ghid disertatie im

8/18/2019 Ghid Disertatie IM

1/16

1

Masterat în Antreprenoriat Tehnologic

GHID

pentru elaborarea, redactarea şi susţinerea lucrării

de disertaţie pentru absolvenţii domeniului

INGINERIE ŞI MANAGEMENT

Valabil pentru anul universitar 2010-2011


2/16

2

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Prezentul ghid pentru elaborarea, redactarea, susținerea și aprecierea proiectelor de disertaţie

se dorește a fi un îndrumar al activității tuturor acelor care, într -un fel sau altul, sunt implicați în

această activitate. Ghidul se adresează studenților masteranzi aparținând domeniului de studiiInginerie şi Management, iar aspectele recomandate în el sunt o expresie a principiilor de bază ale

activității desfășurate de membrii catedrei Management și Ingineria Sistemelor și ale activității

studenților de la programele de master girate de către această catedră. Ghidul este publicat pe site-ul

www.mim.utcluj.ro şi va fi diseminat de către cadrele didactice coordonatoare tuturor

studenţilor/absolvenţilor pe care îi îndrumă la elaborarea lucrării de disertaţie.

În conformitate cu prevederile Legii învăţământului, finalizarea studiilor la învățământul de

master se realizează prin examen de disertaţie.Scopul proiectului de disertaţie este să verifice capacitatea studenților de sistematizare și

sintetizare a cunoștințelor dobândite în decursul studiilor, precum și modul în care aceștia pot

rezolva problemele inspirate de economia reală, pe baza acestor cunoștințe. Disertaţia trebuie să

demonstreze cunoaşterea ştiinţifică avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate

în dezvoltarea sau soluţionarea temei, precum şi modalităţi de valorificare ştiinţifică a acestora.

Proiectul de disertaţie este o lucrare de anvergură care-l definește pe absolvent în mediul

profesional din care face parte, conferindu-i identitate și personalitate atât ca profesionist cât și ca

intelectual și om. Pe de altă parte, proiectul de disertaţie este una din dovezile de competență

profesională care poate fi etalată în demersul pentru obținerea unui loc de muncă. De aceea,

ansamblul activităților legate de elaborarea proiectului de disertaţie are dimensiunea unui eveniment

de mare importanță pentru viața oricărui absolvent în învățământul superior.

Este interzisă prin lege comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de

către cumpărător a calităţii unei lucrări de disertaţie. Îndrumătorii lucrărilor de disertaţie răspund în

solidar cu autorii acestora de asigurarea originalităţii conţinutului acestor lucrări.

Pentru succesul activității de susținere a proiectului de disertaţie se recomandă parcurgerea

următoarelor etape: alegerea temei proiectului de disertaţie, documentarea, elaborarea propriu-zisă a

proiectului de disertaţie, susținerea proiectului de disertaţie și valorificarea rezultatelor obținute.

2. ALEGEREA TEMEI PROIECTULUI DE DISERTAŢIE

Proiectul de disertaţie se elaborează pe baza unei teme care trebuie să reflecte cunoștințele

acumulate de student în timpul celor doi ani de studiu, interesele de cercetare ale membrilor catedrei

de specialitate sau ale institutelor de cercetare de profil, sau probleme concrete și aspecte specifice

http://www.mim.utcluj.ro/http://www.mim.utcluj.ro/http://www.mim.utcluj.ro/


3/16

3

ale mediului economic.

Alegerea și formularea temei proiectului de disertaţie sunt în totalitate responsabilități ale

studentului. Membrii Catedrei Management și Ingineria Sistemelor sau alți specialiști din afara

catedrei pot propune și ei teme de proiecte de disertaţie. Pentru specializarea Evaluarea proprietăţii,

calendarul acţiunilor legate de întregul proces de finalizare al studiilor este cel descris în procedura2 (Cap.6 la Manualul calificării).

Temele propuse trebuie să fie avizate de șeful de catedră (MIS) și, după caz, de șefii

compartimentelor care propun tema, din cadrul societăților comerciale sau institutelor de cercetare.

Temele propuse vor fi aprobate de către o comisie formată din cadre didactice de la catedra de

specialitate. Deoarece ar fi de dorit ca studenții să își aleagă temele proiectului de disertaţie cât mai

repede se recomandă acestora să folosească, în acest sens, practica desfășurată la sfârșitul anului I.

