cvj nr. 603, luni 5 mai 2014

Au gãsit modalitatea decoabitare

Liliecii din PeºteraBolii nu maiîmpiedicã

manifestãrile cultural - artistice

>>> PAGINAA4-A

Ferma de mistreþide la poaleleParângului

>>> PAGINAA5-A

Majorarea preþuluiapei, din nou

în discuþie>>> PAGINAA7-A

Scandal la Vulcan>>> PAGINAA11-A

„Artiºti lângã artist”>>> PAGINILE 8-9

Scandal pe banii pentru

Valea Jiului>>> PAGINAA10-A

Festival naþionalde teatru

pentru tineri>>> PAGINILE 8-9

Fãrã scãpare,dintre gunoaie

>>> PAGINAA12-A

Pãmântul de pestrada Slãtinioaraa luat-o la vale

>>> PAGINAA12-A

Coconea a alergat pentru cei

care nu pot>>> PAGINAA16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 603

Luni, 5 Mai 2014

Traseistul politicHaralambie Vochiþoiu,

imaginea PSD în Valea Jiului?!

N iciodatã Caragiale nu a fost mai actual ca acum,

iar Agamemnon Dandanache nici nu putea fi altul decât în rol principal la Petroºani, undepelticul e jucat cu mare succes de Haralambie Vochiþoiu. Nimeni altul decât cameleonul oportunist care "vechi luptator dela 48" a ajuns nici mai mult, nicimai puþin, decât imaginea PSDpentru europarlamentare, impusde la „centru”, dar "mai prost caFarfuridi ºi mai canalie decâtCaþavencu" ºi ultimii doi, marieroi ai zilelor noastre, mai micipe afiºul cu pricina.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU, Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Marius MITRACHE

Acum posteazã pepagina de socializarepeisaje de la Ocean,cã cicã ar fi ajuns înUSA, dar toatã lumeaobservã fin cumHaralambie zis Hary adevenit „mândru decameleonismul cutoate partidele carumânul imparþial".Aºa e, puicuºorule, c-am întors-o cu politica"?

Cunoscut în lumeapoliticã din ValeaJiului ºi nu numai, ca“Senatorul resturilor”,Haralambie Vochiþoiua ajuns, nici mai mult,nici mai puþin, ima-ginea PSD în ValeaJiului pentru alegerileeuroparlamentare. ªi nu ne mirã.... La aºa partid, condusde un plagiator, aºaimagine, un ipochi-men traseist politic cuun trecut mai negrudecât abatajul minelordin Valea Jiului.

Î n ValeaJiului...

.... de la cel cu þâþaîn gurã, pân’ la cel cubarba surã, toþi auauzit de trecutul demic ºmecheraº decartier pe care l-a avutVochiþoiu ºi deînvârtelile pe mãrunþiºcu care acesta sepretindea un mare omde afaceri. Putem sãreamintim cititorilordoar câteva din faptelede naturã penalã decare se leagã numitulVochiþoiu.

Astfel, PrinOrdonanþa

18/P/2001 aParchetului Petroºani,în baza art.215 CodPenal, numitulVochitoiuHaralambie a fostamendat cu suma de300.000 lei, pentrucomplicitate laînºelãciune, dupã ceîn cursul anului 2000,conducerea exploatãriiminiere Petrila asesizat Poliþia Petrilacu privire la existenþaunui grup infracþionalcare se ocupa cu traficul biletelor deodihnã. PrinOrdonanþa88/P/2002 aParchetului Petroºaniîn baza art.85, alin.2,Cod rutier, numitulVochiþoiu Haralambiea primit amendã pentru conducerea pe

drumurile publice aunui automobil cunumãr fals i amenzi labugetul local, dar ºi decirculaþie, emise ladata de 14.01.2011,conform uneiînºtiinþãri transmise deServiciul Impozite ºiTaxe Locale.

Prin Ordonanþa686/P/2003 aParchetului de pelângã TribunalulHunedoara, în bazaart.288 si 291 CodPenal, numitulVochiþoiu Haralambie

a fost amendat pentrufals material înînscrisuri oficiale ºi uzde fals ºi s-a ales cudosar penal pentrusãvârsirea acestorinfracþiuni. Iar înprezent se vorbeºte deun dosar pe care,imaginea de acum aPSD Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiul-ar avea pe laParchetul de pe lângãÎnalta Curte deCasaþie ºi Justiþie.

D ar,“Senatorul

resturilor” deValea Jiului,...

..... HaralambieVochiþoiu, are ºi ovastã activitatepoliticã. Exact ca un

veritabil traseistpolitic, Vochiþoiu ºi-amarcat trecerea pe laPartidul Muncitorilor,mai apoi pe la PSDR,PDSR, PSD, PP-DD,UNPR, iar dacã ormai fi fost ºi altele necerem scuze pentruomisiune. ªi, în toatepartidele singurul lucrupe care l-a urmãrit afost doar acela de aobþine funcþii publiceºi bani în conturi. Este de notorietatescandalul în care a

fost implicat Vochiþoiucând a fost dat afarãdin PSD Petroºani,dupã ce ipochimenulºi-a pierdut agendapersonalã ºi de undes-a aflat cã banii membrilor de partiderau folosiþi dupãbunul sãu plac.

Exemple cu acesttrist personaj politic,Haralambie Vochiþoiu,vom dezvãlui ºi în alteediþii, pentru cã, nu-iaºa?, fiind imaginea înValea Jiului a celuimai important partidpolitic, se cuvine caalegãtorii sã-icunoascã pe oamenii

care apar pe afiºeleelectorale. Iar alãturide tristul personajpolitic, HaralambieVochiþoiu aparenimeni alta decât soþiapremierului, DacianaSârbu Ponta, Existã ovorbã din bãtrâni carespune cã cine seaseamãnã se adunã.Poate în acest fel,alegãtorii vor fi maiatenþi când vor vota lacei pe care îi trimit laslujbe plãtite cu zecide mii de euro ºi nu se vor mai lãsamanipulaþi de partidulunic, PSD...

B lestemulCiumei

Roºii

Oare cum se simtmembrii loiali de par-tid din PSD Petroºanicând vãd cã pun sufletºi muncesc voluntar,doar sã-ºi ajutesemenii, iar toatãmunca lor de ani de

zile se nãruieºte ca un castel de nisip dincauza unor interesepersonale? PSDPetroºani esteblestemat de nu maiscapã de acestHaralambie Vochiþoiu,ori cei care conducacum acest partid suntdoar niºte marionete,care nu au ce cãutape acele funcþii. Cumeste posibil ca tu,PSD, sã cedeziUNPR-ului, zona denord a Petroºaniului?Unui partid ca UNPRcare, sã fim serioºi!NU EXISTÃ! Dincauza acestor jocurimurdare pe care lefaceþi, vã meritaþisoarta, atât voi, camembri ai PSD, cât ºinoi, locuitorii dinValea Jiului. DupãRevoluþie, CiumaRoºie, numitã PSD afost fãrã leac pentruValea Jiului, iar mii deoameni au înduratacest blestem alCiumei Roºii.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014 Politica 3

Traseistul politic Haralambie Vochiþoiu, imaginea PSD în Valea Jiului?!

N iciodatã Caragiale nu a fost mai actual ca acum,iar Agamemnon Dandanache nici nu putea fi

altul decât în rol principal la Petroºani, unde pelticul ejucat cu mare succes de Haralambie Vochiþoiu. Nimenialtul decât cameleonul oportunist care "vechi luptatorde la 48" a ajuns nici mai mult, nici mai puþin, decâtimaginea PSD pentru europarlamentare, impus de la„centru”, dar "mai prost ca Farfuridi ºi mai canaliedecât Caþavencu " ºi ultimii doi, mari eroi ai zilelornoastre, mai mici pe afiºul cu pricina.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 20144 Actualitate

CarmenCOSMAN - PREDA

Dupã ce ani în ºirreprezentanþii ParculuiNaþional Cioclovina –Grãdiºtea Muncelului,pe teritoriul cãruia seaflã Peºtera Bolii, s-auopus organizãrii deconcerte în peºterã,pe motiv cã ar afectacoloniile de lilieci careîºi au habitatul aici,acum lucrurile s-aurezolvat. ImreSzuhanek, custodelePeºterii Bolii, careeste ºi reprezentantulAsociaþiei EcologistePetroAqua dinPetroºani, spune –mai în glumã, mai înserios – cã au avut unsprijin neaºteptat chiardin partea liliecilor cetrãiesc în peºterã.„Probabil liliecii auînþeles birocraþia astaromâneascã ºi înmomentul de faþã suntfoarte bine, dar seascund de noi. Faþã delocul normal undeaveau ei perioada dehibernare s-au retrasîn cavitãþile supe-rioare. Existã coloniile,iar acea comisie deevaluare de laBucureºti care a venita gãsit cã totul este în

ordine. Sperãm cã sevor înmulþi ºi ne vor ºisusþine”, a declaratImre Szuhanek. Defapt, la peºtera delângã Petroºani avenit o comisie deexperþi, condusã chiarde profesorul CristianGoran, cercetãtorStiinþific Gr.I -Institutul de Speologie”Emil Racoviþã”, carea analizat situaþia lafaþa locului ºi a datundã verde pentruorganizarea de mani-festãri cultural – artis-tice în Peºtera Bolii.

O agendãplinã de

concerte

Probleme mai sunt,dar de cu totul altãnaturã, iar cei de laPetroAqua spun cã le

vor rezolva cu ajutorulPrimãriei Petroºani ºial Consiliului JudeþeanHunedoara, care seimplicã direct.

“Am fost sfãtuiþi sãplãtim o comisie deexperþi din Bucureºti,condusã de profesorulGoran care a venit, aevaluat din punct devedere biologic, bios-peologic, geologic.

Au analizat, s-a datok-ul, au consideratcã totul este în regulã.

Mai sunt probleme,dar de altã naturã.Dorim sã facem unsistem de sonorizare,dorim sã avem unfond muzical, o tra-ducere în limbaenglezã pentru turiºtiistrãini care viziteazãPeºtera Bolii, un sis-tem de iluminat maiperformant decât ce

avem acum”, a maispus Imre Szuhanek.

ªi, pentru cã totvorbeam despre mani-festãrile cultural –artistice de la PeºteraBolii, custodele monu-mentului naturii spunecã agenda este plinãpentru urmãtoareaperioadã:

„Organizãm con-certe în peºterã.Acum, în data de 17mai, este concertul a-capella, la sfârºitullunii mai este uneveniment maideosebit, dar nu estepublic.

De la un congresmedical internaþionalorganizat la Timiºoarava veni un grup devizitatori, care dorescºi un fel de concert,aºa cã va veni ºi omicã orchestrã demuzicã baroc. Dupãaceea va fi organizatun concert alSargeþia din Deva, altconcert cu copiii de laLiceul de Arte, carevor veni ºi cu dele-gaþia chinezã cu careva veni în România”.

