cvj nr. 912 luni 3 august 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 912

Luni, 3 August 2015

N u mai puþin de 700 de nuntaºivor participa astãzi la petrecerea

datã de doi miri din municipiulPetroºani, la care sunt aºteptaþi ºimaneliºtii Nicolae Guþã ºi FlorinSalam. Autoritãþile sunt pregãtite sãmenþinã ordinea dacã situaþia o cere.

Prezenþa celor doi maneliºti la nuntaþigãneascã, dar ºi unbotez, ar putea blocao stradã din cartierulîn care locuiesc mirii,iar pãrinþii acestoraau cerut autoritãþilorlocale din municipiulPetroºani sã le permitã sã închidãcirculaþia pe respecti-va arterã. Aceºtia au vrut sã fie înlegalitate ºi sã nu-ºisupere vecinii datfiind faptul cã vor fi, poate, sute deautoturisme parcatepe toatã strada.

„Oamenii au fost de bunã credinþã ºi ausolicitat sã le dãm acordul pentru a bloca stra-da, însã le-am explicat cã nu putem face acestlucru. Sunt anumite condiþii stabilite de legepentru a putea bloca o stradã, iar în acest caznu erau îndeplinite. Oamenii au înþeles acestlucru dupã discuþiile cu noi”, a explicat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Chiar dacã nu au primit acordulstrada din Colonie va fi cel mai probabil blocatã de petrecãreþi. Atât poliþiºtii locali darºi cei de la Poliþia Naþionalã vor fi mobilizaþipentru a preîntâmpina eventualele incidente.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

T rei localitãþi dinValea Jiului într-un

proiect al NaþiunilorUnite. Mai multe clãdiridin Petrila, Petroºani ºiVulcan vor fi reabilitateprintr-un proiectfinanþat de NaþiunileUnite. MunicipiuluiVulcan i-a revenit sumade 47.000 de lei.

“Aprobã cele 47.000lei acordate de NaþiunileUnite în cadrul programu-lui UNDP, în care suntsprijinite 6 localitãþi:Vulcan, Petrila, Petroºani,Cãlan, Craiova ºi Calafat.Cele 47.000 lei vor fi utilizate pentru izolareatermicã a 7 obiective dinVulcan Cantina Socialã,cele 4 grãdiniþe, Centrul

ªansa ºi Sala de Sport”,spun reprezentanþii administraþiei locale de la Vulcan.

Prin interme-diul programelorºi fondurilorNaþiunilorUnite, Româniabeneficiazã de unvolum important de asis-tenþã tehnicã ºi financiarãîn sectoare de interes pen-tru þarã: protecþia mediu-lui, demografie, drepturileomului, sãnãtate, agricul-

turã, industrie, consolida-rea instituþiilor democrati-ce, etc. Valoarea

acestor proiecte estesubstanþial maimare decât obliga-þiile financiare pecare România

le are faþã de instituþiile din

Sistemul ONU. ProgramulNaþiunilor Unite pentruDezvoltare (PNUD) ºi-adeschis biroul din Româniaîn 1971. Dupã 1989,PNUD ºi-a putut asuma un

rol mult mai dinamic ºi adevenit un partener real alGuvernului României înnoile sale programe dedezvoltare. ProgramulNaþional de Cooperare dinperioada 2005-2009 s-aconcentrat pe trei arii de acþiune: guvernaredemocraticã ºi dezvoltaredescentralizatã; dezvoltareeconomicã ºi socialã;crearea unui mediu propice susþinerii dezvoltãrii durabile.

Monika BACIUMonika BACIU

Autoritãþile sunt în alertã!

Bani de la ONU pentru trei localitãþi din Valea Jiului

A ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara au un nou contract colectiv de muncã. Dupã o îndelungatã perioadã în

care sindicaliºtii s-au aºezat la masa negocierilor cu administraþiaa fost stabilit un nou contract colectiv de muncã pentru angajaþiiComplexului Energetic Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Un nou contract colectiv de muncã la CEH

CÂT MUNCESC,ATÂT PRIMESC!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Uniunea Europeanã aevaluat universitãþile pe baza a cinci domenii-cheiecum ar fi: performanþã în cercetare, calitatea procesului de învãþãmânt(predare-învãþare), orientareinternaþionalã, succes întransferul de cunoºtinþe(parteneriate cu mediul deafaceri ºi start-up-uri) ºiimplicarea regionalã.

Un punct important este dat ºi de studenþi, iarconform evaluãrii UE,Universitatea Petroºani seaflã pe locul 9 în topul celormai bune zece instituþii de

învãþãmânt superior din þaranoastrã.

Cercetarea ºtiinþificãreprezintã principalul procesde cunoaºtere ºi inovare, iarUniversitatea din Petroºani(UPET) dispune de un realpotenþial de cercetare.

Obiectivele strategice aufost definite având în vedererezultatele privind clasifi-carea universitãþii conformOMECTS 4072/2011 ºiobiectivele cercetãrii ºtiinþi-fice de excelenþã, pe plannaþional ºi internaþional.

În Universitatea dinPetroºani activitatea de

cercetare este în principalderulatã la nivelul grupurilorde cercetare constituite dinreprezentanþi ai corpuluiacademic, cercetãtori angajaþi în universitate, doctoranzi, studenþi, precum ºi colaboratoriexterni, centre de cercetareºi laboratoare de cercetarespecifice.

Pe primul loc al clasa-mentului se aflãUniversitatea Babeº-Bolyaidin Cluj-Napoca urmatã deUniversitatea „LucianBlaga”, Sibiu iar pe poziþiaa treia este AcademiaNavalã „Mircea cel Bãtrân”.


T rei zile de sãrbãtoare vor

avea loc pe strãziledin Petroºani, ceisãrbãtoriþi fiindminerii de aici.

Primarul TiberiuIacob Ridzi spune cã agândit o altfel de mani-festare, alta decât ceareligioasã ºi depunereade coroane, ce au locan de an de ZiuaMinerului.

