S`n`tate “Poezie ̀ n mi;care,cu Ulli Mangold”

PAGINA 5

Coafuri de mirese pentruorice lungime de p[r

PAGINA 7

PAGINA 11

Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 797 Duminic[ 2 septembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

În Anul Centenarului Marii Uniri, co-memorăm 600 de ani de la moartea ma-relui voievod Mircea cel Bătrân, unificator,om politic, diplomat, organizator al sta-tului, comandant militar și strateg, spriji-nitor al culturii și ctitor de așezăminte.

Mircea cel Bătrân a fost fiul lui RaduI Basarab (1377-1383), nepotul lui NicolaeAlexandru și strănepotul lui Basarab În-temeietorul. Înainte de el a domnit fratelesău mai mare Dan I (1383-1386), care acăzut pe câmpul de luptă în războiul îm-potriva țarului de la Târnovo, Șișman. Ma-ma lui Mircea a fost Calinichia doamna,după pomelnicul de la Câmpulung. To-tuși, pomelnicul de la Câmpulung o men-ționează ca soție a lui Radu I pe Ana. Înacest caz, fie a avut două soții, fie pe Ca-linichia o chema și Ana.

Opera lui Mircea cel Bătrân este mul-tilaterală și bogată în conținut. Mai întâieste o realitate faptul că în timpul lui Mir-cea hotarele Țării Românești au cunoscutcea mai mare întindere. El a știut, în com-plexitatea raporturilor politice ale timpu-lui, să aducă în hotarele țării pământuristrăvechi românești, fiind, după expresialui P.P. Panaitescu, “adunător de pămân-turi românești”.

Atingerea unei stele nu este un lucruuşor. Soarele este uriaş, fiind compusdin plasmă ce generează un câmpmagnetic care are o activitate haotică. Acesta este lucrul pe care NASA vreasă îl facă cu sonda Parker Solar Probe,lansată duminică la bordul racheteiDelta IV Heavy. Scopul misiunii de 1,4miliarde de dolari este să ajungă la 6,4milioane de kilometri de Soare, distanţăsuficient de redusă pentru analizareaatmosferei misterioase, a vânturilorsolare şi a altor proprietăţi. Science Alert scrie că informaţiileobţinute de Parker vor ajuta la prezicereavremii spaţiale, a momentului în careapar exploziile solare violente ce potduce la distrugerea reţelei electrice depe Pământ sau a sateliţilor. Pământul orbitează în jurul Soareluicu o viteză de 170.000 de kilometri peoră, cu aceeaşi viteză fiind lansate oricerachete de pe planetă. Pentru a ajungela Soare, sonda va trebui să încetineascăla 85.000 de kilometri pe oră. Sonda afost proiectată pentru a rezista la condiţiiextreme şi la fluctuaţii mari detemperatură. Are un scut proiectatspecial şi un sistem autonom care vaajuta la protejarea emisiei intense delumină.

Sincer, dar dureros. ~n sensul analfa-betismului, suntem `n plin record, ducemprimul loc din toat[ Europa. Suntem ̀ n sta-re mai ̀ napoiat[ dec]t Albania sau alte \[ricare abia `n cursul r[zboiului mondial ;i-au c];tigat independen\a lor ca stat.

Problema `nv[\[m]ntului elementar(primar) constituie, f[r[ ̀ ndoial[, tot a;a oproblem[ na\ional[, mai ales ̀ n materie deconservare, ca ;i cea a Armatei sau de si-guran\[ intern[ ;i extern[.

~ntrebarea fireasc[ care se pune este `nfunc\ie de cercetarea cauzelor care au pro-vocat acest impas colosal de`nsp[im[nt[tor, pe care vi-l ̀ nf[\i;az[ pro-por\ia cifrelor. Din ce cauze oare am r[masnoi ca `n \ar[ rom]neasc[ s[ fie cei maimul\i ne;tiutori de carte, `nc]t din 100 deoameni 60 s[ nu ;tie scrie ;i citi! Cinepoart[ vina! Se va r[spunde desigur ca `ntoate cazurile similare c[ sistemul, meto-dele ;i mai ;tim noi ce no\iuni impersonale;i abstracte.

Cerbul de Aur la 50 de ani de existen\[

O nav[ spa\ial[ a pornitspre Soare

600 de ani de la moartealui Mircea cel B[trânCluburile ;i

asocia\iilearti;tilor

;i ziari;tilor de alt[dat[

In memoriam< pictorul Aurel Popp

Fiul unei familii de preo\i rom]ni, Aurel Popp a jucat un rol primordial`n via\a cultural[ ;i social[ din acest col\ de \ar[. Putea alege s[ tr[iasc[la Paris, noteaz[ el, dar a ales s[ r[m]n[ la Satu Mare.

Un loc despre care tot el spunea< “~n Satu Mare se poate bea ;i m]nca,dar nu se poate face art[.” ~n semn de respect, ca un omagiu adus de ziualui, nes[rb[torit[ ;i nemarcat[, public[m un document din arhiva pic-torului Aurel Popp, p[strat la Direc\ia Jude\ean[ a Arhivelor Satu Mare. PAGINA 4

PAGINA 12

SATU MARE #CENTENAR

PAGINILE 2, 3

~n anul 1932 jude\ul avea 60% analfabe\i

2 Informa\ia de Duminic[/2 septembrie 2018

Toat[ lumea c[l[toare, dar maiales cometele politice, mureau dedragul acestui \inut pitoresc ;imai ales de dragul fericirii popu-la\iunii. Fiecare vroia s[-idob]ndeasc[ dragostea ̀ ntr-un felsau altul.

Fiecare mare "factor" `ns[ a aplicatvechea re\et[ pentru a fi agreat de o;an<"Prin stomac la inim[!". :i a ̀ nceput s[o hr[neasc[ cu m[lai, bine`n\eles pespesele statului, ;i-a hr[nit-o din an ̀ nan. Fiecare furnizor, fiecare samsar,pretindea dragostea o;anului, pentrusine, care nu a cheltuit niciun ban, c[cim[laiul mergea pe punga o;anului -asta mai rar - dar mai des pe pungastatului. ~ncolo, factorul, politicianulrespectiv nimic nu risca dec]t vorbegoale de demagogie ieftin[.

Aceast[ metod[ s-a practicat apoiani de-a r]ndul. O;anul era bucurosde acest fel de a fi `ndr[gostit, c[ci nutrebuia s[ munceasc[ prea prea ;i totu;iavea ce m]nca. De;i, el vroia s[ mun-ceasc[. ~n timpul din urm[ se obser-vase o suprasatura\ie de "m[lai oficial";i a `nceput s[ pretind[ tot mai mult[ocazie de munc[. El `n\elegea c[situa\ia este trec[toare ;i c[ numai cuhrana statului el nu-;i poate consolidao situa\ie `n \ara lui.

Gra\ie trezirii acestui sentiment deconsolidare, de sine, gra\ie ;iconduc[torilor lor fire;ti de prin toatesatele, iat[ c[ ast[zi ne`ndemna\i de ni-

meni, ci condu;i exclusiv de bunul lorsim\ ;i instinctul de organizare, ̀ n ziuade 24 august, se \ine o mare adunare acelor "O mie de o;eni" - cum anun\[convocatorul - care vroiesc s[ pun[ ba-zele unei organiza\iuni solide, Coope-ratiste.

Iat[ marea minune, la care nimeninu s-a g]ndit dintre cei ce trebuiau s[ia pe primul loc ini\iativa, s[v]r;it[prin mintea s[n[toas[ ;i natural[ a

o;anului< organizarea. El care a r[mas ̀ ntotdeauna refrac-

tar la orice organiza\ii, ast[zi,`n\eleg]nd voca\iunea timpurilor, eprimul din tot jude\ul care vrea s[ pun[bazele unei solidarit[\i indestructibilea Cooperativei agricole ;i a B[ncilorpopulare.

Fericit[ este aceast[ regiune c[ aavut curajul de a ini\ia aceast[ marefapt[, dar ;i mai fericit[ o s[ fie dup[

ce ideea va lua fiin\[ real[ ;i ̀ ;i va pro-duce ;i roadele binef[c[toare.

Cu Dumnezeu `nainte ;i noi leur[m succes des[v]r;it!

Dorim `ns[, ca pilda o;enilor `ncur]nd s[ fie imitat[ de toate celelalteregiuni ;i sate din jude\.

Dr. Lucian Bretan, avocat

(Satu Mare, Anul XII, Nr. 34, Dumi-nic[, 24 august 1930, pag. 1-2)

~n actuala criz[ ;i lips[ de oriceini\iativ[ evenimentul din 30 Au-gust anul curent petrecut la CareiiMari vine ca o raz[ de lumin[ cares[ deschid[ ochii celor nevoia;i ;ioropsi\i spre o nou[ orientarepentru vindecarea necazurilorlor.

O m]n[ de oameni inimo;i au luat`n m]na lor energic[ fr]nele destinelorspre a dirigui via\a economic[ `nspremai bine ;i cu mai mult succes dec]t oface azi oficialitatea. Ei au pornit cvasidela lozinca< Ajut[-te ;i atunci ;i Dum-nezeu te va ajuta!

Ini\iativa lor, de;i t]rzie pu\in, estebinevenit[ ;i din parte-ne ni se pare afi singurul leac ce mai poate ajuta `nactuala situa\ie economic[ disperat[ ;icare se nume;te ajutorarea prin coope-ra\ie.

Este o organiza\ie a economilorplugari pentru a-;i ap[ra ei prin ei`n;ile interesele lor.

Ea tinde la excluderea intermedia-rului din via\a economico-comercial[;i desfacerea ;i valorizarea produselordirect, prin intermediul acestei coope-rative.

Cerealele str]nse de c[tre coope-ratori ;i desf[cute pe pie\ele din \ar[sau din str[in[tate tot de c[tre ei directprin intermediul cooperativei ar pro-duce desigur urcarea pre\urilor la toateprodusele \[r[ne;ti ;i un folos `nsem-nat ce ar intra ̀ n buzunarul plugarului;i nu al speculantului.

Secretul acestei mi;c[ri, pe scurtexprimat, este< "Plugarul produce, el s[;i v]nd[!" Atunci ;i folosul provenitdin v]nzare, din punerea `n comer\ aproduselor sale, va fi al lui.

Iat[ pe scurt \inta pe care ourm[re;te aceast[ cooperativ[ nou`nfiin\at[.

Noi `ndemn[m pe \[ranii plugaris[ se intereseze mai pe de aproape deaceast[ chestiune ;i s[ nu pregete niciun moment de a fi membru ;i a da totconcursul s[u moral ;i material.

Pentru informa\iuni mai ample ase adresa la Cooperativa agricol[ deproduc\ie ;i valorizare "Ceres" la Careii- Mari.

(Satu Mare, Anul XIII, nr. 31, Duminic[ 6 septembrie 1931, pag. 1)

Nu ;tim c[rui fapt sau fapte ise datoreaz[ Domnului ministrual finan\elor C. Argetoianu faimasingurului m]ntuitor alfinan\elor ;i crizei economice ale\[rii. Faptele sale din trecut, afa-cerea cu bonurile de tezaur,aceea;i neschimbat[ linie de con-duit[ pe care a avut-o `n vreo 3-4ministeriate `n ultimii 11 ani nu-l `ndrept[\eau deloc a i se \ese unasemenea nimb - care l-a apucatdintr-odat[ la constituirea guver-nului de tehnicieni.

Noi ;tim prea bine c[ Dl. C. Argeto-ianu ̀ n materie financiar[ nu este altcevadec]t un simplu imitator. El niciodat[ n-a cl[dit ceva nou, dec]t a f[cut acela; lu-cru ce l-au f[cut antecesorii s[i, copiin-du-i cu fidelitate.

Iar acolo unde a avut ceva idee nou[,unde a vrut s[ fac[ ceva original `n ma-terie financiar[ sau economic[, numai astricat. A stricat mai mult dec]t to\i an-tecesorii s[i la un loc. A;a este c]nd Dl.Argetoianu se apuc[ s[ "fac[" ceva.D]nsul p]n[ atunci e numai teribil, p]n[-ce nu s[ apuc[ de fapte. C]nd face `ns[,atunci o execut[ cu v]rf ;i `ndesat.

Astfel este ;i `n situa\ia sa actual[ deMinistru al finan\elor. La ̀ nceput se ;op-tea `n tain[ despre "teribilele idei ;i re-forme financiare ;i economice pe carele-ar avea Dl. C. Argetoianu". Noi ama;teptat ca s[ urmeze seria faptelor sprea ne putea convinge despre puterea decrea\ie a dictatorului nostru financiar.

Dl. C. Argetoianu apoi s-a ;i doveditde fapt c[ nu este s[rac ̀ n fapte. ~n refor-me, da, ̀ ns[ ̀ n fapte, nu. Depinde numaica s[-i ;tim selec\iona ;i grupa faptele.

S[ `ncepem cu una, cea mair[sun[toare, a societ[\ii petrolifere"Steaua Rom]n[".

D[m deci mai jos istoricul acestei“afaceri" ca cea mai stra;nic[ isprav[ a“tehnicianului" de la finan\e.

Se ;tie c[ "Steaua Rom]n[" era o so-cietate cu capital german ;i c[ dup[r[zboiu, spre a sc[pa de lichidare, aceast[societate s-a camuflat ̀ n chip scandalos,trec]nd ac\iunile `n Elve\ia, spre adob]ndi o coloratur[ neutr[, iar a;a zi;iielve\ieni au f[cut apoi cu anumite B[nciLiberale de la noi o opera\ie de camuflare,spre a p[gubi Statul.

Compt]nd pe o ridicare a leului,Consor\iul Liberal a cump[rat ac\iunile“Steaua Rom]n[" cu 800 de francielve\ieni bucata, r[m]n]nd datoare su-

mele p]n[ azi. Leul ̀ n loc s[ se urce sc[z]nd, rezult[

c[ s-a cump[rat atunci fiecare ac\iune dela elve\ieni cu circa 32.000 lei pe cursulde atunci - ceea ce e enorm - mai ales azic]nd ac\iunea valoreaz[ 210-220 de lei.

Ca s[ scape de acest dezastru, pentrucare se c[uta solu\ia, s-a crezut nimeritca la `mp[r\irea terenurilor petrolifereale Statului s[ se acorde mari compensa\iifinanciarilor din Apus, creditori ai "SteleiRom]ne", pentru a ob\ine dela ei redu-cerea de 800 franci elve\ieni.

~n acest scop s-au perindat la Londrad-nii Vintil[ Br[tianu, Barbu :tirbey,Tancred Constantinescu, Mrazek, N. P.:tef[nescu, directorul general al B[nciiRom]ne;ti. Ani de zile nu s-a putut facenimic, de;i s-au dat apoi `n repetate

r]nduri - chiar ;i sub guvernul Maniu -asalturi `n acest scop.

De ast[ dat[, pre;edintele consiliuluide administra\ie, d. I. Boamb[, parla-mentar guvernamental, s-a ̀ ns[rcinat cuconducerea opera\iunei ;i ea a fost rea-lizat[ prin faimoasa scrisoare de garan\iepentru un miliard a d-lui Argetoianu mi-nistru de finan\e.

Auzi, `nhoalb[-te ;i cite;te cet[\ene<UN MILIARD DE LEI trebue s[pl[teasc[ statul nem\ilor PENTRU C{LIBERALII AU F{CUT O AFACEREAT}T DE PROAST{ `nc]t nu-;i maiv[d capul de datorii.

Un miliard de lei pl[te;te Dl. C. Ar-getoianu din casa \[rii unei societ[\i li-berale la care sunt membrii `n consiliulde administra\ie to\i CORIFEII LIBE-RALI de ieri ;i de ast[zi. Acela;i C. Ar-getoianu care a promis economii, care apromis pedepsirea tuturor acelora careadministreaz[ cu reacredin\[ bunul \[rii.

Pentru CREDITUL AGRICOL, al\[ranului rom]n care plezne;te de s[r[cie;i se afl[ pe pragul disper[rii, na\ionali-\[r[ni;tii au afectat 750 milioane lei. Su-ma aceasta nici azi nu se g[se;te nic[ieri,fondul nu a fost ref[cut.

Func\ionarii de tot felul nici azi nu;i-au primit leafa cu lunile depline - Mo-tivul, nu sunt bani!

Pentru credit agricol, pentru platafunc\ionarilor nu sunt bani.

