proiect cristi

8/13/2019 Proiect Cristi

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-cristi 1/54

ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ "CAROL DAVILA" PITEŞTISpecializarea: Asistent Medical de Balneo-fizioterapie

Cursuri de zi

PROIECT DE ABSOLVIRE

HERNIA DE DISC LOMBARĂ L4-L5.

COORDONATOR: Prof. Adria Po!a M#di$ !ri%ar B.&.T.R.M.

ABSOLVENT: POPESC' C. ELENA

())*

C'PRINS



MOTIVA+IA PROIECT'L'I.........................................................................................,

CAPITOL'L I - Noii /##ra0# d# aa1o%i#-fi2io0o/i#-3io%#$ai$........................4a) Noţiuni de anatomie……………………………………………………………4

b) Noţiuni despre biomecanica articulaţiei………………………………………..c) Bilanţ articular !i muscular…………………………………………………..."4

CAPITOL'L II - Noii /##ra0# d#!r# 3oa0..........................................................67 a) Noţiuni despre boal# ........................................................................................."$

b) Noţiuni despre tratamentul bolii........................................................................%

CAPITOL'L III - Noii d#!r# 1ra1a%#10 d# r#$!#rar# a0 3o0ii........................,6

CAPITOL'L IV 8 S1dii d# $a2......................................................................................,7

S1di0 d# $a2 6..................................................................................................................,7S1di0 d# $a2 (..................................................................................................................4&S1di0 d# $a2 ,..................................................................................................................45

CAPITOL'L V.................................................................................................................5) a) 'ezultate !i concluzii pe mar(inea cazurilor studiate...................................................&

b) *bser+aţiile personale ,n cursul aplic#rii procedurii !i indicaţii suplimentare.............&

CAPITOL'L VI Concluzii (enerale..............................................................................."

BIBLIO9RA&IE...............................................................................................................5(

MOTIVA+IE

Caracterul cronic !i recidi+ant cu tendinţ# e+oluti+# a erniilor de disc lombare

sporirea incidenţei !i /,ntinerirea0 acestei maladii este obser+at# ,n toat# lumea !i pune problema ale(erii metodelor de tratament !i a sporirii eficienţei acestora.

%



1ocul tratamentului de recuperare fizio2inetic al 3'N55 6 65SC 1*MBA' 14-

1 ca opţiune ,ntre tratamentul medical !i cel cirur(ical r#m7ne subiect de discuţii medicale

!i este direct le(at de eficienţa procedurilor aplicate.

Am ales s# tratez acest subiect datorit# faptului c# este o afecţiune frec+ent ,nt7lnit# ,n

practica medical#.

6e asemenea ,mi propun s# prezint efectele tratamentului B.8.9.. ,n 361 14-1

prin prisma e;perienţei mele ,ntr-un ser+iciu de recuperare dintr-o <perl#0a staţiunilor de

tratament balneoclimateric din =udeţul >7lcea !i anume staţiunea B#ile *l#ne!ti.

CAPITOL'L I Noii d# aa1o%i#-fi2io0o/i#-3io%#$ai$.

A Noii d# aa1o%i#:

?



Coloana +ertebral# reprezint# sceletul a;ial al trunciului fiind dispus# posterior !i pe linie median#. a este format# din ??-?4 de +ertebre repartizate astfel: cer+icale "%toracice lombare sacrale !i 4- cocci(iene. Coloana se articuleaz# superior prinintermediul primei +ertebre cer+icale cu craniul iar inferior prin intermediul sacrului cuoasele co;ale.

8iecare +ertebr# prezint# anterior un corp +ertebral !i posterior un arc +ertebral.Arcul +ertebral este alc#tuit din: " pedicul % lame +ertebrale % procese trans+erse %

procese articulare superioare % procese articulare inferioare !i un proces spinos.@aura +ertebral# delimitat# ,n corpul !i arcul +ertebral formeaz# prin suprapunerea

+ertebrelor canalul +ertebral care ad#poste!te m#du+a spin#rii.entru o elasticitate !i o rezistent# crescut# coloana +ertebral# prezint# 4 curburi

normale:-lordoza cer+ical# con+e;# anterior-cifoza toracal# con+e;# posterior-lordoza lombar# con+e;# anterior-cifoza sacro-cocci(ian# con+e;# posterior entru asi(urarea mobilit#ţii !i rezistenţei coloanei +ertebrele sunt unite de elementecon=uncti+ fibroase discul inter+ertebral !i li(amentele coloanei.

ntre % corpuri +ertebrale al#turate se afl# un disc inter+ertebral.ntre % lame +ertebrale al#turate de aceea!i parte se afl# li(amentul (alben.ntre % procese trans+erse al#turate de aceea!i parte se afl# li(amentul intertrans+ers.

ntre % procese spinoase al#turate se afl# li(amentul interspinos.n =urul articulaţiei inter+ertebrale se afl# li(amentul feţelor articulare.e faţa anterioar# a tuturor corpurilor +ertebrale se afl# li(amentul lon(itudinal

anterior.e faţa posterioar# a tuturor corpurilor +ertebrale se afl# li(amentul lon(itudinal

posterior.>7rfurile tuturor proceselor spinoase sunt unite de li(amentul supraspinos.

4



Di$ri0# i1#r;#r1#3ra0#:

a 9##ra0i1i:

Aceste formaţiuni sunt a!ezate ,ntre feţele de contact ale corpului +ertebral la ni+elulraismului articulat. le sunt ,n num#r de %? primul (#sindu-se ,ntre a;is !i cea de-a ?-a+ertebr# cer+ical# iar ultimul ,ntre corpul celei de a--a +ertebr# lombar# !i faţa articular# a

bazei sacrului.n (eneral fiecare disc inter+ertebral are forma unei lentile bicon+e;e ce se muleaz# ,n

spaţiul inter+ertebral prin comprimarea sa de c#tre suprafeţele articulare. 6atorit# acestui fapt

porţiunea mi=locie a discului este mai bombat# iar circumferinţa apare pe faţa anterioar# !i pefeţele laterale ale +ertebrelor ,n forma unei benzi trans+ersale. Mar(inea posterioar# acircumferinţei discului este u!or scobit# !i r#spunde canalului raidian. e faţa anterioar# acircumferinţei discului inter+ertebral se prinde li(amentul +ertebral lon(itudinal. n scimb

pe faţa posterioar# a circumferinţei sale deci ,n canalul +ertebral li(amentul +ertebrallon(itudinal posterior ader# foarte puţin de circumferinţele discului fa+oriz7nd astfelernierea nucleului pulpos ,n canalul raidian.

n#lţimea discului inter+ertebral e mai mare la mi=locului lui. 1a periferia acestuia,n#lţimea este +ariabil# depinz7nd de curburile sa(itale ale corpurilor +ertebrale. Astfel ,nre(iunea lombar# discul este mai ,nalt D"&-"% mm la ni+elul +ertebrelor lombare ? !i 4).

3. Da1# aa1o%o!a1o0o/i$# a0# di$0i i1#r;#r1#3ra0:

6iscul inter+ertebral are % componente:



B Noii d#!r# 3io%#$ai$a ar1i$0ai#i:

Cara$1#r#0# /##ra0# a0# ;#r1#3r#0or 0o%3ar#:

-Corpul +ertebral e cel mai +oluminos dintre corpurile +ertebrale ale raismului.-6iametrul trans+ersal al corpului +ertebral dep#!e!te e+ident diametrul antero-posterior !icre!te de la o +ertebr# la alta ,n sens cranio-candal.

- Bureletul mar(inal al feţelor corpurilor +ertebrale este pronunţat cel de la faţa inferioar#fiind ,ntotdeauna mai (ros !i mai e+ident.- artea central# a feţei corpurilor +ertebrale prezint# dou# zone !i anume una periferic# l7n(#

bureletul mar(inal care este ciuruit# !i alta central# care corespunde nucleului pulpos.-Bordurile mar(inale sunt rotun=ite !i destul de ie!ite ,n afar# pe p#rţile laterale ale corpului+ertebral.-Suprafaţa circumferenţial# a corpului +ertebral e mai scobit# trans+ersal fapt ce se datoreaz#

bordurilor mar(inale care sunt mai dez+oltate.- e corpul +ertebrei lombare se afl# li(amentul +ertebral lon(itudinal. e primele trei se

prinde st7lpul diafra(matic drept iar pe cel st7n( numai primele dou#. e feţele laterale alecorpurilor +ertebrale se prind fascicule ale psoasului !i pe +ertebra a doua lombar# arcada

psoasului.-ediculii +ertebrali pleac# de pe partea superioar# a corpului +ertebral !i sunt orizontali (ro!i!i scurţi. Mar(inile lor superioare !i inferioare sunt scobite delimit7nd prin suprapunere.-1amele +ertebrale au forma patrulater# sunt (roase !i sunt orientate u!or oblic de sus ,n =osdinainte-,napoi !i din#untru ,n afar#. e mar(inea superioar# a feţei posterioare ca !i pemar(inea inferioar# a feţei anterioare se prind li(amentele (albene.-Apofiza spinoas# este o lam# osoas# (roas# patrulater# ,ndreptat# orizontal dinainte-,napoi.Scade ca dimensiune la ultimele dou# +ertebre lombare. e feţele laterale se (#se!te c7te ocreast# osoas# care le di+izeaz# ,n dou# c7mpuri:

a.e c7mpul superior se inser# mu!ciul interspinos lombar !i trans+erso-spinos.

b.e c7mpul inferior se prinde mu!ciul interspinos lombar subiacent. Mar(ineasuperioar# d# inserţie li(amentului interspinos. Mar(inea inferioar# prezint# un tubercul !i ocreast# pe care se prinde li(amentul interspinos subiacent. >7rful apofizei spinoase !imar(inea ei posterioar# dau inserţie li(amentelor supraspinoase fasciei lombo-toracice !imu!ciului dorsalul mare. e primele trei apofize spinoase se mai prinde !i mu!ciul dinţat

posterior !i inferior. e ultimele patru +ertebre lombare se prinde porţiunea lombo-dorsal# amu!ciului lun(ul spatelui.-Apofizele trans+ersale care mai sunt numite !i apofize trans+ersale 1% !i 1? sunt mai binereprezentate. e faţa anterioar# !i spre r#d#cina apofizei trans+erse se inser# mu!ciul psoasiar spre +7rf tot pe aceea!i faţ# se inser# mu!ciul p#tratul lombar. 1a baza feţei posterioarese (#se!te un tubercul numit0 tubercul accesoriu0 sau0 apofiza stiloid# Broca0 pe care se

inser# fascicole mediale ale lun(ului dorsal. 6e la tuberculul accesoriu pleac# o creast# care,mparte faţa posterioar# a apofizei costiforme ,ntr-un c7mp superior pe care se inser#

E



mu!ciul intercostal !i fascicole e;terne din porţiunea lombar# a lun(ului spatelui. emar(inea superioar# a apofizei se inser# mu!ciul intertrans+ersal lateral al lombei iar pemar(inea inferioar# se inser# mu!ciul intertrans+ersal lateral al lombei din spaţiul urm#tor.e +7rful apofizei costiforme se prinde apone+roza posterioar# a mu!ciului trans+ersabdominal p#tratul lombar pe primele patru +ertebre lombare li(amentul lombocostal 3enlle

pe primele dou# lombare !i li(amentul iliolombar pe ultimele dou# lombare.-Apofizele articulare au forma specific# de se(ment de cilindru. Apofizele articulare superioare ale primelor ? +ertebre lombare sunt mai departe faţ#

de apofizele articulare inferioare. n scimb cele ale +ertebrelor 14 !i 1 se (#sesc la e(al#distanţ# cu cele inferioare. Apofizele articulare superioare pleac# ,n direcţie sa(ital# de launirea pediculilor a lamelor +ertebrale !i a apofizelor costiforme.

Fltimele % apofize articulare au o direcţie ce de+iaz# puţin ,n afar#. e mar(inea posterioar# a apofizei articulare se (#se!te un tubercul numit0 tuberculul mamilar0 saumetapofiza pe care se inser# fascicule ale mu!cilor intratrans+ersali lombari c7t !ifasciculele interne ale lun(ului dorsal. Apofiza articular# inferioar# pleac# de pe mar(ineainferioar# a lamei +ertebrale. Are forma unui se(ment de cilindru plin !i pri+e!te ,nainte !i ,n

afar#.-@aura +ertebral# este triun(iular# !i mai mic# ,n raport cu dimensiunile corpului +ertebral.

;ist# de asemenea !i +ertebre cu aspect particular:". rima +ertebr# lombar# are unele caractere morfolo(ice de trecere !i anume:

Apofiza costiform# scurt# pe care se inser# arcada psoasului iar spre +7rf arcada p#tratului lombelor. ntre cele % arcade se inser# fasciculul Geber din mu!ciul diafra(m.Fneori ,n locul apofizei trans+erse putem (#si o coast# lombar# suplimentar# articulat# cu

prima +ertebr# lombar#.%. >ertebra a -a lombar# se mai nume!te !i +ertebra presacrat# datorit# a!ez#rii ei ,n

+ecin#tatea conului osos inferior. 6eoarece suport# (reutatea trunciului prezint# unelemodific#ri morfolo(ice adapti+e. Astfel corpul +ertebral este foarte +oluminos mai ,naltanterior dec7t posterior a+7nd astfel un aspect cuneiform.

Bordurile mar(inale sunt foarte e+idente lu7nd forma unor creste. ediculii sunt scurţi!i (ro!i iar lamele +ertebrale sunt oblice ,n =os !i ,napoi. e faţa posterioar# a fiec#rei lameimediat sub apofiza articular# superioar# apare c7te o depresiune numit#0 foset# di(ital#0 cala +ertebrele sacrale.

Apofizele costiforme sunt de obicei mai scurte mai (roase !i mai unite cu pediculul cucare se formeaz# o mas# comun#. e +7rful lor se prinde li(amentul iliolombar !i li(amentulsacro-+ertebral bicat.

Apofizele articulare sunt a!ezate mediosa(ital cele inferioare fiind mai laterale faţ#de cele superioare.

@aura +ertebral# cre!te dimensional faţ# de celelalte +ertebre lombare !i are formaunui triun(i ecilateral cu un(iuri rotun=ite.

Md;a !irii:

H



8ace parte din sistemul ner+os central al +ertebratelor fiind prote=at de canalul+ertebral le(at de (7t trunci si e;tremit#ţile corpului prin intermediul ner+ilor spinali fiind,n+elit la fel ca !i creierul ,ntr-o membran#D menin(e).

a. A=#2ar# ra!or1ri: Are forma de cordon cilindric u!or turtit ,n sens antero-posterior se (#se!te ,n canalul+ertebral pe care ,ns# nu-l ocup# ,n ,ntre(ime.

1un(imea m#du+ei spin#rii este de 4?-4 cm cu +ariaţii indi+iduale.1imita superioar# a m#du+ei corespunde (#urii occipitale prin care canalul +ertebral

comunic# ,n sus cu ca+itatea cranian# sau emer(enţa primului ner+ spinalDC") iar limitainferioar# se afl# ,n dreptul +ertebrei 1%. M#du+a ,si are limita inferioar# ,n dreptul +ertebrei1% datorit# faptului c# ritmul de cre!tere al coloanei +ertebrale este mai rapid dec7t cel alm#du+ei.ot din aceast# cauz# r#d#cinile ner+ilor spinali lombari !i sacrali au o direcţieoblic# ,n =os .

M#du+a spin#rii nu ocup# toat# (rosimea canalului +ertebral fiindc# ,ntre pereteleosos al +ertebrelor !i m#du+a se afl# cele ? membrane ale menin(elor +ertebrale care asi(ur#

protecţia !i nutriţia m#du+ei.Sub +ertebra 1% m#du+a se prelun(e!te cu conul medular iar acesta cu <filum

terminale0 care a=un(e la coccis pe fata posterioar# a celei de-a doua +ertebre cocci(iene. 6eo parte !i de alta a conului medular !i a filumului terminale se afl# ner+ii lombar !i sacral cu

direcţie aproape +ertical# ei form7nd 0coada de cal0. 3. A!#$10 #<1#rior a0 %d;#i: n dreptul re(iunilor cer+ical# !i lombar# m#du+a prezint# % re(iuni mai

+oluminoase: intumescenţele cer+ical# !i cea lombar# ce corespund membrelor.rima cea a ple;ului braial se afl# ,n dreptul +ertebrelor C4-% iar cea de-a doua

cea lombar# se afl# ,n dreptul +ertebrelor H-l%.

$. M#i/#0# !ia0#: ste alc#tuit din ? membrane de protecţie care ,n+elesc m#du+a:

6. Dra %a1#r >%#%3raa #<1#rioar: are o structur# fibroas# lamelar# rezistent#

!i este separat# de pereţii canalului +ertebral prin spaţiul epidural ,n care se afl# ţesutcon=uncti+ !i (ras cat !i +ene multiplu anastomozate.

"&



(. Ara?oida: are o structur# con=uncti+# !i este separat# de dura mater prin spaţiulsubdural !i de piamater prin spaţiul subaranoidian care conţine licidul cefaloraidian. ,. Pia%a1#r >%#i/#0# ;a$0ar: este o membran# con=uncti+o-+ascular# cu rolnutriti+ care in+ele!te m#du+a de care ader# intim p#trunz7nd ,n !anturi !i fisuri. n (rosimeaei se (#sesc numeroase +ase arteriale !i ner+i D,n special simpatici).

d. S1r$1ra %d;#i !irii:ste compus# din a(lomer#ri de neuroni !i fascicule de fibre ner+oase.Materia cenu!ie-denumire a a(lomer#rilor neuronale are form# de <30 pe secţiune

trans+ersal# cu un corn anterior !i unul posterior ,n fiecare =um#tate. Cel anterior este compusdin neuroni motori ,n timp ce cornul posterior conţine corpii celulari ai neuronilor deasociaţie !i senziti+i.

