cvj nr. 618, luni 26 mai 2014

Simota, eliberatdin închisoare

>>> PAGINAA3-A

Teribilistul cu BMWs-a sãturat de

arest la domiciliu>>> PAGINAA3-A

Elevii, micii “gladiatori”

>>> PAGINAA4-A

ªanþul, mãrul discordiei

>>> PAGINAA5-A

Nu vor alipire administrativã

Conurbaþiile pentru atragerea defonduri europene

rãmân la stadiul deproiect îndepãrtat

>>> PAGINAA7-A

De la lumeadunate, în ultima

sãptãmânãa campaniei electorale>>> PAGINAA10-A

Elena Udrea:“Victor Ponta

omoarã turismulromânesc înfiecare zi”>>> PAGINAA12-A

Piatra de moarãde pe ªiglãu de lagâtul miliardarului

– inculpat Dan Adamescu

>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 618

Luni, 26 Mai 2014

Dan Mihai Ilie. Ultimul reportaj

“Din aer te simþi stãpânullumii ºi cel mai liber om”

A m avut privilegiul sã scriu despre pilotul Dan – cum îl ºtia toatã lumea – cu câþiva ani în urmã, ºi cred cã acesta e ultimul reportaj în care s-a

vorbit despre el. S-a retras discret din viaþa publicã, îl vedeam din ce în ce mairar la cafenea ºi am aflat mult prea târziu despre boala necruþãtoare care l-aînvins, în cele din urmã, pe cel care a salvat atâtea vieþi cu elicopterul din care se simþea stãpânul lumii. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 2014 Actualitate 3

D upã ce a fostarestat

aproape un an ºi astat dupã gratii,Alin Simota Simotaa fost eliberat dinarest ºi se afla subarest la domiciliudupã ce Curtea deApel Alba a respins contestaþia DIICOT.Omul de afaceri dinPetroºani a obþinuttransformareapedepsei din arestpreventiv, în arestla domiciliu.

Omul de afaceri detop 300 Capital, AlinSimota a primit joiseara în arest vesteacã ar putea fi liber.Acesta se afla din lunaiunie a anului trecut înarest preventiv, iarinstanþa TribunaluluiHunedoara a decisschimbarea încadrãriipedepsei în arest ladomiciliu. Soluþia nueste, însã, definitivã.Soluþia publicatã pesite-ul TribunaluluiHunedoara este urmã-toarea: „Admitecererile formulate de

inculpaþii Simota Alinºi Litera ConstantinCristian, pentruînlocuirea mãsuriiarestãrii preventive, cumãsura preventivã aarestului la domiciliu.In baza art.348 al.1C.P.P. rap.la art.242al.2 C.P.P. ºi art.218C.P.P., dispuneînlocuirea mãsuriiarestãrii preventive, cumãsura preventivã aarestului la domiciliucu privire la inculpaþiiSIMOTA ALIN, deþinutin Penitenciarul Aiud,ºi LITERA CONSTAN-TIN CRISTIAN, deþi-nut in PenitenciarulAiud, pe o perioadã de30 de zile, începândcu data de 22 mai2014 pânã la 20 iunie2014. Dispunepunerea în libertate ainculpaþilor, larãmânerea definitivã aprezentei încheieri,dacã nu sunt arestaþisau reþinuþi in altãcauzã. In baza art.221al.1 C.P.P., impuneinculpaþilor obligaþia dea nu pãrãsi imobilul,fãrã permisiunea

organului judiciar carea dispus mãsura sau înfaþa cãruia se aflãcauza. In baza art.221al.2 C.P.P., pe durataarestului la domiciliuinculpaþii au urmã-toarele obligaþii: a) sã se prezinte înfaþa judecãtorului decamerã preliminarã,sau a instanþei de judecatã ori de câte orisunt chemaþi; b) sã nu comunice cu persoanele vãtãmatesau membrii de familieai acestora, cu ceilalþiparticipanþi lacomiterea infracþiu-nilor, ºi cu persoanelecare au calitatea de

martori in prezentacauzã. In baza art.221al.4 C.P.P. atrageatenþia inculpaþilor, cãîn caz de încãlcare curea-credinþã amãsurilor sau obligaþi-ilor care le revin,mãsura arestului ladomiciliu poate fiînlocuitã cu mãsuraarestãrii preventive. Inbaza art.221 al.5C.P.P., pune in vedereinculpaþilor cã potpãrãsi imobilul in carelocuiesc pentruprezentarea in faþaorganelor judiciare, lachemarea acestora. Inbaza art.221 al.8C.P.P., dispune comu-nicarea încheierii incul-paþilor, organelor depoliþie desemnate cusupravegherea, respec-tiv organelor de poliþieîn a cãrei circum-scripþie se aflã imo-bilele in care locuiescinculpaþii (potrivitart.125 din Legeanr.154/2013),Serviciului PublicComunitar de Evidenþãa Persoanelor ºiorganelor de frontierã.Desemneazã Poliþiaoraºului Petrila pentru

supravegherea incul-patului Simota Alin,respectiv Poliþiamunicipiului Deva pentru supraveghereainculpatului LiteraConstantin Cristian.”

Dupã aproape unan de arest preventivsoarta afaceristuluiAlin Simota ºi cea afostului sãu bodyguard,Cristian Litera este pecale sã se schimbe.

Alin Simota a fosttrimis în judecatã, înseptembrie 2013, alãturi de alþi 13 inculpaþi, de procuroriiDIICOT Alba Iulia,care susþineau cã lacererea acestuia aufost executate acte deviolenþã ºi rãpiri.

Atunci, procuroriiDirecþiei de Investigarea Infracþiunilor deCriminalitateOrganizatã ºi Terorism(DIICOT) Alba Iulia autrimis în judecatã, înstare de arest preven-tiv ºi în stare de libertate, 14 persoane,pentru constituire aunui grup infracþionalorganizat, lipsire delibertate, ºantaj înformã continuatã,cãmãtãrie în formãcontinuatã, trafic depersoane în formãcontinuatã, înºelãciunecu consecinþe deosebitde grave în formã con-tinuatã, fals în declar-aþii în formã continu-atã, instigare la vãtã-mare corporalã gravã.Prejudiciul creat a fostde 400.000 de lei ºi100.000 de euro, încauzã fiind dispusemãsuri asiguratorii.

Procesul a fost trim-

is spre judecare laCurtea de Apel AlbaIulia, iar potrivit rechi-zitoriului, în perioada2006-2012, cei 14inculpaþi au constituitun grup infracþionalorganizat, specializatîn ºantaj ºi fapte deviolenþã. Reþeauaacþiona în principal înjudeþul Hunedoara,unii dintre membriiacesteia fiind prosperioameni de afaceri dinValea Jiului, adminis-trând societãþi comer-ciale ºi finanþând acti-vitatea clubului de fotbal Jiul Petroºani,se arãta într-un comunicat al DIICOT.

Anchetatorii maiprecizau cã grupareaera structuratã în”paliere de comandã ºiexecuþie, specializat înºantaje, sechestrãri depersoane, bãtãi lacomandã (cele 16 per-soane vãtãmate avândnevoie de 60-100 dezile îngrijiri medicale),cãmãtãrie, iar activ-itãþile acestuia au fostfavorizate ºi de cãtreofiþeri de poliþie judi-ciarã din cadrul IPJHunedoara”. AlinSimota ºi alþi membriai grupãrii conduse deacesta au fost arestaþi,în 12 iunie 2013.

De-a lungul ultimuluian cât a stat încarce-rat, Simota a încercatîn mai multe rânduri sãcearã eliberarea dinarest, înã instanþa i-arespins cererea defiecare datã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHEMaximilianMaximilian

GÂNJUGÂNJU

Teribilistul cu BMW s-asãturat de arestla domiciliuT ânãrul care a lovit mortal

cu BMW-ul sãu douã per-soane ce traversau strada pe otrecere de pietoni, aºa cum s-a stabilit în urma cercetãriipreliminare, ar vrea sã-i fieînlocuitã mãsura arestului ladomiciliu cu una mai blândã.

Mãturar Codruþ Norocel le-acerut magistraþilor JudecãtorieiPetroºani înlocuirea mãsurii arestu-lui la domiciliu cu mãsura controlu-lui judiciar, însã procurorii care încerceteazã pe tânãr s-au opus, iarjudecãtorii le-au dat dreptate.Mãturar a contestat hotãrâreajudecãtorului de drepturi ºi libertãþidin cadrul Judecãtoriei Petroºani laTribunalul Hunedoara, sperând cãva avea câºtig, însã contestaþia i-afost respinsã. Astfel, magistraþii i-au prelungit arestul la domiciliutânãrului care gonea prin localitatecu bolidul sãu pânã în data de 21

iunie, inclusiv. Individul este învinu-it de ucidere din culpã. CodruþNorocel Mãturar (21 de ani) a spul-berat cu autoturismul un bãrbat de42 de ani ºi o femeie în vârstã de41 de ani,a mbele victimedecedând aproape pe loc. Demenþionat cã, la finele lunii martie,poliþiºtii i-au suspendat lui NorocelMãturar permisul de conducere,dar au fost obligaþi sã i-l deaînapoi, deoarece acesta a fãcutcontestaþie la instanþã. DeºiJudecãtoria Petroºani i-a respinscontestaþia, fiindcã sentinþa nu eradefinitivã, acesta a rãmas cu drep-tul de a conduce pânã la judecarearecursului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Simota, eliberat din închisoare

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 20144 Actualitate

Monika BACIU

“Avem o clasã deintensiv englezã,matematicã informat-icã, douã clase dematematicã-informat-icã, intensiv informat-icã, o clasã de ºtiinþesociale ºi o clasã deºtiinþe ale naturii ºiavem pauzã mare,suntem singurul liceucare avem pauza de20 de minute, împle-tim activitãþile cu edu-caþia ºi încercãm sã îiatragem cu diferiteactivitãþi ºi le prezen-tãm viaþa de la noi dela liceu”, spunePatricia Creþu, elevaLiceului deInformatica CarmenSylva din Petrosani.

“Avem mecanicã,coafor-stilist, meseriide viitor, în principiu

chiar se poate face oafacere din aceste spe-cializãri, mai ales cãeu sunt pe esteticã,vreau sã îmi deschidun salon, învãþãmdespre coafuri, putemface ºi acasã”, spuneeleva ColegiuluiTehnic DimitrieLeonida Petrosani.

“Liceul nostru,Liceul Teoretic MirceaEliade din Lupeniorganizeazã în fiecarean, se poate participa

la olimpiade unde secâºtigã multe premii,mai avem multe activ-itãþi extraºcolare,excursii. Profesoriisunt foarte OK, neînþelegem cu ei, neajutã în multe activitãþiºi la concursuri nepregãtesc”, ne spuneCamelia Cãpitãnescu,eleva Liceului TeoreticMircea Eliade din

Lupeni. La eveni-

ment auluat parte ºieleviiclaselor aVIII-a careau venit sãvadã caresunt ofer-tele liceelordin ValeaJiului. Mulþiîncã sunt

nehotãrâþi asta deºi aumai rãmas câteva sãp-tãmâni pânã la evalu-area naþionalã.