M onu-men-

tul de lângãPetroºani

Peºtera Boliieste declaratãrezervaþie natu-ralã, intrareafiind fãcutã pesub o arcadã ceare înãlþimea de46 de metri.Obiectivul turisticse gãseºte la numai150 de metri de dru-mul naþional Petroºani- Haþeg. Suprafaþapeºterii este de 10 ha,iar în interiorul ei s-audescoperit materialeceramice neolitice ºieneolitice. Aici su fostidentificate douã speciide lilieci. Practic,peºtera începe acolounde PârâulJupâneasa se pierdeîn pachetul de cal-carele jurasice printr-un portal spectaculosde 20 m la baza ºi 10m înãlþime. Galeriaprincipalã a peºteriieste în general demari dimensiuni, pealocuri lãrgindu-se înadevarate sãlispaþioase. Formaþiunide scurgere apar înlocurile înalte ºi petavanul galeriei. Pe olungime de 466 m

galeria coboarã doar 3metri. Încã din perioa-da interbelicã, în ceamai mare salã apeºterii au fost organi-zate concerte muzi-cale. Sala a fost denu-mitã Sala de concert ºidans ca urmare aacusticii deosebite.Prin anii ´60 peºteraa fost amenajatã cupoduri de trecerepeste pârâu dar ele aufost distruse în timp.Peºtera a fost abando-natã pânã când spe-ologii locali de laAsociaþia PETRO-AQUA, au trecut laecologizarea ºi reame-najarea ei. Au fostmontate podeþe careuºureazã parcurgereaîntregului gol subteranfãrã pericol, au fostamenajat iluminatul,iar sala de concert ºidans ºi-a redobânditutilitatea.


Absolut toate con-strucþiile din StaþiuneaParâng vor fi cuprinsepe aceeaºi stradã,denumitã Alpina. Oparte a cabanelor ºicãsuþelor de vacanþãau fost deja numero-tate, dar procesulcontinuã. „Este o sin-gurã stradã, Alpina, ºi

absolut toate imo-bilele sau construcþiileaflate de o parte ºi dealta a drumului au fostnumerotate. Încondiþiile în care maiapar ºi altele, le vor fidate doar numere”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipi-ului Petroºani.

Consilierii locali dinPetroºani au adoptato hotãrâre de consiliu

potrivitz cãreia ºicabanele din Parângsã aibã o adresã binestabilitã. Astfel,cabanele pot fi maiuºor identificate, iarturiºtilor le este maiuºor sã gãseascã olocaþie în munte.

O singurã stradã pentrucabanele din Staþiunea Parâng

A bsolut toate cabanele din Staþi-unea Parâng vor fi incluse pe o

singurã stradã, denumitã Alpina. Oparte au primit deja numere, daredilii din Petroºani îi invitã pe toþi ceicare, în premierã, pot avea adrese ºila cãsuþele de vacanþã.

Au gãsit modalitatea de coabitare

Liliecii din Peºtera Bolii nu mai împiedicãmanifestãrile cultural - artistice

L iliecii de la Peºtera Bolii, un monument al naturiipus în valoare de o asociaþie ecologistã din

Petroºani, nu mai împiedicã organizarea concertelorcare atrag zeci de turiºti. Imre Szuhanek, custodelepeºterii, spune, mai în glumã, mai în serios, cã lilieciiau înþeles birocraþia din România ºi au decis sã cola-boreze cu organizatorii manifestãrilor artistice.


La 37 de ani,Cristian Lupºoiu, aavut curajul, sau neb-unia – cum obiºnuieºtesã spunã – sã punã pepicioare o fermã deporci mistreþi, printreprimele din judeþulHunedoara. A începutanul trecut, cu optscroafe ºi un vier ºi,încet – încet, s-aextins. Oricum, nicimãcar nu se gândeºteca în urmãtorii doi anisã vândã ceva din„producþia” de porcimistreþi, ci spune doarcã vrea sã se dezvolte.Aºa încât, când va ieºipe piaþã, sã poatã fipregãtit sã asigure cer-erea în mod continuu.„Am început anul tre-cut ºi, încet – încet,

am mãrit ferma.Primii porci mistreþi i-am adus de lângãOradea, trei scroafe ºiun vier. Oricum, înprimii trei ani, însã numã gândesc sã vând, îiþin doar pentru repro-ducþie”, povesteºteCristrian Lupºoiu. Ainvestit, în total,aproximativ 6.000 deeuro pentru achiz-iþionarea animalelor,iar alte cheltuieli au

fost generate de ame-najarea fermei, carese întinde pe osuprafaþã de aproxi-mativ 3.000 de metripãtraþi. E greu, ecostisitor? Bãrbatul nupoate sã rãspundã ºi

nici nu stã sã cuan-tifice.

D ramul denebunie

ºi pasiunea pentru porci

„Greutatea nu sepoate mãsura în cifre.Este greu, e adevãrat,dar pânã la urmã ceeste uºor?! Cred cãtrebuie sã îþi placãceea ce faci, sã fi unpic nebun când teapuci de acest lucru.Recunosc, eu am oslãbiciune pentruporci. Când m-amapucat de crescutporci mistreþi, am avuto cumpãnã ºi am zissã iau în calcul ºiaceastã variantã. Dar,între timp, a începutsã-mi placã cu ade-vãrat”, spune Lupºoiu.Bãrbatul susþine cã,fãrã pasiune, nu poþiduce la bun sfârºitacest timp de activi-tate, mai ales cã tre-buie sã iei în calculabsolut toateaspectele. Nu estevorba doar dehrãnirea animalelorsau de curãþenia înþarcurile lor, ci ºi derearanjarea pãmântu-lui – de exemplu – pecare, ca orice mistreþ,îl întorc ºi îl scurmã ºide 50 de ori pe zi. Iarmai apoi este nece-sarã ºi asigurareahranei adecvate.Cristian Lupºoiu aplantat lucernã, pecare o foloseºte atâtca hranã, cât ºi caaºternut pentru ani-malele de la fermã. Iarîn completare vineuruiala, sfecla furajerã,

cartofi, dar totul înstare crudã, sã fie câtmai apropiatã dehrana pe care mistreþiiºi-o procurã în cadrulnatural. ªi în plus leaduce jir din pãdure,care în acest an, caniciodatã, a fost dinabundenþã, dupã cumspune crescãtorul demsitreþi.

C lienþii –restauran-

tele cu specificvânãtoresc

Porcii mistreþi careacum învaþã traiul încaptivitate la poaleleParângului vor ajunge,în cele din urmã,materie primã pentrurestaurantele cu spe-cific vânãtoresc. „Mãgândesc sã îi vândpentru carne, în spe-cial, la restaurantelecu specific vânãtoresc,care se dezvoltã ºi înValea Jiului. Estevorba despre asigu-rarea unui vânat con-tinuu, nu doar în urmapartidelor de vânã-toare, un vânatproaspãt, nu congelat.Asta este baza de lacare plec. În România,în general, ºi în ValeaJiului în special – pen-tru cã aici este piaþa lacare mã raportez – aînceput lumea sã con-sume vânat în modconstant. Oricum, aºacum spuneam, primii3 ani nu vreau sãvând deloc, vreau doarsã investesc, sã mãextind”, mai spuneinvestitorul. Iar planurisunt destule. Despreprofit nu poate vorbiacum, ºi nici nu arputea. Ferma estedoar la început, deºide la 8 scroafe ºi unvier s-a ajuns acum laaproximativ 35 deproci mistreþi, dintrecare o parte sunt puiiabia fãtaþi. Abia cândva ieºi pe piaþã vatrage linie ºi va puteaface calcule, daroricum, dincolo deacest lucru, rãmânepasiunea investiþiei încare, dincolo demuncã asiduã, a puso bucatã mare dinsuflet.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 2014 Actualitate 5

DianaMITRACHE

Roºu, galben ºi…nicidecum verde, cialbastru. Aºa aratãsemafoarele, douã lanumãr, de la ieºireadin Petroºani înspreBãniþa. Minunea nicinu se putea potrivimai bine cu ziua de 1mai, ziua muncii,când utilajele au stat,cã muncitorii erauliberi, doar a fostZiua Internaþionalã aMuncii.

În 2014 s-a împlin-it 125 de laCongresul

InternaþionaleiSocialiste carea decretataceastã datãca fiind ziuacomemorãrii,prin mani-festãri munci-toreºti, a vic-timelor grevei gen-erale din Chicago.

Nimeni numunceºte ºi toatãlumea e în sãrbã-toare. Asta s-a vãzutoriunde încercai sãpriveºti, însã,semafoarele cu roºu,galben ºi albastru facdeliciul celor careuimiþi, aºteaptã sã se

facã verde ºi vãd…albastru. E prea scurttimpul ºi doar dacã semai întorc prin acelaºi

loc, de

cealaltã parte, ledurileau fix aceeaºi culoare:albastru în loc deverde, iar ºoferii trecamuzaþi de semaforulca Tricolorul!

Acesta dirijeazãtraficul în zona de laieºirea din Petroºani,înspre Bãniþa, acolounde au loc lucrãri deintroducere a canal-izãrii ºi de 1 Mai,unu’ mai potrivit caacesta nu am gãsitnicãieri!

Semaforul ca tricolorul

N imeni nu munceºte, toatãlumea sãrbãtoreºte de 1 Mai!

Asta pare sã fi fost deviza zilei de1 Mai în 2014 la Petroºani, undepânã ºi semafoarele sunt în culo-rile Tricolorului.

Ferma de mistreþi de la poalele ParânguluiL a poalele Parângului, în apropiere de Petroºani,

un tânãr om de afaceri a investit într-un domeniuloarecum de niºã ºi a pus pe picioare o fermã de porcimistreþi. Are acum aproximativ 35 de exemplare care,oricât de cinic ar suna, se pregãtesc sã devinã materieprimã pentru restaurantele cu specific vânãtoresc dinValea Jiului, dar ºi din judeþele limitrofe.


Monika BACIU

“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA arezultat în urma fuziu-nii prin absorbþia din-tre SC ComplexulEnergetic HunedoaraSA, constituit la datade 01.11.2012, înurma procesului defuziune prin contopirea SC ElectrocentraleDeva SA ºi SCElectrocentraleParoºeni SA întemeiul prevederilorHG nr 1023/2011privind unele mãsuride reorganizare a pro-ducãtorilor de energieelectricã de subautoritateaMinisteruluiEconomiei,Comerþului ºi Mediuluide Afaceri, în calitatede societate absorban-tã ºi SocietateaNaþionalã a Huilei SAPetroºani, în calitatede societate absorbitã.Câteva dintre princi-palele motive care austat la baza acesteifuziuni sunt: asigu-rarea unei cote de

aproximativ 4% dinproducþia de energieelectricã a României,având o putere insta-latã existentã de1.435 MW, CEHunedoara fiind sin-gurul mare producãtorde energie electricãdin zona de centru ºinord - vest a þãrii, alã-turi de centrala termo-electricã de la Iernut,preluatã de SNGNRomgaz SA în2013”, se aratã înrãpunsul oferit deMinisterul RãzvanNicolescu deputatuluiPNL, BogdanÞîmpãu.

