cvj nr. 846, marti 28 aprilie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 846

Marti, 28 Aprilie 2015

NU VÃ LÃSAÞI COPIII LÂNGÃ APE!

Tragedia provoacã reacþii

Pãrinþii bãiatului,extrem de îngrijoraþiau anunþat dispariþiala o zi dupã ce au

sesizat cã nu le-a maivenit copilul acasã.Bãiatul nu mai fugiseniciodatã de acasã ºi

avea asupra lui carteade identitate ºi bursade 150 de lei pe carea ridicat-o în aceeaºizi. Mama lui îl certasecu o zi înainte cã esteprea dezordonat ºi nuîºi aduna hainele, darsusþine cã nu ar fifost un motiv pentruca bãiatul sã plece deacasã. Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al

IPJ Hunedoara spunecã bãiatul a fost datîn urmãrire generalãºi a fost cãutat pestetot de poliþiºti, timpde patru zile, fiind datîn urmãrire naþionalãºi în consemn la frontiere.

Dupã patru zile dela dispariþie, mamaminorului s-a prezen-tat la poliþia din

Petroºani pentru aanunþa cã fiul sãu arevenit la domiciliu ºi

cã pe durata dispari-þiei nu a fost victimi-zat în vreun fel ºi nicinu a comis fapte denaturã penalã saucontravenþionalã.

Poliþiºtii au stabilitcã minorul a plecatvoluntar de la domi-ciliu în urma unei dis-cuþii în contradictoriucu pãrinþii, iar pedurata dispariþiei s-aaflat pe raza munici-piului Petroºani.

Paroºeniul opreºtefurnizarea agentuluitermic timp de osãptãmânãT ermocentrala Paroºeni va opri

furnizarea agentului termic de la 1 mai, mãsura fiind luatã pentru efectu-area unor lucrãri la magistrala de distribuiedar ºi a unor operaþii de mentenanþã lagrupul energetic de la Paroºeni.

Dacã în privinþa agentului termic nu vor fiafectaþi consumatorii, în condiþiile în care temperaturile sunt deja în creºtere ºi furnizareaera oricum sistatã, cu privire la apa caldã vor afectaþi consumatorii din Petroºani dar ºi agenþi economici din Vulcan sau Lupeni.

Potrivit unui comunicat de presã emis deComplexul Energetic Hunedoara, lucrãrile dementenanþã la magistralã sunt preconizate a sederula timp de o sãptãmânã, astfel cã, din datade 7 mai, ar urma sã fie reluatã furnizarea apeicalde pentru consumatorii din Petroºani dar ºipentru minele Paroºeni ori Lupeni.

Motivul principal pentru oprirea furnizãriiagentului termic este legat de ”efectuarea unorlucrãri de mentenanþã strict necesare pentruasigurarea continuãrii funcþionãrii în siguranþã aBlocului IV din cadrul Sucursalei EletrocentraleParoºeni”.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A fugit de acasã pentru a se rãzbuna pe pãrinþiU n bãiat de 15 ani din Petroºani,

elev în clasa a IX la un colegiutehnic, a pus pe jar poliþia hunedoreanãdupã ce timp de mai multe zile a dispãrut fãrã. În cele din urmã bãiatuls-a întors acasã ºi ºi-a motivat gestul cape o rãzbunare împotriva pãrinþilor.

U n copil a murit, dupã ce a fost luat de apele Jiului, iar cei carelocuiesc în preajma locului în care s-a petrecut grozãvia trag un

semnal de alarmã. Unii ar fi vrut sã intervinã, dar nu au putut, iar ceimai mulþi îi sfãtuiesc pe pãrinþi sã nu îi mai lase în acea zonã, plinã, dealtfel, de copii, pe timpul verii. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sezonul 2015 la raftingva lua startul la începutullunii mai, cum altfel decâtcu o coborâre în forþã pedefileul sãpat de râu de-alungul timpului. În rafting,coborârea se face cu bãrcipneumatice speciale, depânã la 12 persoane, lacare se adauga obligatoriuun instructor.

Jiul are debit mareîncepând din primãvarãpânã în toamnã, iar peisajuleste spectaculos. Râul Jiu,în Defileul pe care l-a sãpatîntre Munþii Vâlcan ºiParâng, de la Livezeni laBumbeºti Jiu, este sectorulîn care practicarea activi-tãþilor de rafting se poateface în cele mai bune

condiþii din þarã ºi în ceamai mare perioadã a anu-lui, din lunile martie/aprilieºi pânã în octombrie, cu oeventualã pauzã in lunileiulie - august ale anilor maisecetoºi. Iar atracþii suntsuficiente pentru cei care seîncumetã sã se aventurezecu barca pe apele Jiului.

Pe asta au mizat ºi cei dela Transilvania Adventure,care vor organiza de laînceput de mai primelecurse de rafting pe Jiu. ªiasta nu este tot, pentru cãvor mai fi o grãmadã desurrpize. “Primãvara începefrumos aici, la noi, laTransilvania Adventure. Cãtot este vacanþa de 1 Mai,pe lângã bucuria de a

deschide sezonul de rafting,pregãtim ºi alte aventuri.

Vineri ne veþi gãsi înmãruntaiele pãmântului,arãtându-le turiºtilor noºtriceea ce natura s-a strãduitsã construiascã de-a lungula milioane de ani.Stalactite, stalagmite,draperii parietale ºi tot felulde alte formaþiuni îi aºteap-tã sã fie fotografiate ºi arã-tate lumii întregi. Tot ei vorînvãþa cã astfel de minunãþiinaturale trebuie respectatede om, nu distruse, cum seîntâmplã în cazul atâtorpeºteri din þara noastrã.

Drept surprizã le-ampregãtit o tirolianã spectac-uloasã: vor fi primii turiºtidin România care vor zburade pe un masiv muntos pealtul, adicã din munþiiRetezat în munþii Vâlcan.Mai apoi, dupã atâta adre-nalinã, le-am pregãtit un

concurs de Stand UpPaddle (SUP), un sport carea prins avânt în întreagalume, iar la noi e abia laînceput. Promitem, însã, cãne strãduim sã-i prindemdin urmã pe ceilalþi”,povesteºte AnamariaSanda, director laTransilvania Adventure.

Dar, ca sã ne întoarcemla rafting, sezonul va fideschis sâmbãtã, cu oaventurã pe cinste.

