proiect im

19
Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iasi Facultatea de Constructii si Instalatii Proiect Ingineria Mediului

Upload: vlad-kemenes

Post on 26-Jan-2016

232 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Proiect IM

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect IM

Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iasi

Facultatea de Constructii si Instalatii

Proiect Ingineria Mediului

Profesor indrumator Student Lepadatu Daniel Kemenes Vlad Grupa 3204

An II

Page 2: Proiect IM

Hf

Bf

Hu

Bu

Tema proiectului

Se cere determinarea impactului asupra mediului inconjurator al incalzirii unei cladiri civile cu destinatia de locuinta individuala pentru una sau doua familii avand regimul de inaltime : S+P+1E.

Cladirea este amplasata in orasul Iasi pe o platforma cu panta sub 5%, avnd asigurate masurile de scurgere a apei din precipitatii.

Structura de rezistenta se compune din : Pereti portanti din zidarie de caramizi pline Plansee din beton armat Acoperisul are panta de 300, structura de rezistenta de tip sarpanta pe scaune

in 2 pante, diverse invelitori ( tigla ceramica, tigla din beton, sindrila, tabla tip tigla)

Peretii portanti interiori vor fi din zidarie de BCA Peretii neportanti din zidarie de BCA Pardoseala calda va fi din stejar perpendicular pefibre Pardoseala rece din placi ceramice

Dimensiunile golurilor de ferestre si usi pentru cladirile de locuit

1. Ferestre

Inaltimea si latimea ferestrelor trebuie sa fie multipli de 30 cm, incepand de la 60 cm. Forma ferestrelor utilizate este patrata cu dimensiunile 1.80x1.80, 1.50x1.50 si 1.20x1.20 .

2. UsiInaltimea si latimea usilor trebuie sa fie multipli de 30 cm.Usile trebuie sa aiba inaltimea mai mare de 210 cm.

Dimensiunile utilizate sunt: Pentru intrarea in cladire 100x210 cm; Pentru incaperi 90x210 cm.

Page 3: Proiect IM

Semne conventionale uzuale pentru usi si ferestre

Reprezentarea conventionala a golurilor de usi si ferestre la cladirile civile este reglementata de STAS 1434/83.

In realizarea schitei am utilizat usi simple fara prag, si ferestre duble.

Tipuri de usi

Usa simpla fara prag

Usa dubla fara prag

Usa dubla cu deschidere in ambele sensuri

Usa simpla cu prag

Usa dubla cu prag

Usi glisante

Usa simpla cu deschidere in ambele sensuri

Tipuri de ferestre

Fereastra simpla

Fereastra dubla

Proiectarea scarii

Page 4: Proiect IM

Scarile sunt elemente de constructii portante,avand ca rol asigurarea intre niveluri.Pentru a se indeplini cerintele de rezistenta si functionale, scarile trebuie calculate. In cadrul acestui proiect este facuta doar proiectarea functionala,astfel cerintele de rezistenta se considera asigurate.

Scara este amplasata intr-un spatiu special din cadrul cladirii numit casa scarii marginit de pereti portanti, pentru a fi asigurate rezistenta si stabilitatea,izolat fata de spatiile adiacente.

Scarile pentru cladiri de locuit pot fi de diverse tipuri, dupa forma in plan, desfasurarea pe verticala, dupa alcatuire.Cele mai utilizate tipuri de scari sunt cele cu una sau cu doua rampe drepte care deviaza circulatia la 1800 sau la 900.Se mai pot utiliza si scari cu trepte balasate sau cu rampe curbe.

Scara utilizata este o scara cu 3 rampe drepte si 2 podeste intermediare.