“Mã intereseazãliceul de Informaticã,nu ºtiu exact ce mãatrage. Vreau sã mãduc pe socio-umanã”,spune o eleva de clasaa VIII-a.

„Vreau sã mã ducla Liceul MihaiEminescu dinPetroºani, la mate-infointensiv englezã dacã

iau examenul.Matematica îmi place,dar informaticã nuprea am fãcut în gen-eralã. Mã mai atrageºi Liceul MirceaEliade, probabil va fi adoua opþiune”, spuneo alta eleva de clasa aVIII-a.

Cea de-a douaediþie a arenei edu-caþei a fost organizatãde Inspectoratulªcolar al JudeþuluiHunedoara.

„Arena Educaþiei seaflã la a doua ediþie,titlul de arena edu-caþiei a fost propus decãtre Facultatea deInginerie de laHunedoara, activitatease desfãºoarã înparteneriat cuConsiliul de asigurarea Resurselor, este oacþiune prin care sedoreºte promovareainstituþiilor deînvãþãmânt existente,este o acþiune princare se doreºte con-silierea elevilor ºi oinformare oportunãpentru a-ºi alege ocarierã de viaþã pentrucei care absolvã liceulºi o treaptã superioarãde învãþãmânt pentrucei care absolvã clase-le a VIII-a. Micuþiigladiatori, respetcivelevii participanþi înaceastã arenã sunt toþi

câºtigãtori pentru cãprin stãpânirea infor-maþiei putem sã nefãurim mai bine planulºi îl definitivãm.

Mã bucur cã este oparticipare deosebitã,asta înseamnã o nouãatitudine a elevilorfaþã de instituþiaºcolarã ºi dacã ei ºi-auschimbat atitudineafaþã de insituþiaºcolarã ºi dacã suntcurioºi înseamnã cã ºi

rezultatele munciinoastre încep sã seamelioreze”, adeclarat Sile Pop,inspector în cadrul IªJHunedoara.

La eveniment auluat parte ºi reprezen-tanþii Agenþiei Localepentru OcupareaForþei de MuncãPetroºani care au dis-cutat cu elevii despreposibilitãþile uneicariere.

Monika BACIU

“Ne aflãm pe ulti-ma sutã de metri.eval-uãrii vor începecurând, se pare cãaceste evaluãri vor fiun succes pentru cã înacest moment înurma monitorizãriiactivitãþii de pregãtirea elevilor pentrususþinerea primelor lorexamene s+a dovedito mai bunã pregãtire.

Ne aºteptãm la rezul-tate pozitive atât laaceste evaluãri cât la

nivelul evaluãrilor dela clasele a VIII+a ºiîndrãznim sã spunem

cã ºi rezulatele deanul acesta de labacalaureat vor fi maibune decât în ceilalþiani. Se constatã onouã atitudine aelevilor ºi înseamnã cãprin mãsurile cares+au luat de prevenireºi de pregãtire totul vadecurge spre un suc-ces”, a declarat SilePop, inspector încadrul ISJ Hunedoara.

Calendarul eval-urãrilor stabilit deMinisterul Educaþieiaratã cã examenele sevor desfãºura între28-30 mai pentru clasa aIV-a, între 2 ºi 4 iuniepentru clasa a II-a ºiîntre 5 ºi 6 iunie pen-tru clasa a VI-a.

Monika BACIU

Începând de luni,26 mai 2014, eleviidin clasele terminalede liceu se pot înscriepentru susþinereaprimei sesiuni aBacalaureatului.

Totodatã, aceºtiavor avea la dispoziþietoatã sãptãmâna pen-tru a-ºi depune actelenecesare înscrierii laexamen. Vineri, 30mai, va fi ultima zi decursuri pentru liceeniidin anii terminali. Înaceastã zi, pentruabsolvenþii claselor aXII-a ºi a XIII-a seorganizeazã festivi-tatea de premiere. Înperioada 10+27 iunievor avea loc probeleorale, iar începând cudata de 30 iunie cuproba scrisã la limbaºi literaturã românã.Primele rezultate vorfi afiºate în data de

12 iulie., iar rezul-tatele finale în urmacontestaþiilor vor fiafiºate în data de 11iulie.

T axã pentrua treia

participare

Absolvenþii de liceudin promoþiile ante-rioare care au picatde cel puþin douã oriBacalaureatul pânãacum ºi care seînscriu la sesiunea din2014 vor plati 230lei pentru susþinereatuturor probelor exa-menului deBacalaureat din acestan. MinisterulEducaþiei Naþionale apublicat o serie deprecizãri privindsusþinerea exam-enelor de finalizare astudiilor, în sesiunileanului ºcolar 2013 -2014.

Elevii, micii “gladiatori”

L iceenii din Valea Jiului au pro-movat instituþiile ºcolare unde

învaþã. Vineri, la BibliotecaUniversitãþii din Petroºani a avutloc cea de-a doua ediþie a acþiuniidenumite “arena educaþiei”. Încadrul acestui eveniment fiecareliceu din Valea Jiului ºi-a prezentatoferta educaþionalã. Cei mai înmãsurã sã promoveze unitatea deînvãþãmânt au fost elevii.

Evaluãrile la clasele mici, stimulent pentru elevi

D in acest an, ministerul Educaþiei a impus ºi eval-uãrile elevilor de clasele a II+a, a IV+a ºi a VI+a.

Începând de sãptãmâna viitoare, micilor ºcolari le vor fitestate cunoºtinþele acumulate pânã în prezent. Potrivitreprezentanþilor Inspectoratului ªcolar al JudeþuluiHunedoara, acest lucru este unul benefic, pentru cã ast-fel, elevii sunt stimulaþi sã înveþe mai mult.

Încep înscrierile la BAC

Î ncepând de astãzi, absolvenþiiclaselor de liceu se pot inscrie la

examenul de bacalaureat. În perioa-da 26 - 30 mai, la nivel naþional vorîncepe înscrierile în cadrul primeisesiuni a examenului de bacalaureat.

O groapã adâncã decâþiva metri s-a

format în gospodãriaunei familii dinmunicipiul Lupeni.Ancheta de la faþalocului aratã cã de vinã este exploatareastraturilor de cãrbunedin subteran corelatãcu ploile abundente.

Primele concluzii aleanchetei efectuatã laLupeni, unde pe o proprie-tate privatã, sãptãmâna trecutã, s-a produs o sur-pare masivã de teren, aratãcã alunecarea a fost provo-catã de exploatarea stratu-lui de cãrbune din subteran.În zona respectivã suntgalerii miniere, stratul decãrbune fiind exploatat în

urmã cu mai mulþi ani, însã în prezent nu mai suntlucrãri în zonã ºi surpareanu pune problemeexploatãrii miniere Lupeni.Dupã finalizarea ancheteiComplexul EnergeticHunedoara va despãgubiproprietarul terenului pentru daunele produse desurpare a explicat directoruladjunct al CEH, NicolaeDrãgoi. În urma acestuiincident o bucãtãrie de varã ºi câteva anexegospodãreºti au fost afec-tate. În subteranul zonei încare a avut loc surpareaexistã galerii care aparþinminei Lupeni, terenul de lasuprafaþã, pe care suntconstruite case, fiind expro-priat, în urmã cu mai mulþiani, dar nu în totalitate.Drumul care duce sprevechea carierã din Lupeni

ar putea ºi el sã fie afectatde alunecarea de teren, lafel ºi casele care se aflã lacâteva zeci de metri degroapa formatã, iarreprezentanþii DivizieiMiniere spun ºi ei cãaºteaptã ca terenul sã sestabilizeze pentru a puteagãsi soluþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


Povestea a începutîn primãvarã, când maitoþi oamenii de pestrada Plaiului au plãtitbani unui vecin sã lesape un ºanþ pentru caapele ce vin de laBrãdet pe strada lor sãse poatã scurge ºiacum spun cã lepleacã la valegospodãriile. Sunt mai mulþi oameni celocuiesc într-un cartierde case, aproape decentrul Petroºaniului,ºi care acum au ajunsla limita rãbdãrii.„Acest ºanþ s-a sãpatla finele lunii februarie,fãrã nici un aviz. Amstrigat, am urlat cã nue bine, cã mi se bagãapa în curte ºi în casã,nu am avut cu cine.Erau mai mulþi careveniserã cu un utilaj,unii chiar sub influenþabãuturilor alcoolice ºi,în final, am fãcut recla-maþie la domnul pri-mar. În urma aprobãriidatã de primar, s-adecis ca în 10 zile,

acest vecin, Prodan, sã remedieze toatãnebunia cu acestecratere”, a spusRusanda Blaj, cea care are grãdinile lamarginea ºanþuluisãpat de vecinul ei.

Din luna aprilie,conform avizului datde primãrie la aceavreme, cei care ausãpat, trebuiau sãastupe ºanþul, dar astanu s-a întâmplat, iarexcavatoristul le-acerut acum bani sãastupe totul. „Ne-acerut sã dãm1.250.000 de lei vechi pentru ºanþ, sãplãteascã excavatorul.ªi am dat un milion,cã atât am putut. Cã suntem toate casele ºi am datfiecare. Eu l-am datprima ºi la un momentdat, la ceva timp, ne-acerut bani sã astupeacum ºanþul. ªi nu i-amai dat nimeni nici unban”, a adãugat ºiVerginica Cãlina, o

altã vecinã. „De când am fãcut

canalizarea asta, uitaþicum este ºi vine apa ºis-au fãcut niºte ºanþuri,dar nu este bine, cãtrebuia sã facã aºacum era la început.Pãi un vecin de

sus s-a apucat cuideile lui ºi acum noitoþi suferim”, amenþionat ºiElisabetaBobijan, o altã locatarã aaceleiaºi strãzi.

Toate acesteau generat unadevãrat scandalºi la finbele sãp-tãmânii trecutefemeia care arecurtea la limitaºanþului adânc, s-aapucat sã astupe totulcu mâinile, speriatã cãploile ar putea sã îirupã grãdina. Atuncicineva a chemat poliþiaºi femeia a ajunsaproape sã fie

încãtuºatã, ca sã seliniºteascã, iar acum avenit rândulautoritãþilor locale sãfacã luminã în acestcaz. Numai cã ºiprimãria îi dã oarecumdreptate celui care a

fãcut sãpãturile.Cei de la primãrie

au venit în teren, auvãzut cum stã treaba,dar spun acum cãºanþul va fi deviat, casã împace pe toatãlumea. „O parte dintrecetãþenii care locuiescpe strada Plaiului auamenajat un ºaþ pentruapele pluviale aferentestrãzii. Nu este vorbade nicio alunecare deteren, sau sã le plecegardurile! De la limitaºanþului ºi pânã la proprietatea doamneiBlaj este un metru ºijumãtate, ºanþul a fostfãcut pentru colectarea

apelor. S-a luathotãrârea ca o partedin ºanþ, pentru aelimina orice discuþie,sã fie astupatã ºi devi-atã pe partea opusã ºivor fi amplasate ºiniºte þevi ºi tuburi, casã nu mai fie acoloprobleme”, a declaratDaniel Viºan, dir.SPADPP, care a dispus, spre uimireatuturor, astuparea uneipãrþi din ºanþul dejasãpat ºi acum ar urmasã fie sãpat un alt ºanþpe partea cealaltã astrãzii.

