cvj, nr. 261, luni 26 noiembrie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 261 Luni, 26 noiembrie 2012 Chiar ºi fãrã insignã Poliþistul din Lupeni care ar fi fost bãtut de Amurãriþei se luptã cu sistemul F ostul poliþist din Lupeni, Iustinian Ivanciuc, care ºi-a reclamat superiorul cã l-a bãtut chiar de ziua lui de a ajuns în spital, continuã lupta cu foºtii lui ºefi. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Sute de bolnavi, secþii fãrã medici S ecþii fãrã medici. În spitalele din România se resimte acut lipsa personalului medical. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 Împreunã pentru o Vale mai bunã! I nterviu cu Senatorul NICULA Vasile Cosmin, candidat USL pentru un nou mandat de Senator în colegiul Valea Jiului >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Va asigura Monica Iacob Ridzi cu Viagra, 20.000 euro ºi tractoare pe momârlanii din Valea Jiului? ”S ã-mi explice ºi mie Monica Iacob Ridzi cum va aplica ea, cã face parte din acest partid PP-DD, punctul acesta, nr. 36, din programul de guvernare. Ne dã viagra ºi cei 20.000 de euro la fiecare? Sã ne zicã cum va face sã întinereascã DE URGENÞÃ populaþia ºi aveþi cuvântul meu cã o votez cu toatã famil- ia mea, ºi suntem vreo ºase” – Ion Alecsa, 38 de ani, Petrila. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A O betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie întreagã distrusã. Un incident cumplit, petre- cut într-o zi de sâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit, însã, la lucru, pentru cã patronul i-ar fi promis cã îi dã banii. Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitul accident, a încercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrul cuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului. Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gândit doar la el ºi nu la familia celei care a decedat pentru termopanele lui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoara ºi cel care vrea sã fie sen- ator de Valea Jiului. Vã prezentãm în continuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost ele relatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi! >>> >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Un om a murit pe „moºia” lui. Harry, nu ai coºmaruri noaptea?!

Upload: geza-szedlacsek

Post on 09-Mar-2016

243 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul II � Nr. 261

Luni, 26 noiembrie 2012

Chiar ºi fãrã insignã

Poliþistul dinLupeni care ar fi

fost bãtut deAmurãriþei se

luptã cu sistemul

F ostul poliþist din Lupeni,Iustinian Ivanciuc, care

ºi-a reclamat superiorul cã l-abãtut chiar de ziua lui de aajuns în spital, continuã luptacu foºtii lui ºefi.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Sute de bolnavi, secþiifãrã medici

S ecþii fãrã medici. În spitalele din România

se resimte acut lipsa personalului medical.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Împreunãpentru o

Vale mai bunã!

I nterviu cu Senatorul NICULA Vasile Cosmin,

candidat USL pentru un noumandat de Senator încolegiul Valea Jiului

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Va asiguraMonica Iacob

Ridzi cu Viagra,20.000 euro ºi

tractoare pemomârlanii dinValea Jiului?

”S ã-mi explice ºi mie Monica Iacob Ridzi cum

va aplica ea, cã face parte dinacest partid PP-DD, punctulacesta, nr. 36, din programulde guvernare. Ne dã viagra ºicei 20.000 de euro la fiecare?Sã ne zicã cum va face sãîntinereascã DE URGENÞÃpopulaþia ºi aveþi cuvântulmeu cã o votez cu toatã famil-ia mea, ºi suntem vreo ºase” –Ion Alecsa, 38 de ani, Petrila.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

O betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie întreagã distrusã. Un incident cumplit, petre-cut într-o zi de sâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit, însã, la lucru, pentru cã

patronul i-ar fi promis cã îi dã banii. Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitul accident, aîncercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrul cuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului.Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gândit doar la el ºi nu la familia celei care a decedatpentru termopanele lui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoara ºi cel care vrea sã fie sen-ator de Valea Jiului. Vã prezentãm în continuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost elerelatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi! >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Un om a murit pe „moºia” lui.

Harry, nu aicoºmaruri noaptea?!

Page 2: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 201222 Utile

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti

colaboratori serioºi de afaceri?� Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100

Petroºani

tel. 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj....rrrrooooe-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:30 Baronii (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Taxi Driver (r)13:00 Hildegarde (r)15:00 Atentatul (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Tristan ºi Isolda 22:45 Infernul 0:45 Culoarea fericirii (r)1:45 Grupul Vouã (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 22:30 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Vârsta inocenþei11:00 Intersecþia des-tinelor13:00 ªtirile Pro TV13:45 Apropo TV (r)15:00 Serviciul Român deComedie (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Fringe 0:00 Tanti Florica (r)1:00 Revizie tehnicã

9:30 Jessica11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r)14:55 Mondenii (r)15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:15 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:15 Aºa-i românul!10:25 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului13:20 Legendele palatului14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 201220:50 Meteo

Luni, 26.11.2012Vulcan 09:00 - 16:00.

Zona: stra-da Abatorului, Crividia,

Colonia de Jos, SC

Consmin,Zona D.Motiv: remediere

pierdere pe conductaF 200mm - Crividiazona pavilion nr. 68

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiiiaaaa pppp ãããã

VVVVrrrreeeemmmmeeeeaaaa îîîînnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

� DN 7 Deva -Sântuhalm -Simeria� DJ 687 Cristur -Hunedoara � DJ687 Hunedoara -Hãºdat � DN 66Cãlan - Bãcia �DN7 Mintia - Veþel�DN7 Veþel - Leºnic�DN7 Leºnic -Sãcãmaº � DN7

Ilia - Gurasada �DN7 Gurasada -Burjuc � DN7Burjuc-Zam

Deva, CaleaZarand; Sântuhalm;DN 76 Cãinelul deJos - Bejan

Vulcan pe DN 66Aºi B-dul Mihai Viteazu

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee

Motorinã 6,10 Lei

Benzinã5,83 Lei

Motorinã 5,95 Lei

Benzinã5,75 Lei

Motorinã 6,15 Lei

Benzinã5,85 Lei

Motorinã 6,07 Lei

Benzinã5,77 Lei

Motorinã 6,17 Lei

Benzinã5,00 Lei

Motorinã 6,45 Lei

Benzinã5,76 Lei

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Page 3: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

I nterviu cuSenatorul

NICULA VasileCosmin, candidatUSL pentru un noumandat de Senator încolegiul Valea Jiului

Reporter: DomnuleNicula, suntem la jumã-tatea campaniei elec-torale. În interviul tre-cut, eraþi foarte optimistºi motivat. S-a schimbatceva din atitudineadumneavoastrã? Nicula Vasile Cosmin:Din contrã! Implicarea încampania electoralã ºiactivitãþile programate nune prea lasã timp de altãatitudine! Existã o efer-vescenþã a echipei,extrem de molipsitoare,indiferent de vârstã. Mi-efoarte drag sã vãd alãturide noi, pe stradã, pen-sionari ºi tineri, bunici ºinepoþi, cu toþii motivaþide acelaºi slogan: Împre-unã pentru o Vale maibunã!Reporter: Existã oparte a presei din ValeaJiului care nu vã preaiubeºte ºi vã cam toacãmãrunt. Cum comentaþiaceastã situaþie?Nicula Vasile Cosmin:Problemã ar fi dacã toatãlumea m-ar lãuda ºi mi-araduce osanale! Atunciadevãratul exerciþiu aldemocraþiei ar fi pus înpericol. E absolut normalca în campania electoralãsã existe dispute în mass-media, lucru uºor desesizat ºi la nivel central,nu doar în Valea Jiului.Încerc sã ignor toaterãutãþile gratuite ºi mãîncarc pozitiv cu energiatransmisã de alegãtori ºide simpatizanþi. Într-ade-vãr, e uºor frustrant sãvezi cã în lipsã de doveziconcrete, eºti atacat pen-tru numele cu care te-ainãscut, de exemplu. Darºtiu sigur cã cetãþenii dinValea Jiului au un nivelde inteligenþã care le per-mite sã vadã dincolo deaceste rãutãþi gratuite,scrise la comandã. Reporter: Înainte deînregistrare, mi-aþideclarat cã vreþi sã vor-bim despre o problemãdeosebitã din ValeaJiului. La ce v-aþi referit?Nicula Vasile Cosmin:În cei patru ani de man-dat, nu cred cã a existatvreo sãptãmânã de audi-enþe fãrã sã îmi fie sem-nalatã aceeaºi problemã.Este vorba despre situaþiaaproape de neconceput a