Dar pentru "Steaua Rom]n[", "Libe-ral[" se g[se;te imediat un miliard de lei- Le-a dat-o Dl. Argetoianu!

Iat[ enorma distan\[ ce exist[ `ntreVORBELE ;i FAPTELE Dlui. C. Argeto-ianu.

Iat[ de ce liberalii tac ;i merg`mpreun[ cu Dl. C. Argetoianu!

(Satu Mare, Anul XIII, nr. 31, Duminic[6 septembrie 1931, pag. 1)

La Careii Mari, s-a constituit o

Cooperativ[ Agricol[ deproduc\ie ;i valorizare

SITUA|IA AGRICOL{

SATU MARE #CENTENAR 1930-’31

Constantin Argetoianu (3/15 martie1871 - 6 februarie 1955) a ocupat `nperioada interbelic[ urm[toarelefunc\ii< prim ministru< 28 septembrie1939 – 23 noiembrie 1939> ministru alfinan\elor publice< 18 aprilie 1931 – 5iunie 1932> ministru al agriculturii< 4iunie 1927 – 9 noiembrie 1928

Constantin Argetoianu, de\inut politic`n celula 12 , `nchisoarea Sighet. Foto-grafia este adesea confundat[ cu cea alui Iuliu Maniu. C. Argetoianu s-a stinsdin via\[ la 6 februarie 1955 ;i ̀ ;i doar-me somnul de veci `n cimitirul s[raci-lor din Sighet, la fel ca fostul premierIuliu Maniu

|ara Oa;ului economic[

~ntre vorb[ ;i fapt[

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

2 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

SATU MARE #CENTENAR1932

Camera de Agricultur[ ̀ n ziuade 3 Septembrie a.c. a \inut o;edin\[ `n care s-a discutat posi-bilit[\ile de aprovizionare cu gr]ude s[m]n\[ a regiunilor unde nua reulit recolta de gr]u. Rezulta-tele ;i m[surile de urmat se vorpublica pe cale oficioas[ imediatdup[ce ac\iunea va fi complect[.

Atragem aten\iunea agricultorilorasupra faptului c[ cu toate c[ ;i gr]ulcalitate mai slab[ germineaz[ adec[`ncol\e;te totu;i nu este bun des[m]n\[ ̀ ntruc]t din germenul slab vaie;i o plant[ slab[ care nu rezist[ la ger,

la boli ;i `n fine d[ o recolt[ tot infe-rioar[. Astfel sf[tuim agricultorii caren-au s[m]n\[ bun[ s[-;i procure peorice cale gr]u s[n[tos bubat ;i `n c]tse poate dela agricultori cari au ob\inutrecolt[ bun[ ;i `n anul curent.

Consiliul de mini;tri a luat m[suraca s[ nu se mai fac[ nici o comand[ `nstr[in[tate privitor la Ministerele Ar-matei, S[n[t[\ii, Agriculturei ;i Cen-trala de Export ;i import, dec]t numaipe baza de compenza\ie de produseagricole rom]ne;ti. Ceiace `nseamn[c[ nici o comand[ nu se va face `nstr[in[tate pentru articolele necesareministerelor mai sus amintite, dec]tnumai dac[ str[in[tatea comand[ `n

schimb cereale pentru aceia;i sum[ dinRom]nia. E una dintre cele mai cu-minte m[suri, c[ci ̀ n felul acesta numaise va putea ajunge la un echilibru drept,ca nu numai noi s[ cump[r[m dinstr[in[tate ;i s[ `i ghiftuim pe ei cubani, ci ;i str[in[tatea s[ cumpere delanoi, ce avem de v]ndut ;i s[ primim ;inoi recompensa `napoi.

S-a depus proiectul de lege privitorla reducerea impozitului agricol, pe ca-re guvernul dore;te s[-l pun[ `n apli-care ̀ ncep]nd cu data de 1 Octombriedeja.

(Satu Mare, Anul XIV, Nr. 38, Duminic[, 4 septembrie 1932, p. 3)

Aceast[ ̀ ntrebare ni-a f[cut-o nou[mai zilele din urm[ un rom]n trec[torprin acea comun[. El a r[mas foartesceptic la r[spunsul dat de noi, c[ Odo-reul cade `n Rom]nia Mare ;i nu `nUngaria cum sus\inea Domnia Sa.

~n dovedirea afirma\iei sale ne-apredat trec[torul, c[ el a auzit pe ser-vitorul Prim[riei comunei Odoreuf[c]nd anun\urile oficiale prin baterede tob[ numai pe ungure;te, c]nd legal;i natural ar fi ca ̀ ntr-o comun[ ̀ n maremajoritate rom]neasc[ s[ se fac[strig[rile "numai" `n limba rom]ne-asc[.

Aceast[ situa\ie pe care am verifi-cat-o pe deplin este cu at]t mai trist[,

fiindc[ are caracterul de a se perma-nentiza ;i din gra\ia prim[riei ;i a no-tarului comunal nu se prezint[ nici unsemn sau vre-o m[sur[ serioas[ de`ndrept[\irea acestei anomalii.

De aceea suntem destul de`ndr[zne\i a cere autorit[\ilor supe-rioare competente, `n spe\[ Pretureisau Prefecturei, de a se formaliza ;i alua m[surile de rigoare imediate, ca s[`nceteze aceast[ anomalie ;i ca s[ sepoat[ orienta at]t str[inii, c]t mai alesrom]na;ii din Odoreu, c[ suntem `nRom]nia. (Satu Mare, Anul XIV, Nr. 38, Dumi-nic[, 4 septembrie 1932, p. 3)

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

60%- Fac apel la Dumneavoastr[ ;i

v[ ̀ ntreb dac[ dup[ str[duin\e dedecenii e admisibil s[ mai avem60% analfabe\i ;i s[ creem anualal\i mul\i analfabe\i ocup]nd `nacest sens ru;inosul prim loc `nEuropa.

Fraza de mai sus nu con\ine at]t demult o `ntrebare `n fond, dec]t unadintre cele mai dureroase constat[ri pecare le face - cu inim[ s]nger]nd[ des-igur - Dl. D. Gusti, ministrul ;colilor,primul dasc[l `ntre dasc[lii dinRom]nia. Nu este o `ntrebare, nici caform[, nici ca fond, ci un adev[rat"strig[t" de alarm[, f[cut `n plin Con-gres la Chi;in[ul Basarabean, unde seadunaser[ s[ discute chestiuni debran;[ to\i ̀ nv[\[torii din ̀ ntreaga \ar[.

Sincer, dar dureros. ~n sensul anal-fabetismului, suntem `n plin record,ducem primul loc din toat[ Europa.Suntem `n stare mai `napoiat[ dec]tAlbania sau alte \[ri care abia ̀ n cursulr[zboiului mondial ;i-au c];tigat in-dependen\a lor ca stat.

Problema ̀ nv[\[m]ntului elemen-tar (primar) constituie, f[r[ `ndoial[,tot a;a o problem[ na\ional[, mai ales`n materie de conservare, ca ;i cea aArmatei sau de siguran\[ intern[ ;i ex-tern[.

Cine poart[ vina!

~ntrebarea fireasc[ care se pune este`n func\ie de cercetarea cauzelor careau provocat acest impas colosal de`nsp[im[nt[tor, pe care vi-l `nf[\i;az[propor\ia cifrelor. Din ce cauze oaream r[mas noi ca ̀ n \ar[ rom]neasc[ s[fie cei mai mul\i ne;tiutori de carte,`nc]t din 100 de oameni 60 s[ nu ;tiescrie ;i citi! Cine poart[ vina!

Se va r[spunde desigur ca `n toatecazurile similare c[ sistemul, metodele;i mai ;tim noi ce no\iuni impersonale;i abstracte. Vor fi ele de vin[, g[simtotu;i c[ `n primul r]nd oamenii suntaceia care poart[ aceast[ vin[. Acei oa-meni care reprezint[ sistemul, care audatoria s[ dea `ndrum[ri sistemului`nv[\[m]ntului primar, reprezenta\iprin mini;tri, inspectori ;colari, revi-zori, directori.

O spunem aceasta `n convingereac[ totdeauna oamenii creeaz[ sistemul;i metodele ;i nu invers, prin urmare,cum sunt oamenii reprezentativi, a;a

este ;i rezultatul `ndrum[rii lor. :i acum - pentru ca s[ nu se cread[

c[ vrem s[ `nvinuim un corp `ntregf[r[ a aduce argumente suficiente - s[lu[m c]teva exemple chiar din jude\ulnostru.

~n anul 1926 solidaritatea proverbial[ a dasc[lilor s-a destr[mat cu totul

Iat[ care a fost situa\ia`nv[\[m]ntului primar `n acest jude\.

P]n[ `n anul 1926 `nv[\[m]ntulprimar a progresat de minune. Munc[st[ruitoare s-a depus `ntru rom]niza-rea ;colilor primare, `n special. P]n[la aceast[ dat[ corpul `nv[\[toresc eraun corp str]ns unit `n jurul unui ;efcare era ;i iubit ;i respectat de to\i. Dar;i ;eful era solidar cu cei de sub grijalui.

Poate mai solidar dec]t trebuia<aceasta `n ce prive;te `nv[\[m]ntul dela ora;e. C[ci `n cazul ultim, dac[ nu

ar fi fost a;a, nu am avea de exemplunumai de la Satu Mare at]tea d[sc[li\e;i dasc[li minoritari ce nu ;tiu bolbo-rosi dou[ cuvinte rom]ne;ti cumseca-de, iar dintre rom]nii muta\i `n ora;eunii nu ar corespunde nici la sate.

~n anul 1926 `ns[ solidaritateaaceasta proverbial[ a dasc[lilor s-a des-tr[mat cu totul.

Pentru sf]nta dreptate trebuie s[preciz[m c[ nu din vina dasc[lilor dela sate, ci din vina ;efilor care au tr[dat;i c[ ei au destr[mat solidaritatea,vr]nd s[-i t]rasc[ ̀ ntr-un anumit par-tid pentru a-i `nh[ma pe vecie lad]rloaga... politiciansmului.

Se ivise `n jude\ul nostru cea mai hidoas[ figur[ de politician, distructiv,ambi\ios ;i egoist

Ori, dasc[limea s-a ar[tat la ̀ nceputrefractar[ acestei orient[ri noi, deoa-

rece ea vroia s[ fac[ CULTUR{,adev[rat apostolat pe t[r]mul na\io-nalismului integral ;i nici dec]t poli-tic[. Gre;ala aceasta a ;efilor a avut odezastruoas[ urmare nu numai asupra`ntregului corp de dasc[li, ci asupraprogresului cultural `ns[;i, `nc]t aces-tor cauze dator[m noi azi cele 60% deanalfabetism, cel pu\in `n ce prive;tepropor\ia ce cade pe jude\ul nostru.

C[ci al[turi de ;eful iubit se ivise`n jude\ul nostru cea mai hidoas[ fi-gur[ de politician, distructiv, ambi\ios;i egoist, care `i s[pa metodic groapa;efului ;i totodat[ ;i a solidarit[\ii cor-pului din care ;i d]nsul f[cea parte.Acesta a mers p]n[ acolo cu ̀ ndr[znea-la ;i incon;tien\a `nc]t s-a pus s[ mo-nopolizeze totul `n favoarea sa perso-nal[. A monopolizat chiar ;i examenelede definitivat ;i nici un t]n[r ̀ nv[\[torn-a trecut examenul dac[ `n prealabilnu fusese `nscris `n partidul pre;edin-telui comisiei.

Tot de d]nsul depindeau ;i numi-

rile ;i nu de ;eful, care al[turi de ̀ ncre-derea colegilor s[i, ce o pierdea tot maimult, `;i pierduse `ntr-un timp ;i pos-tul, cu ajutorul acestui politician infect. ~n aceast[ h[r\uial[ care de multe oria ajuns s[ fie \ig[neasc[ (s[ ne g]ndimla unele articole de ziare) trec]ndp[r\ile litigante ;i pe la Parchet, d[sc[li-mea de la sate sc]rbit[ `;i pierduse cutotul busola.

:i a ̀ nceput ;i ea s[ reac\ioneze. S[reac\ioneze, dar cum! Se `nregimen-teaz[ ;i ea, care `ncotro, `n totul felulde partide politice, sau st[tea impasi-bil[ f[r[ putin\a de a pune la punct pecei ce-i ;tirbiser[ prestigiul ;i ̀ i stricar[solidaritatea. Ne-am v[zut altfel, c[avur[m `ntr-un timp `ntr-o singur[lun[ 4 ;efi revizori (Dariu Pop, :utaDumitru, Pop :tefan ;i AtanasieB[l[nescu) iar la unele alegeri erau listeunde to\i candida\ii de deputa\i au fost`nv[\[tori, iar pe alte 3-4 liste g[seaisimultan cel pu\in 3-4 `nv[\[tori. S[nu mai vorbim de subrevizori, ale;i pespr]ncean[ dintre favori\ii dictatoru-lui-dasc[l, `ntre care mai g[seai ;i c]teunul ce suferise condamna\iune.

Ne trebuie deci omul care s[ refac[ vechea solidaritate d[sc[leasc[, din intervalul de la 1918-1929

~ntre aceste `mprejur[ri cel pu\in`n jude\ul nostru un progres des[v]r;itera exclus de la 1926 `ncoace. Era ex-clus pe l]ng[ tot refluxul de ;coli dinsistemul Dr. Anghelescu ;i al ̀ nv[\[to-rilor ie;i\i din sumedenia de :coli Nor-male, mai multe la num[r ̀ n Rom]niacelor 18 milioane de locuitori dec]t ̀ nGermania a celor 65 de milioane deoameni.

Metode, sisteme...! Vor fi ;i ele devin[. ~ns[ s[ nu uit[m< metodele ;i sis-temul le creeaz[ numai OMUL! Omulsfin\e;te locul.

Ne trebuie deci omul care s[ refac[vechea solidaritate d[sc[leasc[, din in-tervalul de la 1918-1929, ̀ n jurul c[ruias[ ne str]ngem r]ndurile ;i s[ ne de-punem toate silin\ele, s[ d[m toateeforturile ca s[ avem un maximum deprocent al ;tiutorilor de carte, dar maiales de carte rom]neasc[. S[ lovim apoi"nula" de la cifra de 60%.

Un `nv[\[tor

(Satu Mare, Anul XIV, Nr. 38, Duminic[, 4 septembrie 1932, p. 1)

Pagina Agricol[. Gr]ul de s[m]n\[ ~n ce \ar[ cade comuna Odoreu?

Biserica greco-catolic[ ;i :coala din Bicsad `n perioada interbelic[

~n anul 1932 jude\ul avea 60% analfabe\iDac[ p]n[ `n anul 1926 `nv[\[m]ntul primar din jude\ a f[cut progrese remarcabile, situa\ia s-a schimbat apoi `n r[u.

4 Informa\ia de Duminic[/2 septembrie 2018

IN MEMORIAM: PICTORUL AUREL POPP

~n data de 30 august 1879 sen[;tea cel mai mare pictor pe carel-a dat Satu Mare. Fiul unei familiide preo\i rom]ni, Aurel Popp ajucat un rol primordial `n via\acultural[ ;i social[ din acest col\de \ar[. Putea alege s[ tr[iasc[ laParis, noteaz[ el, dar a ales s[r[m]n[ la Satu Mare. Un loc des-pre care tot el spunea< “~n SatuMare se poate bea ;i m]nca, darnu se poate face art[.”

I-am da dreptate, dac[ nu ar fi el`nsu;i un exemplu de om tr[itor ̀ n SatuMare care a f[cut art[.

De fapt, dorea s[ spun[ c[ arti;tiinu sunt sus\inu\i de autorit[\ile localela nivelul la care se f[cea ̀ n alte locuri,cel mai apropiat exemplu fiind BaiaMare. Arti;tii care fac ;i azi gloriab[im[renilor erau sus\inu\i de auto-rit[\ile din Baia Mare, oferindu-le ate-liere gratuite, cump[r]ndu-le lucr[rile,oferindu-le ocazii s[-;i fructifice ta-lentul pentru `nfrumuse\arealocalit[\ii.

Cu toate acestea arti;tii din SatuMare, scriitorii ;i ziari;tii, ;i-au f[cutmeseria ;i datoria fa\[ de ora;ul lor.Aveau organiza\ii profesionale, `ncer-cau mereu s[ atrag[ aten\iaautorit[\ilor asupra lor, asupra roluluilor `n via\a cet[\ii.

