dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - libris.ro...intelectualismul nu poate sesiza realitatea....

16
Rudolf Steiner afi Dezvo tarea sanatoasi n[ei umane O introducere in pedagogia gi didactica antroposof ica Curs de Criciun pentru profesori, Dornach, 23 decembrie 1921 - 7 tanuarie 1922 Traducere de Ligia SALAGEANU &trffi"''&TRNAD[

Upload: others

Post on 27-Feb-2021

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

Rudolf Steiner

afiDezvo tarea sanatoasi

n[ei umaneO introducere in pedagogia gi didactica

antroposof ica

Curs de Criciun pentru profesori,

Dornach, 23 decembrie 1921 - 7 tanuarie 1922

Traducere deLigia SALAGEANU

&trffi"''&TRNAD[

Page 2: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

CUPRINS

RUDOLF STEINER _ARTA EDUCATIEICiclurile de conferinEe dedicate pedagogilor Waldorfde Sorin R. Jigireanu ..,.,...,,.,,,.

Ltsta lucr5rilor despre educaEie

CONFERINIAI, Dornach, 23 decembrie l92I .......

Istoria miqcdrii antroposofice. Trei faze: l. Miqcare religioasdteoreticd, asociatd SocietSlii Teosofice. 2. Efort pentru a rnlliain domeniul artei. Goetheanumul. 3. Aplicalii practice in toatedomeniile: social, pedagogic, qtiin{ific...

CONFERINTAA II-A, Dornach, 24 decembrie 1921 ..................GAndirea modernd este gtiintificd gi intelectualistd. Spencer.

Actuala viziune asupra lumii este incapabil5 sd explice fiinlaumand. Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii numai sunt altceva decdt nigte capete uriage.

CONFERINTAA III-A, Dornach, 25 decembrie 1921 .................Darwin. Haeckel. Du Bois-Reymond. Limitele cunoagterii.55Contradiclie intre intelectualism gi rousseauism. Gdndireamodernd trebuie sd-qi extindd cercetdrile asupra vielii de somnqi de vis. Cunoaqterea omului, bazd apedagogiei.

CONFERINTAA IV-A, Dornach, 26 decembrie 1921 .................Spiritul nostru trebuie sd se miqte tot atdt de liber in timp,ca qi in spaliu: in clipa prezentd, avedea trecutul gi viitorul.Animalul trece in mod direct de la copilbrie la bdtrAne{e; omul

9

T3

n

34

55

74

Page 3: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

se caracterize azd pintr-o foarte lungd perioadd intermediard.Anomalii : senectute precoce, copilhrie prelungitS. Imagina\ia,Inspirafia, Intui{ia se dezvoltd pe baza calitd{ilor proprii celortrei vdrste ale vielii: prospe{ime qi vitalitate, gdndire clard,ddruire de sine.

CONFERINTAA V-A, Dornach, 27 decembrie 1921 ...................Percep{ia spiritual5 trebuie sd fie tot atet de liberd 9i de intensdca percep{ia senzoriald. Raport intre Imaginafie qi creaJia

artisticd, Inspirafie qi idealul moral, Intui{ie qi sentimentulreligios. Interacliune dintre sufletesc-spiritual qi corporal-fizic.Tulburdri cauzate de o solicitare excesivd sau insuficientd amemoriei: unghiile lungi.

CONFERINTA A VI-A, Dornach, 2 B decembrie I 9 2 I .................Sdndtate qi boald. Tripartilia organismului uman; intre polulneurosenzorial gi polul metabolic-locomotor, ritmul respiratorqi ritmul circulator. Doar o gdndire mobild poate sesiza omul intotalitatea sa. intelepciunea inconqtientd a copilului. invdJdtorultrebuie sd altemeze activitatea capului cu aceea a membrelor..

CONFERINTA A VII-A, Dornach, 2 9 decembrie I g 2 I ...............Copilul sub qapte ani. PAnd la a doua dentitie, corpul eteric este

ocupat cu modelarea organismului. Anumite fo4e se elibereazdde aceastd munc[ in jurul vdrstei de doi ani qi jumdtate (cap),spre cinci ani (trunchi), spre qapte ani (metabolism qi membre).inainte de doi ani qi jumdtate, copilul invald s5 mearg6, sA

vorbeascd. Imitarea a tot ceea ce se g6ndeqte, se simte, se

face in jurul lui. in jurul v6rstei de doi ani qi jumdtate, apari\iamemoriei qi a imaginaliei. Jucdriile. in jurul vdrstei de cinciani, sentimentuI autorit5lii.