femeilor din Valea Jiului.Eu sunt un politician carecrede în egalitatea deºansã. Pentru mine, dinpunct de vedere profe-sional ºi al ºansei acor-date, între femei ºi bãr-baþi nu existã nicio difer-enþã. Din pãcate, expe-rienþa din cei patru ani demandat, mi-a demonstratcã statutul femeii în ValeaJiului nu este egal cu celal bãrbatu-lui.Reporter:Concret,care suntdiferenþelesesizate?NiculaVasileCosmin:Totul pleacãde la inexis-tenþa unorlocuri demuncã pen-tru femei.Este foartetrist – însãasta esterealitatea.Femeile dinValea Jiuluinu au undesãmunceascã,nu au oalternativãprofesion-alã. Suntfoartepuþineexcepþiile, în mare partefemeile lucreazã în insti-tuþiile deconcentrate, însistemul de învãþãmântsau în sãnãtate, unde ºiaºa - posturile au fost blo-cate. O femeie din ValeaJiului, de vârstã medie, înloc sã fie în plinã ascensi-une profesionalã, aici e obucurie sã aibã un loc demuncã. Nici vorbã deegalitate de ºansã, înacest context discutãmstrict despre norocul de alucra undeva.

Reporter: Credeþi cã sepoate remedia acestdezechilibru socio-profe-sional?Nicula Vasile Cosmin:Da. E drept cã mai totulîn Valea Jiului se învârteîn jurul mineritului. Însã ofocalizare pe înfiinþareade locuri de muncã pen-tru femei poate asigura odezvoltare economicã sis-temicã. De la sprijinireaînfiinþãrii IMM-urilor ºipânã la atragerea deinvestitori în domeniilespecifice, cum ar fi indus-tria uºoarã ºi turismul –sunt mãsuri constructivemenite sã ajute profesion-al aceastã categorie. O sã

fac o parantezã pentru avã da un exemplu per-sonal: soþia mea. Dincolode faptul cã este o mamãºi o soþie extraordinarã ºipentru asta þin sã-imulþumesc, este o femeieinteresatã de cariera ei iaracest lucru o bucurã ºi oîmplineºte. Am toatãadmiraþia pentru femeilecare se dedicã înîntregime familiei ºi

renunþã la o carierã, dartrebuie sã recunoaºtemcã nu asta este ceea ce îºidoresc marea majoritate. Reporter: Aveþi drep-tate. În Valea Jiului ofemeie fericitã este ofemeie care are un locde muncã - ºi asta nu ecorect. Cam în aceeaºisituaþie sunt ºi tinerii...Nicula Vasile Cosmin:Da. Poate nu chiar la felde grav. Din pãcate, încazul tinerilor a intervenitun alt factor primejdios:emigrarea. Terminã saunu ºcoala, îºi iau sau nubacalaureatul – cu toþii auîn plan sã plece ”dincolo”sã se realizeze. Problemagravã e cã, pentru ei, lavârsta majoratului,realizarea visatã e doarmaterialã ºi nu se iau încalcul ºi pierderile mariconexe.Reporter: Care suntaceste pierderi?Nicula Vasile Cosmin:Discutãm despre pierderila toate palierele. Înprimul rând, la nivel defamilie se creazã undezechilibru. Pãrinþiibãtrâni, rãmaºi în þarãfãrã niciun sprijin, dar ºicopiii abandonaþi de

pãrinþi plecaþi la muncãîn strãinãtate. S-au dezbã-tut aceste subiecte denenumãrate ori, darrezultatul a fost acelaºi:plecarea la muncã înstrãinãtate este o formãde abandon gravã, careafecteazã în egalã mãsurãatât individul plecat, cât ºifamilia rãmasã.Din punct de vedere aldezvoltãrii zonei,pierderea este foartemare. Ne pleacã tineretuleducat ºi ºcolit pentru a

asigura viitorulzonei. Copii buni, încare sistemul deînvãþãmânt a investitcunoaºtere, în carepãrinþii au investitresurse materiale,dar mai ales aºtep-tãri.Reporter: De ce arrãmâne tinerii,domnule senator?Nicula VasileCosmin: Greu derãspuns. Greu derãspuns aici ºi acum.Însã, ca de fiecaredatã, istoria ºi patri-otismul sunt cei maibuni sfetnici. Ce ar fifost neamul româ-nesc dacã ar fi ple-cat tinerii din þarãde-a lungul timpului,în vremurile grele?Cred cã rãbdarea,perseverenþa ºiresponsabilitateasunt cãile derezolvare. Nu vreau

sã înþelegeþi cã încerc sãdisculp clasa politicã învreun fel ºi sã nu îi atribuinicio vinã. Pur ºi simplucred cã trebuie insistat peasigurarea unui climatsocial ºi profesional nece-sar pãstrãrii tinerilor înþarã. Iar asta nu se poateface prin promisiuni elec-torale de dãruit tractoareºi zeci de mii de euro...Tinerii trebuie sã creadãîn ºansa lor. Trebuie sãvadã dincolo de perspec-tiva imediatã. Nimic nupoate fi obþinut fãrã

implicare, iar aici mãrefer ºi la implicarea înviaþa politicã. Faptul cãtinerii vin sã facã politicãe cel mai bun etalon alfaptului cã mentalitãþile seschimbã. Tânãrul îºispune: Nu vreau sã fugdin þarã, sã muncesc caun rob pe ºantierelestrãine, ci vreau sãschimb în bine þara meaprin puterea propriuluiexemplu. Împreunã pen-tru o Vale a Jiului maibunã înseamnã împreunãpentru o atitudine mai

bunã, constructivã ºi opti-mistã. Vale a Jiului maibunã înseamnã nu doarNicula senator, ci fiecarelocuitor al Vãii Jiuluireprezentat aºa cum secuvine, responsabil. Nuun om singur poateschimba lucrurile – ci oechipã în care sã seregãseascã fiecare dintredumneavoastrã. De aceeacandidez pentru un noumandat. Pentru o Vale aJiului mai bunã.

A consemnat Ioan LAZÃR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Politic 3

Împreunã pentru o Vale mai bunã!

SSSSeeeennnnaaaattttoooorrrr ddddiiiinnnnppppaaaarrrrtttteeeeaaaa PPPPSSSSDDDD îîîînnnnccccoooolllleeeeggggiiiiuuuullll 1111 VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii ddddiiiinnnnaaaannnnuuuullll 2222000000008888

Page 4: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Mircea NISTOR

Dupã cum au precizat, însã,

reprezentanþii SC Apa Serv SAPetroºani lucrãrile au fostîncheiate la sfârºitul sãptãmânii

trecute. “Pe Jieþ am avut lucrãrimai puþine care au afectat doarcâteva zone din Petroºani. Celemai multe lucrãri le-am efectu-at, însã, în cartierul Aeroport,acolo unde a fost schimbatãaducþiunea pe strada NicuºorGociu. Din acest motiv, am sis-tat furnizarea de apã potabilãîn mai multe zile dar, amîncheiat aceste lucrãri astfel cãieri a fost ultima oprire de apã.De astãzi nu vor mai fi niciun fel de probleme în ceea ce

priveºte furnizarea apeipotabile”, a precizatCostel Avram, directorgeneral SC Apa Serv SAPetroºani Valea Jiului.

Pe de altã parte, tot joi, oaltã zonã afectatã de înreru-perea în furnizarea apei pota-bile a fost cea a strãziloramplasate în vecinãtateaComplexului studenþesc.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 201244 Actualitate

În campania electoralã, în fiecare miercuri, de la orele 15.00 la 16.00, emisiuneaelectoralã este preluatã integral de Transilvania L!VE ºi transmisã în direct, pe satelit

Mircea NISTOR

Cei mai mulþi dintrerestanþieri provin dinrândul persoanelor fiz-ice, datoria totalã aacestora cãtre SC

Termoficare SA ridicân-du-se la valoarea de 7miliarde de lei. Înacelaºi timp, datoriapersoanelor juridice,respective a firmelor,este cifratã la circa 4-

500 de milioane de leivechi. “Toate acestedatorii sunt foarte greude recuperat. Pânã înprezent, am acþionat îninstanþã câteva sute derestanþieri, persoane fiz-ice, ºi, împreunã cuexecutorul judecãtorescîncercãm sã recuperãmsumele de bani pe careni le datoreazã”, a pre-cizat Ovidiu Muntean,

director SCTermoficare SAPetroºani.