Materia cenu!ie este incon=urat# de materia alb#. Aceasta e impr#!tiat# ,n ? cordoane!i conţine fascicule ascendente !i descendente care conecteaz# creierul la m#du+a spin#rii ,nambele direcţii.

a. fasciculele descendente propa(# impulsurile motorii de la creier la sistemul ner+os

periferic. b. fasciculele ascendente duc impulsurile senziti+e de la periferie c#tre creier.

#. &$ii0# %d;#i !irii: ". funcţioneaz# ca un sistem de conducere ,n ambele sensuri ,ntre creier !i S.N..

%. controleaz# acti+it#ţile refle;e simple. f. N#r;ii !ia0i:

Conecteaz# m#du+a cu receptorii !i efectoriiDsomatici !i +e(etati+i). Sunt ?" de pereci!i au o dispoziţie metameric#.

6istribuţia pe re(iuni:-re(iunea cer+ical#:E-re(iunea toracal#:"%-re(iunea lombo-sacrat#:-re(iunea cocci(ian#:"n zona lombar# se afl# ple;ul lombar ce este alc#tuit din ramurile +entrale ale

ner+ilor: 1"1%1?14. 'amurile lui se distribuie la peretele abdominal la or(anele (enitalee;terne !i la membrele inferioare./. N#r;0 $ia1i$ L4-S,:

ste cel mai mare ner+. l iese din bazin prin marea scobitur# sciatic# pe submu!ciul piriform trece ,ntre troanterul mare !i tuberozitatea isciatic# !i coboar# apoi pe

""



faţa posterioar# a coapsei p7n# ,n spaţiul popliteu unde se termin# prin bifurcare ,n ner+ii:- ". sciatic popliteu e;tern Dner+ al e;tensiei).- %. sciatic popliteu intern Dner+ al fle;iei).

nc# de la ori(ine ner+ul sciatic este format din ace!ti doi ner+i str7n!i ,ntr-o teac#con=uncti+# comun#. Fneori di+iziunea sciaticului se face ,n partea superioar# a coapsei.

n re(iunea coapsei trunciul sciatic d# ramuri musculare pentru: semitendiossemimembranos porţiunea lun(# a bicepsului !i aductorul mare pro+enind din conti(entulsciatic popliteu intern !i porţiunea scurt# a bicepsului pro+enind din conti(entul sciatic

popliteu e;tern.

6. N#r;0 $ia1i$ !o!0i1# #<1#r Dramurile posterioare 14-1). 6up# ce se desfacedin trunciul sciatic ,n spaţiul popliteu coboar# ,n =urul p#rţii posterioare a bicepsuluifemural ,ncon=oar# (7tul peroneului afl7ndu-se ,n !anţul peroneal ,ntre os !i mu!ciul lun(

peronier !i apoi se ,mparte ,n ramuri terminale. n spaţiul popliteu ner+ul d# ramuri senziti+eimportante fiind cele pentru articulaţia (enunciului !i ner+ul cutanat peronier pentru faţalateral# a (ambei maleola e;tern# !i partea lateral# a piciorului !i a de(etului >.

'amurile terminale se distribuie astfel:-a. ramura recurent# articular# iner+eaz# articulaţia (enunciului !i tibioperoniera accesoriumu!ciul tibial anterior.-b. ramura tibial# anterioar# Dner+ul peroneal profund) iner+eaz# mu!ciul tibial anteriore;tensorul lun( al de(etelor e;tensorul propriu al alucelui pediosul articulaţia (leznei !isuprafaţa ei cutanat# precum !i articulaţiile primelor dou# de(ete.-c. ramura musculocutanat# D ner+ul peroneal artificial ) iner+eaz# mu!cii poronierisuprafaţa cutanat# a dosului piciorului o parte a alucelui !i porţiunile din de(etele 55-> p7n#la a doua falan(#.

(. N#r;0 $ia1i$ !o!0i1# i1#r Dramuri anterioare14-1): coboar# ,n spaţiul popliteu ,n continuarea trunciului sciatic trece apoi prin inelul solearului D de unde estedenumit ner+ tibial posterior) ,n lo=a posterioar# a (ambei d7nd la ni+elul (leznei cele dou#ramuri terminale: ner+ii plantar medial eci+alentul medianului !i plantar lateral eci+alentulcubitalului.

'amurile motorii ale trunciului sciatic popliteu intern iner+eaz# mu!cii(astrocnemian popliteu plantar subţire solear tibial posterior fle;orul lun( al alucelui. 6in

punct de +edere senziti+ ner+ul sural anastomazat cu ramura cutanat# peronier# iner+eaz# pielea porţiunii dorsolaterale a (ambei !i mar(inea lateral# a piciorului precum !i articulaţiile(ambei.

Ner+ul plantar medial d# ramuri motorii la mu!ciul fle;or scurt al de(etelorabductorul alucelui fle;orul scurt al alucelui !i primii lombricali: ramurile senziti+e

iner+eaz# partea medial# a plantei !i primele 555-5> de(ete precum !i falan(a lor un(iular# Ner+ul plantar lateral d# ramuri la mu!cii p#tratului plantar abductorul de(etuluimic interoso!ii plantari !i dorsali ramurile cutanate iner+eaz# partea lateral# a plantei !iultimele dou# de(ete.

Sciaticul are funcţii: motorii senziti+e !i trofice. 1a motilitate el comand# fle;ia (ambei pe coaps# prin ramuri care iner+eaz# (emenii!i plantarii. ;tensia dorsal# a de(etelor !i piciorului cu menţinerea boltei plantare esteasi(urat# de sciaticul popliteu e;tern care mer(e la pedio!i !i e;tensorii de(etelor ca !i fle;ia

plantar# a piciorului !i a de(etelor adducţia rotaţia intern# !i abducţia de(etelor.'#d#cinile 14 ale sciaticului comand# fesierii !i antero-e;ternii (ambei r#d#cina 1

acţioneaz# pe (ambierul anterior e;tensorul propriu al alucelui.

'#d#cinile S"-S% e;ecut# fle;ia iner+eaz# tricepsul sural !i fle;orii de(etelor iarr#d#cina S? iner+eaz# numai partea inferioar# a fesei.

"%



6.(. Ar1i$0aii0# $o0oa#i ;#r1#3ra0#:

Cele %4 de +ertebre Dfar# sacru) se articuleaz# ,ntre ele printr-un dublu sistem

articular: I Ar1i$0aia di$o-;#r1#3ra0> fi/. 6: este fomat# din corpurile +ertebrale !idiscul fibros !i constituie o amfiartroz# cu (rade de libertate:

". mi!c#ri de fle;ie-e;tensie ,n =urul unui a; trans+ersal. %. mi!c#ri de ,nclinare lateral# ,n =urul unui a; sa(ital. ?. mi!c#ri de rotaţie ,n =urul unui a; +ertical. 4. mi!c#ri de alunecare pe a;e paralele ale corpurilor +ertebrale. . mi!c#ri de ,ndep#rtare !i apropiere ,ntre % +ertebre datorit# elasticit#ţii discului. Corpurile +ertebrale sunt le(ate prin li(amente +ertebrale comune aterior !i

posterior.II Ar1i$0aii0# a!ofi2#0or !o1#rioar#> fi/. (:

Sunt alc#tuite din suprafeţele apofizelor articulare ,ntre % +ertebre Dc7te % articulaţii pentru fiecare +ertebr#). Sunt artrodii pentru c# permit doar simple alunec#ri anterioareposterioare saulaterale.Aceste articulaţii sunt ,n+elite de un aparat capsuloli(amentar. Structura osoas# ri(id# dintre cele % tipuri de articulaţii obli(# la o participare sincron#a lor ,n timpul mi!c#rii care se realizeaz# de la un eta= la altul amplific7ndu-se pe masur# ceintr# ,n acţiune tot mai multe ni+eluri.

8i(." Articulaţiile disco-+ertebrale 8i(.% Articulaţiile interapofizare posterioare

C I. Bi0a ar1i$0ar a0 $o0oa#i 0o%3ar#:

oziţia & a coloanei este cea realizat# ,n ortostatism ,n rectitudine a+7nd ca repere:- +erticala firului cu plumb care cade de la protuberanţa occipital# de-a lun(ul spinelor+ertebrale ,n !anţul interfesier !i ,ntre cele % maleole interne.- linia dintre +7rfurile scapulelor !i linia bicret# care sunt orizontale !i paralele.- occiput zona dorsal# medie fesele !i taloanele care sunt tan(ente ,n plan +ertical Dperete).

-+erticala care trece prin tra(us prin faţa anterioar# a um#rului mar(inea anterioar# a mareluitroanter mar(inea e;tern# a piciorului la ni+elul interliniei <Copart0.

"?



Aprecierea mi!c#rilor coloanei se face pornind de la pozitia & si fi;7nd bazinul faptdeosebit de dificil datorit# mi!c#rilor ,n articulaţiile co;ofemurale. Numai ,n poziţia !ez7nd se

poate considera c# bazinul este mai mult sau mai puţin fi;at. e de alt# parte mobilitateacoloanei +ariaz# mult ,n funcţie de +arsta !i normalit#ţile amplitudinilor de miscare.

"4



T#1ar#a $o0oa#i 0o%3ar#.

Aprecierea e;act# este posibil# doar prin radio(rafii caz ,n care se pot m#suracomponentele dorsal# !i lombar#. Corectitudinea unei m#sur#tori cu (oniometrul este maimult sau mai puţin ,ndoielnic# ciar !i ,n cazul ,n care se utilizeaz# idro(oniometrul

<@ei(I0 pentru fle;ie !i e;tensie.8le;ia ,n re(iunea lombar# masoar# 4& de (rade !i se apreciaz# astfel:- m#sur7nd distanţa de(et-sol: pacientul fiind ,n ortostatism cu picioarele apropiate.- m#sur7nd distanţa de(etul 555-aluce: pacientul fiind ,n decubit dorsal cu (enuncii ,ne;tensie.- m#sur7nd cu un mertru-pan(lic# distanţa dintre C-S"- cu un (oniometru obi!nuit pacientul ,n ortostatism braţul fi; al (oniometrului este plasat lani+elul crestei iliace paralel cu podeaua iar braţul mobil pe linia medioa;ilar# Df#r# a se rotitrunciul).

;tensia este limiat# !i aproape imposibil de m#surat clinic. +entual se poate ,ncercam#surarea cu (oniometrul prin aceeasi metod# ca la fle;ie Df#r# ,ns# a se flecta (enuncii). Se

apreciaz# c# are ?& de (rade.5nfle;iunea lateral# este apreciat# la %&-? de (rade !i poate fi masurat# cu pacientul

,n ortostatism astfel:- punctul de pe faţa lateral# a membrului inferior pe care ,l atin(e +7rful de(etului 555 D,nmi!care palma alunec# de-a lun(ul coapsei).- cu (oniometrul: braţul fi; +ertical pe linia spinelor orientat ,ntre S"-C braţul mobilurmeaz# linia S"-C dup# ,nclinare.- ca +ariant# (oniometric#: braţul fi; plasat orizontal pe linia bicret# Dsau spinele iliacesuperioare). Braţul mobil urmeaz# linia S"-C care se ,nclin#.

'otaţia este de asemenea limitat# ea fiind de (rade !i se apreciaz# prin un(iulformat de linia umerilor cu linia bicret# a bazinului.

oziţia de funcţiune a coloanei corespunde poziţiei & cu coloana fac7nd curburilefiziolo(ice:- cer+ical#: ?$ de (rade - dorsal#: ? de (rade

- lombar#: & de (rade Aceste +alori sunt calculate radiolo(ic pe baza ,nclin#rii platourilor +ertebrale.

II. Bi0a %$0ar a0 $o0oa#i ;#r1#3ra0# 0o%3ar#:

6. P1ra10 0o%3ar:

- ori(ine: -"J? inferioar# a crestei iliace. - li(amentul iliolombar.- inserţii: - mar(inea inferioar# a ultimelor coaste. - +ertebrele toracice. - procesele trans+erse ale +ertebrelor lombare.- iner+aţie: - ner+ul subcostal. - ner+ii lombari.- acţiuni: - c7nd ia punct fi; pe raisul lombar este ridic#tor al bazinului c7nd secontract# omolateral. - c7nd ia punct fi; pe bazin: mobilizeaz# lateral raisul lombar.

- contribuie la menţinerea trunciului ,n rectitudine.

(. Mar#0# dora0:- ori(ine: - pe apofizele spinoase ale +ertebrelor 6-6"%1"-1 !i sacrale.

"



- ultimele 4 coaste. - creasta iliac#.- inserţie: - culisa bicipital# a umerusului.- iner+aţie: - ple;ul braial.- acţiuni: - punct fi; pe braţ:ridic#tor al bazinului c7nd acţioneaz# omolateral.

-e;tensor !i abductor al braţului.,. Mar#0# !oa: - ori(ine: - apofizele trans+erse ale +ertebrelor lombare. - faţa lateral# a corpurilor +ertebrale 6"%-1. - inserţie: - troanterul mic. - iner+aţie - ner+ul cruralDramurile 1%-1?) - acţiune: - fle;or al coapsei. - e;tensor al coloanei lombare

4. I0ia$0:- ori(ine: - fosa iliac# intern#. - mar(inea intern# a crestei iliace.

- baza sacrului.- inserţie: - tendonul psoas. - femuruldeasupra micului troanter.- iner+aţie: - ner+ul crural- acţiune: - fle;or al coapsei Dfar# primele ?& de (rade) - fle;or al bazinului - rotaţia lateral# a coapsei- inserţie: - pe ultimele 4 coaste.

5. M=$?i0 dia1: posterior !i superior - ori(ine: - pe procesele spinoase ""-"% 1"-1%.- acţiune: - coboar# coastele fiind e;pirator.- iner+aţie: - ner+ii intercostali.

7. M=$?ii !rof2i >!ro!rii ai !a1#0i sunt a!ezaţi ,n planuri succesi+e. Cele maisuperficiale conţind muscii lun(i iar cele profunde mu!cii cei mai scurţi.

6intre mu!cii lun(i ,n zona lombar# ,nt7lnim:- musciul iliocostal lombarDlateral).- multifidul Dce se (#se!te pe toat# lun(imea coloanei +ertebrale mai puţin C").6in (rupa mu!cilor scurţi ,n zona lombar# se (#sesc: - interspinalii lombari.

- intertrans+ersarii- lombari laterali !i mediali.Aceste tipuri de mu!ci au ori(ini pe +ertebre coaste sacru creasta iliac# li(amente

e;terne +ertebrale. - iner+aţia: pe ramuri posterioare ale ner+ilor spinali. - acţiuni ale acestor sisteme de musci:

- e;tensia si ipere;tensia coloanei +ertebrale cu rol important ,n ortostatism prin a=ustarea permanent# a poziţiilor +ertebrelor !i diferitelor se(mente+ertebrale astfel ,nc7t centrul de (reutate al corpului s# nu fie deplasat ,nainte.- ,nclinarea omolateral# a coloanei +ertebrale prin contracţie unilateral#Dintertrans+ersalii).

@. O30i$0 #<1#r >%ar#0# o30i$:- ori(ine: - faţa lateral# a coastelor -"%.- inserţie: - =um#tatea anterioar# a crestei iliace.

- pubis !i simfiza pubian#.- iner+aţie: - ner+ii intercostali -"%.

"$



CAPITOL'L IINoii /##ra0# d#!r# 3oa0

A Noii d#!r# 3oa0:

(.6. D#fiii#:

3ernia de disc lombar# este o afecţiune cu simptomatolo(ie bipolar# Dlombal(ie-sciatal(ie sau crural(ie) care ,n ma=oritatea cazurilor este pato(nomonic# pentru dia(nosticmai ales cand se asociaz# ,n e+oluţie :-periodicitatea-pro(resi+itatea !i +ariabilitatea simptomatolo(ic#-crize lombal(ice repetate la care se pot asocia semne neurolo(ice !i reacţii psiice ale

bona+ului la durere. Consecuti+ acestor leziuni cu ocazia unui traumatism de cele mai multe ori produs de

o reducere brusca a coloanei +ertebrale flectate apare ernia nucleului pulpos printr-unspaţiu creat ,n li(amentul +ertical posterior. orţiunea erniat# a nucleului pulpos ap#s7ndasupra sacului dural sau a r#d#cinilor ner+oase ale cozii de cal determin# fenomene de iritaţietraduse prin semne clinice. Aceste procese patolo(ice stau la baza a!a-ziselor ne+ral(iisciatice a crizelor de lomba(o etc. n concluzie ernia de disc este un conflict disco-radicular cu ernierea intraraidian#la ni+elul discului inter+ertebral 14-1.

K

(.(. E1io!a1o/#i#.

>7rsta de predilecţie este ,ntre ?&-4& ani. 1a copii se produc mai rar deoarece disculnu este de(enerat. ;cepţional se obser+# ernii de disc la copii sub "& ani !i la b#tr7ni. stemai frec+ent# la b#rbaţi Draport %:"). Apro;imati+ &L din erniile de disc apar la cei caredepun eforturi fizice mari. 8rec+ent unic# ernia de disc este localizat# mai ales lombar.Fneori pot e;ista ernii multiple ,n aceea!i re(iune sau ,n re(iuni diferite ale coloanei+ertebrale D"L). rezenţa mai multor ernii ,n aceea!i re(iune e;plic# persistenţa durerilordup# operaţie.