CONFERINTA A VIII-A, Dornach, 3 0 decembrie I 9 2 1 ..............

$coala Waldorf: folosirea timpului. Cursul principal. Limbilestrdine. Lucrul manual. Aceastd pedagogie este o metoddgi ea se bazeazd pe antroposofie. inv6ldtorul trebuie sd fieun artist care dezvoltd instinctul qi simful practic. Cursul de

97

118

140

161

Page 4: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

religie. Disciplina. Limbile clasice. Dupd-amiazd., gimnasticd,euritmie, cursuri artistice. Slujba duminicald. Certifi catele.

CONFERINTAA IX-Apornach, 31 decembrie 1921 .................. 183

Copilul intre gase gi noud ani: ritmurile respirator gi circulatorse intensificS. Copilul iqi construiegte musculatura gi scheletulca un mnzician; intreaga lui fiin{d vibreazd ca o vioard. Laaceastd v6rst6, inhegul proces de inv6!6mdnt trebuie sd fieartistic: lectur6, scris, calcul. Principiul autoritAfii.

CONFERINTA A X-A, Dornach, I ianuarie I 9 2 2 ....................... 206La noub ani, copilul trece un prag: el inceteazd sd se maiconfirnde cu lumea inconjurdtoare. Atunci poate sd inceapdpredarea gtiin{elor naturii: se observd lumea vegetald inlegdtura ei cu Pbm6ntul, cea animald in legdtura ei cu omul.Memoria. Maqinile de calcul. Temele de cas6.

CONFERINTA A XI-A, Dornach, 2 ianuarie I 9 2 2 ...................... 229Copilul intre zece gi paisprezece ani. Dezvoltarea memoriei.Oboseala elelului: surmenaj neryos, metabolic sau motor.Remediu: ritrnul. injurulv6rstei de doisprezece ani, musculaturase leagd de schelet. Gdndirea devine abstractS. Studiu al naturiianorganice : mineralogie, fizicd, chimie. Predarea istoriei.

CONFERINTAA XII-A, Dornach, 3 ianuarie 1922 .................... 249O dezvoltare fizico-etericd sdndtoasd, bazd. a liberei infloririsufletesc-spirituale. Este vorba nu at6t de ceea ce gtii, cdt de

ceea ce egti. Importanla artelor: muzicd vocal5 gi instrumentald,pictur5. Limbile. Gramatica. Matematicile. Temperamentele.Umorul.

CONFERINTA A XIII-A , Dornach, 4 ianuarie I922 ................... 212Tinerii qi tinerele la paisprezece ani. Nagterea corpului astral qi

a imagina{iei creatoare. Revoltd fa{d de aceastd lume absurd6.Diferen{[ intre sexe: schimbare a vocii, dragoste. Orient gi

Occident. Poezia dramaticd. Istoria: abordare masculind,epimeteicd, gi abordare feminini, prometeicd.

Page 5: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

CONFERINTAA XIV-A, Dornaclt, 5 ianuarie 1922 ................--.Educalia estetic5. Tors, {esut. Ini{iere in vial apracticd,.Trezire asimfului frumosului. Brodat: rochie, pemi, sac de lucru. Geniullimbii. Probleme de traducere. Ini{iere in retoricd.....

CONFERINTA A XVA, Dornach, 6 ianuarie I g 2 2 .....................Educalia fizicd: un domeniu complex in care invdJ[torul trebuies[-qi exerseze instinctul qi sddezvolteunfel de simptomatologie.Trebuie sd se fereascd de orice fanatism. Alimentafie: alimentehrdnitoare qi nehrdnitoare. Termoreglarea: efecte ale frigului qiale cdldurii. Migcarea: gimnasticd, jocuri in aer liber. Anemia.

CONFERINTAA XVI-A, Dornach, 7 ianuarie lg22 ..................Educa{ia religioasd qi morald. Fuziune intre domeniul sufletesc- spiritual gi cel corporal-fizic: euritmia. $coala Waldorf estedeschisd tuturor, spiritului simplu, ca gi geniului. pentru atrezi via\a religioasl gi morald, fbrd dogmd qi poruncd, aceastlpedagogie face sb pdtrundd viala sentimentului in gdndire gi invoinJd: ea apeleazd,la recunogtin{d, la iubire gi la sentimentuldatoriei

