exercitii conflict

7/23/2019 exercitii conflict

http://slidepdf.com/reader/full/exercitii-conflict 1/69

Parteneriate durabile – punţi întreautorităţi şi comunitate

MANAGEMENTUL CONL!CTELO" şi al#!E"EN$ELO"

% OLUMUL AL &'LEA ( TRUSA CU INSTRUMENTE



CUP"!N)

C*te+a ,*nduri de-pre .tru-a cu in-trumente/ 0

!n-trumentul nr1 2( 3ncăl4irea 5 !ce 6rea7ere 8

!n-trumentul nr1 &( Po-ibilităţi de pre4entare 9

!n-trumentul nr1 0( E:erciţiu de percepţie 2;

!n-trumentul nr1 <( Cau4ele con=ictului şi -trate,ii de inter+enţie20

!n-trumentul nr1 8( Potpuriu de e:erciţii de de-c>idere şiener,i4ere2?

!n-trumentul nr1 ?( Obţinerea de in@ormaţii de-pre con=ict 2

)tudiu de ca4( Cartierul -e duce de r*păB &&

!n-trumentul nr1 9( )c>imbul de ima,ini &<

!n-trumentul nr1 ( Ne,ocierea rolurilor &

!n-trumentul nr1 ( )trate,ii de mana,ement al con=ictului

00!n-trumentul nr1 2;( Doc de rol pe ne,ociere 0<

)tudiu de ca4( !nternatul de cartier 0?

!n-trumentul nr1 22( E+aluarea modelelor de mediere şi creareaunui model propriu <;

!n-trumentul nr1 2&( Mana,ementul con=ictelor şi putere<0

!n-trumentul nr1 20( O -imulare a unei di-pute <9

)tudiu de ca4( #i-puta le,ată de autori4aţia de con-trucţie<

!n-trumentul nr1 2<( !ma,ini ale dialo,ului8<

2



!n-trumentul nr1 28( 3n+ăţarea înaltei arte a dialo,ului89

!n-trumentul nr1 2?( Planicare pentru aplicarea în+ăţăturilor ?0

3



CFTE%A GFN#U"! #E)P"E T"U)A CU!N)T"UMENTE

Partea a !!'a a acestui manual este o “trusă cu instrumente” pentruformatorii şi facilitatorii care doresc să pregătească ateliere delucru sau alte tipuri de instruire a!ate pe conceptele şi ideile dinprimul "olum# Aceste instrumentele sunt a!ate pe principiile$n"ă%ării e&perien%iale' (ind concepute pentru a a)uta participan%iisă*şi pună $n "aloare propria e&perien%ă şi cunoştin%ele asuprasuiectului' de!"olt+ndu*şi totodată cunoştin%ele şi aptitudinilepentru o aordare mai e(cientă a con,ictelor şi diferendelor#Instrumentele nu sunt pre!entate $n ordinea importan%ei lor' şi nicinu sunt destinate a ( luate ca atare şi introduse pur şi simplu $ndesignul unui program de instruire# Ca şi $n ca!ul altor instrumente

de instruire pre!entate $n această serie de manuale' sunte%i lieri săle modi(ca%i sau adapta%i' pentru a "eni $n $nt+mpinarea oiecti"elorspeci(ce programului de instruire şi a ne"oilor persoanelor cu care "e%i lucra#

Am inclus aici o "arietate de instrumente care corespundcon%inutului "olumului $nt+i' c+t şi e&erci%ii ce urmăresc diferiteaspecte legate de coe!iunea ec-ipei şi men%inere a tonusul grupului#C+nd se face referire la aceste instrumente de men%inere se folosescde oicei termenii de exerciţiu de introducere, exerciţii de„spargere a gheţii” sau de „încălzire” şi exerciţii de energizare. .$n

engle!ă openers, ice-breakers şi energizers/# Uneori' aceste e&erci%iide grup pot părea lipsite de serio!itate' şi c-iar sunt dacă suntfolosite prea des' sau dacă sunt duse la e&trem# 0in moment ceaceste instrumente de men%inere sau “de atmosferă” sunt uneoriconfundate unele cu altele' merită să ne oprim c+te"a momenteasupra lor#

E&istă multe asemănări dar şi deoseiri $ntre un ice-breaker şiun exerciţiu de introducere# Ice*rea1erul este o acti"itate de multeori fără un suiect anume' $n timp ce e&erci%iul de introducere' aşacum este el de(nit $n mod oişnuit' este legat de con%inutul

atelierului sau tematica instruirii# Ice*rea1erul este folosit $n modtipic atunci c+nd memrii grupului nu se cunosc $ntre ei# El este une&erci%iu destinat să a)ute memrii să se cunoască unii pe al%ii şi săse simtă ine $n grup' ca parteneri $ntr*un proces de $n"ă%are#

E&erci%iile de introducere' pe de altă parte' sunt instrumentece a)ută participan%ii să pătrundă mai uşor $n suiect# Ele tind să (eetapa de pregătire pentru o $n"ă%are interacti"ă' a)ută grupul şi

4



facilitatorul să e"ite $nceputurile ruşte' şi $n mod general' a)utăparticipan%ii să se acomode!e cu con%inutul pe care $l "or aorda#Ele sunt “preludiile” care introduc suiectul#

Al treilea tip de e&erci%iu pentru construirea climatului şi

men%inerea grupului este exerciţiul de energizare# 0e oicei' el esteun e"eniment distracti" destinat a ridica ni"elul de adrenalină colecti"ă a grupului după o cădere de energie# Am descoperit de*alungul programelor de instruire că cele mai multe grupuri auparticipan%i ce sunt capaili să conducă astfel de e&erci%ii de$n"ă%are# Nu e!ita%i să folosi%i aceşti oameni# 2e de altă parte' nurenun%a%i la responsailitatea asupra programului# Unele persoane "in la programe de instruire numai pentru a putea ( "oluntari $n aorgani!a ice*rea1ere' energi!ere şi e&erci%ii de desc-idere# Ei pot (o resursă utilă' dar c+teodată' c+nd participan%ii $şi asumăresponsailitatea $ndeplinirii sarcinilor de men%inere' este greu să

$%i dai seama cine şi de ce anume răspunde#

Aşa cum am spus mai de"reme' aceste instrumente nu suntdestinate a ( folosite $n ordinea $n care sunt pre!entate# Ele suntinstrumente ce "or ( folosite dacă' şi atunci c+nd ele corespundne"oilor "oastre# 3ă $ncura)ăm ca să le modi(ca%i $n func%ie dene"oile de $n"ă%are ale participan%ilor' pentru a corespunde c+t maiine situa%iei şi a ( c+t mai uşor de utili!at#

5



!N)T"UMENTUL N"1 2( 3NCLH!"EA 5 !CE6"EAIE"

Jarta teritoriului de mana,ement al con=ictelor

GJ!# #E CLTO"!E( Ace-t e:erciţiu di-pune de un potenţial mai mare dec*t ceeace e-te -u,erat în cadrul următorului proce-1 #e e:empluK +ăputeţi întoarce la ace-te e:primări ale con=ictelor ce -unt,enerate de către participanţi şi le puteţi le,a de cate,oriilecon=ictelor identicate de Moore +e4i in-trumentul nr1 <1Puteţi de a-emenea -ă cereţi participanţilor -ă le cla-ice în@uncţie de ni+elurile con=ictelor de e:1 interper-onalKor,ani4aţional1 )auK la -@*rşitul atelieruluiK returnaţiparticipanţilor cartonaşele pe care şi'au notat iniţial ideile şicereţi'le -ă adau,e ce+aK -au -ă -c>imbe conţinutul lor1Pă-traţi acele cartonaşeK pentru că -untem -i,uri că at*t +oic*t şi participanţii +oştri +eţi de-coperi multe alte idei şi noi

+alenţe în ideile e:primate1

Obiecti+( Acest e&erci%iu este conceput pentru a da participan%iloroca!ia de a se cunoaşte $ntre ei' şi de a $ncepe să e&plore!econceptele şi ideile asociate cu managementul con,ictelor#

Timpul nece-ar( Apro&imati" 45 de minute# 0acă durea!ă maimult' asta proail $nseamnă că participan%ii au reali!at o ună

delimitare a teritoriului de management al con,ictelor care treuiasă (e pre!entat $n cadrul atelierului# A)usta%i $n consecin%ă timpul şinerădarea "oastră#

Proce-(

6# E&plica%i e&erci%iul ca o modalitate $n care participan%ii faccunoştin%ă unii cu al%ii şi $şi e&primă şi $mpărtăşesc sentimentele şie&perien%ele lor legate de con,icte# 0istriui%i participan%ilor 7*4cartonaşe de format mare' şi cere%i*le să $şi scrie numele pe unuldintre ele8 este mai ine dacă acel cartonaş are o culoare diferită#

Cere%i*le ca pe (ecare din celelalte cartonaşe' să scrie un cu"+nt' opropo!i%ie sau fra!ă' să desene!e o imagine sau un simol cee&primă sentimentele lor despre con,ict# 2entru a "ă asigura căsarcina este clară' "ă sugerăm să scrie%i pe un ,ip*c-art' cu literemari' următoarea $ntreare9

C*nd +ă ,*ndiţi la cu+*ntul .con=ict/ ce ,*nduriK-entimente -au ima,ini +ă +in imediat în minte

6



:# 0upă ce participan%ii au terminat' cere%i*le ca' unul c+te unul' să "ină să se pre!inte şi să e&plice repre!entările de pe cartonaşele lor0upă (ecare pre!entare permite%i doar $ntreări de clari(care# Cere%i*le să lipească cartoanele pe perete' a"+nd iletul cu numeledeasupra#

;# Incura)a%i grupul să comente!e impresia generală şi ideile şiimaginile pre!entate#

7# <mpăr%i%i grupul $n trei sau patru grupuri mai mici' (ecare grupa"+nd ma&imum şase memri' şi cere%i*le să cree!e pe o foaie de,ip*c-art o -artă conceptuală a ideilor pre!entate# 0acă "e%i ($ntreat ce inseamnă acest lucru' pute%i să le e&plica%i că o -artăconceptuală este pur şi simplu o modalitate de a grupa şi organi!aidei' informa%ii' şi date astfel $nc+t să cree!e un cadru logic carere,ectă g+ndirea asupra unei proleme' cum ar (' de e&emplu' cea

pri"ind managementul con,ictelor#

=# Reuni%i grupurile şi cere%i*le să lipească pe pere%i -ăr%ile lorconceptuale#

4# Incura)a%i o discu%ie despre e&erci%iu şi despre scopul lui' ca omodalitate de a informare despre natura şi consecin%ele con,ictului2entru a stimula discu%ia' a"e%i $n "edere posiilitatea folosiriiunora dintre $ntreările ce urmea!ă9

3*au surprins imaginile sau a(rma%iile pre!entate> Care dintre

ele "*a surprins cel mai mult> Identi(ca%i c+te"a din asemănările şi diferen%ele din modul de a

percep%ie şi de a descrie con,ictul de către participan%i> Cum pute%i' ca formatori sau ca mediatori' să folosi%i acest tip de

e&erci%iu pentru a a)uta pe cei implica%i $n con,icte să a"anse!espre o re!ol"are paşnică>

Nu e4itaţi -ă modicaţi ace-t e:erciţiu pentru a core-pundene+oilor ,rupului cu care lucraţi1 El e-te conceput aşa înc*tpoate uşor de modicat -au remodelat pe locK în @uncţie denoi ,*nduri şi idei ce apar pe parcur-1

7



!N)T"UMENTUL N"1 &(P"EGT!"EA UNE! P"EHENT"!

A"+nd $n "edere că $n general' ma)oritatea pre!entărilor nu corespundprincipiilor $n"ă%ării e&perien%iale' "ă sugerăm ca' pentru a introduce noiinforma%ii şi concepte necesare procesului de instruire' să $nlocui%imodalitatea clasică de reali!are a pre!entărilor cu dialoguri sau discu%iifacilitate# Următoarea structură este destinată să "ă a)ute $n procesul depregătire a unei pre!entări interacti"e a noilor concepte' idei' date'informa%ii sau materiale#

Tema di-cuţiei @acilitate(

Principalele idei pe care le pre4entaţi(.Trei sau patru sunt proail su(ciente dacă "rei ca participan%ii să lere%ină#/

E:emple din +iaţa de 4i cu 4i pe care +reţi -ă le @olo-iţipentru a -ublinia ideile(

8

“Gndurile !ără conţinut sunt goale. "ntuiţia !ără concepte este oarbă.”

-" ##$%&'( ) $%*



3ntrebări pentru participanţi( Aceste $ntreări treuie concepute pentru a pro"oca comentarii legate deideile pre!entate pe a!a e&perien%ei participan%ilor#

"e4umatul ideilor de ba4ăK -au spune-le încă odată ce aispus dejaB(

)uportul +i4ual nece-ar pentru a -priinipre4entarea(

Alt G>id de călătorie( Acea-tă e:pediţie începe -ă de+inăintere-antă1 3nainte de a mer,e mai departeK +ă -u,erăm-ă +ă uitaţi pe-te te>nicile pe care le'am -tr*n- -ubnumele de !n-trumentul nr1 81 Ace-te icebrea7ereK e:erciţiide de-c>idere şi ener,i4ate -unt doar c*te+a din multelepe care puteţi -ă le @olo-iţi în timpul atelierului1 %ăîncuraăm -ă +ă ,*ndiţi cum +eţi putea -electa o -erie dein-trumente dintre cele pre4entateK pentru a reali4ade-i,nul unui pro,ram pentru unul dintre ,rupurile

+oa-tre de clienţi1 !n-trumentele pe care +eţi decide -ă le@olo-iţi depind de prolul ,rupului de participanţiK dene+oile de în+ăţare ale ace-tuia şi de abilitatea +oa-tră dea ră-punde ace-tor ne+oiK aşa cum le'aţi înţele-1 Nu e4itaţi-ă ale,eţi din ace-t manual ceea ce credeţi +oi că +a@uncţionaK nu e4itaţi -ă modicaţi in-trumentele pentru acore-punde mai bine ne+oilor de în+ăţare ale clienţilor

9



+oştriK nu e4itaţi -ă umpleţi ,olurile cu in-trumente dinalte -ur-eK şiK cel mai importantK indră4niţi -ă in+entaţiin-trumente proprii1

10



!N)T"UMENTUL 0( EE"C!$!U #E PE"CEP$!E

<n capitolul doi' +nţelegerea naturii conictului' este pus $n discu%ie rolulpercep%iei $n ampli(carea de!acordurilor şi a con,ictelor# 2ercep%iile sunt de

multe ori doar manifestările super(ciale ale unor pre)udecă%i ad+nc$nrădăcinate# Acest e&erci%iu urmăreşte să a)ute participan%ii săconstienti!e!e că modul $n care ei percep anumite lucruri poate diferi demodul de percep%ie al altora# 0e asemenea el ilustrea!ă faptul că suntsitua%ii $n care nu e&istă răspunsuri corecte sau greşite' ci doar răspunsuridiferite $n func%ie de modul $n care sunt pri"ite lucrurile#

E&erci%iu cu pătrate poate ( de asemenea folosit ca o încălzire pentrudiscu%ii mai aprofundate asupra percep%iilor predominante $n organi!a%iilesau comunită%ile participan%ilor' percep%ii ce pot duce la ne$n%elegeri gra"esau c-iar la con,icte dacă nu sunt aduse la suprafa%ă şi nu sunt discutate#

?i%i creati"i $n modul de folosire a acestui e&erci%iu simplu pentru a aduce $ndiscu%ie aspecte mai profunde#

Obiecti+( Acceptarea faptului că putem pri"i o prolemă sau o $mpre)uraredin mai multe puncte de "edere

Timpul nece-ar( :5*;5 de minute' sau mai mult dacă intra%i $n etapa a II*a#

Materiale( Nu este ca!ul

Proce-ul( Etapa !