Alte tipuri de scari Scara cu rampa curba

Scara circulara

Scara cu 2 rampe drepte dispuse perpendicular si un podest interediar

Page 5: Proiect IM

Calculul caracteristicilor geometrice

Aria planseelor este calculata la fata interioara a peretilor exterioriPerimetrul cladirii pentru calculul lungimii puntilor termice orizontale se

considera deasemenea la fata interioara aperetilor exteriori.Inaltimea libera a parterului este masurata intre fata superioara a pardoselii si

tavan.

Determinarea caracteristicilor geometrice ale cladirii

Aria planseului peste subsol (A1) Aria planseului de sub pod (A2) Perimetrul cladirii (P) Aria tamplariei exterioare (A3) Aria peretilor exteriori (A4) Anvelopa cladirii (Ac) Volumul incalzit al cladirii (V)

Page 6: Proiect IM

Punti termice

Punte termica este acea suprafata,unde intra in contact doua materiale ale caror capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura.De regula cand construim suntem nevoiti sa utilizam materiale diferite care au rezistente termice diferite, unele fiind mai bune izolatoare, altele mai putin.Puntile termice se formeaza si in acele locuri unde este intrerupta termoizolatia, permitand pierderea de caldura prin acele locuri.Puntile termice sunt direct influentate de raportul dintre latimea puntii termice si grosimea elementului de separare.Cu cat latimea puntii este mai mare cu atat pierderea de caldura este mai mare.Reducerea aparitiei puntilor termice se mai poate face prin prevederea de materiale termoizolante la intersectia dintre doua elemente care au rezistente termice diferite, evitandu-se astfel formarea condensului.

Punti termice verticale

1. Punte de colt iesind Rost Vertical Colt iesind (Punte simetrica)

Lungimea puntilor = Hincalzit

2. Punte de colt intrand

Rost Vertical Colt intrand (Punte simetrica)

Lungimea puntilor = Hincalzit

Page 7: Proiect IM

3. Punte Curenta

Rost Vertical Curent

Lungimea puntilor = Hincalzit

Punti termice orizontale

1. R.O. Streasina nesimetrica

Lungimea puntilor = Pplanseu

Pplanseu = perimetrul planseului la fata interioara a peretilor

Page 8: Proiect IM

Hf

Bf

2. R.O. Pereti interiori

Lungimea puntilor = Lperete

Punti termice tamplarie

1. Punte termica pe conturul tamplariei

Lungimea puntii = Ptamplarie

Ptamplarie= 2(Hf+Bf)

Page 9: Proiect IM

Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R’)

R’=1U ' [m

2K/W]

U’= 1R

+∑ (Ψ∗l)

A+∑ χ

A

R= Rsi + ∑Rs + ∑Ra + Rse [m2K/W]

Ψ – coeficienti specifi liniari de transfer termic [W/m*K] in zona puntilor termice;

L – lungimea puntilor termice

Χ – coeficienti specifi punctuali de transfer termic [W/K];

Page 10: Proiect IM

Determinarea coeficientului global de izolare termica – G

Este un parametru termo-energetic al anvelopei cladirii pe ansamblul acesteia si are semnificatia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderile de caldura directe) prin suprafata anvelopei cladirii pentru o diferenta de temperatura de 1 Grad raporata la volumul cladirii la care se adauga cele aferente reimprospatarii aerului interior.

G=1V

∗∑ ( A∗τR '❑

)+0.34∗n

Page 11: Proiect IM

∑ ( A∗τR' )=¿Aperetiext∗τR' peretiext

+Aplaseu¿ τ

R' planseu ¿+Aplanseuinf∗τR ' planseuinf

+Atamplarie∗τR ' tamplarie

¿¿

V – volumul incalzit al cladirii

V = A1*Hi

n = viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora

n = 1

τ = factor de corectie a temperaturilor exterioare

τ = 1

G=0,94

1/V=0,003929

∑(A*τ/R')=151,8435

τ=1

n=1

Necesarul anual de caldura Qan

Q= 241000 *C*Nθ

12*G – (Qi – Qs) [kWh/m3*an]

