cvj nr. 544, marti 4 februarie 2014

Simota îºi achitãsingur expertiza

solicitatã în dosarulde evaziune fiscalã

>>> PAGINA A 3-A

Protest împotrivaPoliþiei, la Petrila

>>> PAGINA A 5-A

Negocierea contractului

colectiv de muncãal CEH a început>>> PAGINA A 12-A

Subvenþionareaapei, imposibilã

din cauza cadrului legal>>> PAGINA A 6-A

UniversitateaPetroºani are

nevoie de personal>>> PAGINA A 7-A

Traºi la rãspundere

>>> PAGINILE 8-9

Poate în viitor,

În Valea Jiului vor fi înfiinþatetabere ºcolare>>> PAGINA A 16-A

ªapte ani de la dis-pariþia primarului

Carol Schreter>>> PAGINA A 13-A

Bani pentru inves-tiþii în sãnãtate, dru-muri ºi plata ratelor

împrumuturilor>>> PAGINA A 4-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 544

Marti, 4 Februarie 2014

Judeþul Hunedoara arecea mai mare turmã de oi

a României ºi în 2014

J udeþul Hunedoara are cea mai mare turmã de oi a þãrii, iar ciobanul este ºi înacest an, la bilanþ de 2013, pe primul loc în Top 10 proprietari de oi din

România, top întocmit de Ziarul Financiar ºi APIA. Anul trecut, Agrointel consfinþeacã Dumitru Andreºoi este ”regele ciobanilor din România”. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 2014 Actualitate 3

CramenCOSMAN - PREDA

Magistraþii de laPetroºani care judecãdosarul de evaziunefiscalã a lui AlinSimota considerã cãprezenþa acestuia lafiecare termen estenecesarã. Aºa cã,Simota, aflat în arestpreventiv, va da dinnou ochii cu judecã-

torul marþi, când esteprogramat un nou ter-men în dosarul care îlvizeazã, dupã ce ma-gistraþii au stabilit cãprezenþa este „obligatorie”.

În acest dosar va fiefectuatã ºi o exper-tizã contabilã, achitatãchiar de omul de afa-ceri care a ºi solicitat-o prin apãrã-torul sãu. Iar în acest

sens, magistraþii de laJudecãtoria Petroºaniau decis ca expertizasã fie efectuatã decãtre expertulMarinela Duma ºi i-aupus în vedere luiSimota sã achite înavans onorariul expertºi sã depunã chitanþala dosarul de caz.

Documentul finan-ciar – contabil trebuiesã reliefeze dacã înperioada ianuarie2011-aprilie 2012 SCSimar SRL Petroºania avut încasãri ºi careeste valoarea acestora,dacã în aceeaºiperioadã SC SimarSRL Petroºani a efec-

tuat plãþi ºi care estevaloarea acestora,care este valoarea taxelor ºi impozitelorcu reþinere la sursã înperioada de referinþã,dacã în aceeaºiperioadã SC SimarSRL Petroºani a viratbugetului de stat taxele ºi impoziteledatorate cu reþinere lasursã ºi care este valoarea acestora. Înplus, expertiza va maievidenþia dacã înperioada ianuarie2011-aprilie 2012 SCSimar SRL a plãtitsalariile personaluluiangajat ºi dacã a reþinut contribuþiile

aferente pentru buge-tul de stat; dacã salari-ile au fost plãtit lanivelul net ºi dacã auexistat disponibilitãþibãneºti pentru platacontribuþiilor aferentela data plãþii salariilor;dacã în aceeaºiperioadã DGFPHunedoara a benefici-at de recuperarea creanþelor bugetarereprezentând stopajela sursã prin plãþidirecte sau prinpoprirea conturilorbancare, care estecuantumul acestorsume; dacã societateaa deþinut resursemateriale pentruachitarea contribuþiilorcãtre bugetul de statreprezentând impozitesau contribuþii cureþinere la sursã pe

perioada ianuarie2011-aprilie 2012;care este prejudiciulcauzat bugetului destat prin reþinerea ºinevãrsarea în cel mult30 de zile de la scadenþã a sumelorreprezentând impozitesau contribuþii cureþinere la sursã înperioada ianuarie2011-aprilie 2012, cuarãtarea debitului,dobânzilor ºi a penazlitãþilor deîntârziere.

Alin Simota a fosttrimis în judecatã îndata de 12 martiepentru evaziune fiscalãîn calitate dereprezentant legal alSC Simar SRLPetroºani, prejudiciulcalculat fiind de440.972 de lei.

Simota îºi achitã singur expertiza solicitatãîn dosarul de evaziune fiscalã

C hiar dacã a cerut, prin apãrãtorul sãu, sã nu mai fie

prezent în salã la fiecare termen,Alin Simota va fi adus din nou laJudecãtoria Petroºani, acolo undeeste judecat pentru evaziune fiscalã.

MaximilianGÂNJU

Polul furtului dehuilã este acumColonia Iscroni dinAninoasa, deºi furturiînsemnate se înre-gistreazã ºi la ieºireadin Lupeni oriColonia din Vulcan.Mai grav este cã, demulte ori, cei care artrebui sã intervinã nuo pot face ori o facîntârziat. Un paznicconfirmã cele de mai

sus. Omul a cerut sãfie citat fãrã a-ºi danumele pentru cã îieste teamã cã va filuat în vizor atât dehoþi cât ºi deoamenii legi.

„Nu te poþi þine laei cât de mulþi sunt ºicând chemi poliþiavine dupã ce fug toþi.Nu au nici oamenisuficienþi ºi uneorinici chef. În plus suntºi periculoºi ºi nu tepoþi bate cu ei, legeanu-þi dã voie sã-i

agresezi chiar dacã îþipun integritatea înpericol”, spunepaznicul.

Hoþii se adunã,plãnuiesc atacul, iarprada este imediatvândutã. Cine pierdede pe urma furturilor,poate doar trans-portatorul spun ceide la ComplexulEnergeticHunedoara.

„Pot sustrage câte-va tone din vagoaneodatã”, spun oamenii

legii care mo-nitorizeazãfenomenul.Uneori au ºisprijinul unorpaznici cãrorale „plãtesc”accesul în inc-inta minelor deunde adunãhuila ce cadeîn timpul pro-cesului deîncãrcare în

vagoane. Pe lângãaceºti hoþi mai suntºi cei din interiorulsubunitãþilor. Aceºtiaopereazã direct cucamioanele, lucrudovedit de anchetelederulate în anii tre-cuþi. Furturile dehuilã, lemn sau fiersunt un fenomensocial, iar autoritãþilele catalogheazã ca„furturi ale foamei”ce nu pot fi stopateîntr-un timp scurt.Totodatã, cei maimulþi dintre hoþiiprinºi nu ajung dupãgratii, iar cu noilelegi mai blânde, mulþinici nu vor vedeaînchisoarea.

Sunt cercetaþi înlibertate ºi con-damnaþi la pedepsecu suspendarea.Imediat cum sunteliberaþi din anchetãse întorc la „locul demuncã”.

De precizat ar fi ºifaptul cã hoþii nu maiau nici o teamã cãsunt prinºi deoamenii legii, dacãau ajuns sã batã dinpoartã în poartãpentru a-ºi vinde cãrbunele.

LuizaANDRONACHE

Totodatã, ºi numãrulincidentelor violente arscãdea. În prezent,unitãþile ºcolare hune-dorene dispun demãsuri de securitatepentru elevilor cum ar firestricþia accesului liberîn unitatea deînvãþãmânt sau monito-rizarea video.

În acest fel, în modnormal, în unitateaºcolarã pot intra sauieºi doar elevii ºicadrele didactice.Colegiul Naþional„Decebal” din Devaeste una dintre instituþi-ile de învãþãmânt dinjudeþ care are montatede aproape doi anibutoane de panicã cepot fi activate în caz deincendiu sau alte eveni-mente grave.

Alte ºcoli însã, prin

finanþare proprie aumontat butoane de pan-icã, legate la firme depazã ºi protecþie.

„Existã unitãþi deînvãþãmânt care auîncheiate contracte cufirme private de pazã,iar în cadrul contractuluiau prevãzute astfel demãsuri, de a lua cât mairepede legãtura cufirma dacã e necesar.

Acesta este un lucrubun dacã duce la sigu-ranþa ºcolarilor,preºcolarilor ºi acadrelor didactie, însã,presupune ºi o foartebunã informare ºiresponsabilizare a celorcare beneficiazã de oastfel de mãsurã”, audeclarat reprezentanþiiInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara.Din pãcate, însã, dintreaceºte ºcoli, niciuna nueste din Valea Jiului.

Buton de panicã în ºcoli?

ª colile ar reprezenta un mediu maisigur dacã ar fi în contact direct

cu numãrul unic 112. Tocmai de aceea,existã o propunere din partea unor par-lamentari pentru ca în toate unitãþilede învãþãmânt din þarã sã se instalezecâte un buton de panicã. În acest fel,forþe precum ambulanþa, pompierii saupoliþiºtii, pot sã intervinã rapid.

Au crescut furturile de cãrbune odatã cu venirea gerului

A utoritãþile sunt îngrijorate de bandele de hoþicare fura zeci de tone de cãrbune din trenurile

de marfã sau din perimetrele miniere. Poliþiºtiireuºesc sã prindã din hoþi, însã locul lor este luatimediat de alþii. Noua lege dupã care sunt judecaþihoþii de huilã îi lasã pe ºi mai mulþi în libertate.

Monika BACIU

Astfel s-a aprobatbugetul propriu aljudeþului Hunedoarape anul 2014, stabilitîn sumã de194.961,22 mii lei, lapartea de venituri, însumã de 211.215,63mii lei la partea decheltuieli, cu un deficitîn sumã de16.254,41 mii leiacoperit din exceden-tul anului precedent ºiestimãrile pe anii2015 – 2017. Potrivitlui Mircea Ioan Moloþbugetul este unulechilibrat.

"Este un bugetechilibrat. Ne-am fidorit sã putem facemult mai multe, daraceºtia sunt banii decare putem dispune,în acest an. Din bugetvom asigura, printrealtele, investiþii însãnãtate, plata ratelorla împrumuturi, salari-ile personalului, cofi-nanþãrile la proiecteleeuropene sau constru-irea ºi reabilitareaunor drumuri

judeþene", a declaratpreºedintele CJHunedoara, MirceaIoan Moloþ.