Asta, deºi existãacum un canal sãpatdin februarie ºi poatecã pe acolo trebuiaintrodusã doar þeava,însã, nimeni nu afãcut-o pânã acum.

Dacã lucrurile vorsta aºa cum spun ceide la primãrie, rãmânede vãzut, dar cert estecã oamenii se tem cavremea ploioasã dinultimul timp sã nu leafecteze grãdinile ºivor ca pe viitor, apelece se scurg de pemunte, sã nu le maiajungã în casã. Tocmai de aceea au ºiplãtit pentru ºanþ, darpentru cã nu s-a fãcutnimic de atâtea luni, se tem cã va fi mai rãu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

ªanþul, mãrul discordieiM ai mulþi oameni care locuiesc în centrul municipiului

Petroºani, într-un cartier de case se plâng cã un vecin le-a sãpat un ºanþ, contra-cost ºi acum le cere bani pentru a-l astupa. Cei mai mulþi spun cã existã riscul sã li se prãbuºeascã terenurile, iar autoritãþile locale cautã acum soluþia.

Familiile afectate de alunecarea de teren vor fi despãgubite

Afacerea “cu cântec” a cuarþului dincariera ªiglãu-Uricania început în anul1999, când SC“Construct GrupInternaþional” SRL,reprezentatã de fostulprefect de Hunedoara,Costel Alic, a achizi-þionat fabrica deprocesare a acesteiresurse minerale pen-tru suma de 250.000de lei. Doi ani maitârziu, în 20 mai,aceeaºi firmã a primitde la AgenþiaNaþionalã pentruResurse Minerale ºiavizul de exploatarepentru cuarþul din cariera de pe ªiglãu.

Investitorul a promis orelansare a activitãþiiacesteia, mai ales cã înzona respectivã segãseºte cel mai purzãcãmânt de cuarþ dinEuropa ºi al treilea, dinpunctul de vedere alcalitãþii, din lume.

În baza studiilor ºirapoartelor întocmite,firma susþinea cãzãcãmântul de cuarþexistent în carieraajunge pentru încã 43de ani, fiind estimat la40-45 milioane de

dolari. Calculele pehârtie erau profitabile,aºa cã SC “ConstructGrup Internaþional” aobþinut nu numailicenþa de exploatarepe 20 de ani, ci ºi uncredit de la BancaRomânã de Scont,controlatã de SorinOvidiu Vântu, pentrucã nu mai existau baniîn vederearedeschiderii carierei ºia fabricii de procesarea cuarþului. Printr-un“montaj financiar via-bil”, cum îl numeachiar Costel Alic lavremea respectivã, cu“garanþia” constituitãde drepturile obþinutedin exploatarea cari-

erei, a fost obþinutã osumã de câteva milioane de dolari. Iar în toamna anului2001 cariera a fostredeschisã oficial cu oprimã ºi ultimã dina-mitare a zãcãmântului.Linia tehnologicã ultra- performanta pentrufabricã din Uricani nua mai venit, în schimba dispãrut cu totulvechea fabricã, ce afost demolatã deinvestitorii în cuarþ, iarîn locul ei nu a mai

fost pus nimic. Doarnumele societãþii s-amodificat, iar afacereas-a transferat de peConstruct Grup, peRomcuarþ. În afacereacu cuarþ a fost atrasã ºiSocietatea deAsigurare Astra, care,conform datelorvremii, a transferat, înperioada decembrie2000 - februarie2001, suma de optmilioane USD - 35%cãtre Banca deInvestiþii ºi Dezvoltare(BID) ºi BancaRomânã de Scont(BRS), implicate iniþialîn afacerea „cuarþul”.Societatea Astra agarantat cu depozitelede la BID ºi BRScreditul luat de firmafostului prefect pentruretehnologizareaFabricii de Cuarþ.

Fosta carierã aajuns, între timp, oruinã ºi asta deºi laªiglãu – Uricani segãseºte cel mai purcuarþ din Europa, care înainte de 1989avea o largã piaþã dedesfacere.

P roblemepenale

pentru AdamescuAstra Asigurãri se

aflã în proprietateamiliardarului DanAdamescu, miliardarulurmãrit penal pentrucã ar fi dat mitã20.000 de eurojudecãtorilor IonStanciu ºi ElenaRovenþa, de laTribunalul Bucureºti,

pentru ca aceºtia sãdispunã în dosare deinsolvenþã soluþii favo-rabile unor firme lacare omul de afacerieste acþionar.

"În cauzã, existãdate ºi aspecte dincare rezultã indicii

rezonabile cã, în cursullunii decembrie 2013,suspectul AdamescuGrigore Ioan a remis,prin intermediari,sumele de 15.000euro, respectiv 5.000euro inculpaþilorStanciu Ion ºi RovenþaElena, judecãtori laTribunalul Bucureºti -

Secþia VII Civilã, pentru ca în schimb,magistraþii sã dispunã,în dosare privind procedura insolvenþei,soluþii favorabile unoradintre societãþile la care acþionar erasuspectul AdamescuGrigore Ioan", se aratãîn ordonanþa de efectu-are a urmãririi penale.

A stra, partecivilã în do-

sarul de delapidareconstituit penumele lui CostelAlic

Povestea estedeparte de a se fiîncheiat, iar una dintre„victime” este tocmaifostul prefect deHunedoara, Costel

Alic, dat în jduecatãpentru delapidare tocmai pentru respec-tivul credit garantat de Astra lui DanAdamescu. Dosarul aajuns pe rolulTribunalului Bucureºtiîn 16 decembrie2010, iar primul termen de judecatã s-a

consumat în 20 ianua-rie 2011. De atunci,au mai fost progra-mate zeci de termenede judecatã, dar estedeparte de a se fi fãcutluminã în aceastãpoveste de milioane deeuro. Magistraþii de laTrbunalul Bucureºti vorrelua cauza - cu 10incupaþi ºi 19 pãrþicivile, printre care ºiAstra Asigurare - îndata de 18 iunie, cândvor continua cerce-tarea judecãtoreascã.De precizat cã înaceastã lucrare penalã,lui Costel Alic i seimputã un credit decare acesta spunea cãnu s-ar fi folosit nicio-datã, adicã exact acelcredit luat de la Banca

Românã de Scont cugaranþia societãþii deasigurãri Astra. Cum sau lucrurile înrealitate, va stabiliinstanþa de judecatã îndosarul aflat pe rol demai bine de trei ani.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


Piatra de moarã de pe ªiglãu de la gâtul miliardarului – inculpat Dan Adamescu

M iliardarul Dan Adamescu, urmãritpenal pentru cã ar fi dat mitã

20.000 de euro judecãtorilor Ion Stanciuºi Elena Rovenþa, de la TribunalulBucureºti, pentru ca aceºtia sã dispunãîn dosare de insolvenþã soluþii favorabileunor firme la care omul de afaceri esteacþionar, îºi leagã numele de o afacereratatã din Valea Jiului. Este vorbadespre cariera de cuarþ de la ªiglãu –Uricani, de care se leagã un credit luatde la una dintre bãncile deþinute deSorin Ovidiu Vântu ºi garantat de firmade asigurare Astra, deþinutã deAdamescu. Pentru garanþia depusã,Astra s-a ales cu praful de pe zãcãmântulde cuarþ.


CarmenCOSMAN - PREDA

Dezvoltarea micilorlocalitãþi hunedorenemerge tot mai greu ºinici mãcar oraºele nureuºesc sã gãseascãacel tempo pentru aface paºi importanþiînainte. Principalaproblemã estereprezentatã de lipsafondurilor necesarepentru transpunereaîn practicã a pro-gramelor de dez-voltare, fie cã vorbimdespre resurse proprii,ori despre fondurileeuropene. OficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara au vorbit,ºi nu o datã, despreimportanþa conurbaþi-ilor, care ar crea posi-bilitatea atragerii de

bani de la UniuneaEuropeanã, pentru cãorganismul euroean îºideschide aºa mairepede punga decâtpentru micile orãºeleºi, în plus, existã fon-duri special pentruaceastã categorieadministrativã. În van,însã, pentru cã ediliihunedoreni nu suntdispuºi sã renunþe lafotoliile câºtigate ori laindependenþa adminis-trativã. Teoretic, pen-tru a lua pulsul popu-laþiei, ar trebui efectu-ate referendumuri peaceastã temã. Practic,acest lucru nu existãnici mãcar la stadiulde proiect.

Ideea conurbaþiilora pornit de la zonaHunedoara – Simeria– Deva, unde oricum

Hunedoara ºi Devasunt la un pas de a seuni prin construcþii, ºis-a extins cãtre ValeaJiului, dar pânã lapunerea în aplicaremai sunt de parcurspaºi uriaºi. „Suntlucruri pe care ledoreºti, dar nu depindde tine ca sã le înfãp-tuieºti. Aici, în primulrând, trebuie sã fieprimarii de acord, sãfacã un referendum înfiecare localitate ºi sãspunã populaþia dacãeste de acord sã setransforme într-un sin-gur oraº, cu o singurãadministraþie, cu unsingur consiliu local.Nu mai depinde denoi, de politicieni, cidepinde de cetãþean”,a declarat preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Mnoloþ. Acestaspune cã nici locuitoriizonelor respective nusunt dispuºi sãrenunþe, pe hârtiepânã la urmã, la statu-tul de „deveni” ori„hunedoreni” ºi mulþiau venit în audienþã casã îºi susþinã cauza.

„Aº vrea sã precizezcã, dacã am fi avutconurbaþia fãcutã, ºi înValea Jiului ºi la Deva– Hunedoara –Simeria, rezultatele arfi fost altele pentrujudeþul Hunedoara. ªifondurile europene arfi fost atrase cu multmai multã uºrinþã”, asubliniat Moloþ.

