fost aşa de viteaz, ca Mihaiu, totuşi a eşit cu mari isbânzi In luptele sale.

La Început el avb sâ se lupte cu Simeon Movilă, care cuprinsese scaunul Munteniei pe când Mihaiu s6 lupta In Ardeal. El 11 învinse şi pacea mult do­rită si* statornici în ţeară. Aceasta însfi nu ţinii mult, din causă, câ Radu fu silit a sfi amesteca şi el în trebile ardelenilor.

Ungurii din Ardeal, după omorlrea lui Mihaiu, nu erau lndestuliţi ca ispră­vile şi cruzimile lui Basta şi se rfisculară împotriva lui, sub Moise Secheli. Basta cerii ajutorul lui Radu. Acesta Intră în Ardeal şi bătu cumplit pe Ardeleni aproape de Braşov, fiind uciB şi Secheli. în lupta aseasta Radu Ină prăzi bogato şi multe steaguri, din cari trimise 32 la Impfiratul Rudolf, care-’i trimise în schimb daruri scumpe şi-’l rccuno9tii de Domn al Mun­teniei.

După-ce Radu sfi Întoarse acasă, fu silit sfi dee piept cu cete de Tătari şi Turci, cari necontenit încâlcau ţeara, pră- dând şi jefuind în chip Îngrozitor. Radu sdrob\ In mai multe rlnduri cetele năvă­litoare, dar’ fiindcă ţeara se afla In o stare de plâns, ca sfi scape de năvălirile Turcilor, făcii pace cu ei, îndatorându-sfi a plăti haraciul (darea) obicinuită Sulta­nului.

în urma acesteia ţeara lncepii a se mai aşeza; locuitorii fugiţi se întoarseră earăşi la locuinţele lor şi Rada sfi îngriji de îmbunătăţirea stării lor.

Abia avii însfi pace şi linişte câţiva i ani, când o nouă furtună se ridică asupra lui din Ardeal. Aici ajunsese Domn Ga- vril Bâthori, un principe tiran şi crud.El fiind duşman al lui Radu Şerban, nă-. văii în ţeară şi alunga pe Radu, care In pripă nu sfi putîi găti de rfisboin, apoi pustii ţeara mai rfiu ca Turcii păgâni, zicând că el rfisbună moartea Ini Andreiu Bâthori şi Moise Secheli. Sultanul însfi îi porunci sfi ese din ţeară, şi puse domn pe Radu Mihnea.

Radu Şerban oprindu-se In Moldova, la oraşul Roman, îşi aducă oşti şi când

fu bine pregătit ca 8000 de oşteni merse de-adreptul la Târgovişte şi alunga pe M'huea, care fu părăsit de boieri şi de oşti. El fugi p?ste Dunăre la Tară Cuprinzându-’şi astfel scaunul domnesc, trecu în grabă In Ardeal şi bătîi pe Bi- thori, aproape de Braş>v, încât acesta scăpa cu fuga, deşi a avut cu mult mai mare oaste ca Radu. Pe când însfi el urmărea pe Bâth >ri, pierzând vremea prin Ardeal, Michma cu ajutor turcesc de nou cuprinse Târgoviştea şi aştepta p» Radu gata de luptă.

Radu auzind de aceasta trecu munţii şi sfi îndreptă *pre Moldova, ca sfi-’şi adune noue puteri,, dar’ lângă Băcău fu lovit de Tătari, şi mica sa oaste risipită. Aceasta s’a întâmplat în toamna anulai 1611.

Şerban s’a dus ta Polonia şi după aceea la Viena, unde Impfiratul ’l-a primit cu mure cinste. El a trăit aici cu oa­menii sei până la moarte, fără de a-’şi mai putâ dobândi domnia. A murit la 1620.

Radu Şerban Bisarab a avut o dom­nie plin* de fapte vitejeşti, fiind ua vred­nic urmaş ul lui Mihaiu El este un în­semnat voevod al Munteniei. în vremv* de pace a zidit mănăstirile Comana şi Cobia şi a regulat strîngerea birurilor, făcând catastih» ngulate , în cari fiecare Bat era trecut cu suma de dare, ce trebui* sfi dee visteriei ţerii.

DIN L U M E .Rftscotila (lin Cuba.

Pe insula Cuba (in A m erica), pe care o stăpâneşte Spania, a isbucnit deja clin M artie 1895 o c râncenă res- coal.i a locuitorilor băştinaşi, dornici a -’şi câştiga neatirnarea lor. Răscu- laţii au p u rta t cea mai crâncenă luptă, aşa încât Spania a trim is îm potriva lor rînd pe rînd 42 generali, 6 40 oficeri, 5900 soboficeri şi 160.000 soldaţi. Nu de m ult neînfricatul conducăto r al răs­culaţilor, . Macco, a căzut în tr’o luptă cu Spaniolii şi de atunci curagiul ace­sto ra a mai scăzut, ea r’ Spaniolii sau mai îm b ărb ă ta t

Totuşi lupta va mai dăinui mult, câci răsculaţii nu se p rea a ra tă la câmp deschis, ci atacă pe neaştep ta te şi în cete de abia ÎOOO— 2000 de oameni.

N u puţin îi încuragiază pe răscu­laţi m area ţeară am ericană num ită Sfa- tele-Unite, care pe ascuns le dă chiar şi aju toare băneşti.

Bulgaria.In 13 D ecem vrie s t n. s’a deschis

în Sofia, capitala Bulgariei, parlamen­tul (dieta) ţerii, num it «Sobrania». In vorb irea sa de deschidere principele F erd inand a a re ta t o neobicînuită dra­goste şi supunere faţă de Ţarul Rusiei,

Nr. 51 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 405

care îl chem ase şi p e el la în co ro n a re a sa. S e vede deci lăm urit, c ă dela o vreme în co ace oam enii co n d u c ă to ri ai Bulgariei, în frun te cu p rinc ipele , au Intrat c u to tu l în ape le Rusiei, ca re numai g â n d u ri c u ra te n ’a re faţă de această ţe rişoarâ .