. 0esena%i (gura de mai )os pe ,ip*c-art' su(cient de mare pentru a ( "ă!ută clar de to%i participan%ii# 0a%i (ecărui participant un ile%elde -+rtie# ?ără nici o e&plica%ie sau alte remarci de $nceput' cere%iparticipan%ilor să scrie pe ucata de -+rtie răspunsul la următoarea$ntreare9 te pătrate /edeţi0

11



1. 0a%i participan%ilor ;5 de secunde pentru a scrie răspunsurile

Nota pentru facilitator # Imaginile de la sf+rşitul acestei descrieriilustrea!ă modurile $n care se pot determina numărul de pătrate pecare participan%ii le "or "edea şi $n func%ie de care "or nota răspunsullor# 0e oicei ele "aria!ă $ntre 64 şi ;5#

2. Solicita%i răspunsurile şi scrie%i*le pe acelaşi ,ip*c-art#

3. C+nd toate răspunsurile au fost $nregistrate' cere%i participan%ilorsă spună care este răspunsul corect# Răspunsul la această $ntreare "a depinde de cele mai multe ori de cel mai mare număr de pătratescris pe ,ip*c-art# Unii pot spune că toate răspunsurile suntcorecte' din moment ce $ntrearea a fost c+te pătrate "e!i şi nu c+tepătrate sunt# Acesta este răspunsul pe care spera%i să $l o%ine%ideoarece (ecare consideră corect ceea ce a "ă!ut la acel moment#2ercep%iile noastre sunt realitatea a ceea ce "edem şi a ceea cedeseori de!"ăluim sau comunicăm celorlal%i#

4. Cere%i participan%ilor să spună cu5 s-au si5ţit c+nd unul dintre ei a

a(rmat că a "ă!ut mai multe pătrate dec+t au "ă!ut ei .de e&# amfost sceptic' curios' nu m*am sim%it ine' etc#/# <ntrea%i*i ce au !ăcut c+nd şi*au dat seama că altcine"a a "ă!ut mai multe pătratedec+t ei .de e&# s*au uitat din nou să "adă ce au ignorat prima oară'au $ncercat să găsească greşeala din e&erci%iu' sau să "adă dacăformatorul a $ncercat să $i pună $n di(cultate/#

4# <ncura)a%i o discu%ie asupra e&erci%iului $ntre+nd participan%ii celegătură este $ntre opiniile diferite asupra numărului de pătrate depe ,ip*c-art şi modul $n care oamenii percep lucrurile $n situa%ii decon,ict#

Etapa a !!'a( Anali4a de pro@un4ime

2e a!a discu%iilor asupra e&erci%iului cu pătrate' credem căparticipan%ii sunt pregăti%i să aorde!e o prolemă din comunitatea sau dinorgani!a%ia din care fac parte' $n care percep%iile diferite pot duce lade!acorduri mai mari sau c-iar la con,icte dacă nu "a ( adusă la suprafa%ă$n "iitorul apropiat# 0e e&emplu' poate ( "ora de un nou sistem de e"aluarea performan%elor salaria%ilor ce "a ( folosit $n ca!ul promo"ărilor sau a

12



creşterilor salariale' de o nouă ta&ă pe ser"iciile oferite de @N*uri' sau depercep%iile cetă%enilor asupra a,u&ului de familii pro"enite din mediul rural$n cadrul oraşului lor#

2ercep%iile asupra unor situa%ii ca acestea pot să e"oluee!e rapid către

un set de idei preconcepute' ce primesc diferite etic-etări#2e a!a unei situa%ii reale cu care se confruntă participan%ii la locul lor

de muncă sau $n comunitate' continua%i e&erci%iul de percep%ie de la Etapa Icu următoarele sarcini## Această etapă poate necesita un anumit inter"al detimp' $n func%ie de c-estiunile discutate# E"alua%i singuri timpul necesarpentru această acti"itate#

6# Solicita%i participan%ilor să sugere!e o situa%ie sau un set de situa%ii cese manifestă $n organi!a%iile sau comunită%ile din care fac parte# A)uta%i grupul să cadă de acord asupra unei sau două situa%ii speci(ce

pe care le consideră comune şi $n%elese de către to%i participan%ii#:# ?orma%i grupuri mici# Cere%i*le să identi(ce şi să scrie pe o foaie de,ip*c-art modurile $n care este percepută situa%ia9 percep%ii proprii'au!ite de la al%ii' identi(cate $n di"erse moduri .de e&# pre!entate $n!iarele locale' etc#/#

;# Cere%i (ecărui grup să ierar-i!e!e percep%iile $n func%ie deposiilitatea declanşării unor con,icte' sau solicita%i*le să atriuie(ecărei percep%ii o anumită temperatură .cu c+t temperatura este maimare' cu at+t mai mare este posiilitatea de comustie spontană/#

7# 0acă grupurile lucrea!ă pe aceeaşi situa%ie' reuni%i*le la (nal şi cere%i*le să $şi pre!inte (ecare raportul' pentru a putea face compara%ie#

=# Reuni%i grupurile mici pentru a determina ce se poate face pentru amodi(ca percep%iile e&istente' (e $n "ederea reducerii poten%ialului dede!acord' (e pentru micşorarea poten%ialului de con,ict#

4# Cere%i să pre!ente planurile de ac%iune şi discuta%i*le $n grup#

O e:plicare ,racă a numărului de pătrate ce poate perceput departicipanţii la ace-t e:erciţiu1 Numerele mai mici de 2? şi pe-te 0;nece-ită o reacţie creati+ă din partea @acilitatorului1

13

1 2 3 4

5 6 7 8

9 10 11 12

13 14 15 16

17 18

19 20

21 22

23

24

25

26

28

29

30



!N)T"UMENTUL N"1 <( CAUHELE CONL!CTULU! Q!)T"ATEG!! #E !NTE"%EN$!E

Obiecti+( 0e!"oltarea cunoştin%elor şi de ailită%ilor pentru identi(careacau!elor con,ictului şi a posiilelor inter"en%ii#

Timp nece-ar( apro&imati" B=*5 de minute#

Materiale( Dand*outul ane&at acestui e&erci%iu şi oişnuitele re!er"e decoli de ,ip*c-art' mar1ere' scotc-#

Proce-(6# Introduce%i e&erci%iul cu c+te"a comentarii despre necesitatea

identi(cării cau!elor con,ictelor şi diferen%elor dintre indi"i!i'organi!a%ii' comunită%i' na%iuni' etc# Un e&pert $n managementulcon,ictelor' are ne"oie de o -artă conceptuală clară a cau!elorcon,ictelor şi a diferen%elor# Acest e&erci%iu urmăreşte să a)uteparticipan%ii la atelier să clasi(ce con,ictele şi diferen%ele $n diferitecategorii cau!ale# 3e%i utili!a -arta conceptuală a cau!elorcon,ictului elaorată de C-ristop-er Moore .*he #ediation 6rocess, p#:B/# El identi(că cinci mari categorii de cau!e alecon,ictului9 informa%ionale' de interes' structurale' de "alori şi derela%ie# 2ute%i să da%i c+te"a e&emple' dar nu e&agera%i# Ideile unetreuie să "ină de la participan%i#

:# <mpăr%i%i participan%ii $n cinci grupuri mici' folosind o metodă c+tmai ingenioasă' şi pe care nu a%i mai folosit*o' ca de e&emplu9$mpăr%i%i la $nt+mplare ucă%ele de -+rtie pe care a%i scris primaliteră a (ecărei categorii cau!ale# Aceasta necesită $nsă reali!areaanterioară a acelor -+rtii $n număr egal' prin $mpăr%irea număruluitotal de participan%i la cinci#

;# Anun%a%i (ecare grup că dispun de ;5 de minute pentru a generadouă liste9

14

27



.a/Tipuri de con,icte asociate cu categoria cau!ală pe care le*a%i distriuit*o .de e&#9 un con,ict informa%ional ce poate (pro"ocat de lipsa de informa%ie/8 şi

./2osiilele inter"en%ii ce corespund cau!ei respecti"e#

7# Reuni%i grupurile şi cere%i*le să pre!inte listele cu cau!ele şiinter"en%iile posiile pentru (ecare#

=# Cere%i participan%ilor să dea e&emple de con,icte din propriae&perien%ă' şi să spună ce strategii de inter"en%ie au fost folositepentru a re!ol"a situa%ia# Scrie%i aceste e&emple pe coli de ,ip*c-artdiferite' $n func%ie de cele cinci categorii identi(cate de Moore#

4# 0istriui%i Sc-ema Con,ictelor a lui Moore ca o răsplată pentrumunca depusă de participan%i# @ pute%i fotocopia fără restric%ii' şi ogăsi%i pe pagina care urmea!ă#

15



)c>emă a cau4elor con=ictelor şi a po-ibilităţilor de inter+enţie(#upă C>ri-top>er MooreK The Mediation Process (Procesulmedierii) (p. 27)

Cau4ele con=ictului Po-ibilităţi de inter+enţie

Con=icte de in@ormaţie(• ipsa informa%iei• 0e!informare• @pinii diferite asupra

rele"an%ei datelor• Interpretări diferite ale

datelor• 2roceduri diferite pentru

e"aluarea datelor

!nter+enţii le,ate de in@ormaţie(• Acord asupra datelor importante• Acord asupra proceselor de str+ngere a datelor• 0e!"oltarea de criterii comune de e"aluarea a

datelor• Utili!area e&per%ilor independen%i pentru a

o%ine opinii impar%iale sau pentru a trece pestesitua%iile di(cile

Con=icte de intere-e(• Competi%ii percepute sau

reale legate de9• Interese de sustan%ă• Interese procedurale• Interese psi-ologice

!nter+enţii ba4ate pe intere-e(• ?ocali!area pe interese şi nu pe po!i%iile

păr%ilor• Căutarea de criterii oiecti"e• ăsirea unor solu%ii ce corespund ne"oilor

tuturor păr%ilor• ărgirea numărului op%iunilor şi resurselor• Reali!area de compromisuri pentru a satisface

interese de diferite intensită%iCon=icte -tructurale(• Modele comportamentale

sau de interac%iuni ce aucaracter distructi"

• 0istriu%ie inegală acontrolului asupraproprietă%ii sau resurselor

• 0e!ec-iliru de putere sauautoritate• ?actori de natură

geogra(că' (!ică sau demediu ce $mpiedicăcooperarea

• Constr+ngeri legate detimp

!nter+enţii ba4ate pe -tructură(• Clari(carea sau modi(carea * rede(nirea

rolurilor• Sc-imarea modelelor comportamentale

distructi"e• Realocarea proprietă%ii sau a controlului

resurselor• Stailirea unui mod de luare a deci!iilor

unanim acceptat• Modi(carea stilului de negociere9 de pe po!i%ii

pe a!e de interese• Sc-imări $n instrumentele de in,uen%ă

utili!ate de păr%i• Sc-imări $n rela%iile (!ice sau de mediu dintre

păr%i• Modi(carea presiunii din e&terior asupra

păr%ilor• Modi(carea constr+ngerilor legate de timp

Con=icte de +alori(•

Criterii diferite de e"aluarea ideilor sau acomportamentelor

• Scopuri e&clusi"e ce au "aloare intrinsecă

• Stiluri de "ia%ă' ideologii'religii diferite

!nter+enţii le,ate de +alori(•

E"itarea de(nirii prolemelor $n func%ie de "alori• Recunoaşterea dreptului păr%ilor de a ( de

acord şi $mpotri"ă• Identi(carea unor sfere de in,uentă unde e&istă

seturi de "alori dominante comune• Identi(carea unor scopuri generale $mpărtăşite

de toate păr%ileCon=icte de relaţie(• Ni"el ridicat de emoti"itate

!nter+enţii le,ate de relaţii(• Controlarea e&primării emo%iilor' prin stailire

16



• 2ercep%ii deformate saustereotipuri

• Comunicare slaă sau lipsăde comunicare

• Comportament constantnegati"

de proceduri' reguli de a!ă' $nt+lniri separate'etc#

• Spri)inirea e&primării emo%iilor prin legitimarealor şi urmărirea unui proces structurat

• Clari(carea percep%iilor şi crearea unorpercep%ii po!iti"e

• <munătă%irea calită%ii şi cantită%ii comunicării• Flocarea comportamentelor negati"e repetate

prin sc-imări $n structura procesului• <ncura)area atitudinilor po!iti"e orientate spre

re!ol"area prolemelor

!N)T"UMENTUL N"1 8( EE"C!$!! #E !NT"O#UCE"E Q!ENE"G!HE"E

2re!entăm $n continuare e&erci%ii de desc-idere' energi!ere şi ice*rea1ere pentru distrac%ia şi pentru considera%ia "oastră# Ele sunt

spicuite $n mare parte din e&perien%a instruirilor din Europa Centrală şide Est' $n timpul testării manualelor şi a programelor de formare deinstructorilor# Ele sunt create pentru a reduce efortul formatorilor'pun+ndu*le la dispo!i%ie modalită%i inofensi"e de a de/ia de la situa%iileneplăcute $n care se poate a,a grupul $ntr*un anumit moment# Ele nu suntpre!entate $ntr*o anumită ordine' nici din punctul de "edere alimportan%ei lor' nici din cel al moti"a%iei#

A( E:erciţiu de de-c>idere( @iecti"9 Acesta poate ( folosit pentru a ilustra aspecte ale

comportamentului de tip c+ştig*c+ştig' sau a altor stiluri de managemental con,ictului din tipologia celor cinci stiluri ale lui Gennet- T-omas'pre!entată $n "olumul $nt+i#

Materiale( Un pi& şi o foaie de -+rtie A*7 pentru (ecare ec-ipă de douăpersoane# 0e asemenea treuie pregătite ucă%ele de -+rtie pentru(ecare persoană# 2e )umătate dintre ele treuie scris cu"+ntul ele!ant şipe cealaltă )umătate cu"+ntul casă# Proce-( <mpăr%i%i participan%ii $n ec-ipe de două persoane# 0a%i (ecăreiec-ipe un pi& şi o foaie de -+rtie format A7# 0a%i unui memru al ec-ipeiucata de -+rtie cu cu"+ntul ele!ant şi celuilalt pe cea cu casă# E&plica%i*le că au la dispo!i%ie = minute pentru ca să reali!e!e pe foaia de-+rtie desenul cu tema primită $n concordan%ă cu următoareleinstruc%iuni9 Nu au "oie să comunice sau să arate spună celeilaltepersoane imaginea pe care treuie să o desene!e# Amele persoanetreuie să %ină $n m+nă pi&ul simultan pe tot timpul e&erci%iului# Nu au "oie să ridice "+rful pi&ului de pe -+rtie# Este util să scrie%i aceste

17



instruc%iuni pe o foaie de ,ip*c-art pentru ca to%i participan%ii să le poată "edea#

a sf+rşitul celor cinci minute' opri%i )ocul şi cere%i (ecărei ec-ipe săpre!inte desenele şi să e&plice modul $n care au interac%ionat# Cere%i*le să

discute despre teoria c+ştig*c+ştig' c+ştig*pierdere' despre strategiile decolaorare ale lui T-omas' sau despre alte teorii sau concepte ce "i se parpotri"ite situa%iei#

B. Ener,i4er( Materiale( 2entru acest e&erci%iu este ne"oie o minge de orice tip# 0acănu a"e%i cu "oi o minge sau c-iar mai multe' atunci ar ( ine să da%i ofugă p+nă la un maga!in şi să cumpăra%i c+te"a# Ele pot ( instrumentefoarte utile $n timpul programelor de instruire de acest tip#

Proce-( Cere%i participan%ilor să forme!e un cerc' şi arunca%i uneipersoane mingea cer+ndu*i să spună un concept sau o $n"ă%ăturăimportantă din !iua' săptăm+na' etc# respecti"ă# 2ersoana respecti"ăaruncă mingea unui alt participant' ş#a#m#d#' p+nă c+nd to%i au a"utposiilitatea de a spune ce"a# Acestui e&erci%iu simplu i se pot ataşa omul%ime de sarcini# ?olosi%i*"ă imagina%ia şi folosi%i e&perien%a grupuluipentru a ţine min,ea în aer .