iNrnBeAnr $r RAspr.rNS URr:Din disculiile de la I ianuarie 1922

Din discuJiile de la 3 ianuarie 1922

Din disculiile de la 5 ianuarie 1922

312

292

334

355

36s

386

NOTE ...........:......... ........407

RUDOLF STEINER DESPRE STENOGRAMELECONFERTNTELOR SALE........... ..... 417

Page 6: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

CONFERINTA I

Dornach, 23 decembrie I 92 1

Primele cuvinte pe care le voi rosti vor sd exprime bucuriainimii qi mulgumirea profundd pe care o simt vdzdndu-vdprezen1t in acest loc, Doamnelor qi Domnilor. Cineva care are

ceI mat viu entuztasm pentru migcarea ce ar vrea sd, ndiezepornind de aici, de la Goetheanum, trebuie si fie profundfericit gi satisficut lduntric atunci cdnd intdlnegte un interes

alflt de extraordinar ca acela pe care-l dovedegte prezenEa dvs.

aici. Permitefi-mi, aqadar, cu acest sentiment de bucurie qi

mulEumirq si vi adresez astdzi,la inceputul acestei conferinfeintroductive, salutul meu cel mai cordiaL.

Aq dori si o salut mai ales peDoamnaMackenzielrprin ale

cdreiefofturi s-a reuqit si se organizezeacest curs qi cdreiardinacest motiv, trebuie s5-i multrumesc in mod cu totul deosebit innumele migcirii antroposofice. Dar qi dvs., tuturor, vd adtesez

un salut cordial in spiritul qi in sensul migcirii noastre, Cinevdsalutd aici, Doamnelor gi Domnilor, nu este, de fapt,o persoaniparticuLar},, cr,inainte de toate clddirea, Goetheanumul insugivi salutd.

I7

Page 7: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

InEeleg perfect ce at putea spune unul sau altul dintre dvs.acestui Goetheanum , ca edificiu sau ca operi de att5,Tot ceeace apate pe lume in acest fe| dd naqtere, in mod inevitabil,unor critici, qi orice observatrie fdcutd intr-un spirit pozitivva fi pentru mine deosebit de bine-venitd. Totuqi, el vd, salutd,acest Goetheanum a cdrui configuraEie artistici in ansambrulei o si vd ante cd aici n1t am vrea sd. ne limitdm la un singurdomeniu al vielii practice;nu amdori, de exemplu,si abordlmdomeniul educaEieigi al inviqlm Antului excluzLnd,u_le pe toatecelelalte. intregul spirit al acestui edificiu, infteaga tir ainEa,o si vi arate cd aici e vorba despre o miqcare gdndttd qi voil;in spiritul epocii noastre gi penru intreaga civilizatrie. $i, inmlsura in care educaEia gi invifimAntul sunt o pafte esenEiald acivilizaEiei trmane, educagia qi invdfimi ntul treLure se fie qi aiciobiectul unei atenEii cu totul speciale.

Legdturile intime care existi intre voinga antroposofici giproblemele de educaEie gi invifdmant ne vor apdreainintreaga7or amploar e in zilele ur mdto ar e. Astdzi, p er miteli _ mt se adalgsalutdrilor mele foarte cordiale ceva care,ca si spun aqa, atuniicind se intemeiazd, pe o miqcare sociali, seinEilege de la sine,intr-un anumit sens.

Dvs, aEi venit aici si cunoaqteEi miqcarea ce aluat naStereinsAnul Goeth eanumului din D ornac h. D ar,sarutandu - vi cordialin acest Goetheanum, dorindu-vd bun sosit, mi simt dator,a$a cum se cuvine in asemene a cazuriin relaEiile sociale dintreoameni, sd vd prezint,inainte de toate, migcarea ce iqi are aicipunctul deplecare.

Ceea ce s-a intenqion at,incd delainceput,cu aceastdmiqcareantroposofi cd, deja acum doudzeci de ani, nu se rcveleazd decAtinprezent,incetul cu incetul. in fond - veEi vedea in conferinfelece vor urma - , aceasti miqcare a fost inEeleasd la incep ut dreptceea ce o considerj lumea astezj,in sens pozitiv d,at,marales,in

18

Page 8: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

DEZVoLTAREA SANAToASA a nIINlu UMANE

sens negativ, Doar astiziincepe si se vorbeasci despre mrqcarea

antroposoficdintetmeni ce corespund cu ceea ce fost conceputla origini. Dar ea attecut prin cele mai dif.erite faze qt voi putea

si v-o preztnt mai btne daci voi catactenza aceste faze, maiintdi?ntr-:'l;n mod pur exterior.