S C R I S O R I .U n n o t a r v r e d n i c .

Mercurea, 15 Dec. 1696.

On. Domnule Redactor/

Luni, tn 8 Dec. c., cu prilegiul mergerii ia pensiune a mult iubitalai şi onoratului domn i;hr Ioan Măcelar, In fruntaşa comună Apoldul- k-jjs, capul preturei cercului Mercurea dl prirapretor Mang*?sius, a arangiat tn Mercurea s: banchet oficios tn cinstea numitulului domn Ktar.

Aceasta e de însemnat, că dl primpretor10 spirţinu naţiunii noastre române, dar’

să vede, câ a zis cu sf.lnta scriptură: ,D»;i ce este a Iui Dumnezeu lai Dumnezeu ee... Ce este al omului, omului * Aceasta fcîcîicda o şi faţă do d-sa, trebue sfi mărturisim, d dlnsul este do toţi stimat şi iubit şi ocea- sts din causa purcederii corecte In toate lu­cirile «ale. Nu are purcedere de paşă tur­ce. ̂ precum foarte dese plângeri auzim din tlte p irţi; ci dlasul o un adevărat binevoitor ctoror de o potrivă.

Daţi-’mi voe acum, dlo Rcdactor, să zic i :m vorbe şi despro dl notar Ioan Măcelar, irVâtoritul zilei.

Dlnsul a purtat greaua diregătorie de «vir vreme do 43 do ani, fără Întrerupere iiir.ame: cei din urmă 18 ani In comuna ApMol-do-joB, ear’ ceiilalţi ca notar ccrcual U Pacoviţa.

Ad In Apold ’şi-a dus mai departe Iu- cvti aa, In tr’un mod vrednic de urmat, tn cm-re priveşte dircg5toria sa, şi colegilor Bei t fon ca pildă, deşi cel mai înaintat tn Ttrstă.

Afară de diregfitorie a stăruit a se face fcrcri pentru binelo tuturora, precum: casă «zonala, şcoale, reuniune de agricultură şi i'ie'e.

Pe lângă acestea el a ştiut şi ştie a preţul ti ajuta naţiuiua sa, nu numai cu gura, ci » faptă.

Banchetul, ce s’a dat tn onoarea sa, a foarte frumos şi tn mod sărbătoresc,

l.fcd parte la el toţi notarii şi primarii din ttiucele cercului Mercurii, apoi mai mulţi frieteni şi cunoscuţi ai sărbătoritului, precum: fr-anul Dr. V. Mihu, medic cerc. In Poiana; fentele Orăştean şi Lazar din Apoldnl-de-jos; te u l Vraciu, înv. tn Poiana; Ilie Ciuruga, fc*. ta ApolJul-de-jos; tata Ivan, notar In Gura-

etc.

La masă s’au rostit mai multe vorbiri, fctre cari pomenesc pe cea a dlui primpretor &rşesiu8, arătând cinBtea sărbătoritului notar fi sfătuind pe cei tineri se ţintească totdeauna ^ lamele cel bun, precum bătrânul a ţin tit

Asemenea frumoase vorbe ’i-B’au spuB11 din partea dlui Dr. Mihu, In o vorbire mi- îttcată.

Petrecerea a ţinut până târziu cu vorbiri, ^uîece naţionale şi veselie. Adrv.

0 ş e o a l ă b u n ă .Temp&haza — Sas-Uifalăn, Dec. 1896.

Onorată Redacţiune!Toţi Iiomânii de sub oblăduirea ungu­

rească au mari necazuri, dar’ nouă, Româ­nilor din giurul Aiudului ni-se par cu mult mai mari, pentru-că sftntem aproape de cui­bul şovinismului maghiar. Şi mult ne amărese zilele — oare până-când?

Mult se opintesc duşmanii neamului ro- mânrse să ne răpească limba, %dat> morţi mimai o dăma. Comunele Tempăfmza şi Sas- Uifaldn pot zice, că gflet mai o comună, având o biserică, o şcoală şi nici ceva depăr­tare de loc nu e Intre ele. Primari (juzi) comunali avem doi şi comunele se ţin de două notariate (Împărţire ungurească).

Fiind şcoala noastră tn auii trecuţi In o stare vrednică de milă, din causa vechei clă­diri, stăpânirea ungurească folosindu-se de prilegiul binevenit, a întemeiat tn S. Uifalău o ş:oilă de stat. Deşi atunci s’a zis, că Ro­mânii nu trebue se plătească nimic la acea şcoală, totuşi plătim cu toţii câte 5 cr. după florin.

Acum tnsă s’au luat măsuri, ca să Bcă- pâm de acel arunc nedrept.

După-ce s’a fă<*ut şcoala, cu diferite lin­guşiri, aşa cu câte o pălărie de paie, cu câteo năframă au atras pe pruncii câtorva Ro­mâni a’abi de âogor la şcoala cea de stat.

Acum tntreb eu pe oamenii aceia: în­tunecaţilor, co vă învaţi copiii voştri la şcoala ungurească? Cunoaşte-vor acel prunci mici po Dumnezeu? Cunoaşte-vor sfânta biserică, casa lui Dumnezeu? Facese-vor creştini buni? B i! ba! şi ear’ zic ba, pentru-că pe copiii voştri li Învaţă In o limbă po care ei nu o cunosc.