“În perioada 6 – 9 august 2015, în

organizarea Primãrieimunicipiului Petroºani ºi a consiliului local, vaavea loc „FestivalulBerii”. Evenimentul se

va desfãºura în zonaTeatrului Dramatic”I.D Sîrbu, iar în cin-stea celebrãrii “ZileiMinerului” pe data de

6 august, minerii carevor prezenta un actcare sã le ateste ocupaþia, la cortulorganizatorilor, vor

primi gratuit o bere”,au declarat reprezen-tanþi ai administraþieide la Petroºani.

Astfel, joi, 6 august,în parcul central “CarolSchreter” din Petroºaniva avea loc ceremoniade depunere decoroane.

Vineri, 7 august,începând cu ora 19:00pe scena amplasatã înzona Teatrului Dramatic”I.D Sîrbu” vor urcaartiºti de renume dinfolclorul românesc, precum Lena Miclãuº,Cornel Todea, SeptimiuMariºca, dar ºi Aida

Busuioc împreunã cuformaþia.

Sâmbãtã, 8 august,tot de la ora 19:00,artiºti precum GuessWho, Harmony,Cãtãlin Stepa, FlorentinBudea, Adi Câmpeanu,Antisocial ºi alþii îi vorîncânta pe cei prezenþila faþa locului.

Ziua de duminicã, 9august se va încheia cuun spectacol oferit deelevii Casei de Culturãa Studenþilor dinMunicipiul Petroºani,pregãtiþi de profesorulEugen Munteanu.

Leii dinAnglia audãruit bucurieE nglezi, în vizitã

la centrele deplasament.

La sfârºitul lunii trecute,copiii aflaþi cu mãsurã de pro-tecþie în centrelerezidenþiale subor-donate DirecþieiGenerale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara auprimit vizita a 9membri aiOrganizaþiei deCaritate Lions

Club din Anglia. ªi anul acestamembrii organizaþiei „Leilor”au venit cu diferite donaþii pentru copii, pornind de lapampers ºi bunuri necesare în alimentaþia copilului mic,pânã la jucãrii ºi alte cadouri.

“Alãturi de aceºtia, 44 de copiii din centrele deplasament Orãºtie ºi Brad, aupetrecut o sãptãmânã de neui-tat având ocazia sã meargã lacumpãrãturi în oraº, la pizza, la

ºtrandurile din localitate, laAqualand ºi la McDonald’s.Toate aceste cheltuieli au fostsuportate de membrii organiza-þiei din Anglia”, spun reprezen-tanþii DGASPC Hunedoara.

Organizaþia Lions este unadin cele mai mari organizaþiicaritabile din lume ºi numãrãpeste 1,35 milioane de membrii din peste 200 de þãri,voluntari bãrbaþi ºi femei, care lucreazã împreunã pentrua servi nevoilor ºi provocãrilorcomunitãþilor locale din toate colþurile lumii.

Colaborarea cu ”Leii” dinAnglia dureazã din anul 2001,membrii acestei organizaþiivenind de atunci anual, fãrãîntrerupere, în vizitã în centrelerezidenþiale din subodineaDGASPC.


Universitatea Petroºani se regãseºte într-un top întocmit de UE

N u mai puþin de 850 de universitãþi au fostanalizate ºi s-a întocmit un clasament în

care se regãsesc ºi zece instituþii de învãþãmântsuperior din România, iar printre ele se aflã ºiUniversitatea Petroºani.

Municipiul Petroºani intrã în sãrbãtoare

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015 Actualitate 3

D atorii neplãtite din anul2001. Cam aºa se prezin-

tã situaþia în ceea ce priveºtecompania de apã din ValeaJiului care are de recuperat dela o societate de termoficarepeste 4 milioane de lei, datoriicare dateazã de 14 ani.

E dil Therma Vulcan, fac-turi neplãtite de 14 ani

Conform datelor furnizate de SC ApaServ Valea Jiului societãþilede termoficare sunt printre celemai mari datoare cãtre societate.Niciuna însã nu o întrece pe cea dela Vulcan care are datorii din anul2001. Adicã de 14 ani cei de aicinu au achitat facturile emise deoperatorul de apã ºi canal dinValea Jiului. Datoriile societãþii suntcifrate la suma de 4.976.817,96de lei. Aceastã sumã cuprinde ºipenalitãþile aferente litigiilor careau o valoare de 525.145 lei ºi34.339 sunt cheltuieli de judecatã.

Înregistratã la RegistrulComerþului în anul 1999 ºi avândca obiect de activitate “furnizareade abur ºi aer condiþionat” S.C.Edil Therma Vulcan a acumulatîncã din primul an de activitatepierderi care s-au amplificat pânãla ajungerea în faliment. Dacãpânã în anul 2004 pierderile aufost oarecum suportabile, chiar cuo uºoarã diminuare în 2003 ºi2004, între 2005-2007 acestea

aproape s-au dublat, ajungând dela 3.472.631 RON în anul 2005la 6.491.515 RON în 2007.Societatea a intrat în insolvenþã înanul 2012.

U niversal Edil, datorii din 2010

O altã societate de termoficaredin Valea Jiului care figureazã curestanþe cãtre operatorul de apãeste Universal Edil din Lupeni.Vechimea soldului dateazã din luna martie a anului 2010, iar acesta are o valoare totalã de 527.812,35 de lei.

Nici societatea de termoficare de la Petroºani nu are o situaþiemai bunã vizavi de ApaServ ValeaJiului. Cei de la Petroºani audatorii din anul 2011, iar acesteasunt cifrate la suma de 23.613 de lei.

În total, ApaServ Valea Jiuluiare de recuperat de la societãþile determoficare din Valea Jiului nu maipuþin de 5.534.365,56 de lei.


Negocierile s-auderulat într-o perioadãde crizã financiarã, subauspicii nu tocmaifavorabile. Cea maiimportantã prevedereeste aceea cã angajaþiivor fi plãtiþi în funcþiede performanþe. Plataîn acord înseamnã cãdispare obligativitateaplãþii “K-ului” de 1dacã acest coefficientnu este îndeplinit.

“Brigãzile care dauproducþie în plus

primesc mai mulþibani. Se eliminã plataîn regie ºi se introduceplata în acord”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Liderul SindicatuluiMuntele, Petre Nica,susþine cã negociereanoului contract colectivde muncã a fost unadificilã.