R ãmânîncarceraþi

în vechile limiteteritoriale

Iar în teritoriulucrurile stau exact aºacum le-a descrispreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara. Practic,edilii vor sã se aso-cieze, dar numai lanivelul unor asociaþiide dezvoltare interco-munitarã, punctual peproiecte, ºi nicidecumsã renunþe la vechilegraniþe administrativ –teritoriale în favoareaconurbaþiilor. Deexemplu, oraºulUricani. O localitateunde doar exploatarea

minierã, aflatã însã peprogram de închidere,reprezintã „plãmânul”economic al bugetuluilocal, dar chiar ºi aºaedilul de aici vorbeºtede performanþãadministrativã în com-paraþie cu alte local-itãþi din Valea Jiului.Primarul DãnuþBuhãescu se teme cã,dacã centrul conur-baþiei va fi laPetroºani, mãturãtoriinu vor ajunge ºi pestrãzile Uricaniului, oricã arterele de circu-laþie vor rãmâne mãci-nate de cratere. Înplus, nu ar vrea sã fie„frate de conurbaþie”cu Aninoasa – primuloraº care ºi-a declaratinsolvenþa, ori cuLupeniul – care înreg-istreazã mari datorii labuget. ªi asta încondiþiile în care acumnumãrul ºomerilor dinUricani este extrem demare, locurile demuncã extrem depuþine, iar dezvoltareaeconomicã esteaproape zero!

„Mi-e greu sã credcã aceste conurbaþii sevor crea, dar asociaiide dezvoltare interco-munitarã, pe proiectepunctuale, da. Suntadministraþii publice înepricol sã ajungã în

colaps financiar ºiatunci nu pot plãtiadministraþiile perfor-mante incompetenþaaltora. Nu poate plãtiîntreaga Vale a Jiuluioalele sparte de alþii”,a explicat primarulDãnuþ Buhãescumotivul pentru carenici mãcar nu segândeºte sã orga-nizeze un referendumpe aceastã temã.

E de acord cuasocierea dar numaipe ADI ºi spune cã aºi propus sã se real-izeze un proiect inte-grat de dezvoltare aturismului, pentru cã,singure, oraºele VãiiJiului cu greu arobþine fondurile nece-sare implementãriiacestor programe.

„Valea Jiului tre-buie sã vorbeascã osingurã limbã.Trebuie sã avem oviziune de ansamblu,pentru cã ºansa desucces este mult maimare. Dar nu peconurbaþii. Nu vedeþi?Un oraº este în insol-venþã, se discutã ºidespre un altul carear putea sã intre...Putem sã ne ducemcu toþii în cap dacãvorbim despre conur-baþii”, a conchisBuhãescu.

DianaMITRACHE

O tânãrã de 19 anidin Vulcan a gonit cuvirtezã pe DN 66 întrePetroºani ºi Vulcan ºi,în zona Iscroni a pier-dut controlul volanului,izbindu-se cu puterede un stâlp de curentelectric. Totul s-apetrecut la finele sãp-tãmânii trecute, iar

oamenii legii spun cãde vinã a fost viteza.Asta în timp ce fata asusþinut cã a încercatsã evite un câine carei-a ieºit în cale. „Amconstatat cã o tânãrãde 19 ani din Vulcan,în timp ce conduceaun autoturism marcaFiat, din declaraþiadatã, a vrut sãocoleascã un câinecare i-a ieºit în faþã, a

pierdut controlulvolanului ºi a derapat,ieºind în afara pãrþiicarosabile, lovind unstâlp de energie elec-tricã, proprietate aEnel”, a spus PetruDiconescu, poliþiaRutierã Aninoasa.

Minute în ºir, circu-laþia s-a desfãºurat înzonã cu dificultate,dupã ce echipele deintervenþie de la sucur-sala de electricitate aufost nevoite sã interv-inã. Poliþiºtii spun cãfata este cea care vasuporta toate cheltu-ielile. „ Accidentul estecercetat ca ºi tam-ponare ºi urmazã cadocumentele sã fieînaintate ºi cãtre Enel,

pentru a recuperapagubele”, a mai spusPetru Diconescu,poliþia Rutierã

Aninoasa.Tânãra care se afla

la volan a scãpat doarcu o sperieturã

zdavãnã ºi a refuzatchiar sã meargã la spi-tal pentru îngrijirimedicale. Acum vaavea de plãtitpagubele produse, dareste în afara oricãruipericol.

Nu vor alipire administrativã

Conurbaþiile pentru atragerea de fondurieuropene rãmân la stadiul de proiect îndepãrtat

E dilii din judeþul Hunedoara nurenunþã la independenþa

administrativã nici mãcar pentruatragerea de fonduri europene. ªi,în consecinþã, conurbaþiile de carevorbeau oficialii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara rãmân doarproiecte îndepãrtate.

În vitezã, pe ºosea

A rupt un stîlp de curent

O tânãrã din Vulcan a fost la unpas sã fie strivitã în maºina

pe care o conducea cu vitezã. Fata arupt un stâlp de curent ºi a fãcutpraf maºina pe care o conducea.Totul, susþine ea, din cauza unuicâine pe care l-a evitat în trafic.

Timp de 30 de ani,Dan Mihai Ilie a privitlumea de sus, dar arãmas cu picioarele pepãmânt. Zicea cã dincarlinga elicopterului sesimþea asemenea luiGulliver în þara piticilor,ºi cu toate cã mi-a spuspoveºti cât pentru unserial, credea cã a avuto meserie ca oricarealta. Era un interlocutorcaptivant, ºi cel maiimportant e cã avea cepovesti, dupã o viaþãîntreagã de umblat princer.

“C e vrei sã te faci când

creºti mare?”

…e întrebarea pecare o aud toþi copiii, ºi

domnul Dan zicea întot-deauna cã o sã fie pilot,fãrã sã creadã prea tarecã o sã ajungã la manºaunui avion. Pasiuneapentru zbor a moºte-nit-o de la tatãl sãu,pilot de vânãtoare, ºi aterminat ºcoala de piloþiîn acelaºi an ºi laaceeaºi unitate cu NicuCeauºescu, nu fãrãºicane din parteaautoritãþilor vremii,cãrora nu prea le plãceacã viitorul pilot n-are“origine sãnãtoasã”.Atunci, ca ºi acum, laAviaþie concurenþa eraacerbã, ºi cu toate asteaa reuºit sã intre dinprima. Spune cã l-a ajutat ºi faptul cã era un bun sportiv, dar ºicartea care se fãcea peatunci. ªcoala miliatrã

i-a lãsat o mulþime deamintiri plãcute, chiardacã era una supusã rigorilor cazone, iarabsolvirea l-a adus laPetroºani.

Dan Mihai Ilie aajuns în Valea Jiului casã îºi completeze orelede zbor pe elicopterulcerut de mineri la

Spitalul de Urgenþãdupã greva din 1977, ºi n-a mai plecat, deºiPetroºaniul nu era tocmai ce ºi-ar fi doritun tânãr. ”Habar n-aveam ce-i cu Valeaasta înainte sã ajungaici. Când m-am dat josdin tren, þin minte cãparcã ploua cufuningine: era mult fumºi parcã ºi pãsãrile eraunegre. Auzisem eu cevadespre vorba aia cã cinebea apã din Jiu nu maipleacã, ºi uite cã amrãmas”, povestea pilotul, care îºi aduceaaminte cu nostalgie cãnu era puþin lucru sã fiisingurul comandant de

aeronavã într-o Vale care pe atunciavea vreo 170.000 delocuitori.

C u bateria laMiliþie

Fiind singurul pilotdin zonã, Dan Mihai Iliea fost permanentsupravegheat deSecuritate, care îi ascul-ta telefonul de fricã sãnu plãnuiascã fuga dinþarã, aºa cum se maiîntâmplase cu alþi avia-tori. ªi elicopterul bene-ficia de mãsuri specialede siguranþã: bateriaaparatului de zborstãtea la Miliþia dinPetroºani, iar manºa

era asiguratã cu un dis-pozitiv de blocare închiscu lacãt.”Seara trebuiaînchis elicopterul, legatecomenzile, ºi nici mãcarnu aveam voie sã intrusingur în hangar: cândera ordin de misiune,atunci intram, ºi pânã ºicei care împingeauapartul pe pistã trebuiausã fie aprobaþi de

organe.Bateria o lua de la miliþieni cu ordinul demisiune, ºi doar aºaputeam pleca. Ei seasigurau sã nu fugi, deºiîncercasem sã îi convingcã nu se putea fugi cuelicopterul”, mai spuneaDan Mihai Ilie. De fapt,se putea pleca pestegraniþã cu elicoptere cacel de la Petroºani, ºiasta nu o ºtiau doar miliþienii, ci ºi unii dintre cei care ar fi vrut

sã plece în lumea largã.A primit chiar ºi o ofertã de la un mãcelar– oameni cu stare pevremea aia – care îioferea 25.000 de lei (omulþime de bani la aceavreme) dar ca sã îl ducãpânã la sîrbi. Evident,personajul nostru arefuzat, pentru cã celemai multe

aventuri de felul ãsta s-au terminat în beciurile Securitãþii.

D in Petroºaniîn Dallas

Nu mai ºtie câþi bolnavi a purtat în zborde la un spital la altul,dar îºi aduce aminte deniºte mineri tineri de laUricani, arºi într-o

explozie, pe care i-a dusîn Ungaria cu eli-copterul, ºi care auvenit sã-i mulþumeascãdupã o jumãtate de an.Nu poate uita sângeledin cabinã sau gemetelebolnavilor care nu ºtiaudacã o sã ajungã vii laspital – pe vremea aiaSMURD-ul nu era nicimãcar în fazã de proiect

– dar a trecut pestetoate cu mulþumireaprofesionistului care îºiface treaba cât poatemai bine.

Dupã Revoluþie,domnul Dan a zburatpeste tot pe unde agãsit contracte, ºi aºa aajuns peste ocean, nuînainte de a fi brevetatprimul pilot pentru stin-gere de incendii de laacea vreme. “Ca sã factrecerea pe elicopterulBell, am zburat înAmerica, la Dallas,chiar deasupra loculuiîn care a fost împuºcatKennedy. Treceamprintre zgârie-nori cuelicopterul ºi chiar m-am gândit dupãevenimentele din 11

septembrie cã acum n-ar mai fi posibil aºaceva”, îºi aducea amintepilotul, care a mai zbu-rat ºi în munþiiAnatoliei, cu încãrcãturãîn cablu, treabã deloc laîndemâna oricãrui avia-tor. De-a lungul celor

peste 10.000 de ore dezbor, Dan Mihai Ilie aavut ºi incidente neplã-cute, despre care vor-bea în treacãt. Cel maigrav a avut loc dupã orevizie tehnicã în urmacãreia s-a ales cu niºtepiese netestate, care i-au pus viaþa în pericol.

N-a mai urcat lamanºa aparatului dezbor de vreo câþiva ani,ºi spunea cã îi lipsesczborurile de agrement,adicã alea fãcute doarde plãcere, pentru cãnu-i uºor sã numerisecundele dintre viaþã ºimoarte, purtând cazuridisperate spre clinicilecare i-ar putea salva.