În ceea ce priveºteagenþii economici careau acumulat datoriifoarte mari, mai mulþidintre aceºtia au fostdebranºaþi, în ultimelezile, de la reþeaua determoficare. Printre ceicare au rãmas fãrãîncãlzire se numãrã unrestaurant precum ºi ofirmã de confecþii.

Mircea NISTOR

“Am reuºit, în sfârºit, sãfacem rost de materialele deconstrucþie necesare astfel cã amredemarat lucrãrile de amenajarea pavilionului respectiv. Dinpãcate, acesta nu a devenitfuncþional în timpul verii dar, va

fi gata pentru primãvara ºi varaviitoare”, a declarat IoanPristavu, administratorul pieþelordin Petroºani.

Pe de altã parte, în acelaºiparc, au început, tot ieri,lucrãrile pentru amenajarea unuipatinoar. “Cei care au începutlucrãrile de montare a patinoaru-

lui sunt aceiaºi care au venit ºi înultimii ani, în Petroºani, înacelaºi parc. Din câte am înþeles,preþurile percepute pentruînchirierea unei perechi depatine ºi pentru utilizarea pati-noarului vor fi aceleaºi ca ºi celepercepute anul trecut. Considercã un patinoar destinat copiilorºi tinerilor este necesar pentru a-i mai ridica puþin pe aceºtia dinfotoliile din faþa calculatorului.Tinerii mai trebuie sã facã ºisport nu doar sã se joace ºi sãtrimitã mesaje pe calculator”, amai spus Ioan Pristavu.Patinoarul urmeazã a-ºi deschideporþile în preajma zilei de 1decembrie.

În sfârºit, în Aeroport, apa va curge normal

Î n ultimele sãptãmâni, mai multe zone dinmunicipiul Petroºani au rãmas, timp de ore

bune, pe sec. Restricþiile în furnizarea apei pota-bile s-au datorat, parþial, efectuãrii unor lucrãrila Staþia de captare de pe Jieþ dar, în cele mainumeroase cazuri, reparaþiilor care au afectat,mai ales, cartierul Aeroport.

Executorii judecãtoreºti au intrat în acþiune

Maximilian GÂNJUDecizia vine ca

urmare a solicitãrii min-istrului Sãnãtãþii dupã ce

maimulþibebeluºis-auîmbol-nãvit de

la vaccin. Direcþia deSãnãtate Publicã ajudeþului Hunedoara a

comunicat tuturor mater-nitãþilor din judeþ (Deva;Hunedoara; Petrosani;Lupeni; Vulcan; Orastie;Hateg; Brad) atât tele-fonic cât ºi în scrisdespre sistarea tempo-rarã a vaccinãrii BCG. Înjudeþul Hunedoara s-au

primit în data de22.08.2012 prin repar-tiþie de la MinisterulSãnãtãþii, 7000 de dozede vaccin BCG produsîn Danemarca. „Pânã laaceastã orã în judeþulHunedoara nu a fostraportat nici un caz dereacþie secundarã laacest vaccin BCG”,susþin reprezentanþiiDSP Hunedoara.

Un parc, o filigorie ºi un patinoar

Î n varã, la solicitarea mai multor vârstnici,administraþia pieþelor din Petroºani a demarat

amenajarea unui pavilion destinat acestora. Dinlipsa lemnului necesar, lucrãrile la filigoria din par-cul de lângã Piaþa Agroalimentarã Centralã au fostsistate, fiind reluate la sfârºitul sãptãmânii trecute.

S ocietatea din Petroºani carefurnizeazã apã caldã menajerã ºi

cãldurã are de recuperat, de laabonaþi, câteva miliarde de lei vechi.

Vaccinul anti TBC- oprit în depozit deDSP HunedoaraC irca 7000 de doze de vaccin

anti TBC care au ajuns înjudeþul Hunedoara ºi fac partedin lotul „Danemarca”, nu vormai fi folosite pentru imunizareabebeluºilor.

Page 5: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Monika BACIU

Potrivit liderilor miner-

ilor acest act a suferitcâteva modificãri, caresunt în favoarea anga-

jaþilor societãþii huilei.”Contractul colectiv de

muncã a suferit câtevamodificãri. Nu sunt modi-ficãri importante, dar nuaº vrea sã nu amintescfaptul cã plata salariilorcompensatorii se va faceîntr-o singurã tranºã. Ceicare vor pleca printr-unprogram de concedierecolectivã vor primi salari-ile compensatorii o sin-gurã datã. Pot sã vã maispun cã sporul de pericolva fi renegociat o datã cucreºterea salariului minimpe economie. Prevederilearticolului 140 care facereferire la facilitãþile acor-date salariaþilor (energieelectricã, alocaþii de cãr-bune, masã caldã, trans-port la ºi de la locul demuncã) vor fi supusemodificãrilor ori de câteori una dintre pãrþi vasolicita”, a declarat PetreNica, preºedintele sindi-catului Muntele.

Potrivit sursei citate, decele mai multe ori, miner-ii sunt nemulþumiþi decondiþiile în care sunttransportaþi cu autove-hiculele plãtite deCompania Naþionalã aHuilei cu bani grei.

”Nu trebuie sã uitãmnemulþumirea salariaþilorvizavi de anumite servicii.Vorbim de transportul la

ºi de la locul de muncã,ma refer la condiþiile pecare le asigurã respec-tivele autobuze. Bonurilepentru energia termicãreprezintã un drept decare nu se pot bucura toþisalariaþii. Cunoaºtemproblemele din Lupeni deanul trecut cu cãldura.Cunoaºtem faptul cã lanivel de Uricani, Petrilanu existã încãlzire central-izatã ºi nici cãrbune nupoate fi folosit pentrubloc. În concluzie, este oprevedere statutarã decare nu se pot bucuratoþi”, a precizat Nica.

T ransport de sutede mii de lei

Transportul minerilorde la CompaniaNaþionalã a Huilei costãpeste 600 mii de lei,adicã ºase miliarde de leivechi. ReprezentanþiiCompaniei Naþionale aHuilei declarau în urmãcu ceva timp cã “dincauza lipsei banilor nuputem încheia astfel decontracte pe o perioadãmai lungã”.

C CM ºi pentruSocietatea

Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului

Potrivit lui Petre Nicacontractul colectiv de

muncã este valabil ºi pen-tru viitorii angajaþi aiSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului.

”Prevederile contractu-lui colectiv de muncã,conform ordonanþei deUrgenþã a Guvernului,aceste prevederi se voraplica ºi viitoarei societãþi(Societatea Naþionalã de

Închideri Mine ValeaJiului). În concluzie esteun articol pe care l-ammodificat în beneficiulacestora, prin faptul cãdisponibilizãrile se vorface doar de la societateacare va închide minele,pentru cã doar acoloavem resursa financiarã”,mai declarã preºedinteleSindicatului Muntele.

Descumpãniþi ºi neîncrezã-tori în cele 100 de puncte aleprogramului de guvernare aPP-DD, o parte a momârlanilordin Aninoasa, Petroºani ºiPetrila au ridicat întrebãri labirourile care au tangenþã cuagricultura, dacã acele promisi-uni/puncte din program pot firealizate.

”Vreau ºi eu ca doamnaMonica Iacob Ridzi sã spunãdacã îºi asumã acest program,cã atunci când a fost întrebatãla televizor, a vorbit numai detaxa radio-tv. Dã-o în foc detaxã! Nu-i vorbã cã ºi aia ar fibunã, dar n-a spus nimic de cei20.000 de euro daþi fiecãruiom sau de tractoarele pe carele promite fiecãrei gospodãrii.Asta ne intereseazã pe noi. Dardacã Dan Diaconescu zice cãare bani aºa cum a avut când avrut sã cumpere OLTCHIM,înseamnã cã este un mare min-

cinos ºi îºi bate joc de oameni.Mie îmi place ideea de partid alpoporului, dar sunt dezamãgitde ce tot face acest partid. Euam votat cu Ridzi, ºi cu el ºi cuea. Vreau sã ºtiu, acum, cefac? Sã ne zicã doamnaMonica Iacob Ridzi dacã garan-teazã ea cã vom primi aceºtibani ºi tractor ºi eu o voi vota.D-aia am întrebat ºi la APIA ºila Primãrie, ca sã ºtiu” – adeclarat Traian I., dinPetroºani.