“A fost într-operioadã agitatã ºiaºteptãm acum apro-

barea Consiliului deAdministraþie. CCM-ulreuºeºte sã creezeposibilitatea pentruîmbunãtãþirea activitãþiiºi sã îi plãteascã pe ceicare muncesc. Au fostcondiþionãri de drep-

turi în anumite situaþii”, a mai subliniat sursa citatã.

Nica a mai precizatcã se încearcãcreºterea veniturilor laCmplexul EnergeticHunedoara.

“Încercãm sãîmbinãm activitãþilepentru a creºte veniturile”, a mai subliniat sursa citatã.

Noul contract colec-tiv de muncã de lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraprevede mai puþinebonificaþii pentru anga-jaþi. Negocierile pentruacest nou act au avutloc într-o perioadã defrãmântãri ºi pe unbuget de venituri ºicheltuieli structurat pepierderi ºi încã neapro-bat de Guvern.

Monika BACIU Monika BACIU

Un nou contract colectiv de muncã la CEH

Cât muncesc atât primesc!

Acesta afirmã cãvinovaþi de situaþia"dificilã" în care se aflãunele companii de statsunt "noii parteneripolitici care au pusstãpânire pe PNL, cei de la PDL" ºi nu actualul Guvern,aºa cum susþinecopreºedintele PNLAlina Gorghiu.

"Nu este corect cadoamna Alina Gorghiusã dea vina pe acestguvern pentru faptulcã unele companii încare statul esteacþionar majoritar seaflã în situaþii dificile. Îi readuc amintedoamnei Gorghiuperioada în care era în USL ºi în carecriticam împreunã faptul cã Oltchim,Hidroelectrica, com-plexurile energetice au ajuns în pragul falimentului din cauzajafului pe care l-aupatronat cei care îisunt, mai nou, amicipolitici: cei de laPDL", a declaratGerea.

Ministrul Gereasusþine cã GuvernulPonta nu a lãsat deizbeliºte companiile destat, ba mai mult le-aajutat. Declaraþia sa

este contrazisã de situaþia în care se aflãComplexul EnergeticHunedoara.

"Încearcã sã lesalveze, pe unele dejaa reuºit, iar acolo undeadministratorul specialsau Consiliul deSupraveghere decid ºidisponibilizãri se iautoate mãsurile, de lasalarii compensatorii la programe dereprofesionalizare ºigãsirea de noi investi-tori în acele zone,pentru ca oamenii sã

treacã peste aceastãperioadã", a mai spussursa citatã.

Guvernul nu a salvat cu absolut nimic ComplexulEnergetic Hunedoara.

Executivul a aprobat alocareaajutorului de salvare cu trei luni mai târziu,iar acum complexulpierde peste un millionde euro pentru achiziþionarea certifi-catelor de carbon.


A ngajaþii Complexului Energetic Hunedoara au un nou contract colectiv de muncã. Dupã o îndelungatã perioadã

în care sindicaliºtii s-au aºezat la masa negocierilor cu administraþia a fost stabilit un nou contract colectiv de muncãpentru angajaþii Complexului Energetic Hunedoara.

Companiile de stat, prãduite cu ajutorul Guvernului

Statul român, acþionarul majoritar, apermis devalizarea companiilor de stat

G uvernul paseazã pisicã moartã în ograda vecinului înceea ce priveºte companiile de stat. Sub pãlãria

Guvernului funcþioneazã mai multe companii de stat care seaflã în pragul falimentului. Ministrul Energiei, Andrei Gereaaruncã responsabilitatea în ograda celor de la PNL.

Facturi neachitate din 2001

Firmã în insolvenþã, datorii de milioane de lei cãtre ApaServ

D ezvoltareprin jocuri.

Zece voluntari dela Milano s-au aflat timp dedouã sãptãmâni laCasa Pollicino undeau prestat diferiteactivitãþi de ani-maþie. Fie cã au fostde ordin motric saustatic toate acesteaau avut rolul de a-iangrena pe copii.

“Anul acesta este unan plin. Vacanþa esteplinã de activitãþi decare s-au bucurat copiiipentru prima datã. Amavut plãcerea sã îi avemca oaspeþi pe BIRRomânia, Bambini în România, este o asociaþie italianã specializatã pe animaþiacopiilor. Anul acestaam avut un grup de 10animatoare care auavut activitãþi premiumpentru cã au fost activitãþi pe care copiiile-au primit cu oplãcere deosebitã. Amfost extrem de plãcutsurprinºi de comporta-mentul ºi de respectfulacordat de aceºti volun-

tari care au adus cu eio formã nouã de abor-dare a voluntariatuluiprin animaþie, prinorganizare de activitãþilibere. Au cuprins de ladistracþie de ordinmotricã pânã la ceacreativã, absolute tot.copiii au învãþat sã construiascã anumitelucruri, au învãþat sãînþeleagã ce înseamnão echipã ºi susþinereaei, ce înseamnã activitate de grup, activitate individualã curezonata în grup”, adeclarat FlorentinaPresecan, director CasaPollicino Petroºani

Tinerii voluntari nespun ce activitãþi le-aupregãtit copiilor ºi cumau rãspuns aceºtia.

“Suntem un grupcare facem parte din

asociaþia BIR România,este o asociaþie axatãpe voluntariatul de ani-maþie, suntem un grupde 10 voluntari care amvenit la Petroºani, laCasa Pollicino, ne-amaxat pe activitãþi deordin motric, de aseme-nea ºi pe activitãþi deordin static. Am gãsitcopii care aveau multãenergie ºi am reuºitîmpreunã sã avemactivitãþi multiple”,spune MargheritaPisoni, voluntar.

“Am gãsit copiiextrem de pozitivi ºi cudorinþã de a participa laactivitãþile iniþiate ºi amînceput cu activitãþiuºoare, stimulative caresã stimuleze ºi sã fimsiguri de participarea ºidezvoltarea copilului,ne-am axat pe activitãþi

de ordin motric ºistatic. Suntem siguri cã activitãþilenoastre au ajutat ladezvoltarea copiilorcu care noi aminteracþionat, iarsurpriza noastrã afost mult mai marecu cât am constatatcã la activitãþile dedupã-masã de tipcreativ copiii au

fost extrem de implicaþiºi de participativi”,spune MaddalenaLuzidiana, voluntar.