Cum ziceam, domnulDan Mihai Ilie avea omulþime de poveºti,care mai de care, dar seminuna de alte meserii,nu de cea pe care afãcut-o pânã sã devinãun tânãr pensionar.Dupã ce am terminatfilmãrile pentru unreportaj în carevorbeºte pe larg despreisprãvile sale la manºã,l-am lãsat în cafeneaualui preferatã, ºi n-amputut decât sã îmi imaginez cum ar fi ieºitinterviul acela sus, lacâteva sute de metri înaer, deasupra munþilordin Valea Jiului…N-ammai apucat sã zburãmîmpreunã, pentru cã aplecat prea devreme,dar mã bucur cã amapucat sã-i fur o jumã-tate de orã în care îºispune povestea, pentrucã a fost un om cum numulþi gãseºti.

Drum bun sufletuluitãu, comandante!

Ilie Ilie PINTEAPINTEA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

Dan Mihai Ilie. Ultimul reportaj

“Din aer te simþi stãpânul lumiiºi cel mai liber om”

A m avut privilegiul sã scriu desprepilotul Dan – cum îl ºtia toatã

lumea – cu câþiva ani în urmã, ºi credcã acesta e ultimul reportaj în care s-avorbit despre el. S-a retras discret dinviaþa publicã, îl vedeam din ce în cemai rar la cafenea ºi am aflat multprea târziu despre boala necruþãtoarecare l-a învins, în cele din urmã, pe celcare a salvat atâtea vieþi cu elicopteruldin care se simþea stãpânul lumii.

MIHAI DAN ILIE a avut întotdeauna un cuvânt de încurajare pentru

cei din preajmã, un sfat culinar, o experienþã de viaþã de împãrtãºit, o

iniþiativã de petrecere a timpului liber, dar ºi mult curaj. Era mereu în

centrul atenþiei, cã aveam cu toþii de învãþat de la el, iar toþi cei din

redacþia cotidianului Cronica Vãii Jiului l-au cunoscut personal. Îi

spuneam „naºu” ºi parcã aºa a ºi rãmas pentru mulþi – un om pe a

cãrui experienþã sã te bazezi. A fost numit Cetãþean de onoare al

municipiului Petroºani, pentru cã a salvat mii de vieþi ºi, nu o datã, ne

povestea cum urca cu oamenii bolnavi sus la cer ca sã îi aducã apoi

acasã sãnãtoºi. Lumea îl recunoºtea pe stradã ca pilotul Dan, iar pe

unii dintre noi, cei care lucrãm în mass-media de aici, ne-a plimbat în

repetate rânduri cu elicopterul. Pentru tot ce a fost ºi pentru zilele

minunate pe care le-a împãrþit cu noi, redacþia cotidianului Cronica

Vãii Jiului îi mulþumeºte ºi noi îi promitem cã nu îl vom uita niciodatã.

A luptat cu o boalã perfidã, nedreaptã ºi, dupã ce în decembrie ne

chema la o petrecere de Revelion cu toatã puterea sa, în ianuarie 2014

a aflat cã boala secolului nostru, cancerul, l-a atins. A fost curajos ºi,

pânã în ultima clipã a dat sfaturi, aºa cum îl ºtiam toþi. A lãsat un gând

pentru fiecare ºi mai ales pentru fiul sãu, Alexandru, care devenise

tatã de curând ºi care are un bãieþel ce probabil îi va urma exemplul

pilotului comandor de aeronavã Dan Mihai.

Dumnezeu sã îl aibã în paza sa! Zbor lin!


S candal întrePSD ºi

UNPR, laPetroºani *Ameninþãri cutãierea ajutoarelorsociale * Contra-campanii, ale anga-jaþilor sancþionaþiîmpotriva ºefilordin acelaºi partidpolitic * Luptãinegalã de laMondo TV dintreMoloþ ºi Resmeriþã* Salariaþii aduºila vot în grup, altfel – sancþiuni! * Ilie Pãducel ºiCostel Avram aumâncat balmoº dinaceleºi blide, sus lamunte într-o stânã,la mãsuratul oilor.

Campania electoralãpentru europarla-mentare, premergã-toare alegerilor deduminicã, au fost, îngeneral, liniºtite, cucritici la adresa adver-sarilor politici, cu acþiuni de gen ºi discuþiicu cetãþenii. Daraceastã liniºte a ascunsde fapt lucruri ºi faptece par mãrunte, darcare sapã serios latemelia partidelor aflateîn cursã – trãdare,amemninþare, teamã,nemulþumiri ale unormembri unui partidexploatate de alt partid,spionaj politic, dar ºiomenia unora ce nu potsta cu mâinile în sân,indiferent de partid etc.

În ultima sãp-tãmânã a campaniei auajuns de notorietate,printre locuitoriiPetroºaniului, ironiile ºipunerile la punct dintrePSD-iºti ºi UNPR-iºti.Chiar pe stradã, în acþiunile de la om laom, în faþa cetãþenilordin cartierul Aeroport,

foºtii PSD-iºti deveniþiUNPR-iºti au încercatsã se poziþioneze înprimele rânduri ale acþiunii de stradã ca aliaþi ”împotriva firii”,adicã cei plecaþi cuscandal chiar din PSDPetroºani. Au fost durapostrofaþi ºi trimiºi lacoada grupului, arucându-li-se în faþã cã vremea lor, laPetroºani, a trecut, iarca organizaþie a UNPRnu existã – au relatatcâþiva cetãþeni dinblocul 62 de pe stradaIndependenþei.

La Petrila ºiLonea, în zoneleblocurilor cu cetãþenimai puþin favorizaþi desoartã, beneficiari aiajutoarelor sociale dinpartea Primãriei, audeclarat cã nu pot votape altcineva pentru cãli se vor tãia ajutoareledacã din statisticãreiese cã la secþia lorde vot nu este unnumãr mare de votanþicu PSD. ”Ne-au zis cãvom suporta con-secinþele pentru cã eine ajutã ºi noi trebuiesã-i ajutãm cu votul” –au declarat, sub pro-tecþia anonimatului,

douã familii dinblocurile de sus, dinPetrila-Lonea.

În PNL ºi PSD seface spionaj chiar cumembri din interiorulcelor douã formaþiuni.Asta ca sã nu fienumitã trãdare...Salariaþi, care au ca ºefila instituþiile la carelucreazã politicieni cefac parte din conduce-rea acestor partide, aufãcut la greu anticam-panie acestora. Motivula fost unul simplu:respectivii ºefi ausancþionat pe linie profesionalã din diversemotive, care þin de disciplina internã asocietãþilor respective,pe aceºti angajaþi, carela rândul lor suntoameni cu o oarecareinfluenþã în rândulcetãþenilor în localitãþileunde activeazã ºi suntmembri ai aceluiaºipartid din care faceparte ºeful. ”Doamnã,dacã spune unul de-allor cã nu-s buni, atuncieu ce sã mai cred?” – aspus un tânãr pension-ar miner din mijloculgrupului ce ”puneauþara la cale” într-un mic parc.

În urma emisiuniielectorale de la MondoTv, de sãptãmâna trecutã, mai precis confruntarea dintrepreºedintele PNL organizaþia judeþeanã,Mircea Ioan Moloþ,care este ºi preºedinteleConsiliului Judeþean, ºiCristian Resmeriþã –preºedinte executiv alPSD filiala judeþeanã ºi

deputat de Valea Jiului,s-au stârnit vii discuþii ºidezbateri printrecetãþenii Vãii Jiului, aºacum nu s-a întâmplatcu nici o emisiune degen din aceastã cam-panie. Stilul oarecumironic al liberaluluiMoloþ în a-l aborda petânãrul deputat a fostsancþionat de telespec-

tatori, care au fost surprinºi de îndrãznealaºi hotãrârea deputatuluide a critica parlamen-tarii liberali în legãturãcu refuzul nejustificatde a se þine de opromisiune. ”Amobservat la oameni cãnu mai suportã aro-ganþa ºi cuvintele grelearuncate de un politi-cian sau altul. Adevãrule cã lupta a fost inegalãîn acea emisiune.Moloþ este ºef de judeþºi el poate spune ce afãcut sau nu a fãcut elºi de ce. Resmeriþã jr. l-a dominat clar pentrucã a pus în discuþieprobleme majore ceprivesc Valea Jiului ºirezolvarea lor de multmai de sus, la careMoloþ nu avea cum sãrãspundã pentru cã nu-i intrã în atribuþii ºide ce nu a acþionat unministru sau deputatliberal la propuneripentru Vale nu puteaspune.

Deputatul Resmeriþãa punctat de data astaºi am vãzut printrecolegii mei care auvãzut emisiunea. Moloþnu trebuia sã accepteconfruntarea, ci sãtrimitã tot un parla-mentar” – a declarat uninginer minier de laVulcan, conducãtor formaþie lucru.

Se preconiza desâmbãtã, 24 mai, cãprezenþa la vot, acolounde primarii suntPSD, va fi foarte bunãºi bunã în Petroºani,pentru cã funcþiileîntreprinderilor maridin Vale sunt condusede membri socialdemocraþi. La MinaLonea, majoritateaminerilor ºtiau cã vormerge în grupuri la vot pentru a nu aveaprobleme. Ieri, la ora9,00, cel puþin înPetroºani, prezicerileunei prezenþe bune seconfirma: la ora 9,00,votaserã 766 de per-soane. ”Prezenþa estemult mai bunã la vot laaceastã orã faþã detoate alegerile de pânãacum” – declara unresponsabil din cadrulangrenajului electoralde la Petroºani.

Draceee!!, s-auminunat cei ce i-auvãzut pe liberalul CostelAvram ºi proaspãtulPSD-ist ºi primar IliePãducel mâncând dinaceleaºi blide, sus, lamunte, la mãsratul oilordin sâmbãta trecutã.Deºi nu-i de-al lor,momârlan, CostelAvram s-a comportatade ”ziceai cã-i de-acolo”, spune unprofesor care a fostprezent. Acolo, în loculconsiderat ”cuibul” sãua dat peste el IliePãducel, care s-a camblocat pentru cã îi fusese datã peste capacþiunea. ªtia bine volubilitatea opozantu-lui, dovadã cã oameniide la stânã stãteau devorbã cu acesta,râdeau, glumeau...”Doamne, n-am crezutvreodatã cã ãºtia doivor mânca balmoº dinacelaºi blid, la stânã” –a exclamat o ”barabã”prezentã la mãsurat...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

De la lume adunate, în ultima sãptãmânã a campaniei electorale


”Este important încontextul actual sãluãm mãsuri pentrueficientizareaComplexului EnergeticHunedoara. Din acestmotiv, am decisnumirea în funcþia deadministrator special a

unui profesionist, cu obunã reputaþie în sec-torul energetic”, adeclarat Nicolescu într-un comunicat. Mangueste ºi ºef de lucrãri laDepartamentul deManagement, IngineriaMediului ºi Geologie al

Universitãþii dinPetroºani.