De precizat cã DefileulJiului are cel mai ridicatgrad de dificultate dinRomânia în ceea cepriveºte practicarea acestuisport iar pe traseul de 25de kilometri sunt peste 80de cascade. Viteza apeiatinge, pe alocuri, 35-40de kilometri la orã, iaradâncimea ei ajunge de la15 metri pânã la câþiva zecide centimetri, acolo underâul este mai lat ºi mai lin.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VÂNZAREVând apartament 2 camere, în

Petroºani, Str. 1 Decembrie1918, Bl. 105, Ap.53, cu

multiple îmbunãtãþiri. Preþ 75.000 lei negociabil. Nr

telefon 0731.254100 ºi0757.769477

Punerea înexploatare a ultimeitrepte de tratare de laStaþia de EpurareDãnuþoni, dar ºi acelorlate investiþii realizate în reþeaua decanalizare construitã înprima parte a proiec-tului european gene-reazã cheltuieli semni-ficative pentru ApaServ Valea Jiului. Înprezent aceste cheltu-ieli sunt cu greuacoperite de cãtre

operator recunoaºteconducerea societãþii.

”Orice investiþie înmediu costã ºi costurileacestea nu sunt delocde neglijat. Oriceinvestiþie în mediu esteobligatorie ºi necesarãpe de altã parte, iarApa Serv este unuldintre primii operatori

care s-au conformat lacerinþele UE. În finalaceste investiþii ar tre-bui sã ne aducã veni-turi, însã decomadatãne aduc cheltuieli înplus. Vã dau niºteexemple: am niºtestaþii care consumãcurent atât la Petrilacât ºi Aninoasa de

vreo 5000 de lei pelunã, adicã sunt costuriîn plus. Staþia de laDãnuþoni consumaundeva pe la 500 delei gaz metan ºi lunatrecutã am avut deplãtit 15000 de lei.Costurile sunt mari,asta înseamnã investiþi-ile în mediu, îþi aduccheltuieli dar te înca-drezi în standardeleeuropene. Pe viitoraceste costuri vorscãdea odatã cubranºarea la noilereþele de canalizare aconsumatorilor ºi nevor aduce venituri”, a declarat directorulgeneral al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram.

Operatorul de apãºi canal din Valea

Jiului mai are în derulare un al doileaproiect european dereabilitare ºi extinderea reþelelor de apã ºicanal, proiect în valoare de circa 90 demilioane de euro.

Finalizarea acestuiproiect înseamnãpierderi reduse pentruoperator, costuri maimici de exploatare iartoate acestea adunatevor compensa investiþi-ile în mediu. Totodatã,reducerea pierderilordin reþeaua dedistribuþie va duceautomat ºi la cheltuielimai mici cu producþiaºi într-un final la unpreþ rezonabil pentruconsumatori maiexplicã conducereasocietãþii de apã ºicanal.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Costuri considerabile pentru Apa Serv Valea JiuluiO peratorul de apã ºi canalizare din

Valea Jiului nu are un câºtig financiarimediat din investiþiile derulate prin proiec-tul european recent finalizat, iar cheltuielilecu exploatarea sunt ridicate. Totuºi, bene-ficiile în privinþa mediului sunt imense, iarconducerea societãþii spune cã în viitoracestea ar putea aduce ºi profit.

D ebut în forþã. Vremea bunã deschide official sezonul la rafting pe Jiu. Iar dori-

torii de adrenalinã la cote maxime nu se lasãrugaþi de douã ori.

Adrenalinã la cote maximeSe deschide sezonul la rafting pe Jiu

D acã miercurila Bucureºti

nu intrã pe ordineade zi a Guvernuluiproblema CEH,minerii nu au cum sã ia banii în30 aprilie.

Salariile lor depindde decizia Guvernului,iar în caz contrarortacii din Valea Jiuluivor ieºi în stradã, ori se vor bloca în sub-

teran, pentru cã mine-ritul intrã în colaps.

Liderii minerilor dinValea Jiului, care austat în greva foamei,pleacã la Bucureºti.Ortacii spun cã mier-curi se joacã ultimacarte a CEH, iar dacãnu li se rezolvã proble-mele, atunci trebuie sã ne aºteptãm laproteste generale.Cum vãd sindicaliºtiirezolvarea, ne spunchiar ei. „În ºedinþa de

Guvern de miercuri,Ordonanþa de Urgenþã trebuie sã fieaprobatã, scoþând din aceasta obligareanoastrã de a ne separaactivitatea minierã decea energeticã ºi dinsuma aprobatã de CEde 165 de milioane,sã se reþinã automatajutorul de stat pe carel-au constatat cei dinComisia Europeanãprimit de cãtreTermocentralele

Mintia ºi Paroºeni,care reprezintã încã40 de milioane de lei”,a spus Petre Nica,preºedintele

Sindicatului Muntele.Soluþia ar fi la

îndemâna Guvernului,care ar trebui convinscã aceasta este caleasigurã ºi cã pe mineledin Valea Jiului nu sepoate pune atât deuºor lacãt. Dacã nu,atunci minerii intrã îngrevã generalã. Totulva degenera într-uncolaps energeticnaþional. „Riscul esteca salariaþii, dar nu erisc, ci asta se vaîntâmpla, deci salariaþii

nu îºi vor primi drep-turile bãneºti, ei nefi-ind vinovaþi de colap-sul economic în carene aflãm. Vor protestafie prin blocarea însubteran, fie altfel,producþia va fi inexis-tentã. Lipsa stocurilorde cãrbune din termo-centrale va duce laoprirea acestora ºiscenariul este atât degrav, încât mi-e teamãsã vorbesc”, a maispus preºedinteleSindicatului Muntele,sindicat reprezentativla nivelul Vãii Jiului.

Dacã miercuriGuvernul nu agreeazãideea pe care sindi-caliºtii o prezintã marþipremierului VictorPonta ºi ministruluiEnergiei, cu care voravea întâlniri, atunci,mineritul de huilã intrãîn declinul final.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CEH penalizatla Serviciul deTaxe Localepentru neplataimpozitelorC olapsul economic al

Complexului EnergeticHunedoara va atrage dupãsine ºi prãbuºirea autoritã-þilor locale care încaseazã depe urma acestui mamut sumeimportante de bani la servici-ile de taxe ºi impozite locale.Dacã CEH se prãbuºeºte seprãbuºesc ºi primãriile.

Contribuþii colosale labugetele locale. ComplexulEnergetic Hunedoara con-

tribuie la bugetele locale dinValea Jiului ºi nu numai cusume colosale. Taxele ºiimpozitele aferente activelorpe care le deþine pe raza loca-litãþilor ar trebui sã aducã banila bugetele locale. 577 de miide lei, contribuþia CEH labugetul local al municipiuluipetroºani. ComplexulEnergetic Hunedoara are deplãtit pentru activele care ledeþine pe raza municipiuluiPetroºani taxe ºi impozitelocale în valoare de aproxima-tiv 580 de mii de lei. Taxelesunt aferente clãdirilor, respec-tiv Minei Livezeni, HoteluluiOnix, ºamd. Data pânã la careºi agenþii economici puteauplãti taxele ºi impozitele localepentru a beneficia de bonifi-caþia de 10 procente a fost la

31 martie, iar CEH nu s-aîncadrat în termen.