Asociaþia Bambini înRomânia a luat naºtereîn urmã cu 16 ani,când preotul Don GinoRigoldi a pus bazele eicu scopul de a-i ajutape copiii cu probleme.

“Asociaþia noastrã s-a nãscut cu 16 ani înurmã în Italia, este creatã de un preot, iarscopul nostru este acelade a ne deplasa îndiverse servicii de ordinsocial care se ocupã decopii ºi scopul principaleste de a aduce prinprezenþa noastrã ºi prinactivitãþile pe care ledesfãºurãm un pic debucurie copiilor”, a maispus Margherita.


Romulus Sîrbu alocuit în Petroºani, pestrada Aleea Poporului,apoi în zona URUMP-ului, ºi este fiulprof.univ.dr.ing.Septimiu I. Sîrbu, celcare a fost ºef alCatedrei de PreparareCãrbune, actual con-ducãtor de doctoratspecializarea Mine,Petrol, Gaze, de laUniversitatea Petroºani.Educaþia ºi firea luiRomi S. au contribuitsubstanþial la atitudineasa echilibratã, încâtcopil fiind pãrea timid,alþii spun cã era uºorintrovertit, dar foartecalculat în a acþionaîncã de atunci.

Ca elev de ºcoalãgeneralã, din clasa a V-a, a fãcut parte dinprima serie de elevicare a învãþat în noulsediu al ªcolii generalenr. 1 din Petroºani,proaspãt inauguratã înacel an. Profesori ºi

foºti colegi spun cãrepectiva clasã era unaa copiilor deºtepþi,invidiatã de restulclaselor paralele ºi nunumai.

”Am fost colegi dinclasa a V-a pânã înclasa a VIII-a, cu Romi,cum îi spunem noi, cuGabi Vasilescu, cu AlinIsac, cu Popescu etc.,practic o clasã bunã,cum spun profesorii.Isac ºi Vasilescu erauvârfurile, numai de nota10, iar Romi Sîrbu era,

cum se spune ”motorul”lor pentru cã le sufla înceafã, practice era oadevãratã concurenþã.Romi era ºi un bunsportiv, pe când ceilalþidoi erau ceva mai…greoi la sport. Din clasanoastrã au fost optolimpici la matematicã,

dar ºi la alte discipline.Am fost o clasã fru-moasã… Din clasa a IX-a ne-am împrãºtiatpe la licee, iar RomiSîrbu a continuat LiceulIndustrial la o clasãcare, spuneau profe-sorii, a fost una de elitã.Am pãstrat prietenia,legãtura cu el” –povesteste ing.Septimius CristianSîrbu, fost coleg ºi tiz al directorului Avon Asia-Pacific.

Romulus Sîrbu adevenit apoi student alUniversitãþii Petroºani ºi

a absolvit ca ºef de pro-moþie – primul din cei900 de studenþi -, cainginer procesare amineralelor ºi protecþiamediului. Dupã spe-cializare, împreunã cualþi colegi de acelaºi calibru, a intrat în colectivul specialiºtilorde la INSEMEXPetroºani, singurul institut de gen din þarã,unde s-a ocupat, printrealtele, de studii pentruîmbunãtãþirea calitãþiimediului în zoneleminiere. Dupã patru aniºi jumãtate, inginedrulde gradul I al INSE-MEX, brusc, a renunþatla tot ce-i putea oferiacest domeniu de cerce-tare ºi înaltã pregãtire.

”Nu am înþeles nicio-datã de ce, aºa deodatã,a renunþat ºi a apucatcalea aceasta, care, peacea vreme, nu pãreasigurã ºi pentru noi,românii, nici credibilãpentru o asemeneaevoluþie. Gestul lui asurprins. Sã o rupi cucercetarea, ingineriapentru care atâta te-aipregãtit este surprinzã-tor pentru oricine. Darcum de copil Romi nuacþiona fãrã a trageîntâi aer în piept, pânãnu-ºi calcula totul, plus

ambiþia ºi firea sa, este explicabil pentrusuccesul lui” – a precizat fostul colegSeptimius Sîrbu.

Tânãrul director din cadrul Companieiamericane AvonBeauty Products aînceput cu vânzãridirecte, dupã care aajuns sã conducã echipadin judeþul Hunedoara.A primit toaterecunoaºterile posibileîn vânzãri pentru acestnivel ºi locul 1 înClasamentulManagerilor de vânzãriºi locul 1 în Circle OfExcellence. Apoi aajuns sã conducã jumã-tate din activitatea dinRomânia, a creat strate-

gii pentru creºtereavânzãrilor ºi numãrul depersonal , s-a ocupatinclusiv de recrutarea ºipregãtirea personalului.

A ieºit din graniþeleromâneºti ºi a devenitdirector vânzãri pentruMoldova, apoi pentruzonele Serbia ºiMuntenegru dezoltândultetior piaþa Avon înþãrile baltice ºi Finlanda.

Mai adaugã la palmaresºi funcþia de directorexecutiv al Life Care.Într-o competiþie durã,sã cucereºti pieþe, iarrezultatele sã fie de suteºi sute de milioane dedolari, Romulus Sîrbueste considerat un talent rar.

”În toþi anii acestia,mi-am fãcut o viziuneasupra succesului. Mi s-aspus cã am carismã ºipot sã-i fac pe oamenisã mã urmeze” - spunemodest Romulus Sîrbu.

În 16 ani, timp încare a ars fiecare etapãcãtre succes, RomulusSârbu ajungând înfuncþii de conducere înmai multe þãri din lume,ºi de anul trecut seocupã, din poziþia dedirector, ºi de India.Activitatea sa esterecunoscutã ca fiind detop la nivel mondial.

E bine de ºtiut pentrurãu voitori cã ValeaJiului nu înseamnãnumai mineriade, cisute de oameni de valoare care au ”cuce-rit” lumea. Doar de laUniversitatea Petroºanisunt peste 500, fãrã sãsocotim ºi pe cei dinalte specializãri, sauspecializaþi de marilecompanii în care suntapreciaþi pentru talent ºiinteligenþã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

În primele momente,unii mineri au propusca o delegaþie de-a lorsã plece la Bucureºti,dar s-a renunþat laaceastã idee, poate ºidatoritã faptului, cãtrenurile erau oprite.