3. DOCUMENTAREA

Spre a putea redacta un proiect original şi fundamentat ştiinţific, pe lângă alegerea judicioasă

a temei de tratat, este necesară atât o bună orientare profesională, cât şi o cunoaştere temeinică a

subiectului abordat şi a domeniilor înrudite. Cu alte cuvinte, scopul acestei etape în elaborarea

proiectului de disertaţie este de a-i familiariza pe studenţi cu diferite puncte de vedere sau

modalităţi de tratare a problemei studiate. Aceasta impune consultarea surselor de informaţii,

urmărind ultimele realizări şi evoluţii privind tematica abordată.

În cazul în care proiectul presupune efectuarea unei documentări în societăţi comerciale,

absolventul îşi va însuşi condiţiile economice şi tehnice existente în societatea respectivă, se va

interesa asupra avantajelor şi dezavantajelor soluţiilor deja existente şi se va consulta cu specialiştii

societăţii în vederea găsirii unei soluţii mai bune.

Pe parcursul perioadei de documentare, candidatul va putea consulta cadre didactice de la

catedra de specialitate şi de la alte catedre, chiar de cultură generală, în scopul aprofundării

aspectelor tehnico-economice şi socio-umane necesare rezolvării tematicii proiectului de disertaţie.

Acolo unde este cazul se va acorda o importanţă deosebită găsirii soluţiilor de modelare matematică

şi de cercetare numerică (elaborării unor programe de calculator).

Conform planului de învăţământ, perioada efectivă alocată pentru elaborarea proiectului de

disertaţie este semestrul II din anul II, dar documentarea şi chiar elaborarea unor aspecte ale

acestuia pot începe mult mai devreme.

În limita posibilităţilor, absolvenţii vor putea solicita copii ale lucrărilor necesare prin

Biblioteca Centrală a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.


4/16

4

4. ELABORAREA PROPRIU-ZISĂ A PROIECTULUI DE DISERTAŢIE PENTRU

STUDENŢII SPECIALIZĂRII MANAGEMENT ŞI INGINERIE ÎN AFACERI

4.1. Tipologia şi structura proiectelor de disertaţie

Având în vedere cunoştinţele variate pe care studenţii specializărilor din acest domeniu le

asimilează în timpul anilor de studiu, pentru programele de master de tip profesional, proiectele dedisertaţie ale masteranzilor pot fi concepute ca având un caracter preponderent:

a) tehnico-economic

b) economico-managerial;

Un proiect de disertaţie poate avea caracter tehnico-economic dacă face preponderent apel la

cunoştinţe tehnice specifice domeniului ingineriei. În această secţiune s-ar putea trata subiecte ca:

proiectarea unor procese tehnologice moderne, îmbunătăţirea unor tehnologii etc, dacă aceste

subiecte aduc elemente concrete de noutate în domeniu sau dacă acestea fac sau vor face obiectulunei cercetări mai ample (de exemplu prin doctorat). În acest caz, proiectul trebuie să conţină

obligatoriu şi o justificare pe baze economice a soluţiilor tehnice propuse (evaluarea eficienţei

economice, calculul rentabilităţii, calcul de costuri etc).

În cazul proiectelor cu caracter economico-managerial, lucrarea de disertaţie fie poate face

referiri numai la noțiuni și cunoștințe din cadrul unor domenii specializate ca: marketing,

management strategic, contabilitate, finanțe, managementul resursei umane etc., fie poate avea un

caracter mai complex, care presupune utilizarea unor cunoștințe asimilate în cadrul mai multor

discipline de învățământ.

Exemple de teme cu caracter economico-managerial:

Elaborarea unui plan de afaceri/studiu de fezabilitate

Utilizarea fondurilor fixe și implicațiile lor asupra rentabilității;

Proiectarea unei structuri organizatorice

Întocmirea unei analize economico-financiare a unui proiect de investiţii

Proiectarea unui sistem informatic

Elaborarea unui plan de marketing

Elaborarea de studii de piaţă

Diagnosticarea climatului de comunicare dintr-o organizaţie

Elaborarea unui proiect pentru atragerea de fonduri europene

Elaborarea procedurilor pentru implementarea unui sistem de management al calităţii

Modelarea/simularea unui proces economic

Studiul oportunității reorganizării și restructurării unor societăți comerciale

Strategii de resurse umane


5/16

5

Rolul și locul bugetului de venituri și cheltuieli în strategia firmei

Proiectarea sistemelor de producție

Pentru proiectele de disertaţie ale specializării „Evaluarea proprietăţii” se va respecta

caracteristica specifică impusă de Ghidul din Anexa 2 la Procedura 2.