“Pânã la data de 31 martieComplexul EnergeticHunedoara a achitat în jur de66.600 de lei din aproximativ577 de mii de lei. Dupã datade 31 martie se percep penalitãþi de întârziere’, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtor decuvânt al primãriei Petroºani.

Prãbuºirea Complexuluienergetic Hunedoara va faceca ºi bugetele autoritãþilorlocale sã fie afectate serios.

Nu doar bugetele locale vorfi afectate cât ºi cele alecontribuþiilor pe diferitepaliere. CEH este cel maimare angajator din judeþulHunedoara, peste 7000 depersoane fiind încadrate aici.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015 Actualitate 3

Abia s-a încãlzitpuþin ºi localnicii dinColonia Petroºani autrãit o tragedie fãrãegal. Un copil de 6 anis-a stins, purtat de

apele Jiului, dupã ce acãzut în apa rece ºi s-alovit puternic la cap.

Cel mic a fost scosdin apã dar a murit laspital, ºi acum oamenii

de acolo, care suntºocaþi de tragedie,spun cã ar fi vrut sãintervinã ºi se simtneputincioºi. Asta pen-tru cã zona este mereuîmpânzitã de copii.

„În fiecare zi vinmulþi copii de aici dela blocuri ºi se joacãacolo jos. Nu ºtiu, nucred cã le spunenimeni sã nu mai intreîn apã ºi de aceea seîntâmplã tragedii. Artrebui sã îi supraveghezemai bine, cã noi, dacãîi vedem, le mai zicem,sau ne uitãm dupã ei”,ne spune un tânãr

care locuieºte înapropierea podului depeste Jiu. Asta, întimp ce un altul chiarregretã cã nu a pututface nimic sâmbãtã la prânz.

„Am auzit de lavecini, cã eram plecatîn oraº. Dacã eramacasã, nu îl lãsam sãse înece, sãream dupãel ºi îl scoteam, daraºa nu am fost acasã ºinu era nimeni. Dacãera cineva, îl scotea.Aici vin mulþi copii,vara e plin, dar suntem

noi ºi dacã este ceva, îi scoatem”, ne-a mãrturist tânãrul.

O altã femeie,mamã ºi ea, ne spunecã îºi supravegheazãatent copiii ºi îi învaþãmereu sã nu meargãîn apã, pentru cãacum curenþii suntextrem de puternici.

„Aici în fiecare anse întâmplã câte ceva,cã vin copiii, când estecald ºi fac baie. Noi nuîi lãsãm pe ai noºtri,dar blocurile suntaproape ºi vin copiii

tot mereu aici. Ar trebui sã vadã de eipãrinþii. Sã nu îºi lasecopiii care sunt mici,cã apa este pericu-loasã. Are vitezã mare,sunt pietre. Dacã nuerau pietre, poate nuse lovea, dar copilaºulpe care l-au scos dinapã era tot lovit”, neexplicã femeia.

Copilul de doar 6ani a fost scos din apãde unul dintre localniciidin zona podului, carea regretat enorm cãnu a putut face maimult pentru cel mic.Omul spune cã l-agãsit furat de apãfoarte jos ºi cã atuncicând l-a scos din apãºi i-a dat primul ajutor,avea rãni puternice lacap. Tot el, i-a aprinslumânãri în locul încare a pierit.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

NU VÃ LÃSAÞI COPIII LÂNGÃ APE!

Tragedia provoacã reacþiiU n copil a murit, dupã ce a fost luat de apele Jiului, iar cei

care locuiesc în preajma locului în care s-a petrecutgrozãvia trag un semnal de alarmã. Unii ar fi vrut sã intervinã,dar nu au putut, iar cei mai mulþi îi sfãtuiesc pe pãrinþi sã nu îimai lase în acea zonã, plinã, de altfel, de copii, pe timpul verii.

Va fi grevã generalã!

1 Mai în staþiuniZ eci de familii din

zona Vãii Jiuluialeg sã plece în mini-vacanþa de 1 mai înstaþiunile balneare.

Pe locul I în topulpreferinþelor este staþiuneaFelix, pentru cã acolohotelierii au tarife foartebune. De altfel, nicilitoralul nu este uitat înaceastã perioadã, mai ales cã din 4 mai sedeschide sezonulvacanþelor timpurii.

„Pentru perioada de 1 mai, cele mai multesolicitãri au fost pentrustaþiunile balneare, ca deobicei. Bãile Felix ºiHerculane sunt în top, cupachete începând de la205 lei pe zi, 3 nopþicazare cu mic dejun ºi cinãfestivã de 1 mai. Deasemenea, tot acum avemsolicitãri ºi pentru litoral, laMamaia ºi Neptun”, aspus Ioan Ceauºu, agentde tursim din Petroºani.

Din 4 mai începe programul denumit generic„Litoralul pentru toþi”, iar hotelierii prelungescofertele începând din acestweek-end. „O parte dintrehotelieri, care deschid pentru pachetele de 1 mai, vor þine deschis ºi încontinuare. ªi pânã în 15iunie, va fi acest program.Aici preþurile vor fi de 205lei, pentru 6 nopþi decazare, sau 265 de lei, treistele, 6 nopþi de cazare” ,mai spune Ceauºu.

Deja sunt cereri pentruacest program, pentru cãsunt doritori care nu vorþine cont de vremea capricioasã de primãvarã.

WWF- România ºi Federaþia CoaliþiaNatura 2000 Româniaavertizeazã cã Râul Alb,situat în GeoparculDinozaurilor ÞaraHaþegului ºi în situlNatura 2000 Strei-Haþeg, este pe punctulde a fi distrus prinproiectul “Construireºi Exploatare deMicrohidrocentrale peRâul Alb” al S.C. ABIAUTOMOTION S.R.L..Activiºtii de mediuvorbesc despre un “cumulde avize flagrant ilegale,incluzând scoaterea ile-galã de teren din circuitulsilvic”. Federaþia CoaliþiaONG Natura 2000 asolicitat în instanþã anularea proiectului.Deasemenea, ONG-ul atrimis Ministerului mediu-lui o Petiþie, cu peste 90de mii de semnãturi, princare solicitã stoparealucrãrilor, dar în ciudaacestor demersuri investitorul a demaratlucrãrile,dupã cum atragatenþia activiºtii demediu. “Proiectul pre-supune construirea unuidrum de la zero ºiaceastã lucrare implicãafectarea gravã a albieiminore ºi chiar dina-mitãri de versant. Avemde a face cu un abuz,prin activitãþile dedefriºare pentruscoaterea definitivã/tem-porarã a terenului dinfond forestier, care au