Unii ºefi de sectoareau încercat sãîmpiedice organizareagreviºtilor, dar mineriiau reacþionat prompt,câteodatã dur. Greviºtii

au luat legãtura cu altemine din Valea Jiului

(pe vremea aceea erau10 mine în Valea Jiuluiºi cu populaþia oraºelorpentru a strânge câtmai mulþi simpatizanþi,ºi s-au adunat pânã laurmã în curtea MineiLupeni, unde þineaudiscursuri revendicative. Cifrele provenite

din surse diferite referitoare la numãrulparticipanþilor variazãîntre 10.000 ºi 40.000(chiar 90.000).

Cei care susþincifrele mai scãzutegreºesc, întrucât sebazeazã numai penumãrul de angajaþi, ºinu iau în consideraremembrii de familie ºi

alte persoane din afarã care s-au alãturatgreviºtilor (din simpatiesau numai din curiozitate).

La Lupeni,Ceauºescu era aºteptatde o mulþime demineri. Colonia ªtefandin localitate era ocupatã de oameni,potrivit diferitelorestimãri, în jur de35.000 de mineri participând la 3 augustla întâlnirea cu ºefulstatului. Oamenii l-auprimit pe Ceauºescucare cu huiduieli, carecu aplauze. Coloniaªtefan este una din celemai vechi colonii delocuinþe minereºti dinValea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 20154 Actualitate Actualitate 5

MaratonulRetezat a fostun real succes

N u mai puþin de 200 deconcurenþi au luat star-

tul în Maratonul Retezat, unconcurs de alergare pe muntecare se desfãºoarã pe treisecþiuni: maraton, semimara-ton ºi cros ºi o diferenþã denivel de 3.000 de metri.

Plecarea s-a fãcut din staþiunea Râuºor, iar sportivii dela proba de maraton au strãbãtutun traseu de 44,2 kilometri ceinclude vârfurile Retezat ºiBucura, ªaua Bucurei, vârfurilePeleaga ºi Pãpuºa. Finsh-ul curseia fost tot la Râuºor iar probele

de semimaraton ºi cros s-audesfãºurat pe distanþe de 21 km,respectiv 14 km. „Traseul estefoarte dificil. Concurenþii pleacãde la o altitudine de 1.200 m ºiurcã pânã la 2.500 m. Practic,se aleargã pe o diferenþã denivel de 3.000 de metri.Sportivii trebuie sã fie atenþi petot parcursul traseului”, adeclarat ºeful Serviciului PublicJudeþean Salvamont Hunedoara,Ovidiu Bodean. Concursul a fostasigurat de o echipã formatã din22 de salvamontiºti, gata sãintervinã în cazul unor incidente.


Minerii din Lupeni, faþã în faþãcu Ceauºescu în 1977M inerii din cartierul ªtefan au fost cei

care în anul 1977 s-au revoltat împotri-va condiþiilor de lucru dificile. Greva propriu-zisã a început la Mina Lupeni pe 1 august1977 ºi a fost încheiatã pe 3 august 1977.

Bambini - voluntari în vizitã la PollicinoDe la inginer gradul I al INSEMEXPetroºani, la director Avon Asia-Pacific

P atru români conduc operaþiunile Avon Beauty Products de pe câteva zeci

de pieþe de la nivel mondial, printre careIndia ºi Turcia, douã dintre cele mai populateþãri din lume. Ei au pe mânã o afacere depeste 2 miliarde de dolari anual, conformrevistelor de specialitate.

U nul dintre aceºtia, despre care Bloombergvorbeºte în termini laudativi, este

petroºãneanul Romulus Sîrbu, care la 44 de ani, este director regional de vânzãri alproducãtorului american pentru cosmetice -Company Overview of Avon Beauty Products -pe zona Asia-Pacific. Romi, cum îi spun prie-tenii, contribuie cu peste 700 de milioane dedolari la businessul total al Companiei Avon.Alãturi de el, la vârful conducerii Avon se maialflã aþi trei români.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 20156 Administratie

Se cautãtransportatorla LupeniT ransport local pentru

lupeneni. În cadrulºedinþei de consiliu local dinaceastã lunã, consilierii localiau aprobat concesionareatransportului public local.

În urma ºedinþei s-a decis ca pentru un bilet cãlãtorii sã plãteascãsuma de 1,5 lei.

“S-a aprobat concesionareatransportului public local. S-ahotãrât tariful de1,5 lei/persoanã .Orele de trans-port 7-22, cu plecare de la ora7.00, din zonaTusu ºi Peco(intrarea înLupeni dinspreVulcan). Staþiilesunt: LupeniCentru, Spital,Zona Lidl, Piaþa

Cina, Vâscoza, Bãrbãteni 1,Bãrbãteni 2 ºi retur. Frecvenþa întraseu 5 minute între orele 7.00-15.00 ºi 10 minute între orele15.00-22.00”, spun reprezentanþiiadministraþiei locale de la Lupeni.

Transportatorilor li se va percepeºi o redevenþã anualã pe care trebuie sã o plãteascã pentru fiecareautovehicul. Astfel, taxa solicitatãde municipalitate este de 50 deeuro pe an, bani care vor intra înconturile administraþiei locale.

Gestiunea serviciului de transportpublic local de cãlãtori în municipiulLupeni va fi delegatã unui operatorautorizat ºi selectat ca urmare aprocedurii de delegare prin licitaþiepublicã deschisã.


“Am votatpentru alocareasumei de 1000lei cu ocazia ZileiMinerului , 6august. Depuneride coroane deflori la EMLupeni- Uzinã ºi Monument”,spun reprezentanþii administraþieilocale

de la Lupeni.Banii alocaþi vor

fi utilizaþi pentru aachiziþiona coroane deflori ce vor di depusela cimitirele din locali-tate.