PreºedinteleConsiliului a precizatcã vor fi efectuate maimulte investiþii îndomeniul serviciilor desãnãtate publicã,Spitalul Judeþean deUrgenþã având o alo-care bugetarã de 4,5milioane lei. Aproapejumãtate din sumã vafi redirecþionatã pen-tru achiziþionarea deechipamente med-icale.

"A trebuit sã avemgrijã ca spitalele aflateîn subordinea CJHunedoara sãprimeascã sumele debani necesare pentruca actul medical sã fiedemn de secolul 21.(...) Spitalul Judeþeande Urgenþã primeºtefinanþãri ºi de laMinisterul Sãnãtãþiipentru unele investiþii,iar noi ne-am angajatsã contribuim, la rân-dul nostru, cu fonduriproprii pentru mod-ernizarea altor secþii

ale unitãþii medicale.De aceea, vom începeo investiþie la policlini-ca veche, unde vommuta apoi secþia depsihiatrie a spitalului",a exemplificatpreºedintele CJHunedoara.

În bugetul pe anul2014 a fost inserat ºiexcedentul rãmas dinanul 2013, în sumãde 16 milioane lei,astfel cã, pe ansam-blu, bugetul judeþuluieste unul echilibrat,atât la capitolul devenituri, cât ºi la celde cheltuieli. Bugetulpropriu al ConsiliuluiJudeþean Hunedoaras-a elaborat în confor-mitate cu Legeanr.273/2006 privindfinanþele publicelocale, cu modificãrileºi completãrile ulte-rioare, avându-se învedere prognozeleprincipalilor indicatorimacroeconomici ºisociali, politicile fiscaleºi bugetare naþionaleºi locale, prevederileacordurilor de împru-muturi interne

încheiate ºi degarantare a împrumu-turilor externe, politi-cile ºi strategiilelocale, prioritãþile sta-bilite în formulareapropunerilor de buget,propunerile de cheltu-ieli detaliate ale ordo-natorilor de credite dinsubordine, programelede dezvoltare econom-ico-socialã în concor-danþã cu dezvoltareala nivel naþional,regional ºi judeþean.

Prin Legea bugetu-lui de stat pe anul2014, nr.356/2013,i-au fost alocate buge-tului propriu al judeþu-lui Hunedoara pe anul2014 sume defalcatedin taxa pe valoareaadãugatã pentrufinanþarea cheltuielilordescentralizate lanivelul judeþelor, însumã de 39.243,00mii lei, din care:susþinerea sistemuluide protecþie a copilu-lui, suma de 8.242,00mii lei, susþinerea cen-trelor de asistenþãsocialã a persoanelorcu handicap, suma de8.438,00 mii lei,acordarea de produselactate ºi de panificaþieºi miere de albine,suma de 8.048,00 miilei, învaþãmântul spe-cial ºi centre judeþenede resurse ºi asistenþã

educaþionalã, suma de10.133,00 mii lei dincare; salarii, sporuri,indemnizaþii ºi altedrepturi salariale înbani stabilite prin legeprecum ºi contribuþiileaferente acestorasuma de 8.380,00 miilei, cheltuieli cu bunuriºi servicii pentruîntreþinerea curentã aunitãþilor deînvãþãmânt special ºicentrelor judeþene deresurse ºi asistenþãeducaþionalã suma de1.117,00 mii lei,hotãrâri judecãtoreºtipentru plata salariilorînvãþãmîntului specialºi a centrelorjudeþene de resurse ºiasistenþã educaþionalãsuma de 636,00 miilei. Tot de sume defal-cate din taxa pe val-oarea adãugatã benefi-ciazã ºi pentru dru-

murile judeþene ºicomunale în sumã de15.985,00 mii lei, dincare suma de15.785,00 mii lei seconstituie ca venit labugetul propriu aljudeþului;

Conform adreseinr.352/2014 aAdministraþieijudeþene a finanþelorpublice Hunedoara sealocã bugetului pro-priu al judeþului cotade 27%, din cota de18,5% din impozitulpe venit pentru echili-brarea bugetelorlocale, estimat a seîncasa pe total judeþ înanul 2014, în sumãde 18.918,00 mii lei.Cotele defalcate dinimpozitul pe venit esti-mate a se încasa înanul 2014 sunt însumã de 42.608,00mii lei.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 20144 Actualitate

Mircea NISTOR

Din fericire,nefericitul evenimenta avut loc într-o zi deduminicã, atunci cândunitatea ºcolarã erapustie. “Norocul estecã tencuiala a cãzutîntr-o zi în care

nimeni nu era la grã-diniþã. Acum, acolo,sunt lucrãtoriiprimãriei care, înaceastã sãptãmânã,vor remedia problemele. Pânã lasfârºitul vacanþeiintersemetriale aceºtiavor finaliza toate

lucrãrile de reparaþiipentru a asigura siguranþa copiilor ºi apersonalului.

În parantezã fiespus, tencuiala de pehol s-a prãbuºit deºinu existau infiltraþii deapã”, a precizat LuciaMunteanu, directorgrãdiniþe Petroºani.

Lucrãrile de reame-

najare a tavanului audemarat sãptãmânatrecutã ºi se vorîncheia în cursul aces-tei sãptãmâni. Întretimp vor fi verificate toatetavanele aflate laetaj, pentru a nu fiînregistrate alteevenimente similare.

Bani pentru investiþii în sãnãtate, drumuriºi plata ratelor imprumuturilor

B ani pentru plata ratelor aferente împrumuturilor,investiþii în sãnãtate, dar ºi alte obiective de

investiþii. Cam acesta este în linii mari bugetulConsiliului Judeþean Hunedoara. Consilierii judeþeni auaprobatb la finele sãptãmânii trecute bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru instituþia judeþeanã.

Au demarat reparaþiile

C u câteva zile în urmã, la grã-diniþa numãrul 2 din cartierul

Aeroport putea fi înregistratã oadevãratã tragedie. Asta, dupã cetencuiala tavanului de pe holul dela etajul clãdirii s-a prãbuºit fãrã canimic sã anunþe acest lucru.


IleanaFIRÞULESCU

Practicarea prosti-tuþiei în România numai este consideratãinfracþiune, ci doarcontravenþie. Deci,prostituþia este pedep-sitã precum un pietoncare trece strada peculoarea roºie asemaforului.Prostituþia nu este niciinterzisã, nici admisãfiind doar o contra-venþie care sepedepseºte cuamendã. În cazul încare amenda nu esteplãtitã, persoanarespectivã trebuie sã”presteze” muncã înfolosul comunitãþii,sub supravegherea

primãriei. Cum ar fi sã vedem

pe Cornel Resmeriþãsau Tiberiu Iacob Ridzipunând angajaþi aiprimãriilor sã lesupravegheze...munca în folosulcomunãþii??? Din ceiºase primari ai localitãþilor Vãii, parcãvreo doi nu s-ar sfiisã le punã lamuncã, cinstit.

ªi totuºi aceastãstruþocãmilã a legiia avut în vederemai multe ele-mente. O datã - cãfenomenul existã,deci ar trebui câtde cât... gestionat;a doua - cãBiserica s-a opuscategoric, apoi ar

mai fi - spun tot preoþidar ºi cercetãtori ainaþiei noastre latine –cã existã riscul catoatã þara sã fi unmare bordel etc. Dar,la modul serios, s-aluat în calcul faptul cãprostituþia este dedouã mari categorii:prostituþia de subzis-

tenþã, în care cei cepracticã prostituþiacautã un venit minim.Dar existã prostituþiade lux, unde motivulpracticãrii este cu totulaltul. Câtã vremeautoritãþile care aplicãlegea în cauzã nu aucum sã facã diferenþaîntre prostituþia desubzistenþã ºi cea delux, e liber!

G ermania -sex

reglementat

Dacã în Franþaprostituatele sunt tolerate de autoritãþi ºi

se iau mãsuri pentruajutorarea lor, dar ºiprin pedepsireaclienþilor, Germania aales sã profite, dinpunct de vedere eco-nomic, de pe urmapracticantelor celeimai vechi meserii dinlume, creând un ade-vãrat paradis sexual.De la legalizarea pros-tituþiei, în 2002,numãrul prostituatelorcare lucreazã înGermania s-a dublat înultimii zece ani ºi seapropie acum de400.000 de persoane,potrivit ultimelor cifre,spune adevãrul.ro.

Potrivit DerSpiegel, doar în Berlinexistã 500 de localuripentru sex, iar lanivelul întregi þãripeste 3.000 de astfelde localuri. Potrivitlegii care a legalizatprostituþia (ProstituþionAct -Prostitutionsgesetz,2002), practicantelecelei mai vechi meseriidin lume pot lucra ca

angajate opt ore pe zisau independent, darserviciul sexual trebuiesã se desfãºoare doarîn locuri special ame-najate. De asemenea,deþinãtorii de bordelurinu au voie sã deþinã ºiprostituate, ci doar sãle închirieze camereacestora. Codul Penalgerman protejeazãprostituatele, astfelîncât este interzisãexploatarea lor. Înaceelaºi cod de regle-mentare, prostituþiaeste interzisã minorilorsau sã fie realizatã înapropierea clãdirilorcu minori (ºcoli, grã-diniþe).

Statisticile poliþieidin Germania aratã cãnumãrul cazurilor detrafic de fiinþe umaneîn scopul exploatãriisexuale a scãzut cu otreime între 2001 ºi2011, în ciuda studi-ilor care afirmã cãdouã treimi din prosti-tuatele din Germaniaprovin în mare partedin Europa de Est.

DianaMITRACHE

Vasilicã Danda vreasã intre în grevã înfaþa primãriei dinPetrila. Omul a depuso cerere la registraturainstituþiei ºi spune cãva sta în faþa instir-tuþiei, pentru a arãtacã poliþiºtii l-au agre-sat. Nu este pentruprima datã, cândajunge încãtuºat lapoliþie, iar în week-endul care a trecut,Vasilicã a ajuns dinnou la spital, dupã ceºi-a dat foc. Asta

pentru cã a fost agre-sat de poliþiºti, înlocuinþa suroii sale,care era bãtutã desoþul ei. „Eu am fãcuto filmare cu telefonulmobil cu poliþia cã nua intervenit între ei. Eimi-au dat cu spay lac-rimogen, acolo încasã. Apoi m-a luatîncãtuºat ºi chiar ºiacum mã dor mâinilede nu mai pot ºi m-auadus la secþie. Tatãlmeu a vrut sã intre,dar nu l-au lãsat ºi eusunt bolnav”, spuneVasilicã Danda,protestatarul care are

grave probleme desãnãtate.