Potrivit ministrului,termocentralele aufost proiectate în aºafel încât acestea sãpreia întreaga canti-tate de cãrbune pro-dusã în Valea Jiului,dar ºi reducerea cos-tului de producþie aenergiei electrice.

“Centralele dincadrul CE Hunedoaraau fost proiectate sãfuncþioneze ºi sã con-sume întreaga pro-ducþie de cãrbune -huilã energeticã din

producþia internã,livratã în prezent dedouã societãþi, repsec-tiv de SocietateaNaþionalã de HuileiSA Petroºani ºiSocietatea Naþionalãde Închideri MineValea Jiului, reducereapreþului de producþieal energiei electrice,dezvoltarea con-curenþei pe piaþa deenergie dinRomânia”, se maiaratã în acelaºi docu-ment.

Mixul energetic stãla baza ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Aceasta este cea careva susþine entitateaenergeticã pe piaþã.

“Crearea unei com-panii strategice caresã asigure utilizareahuilei locale dreptcombustibil de bazã încontextul diversificãriimixtului de com-bustibil la nivelul sec-torului de producere aenergiei electrice dinRomânia

Asigurarea secu-ritãþii energetice lanivelul SistemuluiElectroenergetic

Naþional prin creareaunei companii viabilecare sã furnizezeminim 4% din cerereade energie electricãpe termen lung.Prevederile cuprinseîn Scrisoarea deIntenþie semnatã pedata de 12 septem-brie 2012 rezultatã înurma discuþiilor pur-tate cu misiuneacomunã a FonduluiMonetar Internaþional,Comisiei Europene ºiBãncii Mondiale încadrul AnajamentuluiStand-bz de tip pre-ventiv dintre Româniaºi Fondul MonetarInternaþional”, maiafirmã ministrul.

O mai bunã uti-lizare a forþei demuncã existente saucontinuarea progra-mului de investiþiiaferent mãsurilor deeficientizare a activ-itãþii de producþieminierã ºi energeticãpentru asigurareaenergiei electrice laun preþ competitiv pepiaþa liberalizatã, pre-cum ºi alimentarea cuenergie termicã încondiþii optime a con-sumatorilor sunt alteprioritãþi ale CEH.

“Obiectivul princi-pal al CE Hunedoaraeste sã asigure pro-ducerea de energieelectricã pe baza unuimix echilibrat ºi diver-

sificat pe resurseenergetice, în condiþiide siguranþã a sis-temului electroenerge-toc naþional, încondiþii optime de cal-itate ºi cost, curespectarea standarde-lor ºi reglementãrilornaþionale ºi europeneîn domeniul energeticºi al protecþiei mediu-lui. SocietateaComplexul EnergeticHunedoara SA esteunicul producãtor deenergie eletrciã pebazã de huilã energet-icã din România, cu oputernicã tradiºie însectorul energeticromânesc.Respectând principiilebunei guvernanþe cor-poratiste ºi asigurândîndeplinirea obiec-tivelor ºi criteriilor deeficientizare oper-aþionalã, reorgani-zarea structuralã,

optimizare a perfor-manºelor, durabili-tatea activitãþii, dez-voltarea strategicã petermen lung corelatãcu obiectivele strate-giei energeticenaþionale ºi europene,viziunea conduceriiCE Hunedoara esteaceea de a-ºi îndeplinimandatul cu respons-abilitate, eficienþã,transparenþã, eticã ºiprefesionalism faþã deacþionari, comunitate,mediul înconjurãtor,mediul de afaceri ºisalariaþi”, mai spuneministrul.

Mixul de energie arfi salvareaComplexuluiEnergetic Hunedoara.Entitatea ar rezista pepiaþã în condiþiile încare i s-ar alãtura unproducãtor de energiepe bazã de apã.

MaximilianGÂNJU

Reacþia PMPHunedoara vine dupãce ºefa ConsiliuluiNaþional alAudiovizualui aanunþat intenþia de ase lua mãsuri privindun controlul pe inter-net pentru limitareaabuzurilor. „Popularii”hunedoreni susþin cã

sunt suficiente regle-mentãrile legale exis-tente pentru a limitaabuzurile, iar interne-tul trebuie sã rãmânãun spaþiu al libertãþiide expresie.”Guvernul vrea decicontrolul asupraInternetului ºi segândeºte sã facã acestlucru dând respons-abilitãþi CNA-ului înacest sens. Dupã ce

dicteazã deja politicaeditorialã a mai multorteleviziuni, ziare ºisite-uri centrale, Pontavrea acum propriatelecomandã ºi pentruInternet. Scopul sãu esã epureze oriceopinie care contravinepartidului ºi intereselorlui – exact într-un anelectoral. Urmeazãprobabil internet cuora, dupã modelulteleviziunii din vremealui Ceauºescu: searade la 19:00 la 21:00ºi în weekened de la10:00 la 14:00. Celorcare nu ºtiu le spunem

cã în Europa maiexistã un caz similar –e vorba de Rusia.Rusia a reglementatInternetul ºi reuºeºtesã controleze presade pe internet, pre-cum ºi blogurile cutrafic de peste 3.000de utilizatori pe zi.Urmând exemplulpreºedintelui rusVladimir Putin, caredeclara ca Internetuleste un proiect al CIA,al spionilor americani,Victor Ponta urmeazãprobabil sã ne spunãcã Internetul este„bãsist” ºi prin urmare

trebuie eliminat”,susþine MihaelaBrate, preºedintePMP Hunedoara.Totodatã, VictorPonta este catalo-gat drept unurmaº fidel al luiAdrian Nãstase,care a încercat ºia reuºit sã coon-troleze presascrisã ºi audio-vizualã în perioa-da 2001-2004.”Dacã lui Pontanu-i place interne-tul liber, poate sãmeargã fãrã nici oproblemã la televiziu-nile prietene, care-ioferã spaþiu de emisie

la discreþie”, mai spunreprezentanþiiPartidului MiºcareaPopularã Hunedoara.

Complexul Energetic Hunedoara ar trebui sã asigure 4% din energia þãrii

C omplexul Energetic Hunedoara a fost proiectat pen-tru a asigura 4% din cantitatea de energie electricã

a þãrii. Reprezentanþii Departamentului pentru Energiesusþin cã entitatea energeticã din judeþul Hunedoaraeste este singurul mare producãtor de energie dinregiunea centru ºi nord-vest, iar aceasta trebuie sã asigure 4% din cantitatea de energie a României.

Atac dur al „popularilor” hunedoreni la premier

C onducerea PMP Hunedoara înacuzã pe Victor Ponta cã vrea

cenzurã pe internet, la fel cumexistã în Rusia.


Societatea de apãdin Valea Jiului se con-fruntã în continuare cuneplata facturilor decãtre abonaþi. 16 mili-oane de lei noi are derecuperate ApaServ dela rãu-platnici, dintrecare o datorie de ºasemilioane aparþine societãþilor de termo-ficare din Lupeni ºiVulcan. Conducereasocietãþii de apã nicinu mai are speranþe cãva recupera sumeledatorate de cei de latermoficare.

“La ora aceastamai avem de recuperat

160 de miliarde de leivechi, din care vreo60 de miliarde suntbani de la douã socie-tãþi de termoficareVulcan ºi Lupeni, banicare greu pot spune cãîi vom mai recupera,putem sã îi trecemdeja la pierderi, darexistã 100 de miliardede la populaþie”, adeclarat Costel Avram,directorul general alSC ApaServ ValeaJiului.

Din cauza neplãþiifacturilor curenteexistã riscul ca preþulapei sã fie mãrit în

Valea Jiului asta înciuda eforturilordepuse de conducereasocietãþii de a menþinepreþul la valoarea actualã.

“Din pãcate risculapare din nou. Eu mi-am propus ca ºiconducãtor al acestei

societãþi ca timp dedoi ani sã nu mãrescpreþul apei cu toate cãavem toate instru-mentele ºi existauacele aprobãri de laConsiliul Judeþean,exista acel plan de tarifare în care baniieuropeni au venit, dar

trebua sã facem ºimãrirea preþului. Nicila canalizare nici laapã nu am mãritpreþul, spuneam odatãcã începând cu 1 ianuarie nu am mãritpreþul apei, nu îl vommãri nici de la 1aprilie, facem toatesocotelile. Dacã vomputea recuperamãcar banii pefactura pe care oemitem pot sãspun cã fãrã sã facinvestiþii sau nimicaltceva sã merg încontinuare cuacest preþ la apã.Voi încerca. Nudepinde 100% demine ci depinde ºide toþi angajaþii de

la SC ApaServ dacã îºifac datoria, dar ºi deoameni dacã plãtesc”,a mai spus sursacitatã.

ªi încasãrile la fac-turile curente au scãzutîn ultimele luni. Cei dela ApaServ pun totulpe seama sãrbãtorilorºi sperã ca lunileviitorare sã existe orevigorare a plãþilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Angajamentpentru ecologizare

„Îmi iau angajamentulfaþã de aceºti copii sã

protejez apele”. Aºa sunãun angajament pe care maimulþi oameni vor fi invitaþisã îl semneze. Copiii dinValea Jiului vor merge dincasã în casã ºi îi vor rugape oameni sã le promitã cãnu vor polua apele.

Locuitorii de pealbiile apelor ce vinde la munte înPetroºani vor fi luaþiprin surprindere demici ecologiºti care,în scurt timp, le vorbate la uºã. Scopuleste unul cât se poatene actual: protejareaapelor. Asta pentru

cã poluarea a atins cote alarmante ºi cei mici le vor daniºte pliante unde oamenii vorsemna un angajament în faþalor. Doar aºa, sperã ecologiºtii,vom fi sensibilizaþi sã nu maipoluãm apele.

„În mijlocul lunii iunie, vomavea o acþiune foarte frumoasãcu Apele Române. O acþiunede promovare, din parteacopiilor, a bunului simþ ºi aprotecþiei naturii. Va fi uneveniment interesant. Dacãdoriþi vã chem de pe acum sã veniþi, pentru cã va fi o premierã pe plan naþional”, amenþionat Emeric Szuhanek,membru al Asociaþiei de ecolo-

gie Petro Aqua din Petroºani. Tinerii spun cã vor urca pe

cursurile apelor Maleia,Slãtinioara, ori pe albia Jiuluiºi le vor da astfel de pliantecelor care stau la case. Prinsemnãtura fiecãruia, în joacã,oamenii mari le vor promitecopiilor cã le lasã un oraºcurat, cã vor ocroti apele, atâtde importante pentru viitor.

Tone de deºeuri se adunãdin albiile râurilor de munte,sufocã Jiul în Defileul sãpatpânã spre Târgu Jiu, unde zacpe suprafa apei, într-un gradde poluare ce creºte de la unan la altul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cod galben de ploiE ste clar cã suntem sub zodia

ploilor de mai bine de olunã de zile. Vremea capri-cioasã nu ne-a dat pace nicide Paºte, nici de 1 Mai,iar codurile au venitunul dupã altul.