C.E:erciţiu de de-c>idere1Obiecti+( Acesta poate ( un foarte un e&erciţiu pentru ce*a de*a doua !ia seminarului' sau un energi!er pentru momentul $n care energia grupului

se apropie de !ero#2roces9 ?orma%i un cerc de participan%i' şi cere%i*le să e"oce (ecare uncon,ict' folosind numai mi)loace non*"erale# 3ă pute%i aştepta lasurpri!e' de la persoanele e&tro"ertite din grup#

D. E:erciţiu de de-c>idere'Ener,i4ant cu min,i( Aceste&erci%iu ce poate ( asociat cu un proces de mediere sau negociere ceimplică mai multe păr%i# 3ă "e%i da seama de acest lucru pe măsură ceciti%i modul de desfăşurare a procesului#

Materiale( Multe mingi' aloane' şosete umplute cu ce"a' sau alte

asemenea#

Proce-( ?orma%i inecunoscutul cerc de participan%i# ?acilitatorul e&plicăfaptul că mingea .sau oiectul folosit/ treuie să (e aruncată urm+nd de(ecare dată aceeaşi traseu .ordine de persoane/# Mai e&act' o persoanăprimeşte mingea de (ecare dată de la aceeaşi persoană' şi o aruncăaceleiaşi persoane căreia i*a aruncat*o şi ultima oară#

18



2rimul tur al mingii continuă p+nă $n momentul $n care to%i participan%iiau intrat $n )oc# Atunci facilitatorul introduce pe r+nd' mai multe mingi $n )oc' $nt+i mai $ncet' apoi din ce $n ce mai repede# Fine*$n%eles că p+nă laurmă procesul se $ntrerupe' şi de oicei situa%iile sunt similare celor ce sepot $nt+lni $n medieri sau negocieri multipartite#

?iecare persoană se concentrea!ă pe partenerul de la care primeşte şi pecel la care aruncă mingea# To%i ceilal%i din cerc tind a ( ignora%i' dinmoti"e oiecti"e# Au loc sc-imuri de mesa)e $ncrucişate' de care pu%ini$şi dau seama# E(cien%a grupului $n acest proces este limitată# C+ndfacilitatorul introduce un oiect nou' un alon' sau o şosetă "ec-e'dinamica se sc-imă# Unii dintre participan%i pot a"ea proleme $nacceptarea sc-imării# <n (ne' "*a%i dat seama despre ce e "ora# Aceste&erci%iu poate ilustra multe comportamente pe care cine"a le poatee&perimenta $n cadrul negocierilor sau medierilor multipartite#

E. !ce'brea7er pentru de-c>idere( Acest e&erci%iu urmăreştefacilitarea cunoaşterii memrilor unui grup la $nceputul programuluide instruire#

Materiale( Spa%iu lier disponiil pentru ca participan%ii să se poatămişca $n "oie#

Proce-( ?acilitatorul cere participan%ilor să se aşe!e $n diferite păr%i alecamerei $n func%ie de criterii ca9 !ona geogra(că de unde sunt .pute%iimagina podeaua ca o -artă a regiunii sau a %ării/' locul de muncă .pute%idesemna păr%i ale $ncăperii ce corespund diferitelor tipuri de organi!a%ii/'

e&perien%a $n mediere' negociere' etc#' orice alt criteriu sau informa%ii cepoate ( rele"antă sau distracti"ă' sau c-iar amele $mpreună#

0upă c+te"a runde' cere%i grupurilor mici create corespun!ător ultimuluicriteriu să discute timp de c+te"a minute aşteptările lor fa%ă de program'şi să (e pregătite să le pre!inte celorlal%i#

Inc-eia%i e&erci%iul cu pre!entarea unui re!umat al re!ultatelor#

E( E:erciţiu de de-c>idere pe tema conceptului c*şti,'

c*şti,K -au poate de c*şti,'pierdereMateriale( Multe ucă%i de ciocolată' sau alte dulciuri#

Proce-( Cere%i participan%ilor să forme!e grupuri de c+te două persoane#E&plica%i*le că au o sarcină de ec-ipă pentru care' dacă au succes' "or (recompensa%i indi+idual1 ?iecare memru al ec-ipelor "a str+nge m+naceluilalt astfel $nc+t degetele mari să se a,e deasupra restului degetelor'pregătit să*l plase!e deasupra degetului mare al celuilalt# Se consideră

19



succes' daci "a ( c+ştigătorul recompensat' cel care reuşeşte să*şi plase!ede mai multe ori degetul mare deasupra# @ regulă foarte importantă9 nuau "oie să comunice "eral $n timpul concursului# Acorda%i*le doar $n )urde 6= secunde pentru a termina concursul#

@pri%i concusul degetelor şi $ntrea%i (ecare persoană de c+te ori a reuşitsă se găsească cu degetul său mare deasupra celui al colegului de ec-ipă'apoi recompensa%i acea persoană cu at+tea ucă%i de ciocolată# Uneleec-ipe "or recunoaşte imediat a"anta)ul de a colaora astfel $nc+t săc+ştige am+ndoi# Al%ii "or ( mai competiti"i şi "or primi mai pu%ine calorii#

20



!N)T"UMENTUL N"1 ?( !NO"MA$!! #E)P"E

CONL!CT

Obiecti+( 0e!"oltarea ailită%ilor de utili!are a metodelor pentruo%inerea a informa%iilor despre un con,ict' $nainte de inter"en%iapentru re!ol"area lui# #eşi @oarte lo,ică în teorieK -tr*n,erea-i-tematică de date re@eritoare la con=ict e-te de-eoride-con-iderată în practicăK părţile ce -e a=ă în con=ict,răbindu'-e -ă ,ă-ea-că o -oluţie pentru di-puta lor1Principalele -arcini ale ace-tui e:erciţiu urmăre-c dob*ndireade abilităţi pri+ind înţele,erea întrebărilor ce trebuie pu-e şipri+ind de4+oltarea de metode de -tr*n,ere a in@ormaţiilor şipunctelor de +edere rele+ante a-upra con=ictuluiK înainte de ain+e-ti timpK re-ur-e şi e@ort pentru -oluţionarea lui1

Timp nece-ar( 5*6:5 de minute

Materiale( Studiul de ca! ce poate ( găsit la sf+rşitul acestuie&erci%iu#

Proce-(

6# 2articipan%ii "or lucra $n grupuri mici de cinci p+nă la opt

participan%i pentru a reali!a un proces de str+ngere a datelor şiinforma%iilor' proces ce $i poate a)uta să $n%eleagă mai ine naturacon,ictului din cartier' $nainte de a ( Hscăpat din m+nă”#Re!ultatele strategiei lor de identi(care a faptelor "or constituipunctul de plecare a unei strategii de inter"en%ie pentru a a)utalocuitorii cartierului să $şi re!ol"e prolemele#

2rima sarcină a "oastră ca facilitator este de a g-ida o scurtădiscu%ie asupra identi(cării şi anali!ei faptelor# 2roail cea maisimplă modalitate pentru a face acest lucru este să "a folosi%i demanualul 6arteneriate durabile 7 punţi între autorităţi şico5unitate, 6lani8carea participati/ă. @ dată ce a%i găsit acestdocument “"aloros”' desc-ide%i*l la capitolul 4 unde "e%i găsi un setde $ntreări ce treuie puse pentru a $n%elege $n ce constă prolemaşi la capitolul B pentru o pre!entare detaliată a op%iunilor pe care lea"e%i pentru a reali!a identi(carea faptelor şi datelor necesare# 2escurt' ele se referă la cele şase modalită%i mari de o%inere a datelordespre o anume situa%ie' cum ar ( cea descrisă $n acest e&erci%iu# Aceste modalită%i sunt9 inter"iurile8 c-estionarele8 o comina%ie a

21



celor două8 anali!a documentelor8 oser"a%ia directă8 şi e&perien%a'cunoştin%ele şi intui%ia ec-ipei ce le foloseşte#

:# Imediat după această discu%ie facilitată asupra metodelor de

identi(care a prolemei şi a faptelor' $mpăr%i%i participan%ii $nec-ipe de =* memri' pentru a identi(ca modalită%ile pe care le "orfolosi pentru a $n%elege mai ine con,ictul $nainte de a reuni păr%ilecu scopul re!ol"ării diferendelor dintre ele# Sarcina lor presupunedouă componente9 să determine ce informa%ii suplimentare le suntnecesare pentru a putea contriui la solu%ionarea con,ictului' şi sădetermine instrumentele pe care le "or utili!a pentru a o%ine aceleinforma%ii#

Se aşteaptă de la ei să includă o "arietate c+t mai mare deinstrumente de e"aluare ca parte a planului general de e"aluare#

Această sarcină "a dura $ntre 7= şi 45 de minute# 2ute%i să leatrage%i aten%ia asupra sc-emei lui Moore cu pri"ire la cau!elecon,ictelor' ca un instrument ce $i poate a)uta $n anali!a faptelor pecare "or dori să le o%ină ca prim pas $n solu%ionarea con,ictuluipoten%ial din acest studiu de ca!#

C+te"a din $ntreările ale căror răspunsuri le "or căuta sunt9

6# Ce se a,ă la a!a con,ictului>:# Cine este implicat' şi $n ce mod>;# 0e c+t timp trenea!ă con,ictul>

7# Ce s*a făcut p+nă acum pentru solu%ionarea lui>=# Care ar ( consecin%ele nesolu%ionării con,ictului>

;# C+nd grupurile mici şi*au $ndeplinit sarcina' cere%i*le să sereunească pentru a discuta e&erci%iul# ?iecare grup "a ( solicitat săpre!inte strategia gloală pentru o%inerea datelor şi informa%iilor#Continua%i discu%ia pun+nd $ntreări ce $ncura)ea!ă sc-imul depuncte de "edere' precum9

0upă ce am ascultat pre!entările făcute de grupuri' ce aspectesimilare au ieşit imediat la i"eală>

Care sunt diferen%ele importante pe care le oser"a%i $ntremodalită%ile de aordare a strategiilor>

Ce a%i sc-ima după ce a%i au!it şi celelalte pre!entări> Ce crede%i despre utilitatea o%inerii sistematice de date $nainte

de inter"en%ia pentru solu%ionarea unui con,ict>

Studiul de ca! se a,ă pe următoarele două pagini#

22



G>id de călătorie( Ace-t -tudiu de ca4 e-te plin deîn+ăţăminte dincolo de -arcinile le,ate de obţinerea dein@ormaţii de-pre con=ictK de-pre care am di-cutat mai -u-1Puteţi cere participanţilor -ă -e ,*ndea-că ce -'ar puteaînt*mpla dacă nu -e ia nici o mă-ură1 ără nici o îndoială că

po-ibilitatea de a -e aun,e la un con=ict +a mai mare1 #ee:empluK şi mai multe maşini parcate pe-te totK con-ecinţă a.noii/ a@aceri le,ată de cimitirul de maşiniK mai multe camioanece -taţionea4ă pe -tră4i în Ree7'endK ridicarea de ,arduriKluarea de c*ini de pa4ăK +andali-meK mai mulţi nou'+eniţi S1 şiaşa mai departe1 E-te o oca4ie de a e:plora modul de e-caladarea con=ictelor1

%ă puteţi ,*ndi -ă @olo-iţi ace-t -tudiu de ca4 pentru aîmbo,ăţi în+ăţăturile ce pot tra-e din elK cer*ndparticipanţilor -ă lucre4e în ,rup pentru a de4+olta -trate,ii de

abordare a ace-tor probleme şi a anali4a po-ibilitatea apariţieiunor noi con=icte1 Puteţi adău,a noi detalii -tudiului de ca4partea a !!'a pentru a mări potenţialul de în+ăţare pri+ind-trate,iile de -oluţionare a problemelor1 #e e:empluK puteţiinclude in@ormaţii le,ate de rapoartele poliţieiK înt*lnirile ce aua+ut locK numărul copiilor preşcolariK mă-urile luate deadmini-traţia locală p*nă în acel momentK rata şomauluiKnumărul de locuitori nou'+eniţi @aţă de cei -tabiliţi mai demultKş1a1

Am menţionat mai de+reme manualul pe tema Planicăriiparticipati+e1 El conţine e:erciţii pe care le puteţi @olo-i pentrua implica participanţii într'o e:perienţă de re4ol+are aproblemelorK ba4ată pe modalităţi de abordare le,ate de-oluţionarea di@erendelor ce -unt a-ociate în mod direct cuprincipii şi practici de mana,ement1

23



)TU#!U #E CAH( C A"T!E"UL )E #UCE #E "FP B

!n căutarea înţele,erii şi -oluţionării unei -ituaţii con=ictuale

Sunte%i memru al unei institu%ii de cercetare socială locali!ată $ntr*oregiune ce a suferit sc-imări sociale şi economice rapide $n ultimii 65ani# Ec-ipa "oastră a primit sarcina de a a)uta un orăşel situat laapro&imati" 5 de 1ilometri distan%ă' ce se confruntă cu tensiuni $ncreştere $ntre locuitorii săi# <n fapt' au a"ut loc confruntări recente'deoseit de gra"e# 2rimarul a(rmă că ştie care sunt cau!elecon,ictului' dar are ne"oie de perspecti"a unui ter%' a!ată mai multpe fapte dec+t pe sentimente# @raşul de aproape 75555 de locuitori afost un centru de apro"i!ionare şi desfacere pentru !ona din )urul său'caracteri!ată prin predominan%a culturilor agricole# Multe dintrefermele din )ur au $ncetat a mai ( producti"e' şi declinul lor a afectat$ntreaga economie locală# Joma)ul a atins cote $nalte $n oraş şi $n !ona$ncon)urătoare#

0upă descrierea naturii recentelor con,icte făcută de primar' eles*au concentrat $ntr*una din !onele re!iden%iale ale oraşului# Cartierul$n care con,ictele sunt cele mai acere este o !onă re!iden%ialătradi%ională' $n care se a,ă şi case nelocuite' precum şi altele ce sunt$nc-iriate de către proprietarii pleca%i din oraş unor familii cu "eniturimodeste' care s*au mutat recent din !onele rurale $ncon)urătoare#

Cartierul se a,ă $ntre două p+r+uri ce se "arsă $ntr*un r+u maimare' ce straate mi)locul oraşului# Konele adiacente celor douăp+r+uri au fost folosite $n mod tradi%ional de locuitori ca grădini# 0ince $n ce mai pu%ini locuitori mai amena)ea!ă grădini' iar maluriler+urilor au $nceput să de"ină un loc de depo!itare a gunoaielor# Unuldintre noii c-iriaşi a tractat un auto"e-icul "ec-i $n spatele grădiniicasei $n care locuieşte# Se !"oneşte că doreşte să desc-idă un cimitirde maşini pe acel teren' deoarece se pare că nu e&istă nici o lege caresă $i inter!ică aceasta#

Cele mai "ec-i familii re!idente trăiesc $n acest cartier de

genera%ii' şi sunt m+ndre pentru faptul că au $ntre%inut proprietă%ilelor şi spa%iul lier din )ur $n condi%ii e&celente# 0ar mul%i dintre ei suntătr+ni şi le lipseşte puterea de a se $ngri)i de proprietatea lor aşa cumau făcut*o $n trecut# Cu toate acestea' ei sunt nemul%umi%i desc-imările din comunitate# ocuitorii mai "ec-i au solicitat de multeori poli%ia pentru a inter"eni $n legătură cu noii "ecini' din cau!a!gomotelor' a faptului că nu men%in $n stare ună proprietă%ile lor şispa%iile pulice şi faptului că proprietă%ile lor sunt "i!itate de copiii cese )oacă# Aşa cum preci!a unul dintre locuitori9

24



!N)T"UMENTUL N"1 9( )CJ!M6UL #E !MAG!N!