'e(iunea lombar# !i mai ales ultimele % discuri lombare prezint# sediul de predilecţie

al erniei posterioare de disc din urm#toarele cauze:- !ocurile traumatice sunt transmise mai ales ,n se(mentul lombar

"E



- li(amentul +ertebral dorsal ,n(ust ,n re(iunea lombar# !i redus la o band# subţiresituat# pe linia median# este mai slab dez+oltat la 14-1 !i ,ntr-un contact slab cucorpurile +ertebrale

- discurile lombare au aici ,n#lţimea ma;im# !i un nucleu pulpos +oluminos iar fibreleinelului fibros sunt lun(i !i subţiri

- coloana +ertebral# prezint# o lordoz# mare !i o mobilitate deosebit#.oziţia lateral# a erniei este frec+ent# D$L) mai rar medianD??L) !i e;cepţional bilateralD%L) astfel c# se produce ,n re(iunea de mai mic# rezistenţ# a li(amentului comun posterior comprim7nd r#d#cina subadiacent# cu dureri +ii prin dere(larea circulaţiei +enoase.

3ernia de disc lombar# e mai frec+ent# pe partea st7n(# pentru c# ,n cursul mi!c#rilorobi!nuite fac fle;iunea coloanei spre dreapta !i tracţiunile cele mai mari le suport# mu!cii+ertebrali !i se(mentul lombar ,n st7n(a.

Se distin( trei feluri de factori:

6. fa$1ori !r#di!o2a1i:a)anomalii con(enitale Dsacraliz#ri lombaz#ri etc.)

b)constituţia indi+idului Dsunt predispu!i la ernie de disc obezii persoane cu +iaţ# sedentar#!i cele neobi!nuite cu efortul)c)insuficienţa ţesutului con=uncti+ de susţinere.

(. fa$1ori fa;ori2ai: modific#rile fiziolo(ice !i patolo(ice ale discului erniileimature puncţia lombar# sarcina !i na!terea anumite poziţii ocupaţionale ale indi+idului.

- Sarcina :produce accentuarea lordozei lombare cu mic!orarea spaţiilor +ertebralelombare ,n partea posterioar# Dtasarea discului) la care se adau(# factorii predispozanţi !ifactorul determinat Dtraumatisme sau eforturi prelun(ite ,n cursul tra+aliului) se formeaz#ernia de disc.

,. fa$1orii d#1#r%iai:- traumatismul De;istent ,n antecedente la &L din cazurile bolna+ilor cu ernie de

disc) care poate fi puternic !i aplicat direct pe coloana +ertebral# Dc#dere ridicarea unei(reut#ţi mari eforturi ,n timpul na!terii etc.) sau mai slab dar repetat Dtuse str#nuturi saumi!c#ri (re!ite). raumatismele mici !i repetate asupra coloanei +ertebrale produc procesede(enerati+e indirecte sau posttraumatice ale discului la un efort ulterior ciar ne,nsemnatapare ernia.

*rice traumatism e;ercitat +ertical asupra raismului are drept consecinţ# e;a(erareacurburilor coloanei. 6e c7te ori se produce o fle;ie sau o e;tensie fiziolo(ic# liber#Dne7nsoţit# de o contracţie a mu!cilor anta(oni!ti) nucleul se deplaseaz# !i astfel seelibereaz# presiunea corpului situat deasupra lui =uc7nd rolul lui fiziolo(ic de rulment.

6in punct de +edere mecanic se realizeaz# ade+#rate p7r(ii ,n care rezistenţa se afl#

la ni+elul nucleului pulpos menţinut ,ntre pereţii ce ,l cuprind !i nu se poate elibera de presiune dec7t erniind. Astfel intr-o fle;ie e;ercitat# asupra unui raism cu e;tensoriicontractaţi nucleul tinde s# fie ,mpins ,napoi iar partea anterioar# a discului se mic!oreaz#.

Nucleul nefiind compresibil erniaz# prin pereţii care ,l ,ncon=oar# sau ,mpin(e ţesutuldiscal ,n canalul raidian.

* ernie de disc este de ori(ine traumatic# atunci c7nd imediat la c7te+a ore sau ziledup# traumatism au ap#rut simptomele clinice ale erniei de disc iar pe radio(rafii (#simfra(mente mici de os din mar(inea +ertebrei.

8uncţionarea normal# a discului inter+etebral este rezultant# a dou# forţe mecanicecare se opun reciproc: rezistenţa aparatului de contenţie reprezentat de inelul fibros !i

presiunea la care nucleul pulpos este supus ,n inel.

Mecanismul acţiunii discului mi(rat asupra sacului dural !i asupra r#d#cinilor.

"H



n funcţie de sediu ernia comprim# sacul dural Dernia median# care d# durerilocale lombal(ii) sau r#d#cina Dernia posterolateral# care d# dureri radiculare sciatice).Fltima situaţie e cea mai frec+ent#. 3ernia comprim# de obicei o sin(ur# r#d#cin# rareoridou# r#d#cini ,n acela!i timp Dernia discului 14-1 comprim# r#d#cina 1 !i mai puţinr#d#cina S").

Sub aspectul pro(resiei !i e+oluţiei procesului anatomo-patolo(ic ,n leziunilede(enerati+e discale se pot distin(e trei stadii:

6.S1adi0 $ 1r/#$# di$a0 a 1adi0 d# ifi$i# di$a0 dr#roa ceare modific#ri fizico - cimice la ni+elul cuplului nucleu pulpos - inel fibros.

(.S1adi0 d# !ro1r2i# di$a0 e+idenţiat radiolo(ic printr-o pensare a disculuiosteofitoz# condens#ri subcondrale si nere(ularit#ti ale platourilor +ertebrale.

,.H#ria d# di$: uneori traumatismele obi!nuite sur+enind pe fond dede(enerescent# discal# pot produce e;pulzia nucleului pulpos pe calea unor fisuri pree;istente,n inelul fibros sau ,n placa cartila(inoas# +ertebral#. 6iscul +a fi atunci presat cu ,ncetul !i +afi ernia ,n e;terior prin fisurile inelului fibros periferic sau ,n spon(ioasa corpului +ertebral.

6up# modul de se+eritate al conflictului disc-radacin# ner+oas# se descriu trei stadiide ernie de disc lombar#:

-1adi0 6: cu iritarea r#d#cinii Ddureri pe traiect radicular).-1adi0 (: compresia r#d#cinii Ddurere !i parestezii pe traict radicular cu modific#ri

ale refle;elor osteotendinoase).-1adi0 ,: paralizia r#d#cinii Ddureri parestezii parez#Jparalizie pe membrul inferior)Mecanismul compresiunii radiculare depinde de localizarea +olumul !i consistenţa

erniei de un(iulaţia !i situaţia r#d#cinii ,n foramen.8actorul +ascular =oac# un rol eficient ,n mecanismul durerii.3ernia de disc produce con(estie radicular# duramater !i ,n formaţiunile anatomice

peridurale care d# staz# ,n +enele mari epidurale !i perimedulare: comprim# artera radicular#!i astfel se produc tulbur#ri circulatorii pe r#d#cini !i ciar ,n conul terminal. n consecinţ#durerile radiculare se accentueaz# !i apar simptome neurolo(ice date de suferinţa teritoriilorcare prezint# tulbur#ri +asculare. 6in cauza radiculitei de staz# durerile sciatice pot persistamult# +reme dup# operaţie.

6ac# ernia de disc e+olueaz# de mult# +reme se produce aranoidita traumatic#aseptic# care accentueaz# durerile !i uneori o face s# de+in# ciar continu# !i s# persiste dup#operaţie. rocesul con(esti+ dural produce o ,n(ro!are a li(amentului (alben care contribuiela accentuarea durerii durere ce se datoreaz# modific#rilor locale Dstr7mtarea (#urii decon=u(are) !i se trateaz# medical.

5ntermitenţa durerilor este dat# de tulbur#ri +asculare de poziţia discului !i deinte(ritatea r#d#cinii senziti+e. ;ist# un ple; +enos intra !i e;tradural al r#d#cinilor. * ernieeste tolerat# at7ta timp c7t circulaţia arterial# !i +enoas# a r#d#cinii este normal#. Staţiunea

biped# prelun(it# fri(ul umezeala pot determina o con(estie ,n acele ple;uri +enoase.Con(estia produce un edem ,n disc care brusc poate pro+oca o !tran(ulare a r#d#cinii.

. Modifi$ri0# aa1o%o!a1o0o/i$# a0# di$0i # %!ar1 !a1r fa2#:

&a2a I- dezor(anizarea structurii discului inter+ertebral&a2a a II a mi(rarea posterioar# a fra(mentelor nucleului pulpos prin fisurile

inelului fibros

&a2a a III a produce ernia de disc ,n canalul +ertebral constituind ernia de disc posterioar#

%&



&a2a a IV a const# dintr-o deteriorare discal# intens# leziuni de(enerati+e ale platourilor +ertebrale cu formarea de osteofite.

n faza 5-insuficienţa discal# - c7nd e;ist# fisuri de disc apar dureri localizate lami!carea !i presiunea coloanei.

n faza a 55-a de bloca= se(mentar fra(mente din nucleu a=un( spre periferia discului prin fisuri pro+oc7nd o iritaţie a fibrelor ner+oase ale discului !i astfel apar dureri +ii care

produc o contractur# muscular# refle;# ce a(ra+eaz# sau completeaz# bloca=ul ,ncidedrumul de ,ntoarcere spontan sau la o mi!care se poate face brusc o deblocare a fra(mentuluide nucleu deplasat !i astfel se poate produce o +indecare rapid#. 6urerile +ii contractur#

poziţia antal(ic# !i dispariţia lor se e;plic# prin bo(ata iner+aţie senziti+# li(amentar# !i adiscului !i e;trema sensibilitate dureroas# a ţesutului fibro-li(amentar la distensiune.

n faza a 555-a !i a 5>-a ,n afar# de semnele locale descise e;ist# tulbur#ri date desuferinţa r#d#cinilor sau a m#du+ei. n producerea acestor simptome contribuie un factormecanic !i unul con(esti+.

*ri(inea osteofitelor este multipl#.rin deza(re(area nucleului pulpos se pune ,n libertate acid ialuronic care a=un(7nd

la periferia discului +ine ,n contact cu celulele con=uncti+e subli(amentare !i e;ercit# asupraacestor celule o acţiune stimulant# a=un(7nd s# formeze osteofite.

1eziunile trunciului sciatic cu etiolo(ie foarte +ariat# pot fi de cauz# +ertebral# Dcelemai frec+ente ernii discale ,ns# !i morb ott tumori primiti+e sau matastazice traumatismede multe ori ,n cadrul sindromului de /coad# de cal0) lu;aţii co;ofemurale sau pot ap#rea ,nurma mane+relor de reducere a lu;aţiei osteoartrite sacroiliace fracturi ale bazinuluicompresiuni e;ercitate de capul fetal sau de forceps r#niri directe Dcuţit sau (lonţ) elon(areDla sporti+i sau ,n caz de tracţiune a membrelor inferioare la nou n#scuţi) in=ect#ri ,n trunciulsciatic al unor substanţe medicamentoase unele ne+rite to;ice sau +itotice.

C0aifi$ar# 1o!o/rafi$:

6. H#ria d# di$ i1ra!ia0 e situat# ,n canalul +ertebral !i pro+ine din porţiuneamedian# a discului !i poate ocupa trei porţiuni:

a. dorso-median# Ddetermin# o compresiune medular# sau a cozii de cal) b. paramedian# Dproduce o compresiune medular# uni sau bilateral#)c. dorso-lateral# Dcomprim# m#du+a cu r#d#cinile intraspinal sau pe partea lateral# a

lamei +ertebrale uni sau bilateral este cea mai frec+ent# deoarece la acest ni+el e;ist# ,n discun punct slab li(amentul +ertebral dorsal fiind redus la c7te+a fibre ,n p#rţile laterale).

(. H#ria d# di$ i1rafora%ia0 pro+ine din porţiunea e;tern# a discului !icomprim# r#d#cina corespunz#toare pe procesul articular.

,. H#ria d# di$ 0a1#ra0 pro+ine din porţiunea cea mai lateral# a discului !i poate

pro+oca simptome numai dac# este situat# ,n re(iunea cer+ical# inferioar# put7nd comprimala acest ni+el artera !i ner+ul +ertebral.

%"



4. H#ria d# di$ ;#r1#3ra0 pro+ine din mar(inea +ertebral# !i nu d# simptome.Fneori se combin# dou# sau mai multe tipuri de ernii de disc.

(.,. &or%# $0ii$#:

6. H#ria d# di$ $0ai$: Apare la t7n#rul s#n#tos dup# un traumatism al coloanei +ertebrale imediat sau lascurt inter+al un lumba(o acut cu contractur# muscular# para+ertebral# care dureaz# de lac7te+a ore p7n# la c7te+a zile cu intensit#ţi +ariabile.

6urerea depinde de intensitatea traumatismului !i cedeaz# la repaus calmantec#ldur# !i infiltraţii locale cu no+acain#. C7nd inter+ine un nou factor mecanic sau con(esti+lombal(ia se poate repeta la inter+ale de luni sau ani cu intensitate !i durat# din ce ,n ce maimare. 6e obicei dup# mai multe pusee se adau(# !i o sciatic# care poate ,nsoţi toate crizele ,nacela!i membru bilateral sau alternati+. 6e obicei dup# mai multe crize ,n perioada de a!a-zis# acalmie persist# o =en# lombar# sau ciar o durere a membrului inferior.

(. H#ria d# di$ $ $ia1i$ a01#ra1 a 3a$0 prezint# ,n e+oluţie crize

dureroase de sciatic# alternant# caracteristice erniei de disc.,. H#ria d# di$ $ $ia1i$ 3i0a1#ra0: la ,nceput este unilateral# !i apoi bilateral#.

Se constat# manifest#ri pluriradiculare bilaterale uneori cu predominanţ# de o parte Dseobser+# frec+ent atrofie muscular# tulbur#ri de sensibilitate cu modific#ri de refle;e).Sciatica bilateral# sau basculant# denot# o compresiune intraraidian# !i niciodat# nu este deori(ine reumatismal#.

4. H#ria d# di$ 3 rad$i d# uneori scolioz# f#r# semne neurolo(ice Drefle;elemiopatice !i sensibilitatea sunt normale) iar uneori nu e;ist# nici m#car o contractur# dureriledomin7nd tabloul clinic.

5. H#ria d# di$ $ $ia1i$a !ara0i2a1. n cursul bolii se poate instala pareza care poate fi monoradicular# Dcea mai frec+ent# este a r#d#cinii 1) sau poate prinde dou# sauciar mai multe r#d#cini. n aceast# e+entualitate pareza este mai (ra+#.

7. Para0i2ia i2o0a1 a rd$iii S6 este mai rar#. Se obser+# paralizia mu!cilor lo=ei posterioare a (ambei fle;ia piciorului pe (amba nu poate fi f#cut# sau este limitat# bolna+ulnu se poate ţine pe +7rful piciorului Dsemnul CiraI). 6ac# st# ,n picioare nu poate deta!ac#lc7iul de planul solului adducţia direct# a piciorului !i fle;ia de(etelor sunt imposibile.

@. Para0i2ia 3iradi$0ar L5-S6. 8le;ia !i e;tensia piciorului nu sunt posibile. ;ist#un stepa= complet. Apare de obicei ,n erniile mediane sau ,n eniile laterale multiple.

. &or%a !ara!0#/i$. 6up# o faz# al(ic# iniţial# se instaleaz# uneori o faz# paralitic# caracterizat# prin paraple(ie tulbur#ri sfincteriene anestezice de tip radicular. nfaza paralitic# durerile trec pe al doilea plan sau ciar pot disp#rea.

*. H#ria d# di$ ao$ia1 $ a01# af#$ii ;#r1#3ro-%#d0ar#: tumori medularecisturi idatice +ertebrale tumori +ertebrale an(iomi +ertebrali.

(.4. Si%!1o%a1o0o/i#:

Si%!1o%#0# 0a di1a. 6iscul edemaţiat d# tulbur#ri de circulaţie ,n r#d#cinarespecti+# !i tulbur#ri supraiacente corespunz#toare +aselor comprimate pe r#d#cin#con(estie +enoas# !i iscemie arterial# ,n partea superioar# a r#d#cinii comprimate ,nse(mentul medular corespunz#tor.Aceasta e;plic# apariţia simptomelor respecti+e. ot s#apar# simptome la distanţ# prin tulbur#ri +asculare refle;e.

%%



Cor#0aii aa1o%i$#. 6iscopatiile de (radul 5 !i 55 dau simptome locale cele de (radulal 555-lea dau sindrom de compresiune radicular# sau medular# iar cele de (radul al 5>-lea ,nre(iunea lombar# produc stenoz# de canal raidian.

3erniile lombare determin# urm#toarele sindroame:

a. compresiunea conului terminal Dernia discului 1"-1%) b. compresiunea cozii de cal de la 1? ,n =os Dernia median# la 1%)c. compresiunea cozii de cal de la 14 ,n =os Dernie median# la 1?)d. compresiunea cozii de cal de la 1 ,n =os Dernie median# la 14 !i 1)e. lombocrural(ia la 1? sau 14 sau la ambele prin compresiune la 1% sau 1?f. lombosciatica unilateral# la S" prin compresiune la 1.