Acum, Agenþia Naþionalã deMeteorologie a emis o nouãatenþionare meteorologicã de cod galben de ploi, valabilã de sîmbãtã, pînã

luni, cu posibilitatea prelungirii. Mai multejudeþe sînt vizate de aceasta atenþionare, cu

predilecþie cele din partea de vest aþãrii. În total, vorbim de 22 de

judeþe printre care ºiHunedoara. Potrivit ANM,atenþionarea a fost emisãpentru averse cu caractertorenþial, frecvente descãrcãrielectrice, intensificãri de

scurtã duratã ale vîn-tului ºi izolat cãderi

de grindinã.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Majorarea preþului apei, din nou în discuþieC onducerea societãþii de apã din

Valea Jiului face eforturi pentru amenþine preþul apei în Valea Jiului.Chiar ºi aºa existã din nou riscul capreþul apei sã fie mãrit date fiind datoriile societãþilor comerciale ºi alepopulaþiei cãtre ApaServ Valea Jiului.

Ospitalitatea este laea acasa, iar tradiþiile siobiceiurile sunt pãstrate

cu sfinþenie. La Sãlaºude Sus, în a douadecadã a lunii mai are

loc Festivalul Narciselor.La eveniment iar parte,annual sute de vizita-tori. Poiana narciselorare o suprafaþã deaproape 20 de hectare,fiind situatã între locali-tãþile Sãlaºu de Sus ºiNucºoara, la poaleleRetezatului, accesulfiind posibil ºi cu autoturismul. Oameniilocului spun cã primele

narcise au fost aduse laSãlaºu de Sus în anul1900 de un cetãþeanolandez. Iubite de localnici pentru florile ºiparfumul lor, narciseleau fost protejate ºi auajuns sã se dezvolte înperimetrul dintre celedouã sate. FestivalulNarciselor este singurã

perioadã din an încare turiºtii potaduna cîte un buchetmic de narcise dinpoianã aflatã la marginea comuneiSãlaºu de Sus, fãrãsã fie sancþionaþi dereprezentanþiiautoritãþilor locale.

Monika BACIUMonika BACIU

Fabiani a rãmasorfan dupã ce mama saa fost spulberatã de unbolid în Joia Mare, iarpentru cã micuþul esteun geniu, un artistdesãvârºit, toatã lumeaîi sare acum în ajutor.ªi cum puteau sã facãaltfel artiºtii de laPetroºani, dacã nu sãurce pe scenã pentruel. Hamlet s-a jucat cusala plinã, iar încasãrilevor ajunge la micuþulgeniu, un pianist caremeritã sã fie susþinut.

„Am jucat pentruFabiani. Ne-amhotãrât, noi artiºtii, peultima sutã de metri.Sigur, instituþia noastrãnu face donaþii, deaceea, daþi-mi voie sãle mulþumesc comitetu-lui de pãrinþi din ºcoalade unde învaþã Fabianiºi îmi vin în minteacum cuvintele luiEnescu, care spunea cã„Muzica porneºte de la

inimã ºi se adreseazãinimilor”. E puþinpoate, e foarte puþinceea ce facem noi, darîncercãm sã întindem omânã unui artist careeste la fel ca ºi noi. Dealtfel, evenimentul s-anumit Artiºti lângãArtist”, a spus NicoletaBolcã, directorulTeatrului Dramatic I.DSîrbu din Petroºani.

Hamlet este un spec-tacol care de la pre-mierã s-a jucat doar cucasa închisã, iar artiºtii

de aici au decis sã facãacest gest, impresionaþide drama unui micpianist ce a fost numitgeniu pentru perfor-manþele lui. La final au strâns ºi bani, iarprintre lacrimi, NicoletaBolcã a împãrtãºit ceeace au simþit cu toþii:„Ce sã vã spun? Cã la sfârºitul discursuluim-au podidit lacrimile?Cã eram în birou lafinalul spectacolului cuAndrei Sabãu (Hamlet),Cãtãlin Grigoraº(Laertes), doamnadirector generalNicoleta Demeter

(ºcoala I.G. Duca -unde, învaþã Fabiani)etc..ºi, la un momentdat, intrat un alt actorRaul Hotcaº , care nespune cã un domn nu aavut bani la el, dar amers pânã acasã ºivrea sã doneze…. Cãau cerut ºi numãrul decont al lui Fabiani? Cãs-au strâns 2500 delei? Cã noi, actorii, amputut 450 de lei? Cãîncercãm, printr-o fundaþie din Sibiu, sã-iobþinem lui Fabiani obursã pe un an de zile?

(cu ajutorul lui CãtãlinGrigoraº) Cã habar nuam cum sã vã mulþu-mim? Cuvintele suntprea sãrace sã exprimeceea ce simt! Vã mulþu-mim! Ne înclinãm!”, aprecizat directorulTetarului I.D Sîrbu,Nicoleta Bolcã.

Fabiani era crescutdoar de mama sa, iardupã cumplitul accidentdin Joia Mare, copilulde 11 ani a rãmasorfan.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Nicoleta Bolcã a gândit unfestival dedicat celor care vordevinã actori. I-a adus maiîntâi pe scena unui teatruadevãrat, iar în acest an, fes-tivalul a devenit unul de talienaþionalã. Zeci de tineri tal-entaþi ne vor arãta cã vor sãdevinã actori ºi vor urca pescenã pentru premii în bani.„Între 9 ºi 11 mai va avealoc a doua ediþie aFestivalului vostru, al ado-lescenþilor. Se va deschide laorele 12,00. Trupa de teatruArt din Petroºani va deschidefestivalul, apoi urmeazãtrupa de teatru din Lupeni,Miraj din Petroºani, trupaVise. Sigur, vin ºi din Vulcan,Sibiu, Târgu Mureº. Îi avemºi pe cei din Baia Mare,Panciu, aºadar avem 12trupe ºi, înainte de gala de

premiere va avea loc unspectacol profesionist, unul de improvizaþie, al unei trupe din Oradea, unspectacol care va fi în afarafestivalului”, a spus NicoletaBolcã, director TeatruluiDramatic I.D. Sîrbu.

Deja s-au pus în vânzarebilete ºi actorii ne aºteaptãsã-i aplaudãm ºi sã-i încura-jãm, pentru cã de asta au einevoie acum. „Biletele pen-tru copii vor fi 8 lei, pentruadulþi 10 lei, iar pentru ceicare îºi vor achiziþiona unabonament pe toatã duratafestivalului va fi de 60 de lei.Sperãm sã fie sãlile pline,Sper sã îi fac pe cei maimulþi sã se îndrepte cãtreteatru. De altfel, dacã neuitãm puþin printre cei carevor participa, veþi vedea cã

marea majoritate dintre eivor da la facultãþile de teatruºi vorbesc despre copiii din

Petroºani dar ºi din Lupeni”,a mai adãugat NicoletaBolcã, director Teatrul

Dramatic I.D. Sîrbu. Nu au rãmas fãrã ecou

premiile de la ediþia trecutã,iar tinerii care au fost premi-aþi atunci, vor fi incluºi înviitoarea piesã. În plus, anulacesta cei mai buni pleacãacasã cu premii în bani. „Îndata de 18 mai, cei doicopii, care au câºtigat premi-ile pentru cea mai bunãinterpretare masculinã ºi ceamai bunã interpretare mas-culinã în rol secundar, vorjuca în urmãtoarea noastrãpremierã. Este vorba despreroluri principale în Isprãvilelui Pãcalã, puse de AndreiMihalache. Pe lângã asta,suntem singurul festival dinþarã, care acordã premiile înbani. Aºadar, premiul pentrucel mai bun spectacol va fide 600 de lei, pentru ceamai bunã regie, 500 de lei,pentru cel mai bun rol princi-pal feminin ºi masculin 300de lei, iar pentru coregrafie150 de lei”, a mai adãugatNicoleta Bolcã.

Tinerii se pregãtesc despectacole, iar publicul esteinvitat la spectacole de exe-cepþie, pentru cã toþi îºidoresc sã fie cei mai buni.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

Festival naþional de teatru pentru tineri„Teatrul vostru, al adolescenþilor” este un

proiect ambiþios pentru tinerii care vorsã devinã actori, iar prima ediþie de talienaþionalã are loc la Petroºani în 9, 10 ºi 11mai. Cel puþin 12 trupe de tineri vin pe scenade la Petroºani sã încânte publicul, iarpregãtirile sunt în toi.

1 mai fãrã fastla Peºtera BoliiN u mai sunt bani

pentru a organiza uneveniment de amploare laPeºtera Bolii, dar acestobiectiv turistic a fostdeschis publicului de 1 mai.

Nostalgicii vremurilor cu miciºi bere ºi fanfarã au fost aºtep-taþi de câþiva ecologiºti, care aufost acolo pentru vizitatori, deºivremea nu a þinut cu ei.

Membrii Petro Aqua nu aumai avut bani pentru petreceriletradiþionale câmpeneºti de 1Mai ºi atunci singura ºansã acelor obiºnuiþi sã petreacã deZiua Muncii a fost o simplã vizitã la Peºtera Bolii. Oricine avrut putut sã ajungã acolo în

zilele declarate libere ale mini-vacanþei de la finele sãp-tãmânii trecute. Totuºi, puþini s-au încumetat, deºi ghizii aufost în tot acest timp, pregãtiþi.

„Anul acesta a putut sã vinãoricine, dar nu a mai existatposibilitatea sã organizãm eveni-mente. Lumea este mai sãracã.Asta este situaþia. Deci a fost ozi de vizitare absolut normalã.Noi am fost acolo, dar nu amputut sã facem nimic, cã nu mai

sunt fonduri”, a spus EmericSzuhanek, membru Petro Aqua.

În anii trecuþi, la gura peºteriierau întinse grãtarele, se serveamici ºi bere, iar famfara cântapentru munictori. Tradiþia s-apãstrat ºi în ultimii ani, au venitºi copiii din ºcoli la concursuride orientare turisticã. 2014,însã, pare un an mai sãrac, iaraici sunt aºteptaþi doar cei carevor sã viziteze peºtera.


„Artiºti lângã artist”D rama micuþului geniu care a rãmas

orfan i-a impresionat pe artiºtiiTeatrului Dramatic I.D. Sîrbu dinPetroºani, care au iniþiat o acþiune fãrãprecedent. Au jucat sâmbãtã searãHamlet, o piesã de excepþie, doar pentrua-i dona micuþului Fabiani, baniiîncasaþi. Totul sub genericul ARTIªTIlângã ARTIST, iar la final, toþi au mãrturisit cu lacrimi în ochi cã acþiuneaa avut succesul scontat.

Luna narciselor, la Sãlaºu de Sus“Festivalul Narciselor”, Sãlaºu de Sus,judeþul Hunedoara. La poalele

Retezatului, într-un loc unde ospitalitateaeste la ea acasã, unde tradiþiile ºi obiceiuri-le sunt ºi acum pãstrate cu sfinþenie, veni-rea primãverii este un prilej de bucurie.Organizator este Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tradi-þionale Hunedoara”, se aratã în buletinulinformativ al Autoritãþii Naþionale pentruTurism.