G>id de călătorie( Ace-t in-trument poate @oarte ecient dacăe-te @olo-it în anumite împreurări1 #e e:empluK autorul a @olo-itacea-tă modalitate de -c>imbare a ima,inii pentru a -oluţionadi@erende cu ,rupuri de @uncţionari publici locali din comunităţidi@erite ce a+eau di@erende maore şi care erau intere-aţi -ăîmbunătăţea-că relaţiile lorK unii cu ceilalţi1 Cel mai important lucrua @o-t dorinţa lor de a lucra împreună1 A ,ă-it'o de a-emenea @oarteecientă în or,ani4aţii unde -unt di@erenţe maore ce a@ectea4ăproducti+itatea şi moralul celor a@ectaţi de con=ict1#acă poate aşa de ecientăK atunci de ce ace-t ,>id de călătorieNu e-te tipul de e:erciţiu care -ă @uncţione4e în orice -ituaţieK ca dee:emplu în -tudiul de ca4 din cadrul in-trumentului nr1 ?1 3n @aptK a@o-t @olo-it în timpul te-tării manualuluiK şi a @o-t aproape unde4a-tru1Cu toate ace-teaK proce-ul de -c>imb de ima,ini -'a do+edit a întotdeauna ecient atunci c*nd părţile a=ate în con=ict dore-c -ă iamă-uri con-tructi+e pentru -oluţionarea neînţele,erilor1 %ărecomandăm -ă @olo-iţi ace-t e:erciţiu atunci c*nd clienţii +oştriK deorice parte ar K -unt decişi -ă -oluţione4e con=ictele -auneînţele,erile dintre ei1

!n-trumentul nr1 K ce urmea4ă imediat după ace-taK pre-upune oabordare -imilarăK aşa că o -ă +orbim puţin şi de-pre el în ace-t ,>idde călătorie1 Ne,ocierea rolurilor e-te un in-trument ce +a @olo-it

atunci c*nd e:i-tă di@erenţe de percepţie a-upra -arcinilor pe careindi+i4ii -au ,rupurile le au de îndeplinit într'o -ituaţie particulară1 Ace-te percepţii -e pot tran-@orma în acţiuni care pot complica şimai mult -ituaţia re-pecti+ă1 Ca şi în ca4ul -c>imbului de ima,iniKne,ocierea @uncţionea4ă mai bine într'o -ituaţie realăK deşiparticipanţii la in-truire pot -ă -imule4e -ituaţiaK pentru a -e@amiliari4a cu modul de @olo-ire a te>nicii1

A+*nd în +edere importanţa aplicării in-trumentelor 9 şi la -ituaţiireale de con=ict mai de,rabă dec*t la -e-iuni de in-truire orientatepe dob*ndirea de abilităţiK pre4entarea ace-tor te>nici +a urma un

@ormat di@erit de cele de p*nă acum1 Obiecti+( Să a)ute indi"i!ii şi grupurile să solu%ione!e ne$n%elegeriledintre ei şi să re!ol"e prolemele prin intermediul unui sc-im depercep%ii despre ei şi despre ceilal%i#

Timpul nece-ar( A"+nd $n "edere comple&itatea ne$n%elegerilor dintregrupurile $n con,ict' acti"itatea poate dura c-iar şi o !i $ntreagă#2lani(ca%i*"ă timpul $n func%ie de ceea ce şti%i despre con,ict' şi' dacă

26



este posiil' aduce%i*"ă aminte că "e%i lucra cu persoane care auinteresul şi -otăr+rea de a sc-ima $n ine rela%ia lor cu ceilal%i#

"e-ur-e( Acest e&erci%iu depinde de păr%ile la con,ict' de modul $ncare ele pot genera liste de percep%ii şi informa%ii despre rela%iilor lor#

A"+nd $n "edere acest lucru' a"e%i ne"oie de coli de ,ip*c-art' mar1ereşi scotc- pentru ca re!ultatele muncii grupurilor să poată ( "ă!ute cuuşurin%ă de to%i ceilal%i participan%i# Este ine să dispune%i de douăcamere separate' astfel $nc+t păr%ile $n con,ict să poată lucraindependent şi lier pentru a $şi reali!a listele# Considerăm că esteimportant ca la e&erci%iu să participe doi consultan%i*facilitatori pentruca amele grupuri să poată ( asistate atunci c+nd lucrea!ă separat#

Proce-(

6# Nece-itatea pre,ătirii înt*lnirii şi a muncii de teren

preliminare( 2rocesul de sc-im de imagini este $n sine unulsimplu# El implică generarea şi sc-imul de percep%ii şiinforma%ii $ntre păr%ile $n con,ict# Este $n acelaşi timp un procescomple& deoarece implică indi"i!i' grupuri sau organi!a%ii carese confruntă cu con,icte de di"erse naturi# Sc-imul de imaginipropriu*!is este precedat $n mod tipic de o serie de $nt+lniri $ntreconsultantul*facilitator şi cele două păr%i $n con,ict' păr%i ce auarătat dorin%a de a se $nt+lni pentru a re!ol"a $mpreunădiferendele dintre ele# .A se "edea manualul 6lani8care 6articipati/ă pentru instruc%iuni detaliate asupra acestor $nt+lnirde Hpunere de acord”#/ @ dată ce amele păr%i au fost de acord

să se $nt+lnească' este necesar să găsi%i un cadru confortail şineutru $n care să aiă loc schi5bul de i5agini şi sesiunile a&atepe re!ol"area prolemelor#

:# )e-iunile de lucru9 0upă pre!entările de rigoare' şi după unice*rea1er adec"at' descrie%i $n detaliu procesul tuturor celorcare "or ( implica%i $n sc-imul de imagini# 0upă $ntreările declari(care despre proces' cere%i celor două grupuri ce se a,ă $ndispută să se $nt+lnească separat şi să genere!e trei liste depercep%ii asupra rela%iilor dintre cele două grupuri# Aceastăparte a procesului poate consuma foarte mult timp# Cere%i*le să

re"ină cu listele după o oră' dar (%i pregăti%i să mai da%i timpdacă este necesar#

;# Sarcinile celor două grupuri separate este să găseascărăspunsuri la următoarele trei $ntreări#

• Cum ne "edem pe noi $n func%ie de aspectele care nediferen%ia!ă de celălalt grup sau organi!a%ie>

27



• Cum "edem grupul cu care ne a,ăm $n con,ict>• Cum credem că ne "ăd ei pe noi>

7# Reuni%i cele două grupuri şi cere%i*le să pre!inte lista

răspunsurilor pe care le*au dat la prima $ntreare' cum se "ăd ei

$nşişi# 2ermite%i doar $ntreări de clari(care' nu şi argumentesau respingerea a ceea ce a fost pre!entat# Continua%i cupre!entarea de către (ecare grup a celei de*a doua liste' urmatăde $ntreări de clari(care# <n (nal' cere%i (ecărui grup săpre!inte ultima listă cu percep%ii#

=# Următorul pas al acestui proces urmăreşte ca grupurile să $şicompare listele pentru a găsi ariile $n care pot ( de acord# Această discu%ie "a ( urmată de o căutare atentă a percep%iilorcare pot ( oiect de contro"ersă' pentru orice moti"# Ele se pota!a pe ne$n%elegeri' lipsă de informa%ie' stereotipuri'

pre)udecă%i' etc# Este necesar ca aceste percep%ii să (e inestudiate pentru a determina cau!ele care fac ca ele să (e sursede di"ergen%e sau de con,ict#

4# 0upă pre!entarea listelor şi după discu%ii' cere%i grupurilor să se$nt+lnească separat din nou# 0e această dată cere%i (ecărui grupsă genere!e două noi liste9

<a=6e baza în/ăţă5intelor trase din acest exerciţiu, sunte5pregătiţi să !ace5 ur5ătoarele lucruri pentru acontribui la rezol/area di!erenţelor>

<b=?i, dori5 ca /oi să !aceţi ur5ătoarele lucruri pentru arezol/a di!erenţele noastre> @

Acorda%i grupurilor cel pu%in o oră pentru această sarcină' darmonitori!a%i cu aten%ie progresul discu%iilor pentru a "ă asigura cădispun de su(cient timp pentru a duce sarcina la $ndeplinire# Aduce%i*"ă aminte că ele "or treui să a)ungă la un consens asupra(ecărui aspect de pe listele lor de Hcereri” şi Hoferte”#

B# 0upă reunirea participan%ilor' cere%i să (e pre!entate listelecelor două grupuri' şi acorda%i su(cient timp pentru clari(carea

tuturor aspectelor# 0upă pre!entări' cere%i grupurilor să sere$nt+lnească separat# 0e data aceasta' cere%i*le să ia cu ei listade cereri a celuilalt grup' şi să decidă ce răspuns "or da (ecăreicereri# Iată trei modele de răspunsuri posiile9

.a/ 6ute5 să !ace5 aceasta cu uşurinţăA nu a5 ştiut niciodată căaceasta este un lucru pe care îl doriţi8

./Bre5 să !ace5 aceasta, dar nu5ai dacă /oi /eţi @ <c=%u pute5 !ace aceasta deoarece @

28



0a%i grupurilor o oră pentru a duce la un sf+rşit sarcina#

# C+nd reuni%i participan%ii' cere%i unui repre!entant al (ecăruigrup să e&plice ce a decis grupul# <n timpul pre!entărilor'

$ncura)a%i participan%ii să asculte acti" şi să pună doar $ntreăride clari(care#

# 0upă pre!entări şi după clari(carea e"entualelor aspecteconfu!e' a"e%i la dispo!i%ie mai multe op%iuni pentru a asigura că-otăr+rile luate "or ( respectate# E&perien%a noastră $n folosireaacestui proces pentru negocierea modalită%ilor de a re!ol"ane$n%elegerile şi e"entualele con,icte este po!iti"ă# <n cele maimulte din ca!uri' participan%ii $n sc-imul de imagini suntc+ştiga%i de proces şi reuşesc să identi(ce modalită%i de a lucra$n mod direct' $n grupuri mi&te' pentru a re!ol"a ne$n%elegerile

ce $i despart#

65# 0upă ce ei $şi re!ol"ă ne$n%elegerile' spri)ini%i*i $nreali!area unor planuri de ac%iune şi strategii de e"aluare şimonitorare# 0in nou' "ă recomandăm #anualul de 6lani8care 6articipati/ă' unde "e%i găsi su(cient material ce "ă "a ( dea)utor $n asigurarea asisten%ei pentru grupurile "oastre' $nde!"oltarea planurilor lor de ac%iune şi a strategiilor demonitori!are#

66# Aceste efort de a solu%iona con,ictele merită recompensat#

0eci' plani(ca%i o cină sau un alt e"eniment social pentru acelera succesul o%inut#

29



!N)T"UMENTUL N"1 ( NEGOC!E"EA "OLU"!LO"

G>id de călătorie( %ă reamintim că ace-t in-trument a @o-tcreat pentru a @olo-it pentru claricarea rolurilor şi relaţiilordintre indi+i4iK ,rupuri -au or,ani4aţii ce au probleme în a lucraîmpreună1 Ace-t in-trument poate @olo-it şi în cadrul unuiatelier ce urmăreşte de4+oltarea de abilităţi în domeniulmana,ementului con=ictelorK dar în ace-t ca4 e-te nece-arămodicarea in-trucţiunilor de admini-trare a luiK pentru a îl@ace compatibil cu obiecti+ele de în+ăţare pe care le -tabiliţi1

Obiecti+( Clari(carea şi sc-imul de aşteptări $n ceea ce pri"eşterolurile şi rela%iile dintre indi"i!i' ec-ipe' grupuri de lucru sauorgani!a%ii ce au di(cultă%i $n a lucra $mpreună#

Timpul nece-ar( 0epinde de c+t de comple&e sunt amiguită%ilerolurilor' dar nu acorda%i mai pu%in de 65 de minute pentru a a)ungela o $n%elegere amiailă#

"e-ur-e( A"e%i ne"oie de un spa%iu su(cient de mare pentru a $igă!dui pe cei cu care lucra%i' care să (e liniştit şi pri"at# Este util sădispune%i de modele după care participan%ii să se poată g-ida $nreali!area $n scris a acordului lor $n ceea ce pri"eşte modul $n care eiurmăresc să lucre!e mai e(cient $mpreună# Am inclus un model lasf+rşitul acestui capitol#

Proce-(

. 2rocesul pe care $l descriem presupune că a%i atins acel punct $ncare cele două păr%i sunt pregătite să se $nt+lnească fa%ă $n fa%ăşi să clari(ce' cu a)utorul unui facilitator' rolurile'responsailită%ile şi aspectele ce %in de rela%ii# 0in moment ceaceastă serie de manuale este orientată $n mare măsură asuprarela%iilor dintre organi!a%iile negu"ernamentale .@N/ şiadministra%ia pulică locală' am folosit acest conte&t pentru adescrie procesul# 2ute%i sc-ima cu uşurin%ă actorii pe care i*amfolosit $n această descriere pentru a re,ecta identitatea celor

care "*au solicitat asisten%a $n negocierea rolurilor lor' cu scopulde a lucra mai ine $mpreună#

2. Ini%ia%i procesul printr*o discu%ie facilitată despre scopului lui' şidespre ce se poate o%ine prin negocierea rolurilor# Iată c+te"aidei despre con%inutul sesiunii introducti"e#

30



• Negocierea rolurilor este un proces interacti" prin care ceiimplica%i iau $n comun deci!ii despre rolurile lor şi despre cumpot să lucre!e mai ine $mpreună#

• Rolul nu $nseamnă' $n acest conte&t' doar descrierea postului'sau misiunea organi!a%iei' ci şi toate $n%elegerile' aşteptările'

aran)amentele informale care s*au acumulat $n timp şi carede(nesc rela%iile#• Te-nica porneşte de la presupunerea că indi"i!ii preferă să

negocie!e modurile $n care interac%ionea!ă $ntre ei' maidegraă dec+t să continue $ntr*o stare con,ictualănere!ol"ată#

• Aceste negocieri implică şi un anume risc# Este necesar caparticipan%ii să (e desc-işi $n a accepta sc-imările pe careal%ii doresc să le "adă reali!ate $n ceea ce pri"eştecomportamentele' autoritatea şi responsailită%ile lor legatede rol' pentru a*şi $munătă%i calitatea şi performan%ele $nrela%ia de lucru cu ceilal%i# Este de aşteptat ca acordurilefăcute $n cadrul acestor negocieri de rol să (e respectate#0acă nu se reali!ea!ă acest lucru' rela%iile se pot deteriora şimai mult#

• @ serie de reguli sunt esen%iale pentru a asigura succesulprocesului de negociere a rolurilor# <n primul r+nd' nu estepermisă anali!area sentimentelor sau emo%iilor celeilaltepăr%i# Negocierea rolurilor se referă doar la cine ce face' cucine' şi cum# <n al doilea r+nd' este de aşteptat ca păr%ile $nnegociere să (e desc-ise şi cinstite cu pri"ire lacomportamentul propriu şi al celorlal%i' şi să (e -otăr+te $nceea ce pri"eşte acti"itatea de rede(nire a rolului ce "a g-idarela%iile din acest moment $ncolo# <n al treilea r+nd'negocierea este un proces i*direc%ional# Ceea ce este cerutde către cealaltă parte treuie să (e corelat cu ce"a oferit $nsc-im# <n sf+rşit' presiunile şi amenin%ările suntcomportamente inacceptaile $n $ncercarea de a a)unge la unacord pe care amele păr%i $l găsesc acceptail#

• Acordul păr%ilor o%inut prin acest proces de negociereurmea!ă a ( consemnat $n scris şi acceptat de toate păr%ile#

!. 0upă discu%ia facilitată a!ată pe punctele men%ionate mai sus'cere%i (ecărei păr%i să medite!e c+te"a minute $n tăcere laurmătoarele a(rma%ii# Aceste a(rma%ii re,ectă un proces denegociere de roluri dintre conducătorii administra%iei pulicelocale şi o organi!a%ie a societă%ii ci"ile' cum ar ( un @N#?ormularea lor poate ( modi(cată $n func%ie de circumstan%e9negocierea de rol $ntre un director şi ec-ipa pe care osuper"i!ea!ă' $n situa%ia $n care rela%ia dintre ei s*a deteriorat'sau $ntre conducătorii a două departamente ce treuie să

31



%. Inc-eia%i procesul de negociere cer+nd păr%ilor să re,ecte!e asuprae&perien%ei lor din acest proces#

33



OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

OOOOOO

;#OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO



O

35



!N)T"UMENTUL N"1 ( )T"ATEG!! #E MANAGEMENT

AL CONL!CTULU!