Ne este Insă mângâiere, că aceştia sQnt cei mai ncmernici In comună. Românii buni s’au pus pe lucru şi 'şi-au ridicat o lumină, caro ne luminează mintea şi inimi şi aceasta e şcoala românească gr.-cat., făcută din 8U-

| doarta mult cercatului popor român.Zidirea şcoalei romaneşti s’a început

prin luna lui Septemvrie a. c. şi lucrarea a , j ţinut până ta Nootnvrie a. c., când fi’a dat i gata. Şi acum cu bucurie vedem zi de zi j 70—80 mkdiţe mergând în fulniea zidire, j Şcoala, pe care au zidit-o Tâmpâzenii şi Ui- j fâlenii pot zice cu drept cuvânt, că e de o adevărată mândrie naţională.

Şi cui avem de a mulţumi aceasta? Ia locul ântâiu bravilor poporeni din amândouă comunele, cari n’au cruţat nimic pentru a-’şi vedă zidită casa învăţăturii româneşti.

După aceea bravilor curatori bisericeşti, Ioan Radu, apostolul uifilenilor, care ca ste­jarul puternic sta tn contra furtunii, fără a se iDspăimânta. El e părintele episcopului de Lugoj. Mult a făcut pentru şcoală şi Augustin Bucur, curator bisericesc In Tâmpă-

, hâzi, care zi şi noapte a priveghiat lucrarea.îu -ă odată şi pe calea aceasta li-se

aduce mulţumită tu turor acelora, cari au aju­ta t cu fapta şi cu cuvântul.

L u m in ă to r u l p o p o r u lu i .

C R O N IC Ă .C om pas ro m â n esc . Acesta este

titlul unei cărţi care ne face cunoscute băncile noastre, starea lor, sporul ce-’l fac şi numele persoanelor, cari Ie cânnuesc. „Compasul ro­mânesc* îl face dl Petra Petrescu, eassar şi adjunct-dirigent Ia filiala „Albinei2 în Braşov

şi-’l tipăreşte „Albina" pe cheltueala sa. El ese de patru ani în fiecare an odată, dând seama despre starea băncilor din acel an. Acum de curând a eşiţ al IV-lea compas (îndreptă­tor), cu datele de pe anul 1895. Din el ve­dem, că tn 1895 au fost 52 de bănci române şi una este să se întemeieze de nou, anume în Zlatna. Averea tuturor băncilor noastre se urră Ia 21 milioane de florini, ear’ câştigai a fost peste 448 mii fl.: din acesta s’au dat22 mii pentru scopuri de binefaceri şi cul­turale, şcoale, biserici ş. a: Ar fi de dorit, să se întemeieze şi prin comune bănci mici, ţerăneşti, din care să se ajutore ţeranii noştri Ia lipsa cu împrumuturi mici şi ca carnete mici. Fruntaşii de prin safe ar trebui să se pună pe lucru în privinţa aceasta. ;

Cartea „Compasul românesc* a domnu­lui Petra-Petreseu e o carte bună, pe care o recomandăm fruntaşilor noştri. Preţul 75 cr.

. . . *A fa ce i'ea c o ru lu i d in B ozo v ic iu .

Cu privire la cele publicate tn nr. 47 al „Foii Pop*, despre corul din Bîzoviciu, dl Invătător Dxniil Verendean ne trimite O; scrisoare dia care dăm următoarea dezvinovăţire: Coriştii,- sub conducerea dlui Richard. Cvaciac, încă dela începutul anului trecat, totdeauna s’aa adunat în sala de Învăţământ a fetiţelor, fără de a fi opriţi din partea respectivei Învăţătoare, cu atât mai puţin din partea moa, care însumi am dorit Înfiinţarea uuui cor vocal bisericesc; dovada este, că dl prot. Andreiu. Ghidiu când era la Ora viţa la stăruinţa mea a trimis la adreBa mea notele corului vocal bisericesc. Apoi din protocolal comitetului parochial Încă se poate dovedi, că eu în mai multe rlnduri, ca membru In şedinţa comitetului parochial am propus: ca să bo compună statutele pentru Înfiinţarea corului vocal bisericesc şi aă se trimită auto­rităţilor compotente spre aprobare, la care în­sumi ca fandator am promis o sumuliţă în bani corăspunzătoare. Mai departe eu am în­demnat pe 3 corişti Ia urmarea călei începute, cari nu mai voiau a lua. parte la învăţarea cântărilor.

Ce se ţine de tm pregiunrea,că tnvăţătoirea care se află la şcoaia comunală de fetiţe Irt- tr’adevăr acum de curând a încuiat sara uşile dela ambitul şi uşa şcoalei, şi n’a voit a le mai deschide, pentru-ca corul eă poată învăţa, despre aceasta resprectiva învăţătoare binevo- ească a lămnrl şi a arăta persoana ori causa, care a îndemnat-o de a na m ii lăsa coriştii In şcoală.

*Proces d e presă. Preotul Iosif Mar-

tincsek din comuna Lopej, (comit. Zolyom) & publicat tn Krestydn, foaia slovacă a partidu­lui poporal, un articol, pentru care procura­tura ’i-a fâcut proces de aţtţare la ură îm-' potriva naţionalităţii şi a legii religioase şi de vătămare a cinstei. Pertractarea s’a ţinut zi­lele trecute, înaintea curţii cu juraţi din Bu­dapesta. Juraţii, cărora li-s’au pus nu mai puţin de 40 de întrebări, au 8flat pe Martincsek vinovat numai de aţiţare împotriva naţiona­lităţii. în urmare tribunalul ’l-a osândit la

3 sile Umniţă de stat şi ioo fl. amendă.* ' '

„Cântecele p a r t id u lu i p o p o ra l Nu de mult a eşit de sub tipar sub numirea aceasta o carte de poesii slovăceşti, în cari se atacă „liberalismul* stăpânirii şi mai ales căsătoria civilă. Procuratura din Budapesta a ridicat acusă împotriva preoţilor rom.-cat. Ştefan Pasca şi Francisc Bleszkăny, ca tipă- ritori ai cărţii şi împotriva cismarului Anton Mayer, ca scriitor şi în parte adunător al

Pag 406 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 51

poesiilor. La pertractarea ţintită săptămâna trecută, înaintea curţii cu juraţi din Budapesta, toţi acusaţii au fost scoşi de sub aeusă.