La inceput, mrqcarea antroposoficd era consideratd, de

cdtre micul cerc ce se reclama de la ea, dtept un feI de vrzrune

asupra lumir, religioasd, in sensul restrAns al cuvdntuT:ui.

Primele persoane care s-au apropiat de migcarea antroposoficise preocupau prea putrin de stabtfuea unor baze qtiingifice, de

crearea unor forme artistice, de consecinlele pe carc practicarea

antroposofietle-ar putea avea pentru ansamblul viegii sociale.

Erau fiinge carc,inainte de loate, se simEeau nemultrumite insAnul confesiunilor religioase tradiEronale ale epocii, fiinlecare cdutau ceea ce, referttor la martle probleme ale sufletuluiqi spiritulut uman, ia naqtere din aspiratrille cele mai addnci,fiinge care, in pivinga acestor probleme, se simfeau profundnemulEumrte de reprezentdrile tradiEionale pe carc gi le fac

confesiunile religioase existentel ele au venit spre aceastd

miqcare gi au accept at-o mai intdi cu inima, cu simEirea 1or,

in ,"" ce ml priveqte, era adesea uimitor si vid cd ceea

ce voiam si exprim despre antroposofie nu eta deloc inqeles

in privinqa fundamentelor ei, chiar de cdtre aderenlt, dar cd

miqcarea antroposoficd era intAmptnatd cu o simpatie qi oadeziune care proveneau din nigte sentimente umane simple gi

elementarc, Dintr-o cercetate care, de f.apt,incd de la incepuqavea o orientarc qtiingtficd,acegti primi aderenEt refineau ceea ce

vorbea inimii 1or, sensibilitigii 1or, sentimentului lor nemijlocit.

$i se poate spune cd aceasta a fost epoca cea rr,ai linigtiti -numai c5, in acest domeniu, liniqtea nu este intotdeauna de

dorit -, a fost epoca cea mai linigtiti a miqclrii antroposofi.ce.

l9

Page 9: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

_ RUDOLFSTEINER

in acest fe', miqcarcaan*oposofi ,e, i@fi,,|a inceput, acceptatd gi a putut si se asocie ze _ intr_ui mod,pur extenor, doar sub aspect administrativ _ cu acea miscarepe carc dvs, o cunoaqteEi,,poater miqcarea Societdgii Teosofice.

Persoanele care cautd in ferul acesta,dintr-un simpru elanaI inimii, rispunsuri la problemele despre eternul din natwauinand,vor sfArgi, tocm ai djn cauzd cd multe lucruri esengiale qifundamentale le scapi, p rin a gdsi aceeaSisatisfactrie in

^iqr ri^teosofici qi in migcarea antroposofici. Numa r cd, d,e lainceput,aceastd miqcare teosoficS a avut o orientarc pur teoreticS.Miqcarea teosofici vrca sd.fi.e,aSa cum o afirmdin mod expres,o doctrini care inglobeazi o cosmologie, o filosofie gi o reiigie,qi aceasti migcare teosofici vrea sd, se manifeste in misura incare pot fi transpuse in cuvinte cosmologia, filosofia qi religia,Oamenii care, in ansamblu, sunt muifumitri de corrO4llteexistentrei lor gi vor doar si audi spunAndu_se d,espr" ei"rnaltceva decat le poate fi oferit de citre confesiunile religioasetradiEionale, aceqti oameni, foafte ad,esea, gisesc ceea ce cautd,indifercntin care din aceste doui miqciri. $i doar atunci cdnd,s-a dovedit - degi in acea vteme nu se ddde a atenrie acestuifyt - ci antroposofia, depafte de a se ocupa de cosmologie,filosofie gi religie intr-un mod pur teorctic, vrea si fi" ,f,r^carc trebsie, conform cu cefinEele spiritului epocii noastre, sipdtrundd in practici intoate domeniile, doar atunci,incetul cuincetul, a apdrut clar la lumina zilei imposibilitatea, din raEiunilduntrice, pentru miqcarea antroposofic d, de acontinua si lu_creze in comun cu migcarea teosofici, Cici in zilele noastre _qi vom vedea acest lucru in conferin [ele ce vor urma - oricemigcare ce se limiteazi la o abordare mai curdnd teoreticd, aacestor trei domenii, cosmologie, filosofie gi religie, de genereazd,in niqte cert uri dogmatice in cele din urmd" intolerabileti tocmaiasemenea cefiuri - care, de altfel, s-au pierdut in chestiuni