Pentru masteratele de cercetare, ce vizează preponderent formarea unor competenţe decercetare ştiinţifică, tematica lucrării de disertaţie trebuie să se înscrie în direcţiile de cercetare ale

specializării de masterat, dar şi în strategia structurii de cercetare acreditate a catedrei de

specialitate.

4.2. Volumul și forma de prezentare a proiectului de disertaţie

Din punct de vedere al formei de prezentare, partea scrisă a proiectului de disertaţie va avea

un număr de pagini cuprins între 40 şi 60. La redactarea materialului scris şi la întocmireamaterialului grafic se vor respecta prescripţiile standardelor în vigoare. Dintre standardele cu

caracter general se vor consulta şi respecta următoarele: STAS 6443-88: Publicaţii periodice.

Prezentarea redacțională a articolelor .

Lucrarea este structurată pe capitole, subcapitole şi include următoarele elemente

obligatorii:

1. Copertă - informaţiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licenţă sunt prezentate în

anexa 1;

2. Subcopertă - este prezentată în anexa 2;

3. Tema lucrării de licenţă - anexa 3;

4. Fişa de apreciere a lucrării de licenţă - anexa 4;

5. Rezumatul lucrării - în limba română, dar şi tradus într -o limbă de circulaţie internaţională.

Rezumatul, de maxim o pagină, reprezintă o redactare concisă și precisă a conținutului

proiectului, a ideilor esențiale, urmată de o scurtă sinteză a rezultatelor, a concluziilor și a

recomandărilor. Va cuprinde scopul temei, stadiul realizării ei în producție sau cercetare,

soluțiile personale și principalele metode adoptate pentru finalizarea acestora. În final se va

face referire la utilitatea lucrării și la aplicațiile ei practice. Rezumatul trebuie redactat în fraze

complete, folosind cuvinte sau propoziții de tranziție necesare pentru coerența textului.

6. Declaraţie standard - lucrarea de licenţă va conţine o declaraţie pe propria răspundere a

absolventului, datată şi semnată în original, din care să rezulte că lucrarea îi aparţine, nu a mai

fost niciodată prezentată şi nu este plagiată (a se vedea regulile de evitare a plagiatului

disponibile la adresa: http://www.indiana.edu/%7Ewts/pamphlets/plagiarism.shtml),

conţinutul declaraţiei este prezentat în anexa 5;

http://www.indiana.edu/~wts/pamphlets/plagiarism.shtmlhttp://www.indiana.edu/~wts/pamphlets/plagiarism.shtmlhttp://www.indiana.edu/~wts/pamphlets/plagiarism.shtml


6/16

6

7. Cuprins - lucrarea de licenţă va un cuprins care conţine titlurile capitolelor şi subcapitolelor

însoţite de numărul paginii la care începe fiecare capitol şi subcapitol;

8. Introducerea - aceasta va conţine motivaţia alegerii temei, gradul de noutate a temei,

obiectivele generale ale lucrării etc. Introducerea nu se numerotează ca şi capitol;

9.

Capitole - lucrarea de licenţă va conţine între 6 - 8 capitole numerotate crescător, fiecareavând în partea finală, un subcapitol de concluzii, care să sintetizeze informaţiile şi/sau

rezultatele prezentate în cadrul acelui capitol;

10. Concluziile lucrării - în această parte se regăsesc cele mai importante concluzii din capitole,

precum şi direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată;

11. Bibliografie - aceasta va conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către

absolvent pentru redactarea lucrării de licenţă. Se recomandă un minim de 25 de referinţe

bibliografice din care 20% din reviste de specialitate şi internet, iar 5 referinţe să fie dinultimii 5 ani (anexa 8). Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării;

12. Anexe (dacă este cazul) - acestea apar într-o secţiune separată, care nu se numerotează ca şi

capitol. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul lucrării. Anexele se

numerotează crescător (anexa1, anexa2 etc);

13. Opis - în care se va specifica numărul pagini scrise, numărul de figuri şi tabele incluse în

partea scrisă, numărul de desene etc.

Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind între 70 şi 100, imprimarea pe

ambele feţe, fiecare capitol va începe pe o pagină impară, titlurile capitolelor se scriu cu font de 14

sau 16 puncte, bold.