Obiecti+( <n%elegerea celor cinci strategii de management alcon,ictului ale modelului Gennet- T-omas' precum şi a situa%iilor incare este adec"ată utili!area (ecărei strategii#

Timpul nece-ar( 5 de minute

Proce-(

6# <ncepe%i e&erci%iul cu discutarea modelului de management alcon,ictului reali!at de T-omas Gennet-' pe care $l găsi%i $nCapitolul ; din "olumul 6# 2re!enta%i pe scurt cele cinci strategiiilustr+ndu*le pe o coală de ,ip*c-art# Arăta%i că nu e&istă

strategii corecte şi strategii greşite# radul de adec"are a uneistrategii depinde at+t de situa%ia con,ictuală c+t şi de conte&tulcultural $n care "a ( utili!ată# E&erci%iul este o oca!ie fa"orailăca participan%ii să e"alue!e argumentele pro şi contra (ecăreistrategii' pe a!a e&perien%ei proprii şi a e&perien%ei celorlal%i#

:# ?orma%i cinci grupuri mici şi atriui%i (ecărui grup una din cele

cinci stiluri ale modelului9 competi%ia' colaorarea' compromisul'e"itarea şi acomodarea# Sarcina grupurilor este9

• Identi(carea situa%iilor c$nd strategia de con,ict reparti!atăgrupului poate ( folosită $n mod adec"at8

• istarea unor situa%ii $n care strategia nu este potri"ită8 şi'• A"anta)ele şi de!a"anta)ele ale utili!ării strategiei respecti"e

pentru re!ol"area con,ictelor şi diferen%elor#

;# Reuni%i participan%ii şi cere%i (ecărui grup să pre!inte re!ultatelela care au a)uns# ?acilita%i o discu%ie asupra utilită%ii acestei -ăr%iconceptuale $n re!ol"area con,ictelor şi a diferen%elor#

36



!N)T"UMENTUL N"1 2;( DOC #E "OL PE NEGOC!E"E

Obiecti+( E&ersarea practică a ailită%ilor $n procesul de negociere

Timpul nece-ar( $ntre o oră şi o oră şi )umătate# 2oate dura mai mult $nfunc%ie de modul $n care "e%i conduce e&erci%iul#

Materiale( Copii ale studiului de ca! pentru to%i participan%ii .2artea 6/8copii după (ecare din roluri pentru participan%ii dispuşi să )oace rolurile8foi de oser"a%ie pentru ceilal%i#

Proce-ul( Acest scenariu de negociere urmăreşte ca participan%ii săe&perimente!e posiilitatea de a se implica $n negocieri principiale'a!ate pe interese' cu toate că treuie să $i $ncura)a%i să o%ină c+t potmai mult' $n condi%iile date#

6# Re"ede%i Capitolul = al Manualului şi reaminti%i participan%ilor c+te"aelemente de a!ă referitoare la negocierea principială# Sulinia%idiferen%ele $ntre negocierea a!ată pe intere-e şi cea a!ată pepo4iţii# Cei care negocia!ă pe a!ă de po!i%ii "in cu idei şi solu%iipregătite dinaine şi riscă să se contone!e pe o anume solu%ie'limit+ndu*şi astfel "arientele de op%iuni şi accept+nd $n (nal solu%ii decompromis# 0eseori' ei aordea!ă negocierea prin prisma principiuluide Hsumă !ero”' adică Hce o%ine celălalt din negociere diminuea!ă $nmod corespun!ător ceea ce "oi primi eu”#

2e de altă parte' cei ce negocia!ă $n interesul amelor păr%i' c-iardacă pornesc de pe po!i%iile proprii' a)ung să reali!i!e faptul că $ntre eie&istă diferen%e# C-iar dacă pornesc cu discu%ii de genul Hcum să$mpăr%im plăcinta” procesul e"oluea!ă spre identi(carea prolemelorşi găsirea solu%iilor' urmărind ' $n considerarea re!ultatului' interesultuturor păr%ilor la negociere#

:# 2ute%i să "ă structura%i e&erci%iul $n mai multe moduri' $n func%ie detimpul alocat' de numărul de participan%i' şi de ceea ce dori%i săo%ine%i# 0acă "re%i doar să arăta%i diferen%ele dintre negocierea pea!ă de interese şi cea de po!i%ii' atunci un singur )oc de rol urmat de odiscu%ie facilitată despre ceea ce s*a $nt+mplat $n timpul )ocului de roleste su(cient# 0acă "re%i ca to%i participan%ii să e&perimente!e $n moddirect negocierea' pute%i di"i!a grupul mare $n ec-ipe de trei' doi (indnegociatorii şi unul oser"atorul#

Pre-upun*nd că mer,eţi pe calea cea mai ,rea pe care tocmaiam menţionat'oK împărţiţi participanţii în ,rupuri de trei

37



per-oane şi cereţi ecăruia -ă decidă cine +a uca rolul doamneiNe,reanuK -au cum +eţi dori -ă o bote4aţiK şi cine pe cel aldomnului Albu şi cine +a ob-er+atorul1 #i-tribuiţi mai înt*icopii cu de-crierea -ituaţiiei şi după ce participanţii le cite-cK

+ericaţi dacă au întrebări1

;# 0a%i*le apoi (ecăruia descrierea rolului lor şi (şa cu $ntreările pentruoser"ator# @rgani!a%i un loc liniştit pentru desfăşurarea negocierii#Cere%i*le să citească descrierile rolurilor şi anun%a%i timpul denegociere . :5 P ;5 de minute/#

7# Reuni%i grupurile mici şi cere%i (ecărui oser"ator să pre!inte acordulla care s*a a)uns' precum şi orice alte oser"a%ii pe care le are asupraprocesului#

=# <nc-ide%i sesiunea implic+nd participan%ii $ntr*un rainstorming asupracaracteristicilor negocierii principiale# ?i%i pregăti%i să completa%i listacu acele aspecte care pot ( scăpate din "edere#

38



!NTE"NATUL #E CA"T!E"(

)tudiu de ca4 pentru îmbunătăţirea abilităţilor dene,ociere

0oamna Negreanu de%ine un internat de !i pentru copii situat $ntr*unuldin cartierele sărace din oraşul ?loreşti# Ser"iciile oferite se ucură depopularitate $ntre clien%ii ei' iar primăria şi Camera de Comer% locală aurecunoscut contriu%ia ei la re"itali!area economiei locale# 2ărin%ii a maimult de B5Q din copiii preşcolari care sunt la internat lucrea!ă $ntr*ofarică de panto( a,ată la apro&imati" cinci stră!i distan%ă de adresainternatului#

0in nefericire' doamna Negreanu riscă să piardă $n cur+nd contractul de

$nc-iriere pentru spa%iul pe care $l ocupă' şi treuie să găsească alt spa%iu$nainte de e&pirarea contractului' ce "a a"ea loc peste patru luni# Ea areunele idei referitoare la modul $n care poate oferi mai multe ser"iciipentru locuitorii cartierului dar are ne"oie de mai mult spa%iu# Ea e!ită săin"estească $nsă $n reno"area unei proprietă%i $nc-iriate din care tot "atreui să plece la un moment dat# <n ultimii ani a reuşit să economiseascăaproape =555 de dolari' sper+nd că "a putea să cumpere o clădireproprie#

0omnul Alu' un om de afaceri local' a a,at că doamna Negreanu "a

treui să se mute $n c+te"a luni' şi că este interesată să cumpere o clădire$n acelaşi cartier# El a discutat cu doamna Negreanu la telefon şi i*a spusurmătoarele HSunt din $nt+mplare proprietarul unei clădiri "ec-i a,ată ladoar trei stră!i de locul unde a"e%i acum internatul# Clădirea este e&actceea ce a"e%i ne"oie# Fine$n%eles' "a treui să mai munci%i pu%in pentru ao pune la punct' dar sunt sigur că putem să ne $n%elegem cum"a#”

Cei doi s*au $nt+lnit c+te"a !ile mai t+r!iu şi au "i!itat clădirea# 0oamnaNegreanu a fost imediat interesată de clădire' dar' (ind o femeie deafaceri ailă' nu şi*a arătat entu!iasmul $n fa%a luid*lui Alu# C+nd a fost

$ntreat despre pre%ul clădirii' el a răspuns HAm ne"oie de =5555 dedolari”# Reac%ia imediată a doamnei Negreanu a fost' Hlumeşti Mă ocupde un internat' nu de un ca!inou”# a care' el a răspuns' HSunt sigur că te "ei descurca cum"a#” <nainte de a se despăr%i' au că!ut de acord să se$nt+lnească $n c+te"a !ile pentru a "edea dacă pot să con"ină asupra "+n!ării proprietă%ii#

39



!n-trucţiuni pentru doamna Ne,reanu

A%i discutat cu o ancă din oraş' care "ă poate $mprumuta doar 7=555 dedolari $n scopul cumpărării clădirii# <n plus' a%i "orit cu un constructor

care a estimat la B555 de dolari costurile pentru reno"area spa%iuluipentru a muta internatul# Mutarea moilierului şi a ec-ipamentelor din "ec-iul spa%iu $n noua clădire "ă "a costa apro&imati" ;555 de dolari#0acă aduna%i costurile pentru cumpărarea clădirii' reno"are şi mutarea)unge%i la suma de 45555 de dolari# Cu cei =555 de dolari pe care i*a%ieconomisit şi cu $mprumutul' mai a"e%i ne"oie de 65555 de dolari# Nua"e%i cum să face%i rost de al%i ani' dar nu "re%i să pierde%i oca!ia de acumpăra clădirea' deoarece crede%i că este ceea ce a"e%i ne"oie#

<n spatele cur%ii se mai a,ă o construc%ie mai mică de care nu a"e%i

ne"oie' şi care crede%i că "a putea ( $nc-iriată' dar nu "re%i să "ă asuma%iaceastă responsailitate# Jti%i că domnul Alu este proprietarul unei micicompanii de transport de marfă# 2e a!a c+ştigurilor pe care estima%i căle "e%i o%ine din mărirea numărului de copii pe care $i pute%i primi' "e%iputea plăti lui SLart! =5555 de dolari dacă el ar ( de acord să $i plăti%i7555 de dolari din costul total $n rate timp de doi ani# 0ar nu sunte%isigură dacă ar "rea să accepte să nu $şi primească to%i anii imediat#C-iar dacă este de acord să primească 7555 de dolari su formă de plă%iulterioare' tot "ă lipsesc 4555 de dolari dacă luăm $n calcul costurileestimate ale reno"ării şi mutării# Sunte%i pregătită să negocia%i un acordcuprin!ător care "ă "a permite să "ă muta%i internatul la noua adresă la

sf+rşitul contractului de $nc-iriere pe care $l a"e%i acum# Cu toate acestea'sunte%i -otăr+tă să o%ine%i cea mai ună afacere posiilă#

40



!n-trucţiuni pentru domnul Albu

Nu sunte%i pregătit să scăde%i pre%ul pentru clădire# Totuşi' "ă interesea!ăfoarte mult să "inde%i proprietatea doamnei Negreanu' din moti"e

personale# Mama dumnea"oastră s*a născut $ntr*o căsu%ă ce se a,a pelocul pe care s*a construit ulterior clădirea actuală# Ea şi*a petrecutcopilăria $n acest cartier $nainte de a se muta $n altă parte a oraşului#<nainte de a muri' acum c+%i"a ani' ea a fost foarte acti"ă $n spri)inireaprogramelor comunitare pentru copii din familiile sărace# 3*a trecut princap că ar ( frumos ca internatul de !i să poarte numele mamei 0"s#' darnu şti%i cum să aduce%i "ora despre asta cu doamna Negreanu#

<nainte de a "ă decide să "inde%i proprietatea' "*a%i g+ndit să transforma%iclădirea mai mică din spatele cur%ii $n irouri pentru $ntreprinderea de

transport de marfă pe care o a"e%i' dar nu a%i trecut la fapte# A%i $nceputsă căuta%i o altă clădire $n cartier din moment ce "*a%i g+ndit căproprietatea s*ar "inde mai ine dacă şi clădirea din spate ar ( inclusă $nofertă#

Nu este prima proprietate din acest cartier pe care a%i "+ndut*o# <n ca!ulcelorlalte două clădiri pe care le*a%i "+ndut a%i fost de acord ca o micăparte din pre% să "ă (e dată $n rate lunare' pentru o scurtă perioadă detimp# <n amele ca!uri' cumpărătorii au $nt+r!iat plata şi a treuit săpierde%i mult timp pentru a "ă recupera anii# Nu cu mult timp $n urmă i*a%i spus so%iei 0"s# HNu "oi "inde nici o altă proprietate dacă nu iau to%ianii de la un $nceput# Nu merită ooseala”# Considera%i că internatul de!i este foarte util cartierului dar nu sunte%i gata să face%i orice sacri(ciupentru ca acesta să e&iste $n continuare# Sunte%i -otăr+t să o%ine%i pre%ulpe care l*a%i cerut de la $nceput#

41



işă pentru ob-er+ator

6# ?iecare parte a fost clară asupra a ceea ce urmăreşte $n cadrul

negocierii>

:# Care au fost punctele cele mai greu de reconciliat $n timpulnegocierilor>

;# A e&istat un punct culminant al negocierii' c+nd (ecare parte a $nceputsă a"anse!e spre re!ol"area mutuală a prolemei> 0acă da' care a fostacesta>

7# Au fost satisfăcute interesele (ecărei păr%i ca re!ultat al discu%iei>0escrie%i acordul (nal9

42



!N)T"UMENTUL N"1 22( E%ALUA"EA MO#ELELO"#E ME#!E"E Q! C"EA"EA UNU! MO#EL P"OP"!U

Obiecti+e(

6# In%elegerea situa%iilor c+nd utili!area medierii' ca o modalitate deinter"en%ie pentru re!ol"area con,ictelor' este adec"ată sauneadec"ată#

:# 0e!"oltarea ailitatea de a pregăti un proces de mediere adec"atre!ol"ării con,ictelor $n situa%ii şi conte&t cultural speci(c#

Timpul nece-ar( 6:5 de minute

Materiale( Dand*outuri' aşa cum se speci(că $n instruc%iuni' luate din "olumul 6 al acestui manual#