Pe Ion Alecsa, din Petrila,mai în glumã, mai serios, îlintereseazã cum va faceMonica Iacob Ridzi pentru arespecta punctul 36 din pro-gramul PP-DD, respectiv”Întinerirea DE URGENÞà apopulaþiei þãrii ºi mãrireanumãrului de locuitori aiRomâniei”.

”Sã zicem cã eu sunt tâmpitºi nu ºtiu ce ºi cum e cu

”creºterea ºtiinþificã” a popu-laþiei, cum spunea Ceauºescu.Sã-mi explice ºi mie MonicaIacob Ridzi cum va aplica ea,cã face parte din acest partidPP-DD, punctul acesta, nr.36,din programul de guvernare.Ne dã viagra ºi cei 20.000 deeuro la fiecare? Sã ne zicã cumva face sã întinereascã DEURGENÞÃ populaþia ºi aveþicuvântul meu cã o votez cutoatã familia mea, ºi suntemvreo ºase” – a declarat Ion

Alecsa.Margareta Lucreþia Todea,

din Aninoasa este economist ºicrede cã deputatul Monica

Iacob Ridzitrebuia sãfacã un pasînapoi dinviaþa politicã,cu atât maimult cu câtare sau a avutprobleme desãnãtate, darºi procesul decorupþie.Despre stareasa de sãnã-tate,MargaretaLucreþiaTodea credecã deputatular trebui sãvinã cu uncomunicat în

acest sens pentru ºtiinþa alegã-torilor.

”Este ca ºi în cazul preºedin-telui unei þãri, când poporul,alegãtorii trebuie sã ºtie pentrucã este vorba de primul om înstat. În cazul unui parlamentar,este vorba de prima instituþie,supremã, din România -Parlamentul, iar reprezentareacetãþenilor este de importanþãmajorã. Au fost momente cândnoi, cei care am votat cu

Monica Ridzi, chiar ne-amfãcut probleme pentru ea caom în primul rând, apoi ca alesal nostru în ParlamentulRomâniei. În sensul acesta artrebui sã ne anunþe printr-uncomunicat, buletin de sãnãtatesau ce o fi, pentru a ºtii dacãne bazãm pe dumneaei înurmãtorii patru ani. Dacã doc-torii spun cã nu este bine sãfacã un asemenea efort - pen-tru cã este un efort uriaº sã fiimereu pe drumuri, sã rezolvi oseamã de probleme, sã fii activºi în Parlament – noi, cei dinestul Vãii Jiului, vom rãmânedescoperiþi. Nu trebuie sã sesimtã ofesatã pentru cã preti-dem acest lucru, ci sã fieresponsabilã, sã ia în seriosaceastã demnitate publicã. Eu îidoresc multã, multã sãnãtate!”– a declarat Margareta LucreþiaTodea.

Întrebãrile cetãþeniloradresate candidatului PP-DD,fost PDL, pentru CameraDeputaþilor sunt multe, uneleincomode, altele omeneºti ºi debun simþ. Întrebãrile au fostpuse direct, altele prin scrisorideschise, altele prin intermedi-ari ºi prin media. La toate seaºteaptã rãspunsuri…

Biroul de presã USLIleana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Actualitate 5

Va asigura Monica Iacob Ridzi cu Viagra, 20.000euro ºi tractoare pe momârlanii din Valea Jiului?

”Sã-mi explice ºi mie Monica Iacob Ridzi cum vaaplica ea, cã face parte din acest partid PP-DD,

punctul acesta, nr. 36, din programul de guvernare. Nedã viagra ºi cei 20.000 de euro la fiecare? Sã ne zicãcum va face sã întinereascã DE URGENÞÃ populaþiaºi aveþi cuvântul meu cã o votez cu toatã familia mea,ºi suntem vreo ºase” – Ion Alecsa, 38 de ani, Petrila.

CCM-ul minerilor, cu modificãri

M odificãri la noul contract colectiv demuncã al minerilor. Contractul colec-

tiv de muncã al salariaþilor CompanieiNaþionale a Huilei a fost prelungit pânã ladata de 31 decembrie a anului viitor.

Page 6: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

A murit pentrutermopanele

lui Vochiþoiu

Haralambie Vochiþoiu,patron al firmei SC ArtForest Company SRL, estecel care a încercat sã treacãsub tãcere accidentul în carea murit angajata saAniºoara Uliu. Ca ºef alPSD Petroºani, a avut totinteresul sã þinã departe deochii presei ºi ai alegãtorilorsãi un incident ce ridicãmulte semne de întrebare.O femei a murit la firma saiar documentele ulterioareacestui deces lasã lucrurilenelãmurite.

M oarteaAniºoarei

UliuEste sâmbãtã, 15 sep-

tembrie 2007. AniºoaraUliu, membru al unei familiinevoiaºe din Petroºani, estela muncã, la o fabrica determopane. PatronulVochiþoiu i-a promis salariulºi din aceastã cauzã a con-simþit sã-ºi sacrifice ziualiberã. Banii trebuiau achitaþicu o zi înainte, dar patronula amânat plata din cauzalipsei lichiditãþilor. Aniºoaraeste veselã, pentru cã vaavea bani, banii din salariu,ca sã îi facã un cadou fru-mos soþului ei. A mai

muncit în weekend, tot lafabrica de termopane, pen-tru cã patronul plãtea câtevasute de mii de lei pentrumunca suplimentarã.Dimineaþa s-a desfãºuratnormal, Aniºoara este zidarºi contribuie la amenajareapentru SC Art ForestCompany SRL a unui atel-ier ºi a unor birouri. κi facecu sârguinþã lucrul, este ofemeie conºtiincioasã, cugrija zilei de mâine. Are doicopii ºi trebuie sã le asigureun trai decent. Pentru asta,ar munci oricând.

Ora 12.00. AniºoaraUliu încearcã sã umple cuapã cuva utilajului. Este strã-fulgeratã de un fior.Curentul de 380 de volþi îistrãbate trupul, creierul îieste izbit de mii de sãgeþiletale. Cade rãpusã. Cuultimele gânduri realizeazãcã nu-ºi va mai vedea nicio-datã familia.

Face un ultim efort ºizbiarã dupã ajutor. O maga-zionerã aude cum AniºoaraUliu implorã ca utilajulucigaº, cu care a intrat încontact sã fie scos de subtensiune. Sunt ultimele eicuvinte, ultimul gând coe-rent. Nu o ascultã nimeni.Toatã lumea este ºocatã deprãbuºirea Aniºoarei.Colegii ei nu pot înþelegecum de s-a întâmplat acestlucru. Aniºoara Uliu priveºte

cerul neputincioasã. Apoi,pentru ea n-a mai fostnimic.

D ocumentele oficiale nu au

lãmurit incidentulPatronul SC Art Forest

Company SRL esteHaralambie Vochiþoiu,preºedinte al PSDPetroºani. Acesta a construitpe strada Livezeni nr. 3,unde a murit Aniºoara Uliu,un atelier ºi niºte birouri.Pentru construirea acestoraangajaþii companiei erauplãtiþi cu bani ce depãºeaucu puþin salariul minim peeconomie. Mai mult decâtatât, deºi ziua de lucru estede opt ore aceºtia obiºnuiausã lucreze zece, adicã de la7 dimineaþa la 17 seara, cupauzã de masã de 15minute. Acesta era ºi pro-gramul Aniºoarei Uliu.