*l o n d u l ta x e lo r m il i ta r e , pe cari

le cere seutirca de miliţie, s’a ridicat de 25 de ani încoace, de când a Intrat în lega, la sume foarte mari. Starea fondului austriac a fost în 1882 de 1,100.000 fl., ear’ la începutul anului 1896 s’a urcat, la 19,320.000 fl. Sta­rea fondului honvezesc a fost în 1881 numai de 762,000 fl., ear’ la începutul anului 1896 s’a urcat la 25.673.000 fl. Ambele fonduri dau deci la olaltă aproape 35 de milioane fl. — . Menirea acestui fond uriaş, e a susţină în C88 de răsboiu, văduvele şi orfanii militarilor.

*P etrecere ca scop d e b in e fa cere .

Harnicii plugari din Toplifa-rotnând, fac a doua zi de Crăciun o petrecere, a cărei venit curat 11 dau pe seama bisericii. Invitarea e următoarea: Invitare la petrecerea plugarilor români, ce 86 va ţină In 26 Dec. s. v, a doua zi de Crăciun, în sala .Hotel Speranţa*. Veni­tul curat este destinat în favorul bisericii ro­mâne gr.-or. din Topliţa-română. Preţul In­trării : de persoană 60 cr. — de familie 1 fl 20 cr. Pentru comitet: George Popescu, p-eşedinte. George Maier, cassar. Ioan Mazăre, vicepreşe­dinte. Valeriu Trif, controlor. Membri In co­mitet: Lauri an Maier, Nicolae Moldovan, Petra Maier, George Mazăre, Alexandru Cristea, Zaharie Duşa, Stelan Teglari. Dăruiri mari- nimoase se primesc ru mulţumită şi pentru ele so va mulţumi In ziare. începutul la 7 oare seara.

*Boală prim ejd ioasă . In comuna

Dozmăt, lângă Sombathely, gondannii an ares­tat zilele trecute o fetiţă do 13 ani, care — tnfcrind de-o boală primejdioasă — aprinde*» • de-arîndul caso, grajduri, şuri etc., şi mai alea po^cele alo rudeniilor sau binefăcătorilor ei. Catarioa Horrâth — aşa se chaamă netericita— a B6vlrşit din 9 Iunie încoace 14 aprinderi cari au mistuit 17 case ţ i 40 zid iri mai mici pricinuind o daună pt»te 400.000 fl. Fetita a mărturisit plângOod Înaintea locotenentului de gendarmi, că boala 81 prirmjdioa«â a In- demnat-o la aprinderi.

♦Foamete in Jtulia. Pe lângă ciumă

asupra Indie» a tăbărlt şi foametea. In cer­cul Basseni locuitorii cer ameninţători scăde­rea preţului bucatelor. în 13 Decemvrie un stringător de dare a fost ameninţat cu bâtele. Poliţia a puşcat în mulţime. Doi oameni au rămas morţi pe loc, mulţi răniţi. Dintre lo­cuitorii băştinaşi mulţi părăsesc ţeara.

»B a n i i cei n o i. în ministerui de

finanţe s’a statorit deja câţi bani noi sS se bată anul viitor. în Şemniţse vor bate 770.000 bucăţi de 20 coroane, 200,000 bucăţi de 10 cocoane în aur, 50 milioane bucăţi de brons de 2 fileri şi 5 milioane de 1 filer. Suma întreagă a acestor bani face 9,225.000 fl. Baterea de coroane de argint încetează deo­camdată. De altmintrelea oamenii nu 8e uită cum sânt banii, ci mai bine câ câţi sflnt şi totdeauna se doresc mai tare vechile coroane can sflnt, decât cele noue cari vor fi.

*D o i cop ii în ă d u ş i ţ i d e f u m . Din

Bucum-Poem ni-se scrie: în comuna Bacium- Poeni, bâieşul Burduf Simion fiind lucrător ziuaş la baia de aur Boteş, muierea dînsului ase­menea era dusă de acasă mai în toate zilele, mergend la pădure după lemne. Aşa s’a în­tâmplat şi In ziua de 4 Decemvrie. Avesd

2 corii, un ficior de 4 ani, şi o feţişoară de2 ani, mamă-sa ’i-a culcat până vine cu lem­nele, Inse pe lângă cuptor a aşezat lemne ca se se nşte; lemnele înferbinţfindu-se', au luat foc şi casa s’a umplut de fum. Copilaşii dormind s’au năduşit şi s’au aflat morţi. Fă- cSndu-să arătare Ia judecătorie, abia In 8 Decemvrie a eşit judele la cercetare dimpreună cu 2 doftori. Sa vorbeşte, că biata lor msmă poate se va şi pedepsi pentru negrije.

Comunicut de Moise Traţa .*

H o ţie în B u d a p e s ta . Rar se mai găseşte ţeară, In care să se fure atât de mult ca la noi şi mai ales ca în jidovita Budapesta, unde hoţiile şi înşelătoriile sflnt lucruri de toate zilele. Aşa în zilele trecute ’şi-a perdut urma Anton Dietrisch, secretarul din Buda->pesta al direcţiunii care îngrijeşte de averile ce Ie au In Ungaria căile ferate austro-ungare. în epistola lăsată în urmă cătră cei doi directori ai institutului, secretarul mărturiseşte, că din anul 1884 a furat 4.0 de m ii fl. Curios, că Dietrisch era privit ca funcţionar deştept, cin­stit şi harnic. O zi înainte de fugă hoţul a mai pus la buzunar 2000 fl. — ca nbani de drum*.