Privatizarea majori-tarã a Societãþii

Complexul EnergeticHunedoara SA areprezentat ocondiþionalitateasumatã de GuvernulRomâniei în cadrulacordului încheiat înanul 2011 cu instituþi-ile financiare inter-naþionale. ComplexulEnergetic Hunedoara afost înfiinþat în 2012,prin fuziunea termo-centralelor de statDeva ºi Paroºeni, ºiproduce electricitateprin arderea huilei dinminele din Valea Jiului.Complexul are o put-

ere instalatã de 1.435MW ºi poate asiguraanual aproximativ 5%din producþia naþionalãde energie. Guvernuls-a angajat faþã deFondul MonetarInternaþional sã priva-

tizeze în 2013Complexul EnergeticHunedoara, dar aamânat procedurapentru 2014.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Î n aceastã varã, angajaþiisocietãþii de termoficare

din Petroºani vor derula maimulte lucrãri de întreþinere a reþelei dar ºi de dezvoltare a acesteia. Banii necesari efectuãrii investiþiilor vor veni de la bugetul local alprimãriei.

“În ultima ºedinþã a consiliuluilocal din localitate a fost aprobatãalocarea unor sume de bani în vederea schimbãrii reþelei de apãcaldã ºi cãldurã tur – retur din incinta Spitalului de Urgenþã dinPetroºani. De asemenea, tot înaceastã varã, urmeazã sã schim-bãm ºi reþeaua de cãldurã de lablocurile turn amplasate în zonaColegiului Tehnic DimitrieLeonida”, a declarat OvidiuMunteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

Pe de altã parte, ºi în aceastãvarã, Termocentrala de la Paroºeniîºi va sista pentru o perioadã activi-tatea. Aceasta, în vederea efec-

tuãrii tradiþionalelor lucrãri deîntreþinere a reþelei de termoficare.“În luna mai, apa caldã a fost luatãde la Termocentrala Paroºeni pebazã de comandã, lansatã de cãtredânºii. Momentan nu ºtim dataexactã când vor opri furnizareaapei calde dar, ceea este sigur, estecã urmeazã sã intre ºi în aceastãvarã în programul de mentenanþã”,a mai precizat Ovidiu Munteanu.

În principiu, furnizarea apeicalde menajere ar putea fi sistatãcu începere din data de 1 iunie. Înprezent, dintre cele peste 10.000de apartamente din Petroºani, maipuþin de 2.000 sunt racordate lareþeaua de furnizare în sistem centralizat a apei calde.

MirMircea cea NISTORNISTOR

INSEMEX participã la TAIExI nstitutul Naþional

de Cercetare –Dezvoltare pentruSecuritate Minierã ºiProtecþie Antiexplo-zivã Petroºani estereprezentat la o manifestare, ce sedesfãºoarã în aceastãperioadã, în Istanbul (Turcia).

Astfel, cercetãtorul MihaiMagyari participã, în calitate delector, în perioada 25 – 29 mai, laun work-shop destinat pregãtiriispecialiºtilor în “atmosfereexplozive” din þãrile în curs deaderare la Uniunea Europeanã.Simpozionul este organizat decãtre TAIEx (Biroul ComisieiEuropene pentru Schimb deInformare ºi Asistenþã Tehnicã).

Dupã cum a precizat ArturGãman, directorul institutului dinValea Jiului, prezenþa la seminarulprogramat în Turcia este bine-

venitã. Astfel,acesta consi-derã cã partici-parea laaceastã acþiuneeste necesarã,în special, pen-tru lãrgirea vizi-

bilitãþii internaþionale a INSEMEXºi, totodatã, în ceea ce priveºtecontactele care pot fi stabilite cuocazia acestor dezbateri ºi reuniu-ni. În parantezã fie spus, în acestan, INCD - INSEMEX Petroºaniîmplineºte 65 de ani de existenþã,în data de 30 mai fiind programatun simpozion pe aceastã temã.


Au începutînscrierile la“profesionalã”

D e luni, 26 mai, au demarat

înscrierile la ºcolile pro-fesionale. În municipiulPetroºani o singurã unitate ºcolarã are clasepentru aceastã formã de învãþãmânt.

Este vorba despreColegiul Tehnic “DimitrieLeonida”. “Estepentru primadatã când sefac înscrierila ºcoli pro-fesionale cudurata deînvãþãmânt de3 ani. ÎnPetroºani, noi suntemsingura ºcoalã care avemastfel de clase. În zilele de

22 ºi 23 mai ºcolile gen-erale au eliberat ºi complec-tat fiºele pentru înscrierea

absolvenþilor claselor aVIII-a la ºcoala profe-sionalã. Înscrierile sevor derula la unitateanoastrã ºcolarã înzilele de luni ºi marþi,

26, respectiv 27 mai”,a declarat Zina Galeº,

director Colegiul Tehnic“Dimitrie Leonida”Petroºani.

La liceul din Petroºanivor funcþiona, în anul ºcolar2014 – 2015, 2 clase cucâte 14 elevi. Specializãrilesunt în domeniile con-strucþii, instalaþii ºi lucrãripublice, respectiv în indus-tria textilã. “Avem aprobatedouã clase cu câte 14 elevi,în douã calificãri. Dacãnumãrul de elevi înscriºi vafi mai mare decât numãrulde locuri, va avea loc oprobã de preselecþie, a cãrei

datã de desfãºurare o vomanunþa în perioada urmã-toare”, a mai spus ZinaGaleº.

În clasele de ºcoalã pro-fesionalã se pot înscrieabsolvenþii claselor a VIII-adin acest an dar ºi cei dinpromoþiile anterioare,indiferent de vârstã. Toþielevii vor primi ºi burse, învaloare de câte 200 de lei,în fiecare lunã.


Profesor de la Universitatea Petroºani,numit administrator special la CEHM inistrul delegat pentru Energie,

Rãzvan Nicolescu, l-a schimbatdin funcþie pe Dan Cârlan, responsabilcu pregãtirea pentru privatizare a pro-ducãtorului de electricitate ComplexulEnergetic Hunedoara, ºi l-a înlocuit cuSorin Mangu, pânã în prezent adminis-trator neexecutiv al companiei de stat.

Reparaþii, schimbãri ºi nelipsita“mentenanþã”

“Au fost în jur de20 de domenii schia-bile finanþate înRomânia, dar la uneledin ele trebuie contin-uate finanþãrile pentrua ajunge la potenþialulmaxim, au fost alocateîn jur de 35 de mil-ioane de euro în treiani de zile pentru a sefinanþa aceste domeniischiabile care aduclocuri de muncã, aducturiºti. Creºtere în tur-ism în 2011, în plinãcrizã economicã a fost16,9% în România,am avut cea mai mare

creºtere economicãdin Europa. Anul tre-cut, creºterea în tur-ism a fost de doar1,1%, doar atât poatedomnul Victor Pontasã susþinã turismul înperioadã de creºtereeconomicã. Asta aratãproasta guvernare, sãnu înþelegi ce potenþialai, unde trebuie sãsprijini. Nu au primãri-ile bani sã îºi facã pâr-tii de schi, nu vin pri-vaþii sã construiascãpârtii de schi înRomânia, în schimbdacã se fac pârtii de

schi pot veni privaþiisã construiascãhoteluri, restaurante,dau locuri de muncã,atrag turiºtii. Eu amreuºit sã aduc creºtereîn turismul românesc,am adus vizitatori, amadus oameni care audorit sã investeascã.Domnul Victor Pontaomoarã în fiecare ziturismul românesc, iarcu genul acesta derapoarte îºi creazãprobleme în propriulpartid, pentru cã suntptimari PSD careaºteaptã continuarea

investiþiilor în turism,în pârtiile de schi pecare le+a începutElena Udrea, careacum sunt oprite pen-tru cã Victor Pontaeste delãsãtor ºi dezin-teresat de turismulromânesc”, a declaratElena Udrea, fostulministru alTurismului.

De mai bine dedoi ani nu au fostalocaþi bani pentrucontinuarealucrãrilor de dez-voltare a domeni-ilor schiabile dinValea Jiului. Toatecele trei proiecteau rãmas la stadiulde acum doi ani.La Petroºani, ediliiîncearcã din rãs-puteri sã continuelucrãrile pe contpropriu cu banidin bugetul local.Acest lucru esteaproape imposibilþinând cont de val-oarea extrem de marea proiectului care seridicã la peste 60 demilioane de euro.

P otenþialnepromovat

Toate proiectele dedezvoltare a domeni-ilor schiabile auînceput pe când ElenaUdrea se afla în frun-tea ministeruluiTurismului. Potrivitacesteia, proiectele aufost scrise pe vrea fos-tului Guvern

Tãriceanu, ea doarprelundu+le pentru acreºte potenþialul turis-tic de care vorbeºtechiar ºi prinþulCharles.

“Sã ai acestpotenþial uriaº desprecare vorbeºte ºi prinþul

Charles ºi tu sã nu ºtiisã îl foloseºti aratãincapacitatea guver-nanþilor de a face cevabun în þara asta.Nimeni nu a mai con-struit pârtii de schi înRomânia pânã lamine, nici mãcar nupot sã îmi asum întotalitate acest pro-gram pentru cã el afost început deTãriceanu în 2007.Eu, Elena Udrea, amavut, am putut sã iauproiectele gãsite prinsertare ºi sã le pun înpracticã, sã finanþze

respectivele proiecte ºimã bucur cã s+aîntâmplat aºa ºi dauexemplul celebrei pâr-tii de schi de laPostãvaru din PoianaBraºov care este orealizare extraordinarãºi care aduce 100 demii de turiºti în fiecare

an, dar sunt pârtii deschi fãcute în ValeaJiului, în Voineasa,Bucovina, Maramureº.Peste tot am încercatsã dezvoltãm turismulde munte lºi pârtiile deschi acolo unde existapotenþial. Eventualelenereguli pe care dom-nul Victor Ponta lescrie acolo se referã lamodul în care benefi-ciarii, adicã primariiau derulat respectivelecontracte deinvestiþii”, a mai spussursa citatã.


Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de

cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla

ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Marþi: Ciorba de periºoare/Supã

minestrone Mozzarela pane în crustã de

susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de

varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de

susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert

Joi: Ciorbaã de pui a la

greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert

Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-

turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi

garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert

Luna Mai

Promoþii & oferte:

5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei

care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.

Comenzi la telefon:0726669060

Elena Udrea: “Victor Ponta omoarã turismul românesc în fiecare zi”

C orpul de control al primului ministru, VictorPonta, a publicat rezultalele verificãrilor domeni-

ilor schiabile din þarã. În raport apar mai multedomenii schiabile din þarã, printre care douã ºi dinValea Jiului, respective Pasul Vâlcan ºi Parâng.Lucrãrile de modernizare a domeniilor schiabile dinþarã au început pe vremea când Elena Udrea se afla laconducerea Ministerului Turismului. Invitatã într+oemisiune televizatã, aceasta a declarat cã primul+min-istru, Victor Ponta omoarã turismul în fiecare zi.