Dupã deces, se pare cãau existat unele tentative demuºamalizare a incidentuluidin partea conducerii soci-etãþii. În primul rând, docu-mentele oficiale au fostredactate superficial ºievaziv, pe CertificatulMedico-Legal fiind scris caloc al decesului doar “razamunicipiului Petroºani” nu ºilocul precis al produceriiaccidentului mortal.Conform Procesului Verbalde Cercetare, cauza produ-cerii evenimentului a fost“punerea sub tensiune apãrþii metalice a betonierei,în condiþiile neasigurãrii pro-tecþiei împotriva atingeriiindirecte, la momentul pro-ducerii evenimentului”, ceeace înseamnã cã nu au fostrespectate normele de pro-tecþie a muncii. Cel care arealizat proiectul ºi a execu-tat instalaþia electricã inte-rioarã a fabricii de ter-mopane nu era autorizat caelectrician sau personal decoordonare pe parte elec-tricã. În plus, dupã cumreiese din acelaºi proces-ver-bal SC Art Forest CompanySRL, deºi a fost autorizatãdin punct de vedere al secu-ritãþii ºi sãnãtãþii în muncãprin Biroul Unic, nu a deþi-nut atestatul ANRE pentruefectuarea activitãþilor de

proiectare, execuþie,exploatare a instalaþiilorelectrice.

Pe lângã toate acesteatrebuie menþionat faptul cãbetoniera nu mai fuseseverificatã din data de4.09.2007, deoarecemaistrul care fãcea veri-ficãrile intrase în concediumedical. Cu toate cã anga-jaþii s-au plâns în repetaterânduri patronului de faptulcã betoniera reprezenta unpericol pentru cei care o uti-lizau, acesta nu a luat niciomãsurã pentru repararea ei,deºi le-a promis muncito-rilor cã o va face. Acelaºipatron se mai face vinovatºi de faptul cã AniºoaraUliu a fost admisã la loculde muncã fãrã sã i se facão instruire adecvatã îndomeniul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã. Pentrutoate aceste lucruri firma luiHaralambie Vochiþoiu afost sancþionatã cu amendãcontravenþionalã, dosarulnefiind însã nici acumsoluþionat. Toate acesteinformaþii rezultã din docu-mentele oficiale întocmitede cãtre autoritãþi ulteriorproducerii tragediei.

F amilia Uliu nu ºi- a gãsit

nici acum liniºteaCât despre familia vic-

timei, aceasta nu a fostanunþatã de proces, nefiindcitatã sã se prezinte la tri-bunal. Mai mult decât atât,familia nu ºtie nici astãzi cuexactitate cum s-a produsaccidentul, niciunul dintreangajaþii lui HaralambieVochiþoiu nefiind dispus sãstea de vorbã cu aceºtiadespre tragedie. „Oamenii

de acolo ºtiu ce s-a întâm-plat, dar nimeni nu vrea sãspunã nimic”, afirmã soþulAniºoarei. Conform celorrelatate de acesta, lapomana de dupã înmor-mântare colegii celei dece-date au fost însoþiþi de uninginer care i-a suprave-gheat permanent.

Ziua accidentului este unmoment pe care soþul ºifiica victimei nu-l vor uitaniciodatã. MoarteaAniºoarei Uliu le-a fostanunþatã de trei angajaþi aiSC Art Forest Company

SRL, care au bãtut la uºa lorºi, fãrã sã se prezinte, le-auspus cã Aniºoara a suferitun accident, dar cã „acum îie bine ºi se aflã la spital”.Soþul victimei a fost dus laspital cu ambulanþa, iar asis-tentele i-au fãcut o injecþiepentru a se asigura cã nu-iva fi rãu la aflarea veºtii.Cea care a aflat prima dedeces a fost Violeta Uliu,fiica victimei, cãreia cei treibãrbaþi i-au spus adevãruldupã ajungerea la spital.Soþul Aniºoarei a fost infor-mat de accident de cãtreasistentele medicale.

“Dupã ce mi-au spus cãmama a murit, am cerut s-ovãd. Atunci m-au dus lamorgã. Ea era încã în dubã.În faþa mea au luat-o ºi aupus-o pe targã. Mi-au datlucrurile ei ºi am plecat. Num-au lãsat sã stau mai multde 15 minute acolo. I-amîntrebat ce s-a întâmplat ºimi-au spus cã a muritcurentatã….”, povesteºteVioleta. Autopsia a fostfãcutã duminica, familianeaflând de acest lucrudecât luni.

Haralambie Vochiþoiu aplãtit familiei Uliu cheltuielilede înmormântare ºi i-a ofe-rit fiului Aniºoarei 500 de leide Crãciun. În rest, patronuls-a lãudat cã îi va ajuta cusume considerabile de bani,dar nu a mai fãcut-o. “Aspus cã ne va da bani pentru a ne repara aparta-mentul ºi a ne plãti ratele ºichiria, dar au fost doarvorbe”, afirmã soþul victimei.

Despre accident s-a scris,la acea vreme, în ziarele din

Valea Jiului, fãrã însã a semenþiona despre încercãrilede muºamalizare ale acestu-ia de cãtre HaralambieVochiþoiu.

Familia Uliu este o fami-lie sãracã. Singurul venitreal vine din partea VioleteiUliu, fiica Aniºoarei, carelucreazã. Tatãl ei este pen-sionat pe caz de boalã, iarbanca l-a dat în judecatãpentru cã nu ºi-a plãtit rateleunui credit. Acum, acestea îisunt reþinute din pensie.Fratele ei primeºte 130 delei pensie alimentarã. Casaîn care stau nu este propri-etate personalã, familiaplãtind în fiecare lunã chiriepentru a putea locui în ea”

(SãptãmânalulPrima Pagina).

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

A ctualul ºef alPP-DD

Hunedoara, candidatîn Valea Jiului laSenatul României,este uns cu toate alifiile. Din pãcate denumele lui se leagãde cele mai multe oridoar scandaluri.

Haralambie Vochiþoiu,dacã ar fi sã derulãm tim-pul de când este înpoliticã, nu pare decât unºmecheraº gata sã treacãpeste orice pentru a-ºiatinge scopul. A fostsancþionat la fiecarescrutin pentru cã locuitorii

Vãii nu s-au lãsat pãcãliþi.În urmã cu circa cinci anide zile, Vochiþoiu era încentrul unui scandalimens dupã ce un profe-sor universitar îl acuzasepublic de plagiat.Vochiþoiu vroia sã devinãdoctor, însã profesoruluniversitar Ilie Onica,atrãgea atenþia cãHaralambie Vochiþoiu aplagiat lucrarea de docto-rat. Ilie Onica, profesor lacatedra de ExploatãriMiniere din cadrulUniversitãþii din Petroºani,afirma cã liderului PSD deatunci i-a fost respinsãlucrarea de doctorat dinacest motiv. „Haralambie

Vochiþoiu a plagiatlucrarea de doctorat. Asusþinut teza de doctoratîn Catedrã ºi i-a fostrespinsã, pentru cã nu afost originalã », susþinea înanul 2007, profesorulOnica. Bineînþeles cãVochiþoiu a respins acuza-þiile ºi a spus cã nicimãcar nu-l cunoºtea peprofesorul care-i contes-tase lucrarea. «Nucomentez aceste afirmaþii.Nu-l cunosc pe Ilie Onica,nu am auzit de el. Sã mãsune, sã se recomande ºidiscutãm pe ce teme vrea», spunea în replicãHaralambie Vochiþoiu.

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Un om a murit pe „moºia” lui. Harry, nu ai coºmaruri noaptea?!O betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie

întreagã distrusã. Un incident cumplit, petrecut într-o zi desâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit,însã, la lucru, pentru cã patronul i-ar fi promis cã îi dã banii.Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitulaccident, a încercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrulcuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului.Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gânditdoar la el ºi nu la familia celei care a decedat pentru termopanelelui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoaraºi cel care vrea sã fie senator de Valea Jiului. Vã prezentãm în con-tinuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost elerelatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi!

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Î n ultimele zile amputut sã obser-

vãm aproape peste totreclame, fluturaºi ºispoturi publicitarecare au prevestit campania BlackFriday, o campanie încare mai multe magazine electrocas-nice cu renume dinþarã au avut reducerisubstanþiale la maitoate produsele.

Bineînþeles ca ºi la noioamenii din Valea Jiuluiau luat cu asalt maga-zinele care erau incluseîn aceastã campanie.

Nici în parcãri ºi niciîn magazine nu aveai locsã arunci un ac, ºi acestlucru se putea vedea încãde la intrare ne mai

vorbind de faptul cãodatã ajunºi înãuntruputem vedea cum lumeapur ºi simplu se calcãîn picioare chiar ºi pen-tru un banal fier de cãlcatsau o râºniþã de cafea.