•E a rd n i g e n d a r m ii . Din Boi (a ni-se

serie, că earăşi a fost chinuit şi bâtut un Român din partea gendarmilor dela R u-Vb- dului, ca so stoircă dela el o mărturisim cu sila, că ar fi vinovat do o faptă, do c.«re nu e vinovat. Uomllnul so chiamă Ioan Poenar.I , ’un muncitor, cu locuinţa In cătunul Paltcn, ţiitor de Iltu-Vadului. Numitul a fost nrătat de neşto jvzmaşi, că ar fi furAt peşti din o corfă dc pe malul rtului. Faptul însă nu o adevărat^câcl Poenar are martor pu un soţ al seu, po Iacob Leu, cA a trecut dimpreună cu ac*?MA p»< Iflng.i peşti, fără n să atinge do ei. rAcesSPi’Inăă nu a Impedccat po gendarmi, d-,1 a-'l ba/e, fAchidu-'l velccd, ca să recunoască fiptul. CAnrl a fost bâtut a văzut şi Leu, carc a fost citat la gendurmi, ca martor.

Poenar s'a du« la doftorul din Tâlmaciu, caro ’l-a visitat dar’ auzind că a fo st bătut de gendarmi, n'a voit sl-'i dee „viium reper- tum* l Aceah-ta-’i o nouă nedreptate şi volnit ie.

Când oare se va puno capăt barbariei gendarmereşti!

C io b a n u l C â r ţa n , reîntors din călă­toriile sale prin Româoia ni-se plânge, că In lipsa să ,doi oameni îmbrăcaţi ra gendarmi şi cu puşti*, ’i-au luat toato cărţite de acasă „fără ştirea as, ba chiar şi fără ştirea legii*.— Se teme stăpânirea de C â r t a n cum n’ai crede!

♦In v i ta r e . Tinerii argăsitori romani

din Lugoj, arangiază în sala hotelului „Concor­dia11, Joi, In 7 Ianuarie 1897 st. n. (26 Dec. 1896) o petrecere de joc, Ia care Invită cu toată onoarea. Venitul curat e menit pentru steagul argăsitorilor gr.-orient. bisericii din Lugoj. Preţul de îutrare: de persoană 1 co­roană, de familie 2 coroane 40 bani. înce­putul la V18 ore seara.

*D a r p e n tr u b iserică . Din llteu (co­

mitatul Arad) ni-se scrie, că răposatul fruntaş Nicolae V ng, pe când era în vieaţă a cum­părat pc seama sfintei biserici de acolo un candelabru în preţ de 50 fl., ear' la moarte a testat pe seama acestei biserici suma de 115 fl., care s’a depus spre fructificare Ia banca „ Victoria* din Arad.

_ _ _ _ _ R Î S .Ţiganul flocăit.

Un ţigan mergea pe drum călare, în spinare c'o căldare şi a început ţi­ganul a să face domn, ba striga că ele Alexandru Machedon împăratul şi roafa de sub el e Duci pal, ba în urmă ziv. cd-’i Dumnezeu.

Un cioban auzind vorbele astea, sf apropie de o cruce de lemn, ce era lângă drum, să face orb şi grăeşte cătră Ţ'un:

— Auzi Doamne, fă bine şi mi lui să mă frec la ochi cu părul d-tale, ca i> mă vindec de orbie...

Ţiganul vesel, că a aflat un prosi. care crede în vorbele. lui, să pleacă cu capul la cioban; atunci ciobanul i?i în­făşură bine mânile în păr, îl trage jos de pe cal şi îi dă o sfântă bătaie, bătaia „orbului“ din poveste. După-ce să osteneşte, îl face scăpat; Ţiganul o ia la fugă şi să întâlneşte cu un Român, ccrt viergea spre locul cu crucea. Ţiganul vi strigă:

înapoi, Româniră,Că la c/ilea cotită 1'Ute-o oarbă pitită 'Lângă un lemn uscat,Al dracului cin’ ’l-a ’nplântat.Xu ştiu o'irhă-’i, ori să face,Dar' dc păr cum te mai trage... De-’ţi face părul prrpale Şi trvpşorul rotogoale...

Comunicat do George. Co*tc*i.

POSTA R E D A C Ţ IE IAl. R. In Aiud. I)o »ici ’ţi-»’a trimi» rrgnîiî 6 u

Întreabă la postă unu la «pistolar.- ; <■ .- - •Qriniţerul in şiml. S. Corespondentul tnci s h

*cris presupunerile, co ni lo împărtăşeşti d-ta, dar’ ţ-Ui nu >e «dererrse, nu Io publicăm, I)c altcum m:i}ţi=3i b’cric-’ne, rftnd «o xa şti cer» sigur,

I. Mlh. S. In Sebeşul-sîs. Pontni a?trecrat ctc. cero un „catalog do preţuri" de!»Rifger, fabricant do maşini tn Sibiiu. Arc ţi caM!:*rr romaneşti. Do altcum din Sebeş poţi reni in prrM ii sfi-’ţi alrxi, cc-’ţi trebue. Taxa trenului »e face C'~,i greutate, o poţi şt) la garl, prcctim şi taina.

I. M. In Lupoaia. • Pentru obiecte scrie U bolta: Krixzta Ai tArs*, Budapeita I. IJprt-

I. Sl. a. Coimii In I. m. „l/egca caxznrXl" * eşit In tipar la noi, preţul 45 cr. ro porto. T r te i priml-o.

V. D. In Mogoş. Piţulo techi de 20 cr. » schimbi cas» ccntrală din Peata, p in i la 31. Dec. a - Cum? lntrcabi Ia o perceptorio do stat, dar fr ib fp i-

Abonent Nr. a î37 (L O In Bpr.) Abia arsr am g&sit poesia: „Ce 6 adrocatul azi?** printre =arr- icripto rochi, regretim InsS că nu o putem pcKka- scrio-ne altceva.