Lucrurile se pare,însã, cã au degeneratîn incinta poliþiei, lasfârºitul sãptãmâniitrecute, acolo undetânãrul oligofrensusþine cã a fost bãtutde poliþiºti ºi unde ºi-adat ºi foc. Acum, însã,are un alt plan, care îlinclude pe comandan-tul poliþiei din locali-tate.

„O sã protestezpânã când îºi va dademisia ºi el (n.rOvidiu Zaharie,comandantul PoliþieiPetrila) ºi acei poliþiºticare m-au gresat ºi sãfie monitorizaþi cucamere video deprimãria oraºuluiPetrila. Ca sã nu semai întâmple abuzuri”,a mai adãugat tânãrul.

Omul a depus ohârtie la registraturaprimãriei ºi aºteaptã

sã i se aprobe cerereade a protesta.

În tot acest timp,comandantul poliþieiPetrila recunoaºte cã aavut de-a face cu el,dar pune totul peseama bolii acestuia.„Este un tânãr cuprobleme. Asearã (n.rduminicã, 2.02.2014)a provocat scandal înfamilile. Echipajul de

poliþie a ajuns la faþalocului, s-au luatmãsurile legale ºi pro-cedurale împotriva

acestuia, afost sancþion-at contra-venþional, darel estenemulþumitde toatãactivitateapoliþiei, fiindun tânãr cuprobleme”, amenþionatOvidiu

Zaharie, comandantulPoliþia Petrila.

Vasilicã Danda esteclient vechi al poliþiei,

dar este un caz social,care ar trebui mai binemonitorizat. Astaspune ºi comandantulpoliþiei, carerecunoaºte cã a maiavut de-a face cu el ºicã a avut ºi alte tenta-tive de sinucidere prinincendiere.

Vasilicã, însã,aºteaptã acum sãprimeascã acordulcelor din primãrie, casã protesteze din nou.

”Felinarul Roºu” din noul Cod penal - nici cal, nici mãgar

D ezbaterile îndelungate în Parlamentul Românieidespre legalizarea sau nu a prostituþiei, cu scopul

de a diminua traficul de carne vie ºi proxenetismul, afãcut ca în noul Cod penal, intrat în vigoare de la 1 februarie, aceastã meserie sã fie tratatã... cu mãnuºi,de lege. Ceva între nu e interzisã, dar se amendeazã caºi când ar fi trecut strada pe roºu. Adicã e un gen de”avorton” legal, ceva între cal ºi mãgar.

Protest împotriva Poliþiei, la Petrila

U n tânãr bolnav psihicprotesteazã public ºi chiar s-a

autoincendiat în faþa poliþiºtilor dela Petrila, pe motiv cã a fost agresatde oamenii legii. Omul are 38 de aniºi, dupã ce a vrut sã se sinucidã,acum susþine cã va sta în grevã înfaþa primãriei.

Monika BACIU

Bani existã în buge-tul ConsiliuluiJudetean Hunedoara,însã nu existã o bazãlegalã.

”Voinþã din parteainterlocutorilor, dinpartea ConsiliuluiJudeþean, apreºeditelui existã,însã avem o problemã

ºi anume cadrul legal.Încercãm sã facemtoate demersurile. ªi

în anul 2013 în bugetul ConsiliuluiJudeþean au fostprinºi bani pentru subvenþionare, dinpãcate legea nu ne-adat voie sã se facãacest lucru”, adeclarat CostelAvram, directorul SCApaServ Valea Jiului.

Dacã va fi identifi-catã o bazã legalãpentru subventionarea

pretului la apa pota-bilã, de aceste regle-mentãri vor beneficiapersoanele din cate-goriile defavorizate. Înmomentul de fatãmetrul cub de apãpotabilã este printrecele mai ieftine dintarã.

Mai mult, reprezen-tantii societãtii de apãspun cã nu vor mãripretul apei. În ValeaJiului, furnizorul deapa potabila are42.238 de abonati,dintre care 39.306sunt persoane fizice.

Monika BACIU

”Acum câteva lunis-a infiintat organizaþiade femei a UDMR dinjudeþul Hunedoaraunde s-au ales doivicepreºedinþi pe zonaValea Jiului iar acumau fost organizatealegerile teritoriale pezona Petrila, Petroºaniºi Aninoasa. Peste 20de femei s-au adunatieri la aceastã ºedinþãde constituire a orga-nizaþiei. Este o organi-zaþie care are ºi spri-jinul UDMR. Ei vor fiindependenþi teoreticºi vor avea activitãþi de

caritate ºi sociale.Preºedintã a fostaleasã învãþãtoareaBogdan Ildiko,vicepreºedinta pentruPetrila a fost aleasãDani Emese, pe zonaPetroºanivicepreºedinta a fostaleasã Babtan Iudith”,a declarat EduardWersanski, preºedinteUDMR Petroºani.

Doamnele dincadrul organizaþiei defemei a UDMR vorcontinua proiectelesociale începute deorganizaþia localã.

”Deja au avut oactivitate frumoasã de

Crãciun, pânã ca sãnu fie infiintate, au datmici cadouri la toatebisericile alemaghiarimii, iar încontinuare vor aveaactivitãþi în zonasocialã ºi a voluntariat-ului ºi în zona activ-itãþilor de caritate”, amai spus sursa citatã.

Constituirea organi-zaþiei de femei aUDMR a avut locsâmbãtã ºi la Lupeni.Din aceastã organiza-þie fac parte doamneledin Vulcan-Lupeni-Uricani, iar acestea oau în frunte pe AmaliaAntal.

”Planurile de viitorse leagã practic decontinuarea rezul-tatelor mai vechi.Organizaþia de femei aprimit o hainã nouã,un cadru legal în caresã funcþioneze ºi sãcontinue munca pecare a depus-o înultimii 23 de ani încadrul UDMR.Aceastã muncã s-aconcretizat în diverseevenimente, în anu-mite momente de aju-torare socialã, amîncercat sã spriinimactivitãþile sociale.Practic nu se schimbãesenþa ci doar s-aîmbrãcat într-o hainãnouã, într-un cadrumai bine trasat”, adeclarat Amalia Antal,preºedintele oragniza-þiei de femei a UDMRLupeni-Vulcan-Uricani.

La ºedinþa de con-stituire a organizaþiei

de femei din colegiulde vest a fost prezentãºi Csilla Hegedus, ceacare conduce organi-zaþia de femei aUDMR la nivel naþion-al.

”Am consideratnecesarã sã constituimorganizaþia de femei aUDMR anul trecut dincongresul din mai aUDMR au hotãrât cãar trebui sã aibã locaceastã activitate, tre-buie sã fie o organiza-þie de femei a UDMR,iar de atunci existã 23de organizaþiijudeþene, organizaþiadin judeþul Hunedoaraexistã de aproapejumãtate de an.Credem cã este foarteimportant sã existeaceste organizaþii defemei, pentru cãfemeile sunt poatepuþin mai empaticesau mai sensibile din

punct de vedere socialfaþã de problemelecomunitãþii, faþã deproblemele de zi cu ziale comunitãþii ºivãzând activitãþile cares-au desfãºurat pânãacum în judeþulHunedoara este marenevoie de asemenealucru. Comunitateamaghiarã trebuie sãaibã grijã de membriiacestei comunitãþi nudoar din punct devedere politic, dar ºidin toate punctele devedere, iar organizaþiade femei a UDMRpoate sã contribuiedecisiv”, a declaratCsilla Hegedus.

În cadrul ºedinþeidoamnele au trasatmai multe strategiipentru acest an, darau fost ridicate ºi maimulte probleme,majoritatea acestorafiind de ordin social.


Subvenþionarea apei, imposibilãdin cauza cadrului legal

F amiliile sãrace din Valea Jiului încã aºteaptã sub-venþionarea apei potabile. Societatea de apã din

Valea Jiului nu poate subventiona, deocamdatã, pretulapei potabile. Acum doi ani s-a luat în discutie acor-darea unei subventii de 5 procente la facturile de la apapotabilã pentru persoanele din categoriile vulnerabile.

Primele organizaþii de femei ale UDMR

F emeile din UDMR, unite în organizaþii. Precum laalegerile parlamentare ºi femeile din cadrul

UDMR s-au constituit în colegii. La nivelul localitãþilorPetrila-Petroºani-Aninoasa ºi Lupeni-Vulcan-Uricani s-a constituit organizaþia de femei a UDMR. De la estla vest, doamnele din UDMR formeazã primele organi-zaþii de femei ale acestei formaþiuni politice.


Monika BACIU

”Avem ºi posturi decadre didactice, avemnevoie ºi de posturi înzona administraþiei.Posturile pentrucadrele didactice aufost prevãzute înstatele de funcþiuniîncã din toamnã, înurma unei analize pre-liminare vizând posi-bilii candidaþi care sãîndeplineascã condiþi-ile pentru prezentarela concurs. Aici mãrefer la posturile mari,dar chiar ºi la postulde ºef de lucrãri, lec-tor, dar în special lapostul de conferenþiar

ºi profesor”, a declaratrectorul UniversitãþiiPetroºani, AronPoantã.

Etapa de depunerea dosarelor s-aîncheiat, iar concursulpropriu-zis va avea locîn perioada 12-14 februarie 2014.Rezultatele finale vorfi afiºate în perioada24-25 februarie.Posturile didactice dela UPET au fostscoase la concurs înconformitate cu LegeaEducaþiei Naþionale nr.1/2011 ºi a HotãrâriiGuvernului de apro-bare a Metodologieicadru pentru ocuparea

posturilor didactice ºide cercetare dinînvãþãmântul superiornr 457/2011 cu com-pletarile ulterioare,Universitatea dinPetrosani anunþãscoaterea la concurs aposturilor didacticevacante în sem. I alanului universitar

2013-2014. Anunþula fost publicat înMonitorul Oficial alRomâniei, partea a III-a, nr. 518 din18.12.2013.