20

Page 10: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

DEZVoLTAREA SANAToASA R prrNTpr UMANE

mdrunte, superficiale - au dus atunci, sub aspect extertor, lasepararea migcirii antroposofice de migcarea teosofic5,

Penttu orice persoand rczonabtlZ, formati prin culturaoccidentald, e de La sine inEeles cd ceea ce, pe-atunci, s-a mani'festat drept dogme in sAnul SocietSlii Teosofice in momentul incare Societatea Antroposofici s-a separat de ea2rcd o asemenea

disputi rcfentoare la preponderenEa viztunii despre lume pe

care o au oamenii in India sau in Occident, o asemenea disculieqi mai ales un asemenea conflict care s-a deschis in juruldogmei care voia si-l dea pe un tindr hindus drept Christosulce era a;teptat sd vini3, este ceva cate nli trebute sd fie luat inserios, caterin nici un caz nu ate tn catactet serios, ci, de fapt,se pierde in nimicuri.

Migcarea antroposoficd, in concepfia et prrmard, n1J edestrnatd a se eputz,a in disculii teorctice. ea vrea sd pdtrunddin viatrd in mod nemijlocit, vrea si acttoneze in sAnul vietrii.

Aceasta a dus la separarea ei interioard de Societatea Teosofici,atunci cAnd s-a ficut simtritd necesttatea, datorittr ceringelorfundamentale ale migcdrii antroposofice, de a trece teptat Ia

o activitate arttsticd, sociali, qtiinlifici gi, de asemenea,inaintede toate, la o activttate pedagogicS, Acest lucru nu s-a vSzutimediat; dar, de fapt, tot ceea ce s-a produs in sAnul migciriiantroposofice dupd anul I9l2 nu e altceva dec2t o dovadi inplus ci aceastd miqcare tebura s5-qi cucereasci locul inlumedrept miqcare pentru viala practtci,

Prima oard cdnd am devenit cu adevdrat congtient de

imposibilitatea unei colaborlri sffAnse cu o migcarc purteosofici, a fost in anul 1907, cu ocazia Congresulur de laMtinchen organizat de SocietateaTeosoficd, Sarcina de a stabiliprogramul acestui congres mi-a revenit mie qi prietenilor meidin s eclia germand a mi gcirii teosofi ce. Am adi ugat pr o gr amelor

obiqnuite, intr-un asemenea caZr a\e miqcdrii teosofice,

2t

Page 11: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

RUDOLF STEINER

rcp r e zentar ea unej drame _ mist efiu de E d.ouard. S chur d :,,D r amasfdnti de la Eleusis",a prin aceasta, noi rcaljzam trecerea de lao migcare religioasr pur teoreticr spre o migcare universald mai7argd, care trebuia s5 facS 10c gi ariei, pe careo consideram unfacror indispensabil.fn misura in carc ne aflam pe tercn antroposofic, noi amconceput - qi aceasta s_a dovedit foarte curlnd _ reprczentarea

acestei drame de la Eleusis drept ceva artistic. b^, p"irupersoanele cate nu ciutau in sanul migcSrii dec6t satisfacereaunor sentimente rcligioase, care pot d uneori foarte egoiste,aceastd rcprczentatie, ca.re se dorea o primi incercarc n irrr;re,n-a fost decAt un model ce se prcta li o interpr"r^r" ,"onir;,Atunci, lumea se intteba:,,Ce semnifi cd, cutare personaj aldramel? Ce semnificd, ce'dla* perconaj?,, $i aceste i"r"o^"

^usfArqit - ele enu foarte fericite s-o po^ii f^'r"- pri'i ,.".op,ri"intreaga dramdintr-un soi de terminologie.

Or, o miqcare ce se dezvoltd intr_un'mod, atdt de unilateral,incdt ea nu-gi poate asuma viaEa practicd in totalitatea ei, Si car:"se limrteazd la domeniul pe cari 1_arn carcctedzat, trebuie, inmod inevitabil,prin insigi natur a er,si devindo migcare

""ri^A,ea sfirqeqte prin a deven.i o sect,. Migcarea ;"r;;;;;;;;:;;:;de la inceput,nu era d,estinatda d"rrerri o secti, cici in principiileei existi tat ceea ce trebuie pentru a se ajungela inversul uneir"cte, in principiile ei existi tot """ ,".'rr"..r", penftu a facedin ea o migcare absolut universali,cu aplicaEiipra"tic" p:";;;;viaEa cotidiani, $i, in fond, atunci a apdrut efortulde a iegi dinsectarism, in aceasti a doua fazd a mijcdrii antropos ofice, cireiaimi place si-i dau numele de efort d'e a pdtrunde in domeniularteL

,Treptat, s-a ajuns la faptul cd un numdr crescand de noiaderenEi au simlit nevoia sd aibd qi o percepEie nemijlocitd, aceea ce, drept filosofie, cosmologi", coniirr,rt religios,

"ste doa.