Am putut observachiar ºi oameni carepoate din motive desãnãtate sau doar deobosealã, pentru cã austat mult timp în magazinsã-ºi aleagã produsele,pur ºi simplu stãteau pejos sau pe rafturile goale.

Dat fiind faptul cãaceasta campanie a fostfoarte mediatizatã ºi cãmagazinele erau pline decumpãrãtori ne-amapropiat de rafturi sãvedem cu ochii noºtridacã într-adevãr preþurilesunt aºa de mici pe cât lis-au fãcut reclamã.

Surprinderea cea mai

mare a fost cã niciunprodus care era înscris înaceastã campanie nuavea o reducere maimare de zece la sutã, oreducere foarte micã încomparaþie cu preþulîntreg pe care îl aveauprodusele ºi mai ales celede ultima generaþie careau rãmas, ºi sigur vorrãmâne, în continuare înmagazine necumpãrate.

Printre puþinele pro-duse care au fostcumpãrate în totalitate ºiacest lucru l-am pututobserva în primul rânddin lipsa lui cudesãvârºire de pe raftulrespectiv, normal fiindfoarte ieftin ºi la preþîntreg, este vorba defierul de cãlcat proletarcare se pare cã s-acumpãrat foarte bine, darºi acelora care bineînþe-

les nu aveau o firmã derenume pentru cã altfelsoarta lui ar fi fostaceeaºi cu a celorlalteproduse care vor mairãmâne în magazinepoate pânã la urmã-toarea campanie.

Atunci ºi reprezen-tanþii acestor magazinese vor gândi sã mãreascãreducerile faþã de acestan, poate de la zece lacinsprezece la sutã. Lacum evolueazã inflaþia ºisituaþia financiarã la noiacele reduceri vor finesemnificative ºi înviitoatea campanie deanul viitor ca ºi în cea deanul acesta.

Pânã la urmã nuputem spune decât cãaceasta campanie a fostmai mult o dezamãgire ºio pãcãlealã pentruoameni care poate pen-tru mulþi dintre ei ar ficreat ocazia de a-ºicumpãra niºte lucruri noiºi de calitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Black Friday sau mai binezis black fraier-day

PP-DD-istul Vochiþoiu- acuzat cãa plagiat lucrarea de doctorat

C e este apa? Ce facem cuea? Cum putem sã

protejãm apele? La aceste în-trebãri au aflat rãspunsul ceimai mici elevi ai ªcolii gene-rale IG Duca din Petroºani.

Chiar dacã nu ºtiuei totul, copiii s-aucãznit sãdea rãspun-suri, mai puþinsavante, dar desprinsedin mintea lor. „Eu ºtiucã apa e bunã sã obem, sã ne spãlãm ºi,când se face zãpadã,sã avem gheaþã lapatinoar”, a spus uncopil din clasa pregãti-toare. „Eu mã spãl,dar ºtiu ºi cã trebuie sãeconomisesc apa. Sã

nu o las sã curgã, dupã ce mã spãlºi sã opresc robinetul”,spune un altcopil.

Toate acestea au fost învãþate laºcoalã în ultimele zile, iar cei mici,pe lângã faptul cã au înþeles cât deimportantã e apa, au aflat ºi despreprotejarea acestei surse vitale.

Acþiunea de conºtientizare acelor mici cu privire la importanþaapelor le-a aparþinut celor de laApa Serv, care au „instigat” copiiila cunoaºtere. Câºtigãtori, însã, suntcei din generaþia aflatã acum înprimii ani de ºcoalã. „Acum amîncheiat, defapt, o serie de acþiunice s-au derulat la noi în ºcoalã înultimele trei zile. Am avut unparteneriat cu Apa Serv ºi, întradevãr, ne-au ajutat sã îi facempe copii sã înþeleagã multe lucruriutile. Aº putea spune cã în aceastãgeneraþie trebuie sã investim, atuncicând vorbim de protecþia mediului”,a declarat Nicoleta Demeter, director IG Duca Petroºani.

Petru cã au desenat frumos, cãau ºtiut rãspunsurile potrivte ºi aucunoºtinþe despre cum ar trebui sãprotejãm apele, cei mici au fost, lafinal, premiaþi de responsabilii de laape.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Apa înseamnã viaþã

Page 7: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

A murit pentrutermopanele

lui Vochiþoiu

Haralambie Vochiþoiu,patron al firmei SC ArtForest Company SRL, estecel care a încercat sã treacãsub tãcere accidentul în carea murit angajata saAniºoara Uliu. Ca ºef alPSD Petroºani, a avut totinteresul sã þinã departe deochii presei ºi ai alegãtorilorsãi un incident ce ridicãmulte semne de întrebare.O femei a murit la firma saiar documentele ulterioareacestui deces lasã lucrurilenelãmurite.

M oarteaAniºoarei

UliuEste sâmbãtã, 15 sep-

tembrie 2007. AniºoaraUliu, membru al unei familiinevoiaºe din Petroºani, estela muncã, la o fabrica determopane. PatronulVochiþoiu i-a promis salariulºi din aceastã cauzã a con-simþit sã-ºi sacrifice ziualiberã. Banii trebuiau achitaþicu o zi înainte, dar patronula amânat plata din cauzalipsei lichiditãþilor. Aniºoaraeste veselã, pentru cã vaavea bani, banii din salariu,ca sã îi facã un cadou fru-mos soþului ei. A mai

muncit în weekend, tot lafabrica de termopane, pen-tru cã patronul plãtea câtevasute de mii de lei pentrumunca suplimentarã.Dimineaþa s-a desfãºuratnormal, Aniºoara este zidarºi contribuie la amenajareapentru SC Art ForestCompany SRL a unui atel-ier ºi a unor birouri. κi facecu sârguinþã lucrul, este ofemeie conºtiincioasã, cugrija zilei de mâine. Are doicopii ºi trebuie sã le asigureun trai decent. Pentru asta,ar munci oricând.

Ora 12.00. AniºoaraUliu încearcã sã umple cuapã cuva utilajului. Este strã-fulgeratã de un fior.Curentul de 380 de volþi îistrãbate trupul, creierul îieste izbit de mii de sãgeþiletale. Cade rãpusã. Cuultimele gânduri realizeazãcã nu-ºi va mai vedea nicio-datã familia.

Face un ultim efort ºizbiarã dupã ajutor. O maga-zionerã aude cum AniºoaraUliu implorã ca utilajulucigaº, cu care a intrat încontact sã fie scos de subtensiune. Sunt ultimele eicuvinte, ultimul gând coe-rent. Nu o ascultã nimeni.Toatã lumea este ºocatã deprãbuºirea Aniºoarei.Colegii ei nu pot înþelegecum de s-a întâmplat acestlucru. Aniºoara Uliu priveºte

cerul neputincioasã. Apoi,pentru ea n-a mai fostnimic.

D ocumentele oficiale nu au

lãmurit incidentulPatronul SC Art Forest

Company SRL esteHaralambie Vochiþoiu,preºedinte al PSDPetroºani. Acesta a construitpe strada Livezeni nr. 3,unde a murit Aniºoara Uliu,un atelier ºi niºte birouri.Pentru construirea acestoraangajaþii companiei erauplãtiþi cu bani ce depãºeaucu puþin salariul minim peeconomie. Mai mult decâtatât, deºi ziua de lucru estede opt ore aceºtia obiºnuiausã lucreze zece, adicã de la7 dimineaþa la 17 seara, cupauzã de masã de 15minute. Acesta era ºi pro-gramul Aniºoarei Uliu.

Dupã deces, se pare cãau existat unele tentative demuºamalizare a incidentuluidin partea conducerii soci-etãþii. În primul rând, docu-mentele oficiale au fostredactate superficial ºievaziv, pe CertificatulMedico-Legal fiind scris caloc al decesului doar “razamunicipiului Petroºani” nu ºilocul precis al produceriiaccidentului mortal.Conform Procesului Verbalde Cercetare, cauza produ-cerii evenimentului a fost“punerea sub tensiune apãrþii metalice a betonierei,în condiþiile neasigurãrii pro-tecþiei împotriva atingeriiindirecte, la momentul pro-ducerii evenimentului”, ceeace înseamnã cã nu au fostrespectate normele de pro-tecþie a muncii. Cel care arealizat proiectul ºi a execu-tat instalaþia electricã inte-rioarã a fabricii de ter-mopane nu era autorizat caelectrician sau personal decoordonare pe parte elec-tricã. În plus, dupã cumreiese din acelaºi proces-ver-bal SC Art Forest CompanySRL, deºi a fost autorizatãdin punct de vedere al secu-ritãþii ºi sãnãtãþii în muncãprin Biroul Unic, nu a deþi-nut atestatul ANRE pentruefectuarea activitãþilor de

proiectare, execuþie,exploatare a instalaþiilorelectrice.