început de câteva zileprin marcarea copacilorcare urmeazã sã fie tãiaþiºi prin activitãþile deîndiguire, desfãºuratepentru un interes privat,fãrã a avea justificarelegalã în sensul dat deO.G. 57/2007 Art. 27alin. (1) ”Scoaterea defi-nitivã sau temporarã dincircuitul agricol sau silvicde terenuri de pe razaariei naturale protejate,(…) se poate face numaipentru obiective carevizeazã asigurarea secu-ritãþii naþionale, asigu-rarea securitãþii, sãnãtãþiioamenilor ºi animalelorºi prevenirea catastro-felor naturale sau pentruobiectivele destinatecercetãrii ºtiinþifice ºibunei administrãri a arieinaturale protejate.”Administraþia BazinalãMureº a emis douã avizede gospodãrire a apelor(12/06.02.2013 ºi63/17.04.2013), fãrã sãþinã cont de avizul de

mediu (nr.10938/10.12.2012) la„Strategia Energeticã aRomâniei pentru perioada 2007-2020,actualizatã pentru perioa-da 2011-2020”, careinterzice amplasareamicrohidrocentralelor însiturile de interes comu-nitar care au fost pro-puse pentru protejarespeciilor de peºti, vidrã ºirac, precum este situlStrei-Haþeg”, declarãreprezentanþii FederaþieiCoaliþia Natura 2000.Aceºtia mai spun cã, încazul de faþã, se încalcãDirectiva Cadru privindApa, pentru cã, în urmadeteriorãrilor hidromor-fologice grave, starea

ecologicã a Râului Alb se poate estima cã vascãdea sub o stare ecologicã bunã. Potrivitsurselor citate, în urmadevierii râului prin aducþiune, lunca inunda-bilã de pe tronsonul dinaval va înceta sã existe.Dispariþia unei suprafeþeconsiderabile de zonãinundabilã, deci de zonãumedã, extrem de valo-roasã ecologic, pentru aplasa o hidrocentralã cuo putere instalatã dedoar 0.45 MW (tron-sonul ÎI), constituie oîncãlcare clarã a princi-piului utilizãrii raþionale azonelor umede de pe teritoriul statelor semnatare, prevãzut înConvenþia Ramsar.

”Proiectul nu arespectat prevederilelegale privind consultareapublicului. În anul 2013,când s-a emis avizulNatura 2000, nu au fostpostate pe site-ul A.P.M.Hunedoara nici anunþulprivind decizia deîncadrare, nici decizia deîncadrare, nici studiul deevaluare adecvatã. Maimult decât atât, proiectula fost avizat de cãtreAPM Hunedoara fãrãevaluarea impactuluiasupra mediului. Prin distrugerea unei vãi cuvaloare de unicat, prinefectul semnificativ asupramai multor specii pentrucare a fost declarat situlNatura 2000 incluzândspecii de peºti, racul deponoare sau vidra, seîncalcã flagrant O.U.G.nr. 57/2007 ºi CartaReþelei Europene aGeoparcurilor”, spunactiviºtii de mediu care seluptã în instanþã pentrusalvarea zonei.

D e ce aceastãmobilizare

Reprezentanþii coaliþieisubliniazã cã, dincolo deproblema unui precedentprimejdios cauzat de ilegalitãþile comise pânãacum, Râul Alb este uncaz reprezentativ pentrusituaþia întregii biodiver-sitãþi pe care Româniaîncã o mai are ºi careconstituie o bazã pentruviitor. Ei aratã cã ValeaRâului Alb constituie o„perlã ascunsã” din patri-moniul natural al þãrii,fiind o zonã conservatãpânã acum aproape per-fect din punct de vederegeomorfologic ºi hidromorfologic. De laizvoarele de la peste2000 m pânã la aprox.780 m altitudine nuexistã niciun drum deacces, iar pe cursul deapã nu sunt balastieresau regularizãri ºi nicimãcar nu s-a fãcutplutãrit în trecut. Valeaeste importantã ºi dinpunct de vedere ºtiinþificºi ar trebui conservatã caetalon. „Un râu este unsistem viu, iar pe râurilede munte biodiversitateaeste extrem de bogatã.Pe Râul Alb, ca în multerâuri alpine, convieþuiescmicroorganisme, alge,muºchi, spongieri,insecte ºi larve deinsecte, peºti ºi amfibieniºi, foarte important, raculde ponoare, specie deinteres european.Microhidrocentralelefragmenteazã habitatelerâurilor, afectând obogatã fauna de neverte-brate acvatice precum ºimigraþia peºtilor pentrudepunerea icrelor.Distrug ºi habitateleripariene (de pe maluri),cum ar fi pãdurile galeriide anin iubitoare de apã,de care depind specii denevertebrate, animale ºipãsãri. Pe unde se construiesc microhidro-centrale, apa cristalinã arâurilor ºi pârâurilor demunte devine unamestec de noroi ºi pia-trã, în care orice formãde viaþã dispare. Carezultat al actului emisde APM Hunedoara care

permite efectuarea deactivitãþi restricþionateprin norme juridiceimperative, se producpagube iminente cu consecinþe catastrofale,greu sau chiar imposibilde înlãturat atât pentrumediu cât ºi pentru floraºi fauna zonei”, au pre-cizat activiºtii ecologiºti.

ªi nu este singurul cazîn care distrugerile suntvizibile cu ochiul liber.Cei de la Coaliþia Natura2000 România spun cã autoritãþile localehunedorene, ºi în specialAPM Hunedoara, auautorizat proiecte deamenajãri hidroenerge-tice cu încãlcarea flagrantã a legislaþieinaþionale ºi europeneprivind conservareanaturii. „Cazuri similare,cum ar fi cazul amenajãride pe râul Taia au fost semnalate atâtautoritãþilor responsabiledin România cât ºiComisiei Europene de lacare încã se mai aºteaptão decizie, Româniariscând plata unor amenzi substanþiale pentru încãlcarea legislaþiei Europene”,precizeazã ecologiºtii

C ine suntinvestitorii

Investitorul din Retezateste o firmã care comer-cializeazã piese auto.ABI Automotion SRL s-ar fi numit anteriorSpeedy Driver, iar socie-tatea are ca obiect prin-cipal de activitate, potri-vit datelor de la RegistrulComerþului ºi propriuluisite, “comerþul cu amã-nuntul de piese ºi accesorii pentru autove-hicule”. Asociaþi ai firmeisunt soþii Mihalache ºiAna Bocea, care conducîn prezent Camera deComerþ BilateralãRomânia-Slovacia, mem-bru asociat al Camereide Comerþ ºi Industrie aRomâniei. Ana Boceaeste preºedintele camereibilaterale, în timp cesoþul sãu este managerulentitãþii.