~n semn de respect, ca un omagiuadus de ziua lui, nes[rb[torit[ ;i ne-marcat[, public[m un document dinarhiva pictorului Aurel Popp, p[strat

la Direc\ia Jude\ean[ a Arhivelor SatuMare.

Este un memoriu adresat prima-rului din 1936. ~n timpul celor zece anic]nd primar era Augustin Feren\iu,primul mare primar de dup[ Unire,arti;tii se bucurau de sus\inerea aces-tuia ;i a consilierilor. ~n timpul man-datelor sale au venit ̀ n Satu Mare o se-rie de scriitori ;i ziari;ti care au con-trbuit la introducerea limbii rom]ne`n ;coli ;i `n institu\ii.

Ca s[ d[m doar dou[ exemple, `nperioada respectiv[ Satu Mare erac[utat ;i de un mare pictor ca NicolaeTonitza, de scriitori recunoscu\i pre-cum George Mihail Zamfirescu.

Dup[ retragerea primaruluiFeren\iu, lucrurile pentru arti;ti numai mergeau chiar at]t de bine. A;a seface c[ `n anul 1936 arti;tii s[tm[renise adreseaz[ primarului cu cererea dea fi sus\inu\i financiar.

Arti;tii, bele-arti;tii, cum eraunumi\i `n perioada respectiv[, cereaudou[ lucruri<

1. s[ li se acorde un ajutor de 50.000lei pentru organizarea a dou[ expozi\iianuale>

2. s[ li se acorde 200.000 lei din bu-getul ora;ului pentru realizarea unorsuveniruri artistice dedicate ora;ului.Red[m mai jos documentul.

"Domnule Primar,

Noi subsemna\ii bele-arti;ti dinora;ul Satu Mare de comun acord amhot[r]t c[ vom forma “Societatea Be-

le-arti;tilor ;i protectorilor de arte dinSatu Mare”, pe de-o parte c[ prin ̀ ntru-nirea `ntr-o societate a bele-arti;tilorcare p]n[ `n prezent lucrau indepen-den\i cu sprijinirea reciproc[ s[ rea-liz[m scopul dorit, pe de alt[ parte prinpunerea mai intensiv[ a vie\ii artisticedin ora;ul nostru s[ ridic[m nivelulora;ului nostru ̀ n privin\a culturii ar-tistice la gradul ce merit[ ̀ n urma pro-duc\iei artistice a bele-arti;tilor. Sun-tem convin;i c[ pe bele-arti;tii de aici`i putem pune pe acela;i nivel cu arti;tiidin oricare ora; din Ardeal, adic[Rom]nia Mare, ̀ n urma califica\iei c]t;i `n urma produc\iei, ba sunt ;i caretrec acest nivel din punctul de vedereal valoriz[rii produc\iei artistice. Pen-tru care putem spera c[ hot[r]reaamintit[ mai sus va primi sprijinul me-ritat din partea conduc[torilorora;ului.

Ne permitem a spera aceast[ spri-jinire ;tiind c[ conduc[torii ora;ului;i p]n[ acum au fost gata de a sprijiniorice manifesta\ie cu caracter artistic,de ex. Teatrul or[;enesc c[ruia i-a pusla dispozi\ie edificiul ̀ i acord[ reduce-rea la iluminat etc. :i astfel sper[m c[nici noi nu vom fi trata\i ca ni;te copiivitregi, noi dintre ai c[ror reprezentan\isuntem recunoscu\i ca primi arti;ti `nEuropa.

Ca s[ preciz[m `n ce ar sta spriji-nirea, avem onoarea a `nainta, Dom-nule Primar, urm[toarea cerere<

1) Pentru acoperirea cheltuielilorexpozi\iilor colective, care vor fi aran-jate de dou[ ori `ntr-un an de c[tre

membrii bele-arti;ti ai societ[\ii, s[ bi-nevoi\i a interveni la Consiliul ora;uluipentru a acorda un ajutor anual de50.000 lei.

2) Binevoi\i a st[rui ca `n bugetulanului viitor pentru fondul bele-arti;ti-lor s[ fie luat circa 200.000 lei care s[fie folosi\i pentru sprijinirea acestorbele-arti;ti, astfel ca suma aceasta s[fie pentru acoperirea cheltuielilor, pen-tru aranjarea bele-artelor ̀ n ora; ;i a;asouveniruri artistice a c[ror spese p]n[acuma s-au putut acoperi printr-o dis-pozi\ie extraordinar[.

Suntem convin;i c[ ;i Domnul Pri-mar cu bun[voin\a cunoscut[ va pro-teja cererea noastr[ prezent[ ;i ̀ n spe-ran\a aceasta suntem cu toat[ stima<

Litteczky AndreiToth IuliuSztankoczy StefanKaizler CarolZolnai GezaFridan ArturMuhi AlexandruPirk IoanBorgida PaulL. Krausz IlonkaSarkadi AlexandruPopp AurelDr. Csengeri StefanKon\iu Ioan”

Putem face o compara\ie cuceea ce se `nt]mpl[ acum `nSatu Mare?

Bine organiza\i erau ;i ziari;tii dinSatu Mare, `n cluburi ;i asocia\ii pro-

fesionale care dep[;eau grani\a strict[a profesiei. Astfel din Clubul Ziari;tilor,care func\iona `ntr-un sediu propriusituat `n strada Petru Rare;, nr. 1,f[ceau parte o serie de intelectuali,arti;ti, iubitori de cultur[. ~n data de12 februarie 1929, ziaristul Anton Da-videscu, directorul ziarului “Satu Ma-re”, ;i scriitorul Dariu Pop ̀ i trimit pic-torului Aurel Popp invita\ia de a se`nscrie ̀ n CLUBUL ZIARI:TILOR dinSatu Mare. Am prezentat doar dou[exemple, dar `n perioada interbelic[existau mai multe cluburi ;i organiza\iiprofesionale ale ziari;tilor, scriitorilor,arti;tilor plastici din Satu Mare, de ac[ror activitate a beneficiat ora;ul.Arti;tii au fost chema\i s[-;i dea con-cursul la modernizarea locului ce vadeveni parcul din Centrul Vechi. AurelPopp are un proiect propriu. Acela;ilucru s-a `nt]mplat chiar ;i `n timpulor]nduielii comuniste, c]nd arti;tii aufost chema\i s[ contrubuie la proiecteleurbanistice ale ora;ului. Mai exist[ aziastfel de organiza\ii profesionale la SatuMare? Se mai ajut[ `ntre ele aceste ca-tegorii sociale defavorizate? De exem-plu ̀ n aceste zile se pune la cale distru-gerea unei lucr[ri f[cute de un foartetalentat sculptor, Lehel Domokos. Sarcolegii de breasl[ `n ajutorul lui? Nu,pentru c[ nu sunt organiza\i ̀ ntr-o aso-cia\ie pe criterii locale, cu obiectiveconcrete legate de via\a comunit[\ii.Fiecare artist, ziarist, scriitor, `n numepropriu, face parte din c]te oorganiza\ie la nivel na\ional, care ̀ l re-prezint[ doar la nivel general.

Cluburile ;i asocia\iile arti;tilor ;i ziari;tilor de alt[dat[

:tire despre `nfiin\area “Clubului Ziari;tilor“ din Satu Mare publicat[ pe prima pagin[ a ziarului“Satu Mare”, din data de 3 martie 1929

Invita\ia trimis[ pictorului Aurel Popp de a deveni membru al “Clubului Ziari;tilor”. Invita\ia este semnat[de pre;edintele Dariu Pop, scriitor, ;i de secretarul A. Davidescu, directorul ziarului “Satu Mare”

Memoriul arti;tilor s[tm[reni trimis `n 1936 primarului ora;ului satu Mare

2 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEAcest antrenament ce relaxează s-a construit pe conceptul de yin-yang, adică pe opozi\iainspirație-expirație, mai precis forț[-relaxare. Exercițiile şi pozițiile pot fi combinate caîntr-un puzzle, dar pot fi executate şi de sine stătătoare. Acesta este unul din cele mai im-portante principii ale conceptului bodyART.

Sfâr;itul verii nu este neap[rat unmotiv de bucurie pentru noi. A;acum v-am anun\at `n edi\iile ante-rioare ale cotidianului nostru, echipaPrimagym a compensat acest lucrucu un eveniment deosebit desfă;uratchiar în ultima zi din august. Vineri,31 august, de la ora 18<30, Primagyma fost gazda unui masterclass de bo-dyART sus\inut de Ulli Mangold. Ceicare au participat la acest evenimentau sim\it ̀ ntr-adev[r c[ mi;carea s-atransformat `n poezie.

Ulli Mangold este master trainer ;ieducator internaţional, cu o pasiune de-osebită pentru dans, bodyART ;i yoga, pecare le predă de peste 25 de ani, cu devo-tament ;i dăruire. Prin tot ceea ce facetransmite măiestrie ;i profesionalism ;i ne-a împărtă;it prin mi;care experienţa bo-dyART-ului.

Ulli Mangold a \inut la Satu Mare ;i un curs de bodyART Kids

~n acest weekend, Ulli Mangold a \inutla Satu Mare ;i un curs de bodyART Kids.Acesta s-a adresat învă\ătorilor, profesorilorde educa\ie fizică, terapeu\ilor, psihotera-peuților, instructorilor de aerobic ;i tuturorcelor care lucrează sau vor să lucreze cucopiii. Cei care a\i ratat ;ansa anul acestave\i avea ocazia s[ face\i cursul anul viitor.Programul bodyART Kids poate ajuta co-piii să-;i dezvolte un echilibru sănătos ;inatural al corpului ;i al min\ii. Utilizarea;i integrarea unor tehnici de respira\ie ;ijocuri active, exerciții dinamice ;i statice facca ace;tia să învețe pozițiile bodyART, să-;i con;tientizeze corpul, stările emoționalemai bine ;i să trăiască o viață mai bogatăîn sentimente pozitive.

BodyART, armonie perfectă`ntre trup, minte şi suflet

Dacă eşti dispus să accepţi o provocarece te va ajuta să te reinventezi, să întinereşti,ai găsit forma de mişcare perfectă pentrutine. BodyART este trup, minte şi suflet,într-o armonie perfectă! Aceast[ nouă for-mă de mişcare recomandată tuturor e ba-zată pe tehnici de yoga şi pe mi;cări dingimnastica medicală, folosind tehnici derespiraţie care relaxează, iar exerciţiile con-feră forţă, stabilitate, mobilitate şi eliminăstresul. Tot mai mare este dorința oame-nilor care îşi con;tientizează trăirile ;i cor-pul ;i vor ca în timpul liber să elimine stre-sul acumulat, încordarea şi să-şi găsească

lini;tea. Pe mulți de aceea îi vom găsi în sălile

de sport, pentru că doresc să aibă o condițiefizică bună, o rezistenţă fizică mai bunăsau să scape de nervozitatea şi tensiuneaacumulată la locul de muncă. Bineînțelescă pe mulți îi interesează şi aspectul fizic.Însă pentru o ţinută corectă şi frumoasănu numai corpul trebuie întreţinut, ci şisufletul şi starea psihică.

Conceptul de bodyART a fostcreat de Robert Steinbacher şi Alexa Lé

Un astfel de antrenament care se adre-sează nu doar fizicului, ;i nu se concen-trează doar asupra muşchilor, ci şi asuprapsihicului, fiindcă omul este format dintrei elemente< trup, minte şi suflet, este bo-dyART. Conceptul a fost creat de RobertSteinbacher şi Alexa Lé. Combinațiile deexerciții statice ;i dinamice de forță suntcondimentate cu elemente de întindere ;irelaxare, ce acționează benefic asupra scur-tării sau slăbirii musculaturii, întăresc în-tregul sistem muscular, protejând articu-lațiile. Fiecare exercițiu necesită control ;icon;tientizare ;i este executat cu ajutorulunor tehnici speciale de respirație. Cu aju-torul antrenamentului de bodyART se dez-

voltă mobilitatea, puterea ;i nu în ultimulrând condiția fizică, rezistența, echilibrul,stabilitatea, răbdarea, con;tientizarea, anu-mite însu;iri care sunt necesare pentru omi;care armonioasă, un trai con;tientizat.

S[tm[rencele SimonaNiste ;i Ilona Ilyes au adusconceptul de bodyART `nRom]nia

Dacă ți-ar plăcea să înveți în toatăsplendoarea lui acest concept ;i să ți-l în-su;e;ti pe de-a-ntregul, nu ai altceva de fă-cut decât să `ncerci acest tip de antrena-ment. În România, succesul conceptuluibodyART  este asigurat de  SimonaNiste ;i Ilona Ilyes de la Primagym SatuMare, care au primit dreptul de a organizafuncționarea acestei ;coli.

Omul este privit ca un întreg

În antrenamentul bodyART omul esteprivit ca un întreg cu o funcționalitate com-plexă. Pozițiile multiple din bodyART îm-preună cu tehnicile de respirație în com-binație cu antrenamentul fizic şi cu rela-xarea mentală vor realiza o armonie per-fectă. Scopul de baz[ al antrenamentuluibodyART este de a asigura corpului o func-

ționalitate perfectă cu ajutorul elementelorstatice şi dinamice din timpul antrenamen-tului. Pozițiile si mi;cările folosite au fostîndelung gândite şi alese, ca prin executareaacestora corpul să-şi recapete postura co-rectă şi să lase la o parte mişcări şi pozițiistatice nepotrivite. Fiecare exercițiu trebuieexecutat încet şi con;tientizat, cu o respi-rație şi concentrare adecvată, pentru catrupul să aibă timp şi spațiu să scape de în-cordarea negativă sau de mi;cările bru;teşi necontrolate. Antrenamentul pune bazape antrenarea întregului corp şi nu pe gru-pe de mu;chi, cum se întâmplă în antre-namentul de forță clasic. Exercițiile şi po-zițiile pun în mi;care tot corpul. Multe po-ziții din bodyART pun accent pe echilibru,de aceea atenția va fi îndreptată spre centrulcorpului.

Antrenamentele se construiescpe conceptul de yin-yang

Echilibrul de aceea va fi important, fi-indcă persoana care va executa exercițiulva trebui să se concentreze mereu doarasupra sa, fără a se lăsa distrasă de ceea cese întâmplă în jurul său. Asigură o respi-rație corectă, deci îmbunătăţeşte oxigena-rea creierului şi a muşchilor. Concentrareamaximă şi con;tientizarea tehnicilor derespirație din timpul antrenamentului duc

la relaxarea organismului.  Acest an-trenament ce relaxează s-a construit peconceptul de yin-yang, adică pe opozi\iainspirație-expirație, mai precis forț[-rela-xare. Exercițiile şi pozițiile pot fi combinateca într-un puzzle, dar pot fi executate şi desine stătătoare. Acesta este unul din celemai importante principii ale conceptuluibodyART. Construcția pozițiilor din tim-pul unui antrenament porne;te întotdeau-na dintr-un anumit punct, ca la final săajungem întotdeauna în acela;i punct.

Pe parcursul antrenamentului de bo-dyART cele dou[ emisfere ale creieruluivor începe să conlucreze mai bine. Corpulşi spiritul vor fi un tot unitar, încordărilefizice şi psihice vor scădea pe parcursulantrenamentului. Un antrenament bo-dyART perseverent duce la întărirea struc-turii ce asigură mi;carea corpului. Trupulva uita mişcări şi poziții incorecte, se dez-voltă con;tientizarea întregului corp. Par-ticipantul la antrenament va avea mai mul-tă energie, putere de concentrare mai mare,ajungând să-şi depăşească limitele fizice şipsihice.

Indiferent dac[ r]ndurile de mai suste-au convins sau nu, merit[ s[ treci pragulPrimagym Satu Mare din Pia\a Eroii Re-volu\iei, nr. 5. G[se;ti aici o sal[ de fitnessmodern[ ;i alte tipuri de antrenamente,pentru toate gusturile.

E;ti ̀ ntr-o condi\ie fizic[ bun[ sau to-tu;i mai vrei s[ schimbi ceva `n forma ;ienergia corpului t[u. Indiferent dac[ ;tiideja cum s[-\i ascul\i corpul sau dac[ maiai de `nv[\at cum trebuie s[ men\ii unechilibru `ntre nutri\ie, sport ;i relaxare,Primagym Satu Mare te invit[, luni, 3 sep-tembrie, de la ora 19<30 la o int]lnire cuspecialista Oana-Miruna St`ng[. La se-minarul “Tr[ie;te fericit ̀ n propriul corp”,vei afla cum coopereaz[ mintea, emo\iile;i corpul. ~nscrierile se fac la recep\ia Pri-magym din Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5.Pentru a tr[i ferici\i ̀ n propriul corp, spe-cialista Oana-Miruna St`ng[ ne dezv[luiec]teva secrete din propria experien\[.