K

(.5. Ta30o $0ii$-#%# 3i#$1i;# =i o3i#$1i;#:

*rice pacient cu ernie de disc lombar# prezint# clinic cinci sindroame:".) raidian +ertebral D durere contractur# muscular# para+ertebral# tulbur#ri de static#+ertebral# scolioz# cifoz# !i tulbur#ri de dinamic# +ertebral# limitarea mi!c#rilor defle;ie e;tensie infle;iuni laterale)%.) radicular suma semnelor !i simptomelor ce e;prim# suferinţa a una sau mai multorr#d#cini Ddurere radicular# tulbur#ri de sensibilitate si neuromotorii)?.) dural semne cu e;presie clinic# rezultate din cresterea presiunii la care este supuslicidul cefaloraidian

4.) miofascial dureri localizate ,n ţesutul moale identificate la palmare.) neuropsiic totalitatea modific#rilor comportamentale !i de reacti+itate neuropsiic# a bolna+ului.

A. S#%# 3i#$1i;#:

6. Dr#r#a 0o%3ar. Cara$1#ri1i$i:a. Fn caracter foarte important al erniei de disc lombare ,l constituie e+oluţia ,n dou#

etape a sindromului dureros: lombal(ie !i sciatic# D,n caz de ernie la 14-1).recerea de la lombal(ie la lombosciatic# se poate face ,n c7te+a zile p7n# la c7ţi+a

ani. 6e obicei dup# un efort apare o criz# de lombal(ie de intensitate +ariabil# care ţine

c7te+a zile sau mai mult. 6up# mai multe crize separate prin inter+ale din ce ,n ce mai mici

%?



,n care durerile au o durat# !i o intensitate din ce ,n ce mai mare apare dup# un mic efort onou# criz# de lombal(ie urmat# imediat sau la c7te+a zile de o sciatic#.

Sciatal(ia este durerea iradiat# ,n membrul inferior Dcompresiunea uneia sau maimultor r#d#cini ale sciaticului). 6urerea cre!te de la o zi la alta ,ntinz7ndu-se ,n =os sprere(iunea fesier# apoi pe toat# faţa posterioar# a membrului inferior p7n# la e;tremitatea lui

distal#. redomin# ,n re(iunea fesier# !i la coaps#. 6up# aceast# faz# e;tensi+# urmeaz# fazare(resi+# ,n care durerea se retra(e fi;7ndu-se ,n teritoriul superior sau inferior al sciaticului.3. oate fi median# sau lateral# D,n re(iunea sacro-lombar# sau lombo-sacro-iliac#).$. 5ntensitatea este +ariabil#: de la simpl# =en# p7n# la dureri insuportabile.d. raiectul durerii este diferit:n ernia ultimelor dou# discuriD14-1) durerea iradiaz# ,n re(iunea sacro-iliac# ,n

fes# !i pe faţa posterioar# a membrului inferior iar refle;ul ailian este diminuat. 6easemenea ea se localizeaz# pe partea e;tern# a (ambei pe re(iunea e;tern# a piciorului !i pefaţa dorsal# a acestuia p7n# ,n dreptul primului spaţiu interosos

6urerile au o intensitate +ariabil# !i pot fi: - continue Dernie mare sau inflamaţie important# pe r#d#cin#)- intermitente Dernie mic# sau inflamaţie moderat# pe r#d#cin#).

6urerea intermitent# are caracter de ful(er iar cea continu# este ,nţep#toare. Alteoriare caracterul unei senzaţii de amorţeal# dureroas# proiectat# mai ales ,n plante !i ,n de(ete.n timpul crizei bolna+ul poate percepe o durere surd# continu# peste care uneori sesuprapun dureri +ii ,n crize.

8actorii ce pot reactualiza sau accentua durerea sunt: eforturile tusea str#nutul.#. 5ntermitenţa durerilor este un alt caracter al erniei de disc lombare. C7nd e;ist#

numai dureri lombare fazele de acalmie sunt scurte crizele dureroase se prelun(esc !i apoide+in continue. 6eclan!area crizelor nu se poate atribui totdeauna unei sin(ure cauze. Fneorise (#se!te cauza dar alteori nu se poate pune ,n e+idenţ#.

f. Fn alt caracter al durerii ,n ernia de disc lombar# este modificarea anumitor poziţiiale corpului ,n faza incipient#. Mersul staţiunea prelun(it# poziţii ca: !ez7nd decubit dorsalsau +entral scimbarea de poziţie accentueaz# durerile pentru c# se accentueaz# protuziadiscului.

6ecubitul lateral ,n 0coco! de pu!c#0 determin# coloana lombar# s# de+in# cifotic# !is# amelioreze durerea. Staţiunea ,n picioare pro+oac# dureri deoarece ,n aceast# poziţie(reutatea corpului se transmite aproape inte(ral ultimelor discuri lombare.

n ernia de disc lombar# aceast# poziţie a corpului tinde s# m#reasc# ernia disculuicomprim7nd !i mai mult r#d#cinile astfel ,nc7t durerea se accentueaz#.

%4



n poziţie !ez7nd prelun(it# (reutatea corpului se transmite ,n special asupraultimelor discuri lombare. C7nd bolna+ul ,ncearc# s# se ridice el tinde s# pun# coloanalombar# ,n lordoz# ceea ce duce la accentuarea pens#rii posterioare a discului.

6ecubitul +entral poate da uneori dureri deoarece ,n aceast# poziţie lordoza lombar#se e;a(ereaz# la ma;imum fapt ce accentueaz# ernia discului !i compresiunea pe r#d#cin#.

6urerile ,n raport cu unele mi!c#ri !i cu poziţia corpului +ariaz# ,n funcţie de stadiul ,n carese afl# ernia .(. Par#1#2ii0#: traduc un proces de compresiune radicular# !i constituie un simptom

precursor parezei. Apariţia lor indic# ur(enţa inter+enţilor cirur(icale.

B. E<a%#0 o3i#$1i; idi;ida0i2#a2 do 1i!ri d# idroa%#:

a. Sidro%0 ;#r1#3ra0:

6. Dr#r#a !ro;o$a1. 6urerea poate fi pro+ocat# sau accentuat# prin presiunea !i percuţia +ertebral# !i para+ertebral# prin presiunea sau percuţia pe anumite puncte de pe

traiectul ner+ului prin di+erse mane+re pentru alun(irea ner+ului Diperfle;iunea coloanei+ertebrale sau a membrelor inferioare).

(. Li%i1ar#a dr#roa a mi!c#rilor raismului. Mobilizarea coloanei lombosacrate pro+oac# dureri. Mi!c#rile de antefle;ie de ipere;tensie pro+oac# o durere +ie lombar# saulombosacrat#. Aceste mi!c#ri e;a(ereaz# compresiunea pe care o e;ercit# ernia asuprar#d#cinii ,n spaţiul interdiscoli(amentar !i astfel accentueaz# durerile.

,. Co1ra$1ra %=$?i0or !ara;#r1#3ra0i asociat# cu limitarea dureroas# ami!c#rilor raisului poate fi uniJsau bilateral. Se e+idenţiaz# cel mai bine atunci c7nd bolna+ul,!i reflecteaz# +entral coloana.

4. Dr#r#a 0o$a0i2a1 0a a!ofi2a !ioa. ercuţia sau presiunea apofizelor spinoaseale +ertebrelor 14-1 pot determina c7nd masele musculare lombare sunt necontractate odurere local# sau o durere iradiat# ,n membrul inferior. Fneori punctele dureroase prin

presiune sau percuţie sunt localizate ,n re(iunea latero+ertebral#. Alteori zonele cel maifrec+ent dureroase sunt punctele fesiere punctele femurale punctul situat ,napoia capului

peronier punctul ailian punctul medio-plantar Dpunctele >allei;).eoria elon(aţiei ner+ului nu e suficient# pentru a e;plica durerea ,n astfel de cazuri

care este pro+ocat# prin urm#torul mecanism: tracţiunea e;ercitat# asupra r#d#cinii ner+uluica !i imobilizarea sacului dural au r#sunet asupra r#d#cinii comprimate de ernie. 6in aceast#cauz# fie ca tracţiunea se face pe partea dureroas# fie se face pe partea s#n#toas# rezultatul +afi uneori acela!i.- S#%0 La#/# Dcel mai caracteristic !i folosit): dureri pe traiectul ner+ului sciatic prin

ridicarea de c#tre e;aminator a membrului inferior cu (enunciul ,n e;tensie.a. S#%0 La#/# $o1ro0a1#ra0. Fneori apare doar ,n re(iunea fesir# sau ,n coapsade partea bolna+# prin e;ecutarea mane+rei 1ase(ue pe partea s#n#toas#. Aceast# mane+r#se ,nt7lne!te ,n erniile mediane sau ,n erniile duble sau cele laterale care au dep#!it liniamedian#. rezenţa acestui semn indic# ur(enţa operaţiei.

3. S#%0 La#/# 3i0a1#ra0. * ernie de disc poate s# produc# a sciatic# bilateral#.C7nd semnul 1ase(ue este bilateral ciar dac# mielo(rafia arat# un defect unilateral trebuieefectuat# o laminectomie !i controlat discul !i partea opus# deoarece adesea se poate (#si oernie dubl#.- S#%0 Bo#1 const# ,n limitarea adducţiei coapsei (amba fiind flectat# pe coaps#Ddurerea apare retrotroanterian localizarea ,n re(iunea fesier# sau lombar#).

- S#%0 N#ri Ddureri ,n re(iunea lombar# !i ,n membrul inferior la antefle;ia capului)#%0 Naff2i/#r Ddureri lombare ,n membrul inferior la compresiunea =u(ularelor).

%



5. A1i1di#a a1a0/i$ e manifestarea comun# a tuturor articulaţiilor bolna+e a+7nd+aloarea unei poziţii de ap#rare contra durerilor dar !i a unui mecanism fiziopatolo(ic cucaracter (eneral !i propriu artopaţiilor.

7. Cifo2a 0o%3ar a1a0/i$. e l7n(# modific#rile raismului ,n sens trans+ersale;ist# modofic#ri ale curburilor ,n sens antero-posterior. 1ordoza lombar# se poate !ter(e

fiind ,nlocuit# cu un spate drept !i uneori cu o cifoz# lombar#. Oter(erea lordozei diminueaz# presiunea e;ercitat# pe partea posterioar# a discului !i are ca rezultat decomprimarea r#d#cinii prin m#rirea defileului interdisco-li(amentar. Aceste atitudini se ,nsoţesc des de contractur# para+ertebral# simptom destul de frec+ent ,nt7lnit ,n erniile lombare asociate ,n limitareadureroas# a mi!c#rilor raisului. n antefle;ie aceast# contractur# iese bine ,n e+idenţ#.Contractura para+ertebral# poate fi uniJsau bilateral#. 'edoarea coloanei lombare esteimportant# deoarece constituie un factor de in+aliditate. 'edoarea ca !i scolioza dispare deobicei dup# e;tinderea erniei.

@. A1i1di#a =o0d0i. 6in cauza ipotoniei musculaturii pel+itroanteriene !oldul poate prezenta uneori atitudini particulare p#r7nd mai proieminent de partea bolna+# ceea ceaccentueaz# tulbur#rile de mers ale bolna+ilor.

3. Sidro%0 radi$0ar:

6.T03rri d# #i3i0i1a1# =ia !ar#1#2ii !#r%a#1# a i1#r%i1#1# ,nteritoriul de distribuţie a r#d#cinii afectate. opo(rafia lor distal# d# indicaţii asupra localiz#riierniei. 3ernia la 14-1 d# tulbur#ri la ni+elul alucelui.

ulburari de sensibilitate superficial#:- iperestezie mai frec+ent# ,n formele iperal(ice.- ipoestezie interes7nd mai mult sensibilitatea tactil# !i dureroas# mai rar termic#.Sensibilitatea profund# nu este afectat#. Fneori este prezent# o iperal(ezie a

tendonului lui Aile. (. T03rri %o1orii: se ,nt7lnesc ,n proporţie de ?4L din cazuri sub form# de

pareze paralizii ipotonii !i atrofii musculare cu instalarea pro(resi+# mai rar brutal# c7ndnu au pro(nostic nefa+orabil. rezenţa unei pareze sau paralizii are +aloare dia(nostic#topo(rafic#. ,.T03rari d# r#f0#<#. 'efle;ul ailian poate fi diminuat ,n cazul erniei D14-1). 4.T03rari fi$1#ri## =i #<a0#. 8rec+enţa lor este apreciat# ,ntre 4-"%Lap#r7nd uneori ca !i retenţie urinar# determinat# uneori de iritarea r#d#cinilor sauincontinenţ# datorat# ,ntreruperii radiculare. Concomitent se asociaz# !i tulbur#ri se;uale. 5.T03rri0# ;#/#1a1i;# !o1 fi:

a. +asomotorii Dpaloare cianoz# ro!eaţ#).

b. termice Dipotermie cutanat#) ,n domeniul membrului respecti+ !i mai ales lae;tremitatea distal#. ielea poate fi lucioas# ,ntins# uscat# sau umed#. 3ipotermia poate fi produs# de un refle; +asoconstrictor superficial dat de durere. Se mai pot obser+a crampedureroase ,n mu!cii (ambei !i coapsei prin iritaţia mecanic# a r#d#cinii motorii comprimat#de ernia de disc.

(.7. Dia/o1i$0 !ara$0ii$.

entru a se putea institui un tratament trebuie s# a+em certitudinea c# dia(nosticul puseste corect. n acest scop se +or face mai multe e;amene paraclinice !i de laborator :

6. E<a%#0 radio0o/i$:

Se +or face radio(rafii simple din faţ# !i din profil a ,ntre(ii coloane +ertebralelombare pentru a elimina unele afecţiuni ale coloanei !i pentru a confirma dia(nosticul.

%$



5dentificarea +ertebrelor !i a discurilor se face lu7nd ,n consideraţie e+entualele anomalii+ertebrale Dsacralizarea +ertebrei 1 lombalizarea primei +ertebre sacrate e;istenţa coastei aP555-a care pot face s# se considere din (re!eal# prima +ertebr# lombar# drept a P55-toracal#). Astfel f#c7ndu-se o localizare (re!it# ernia afl7ndu-se mai sus sau mai =os.

;amenul radiolo(ic simplu arat# modific#rile ce indic# o ernie de disc astfel

scolioza dispariţia curburii lombare !i pensarea (lobal# a discului inter+ertebral constituie1riada Barr care ,n forma complet# se ,nt7lne!te mai rar Dma;im "L).n aceast# e+entualitate dia(nosticul radiolo(ic de ernie este aproape si(ur. 6e

obicei semnele care alc#tuiesc triada se ,nt7lnesc fie izolate fie asociate c7te dou#. 1a aceast#triad# trebuie s# se adau(e !i modific#rile reacti+e osoase +ertebrale adiacente erniei.6emineralizarea spon(ioasei !i atrofia un(iului posterior al +ertebrelor adiacente disculerniat pot fi puse ,n e+idenţ# radio(rafic.

ensarea discului inter+ertebral este foarte frec+ent#. 6e cele mai multe ori e (lobal#uneori este numai unilateral# Dde partea erniei) din cauza scoliozei. Alteori e;ist# pens#rimultiple cu o erniere unic# iar rareori se constat# numai pens#ri multiple ale discurilor+ecine spaţiul inter+ertebral de la ni+elul erniei de disc fiind normal. >ertebrele adiacente

pot ap#rea normale sau modificate ,n ceea ce pri+e!te conturul.ensarea discului poate fi ,nsoţit# !i de:- osteofite pe mar(inea dorsal# a +ertebrelor mar(ini nere(ulate ale interliniei

articulare datorit# unei rupturi pro+ocate de ernie.- fractur# parţial# a mar(inii dorsale a +ertebrei cu un fra(ment osos ,mpins ,n

canalul +ertebral !i calcific#ri ale erniei.- pensarea discului inter+ertebral poate fi asociat# cu ima(inile caracteristice ale

nodulilor Scmorl. Absenţa pens#rii discului nu e;clude ernia de disc. ;amenul radiolo(ic simplu poate ar#ta di+erse modific#ri +ertebrale care din (re!eal# potface s# se e;clud# o ernie de disc.

Modific#ri ce apar:- sacralizarea uni J sau bilateral# Duneori cea unilateral# este de partea opus# erniei)- osteofite ale feţei dorsale ale mar(inilor +ertebrale- modific#ri ,n cadrul reumatismului +ertebral- artrite !i artroze- conuri nere(ulate ale mar(inilor +ertebrale Dprin ruptura pro+ocat# de ernie)- spina bifid#- lombalizarea- fracturi +ertebrale Dfractura parţial# a mar(inii dorsale a +ertebrei cu un fra(ment osos,mpins ,n canalul +ertebral ,n erniile ,nsoţite de fractura corpului +ertebral)- ernii intraspon(ioase ernii calcificate

- pseudospondilolistezisAceste modific#ri asociate se ,nt7lnesc ,n E&L din cazuri.

(. Di$o/rafia:

6ate mai multe pri+ind sediul erniei !i dimensiunea ei sunt oferite de %i#0o/rafia $31a d# $o1ra1. Aceasta se efectueaz# prin introducerea ,n canalul +ertebral a unorsubstanţe idrosolubile pe baza de iod care +or opacifia conturul canalului. >om puteaobser+a cum substanţa de contrast se opre!te la ni+elul la care discul prolabeaz# ,n canal ,ncazul unei ernii masi+e sau cum aceasta ocole!te nodulul erniar c7nd ernia este mai mic#.6iscul inter+ertebral afectat poate fi in+esti(at !i direct prin in=ectarea ciar ,n el a substanţei

de contrast.Acest tip de in+esti(aţie mult mai pretenţioas# poart# numele de di$o/rafi#.