CarCar men men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

Deja s-au interesat câþivaproprietari de restaurante,dacã pot sã îºi scoatã afarãterasele. Vremea estepotrivitã ºi, cel mai proba-bil, din luna mai acesteavor primi undã verde ºi dela primãrie. „Am primitcâteva cereri, solicitãri pen-tru amenajarea de terasepe centrul civic. De obicei,în jurul datei de 1 mai, vremea va permite, ca deobicei, amenjarea lor, iarnoi aporbãm astfel deiniþiative, mai ales pe centrul civic, dar ºi în restuloraºului, acolo unde le permite spaþiul, pentru cãnoi vom aproba”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani

Regilamentul, însã, va fidiscutat ºi aprobat înºedinþa din aceastã sãp-tãmânã. Nu sunt marimodificãri, dar ele þin cont

de locul în care acesteasunt amplasate, iar consilierii vor fi nevoiþi sãîºi dea verdictul final, pentru terase.

„Regulamentul rãmânela fel ca ºi anul trecut.Existã, în ºedinþa de mier-curi un proiect de hotãrârece vizeazã modificarea taxelor la terase, o diferen-þiere, pentru cei care nusunt în centrul oraºului ºicãrora li se va percepe o

taxã mai micã”, a maiadãugat primarul IacobRidzi.

Aproape toate restau-rantele care sunt amplasateîn Centrul Civic, pe zonapietonalã, profitã desezonul cald ºi vor scoateterasele în faþa locaþiei. Înregulamentul de amplasareºi funcþionare se interziceancorarea meselor,scaunelor, bãncilor ºiumbrelelor în pavaj, dar ºi amplasarea în spaþiulpublic a mobilierului pentruservire, inclusiv a auto-matelor de vânzare, a instalaþiilor frigorifice saude spãlare. Împrejmuireateraselor sezoniere nu estenici ea permisã, iar ali-mentarea cu energie elec-tricã se va face aerian, dinspaþiul propriu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Bãtãlia pe zonaindustrialã continuãP refectul judeþului

Hunedoara intervine înprocesul dintre primãriaPetroºani ºi Aninoasa îndosarul zonei industriale dela Livezeni.

Prefectul judeþului Hunedoara,în calitate de reclamant cheamã labarã primãria Aninoasa, PrimãriaPetroºani ºi oficiul de cadastru ºipublicitate imobiliarã hunedoaraîntr-un dosar care are ca obiectreexaminare amendã judiciarã.

Prefectura Hunedoara este ceacare a dat în judecatã cele douãprimãrii, conform modificãriloraduse la Legea Cadastrului, carespun cã, acolo unde administraþiilepublice nu se înþeleg pe cale amia-bilã, Instituþia Prefectului introduceacþiune în instanþã pentrurezolvarea situaþiei conflictuale.Procesul dintre cele douã unitãþiteritoriale se aflã pe rolulTribunalului Hunedoara, iar lupta

la barã a debutat în decembrie2012.

Terenul de la Livezeni deaproximativ 20 de hectarereprezintã de fapt o zonã industrialã, unde sunt cantonateo serie de societãþi comerciale, ºi se aflã în administrareaPrimãriei Petroºani. Din anul2012, administraþia localã de laAninoasa a deschis un processpentru revendicarea terenului.

În dosar a fost efectuatã ºi oexpertizã tehnicã pãrin care sã se stabileascã spuselereprezentanþilor celor douãadministraþii locale. Un nou termen în acest dosar a fost fixat pentru data de 14 mai.

Monika BACIUMonika BACIU

Secþie de automobilismsportiv la ClubulJiul PetroºaniC lubul Sportiv Jiul

Petroºani, aflat îndirectã subordineaConsiliului Local, va avea osecþie de automobilism, pelângã celelalte ramurisportive deja existente.

Solicitarea de înfiinþare aacestei secþii a venit de la ungrup de participanþi laCampionatul Judeþean deAutomobilism ºi KartingHunedoara, care doresc sãactiveze în mod organizat, subegida Clubului Jiul.

Iubitorii acestei ramuri sportivesunt o prezenþã constantã încampionatul judeþean de profil ºiau obþinut pânã acumnumeroase premii, reprezentândcu cinste municipiul Petroºani.

Solicitarea i-a fost prezentatãprimarului municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi,care a îmbrãþiºat-o ºi a decis são punã în practicã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Terasele rãsar dupã soareV remea s-a încãlzit, iar restaurantele se

pregãtesc sã îºi scoatã terasele. La Petroºani,regulamentul va fi aprobat în ºedinþa de miercuri,când Consiliul Local va discuta ºi despre redevenþele pe care proprietarii le vor da, ca taxede concesiune a terenului pe perioada în care vorscoate afarã mesele, scaunele ºi umbrelele.

Alarmant! Microhidrocentralã într-o arieprotejatã din Retezat cu avizul autoritãþilor!

A genþia de Protecþie a MediuluiHunedoara s-a ales cu un nou proces,

intentat de Federaþia Coaliþia Natura 2000,dupã ce a dat undã verde unui proiect privathidroenergetic într-o arie naturalã protejatãdin Munþii Retezat. Cei de la APM susþin cãproiectul nu distruge ecosistemul, însãactiviºtii de mediu au cu totul altã pãrere ºivor sã blocheze proiectul în instanþã.

T radiþia ºi isto-ria României

se vând pe ebay.Bibelouri, mileuri,monede, timbreusau costume populare toate suntscoase la vânzarepe site-urile de profil. Pe ebayabundã anunþurileîn care diferite persoane îºi scot lavânzare obiectele.

Costumelepopulare celemai cãutate

Costumeletradiþionale din diferitezone ale þãrii sunt celemai cãutate, dar suntºi cele mai scumpeobiecte din Româniacomercializate peebay. Spre exemplu,un costum popularpoate costa între 120-290 de dolari, în timpce o nãframã se vindecu 40-60 de dolari.

Chiar ºi localniciidin Valea Jiului spun

cã portul popular dinzonã este mult maiaprecit de strãini decâtde oamenii locului.

Valea Jiului estecunoscutã pentrutradiþiile momârlãneºti.În zilele noastre puþinimai sunt cei carepãstreazã tradiþiile, iaraceºtia sunt în specialbãtrânii. Spre exemplutanti Mãrioara Hurezde pe Jieþ încã maipoartã cu mândrieportul tradiþionalmomârlãnesc. Femeiane ºi explicã din ceconstau acesteveºminte.