C ontracte cutoþi primarii,

indiferent deculoarea politicã

Fostul ministru aspus cã a derula con-tracte pentru dez-voltarea domeniilorschiabile cu toþi pri-marii, indiferent de

culoarea politicã. Unexemplu elocvent estecel din Straja undeprimarul CornelResmeriþã aparþinePSD+ului, iar pe vre-mea semnãrii con-tractului Elena Udreaera în PDL.

“Noi am derulatproiecte cu primariiPSD, cu primari PNLºi primari PDL. Înraportul acela nuavem decât primariPDL ºi primari PNL.Victor Ponta se ducesã taie panglici laproiectele începute demine. Bãtãlia politicãeste foarte grea, iardânsul foloseºte acestcorp de control ca oarmã cu care se luptecu adversarii politici.Acum se luptã cuadversarul politic celmai vehement pe

care îl are, cu ElenaUdrea. Mergeþi sãvedeþi câtã lume vinela Straja, unde e pri-mar PSD. Nu toþi pri-marii de munte erauprimari PDL, eu îidoresc domnuluiVictor Ponta sã facã10% din cât am fãcuteu ca ministru. Numã tem de DNA.

DNA+ul este o insi-tuþie care acþioneazãindependent, careverificã pe toatãlumea de la un capãtla altul”a mai spusElena Udrea.

L ocuri demuncã

În cadrul emisiuniiau fost luate în dis-cuþie ºi aspectelesociale ale proiectelorde modernizare astaþiunilor montane

din þarã. Astfel, ElenaUdrea a þinut sã pre-cizeze faptul cã acreat locuri de muncãºi în Valea Jiului,unde industria debazã este mineritul.

“A fãcut locuri demuncã în Valea Jiuluipentru cã totulînseamnã mineritcare nu are bani nicisã plãteascã salariile.Cu ce sã fi finanþatprimãria Vulcandomeniul schiabil. Ceera sã facem sã îilãsãm pe oameniiaceia sã moarã defoame? Cum sã aibani de pensii ºisalarii dacã nu faci

locuri de muncã ºidacã nu aduci bani labuget generând locuride muncã. Unde sãdai bani la pensiidacã oamenii nu auce lucra în ValeaJiului“, a mai spusUdrea. ReprezentanþiiCorpului de control alprimului+ministru auidentificat mai multenereguli în cazul celornouã obiective deinvestiþii ce au fostverificate.

Monika BACIU

CarmenCOSMAN - PREDA

PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ, îi con-damnã public pe ceicare au abandonatproiectul de dezvoltarea domeniului schiabildin staþiunea Parâng.Pe actualii guvernanþi,mai precis, care nu aumai vrut sã finanþezeprogramul menit sãtransforme turismulîntr-o activitate eco-nomicã profitabilã,probabil ºi pentru cãacesta a fost lansat deguvernarea PDL ºi ex-ministrul Elena Udrea.Aºa cã, Moloþ segândeºte la fondurileeuropene ºi a propusca CJ Hunedoara sãîºi uneascã forþele cuoficialii ConsiliuluiLocal Petroºani pen-tru continuareaproiectului care acumeste finanþat doar dinbugetul local sau dincredite contractate demunicipalitate, însãfondurile sunt multprea mici faþã de volu-mul investiþionalimens. „Consider cãeste rea voinþã sã nuse dea bani pentrucontinuarea unorproiecte. Parcã sun-tem blestemaþi.

Nu vrem sã contin-uãm lucrurile bune,indiferent cine este laguvernare. Chiar credcã putem transformaValea Jiului într-ozonã mai frumoasãdecât Valea Prahoveiºi îi condamn pe ceicare nu au alocat încontinuare bani pen-tru continuareaproiectului. Sã vee-

dem cum vor fi axelepe fondurile europeneºi sper sã putem faceun proiect comunConsiliul Judeþean cuPrimãria Petroºani, sãcontinuãm ceea ce nueste finanþat prin reavoinþã ºi nu prin altce-va, pe banii comu-nitãþii europene”, adeclarat preºedinteleCJ Hunedoara,Mircea Moloþ.

G uvernanþiiºi-au luat

mâna de peParâng

Din 2009, cândproiectul a fost apro-bat ºi implementat, s-au achitat – în bazacontractelor dintrefostul MDRT ºiConsiliul LocalPetroºani -25.889.000 lei, ceimai mulþi în anul2011, respectiv15.000.000 de lei. În2012, în schimb, înconturile administraþieipublice de la Petroºaniabia au mai ajuns 8,1milioane de lei, iar în2013 alocaþiile de labugetul de stat au fostnule.

În schimb,recunoaºte oficialulguvernamental, val-oarea totalã a con-tractelor de lucrãridintre CL Petroºani ºiconstructor este deaproape 352 de mil-ioane de lei. ªi, în totacest timp, oficialiiguvernamentalirecunosc, însã, cãStaþiunea Parâng areun potenþial deosebit,iar despre turism s-avorbit întotdeauna cafiind singura alterna-

tivã viabilã la activi-tatea minierã aflatã îndeclin. Iar imple-mentarea proiectuluide dezvoltare a dome-niului schiabil ar fi tre-buit sã transformestaþiunea montanãîntr-un adevãratParadis turistic.Statisticile arãtau cã,prin investiþiile ceurmau sã fie realizate,Parângul s-ar puteatransforma în cea maimare staþiune mon-tanã din România, cuun aflux de turiºti de1.500/ zi pe timpuliernii ºi 500 pe zivara.

Dar, dacã statisticilesunã bine, realitateaeste departe, iar astaare drept cauzã toc-mai lipsa de finanþarea proiectului dinultimii ani. De precizatcã obiectivulDezvoltarea domeniu-lui schiabil în zona tur-isticã Parâng estecuprins în legea 526/11.12.2003 –Programul naþional dedezvoltare a turismuluiSchi în România, iarproiectul este extremde generos. Investiþiaprivind domeniul schi-abil din Parâng a fostcâºtigatã de asociereade firme formatã dinKranz EurocenterPiteºti – Acomin Clujºi DoppelmayerAustria. Potrivitproiectului aprobat,domeniul schiabil dinParâng ar urma sã seîntindã pe o suprafaþãde 150 hectare ºi vaavea 17 pârtii.

De asemenea, pen-tru acces, între Pe-troºani ºi staþiuneamontanã Parâng va fiamenajatã o telegondolã.

Moloþ vrea sã spele ruºinea Guvernului

Parângul ar putea fi dezvoltat pe fonduri europene

C onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã îºi uneascãforþele cu oficialii Primãriei Petroºani pentru a con-

tinua proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil dinParâng. Un program menit sã atragã turiºtii, lansat ºiaprobat de Guvern, care main apoi l-a abandonat, dupãschimbarea gãrzii politice.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri!Nervozitatea vã poate crea mariprobleme. Evitaþi sã conduceþimaºina! Sunteþi predispus la acci-dente. Nu este momentul sãprovocaþi discuþii în contradicto-riu.

Aveþi o zi foarte încãrcatã, cumulte probleme de rezolvat.Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºiîncercaþi sã rezolvaþi mai multetreburi deodatã. Faceþi-vã unplan detaliat ºi acceptaþi ajutorulfamiliei.

Din cauza stresului, sunteþi pre-dispus la probleme de sãnãtatesau chiar accidente. Nu faceþieforturi fizice sau intelectualedeosebite. Ar fi bine sã evitaþicãlãtoriile lungi ºi petrecerile,pentru cã sunteþi destul deobosit.

Dimineaþa s-ar putea ca un colegsã vã dea o veste care vã tul-burã. Nu vã exteriorizaþi, ca sãnu le transmiteþi ºi celor din jurstarea de nervozitate. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi evitaþi eforturileintense, ca sã evitaþi riscul unuiaccident cerebral.

Se întrevede o zi foarte agitatã.Dimineaþa sunteþi nevoit sã îispuneþi unui prieten care vãviziteazã cã nu aveþi timp de el.Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºivã enervaþi pe mãsurã ce con-stataþi câte lucruri vã lipsesc.

Dimineaþa sunteþi obosit ºi ner-vos, dupã un drum lung. Ar fibine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþidiscuþiile în contradictoriu, pentrucã riscaþi sã declanºaþi un con-flict. Nu mergeþi în vizite, chiardacã partenerul de viaþã insistã.Odihniþi-vã!

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþiproiectele ºi vã grãbiþi sã lepuneþi în practicã. Nu vãambiþionaþi sã vã rezolvaþi singurtoate problemele. Ar fi bine sãacceptaþi ajutorul prietenilor.

Oboseala acumulatã vã face sãfiþi foarte agitat. Ar trebui sã vãodihniþi mai mult. Fiþi foarteprudent, pentru cã existã risculsã fiþi implicat într-un accidentde circulaþie! S-ar putea sãizbucnescã o ceartã.

Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtoriefoarte importantã, din care esteposibil sã vã întoarceþi cu o maresumã de bani. Pe drum, vi sepropune sã vã asociati într-oafacere.

Începeþi ziua foarte agitat,alergând dupã un împrumuturgent. Pãstraþi-vã calmul, pen-tru cã sunteþi predispus la acci-dente cerebrale sau infarct.Aveþi rãbdare!

Vã simþiþi excelent, sunteþi relax-at ºi nimic nu vã poate tulbura.Mai mult, reuºiþi sã calmaþi opersoanã foarte agitatã. S-arputea ca partenerul de viaþã sãvã reproºeze cã sunteþi indiferent.