%



6intre posibilit#ţile de e+oluţie anatomoclinic# ale erniei de disc se citeaz# faptul c#unele sunt reductibile spontan sau cu ocazia unor mi!c#ri sub influenţa repausului !i terapieimedicamentose. 1a altele e;ist# resorbţia fra(mentului erniat prin reacţii inflamatorii locale.

n cazurile celor localizate anterior !i lateral care nu comprim# elementele ner+oaseci numai li(amentul lon(itudinal anterior se constat# intercalarea lor ,n zona interli(amentar#

discomar(inal# cu determinarea unei reacţii proliferati+e con=uncti+e !i osoase.6urata unui puseu de sciatal(ie ,n urma unei ernii discale este +ariat#. Fneori puseulacut trece ,n una dou# sau trei luni ,n urma unui tratament fizioterapic !i mai ales ,n urmaunui repaus prelun(it care fa+orizeaz# reducerea erniei. Alteori ernia de+ine ireductibil#durerile persist# f#r# nici o tendinţ# de ameliorare necesit7nd o inter+enţie cirur(ical#.

n sf7r!it ,n alte cazuri durerile se calmeaz# p7n# la urm# uneori dup# luni !i ani dezile l#s7nd dup# ele o atrofie definiti+# a mu!cilor (ambei !i o parez# distal# de cele maimulte ori ,n domeniul sciaticului popliteu e;tern.

;ist# de multe ori o tendinţ# de +indecare spontan# a erniei discale. 6upa c7te+aremisiuni durerea nu mai re+ine. >indec#rile spontane pot fi datorate +asculariz#rii maseierniate.

B Noii d#!r# 1ra1a%#10 3o0ii:

O3i#$1i;#0# 1ra1a%#10i ?#ri#i d# di$ sunt urm#toarele:- ,ndep#rtarea durerii a sl#biciunii musculare a amorţelii de la ni+elul piciorului cauzat# delezarea anumitor r#d#cini ner+oase.- re+enirea pacientului la acti+it#ţile zilnice !i reinserţia socio-profesional# .- pre+enirea recurenţei afect#rii coloanei !i reducerea dizabilit#ţii date de durere. 6eoarece inflamaţia se +indec# lent circa &L din pacienţii suferinzi de ernie dedisc ,!i re+in ,n decurs de o lun# dup# $ luni ma=oritatea fiind ref#cuţi ,n ,ntre(ime. 6oar "&Ldin pacienţii suferinzi de ernie de disc prezint# simptome se+ere !i dup# $ luni astfel ,ncat laace!tia s# fie necesar# inter+enţia cirur(ical#.

6. Profi0a$1i$ :Combaterea factorilor de risc este necesar# ,nc# din perioada adolescenţei +iz7nd

profila;ia primar# a erniei c7t !i a cauzelor de ,ntreţinere sau pro+ocare a noilor recidi+ea+7nd drept obiecti+ profila;ia secundar# ceea ce se poate realiza printr-o scem# terapeutic#

bine pus# la punct !i printr-o educaţie sanitar# adec+at#. n acest scop se recomand# e;erciţiide 2ineto-profila;ie care +izeaz# menţinerea forţei musculare Dla ni+elul trunciului superior!i inferior) !i e;ercitii de con!tientizare a poziţiilor corecte ale coloanei !i bazinului cuadaptarea de poziţii corectoare e+itarea eforturilor mari !i ridicarea de (reut#ţi la persoanele

cu risc D+7rstnicibolna+i cu spondiloz#).(. Tra1a%#10 $o#r;a1or:a R#!a0 ca formă a terapiei de cruţare este necesar datorită durerilor şi

impotenţei funcţionale. 6e!i necesar !i benefic ,n multe situaţii repausul sistemic trebuielimitat ,n timp fiind cunoscute efectele sale ne(ati+e asupra structurilor !i funcţiilorneuromusculare osteo-articulare cardio-+asculare respiratorii !.a. n acela!i timp repausul la

pat trebuie ,nsoţit de aplicarea sistematic# a unor mobiliz#ri acti+e !i e;erciţii adec+ate alese(mentelor neafectate !i unele postur#ri.

Modalitatea !i durata repausului depind ,n mare m#sur# de natura !i se+eritateasimptomelor.

%H



6ac# durerea lombar# =oas# este moderat# se poate recomanda limitarea acti+it#ţiifizice adic# e+itarea ridic#rii (reut#ţilor a poziţiilor fi;e prelun(ite de antefle;ie atrunciului a c#l#toriilor ,ndelun(ate cu ma!ina.

n faza urm#toare se elimin# poziţia !ezut prelun(it# mersul pe =os pe distanţe mariurcatul sc#rilor. 6ac# un astfel de pro(ram nu aduce ameliorarea fenomenelor al(ice se

recomand# repausul la pat..6ecubitul dorsal ,n e;tensie nu este eficient de obicei deoarece menţine lordoza lombar#. ste necesar un (rad de fle;ie lombar# care se realizeaz# prin ridicarea capului

patului la ?& de (rade !i u!oar# ,ndoire a (enuncilor.'epausul ,n decubit dorsal este =ustificat de dou# aspecte: simptomatic pacienţii

relateaz# sc#derea durerilor !i a discomfortului odat# cu repausul iar studiul presiunilorintradiscale a do+edit c# acestea sunt minime ,n poziţie de decubit dorsal.

'epausul se face ,n posturi antal(ice pe saltea tare:- decubit dorsal cu capul !i umerii ridcaţi pe o pern# (enuncii flectaţi cu un sul sub ei

picioarele se spri=in# pe t#lpi- decubit lateral ,n poziţia <coco! de pu!c#0

- decubit dorsal cu !oldurile !i (enuncii la H& de (rade (ambele spri=inindu-se pe un sc#unelsau o cutie

6e!i repausul la pat aduce o u!urare a durerii durata acestuia trebuie sa fie scurt#adic# nu mai mult de %-? zile. relun(irea repausului la pat se ,nsoţeste de efecte ne(ati+e ,n

plan psiolo(ic Dperceperea unei afecţiuni se+ere) economic Dabsenteism) decondiţionaremuscular# Datrofie) !i cardio-pulmonar# complicaţii acute Dtromboembolism pierderi demas# mineral# osoas# ipercalcemie).

6ep#!irea episodului dureros las# loc pro(ramului de 2inetoprofila;ie secundar# adic#de pre+enire a recidi+elor. n cadrul acestui pro(ram cunoscut sub denumirea de F=$oa0a!a1#0i sunt curinse tenici de posturare ce urm#resc reducerea lordozei lombare:- decubit dorsal cu (enuncii flectaţi !i umerii u!or ridicaţi- decubit lateral cu coapsele !i (enuncii u!or flectaţi- ortostatism cu pantofi f#r# tocuri !iJsau cu un picior pe un sc#unel D"-%& cm) scurtareadistanţei pube-;ifoid presarea lombei pe un zid urm#rirea din profil ,n faţa o(linzii aretra(erii peretelui abdominal !i delordoz#rii lombei- !ez7nd linia (enuncilor deasupra liniei !oldurilor cu E-"&cm picior peste picior lipireaspatelui de sp#tar.- tra(erea ,nspre +olan a scaunului !oferului etc.3 E<i1 i1aii $ar# # r#$o%ad !r1ar#a #i or1#2# 0o%3ar#. Aceasta se face oride c7te ori este ne+oie de:- limitarea misc#rilor lombare

- corectarea posturilor- reducerea stresului mecanic pe se(mentele lombare inferioare.;ist# dou# moduri de a realiza aceste deziderate:

-a. corsetul simplu.-b. corsetul ri(id.

6iferenţa dintre ele const# ,n faptul ca acesta din urm# are elemente ri(ide orizontale.a. A+anta=ele corsetului ri(id faţ# de corsetul simplu:

- limiteaz# mi!c#rile ,ntr-o m#sur# mai mare- permite control postural lombar mai bun- limiteaz# mi!c#rile de lateralitate !i rotaţie.

b. A+anta=ele corsetului simplu:

- este mai u!or de acceptat din punct de +edere estetic- pacienţii +7rstnici ,l accept# mai u!or

?&



- asi(ur# un control postural mai bun dac# pacientul este obez- este mai usor dec7t corsetul ri(id- se pare c# scade ,ntr-o m#sur# mai mic# tonusul muscular prin folosire ,ndelun(at#- asi(ur# o compresie abdominal# mai bun#.)

,. Mri di#1#1i$# :'e(imul alimentar trebuie s# fie moderat iposodat c7nd bona+ului i se prescrie omedicaţie antiinflamatorie.

4. M#di$a%#1o :5nclude o palet# bo(at# de substanţe ce se pot administra sin(ure sau ,n asociere:

- A1iif0a%a1oar#0# #1#roidi## >AINS cu efecte pe inflamatia periradiculara sunt celmai frec+ent utilizate ,n administrarea oral# ,n supozitoare sau in=ecţii cu toate m#surile de

pre+enire a reacţiior ad+erse ,ndeosebi cele di(esti+e Dulcer emora(ii) uneori (ra+e pe carele pot pro+oca.- Aa0/#2i$#0# !r# a o!ioid# Dmai ales c7nd A5NS sunt contraindicate sau ,n asociere cu

acestea) pot ameliora notabil suferinţa bolna+ului: aracetamol Metamizol DAl(ocalmin No+ocalmin) ,n comprimate supozitoare sau fiole ramadol D5raminal) ,n capsule sausupozitoare.- 90$o$or1i$oi2ii de tip: 3idrocotizon acetat riamcinolon Acetonid D>olon 9etal(on)Betametazon D6ipropos Celeston) asociate cu Pilin# "L ,n infiltraţii locale para+ertebralesau ,n (#urile sacrate posterioare epidural peridural sau ,n punctele >allei; au efectefa+orabile mai ales ,n formele influenţate nesatisf#c#tor de medicamentele precedente.

n administrarea oral# (lucocorticoizii sunt rezer+aţi mai mult pentru formele se+ereiperal(ice radiculone+ritice paretice care nu r#spund la un tratament medical corect aplicat!i care sunt la limita inter+enţiei cirur(icale.- Mior#0a<a1#0# $#1ra0# de tip: olperison DMIdocalm) sunt folosite ca medicaţiead=u+ant# pentru combaterea contracturii musculare lombare mai ales ,n faza acut#.- S#da1i;#0# utile ca ad=u+ant ,n anumite situaţii au unele: un efect trancilizant !imiorela;ant D6iazepam) iar altele efecte ipnotice D8enobarbital) ori neurolepticeD1e+omepromazin) ,ndeosebi ,n formele iperal(ice cu bloca= lombar la bolna+ii an;io!i saudepresi+i.

5. Or1o!#di$o-$?irr/i$a0 :Idi$aia o!#ra1ori# ,n ernia de disc dup# noile date din literatura medical# +izeaz#

dou# tipuri de factori:- a. poziti+i Dprooperatorii).

- b. ne(ati+i Dcontraoperatorii). 'ecomand#rile operatorii ,n discopatia cu radiculit# se pot rezuma astfel: - durerea cu a(ra+are pro(resi+#. - a(ra+area pro(resi+# a deficitului neurolo(ic. - recurenţa dureroas# imposibil de e+itat !i de tratat.

- sindromul0cozii de cal0.Idi$aii a3o01#: sunt formele iperal(ice radiculone+ritice care timp de trei luni nu

r#spund la un tratament conser+ator corect Dreprezent7nd mai putin de "L)c7t !ilombosciaticele paretice paralizante !i cele la care se suspecteaz# o etiolo(ie tumoral#. Metode:

- La%i#$1o%ia d#$o%!r#i; -cirur(ia descis#- are drept scop decomprimarea

r#d#cinii prin ,ndep#rtarea nucleului pulpos.

?"



- C?i%io$0#o0i2a const# ,n in=ectarea intradiscal# sub anestezie !i controlradiolo(ic de cimiopapain# care dizol+# o parte din nucleul pulpos inclusi+ cel erniat.Metoda d# reacţii aler(ice uneori p7n# la !oc anafilactic !i tulbur#ri neurolo(ice.

- N$0#o$1o%ia percutant# este o tenic# mai recent# care realizeaz# prinmicroaspiraţie decompresiunea intern# a discului prin e+acuarea mecanic# a unei mici

cantit#ţi de material discal. Se obţin rezultate fa+orabile la &L dintre cei operati !i nuimplic# o laminectomie.- Mi$rodi#$1o%ia constituie o metod# cirur(ical# mai puţin traumatizant# prin

faptul c# dup# parţile moi laminectomie sau emilaminectomie mic# se efectueaz#disectonomia sub microscop cu traumatism cirur(ical redus si period# de reabilitare

postoperatorie mai scurt#.Co1raidi$aii: nu se opereaz# erniile de disc cu leziuni anatomice +eci

ire+ersibile deficit motor atrofie muscular# tulbur#ri sfincteriene.

M#1od# #<!#ri%#1a0#:- #ro1o%ia !ri radiofr#$;# folose!te un instrument special Dfluoroscop)

pentru a plasa un electrod sub form# de ac ,n apropierea ner+ului afectat. Fn curent cufrec+enţ# ,nalt# +a distru(e ner+ul !i astfel +a ,nceta transmiterea de semnale prin acel ner+.

- 1#ra!ia #0#$1ro1#r%i$ i1radi$a0 folose!te de asemenea fluoroscopul pentru plasarea unui ac la ni+elul discului erniat. Fn tub subţire fle;ibil Dcateter) inserat prininteriorul acului pentru ca ,n final prin cateter sa fie introdus un element termic care se

plaseaz# ,n apropierea discului. C#ldura este aplicat# pentru o perioada scurt# de timp Ddeobicei c7te+a minute) dup# care instrumentele sunt e;trase. Aplicarea de c#ldur# +a incideleziunile minore si +a sc#dea sensibilitatea terminaţiilor ner+oase la durere. ;ist# studii careraporteaz# ameliorarea durerii prin aceasta metod#.

- di$#$1o%ia $ 0a#r folose!te o raz# de lumin# pentru dizol+area discului erniat.Cu toate c# aceast# tenic# a fost folosit# de mulţi cirur(i pe parcursul anilor nu e;ist#studii concludente care s# arate beneficiile sau riscurile procedurii.

*rice tip de inter+enţie trebuie precedat# de precizarea prin diferite metode D'MNmielo(rafie) a sediului erniei discale !i a unor alte e+entuale leziuni locale.

?%



CAPITOL'L IIINoii d#!r# 1ra1a%#10 d# r#$!#rar# a0 3o0ii.

entru tratamentul fizical-2inetic al 361 14-1 este util# o clasificare care s# permit#

sintetizarea mi=loacelor de tratament ,n c7te+a sceme cu +aloare orientati+#.6. rin !#rioada a$1 ,nţele(em stadiul de e+oluţie al bolii ,n care durerile lombo-sacrate Dcu sau f#r# iradiere) sunt intense nu se calmeaz# nici ,n decubit e;ist# contractur#muscular# para+ertebral# cu sau f#r# blocad#.

(. 5n !#rioada 3a$1 durerile au disp#rut pacientul se poate mi!ca ,n pat f#r# prea mari dureri poate sta pe scaun un timp limitat !i se poate deplasa cu condiţia de a nu-!imobiliza coloana lombo-sacrat# !i a nu-!i pro+oca astfel e;acerbarea durerilor.

,. P#rioada $roi$ permite bolna+ului s#-!i mobilizeze coloana aceste mobiliz#rideclan!7nd durere moderat# suportabil#. n ortostatism !i mers durerile apar dup# un inter+almare de timp pot persista contracturi ale musculaturii para+ertebrale lombare.

4. P#rioada d# r#%ii# $o%!0#1 este perioada dintre episoadele al(ice ,n care

pacientul este asimptomatic !i predispus astfel la repetarea acelora!i (re!eli ce duc la recidi+#.8actorul esential care poate asi(ura o reu!it# terapeutic# pe termen mediu !i lun( reducereareal# a riscului de recidi+# const# ,n adaptarea ri(uroas# a unui pro(ram de fizio-2inetoterapie la elementele etiopato(enice (enereatoare de suferinţ#.

D#fiii#: Balneofizioterapia DB.8..) este o ramur# a medicinei (enerale carefolose!te ,n scop terapeutic a(enţi fizici naturali !i artificiali. Marea +arietate !i modul lordiferit de aplicare a f#cut de-a lun(ul timpului s# se desprind# o serie de ramuri care ,ndi+erse perioade au a+ut o dezoltare intens# diferit#.

Pri$i!ii0# =i o3i#$1i;#0# 1ra1a%#10i B.&.T : - 'educerea durerii

- 'educerea iritaţiei radiculare - 'educerea contracturilor musculare

I. Tra1a%#10 3a0#ar: for%#0# a$1# cura balnear# este contraindicat#.Curele balneare pot fi recomandate de la sf,r!itul perioadei subacute c7nd au rolul de a

continua tratamentul ,nceput ,n spital si mai ales in stadiile croniceJsecelare..'olul esenţial al curelor balneare este acela de pre+enire a recidi+elor. n acest sens se

recomand# "-% cure balneare pe an ,n staţiuni ,n care este posibil# idro2inetoterapia ,n

bazine cu apa termal# al#turi de aplicaţia de n#mol D,n sindrom dureros lombosciatic c7ndsemnul 1ase(ue este Q $ de (rade).Staţiunile recomandate ,n discopatiile lombare sunt: B#ile 3erculane B#ile 8eli;

Calim#ne!ti ecir(iol Man(alia forie-Nord Amara ucioasa etc.