“Constã în portulromânesc ºi tradiþia

strãbunicilor noºtri pe care i-am urmat.Constã la femei dinbatic, ie, ciupeag cumspunem noi, laibãr,poale, catrinþã, ciorapiºi pantofi negri. La bãrbaþi pãlãrie deSibiu momârlãneascã,cãmaºã, vestã din catifea neagrã, brâu,chimir cum maispuneau pe timpuribãtrânii, cioareci ºicizme negre”, nespune tanti Mãrioara Hurez.

Odinioarã acestecostume momârlãneºtise purtau ºi la nunþi,însã cu regret tantiMãrioara ne spune cã

tinerii din ziua deastãzi se îmbracã înpas cu moda.

“Aceste hainemomârlãneºti seîmbrãcau la nunþi, lanedei ºi de sãrbãtori,de Paºte, de Rusali, deIspas se fãceau nedei,de Crãciun mergeauoamenii la petrecere.Nu se mai pãstreazãpentru ca tineretul dinziua de azi nu mai vreasã-l poarte. Poartãtradiþia de acum ºibãtrâni sunt mai puþinicare mai pot sã seîmbrace sã meargã lanedei ºi la nunþi.Bãtrânii de acum sunt

mai pe de-o parte”, nemai spune tantiMãrioara.

Tanti Mãrioara carea lucrat pentru sute demomârlani costumepopulare ne spune cãrealizarea unui astfelde veºmânt poate durachiar ºi douã luni.

“Foarte greu, estefrumos dar foartegreu. Trebuie bine sã fipregãtit ca sã poþilucra un astfel de costum. Un ciupeagpentru femei dureazãîn jur de douã luni casã stai sã îl lucrezi.Trebuie lucrat pe fir ºicrucile trebuie fãcuteîn toiag în aceeaºiparte, nu una într-oparte ºi una în alta, casã iasã cuiul bine. Lapoale se face danteluþaneagrã se mai lucreazãacum pe pânzã care se

coase ºi se pune lamijloc. La catrinþe sefoloseºte sârmã cudantelã. Este foartefrumos un costum dareste foarte greu defãcut”, ne mai spunetanti Mãrioara.

Timbrele, vederi,hãrþi de vânzare

Timbre din diferitemomente aleRomâniei sunt scoasela vânzare pe site-ul deprofil. Nici hãrþile sauvederile cu Românianu lipsesc de pe site.Preþurile pornesc de lacâþiva dolari ºi potajunge la câteva sutede dolari în funcþie deperioada din care acestea dateazã.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 20156 Actualitate

U n grup de consilierilocali de la Petroºani

ar vrea sã reînvie tradiþiacoºarilor, dar de aceastãdatã activitatea sã fieorganizatã.

Aºa cã, aleºii locali au redactat o notã de funda-mentare prin care se propuneîntocmirea unui studiu de oportunitate în vederea alegeriimodalitãþii de organizare a activitãþii de coºerit în Petroºani.

Potrivit studiilor de speciali-tate,una dintre principalelecauze ale incendiilor la locuinþeeste necurãþarea sau curãþareadefectuoasã a coºurilor de fum.Cei care locuiesc la case curãþãcoºurile cum pot, pentru cãvechii coºari autorizaþi sunt totmai puþini sau chiar au dispãrutde tot în unele zone. Iar cum întradiþia popularã coºarul este ºiaducãtor de noroc, consilieriilocali PSDde la Petroºani s-au gândit sã reînvie aceastãocupaþie strãveche, dar deaceastã datã activitatea sã sedesfãºoare în mod organizat.Au plecat tocmai de la consi-

derentul cã, la nivel naþional, pe perioada iernii aproape sãptãmânal are loc câte otragedie cauzatã de lipsamãsurilor preventive de coºerit.

În plus, existã ºi cadru legalcare premite administraþiilorpublice sã desfãºoare ºi astfel deactivitãþi. Ordonanþa 71/ 29august 2002 stipuleazã, la punctul „m” cã, în cadrulServiciilor Publice de Administrarea Domeniilor Publice ºi Private dincadrul primãriilor pot exista ºi„organizarea ºi exploatarea acti-vitãþilor de coºerit, ecarisaj, admi-nsitrarea cimitirelor, crematoriilor,a grãinilor botanice, zoologice, aWC-urilor publice”.

În municipiul Petroºani, conform datelor culese la recensãmântul din 2011, suntaproape 4.300 de gospodãriicare au ca sursã de gãtit ºiîncãlzit combustibilul solid sãu,altfel spus, folosesc sobe. Înplus,în zonã frigul þine maimult, astfel cã sobele duduiecam, 6 luni pe an, iar în peste800 de gospodãrii se foloseºtecomustibil solid pe toatã perioa-da anului, dupã cum aratã ace-

leaºi date statistice. Pe de altãparte, spun iniþiatorii proiectu-lui, în 2013 ºi 2014 au fost 9 incendii cauzate de coºurilenecurãþate ºi 11 incendii provo-cate de instalaþii improvizate.

Aleºii locali s-au gândit ºi la varianþa în care PrimãriaPetroºani nu poate angaja personal suplimentar, respectivorganizarea unei licitaþii pentrudelegarea serviciului cãtre o societate privatã.

Iniþiativa acestora va fi discutatã în plenul CLPetroºani, când se va lua ºi odecizie privind întocmirea studiului de oportunitate.

CarCarmen men COSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Au fost întocmite11 dosare, iar trei dintre acestea suntîntr-un stadiumavansat de elaborare.

“S-au depus 11dosare din ValeaJiului. Urmeazã sãfacem pentru treidosare procedurile dereatestare. Este vorbade brânza Burebista,pasta de mãceºe ºipastã de cãtinã”, adeclarat pentruCronica Vãii Jiului,medicul GheorgheCristea, coordinatorDSV Valea Jiului.Potrivit reprezen-tanþilor DSV, procedu-ra de atestare a pro-duselor tradiþionale

este una stufoasã, prinacest fel reprezentanþiiMinisterului Agriculturiidorind a clarifica stareaacestor produse.

“Procedura va dura mai mult, s-aucomplicat dosarele, e mult mai multã documentaþie astfelîncât sã se dovedeascãcã produsele sunt tradiþionale”, a maispus sursa citatã.

Pânã ca MinisterulAgriculturii sã decimeze produseletradiþionale, la nivelulVãii Jiului erau atestate19 preparate. Acum au mai rãmasdoar trei.