”Pânã în momentulde faþã nu au apãrutdosare în plus faþã bde

psoturile afiºate. Estelibertatea fiecãruia sã-ºi depunã dosarulnumai cã nu este chairatât de simplu. Suntniºte exigenþe pe caretrebuie sã leîndeplineºti ºi se veri-ficã la depunereadosarului dacã suntîndeplinite criterilepentru cã altfel nu sepoate depune dacã nusunt îndeplinite criter-ile, sunt condiþii caresunt impuse de regula-mentul intern cât ºi lanivel naþional”, a maiprecizat sursa citatã.

Potrivit conduceriiinstituþiei deînvãþãmânt superior,în acest sistem nu sepoate discuta de undeficit de cadre didac-tice.

”Niciodatã înînvãþãmânt nu poþiocupa posturile 100%pentru cã eºticondiþionat de maimulþi factori, eºticondiþionat nuneapãrat de cifrã deºcolarizare pe care oprimeºti dar se producanumite perturbaþii ºipe parcurs aban-donuri, repetenþii, sedesfinteaza anumiteformaþii de studiu ºistudenþii transferându-se la alte specializãriînrudite la alte pro-

grame de studi înfuncþie de obtiunile lorºi atunci niciodatã nupoþi sã acoperi ºiniciodatã în 40 de anide activitate nu ºtiu sãse fi ocupat în mãsurãde 100% posturile”, amai precizat rectorul.

Nici la capitolul per-sonal administrativ,UniveristateaPetroºani nu stã toc-mai bine. Aici se cautãîn special portari, darºi în acest caz condiþi-ile sunt stricte.

”Avem necesar depersonal, deocamdatãam reuºit sã scoatemla concurs pentru pos-turi de portar, noiavem destul de multezone de învãþãmânt,corpuri ºi cãmine stu-denþeºti care necesita,ºi la cãminele stu-denþeºti este vorba depazã pe trei schim-buri. Deocamdatã nuputem sã ne gândimsã ocupãm 100%pentru cã este aceacondiþie care înainteera de 7 la 1, cândtrebuiau sã pleceºapte pentru a seputea ocupa un post,acum este 1 la 1, darposturile vacante nuse considera în acestcalcul. Deocamdatã nemulþumim cu atât, vormai apãrea pensionaridin sector ºi atuncivom putea scoate pos-turi în acest sens

Pentru portari suntconditi destul destricte în sensul cã tre-buie sã aibã autor-izarea poliþiei pentruaºa ceva. Se face opregãtire în acest sensdupã care se susþineun examen, fãrãaceasta autorizare nupoate fi admis”, a maideclarat Aron Poantã.

DianaMITRACHE

Cabinetele med-icale ºcolare au fost ºivor rãmâne o mareproblemã, iar laPetroºani doar douãsunt funcþionale. Unulîn incinta ªcolii I.GDuca, iar unul laUniversitate. Dinacest an, însã,primãria a încheiatcontracte cu mai mulþimedici ºi aceºtia voroferi consultaþii ºi vorvaccina toþi copiii.„Pentru cã celelalteºcoli nu beneficiau decabinete, au fostîncheiate contracte deprestãri servicii de

asistenþã medicalãºcolarã cu anumiþimedici de familie,care au dorit sã facãaceste servicii. Nu sepoate spune cã esteun program aºa cumeste la cabinetul med-ical ºcolar, dar seînceracã acoperireaunor servicii de bazã.Adicã, mai toate vac-cinurile, care se fac laelevi, triajul epidemio-logic, sau examenulmedical de bilanþ alstãrii de sãnãtate”, adeclarat CristinaMraz, ºefa ServiciuluiPublic Local deAsistenþã Socialã dinPetroºani.

Toþi copiii au posi-

bilitatea sã fie consul-taþi de aceºti medici,pentru cã responsabiliidin primãrie, carepânã anul trecutplãteau chiar ºi vac-cinurile copiilor, spunacum cã au contractecu aproape toateunitãþile ºcolare.„Avem 4 medici defamilie, care asigurãîn aceste 4 cabinetemedicale aceste ser-vicii”, a mai adãugatMraz.

La cele douã cabi-nete medicale dinPetroºani ajung maimereu tineri bolnavi,care cer sã fie consul-

taþi de medici. Asta ºipentru cã, uneori, lamedicii de familie esteaglomeraþie mare, iarcei care ajung fãrãprogramare, riscã sã-ºi plãteascã chiar ºiconsultaþia.

Universitatea Petroºani are nevoie de personal

U niversitatea din Petroºani cautã cadre didactice,dar ºi personal administrativ. Responsabilii

Universitãþii din Petroºani au scos la concurs maimulte posturi pentru cadrele didactice. Zece posturisunt disponibile la instituþia de învãþãmânt superiordin Petroºani. Majoritatea dintre acestea se adreseazãconferenþiarilor, posturile fiind distribuite la nivelulcelor trei facultãþi.

Patru medici pentru cabinetele ºcolilor

P atru medici din Petroºani vorconsulta elevii ºi studenþii din

localitate. Din pãcate, aici existãdoar douã cabinete, dar edilii localiau contractat servicii cu aceºti doc-tori, care sunt dispuºi sã ofere con-sultaþii celor care au nevoie.

Consilierii locali de laPetroºani s-au întrunitjoi pentru a vota maimulte proiecte dehotãrâre. Profitând deprezenþa tuturor, fostulconsilier local VioricaMacavei a þinut sãadreseze edililor ºi nunumai mai multe întrebãri pe problemeadministrative.

Fostul consilier a fostnemulþumit de faptul cãîntrebãrile au fostadresate ºi în scris însãnu a primit niciunrãspuns.

”Sunt de 40 de aniîn Petroºani ºi adresape care v-am înaintat-oîn 17 ianuarie se referãla o problemã discutatãde foarte mult timp.Dacã v-aþi uitat aþi vãzutcã este semnatã depreºedintele asociaþieide proprietari Carpaþi ºireprezintã o asociaþiede vreo 300 de familii.Nu înþeleg de ce ne

trataþi cu sictir, de cedragi consilieri suportaþica anumit persoane dinadministraþia publicãlocalã sã ne tot mintã.Pe prima paginã v-am

pus adresa numãrul 4 pe care noi o totprimim în sensul cã în2011 vã ajutãm în2012, ba nu în 2013.Treaba asta nu e bine

sã o mai toleraþi la nesfârºit.

Problema cu parcul,am mai discutat ºi amvãzut cã nu existãînþelegere. Suntem ocomunitate de oamenicare dorim ca parcul sãrãmânã parc ºi poatedumneavoastrã ne-aþiuitat ºi pe noi cã sun-tem în zona a ºi plãtimimpozite ºi taxe lamaxim. V-am pregãtitniºte întrebãri la adresaadministraþiei care de ovreme s-au culcat pe oureche, nu toþi. de cenu se ridicã gunoiul dela blocurile sociale pen-tru cã se dã foc acolo ºise afumã o mare zonãdin oraº. Acolo auintervenit ºi pompierii.Problema numãrul doi:ºi pe vremea când eramîn consiliul local sepunea în discuþie unceas la pasarelã. Cereprezintã ceasul acelacã nu vã scuturã debuzunare pe toþi ºi e opãrticicã acolo. Cum îºi permite Petrila

la barierã sã aibã unceas de ce nu ne-ampermite ºi noi. Maivreau sã vã întreb ceva.Spaþiul din spatelestaþiei Normandia careeste o intrare înPetroºani, de ce nu securãþã, sau trebuie pusun afiº cã e WC. Maieste o problemã. Cuiarna de acum seîntâmplã cã trotuarelenu sunt curãþate. Suntoameni care nu aumaºinã ºi plãtesc taxe ºiimpozite ºi se pare cãla primãrie exista omaºinã cu care securãþa trotuarul. Poatear fi bine sã se gân-deascã cineva ºi la noi,nu sã înmulþim numãrulaccidentelor la spitaluldin Petroºani”, a þinutsã precizeze în cadrulºedinþei de ConsiliulLocal, Viorica Macavei.

Edilii nu i-au oferitrãspuns fostului consi-lier, ci i-au promis cãtoate lãmuririle îi vor fiadresate în scris.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 20148 Actualitate Actualitate 9

Ca ºi anul trecut, ºiîn 2014 hunedoreanulDumitru Adreºoi ocupãprima poziþie în topulcelor mai proprietari deoi din România, deºi

spunea, în primãvaraanului trecut, cã 2013este cel mai greu an. ªitotuºi a fost cel maibun, conform ZF ºiAgenþiei pentru Plãþi ºi

Intervenþie înAgriculurã, DumitruAndreºoi este, din nou,primul dintre cei maimari zece proprietari deoi din România, labilanþ 2013, 10proprietari care auîmpreunã circa 50.000de animale cu o valoarecumulatã de 5 milioanede euro.

Turma lui DumitruAndreºoi are 6.711 oi.

Nimeni nu a reuºit sã-ldetroneze de pe primapoziþie. Numit ºi ”regele ciobanilor dinRomânia”, dupã ce ºianul trecut Agrointel îlsitua pe primul loc, cu o avere de vreo 20 mili-oane de euro. DumitruAdreºoi este bine cunoscut ºi în breaslaeuropeanã a oierilor.

Cunoscãtorii spun cãhunedoreanul nostru a

fãcut ceea ce face unîntreprizãtor cu viziune.

„Viitorul în creºtereaoilor sunt fermele demari dimensiuni ca înstrãinãtate. O oaie aduceîn fiecare an încasãri dinlapte ºi din vânzareamieilor de aproximativ100 euro din carerãmân profit 20-30euro“, explicã AlexandruPelei - 42 de ani, oierulaflat pe locul 6 în topulcelor zece proprietari de ovine din România,cu un efectiv de 4.800 de capete.