S. Cost. econom !n Mogoş. Causa numai un adrocat o poate descurca; ia f ir i un adrocat. D aci lucrul stă cum scrii, plra se ciştiga.

Gav. Florian In Lug. (Iclod) Foarte de l i s i £ lucru, că rreai sfi deshizi bolti; sSfii numai ca cr> şi cruţare. Cum s5 Începi? afli îndrumare buni ta _CV lindarul Poporului" dela noi pe 1897 (preţul 25 cz. pag. 112. CumpSri-’l. — Aici este societatea -C«n- cordia“, căreia s6-’i scrii, sS areţi starea pirirţT.cr k cartea funduară şi poate că stând ei buni, vei marfă şi In credinţă. La lucru numai.

Un abonent In A. I. Fapta ce ai fic=t-o. e faptă nrită; noi r ’am spus să vă feriţi de lucrcn ce aceste, acum vezi urmările, noi nu putem se- ţi «i*3 nici un sfat.

Abonent Nr. 4846. Aici nu se află, ce ca=V; scrie In Budapesta, la bolta de lucruri bisericeşti Kr-sn» es târsa, Lipot u. şi cere un catalog; la bolta acess* afli cum iţi plac. — La a dona întrebare în nrxJ

Pentru redacţie şi editură responsabil: Ioan Moranc.P ro p rie ta r: P en tru „Tipografia" societate

acţiun i: V. H. D ressn an d t

LOTERIE.Tragerea din 19 Decemvrie n.

Budapesta: 72 13 66 58Tragere» din 23 Decemvrie ,n.

Sibiiu: 41 62 61 11

Nr. 51 f o a i a p o p o r u l u i Pag. 407

46

86

limita din septemâna Yiitoare dnpă căi. yechln.luni, 16 D ecem vrie : Aita-mare, Mezo-Vâros. jliercitri, 18 D ecem vrie: Gioagiul-de-jos.

2 0 D ecem vrie: Baţon.S&mbătă, 21 D ecem vrie: Apoldul-mie, Egerhat

(Argiehat), Ciucia, Macfalău, Mociu, OIpret, Şintereag_

Câlindarul s5pt6mânil0 ele Cilindarul Yechiu ! Călind, nou | Soarele

Dum. a 31-a d. Roi., gl. 6, sft. 9. | rfis. ap.

Ita. 15 Muc. Elefterie 27IoanEvan. 7 57 4 3'jfii 16 Pror. Agea 28 Pruncii nT. 756 4 4iu$ 17 Pror. Dlniil 29 Toma Ep. 7 65 4 5im. 18 Mue. Sebastian 30 David 7 54 4 6J» 19 Muc. Bonifacie 31 Siltester 7 54 4 6Tberi 20 Mnc. Ignatle j 1 Ian. 18D7 7 53 4 7toi- 21 S. Mucen. Iu liana! 2 Macariu 7 63 4 7

ct/r-

-&srJţ> sy//,. m & tstZ /sx /s JszrzcsZ,.

<*d-6 % <fo -cfortst'/dr.

M12395] 1 3 -2 0

U „Tipografia", societate pe nctiuni tn Sibiiu ic i de vGnzaro opul pram lat şi publicat de >d»ţiunea transilvană pentru literatura ro- *&i ţi cultura poporului român*

POVEŞTI DIN POPORn d u n n t o do

Ioan Pop-Retegeanul.ta« op, care se extinde pe 216 pagine, cu- ?nu<nd celo mni frumoaso poveşti şi la urmă •uiemn&re a provincialismrlnr, oostă numai

60 cr. piua 10 cr. porto.

La „Tipografia", societate po acţiuni ln wj se află do vfinzaro cu proţ foarte scăzut:

Părţi alesed in

istoria Transilvaniei"P« 200 de ani din u rnă (3 volume mari)

d e

G eorge ISarlţin.^ titreagi costi acum numai fi. 6.50 broj., leg. fi. 8.60

Se vinde însă şi câte un volum şi costă ^1. (775 pagine) broş. fl.,2.50, leg. fl. 3.50.

Cuprinsul: Dupâ Introducere şi câteva bi'grafice cuprinde un lung şir de tn-

'4 i r i dintre anii 1683 până In preajma zi- ■* din 1848 (resmiriţ*) şi

un adaus cu 44 documente. " V I"Ui. (800 pagine) broş. fl. 2.—, leg. fl. 3.—.

Cupnnsul: lucrurile şi întâmplările mari l «iii 1848 până la 1860 şi

un adaus cu 35 documente. - V I lL W- (625 pagine) broş. fl. 2.—, leg. fl. 3.—.

ti 9u?nnsut\ întâmplări dintre anii 1860 la 1883 şi apoi un lung şir de lupte ce ş1 naţionale româneşti purtate cu mari

şi cu mult curagiu şi

cu adaus de 95 doiumente.