Tradiþia româneascã se vinde pe ebay

Coºarii s-ar putea întoarce la Petroºani. În mod organizat

Brânza Burebista ar putea fiatestatã ca preparat tradiþional

T rei noi produse ar putea fi atestate cafiind tradiþionale. dupã ce Ministerul

Agriculturii a decimat produsele tradiþio-nale din Valea Jiului, acum se încearcãreatestarea unora dintre aceste preparate.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Trei centre pentrua doua ºansãA doua ºansã. La nivelul

judeþului Hunedoarafuncþioneazã în cadrul mai multorunitãþi de învãþãmânt programuleducaþional “A doua ºansã”, program destinat persoanelor care nu au reuºit sã îºi terminestudiile la momentul oportun. Lanivelul judeþului 735 de persoanefrecventeazã aceste cursuri.

Trei centre în Valea JiuluiLa nivelul Vãii Jiului

cursurile învãþãmântuluidin cadrul progarmuluia doua ºansã pot fiurmate în trei centre.Este vorba de ColegiulTehnic Dimitrie.Leonida Petroºani,Liceul teoretic Lupeni ºiColegiul Tehnic MihaiViteazu din Vulcan. Încele trei centre 279 depersoane frecventeazãaceste cursuri. Cei mai

mulþi elevi trecuþi de vârsta majora-tului sunt la Petroºani care suntînscriºi la Colegiul Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani. Programulde tip A doua ºansã este destinatrecuperãrii tinerilor care au aban-donat învãþãmântul obligatoriu ºi aucel puþin 4 ani în plus faþã de vârstaspecificã ultimei clase absolvite. Înprezent, România se confrunta cu oproblemã pe cât de realã, pe atâtde gravã: gradul tot mai mare alabandonurilor ºcolare în rândulcopiilor (preºcolari ºi elevi), precumºi pãrãsirea timpurie a sistemuluiºcolar.


Nicu Taºcã,preºedintele Asociaþiei„Niloran”, spune cã,pânã acum, aproxi-mativ jumãtate dinnumãrul propus detineri au fost formaþiîn domeniul par-ticipãrii publice ºi al mecanismelor acesteia. „Din datelestrânse pânã acum, înurma completãriichestionarelor deevaluare, a reieºit cãadolescenþii vulcãneniaveau nevoie de informaþiile oferite detrainer ºi cã ar maiparticipa la astfel deîntâlniri. De altfel, ceicare ºi-au dat mânapentru realizareaacestui proiect consi-derã cã o parte dinaceºti tineri au fãcutdeja câþiva paºi pentru a deveni piloniimportanþi ai societãþiiîn viitor”, a precizatTaºcã. În cadrul

proiectului, peste 200de elevi ai ColegiuluiTehnic “MihaiViteazu” învaþã ceînseamnã participareapublicã, iar la final îºivor putea identificaun rol pe care pot sã-ljoace în comunitatealocalã, putând astfelsã-ºi dezvolte o carie-rã. De asemenea, peparcursul a douã luni,tinerii vor avea ocaziasã discute cu lideri aicomunitãþii vulcãneneºi sã înþeleagã ce

înseamnã poziþiile pecare aceºtia le ocupãîn comunitate.

Proiectul “Tinerivulcãneni pentrucomunitate” s-a nãscut din nevoia de a-i aduce pe tinerimai aproape decomunitatea din carefac parte ºi a-i deter-mina sã participeactiv la viaþa acesteia,dezvoltându-le competenþele.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDA COSMAN-PREDA

Senatul nu maivrea bani pentrunaveta elevilorE levii vom rãmâne fãrã

banii de navetã. În timpce parlamentarii cer pensiispeciale, aceºtia îi lasã pe elevifãrã banii de navetã.

Comisia de Învãþãmânt a Senatului a dat un aviz negativ pen-tru eliminarea sumei plafon acordatãelevilor în vederea decontãrii transportului. Pânã acum, cadreledidactice au atras atenþia asupra faptului cã nedecontarea navetei vaduce la creºterea abandonului ºcolar.În jur de 3000 de elevi din judeþulHunedoara fac naveta pentru aajunge la unitãþile de învãþãmânt.

Doar anul trecut, elevii au intrat înposesia banilor de navetã dupã lunide zile de aºteptare. La niveluljudeþului Hunedoara peste 2000 deelevi parcurg zilnic zeci de kilometripentru a ajunge la unitãþile deînvãþãmânt. Anul trecut, pentruaceºti elevi, suma alocatã ca platã adeconturilor pe transportul între casãºi ºcoalã a fost de 100.000 de lei pelunã. Un raport al MinisteruluiEducaþiei a relevat faptul cã trans-portatorii au umflat preþurile în aºafel încât sã încaseze mai mulþi banipentru navetã elevilor.

În raportul public pe 2012 alCurþii de Conturi se precizeazã cã,potrivit legii, elevilor care nu pot fiºcolarizaþi în localitatea de domiciliu li

se deconteazã cheltuielile de transport din bugetul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului (MECTS), prin unitãþile deînvãþãmânt la care sunt ºcolarizaþi, pebazã de abonament, în limita a 50 dekilometri, sau li se asigurã decontareasumei ce reprezintã contravaloarea aopt cãlãtorii dus-întors pe semestru,dacã locuiesc la internat sau îngazdã.

Mai exact, pe rutele de transportpe care nu a existat concurenþã, tarifele practicate de operatorii detransport auto pentru abonamentelelunare ale elevilor au înregistrat valorimaxime (ex.: operatorii de transportdin judeþele Covasna, Brãila, Tulcea,Hunedoara, Maramureº) ºi tarifelemaxime practicate de operatorii detransport auto pentru abonamentelelunare a elevilor au înregistrat valoride pânã la ºase ori mai mari decâttarifele practicate, pe distanþe similare, de CFR Cãlãtori, pentruabonamentele lunare de transportferoviar de cãlãtori.


A demarat cea de-a doua etapãa proiectului “Tineri vulcãnenipentru comunitate”P roiectul “Tineri vulcãneni pentru comunitate”,

implementat de Asociaþia “Niloran”, în parteneriat cuPrimãria Municipiului Vulcan ºi Colegiul Tehnic “MihaiViteazu”, a intrat în cea de-a doua etapã de implementare.

Retezatul Haþeg(antrenor Sorin Gheju),din postura de„lanternã roºie”, aumilit cu 8-0 MinerulUricani (goluri Caia 3,Nicolescu 2, M. Daj 2,Alex. Popa), o echipãcare încaseazã o mediede trei goluri pe meci!

C.S. Vulcan – CetateDeva 1-3 (1-0)

Au sperat oreprizã...

Un scor clar înfavoarea unui lider carea câºtigat fãrã sãforþeze, deºi s-a vãzutcondus destul de repedeºi surprinzãtor.