Dac[ te hot[r[;ti s[ fii fericit ;i

inten\ia este foarte puternic[, ai ;anse realeca la un moment dat lucrurile s[-\i ias[.Secretul st[ `n dorin\a ta puternic[ de aface lucrurile posibile ;i de a nu mai a;tep-ta s[ vin[ cineva din exterior care s[ tefac[ s[ te sim\i bine ;i eventual, de ce nu,s[-\i rezolve ;i toate problemele. Ia decizia,fii hot[r]t ;i mintea, emo\iile ;i ac\iunilese aliniaz[. Teoretic pare simplu, ̀ n prac-tic[ lucrurile sunt un pic mai anevoioase.Tu decizi cum vrei s[ arate via\a ta ;i dac[vrei s[ faci o schimbare mare. Schimbareaeste declan;at[ de o inten\ie puternic[, dedorin\a de a tr[i un viitor diferit, de a re-cunoa;te onest c[ “a;a nu mai merge”.

Cele 4 piese de puzzle

1. FIZIC - vreau s[ trec la nivelulurm[tor - zilnic o or[ de yoga diminea\a;i ceva alergare seara, terapii de relaxares[pt[m]nale, cosmetice bio, m]ncare c]tmai s[n[toas[ cu putin\[.

2. EMO|IONAL - vreau s[ experi-mentez fericirea ;i starea de bine `n noiforme. Prin urmare, aleg cu aten\ie per-soanele cu care `mi petrec zilele, orele,minutele ;i secundele. Am puterea de aalege.

3. MENTAL - pot declara deschis “pots[ fac absolut tot ceea ce ̀ mi propun”. Vi-sez, vizualizez ;i ac\ionez altfel dec]t p]n[acum. Creativitatea ;i `ncrederea sunt lacote `nalte.

4. SPIRITUAL - vreau s[-mi continui

“C[l[toria inimii”. Am citit cartea scris[de John Wellwood ;i ulterior am `n\elesce `nseamn[ c[l[toria inimii la concertulMirabai Ceiba. Muzica lor divin[ m[ re-laxeaz[ ;i fascineaz[ totodat[…

Dac[ este important pentru tine veig[si o cale. Dac[ nu... vei g[si o list[`ntreag[ de scuze, ca de exemplu<

Scuza 1< m]ncarea dietetic[ nu esteprea gustoas[>

Scuza 2< `mi plac foarte mult dulciu-rile>

Scuza 3< nu pot renun\a la fast food.Lipsa unei motiva\ii reale se asociaz[

perfect cu scuzele. Dac[ ar exista o moti-va\ie puternic[ - fie ea pl[cut[ (un eveni-ment special, dorin\a de a purta haine ce

te fac s[ te sim\i atr[g[tor/atr[g[toare)sau una nepl[cut[ (un diagnostic medi-cal), pl[cerea sau frica v[ vor determinas[ s[ri\i din pat ;i s[ ac\iona\i. Frica dedurere ;i goana dup[ pl[cere sunt factoriicare ne fac sa ac\ion[m.

Depinde de fiecare ce alegem.Dac[ este important pentru tine vei

g[si `n tine toate resursele ca s[ pui lu-crurile ̀ n mi;care. Dac[ nu, scuzele ̀ \i vorconduce via\a. Dac[ vrei ca scuzele s[devin[ micimici ;i s[ se dizolve cu tim-pul,  e timpul s[ vorbim despre ce`nseamn[ s[ tr[ie;ti fericit `n propriulcorp. Te a;tept[m luni, 3 septembrie, dela ora 19<30, la seminarul organizat dePrimagym Satu Mare.

“Tr[ie;te fericit `n propriul corp!”

“Poezie `n mi;care”, cu Ulli MangoldMaster trainerul interna\ional a fost prezent[ la Satu Mare ;i a \inut c]teva cursuri

6 Informa\ia de Duminic[/2 septembrie 2018

RE}ETE

Mur[turi oltene;ti

Paprica; de curcan cusmântân[ ;i g[lu;te

Mod de preparare<

Toate ingredientele se spală bine,în apă rece, din mai multe ape, și selimpezesc sub jet de apă curgătoare.Cele care trebuie< pepenii mai mari,

țelina, morcovii, conopida și hreanulse feliază, sau se taie bucăți, după caz.Murăturile trebuie așezate în butoi cugrijă, în straturi, în așa fel încât spa\iuldisponibil să fie cât mai bine umplut,iar la final, după ce recipientul este plin,trebuie mutat în beci sau în cămară,abia după aceea se va turna saramura.Aceasta trebuie fiartă, în compozițiede o lingură plină de sare neiodată laun litru de apă, apoi răcită. Mur[turileastfel preparate, după rețetă tradi\io-nală, trebuie lăsate să stea minim o lu-nă, abia după 4-5 săptămâni își vor că-păta gustul acru dorit.

Ingrediente<

10 - 12 kg pepeni micuțipentru murat (fie se găuresc înmai multe locuri, fie se feliază),18-20 kg de gogonele, de prefe-rință rozulii, 3-4 kg de țelină șimorcovi, 2 kg de conopidă, 10kg de castraveți, frunze de țeli-nă, usturoi, cimbru, ardei iuți,hrean și sare, toate acestea după

preferință.

Mod de preparare<

Ceapa și ardeii se mărunțesc și secălesc în ulei. Se adaugă carnea, se că-lește până când apa scade și carnea seprăjește ușor și capătă o crustă albă, seadaugă boiaua și condimentele și sestinge cu apă. Se fierbe astfel, până cândcarnea se înmoaie și apa scade de tot.În uleiul de sub carne se presară făina,se amestecă și se adaugă smântâna di-

zolvată cu 2-3 linguri de apă caldă. Du-pă ce începe din nou să fiarbă se maiadaugă puțină apă, până când sosul vacăpăta consistența dorită, și se mai lasăcăteva minute la fiert. Pentru g[luștese pun circa 3 l de apă cu sare la fiert,într-un vas de cel puțin 4 l. Se amestecăfăina cu ouă, un vârf de cuțit de sare șipuțină apă rece. Se bate bine, până de-vine o pastă omogenă. Cu ajutorul uneilinguri se mărunțește în apa clocotită,iar după 8-10 minute de fierbere sestrecoară. La servire, paprica;ul cu gă-luște se poate oferi cu adaos de smân-tână sau cu salată de crudități.

Ingrediente<

Pentru papricaș< 1 kg de car-ne de curcan pulp[ sau piept fărăos, eventual 4 aripioare (tăiateîn două), o ceapă (circa 100-120g), un ardei gras, ulei, o lingurițăde boia de ardei, 2 linguri de făi-nă, circa 150 g de smântână, sare,piper, puțin ulei. Pentru g[luște<

300 g făină albă, 2 ouă, sare.

Cocktail de iaurt

Mod de preparare<

Banana se decojește, para se curățăde coajă și de sâmburi (dacă se foloseștefruct proaspăt), se taie cubulețe și sestropesc cu câteva picături de zeamăde lămâie pentru a nu-și schimba cu-

loarea. Se amestecă apoi cu restul in-gredientelor cu ajutorul unui blenderși se bat până când se omogenizeazăcomplet. Dacă este cazul se mai poateîndulci puțin, după gust, apoi se lasăcel puțin o oră la frigider. Cocktailulastfel obținut este foarte sănătos și nu-tritiv, putând substitui chiar o masă.Se servește în pahare răcite în prealabilși se decorează cu funze de mentă, ron-dele de banane (stropite în prealabil cuzeamă de lămâie) sau cu fructe roșiicu boabe mărunte ori tăiate cubulețemici.

Ingrediente<

O banană bine coaptă, opară (eventual, dacă nu este, sepoate înlocui cu compot de pe-re sau un măr cu textură maimoale), câteva picături de zea-mă de lămâie, 200 ml de sucnatural de mere, 200 ml deiaurt, un pliculeț de zahăr va-

nilat, 1-2 linguri de miere.

Ciorb[ de peri;oare cu ciuperci

Mod de preparare<

Ceapa mărunțită sau răzuită se că-lește în ulei, se adaugă zarzavaturile fe-liate și se călesc puțin și acestea. Cândtoate s-au călit se adaugă o lingurițămică de boia de ardei, apoi se stinge cu

circa 2,5 - 3 l de apă. Ciupercile tocatese amestecă cu orezul și cu ouăle, secondimentează cu sare și piper alb mă-cinat, apoi se formează ghemulețe. Lamodelarea acestora trebuie să se ținăcont de faptul că perișoarele aproapecă își vor dubla volumul. Când supadă bine în clocot se adaugă perișoarele,se condimentează și zeama și se fierbecirca 15-20 minute, până când toateingredientele se vor înmuia. Se serveștecaldă, presărată cu pătrunjel verde, cuardei iute proaspăt sau murat, eventualcu adaos de smântână, sau dacă vrețisă fie de post cu smântână vegetală.

Ingrediente<

500 g zarzavaturi (pătrunjel,morcovi, gulie, țelină), o ceapă,3-400 g ciuperci pleurotus (sepoate și altfel de ciuperci, darîn acest caz perișoarele vor aveao culoare maronie), un paharde orez cu boabe rotunde, 3ouă, circa 30-40 ml ulei, sare,piper, boia de ardei, bază pentrumâncăruri (dacă se poate, de-

licat de casă).

Cu un conţinut de 90% apă, albumi-ne, fibre alimentare, potasiu, fier, vitami-nele A, B, C, magneziu, fosfor, calciu dinbelșug, pepenele galben este unul dintrecele mai bune antioxidante, îmbună-tăţește sistemul imunitar și reduce risculatacului cardiac, are acţiune reglatoareasupra apetitului, precum și efecte vita-lizante puternice. Se consumă în generalîn stare naturală, dar este la fel de savurosși sub formă de salate, îngheţată sau dul-ceaţă.

În caz de constipaţie se mănâncă di-mineaţa, pe stomacul gol, unul, două ki-lograme de pepene galben.

Două felii consumate înainte de masăreglează apetitul, pepenele galben avândcalitatea de a potoli senzaţia de foameputernică.

Specialiștii recomandă ca în cazulalergiilor, dermatozelor infecţioase, în-soţite de usturime și de mâncărimi, să seţină o cură de pepene galben de 10-12zile, timp în care sunt scoase din alimen-taţie carnea, grăsimile și alimentele con-servate.

Pepenele galben conţine o cincimedin necesarul zilnic de fibre și ajută larealizarea unei serii de procese legate deinimă< scade nivelul colesterolului, scadetensiunea arterială, ajută la pompareasângelui mai bine și elimină toxinele dinsânge. Pepenele galben este, de asemenea,plin de potasiu și vitamina C, ambele aju-tând la reglarea tensiunii arteriale și laîmbunătăţirea fluxului de sânge către șidinspre inimă.

Afecţiunile prezentate mai sus nusunt singurele care pot fi îndepărtategraţie pepenelui galben. Specialiștii susţincă un consum regulat al acestui fructcombate cu succes stresul zilnic. Cerce-tătorii de la Institutul Naţional Francezpentru Cercetări Agricole susţin că anti-oxidanţii enzimatici, SOD, conţinuţi depepenele galben scad nivelul proteinelorde stres care se acumulează în intestine.

Chiar dacă este dulce, pepenele gal-ben are componente benefice ca potasiul,calciul, vitaminele A, B, C care sunt ne-cesare în menţinerea echilibrului meta-bolic al diabeticilor.

Potrivit unor studii ale cercetătorilorfrancezi, pulpa fructului de pepene gal-ben conţine principii active cu structurăasemănătoare tirozinei, care pot modificaactiv secreţia tiroidei. Mai exact, acestesubstanţe influenţează direct iodarea ti-rozinei, procesul care ajută la fabricareahormonilor tiroidei în ţesutul glandei.

În cazul în care există un deficit desecreţie tiroidiană, adică hipotiroidie,principiile active din pepenele galben sefixează pe suprafaţa celulelor secretoareși le obligă să fabrice hormoni. În cazulîn care secreţia și eliberarea de hormonitiroidieni sunt mai intense, adică hiper-tiroidie, aceleași principii blochează me-canismul celular de eliberare a tiroxinei.

O felie potrivită de pepene galben arenumai 56 de calorii, dar îţi asigură 103,2%din necesarul de vitamina A. Atât vita-mina A cât și beta-carotenul sunt impor-tan\i nutrienţi pentru vedere. Astfel, po-trivit studiilor, femeile care au o dietă bo-gată în vitamina A prezintă un risc redusde a dezvolta cataractă. Studiile arată căriscul poate fi redus cu 39% până la 50%.

Pepenele galben este extrem de be-nefic în tratarea arsurilor solare. Se poateutiliza și în scop de vitalizare generală,aplicând felii subţiri pe ten.

Din cele mai vechi timpuri, pepenelegalben este folosit și în bolile de stomac.Mai mult, specialiștii sunt de acord căbulgărele auriu are capacitatea de a îm-bunătăţi dispoziţia psihică a persoanelorcare suferă de depresii.

Seminţele de pepene galben fierte înlapte sunt recomandate împotriva pietre-lor la vezica biliară. Dacă bolnavul nuprimește recomandări speciale, sucul depepene galben se consumă de trei ori pezi, înainte de fiecare masă, ad[ugând în-tr-un pahar cu suc o lingură cu miere.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Consumul de pepenegalben reduce riscul

atacului de cord

Pepenele galben este extrem de benefic în tratarea arsurilor solare. Se poate utiliza şi în scop devitalizare generală, aplicând felii subţiri pe ten. Din cele mai vechi timpuri, pepenele galben estefolosit şi în bolile de stomac. Mai mult, specialiştii sunt de acord că bulgărele auriu are capacitateade a îmbunătăţi dispoziţia psihică a persoanelor care suferă de depresii.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

2 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Fiecare femeie a visat încă decând era o copilă la acest momentdeosebit de important precum ecel al căsătoriei. Majoritatea îşidoresc să facă acest pas o singurădată în viață, de aceea pregătireanunțîi trebuie făcută pas cu pas,de la cele mai mici detalii.

Pentru a se simți bine în pielea saatunci când se căsătorește, viitoareasoție trebuie să analizeze bine fiecarepas, mai ales când vine vorba de as-pectul său.

Naturalețe şi simplitate

Pentru a fi cât mai simplă e nevoiedoar de un păr ușor ondulat de care săfie atașat voalul. Dacă aveți trăsăturifrumoase și credeți că v-ați simți bineîn pielea dumneavoastră așa, atunciputeți opta pentru naturalețe.

Părul ondulat precum cel din anii ‘40

Stilul vintage a devenit din ce înce mai abordat în zilele noastre de că-tre viitoarele soțîi. Aceste coafuricreează o imagine unică și plină defarmec. Se folosesc de obicei câtevaagrafe strălucitoare prinse în părți sauîn jurul capului pentru a crea o notăglamorous.

Nodurile şi cosițele boeme

Dacă stilul tău este boho-chic,

atunci poți apela în continuare la aceststil. Acum numeroase coafuri suntcompuse doar din cosițe simple și no-duri boeme, tot pentru simplitatea decare dau dovadă.

Flori în accesorii

Ce poate fi mai frumos decât ale-gerea unei coafuri pe care să o acceso-

rizeze cu flori naturale?! Bujorii, or-hideele și levănțica sunt cele mai folo-site. Florile naturale pot fi folosite cabentițe sau diademe. Le poți folosiatunci când părul îți este ondulat și lă-sat liber pe spate (acest model ar aveaun impact mai mare) sau poți folosiflorile în formarea cocurilor sau a altormodele. Coronițele de flori dau o notăde delicatețe și prospețime. Aceste flori

pot fi asortate cu buchetul miresei.

Cosițele franțuzeşti

Acestea fac parte tot din categoriacoafurilor clasice, perfecte pentru mi-resele romantice. Pe lângă cosițe maiputeți folosi și accesorii precum dia-deme sau cele care sunt compuse dinflori.

Cocul voluminos

Această coafură este tipul anilor1900. Pentru a îl face voluminos e ne-voie să pară a fi unul neglijent. Deco-rarea cu o diademă e ideală pentru afi cât mai rafinată.

