curs2 - im

Click here to load reader

Post on 15-Dec-2015

240 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ingineria Mediului

TRANSCRIPT

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 1

    INGINERIA MEDIULUI

    Asistent univ. dr. ing. DANIEL LEPADATU

    TOPIREA GHETARILOR TE INTERESEAZA ?

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 2

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA PAMANTTotal in oceane: 1370*106 km3

    Pacific, Atlantic, Indian, Inghetat 97,2%Ghetari 90%, Antartica 2%, Groenlanda 2.15%Apa in atmosfera 1014 toneApa continentala 0.635%Ploi marine 5*1014 tone

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 3

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA PAMANTNEVOIA DE APA LA OM

    800 litri apa potabilaConsum zilnic apa 300-400 litri

    Desalinizarea apei (1.1*106 tone apa dulce devine sarata)

    Prin tehnica conventionalaPrin energie nuclearaPrin reciclarea apelor uzate

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 4

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIAReteaua hidrografica a Romniei are aproape ntreaga suprafata (97,8%) cuprinsa n bazinul fluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din rurile din Dobrogea, care se varsa direct n Marea Neagra.

    Resursele de apa ale Romniei apele de suprafata ruri interioare, lacuri naturale si artificiale,

    Dunarea respectiv 10%, din apele subterane.

    Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europalungimea de 2850 kmdin care 1075 km pe teritoriul Romniei

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 5

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIA

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 6

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIASURSELE DE APA

    Apele de suprafata constituie sursa majora pentru necesitatile umane, inclusiv pentru apa potabila.

    Lacuri naturale si artificialecursuri de apa

    naturale, modificate artificial (regularizate) sau construite artificial (canale).

    Apele de suprafata se clasifica: ape statatoare

    (balti, lacuri, mari i oceane), ape curgatoare

    (izvoare, pruri, ruri, fluvii).

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 7

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIAReteaua de ruri

    forma radiala, 98% dintre ruri izvornd din Muntii Carpativarsndu-se, direct sau prin intermediul altor ruri, n Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, din care 1075 km pe teritoriul Romniei, se varsa n Marea Neagra prin trei brate :

    (Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe) care formeaza o delta.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 8

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIAPrincipalele ruri sunt:

    Mures (761 km pe teritoriul Romniei), Prut (742 km pe teritoriul Romniei), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul Romniei), Ialomita (417km), Somes (376 km pe teritoriul Romniei),Arges (350 km).

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 9

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIAPentru evaluarea calitatii globale a apei,au fost stabilite 5 clase de calitate ce cuprind urmatoarele 5 grupe:

    grupa regim de oxigen ce cuprinde: oxigenul, oxigenul dizolvat

    grupa nutrienti ce cuprinde: amoniu, azotiti, azotati, azot total, ortofosfati, fosfor

    total, clorofila a;

    grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total,

    mangan total, cloruri, sulfati;

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 10

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIAGrupele claselor de calitate

    grupa metale ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu,

    mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substante prioritare;

    grupa micropoluanti organici si anorganici cuprinde:

    fenoli, detergenti, hidrocarburi petroliere. Alte substante precum, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan si altele au fost ncadrate la grupa substantelor prioritare.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 11

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    CLASELE DE CALITATEIn cursul anului 2004, calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata n functie de situatia din cele 633 sectiuni de supraveghere, avut urmatoarea distributie:

    categoria I 7,9%; (foarte buna)categoria a II-a 35,2%; (buna)categoria a III-a 33,2%; (moderata)categoria a IV-a 16,4%; (nesatisfacatoare)categoria a V-a 7,3%. (rea)

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 12

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    CLASELE DE CALITATEIn raport cu ponderea sectiunilor cu apa degradata, situatiile cele mai defavorabile s-au nregistrat n bazinele:

    Prut (17,1%), Somes (14,9) Vedea (13,4).