Monika BACIU

“Având în vederesolicitarea primitã dinpartea Asociaþiei deDezvoltareIntercomunitarãServiciul Judeþeanpentru OcrotireaAnimalelor fãrãStãpân consider cã seimpune înfiinþareaunui serviciul special-izat care sã fie delegatcãtre Asociaþia deDezvoltareIntercomunitarã înfi-inþatã la nivel de judeþºi la care municipiulLupeni este membru

fondator prevederilorhotãrârii ConsiliuluiLocal al municipiuluiLupeni nr 32/2012”,se aratã în docu-mentele consiliuluilocal Lupeni.

Scopul acestei aso-ciaþii este gestionareaîn conformitate cu leg-islaþia tãrii noastre ºicu legislaþia europeanãa tuturor animalelorcu ºi fãrã stãpân dinjudeþ. În vederea real-izãrii scopului, asoci-aþia îºi propunerealizarea urmãtoareleobiective: identifi-carea, marcarea, vac-

cinarea ºi sterilizareatuturor câinilor cu ºifãrã stãpân din judeþ(sterilizarea

obligatorie a tuturorcâinilor ºi pisicilor fãrãstãpân ºi sterilizareagratuitã la cerere atuturor câinilor custãpân din judeþ),monitorizarea strictã atuturor câinilor custãpân care nu au foststerilizaþi în ceea cepriveºte circulaþiaacestora ºi în moddeosebit urmãrireastrictã a reproducþiei(declaraþii de fãtare,

urmãrirea traseuluipuilor), aplicarea unuiregulament strict cuprivire la circulaþia,marcarea ºi repro-ducþia animalelor custãpân ºi aplicareaunor mãsuri coercitiveîn cazul nerespectãriiregulamentului.

Tot în actul consti-tutiv al asociaþiei maisunt stipulate câtevaobligaþii, ºi anumecazarea, hranirea,ingrijirea, deparaz-itarea, vaccinarea,sterilizarea si inregis-trarea intr-o evidenta

unica a cainilor;eutanasierea ani-malelor fãrã stãpân cuboli incurabiledovedite prin exam-ene clinice, de labora-tor, alte examene despecialitate; aplicareaunui sistem de adopþiieficient în colaborarecu toare ONG- urilecare au legãturã cuaceastã activitate;

P rimarul ºistimularea

În urmã cu un an,primarul municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã, ºi+a pusla bãtaie salariul pen-tru cei care au adunatpatrupedele de pestrãzile din localitate.Atunci, primarulanunþat cã îºidoneazã cinci salariipentru constituirea

unui fond din carevor fi achitate, apoi,cheltuielile necesarepentru strângereacâinilor comunitari depe strãzile oraºului.

“În municipiulLupeni sunt maipuþin de o sutã decâini comunitari, dardorim sã rezolvãmaceastã problemã.Vrem ca oamenii sãfie mulþumiþi, iarnumãrul câinilor depe strãzi sã sereducã, în timp, prinsterilizare”, a declaratprimarul CornelResmeriþã. Edilul ºefa spus cã persoaneledin Lupeni care aducla adãpostul din oraºun câine maidanezvor primi, din acelfond, câte 20 de lei,pentru un exemplaradult, respectiv, 5 lei,pentru un pui.

DianaMITRACHE

Economiile fãcuteîn urma licitaþiei pen-tru reabilitarea drumu-lui cãtre Straja, aupermis alocarea defonduri ºi pentru altetronsoane. Astfel, vormai fi reabilitaþi aprox-imativ 7 kilometri dinDJ 666 din DealuBabii, iar, cel maiimportant, vor fidemarate lucrãrile petronsonul de drumcuprins între CabanaRusu ºi MasivulParâng. Dacã teoreticaºa stau lucrurile,pânã la alocarea celor40 de milioane de lei,s-a creat un adevãrat

scandal în forumuljudeþean.

„Spre surprizanoastrã, deºi sãspunem decizia a fostluatã mult înainte ºiatunci nu a fost foartediscutatã, cei de laPD-L s-au opusrealocãrii acestor bani,din punctul meu de

vedere încercând sãatace direct investiþiiledin Valea Jiului, pen-tru cã realocarea nuse referea decât ladrumul spre Parâng ºicel spre Dealul Babii.În momentul votului,toþi consilierii PD-L,chiar ºi cel din ValeaJiului, s-au abþinut,

fiind conºtienþi cãorice abþinere este unvot negativ defapt.Proiectul a trecut,pentru cã majoritateane-a ajutat sã obþinemvoturile, dar surpriza afost foarte neplãcutã,pentru cã chiar ºi ceidin Valea Jiului nudepun un minim efortde a spune da unorinvestiþii, în alternativala turism”, a spusAdrian Zvâncã, con-silier judeþean PNL.

Dana Damian, con-silier judeþean PD-Lrecunoaºte cã s-aabþinut la vot, darpune asta pe seamafaptului cã miza pefaptul cã proiectul vafi votat de suficient demulþi consilieri, încâtsã treacã. Mai mult,consiliera care reprez-intã Valea Jiului înforumul judeþean amenþionat ºi faptul cãa plãtit astfel oarecumo poliþã preºedinteluiMoloþ, care „brusc adevenit interesat ºi de

drumurile din ValeaJiului”.

„Vreau sã vã spuncã la ConsiliulJudeþean, alianþa USLfuncþioneazã în contin-uare. Deci, practic, aufost 27 de voturi pen-tru acest proiect ºi 6voturi, nu împotrivã,dar care constituie unvot de principiu. Noiam cerut sã ni se deao listã cu drumurilereabilitate ºi modern-izate ºi dacã existã unstudiu de oportunitate,o analizã economicãpe care sã ne bazãmatunci când aprobãm.Noi nu am primitacest rãspuns. Votul

de abþinere a fost pen-tru cã dumnealor nune-au dat o situaþie.Eu am fãcut ºi o inter-pelare în scris ºi pen-tru drumul de la Rusuºi nu ne-au dat nici unrãspuns. A fost oabþinere de principiu”,s-a justificat DanaDamian, consilierjudeþean PD-L.

Proiectele pentruValea Jiului, care aufost aprobate pânã laurmã, vizeazã mod-ernizarea DrumuluiJudeþean Meriºor-Dealu Babii-Vulcan, ºimodernizarea DJ709F: Cabana Rusu -Masivul Parâng.

La Lupeni,Se înfiinþeazã Serviciul pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân

S erviciu de gestionare a câinilorfãrã stãpân. Consiliul Local de

la Lupeni a aprobat proiectul careprevede înfiinþarea unui serviciupentru ocrotirea animalelor fãrãstãpân. Serviciul va trece în subor-dinea Asociaþiei Judeþene pentruOcrotirea Animalelor fãrã Stãpân.

Scandal pe banii pentru Valea Jiului

O sumã de bani rãmasã de la licitarea unor lucrãridin Straja a creat mari revolte în Consiliul

Judeþean Hunedoara, iar protagoniºti au fost chiar con-silierii din Valea Jiului. Totul a pornit de la bani ºi sumaa fost pânã la urmã alocatã pentru Parâng ºi DealuBabii, însã, consilierii PDL, inclusiv cel din Valea Jiuluinu au votat proiectul, iar acum au apãrut ecourile.


MaximilianGÂNJU

Zeci de familii dinmunicipiul Vulcan,majoritatea aflate lalimita sãrãciei, au luatcu asalt, sãptãmânatrecutã, sediul munici-palitãþii. Oamenii auprotestat împotrivadeciziei primaruluiGheorghe Ile, carevrea sã-i evacueze dinlocuinþele sociale, înfapt un centru socialîn care sunt adãpostiþitemporar. Totul ar fi

pornit de la faptul cãlocatarii au discutat cupresa despre condiþiilede trai din centrulsocial de la Dincã, iarcele relatate l-a deran-jat la culme pe edilulºef susþin aceºtia.„Pentru cã am vorbitcu cei de la „Româniate iubesc!” ºi le-amarãtat ce condiþii inu-mane sunt în interior,primarul s-a supãrat ºia doua zi dimineaþã atrimis de la primãriecu hârtiile de evac-uare. Aºa de pe o zi

pe alta fãrã sã dea untermen, fãrã nimic. Seîntâmplã din cauzã cãoamenii au „ciripit” lareporter ºi i-au arãtatcã blocul social estespoit în exterior darînãuntru plouã, avemtoaletã comunã, esteigrasie ºi nici mãcargeamuri nu aveauapartamentele.Condiþiile sunt inu-mane ºi nu se poatetrãi decent, asta erealitatea ºi nu aminþit nimeni”, audeclarat protestatarii.

Dacã vor fi evac-uaþi, oamenii susþin cãse vor baricada în gar-sonierele sociale ºisunt dispuºi sã recurgãla gesturi extreme.„”Eu unde sã mã duccu un copil de sub unan de zile. Am avutapartament în Dallasºi mi-a luat foc. Era închirie de la primãrie ºim-a trimis aici la adã-postul social.

Am aranjat cum amputut garsoniera, i-ampus geamuri, ce amputut ºi eu din baniide la ajutorul social.

Majoritatea trãim dinajutorul social ºi nuavem unde sã neducem dacã ne dãafarã.

Eu nu plec ºi mãînchid cu copilul încasã. Dacã intrã cuforþa peste mine îmidau foc”, a ameninþatuna dintre locatare.Primarul localitãþiiVulcan, Gheorghe Ile,a discutat cu protes-tatarii ºi le-a promis cãse va gãsi o soluþieastfel încât oamenii sãfie mulþumiþi. Edilulsusþine cã evacuarea

familiilor din imobilera programatã dintimp ºi nu are legã-turã cu faptul cã s-auplâns presei decondiþii. Pentrumoment edilul a anu-lat „ordinele” de evac-uare dar spune cãprotestatarii vor trebuimutaþi pentru ca ºiinteriorul blocului sãpoatã fi reabilitat.Pentru izolarea ºimodernizarea exteri-orului centrului socialde la Dincã s-a cheltu-it circa jumãtate demilion de lei.


Magistraþii de laTribunalul Hunedoara,care judecã dosarulconstituit pe numelelui Cosmin Bãrbuþi, nuau fost de acord cuînlocuirea mãsuriiarestãrii preventive,aºa cã ucigaºul dinbarul Madness rãmânedupã gratii. „Respingecererea de revocare amãsurii arestãrii pre-ventive formulatã deinculpat. Respingecererea de înlocuire amãsurii arestãrii pre-ventive cu mãsurapreventivã a controlu-lui judiciar formulatãde inculpat. Respingecererea de înlocuire amãsurii arestãrii pre-

ventive cu mãsurapreventivã a arestuluila domiciliu formulatãde inculpat. În bazaart.207 al. 2 ºi 4C.p.p. rap la art.348al. 2 C.p.p. constatãtemeinicia ºi legali-tatea mãsurii arestãriipreventive luatã faþãde inculpatul BC are-stat preventiv ºi deþin-ut în Centrul deReþinere ºi Arestarepreventivã din cadrulPoliþiei MunicipiuluiDeva, pe care omenþine”, au decismagistraþii de laTribunalul Hunedoarala primul termen dejudecatã al procesuluiajuns pe rolul instanþeiîn data de 29 aprilie.