“Având în vedereintenþia de a organizaziua minerului înmunicipiul Lupeni pentru omagierea ºicomemorarea a 86 de ani de la greva

minerilor din 5-6august 1929 de laminele din Lupeni precum ºi a 38 de anide la greva din 1977propun consiliului localal municipiului Lupenialocarea a 1000 de leidin bugetul local.

Propunerea deomagiere ºi comemo-rare presupunedepunerea de coroanede flori în memoriaminerilor cãzuþi în timpul celor douãgreve. Suma alocatãpresupune acoperireacheltuielilor cu coroanede flori”, se aratã înnota de fundamentarea proiectului dehotãrâre al consiliuluilocal Lupeni.

Greva minerilor dinValea Jiului care aavut loc între 1 ºi 3august 1977, a fostuna dintre miºcãrile de

protest cele mai ample din perioadacomunistã.

Valea Jiului este ozonã minierã impor-tantã a României, cuun numãr mare demuncitori. Greva ceamai mare care a pre-cedat-o pe cea din1977 a fost Grevaminerilor din Lupenidin 1929. Minerii dinValea Jiului lucrauîntotdeauna în condiþiifoarte grele. Chiar ºicu folosirea tehnologieicelei mai moderne -ceea ce nu era cazul înminele Românieisocialiste din anii1970 - lucrul înminele de cãrbuneera greu ºi periculos.Accidentele de minã

erau destul de dese.De exemplu, pe 2noiembrie 1972, înurma unei explozii aumurit 43 de oameni laMina Uricani.

Anul 1977 a fostun an greu pentrueconomia României.Urmãrile crizei energetice mondialeînceputã în 1973-74încã erau resimþite pedeplin, iar cutremuruldin 4 martie 1977a îngreunat ºi mai mult situaþia. În pofidaacestor greutãþi,Ceauºescu nu aacceptat reducereacifrelor de plan ºiinsista ca toþi indica-torii stabiliþi anterior sã fie îndepliniþi.


B ugetul local al municipiului Lupeni a

fost rectificat. Bugetul localal administraþiei locale de laLupeni pare a nu intra pe untrend ascendent.

Consilierii locali au aprobat rec-tificarea bugetarã, care este însãuna negativã. În urma rectificãriibugetul local anual va fi în sumã de49.288,35 mii lei la venituri ºi50.649,14 mii lei la cheltuieli.

“Având în vedere necesitateavalidãrii dispoziþiei viceprimaruluimunicipiului Lupeni privind rectifi-carea bugetului local pe anul 2015ca urmare a încasãrii în contul devenituri “prefinanþare” a sumei de30,75 mii lei pentru proiectul cufinanþare externã stop abandonuluiºcolar în conformitate cu preveder-ile articolului 82 din Legea 273-2006 privind finanþele publicelocale în care se specificã “cusumele aprobate prin hotãrâreaGuvernul din fondurile de rezervãbugetarã ºi de intervenþie la dispoz-iþia Guvernului precum ºi cu altesume alocate de la bugetul de stat

sau retrase prin acte normative semajoreazã respectiv se diminueazãbugetele locale prin dispoziþiaautoritãþii executive potrivit legiiurmând ca la prima ºedinþã aautoritãþilor deliberative sã se val-ifeze modificãrile respective.Þinând cont de prevederile legii273/2006 privind finanþele pub-lice locale cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare care stipuleazãcã pe parcursul exerciþiului bugetarautoritãþile deliberative pot aprobarectificarea bugetelor locale caurmare a unor propuneri funda-mentate ale ordonatorilor princi-pali de credite, supun aprobãriiconsiliului local al municipiuluiLupeni rectificãrile bugetare dis-puse ºi adoptarea proiectului dehotãrâre în forma prezentatã”, searatã în nota de fundamentare aproiectului de hotãrâre.

Conform datelor Ministeurlui deFinanþe, arieratele municipiuluiLupeni au scãzut. Unitatea admin-istrative teritorialã de la Lupeni fig-ureazã la data de 30 iunie cu arier-ate în valoare de 7,74 de milioanede lei.


Lupenenii sãrbãtoresc Ziua MineruluiC oroane de flori de ziua Minerului. În data de ºase august, Valea Jiului

se aflã în sãrbãtoare. În aceastã zi se sãrbãtoreºte ziua minerului, zicare peste câþiva ani va reprezenta o comemorare având în vedere situaþiamineritului. Autoritãþile locale din Valea Jiului vor marca aceastã zi. Astfel,la Lupeni s-a alocat suma de 1000 de lei.

Rectificare bugetarã pe minus

Arieratele Primãriei Lupeni auscãzut cu peste un milion de lei

Contoare inteligente pentruenergia electricãF urnizorii de utilitãþi cautã sã reducã furturile

ºi pierderile dar ºi sã-i scuteascã pe consuma-tori de facturi încãrcate prin regularizare.

Astfel, aceºtia au început montarea unor contoare decitire a consumului de la distanþã. În Valea Jiului deja au fostmontate o serie de contoare inteligente de cãtre operatorulde apã ºi canal, iar în acest fel intervenþia neautorizatã lareþea a consumatorului este imediat depistatã. În plus, angajaþii Apa Serv Valea Jiului nu mai sunt nevoiþi sã intrepe proprietatea consumatorului pentru a vedea consumul.Contoare inteligente pentru citirea consumului vor fiinstalate ºi la Deva, în acest caz pentru energia electricã.Furnizorul de energie electricã a anunþat cã 2.800 de noicontoare sunt programate a fi înlocuite în Deva, iar consumatorii scapã de regulizare ºi de consumul estimat.

Aceste aparate permit Enel sã ges-tioneze de la distanþã operaþiuni precumconectarea sau reconectarea la reþea aconsumatorilor iar principalul beneficiueste cã, la fiecare client, consumul deenergie va fi facturat la zi.

„Instalarea la scarã largã a contoruluidigital este programatã sã înceapã în2016, în funcþie de aprobarea proiectuluide cãtre ANRE, ºi va acoperi, treptat, înurmãtorii ani, întreaga bazã de 2,7 mil-ioane de clienþi ai Enel Distribuþie dinRomânia”, potrivit furnizorului intalian.