Pe lângã toate acesteatrebuie menþionat faptul cãbetoniera nu mai fuseseverificatã din data de4.09.2007, deoarecemaistrul care fãcea veri-ficãrile intrase în concediumedical. Cu toate cã anga-jaþii s-au plâns în repetaterânduri patronului de faptulcã betoniera reprezenta unpericol pentru cei care o uti-lizau, acesta nu a luat niciomãsurã pentru repararea ei,deºi le-a promis muncito-rilor cã o va face. Acelaºipatron se mai face vinovatºi de faptul cã AniºoaraUliu a fost admisã la loculde muncã fãrã sã i se facão instruire adecvatã îndomeniul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã. Pentrutoate aceste lucruri firma luiHaralambie Vochiþoiu afost sancþionatã cu amendãcontravenþionalã, dosarulnefiind însã nici acumsoluþionat. Toate acesteinformaþii rezultã din docu-mentele oficiale întocmitede cãtre autoritãþi ulteriorproducerii tragediei.

F amilia Uliu nu ºi- a gãsit

nici acum liniºteaCât despre familia vic-

timei, aceasta nu a fostanunþatã de proces, nefiindcitatã sã se prezinte la tri-bunal. Mai mult decât atât,familia nu ºtie nici astãzi cuexactitate cum s-a produsaccidentul, niciunul dintreangajaþii lui HaralambieVochiþoiu nefiind dispus sãstea de vorbã cu aceºtiadespre tragedie. „Oamenii

de acolo ºtiu ce s-a întâm-plat, dar nimeni nu vrea sãspunã nimic”, afirmã soþulAniºoarei. Conform celorrelatate de acesta, lapomana de dupã înmor-mântare colegii celei dece-date au fost însoþiþi de uninginer care i-a suprave-gheat permanent.

Ziua accidentului este unmoment pe care soþul ºifiica victimei nu-l vor uitaniciodatã. MoarteaAniºoarei Uliu le-a fostanunþatã de trei angajaþi aiSC Art Forest Company

SRL, care au bãtut la uºa lorºi, fãrã sã se prezinte, le-auspus cã Aniºoara a suferitun accident, dar cã „acum îie bine ºi se aflã la spital”.Soþul victimei a fost dus laspital cu ambulanþa, iar asis-tentele i-au fãcut o injecþiepentru a se asigura cã nu-iva fi rãu la aflarea veºtii.Cea care a aflat prima dedeces a fost Violeta Uliu,fiica victimei, cãreia cei treibãrbaþi i-au spus adevãruldupã ajungerea la spital.Soþul Aniºoarei a fost infor-mat de accident de cãtreasistentele medicale.

“Dupã ce mi-au spus cãmama a murit, am cerut s-ovãd. Atunci m-au dus lamorgã. Ea era încã în dubã.În faþa mea au luat-o ºi aupus-o pe targã. Mi-au datlucrurile ei ºi am plecat. Num-au lãsat sã stau mai multde 15 minute acolo. I-amîntrebat ce s-a întâmplat ºimi-au spus cã a muritcurentatã….”, povesteºteVioleta. Autopsia a fostfãcutã duminica, familianeaflând de acest lucrudecât luni.

Haralambie Vochiþoiu aplãtit familiei Uliu cheltuielilede înmormântare ºi i-a ofe-rit fiului Aniºoarei 500 de leide Crãciun. În rest, patronuls-a lãudat cã îi va ajuta cusume considerabile de bani,dar nu a mai fãcut-o. “Aspus cã ne va da bani pentru a ne repara aparta-mentul ºi a ne plãti ratele ºichiria, dar au fost doarvorbe”, afirmã soþul victimei.

Despre accident s-a scris,la acea vreme, în ziarele din

Valea Jiului, fãrã însã a semenþiona despre încercãrilede muºamalizare ale acestu-ia de cãtre HaralambieVochiþoiu.

Familia Uliu este o fami-lie sãracã. Singurul venitreal vine din partea VioleteiUliu, fiica Aniºoarei, carelucreazã. Tatãl ei este pen-sionat pe caz de boalã, iarbanca l-a dat în judecatãpentru cã nu ºi-a plãtit rateleunui credit. Acum, acestea îisunt reþinute din pensie.Fratele ei primeºte 130 delei pensie alimentarã. Casaîn care stau nu este propri-etate personalã, familiaplãtind în fiecare lunã chiriepentru a putea locui în ea”

(SãptãmânalulPrima Pagina).

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

A ctualul ºef alPP-DD

Hunedoara, candidatîn Valea Jiului laSenatul României,este uns cu toate alifiile. Din pãcate denumele lui se leagãde cele mai multe oridoar scandaluri.

Haralambie Vochiþoiu,dacã ar fi sã derulãm tim-pul de când este înpoliticã, nu pare decât unºmecheraº gata sã treacãpeste orice pentru a-ºiatinge scopul. A fostsancþionat la fiecarescrutin pentru cã locuitorii

Vãii nu s-au lãsat pãcãliþi.În urmã cu circa cinci anide zile, Vochiþoiu era încentrul unui scandalimens dupã ce un profe-sor universitar îl acuzasepublic de plagiat.Vochiþoiu vroia sã devinãdoctor, însã profesoruluniversitar Ilie Onica,atrãgea atenþia cãHaralambie Vochiþoiu aplagiat lucrarea de docto-rat. Ilie Onica, profesor lacatedra de ExploatãriMiniere din cadrulUniversitãþii din Petroºani,afirma cã liderului PSD deatunci i-a fost respinsãlucrarea de doctorat dinacest motiv. „Haralambie

Vochiþoiu a plagiatlucrarea de doctorat. Asusþinut teza de doctoratîn Catedrã ºi i-a fostrespinsã, pentru cã nu afost originalã », susþinea înanul 2007, profesorulOnica. Bineînþeles cãVochiþoiu a respins acuza-þiile ºi a spus cã nicimãcar nu-l cunoºtea peprofesorul care-i contes-tase lucrarea. «Nucomentez aceste afirmaþii.Nu-l cunosc pe Ilie Onica,nu am auzit de el. Sã mãsune, sã se recomande ºidiscutãm pe ce teme vrea», spunea în replicãHaralambie Vochiþoiu.

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Un om a murit pe „moºia” lui. Harry, nu ai coºmaruri noaptea?!O betonierã defectã a luat viaþa unei femei ºi a lãsat o familie

întreagã distrusã. Un incident cumplit, petrecut într-o zi desâmbãtã, în ziua în care femeia ar fi trebuit sã fie liberã. A venit,însã, la lucru, pentru cã patronul i-ar fi promis cã îi dã banii.Acelaºi patron despre care presa vremii scria cã, dupã cumplitulaccident, a încercat din rãsputeri sã muºamalizeze adevãrulcuprins în paginile procesului verbal de cercetare a incidentului.Cine este acest patron care, dupã cum spunea presa, s-a gânditdoar la el ºi nu la familia celei care a decedat pentru termopanelelui? HARALAMBIE VOCHIÞOIU – preºedintele PPDD Hunedoaraºi cel care vrea sã fie senator de Valea Jiului. Vã prezentãm în con-tinuare modul în care s-au petrecut lucrurile ºi aºa cum au fost elerelatate la vremea respectivã. Citiþi ºi vã cutremuraþi!

Gabriela Gabriela RIZEARIZEA

Î n ultimele zile amputut sã obser-

vãm aproape peste totreclame, fluturaºi ºispoturi publicitarecare au prevestit campania BlackFriday, o campanie încare mai multe magazine electrocas-nice cu renume dinþarã au avut reducerisubstanþiale la maitoate produsele.

Bineînþeles ca ºi la noioamenii din Valea Jiuluiau luat cu asalt maga-zinele care erau incluseîn aceastã campanie.