La redactarea lucrării se vor respecta următoarele elemente:

Relaţiile de calcul se scriu cu editorul Equation şi se numerotează. Numerotarea

acestora va cuprinde numărul capitolului, urmat de numărul de ordine al relaţiei în

cadrul capitolului;

Marginile paginii - se vor utiliza urmatoarele valori pentru marginile paginii (Page

Setup - Margins):

- stânga: 2 cm;

- dreapta: 2 cm;

- sus: 2 cm;

- jos: 2 cm.

Spaţiere între rânduri - textul va respecta o spaţiere între rânduri de 1,5 linii (Format –

Paragraf - Line spacing - 1,5 lines);


7/16

7

Alinierea textului în cadrul paragrafelor, textul din cadrul paragrafelor normale va fi

aliniat între marginile din stânga şi dreapta (justified). Primul rând al fiecărui paragraf va

avea o indentare de 1,5 cm (Format – Paragraf – Indentation - Left). Excepţie fac titlurile

capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum şi etichetele tabelelor şi figurilor (a se

vedea explicaţiile de mai jos); Font - fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, cu dimensiunea de 12

puncte, utilizând diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, î, ş, ţ, â -

pentru limba română);

Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face începând cu pagina de titlu,

până la ultima pagină, dar numărul paginii apare doar începând cu Introducerea.

Tabele - tabelele se numerotează cu două cifre, prima reprezentând numărul capitolului,

iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel arenumăr şi titlu, care se menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreaptă.

Tabelele se creează în Word sau se importă din Excel (anexa 7);

Antetul paginii - apare începând cu introducerea şi va conţine: LUCRARE DE

LICENŢĂ, centrat cu font de 14, bold, UTC-N, pag (anexa 7);

Figuri - figurile (imagini, grafice etc.) se numerotează cu două cifre, prima reprezentând

numărul capitolului, iar cea de a doua fiind numărul figurii din capitolul res pectiv.

Fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat. Figurile seinserează ca imagini în format electronic creat în Word, într -un program de grafică,

capturate, scanate etc.;

Notele de subsol - în cazul în care se citează (ex. Definiţii, clasificări etc.), se

menţionează cifre sau se doreşte explicarea unor termeni (ex. Hiroformare, flambaj etc.),

se vor introduce note de subsol (footnotes) pentru a se indica sursa (sursele).

Menţionarea autorilor în text (cu nota de subsol af erentă) - se face prin indicarea

prenumelui şi a numelui acestora (ex. Ion D. LĂZĂRESCU). Bibliografia - ordonată alfabetic, se scrie la un rând (anexa 6 ).

Listingurile programelor scrise se prezintă într -o anexă separată în lucrare. În funcție de

volumul efortului depus pentru elaborarea acestora, îndrumătorul proiectului poate reduce alte

cerințe ale proiectului de disertaţie.

4.3. Recomandări pentru redactarea părților caracteristice ale proiectului

Recomandările cuprinse în această secțiune a ghidului trebuie să fie folosite în concordanță cu


8/16

8

tema și structura proiectului de disertaţie. Pentru specializarea „Evaluarea proprietăţii” se va avea în

vedere recomandările din Anexa 2 la Procedura 2 (cap.6 – Manualul calificării).

4.3.1. I ntr oducere

În intr oducere se va arăta necesitatea studierii domeniului căreia îi aparține tema propusă, precum și importanța subiectului proiectului de disertaţie pentru domeniul studiat. Se va arăta clar și

concis obiectul și scopul proiectului, problemele care au trebuit să fie analizate și rezolvate în

lucrare și modul general de soluționare a acestora. Se vor face scurte referiri la măsura în care

proiectul contribuie la rezolvarea sau îmbunătățirea problemelor , respectiv soluțiilor studiate. Părţii

introductive îi vor fi afectate maxim 2 pagini.

4.3.2. Analiza stadiului actual al temeiScopul acestei secțiuni este de a face o sinteză a documentării teoretice și de a prezenta

nivelul atins în cercetarea pe plan național și internațional și caracteristicile generale ale domeniului

în care se face cercetarea. Pentru a putea face o analiză completă a stadiului actual al temei, este

necesar un studiu amănunțit al literaturii de specialitate referitoare la subiect. În acest sens se

recomandă ca studiul să înceapă cu parcurgerea tratatelor și lucrărilor de sinteză pentru formarea

unei vederi de ansamblu asupra domeniului, urmând ca, în final, să se studieze articolele din

revistele de specialitate, pentru cunoașterea unor soluții sau metode de rezolvare concrete. Alte

surse de informare ca: tezele de doctorat, proiectele de disertaţie ale generațiilor anterioare sau

brevetele de invenție pot constitui referințe importante în documentarea proiectului de disertaţie.