22

Page 12: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

DEZVOLTAREA SANATOASA A FIINTEI UMANE

glndit. Dar dacd voiam ca aceastd nevoie sd fie, in sfArqit,

satisflcutS, acest lucru nu se putea rcaLtza decAt intr-o manieriartisticd. $i atunci m-am trezit in faga necesitegLt de a expnmain dramele-misteriu5, sub formi artisticd, de aincepe cu poezia,

ceea ce in aceste miqciri en de obicei prezentat doar sub oformi teoreticd.

Aceste drame-mistenu nu trebuie s5 fie interprctate intr-un mod abstract qi teoretic. Ele sunt create penftu o percepfie

artistici nemijlociti. $i pentru a favoriza,la prietenii noqtriantroposofi , aceastd perceptrie artistici nemijlocitS, dramele-misteriu au fost rcprczentate la Mtinchenintre 1910 gi 1913,

in cadrul unor teatre obiqnuite, $i atunci s-a niscut necesitatea

de a construi pentru migcarea antroposofici o casi care s5-i fieproprie. Iar dif.eriteleimpreiurdn carc fdceau sd pard trealizabilproiectul de a construi aceastd casdla Mtinchen ne-au condusin cele dtn:ul'mdarci,pe colina Dornachului,unde a fost edificat

acest Goetheanlim,pentru a deveni,,incetul cuincetul, un loc

adecvat pentru mrqcarea antroposofi c5.

Or, tocmai aici s-a dovedit cd aceastd migcare antroposoficS,

conform cuintreaga eivocagi,e,ttebute si fie concepud $i voit;drept ceva universal uman, Ce s-ar f intimplat dacd a altdmigcarero oarecaremigcare religioasd teorcttcd,ar fi fost obligatds5-gi construiascd,realmente,o casi? Aceasti miqcare - intr-unasemenea Cdztflu se poate, vai! evita acest lucru - ar fi,inceput,bineintreles, pnn a strdnge fonduri de la pietenri apoi, s-ar fiadresat unui arhitect, care ar fi construit o clldire in stil antic

sau renascentist, sau gotic sau baroc, sau inff-un stil de acest fel,care, c1t stgutanEd,ar fi fost un stil traditrional.

Aqa cevarin momentul in caremigcarea antroposofi cd era atdtde fericitd cd poate s5-gi aibi, ?n sfArqit, propria ei casd, mi s-a

pirut absolut imposibil. Cici ceva ce este in mod interior plinde viatd, asemeni unui organism, nu poate fi alcdtuit din doui

1'l

Page 13: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

RUDOLF STEINER

sau mai multe elemente eterogene.intr-o clidire stil baroc,anticsau renascentist, ce legdturd, ar fi avut cuvantul rostit in spiritantroposofic cu formele care l-ar fi cuprins de jur_im preiuiZ Omigcare teoreticd n-are decdt si se'exprim e cu ajutorul ideilor,cu ajutorul abstracEiunilor. O migcare cu ad,evdrat vie face sipdtrundd impulsurile ce o caracterizeazd in toate ramurilevietrii. $i,in misura in care antroposofia este o practicd avieEii,a sufletului 9i a spiriturui, ea pretind,e ca formi clddirii carc'teinconjoarS, picturile de pe zidurile care te adipostesc, coloanelecare se oferS privirii, pretinde ca toate aceste forme qi cul0ri s5vorbeasci acelaqi limba1 ca ceea ce se exprim d in teoiie, in id ei,in gdndu^ abstracte. orice miqca re viabild care a ruat naqterepe lume a avut acest caracter universal. Arta antici, taEi aecultura anticd', nu este ceva s*iin. Ea iqi are fidzcinire in ceeace era, de fapt, teorie gi practicd, a vieqii. La fela fost qi in cazulRenaqterii qi, in special, de exemplll,in cazul goticului, gi, deas emene a, al b ar o cului.