Reamintim cã, laîncepoutul lunii

aprilie, un dublu omora îngrozit municipiulVulcan. Un tânãr de24 de ani, CosminBãrbuþi, a bãut preamult, iar mai apoi s-aluat la ceartã cu un altclient al localuluirespectiv. A vãzutnegru în faþa ochilor,s-a ridicat de pescaun, a plecat acasãºi s-a întors cu orangã ºi un cuþit demari dimensiuni, pecare l-a înfipt fãrã sãclipeascã în primiioameni care i-au ieºitîn cale în faþa localuluirespectiv, adicã body-guardul Claudiu Blaj(26 de ani) ºi patronulbarului, Robert Otescu(24 de ani). Claudiu amurit pe loc, dupã cei-a fost secþionatãartera femuralã, iarRobert s-a stins pe unpat de spital laTimiºoara, acolo undea fost transportat luniseara cu un elicopterSMURD, dupã cecriminalul i-a înfiptcuþitul în burtã,atingându-i ficatul.


Transportul ilegal afost descoperit depoliþiºtii din judeþulCluj, în timpul acþiu-nilor de control, iarfirma hunedoreanã s-a ales cu o amendãde 20.000 de lei ºi,totodatã a rãmas ºifãrã prãjituri.“Poliþiºtii Serviciuluide Investigare aFraudelor din cadrulIPJ Vluj au oprit întrafic o autospecialãce aparþinea uneisocietãþi comercialecu sediul în judeþulHunedoara, caretransporta produse depatiserie. În urmaverificãrilor, s-a con-statat faptul cã, pen-tru 83 de kg. de prãji-turi ºi fursecuri nuexistã documente deînsoþire a mãrfii. Încauzã, s-a dispusreþinerea, în vedereaconfiscãrii, a cantitãþiirespective de produseºi sancþionarea soci-

etãþii, cu amendãcontravenþionalã de20.000 de lei”, auprecizat reprezen-tanþii InspectoratuluiGeneral al PoliþieiRomâne.

La nivel naþionalau fost constatate275 de infracþiuni ºiau fost aplicate peste9.300 de sancþiunicontravenþionale, învaloare de peste5.400.000 de lei, încadrul acþiunilordesfãºurate pentruverificarea operaþiu-nilor cu produse cere-aliere ºi de panifi-

caþie. De asemenea,a fostsuspendatã/opritãactivitatea la 7 unitãþide morãrit ºi panifi-caþie ºi au fostindisponibilizate sauconfiscate bunuri depeste 1.800.000 delei. Activitãþile deru-late au avut ca scopprevenirea ºi combat-erea ilegalitãþilor cese comit în domeniulproducerii, prelu-crãrii, depozitãrii ºicomercializãrii pro-duselor cerealiere ºide panificaþie, dupãcum au precizat ofi-cialii IGPR. În total,în ultima lunã, PoliþiaRomânã a efectuatpeste 20.000 de con-troale. Dintre acestea,aproape 5.500 aufost la societãþi com-erciale, peste 3.000la persoane fizice, iar11.720 au vizatmijloace de transport.

Scandal la Vulcan

M ai multe familii dintr-un centru social dinVulcan, judeþul Hunedoara, îl acuzã pe primarul

localitãþii cã vrea sã le dea afarã din locuinþe pentru cãs-au plâns în emisiunea ”România te iubesc!” de la ProTv. Imobilul aratã perfect din afarã însã, în interior estedezastru. Edilul localitãþii susþine cã tocmai pentru cãvrea sã reabiliteze ºi interiorul i-a anunþat pe locataricã-i mutã temporar.

Criminalul din Vulcan, judecatîn stare de arest preventiv

B ãrbatul din Vulcan, care lafurie a omorât doi oameni nevi-

novaþi, va fi judecat în stare de arestpreventiv. Cosmin Bãrbuþi, crimi-nalul din clubul Madness, a fosttrimis în judecatã pentru omor califi-cat ºi riscã inclusiv detenþia pe viaþã.

Trafic cu prãjituri

Amendã de 20.000 de lei pentru ofirmã hunedoreanã de panificaþie

O acþiune organizatã la nivelnaþional de poliþiºti, pentru

verificarea legalitãþii operaþiunilorcu produse cerealiere ºi de panifi-caþie, a dus la descoperirea a zecide kilograme de prãjituri ºi furse-curi fãrã documente legale, ceaparþiuneau unei societãþi de pani-ficaþie din judeþul Hunedoara.


DianaMITRACHE

Oamenii de acolotrãiesc ca înapropierea unei latrineºi nici nu e mult spus,pentru cã În ColoniaPetroºani locuitorii s-au trezit printre sacicu dejecþii, saltele,ºobolani ºi indivizidubioºi. Fie zi, fienoapte, aici miºunãvietãþi îngrozitoare, iarmirosul emanat desacii de plastic plini cudejecþii de la latrineeste insuportabil.Oamenii de aici auajuns la limita rãbdãriiºi, dacã elevii mai suntlimitaþi de gardul ceîmprejmuieºte ºcoala,atunci localnicii dinzona ªcolii nr 2 suntpur ºi simplu exasper-aþi pentru cã terenul îi

aparþine lui AlinSimota ºi el este sin-gurul care poate facecurãþenie. „Lumeavine de la garã ºi noistãm aici ºi tot prafulºi mizeria trebuie sã oinhalãm. E o sursã deinfecþie pentru copiiiãºtia, cã e ºcoala aici.Vã daþi seama cemiros e vara aici?Insuprotabil. Am vor-bit ºi cu cei de lamediu ºi ei zic cã eproprietate privatã ºicã este a lui domnulSimota. Dacã Simotanu face curãþenie, eispun cã au datamendã ºi nu s-arezolvat nimic. Pãi tre-buie fãcut ceva, oriprimãria, ori dlSimota, cã noi nuputem sta aici, cãavem ºi noi copii ºi nuse poate aºa ceva!”, a

spus un bãrbat carelocuieºte acolo, întimp ce o altã femeieîl completeazã: „Înprimul rând, se aruncãºi mortãciuni aici,ceea ce vara, vã daþiseama cum miroase.În plus, am pãþit-o

chiar nu demult, cãam avut musafiri ºi,când au venit de lagarã, le-au zburatpungi murdare în cap.Mi-e ruºine sã maiaduc pe cineva în viz-itã la noi”, a spusaceasta.

Singurii careîncearcã sã cureþelocul sunt tot oameniicare au casele înapropiere. „Eu ºi cuvecina de lângã mine

facem curat. Adunãmiarba, tãiem buruienilecare sunt cât noi demari. Nu vinenimeni!”,menþioneazã o femeieexasperatã cã are casafoarte aproape deacest loc.

Terenul este privat,la fel ca ºi construcþiaextrem de periculoasãce este pe el, iar sin-

gurul care poate sãfacã ceva este propri-etarul Alin Simota.Asta spun ºiautoritãþile locale, careîl încarcã cu amenzi.„Clãdirea la care faceþireferire se aflã pe oproprietate privatã,

care nu este adminis-tratã de municipiulPetroºani, deci nuface parte nici din

domeniul public, nicidin cel privat almunicipiului. Referitorla mizeria ºi lagunoaiele depozitateacolo, s-a luat legãturacu compartimentul deProtecþie a Mediului ºiPoliþia Localã ºi dum-nealor o sã aplicesancþiunile care secuvin”, a declaratDaniel Viºan, directorSPADPP.

Amenzile nu îiconving pe cei celocuiesc acolo cã le vafi mai bine, iar terenulmusteºte de dejecþii ºiobiecte pline deinsecte ºi ºobolani.Totul din vian propri-etarului care acumeste în arest ºi carenici înainte nu a fãcutnimic pentru a eliminamizeeria de pe propri-etatea sa.


Mai mute case depe strada Slãtinioara,o zonã ruralã ceaparþine de municipiulPetroºani, sunt înpericol sã fie înghiþitede o alunecare deteren produsã în zonã.Cei de la ProtecþiaCivilã monitorizeazã înpermanenþã zona ºi,

dacã va fi nevoie,oamenii vor fi deurgenþã evacuaþi. IoanBunea, ºeful ProtecþieiCivile Petroºani,spune cã iniþial a fosto scufundare a terenu-lui, iar mai apoipãmântul argilos aplecat la vale. „În aceazonã au mai fost, întrecut, alunecãri deteren. E un teren deargilã galbenã, care se

feliazã pur ºi simplu.Acum a fost iniþial oscufundare, dar pre-siunea care s-a creat aîmpins valul depãmânt în jos ºi aantrenat ºi vegetaþia”,a explicat Ioan Bunea.Alunecarea de terense mani-festã peosuprafaþãde aprox-imativ0,5 – 0,6hectareºi, deo-camdatã,nu aafectatnicio locuinþã. Ceamai apropiatã casã seaflã la o distanþã de40 – 50 de metri ºi

este nelocuitã. Înapropiere, însã,mai sunt alte 4imobile, dintre careuna la aproximativ100 de metri. Iarcum meteorologiianunþã în contin-uare ploi, cei de la

Protecþia Civilã staucu ochii pe stradaSlãtinioara ºi monitor-izeazã în permanenþã

zona. „Miºcarea estefoarte lentã, dar,dacã va fi nevoie,vom evacua imediatpopulaþia. Noi moni-torizãm permanentacea zonã ºi, prindispoziþia primarului,a fost creatã ºi ocomisie care se vadeplasa la faþa locu-

lui”, a mai spus ºefulCompartimentului deProtecþie CivilãPetroºani. De aseme-

nea, a fost trim-is un raportînsoþit de imagi-ni cãtre grupulde suport tehnicde la judeþ for-mat din spe-cialiºti în con-strucþii,reprezentanþi aiPrefecturii

Hunedoara ºi aiInspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã,care vor veni laPetroºani dacã situaþiao va impune.

Cât priveºte cauzelealunecãrii de teren,acestea pot fi stabilitedoar de specialiºti,însã nu sunt exclusegolurile din subteran,apãrute ca urmare aactivitãþii extractive.

Fãrã scãpare, dintre gunoaieM ai mulþi oameni care locuiesc

în apropiere de ªcoala nr. 2din Colonia Petroºani, ca ºi eleviiacestei instituþii, trãiesc un ade-vãrat coºmar din cauza gunoiului.Maldãre de deºeuri, plus un muntede betoane aproape demolate stausã se prãbuºeascã, iar ºobolanii ºimirosul sunt de nesuportat.

Pãmântul de pe strada Slãtinioara a luat-o la vale

Mai multe case riscã sã fie înghiþite de alunecarea de terenS ituaþie periculoasã pe strada

Slãtinioara din Petroºani, undeterenul a început sã plece la vale.Alunecarea de teren riscã sã afectezemai multe case din zonã, aºa cã situ-aþia este monitorizatã în permanenþãde Compartimentul de ProtecþieCivilã din cadrul Primãriei Petroºani.