În finalul acestui capitol, după ce s-a prezentat stadiul actual al temei, trebuie să se facă

referiri la scopul și metoda utilizată în cadrul proiectului de disertaţie, la „valoarea“ adăugată a

cercetării, referiri care să justifice angrenarea în proiectul curent.

Volumul acestui capitol este de 5...10 pagini.

4.3.3. Contribuții teoretice și aplicative la soluți onarea temei

A. Pentru proiectul cu caracter tehnico-economic

Acesta este capitolul de bază al proiectului și va prezenta contribuția personală a

absolventului la rezolvarea temei. În funcție de tema aleasă, acum se va descrie pe larg, după caz,

metodologia urmată, tehnologia sau soluția constructivă de bază concepută. Din modul de expunere

trebuie să rezulte clar care sunt elementele preluate și care sunt cele originale propuse de candidat.

Dacă subiectul ales presupune culegerea unor date ințiale în partea de început a acestui capitol se

prezintă modul lor de culegere și prelucrare. Dacă este cazul, se pot face referiri la calculul


9/16

9

principalilor parametrii statistici, verificarea normalității repartiției sau la determinarea erorilor de

măsurare și stabilirea preciziei metodei de culegere sau măsurare folosite.

În continuare, se poate trece la prezentarea soluțiilor constructive propuse, cu ajutorul unor

scheme de principiu, pentru ca apoi să se fundamenteze soluțiile propuse prin calcule.

Calculele vor fi însoțite de schițe explicative la mărimea impusă de complexitate și, eventual, degabarit. Diferitele soluții constructive noi vor fi dimensionate și verificate cu ajutorul calculelor

caracteristice.

O mare atenție se va acorda calculelor de optimizare, care trebuie să stea la baza determinării

parametrilor constructivi și tehnologici principali. Se va iniția modelarea procesului studiat și

simularea desfășurării lui în vederea validării soluţiei propuse.

Se vor analiza comparativ soluțiile propuse și vor fi susținute fiecare cu calcule economice. Se

vor prezenta deschiderile pe care acestea le generează în mediul de desfășurarea a procesuluicercetat. Se vor estima bugetele necesare pentru realizarea acestor soluții.

În final, datele (rezultatele) obținute se pot prezenta sub formă tabelară sau de diagrame.

Tabelele și diagramele vor fi însoțite de interpretări specifice cât și comparative cu rezultate

similare din bibliografie.

Aspecte legate de tehnica securității muncii vor fi tratate aparte în cadrul unui subcapitol

(paragraf) special al proiectului de disertaţie.

B. Pentru proiectul cu caracter economico-managerial

În această parte se va prezenta clar care este obiectivul cercetării, care este situația actuală în

problematica cercetată, puncte tari și puncte slabe, de ce este necesară cercetarea și care sunt

implicațiile economice ale acestora. Se vor prezenta argumente economice, se va face o comparație

între costurile și efectele procesului studiat. Se va urmări prezentarea fenomenului atât în

manifestările lui calitative cât și cantitative. În acest sens se vor utiliza formule, diagrame, se vor

elabora reprezentări grafice pentru corelațiile dintre variabilele procesului. Se va iniția modelarea

procesului studiat și simularea desfășurării lui în vederea validării modelului propus. Se vor utiliza

analize factoriale pentru izolarea și cuantificarea influențelor factorilor. Se vor căuta modalități de

funcționare și soluții optime.

Acolo unde este cazul, se vor genera experimente care vor fi prelucrate statistic pentru

identificare tendințelor iar concluziile se vor prezenta într -o formă cât mai sugestivă și accesibilă.

Se vor descrie în mod distinct metodele utilizate, avantajele și dezavantajele acestora în cunoașterea

fenomenului, gradul de eroare pe care-l introduc. Se vor analiza comparativ metodele cu

similitudinile și diferențele pe care le presupun. Se va proceda, astfel, la analiza și optimizarea


10/16

10

metodelor. Se recomandă utilizarea tabelelor pentru a ușura interpretarea datelor. Se vor defini cu

precizie conceptele folosite și se va opera cu sistematizări și clasificări. Se vor utiliza sau construi

indicatori globali sau specifici care să reflecte cât mai fidel esența fenomenului, dar, în același timp,

să acopere cât mai multe din specificațiile acestuia.