ZF spune cã pe piaþazootehnicã localã o oaiese tranzacþioneazã pentru preþuri cuprinseîntre 80 ºi 120 euro înfuncþie de rasã. În ultimiitrei ani, primii zece proprietari de ovine dinRomânia ºi-au majoratcu circa 20% efectivelepe fondul majorãrii con-tractelor pentru livrareade lapte procesatorilor,dar ºi ca urmare a cereriide animale la export.Cererea din regiune ºicea din Orientul Mijlociui-a fãcut pe proprietarisã îºi direcþioneze ani-malele cãtre porturi, iarRomânia a ajuns primulexportator de ovine dinUE cu încasãri anuale de150 mil. euro ºi o cotãde piaþã de 50%.Economia localã deþineºi a patra „turmã“ deovine din UE, cu un totalde circa 9 milioane decapete.

IleanaFIRÞULESCU

Potrivit datelorobþinute de Gândul dela Direcþia de Evidenþãa Populaþiei, din cadrulMinisterului AfacerilorInterne, în anul 2013,românii au ales sã-ºiboteze copii cu numecreºtine, sau cu rezo-nanþã internaþionalã,dar ºi nume ciudate decare nu se ºtie cât demândri vor fi în viitoractualii beneficiari denume ca Pipi,Împãrãteasa sauDapyx.

Antropologul Vintilã Mihãilescuspune pentru Gândulcã preferinþele actualeale românilor pentruanumite nume sepãstreazã în liniatradiþionalã a românilorºi cã nu putem vorbidespre o nouã modã.„În topul naþionalgãsim prenume precumMaria, Andreea, Elena- la fete, Andrei, David,Alexandru- la bãieþi. Peunii îi intrigã David, daracesta este un prenumefrecvent în Transilvania,ºi nu de azi, de ieri.Mai aparte mi se parecuplul Darius/Daria.Nume vechi, preluatede români de la vechiulpersan Darius, intrate

în onomasticonul bise-ricesc, ele sunt atestateºi în România în secolulXVII ºi popularizateprin cartea popularãAlexandria, unde apareca personaj important -Darie împãrat. Cu toate acestea, atâtDarius/Darie, cât ºiDaria au rãmas numerelativ puþin frecvente,urcarea lor în toprãmânând de explicat”,spune VintilãMihãilescu, antropolog.

Pe primele locuri,Potrivit datelor de laDirecþia pentruEvidenþa Persoanelor ºiAdministrarea Bazelorde Date din cadrulMinisterului AfacerilorInterne, între numelede bãieþi se aflãANDREI - purtat de

12.736 de copii nãs-cuþi în 2013, în timpce în clasamentul femi-nin pe primul loc estenumele de MARIA,21.817 de fetiþe..

În afarã de numelecreºtine, care suntmajoritare, urmate decele strãine, sunt ºicazuri, suficiente, cândpãrinþii aleg nume ciudate, care cred cã lis-ar potrivi copiilor lor.De exemplu, anul trecut un copil a fostnumit ÎMPÃRÃTEASA,16 fetiþe au primitnumele de MER-CEDESA, iar 32 denou-nãscuþi au fostnumiþi PIPI.

Un alt copil a fostbotezat ISUS, în 2013,iar alþii au ales numedin mitologie -DAPYX, ARTEMIS,ARAMIS ºi PHINEAS.

Cã pãrinþii de etnieromã pun nume de con-tinente, de personaje defilm copiilor loc, nu maieste o surprizã, dar auînceput sã aparãasemenea cazuri ºi înpãtura de mijloc ºichiar în înalta societate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Judeþul Hunedoara are cea mai mareturmã de oi a României ºi în 2014

J udeþul Hunedoara are cea mai mareturmã de oi a þãrii, iar ciobanul este

ºi în acest an, la bilanþ de 2013, pe primulloc în Top 10 proprietari de oi din România,top întocmit de Ziarul Financiar ºi APIA.Anul trecut, Agrointel consfinþea cãDumitru Andreºoi este ”regele ciobanilor din România”.

Traºi la rãspundereª omer, fost consilier local, fost vicepre-ºedinte PDL. Aºa s-a prezentat la

ºedinþa de consiliu local un cetãþean almunicipiului Petroºani. Viorica Macavei afost consilier local, în prezent ºomer, dupãcum tocmai ea s-a autoprezentat pe untricou pe care l-a purtat.

Isus, Dapyx, Artemis,Phineas, Pipi - nume date de

pãrinþi copiilor în 2013

Î n anul 1013, în afarã de numele creºtine date copiilor labotez, care sunt majoritare, urmate de cele strãine, sunt

ºi cazuri, suficiente, când pãrinþii aleg nume ciudate, carecred cã li s-ar potrivi copiilor lor. Astfel un copil a fost numitÎMPÃRÃTEASA, 16 fetiþe au primit numele de MERCEDESA,iar 32 de nou-nãscuþi au fost numiþi PIPI, iar Direcþia de Evidenþã a Populaþiei din cadrul MAI are date cu multe”minuni” de nume.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

4. Noul Codul deprocedurã penalã –elemente de noutate

Faze procesuale ºiorgane judiciare:Procesul penal vaavea patru faze:urmãrirea penalã (carese desfãºoarã cuprivire la faptã imediatdupã sesizare, ºi apoicu privire la per-soana), camera pre-liminarã, judecata (înprimã instanþã ºi,eventual, în calea deatac a apelului) ºi exe-cutarea a hotãrâriijudecãtoreºti definitive.Organele de urmãrirepenalã sunt procurorulºi organele de cerc-etare penalã (cele alepoliþiei judiciare ºi celespeciale). În cursulurmãririi penale, drep-turile omului suntocrotite în mod spe-cial: mãsurile preven-tive, mãsurile asigurã-torii, mãsurile de sigu-ranþã cu caracterprovizoriu, perche-ziþia, folosirea tehni-cilor speciale desupraveghere vor fiautorizate de judecã-torul de drepturi ºi libertãþi, care apoidevine incompatibil sãsoluþioneze cauza pefond. Acest judecãtor,la cererea procuroru-lui, procedeazã ºi laaudierea anticipatã amartorului dacã existãriscul sã nu mai poatãfi audiat ulterior înfaza de judecatã.Legalitatea probeloradministrate ºi a trimi-terii în judecatã suntverificate în termen decel mult 60 zile de lasesizarea instanþei decãtre un judecãtor încadrul activitãþii decamerã preliminarã,

eliminându-se astfelposibilitatea ca maitârziu dosarul sã fiereturnat de instanþa dejudecatã la procuror. Judecata revine com-pletului de judecatãalcãtuit dintr-unjudecãtor în primãinstanþã (3 la ICCJ) ºidoi judecãtori în apel(5 la ICCJ).

Competenþã: S-arestrâns categoriainfracþiunilor pentrucare procurorul eraobligat sã efectuezeurmãrire penalã proprie. Tribunalul nu va maijudeca cãi de atac, cide la Judecãtorii ºiTribunale, hotãrârilevor fi apelate doar lacurtea de apel. Sedesfiinþeazã TribunalulMilitar Teritorial ºiparchetul aferent.Dacã urmãrireapenalã este efectuatãde DNA, procurorulDNA trebuie sã par-ticipe la soluþionareaoricãrei plângeri,cereri, contestaþii.Dupã începereacercetãrii judecãtoreºtinu mai este posibilãdeclinarea de compe-tenþã decât înfavoarea unei instanþesuperioare. Dacã undemnitar al statuluieste judecat de ICCJ,demisia lui din aceacalitate nu va maiatrage schimbareainstanþei, dacã faptaare legãturã cuatribuþiile de serviciusau deja s-a pronunþatprima hotãrâre.Justiþia este lãsatãaproape de cetãþeanchiar ºi în caz de strã-mutare: astfel, undosar se poate mutade ICCJ de la o curtede apel doar la o alta

învecinatã, iar strã-mutarea de la ojudecãtorie sau un tri-bunal se dispune decurtea de apel doar lao instanþã din circum-scripþia ei ºi numaipentru suspiciuni carevizeazã imparþialitateatuturor judecãtorilorinstanþei. ªiprocurorul poate cerede acum recuzareajudecãtorului ºi strã-mutarea judecãriicauzelor, pãstrând deasemenea dreptul de acere desemnarea uneialte instanþe înainte deemiterea rechizitoriu-lui.

Pãrþile ºi subiecþiiprocesuali princi-pali: Victima infracþi-unii este introdusã înproces ca persoanãvãtãmatã, iar dacã nuvrea sã participe, tre-buie sã declare expresacest lucru, caz în careva putea fi audiatã camartor; când pretinderepararea prejudiciu-lui, persoana vãtãmatãse numeºte partecivilã. Persoana cercetatã seva numi suspect, iarcând se pune înmiºcarea acþiuneapenalã împotriva lui vafi inculpat.Asigurãtorul va fiparte responsabilãcivilmente.

Mãsuri preventive:Reþinerea poate fi dis-pusã de poliþist sauprocuror pe 24 ore cuprivire la suspect sauinculpat. Controlul judiciar ºicontrolul judiciar pecauþiune nu mai suntacum mãsuri sub-secvente arestãrii pre-ventive, ci alternativela arestare; ele se dis-

pun în fiecare fazãprocesualã de cel careexercitã funcþiarespectivã; cauþiuneaeste de minim 1.000lei.Apare o nouã mãsurãpreventivã: arestul ladomiciliu, pe care opoate dispune doar unjudecãtor pe 30 zile încursul urmãririipenale, respectiv peduratã nedeterminatãîn cursul judecãþii. Arestarea se poatedispune numai înpatru situaþii (fugã,influenþare martori,presiuni victimã, altãinfracþiune), iar pemotivul pericoluluipentru ordinea publicão persoanã poate fiarestatã numai încazul suspectãrii decomitere a unorinfracþiuni foarte graveenumerate expres delege. Mãsura se iapentru 30 zile cu posi-bilitatea prelungirii,fãrã a depãºi 180 zileîn cursul urmãririipenale, respectivjumãtatea maximuluispecial (dar fãrã adepãºi 5 ani) în fazade primã instanþã.Cu excepþia reþineriicare se poate dispunedaca sunt indiciitemeinice sau probecare sã fundamentezeo suspiciune rezon-abilã cu privire lacomiterea faptei, pen-tru celelalte mãsurisunt necesareneapãrat probe.Împotriva Doarreþinerii se poate faceplângere la procuror,iar împotriva celorlaltemãsuri numai contes-taþie la judecãtor.