$i antroposofia voia si evite sd. rdmdnd, ceva sectar, teoretic,ea trebuia s5-gi giseasci propriul ei stil ?n arhitecturd,prop.i,riei stil in artd. Acest stil, am spus-o deja, poate fi jud,eiat istazica fiind inci nesatisfdcdtor sau poate chiir paradoxal, d,ar e unfapt clar c5 antroposofia, prin vocaEia ei profundi, nu puteaface altfel decAt si-gi c:reeze un invelig care s5_i fie propriu gicare s5-i exprime caracterul.permitsgi_mi si fac o ,o^p^r^Si"care,?n aparenfd,, are rn aer banal, dar care exptimd foarlebineesenEialul. L uaEi o nucd, AveEi miezul nucii, 9i iveEi coa)a ei. Esteimp osibil, avdnd in v e derc fo r mao rganicl a nucii., cainveligul sifie produs de ake fo4e decAt miezul, Aceleaqi forEe mod,ileazdatAt miezul, cAt qi coaja, cdci inveliqul qi miezul formeaz| untot, In schimb, acesta ar fi fost cazul d,acdvoinla antroposoficds-ar fi incarnat intr-un stil arhitectural strdin. ceea ce esteconform natwii - gi acesta este modul antroposofi c de a ved,ea

24

Page 14: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

DEZVoUTAREA SANAToASA R rlINlEt UMANE

lucrurile - produce in acelagi timp gi miezul qi coaia, qi ambele

exprimi acelagi lucru, Aga ceva trebuia sd fie realizat aici.Voinfa antroposoficd trebuia sd se incarnezein mod direct nuin simboluri,nu in alegorii,ctintr-o creatie artisticd nemijlocitS.CAnd sunt exprimate aici niqte ginduri cu aiutoruL cuvdntului,aceste gAndwi nu trebuie sd atbd alt stil decdt ceea ce existi laGoetheanum ca stil arhitectural gi artistic. $i astfel, miqcarca

antroposofici s-a angajat intr-un mod absolut firesc in niqte

incercdrr artistice.Aga ceva n-a fost deloc uqor, cici in zilele noastre tendinfeLe

spre sectarism sunt f.oafte puternrce, tocmai in inima celorcare cauttr cu ardoare niqte clarificdri in privinla problemelorreligioase, Poate tocmai La aceia care igi cautd, cu toatd cinstea

gi sincentatea, satisfacgia sufleteasci in felul caracterizatadineaori, intdlnim prea puEin aceastd deschidere, aceastd

libertate interioard a sufletului care gisegte foafte firesc siincerce sd fteacd de la satisfaclta religioasd la care asptdsufletul, la manrfestarea extenoari, gi artistici, a sufletesculuiqi a spiritualului. Dar miqcarca antroposofici nu se lasi in voiasimpatiilor qi antipatiilor unei persoane sau alteta; miqcarea

antroposoficd nu se poate supune decAt vocaliei ei proprii,care este legati,totodatS, in mod intim, de nevoile qi aspiragiile

spiritului epocii, a$a cum vom vedea in zllele ce urmeazd.

$i astfel not am ajuns si lucrdm pentru a face ca

antroposofia sd piftundi in acest domeniu practic, primulcare ne-a fost accesibil. in perioadain care nelansam in acest

fel in domeniul artelor, am rostit, uneoririn cercul aderenEllor

miqcirii antroposofice, un cuvAnt paradoxal:,,Antroposofiavre a si p Zltr undi in v iaga p r acticd, qi aceasta in to ate d om eniile."Pentru l:nolrrent,suntem l5sagi si pitrundem,cu practica vieEli,

nuinlume,ci in domeniile ce rcpreztntdlumea,pe scenl sau,

cel mult, in arttr, cu toate ctr qi acolo ni se inchid multe ugi, Dar

25

Page 15: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

RUDOLF STEINER

spuneami ,,Ceea ce mi-ar pldcea sd fac cel mai mult, in spiritantroposofic, ar fi. sd fondez niqte binci." Aceste cuvinte potavea aerul unui paradox; dar le-am rostit, pur gi simplu, pentrua at dta c5' p entr u mine, dntr op os o fi a nu tr ebuie s5 fi ,e, c a s e ct ele,o migcare pur teorctici sau exclusiv religioas d, ci trebuie Sipoate, sunt convins de asta, sd, aibd, o actiune f.ecunddin toatedomeniile vieEii.