Vulcanul s-a trezit cuun 1-0 care i-a uluit,lãsând devenilor destulespaþii, aceºtia creindu-ºio mulþime de ocazii,prin Silv. Boloº (min.14), D. Suciu (min. 16),Vajda (min. 19) sau AdiPribac (min. 25), astfelcã pauza a arãtat unrezultat favorabil pentrugazde.

La reluare însã,devenii ºi-au scos laluptã întreg arsenalul de mijloace tehnice,marcând când ºi cum avrut. Ba la 1-2, R.Roºca (min. 76) scoatede pe linia porþii, iar la1-3, Lintaru (min. 87)are o mare ocazie.

„Atât am putut...” aspus la final de jocantrenorul Vulcanului,Marius Szoradi, avândperfectã dreptate.

„Campionatul nu ejucat. HerculesLupeni este oechipã puterni-cã, nu cred cã arenunþat, iar noinu avem voie sãfacem niciun pas greºit.Suntem favoriþila locul 1, darpânã acolo maie...” a declaratMarius Sârbu,antrenorulechipei CetateDeva.

Inter Petrila cucereºte„Dealul Institutului”

U n meci care începuse liniºtit sprepoliticos, s-a trezit cu un 0-2 din douã

penalty-uri acordate (just) în ºapte minuteºi de aici povestea a continuat altfel.

Oaspeþii terminã în forþã prima reprizã – AdiDolha (min. 40) mai scãpase odatã singur cuportarul Kiorean – Ov. Popesc (min. 42) are ºi elprima ocazie pentru gazde, ºutul sãu din loviturãliberã de la 17 m lovind bara, apoi, zãpãcealã ºiderutã: min. 43, R. Andrei vede roºu, dupã ungalben, în condiþiile în care primul nu-i fusesearãtat!?

La reluare, douã goluri superbe din acþiune fac0-4, R. Mateescu (min. 80) trimite ºi el un ºutrazant, dar Voina va marca, totuºi, golul deonoare pentru o echipã Universitatea care maitrãieºte doar din amintiri...

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 aprilie 20158 Sport

Am vãzut, pânã laacest moment, înLigile a IV-a ºi a V-aHunedoara, pe viu,live sau cum vreþi sã-ispuneþi, în actualaediþie de campionat,29 de meciuri de fotbal.

Adicã în fiecare

week-end cel puþincâte unul, considerând,încãpãþânându-mã sãcred cã o cronicã, unreportaj de sport, seface, totuºi, în teren, lamirosul ierbii, ºi nu culaptopul pe genunchi,în aburii unei cafele

sau bulbuci de apãmineralã.

Am constatat curegret, cum publicul s-a îndepãrtat de fotbal,de ceea ce numeamcândva „echipafavoritã”. Dacã laLupeni se mai adunãuneori 300-400 deoameni (într-un stadionde 5000 de locuri),iatã cã pe „Jiul”, vin,cu greu, 80-100 deiubitori (!) de fotbal,

într-un stadion de15.000 de locuri!

La fel, în „DealulInstitutului”, abia seadunã câteva zeci,poate 100-150, laLonea mai vin 100-200, la Uricani ºiVulcan foarte puþini.

Evident, lipsa unuieºalon valoric i-a maiîndepãrtat, cu sigu-ranþã, de stadioane,dar atunci nici sã nu semai clameze, „vrem

echipã în A, Bsau C”.

Fotbalul, precumoamenii, sauinvers. Am vãzutla SântãmãriaOrlea 30 despectatori la unmeci StreiulBaru – CetateRãchitova.

Înseamnã cãstãm bine, p-aici, prin Vale...

Henþ cu mâna Unde suntgaleriile de altãdatã?

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Jiul Petroºani uimeºte!E chipele de seniori ºi juniori ale Jiului,

conduse de Sorin Ghiþan ºi CosminKanduth s-au distrat în week-end-ul trecut,demolându-ºi pur ºi simplu adversarul îndeplasare: 7-1 la seniori (goluri Graur 2,Vrabie 2, Roºianu, Al. Daj, Pãduraru) ºi 7-0 la juniori, la Metalul Criºcior!?

C.S. Vulcan – Cetate Deva 1-3 (1-0)C.S. Vulcan (antr. Marius Szoradi): Bãncilã – Dacian Florea, S. Stângã (min. 85 Osiac),

Rãzv. Roºca, Gelu Pavel – Andr. Miclãuº, I. Radu, Ov.Lavric, Sg. Maier – Gabi Rãdulescu (min. 77 R.Pantilimon), Adr. Roºianu

Cetate Deva (antr. Marius Sârbu): Iancãu – Vârtan, Ad. Dosan, ªumuþiu, Doboº -

Vajda, Pribac (min. 90 Kelemen), Cãrãvan (min. 56Chelariu), Silv. Boloº (min. 83 Fl. Ungureanu) –Lintaru, Dan Suciu

Arbitru: Daniel Thirt – Cãlan Obs. AJF: Vasile Capotescu – HunedoaraSpectatori: 200Golurile: 1-0: Lavric (min. 6), din acþiune; 1-1:

Lintaru (min. 65), din acþiune; 1-2: D. Suciu (min.70), din acþiune; 1-3: Pribac (min. 84) ºut de la 8 m.

Univ. Petroºani – Inter Petrila 1-4 (0-2)Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu): Kiorean – Arcuºi, Tãmãºiloni, Marton (min. 46

Mateescu), Plic – Bulimej (min. 40 Chiruþã), R. Andrei,I. Gavriluþi, Ov. Popesc – Puian (min. 66 Muntean),Raboj (min. 40 Voina)

Inter Petrila (antr. Avr. Moldovan): D. Ursachi – Coste, Agapi, A. Câmpean

(min. 85 Duma), Bocu – I. Florea, Horvath (min. 71Chircu), A. Androne, Cozac – D. Miron, Ad. Dolha(min. 80 S. Ungureanu)

Arbitru: Alexandru Bãlan – DevaObs. AJF: Stan Hanzi – DevaSpectatori: 300Goluri: 0-1: Bocu (min. 25), din 11 m, la un henþ

a lui Marton; 0-2: Bocu (min. 28), din 11 m, la unfault a lui Raboj; 0-3: Cozac (min. 50), din acþiune; 0-4: Ad. Dolha (min. 65), din acþiune; 1-4: Voina(min. 87), din cornerul lui TãmãºiloniPaginã realizatã de Genu TUÞU

Lavric (CS Vulcan) în duelcu Adi Dosan (Cetate Deva)

Portarul Kiorean (Univ. Petroºani) a fost învins dindouã penalty-uri, de acelaºi Bocu (Inter Petrila)

cvj nr. 846, marti 28 aprilie 2015

Documents