Cocul neted

Pentru o notă clasică și elegantă,plină de rafinament și feminitate, văindicăm să optați pentru cocul neted.Acesta este perfect pentru miresele ca-re au părul lung și nu doresc să îi acor-de prea multă atenție în acea zi, nu enecesară observarea buclelor dacă încăse mai pot observa sau dacă bentițade flori a început să se usuce deja.

Coadă lejeră

Acest tip este tot unul în genul bo-em, în care firele de păr subțiri suntlăsate să cadă ușor sau sunt trase laspate și fixate în vârful capului. Aceastaeste ideală pentru rochiile de mireasăclasice.

Diademele în jurul capului

Acestea sunt perfecte pentru mi-resele ce vor să fie în centrul atențieiși sunt îndrăznețe.

Cele care prezintă ștrasuri sunt dedomeniul trecutului, există multe altemodele nou apărute care vă vor facesă fiți cea mai frumoasă în acea zi spe-cială!

Descoperă ce buchete de mi-reasă sunt la modă în 2018 şi ac-cesorizeaz[-ți ținuta cu un modeloriginal. Chiar dacă, în general,buchetul rămâne pe ultimul loc,acum ai ocazia să afli cum trebuiesă îți alegi buchetul pentru a fi omireasă perfectă.

Vezi ce buchete de mireasă au aca-parat tendințele anului 2018 și fii la în-ălțime! Citește următoarele rânduri șioptează pentru unul dintre modelelepropuse. Cu siguranță nu vei trece ne-observată!

Alegerea potrivită

Dacă ți-ai propus să afli ce buchetede mireasă se află în preferințele mire-selor anului 2018, atunci, cel mai pro-babil, nici ziua cea mare nu este foartedeparte. Chiar dacă până acum ai pusaccentul pe rochie, pantofi și accesorii,este momentul să acorzi importan\ă șibuchetului tău.

De asemenea, acesta este un simbolminunat al căsătoriei și, în plus, dupăcum spune tradiția, odată cu aruncarealui o altă domnișoară va urma să se că-sătorească.

De aceea, este important ca buche-tul tău să fie deosebit.

În alegerea buchetului de mireasă

poți ține cont de culoarea rochiei, a ac-cesoriilor, precum și de anotimpul încare are loc evenimentul, pentru ale-gerea florilor.

De asemenea, poți opta pentru bu-chete cu diferite accesorii, în funcțiede preferință, dar și de ținuta aleasă.

Buchete clasice

Între buchetele de mireasă în trendîn 2018 se remarcă, bineînțeles, și celeclasice, care sunt potrivite oricărei mi-rese și îi conferă un plus de feminita-te. Așadar, după cum vezi, buchetuleste aproape la fel de important ca ori-care alt accesoriu și, de aceea, nu tre-buie să te preocupe mai puțin. Pentrumai mult rafinament, îl poți accesoriza

cu diferite bijuterii create special.Buchetele din trandafiri albi sunt

foarte apreciate în anul 2018 și, de ase-menea, cele din trandafiri în nuanțedeschise, care să inspire puritate și na-turalețe. Așadar, dacă îți dorești să păs-trezi o notă clasică, dar să fii în acelașitimp elegantă și senzuală, alege un bu-chet cu trandafiri.

Buchete vesele

În tendințele anului 2018, în ceeace privește buchetele de mireasă, se re-marcă mai ales cele din frezii. Acest tipde buchet este perfect pentru orice mi-reasă și se va asorta cu orice rochie. Înplus, îți va conferi un aer diafan, iarflorile vor răspândi o mireasm[ dulce,minunată. Buchetele din orhidee sunt,de asemenea, o alternativă foarte bună,atunci când îți dorești ceva simplu, dartotodată sofisticat. De asemenea, poțiîncerca să combini orhideele sau fre-ziile cu trandafirii, pentru un rezultatspectaculos. Lalelele sunt printre pre-ferințele multor femei atunci când vinevorba de alegerea buchetului perfect.În plus, acestea se găsesc în multe cu-lori, începând cu cele albe până la celenegre.

Buchete în culori vii

Buchetele din iriși se numără și eleprintre buchetele de mireasă preferateîn 2018, iar dacă îți plac nuanțele în-drăznețe și îți dorești să creezi un con-trast cu rochia pe care o vei purta suntperfecte,

Hortensiile sunt, negreșit, o alegerepotrivită în cazul în care îți dorești săadaugi o pată de culoare ținutei tale>gerberele, de asemenea.

Buchete de mireas[

Buchetele din trandafiri albi sunt foarte apreciate în anul 2018 şi, de asemenea, cele din trandafiriîn nuanțe deschise, care să inspire puritate şi naturalețe. Aşadar, dacă îți doreşti să păstrezi o notăclasică, dar să fii în acelaşi timp elegantă şi senzuală, alege un buchet cu trandafiri.

Idei de coafuri de mirese pentru orice lungime de p[r

8 Informa\ia de Duminic[/2 septembrie 2018

DIET~

Frustrarea de a vedea kilogra-mele în plus pe cântar sau pe şol-duri, atunci când nu mai încapiîn perechea de blugi preferată, es-te de înţeles, dar ai ştiut că nu doaro alimentaţie haotică şi lipsa spor-tului pot avea aceste efecte?

Orice de la un dezechilibru hor-monal la o deficienţă de vitamine saula un tratament medicamentos poateduce la o creştere în greutate. Iată patrudintre motivele pentru care este posibilsă te îngraşi chiar dacă duci o viaţă să-nătoasă, cu o dietă echilibrată şi sport.

Suferi de depresie

Multe medicamente antidepresivecauzează creştere în greutate - deci, da-că ai fost diagnosticat cu depresie şi ieitratament pentru această afecţiune,aşteaptă-te la o creştere graduală îngreutate, pe parcursul lunilor. Dacă nuiei pastile, există numeroase studii caredemonstrează că există o legătură întredepresie şi creşterea în greutate. Unstudiu din 2010 publicat în JurnalulAmerican de Sănătate Publică a con-statat că persoanele care se simt tristeşi singure câştigă în greutate mai repe-de decât cele care raportează maipuţine simptome legate de depresie,pentru că sunt tentate să mănânce maimulte alimente bogate în grăsimi şi ca-lorii, alimente care sporesc de cele maimulte ori confortul psihic.

Iei anumite medicamente

Există o listă lungă de medicamentecare pot provoca creşterea în greutate<anticoncepţionale, medicamente pen-tru terapie hormonală, steroizi, beta-blocante pentru bolile de inimă şi ten-siunea arterială, medicamente anti-convulsii, medicamente pentru cance-rul de sân, unele tratamente pentru po-liartrita reumatoid[ şi chiar unele me-dicamente pentru migren[ şi arsuri lastomac. Dacă observi o creştere în

greutate care nu se justifică prin schim-barea stilului de viaţă, aruncă un ochila prospectele medicamentelor pe carele iei şi este posibil să observi că aceastaeste cauza. Dacă este vorba despre untratament de durată, discută cu medi-cul tău pentru a vedea ce alternativeterapeutice ai.

Îţi lipsesc anumiţi nutrienţi

Deficienţa de magneziu, fier sau vi-tamina D poate compromite sistemulimunitar, scădea nivelul de energie saumodifica metabolismul în feluri caresă îngreuneze respectarea unui stil deviaţă sănătos. De aceea, de cele maimulte ori vei încerca să compensezicrescând consumul de cafeină, dulciurişi carbohidraţi simpli. Mergi la medicşi la recomandarea acestuia fă un setcomplet de analize, pentru a identifica

orice tip de deficit, pe care încearcăapoi să îl compensezi fie printr-o dietăadecvată, fie cu ajutorul suplimenteloralimentare recomandate de specialist.

Suferi de o boală care afecteazăsistemul osos şi articular

Multe probleme ale sistemuluiosos, muscular şi articular, precum fas-ciita plantară, osteoartrita, durerile degenunchi şi de şold, pot duce la creştereîn greutate pe care să o scapi lejer desub control. Mai ales fasciita plantarăte poate face să renunţi rapid la oriceformă de exerciţiu fizic, ceea ce te vaface să creşti în greutate. În acest caz,ce ai de făcut este să schimbi tipul demişcare pe care îl faci, spre exemplujoggingul cu înotul, şi să apelezi la unfizioterapeut care să te ajute cu aceastăproblemă.

Nu doar proastaalimenta\ie ne `ngra;[

Mineralele sunt esențiale în realiza-rea funcțiilor metabolice și au un rol che-ie în buna funcționare a organismului.Berea, băutura obținută din ingrediente100% naturale (cereale, hamei și apă),conține minerale și poate fi integrată în-tr-un stil de viață sănătos în condițiileunui consum moderat. 75% din mine-ralele pe care le conține provin din malț(orz sau alte cereale supuse unui procesde prăjire), iar restul de 25% din apă.

Pentru a ajuta organismul să își com-pleteze doza zilnică recomandată de mi-nerale, dieta alimentară trebuie să fie unaechilibrată, iar un pahar de bere, încadratîn cantitățile unui consum moderat așacum este definit de către OrganizațiaMondială a Sănătății, adică 330 ml/zipentru femei și 660 ml/zi pentru bărbați,poate avea o contribuție la menținereastării de bine a organismului.

“Prin conținutul de fibre, vitamineși minerale, berea poate avea un aportimportant la dieta noastră alimentară.Fiecare tip de mineral are rolul său înmenținerea sănătății, însă este extrem deimportant ca acesta să fie asimilat în pre-

zența altor minerale cu funcții asemănă-toare. Acesta este marele avantaj pe careîl oferă berea - datorită ingredientelorsale naturale, în bere se regăsesc majori-tatea mineralelor esențiale. Bineînțeles,trebuie să avem întotdeauna în vedereca în varianta cu alcool berea să fie con-sumată cu moderație”, spune dr. CorinaZugravu, președintele Centrului de Stu-dii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Minerale pe care le regăsimîn bere

Calciul, magneziul, sodiul, fierul saupotasiul aduc fiecare câte un beneficiuspecific. Printr-o dietă variată și echili-brată, ne putem asigura că organismulasimilează necesarul de minerale.

Malțul, ingredient care intră în pro-cesul de fabricare a berii, este bogat învitamine (A, B și C) și minerale, în prin-cipal sodiu și magneziu - două dintreelementele indispensabile pentru rehi-dratarea organismului după efort fizic.Astfel, berea fără alcool poate oferi or-

ganismului uman beneficiul rehidratării,deoarece compensează pierderile de so-diu și magneziu din organism.

Calciul este cel mai abundent mineraldin organismul uman, iar dintre toatemineralele conținute de bere aduce celemai multe beneficii< ajută la sănătateamușchiului inimii, alături de potasiu, lamenținerea în stare bună a structuriiosoase și a dentiției, alături de fosfor, darși la prevenirea riscului de apariție a os-teoporozei.

Potrivit site-ului beresanatatenutri-tie.ro, potasiul stabilizează tensiunea ar-terială, îmbunătățește funcțiile cerebrale,reglează nivelul de aciditate din corp șistimulează detoxifierea organismului.Asimilarea potasiului în organism estemai eficientă în prezența magneziului,iar în interacțiunea cu sodiul din bereraportul este unul benefic pentru men-ținerea tensiunii arteriale în limite nor-male.

Fierul, un alt mineral care se regă-sește și în bere, în mod special în bereabrună, are rol în transportul oxigenuluide la plămâni către celule.

Berea, surs[ de minerale necesare organismului

Dacă vrem să câştigăm bătălia cu ki-logramele, masa de seară trebuie să devinăo amintire. Masa de sear[ poate fi opţio-nală într-o dietă echilibrată, asta dacă amreuşit să acoperim cel puţin două meseprincipale (mic dejun şi prânz) şi una–două gustări de-a lungul zilei respective.De cele mai multe ori se întâmplă însă săfie singura şi cea mai consistentă masă azilei. În acest mod, îngrăşarea nu va în-târzia să apară. Pentru a evita acest lucru,iat[ ce alimente ar trebui s[ evit[m seara.

- P]ine integrală/cu seminţe- Cereale tip muesli, boabe de grâu,

orz, ovăz- Mămăligă preparată cu mălai, griş- Paste făinoase din făină integrală- Orez brun, nedecorticat- Legume şi leguminoase cu amidon

(cartofi, mazăre, fasole boabe, linte, năut)- Hrişc[, cuş-cuş, mei, quinoa- Zahăr şi derivate cu zahăr - prăjituri,

bomboane, foietaje, creme, ciocolată, su-curi carbogazoase sau necarbogazoase

- Fructe şi sucuri naturale- Unt, smântână, brânzeturi grase (oa-

ie, bivoliţă, brânzeturi franţuzeşti, caşca-val)

- Mezeluri cu carne tocată (crenvurşti,parizer, tobă, salam, cârnaţi, cabanos, pa-teu)

- Tocături cu grăsime (mici, chiftele,hamburgeri)

- Oleaginoase (migdale, nuci, alune,fistic, caju, macadamia)

- Alcool, cu moderaţie.

Ce putem m]nca?

- Carne albă slabă, peşte şi derivate- Ouă, cu moderaţie, ocazional- Lactate şi brânzeturi cu aport mediu

de grăsime (maxim 16-18% grăsime)- De evitat carnea roşie, bogată în gră-

simi sau procesată- Legume multe, crude, nepregătite

termic, la grătar, sau doar uşor prelucrate,stil wok.

Alimente de evitat la cin[

Dacă observi o creştere în greutate care nu se justifică prin schimbarea stilului de viaţă, aruncăun ochi la prospectele medicamentelor pe care le iei şi este posibil să observi că aceasta este cauza.Dacă este vorba despre un tratament de durată, discută cu medicul tău pentru a vedea ce alternativeterapeutice ai.

Aceste produse le g[si\i la ATOMEDICAL VEST, `n Satu Mare, pe str. Gheorghe Laz[r, nr 1, ap 28, l]ng[ Poli\ie,

`ntre farmacie ;i Policlinica Veche.Program de lucru< de Luni p]n[ Vineri `ntre orele 8<00 - 16<00

Informa\ii la 0261.726101

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

Gama de produse PsoriodermPsorioderm Sensitive

Pielea uscată, iritată, dar și cea eczematoasă și atopică necesită îngrijirespecială. Produsele Psorioderm® SENSITIVE au fost concepute astfel încâtsă asigure îngrijire adecvată bebelușului, copiilor și adulţilor, a pielii uscate,iritate, eczematoasă sau atopică, dar și a pielii psoriatice și seboreice în cazulpersoanelor care nu tolerează acidul salicilic.Produsele liniștesc pielea,calmează placa psoriatică și seboreică.

Gama de produse Psorioderm® SENSITIVE hrănește, hidratează,revitalizează, calmează și îngrijește pielea deshidratată. Fiecare produs alacestei game a fost îmbogăţit cu unt de cocos, ulei de măsline, nucă de cocos,germeni de grâu, avocado, levănţică, borago, black currant, calendula, aloevera, vitamina A cu supliment de miere, extract de ulei de jojoba, vitamina Eși unt de shea pentru o îngrijire mai blândă. Produsele au fost testatedermatologic. Produsele nu conţin acid salicilic, parabeni, steroizi, sulfuri șicoloranţi artificiali iar parfumul nu conţine alergeni. Gama de produsePsorioderm® SENSITIVE a obţinut Premiul de Calitate în Ungaria 2013!

2 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Urmare din num[rul precedent

Este în afara oricărui dubiu că unireaTransilvaniei de Nord nu se putea realizafără acordul expres al lui Stalin, în con-dițiile în care România avea regim dețară învinsă și ocupată de Armata Roșie.

Ca un paradox al istoriei, Stalin apreferat să ignore propunerile ComisieiLitvinov, din care făcea parte și generalulValter Roman, de a se crea o Transilvanieindependentă, cu peste 100 de mii kmpși 5 milioane de locuitori, în afara orică-ror uniuni sau federații, preferând să în-curajeze și să sprijine P.C.R. prin anula-rea Diktatului de la Viena și recunoaș-terea apartenenței Ardealului la Româ-nia. În timp ce anglo-americanii încercausă sprijine Comisia Litvinov pentru în-ființarea unei Transilvanii autonome sauindependente, Stalin a preferat retroce-darea Transilvaniei de Nord către Ro-mânia și a refuzat propunerea Comisieisale de a înființa un experiment separa-tist în Ardeal.