II.Tra1a%#1 fi2i$a0:

6. E0#$1ro1#ra!ia:

n erniile de disc lombare electroterapia are doar efect ad=u+ant pentru combatereadurerii si contracturii musculare. rincipalele efecte ale diferitelor forme de curenţi electrici ,n

discopatiile lombare sunt:- antial(ic.

??



- antiinflamator.- decontracturant.

- Cr#ii diadia%i$i >CDD: folosiţi ,n aplicaţii trans+ersale lombare cuscimbare de polaritate cu polul poziti+ pe locul dureros.

- Cr#10 /a0;ai$ cu efecte sale: anal(etice sedati+e +asomotorii trofice !i de

stimulare a e;citabilit#ţi musculare are a+anta=ul c# se poate aplica ,n orice stadiu de e+oluţiea bolii.ste foarte mult folosit ,n sciatal(ii sub forma (al+aniz#rilor simple lon(itudinale sau

a iono(al+aniz#rilor cu CaCl% cu polul poziti+ paralombar !i polul ne(ati+ pe laba piciorului.n formele cu tulbur#ri de sensibilitate e;ist# risc de arsur# local#.

Sub forma b#ilor (al+anice bi-celulare sau 4-celulare curentul (al+anic este eficient,n suferinţele radiculare reziduale sau c7nd e;ist# coafect#ri de tipul: 3A ne+roz# tulbur#ri+asomotorii.

- T#ra!ia $ $r#i d# Goa fr#$;#a) Curentul rRbert aplicat cu polul ne(ati+ pe punctul dureros are un efect antial(ic

comparabil cu cel al curenţilor diadinamici.

b) Curentul ens ce are de asemenea un pronunţat efect antial(ic.- Cr#ii i1#rf#r#ia0i >CI&: cu frec+enta de E&-"&& 3z-aplicaţii ,n stadiul acut

,n care se urm#re!te efectul anal(etic.- '01ra#10 se folose!te ,n formele subacute sau cronice recidi+ante cu suferinţe

musculotendinoase miofasciale sau cu manifest#ri +asculo-+e(etati+e. Se indic# ultrasunet cuidrocortizon para+ertebral lombar &4-&$ GJcm% 4-$ minute.

Alte clase de medicamente care pot fi folosite: +itaminele din (rupul Btrancilizantele antidepresi+ele etc.

- 'd#0# $r1#: 6atorit# faptului c# principalul efect fiziolo(ic este cel caloricremanent efectele terapeutice +or fi: anal(etic miorela;ant trofic.

- Cr#ii #<!o#ia0i se folosesc pentru stimularea musculaturii total sau parţialdener+ate ,n erniile de disc operate cu deficit motor secelelar.

(. MaaG0 1#ra!#1i$:n erniile de disc ,n stadiul subacut se e;ecut# un masa= sedati+ deci un masa= care

nu include tapotamentul. Ca tenici se +or folosi netezirea !i +ibraţia.n formele iperal(ice este contraindicat# folosirea tenicilor de masa=.Masa=ul trofic este rezer+at formelor cu ipotrofii !i tulbur#ri +asculo-+e(etati+e.

,. Hidroi#1o1#ra!ia:Bi0# 0a 3a2i ,nsoţite de di+erse sceme 2inetoterapeutice se recomand# ,n 1adi0

$roi$ f#r# deficite senziti+e sau +e(etati+e.

4. T#r%o1#ra!ia:rebuie s# ţinem cont de riscul pe care ,l prezint# folosirea procedurilor de

termoterapie ,n erniile de disc recente c7nd edemul perilezional este r#spunz#tor de o mare parte din simptomatolo(ie. *rice aplicaţie de c#ldur# pe re(iunea lombar# ciar metodeleempirice nu +or face dec7t s# accentueze acest edem perilezional put7nd transforma o erniede disc perfect curabil# prin metode conser+atoare ,ntr-o form# compresi+# cu indicaţiecirur(ical#.

ractic ori de c,te ori bolna+ii acuz#:-durere lombar# la tuse !i str#nut

-semnul 1ase(ue este poziti+ la +alori mici

?4



-durere lombar# la fle;ia coloanei cer+icale Dsemnul Neri) termoterapia estecontraindicat#.

III. i#1o1#ra!ia:O3i#$1i;#0# !# $ar# 1r#3i# =i 0# !ro! ori$# !ro/ra% d# i#1o1#ra!i# 1:

- combaterea durerii lombare !iJsau sciatice- rela;area musculaturii contracturate !i asuplizarea trunciului inferior.

entru rela;area musculaturii lombare cu reducerea concomitent# a lombo-sacral(iei Sben(e recomand# aplicarea e;ercitiului old-rela; modificat cu rezistenţ# moderat# spreminim#. Contracţia unui (rup muscular este urmat# de rela;area mu!cilor acti+aţi !i ciclul serepet#. Abordarea (rupelor musculare se face de la distanţ# spre zona afectat#.Se utilizeaz# poziţiile finale ale dia(onalelor 9abat pentru membre ,n scopul influenţ#riimusculaturii trunciului. 6ia(onalele membrelor superioare +or influenţa musculaturaabdominal# superioar# !i cea e;etensoar# superioar# a trunciului. 6ia(onalele membrelorinferioare +or influenţa musculatura abdominal# inferioar# !i pe cea a trunciului.

rincipalele obiecti+e ale 2inetoterapiei s7nt diferite ,n funcţie de stadiul suferinţei:

acut subacut cronic sau de remisiune complet#. 1adi0 a$1 se aplic# metode de rela;are (eneral# !i de rela;are a musculaturii

lombare prin tenici de facilitare neuro-propriocepti+#. 3a$1 ,ncepe ade+ar#tul pro(ram de 2inetoterapie cel mai folosit fiind

!ro/ra%0 Ji00ia%. e l,n(# tenicile de rela;are acum se +or aplica !i tenici deasuplizare a trunciului inferior.

1adi0 $roi$ se poate ,ncepe !i tonifierea musculaturii slabe.

>oi reda ,n continuare pe scurt e;erciţiile care alc#tuiesc pro(ramul Gilliamse;erciţii care se e;ecut# diferenţiat pe trei faze ,n funcţie de e+oluţia afecţiunii:

&a2a I:E<#r$ii0 6. 6ecubit dorsal: se flecteaz# !i se e;tind (enuncii.E<#r$ii0 (. 6ecubit dorsal: se tra(e un (enunci cu am,ndou# m7inile la piept ,ncerc7ndatin(erea lui cu fruntea. Se procedeaz# apoi la fel cu cel#lalt.E<#r$ii0 ,. Ca la e;ercitiul % dar concomitent cu ambii (enunci.E<#r$ii0 4. 6ecubit dorsal cu m7inile sub cap: se tra(e un (enunci la piept c7t mai multapoi celalalt apoi ambii.E<#r$ii0 5. 6ecubit dorsal cu braţele ridicate pe l7n(# cap ,n sus (enuncii flectaţi la H& de(rade t#lpile pe pat se ,mpin(e lomba spre pat se contract# abdominalii se salt# u!or sacrulde pe pat. Se re+ine apoi se repet#.

E<#r$ii0 7. n sez7nd pe scaun cu (enuncii mult dep#rtaţi: se apleac# mult ,nainte astfel,nc7t s# atin(# cu m7inile solul de sub scaun. Se menţine aceast# poziţie 4- secunde sere+ine apoi se repet#.

8iecare e;erciţiu al fazei 5 se e;ecut# de ?- ori repet7ndu-se de %-? ori pe zi. 6up#dou# sapt#m7ni acestor e;erciţii li se adau(# cele din faza a 55-a.

&a2a a II-a:E<#r$ii0 @. 6ecubit dorsal cu (enuncii flectaţi t#lpile pe pat: se apleac# ambii (enuncispre dreapta apoi pre st7n(a p7n# atin( patul.E<#r$ii0 . 6ecubit dorsal: c#lc7iul drept se aseaz# pe (enunciul st7n( se e;ecut# oabducţie c7t mai intern# a =oldului drept p#n# se atin(e cu (enunciul drept planul patului

apoi se in+erseaz#.E<#r$ii0 *. 6ecubit dorsal: se ridic# alternati+ c7t mai sus c7te un membru inferior e;tins.

?



E<#r$ii0 6). n ortostatism: (enufle;i cu m7inile ,n spri=in pe sp#tarul scaunului spatele perfect drept calc7iele r#m7n7nd pe sol.E<#r$ii0 66. oziţia de /ca+aler ser+ant0 corpul aplecat pe coapsa ridicat# la H& de (radese ,ntinde (enunciul de spri=in e;ecut7nd !i o balansare care trebuie s# ,ntind# psoas- iliacul.

1a acest pro(ram se pot asocia o serie de e;ercţii la !palier din pozitia at7rnat ,nfuncţie de posibilit#ţile fizice ale bolna+ului.- cu spatele la !palier m7inile deasupra capului priza cu ambele m7ini pe aceea!i bar# see;ecut#:". ridic#ri ale (enuncilor la piept%. rotarea trunciului st7n(aJdreapta cu (enuncii flectaţi?. bascularea st7n(aJdreapta a membrelor inferioare ,ntinse

4. semisuspendare D!oldurile !i (enuncii flectaţi la H& de (rade spi=in !i pe picioare) se fac bascul#ri ,nainte ,napoi !i ,n lateral ale bazinului.- cu faţa la !palier m7inile f#c7nd priz# pe aceea!i bar# se e;ecut#:". redresarea bazinului%. pendularea bazinului.

&a2a a III-a:

n perioada cronic# se continu# 2inetoterapia prin consolidarea asupliz#rii coloanei+erterbrale lombare dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunciului. Scopul tonifierii musculaturii abdominale !i a celei e;tensoare lombare este ca !i ,n

poziţia de ortostatism trunciul inferior s# realizeze o poziţie neutr# a pel+isului !i s# creezeo presiune abdominal# care sa fie capabil# s# preia o parte din presiunea la care sunt supusediscurile inter+ertebrale.

ro(ram de e;erciţii:

E<#r$ii0 6(. 6in decubit dorsal cu (enuncii flectaţi la H& de (rade t#lpile pe pat. Se ,ncearc# ,mpin(erea cu forţa a (enuncilor ,n sus ,n timp ce 2inetoterapeutul seopune mi!c#rii tot timpul partea lombar# r#m7n7nd ,n contact cu patul

E<#r$ii0 6,. Aceea!i poziţie de plecare pacientul ridic# capul umerii !i trunciul braţele ,ntinse anterior p7n# c7nd palmele a=un( deasupra (enuncilor. Se re+ine !i se repet#.

?$



E<#r$ii0 64. 6in poziţie de c+adrupedie pentru corectarea lordozei lombare se su(e puternic abdomnenul !i se menţine. Se rela;eaz# !i se repet#.

E<#r$ii0 65. 6ecubit dorsal (enuncii flectaţi la H& de (rade lipiţi unul de altul pacientul ,ncearc# s# ,i duc# lateral spre panul patului.

E<#r$ii0 67. Aceea!i poziţie de plecare bolna+ul ,!i tra(e cu forţa (enuncii la piept iar terapeutul se opune

E<#r$ii0 6@. 6ecubit dorsal cu membrele inferioare ,ntinse. erapeutul ,ncearc# s#ridice ambele membre dar pacientul se opune

E<#r$i1i0 6. 6in decubit lateral cu coapsele usor flectate. erapeutul ,mpin(e cu om7n# pel+isul pacientului ,nainte !i cu a doua m7n# tra(e ,napoi de um#rul acestuia. Bolna+ulse opune acestor forţe.

E<#r$ii0 6*. ;ecutarea podului din decubit dorsal cu (enuncii u!or flectaţi spri=in peumeri-spate !i picioare se ridic# bazinul !i zona lombar#.. erapeutul se opune ap#s7nd pecrestele iliace

E<#r$ii0 (). 6in poziţia pod bolna+ul ,ncearc# o rotare a bazinului la careterapeutul opune rezistenţ# spre sf7r!itul cursei mi!c#rii. Se alterneaz# st7n(aJdreapta.

E<#r$ii0 (6. 6in ortostatism l7n(# o mas# pacientul se spri=in# u!or de ea !i face ou!oar# fle;ie din !olduri meţin7nd coloana lombar# delordozat# 2inetoterapeutul se opunemi!c#rii a+7nd o m7n# pe scapul# !i cealalt# anterior pe cresta iliac# opus# . Bolna+ul seopune acestor forţe.

1adi0 d# r#%ii# $o%!0#1 pro(ramul de 2inetoterapie urm#re!te: - pre+enirea recidi+elor urm#rind con!tientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare

!i bazinului.- ,nsu!irea unor metode de prote=are a coloanei lombare ,n timpul efortului fizic ,n

special cu ridicare de (reut#ţi.

?



Sistem ner+os:- r#spunsul la stimuli: este prezent- orientarea temporo-spaţial#: normal#.

Pa$i#10 !r#2i1:

- durere la ni+elul M.5. drept pe traiectul dermatomului 1 Dp7n# la ni+elul alucelui).- redoare la ni+elul coloanei lombare.- impotenţ# funcţional# la mers !i ortostatism prelun(it mai ales la ni+elul membrului inferiordrept.

E;a0ar#a !r#1#ra!#1i$: - >A E - este de mobilitate: Scober ? 5.6.S. %E cm

- 1ase(ue 4& (rd. st7n(a

E<a%## d# 0a3ora1or:

- >S3 " mm- 3b "% (L 3t ?HL- 1eucocite $.&&&- @licemie "&% m(L- Creatinina &H m(L

- @ ?" F5Jl

Tra1a%#1 %#di$a%#1o r#$o%ada1: - A'ACAM*1 "cp P ?Jzi

- MT6*CA1M "cp P ?Jzi - Medicaţia personal# pentru afecţiunile asociate. O3i#$1i;#0# 1#ra!#1i$# r%ri1#:- Combaterea sindromului dureros radicular !i lombar.- Combaterea contracturii musculare lombare.

Tra1a%#10 fi2io1#ra!i$ a!0i$a1:

6. Parafi 0o%3ar:

- Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prealabil !i ,n care era o temperatur#de confort termic.

- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata !edinei !i efectele urm#rite.- Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am inspectat te(umentul dinzona pe care urma s# se aplice procedura a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte escoriaţii

pl#(ietc- arafina a fost topit# la apro;imati+ de (rade !i a fost turnat# ,ntr-o ta+# de ino; deforma dreptun(iular# ,ntr-un strat cu o (rosime de " cm. fiind l#sat# s# se r#ceasc# p7n#la apro;imati+ 4& de (rade.- Am aplicat o plac# de parafin# pe re(iunea lombar# dup# care am acoperit pacientul cu uncearceaf !i o p#tur# pun7ndu-i !i o compres# rece pe frunte.

?H



- rocedura a durat ?& de minute timp ,n care am supra+e(eat starea pacientului,ntrebandu-lasupra senzaţiilor percepute fiind pre(#tit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#riis#n#t#ţii acestuia.- 6up# e;pirarea timpului am ,nl#turat p#tura cearceaful !i placa de parafin# de pe suprafaţatratat#.

- 1a desfacerea parafinei s-a e+idenţiat iperemia produs# de aceasta.- 6up# terminarea !edinţei am aplicat o procedur# de r#cire !ter(7nd te(umentele cu a=utorulunor comprese sterile umezite ,n ap# la %&-%% de (rade pentru a ,ncide porii te(umentuluicare s-au dilatat ,n timpul procedurii.- 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi.

(. Cr#i i1#rf#r#ia0i 0o%3ar L5-S6 dr.:

- Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.

- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii.- Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritateate(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat# a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniţe

pl#(i escoriaţii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata sedinţei senzaţiile percepute !i efecteleurm#rite.- Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul(eneral.- Am +erificat aparatul de tip AM %" pe care urma s# e;ecut procedura a+7nd (ri=# s# fie ,n

perfect# stare de funcţionare !i anume:- priza s# fie funcţional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii materialul de protecţie idrofil s# depa!easc# suprafaţaelectrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaţastratului de protecţie idrofil al electrozilor c# au o (rosime corespunz#toare !i au fostdezinfectate ,n prealabil.

- Am folosit 4 electrozi de tip plac# ce au fost introdu!i ,n ,n+eli!ul idrofil peste care amaplicat compresele umezite ,n ap# cald# !i stoarse.- Am aplicat electrozii ,ncruci!at astfel ,nc7t zona de interferent# a curenţilor s# cuprind#re(iunea lombar# 1 dreapt#.

Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culeţi cu nisip dup# care am acoperit zona tratat# cu

un cearceaf curat.- Am stabilit parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:- forma de curent: C58.- durata procedurii: " minute.- frec+enţa: Manual "&& 3z "& minute U Spectru H&-"&& 3z minute.- intensitatea am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaţia de +ibraţie bine tolerat#

nedureroas#.- Am supra+e(eat pacientul pe toat# durata tratamentului ,ntreb7ndu-l asupra senzaţiilor

percepute fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ţiiacestuia.- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.

4&



- 6up# terminarea !edinţei am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral am ,ndep#rtatelectrozii !i compresele am +erificat reacţia de iperemie cutanat# !i am sters te(umentelecu un prosop curat.- 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi

,. Ioo/a0;ai2ar# 0o/i1dia0 !# %#%3r0 if#rior dr#!1:

5ono(al+anizarea reprezint# procedeul prin care se introduc substanţe medicamentoase,n or(anism prin intermediul curentului electric ce le transport# prin te(umente !i mucoase.- Am in+itat pacientul ,n cabinetul ce a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.- M-am asi(urat ca starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii.- Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritateate(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat# a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniţe

pl#(i escoriaţii.

- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata sedinţei senzaţiile percepute !i efecteleurm#rite.- Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul(eneral.- Am +erificat aparatul de tip AM "" pe care urma s# e;ecut procedura a+7nd (ri=# s# fie ,n

perfect# stare de funcţionare !i anume:- priza s# fie funcţional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii materialul de protecţie idrofil s# dep#!easc# suprafaţaelectrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaţastratului de protecţie idrofil al electrozilor c# au o (rosime corespunz#toare !i au fostdezinfectate ,n prealabil.

- Am folosit % electrozi de tip plac# de m#rimi diferite ce au fost introdu!i ,n ,n+eli!ul de protecţie idrofil peste care am aplicat compresele ,mbibate cu soluţie de ;ilin# "L aplic7nd polul poziti+ mai mare para+ertebral lombar 1 drept iar polul ne(ati+ plantar st7n(. Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culeţi cu nisip dup# care am acoperit pacientul cu uncearceaf curat.- Am stabilit parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:

- forma de curent: iono(al+anizare.- durata procedurii: % de mninute.- intensitatea: am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaţia de +ibraţie bine tolerat#

nedureroas#.- Am supra+e(eat pacientul ,n timpul !edinţei ,ntreb7ndu-l asupra senzaţiilor perceputefiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ţii acestuia.- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.- 6up# terminarea !edinţei am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral am ,ndep#rtatelectrozii !i compresele am +erificat reacţia de iperemie cutanat# !i am !ters te(umentele cuun prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edint# J zi.

- O3#r;aii: 3idrotermoterapia la bazin ar fi fost util# ,n acest caz dar din moti+e tenice ,n

aceast# perioad# a anului b#ile minerale sunt ,ncise.

4"



4. i#1o1#ra!ia idi;ida0i2a1 0a a0:

Am respectat prescripţia medical# pacientul e;ecut7nd urm#toarele tipuri de e;erciţii:- ;erciţii de rela;are lombar# !i (eneral#.- ;erciţii izometrice lombare !i ale mu!cilor abdominali.

- ;erciţii cu rezistenţ# pro(resi+# pe acelea!i (rupe de mu!ci.- Mobiliz#ri acti+e f#r# rezistenţ# lombare.- enici de stretcin( pentru iscio-(ambieri.- enici de corectare a posturii Jreeducare 2inestezic# cu control +izual.- ro(ramul Gilliams.- rofila;ie secundar# DV!coala spateluiW)6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi !i s-a efectuat f#r# dificultate pacientulcooper7nd cu asistentul C8M.O3i#$1i;#0# r%ri1# !ri !ro/ra%0 T:- Combaterea sindromului dureros radicular.- Combaterea contracturilor musculare lombare.

- Ameliorarea modific#rilor de static# !i de dinamic# lombar#.- Menţinerea forţei musculare lombare.- onifierea musculaturii abdominale !i fesiere.-5 nstruirea bolna+ului pentru pre+enirea recidi+elor.

O3#r;aii: ro(ramul Gilliams ,n special fazele a-55-a !i a-555-a sunt foarte utile ,n acestcaz fiind indicate e;erciţiile <clasice0 de remobilizare a coloanei lombare bascul#ri de bazin,ntinderea musculaturii para+ertebrale !i a psoasiliacului.

Acest pro(ram fiind urmat de e;erciţiile care fac parte din <!coala spatelui0.

E;a0ar#a !o11#ra!#1i$ Ddup# "E zile de cur# !i "& zile de tratament fizio-2ineto):>A ?-4.este de mobilitate: Scober 4 5.6.S. %& cm.1ase(ue st(. (rd.

O3#r;aii: +oluţia a fost bun# at7t ,n planul durerii c7t !i al recuper#rii mobilit#ţiilombare. acientul +a continua recuperarea ,n ambulator ,n ritm de " !edinţ# la % zile dup#care +a solicita e;amen de specialitate ,n ser+iciul medical al oliclinicii =udetene.

CAK CLINIC NR. (.

acienta P.L. ,n +7rst# de de ani camerist# se interneaz# pentru recuperare la3otelul 1i+adia din *l#ne!ti cu dia(nosticul de: 0o%3o$ia1a0/i# 1/ !ri HDL L4-L5.

Mo1i;#0# !r#2#1rii :acienta s-a prezentat cu: durere lombar# !i pe membrul inferior st7n( cu caracter

predominent mecanic cu debut ,n urm# cu luni !i e+oluţie recidi+ant# declan!at# !ia(ra+at# de eforturi fizice.

A urmat tratament medical-conser+ator iar prezentarea la tratamentul de recuperare

i-a fost recomandat de catre medicul neurolo(.A1#$#d#1# %#di$a0#:

4%



- eredo-colaterale: f#r# importanţ#.

- personale fiziolo(ice: f#r# importanţ#.- patolo(ice: -un traumatism lombar prin c#dere ,n urm# cu " an f#r# tratament .

I1ori$0 3o0ii:

Boala a debutat cu luni ,n urm# dup# un efort fizic mai intens. acienta acuz# bruscapariţia durerii la ni+elul coloanei lombare apoi dureri cu caracter predominent mecanicintensificate ,n ortostatism prelun(it fle;ia coloanei lombare calmate fiind de repaus ,n

pozitii antal(ice.'adio(rafia coloanei lombare a e+idenţiat: pensarea spaţiului 14-1 !i punţi osoase

dorsale. A urmat tratament cu anal(ezice decontracturante !i infiltraţii cu <6ipropos0.;amenul neurolo(ic a fost efectuat dupa $ luni de e+oluţie cu recidi+e !i a rezultatdia(nosticul de sciatal(ie prin 361.

E<a%# $0ii$:;amen fizic (eneral:

@reutatea: H& 2( alia: "$& cm e(umente !i mucoase: normal colorate Stare de nutriţie: supraponderal#.Aparat respirator: f#r# modific#ri patolo(ice.

Aparat cardio+ascular:- A: "$&J"&&mm3(- A>:E& b#tJmin- ritm cardiac re(ulat

Sistem urinar:- diurezaJ%4 ore "&& mlJ%4

Sistem ner+os:

- r#spunsul la stimuli este prezent.- f#r# semne de deficit senziti+ sau motor la ni+elul M5.

Pa$i#1a !r#2i1:- puncte sensibile dureroase la palparea coloanei lombare !i a re(iunii para+ertebrale.- durere la ni+elul M.5. st7n( pe traiectul dermatomului 1 Dp7n# la ni+elul alucelui).- redoare la ni+elul coloanei lombare.

- discret# scolioz# compensat# lombar#.E;a0ar#a !r#1#ra!#1i$:

- >A $- este de mobilitate Sober ? 5.6.S. % cm

- 1ase(ue 4& (rd. 6reaptE<a%## d# 0a3ora1or:

- >S3 "E mm- 3b "4 (L 3t 4& L- 1eucocite E&&- @licemie "&4 m(L

- Creatinin# &H m(L - @ ?& F5Jl

4?



Tra1a%#1 %#di$a%#1o r#$o%ada1: - A6*' "cp P ?Jzi

- C1*'X*PAX*N "cp P ?Jzi

O3i#$1i;#0# 1#ra!#1i$# r%ri1#:- Combaterea sindromului dureros radicular !i lombar.- Combaterea contracturii musculare lombare.

Tra1a%#10 fi2io1#ra!i$ a!0i$a1:

6. Cr#i diadia%i$i >CDD 0o%3ar:

rincipalele efecte terapeutice ale C66 : anal(etice iperemiante !i dinamo(ene.- Am in+itat pacienta ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.

- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.- M-am asi(urat ca starea (eneral# a pacientei ,i permite acesteia efectuarea procedurii.- Am in+itat pacienta s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritateate(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat# a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniţe

pl#(i escoriaţii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata sedinţei senzaţiile percepute !i efecteleurm#rite.- Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la intrerup#torul(eneral.- Am +erificat aparatul de tip AM "" pe care urma s# e;ecut procedura a+7nd (ri=# s# fie ,n

perfect# stare de funcţionare !i anume:- priza s# fie funcţional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii materialul de protecţie idrofil s# dep#!easc# suprafaţaelectrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma sa le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaţastratului de protecţie idrofil al electrozilor c# au o (rosime corespunzatoare !i au fostdezinfectate ,n prealabil.

- Am aplicat electrozii para+ertebral lombar.- Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culeţi cu nisip dup# care am acoperit zona tratat# cuun cearceaf curat. - Am fi;at parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:

- forma de curent C66: 68 pentru ? minuteU 1 pentru ? minute.- durata sedinţei $ minute.- intensitatea curentului: am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaţia de +ibraţie bine tolerat# nedureroas#

- Am supra+e(eat pacienta ,n timpul !edinţei ,ntreband-o asupra senzaţiilor percepute fiindtot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ţii acesteia.- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.- 6up# terminarea !edinţei am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral am ,ndep#rtatelectrozii !i compresele am +erificat reacţia de iperemie cutanat# !i am sters te(umentele cuun prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edint# J zi

(.Cr#1i Tr3#r1 0o%3ar

44



Sunt curenţi dreptun(iulari cu efect anal(etic ma=or si iperemiant.- Am in+itat pacienta ,n cabinetul ce a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.

- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientei ,i permite acesteia efectuarea procedurii.- Am in+itat pacienta s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritateate(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat# a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniţe

pl#(i escoriaţii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata sedinţei !i efectele urm#rite.- Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul(eneral.- Am +erificat aparatul de tip AM "" pe care urma s# e;ecut procedura a+7nd (ri=# s# fie ,n

perfect# stare de funcţionare !i anume:- priza s# fie funcţional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- electrozii s# fie inte(rii materialul de protecţie idrofil s# dep#!easc# suprafaţa

electrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri- compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# depa!easc# suprafaţastratului de protecţie idrofil al electrozilor c# au o (rosime corespunz#toare !i au fostdezinfectate.

- Am aplicat electrozii para+ertebral lombar.- Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culeţi cu nisip dup# care am acoperit zona tratat# cuun cearceaf curat.- Am fi;at parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:

- forma de curent: rabert.-durata !edinţei:" minute.- intensitatea curentului: am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaţia de +ibraţie binetolerat# nedureroas#

- Am supra+e(eat pacienta ,n timpul !edinţei ,ntreb7nd-o asupra senzaţiilor percepute fiindtot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul ,n care ar fi inter+enit modific#ri ale st#rii s#n#t#ţiiacesteia- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.- 6up# terminarea !edinţei am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral am ,ndep#rtatelectrozii !i compresele am +erificat reacţia de iperemie cutanat# !i am sters te(umentele cuun prosop curat. - 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edint# J zi.

,.'d# $r1# 0o%3ar:Curentul de ,nalt# frec+ent# cu lun(imi de und# cuprinse ,ntre "& si "&& m si frec+ent#

cuprins# ,ntre "& M3z - "&& M3z reprezint# undele scurte.fectele fiziolo(ice ale curentilor de ,nalt# frec+ent# utile in tratamentul lombosciaticii:- nu au acţiune electrolitic# !i electrocimic# Dnu produc fenomene de polarizare) - nu pro+oac# e;citaţie neuromuscular#- efecte calorice de profunzime f#r# a produce leziuni cutanate- efecte asupra circulaţiei: iperemie acti+# +asodilataţie local#- efecte musculare: scad tonusul muscular pe musculatura iperton#- efect terapeutic de+iat din actiunea c#ldurii: - iperemizant anal(etic miorela;ant acti+area

metabolismului local.

4



- Am in+itat pacienta ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientei ,i permite acesteia efectuarea procedurii.- Am in+itat pacienta s# se a!eze pe patul confecţionat din lemn ,n decubit +entral !i am

+erificat inte(ritatea te(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat# a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniţe pl#(i escoriaţii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata !edinţei senzaţia perceput# !i efectele urm#rite.- Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul(eneral.- Am +erificat aparatul de tip AM %& pe care urma s# e;ecut procedura a+7nd (ri=# s# fie ,n

perfect# stare de funcţionare !i anume:- priza s# fie functional# !i s# aib# ,mp#m7ntare- am +erificat aparatul cu a=utorul unui tub cu neon introdus ,n interiorul c7mpuluicondensator (enerat de cei % electrizi ri(izi.

- Am cuplat electrozii fle;ibili la aparat dup# care i-am aplicat para+ertebral lombar.

- Am fi;at electrozii cu a=utorul unui saculeţ cu nisip dup# care am acoperit zona tratat# cuun cearceaf curat.- Am fi;at parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:

- forma de curent: continuu.- durata !edinţei: %& de minute.- doza a-55-aDoli(otermic#).

- Am supra+e(eat pacienta ,n timpul !edinţei ,ntreb7nd-o asupra senzaţiilor percepute fiindtot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul ,n care ar fi inter+enit modific#ri ale st#rii s#n#t#ţiiacesteia.- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.- 6up# terminarea !edinţei am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral !i am indepartatelectrozii. - 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edint# J zi.


Am respectat prescripţia medical# pacienta e;ecut7nd pro(ramul Gilliams ,n specialfazele a-55-a !i a-555-a fiind indicate e;erciţiile <clasice0 de remobilizare a coloanei lombare

bascul#ri de bazin ,ntinderea musculaturii para+ertebrale !i a psoasiliacului.Acest pro(ram a fost urmat de e;erciţiile care fac parte din <!coala spatelui0.6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi !i s-a efectuat f#r# dificultate

pacienta cooper7nd cu asistentul C8M.O3i#$1i;#0# r%ri1# !ri 1ra1a%#10 T:- Combaterea sindromului dureros radicular.- Combaterea contracturilor musculare lombare.- Ameliorarea modific#rilor de static# !i de dinamic# lombar#.- Menţinerea forţei musculare lombare.- onifierea musculaturii abdominale !i fesiere.- 5nstruirea bolna+ei pentru pre+enirea recidi+elor.

E;a0ar#a !o11#ra!#1i$ Ddup# "E zile de cur# !i "& zile de tratament fizio-2ineto):

- >A ?.- este de mobilitate: Scober 5.6.S. "H cm.

4$



- 1ase(ue $ (rd. dreapta .O3#r;aii:

+oluţia a fost bun# at7t ,n planul durerii c7t !i al recuper#rii mobilit#ţii lombare.acienta +a continua recuperarea ,n ambulator ,n ritm de " !edinţ# la % zile dup# care

+a solicita e;amen de specialitate ,n ser+iciul medical al oliclinicii =udetene.

CAK CLINIC Nr.,.

acientul D.M. ,n +7rst# de & de ani fost contabil se interneaz# pentru recuperare la3otelul 1i+adia din *lane!ti cu dia(nosticul de: $ia1i$ 3i0a1#ra0.

Mo1i;#0# !r#2#1rii:acientul s-a prezentat cu: durere lombo-sacrat# !i pe ambele membre inferioare cu

caracter predominent mecanic cu debut ,n urm# cu % ani !i e+oluţie recidi+ant# declan!at# !ia(ra+at# de mi!c#ri bru!te !i la eforturi fizice prelun(ite.

A1#$#d#1# %#di$a0#:- eredo-colaterale: f#r# importanţ#.- personale fiziolo(ice: fum#tor.- patolo(ice: 3A .

I1ori$0 3o0ii:

rezint# de apro;imati+ % ani dureri lombo-sacrate cu debut unilateral iar dup# un

timp cu iradiere pe ambele membre inferioare predominent pe traiectul r#d#cinii 14. 6urereairadiaz# ,n re(iunea sacro-iliac# ,n fes# pe faţa anterioara a copsei !i pe cresta tibiei bilateral.6e asemenea prezint# parestezii pe partea e;tern# a (ambelor pe re(iunea e;tern# a

picioarelor !i pe faţa dorsal# a acestora p7n# ,n dreptul primului spaţiu interosos.1a fiecare puseu dureros a pastrat repaus !i a efectuat tratament medical dar a

prezentat recidi+e. Actualul puseu dureros s-a declan!at ,n urm# cu $ s#pt#m7ni !i se menţine de atunci

de!i urmeaz# constant diferite tratamente antial(ice !i antiinflamatoare. A fost consultat demedicul reumatolo( !i a efectuat radio(rafia de coloan# lombar# care prezint# o pensare aspaţiilor inter+ertebrale 1?-14 si 14-1 e;amenul a fost completat cu 'MN lombar care ae+identiat mai multe ernii discale mediane din care cea mai +oluminoasa era la ni+el 14-1.

E<a%# $0ii$E<a%# fi2i$ /##ra0:

- @reutatea H 2( alia: ""m.- e(umente !i mucoase: normal colorate- Stare de nutriţie: normoponderal#.

Aparat respirator: f#r# modific#ri. Aparat cardio+ascular:

- normal.- A: "4&JE& mm3(.- A>: E b#tJmin.

- ritm cardiac re(ulat. - oscilometrie M5 cu indice oscilometric % distal bilateral.

4



Sistem urinar:- diurezaJ%4 ore "%&& mlJ%4.

Sistem ner+os:- r#spunsul la stimuli este prezent- orientarea temporo-spaţial#: normal#

- f#r# semne de deficit motor !i senziti+ la ni+elul M5. - f#r# semne de neurolo(ice de sindrom de /coad# de cal0.

Pa$i#10 !r#2i1:- durere la ni+elul membrelor inferioare pe traiectul dermatomului 14 Dp7n# la ni+elul cresteitibiale bilateral predominent st7n(a).- redoare la ni+elul coloanei lombare.- impotent# funcţional# la mers !i ortostatism prelun(it.

E;a0ar#a !r#1#ra!#1i$:- >A .

- este de mobilitate: Scober 4 5.6.S. %H cm. - 1ase(ue ?& (rd. bilateral .E<a%## d# 0a3ora1or:

- >S3 "H mmJ" or#.- 3b "% (L.