Forme restrânseale procesului: Vafi posibilã desfãºurareaunui proces în formãabreviatã: în faza de

urmãrire penalã, pen-tru infracþiunisancþionabile de legepânã în 7 aniînchisoare, întreprocuror ºi inculpat sepoate încheia unacord de recunoaºterea vinovãþiei dacã incul-patul recunoaºtefapta, acceptãîncadrarea juridicã, ºie de acord cu cuantu-mul pedepsei ºi modulde executare propusede procuror; acordulva fi avizat deprocurorul ierarhicsuperior ºi va fi încuvi-inþat de instanþa dejudecatã. E posibil ca procesulsã se desfãºoare înformã simplificatã: înfaþa instanþei, pentruorice infracþiune înafarã de cele sancþion-ate cu detenþiune peviaþã, inculpatul poaterecunoaºte învinuireaºi judecata sã se facãpe baza probeloradministrate în faza deurmãrire penalã, cazîn care se vor reducecu o treime limitele depedeapsã legale.

Nesancþionareainculpatului: Pentruinfracþiuni sancþion-abile de lege pânã în7 ani, procurorulpoate decide în anu-mite condiþii sãrenunþe la urmãrireapenalã dacã nu existãinteres public (principi-ul oportunitãþiiurmãririi penale), dis-punând ca inculpatulsã îndeplineascã anu-mite obligaþii.Dacã dosarul ajungetotuºi în faþa instanþei,aceasta poate deciderenunþarea la apli-carea pedepseiaplicând un avertis-ment dacã pedeapsalegalã este pânã în 5ani. Pentru infracþiuni

sancþionabile de legepânã în 7 ani ºi dacãpedeapsa stabilitã esteamenda sau închisoarede cel mult 2 ani,judecãtorul poate con-stata vinovãþia incul-patului ºi acorda untermen de doi ani încare el sã îndeplin-eascã anumite oblig-aþii, iar la finalulperioadei va decidedacã va mai aplicapedeapsa – amânareaaplicãrii pedepsei.

Apãrarea are noidrepturi ºi obligaþiifaþã de acum: avocatulare dreptul sã par-ticipe la audiereaoricãrei persoane încursul procesului ºi areacces la dosar oricând,limitarea acestui dreptfiind foarte strictã; caurmare, nici nu maieste obligatorieprezentarea materialu-lui de urmãrire penalã.Când avocatul ales nuse prezintã ºi esteînlocuit de unul dinoficiu, acestuia i se dãun termen pentru apregãti apãrarea, careîn faza de judecatãeste de minim 3 zile.Dacã persoana ascul-tatã de organul judi-ciar este obositã saubolnavã ºi îi este afec-tatã astfel capacitateafizicã sau psihicã, seîntrerupe audierea.Atunci când inculpatuleste trimis în judecatã,lui i se va comunicarechizitoriul. Pãrþilor lise comunicã sub sem-nãturã drepturile ºiobligaþiile procesuale.Orice audiere înaceastã fazã procesu-alã este, de regulã,înregistratã audio sauchiar audiovideo, îndeclaraþia luatã seconsemneazã cine apus întrebarea ºi sesemneazã declaraþiade avocaþii tuturorpãrþilor, prezenþi.

Noutãþile noului Cod Penal (II)

Medierea: Dreptul laun mediator se comunicãpãrþilor ºi subiecþilor proce-suali principali înainte deaudiere. Existã în contin-uare posibilitatea ca victimaºi infractorul sã încheieînþelegeri cu privire la pre-tenþiile civile, fie direct întreele (tranzacþie), fie prinintermediul unui terþ(mediere civilã în procesulpenalã) – în latura civilã aprocesului aceasta va ducela soluþionarea acþiuniicivile potrivit voinþeipãrþilor, iar în latura penalãa procesului va constitui unelement ca judecãtorul sãdispunã renunþarea la apli-carea pedepsei, amânareaaplicãrii pedepsei, sus-pendarea condiþionatã aexecutãrii pedepsei, ori sãreþinã circumstanþe atenu-ante având ca efect reduc-erea pedepsei cu o treimeºi chiar sã dispunã liberareacondiþionatã a celui închisîn penitenciar înainte deexecutarea în întregime apedepsei.

Noul cod permite ºimedierea penalã, iar dinacest punct de vedere vorexista douã categorii deinfracþiuni. O primã cate-gorie este cea pentru careîncheierea unui acord demediere între infractor ºivictimã va împiedicaînceperea sau desfãºurareaprocesului penal (infracþiu-nile urmãribile la plângereaprealabilã ºi cele urmãribiledin oficiu dar pentru careeste posibilã împãcarea). Oa doua categorie este ceapentru care acordul demediere poate constitui unelement ca procurorul sãrenunþe la urmãrirea penalãºi sã acorde infractorului untermen de 9 luni în care sãîndeplineascã obligaþiileasumate prin acord.

Sesizarea organuluijudiciar: Apar modificãrila plângerea prealabilã: dela termenul de 2 luni de ladata cunoaºterii fãptuitoru-lui se trece la termenul de3 luni de la data cunoaºteriicomiterii faptei.

Celeritate: Suntprevederi care va duce laurgentarea soluþionãrii unuidosar: Când dosarul ajungeîn faþa completului de jude-catã dupã ce a trecut decamera preliminarã, cauza

nu mai poate fi restituitã laprocuror. Orice schimbarede domiciliu a pãrþii secomunicã în 3 zile, altfelcitarea ei la domiciliul iniþialrãmâne valabilã. Dacãinculpatul este arestat,termenele de judecatã sedau la interval de maxim 7zile. Inculpatul arestatpoate solicita sã fie judecatîn lipsã. Se poate acordadoar un singur termen pen-tru angajarea apãrãtorului.În faza de judecatã se vor

readministra probele dinfaza de urmãrire penalãnumai dacã acestea suntcontestate. Dacã urmãrireapenalã sau judecata înprimã instanþã dureazã maimult de un an, respectiv înapel dureazã mai mult de 6luni, se poate face contes-taþie cu privire la duratã lajudecãtorul de drepturi ºilibertãþi, respectiv lainstanþa ierarhic superioarã.

Minorii: Dacã victimaeste o persoanã fãrã capac-itate de exerciþiu sau cucapacitate de exerciþiurestrânsã, acordarea asis-tenþei juridice este obligato-rie. Pentru minorul pãgubit,procurorul este cel carepoate exercita acþiuneacivilã dacã nu o facereprezentantul legal.

Dacã suspectul/inculpat-ul este minor, în proces seciteazã Direcþia generalã deasistenþã socialã ºi protecþiea minorului (în faza deurmãrire penalã), respectivServiciul de probaþiune (înfaza de judecatã) ºi e oblig-atorie efectuarea unui refer-at de evaluare de cãtreacest serviciu. Reþinerea ºiarestarea pot fi dispunenumai excepþional. Minoriipot fi condamnaþi doar lamãsuri educative nepriva-tive sau privative de liber-tate.

Soluþionare:Procurorul poate dispunenetrimiterea în judecatãprin clasare (când suntimpedimente legale ladeclanºarea saudesfãºurarea urmãririipenale) sau renunþare laurmãrirea penalã (când nuexistã interes public) – aces-te soluþii pot fi atacate cuplângere la judecãtorul decamerã preliminarã.Trimiterea în judecatã sedispune prin rechizitoriu, ºi

numai ulterior punerii înmiºcare a acþiunii penaleprin ordonanþã care seemite obligatoriu cândexistã probe de vinovãþie ainculpatului.

În faþa instanþei de jude-catã sarcina probei revineîn principal acuzãrii, iarinculpatul beneficiazã deprezumþia de nevinovãþie.Probele nelegal obþinutesunt excluse din proces.Instanþa poate dispuneachitarea sau încetarea pro-cesului penal, respectivcondamnarea (numai cândîºi formeazã convingerea cãacuzaþia a fost doveditã din-colo de orice îndoialãrezonabilã), amânareaaplicãrii pedepsei saurenunþarea la aplicareapedepsei.

Atunci când stabileºteanumite obligaþii în sarcinasa, procurorul, respectivinstanþa de judecatã potstabili prestarea unei munciîn folosul comunitãþii numaicu acordul inculpatului/con-damnatului (ca obligaþie încaz de renunþare laurmãrire penalã, deamânare a executãriipedepsei sau de renunþarela aplicarea pedepsei,respectiv în caz de înlocuirea amenzii penale neplãtitedin motive neimputabile).Atunci când amendapenalã nu se plãteºte curea-credinþã, sancþiunea

este înlocuirea ei înînchisoarea.

Cãi de atac: Disparecalea de atac a recursului,astfel cã sentinþele pro-nunþate în primã instanþãvor putea fi atacate doar cuapel, care este devolutiv înîntregime. Hotãrârea astfelpronunþatã este definitivã ºise pune în executare.Numai pentru 5 motivecare vizeazã doar legalitateapoate fi exercitatã caleaextraordinarã de atacnumitã recurs în casaþie,care se soluþioneazã deICCJ. Mai sunt cãi extraor-dinare contestaþia în anu-lare (pentru vicii de proce-durã, nelegalã constituiresau compunere a completu-lui, lipsa asistenþei juridice)ºi revizuirea (pentruaspecte noi, ivite ulteriorpronunþãrii hotãrârii defini-tive, inclusiv declararea caneconstituþionalã a textuluide lege pe care s-a înte-meiat hotãrârea definitivãsau statul român a fost con-damnat la CEDO), care sedepune numai la instanþã.Un proces poate firedeschis numai la cerereapersoanei condamnare înlipsã, dacã nu a ºtiut deproces.

Practicã unitarã: Caºi pânã acum, pentru soluþiidefinitive diferite în cepriveºte dezlegarea unorprobleme de drept, ICCJpoate fi sesizatã sã pro-nunþe o decizie în interesullegii. Noul cod prevede cãpentru procesele pe rol,

instanþei de control judiciarunde se aflã cauzã poatesesiza de asemenea ICCJpentru a pronunþa ohotãrâre prealabilã cuprivire la chestiunea îndrept ce comportã discuþii.

Executarea pedepseiînchisorii poate fi amânatãsau întreruptã numai pen-tru douã motive: boalãgravã care nu poate fitratatã nici în sistemul peni-tenciar, nici sub pazã per-manentã în sistemul civil ºidacã lãsarea în libertate acondamnatului nu prezintãpericol pentru ordinea pub-licã; starea de graviditatesau copil mai mic de un an.S-a eliminat cazul privindconsiderentele familiale saude la locul de muncã.