Monika BACIU

“Ne aflãm în labo-ratorul de linii flexibile,unde avem o instalaþiecomplexã compusãdin trei roboþi ºi omaºinã unealtã deprelucrare. Este oinstalaþie complexã pecare o întâlnim înmajoritatea unitãþilorde producþie de la noidin þarã, respectivechipamentele care seregãsesc la noi aici ºistudenþii învaþã sã uti-lizeze ºi sã proiectezesisteme care utilizeazãaceste componente.Este descris un ciclude producþie undeavem anumite pieseneprelucrate, urmeazãun ciclu de producþieunde una dintre pieseeste frezatã, secreeazã douã cavitãþiunde se vor puteaintroduce alte piese,avem un robot cudublu rol. Elementulde prindere a fostproiectat astfel încâtsã poatã lucra cupiesele mai mici,rotunde, dar ºi drep-tunghiulare care suntprelucrate de maºina-unealtã, pieselerotunde trec printr-unsistem de inspecþievizual unde suntmãsurate în vedereadeterminãrii confor-mitãþii pentru a puteatrece în faza de asam-blare, dupã prelucrarepiesa dreptunghilarepiesa este pusã pebanda de asamblareunde se face mariajulîntre piesa cilindricã ºipiesa dreptunghiularãrezultând atfel unsuport de birou. Este

unul dintre produselecare se pot dezvolta.Fiind un sistem flexibilcu modificãri minimalese poate modifica tipulde produs obþinut atâtca formã ºi calitate”, adeclarat

Petre Vamvu, ºefde lucrãri în cadrulDepartamentului de

AutomaticãCalculatoare, InginerieElectricã ºi Energeticã

Deºi procesul pareunul uºor, progra-marea roboþilor nueste atât de facilã.Trebuie cunoscuteanumite limbaje deprogramare, iar stu-denþii din anul IVcunosc deja toateaceste limbaje.

“Este la nivel deavansat, la sfârºitulanului patru am puteasã spunem cã studenþiisunt pregãtiþi sã uti-lizeze, sã programezeaceste echipamente.Fiecare dintre echipa-mente are un limbajpropriu, specific pro-ducãtorului, iar stu-denþii învaþã sã pro-grameze în toate aces-te limbaje ºi modul încare se inter-conecteazã echipa-

mentele de la pro-ducãtori diferiþi prinsemnale electrice”, amai spus sursa citatã.

O bucatã materialplastic ºi un cilindru dealuminiu pot fi trans-formate în câtevaminute într-unsuport debirou, însã

lucrurile nu se oprescdoar aici. Totuldepinde de imaginaþiaproiectantului, însãtrebuie þinut cont deanumite dimensiuni cepot fi realizate în aces-te laboratoare.

“Þine doar deimaginaþia proiectan-tului tipul de piesãcare se poate face ºide niºte dimensiunimaxime cu volumulcuprins în spaþiulcartezian la 40 cm/30cm/ 20 cm. oricepiesã în dimensiuneaaceasta se poate pre-lucra. Am realizat oformã utilizatã pentruturnarea unei sigle aUniversitãþii, siglaUniversitãþii a fostfrezatã într-un dispozi-tiv, iar forma respec-tivã se putea utilizapentru turnarea dinsilicon a siglei”, a mai

precizat Petre Vamvu. Programatorii nu

trebuie sã fie în acelaºiloc cu roboþii. Aceºtiapot fi programaþi sãrealizeze anumiteobiecte de la mii dekilometri distanþã.

“În momentul defaþã

tehni-ca permite

ca proiectantul sau celcare dezvoltã progra-mul pentru un anumitprodus nu trebuie sãse afle în aceeaºilocaþie geograficã cuechipamentul. Sepoate afla la mii dekilometri depãrtare ºiputem avea progra-marea de la distanþã.Dispune de un modelvirtual a facilitãþii deproducþie ºi pe bazaacelui model virtual îºicreeazã programele de

lucru pentru roboþiirespectivi”, ne-a maiexplicat Petre Vamvu.

Pentru studenþiicare finalizeazã acestecursuri, gãsirea unuiloc de muncã estefacilã. Pe piaþa munciidin România este crizãde ingineriautomatiºti, iar ceicare terminã acestecursuri au ºanse realede angajare.

“Este o mare crizãde ingineri automatiºtipe piaþa românã ºimajoritatea dintre stu-denþii care ºi-au însuþitcu brio acestecunoºtinþe îºi gãsescde lucru fãrã prob-leme”, a mai declaratPetre Vamvu, ºef de

lucrãri în cadrulDepartamentului deAutomaticãCalculatoare, InginerieElectricã ºi Energeticã

Laboratoarele deroboticã ºi automa-tizãri de laUniversitatea dinPetroºani sunt com-plexe. Cu ajutorulroboþilor sunt realizatetot felul de piese utilecare ar putea fi val-orificate însã acestlucru nu este posibil înmomentul de faþã.

Singura problemãeste cã obiectele rezul-tate nu sunt vândutepentru cã nu existãcontracte de cercetareîn acest domeniu.


Roboþi programabili de la mii de kilometri distanþã

S uport pentru birou sau alte obiecte utile. StudenþiiUniversitãþii din Petroºani învaþã cum sã real-

izeze diferite obiecte care sunt utile în viaþa de zi cu ziºi asta doar cu ajutorul unor roboþi ºi prin intermediulunui program de calculator. Studenþii care urmeazãcursurile Facultãþii de Inginerie Mecanicã ºi Electricãdin cadrul Universitãþii Petroºani îºi pot gãsi cu sigu-ranþã un loc de muncã. Programarea unor roboþi caresã transforme anumite materiale în produse finite esteunul dintre cursurile studiate. Procesul este unul com-plex, iar responsabilii catedrei ne explicã paºii.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 5 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa primiþi o veste proastãde la o rudã din altã localitate.Sunteþi nevoit sã faceþi cheltuielineprevãzute, peste posibilitãþiledumneavoastrã. Nu vã faceþigriji! Un prieten vã ajutã sã tre-ceþi peste aceastã perioadã maidificil.

S-ar putea sã vã supãraþi pe unprieten care nu vã returneazã unîmprumut. Nu vã ambalaþi, s-arputea sã nu o facã intenþionat!Aveþi rãbdare ºi fiþi înþelegãtorcu cei din jur. Evitaþi sã vã cer-taþi cu persoana iubitã!

Relaþiile sentimentale se pot ten-siona ºi mai mult, din cauza dis-cuþiilor în contradictoriu. Fiþi maiatent cum vorbiþi. La nervi, esteposibil sã rostiþi cuvinte grele.Ascultaþi sfaturile unei femei cuexperienþã!

Ar fi bine sã vã rezolvaþi prob-lemele importante dimineaþa,când sunteþi mai energic. Dupã-amiazã, s-ar putea sã fiþi deza-mãgit de un prieten în care aþiavut încredere. Pe plan senti-mental, traversaþi o perioadãfavorabilã.

Fiþi atent la ce spuneþi, mai alesdacã vã enerveazã cineva dinanturaj. Aveþi tendinþa sãreacþionaþi impulsiv. Dupã-ami-azã primiþi o sumã mare de banide la o rudã. S-ar putea capartenerul de viaþã sã nu fie deacord sã cumpãraþi un obiect.

Aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatãlumea. Nu exageraþi, pentru cãeste posibil sã jigniþi o persoanãmai în vârstã din familie. Dupã-amiazã plecaþi într-o vizitã la pri-eteni, unde vã simþiþi foarte bine.Acordaþi mai multã atenþie per-soanei iubite.

Totul pare sã vã meargã perfectºi nimic nu vã poate indispune.Sunteþi nerãbdãtor sã vã expri-maþi ºi sã acþionaþi. Nu vã grãbiþi,pentru cã riscaþi sã faceþi gaferegretabile. Dupã-amiazã esteposibil sã deveniþi capricios.

Sunteþi decis sã faceþi schimbãriradicale în privinþa relaþiilor sen-timentale. Planurile pe care vile-aþi fãcut pentru azi au mariºanse de reuºitã, dar trebuie sãaveþi rãbdare. Ascultaþi-vã intu-iþia!

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã financiarã care vã streseazãde câteva zile. Este o zi bunãpentru consolidarea prieteniilor ºiîntâlniri cu persoane importante.Ascultaþi sfaturile partenerului.

Dimineaþa aveþi de fãcut câtevadrumuri scurte în interes person-al. Fiþi foarte atent cu banii ºi cudocumentele, sã nu le uitaþi peundeva. Evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu persoana iubitã!

Vã indispun pierderile pe care le-aþi suferit cu o afacerenerentabilã. Traversaþi operioadã în care credeþi cã toþivã sunt împotrivã ºi cã nu vã iesenimic. Nu fiþi pesimist, în curândva fi mai bine!

Nervozitatea cauzatã de prob-lemele financiare poate sã vãcreeze probleme la serviciu.Pãstraþi-vã calmul, pentru cã oceartã cu partenerul de viaþã nupoate decât sã agraveze situaþia.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Ultima ediþie (r)11:25 Profesioniºtii... (r)12:25 Opinii fiscale 12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Alegeri europarla-mentare 2014 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 România, te iubesc! (r)11:00 Idilã pentru o piatrãpreþioasã (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Graba stricã treaba (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Asasinul din Bangkok22:30 ªtirile Pro TV

10:30 ªtirile Times NewRoman (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Historia.ro (r)13:00 Imagini incredibile dinlume 13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens15:30 Trãsniþii din Queens16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Cununa de lacrimi (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Poveºtiri de noapte22:30 Cancan.ro23:00 Dincolo de povestiri

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Milan - Inter11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Milan - Inter12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Valencia13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid -Valencia14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Franþa15:00 Rezumat Spania16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: Steaua -Corona Braºov 21:15 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Steaua

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Mircea NISTOR

“Aceste evaluãri nu aufost pregãtite foarte bineºi, probabil, oficialii min-isterului au conºtientizat,în ultima clipã, acestlucru. În mod normal,modelele de subiectepentru aceste examene,în premierã pentruînvãþãmântul românesc,

trebuiau afiºate pesite-ul ministeruluiîn luna octombriea anului trecut. Dinpunctul meu devedere, elevii nusunt pregãtiþi pen-tru acest tip deevaluãri”, adeclarat GabrielaRus, directorªcoala Gimnazialã

Nr. 2 Petroºani. Pe de altã parte, dupã

orele de curs de vineri,elevii au intrat într-onouã mini-vacanþã care s-a încheiat luni, 5 mai.“Ziua de 1 mai era liberã,

oricum, dar ziua de 2mai va trebui sã o recu-perãm sâmbãtã, 10 mai”,a mai spus Gabriela Rus.

Cursurile celui de-aldoilea semestru ºcolar sevor încheia pe 20 iunie,cu începere din data de21 iunie elevii urmând aintra în vacanþa de varã.