I

!

f f l S i l f innmai veritabilele oroloage de buzunar helveţiene, tn frumoase cutii de mckel. acoperite; ombla 36 ore, pe U ngi cinstită garanţie de 3 ani;

s e a f lă la [1958] 19—20

I U U V S R 6 S , .^ orologier, ̂optic şi proprietar de cel mai mare deposit de* oroloage, giuvaere, mărfuri de au r şi argint.^ Edificiul „Transilvaniei44. S ib iiu . Strada Cisnădiei nr. 3.

xxxxmxxxxxxxxxxxnxxxxxxxxxxxxxxx^ O c a s i e d e e u m p e r a t . j jX Numai pentrn scurt timp. XX In urma abundenţii depositului meu de mărfuri, en ofer prea stimaţilor M K mei muşterii ̂ de azi ln;olo X

x o scădere de 10°|o cassa-sconto *ş ţ din preţurile irnle, cât se poate de ieftin Ptatorite, la toate articolele, afară H ş ţ de rude de fer dm Cudgir şi de tinichea neagrA, precnm şi vase S X de cuhiift, tacâm uri, bricegc, patine, to t felul de unelte, fere- § Şg cilii de zidiri şi de mobile, cuie de drot şi şuruburi, colori de 2 ş ţ oleu, osii »tc. ' . . g

VGnzare de burdufuri de vin, de placi de gumi şi de articoli H J ţ tecbnici, p c p r e ţ u r i l e o r i g r i i i a l © a l© f a b r i c i i . Sy Nădăjduind o mare fncuragiare, semnez 5

[3obg] l- s ■ V i o t 6 r D a l i i n t e n , Xy ţ :hVgnţCtor de ferărie în A lba-Iulia. Piaţa mare. 5

X X X X X X X X n X X X n X X X X X X X X X X X X X X i i X X X X X

„Biblioteca pentru toţi“sub direcţia domnului Dumitru Stăncescu.

Nr. 1. Andersrn, Psvefti alese.n 2. S. l' l. Marian, Păşirile nsjjtrr, ■n 3. Mihail ZarafirC3CU, CiHtrce ti plângeri, I.„ 4—6. JIcrbcrt .Spcnccr, Despre educaţie.„ C. A. Vlâhuţi, Icoane fterţe.„ 7. Carmen iSvIra, De prin ve-tcuri, I.n 8 . Michelct, România, Roma, Pisa, etc.■ 9. IyCO lîschclin, Castelul Pelef.„ 10. T. Maiorescu, Novele ti Schiţe.„ 11. Andri1 Thcuriet, Din tinerele, ctc., novele.B 12. M. Demctresca, Navete„ 13. Duiliu Zamârc«cu, Novele renane.„ 14. Wilkins, Anticitatea rvmanJ,„ 15. Gr. M. Alexandrescu, PrmJ fi poeţii.„ 16. Anton I’ann, Povettta vorbii, L„ 17. Doamna Colomb, Tttorioare.„ 18. Dumitru Tcleor, Schiţe umorittite.„ 19. Alfred de Musset, La ce viseati feielt.„ 20. liolintineana D., Legende uiorice.„ 21. Gcncvraye, Omira, roman.„ 22. Maietre Xavier, tiiUtoria Impreg. odăii meU.

23. )* 24 / Popov.-Iiinăţeanu, Din vieaţa mtttriaşilor.n 25. Anton Pann, Povestea vorhii, II.„ 26. Biografiile oamenilor celebri.- 27. Mahaffv, Antuitatea greacă.

28.29.30.31.32.33.34.35.36.37.38.39.40.41.42.

Creangi, Opere complete.

Ionescn-Gion, hterice.Dumitru Stincesco, La gura tobei.P evcfti de Crăciun.Badu D. Rosetti, Pro s i ţ i epigrame. Goethe, lVcrther, roman.Anton Pann, Povestea vorbii, EH. (nltim). Carmen Sylva, De p rin veacuri, U. (ultim). Hniley, N oţiun i asupra ştiinţelor. Depirăţeanu, D oruri ţ i amoruri, I.

Nr. 43. . -14. „ 45.• 40. . <7.- 48.- 49. « 50. . 51. . 52. ■ 53. „ 54. fi 55. „ 56. n 57.. 58. u 69.. 60. , 61. fi 62. „ 63.» 64.» 65.„ 66.. 67., 68.* 69.„ 70.„ 71.„ 72.>i <3— ii 75.» '6- „ 78.„ 79.„ 80.„ 81.„ 82.„ 83. n 84.

J Adamcacu, Modele de discursuri romine.

Deplrăţeanu, D oruri f i amoruri II. (ultim). Dr. Urechii, D u/m anii noştri.M. Zamfircscu, Cântece f i plângeri, II. (nit.)| Adamesca, Modele de d ite u n u ri străine.

I’ecaut ţi Baode, Convorbiri despre artă, I. A. Vl&huţi, D in goana vieţii, I.Franţoia Copdc, Prietene, roman.AV ildenbruch, Doi Trandafiri,Hoarde, Patriotul.IUdu I). Rosetti, D in inimă,I’ecaat şi Baude, Convorbiridpr. artă, IL (uit.) A. Vlihuţi, D in goana vieţii, II.Caragiale, Schiţe u/oart.A. VlihuţA, D in goana vieţii, IIL (ultim). Aliatele Pr^rost, Manon Lescaut, roman, I. D. R. Rosetti (Max.) TrotoarulBucure/ţiului. Tennyson, Enoch Arden, poemi.D. C. Ollanesca (Ascanio), Satire,Costin, Spre primăvară.PrdfOSt, Manon Lescaut, voi. IL

» n tt n U t. (ultim).M inunile universului, voi. I.

tt ti tt »» ii i» IU*

P. Dulfu, Legenda Ţiganilor.Const. Stincescu, Ce este frum seţa . Buioiann, Egiptul.

-74. A Vlăhuţi, Dan, partea I. ,A. Sihleana, Arm onii Intime.

-77. A. Vlăhuţi, Dan, partea II. şi ultima. Augier & Sandeaa, Ginerile lu i Poirier.A. Pann, Nastratin Hogea.

Filimon, Ciocoii vechi f i noi, roman.

ni

Cele mai multe din aceste volume sunt frumos ilustrate şi cuprind portretele auto­rilor lor, şi va costa un nr. 16 cr.

De venzare la

Librăria „TIPOGRAFIA", societate pe acţiuni in Sibiin.

Pag. 408 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 51

CAROL F. JICKELI, SIBIIU,[2827] 3— recomandă: ...

maşina de măcinat carneagalvanisată argintiu.