Decizia lui Stalin de a încuviința re-venirea Transilvaniei de Nord la Româ-nia a fost determinată și de instaurareala București a unui guvern pro-sovietic,condus de Dr. Petru Groza. Aceasta afost o condiție esențială, fără de careTransilvania ar fi fost pierdută de Ro-mânia pe vecie. Realizarea acestui mo-ment crucial în istoria neamului româ-nesc ne facem să subliniem rolul extra-ordinar de important pe care l-a avut Dr.Petru Groza, care și-a luat asupra lui con-ducerea unui guvern ̀ n vremea căruia i-a fost restituit României Ardealul deNord.

În 18 august 1945, Roy Melbourne aprezentat ministrului de externe Gheor-ghe Tătărăscu o notă verbală prin carese arăta că guvernul american dorește înRomânia un regim reprezentativ, con-stituit din reprezentanții tuturor parti-delor democratice. În consecință, S.U.A.nu vor semna tratatul final de pace decâtcu un guvern democratic. Atât PetruGroza, cât și Tătărăscu au respins notaS.U.A., declarând-o nulă și neavenită.De reținut că și Anglia a trimis o aseme-nea notă, de care guvernul nu a ținutcont.

În fața refuzului lui Petru Groza dea demisiona, Regele Mihai, la 21 august1945, a declarat greva regală și nu a maiacceptat să mai contrasemneze actele gu-vernului. Totuși s-a decis ca în guvernsă intre câte un reprezentant al P.N.L. șiP.N.Ț., după care să se organizeze alegerilibere și să se asigure libertatea presei, acuvântului și a religiei. La insistențeleMoscovei, S.U.A. și Anglia pe 5 februarie1946 au recunoscut guvernul Petru Gro-za. După eșuarea grevei regale, RegeleMihai a adoptat o poziție mai prudentăcu guvernul Petru Groza. Pe 17 mai 1946,forțele politice guvernamentale s-au con-stituit în Blocul Partidelor Democratice,pentru a depune liste comune la alegeri.B.P.D. era format din P.C.R., P.S.D.,P.N.L.-Tătărăscu, P.N.Ț.-Alexandrescuși Frontul Plugarilor. P.N.L. și P.N.Ț. aueșuat în a face un front comun. Guvernula modificat Legea electorală, pentru pri-ma dată puteau vota și femeile.

Alegerile din 1946< “Nu contează cine cu cine votează,contează cine numără voturile”

Deși Washington și Londra i-au datgaranții lui Iuliu Maniu că alegerile carese vor organiza vor fi libere, guvernulcondus de Petru Groza nu a ezitat să fo-losească în procesul electoral dictonullui Stalin< “Nu contează cine cu cine vo-tează, contează cine numără voturile”.

Alegerile au avut loc pe 19 noiembrie1946. Prezența la vot a fost masivă. Re-zultatele au fost următoarele< B.P.D. -69,81%, P.N.Ț. - 12,88%, Uniunea Popu-lară Maghiară - 8,32%, P.N.L. - 3,78%.

După alegerile parlamentare, obiec-tivul politic esențial al P.C.R. era acapa-rarea întregii puteri în stat și lichidareaopoziției. Planul a fost elaborat de Teo-hari Georgescu și Panteli Bodnarenko,ofițeri de informații sovietici (Mihai Pa-cepa, “Moștenirea Kremlinului”, Bucu-rești, Editura Venus, 1993, p. 55 -56).

Înscenarea de la Tămădău afost etichetată drept act detrădare națională

Încă de la începutul anului 1947, au-toritățile comuniste au operat numeroasearestări din rândul adversarilor politici,prin comiterea unor abuzuri. Pe 14 iulie1947, autoritățile ministerului de Interneau reușit să întindă o capcană principa-lilor fruntași țărăniști, care se pregăteausă plece în Anglia, pentru a informa di-plomații occidentali despre situația realădin România. Înscenarea de la Tămădăua fost etichetată drept act de trădare na-țională și transformată într-un caz politicmajor (Georgeta Smeu, “Dicționar de is-torie a românilor”, București, EdituraTrei, 1997, p. 364 -365).

Pentru a permite implicarea P.N.Ț.și a lui Iuliu Maniu, autoritățile comu-niste au extins acuzațiile cu caracter po-litic. La 30 iulie 1947, printr-un jurnal alConsiliului de Miniștri, s-a decis dizol-varea P.N.Ț.. În aceeași zi a fost convocatăAdunarea Deputaților, în cadrul căreia,pe baza unui raport întocmit de TeohariGeorgescu, s-a aprobat dizolvarea cu 294de voturi pentru și 1 împotrivă. În aceljurnal se stabilea< “P.N.Ț. sub președințiadomnului Iuliu Maniu este și rămâne di-zolvat pe data publicării în MonitorulOficial. Aceeași decizie de dizolvare cu-prinde și toate organizațiile județene, deplasă și comunale ale sus-menționatuluipartid, organizațiile de tineret, de femeiși orice alte organizații sau asociații con-duse de acest partid”.

Pe 1 noiembrie, P.N.L. a decis să îșiînceteze activitatea. Cinci zile mai târziu,Adunarea Deputaților a adoptat o mo-țiune de neîncredere în Gheorghe Tătă-răscu, ministru de Externe și vicepreșe-dinte al Consiliului de Miniștri. În ziuaurmătoare, reprezentanții P.N.L.-Tătă-răscu au demisionat din guvern. Proce-sul intentat liderilor P.N.Ț. s-a desfășuratîntre 29 octombrie și 4 noiembrie 1947.(Președintele Completului de judecată afost Alexandra Sidorovici, soția lui SilviuBrucan).

Ca și în cazul procesului intentat Ma-reșalului Ion Antonescu, în urmă cu unan și jumătate, sentința era dinainte sta-bilită, pe baza unor acuzații fără acope-rire materială, având la bază indicațiipolitice venite de la Moscova și prezen-tate în haină juridică la București. IuliuManiu și Ion Mihalache au fost singuriicondamnați la temniță grea pe viață.

Pe 18 decembrie 1947, Regele Mihaia venit cu trenul de la Lausanne și a sositla București, trei zile mai târziu (ArthurLee, Op. cit., p. 235-247).

După o întrevedere cu Petru Groza,unde nu s-a ajuns la vreo concluzie, Re-gele Mihai și mama sa au plecat la Sinaiapentru sărbătorile de iarnă. În ajunulCrăciunului, a fost investit în funcția deministru al Apărării Naționale Emil Bod-năraș, care potrivit unor informații abiaajunsese de la Moscova, unde primisedin partea lui Stalin indicațiile privindorganizarea abdicării Regelui Mihai.

Pe la orele 20<30 în seara zilei de 29decembrie, Regele Mihai a fost informat

despre cererea formală a lui Petru Grozade a-i acorda o audiență a doua zi, la ora10. Inițial, Regele Mihai a presupus căeste vorba de căsătoria lui. În dimineațazilei de 30 decembrie 1947, Regele Mihaiîmpreună cu Regina Mamă Elena și câ-teva persoane de la Curtea Regală s-audeplasat spre București, iar în jurul orei12 au ajuns la Palatul din șoseaua Kise-leff. În 15 minute au sosit Petru Groza șiGheorghe Gheorghiu-Dej. Petru Grozaa precizat că guvernul va aranja proble-mele materiale, astfel încât familia regalăsă ducă o viață confortabilă. De aseme-nea, Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcutaluzie la un posibil proces, ce ar putea fiintentat Majestății Sale. În acel moment,Regele Mihai a declarat că propunerearidică grave probleme constituționale.Petru Groza a scos o coală din pergamentalb din dosarul pe care-l ținuse în mânăde când începuse audiența< “Trebuie săcitiți acum. Nu părăsim această încăperepână când hârtia nu va fi semnată, chiardacă va trebui să stăm aici până diseară.Poporul nostru așteaptă știrea abdicăriidumneavoastră. Dacă nu vom avea sem-nătura dumneavoastră se vor ivi marineplăceri” (Arthur Lee, Op. cit., p. 235-247).

La orele 15<30 s-a întrunit Consiliulde Miniștri. Petru Groza a adus la cu-noștință actul abdicării și a fost emisă oProclamație a Guvernului către Țară<“Astfel, poporul român a dobândit liber-tatea de a-și clădi o nouă formă de stat -Republica Populară”. La orele 19<10, subpreședinția lui Mihail Sadoveanu, s-adeschis Ședința extraordinară a AdunăriiDeputaților (Nicolette Franck, Op. cit.,p. 233-236). În unanimitate au fost apro-bate două proiecte de lege. Primul a luatact de abdicarea regelui pentru sine șiurmașii lui. Constituția României a fostabrogată, iar noua denumire oficială astatului devenea Republica Populară Ro-mână. De asemenea, se preciza că pute-rea executivă va fi exercitată de AdunareaDeputaților, până la dizolvarea ei și în-trunirea unei Adunări Naționale Con-stituante, care se va face la o dată fixatăde Adunarea Deputaților. Aceasta vaadopta noua Constituție a Republicii Po-pulare Române. Prin al doilea proiect s-au numit membrii Prezidiului Provizoriual Republicii Populare Române< Con-stantin Ion Parhon - președinte, MihailSadoveanu, Ștefan Voitec, Gheorghe Ste-re și Ion Niculi - vicepreședinți.

În 24 februarie 1948 a fost dizolvatăAdunarea Deputaților. Trei zile mai târ-ziu s-a constituit Frontul DemocrațieiPopulare, o alianță electorală formatădin Partidul Muncitoresc Român ( nouadenumire adoptată în urma fuziunii Par-tidului Comunist Român cu Partidul So-cial-Democrat), Frontul Plugarilor,P.N.L. - Bejan și Uniunea Populară Ma-ghiară.

Petru Groza şi-a păstrat mandatul de Prim-Ministrupână pe 2 iunie 1952

Pe 28 martie 1948 au avut loc alege-rile pentru Marea Adunare Națională,forul legislativ unicameral al RepubliciiPopulare Române. Primul obiectiv alMarii Adunări Naționale a fost acela dea redacta noua lege fundamentală, Con-stituția Republicii Populare Române, ca-re a fost promulgată pe 13 aprilie 1948.

Petru Groza și-a păstrat mandatulde Prim-Ministru până pe 2 iunie 1952,iar zece zile mai târziu l-a înlocuit peConstantin Ion Parhon în funcția de Pre-ședinte al Prezidiului Marii Adunări Na-ționale, instituția care asigura în modsimbolic șefia Republicii Populare Ro-mâne. Petru Groza a rămas în această

funcție până la sfârșitul vieții.Începând din 1948, autoritățile co-

muniste au început să impună modelulstalinist de organizare și conducere a so-cietății. Pe plan internațional, Româniaa fost membru fondator al C.A.E.R. în1949 și al Tratatului de la Varșovia în1955.

Bătrân și bolnav, Petru Groza a fostsilit să accepte, la 7 februarie, dizolvareaFrontului Plugarilor, un concurent seriosși un ghimpe în ochii comuniștilor. Deșia fost numit de politicienii vremii “Ba-ronul roșu”, Petru Groza nu s-a înscrisîn rândul membrilor Partidului Munci-toresc Român, astfel că a reușit perfor-manța politică de a se situa în poziții defrunte în cadrul regimului comunist fărăa fi vreodată membru de partid. O ex-plicație poate fi abilitatea cu care a reușitsă-și atragă sprijinul și încrederea lui Sta-lin, rememorată într-una din notele salepolitice< “M-am apropiat de Stalin. Aces-ta stătea pe un soi de continență, cevamai înaltă ca podeaua. M-am aruncat îngenunchi și i-am spus< în sfârșit mi-amatins idealul de mic copil. Ziua asta va ficea mai frumoasă din viața mea. Stalin,vădit impresionat, m-a luat de braț, m-a ridicat, m-a îmbrățișat. Gestul meu îifăcuse o impresie deosebită, circul meula fel și pe urmă l-am câștigat. Eram unteatralist fără pereche. Stalin mă consi-dera simpaticul burghez român PetruGroza.” (Ibidem).

După 1945, Dr. Petru Groza a fostsocotit ca tovarăș de drum. El a interve-nit de mai multe ori și pentru prieteniisăi, cât și pentru necunoscuții care i seadresau. Cu o zi înainte de a trece la celeveșnice, a semnat un Decret de Grațiereîn calitatea de Președinte al PrezidiuluiMarii Adunări Naționale. Pentru acestultim act de clemență l-a șantajat pe Ghe-orghe Gheorghiu-Dej.

Gheorghe Gheorghiu-Dej a aprobateliberarea istoricului Constantin C. Giu-răscu, care avea domiciliul forțat într-un sat din Bărăgan - Măzăreni, și a co-legului său de detenție, profesorul Gheo-ghe Strat. De asemenea, Petru Groza aintervenit în cursul vizitelor în Ungaria,pe lângă înalte oficialități maghiare, pen-tru eliberarea unor foști colegi de la Co-legiul din Orăștie, precum și a lui NagyVilmos, fost șef de stat major al armateimaghiare, a lui Horvath Bela, secretarde stat la Interne, precum și a lui TőkesErnő, protopop reformat. În România aintervenit pentru prietenul și colegul săude clasă Nicolae Brânzeu, canonic pre-pozit, și pentru Otto Roth.

Petru Groza l-a sfătuit pe GheorgheGheorghiu-Dej să nu-l mai critice pe Ti-to, căci ar putea să regrete mai târziu.Cu Bodnăraș Petru Groza s-a înțeles celmai bine, fiindcă cunoștea foarte binesituația din Rusia. Merită subliniat rolullui Petru Groza în luarea câtorva deciziiimportante de politică externă< deschi-derea către Republica Populară Chineză>retragerea trupelor sovietice din Româ-nia cu mai mult de 30 de ani mai repede

decât din celelalte țări socialiste> reche-marea unor mari personalități româneștidin străinătate> reconsiderarea lui Titoși relațiile cu ungurii.

Vizita lui Petru Groza în China în1954, care a durat două luni, efectuată lainvitația lui Mao Tze Dong, a deschis unîntreg capitol în politica externă a anilor1950-1960. Așa cum aprecia NikitaHrușciov, ea a marcat o nouă politică ro-mânească, care s[ adăpostească sub um-brela chinezească impulsurile naționaleși izolaționiste față de Moscova. Gheor-ghe Gheorghiu-Dej va merge la Beijingîn 1956 la cel de-al VIII-lea Congres alP.C. Chinez, în calitate de Prim-Secretaral P.M.R., iar Chivu Stoica, ca Președinteal Consiliului de Miniștri, va conducedelegația oficială la Beijing în 1958. Des-prinderea de Moscova și apropierea deChina va fi consimțită de Gheorghe Ghe-orghiu-Dej în 1962.

Dup[ 1990 au fost doborâte toate statuile care-lreprezentau pe Petru Groza

Dr. Petru Groza a decedat pe 7 ia-nuarie 1958, la vârsta de 74 de ani, răpusde cancer. Din anumite surse, se presu-pune că decesul lui Petru Groza a fostprovocat de iradiere, la fel ca și în cazullui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A fost în-humat inițial la Cimitirul Ghencea Mi-litar, iar ulterior a fost depus în Mauso-leul din fața Pieței Libertății din Bucu-rești. Urna cu rămășițele pământești seaflă acum în cavoul familiei din cimitiruldin Băcia, locul unde s-a născut și a co-pilărit.

După 1990, pe nedrept au fost do-borâte toate statuile care-l reprezentaupe Petru Groza (statuia din București,opera lui Romulus Ladea din 1971, ;istatuia din 1962, opera lui ConstantinBaraschi). Cea din urmă a fost repusăpe soclu în 2007, în localitatea natală,Băcia. Autorii consideră că distrugereade statui pe considerente politice și ideo-logice reprezintă o formă de vandalism.Statuile exprimă idei și sentimente, pre-cum și emoții ale celor care le creează.Nu Petru Groza a adus Armata Roșie înRomânia, doar istoria îl poate judeca. Inmemoriam, Casa Memorială din Devaeste vizitată de mii de români din țară șidin stăinătate. Petru Groza va rămâneîn Istoria Națională a României, o ilustrăpersonalitate politică, un mare patriot,care într-o conjunctură defavorabilă Ro-mâniei, ocupată de Armata Roșie și con-siderat[ pe nedrept înfrântă în cel de-AlDoilea Război Mondial, prin abilitateasa politică, prin compromisuri făcute cucomuniștii români și cu U.R.S.S., a reușitsă readucă în granițele firești ale Româ-niei Transilvania de Nord.