În vederea informãriicetãþenilor, TribunalulHunedoara va pune ladispoziþia persoanelorinteresate broºuri careau caracter informativºi nu constituie con-

siliere juridicã. Aceste informaþii

sunt disponibile ºi peportalul Tribunalului

Hunedoara

Biroul de informareºi relaþii publice

Judecãtor TimiºanCarmen Mihaela -

preºedinte TribunalulHunedoara

BIRP Nr.156/31.01.2014


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

D eponeul ecologic de la

Bârcea Mare, careva deservi întregjudeþul Hunedoara,a intrat în linie dreaptã.Consiliul JudeþeanHunedoara a scos lalicitaþie proiectareaºi execuþia lucrãrii.

La aproape 24 demilioane de euro, fãrãTVA, a fost estimatãlucrarea de proiectareºi construire adeponeul ecologic de

la Bârcea Mare.Investiþia a fost scoasãla licitaþie de reprezen-

tanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,cei care imple-

menteazã proiectul, iardata prevãzutã pentruînceperea procedurilor

de adjudecare estedata de 20 februarie.Practic, lucrareascoasã la licitaþieprevede construireacentrului de manage-ment al deºeurilor-staþia de sortare,depozit ºi staþia TMBîn Bârcea Mare, în

cadrul Proiectului“Sistem de manage-ment integrat aldeºeurilor in judeþulHunedoara”. Duratade implementare a aproiectului este de 34luni începand de ladata adjudecãrii con-tractului.

Pânã la imple-mentare, proiectul s-alovit de foarte multe„contre”, lucru care adus la tergiversarea lui.Proiectul este, însã,extrem de benefic, iarîn acest fel întreguljudeþ va beneficia deun sistem performantde management aldeºeurilor.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


În acest an,Spitalului Judeþean deUrgenþã Deva i-au fostalocate 2,5 milioane delei pentru achiziþionareade aparaturã medicalã

în vederea diversificãriiserviciilor ºi reducereacosturilor cu pacienþii.Aproape 12 milioanede lei sunt prinºi înbugetul judeþean pentru

proiectele de moder-nizare ºi reabilitare ainfrastructurii rutierejudeþene, ºi alte 800 demii de lei vor fi folosiþiîn vederea întocmirii destudii de fezabilitatepentru mai multeproiecte de investiþii îndomeniul transpor-turilor rutiere, dar ºipentru linia de troleibuzpe rutele Deva-

Hunedoara ºiPetroºani-Petrila-Uricani. Descoperitã arãmas DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului, instituþie dinsubordinea C. J.Hunedoara pentru carebugetul aprobat acop-erã doar cinci luni,urmând ca la rectifi-carea de buget din varaacestui an sã fie alocatefondurile necesare.

Valoarea bugetuluiaprobat de consilieriijudeþeni este de128,73 de milioane delei, iar conducerea instituþiei considerã cãeste unul echibrat, careacoperã finaþarea principalilor vectorieconomico-sociali aijudeþului.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Negocierileau loc la sediulCEH de laPetroºani, iar înurma acestorase doreºte oarmonizare acelor douã con-tracte colectivede muncã,respectiv alminerilor ºienergeticienilor, astfelîncât la nivelul CEHsã existe doar un contract colectiv demuncã. De aceea, lanegocieri suntprezenþi în comisiisindicaliºti ºi dinminerit ºi din energe-ticã, iar din parteaadministraþiei,preºedintele comisieieste Dorel Viºan. Cei

prezenþi la negocierisperã ca discuþiile sãfie încheiate pânã celtîrziu în luna aprilie,când contractul colec-tiv de muncã al ener-geticienilor expirã,astfel întât de la aceadatã sã intre învigoare noul contractde muncã la nivel deCEH.

Prima zi de

negocieri s-a derulatnormal, susþin sursesindicale, singurelepresiuni fiind doarcele fãcute în acestezile de liderii sindica-tului Muntele, careameninþã cu protesteºi fac fel de fel dedezvãluiri într-o anu-mitã parte a presei.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Licitaþie lansatã pentru deponeul ecologic

Negocierea contractului colectivde muncã al CEH a început

N egocierea noului contract colectiv de muncã la nivelul Complexului Energetic Hunedoara a

debutat ieri cu întâlnirea comisiei sindicate-patronat, lainiþiativa directorului general al CEH, Daniel Andronache.

Prioritãþile Consiliului Judeþean în 2014 sunt multe

S ãnãtatea, întreþinerea drumurilorjudeþene ºi confinaþarea proiectelor

europene se numarã printre principaleleprioritãþi pentru care Consiliul JudeþeanHunedoara a asigurat finaþarea de labuget pentru anul 2014.

Viroze, mâini ºipicioare rupe

S ute de oameni de la nivelul întregu-lui judeþ au ajuns la spital din cauza

infectiilor respiratorii si a pneumoniei. Înafara de asta, mulþi pacienþi au venit lamedic ºi cu fracturi, luxatii sau entorse.

De circa o sãpãmânã, de când a venit zãpadaºi gerul, pacienþii care vin în Serviciul deUrgenþã de la Petroºani, cel puþin, sunt simþitormai mulþi decât înainte. „Aceastã cazuisticã estespecificã sezonului rece ºi s-a constatat ocreºtere a prezentãrilorfaþã se sãptãmânile anterioare. Cei mai afectaþi sunt copii ºi vârstnicii”, a declarat dr.Ioan Ienea, medic UPU -SMURD Petroºani

ªi, aºa cum era deaºteptat, numãrul frac-turilor de membre, maiales inferioare, este con-siderabil. Nu puþini au fostoamenii care au cãzut pegheaþã. „ Am avut ºicazuri de fracturi ale membrelor superioare ºiinferioare în urma alunecãrii pe gheaþã. Neaºteptãm ca aceste cazuri sã se înmulþeascã,þinând cont de vremea de afarã”, a mai precizatIenea. În Valea Jiului, Petroºani, cel puþin,primãria a reusit sã deszãpezeascã ºi sã dezgheþetoate trotuarele centrale, însã unele artere secun-dare, cum sunt cele care traverseazã campusul ºiduc la Universitate, sunt adevãrate pericole pen-tru studenþi ºi nu numai. Oamenii sã plâng cãtrebuie sã facã echilibristicã atunci când ajung înzonã. Trotuare precum acestea mai sunt în ValeaJiului ºi nu puþine, din pãcate. ªi totusi, conformexperienþei anilor anteriori, apogeul adresabili-tãþii în Serviciile de Urgenþã , cauzat de vreme,încã nu s-a înregistrat.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE


Pompierii ºi para-medicii din Petrilaajung, în medie, dedouã ori pe zi, sãintervinã în diferitesituaþii. Fie cã estevorba despre oamenicãzuþi în stradã de ger,fie cã vorbim deincendii, toþi sunã la112, iar numãrul intervenþiilor este ºimai mare acum iarna.„Începând cu 1 ianua-rie 2014, pe partea deintervenþii de urgenþãcu pompierii, am avut7 solicitãri, printrecare 3 incendii. În 11ianuarie, am asigurat

perimetrul de sigu-ranþã la Poºta dinPetrila, unde un cablude pe un stâlp risca sãia foc.

În data de13, am fostsolicitaþinoaptea la unincendiu dincauza unuihorn necurãþatla o casã ºi peaceastã caleaduc lacunoºtinþaoamenilor cãau obligaþia dea-ºi curãþaperiodic hor-

nurile ºi, în data de 21 ianuarie am avutun scurtcircuit la untablou de curent la ocasã”, a declarat

Nicolae Alexandrescu,ºeful modululuiSMURD din oraºulPetrila.

Instalaþii electricesuprasolicitate, hornurinecurãþate, dar ºioameni cãzuþi înstradã din cauza frigu-lui. Cu asta s-au ocu-pat toatã luna ianuariepompierii ºi para-medicii, care recunosccã au foarte multe solicitãri, iar acesteadin urmã nu au fostdeloc puþine. „Din 1ianuarie 2014, pânã laora la care discutãmam avut 77 de solici-tãri cu caracter med-ical”, a mai adãugatAlexandrescu, carerecunoaºte cã mulþi aufost oameni cãzuþi înstradã, din cauzagheþii, a gerului, ori acomelor alcoolice.

Serviciul SMURD înEstul Vãii a devenitfuncþional la fineleanului trecut, dar dejaparamedicii de aici auavut zilnic de lucru.Asta mai ales cã, înblocurile sociale dinPetrila, au intervenit înmai multe rânduri,atunci când instalaþiileelectrice au luat pur ºisimplu foc ºi au pus înpericol toatã comuni-tatea din zonã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Î n aceastã sãptãmânã seîmplinesc ºapte ani de

la dispariþia celui care a fostun mentor chiar ºi pentruprimarul de astãzi almunicipiului Petroºani, darºi pentru alþi politicieni.

Carol Schreter s-a bucuratde susþinerea multor locuitoriai municipiului, el fiind ales de douã ori în fruntea „capitalei” Vãii Jiului. Pe datade 9 februarie 2007, CarolSchreter avea sã se stingã, lavârsta de 76 de ani, la secþiade dializã a Spitalului deUrgenþã din municipiulPetroºani. Primarul de atunciavea probleme grave de sãnãtate ºi se afla pe listapacienþilor care fãceauhemodializã, la spitalul din

localitate. Din rapoartelemedicilor specialiºti a reieºitcã decesul a survenit înurma unui infarct chiar întimpul ºedinþei de dializã.Primarul Carol Schreter se afla la al doilea mandat, primul fiind dus laîndeplinire între anii 1996-2000. A fost membrual Partidului Democrat din1998 ºi deþinea funcþia devicepreºedinte alOrganizaþiei MunicipalePetroºani a PD.