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 13

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    APA - ROMANIA

    Romnia este o tara de dimensiuni medii, cu o suprafata de 238391 km2 (a treisprezecea tara din Europa) si o populatie de 21733556 locuitori.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 14

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    RAURILE - ROMANIA

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 15

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    LACURILE NATURALE ALE ROMANIEIIn Romnia exista circa 3500 de lacuri, doar 0,9% dintre ele avnd o suprafata ce depaseste 1 km2

    Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Sinoe - 171 km2 ) si lacurile Razim - 415 km2 formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltina 22 km2, Brate - 21 km2 ). Lacurile glaciare se ntlnesc n Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10.8 ha este cel mai mare

    Lacuri artficiale, cele mai importante fiind cele de pe Dunare: 1) Portile de Fier II - 40000 ha 2) Portile de Fier I - 10000 ha, dar cu un volum de apa de 3 ori mai mare 3) Stnca-Costesti de pe rul Prut.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 16

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    LACURILE - ROMANIA

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 17

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    DUNAREAFluviul Dunarea este al doilea fluviu ca marime din Europa cu o lungime de 2850 km2.

    Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa n Marea Neagra prin trei brate:

    Chilia, Sulina, Sfntu Gheorghe, formnd Delta Dunarii.

    Canal Dunare Marea Neagra

    Dunarea

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 18

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    DUNAREATraseul fluviului trece prin 10 tari:

    Germania,Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina,

    Traverseaza patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 19

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    DUNAREAAnaliza fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele:

    din cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romnesc,

    522 km (48,6%) s-au ncadrat n clasa a II-a de calitate

    stare ecologica buna;

    412 km (38,3%) s-au ncadrat n clasa a III-a de calitate

    stare ecologica moderata;

    2 km (0,2%) s-au ncadrat n clasa a IV-a de calitate

    stare ecologica nesatisfacatoare,

    139 km (12,9%) s-au ncadrat n clasa a V-a de calitate

    stare ecologica rea.

    Valorile cele mai scazute ale indicelui de saprobitate pe fluviul Dunarea s-au nregistrat pe un tronson de 139 km cuprins ntre Calarasi si Grindul Reni (aval Galati).

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 20

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    DELTA DUNARII

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 21

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    SURSE DE POLUARE Apele uzate din mediul urban (orasenesti) provin din

    gospodarii, restaurante, hoteluri, institutii, intreprinderi mici si mijlocii, toate colectate de sistemul de canalizare orasenesc.

    Apele uzate din mediul rural, provin din gospodarii si sunt deversate in mod dezorganizat, individual.

    Apele uzate industrial, provin din apele folosite in procesul tehnologic si au in principiu caracteristicile substantelor chimice sau fizice utilizate.

    Apele uzate de la ferme au in mare masura caracteristicile apelor uzate orasenesti.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 22

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    SURSE DE POLUAREApele uzate, rezultate in urma irigarii terenurilor agricole sunt poluate cu fertilizatori organici, pesticide. Apele uzate de la statiuni turistice, cabane sunt asemanatoare cu apele uzate orasenesti. Apele uzate provenite de la transportul fluvial datorita evacuarii de reziduri menajere, pierderi de combustibil, lubrifianti, substante nocive transportate. Apele uzate radioactiv provin de la extragerea si prelucrarea minereurilor radioactive, obtinerea de combustibili nucleari.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 23

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    POLUANTISubstante organice de origine naturala sunt: titeiul, taninii, lignina, hidratii de carbon, terpentinele. Substante organice de origine artificiala provin din rafinarii, industria chimica, industria petrochimica: benzina, motorina, uleiuri, solventi organici, bitum, produse medicinale, hidrocarburi (benzen, eter, acetona), pesticide, detergenti, vopsele de anilina.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 24

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    POLUANTISubstante anorganice in apele uzate industrial sunt: metalele grele (Pb, Cu, Zn, Cr), cloruri, sulfat de magneziu, fier, etc. Substante in suspensie pot fi organice si anorganice si se gasesc in apele uzate menajer si industrial. Substante toxice idem ca mai sus.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 25