Autorii acestui material s-au bazat șipe cartea autobiografică a lui Petru Gro-za< “Adio lumii vechi –Memorii”, Bucu-rești, Editura Compania, 2003.

Ioan Corneanu şi Mircea Pîrlea

În anul 1946 Dr. Petru Groza a fost prezent la Carei, Satu Mare și Negrești-Oaș,pentru a înmâna titlurile de proprietate țăranilor în urma reformei agrare din1945

Petru Groza (1884-1958),baronul ro;u

PERSONALIT~}IMerită subliniat rolul lui Petru Groza în luarea câtorva decizii importante de politicăexternă< deschiderea către Republica Populară Chineză> retragerea trupelor sovieticedin România cu mai mult de 30 de ani mai repede decât din celelalte țări socialiste>rechemarea unor mari personalități româneşti din străinătate> reconsiderarea luiTito şi relațiile cu ungurii.

10 Informa\ia de Duminic[/2 septembrie 2018

DEZVOLTARE PERSONAL~

De cum se încheie luna augustîncep pregătirile pentru noul anşcolar ce bate la uşă. E un eveni-ment cu o puternică încărcăturăemoțională nu doar pentru copiiice urmează să meargă la şcoalăsau la grădiniță, ci şi pentru pă-rinți şi, de ce nu, pentru bunici.

Vacanța de vară se termină și se re-vine la programul specific cu trezireade dimineață, mersul la școală, reve-nitul acasă, teme și culcarea mult maidevreme ca în serile de vară.

Goana după rechizite, aşteptă-rile părinților, stresul cotidian

În multe familii, începerea nouluian școlar poate să se transforme într-un eveniment destul de stresant. Astanu doar datorită faptului că urmeazăzile cu stat la coadă după cumpărarearechizitelor și a celor necesare în ghioz-dan, ci și pentru că de obicei părințiiîncep să se gândească la notele ce le valua copilul, așteptările fiind mari, pecând copilul la rândul său se poategândi că are unele lacune la diversematerii, îi este teamă să le spună, iarde aici un stres continuu.

Părintele trebuie să îi arate co-pilului că are încredere în el,iar aşteptările de la noul an şco-lar se discută în familie

Tocmai pornind de la această idee,e indicat în această perioadă ca părințiisă discute cu copilul, să ia fiecare ma-terie în parte și să afle ce îl îngrijoreazăpe copilul său.

Fricile nu dispar de la sine, cel mictrebuie învățat să le înfrunte. Gândurile

care îl frământă trebuie discutate în fa-milie, fără a încerca să minimizăm în-grijorările copilului.

Trebuie discutate și așteptările ceexistă de ambele părți.

La fel ca în cazul părintelui care areanumite obiective la locul de muncă eși în cazul copilului, care își fixează șiel unele ținte pentru noul an școlar.

Părintele trebuie să îi arate copiluluifaptul că are încredere în el.

Schimbările ce intervin în viața de şcolar

Să nu uităm nici că începerea nou-lui an școlar nu înseamnă doar cursuriși teme. Copilul se va simți mult maibine dacă va vedea că are timpul săuliber și posibilitatea de a-l petrece în-tr-un mod cât mai plăcut.

Să nu uităm de nevoile emoționaleale celui mic. Schimbările îl afectează

și pe el la fel de mult ca pe noi, pe adulți.Îl putem în schimb ajuta să învețe cumsă le gestioneze.

În acest sens, vom lucra împreunăcu copilul la tot ceea ce ține de programîn așa fel încât să nu i se pară o adevă-rată corvoadă viața de școlar.

Îl ajutăm astfel să ne comunicemult mai ușor ce a făcut la școală, fărăa-i adresa mai apoi stresanta întrebare<Ce notă ai luat azi?

Pentru foarte mulți oameni, luna sep-tembrie e asociată cu sosirea bruscă atoamnei. Chiar dacă e încă vreme fru-moasă și în mulți ani s-a putut sta multși bine la soare, septembrie e prima lunăde toamnă și dă naștere unor stări ne-

plăcute în organism. Evident, psihologiine recomandă să privim partea frumoasăa acestei luni și să ne bucurăm mai alesde coloritul naturii.

Cum socoteala de acasă nu se potri-vește mereu cu cea din târg, e bine deștiut că studiile arată c[ una din zece per-soane se confruntă cu astenia de toamnă.Ce este această astenie, de unde vine eași cum putem scăpa de ea, mai ales, aflămîn rândurile de mai jos.

Tristețea şi slăbiciunea orga-nismului, semnale de alarmă

Astenia de toamnă e cauzată de re-gulă de dificultatea corpului nostru de ase adapta la diferențele de temperaturădintre zi și noapte. La acest disconfort seadaugă dietele necorespunzătoare și ex-punerea redusă la soare. Dacă ne odih-nim insuficient și nu facem nici mișcare,putem să ajungem să ne confruntăm cuneplăcuta astenie de toamnă. Toamna zi-lele sunt și ele mai scurte, chiar mai ră-coroase și, fără mult soare, par nepriete-noase. Asta s-ar putea să ne facă să sim-țim o tristețe. Ea trebuie să fie doar ostare de spirit trecătoare. Dacă persistă eun semnal de alarmă ce anunță prezențaasteniei. În situația în care zile la rândsimțim o slăbiciune a organismului și ostare de tristețe ne confruntăm cu asteniade toamnă.

Cel mai des întâlnite manifes-tări ale asteniei

Specialiștii sunt de părere că mani-festările cel mai frecvent întâlnite ale as-teniei de toamnă sunt apatia, tristețea -depresia, incapacitatea de a face față si-tuațiilor stresante - anxietatea, trecereabruscă de la o stare la alta, tulburările desomn, dorința de a dormi ziua, oboseala,incapacitatea de a desfășura activitățilede la serviciu ca în lunile anterioare, do-rința de a sta izolat, fără prieteni.

Ieşiri în natură, dietă echilibra-tă şi sport

Înainte de a ajunge să tratăm o pro-blemă, trebuie să știm că sunt metode dea preveni instalarea asteniei de toamnă.Și nu e deloc dificil. Este recomandat săpetrecem cât mai mult timp în aer liber.Chiar dacă soarele nu se arată, plimbărilesunt făcătoare de minuni. În această pe-rioadă trebuie mai mult ca oricând săasigurăm necesarul zilnic de vitamine șiminerale corpului nostru, evident printr-o dietă echilibrată.

Să nu uităm să facem sport, să socia-lizăm, să nu ne stresăm din orice cauză.Când timpul nu ne permite ieșirea și ex-punerea la lumina naturală, putem citi ocarte, ceva ce ne face plăcere.

În situația în care simțim că nimicnu ne ajută în lupta împotriva asteniei, eindicat să ne adresăm unui specialist, psi-holog, psihoterapeut.

Astenia de toamn[,simptome ;i moda-lit[\i de preven\ie

În multe familii, începerea noului an școlar poate să se transforme într-un eveniment destul de stresant

Încă din cele mai vechi tim-puri, oamenii au admirat curajul.Trăsătură a celor puternici ce în-drăznesc parcă să mute chiar şimunții din loc, curajul e o calitatece ne ajută mult în atingereaobiectivelor.

Un om curajos e un om care știe cesă pună în balanță pentru a avea echi-librul necesar, e un om care are încre-dere în propriile sale forțe și își asumă,fără supărare, eșecurile.

Un om curajos îşi cunoaşte valorile şi se acceptă aşa cum e

Dacă e să aruncăm privirea în tre-cut putem observa că persoanele cu-rajoase au fost acelea care au făcut cevace a rămas în istorie. Curajul nu în-seamnă a sări în cușca leului, a te arun-ca de pe o stâncă în mare, a practicaun sport extrem. Curajul e în fiecaredintre noi, spun specialiștii, doar căunii profită din plin de această calitate,alții nu. Un om curajos își cunoaște va-lorile, puterile, se acceptă așa cum e șinu încearcă să se schimbe doar pentrua fi ca și ceilalți sau doar de dragul lor.

Omul curajos are încredere în sine șiîn capacitățile sale.

Să vorbim deschis despre frică

Curajul crește pe măsură ce îndrăz-nim să facem ceva. Majoritatea oame-nilor știu cum pot obține curajul, însănu îndrăznesc să treacă la fapte. E caîn cazul succesului. Totul se învață. Unom curajos nu e neapărat un om carenu a avut eșecuri, ci dimpotrivă, e omulcare a greșit, a avut eșecuri, dar a învă-țat din ele, s-a înarmat cu ambiție mul-tă și voință. Totul ține de exercițiu încondițiile în care curajul e o capabilitatementală.

Să nu uităm că și oamenii timizisunt curajoși. Și, mai mult decât atât,cu toții avem anumite frici. Importanteste să le identificăm și să le confrun-tăm, să vorbim deschis despre fricilenoastre. E ca în cazul adevărului. E maigreu să spui adevărul, ai nevoie și pen-tru aceasta de curaj în multe situații,dar e mult mai sănătos decât să spui ominciună.

Fără ambiție nu putem să ne atingem obiectivele

În rândurile de mai sus menționamfaptul că pentru a face ceva, a duce cevala bun sfârșit, e nevoie de ambiție. Fărăambiție, voință, nu putem face nimic.Și aceasta denotă faptul că avem curaj.

Schimbările din viața noastră vin totca urmare a unor fapte de curaj. Neasumăm riscuri, valorificăm circum-stanțe în care ne aflăm. Astfel, chiar ;iîn momentul în care luăm anumite de-cizii putem spune că facem ceva cura-jos< investim într-o afacere, ne reorien-tăm profesional, intrăm într-o nouărelație.

Cu alte cuvinte, putem afirma căpentru absolut orice acțiune e nevoiede o doză de curaj. Pe măsură ce facemceva ne dozăm practic curajul. În func-ție de activitatea întreprinsă, cunoaș-tem măsura de dozaj și învățăm să ge-stionăm fiecare situație.

Iat[ c]teva citate celebre despre cu-raj<

“Sinceritatea este forma cea mai în-drăzneaţă a curajului.” - William So-merset Maugham

“Într-o situaţie disperată, numaicurajul şi inteligenţa te mai pot ajuta.”- Jean Piaget

“Norocul orb ajută îndrăznealaoarbă.” - La Fontaine

“Nimic nu îi dă mai mult curaj unuiom fricos decât frica altuia.” - UmbertoEco

“Optimismul este fundația curaju-lui.” - Nicholas Butler

Curajul, o capabilitate mental[. Oamenii ;tiu, dar nu ̀ ndr[znesc

Curajul nu înseamnă a sări în cușcaleului

Începerea noului an ;colar, eveniment cu puternic[ înc[rc[tur[ emo\ional[

pentru copii ;i p[rin\i

Pagin[ realizat[ de Andrei G.

2 septembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

ISTORIE

În 30 august 1940 s-au semnat, la Vie-na, documentele "arbitrajului" germano-italian (Dictatul de la Viena), prin carepartea de nord a Transilvaniei (43.492kmp și 2.667.000 de locuitori, în majori-tate români) era luată României și pre-dată Ungariei horthyste.

Cedările teritoriale românești au fostfacilitate de starea de derută determinatăde presiunile externe și incapacitatea gu-vernului condus de Ion Gigurtu și a cer-curilor conducătoare românești de a an-gaja acţiuni politice ferme, de a organizamăsuri de apărare naţională. Lipsa de cu-raj a regelui Carol al II-lea, faptul că aevitat un contact direct cu Hitler, deși seimpunea o expunere personală, au întăritconvingerea cancelarului nazist că regeleRomâniei nu va întreprinde măsuri deîmpotrivire hotărâte, ci va consimţi trep-tat la toate pretenţiile revizioniste for-mulate.

Germania era însă interesată să păs-treze pacea în regiune, deoarece avea ne-voie de exporturile acestor ţări pentrunecesităţile de război. Miniștrii de exter-ne ai României (Mihail Manoilescu) șiUngariei au fost convocaţi la 29 augustla Viena, unde ministrul de externe ger-man Ribbentrop a impus părţilor preac-ceptarea necondiţionată a arbitrajuluigermano-italian, care avea să devină celde-al doilea arbitraj (Dictat) de la Viena.În dimineaţa zilei de 30 august 1940 Con-siliul de Coroană convocat de regele Ca-rol al II-lea a admis arbitrajul cu majori-tate de voturi (19 pentru, 10 contra, 1abţinere), în schimbul garantării de cătreGermania și Italia a noilor graniţe.

Trasarea noii frontiere a fost super-vizată personal de Hitler, interesat de re-giunea petroliferă a Prahovei, astfel cănoua graniţă ajungea la doar câţiva zecide kilometri de ea.

În Anul Centenarului MariiUniri, comemorăm 600 de ani dela moartea marelui voievod Mir-cea cel Bătrân, unificator, om po-litic, diplomat, organizator al sta-tului, comandant militar şi stra-teg, sprijinitor al culturii şi ctitorde aşezăminte.

Mircea cel Bătrân a fost fiul lui RaduI Basarab (1377 - 1383), nepotul lui Ni-colae Alexandru și strănepotul lui Basa-rab Întemeietorul. Înainte de el a domnitfratele său mai mare Dan I (1383 – 1386),care a căzut pe câmpul de luptă în răz-boiul împotriva țarului de la Târnovo,Șișman. Mama lui Mircea a fost Calini-chia doamna, după pomelnicul de laCâmpulung. Totuși, pomelnicul de laCâmpulung o menționează ca soție a luiRadu I pe Ana. În acest caz, fie a avutdouă soții, fie pe Calinichia o chema șiAna. Știrile sunt puține. Hașdeu ne in-formează despre Calinichia că era de ne-am împărătesc din sângele Paleologilor,sora sau vara împăratului bizantin IonPaleologul. Mircea era oricum Basarabautentic, iar părintele său, care a fost unmare domnitor și ctitor, a fost socotitprin confuzia cronicilor din secolul alXVII-lea faimosul descălecător din Fă-găraș, Negru Vodă, numit Radu Negruși socotit întemeietorul Țării Românești.

Tratate `ncheiate

Începându-și domnia în anul 1386,Mircea cel Bătrân a pornit la organizareamultilaterală a Țării Românești pentru aface față expansiunii otomane ce ajunseseîn Balcani. În vederea apărării și pentrua fi în bune relații cu vecinii, Mircea în-cheie tratat pe bază de egalitate, mai întâicu regele Ungariei, Sigismund de Luxem-burg (căruia îi recunoaște suzeranitatea),la 7 martie 1395, la Brașov. Mai înainte,încheiase cu regele polon Vladislav al II-lea Iagello un tratat de alianță în locali-tatea Radom din Polonia, la 10 decem-brie 1389.

Aflat în ofensivă, Imperiul Otomancucerește țaratele bulgărești pe care letransformă în pașalâcuri și atacă Serbia.În urma bătăliei de la Kossovopolje(Câmpia Mierlei, 1389), cneazul Lazărcade în luptă și Serbia este transformatăși ea în pașalâc. Deși unele documentepomenesc despre ajutorul armat acordatde către Mircea Serbiei, faptul nu esteunanim recunoscut. În continuare, oto-manii pătrund în Țara Românească șiMircea cel Bătrân conduce oștile româneîn marea confruntare de la Rovine, loca-litate situată de majoritatea izvoarelor peArgeș. Bătălia de la Rovine (10 octombrie1394 sau, după cercetări recente, 17 mai1395) împotriva oștilor otomane condu-se de Baiazid Ilderim (Fulgerul) se în-cheie cu o strălucită victorie a domnuluiromân.

Neputând fructifica victoria, trădatde o parte din boieri care îl susțin la tronpe Vlad Uzurpatorul, Mircea e nevoit săse retragă la Brașov, unde încheie cu Si-gismund tratatul amintit. Tratatul era oalianță antiotomană și în el Mircea esterecunoscut ca domn al țării. Mircea con-trola partea răsăriteană a țării și se insta-lează de fapt, o dualitate a puterii< Mir-cea-Vlad.

Întărindu-și pozițiile, Mircea cel Bă-trân participă la marea cruciadă de laNicopole, din vara lui 1396. Întrucât du-cele Burgundiei nu-i permite lui Mirceasă deschidă lupta, urmările sunt deza-struoase pentru cruciați.