Proce-(

6# Introduce%i e&erci%iul prin descrierea unui scurt istoric al medierii şa utili!ării ei ca un instrument de re!ol"are a con,ictelor $n cadruldi"erselor culturi .pentru idei' "ede%i Capitolul 4 din "olumul 6/#2regăti%i un ,ip*c-art cu c+te"a de(ni%ii ale Hmedierii” şi cere%iparticipan%ilor să le citească şi să discute asupra aspectelor comunedin acele de(ni%ii# Continua%i procesul prin a $ntrea participan%idespre diferen%ele dintre mediere şi negociere' ca procese dere!ol"are a con,ictelor#

:# 2e o foaie de ,ip*c-art scrie%i o listă de condi%ii ce fac medierea ostrategie e(cientă de inter"en%ie pentru re!ol"area disputelor'amestecate la $nt+mplare cu condi%ii ce o fac nepotri"ită# istacondi%iilor se a,ă pe ultima pagină a acestui e&erci%iu#

;# <mpăr%i%i participan%ii $n două grupuri egale# Cere%i (ecărui grup sătreacă $n re"istă lista şi să aleagă acele condi%ii care cred că suntpotri"ite pentru mediere şi pe cele care nu sunt potri"ite' şi să lescrie pe un ,ip*c-art $mpreună cu o scurtă e&plica%ie a alegeriifăcute# Acorda%i ;5 de minute pentru $ndeplinirea sarcinii#

7# 0upă trei!eci de minute' reuni%i grupurile şi cere%i*le să pre!intelistele# 0upă pre!entarea amelor rapoarte' discuta%i toatediferen%ele ce pot apărea $n modul $n care grupele au structuratcondi%iile din listă# Compara%i răspunsurile cu lista de pe paginacare urmea!ă#

=# 2entru a pregăti participan%ii pentru ultima etapă a e&erci%iului'distriui%i*le o copie după cele trei modele de mediere detaliate

43



$n Capitolul 4 din "olumul 6 al manualului P modelul Raider*Coleman' procesul medierii de!"oltat de ennifer Feer şiaordarea lui C-ristop-er Moore# Cere%i*le să citească cele treidescrieri şi apoi $mpăr%i%i participan%ii $n grupuri mici de patrusau cinci persoane# ?iecare grup are ca scop să discute

asemănările şi diferen%ele dintre cele trei modele' şi' pe a!adiscu%iei lor' să reali!e!e un proces de mediere care să (e potri"itpentru regiunea sau %ara din care pro"in participan%ii# ?iecaregrup treuie să reali!e!e pe un ,ip*c-art un sumar al aordăriilor' pentru a ( pre!entat şi discutat# Acorda%i grupurilor 45 deminute pentru $ndeplinirea sarcinii#

4# Reuni%i grupurile pentru a*şi pre!enta rapoartele# Cere%i (ecăruigrup să descrie modul $n care au a)uns la propriul lor model demediere# <ncura)a%i o discu%ie $ntre grupuri a asemănărilor şi adeoseirilor dintre modelele lor#

B# <nc-eia%i sesiunea cu o discu%ie despre utilitatea acestui mod dere!ol"are a disputelor $n comunitatea din care pro"inparticipan%ii sau la locul lor de muncă# 2ute%i de asemenea să $i$ntrea%i pe participan%i dacă consideră că această modalitate dere!ol"are a con,ictelor ar treui să (e utili!ată mai des $n cadrulcomunită%ilor lor# 0acă da' cum poate ( ea utili!ată $n mode(cient>

44



Condi%iile care fac ca medierea -ă e potri+ită9

Emo%ii puternice care afectea!ă )udecata8 2ăr%i care se cunosc8 Ec-iliru $n rela%ia de putere dintre păr%i# Cei a,a%i $n con,ict locuiesc $mpreună' lucrea!ă $mpreună' sau

nu pot să se distan%e!e unii de al%ii din di"erse moti"e# @ parte se simte mai confortail $ntr*o confrunte cu cealaltă $n

pre!en%a unei ter%e păr%i# Cei implica%i $n con,ict "or să aiă controlul re!ultatelor# 2entru amele păr%i este importantă men%inerea rela%iei# Cei a,a%i $n con,ict au ne"oie de ailită%ile şi spri)inul unui ter%

pentru a re!ol"a diferen%ele# Este ne"oia de deci!ie rapidă# Este importantă con(den%ialitatea#

Sunt mai multe persoane implicate $n con,ict' de e&emplu odispută de cartier#

2ăr%ile "or să e"ite c-eltuieli semni(cati"e .a"ocat pentru unproces $n triunal/

Condi%iile care fac ca medierea -ă e nepotri+ită9

E&istă indicii clare că una din păr%i doreşte să foloseascămedierea pentru a alimenta con,ictul sau pentru a o%ineargumente care să o a)ute să continue con,ictul#

@ parte se do"edeşte incapailă de a*i asculta pe al%ii' sau esteprea tulurată ca să poată lucra pentru a o%ine un acord decolaorare#

S*a $nt+mplat un e"eniment traumati!ant care nu le permitepăr%ilor să participe e(cient#

0iferen%a de putere sau autoritate dintre păr%i' face improailăo deci!ie acceptată $n comun

Una dintre păr%i sau am+ndouă preferă alte modalită%i' dee&emplu instan%a#

2rolema sau disputa de fond nu pare posiil de re!ol"at prinmediere#

2ăr%ile c-eie nu doresc să participe la proces# Nici una dintre păr%i nu este gata să ia $n considerare o re!ol"are

a diferen%elor# Nu e&istă mecanisme care să asigure implementarea acordului#

45



!N)T"UMENTUL N"1 2&( MANAGEMENTULCONL!CTELO" Q! PUTE"E

G>id de călătorie( Următorul in-trument a @o-t creat pentru aauta mediatorii şi ne,ociatorii -ă e+alue4e di@eritele -ur-e deputere ale acelor per-oaneK ,rupuri -au or,ani4aţii pentru care +or lucra1 #i-crepanţele în -tatutK ran, -ocialK re-ur-e şi alte @orme deputere potenţială -unt întotdeauna pre4ente la ma-a di-cuţiilorK ee:plicit e implicit1 Ele pot a+ea e@ecte pro@unde a-uprade4baterilor şi a re4ultatelor1 E-te pre@erabil -ă le recunoaşteme:i-tenţa ace-tor di@erenţe şi -ă ne pre,ătim pentru a le în@runtadec*t -ă pre-upunem că +or di-părea cum+aK -au că nu +or a+eanici o -emnicaţie1

Ace-t in-trument poate de a-emenea -ă e @olo-it ca un e:erciţiude îmbunătăţire a cunoştinţelor şi de creştere a ni+elului deconştienti4areK în cadrul unui atelier de lucru1 Ace-t lucrupre-upune o -erie de modicări în proce-K aşa cum -e arată mai

o-1 #acă e-te utili4at în conte:tul unei in-truiriK ,*ndiţi'+ă -ăde-c>ideţi -e-iunea cu o di-cuţie @acilitată a+*nd la ba4ămaterialele ce preced c>e-tionarul1

Obiecti+( E"aluarea di"ersele surse de putere a păr%ilor ce urmea!ă a seimplica $n procese de negociere sau mediere#

Timpul nece-ar( 5*6:5 de minute

Materiale( C-estionarul de auto*e"aluare

Jarta conceptuală a -ur-elor de putere( ?renc- şi Ra"en6 auidenti(cat diferite categorii de putere# Cunoaşterea lor este necesară dinperspecti"a re!ol"ării diferen%elor şi con,ictelor# <n descrierea acestorsurse de putere' "om presupune că sunt doar două păr%i $n con,ict# 2ăr%ilela con,ict pot ( numeroase' şi (ecare "a treui e"aluată $n rela%ie cucelelalte' $n func%ie de situa%ia de fapt# Sursele de putere sunt9

• Puterea de recompen-ă se a!ea!ă pe con"ingerea 2ăr%ii F că 2artea A "a acorda recompense $n ca! de con,ict P promo"ări' fa"oruri'

recunoaştere' acces la materiale sau alte resurse#• Puterea de coerciţie re!idă $n percep%ia lui F că A are puterea dea pedepsi P a pricinui dureri (!ice' a mustra' a retrograda' a retragepri"ilegii#

1 French şi Raven, "The Bases of Social o!er" n #$ %ar&!ri'h& (e)$* S&+)ies in Social (nn r-or,

.niversi&/ of ichi'an 1959*$

46



• Puterea le,itimă se a!ea!ă pe de%inerea unei anumite po!i%ii' aunui titlu sau a unei func%ii $ntr*o organi!a%ie sau societate# 2o!i%iaconferă acelei păr%i dreptul de a*şi e&ercita puterea asupra altora#

• Puterea de re@erinţă se a!ea!ă pe identi(carea lui A de către F aca pe o persoană ce impune precum respect' ascultare şi supunere#

• Puterea de e:pert se trage din credin%a lui F că A posedăcunoştin%e' ailită%i sau competen%e speciale#

• Puterea in@ormaţiei se a!ea!ă pe credin%a lui F că A de%ineinforma%ii sau acces la informa%ii importante pentru re!ultatulprocesului#

a aceste şase categorii ale puterii descrise de ?renc- şi Ra"en' "omadăuga c+te"a ce sunt $nt+lnite $n mod oişnuit $n situa%ii de con,ict#

• Puterea relaţiilor se a!ea!ă pe credin%a lui F că A are legături cuoameni importan%i sau in,uen%i#

• Puterea catalitică ce re!ultă din ailitatea de a comina două saumai multe surse de putere care' luate separat' nu ar ( su(cientepentru a da re!ultate#

Trei dintre aceste surse ale puterii' recompensa' coerci%ia şi puterealegitimită%ii se focali!ea!ă pe de%inătorul puterii' pe ailitatea lui de asc-ima comportamentul unei alte păr%i' $n ciuda re!isten%ei manifestatede acea parte# Celelalte patru tipuri' puterea' informa%iei' de referin%ă' de

e&perti!ă şi puterea de rela%ie contriuie deseori la succesul unei păr%i$ntr*o situa%ie con,ictuală' $n func%ie de percep%iile pe care cealaltă partele are asupra for%ei sau a lipsei de for%ă a acestor surse de putere#

)TPFN!"EA "ELA$!!LO" #E PUTE"E

2oate ( utilă pre!entarea unor aspecte de a!ă despre natura puterii$n situa%iile $n care e&istă con,icte şi diferen%e ce treuie re!ol"ate#

• Rela%iile de putere sunt dinamice' nu sunt statice# Ele sunt suiectulunei constante renegocieri#

• <n multe rela%ii asen%a puterii poate a"ea un efect mai puternic dec+tutili!area puterii#

• ipsa de putere face ca persoanele şi institu%iile să (e "ulneraile lain,uen%a mediului lor de acti"itate#

47



• Umplerea golurilor de putere .prin delegare sau o gestionare maiec-ilirată/ poate ( o cale mai e(cientă dec+t re!ol"area con,ictelorprin au! de putere#

• Cei lipsi%i de putere' de multe ori nu $şi recunosc propria for%ă $nrela%iile de putere din organi!a%ii şi comunită%i#

• 2rocesul men%inerii puterii implică constante negocieri $ntre cei carepercep că de%in putere şi cei care percep că nu au#

• Cei puternici au ne"oie de asigurări că de%in cu ade"ărat puterea $ncadrul rela%iilor care marc-ea!ă utilitatea puterii şi $i "alida!ădrepturile#

• Cea mai importantă resursă de putere a celui sla este utili!areane$ncrederii' adică refu!ul de a accepta de(nirea persoanei sale aşacum este ea dată de cel la putere#

•

Sursele de putere institu%ională sunt limitate' iar limitele pot (rede(nite#

• <mpăr%irea puterii nu este acelaşi lucru cu renun%area la putere#

Mediatorul sau negociatorul de succes nu treuie să (e nici nai" nicicinic $n pri"in%a rolului pe care puterea $l poate )uca $n re!ol"area de !i cu!i a con,ictelor sau diferen%elor#

48



E%ALUA"EA )U")ELO" #E PUTE"E 3N )!TUA$!! #E CONL!CT

?iecare parte a,ată $ntr*o situa%ie con,ictuală de%ine surse deputere de di"erse grade' ce o poat a)uta (e să re!ol"e con,ictul' (e să $lcontinue# Următorul c-estionar urmăreşte să e"alue!e posiilitateapăr%ilor a,ate $n con,ict de a*şi folosi sursele de putere pentru a

in,uen%a re!ultatele# 2e partea st+ngă a taelului sunt pre!entate şaptepoten%iale surse de putere# a dreapta lor se a,ă două coloane pentrue"aluarea posiilită%ii ca aceste surse de putere să (e factori cein,uen%ea!ă re!ultatele oricărui acord negociat sau mediat# Acestinstrument presupune că efortul de re!ol"are a con,ictului implică douăpăr%i# 2ute%i adăuga mai multe coloane dacă este ne"oie#

A"e%i trei op%iuni pentru e"aluarea posiilită%ii ca aceste surse deputere să factori ce afectea!ă re!ultatul acordului mediat sau negociat9

2Nu con-tituie un @actor de in=uenţăV &Poate con-titui un @actor dein=uenţăV

0 E-te cu -i,uranţă un @actor de in=uenţă1<ncercui%i pentru (ecare coloană numărul ce repre!intă cel mai

ine opinia dumnea"oastră pri"ind posiilitateca (ecare din aceste sursede putere să (e un factor ce afectea!ă re!ultatul negocierii sau medieriisitua%iei $n c-estiune#

Tipul de Putere PA"TEA A

PA"TEA 6

Puterea de recompen-ă( Ailitatea de a

recompensa prin promo"ări' fa"oruri' recunoaştere'acces la resurse sau informa%ii#

6 : ; 6 : ;

Puterea de coerciţie( Ailitatea de a pedepsi sauconstr+nge prin concedieri' mustrări' retrogradări'retragerea unor pri"ilegii#

6 : ; 6 : ;

Puterea le,itimităţii9 0reptul legitim de a e&ercitaputerea asupra altora#

6 : ; 6 : ;

Puterea de re@erinţă( 2ercep%ia generală acelorlal%i referitor la trasaturile de personalitate alede%inătorului' care impun respect' ascultare şisupunere#

6 : ; 6 : ;

Puterea de e:pert( 0e%inerea ailită%ilor şie&perien%ei necesare pentru a o%ine ceea cedoreşte#

6 : ; 6 : ;

49



Puterea in@ormaţiei9 0e%inerea de informa%ii sauacces la informa%ii importante pentru aceastăsitua%ie#

6 : ; 6 : ;

Puterea de relaţie( Are legături cu persoanein,uente sau importante care $l pot a)uta#

6 : ; 6 : ;

)trate,ii de ,e-tionare a puterii

Cum "e%i folosi $n a"anta)ul "ostru e"aluarea pe care tocmai a%ireali!at*o' (e ca o parte $n negociere sau mediere' (e ca ter% negociatorsau mediator> <n amele situa%ii "ă pute%i pregăti strategia $nainte de$nceperea procesului negocierii sau a medierii# Iată c+te"a sugestiipentru aceşti paşi de pregătire#

6# ista%i toate sursele de putere ce au fost e"aluate ca ;' factorul sigur'

şi :' factorul Hpoate”' şi răspunde%i la $ntreările care urmea!ă#

Partea A( actor(

3a ( folosită această sursă de putere pentru re!ol"area con,ictului> .0a9O Nu9O / 0ar pentru a *l perpetua> .0a9O Nu9O/> 0e ce crede%i că se "a

$nt+mplă aşa> OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0acă sunte%i 2artea A' care "a ( strategia "oastră pentru a utili!a aceastăsursă de putere> 0acă sunte%i 2artea F' care "a ( strategia "oastră carăspuns la folosirea acestei surse de putere de către cealaltă parte $ncon,ict>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