“O hotãrâre permiteurgentarea procedurilor în vederea finanþãrii cu1.000.000 lei de laConsiliul JudeþeanHunedoara, pentru obiectivul de investiþie„Reabilitare stradaCãprioara – municipiulVulcan”. Este vorbadespre strada care asigurãaccesul la groapa de gunoial cãrei grad de utilizare vacreºte în perioada imediaturmãtoare, prin creºtereanumãrului de maºini carevor aduce deºeurile înaceastã groapã, care aºacum s-a precizat ºi anterior,rãmâne deocamdatã singu-

ra groapã de gunoi zonalã”,spun reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Vulcan.

Aceastã lucrare estefinanþatã de ConsiliulJudeþean în perioada ime-diat urmãtoare ca prioritate,în condiþiile în care groapade gunoi din Vulcan rãmânesingura utilizabilã la nivelzonal, pânã la finalizareagropii ecologice de laSimeria. “Pentru bugetullocal aceastã perioadã estebeneficã prin faptul cã maimulte localitãþi care utilizea-zã groapa de gunoi aVulcanului, vor plãti serviciile aferente cãtrecomunitatea locala”, spunreprezentanþii administraþieilocale de la Vulcan.

Mai mult decat atatPrimãria Vulcan a reuºit sãobþinã toate documenteleprivind regimul juridic alterenului, astfel cã anulviitor poate fi depus proiectul de finanþare pentru deponeul de laVulcan, cu fonduri europene.


T rãiesc în secolulXXI, dar în

condiþii de lumea atreia. Este vorba demajoritatea locuitorilordin Cartierul ªtefandin municipiul Lupenicare îºi duc veacul depe o zi pe alta.

Aici, ca în majoritateazonelor din Valea Jiului,fiecare se descurcã cumpoate. Tinerii sunt cei maiafectaþi. Aceºtia nu au nicilocuri de muncã, dar niciviitor.

“Cartierul ªtefan este unul din cele mai vechi dinmunicipiul Lupeni, cetãþeniide aici se confruntã cu oserie de probleme legate dereþeaua de apã ºi canalizare,dar ºi de infrastructurã dru-mului care duce în cartier. Labiroul meu parlamentar am

primit numeroase solicitãridin partea cetãþenilor dinCartierul ªtefan, prin caream fost sesizat cu privire laproblemele cu care se con-fruntã legate în principal dereþeaua de apã ºi canalizare,dar ºi de drumul care duce încartier, drum care are o singurã bandã de mers, circulaþia aici derulându-se cumare dificultate. Astfel cã mã voi implica personal în

soluþionarea acestorprobleme, folosindu-mãde toate pârghiile legalede care dispun”, adeclarat CristianResmeriþã, deputat PSD.

Investiþii pentrulocuitorii din cartierulªtefan al municipiuluiLupeni. Cartierul ªtefandin municipiul Lupenipare a fi captive într-o altãerã. Locuitorii de aici se confruntã cu nenumãrateprobleme, cele mai stringentefiind cele de ordin social.Drumul este foarte greu circu-labil atât pentru pietoni cât ºipentru maºini. Promisiuniexistã, iar deputatul CristianResmeriþã spune cã a fãcutdemersurile la municipalitatepentru a reabilita calea deacces ºi a discutat cu cei de laApaServ Valea Jiului pentruintroducerea canalizãrii.

“Am discutat cu domnuldirector de la APA SERVSÃ, societate cu care avem obunã colaborare la nivelulbiroului meu parlamentar, ºicare deruleazã în prezent unamplu program de reabilitareºi modernizare a reþelelor deapã ºi canalizare. I-am adusdin nou în atenþie situaþiadeosebitã cu care se confruntã cetãþenii de aicidatoritã lipsei canalizãrii, iaracesta m-a asigurat cã intro-ducerea canalizãrii ºi reabili-

tarea reþelei de apã înCartierul ªtefan va fi o prioritate.

De asemenea, împreunãcu autoritãþile locale vom facetoate demersurile pentru caîn cel mai scurt timp sãlãrgim drumul de acces ladouã benzi de circulaþie ºi sãconsolidãm zidul de sprijin depe marginea acestuia. ªi nufac o promisiune, dar vomface tot ce ne stã în putinþãca anul viitor, dupã ce vor fifinalizate lucrãrile la reþeauade apã ºi canalizare, sã trecem la asfaltarea drumului,pentru cã nu ar fi normal sãasfaltãm ºi apoi sã facemsãpãturi pentru introducereacanalizãrii”, spune CristianResmeriþã, deputat PSD.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON:0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Deputatul Cristian Resmeriþã promite investiþii în Cartierul ªtefan

Un million de lei pentru modernizarea unui drum, la Vulcan

S trada Cãprioara din municipiul Vulcan va fireabilitatã. O sumã importantã de bani a

fost alocatã pentru aceastã investiþie. Un milionde lei a alocat Consiliul Judeþean Hunedoara pentru acest drum.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 august 20158 Sport

Am ales pentruziarul de azi un subiectcu oarecari conotaþiinostalgice ºi anume,acela legat de echipaNaþionalã a României.O echipã care, evident,

uneºte orgolii ºi pasiunirisipite uneori aiurea pela nevoiaºe echipe declub. Acum, dupã ceam aflat cu cine nevom lupta pentru unloc la turneul final

mondial din Rusia,peste trei ani, ne vin înminte tot felul demomente legate decele peste nouã deceniiale traseului echipeiNaþionale.

O echipã în care de-a lungul vremii, aujucat ºi fotbaliºti de laJiul Petroºani, epopeea

lor începând în 1926cu Aurel Guga ºiîncheindu-se cu HoraþiuLasconi în 1988.Aºadar, o poveste încare sunt cuprinºi zecejucãtori care au adunat37 partide în tricoul tricolor, o poveste, dinpãcate, opritã în urmãcu 27 de ani...

Guga, CosticãMarinescu, Crâsnic,Paraschiva, Libardi,Mulþescu ºi ceilalþi au fãcut parte dingeneraþii care aufãcut cinste numeluiJiul Petroºani. Motiv pentru carechiar privim înapoicu mândrie.