Se vor analiza comparativ soluțiile propuse și vor fi susținute fiecare cu calcule economice. Sevor prezenta deschiderile pe care acestea le generează în mediul de desfășurarea a procesului

cercetat. Se vor estima bugetele necesare pentru realizarea acestor soluții.

Se vor face asimilări ale procesului cercetat cu procese cunoscute transferându-se astfel, în

domeniul studiat, metode și concluzii validate de practică pentru fenomene și procese asemănătoare.

Se va investiga zona de valabilitate a acestora.

Se vor emite ipoteze privind evoluția în viitor a aspectelor studiate, se vor genera previziuni și

prognoze în acest sens, estimându-se efectele probabile în paralel cu costurile.Se va evalua impactul socio-uman al soluțiilor propuse și se va evidenția potențialul uman

necesar pentru înfăptuirea lor. Se vor contura interfețe între procesul sau fenomenul studiat și

celelalte elemente ale mediului economic în care acesta se dezvoltă, formulându-se exigențele

necesare pentru realizarea integrării.

În sfârșit, acolo unde este cazul, se vor genera obiective pentru sistemele studiate, strategii și

linii de conduită pentru atingerea obiectivelor, precum și modalități de control și validare a

realizărilor.

În acest demers, utilizarea tehnicii de calcul este absolut necesară atât ca utilitate de calcul și

analiză cât și ca demonstrație a abilității de mânuire a calculatorului de către fieare absolvent.

4.3.4. Concluzii

Acest capitol va cuprinde într-o formă cât mai concisă și pe puncte principalele rezultate

obținute în tema tratată, subliniindu-se contribuția adusă prin propriile cercetări. Se vor scoate în

evidență elementele de noutate ale lucrării. Dacă rezultatele obținute pot fi aplicate în activitatea

industrială sau economică se vor face recomandările corespunzătoare.

4.3.5. Bibliografi e

În proiectul de disertaţie, lista bibliografică a lucrărilor consultate se dă o singură dată, la

sfârșitul proiectului. Ea va cuprinde lucrările consultate numerotate, prezentate în ordine alfabetică

după numele primului autor.

Se vor introduce în lista bibliografică numai acele lucrări care au fost direct utilizate în proiect

și care, într -un mod sau altul au contribuit la realizarea lucrării.


11/16

11

Elementele referinței bibliografice (conform STAS 6158-70) pentru cărți și monografii

tehnice sunt: numele și prenumele autorului (prenumele cu inițiale); titlul cărții; traducerea titlului;

numărul ediției; locul publicării; editura; anul publicării; numărul de volume. Elementele referinței

bibliografice pentru articole sunt: numele și prenumele autorului (prenumele cu inițiale); traducerea

titlului; titlul revistei; volum și număr; anul apariției; paginile între care figurează lucrarea.

4.3.6. Opis

În opis se va specifica numărul de pagini al părții scrise, numărul de figuri și ta bele incluse în

partea scrisă, numărul de desene cu specificarea formatelor existente.

5. SUSȚINEREA PROIECTULUI DE DISERTAŢIE ÎN FAȚA COMISIEI

Disertaţia se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de disertaţie. În situaţia în caredisertaţia este scrisă într -o altă limbă decât limba română, lucrarea va fi însoţită şi de un rezumat în

limba română. Prezentarea disertaţiei trebuie să evidenţieze contribuţiile masterandului în realizarea

ei şi elementele de originalitate.

Modalitatea de susținere a proiectului de disertaţie în fața comisiei este foarte importantă

pentru aprecierea și evaluarea lucrării.

În primul rând, prezentarea trebuie să fie concisă, abordând atât esența proiectului cât și

detaliile semnificative. Modul de exprimare trebuie să fie clar, coerent, să nu lase posibilitatea unor

interpretări diferite. Se va prezenta distinct ceea ce s-a preluat și partea originală a proiectului.

Soluțiile vor fi susținute cu argumente logice, cu trimiteri la referințe bibliografice și se vor

sedimenta concluziile. Răspunsul la întrebările membrilor comisiei va fi direct, la obiect, fără

dezvoltări inutile. Candidatul trebuie să cunoască și să fie capabil să explice toate elementele pe

care le-a folosit în lucrare.