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    POLUANTISubstante radioactive cei mai periculosi radionuclizii sunt: Ba140, I131, Cs137, Cs144 etc. Substante cu aciditate si alcalinitate prominenta sunt deosebit de nocive. Culoarea provenita de la fabricile de textile si hartie. Deseori este o caracteristica a apelor uzate. Apele cu temperaturi ridicate provenite de la termocentrale. Microorganismele sunt prezente in general in ape afectate de factorii antropici.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 26

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Substantele organice de natura vegetala (in viata sau moarte) consuma oxigenul din apa, care, pentru a asigura dezvoltarea organismelor nu trebuie sa scada sub 4mg/l, caz in care apa nu se poate autoepura, mor pestii. Titeiul si uleiurile din apa formeaza o pelicula care impiedica respiratia organismelor si asimilatia clorofiliana. Fenolii in cantitati mari in produsele petroliere sunt deosebit de toxici pentru pesti. Detergentii impiedica autoepurarea si epurarea in statii. Substantele anorganice conduc la marirea salinitatii si cresterea duritatii. Fac impropie apa pentru alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 27

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Substantele in suspensie dau apei un gust si miros neplacut, impiedica absorbtia oxigenului de la suprafata si autoepurarea se depune pe instalatii, colmateaza filtrele sunt toxice pentru flora si fauna. Substantele toxice pot distruge in scurt timp flora si fauna afecteaza metabolismul. Substantele radioactive sunt deosebit de periculoase pentru organism, in functie de tipul iradierii. Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata distrug flora si fauna, degradeaza constructiile hidrotehnice si ambarcatiunile face imposibila folosirea apei pentru agrement, apa potabila, etc.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 28

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIApa calda impiedica dezvoltarea normala a pestilor. Microorganismele deregleaza dezvoltarea normala a altor microorganisme, organisme. Eutrofizarea apei conduce la reducerea posibilitatii de autoepurare intoxicand sedimentele si apa subterana. Culoarea impiedica absortia oxigenului din apa, fotosinteza, autoepurarea, agrementul.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 29

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    MASURI DE REDUCERE A POLUARII Epurarea mecanica consta in trecerea apei prin gratare, site, deznisipatoare avand rolul de a retine: frunze, carpe, ambalaje, lemne, plastice, nisipul, suspensiile. Epurarea mecano chimica se face dupa epurarea mecanica si consta in prepararea apei cu sulfat de aluminiu necesar maririi eficientei de decantare. Epurarea biologica consta in trecerea apei prin filtre biologice si bazine de namol activ urmate de decantoare.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 30

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    MASURI DE REDUCERE A POLUARII Filtrele biologice sunt bazine umplute cu material filtrant (piatra sparta, cocs, caramida), care datorita membranei biologice si cu un aport de oxigen conduce la o epurare eficienta. Bazinele de namol activ sunt bazine prin care apa primeste un aport suplimentar de oxigen si au o viteza de curgere foarte mica formand ,,namolul activ cu rol de epurare /degradare a substantei organice. Fosele septice sunt bazine care asigura decantarea primara si stopeaza ajungerea apei in emisar. Sunt folosite pentru gospodarii izolate, cabane.

  • 2007-2008 INGINERIA MEDIULUI 31

    TOPIREA GHETARILOR O CHESTIUNE DE TIMP?

    VA MULTUMESC!

    INGINERIA MEDIULUIAPA PAMANTSlide 3APA - ROMANIASlide 5Slide 6Slide 7Slide 8Slide 9Slide 10CLASELE DE CALITATESlide 12Slide 13RAURILE - ROMANIALACURILE NATURALE ALE ROMANIEILACURILE - ROMANIADUNAREASlide 18Slide 19DELTA DUNARIISURSE DE POLUARE SURSE DE POLUAREPOLUANTISlide 24Slide 25IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI IMPACTUL ASUPRA MEDIULUISlide 28MASURI DE REDUCERE A POLUARII MASURI DE REDUCERE A POLUARIIVA MULTUMESC!