Henþ cu mâna

Privind înapoi cu mândrie

DE LA JIUL, LA NAÞIONALÃ

Într-un interval de 95 de ani, Jiul Petroºani adat jucãtori la toate niveleleechipei Naþionale – seniori,tineret, juniori – începând cu anul 1926.

Trebuie precizat cã, chiardacã au existat unii jucãtorireprezentativi pentru Jiul,care au jucat la Naþionalã, eiau fãcut-o la momentul cândnu erau componenþi aiechipei din

Petroºani. E cazul jucãtorilor I. Kiss, Kilianovitz(jucau sub numele JiulLupeni), Farkas I, T.

Bone, Dumitriu II,Pavlovici, I. Varga, Beppi,Szabados, Onuþan, M. Popa,ªumulanschi, Sedecaru,Dumitrache, Cavai, Pintilii ºi alþii.

Unii dintre ei au fost internaþionali ºi sub tricoulJiului, dar ºi ai altor echipe,fiindu-le socotite în palmaresdoar meciurile sub steagulJiului: Costicã Marinescu,Guga, Martinovici,GigiMulþescu, Ionel Augustin, D. Timofte, D. Militaru etc.

De aceea, analiza acestuicapitol o vom face raportatnumai la contribuþia acestorjucãtori ca ºi componenþi aiechipei Jiul Petroºani.

GUGA,DESCHIZÃTOR

DE DRUMAurel Guga avea 7

prezenþe la NaþionalaRomâniei, când a venit laJiul (C.A.M.P.) în 1926.

Jucase pânã atunci laUniversitatea Cluj, debutând

la 8 iulie 1922, la primulmeci din istorie al României,2-1 la Belgrad cu Iugoslavia,el marcând golul victoriei dinmin. 61, fiind ºi cãpitanulreprezentativei!

Ultimul meci al lui Gugaîn Naþionala României a fostla Arad, în 1928, 4-2 cuTurcia, Guga reprezentândatunci Jiul Lupeni.

COSTICÃMARINESCU,LONGEVIVULMijlocaºul Costicã

Marinescu a venit la JiulPetroºani de la CarmenBucureºti când avea 24 deani, în 1947. Jucase doar opartidã la NaþionalaRomâniei în iunie 1947, într-un România-Iugoslavia 1-3. Dar adevãrata sa carierã de internaþional va fi la Jiul Petroºani,îmbrãcând tricoul Naþionaleide zece ori, încheindu-ºi cariera într-un joc Albania-România 1-4 (23 oct. 1949).A strãlucit în meciulRomânia-Cehoslovacia 2-1în septembrie 1948, fiind cucele 10 meciuri la echipaNaþionalã, jucãtorul care aadunat cele mai multe partide sub tricoul Jiului.

PARASCHIVA,OLIMPICUL

Tudor Paraschiva a debutat la Naþionalã ca jucãtor al Jiului (Flacãra)Petroºani, la meciulRomânia-Cehoslovacia 4-1,pe 11 mai 1952, în faþa a 45.000 spectatori pe stadionul „Republicii”, debutcu gol în minutul 6! A parti-cipat cu echipa României laJocurile Olimpice dinFinlanda (1952), jucând înmeciul Ungaria-România 2-1, în faþa unei super-celebre, cu

Grosics, Bozsik,Hidegkuti, Ferenc Puskas sauCzibor. În semn de preþuirepentru talentul sãu, organiza-torii din Finlanda au emis untimbru cu chipul sãu.

LIBARDI, DOUÃ GOLURIPetre Libardi a reuºit sã

joace în echipa Naþionalãîntr-o perioadã în care eragreu de ajuns acolo, printrevedetele de la Steaua sauDinamo. A debutat în ianua-rie 1967 la Montevideo,Uruguay-România 1-1 ºi amai „prins” un egal, 0-0 înoctombrie 1967 la Cracoviacu echipa Poloniei. Atunci afost înlocuit în minutul 63 cuDobrin.

GIGI MULÞESCU,ULTIMUL JOC,

CU 80.000 SPECTATORI!

Gigi Mulþescu juca la Jiul de trei ani, dar avea oexperienþã de 14 jocuri laNaþionala de tineret, când adebutat în prima reprezenta-tivã, la 25 sept. 1974 laSofia, Bulgaria-România 0-0 într-o epocã în careIordãnescu, Cornel Dinu,Balaci, Radu Nunweiller, LiþãDumitru, Dobrin, Boloni sau Hajnal erau greii linieimediane, e important cã unjiulist a prins ºase selecþii laNaþionalã. Ultima în 2 iulie1976 la Teheran, în faþa a80.000 spectatori, IranRomânia 2-2.

LASCONI,„ULTIMUL

MOHICAN”Ultima apariþie a unui

jucãtor de la Jiul a fost înanul 1988. Atunci, HoraþiuLasconi a prins trei partide larând, toate în deplasare:Polonia-România 2-2,Irlanda-România 2-0, R.D.Germanã-România 3-3,antrenor fiind Emeric Jenei.A fost ultima participare a

unui jiulist într-un tablouînºirat pe 66 de ani (1926-1988), povestea pornind de la Guga ºi oprindu-se laHoraþiu Lasconi. Au mai fost prezenþele lui DamianMilitaru în Naþionala „B” din 1993, apoi o serie deprezenþe la echipele detineret (remarcabili Bãlãu,Scarlatache, Scutaru, Bicfalvi) ºi juniori (cu Henzel,Marincãu ºi Lasconi capi de listã).

Lista tuturor internaþiona-lilor jiuliºti – seniori, olimpici„B” – se încheie în anul2009, cu prezenþa luiVãdrariu într-un joc.

Fotbal. Echipa Naþionalã.

Cu cine ne vom lupta pentru primul loc!N -am cãzut în cea mai fericitã grupã pentru preliminariile Campionatului

Mondial din Rusia 2018. Ne aºteaptã zece meciuri grele, începând cutoamna lui 2016, unde vreme de un an (septembrie 2016-octombrie 2017) ne vom lupta pentru primul loc, care duce direct la turneul final. Sau, în celmai nefericit caz, un joc de baraj de pe locul 2... Analizaþi tabelul alãturat ºi cântãriþi ºansele. Sunt ele oare?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr. 912 luni 3 august 2015

Documents