Q – necesarul anual de caldura pe metru cub de volum incalzit [kWh/m3*an]

C – coeficient de corectie

G – coeficientul global de izolare termica a cladirii

Nθ12 - numarul de grade zile de calcul corespunzator localitatii unde este amplasata

cladirea

Page 12: Proiect IM

Qi – aportul de caldura rezultat din locuirea cladirii

Qs – aportul util de caldura provenit din radiatia solara

Qan = Q*Vincalzit

Nθ12= N20

12 – (20 – θ)*D12

N2012 – numarul anual de grade-zile de calcul

Θ – temperatura interioara medie a cladirii [0C]

D12 – durata conventionala a perioadei de incalzire, corespunzatoare temperaturii exterioare care marcheaza inceperea si oprirea incalzirii

Qᵢ= 7cladire de

locuit

Igj=379,166

4D12= 201 IasiItj= 78,6 Iasi

Nθ12= 1379,4N20₁₂ 3510 Iasi

θi= 9,4 Iasigi= 0,75

Afij= 13,05C 0,96

Q=16,9341

9

Qan=4309,94

4

Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs

Qs= 0.40 * ∑IGj * gi * AFij/V [kWh/m3*an]

Qs – cantitatea de caldura datorata radiatiei solare, receptionata de o cladire, pe durata sezonului de incalzire, pe un m3 de volum incalzit

IGj – radiatia solara globala disponibila corespunzatoare unei orientari cardinale „j”

gi – gradul de penetrare a energiei prin geamurile „i” ale tamplariei

AFij – aria tamplariei exterioare prevazuta cu geamuri clare de tipul „i”

V- volumul interior incalzit

Page 13: Proiect IM

IGj – Radiatia solara globala

IGj=241000 * D12* ITj

ITj – intensitatea radiatiei solare totale, cu valori in functie de orientarea cardinala si de localitatea in care este amplasata cladirea [W/m2]

Emisia anuala de CO2

Emisia anuala de dioxid de carbon se poate determina prin relatia

CO2=0.19*Q=........Kg/(m3*an)

Combustibilul UM Consum specific Emisii de CO2

Combustibil lichid l 0.10 UM/kWh 0.29 kg/kWhGaz natural m3 0.10 UM/kWh 0.19 kg/kWhTermoficare Gcal 8.6x10-4 UM/kWh 0.24 kg/kWh

Lemn m3 1x10-3 UM/kWh 0.36 kg/kWhCarbune kg 0.20 UM/kWh 0.40 kg/kWh

Qs= 5,832495Qᵢ= 7

Igj= 379,1664D12= 201Itj= 78,6

Nθ12= 1379,4N20₁₂ 3510

θi= 9,4gi= 0,75

Afij= 13,05

CO2= 3,217496

Page 14: Proiect IM

Tabel numar de grade zile

Coeficientul de corectie C

1. Instalatii dotate cu dispozitive de reglare termostata

2. Instalatii fara dispozitiv de reglare termostatata

a. Punct termic/centrala termica locala automatizata

b. Punct termic cu reglaj manual

c. Centrala termica de carier neautomatizata

Page 15: Proiect IM

Cuprins

Tema proiectului.............................................................................................................................................................2

Calculul caracteristicilor geometrice...............................................................................................................................5

Punti termice...................................................................................................................................................................6

Punti termice verticale................................................................................................................................................6

Punti termice orizontale.............................................................................................................................................7

Determinarea rezistentelor termice specifice corectate (R’)...........................................................................................9

Determinarea coeficientului global de izolare termica – G.............................................................................................9

Necesarul anual de caldura Qan.....................................................................................................................................10

Aportul util de caldura provenit din radiatia solara Qs............................................................................................11

Emisia anuala de CO2.....................................................................................................................................................11

Tabel numar de grade zile.............................................................................................................................................12

Coeficientul de corectie C..............................................................................................................................................12

Page 16: Proiect IM