Consta numai 1 din dou8 părţi,

părţile de întregire nu

sunt trebuincioase.

Părţile tăietoare se ascut de sine la întrebuinţare.

. Yînele se prelucrâ' to t aşa de mferunt ca carnea şi fâră osteneală m are. Curăţirea maşinii urmează cu totul de sine, prin aruncarea unei bucăţi de pâne în lâuntru.

S e cn p £ t& I n p n t r t i m ă r i m i :Nr. 2 4 6 8

macini pro minutâ 1/ l 1 2 3 chilograme.

. Preţul fl. 3.40 460 5.60 7*90

I»n. „ T lp o g r n fli» “ , Hoclrtutu pe luţitin l in S lb t lu , a npArut şi st* nllA do vrnr./iro:

„CĂLINDARUL POPORULUI 4pe a n u l 1N07.

P rrţu l 2 0 c r . , — cil trim lt^rm po pontA & t e r .

Tipografia", noo. po acţ. în Sibiiu.

Călindarul

M l ILUSTRATE"o unicul In privinţa conţinutului seu interesant şi frumos. Chiar acelora, cari nu obiclnuesc Întrebuinţarea căliii- darelor, IncA le esto folositor pentru bogatul seu cuprins dc anecdote, pentru partea umoristică, precum şi pentru povestirile şi novelele sale I’o Iflngil aceasta ronţinc

S r 121 de ilustraţii 3 Scare-’i alcătuesc o adeverată podoab/î. Intre altele găsim familia regala, toţi miniştrii, Kleva. Delavraucea, Speranţa şi p 'ţi 30 scriitori, ale căror opere ocup\ un loc de frunte în literatura romflnă.

Preţul acestui călindar est» numai 70 cr. Ediţia simph 45 cr Se vinde cu acelaşi pr*ţ la toţi librarii In Sibiiu Ia Librăria „Tipografiei, societate pe acţiuni, precum şi la editorul Ig. Hertz, Bucureşti.

/ V̂>,Y,vvv>rorrvyvS,v>nrvvvvvrvY Vwyyv

/OOOOCOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX>a

§ Lanţul de oţel patentat „Goeppinger“ xcu zale fără fertură (neforostuite) X

este conform constatării oficiale de 2— 2 1/ 2-ori mai tare decât lanţurile 0 celelalte (cu zale forostuite), şi poate sfi se întrebuinţeze cu dep lin i sigu- $ ran ţă cu câţiva num**ri mai subţire, decura e posibil aceasta la lanţuri Q forostuite; prin aceasta se ajuDg^. la o considerabila uşurare de greut.ite. ^

y ţ Deoi lanţul de oţel patentat este lanţul oel mai ieftin. ^ w L aoţul acesta este fâcut în diferite feluri şi spre diferite s c o p u r i ; V

află îu deposit la - V

[282G] 2—26 ■ Carol F. Jickeli, Sibiiu. /jXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXOOOOCC

L U D O V IC ETTBB,Sibiiu, strada Urezului nr. 9.

Mare sortiment şl singurul representant pentru primele

fabricate

i

[tfl)33J 1-10Firmă întemeiată 1* 1855.

<lin ţx'îirj'i, <lin slr ilin A ta te .T on te îm b u n i i tâ ţ i r i le m o d o rn e .

Mare deposit de părţi singuratice necesare.Atolier do roparatură

, „ L a s a i s o n ! “(,p a 111.11 r x t l l i f S 7 7

• ' K’ar.inţ.i.

Ilirido de tot soiul din cele mai solide şi mai uşurele, pc lângă preţurile mai moderate de fabrică.

I,Uu

I I IIa „Tipografia", sociotato po acţiuni din

Sibiiu s>- afin vf-nznru

T A B L O U L

CDHDAMHAŢILOR P0UT1CIP E N T R U C A U S A R O M Â N Ă .

P r e ţ u l 2 II.

La „7 'ipo f/ro fia* , sociotate pc » • tn Sib iiu - se alia do venzare:

H

T A B L O U LCONFERENŢEI NAŢIONALE

In măr me 3 3 x 5 0 cin.Cu preţul de fl. l.G O , ear’ cu trimitere*

postă tl. 1 .7 0 .

La „Tipografia", societate pe acţiuni In Sibiiu, te afla de venzare:

Cea mai nouă

G a rte d e b u c a teb n c & t ă r i e i

române, franceze, germane şi maghiarecuprinzend reţetele cele mai bune pentru a pregăti în modul cel mai potrivit ori-ce fel de

bucate, delicatese sau beuturi gustoase.Se vinde cu preţ scăzut (dela 2 fl.) a c u m n u m a i cu 1 fi. v. a. p lu s 1 0 cr. p o r to

(20 cr. recomandată.)

Pentru „Tipografia*, societate pe acţiuni: V. H. Dressn&ndt.

V - - i 1 t 1 ! t !>,/

!V:-’.

O o

I !fi

s 'r - t -

WBt

i ■<-m m

O t 1 iî* -

- Institnt de credit şi de economii, ca societate pe acţiuni In Lugoş. ;

Primeşte depuneri spre fructificaresub urm ătoarele condiţiuni:

a) Depuneri cu anunţ de 30 zile cu 5 % ;b) b n b ii » n 5V*#/o;c) B făcute de biserici, şcoale, corporaţiuni cul­

turale, ori cu scop de binefacere cu 6% .Darea de venit după interese o solveşte institutul separat. După starea cassei depuneri până la 500 fl. v. a. se resti-

tuesc îndată la presentarea libelului fără abzicere.Depuneri se pot face şi ridica şi prin postă.

Direcţiunea.TT\.<r.« ...r -

[1947] 49—«I «I

I »/>J

Pentru tipar responsabQ Iosif JlarK-*1"'