- 3t ?HL.- 1eucocite $.&&&.- @licemie "&& m(L.- Creatinin# &H m(L.

- @ ?" F5Jl.

Tra1a%#1 %#di$a%#1o r#$o%ada1: - C1B'P "cp P %Jzi.

- MT6*CA1M "cp P ?Jzi. - Medicaţia personal# pentru afecţiunea asociat#.O3i#$1i;#0# 1#ra!#1i$# r%ri1#:- Combaterea sindromului dureros radicular !i lombar.- Combaterea contracturii musculare lombare.Tra1a%#10 fi2io1#ra!i$ a!0i$a1:

6. Parafi 0o%3o-a$ra1 =i =o0dri:

- Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prealabil !i ,n care era o temperatur#de confort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata !edinei !i efectele urm#rite.- Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am inspectat te(umentul dinzona pe care urma s# se aplice procedura a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte escoriaţii

pl#(ietc- arafina a fost topit# la apro;imati+ de (rade !i a fost turnat# ,ntr-o ta+# de ino; deforma dreptun(iular# ,ntr-un strat cu o (rosime de " cm. fiind l#sat# s# se r#ceasc# p7n#

la apro;imati+ 4& de (rade.

4E



- Am aplicat o plac# de parafin# pe re(iunea lombo-sacrat# !i a rticulaţiilor co;o-femuraledup# care am acoperit pacientul cu un cearceaf !i o p#tur# pun7ndu-i !i o compres# rece pefrunte.- rocedura a durat ?& de minute timp ,n care am supra+e(eat starea pacientului ,ntrebandu-l asupra senzaţiilor percepute fiind pre(#tit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii

s#n#t#ţii acestuia.- 6up# e;pirarea timpului am ,nl#turat p#tura cearceaful !i placa de parafin# de pe suprafaţatratat#.- 1a desfacerea parafinei s-a e+idenţiat iperemia produs# de aceasta.- 6up# terminarea !edinţei am aplicat o procedur# de r#cire !ter(7nd te(umentele cu a=utorulunor comprese sterile umezite ,n ap# la %&-%% de (rade pentru a ,ncide porii te(umentuluicare s-au dilatat ,n timpul procedurii.- 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edint# J zi.

(. '01ra#1 0o%3o-a$ra1 :

ste o procedur# ale c#rei efecte sunt: anal(etice antiinflamatorii fibroliticeetc.- Am in+itat pacientul ,n cabinetul ce a fost aerisit ,n prealabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata !edinţei !i efectele urm#rite.- Am in+itat pacientul s# se a!eze pe patul confecţionat din lemn ,n decubit +entral !i aminspectat te(umentul din zona pe care urma s# se aplice procedura a+7nd (ri=# ca acesta s# nu

prezinte escoriaţii pl#(i etc- Am cuplat aparatul de tip M5S*N5C "% pe care urma s# e;ecut procedura la sursa dealimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul (eneral.- Am +erificat aparatul a+,nd (ri=# s# fie ,n perfect# stare de funcţionare !i anume: priza s# fiecu ,mp#m7ntare cablul dintre traductor !i aparat s# nu aib# ,ntreruperi. Am +erificattraductorul cu pic#tura de ulei de parafin#.- Am folosit forma de cupla= direct folosind traductorul mare.- Am fi;at parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:

- forma de curent: continuu.- durata !edinţei: minute.- frec+enţa: &E GJcm %.

- Am utilizat un un(uent cu efect antiinflamatorD 65C1*8NAC) pe care l-am aplicat pesuprafaţa de tratat.

- Am f#cut aplicaţia ,n re(iunea para+ertebral# lombo-sacrat# mane+r7nd traductorul f#r# presiune mare cu mi!c#ri lente ,n ritm constant ,n form#: circular# liniar# sau ,n spiral#.- 5n timpul procedurii am respectat indicaţia de a nu ridica capul traductorului de pe zonatratat# precum !i m#surile de protecţie a muncii printre care purtarea de m#nu!i din materialte;til.- 6e asemenea ,n timpul aplicaţiei am ridicat traductorul ,n momentul ,n care e;ecutamtrecerea peste coloana +ertebral# e+it7nd astfel propa(area undelor ultrasonice la ni+elulm#du+ei spin#rii.- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.- Am oprit aparatul de la butonul de alimentare (eneral.- 6up# terminarea !edinţei am !ters cu un prosop curat zona tratat#.

- 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi.

4H



,. Cr#i i1#rf#r#ia0i 0o%3o-ar$a1:

- Am in+itat pacientul ,n cabinetul care a fost aerisit ,n prelabil !i ,n care era o temperatur# deconfort termic.- Am citit fi!a de tratament ,nsu!indu-mi prescripţia medical#.

- M-am asi(urat c# starea (eneral# a pacientului ,i permite acestuia efectuarea procedurii.- Am in+itat pacientul s# se a!eze pe pat ,n decubit +entral !i am +erificat inte(ritateate(umentului din re(iunea ce urma a fi tratat# a+7nd (ri=# ca acesta s# nu prezinte aluniţe

pl#(i escoriaţii.- 5-am e;plicat ,n ce const# procedura durata sedinţei senzaţiile percepute !i efecteleurm#rite.- Am cuplat aparatul la sursa de alimentare cu curent !i l-am pornit de la ,ntrerup#torul(eneral.- Am +erificat aparatul de tip AM %" pe care urma s# e;ecut procedura a+7nd (ri=# s# fie ,n

perfect# stare de funcţionare !i anume:- priza s# fie funcţional# !i s# aib# ,mp#m7ntare

- electrozii s# fie inte(rii materialul de protecţie idrofil s# depa!easc# suprafaţaelectrozilor cu %-? cm. !i s# nu prezinte cute sau ,nn#dituri-compresele pe care urma s# le folosesc ,n timpul procedurii s# dep#!easc# suprafaţastratului de protecţie idrofil al electrozilor c# au o (rosime corespunz#toare !i au fostdezinfectate ,n prealabil.

- Am folosit 4 electrozi de tip plac# ce au fost introdu!i ,n ,n+eli!ul idrofil peste care amaplicat compresele umezite ,n ap# cald# !i stoarse.- Am aplicat electrozii ,ncruci!at astfel ,nc7t zona de interferent# a curenţilor s# cuprind#re(iunea lombo-sacrat#.- Am fi;at electrozii cu a=utorul unor s#culeţi cu nisip dup# care am acoperit zona tratat# cuun cearceaf curat.- Am stabilit parametrii de funcţionare ai aparatului !i anume:

- forma de curent: C58.- durata procedurii: " minute.- frec+enţa: 8 &? minute cu rotaţie de +ectori "& minute.- intensitatea am crescut-o pro(resi+ p7n# la senzaţia de +ibraţie bine tolerat#

nedureroas#.- Am supra+e(eat pacientul pe toat# durata tratamentului ,ntreb7ndu-l asupra senzaţiilor

percepute fiind tot timpul pre(atit# s# inter+in ,n cazul unor modific#ri ale st#rii s#n#t#ţiiacestuia.- 1a e;pirarea timpului fi;at intensitatea curentului s-a redus la & automat.

- 6up# terminarea !edinţei am oprit aparatul de la ,ntrerup#torul (eneral am ,ndep#rtatelectrozii !i compresele am +erificat reacţia de iperemie cutanat# !i am sters te(umentelecu un prosop curat.- 6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi


Am respectat prescriptia medicala pacientul e;ecutand urmatoarele tipuri de e;ercitii:- ;erciţii de rela;are lombar# !i (eneral#.- ;erciţii izometrice lombare !i ale mu!cilor abdominali.- ;erciţii cu rezistenţ# pro(resi+# pe acelea!i (rupe de mu!ci.

- Mobiliz#ri acti+e f#r# rezistenţ# lombare.- enici de stretcin( pentru iscio-(ambieri.

&



- enici de corectare a posturii Jreeducare 2inestezic# cu control +izual.- ro(ramul Gilliams !i mai ales fazele a-55-a !i a-555-a sunt foarte utile ,n acest caz fiindindicate e;erciţiile <clasice0 de remobilizare a coloanei lombare bascul#ri de bazin,ntinderea musculaturii para+ertebrale !i a psoasiliacului.- rofila;ie secundar# DV!coala spateluiW):

;emple:a. ridicare de (reut#ţi: prin ,ndoirea (enuncilor D(enufle;iune) doar p7n# la ni+elul pieptului baza c7t mai lar(# de susţinere Ddep#rt7nd picioarele) b. transport de (reut#ţi:- se ţin aproape de corp se folosesc braţele- purtate la ni+elul taliei- obiectele (rele +or fi trase !i nu ,mpinse cu spatele lipit de obiect !i nu cu faţa - trunciul

blocat- cump#r#turile sunt plasate pe banceta din spate a auto+eiculului nu ,n portba(a= .c. poziţia !i comportamentul corect la +olan:- scaunul tras c7t mai aproape de pedale D(enuncii s# fie cel puţin la acela!i ni+el cu

!oldurile)- sp#tarul scaunului ,nclinat ,napoi !i suficient de ,nalt Ds# spri=ine toracele superior !i umerii)- suporturi laterale pentru trunci !i fese- pern# semicilindru la ni+el lombar ambele m7ini pe +olan se e+ita socurile datoratedeplasarii pe teren accidentat etc

6urata tratamentului a fost de "& zile cu o !edinţ# J zi !i s-a efectuat f#r# dificultate pacientul cooper7nd cu asistentul C8M.

O3i#$1i;#0# r%ri1# !ri !ro/ra%0 T:- Combaterea sindromului dureros radicular.- Combaterea contracturilor musculare lombare.- Ameliorarea modific#rilor de static# !i de dinamic# lombar#.- Menţinerea forţei musculare lombare.- onifierea musculaturii abdominale !i fesiere.- 5nstruirea bolna+ului pentru pre+enirea recidi+elor.

E;a0ar#a !o11#ra!#1i$ Ddup# "E zile de cur# !i "& zile de tratament fizio-2ineto):- >A ?- este de mobilitate: Scober 5.6.S. %% cm- 1ase(ue 4& (rd bilateral

O3#r;aii:

+oluţia a fost relati+ bun# at7t ,n planul durerii c#t !i al recuper#rii mobilit#ţiilombare.acientul continuand recuperarea ,n ambulator ,n ritm de " !edinţ# la % zile dup# care

+a solicita e;amen de specialitate ,n ser+iciul medical al oliclinicii =udetene.

"



CAPITOL'L V A R#201a1# =i $o$02ii !# %ar/i#a $a2ri0or 1dia1# :

entru a urm#ri e+oluţia afecţiunii e;puse ,n lucrarea de faţ# am luat ,n studiu treicazuri. 1a acestea am urm#rit procesul terapeutic aplicat ,n unitatea noastr# de tratament cu

profil balneofizioterapic !i recuperare medical# . erapia ,n urma c#reia ,n toate cele trei cazuri s-au obţinut rezultate bune const# ,nfactori: fizicali balneari !i 2inetoterapeutici.

Scopul acestor factori a fost de a obţine :- ameliorarea al(iilor - ameliorarea mobilit#ţii articulaţieiJcoloanei !i centurilor- decontracturarea muscular#

1a sf7r!itul tratamentului la toţi pacienţii ale c#ror cazuri clinice le-amredat am constatat c# :

- simptomatolo(ia clinic# s-a ameliorat e+ident cu diminuarea durerilor !i,mbun#t#ţirea mobilit#ţii ceea ce a demonstrat utilitatea aplic#rii factorilor terapeutici

din staţiunea noastr# :- curenţi diadinamici - curenţi interferenţiali - ultrasunet - ioniz#ri - lampa Sollu; - parafin# - C8M plus 9

n timpul tratamentului balneofizioterapeutic nu s-a folosit nici un fel de medicaţieantiinflamatoare decontracturant# etc.

1a plecare pacienţilor li s-au recomandat:- cure balneare repetate la $ "% luni - e+itarea fri(uluiumezelii odina pe pat tare.

B O3#r;aii0# !#roa0# $r0 a!0i$rii !ro$#drii =i idi$aii !0i%#1ar#: Nu am ,nt7mpinat nici un fel de dificult#ţi starea s#n#t#ţii pacienţilor permit7ndu-le

acestora aplicarea procedurilor.Celor ? pacienti li s-a recomandat e+itarea eforturilor fizice mari a mersului !i

ortostatismului prelun(it continuarea e;erciţiilor C.8.M. ,n+#ţate precum si respectareamasurilor curati+o - profilactice DY!coala spateluiY).6e asemenea pacientei de la cazul clinic nr. % i s-a recomandat:

-sc#dere ponderal#-pentru acti+it#ţi casnice -(ospod#re!ti curente obiectele asupra c#rora se acţioneaz# s# fieaduse la ,n#lţimea membrelor superioare bolna+a p#str7nd poziţia ortostatic# sau !ez7nd#..- e+itarea purt#rii tocurilor ,nalte.

CONCL'KIILE 9ENERALE

3'N5A 6 65SC 14-1 reprezint# o problem# de lar( interes prin frec+enţa !i

implicatiile sale medicale. ;amenul clinic medical efectuat la timp at7t de medicul de

%



familie c7t !i de cel de specialitate pune un dia(nostic corect !i stabileste dac# este ne+oiedoar de recuperare sau bolna+ul trebuie s# a=un(# la operaţie !i apoi la recuperare.

ns# ,n ambele cazuri factorul esenţial care poate asi(ura at7t o reu!it# terapeutic# petermen mediu !i lun( c7t !i reducerea real# a riscurilor de recidi+# sunt date de adaptareari(uroas# a unui pro(ram de recuperare pro(ram ce trebuie stabilit ,n funcţie de elementele

(eneratoare de suferint# ale bolna+ului. Balneofizioterapia ocup# un loc important ,n cadrul terapiei comple;e a erniei dedisc lombare deoarece se adreseaz# or(anismului uman cu acei factori care ,n procesuldez+olt#rii e+oluti+e au a+ut o influenţ# fa+orabil# asupra acestuia condiţionat# deintensitatea lor !i de caracterul mecanismelor de adaptare.

n acest proiect de dilplom# am e;pus 3'N5A 6 65SC 14-1 ca afecţiune pun7ndaccentul pe tratamentul fizical- 2inetic.

ratamentul 3'N55 6 65SC 14-1 este comple; utilizand mi=loace combinatemedicale-ortopedice-fizicale-2inetice si balneare el adres7ndu-se di+erselor stadii de e+oluţieale bolii.

n aplicarea tratamentului fizical-2inetic al acestei afectiuni trebuie parcurse mai multe

etape:-prima etapa a tratamentului o reprezint# c7!ti(area ,ncrederii pacientului ,n forţele

sale !i ,n rezultatele ce se +or obţine !i abia apoi se trece la pro(ramul de recuperare propriu-zis.

- procedurile de electroterapie DC66 C58 rabert FSS FS) se aplic# datorit#efectelor lor: anal(etice +asculotrope miorela;ante decontracturante etc

- 2inetoterapia Dprin di+ersele tipuri de e;erciţii !i tenici ) instituit# precoce !isistematic conform unui pro(ram de recuperare medical# este de bun au(ur. - corectarea factorilor care inter+in ,n mod secundar ,n pato(enia 36 de ordin staticDcorectarea posturii ine(alit#ţii membrelor inferioare etc.) !i continuarea la domiciu arecomand#rilor cuprinse ,n <!coala spatelui0 reprezint# o etap# obli(atorie de profila;iesecundar# !i tertiar# care se ,ncepe ,nc# din perioada de tratament pe care am e;pus-o. - utilizarea factorilor terapeutici naturali din staţiune Db#ile minerale) adau(# un plusde eficacitate tratamentului. Am obser+at de asemenea c# ,n urma tratamentelor de recuperare medical# aplicatema=oritatea bolna+ilor de 3'N5 6 65SC 1*MBA'Z 14-1 s-au putut re7ntoarce laacti+it#ţile cotidiene.

Bi30io/rafi#

Nica Adriana Sara Compendiu de medicin# fizic# !i recuperare ditura uni+ersitar# /Carol6a+illa0 Bucure!ti "HEE

Marcu >asile 6an Mirela !i colab. 9inetoterapie ditura Fni+ersit#ţii din *radea %&&$

'#dulescu Andrei lectroterapie: ditura Medical# Bucure!ti"HH?.

S. udor 9inetolo(ie profilactic# !i de recuperare ditura Medical# Bucure!ti"HE.

S. udor 'ecuperarea medical# a secelelor posttraumatice de membre ditura Medical#

?



Bucure!ti "HE".

Stroiescu 5on 'ecuperarea funcţional# ,n practica reumatolo(ic# ditura Medical# Bucure!ti"HH.

Curs 9inetoterapie-'eumatolo(ie OC*A1A SAN5A'Z *S15CA1Z <CA'*16A>51A0 ite!ti %&&E-%&&H

N. ele2i 1. Munteanu Cura balneo-climateric# ,n 'om7nia d. Sport-urism "HE4

@.*. ace M. Beuran @id de medicin# fizic# !i recuperare medical# d. Scripta %&&"

*nose @elu 'ecuperare Medicin# fizic# !i Balneoclimatolo(ie +ol." d. Medical# %&&E

Cristea C#lin Otefan Ciobanu 6oriana 5oana S#b#du! 5rina lectroterapie d. Fni+ersit#ţiidin *radea %&&%

Niculescu . Cezar >oiculescu Bo(dan !i colaboratorii Anatomia !i fiziolo(ia omului

Compendiu d. Corint Bucure!ti %&&

proiect cristi

Documents