În al doilea rând, pentru prezentare se pot utiliza cele mai semnificative mijloace: slides

Power Point, folii transparente, diapozitive, materiale video, tehnica de calcul, mostre etc. Nu uitați

că această prezentare este o acțiune de promovare în public a „produsului“ pe care l-ați creat.

Lucrarea nu trebuie să fie numai corect întocmită ci și atractiv prezentată.

În al treilea rând, ținuta candidatului în fața comisiei (vestimentație, prezența fizică, mimică,

afișarea ostentativă a unei stări psihice etc.) are o mare relevanță. Respectul față de munca dvs., față

de propria persoană și față de ceilalți trebuie să impregneze acest moment. Comisia vă respectă

munca depusă, rămâne să demonstrați că și dvs. vă respectați lucrarea.

În al patrulea rând, comisia nu este o instanță de judecată iar dvs. nu sunteți un acuzat. Porniți

de pe această platformă psihică și nu uitați că, indiferent cât de competentă este comisia, dvs.


12/16


13/16

13

coperta Anexa 1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI

SPECIALIZAREA.....................................

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Absolvent,

( Promoţia )

2011

subcopertă

Anexa 2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI

SPECIALIZAREA.....................................

( Tema lucrării )

Plan de afaceri la S.C. Alpha SRL

Conducător ştiinţific, Absolvent,

( Anul curent)

2011


14/16

14

Anexa 3

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI Catedra: ..................................................

Vizat, Aprobat,DECAN ŞEF CATEDRĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Absolvent: (Numele şi prenumele) Specializarea:Promoţia: Forma de învăţământ:

---

Tema propusă:

Tema a fost propusă de: a) facultate; b) societate comercială; c) institut de cercetare-proiectare.

Scurtă descriere a stadiului

actual al temei (cca 50…60cuvinte)Originalitatea temei: a) la prima abordare;b) îmbunătăţirea soluţiei

existente;c) a mai fost dată la examenul delicenţă; d) brevet de invenţie.

Oportunitatea rezolvăriitemei (cca 20…30 cuvinte)

Data primirii temei:

Locul de documentare:

Conducător ştiinţific: (Prof.dr.ing. ... sau Dr.ing. ..., Numele şi prenumele,locul de muncă)

Consultanţi:

Data susţinerii lucrării:

Notă: Absolventul trebuie să facă dovadă că şi-a adus o contribuţie proprie de cca70% în ansamblul lucrării

Conducător ştiinţific, (semnătura)

Absolvent,(semnătura)


15/16

15

Anexa 4

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCAFACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI

SPECIALIZAREA:................................

FIŞA DE APRECIERE a lucrării de disertaţie

Absolvent: (Numele şi prenumele) Specializarea:Promoţia:Forma de învăţământ:

---

Tema abordată:

Concordanţa între conţinutullucrării şi temă:

a) Bună;b) Medie; c) Slabă; d) Nu există.

Corectitudinea soluţiilor: a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Corectitudinea utilizării bibliografiei:

a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Ritmicitatea în elaborarea lucrării: a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Nivelul ştiinţific al lucrării: a) Înalt;b) Mediu; c) Slab;

Calitatea documentaţiei întocmite a) Bună;b) Medie; c) Slabă;

Realizări practice: a) Da;b) Nu.Originalitatea soluţiilor propuse (scurtă descriere de cca 30…50 cuvinte)

Utilizarea tehnicii de calcul, la: a) redactare;b) proiectare;c) total.Aplicabilitatea lucrării în: a) societăţi comerciale;b) institute de

cercetare;c) nu au aplicabilitateContribuţia absolventului în

ansamblul lucrării este de:

a) 70%;b) 50…70%;c)


16/16

16

Anexa 5

Declaraţie

Prin prezenta declar că Lucrarea de licenţă cu “Titlul complet al lucrării” este scrisă de

mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ

superior din ţară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele

de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- toate fragmentele de text reproduse exact, chiar şi în traducere proprie din altă limbă,

sunt scrise între ghilimele şi deţin referinţa precisă a sursei;

- reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alţi autori deţine referinţa

precisă;

- rezumarea ideilor altor autori deţine referinţa precisă la textul original.

Cluj-Napoca, data

Absolvent, Prenume Nume

---------------------------------

( semnătura în original )

ghid disertatie im

Documents