Mircea NISTOR

T ragedia de laLupeni

În urmã cu 92 de ani,în data de 27 aprilie1922, la Mina Aureliadin Lupeni s-a produscel mai cumplit accidentcolectiv de muncã dinValea Jiului. Din cauzaunei explozii de metan,82 de mineri au decedat,în urma lor rãmânând62 de vãduve ºi 124 decopii orfani. „Explozia s-a produs în stratul 13,blocul V, undeexploatarea se fãcea cufronturi scurte. În stratul13, blocul V se înaintacu o galerie direcþionalãla orizontul 600 m. S-apuºcat într-o zonã cumetan ºi praf de cãrbuneiar explozia a avut oforþã dinamicã foartemare, îndoind ºinele delinie feratã ºi rupând ghi-dajele de la Puþul

Aurelia”, se preciza înziarele epocii. Mineriidecedaþi în subteran aufost înmormântaþi în ziuade 30 aprilie în CimitirulEroilor din Lupeni.

U na pe hârtie,realitatea, alta

Dupã ce vãduvele catastrofei miniere de laLupeni s-au plâns destarea de suferinþã princare treceau, acestea auprimit ajutoare cuprinse

între 15.000 ºi 90.000de lei, bani strânºi prinsubscripþie publicã. Înplus, Societatea Minelorde Cãrbuni „Uricani -Valea Jiului” le-a acordatlocuinþã, încãlzit, iluminatºi alimente gratuite, întimp ce unele vãduve aufost angajate ca lucrã-toare. În afara banilorrepartizaþi direct vãdu-velor, sumele acordate,enorme pentru acele timpuri, au fost depuseîn bancã pe numele

orfanilor, mamele putândscoate lunar câte 100 delei pentru fiecare copil.Ce-i drept, pânã la urmãbanii acordaþi au fostmult mai puþini, locuinþagratuitã era reprezentatãde o singurã camerã încare se locuia claie pestegrãmadã, doar câtevaarticole alimentare aufost gratuite, iar despreiluminat ºi încãlzit nu arerost sã mai vorbim...

D oar doi vinovaþipentru câteva

sute de victime

În timp, ajutoarele s-au epuizat iar uneledintre soþiile minerilordecedaþi au ajuns chiarsã cerºeascã, pe stradã.Prin urmare, vãduvelecare ºi-au pierdut soþiidin neglijenþa SocietãþiiMinelor de Cãrbuni„Uricani - Valea Jiului” i-au intentat proces aces-teia, solicitând despãgu-biri. Procesul, derulat laTribunalul Deva, a con-statat vinovãþia Societãþii,condamnând un inginerla o amendã de 9.000de lei ºi pe ºeful delucrãri la 3 luni deînchisoare.

Doar atât, pentru 82de morþi, 62 de vãduve,124 de orfani ºi 37 depãrinþi bãtrâni, rãmaºifãrã niciun sprijin...

27 aprilie 1922

Au trecut 92 de ani dar, nimic nu s-a schimbat, în bine

Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de

calificare, la cel mai micpreþ - cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor- 5 luni - 450 lei

Dulgher tîmplar parchetar- 5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domiciliu -2,5 luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã aSindicatelor vis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.


AnunþS.C. Forstex 2001 SRL cu sediul

în localitatea Uricani, str. 1 Mai, bl.1, Ap. 36, jud. Hunedoara anunþãdepunerea solicitãrii pentru eliberarea autorizaþiei de mediu pentru obiectivul ExploatareForestierã, jud. Hunedoara.

Informaþii se pot obþine la sediulAPM Hunedoara, din Deva, str. A.Vlaicu nr. 25, de luni pânã joi (orele8:00 - 16:30) ºi vineri (orele 8:00 -14:00).

Eventualele sesizãri ºi reclamaþii pot fi depuse în termen de 10 zile lucrãtoare dela data publicãrii anunþului.

Î ntre cel mai grav accident din istoria mineritului dinValea Jiului, înregistrat în urmã cu 9 decenii, ºi cele pro-

duse în ultimii ani existã numeroase similitudini. ªi atunci, lafel ca ºi în prezent, urmaºii celor decedaþi în subteran au fostminþiþi ºi amãgiþi de cãtre guvernanþii aflaþi la putere. Atâtîn ceea ce priveºte sumele oferite ca „rãsplatã” pentrupierderea vieþilor celor dragi, în fapt, unicii susþinãtori finan-ciari ai familiilor respective sau sumele promise celor rãniþi,pentru tratarea rãnilor, cât ºi în ceea ce priveºte identificareacelor vinovaþi pentru producerea tragediilor minereºti.

Evaluãrile au fost amânate

E valuãrile naþionale ce urmeazã a fisusþinute de cãtre elevii din clasele

a 2-a, a 4-a ºi a 6-a, vor începe pe 28mai ºi se vor încheia în data de 6 iunie.Notele la aceste examene care au fostamânate nu vor fi trecute în catalog.


MaximilianGÂNJU

Ultramaratorul alcãrui start a fost datieri ºi la care TomaCoconea ºi-a anunþatparticiparea încã deanul trecut, este celmai mare evenimentde alergare din lume.Prin acestã competiþiese încearcã ajutorareacelor care au rãmasimobilizaþi în scanululcu rotile din cauzatraumatismelor

coloanei vertebrale. Toma Coconea ºi-a

propus sã alerge 80de kilometri, o dis-tanþã aproape imposi-bil de atins într-o zi deconcurs, însã para-pantistul medaliat cuargint la competiþiamondialã Reb Bull XAlps, a reuºit sã par-curgã 140 km alergatiîntr-o singura zi, peun teren dificil. „Esteo competiþie cu unformat unic ºi senti-mentul cã alergi pen-

tru o astfel de cauzã,cã poþi pune ºi tuumãrul sã ajuþi, îþi dãºi mai multa forþã ºigãseºti resurse nebã-nuite care te vor ajutasã-þi împingi limitele”,a spus Toma.Evenimentul derulatieri 4 mai 2014 aavut loc simultan pecinci continente, iarcursa nu a avut o dis-tanþã fixã ºi toþialergãtorii, profe-sioniºti sau amatori,din întreaga lume, au

luat startul în acelaºitimp. Nu existã o liniede finiº, aºa cum estela fiecare cursãtradiþionalã. Toatefondurile strânse înurma maratonuluiajung prin FundaþiaWings for Life încercetarea pentrudescoperirea unui

remediu care sãvindece trauma-tismele mãduveispinãrii. Primulalergãtor ºi primaalergãtoare ai cur-sei din România aucâºtigat câte o invi-taþie la oricarecursã viitoare Wingsfor Life World Run,indiferent de þaraunde va avea loc.

MaximilianGÂNJU

Enduro Panoramaaflatã la ediþia cunumãrul ºase s-adesfãºurat timp de treizile, în ÞinutulPãdurenilor din MunþiiPoiana Ruscã, înjudeþul Hunedoara.Ieri/duminicã a avutloc ultima etapã careînchis o competiþieconsideratã una dintrecele mai dure dinlume. EnduroPanorama este orga-nizatã de Moto ClubHaita Deva ºi includebãi de nãmol, urcãripe grohotiºuri, treceripe coamã, plonjãri învaduri de râuri ºi "spe-ciale" în carierã demarmurã.

"Am schimbat ºinoi câteva probe spe-

ciale, dar ploile dinultima vreme dubleazãgreutatea traseului.Dacã mã gândescbine, ca nivel de greu-tate, clasa A va aveatraseu de «profi», iarcei de la B au în faþãun drum pentruexperþi, nu pentruhobby ", a spus PaulGrecu, de la MotoClub Haita Deva.Evenimentul a debutatvineri, la Ghelari,

unde competitorii auluat startul din zonacarierei din localitate.Sâmbãtã, motocicliºtiiau avut de strãbãtutun traseu de 90 dekilometri prin munþii

ºi vãile spectaculoasedin Þara Pãdurenilor,iar ieri concurenþii auavut un alt traseu destrãbãtut mai lungdecât la cel de laprecedentele ediþii.Câºtigãtorii au fostrecompensaþi cu pre-mii în valoare de câte-va mii de euro, oferitede organizatori împre-unã cu partenerii ºisponsorii competiþiei.

Adriana PAVEL

Pe cei din urmã i-am gãsit în sãlile defitness, unde au petre-cut o bunã bucatã detimp, asta în timp cealþii numãrat mititeiipe care îi îngurgitau.La sala de fitness ºiforþã din cartierulCocoºvar, Vulcan,ziua de 1 Mai afost una plinã.Abonaþii au venitîn numãr maresã facã miºcare,mai ales cã auavut ºi mai multtimp liber. Este ºicazul uneidomniºoare dinVulcan care tragetare pentru cãvrea sã aratebine, iar asta într-un timp

relativ scurt. “Sper sãdau jos mãcar douãkilograme, de aceeavin aproape zilnic înultimul timp. ªi,bineînþeles, de 1 maifiind liberã, am venit”,a afirmat tânãra.

Dar nu doar fetelevor un corp sculptat,ci ºi bãrbaþii. Ei auvenit pentru a-ºi lucra

mai mult muºchii,pentru ca la varã sãarate aºa cum îºidoresc.

Printre “sportivi”,lucrând cot la cot cuei, l-am gãsit ºi peantrenorul Ioan Lazãr,care la fel, în loc sã-ºiia o zi liberã, a ales sãvinã aici ºi chiar sã seantreneze alãturi deelevii sãi.

“Anul acesta am sãrbãtorit 1 Mai într-omanierã mai sportivã.Am dar grãtarul ºimicii pe aparate ºigreutãþi ºi nu estedeloc rãu. A fost o zi de antrenament, darplinã de bunã-dispozi-þie ”, ne-a declaratantrenorul Ioan Lazãr.

Coconea a alergat pentru cei care nu pot

P arapantistul din Petroºani aluat startul unei competiþii

umanitare derulatã concomitent înmai multe locaþii ale lumii. TomaCoconea alãturi de MihaelaRãdulescu ºi Andrei Roºu au fostdesemnaþi ambasadorii locali Wingsfor Life World Run.

Un 1 Mai altfel! Unii oamenii au evitatmicii si au preferat sa isi numere caloriile

C ine a spus ca 1 Mai nu arefarmec fara un un grãtar plin

de mici ori fãrã vreo plimbare pemalul mãrii, este foarte posibil sãse fi înºelat. Mulþi oameni dinValea Jiului au rãmas acasã, iardacã nu au muncit de-a binele laserviciu, au preferat sã munceascãpentru ei, ca sã arate bine.

Sute de motocicliºti din toatã lumeaau luat startul la Enduro Panorama

D venitã tradiþie, competiþia orga-nizatã în judeþul nostru adunã

sute de iubitori de enduro în ÞinutulPãdurenilor. La ediþia de anul acestaau fost prezenþi peste 400 de motocicliºti din Europa ºi SUA.

cvj nr. 603, luni 5 mai 2014

Documents