Am ajuns, astfel, la acea perioadd in carc haosul genenlgene'2se niqte ceringe absolut speciale penftu omenirea actuald.am ajuns la acea ingrozitoare catastrofd care aforr r;rUoi,ri- iri79|3,in septembrie, am pus piatra de fundaEie a acesteiclidiri,In 1914, eram ocupafi cu inceperea construcgiei, cAnd s_anipustit asupra omenirii catastrofa fizboiului. in legdturd cuaceasta, voi spune, pur qi simplu, cdin perioada cdnd, Europaen divizatd de nigte aspiratrii naqionale care aveau din ce in cemai pugine puncte comune, in acea perioadi noi am reuqit sIavem, aici,la Dornach, pe toate dutata rizboiului, un loc undep e rsoan e ap ar gindnd tutulo r nagio nalitdEil 0 r s - au p :Ul.ut intalniqi, de fapt, s-au unit in nenumlrate ocazii penttu a munci dinpunct de v edere spiritual impreund, in pace. Cdnd s _ a vezut cdaici,la Goetheanum, exista un loc unde,in timp ce naEiunilese confruntau prin foc gi sdnge, niqte cetiEeni ai naEruniloreuropene se rcgiseaurin pace, penttu a se dedica unei muncispirituale comune, ne puteam simtri, dintr- un anumitpunct devedere, plini de o profundi satisfacgie, Iatd, care a fost cea d"e_adouafazd a miqcirii noastre antroposofice,

In timpul rdzboiului, activitatea exterioard a migciriiantroposofice a fost de multe ori paralizatd. Dar tot ceea cese prtea rcaliza, s-a incercat si se facd. Ficdnd absftacEie d,eevenimentele extedoare, pe tot parcursul rdzboiului s_a pututvedea cum, in niqte latgi cercuri lJmane, cre$tea nevoia decuno$tinfe de felul acelora pe care, sunt convins de aceasta,

26

Page 16: Dezvoltarea sanatoasa a fiintei umane - Libris.ro...Intelectualismul nu poate sesiza realitatea. Oamenii nu mai sunt altceva decdt nigte capete uriage. CONFERINTAA III-A, Dornach,

DEZVOLIAREA SANATOASA A FIINTEI UMANE

It' poate oferi antroposofia, $i se poate spune cd in 1918, cAnd

r,r{astrofa acestui rdzboi a luat sfArqit din punct de vedete

r' x I erior, interesul pentru o miqcare de felul acelera care vtea sd

Irt: miqcarea antroposofici a crescut intr-o mdsutd nelimttatd.Atr-rnci au venit la mine, in toamna 1ui 1918 9i primSvara luil()19, cdgiva pdeteni din Germania6, in special din Stuttgart, qi

,lltrmul pentru a treia f.azd a migcirii noastre antroposofice a

Iost deschis , de fapt, de aspiraliile acestor prieteni. Cdci aceste

,rspiraqii s-au aflat la origtnea a ceea ce a condus miqcarea

,rrrtroposofici spre a face, de atunciinainte, ca impulsurile ei sIr,rclieze,in cea mai largd mdsurd, pdndinviaga socialS a omenirii.

in acel moment, nu exista alti Eard,in af.ard de Germania,

rii in special Germania de Sud, Wiirtembergul, care sd fie

tleschisi miqcirii antroposofice' Dar se dorea sd se aclioneze

locmai in acea rcgtute unde o asemenea actiune era posibili,

$i aceasti acfiune,la pdtrunderea ei in domeniul social, a do-

trindit o anumtti coloraturi provenind dtn ceea ce pe alunctcra, in Germanta de Sud, norm5. Aceasti normi eta,la dteptvorbind,haosul social. O mizerte de nedescris'ampstea spune'

pe bund dreptate,pe plan fizic gi material, apisa in acea vreme

;rsupra Europei Cenfta\e.Dar pentru un observatot impa4ial,chiar aceastd rmensd mrzerie frzicd qi matenald nu era nimic incompa:a1le ct mrzeria din suflete. $i tocmai aceastd mtzetie,r;i anume la nivelul voingei sociale, era factorul care aruncase

omenneaintr-unfel de haos. Simleai cd,in ceea ce priveqte vialasociali, omenitea era confruntati cu problemele fundamentale

ale evolugiei sale, Problemele pe care le-a ridt'cat Rousseau pe

vremuri7,probleme care au primit apoi, in Revolutria Ftancezi,

o formulare exterroard, n-au atins aspfuaEllle qi nevoile umane

cele lrnat stringente, cele rnai elementare, aqa culrr' au fdcut-oproblemele care se puneau in 1919 chtar in domeniile in care

not urma si acgionim,

27