Adăuga%i formulare pentru pregătirea strategiei#

Partea 6(actor( 3a ( folosită această sursă de putere pentru re!ol"area con,ictului> .0a9O Nu9O / 0ar pentru a *l perpetua> .0a9O Nu9O/> 0e ce crede%i că se "a$nt+mplă aşa> OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

50



0acă sunte%i 2artea F' care "a ( strategia "oastră pentru a utili!aaceastă sursă de putere> 0acă sunte%i 2artea A' care "a ( strategia "oastră ca răspuns la folosirea acestei surse de putere de către cealaltăparte $n con,ict>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

Adăuga%i formulare pentru pregătirea strategiei#

51



!N)T"UMENTUL N"1 20 – O )!MULA"E A UNE!#!)PUTE

Obiecti+( #ob*ndirea de abilităţi în pre,ătirea medierii şi mediereaunei di-pute printr'o -imulare re@eritor la aplicarea re,ulilor de

urbani-m pri+ind re,imul con-trucţiilor1Timpul nece-ar( 65 de minute

Materiale( 0ouă -and*outuri9 studiu de ca! şi (şa oser"atorului#

Proce-(

6# E&plica%i participan%ilor că "or ( implica%i $ntr*o simularecompusă din două păr%i# Ca!ul ;isputa legată de autorizaţia deconstrucţie se referă la o dispută $ntre autorită%ile locale şi o farică din

localitate' a cărei cerere de elierare a unei autori!a%ii de construire a fostrespinsă' cu )usti(carea că se %ncalcă regulamentul local de uranismpri"ind regimul construc%iilor# Te&tul ca!ului poate ( găsit la sf+rşituldescrierii e&erci%iului#

:# 2rima parte a simulării constă $ntr*o $nt+lnire $ntre mediatori şipăr%ile $n con,ict9 directorul faricii ce doreşte să reali!e!e construc%ia şiinginerul şef al acesteia' pe de o parte' şi primarul şi ar-itectul sef almunicipiului' repre!ent+nd cealaltă parte# Scopul acestei $nt+lniri este dea permite repre!entan%ilor amelor păr%i să $n%eleagă principiileprocesului de mediere# 2rima parte "a dura apro&imati" 7= de minute#

;# 0escrie%i cea de*a doua parte a simulării ca (ind constituită dindouă runde de mediere' reali!ate cu scopul de a permite participan%ilorcontactul direct cu medierea# ?iecare din aceste medieri simulate "or dura$ntre 45 şi 5 de minute#

7# <mpăr%i%i participan%ii $n două grupuri# 0istriui%i (ecăruiparticipant c+te o copie după studiul de ca! şi cere%i*le să le citească#C+nd au terminat de citit' decide%i cine "or ( cei doi mediatori şi selecta%ipatru persoane persoane care să )opace rolurile păr%ilor# 0upă ce rolurileau fost alese' cere%i persoanelor care )oacă rolurile mediatorilor să aplice

modelul de mediere Raider şi Coleman' aşa cum este el descris $nCapitolul 4 din #anual# Moti"ul utili!ării acestui model este simplitatea lui$n raport cu celelalte două# 2articipan%ii din cadrul celor două grupuri carenu )oacă nici un rol "or ( oser"atori# 0a%i*le (ecăruia un g-id aloser"atorului' şi cere%i*le să ia noti%e $n timpul simulării#

=# Cere%i celor două grupuri să lucre!e separat# <n cadrul (ecărui grup'cere%i participan%ilor ce sunt păr%i $n con,ict să se $nt+lnească separat

52



pentru a se pregăti pentru $nt+lnire# A se "edea pentru aceasta etapa de 6regătire a 5edierii din modelul lui Raider şi Coleman# 0upă 6= minutecere%i participan%ilor din (ecare grup să simule!e această etapa#

4# <n timp ce cele două grupuri se $nt+lnesc pentru a se pregătipentru sesiunea de $ncăl!ire' cere%i oser"atorilor să "ă a)ute la aran)area

şi ec-iparea sălii de curs pentru a o face potri"ită pentru mediere# Re"ede%iCtadiul , deschiderea 5edierii din modelul Raider şi Coleman# C+ndparticipan%ii sunt gata' $ncepe%i cea de*a doua parte a simulării prin a cerememrilor primului grup să se aşe!e la masa pregătită pentru simulareamedierii# <ncepe%i simularea' cu oser"atorii şi memrii celui de*al doileagrup st+nd $n cerc $n )urul mesei de mediere# 0upă 45 p+nă la 5 deminute' şi după ultimul stadiu al medierii' $nc-eia%i simularea# 0upă c+te"aminute' $ncepe%i cea de*a doua rundă a medierii cu cel de*al doilea grup lamasă' şi oser"atorii şi memrii primului grup st+nd $n cerc $n )urul meseide mediere

B# 0upă $nc-eierea celei de*a doua runde de negocieri' cere%i feed*ac1 oser"atorilor şi implica%i participan%ii din amele grupuri $ntr*odiscu%ie asupra e&erci%iului#

Notă pentru trainer 9 Acest e&erci%iu de simulare poate (modi(cat $n multe moduri' pentru a corespunde necesită%ilorparticipan%ilor# Aceasta poate $nsemna refacerea scenariuluipentru a re,ecta o situa%ie mai familiară participan%ilor'sc-imarea rolurilor ce treuie )ucate $n mediere' sau utili!areaunei alt model de mediere# Inten%ia răm+ne $nsă aceeaşi9 a a)utaparticipan%ii să $n%eleagă procesul medierii şi să do+ndeascăailită%i legate de mediere#

53



)TU#!U #E CAH( #!)PUTA LEGAT #E AUTO"!HA$!A #ECON)T"UC$!E

Ar-iectul sef al municipiului' responsailul de aplicarea

Regulamentului local de uranism a refu!at să aproe construireaunei noi farici $n intra"ilanul localită%ii# Refu!ul a fost argumentatprintr*o e&plica%ie de natură te-nică referitoare la emisia uneisustan%e ga!oase ce depăşeşte cu un procent estimat la =Q limitastailită printr*un ordin al consiliului local# @rdinul pri"itor laemisia de sustan%e ga!oase a fost adoptat de consiliul localre!ultat din penultimele alegeri# Ar-itectul are dreptate $ninterpretarea pe care a dat*o reglementării şi are autoritatea de arespinge cererea de emitere a autori!a%iei# Ac%iunea ei estespri)inită de o mică dar acti"ă organi!a%ie de mediu cu sediul $noraş# rupul din )urul organi!a%iei respecti"e i*a transmis $n mod

neo(cial că' $n ca!ul $n care "or re"eni asupra deci!iei ca urmare ainter"en%iei primarului sau memrilor consiliul local' ei suntpregăti%i să ac%ione!e $n )usti%ie#

2rimarul candidea!ă din nou pentru func%ie' şi şi*a centratcampania pe promisiuni de a mări numărul locurilor de muncă $noraş# Noua farică "a crea :=5 de locuri de muncă ce suntimperios necesare pentru oraş şi !ona $ncon)urătoare# 2e de altăparte' el este respectat pentru modul $n care spri)ină deci!iilesualternilor săi' mai ales atunci c+nd ei iau -otăr+ri corecte şilegale# 2rimarul a fost de asemenea spri)init de organi!a%ia de

mediu respecti"ă' şi este cunoscut pentru părerile sale clare $nceea ce pri"eşte protec%ia mediului# 2rimarul tocmai a anun%at că "a spri)ini deci!ia ar-itectului sef' c-iar dacă "a a"ea consecin%eeconomice negati"e' cel pu%in pe termen scurt#

Ca urmare a deci!iei primarului' Camera de Comer% locală areali!at o conferin%ă de presă şi l*a criticat pe primar pentrudeci!ia luată# <n acelaşi timp' au fost a(rmată gri)a camerei pentrumediul $ncon)urător# @rgani!a%ia de mediu este unul dintre cei maiacti"i memrii ai camerei# Un purtător de cu"+nt din parteafaricii a fost pre!ent la conferin%a de presă şi a a(rmat că sunt

pregăti%i să găsească o altă loca%ie pentru farică dacă aceastăHasurditate irocratică” nu "a ( re!ol"ată# 2urtătorul de cu"+nt alfaricii a făcut parte din personalul răspun!ător cu aplicarearegulamentelor locale de uranism' dar a fost dat afară din cau!aindulgen%ei prea mari $n aplicarea reglementărilor referitoare laprotec%ia mediului#

54



<nainte de $nc-eierea conferin%ei de presă' fostul preşedinteal camerei' un a"ocat respectat $n oraş' a sugerat că ar putea (utilă aducerea unei ec-ipe de mediatori neutri din alt oraş pentru a "edea dacă pot contriui la re!ol"area con,ictului# <n discursul săuel a recunoscut dreptul amelor păr%i de a duce con,ictul $ninstan%ă' dar şi*a e&primat $ngri)orarea pentru această solu%ie# A

continuat spun+nd că Hproail că "or trece luni de !ile p+nă se "aa)unge la o solu%ie' care "a costa amele păr%i o mul%ime de anirepre!ent+nd ta&ele şi onorariile' şi se "a crea o disensiune $ncomunitate care "a putea ( re!ol"ată numai după mul%i ani”

0upă ce primarul a citit a doua !i diminea%ă $n !iare despreconferin%a de presă' şi*a sunat prietenul' fostul preşedinte alcamerei de comer%' pentru a o%ine mai multe detalii despre cumpoate supune con,ictul medierii# 0upă această discu%ie' el atelefonat directorului companiei ce dorea să reali!e!e farica $noraşul său# 0upă o con"ersa%ie mai lungă' ei au că!ut de acord să

contacte!e un cunoscut centru de mediere pentru a staili o$nt+lnire#

GJ!#UL O6)E%ATO"ULU! 3N ME#!E"E

6# C+t de ine pregătite par a ( păr%ile la $nceputul medierii'adică9 se oser"ă dorin%a de implicare $n mediere' păr%ile par că $n%eleg

procesul medierii' par a a"ea $ncredere $n mediator># Ce semni(ca%ii autoate acestea cu pri"ire la modul de pregătire a medierii>

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO







OOOOOO

:# Care este e"aluarea "oastră asupra comportamentuluimediatorului etapa de deut a medierii' aşa cum se este pre!entată $nCtadiul , ;eschiderea 5edierii>

55






OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO


OOOOO

;# <n timpul Ctadiului 1, ;e8nirea proble5elor ' c+t de e(cace afost mediatorul $n modelarea comportamentelor manifestate de păr%i' dee&emplu ascultare acti"ă' modalitatea de a pune $ntreări la oiect're!umarea argumentelor păr%ilor' sulinierea aspectelor unde comune

asupra cărora s*a că!ut de acord>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO








OOOOOOO

7# C+t de mult a a)utat mediatorul participan%ii să $n%eleagă(ecare punctele de "edere ale celuilalt $n timpul Ctadiului 2, "denti8carea soluţiilor ' şi c+t de ine a a)utat păr%ile să $şi clari(cepercep%iile şi presupunerile şi să genere!e solu%ii>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO







56




OOOOOOOO

=# <n ce măsură a fost mediatorul e(cace $n Ctadiul 3, "ncheierea 5edierii $n a*i a)uta pe participan%i să teste!e solu%ia adoptată

de comun acord şi $n a "eri(ca dacă păr%ile sunt pregătite să $şi$ndeplinească oliga%iile reciproce stipulate $n acord>

57



INSTRUMENTUL NR. 14: IMAGINI ALE DIALOGULUI

G>id de călătorie( Ace-t in-trument poate un e:erciţiuutil pentru înc>eierea atelierului1 Proce-ul pe care l'amde-cri- în in-trucţiunile de mai o- e-te modelat după une:erciţiu de-cri- într'o carte recent apărută de-pre practicadialo,ului %e4i notele pentru mai multe detalii de-precarte1 O +ariantă a ace-tui e:erciţiu a @o-t utili4at laînc>eierea atelier al Pro,ramului "e,ional WXor7in,To,et>er/de-@ă-urat în "om*niaK acolo unde ace-te manualeau @o-t te-tate1 3n timpul te-tuluiK ecare participant aprimit o @oaie de >*rtie şi multe mar7ere colorateK şi i -'acerut -ă -e de-ene4e într'o -ituaţie con=ictuală1 #upă ce şi'au e:primat percepţiile în @ormă arti-ticăK ecare per-oană a@o-t ru,ată -ă dea de-enul mai departeK pentru ca şi ceilalţi

-ă'l complete4e1 !n ace-t pro,ram ,rupurile de lucru au @o-tde ?' per-oaneK în-ă +oi puteţi -ă -c>imbaţi @ormatul dacă +eţi dori -ă or,ani4aţi ce+a -imilar1 3n ace-t e:erciţiuK ca şiîn alteleK e-te bine -ă a+eţi libertate de acţiune1

!n următorul pa-K de-enele au @o-t aranate pe podeaKpentru a @orma un mo4aic repre4entati+ pentru ,rup1 iecareper-oană a +orbit de-pre de-enul -ău şi de-pre ceea ce acre4ut că repre4intă @orma nalăK în -pecial le,at deadao-urile @ăcute de cole,i1

3n mod e+ident ace-ta e-te un in-trument ce poate modicat pentru a core-punde intere-elor şi pre@erinţelortrainerilor şi participanţilor1 Nu e4itaţi -ă reali4aţi prin ele:perimente de-tinate a auta participanţii -ă e:prime ,racidei din -ubconştientK din timpul atelierului -au în ,eneralKîn le,ătură cu con=ictul1 !n-trumentul nr1 28K ce urmea4ăKde-crie un proce- prin care -e crea4ă oportunităţi de dialo,1Puteţi -ă îl -tudiaţi înainte de a +ă decide cum -ă pre4entaţiparticipanţilor +oştri acea-tă importantă te>nică demana,ement al con=ictului1

Obiecti+( <munătă%irea cunoştin%elor şi a ailită%ilor de a ini%ia undialog producti"#

Timp nece-ar( ;5 de minute

Materiale(

58



• @ foaie de -+rtie re!istentă pentru (ecare participant' preferail deformat A;8• Multe mar1ere' creioane colorate' carioci' orice se pretea!ă ladesenat $n culori8• 0acă "re%i să (%i creati"i' s*ar putea să a"e%i ne"oie de pensule'pa-are cu apă' etc#8• Un cronometru sau un ceas cu secundar8 şi• Un clopo%el sau alt instrument de produs sunete' cum ar ( un pa-ar şio lingură $mprumutată de la restaurant#

Proce-(

6# 0acă lucra%i cu un grup care este $n con,ict' sau se confruntă cu oprolemă care trenea!ă de săptăm+ni sau luni' utili!a%i c-iar aceasitua%ie pentru acest e&erci%iu# Ca o alternati"ă' ruga%i grupul săidenti(ce o situa%ie con,ictuală din pre!ent# ?olosirea unei situa%ii cucare participan%ii sunt familiari "a a)uta grupul să o pri"ească mai $nprofun!ime şi să se confrunte cu percep%ii noi asupra re!ol"ării ei#

:# 0a%i (ecărui participant o ucată de -+rtie şi instrumentele de desenatdescrise mai sus# Aşe!a%i participan%ii la mese su(cient de mari pentru apermite ca şase sau opt persoane să lucre!e confortail# 0acă estenecesar' forma%i mai multe grupuri# 0escrie%i pe un ,ip*c-art situa%ia pecare grupul a selectat*o şi e&plica%i procesul#

;# Incepe%i prin a cere tuturor să stea $n linişte timp de un minut sau două'şi să se g+ndească la situa%ia aleasă' pentru ca astfel ea să $nceapă săcapete formă $n conştiin%a şi $n suconştientul lor#

4$ 0upă un minut sau două' facilitatorul sună clopo%elul ini%iind primaserie de runde de desen' cu durata de un minut# <n timpul (ecărei runde'(ecare persoană "a ilustra pe -+rtia distriuită o i5agine a situa%ieidate#

=# 0upă un minut' facilitatorul sună clopo%elul' şi (ecare persoană dă maideparte celui din dreapta sa -+rtia pe care tocmai şi*a concreti!atimaginea situa%iei#

4# 2e măsură ce (ecare persoană primeşte un set nou de imagini' li se ceresă se g+ndească H ce poate ( adăugat pentru a e&prima mai clar

situa%ia”> şi apoi să adauge noua lor imagine pe -+rtie# Ciclul de unminut este continuat p+nă ce (ecare persoană de la masă şi*a recăpătat-+rtia ini%ială#

B# <n acest moment' cere%i participan%ilor să lipească pe perete desenele' şiini%ia%i un dialog# Incura)a%i (ecare grup să e&amine!e informa%iasimolică pe care au creat*o' pentru a $n%elege mai $n profun!imesitua%ia#

59



# 2ute%i utili!a o serie de $ntreări sau de a(rma%ii' precum cele careurmea!ă' cu scopul de a a)uta grupul să anali!e!e informa%ia şi ideile ceau luat naştere $n timpul e&erci%iului#

• Ce "ede%i>•

ăsa%i desenele să "ă "orească#• Ce idei sau teme comune s*au e"iden%iat>• Sunt diferen%e e"idente> 0acă da' ce crede%i că semni(că>• ?i%i aten%i la crea%iile "oastre şi asculta%i*"ă unii pe al%ii#• <nceta%i să (%i doar ra%ionali#

Acest e&erci%iu a fost adaptat după o aplica%ie inclusă $n cartea ;ialogue> Dedisco/er the *rans!or5ing 6oEer o! on/ersationK de indaEllinor şi lenna erard' pulicată la o-n ileV and Sons $n 6' iarHaplica%ia” la care ne referim se a,ă la paginile 6;5*6;:# 0acă dori%i săa,a%i mai multe despre procesul dialogului "ă recomandăm din inimăaceastă carte#

60



!N)T"UMENTUL N"1 28( #O6FN#!"EA #E APT!TU#!N! !N A"TA #!ALOGULU!