Un prieten vã propune sã plecaþiîntr-o excursie, dar faptul cã nuaveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºisã cãutaþi cearta cu lumânarea.Nu îi cãutaþi nod în papurã per-soanei iubite! Fiþi atent la volan.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Ultima ediþie (r)11:30 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Dincolo de celebritate18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Între bine ºi rãu 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt, despre orice23:30 TIFF 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 România, te iubesc! (r)11:00 Lawrence al Arabiei13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Schimb de case17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rãzboiul dragonilor22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: New York

10:30 ªtirile Times NewRoman (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r)13:00 Imagini incredibile dinlume (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Pastila Vouã (r)15:30 Rivali îndrãgostiþi (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 My Super Sweet 1623:30 16 & Pregnant

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Atletico Madrid13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digisport Show14:30 Tim Cup Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digisport Show15:30 UCL Magazin16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Rezumat UEFA EuropaLeague Review Show17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club

10:30 Ultima ediþie (r)11:30 Profesioniºtii... 12:20 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos

Mircea NISTOR

Adicã, numãrul alegã-torilor este mai mare cu(iarãºi fix) 1.719 inºi,decât cel al cetãþenilordomiciliaþi prin zonã.Asta, fãrã a mai se punela socotealã ºi preºcolarii,elevii, liceenii sau stu-denþii, respectiv cei careîncã nu au împlinit 18 aniºi, deci, nu au drept devot. Situaþia este valabilãºi pentru celelalte local-itãþi din Valea Jiului, dinjudeþul Hunedoara dar ºidin întreaga þarã. Deci,din nou, a fost o ade-vãratã harababurã în ceeace priveºte numãrulcetãþenilor care au dreptde vot ºi care au fostprezenþi în faþa urnelor.Deºi s-au tot fãcut totfelul de recensãminte alepopulaþiei, nici înprezent, nimeni nu ºtiecare este numãrul real alcetãþenilor români ºi nicicâþi dintre ei ar trebui sãse prezinte la vot.Principalul este cã avem,cu toþii, obligaþia moralãºi dreptul de a participa laacþiunile de votare.Oricum, alegerile euro-parlamentare sunt doar o„luare de puls” pentrucele prezidenþiale (dintoamnã) sau pentru celeparlamentare „româneºti”de peste 2 ani...

Un singur municipiu înValea Jiului?

Dupã aflarea rezul-tatelor ultimului recen-sãmânt (oficiale sau neofi-ciale, nimeni nu mai ºtie),problema înfiinþãrii unuisingur municipiu în ValeaJiului revenise, din nou,în actualitate. Acesta arputea avea „capitala” înPetroºani, celelalte local-itãþi urmând a deveniniºte simple „cartiere”.

În parantezã fiespus, cu ocaziaultimului congres alPCR (cel din anul1989) s-a „trasatsarcina” ca în anul2000 populaþia VãiiJiului sã ajungã la200.000 delocuitori. Între timp,însã, regimul comu-nist a cãzut iar pop-ulaþia zonei, în locsã creascã, a scãzutsimþitor. Potrivitdatelor recen-sãmântului derulatîn urmã cu câþivaani, în Valea Jiului,mai trãiesc, astãzi,doar 119.484 delocuitori. Adicã,mai puþin cuaproape jumãtatedecât ar fi doritbunicii actualilorconducãtori aiRomâniei... Pelocalitãþi, în ordinedescrescãtoare, situ-aþia se prezintã ast-fel: Petroºani –35.239, Vulcan –

25.036, Lupeni –23.039, Petrila –21.672, Uricani – 8.749,Aninoasa – 4.559 ºiBãniþa – 1.190.

Interesant este ºi faptulcã, pentru prima datã înistorie, municipiul Vulcanar avea mai mulþi locuitoridecât municipiul Lupeni.La fel de interesan-tã ar fi, însã, ºi oaltã „problemã”.Dacã Hunedoaraera, pânã nu demult, singurul judeþromânesc în carecapitala judeþuluiavea mai puþinilocuitori decât unalt oraº (din acelaºijudeþ), dupã ultimul

recensãmânt, situaþia s-aschimbat, în sfârºit...Astfel, dupã mai mulþiani, Deva a trecut în faþaHunedoarei. Adicã,potrivit ultimelor date sta-tistice, ar avea 57.565 delocuitori, comparativ cu57.524, atâþia câþi maiare acum Hunedoara.Toþi aceºtia au fost aºtep-taþi, duminicã, la urne...


Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri decalificare, la cel mai mic preþ - cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 leiDulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 leiÎngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de PrimãrieTelefon: 0254/541483; 0731254100.

Elicopterele pecare le-a iubit atât demult, i-au presãratduminicã flori pestemormânt. Mulþumim tuturorcelor care au fost alãturi depilotul Mihai Dan înultimele zile pe pãmânt.

Familia MihaiDumnezeu

sã îl odihneascã!

Ne-a pãrãsit naºuDan, un om minunatpe care l-am iubit ºi îl vom iubi toatã viaþa.

Dumnezeu sã îi veghezezborul spre cer, pilotului

Dan Mihai!Marius, Diana ºi Bogdan Mitrache

Votanþii, mai numeroºi decât locuitorii

L a alegerile pentru ParlamentulEuropean, în Petroºani (potrivit

listelor oficiale) au fost aºteptaþi la urne(fix) 36.958 de votanþi. Interesant, însã,este faptul cã, potrivit datelor ultimuluirecensãmânt, în capitala Vãii Jiuluinumãrul total al locuitorilor ar fi de (totfix) 35.239.


DianaMITRACHE

Zeci de sculptori ºipictori sunt de luni laPetroºani. Este Tabãranaþionalã de artevizuale, iar organiza-torii sunt cei de laCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani. Aici este ºilocul în care artiºtii vinsã creeze, inspiraþi dinnatura înconjurãtoare.„Dacã în anii trecuþiam avut invitaþi pictoriºi graficieni, anul aces-ta venim cu o noutate.Este vorba despre ungrup de tineri studenþiai facultãþii de Artã ºiDesign ai Universitãþiide Vest din Timiºoara.Sunt 9 studenþi,însoþiþi de un cadrudidactic, care vorsculpta în lemn. O sãavem invitaþi ºi 4 stu-denþi de la facultatea

de Teologie Ortodoxãa Universitãþii BabeºBolyai din ClujNapoca. Ei sunt stu-denþi la departamentulde artã sacrã, iar ceeace fac ei acolo, are înprimul rând legãturãcu artele vizuale’, adeclarat LaviniaHulea, director Casade Culturã a

Studenþilor dinPetroºani, care a maiadãugat cã în tabãrãvor veni mulþi tineritalentaþi, ca de obicei,din judeþ, dar ºi dinafara Hunedoarei.

Pentru cei de laPetroºani sunt o seriede noutãþi, iar tineriistudenþi vor fi invitaþisã lucreze pe terenul

de lângã Casa deCulturã a Studenþilor,în aer liber, La final,toate lucrãrile vor fiexpuse în cadrul uneiexpoziþii. „Este cevacu totul nou pentrunoi cei de la CasaStudenþeascã. Chiarefortul de mobilizarepentru realizarea aces-tei tabere ºi aici mãrefer la sculptura înlemn de mici dimensi-uni, implicã multãmuncã. Vrem sã fimgata în momentulînceperii taberei sãavem totul pregãtit.Aceastã ediþie este cutotul ºi cu totul spe-cialã ºi cred cã vomreuºi ºi vom crea otradiþie din aceastãtabãrã”, a adãugat ºiRobert Hummel, artistplastic, organizator ºial acestei dediþii ataberei.

Artiºtii încep lucrulluni lucrul ºi, pânã lafinele sãptãmânii ºi allunii mai, vor sãsculpteze ºi sã picteze.Apoi va urmavernisajul expoziþiei ceva cuprinde lucrãrile.

Monika BACIU

Potrivit psi-hologilor ºcolari,aceastã mãsurã desupraveghere poatecauza un stres supli-

mentar asupra candi-daþilor.

“Ca orice noutate,deºi aceastã activitatede supraveghere s+aintrodus puþin maidevreme poate sãaibã anumite reper-cursiuni, dar þinândcont de faptul cã lanivel de unitãþiºcolare s+au realizatfoarte multe simulãrilegat de acest exam-en, cred cã nu ar tre-bui sã îºi facã prob-leme pentru cã eleviicare au învãþat ºi audepus efort în ved-erea obþinerii uneimedii bune la exam-enul de bacalaureatnu va fi nicio prob-lemã. Ca orice nou-tate poate sã aibãceva repercursiuni,

dar nu atât deserioase încât sãafecteze acest exam-en. Pânã la urmãeste un examen cu elînsuºi, fiecare copileste pus în faþa unei

încercãri ºi atuncieste bine sã ºtiedinainte ce îl aºteaptãºi este bine sã fiepregãtit pentru cãbãtãliile elevilor declasa a XII+a abia deacum încolo încep ºieste doar un pas spreviitorul lor care tre-buie sã ºi+l clãdeascãsinguri ºi cuîncredere în sine”, adeclarat FlorinMunteanu, psihologºcolar.

La nivelul minis-terului Educaþiei s+aluat în discuþie casupraveghereaelevilor în timpulexamenelor sã serealizeze ºi audio.Încã nu se ºtie exactdacã se va recurge ºila aceastã metodã.

DianaMITRACHE

Cu mic cu mare,suntem invitaþi sãluãm parte la mani-festãrile sportive, cul-turale ºi la specta-colele organizate încentrul municipiuluiPetroºani. Totul are

loc sub egida ZileleMunicipiului Petroºaniºi, între 30 mai ºi 1

iunie vom fi aºteptaþiîn stradã. PrimarulTiberiu Iacob Ridzispune cã la aceastãediþie vom avea multesurpize ºi cã pe scenãva urca ºi trupaCargo, dar ºi în pre-mierã, muzicã folk.

„Zilele municipiului

Petroºani vor fi lasfârºitul acestei sãp-tãmâni. Vom avea oserie întreagã de activ-itãþi pe care le vomface atât pentru copii,cât ºi pentru tineri,dar ºi pentru per-soanele mai în vârstã.Vom avea ºi specta-

cole de muzicã uºoarãºi popularã, spectacolde muzicã folk - o pre-mierã la Petroºani.Vom avea ºi piese deteatru pentru copii ºiva fi pe 1 iunie,duminicã, o paradã acostumelor de car-naval, care va plecadin faþa primãriei pânãla Teatrul I. D Sîrbu,unde îi aºteptãm petoþi sã vinã ºi sã par-ticipe, ca sã nebucurãm împreunã detoate. Cred cã va veniformaþia Cargo ºisigur vor mai fi ºi alþii,dar îi veþi vedea vineriºi sâmbãtã”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Totul se desfãºoarãîn centrul municipiuluiPetroºani, iar scenape care vor urcaartiºtii va fi în faþaTeatrului Dramatic I.DSîrbu.

Tabãrã naþionalã de arte la Petroºani

D e peste 10 ani sculptori ºi pictori din toatã þaravin la Tabãra studenþeascã de arte vizuale din

Petroºani. De luni, aici vor lucra oameni talentaþi, carevor crea artã chiar în vãzul oamenilor, iar ediþia dinacest an are o serie de noutãþi demne de menþionat.

Cargo ºi muzicã folk la Zilele Petroºaniului

W eek-endul viitor ne aºteaptãpetreceri în stradã la

Petroºani. Sunt manifestãrile dedi-cate Zilelor Municipiului Petroºani,ce au loc între 30 mai ºi 1 iunie.

Stres suplimentar

Î n scurt timp, elevii claselor aVIII+a ºi a XII+a vor intra în

febra examenelor. Ca ºi în anii pre-cedenþi, în sãlile de examen vor fimontate camere de supraveghere pen-tru a evita fraudele la aceste testãri.

cvj nr. 618, luni 26 mai 2014

Documents