Mircea, având sprijinul țării și cu aju-torul voievodului Transilvaniei, Stibor,

îl alungă pe Vlad și își reia domnia, re-venind singur stăpânitor. Timp de câțivaani el reușește să apere hotarul țării deotomani, dar în bătălia de la Ankara dinanul 1402 Baiazid este luat în captivitatede hanul mongol Timur Lenk și se stinge.Lupta pentru tron din Imperiul Otomanîntre fiii lui Baiazid îi prilejuiește lui Mir-cea amestecul în susținerea unui preten-dent asupra altuia. Din nefericire, trium-fă Mahomed asupra lui Musa și acestaînscăunat în anul 1413 înseamnă o lovi-tură pentru politica lui Mircea. Părăsitde aliații săi, regii Ungariei și Poloniei,care începuseră tratative cu Poarta, Mir-cea cel Bătrân consimte la plata tributuluianual ca răscumpărare a păcii. Mirceamoare la 31 ianuarie 1418 și este înmor-mântat la Mănăstirea Cozia.

“Adunător de pământuri româneşti”

Opera lui Mircea cel Bătrân este mul-tilaterală și bogată în conținut. Mai întâieste o realitate faptul că în timpul lui Mir-cea hotarele Țării Românești au cunoscutcea mai mare întindere. El a știut, în com-plexitatea raporturilor politice ale tim-pului, să aducă în hotarele țării pămân-turi străvechi românești, fiind, după ex-presia lui P.P. Panaitescu, “adunător depământuri românești”. Spre deosebire deînaintași, care stăpâniseră peste teritoriulUngrovlahiei (Vlahia de lângă Ungaria,pentru a putea fi deosebită de Vlahiilesud-dunărene), Mircea a adăugat (uneoricu sabia) pământuri românești.

Întinderea hotarelor țării reiese dintitulatura așezată la începutul hrisoavelor(actelor de domnie)< “Eu cel în HristosDumnezeu, binecredinciosul și binecin-stitorul și de Hristos iubitorul și singurstăpânitorul, Io Mircea, mare voievod șidomn, din mila lui Dumnezeu și cu darullui Dumnezeu, stăpânind și domnindpeste toată țara Ungrovlahiei și al părțilorde peste munți, încă și către părțile tătă-rești și Amlașului și Făgărașului, Herțegși domn al Banatului Severinului și peamândouă părțile pe toată Podunavia,încă și până la Marea cea Mare și stăpâ-nitor al cetății Dârstorului”. Această ac-

țiune îi conferă lui Mircea cel Bătrân ca-litatea de unificator și un precursor alactului de la 1600, întreprins de MihaiViteazul.

Pornind de aici, opera lui Mircea celBătrân poate fi urmărită pe planul viziu-nii și calității lui de om politic și organi-zator al țării. Organizarea acesteia a de-curs dintr-o necesitate istorică. Întinde-rea teritorială trebuia să conducă la con-ferirea unui plus de prestigiu și putere.În titulatura lui Mircea apare formularea“mare voievod și domn”. Pentru ca unasemenea titlu să se introducă într-o can-celarie, el trebuia să corespundă unei rea-lități, care depășea tradiția, deoarece nu-mai tradiția nu constituia o justificare aactului de recunoaștere a autorității dom-nitorului de către marile puteri. Mirceacel Bătrân izbutește să aducă Țara Ro-mânească la maxima ei întindere, îi con-feră acea realitate teritorială care să deadreptul purtării titlului peste un teritoriuîntins. Titlul de “mare voievod” a apar-ținut real numai domniei lui Mircea celBătrân.

Organizarea statului se desăvârșeșteacum. În privința sfatului domnesc, ma-joritatea dregătoriilor sunt atestate do-cumentar în domnia sa. Prima nouă dre-gătorie datează din 1389. Înseamnă că latrei ani de la urcarea pe tron Mircea por-nise la structurarea aparatului de stat.Dacă ne gândim că ultima dregătorie da-tează din 1415, putem afirma că domnulcrea dregătorii, în funcție de necesitățilecare se iveau. Mircea apare ca organizatoral vieții politico-administrative. Terito-riul cel mai mare al țării era organizat însate, târguri și județe. În toate aceste sub-diviziuni teritoriale dregători de toaterangurile și atribuțiile asigurau prezențaputerii centrale, autoritatea voievodului.Astfel, domnul își putea exercita prero-gativele în cele mai bune condiții.

Organizarea armatei

În vremea lui Mircea cel Bătrân operapoate fi privită și pe planul organizăriiarmatei. Dacă Basarab Întemeietorul ri-dicase la lupta de apărare tot potențialuluman, termenul de “oastea cea mare”

apare în documentele Țării Româneștiîn secolul al XV-lea, în vremea domnieilui Mircea cel Bătrân. Este dovada că for-ma generală de cuprindere a poporuluiîn lupta de apărare a țării se structurase,devenise o instituție, o regulă, ceea ce întermen modern se numește serviciul mi-litar permanent. Mircea cheamă la luptăși țărănimea aservită, deci lărgește par-ticiparea la oastea cea mare. La capaci-tatea lui de conducător se adaugă cea destrateg. Cele patru elemente tactice (re-tragerea, pustiirea, hărțuiala și alegerealocului luptei) sunt folosite din plin și cumari rezultate în luptele conduse de Mir-cea cel Bătrân.

Întreg ansamblul de măsuri politiceluate de Mircea cel Bătrân se completeazăcu diplomația domnitorului. Spirit de di-plomat, activitatea sa poate fi privită pemomentele tactice în întreaga domnie,în încheierea tratatelor de alianță cu mo-narhii Ungariei și Poloniei, în relațiile dealianță cu domnul Moldovei, Petru Mu-șat, și de sprijin al lui Alexandru cel Bunîn preluarea domniei, în anul 1400. Lafel, amestecul în lupta pentru tron dinImperiul Otoman a avut tot o substanțădiplomatică.

Nu trebuie neglijată activitatea debun gospodar a lui Mircea cel Bătrân,concretizată într-o economie înfloritoareasigurată epocii sale.

Opera lui Mircea cel Bătrân poate fijudecată și în lumina tradițiilor pe careel nu numai că nu le-a nesocotit, dar aconsiderat că este moștenitorul tuturoracestora. În acest sens, opera sa, clădităpe tradiții, a însemnat sinteza acestora șitotodată apogeul lor. Spiritualitatea epo-cii lui Mircea cel Bătrân aduce în luminăo epocă de cultură, de sens renascentist,chiar dacă nu se poate vorbi de începutulRenașterii la noi în această epocă. Mirceaa fost un sprijinitor al culturii, un ctitorde așezăminte< Schitul Brădet, Mănăsti-rea Snagov, Mitropolia din Târgoviște(refăcută în timpul lui Neagoe Basarab),Mănăstirea Dealul (rezidită apoi de Raducel Mare), Mănăstirea Glavacioc, Mănăs-tirea Vișina (pe malul Jiului), Vodița II.Mircea înzestrează lăcașuri ctitorite deînaintași, ca Tismana și Cotmeana, și facedanii la mănăstirile athonite, în specialla Cutlumuz, “marea lavră a Țării Româ-nești”.

Principalul monument arhitectoniceste însă Cozia. Începută de Radu I, Co-zia este încheiată de Mircea cel Bătrân,care îi dă maxima strălucire. Cozia nuva rămâne numai a epocii lui Mircea. Eacreează un stil aparte, rămâne prototipulde construcție munteană, un element decontinuitate artistică, ce leagă trecutulde viitorul său.

Mircea cel Bătrân rămâne și un sim-bol al luptei pentru independență, așacum a lăsat țara la moartea sa. Încă dinepoca lui Mircea, românii își afirmă con-diția și nobila misiune de apărători aiapusului. Bătălia de la Rovine n-a con-stituit o simplă biruință, ci ea a avut sem-nificație, valoare și răsunet european. Nuîn zadar cronicarul turcilor Leunclaviusîl numea pe Mircea cel Bătrân drept“Principe între creștini, cel mai viteaz șicel mai ager”.

Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<• Popescu, Petru Demetru - “Dicționarde personalități istorice. Voievozi, prin-cipi, domnitori, regi”, Editura Niculescu,București, 2001• “Enciclopedia marilor personalități dinistoria, știința și cultura românească. Vo-lumul al II-lea. G - O”, Editura Geneze,București, 2000

Mircea cel Bătrân rămâne și un simbol al luptei pentru independență, așa cuma lăsat țara la moartea sa

600 de ani de la moartea lui Mircea cel B[trân, Domn al |[rii Române;ti

între anii 1386 ;i 1418

Diktatul de la Viena a fost aprobat în

Consiliul de Coroan[

Unul dintre simbolurile Bucegilor,Crucea de pe Caraiman, are 90 de aniși de când a fost inaugurată nu a fostniciodată reabilitată. Deși mulţi o vădde pe Valea Prahovei, iar alţii au urcatpe munte să o vadă de aproape, puţiniștiu cât de greu a fost să fie ridicată,din ordinul lui Ferdinand I.

Drumul până la Crucea comemo-rativă a eroilor români din PrimulRăzboi Mondial, situată pe Vârful Ca-raiman din Munţii Bucegi, cunoscutăsub denumirea “Crucea de pe Carai-man” sau “Crucea Eroilor”, este unulcare încântă privirea și care poate fiparcurs de oricine, neavând un gradmare de dificultate.

Turiștii pornesc din zona Babele,urmărind traseul marcat cu o cruceroșie. Traseul, spun salvamontiștii, afost remarcat de ei în această vară.Cât văd cu ochii, turiștii au parte nu-mai de peisaje care taie respiraţia,spectacolul naturii fiind unul deose-bit.

Realizată dintr-o structur[ meta-lică confecţionată din oţelul fabricatde vestitele Uzine și Domenii Reșiţa,crucea a fost inaugurată și sfinţită pe14 septembrie 1928, de SărbătoareaÎnălţării Sfintei Cruci.

Are înălţimea totală de 39,3 metriși o deschidere a braţelor orizontalede circa 15 metri, fiind amplasată lao altitudine de 2.291 de metri, ceeace a făcut ca monumentul, devenitsimbol na\ional, să atragă mii de vi-zitatori, din ţară sau din străinătate.

Vlad M.

Crucea de pe Caraimana fost sfin\it[ `n

14 septembrie 1928

Opera lui Mircea cel Bătrân este multilaterală şi bogată în conținut. Mai întâi este o realitate faptulcă în timpul lui Mircea hotarele Țării Româneşti au cunoscut cea mai mare întindere. El a ştiut, încomplexitatea raporturilor politice ale timpului, să aducă în hotarele țării pământuri străvechi româneşti, fiind, după expresia lui P.P. Panaitescu, “adunător de pământuri româneşti”.

12 Informa\ia de Duminic[/2 septembrie 2018

Ediţia cu numărul 18 a Festiva-lului Cerbul de Aur a debutat mier-curi seara, la Braşov, la 50 de anide la primul spectacol al evenimen-tului, cu Gala dedicată laureaţilorCerbului.

Uriaşe ecrane amplasate pe o scenăimpresionantă au redat, într-un momentemoţionant din debut, primele acorduriale imnului Cerbului de Aur din 1968,când Orchestra de Estradă a Radiotelevi-ziunii, condusă de Sile Dinicu, acompaniaprimii artişti care participau la festival. Dealtfel, spectacolul de deschidere din Cen-trul Istoric al Braşovului a adus publiculuitrecut de vârsta adolescenţei bucuria re-vederii cu artişti care au marcat scena Cer-bului de Aur şi emoţia evocării celor careau intrat în istoria Festivalului.

Evenimentul a fost deschis de prezen-tatorii Aurelian Temişan şi Ilinca Avram,care au invitat publicul să asiste la un "su-per-festival ca-n vest".

Artista italiană Gigliola Cinquetti,câştigătoare marelui Trofeu Eurovision

Song Contest 1964 şi invitată la a douaediţie a Cerbului de Aur, în anul 1969, adeschis seria recitalurilor din prima searăa Festivalului.

Spectatorii s-au reîntâlnit apoi cuartişti români care au scris istorie la Cerbulde Aur - Luminiţa Dobrescu (primul artistromân care a câştigat Marele Trofeu al Cer-bului de Aur), Paula Seling, Monica An-ghel, Corina Chiriac, Silvia Dumitrescu,Laurenţiu Cazan, Nico, Doru Tufiş, Pro-consul, Ovi, Luminiţa Anghel, Narcisa Su-ciu sau Răzvan Krivach.

Artiştii au oferit publicului din PiaţaSfatului piese rămase în memoria Festi-valului, organizatorii pregătind un potpu-riu cu melodiile care le-au adus artiştilorpremii la Festival< "Say something", "Dauviaţa mea pentru o iubire", "Cerul", "Of,inimioară", "Spune-mi", "Inimă, nu fi depiatră", "Je t'aime", "Noapte caldă" ş.a.m.d.

Unul dintre momentele speciale alespectacolului a fost oferit de artistul por-tughez Paulo Braganca, care a oferit pu-blicului un moment de neuitat prin inter-pretarea unor piese din repertoriul MarieiTănase în registrul unic al muzicii fado.

În seara inaugurală, reprezentanţii Româ-niei la cea mai recentă ediţie Eurovision,trupa The Humans, au cântat, în premieră,două piese proaspăt înregistrate în studio,dar şi câteva melodii care au rămas în me-moria ediţiilor anterioare ale Cerbului deAur, iar Andra a susţinut un recital extra-ordinar.

Datele edi\iei 2018

Festivalul are în acest un format spe-cial, cu o Gală Aniversară, două zile deconcurs, o Gală a Festivalului, spectacolulRomânia Centenar şi evenimente adia-cente.

Vor susţine recitaluri James Blunt,Amy Macdonald, Andra, Delia, HoriaBrenciu & HB Orchestra, Loredana, TheMotans, Carla's Dreams, Flavius and LindaTeodosiu Show Band, Eleni Foureira, Ed-vin Marton şi vedeta Galei, Nicole Scher-zinger.

Sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor şiAndrei Tudor, Orchestra Radio Româniaşi Orchestra Operei Braşov, care a urcatpe scenă la ediţia aniversară, îi vor acom-

pania pe cei 18 concurenţi din 15 ţări carevor încerca să obţină Marele Trofeu al Fes-tivalului Cerbul de Aur sau unul dintrecelelalte premii.

Scena ediţiei aniversare este o premierăpentru Braşov. Artiştii vor urca pe aceeaşiscenă pe care au cântat şi Metallica, IronMaiden, Dua Lipa, Maluma, Prodigy, Mar-tin Garrix, Depeche Mode, Nick Cave sauKings of Leon. Prin cifrele sale, structuraeste absolut impresionantă< are o suprafaţăde 800 de metri, iar cele 50 de mii de com-ponente au fost aduse în 12 tiruri de câte20 de tone.

Scena are aproximativ 250 de tone fărăechipamente şi 18 metri înălţime, depăşindun bloc cu patru etaje, iar tavanul poatesusţine 60 de tone, de trei ori mai mult de-cât pe o scenă obişnuită de aluminiu. Unecran LED curbat, acţionat de 12 motoare,maschează orchestra festivalului în funcţiede momentul scenic, iar instalaţia de sunetare un power handling de 100.000 de watt.

Festivalul se desfăşoară într-un perimetru de 9.000 m2, în decorul istoric al Pieţei Sfatu

lui din Braşov.

Festivalul Internaţional Cerbul de Aur adebutat în anul 1968 şi a avut 17 ediţii, ul-tima dintre acestea fiind organizată în anul2009. Evenimentul a devenit cel mai marefestival internaţional de muzică organizatîn România şi, în mod tradiţional, laBraşov. De-a lungul anilor, acest prestigiosfestival a găzduit apariţii sau recitaluri aleunor vedete precum Diana Ross, AmaliaRodrigues, Julio Iglesias, Dalida, SherylCrow, Tom Jones, Juliette Greco, Vaya conDios, Coolio, Christina Aguilera, Cliff Ri-chard, Kenny Rogers, Ricky Martin, KellyFamily, Patricia Kaas, Gilbert Becaud, Jo-sephine Baker, Toto Cutugno, Enrico Ma-cias, Boy George, James Brown, KennyRogers, Ray Charles, UB 40, Scorpions,Pink, Sheryl Crow şi mulţi alţii. Prin cali-tatea actelor artistice prezentate, "Cerbulde Aur" este nu doar un brand de prestigiual TVR, ci şi unul naţional, spectacoleleorganizate în cadrul festivalului adunândde un număr impresionant de spectatorişi telespectatori din întreaga ţară, susţinorganizatorii.

Cerbul de Aur a marcat 50 de anide existen\[ `ntr-o gal[ grandioas[