Înainte de a intra în politicãºi în administraþia localã, CarolSchreter a fost director deminã timp de 24 de ani, laexploatãrile miniere Valea deBrazi-Uricani ºi EM Dâlja-Petroºani ºi chiar director gen-eral al Companiei Naþionale aHuilei Petroºani, fiind doctor

în minerit. Carol Schreter îºidoarme somnul de vechi încimitirul evreiesc dinPetroºani, unde din ce în cemai rar trece cineva pentru a-ipune o floare la mormânt,chiar dacã acest lucru nu secere la evrei, dar nici nu seinterzice.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Zeci de oameni sunã la 112

ªapte ani de la dispariþia primarului Carol Schreter

Z eci de oameni sunã zilnic la 112, iar într-o localitate micã, aºa cum este Petrila, din Valea Jiului, numai

pompierii ºi paramedicii modului SMURD au avut peste 70 de intervenþii. Vorbim de bolnavi cu diferite afecþiuni, decome alcoolice, dar ºi de incendii.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi nemulþumit de tot ce sepetrece ºi aveþi tendinþa sã-i criti-caþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritulcritic, pentru cã riscaþi sã fiþi con-siderat arogant. Nu este exclussã aveþi probleme ºi în relaþiilesentimentale.

Dimineaþa s-ar putea sã vãsimþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sãnu puteþi termina o lucrareînceputã mai demult. Riscaþi sãprimiþi reproºuri din parteacolegilor ºi chiar sã aparã tensiu-ni. Nu provocaþi discuþii în con-tradictoriu.

Problemele sentimentale vã indis-pun. ªi relaþiile cu prietenii potavea de suferit, dacã îi evitaþi. Înschimb, aveþi un spor deosebit înactivitãþi casnice, precumreparaþii, mutat mobila, zugrãvitetc. Puteþi sã vã bazaþi pe intu-iþie.

Se pare cã nu sunteþi mulþumitde nimic ºi vã enervaþi din orice.Nu suportaþi glumele ºi vãaprindeþi uºor, fie pentru cãpartenerul de viaþã a cheltuitprea mult, fie pentru cã nu gãsiþiceva etc. Încercaþi sã nu exager-aþi ºi sã vã pãstraþi calmul!

S-ar putea ca dimineaþa ºeful sãvã dea o veste care sã vãschimbe complet planurile pentruazi. Starea de confuzie pe care oresimþiþi este trecãtoare, aºa cãnu are rost sã vã faceþi griji.Dacã nu aveþi încotro, fiþi atent labagaje ºi la acte.

S-ar putea sã aveþi divergenþe cupartenerul de viaþã, pentru cã nusunteþi de acord cu schimbãrilepe care doreºte sã le facã încasã. Pentru a evita o ceartã,este suficient sã þineþi seama ºi dedorinþele celorlalþi. Nu vã supra-solicitaþi ºi odihniþi-vã mai mult.

Întâmpinaþi dificultãþi pe plansentimental ºi financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãb-dare! Ar fi bine sã þineþi cont desfaturile prietenilor apropiaþi ºiale rudelor.

Dimineaþa sunteþi agitat dincauza amânãrii unei întâlniri deafaceri în care v-atþ pus marisperanþe. Temperaþi-vã nervozi-tatea, altfel puteþi ajunge în situ-aþii neplãcute. Ar fi bine sã dis-cutaþi calm cu persoana iubitã.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit pro-fund, pentru cã un coleg pe careîl consideraþi prieten încearcã sãvã discrediteze. Concentraþi-vãasupra problemelor importantepe le aveþi de rezolvat astãzi.

Vã afecteazã mult lipsa de corec-titudine a unui partener de afac-eri ºi vã pierdeþi încrederea în el.Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fibine sã evitaþi investiþiile.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus dupã ce aflaþi cã o rudã estefoarte bolnavã. Nu vã puteþiconcentra prea bine, aºa cã nueste recomandabil sã luaþi deciziiimportante. Evitaþi discuþiile încontradictoriu.

Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºiîntâlnirile cu persoane impor-tante. Dimineaþa s-ar putea ca orudã mai tânãrã sã vã cearã unîmprumut. Se pare cã are nevoiede bani pentru cursuri, cãrþi saualtceva legat de studii. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Distractis - Distilat decomedie (r)11:30 Din Þara de Foc laTijuana 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r)17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Un Crãciun de neuitat 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 În pielea celuilalt17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Ruslan22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii 0:00 CSI New York

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã! 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort (r)20:30 Provocarea

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Grupul Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)17:15 Visul Regelui (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui22:30 Iubire interzisã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Chelsea

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua -Korona Kielce12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua -Korona Kielce13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:00 Interviurile SpecialeDGS Gabi Balint17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Regele Scorpion 3 22:30 Un show pãcãtos

Este vorba despre unPOTIR realizat în cadrulmanufacturii de faianþãfinã de la Batiz (judeþulHunedoara), atelier carea funcþionat între anii1805-1865. Potirul faceparte din categoria deobiecte de o deosebitã

valoare artisticã, fiind creat în seriemicã în cadrul manufacturii.

Piesa se încadreazã ca perioadãde execuþie între anii 1820-1859,interval în care atelierul practica cupredilecþie decorarea cu albastrude cobalt.

Corpul piesei are formã declopot cu buza evazatã ºi uºor rãsfrântã. Piciorul se prelungeºtedin corp, evazându-se spre bazã ºiformând talpa ce poartã semnãtu-ra pictorului Rógan Károly, data 15 martie ºi parþial anul execuþiei 18.., ultimele douã cifrenefiind lizibile.

Pe cupã sunt redate sub formãde medalion douã compoziþii cumotive ºi simboluri creºtine, întimp ce extremitãþile piesei suntmarcate de un decor liniar, careface în acelaºi timp ºi delimitareaîntre volumele mari.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentruMarþi 4 Februarie 2014, înoraºul:- Petrila între orele 8:00 -

14:00. Zona afectatã: Str.Minei. Motivul restricþiei:Remediere pierdere str. Minei bl.22.

Azi se ia apa!

Un potir, exponatul lunii la Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva prop-une vizitatorilor, pentru luna februarie, o nouã

piesã în categoria „Exponatul lunii”, piesã ce va puteafi admiratã în spaþiul special amenajat la intrarea înPalatul Magna Curia.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Februarie 201416 Turism

”Pe parte de tineretºi tabere dorim sãprimim cât mai mulþitineri ºi copii din judeþcât ºi din þarã în celedouã taberefuncþionale, cea de laCãprioara de lângãDeva ºi cea de laCosteºti din munþii

Orãºtiei. În acelaºitimp dorim sã ter-minãm investiþiaînceputã acum patruani prin finalizareahotelului Flora de laGeoagiu, dar ºiînceperea unei noiinvestiþii sau discuþii cuconsiliile locale din

Valea Jiuluipentru înfi-inþarea uneitabere ºcolareaici, fie înmasivulParâng, fie înStraja, datoritãfaptului cã ar fio oportunitateºi în ValeaJiului nu existão tabãrã de

stat”, a declarat SzellLorinzc, directorulDJTS Hunedoara.

Acum câþiva ani înStraja s-a doritrealizarea unei taberepentru copii, însãproiectul a fost aban-donat din lipsa fon-durilor.

”A existat o discuþiemai veche, la Lupeni,în Straja cu fostaclãdire a cabanei noi aminei, acum 4-5 ani,dar din cauza lipseifondurilor guverna-mentale care trebuiauaduse, aceste discuþiinu s-au finalizat. Existãposibilitatea, iar prinprocesul de descen-tralizare care mai

devreme sau mai târziuva urma eu cred cã ºiîn Valea Jiului putemsã înfiinþãm cel puþin otabãrã ºcolarã unde sãvinã atât copii ºi tineridin Valea Jiului, dar ºidin alte zone sã vadãzona minunatã pe careo avem ºi prin careputem atrage cât maimulþi tineri ºi copii”, amai precizat sursacitatã.

În Valea Jiului nuexistã nicio tabãrãºcolarã. Doar douãastfel de locaþii sunt lanivelul judeþului, însãniciuna nu este într-ozonã montanã.

Monika BACIUMonika BACIU

Poate în viitor, În Valea Jiului vor fi înfiinþate tabere ºcolareT abere ºcolare ºi în Valea Jiului.

În momentul de faþã, la niveluljudeþului Hunedoara sunt funcþionaledoar douã tabere ºcoale. Ambele sunt

în zona de nord a judeþului, adicãla Deva, respectivla Orãºtie.ReprezentanþiiDirecþiei Judeþenepentru Tineret ºiSport spun cã aupurtat discuþii curesponsabilii consiliilor locale dinValea Jiului pentrua înfiinþa ºi aiciastfel de locuri pen-tru copii ºi tineri.

T arife mai mici latelegondola din

Straja. Consilieriilocali de la Lupeni auaprobat în cadrulºedinþei ordinare dinluna ianuarie scãdereatarifelor practicate latelegondola din Straja.Mãsurã a fost luatãpentru a atrageturiºtii, dar ºi localnicii.

“Am luat aceastãdecizie de a veni în spri-jinul turiºtilor care vor sãurce în staþiunea Straja.Mulºtã lume ne-a spus cãpreþurile vechi erau preamari pentru posibilitãþilefinanciare ºi de aceea amluat mãsura de a scãdeatarifele. Sperãm cã suntpreþuri rezonabile”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Noile preþuri practicatediferã. Astfel, o urcare cutelegondola costã 10 leipentru adulþi ºi 7 lei pen-tru copii. Cei care prac-ticã sporturile de iarnã îºipot procura bilete cu maimulte drumuri. Astfel, unpachet achiziþionat pen-tru o perioadã cuprinsãîntre una sau patru zile

costã 70 de lei pentruadulþi ºi 42 de lei pentrucopii. Preþurile scad dacãnumãrul zilelor creºte.pentru un abonamentcuprins între 5 ºi 10 zileadulþii vor plãti 60 de lei,iar copiii 35 de lei. Celmai avantajos abonamenteste cel care cuprinde 21ºi 30 de zile. Acestacostã 40 de lei pentru

adulþi ºi 28 de lei pentrucopii. La toate aceste tar-ife se adaugã un leu pen-tru taxa de Salvamont.

Noile tarife au intrat învigoare de la 1 februarieºi vor fi valabile pânã la31 martie. Telegondolava funcþiona zilnic întreorele 09:00-17:30, maipuþin marþea când se vaface revizia.

Tarife înjumãtãþite la telegondola din Straja

cvj nr. 544, marti 4 februarie 2014

Documents