Obiecti+( In%elegerea şi de!"oltarea ailită%ilor de utili!area a

calită%ilor esen%iale ale dialogului#Timpul nece-ar( 5*6:5 de minute

Materiale(

6# &n toiag /orbitor # Toiagul "oritor este o idee moştenită de lacomunitatea indiană americană# <n cadrul $nt+lnirilor consiliului'toiagul se transmitea de la un conducător la altul şi de%inerealui semni(ca că persoana respecti"ă are cu"+ntul# Toiagul eraun simol al respectului' focali!+nd aten%ia asupra celui ce

"orea# Ji' mai important' $mpiedica inter"en%ia peste cel care "oreşte' şi calma ritmul con"ersa%iei#

:# &n chestionar de e/aluare# C-estionarul de e"aluare esteconceput pentru a oferi oportunitatea fde eed*ac1 asupraailită%ilor ce promo"ea!ă un dialogul e(cient# @ copie ac-estionarului pe care "ă recomandăm să $l folosi%i este inclusă$n acest capitol#

Proce-(

6# 0esc-ide%i e&erci%iul cu o discu%ie facilitată despre ailită%ile şicomportamentele ce sunt implicate $n reali!area unui dialog# Ase "edea notele pentru traineri ce urmea!ă după descriereaacestui proces#

:# <mpăr%i%i participan%ii $n grupuri mici compuse din opt p+nă la!ece participan%i şi cere%i ca doi dintre ei să )oace rolul deoser"atori# Clari(ca%i rolurile pe care le "or )uca9

Cei care "or ( participan%ii $n dialog "or selecta un suiectdespre care se crede că memrii grupului au păreri

contrare# 0e e&emplu' căsătoriile $ntre persoane de acelaşise&' proleme de politică sau o c-estiune contro"ersată dincomunitatea' %ara sau regiunea din care sunt participan%ii#Sugera%i*le să utili!e!e Htoiagul "oritor” pentru a $i a)uta $nconducerea dialogului# Reaminti%i*le că nu este "ora de odiscu%ie facilitată#

61



@ser"atorii au rolul de a oser"a dialogul şi de a ( pregăti%isă discute cu grupul impresiile lor despre dialog' speci(c+ndmodul $n care memrii grupului au urmat regulile propuse $ntimpul discu%iei facilitate#

;# Cere%i (ecărui grup să găsească un loc liniştit pentru a purta

dialogul asupra suiectului ales# Timpul "a ( de apro&imati" 45de minute#

7# a sf+rşitul dialogului' oser"atorii le "or cere să complete!e unscurt c-estionar despre e&perien%a dialogului' şi' dupăcompletare' "or conduce o discu%ie scurtă pentru o%inerea deinforma%ii# @ser"atorii "or pre!enta apoi propriile lor percep%iidespre calitatea dialogului#

=# 0upă aproape 6= minute de discu%ii $n grupurile mici' reface%igrupul mare pentru o discu%ie (nală despre ceea ce au $n"ă%at#Inc-eia%i e&erci%iul e&erci%iul cu o discu%ie despre cum ar puteautili!a această modalitate pentru a $i a)uta pe cei care se a,ă $ncon,ict să $n%eleagă mai ine diferen%ele#

Notă pentru trainer( Conceptele şi strategiile asociate cuprocesul dialogului sunt oca!ii importante de atenuare a unorcon,icte $ndelungate din comunitate sau societate# A"+nd $n "edere posiilitatea de a ini%ia dialoguri autentice la ni"elulcomunită%ii' dorim să oferim o aplica%ie ce contriuie la

perfec%ionarea aptitudinilor de a dialoga#0eşi nu e&istă o de(ni%ie clară a dialogului' următoarele idei

pot aduce pu%ină lumină asupra procesului şi a modului lui dedesfăşurare# inda Ellinor şi lenna erard' $n cartea lor' ;ialogue' oferă o serie de suiecte de discu%ie utile# Ele facdistinc%ia $ntre dialo, şi di-cuţie' g+ndindu*le pe am+ndouă caparte a unui continuum#

0ialogul se referă la o%inerea şi de!"ăluirea de $n%elesuri ce "in din di"erse perspecti"e' $n timp ce discu%ia se referă la

reducerea suiectului la păr%ile lui componente# Con"ersa%ia tindespre !ona de dialog al continuumului atunci c+nd dinamica saduce la $n"ă%are' la e&tinderea a ceea ce este cunoscut' sau lagenerarea de noi perspecti"e din contopirea di"erselor păreri# <nsc-im' c+nd dinamica se referă la găsirea unei solu%ii sau a celeimai une op%iuni dintre mai multe' ea tinde spre !ona discu%iei saua de!aterii#

62



Iată unele distinc%ii pe care Ellinor şi erard le fac $ntredialog şi discuţieFdezbatere. Ele includ de!aterea spre capătulcontinuumului repre!entat de discu%ie

#ialo, Se "ede întregul prin păr%i Se "ăd conexiunile dintre păr%i Ce analizează presupunerile Se doandesc cunoştin%e noi prin $ntreări şi oferire de

informa%ii Se crea!ă $n%elesuri noi î5părtăşite de partenerii de dialog#

#i-cuţie5#e4batere

Se structurea!ă W $mpart suiecteleWprolemele in părţi Se "ăd di!erenţele $ntre păr%i

Ce usti8căFapără presupuneri Ce con/inge, se /inde, se spune Se o%ine acordul asupra unui anume $n%eles

Atunci c+nd nu e&istă presiunea adoptării unei conclu!i sau aunei solu%ii' participan%ii se simt mai $n siguran%ă să ofere punctede "edere diferite fără ne"oia )usti(cării Hcorectitudinii” a(rma%ieilor# Inten%ia $n cadrul dialogului este de a $n"ă%a de la (ecare şi dea construi un înţeles co5un ce să includă toate perspecti"ele#

E&istă un acord general $ntre cei ce promo"ea!ă utili!area

dialogului $n a de(ni procesul printr*o serie de calită%i esen%iale#Ele includ9

Cuspendarea e/aluarii raţiona5entelor # Aceasta este poateailitatea cea mai greu de o%inut# Ea nu se referă la oprireaemiterii ra%ionamentelor' ci mai degraă la de!"oltarea ailită%iide a oser"a ra%ionamentele altora' ca şi cele emise de "oi'dintr*o po!i%ie neutră' răm+n+nd nedetaşa%i şi ne*reacti"i#

Denunţarea la ne/oia de rezultate speci8ce. 0ialogul nuurmăreşte re!ol"area de proleme# Este procesul de identi(care

a prolemelor comune# Este realist să ne aşteptăm ca$n%elesurile $mpărtăşite să ducă la re!ol"area prolemelor#

'xplorarea presupunerilor şi a5biguităţilor cu curiozitate. “2resupunerile sunt cau!a e"aluărilor grăite pe care le facemc+nd )udecăm pe al%ii#” ;“Aceasta este o idee ună' sau una

3 "bid# p#B#

63



proastă pentru că P .presupunere/”# Noi luăm deci!ii şiac%ionăm tot timpul pe a!a ra%ionamentelor ce i!"orăsc din unasau mai multe presupuneri# Ele construiesc !iduri pe care leacumulăm de*a lungul timpului' cu scopul de a da un sens lumii$n care trăim# 2rin e&plorarea funda%iilor acestor !iduri' $ntr*oaordare $n care domină curio!itatea' putem să le modi(căm şi

c-iar să le sc-imăm' pentru a a)unge la alte ra%ionamente pecare le putem transforma $n deci!ii şi ac%iuni# Cu alte cu"inte'presupunerile pe care le facem sunt acele lucruri pe carecredem că le ştim' şi astă p+nă descoperim contrariul# 0ialoguleste unul dintre cele mai e(ciente instrumente pe care le a"empentru a descoperi contrariul.

$utenticitatea şi onestitatea1 <n alte cu"inte' e&primă ceea cesim%i sau cre!i' şi ( pregătit să recunoşti#

Dăbdarea şi cal5ul. <ncetinirea ritmului şi crearea de timpi delinişte $ntre cei care "oresc' pentru ca $n%elesul cu"intelor lorsă pătrundă $n g+ndirea noastră colecti"ă#

$scultarea $tentă. Să ascultăm cu aten%ie at+t ce spun ceilal%i'c+t şi ceea ce e&primăm noi $nşine# Cei mai mul%i dintre noi amfost instrui%i $n conceptele şi ailită%ile de ascultare acti"ă#2roail că este important să le reintroducem acum#

3ă $ncura)ăm să re"ede%i discu%ia despre dialog care se a,ă $nCapitolul 7 din #anual.

64



GJ!#UL O6)E"%ATO"ULU! 3N #!ALOG

Următoarele sarcini sunt create pentru a "ă a)uta să anali!a%idialogul care "i s*a cerut să $l oser"a%i şi să furni!a%i comentariile

"oastre despre modul de desfăşurare# ?i%i c+t mai speci(c referitorla comportamentele pe care le*a%i oser"at şi lucrurile pe care le*a%i au!it $n timpul dialogului#

Nota%i următoarele a(rma%ii de la 6 la =' anali!+nd e(cien%agrupului $n cadrul dialogului' referitor la următoarele criterii' undeunu .6/ X deloc e8cace8 trei .;/ X oarecu5 e8cace8 cinci .=/ X !oarte e8cace.

6# Capacitatea memrilor grupului de a e/ita să e/alueze

raţiona5entele#

0eloc e(cace 6 : ; 7 = ?oarte e(cace

:# Capacitatea memrilor grupului de a se concentra pe procesulidenti8cării prolemei mai degraă dec+t pe căutarea soluţiilor prolemei.


;# Capacitatea memrilor grupului de a explora presupunerilei5plicite ca o parte a procesului dialogului#


7# Capacitatea persoanelor de a se comporta cu sinceritate' de aa8r5a onest $n con"ersa%iile cu ceilal%i ceea ce cred şi ceea cesi5t#


=# Ritmului con"ersa%iei şi alocarea de timp pentru re,ec%ie#


65



4# Respectarea "oritorului# ?iecare persoană /orbeşte pe rnd#


B# 0emonstrarea ailită%ii de a asculta cu atenţie ceea ce spunal%ii#


# 2unerea $ntreărilor şi oferirea de informa%ii


0acă a%i e"aluat oricare dintre calită%ile dialogului cu trei .;/ saucu mai pu%in' nota%i $n spa%iul de mai )os $ntrearea pe care a%inotat*o $n acest mod# ?i%i speci(c referitor la incidentele care "*aufăcut să e"alua%i $n acest mod#

Identi(ca%i persoana din grup care a fost cea mai e(cace $nutili!area uneia sau a mai multe dintre $nsuşirile personale ce facca dialogul să (e plin de succes# Nu e!ita%i să identi(ca%i mai multde o persoană din grup pentru contriu%iile aduse la dialog#

66



!N)T"UMENTUL N"1 2?( PLAN!!CA"EA PENT"U APL!CA"EA 3N%$TU"!LO"

Scopul ma)orită%i programelor de instruire este de a furni!aparticipan%ilor o oca!ie de a sc-ima şi $munătă%ii ceea ce fac $n

timpul ser"iciului sau $n "ia%a personală# Ca atare' pare re!onailsă conclu!ionăm că "aloarea unei e&perien%e de $n"ă%are nu estecomplet $n%eleasă fără un efort sincer din partea participan%ilor dea utili!a ceea ce au $n"ă%at# @ric+t de logic ar părea' sunt mul%ifactori care interferea!ă cu aplicarea noilor cunoştin%e şi ailită%i#Uneori interferen%a este de natură e&ternă' ca $n ca!ul $n care unsuperior sau un coleg ignoră eforturile "oastre de perfec%ionaresau "ă ridiculi!ea!ă pentru faptul că e&perimenta%i noi idei# <n altesitua%ii' interferen%a este de natură internă# Inten%iile "ă sunt une'dar oiceiurile "ec-i sunt mai puternice# Este ne"oie de timp'rădare şi $ncredere $n sine' poate mai mult dec+t a%i ( dispus să

acorda%i pentru a do+ndi noi oiceiuri sau pentru a pune $npractică noile cunoştin%e şi aptitudini#

Una dinte cele mai e(ciente metode de care dispunempentru $ncura)area transferului de cunostin%e şi aptitudini esteplani(carea# 2roailitatea de a utili!a $n"ă%ăturile do+ndite estemai mare dacă "ă g+ndi%i dinainte la ceea ce a%i $n"ă%at şi laarierele pe care le*a%i putea $nt+lni $n cale atunci c+nd "ă "e%i$ntoarce la locul de muncă#

Acorda%i c+te"a minute completării următorului formular' ca

un pas important $n pregătirea unui plan propriu de aplicare a$n"ă%ăturilor despre managementul con,ictelor#

6# A"+nd $n "edere ceea ce am $n"ă%at despre managementulcon,ictelor' inten%ione! ca $n situa%ii con,ictuale "iitoare săaplic următoarele .două sau trei aspecte/

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO









67




OOOOOOOOO

:# Am ne"oie ca $n acest efort să (u spri)init de următoarele

persoane' şi inten%ione! să o%in acest spri)in $n următoarele

moduri#OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO










3$ Mă găndesc că "oi depăşi e"entualele ostacolele $n utili!area

noilor cunostin%e şi aptitudini $n următoarele moduri9

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO








OOOOOOOO

7# Modul $n care "oi e"alua succesul noii mele strategi demanagement al con,ictului "a ( următorul

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO




68

exercitii conflict

Documents