Nici în parcãri ºi niciîn magazine nu aveai locsã arunci un ac, ºi acestlucru se putea vedea încãde la intrare ne mai

vorbind de faptul cãodatã ajunºi înãuntruputem vedea cum lumeapur ºi simplu se calcãîn picioare chiar ºi pen-tru un banal fier de cãlcatsau o râºniþã de cafea.

Am putut observachiar ºi oameni carepoate din motive desãnãtate sau doar deobosealã, pentru cã austat mult timp în magazinsã-ºi aleagã produsele,pur ºi simplu stãteau pejos sau pe rafturile goale.

Dat fiind faptul cãaceasta campanie a fostfoarte mediatizatã ºi cãmagazinele erau pline decumpãrãtori ne-amapropiat de rafturi sãvedem cu ochii noºtridacã într-adevãr preþurilesunt aºa de mici pe cât lis-au fãcut reclamã.

Surprinderea cea mai

mare a fost cã niciunprodus care era înscris înaceastã campanie nuavea o reducere maimare de zece la sutã, oreducere foarte micã încomparaþie cu preþulîntreg pe care îl aveauprodusele ºi mai ales celede ultima generaþie careau rãmas, ºi sigur vorrãmâne, în continuare înmagazine necumpãrate.

Printre puþinele pro-duse care au fostcumpãrate în totalitate ºiacest lucru l-am pututobserva în primul rânddin lipsa lui cudesãvârºire de pe raftulrespectiv, normal fiindfoarte ieftin ºi la preþîntreg, este vorba defierul de cãlcat proletarcare se pare cã s-acumpãrat foarte bine, darºi acelora care bineînþe-

les nu aveau o firmã derenume pentru cã altfelsoarta lui ar fi fostaceeaºi cu a celorlalteproduse care vor mairãmâne în magazinepoate pânã la urmã-toarea campanie.

Atunci ºi reprezen-tanþii acestor magazinese vor gândi sã mãreascãreducerile faþã de acestan, poate de la zece lacinsprezece la sutã. Lacum evolueazã inflaþia ºisituaþia financiarã la noiacele reduceri vor finesemnificative ºi înviitoatea campanie deanul viitor ca ºi în cea deanul acesta.

Pânã la urmã nuputem spune decât cãaceasta campanie a fostmai mult o dezamãgire ºio pãcãlealã pentruoameni care poate pen-tru mulþi dintre ei ar ficreat ocazia de a-ºicumpãra niºte lucruri noiºi de calitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Black Friday sau mai binezis black fraier-day

PP-DD-istul Vochiþoiu- acuzat cãa plagiat lucrarea de doctorat

C e este apa? Ce facem cuea? Cum putem sã

protejãm apele? La aceste în-trebãri au aflat rãspunsul ceimai mici elevi ai ªcolii gene-rale IG Duca din Petroºani.

Chiar dacã nu ºtiuei totul, copiii s-aucãznit sãdea rãspun-suri, mai puþinsavante, dar desprinsedin mintea lor. „Eu ºtiucã apa e bunã sã obem, sã ne spãlãm ºi,când se face zãpadã,sã avem gheaþã lapatinoar”, a spus uncopil din clasa pregãti-toare. „Eu mã spãl,dar ºtiu ºi cã trebuie sãeconomisesc apa. Sã

nu o las sã curgã, dupã ce mã spãlºi sã opresc robinetul”,spune un altcopil.

Toate acestea au fost învãþate laºcoalã în ultimele zile, iar cei mici,pe lângã faptul cã au înþeles cât deimportantã e apa, au aflat ºi despreprotejarea acestei surse vitale.

Acþiunea de conºtientizare acelor mici cu privire la importanþaapelor le-a aparþinut celor de laApa Serv, care au „instigat” copiiila cunoaºtere. Câºtigãtori, însã, suntcei din generaþia aflatã acum înprimii ani de ºcoalã. „Acum amîncheiat, defapt, o serie de acþiunice s-au derulat la noi în ºcoalã înultimele trei zile. Am avut unparteneriat cu Apa Serv ºi, întradevãr, ne-au ajutat sã îi facempe copii sã înþeleagã multe lucruriutile. Aº putea spune cã în aceastãgeneraþie trebuie sã investim, atuncicând vorbim de protecþia mediului”,a declarat Nicoleta Demeter, director IG Duca Petroºani.

Petru cã au desenat frumos, cãau ºtiut rãspunsurile potrivte ºi aucunoºtinþe despre cum ar trebui sãprotejãm apele, cei mici au fost, lafinal, premiaþi de responsabilii de laape.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Apa înseamnã viaþã

Page 8: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

D oi oameni ai strãzii,soþ ºi soþie, refuzã

sã aibã un acoperiº deasupra capului.

Cei de la Poliþie, PoliþiaLocalã ºi Asistenþa Socialã auîncercat sã îi convingã pe ceidoi sã fie adãpostiþi la centrulde noapte, însã aceastãsarcinã nu a fost deloc unauºoarã. Bãtrânii au refuzat cudesãvârºire ajutorul oferit deautoritãþile statului ºi aurecurs la gesturi disperate.

”Eu nu plec. Dacã suntembolnavi ne tratãm ºi suntemamândoi”, spunea bãtrânul.

Mai mult, reprezentanþiiserviciului de Asistenþã Socialãau solicitat ºi ajutorul para-medicilor SMURD pentru aevalua starea de sãnãtate abãtrânilor.

”Noi încercãm sã le oferimajutor sã nu stea pe drum ºisã îngheþe. ªtim cã sunt de laParoºeni, dar mereu suntvãzuþi împreunã la Petroºani.Am solicitat ºi ajutorul

Ambulanþei pentru a veni sã-iducã la Spital mãcar sã le ia otensiune”, a declarat CristinaMraz, ºeful Serviciului PublicLocal de Asistenþã Socialã.

În cele din urmã cei doibãtrâni au fost preluaþi deparamedicii SMURD ºi i-autransportat la spital. Soþii sunt din Paroºeni,

însã ei ºi-au stabilit ”domici-liul” pe strãzile din municipiulPetroºani, fiind cunoscuþi atâtde autoritãþi cât ºi personalulmedical care este solicitatfrecvent pentru a le acordaajutor celor doi vârstnici.

Monika BACIUMonika BACIU

F ostul poliþist dinLupeni,

Iustinian Ivanciuc,care ºi-a reclamatsuperiorul cã l-a bãtutchiar de ziua lui de aajuns în spital, conti-nuã lupta cu foºtii luiºefi. A fãcut sesizãripeste sesizãri cãtremai – marii IGPR, darspune cã rãspunsurileprimite sunt evazive.Acum, acesta vrea sãse facã luminã încazul lui ºi sã afle dece a fost dat afarã.

Iustinian Ivanciuc nu selasã, chiar dacã nu maiare insigna de poliþist.Bãtut, dupã cum susþinechiar el, în sediul PoliþieiMunicipiului Lupeni decomandantul RomeoAmurãriþei – aflat acum laconducerea PoliþieiUricani – fostul poliþist, învârstã de 33 de ani,spune cã nu ºi-a fãcutdecât datoria de poliþistcât timp a lucrat înaceastã instituþie.

„Am lucrat la PoliþiaMunicipiului Lupeni, laordine ºi siguranþã publicã, 5 ani ºi jumãtate,pânã când, în seara de23.07.2012 am fost ata-cat de cãtre ºeful de peatunci al poliþiei respective, comisarul ºefAmurãriþei Romeo caremi-a sustras prin forþãinsigna de poliþist. De ce ?Pentru cã sunt vinovat!Vinovat cã am strânsprobe ºi am urmãritinfractori pe teritoriul altorunitãþi de poliþie, deoarecese pãrea cã nu sunt probeîn anumite dosare.Vinovat pentru cã ampropus sã se facãdescinderi în locuri în careºtiam cã sunt depozitateproduse de contrabandã.Vinovat cã am propus unnou sistem de patrulã.

Vinovat pentru cã nu amºtiut ce sã spun atuncicând superiorul meuAmurãriþei mi-a spus”Asta ar fi ultima tagreºealã!”. Vinovat cã nuam ºtiut ce replicã sã daudomnului Gabriel LiviuDumitru, ºeful IPJHunedoara, atunci cândacesta mi-a spus <<Laurma urmei, orice puºcãrãmâne fãrã gloanþe>>”,spune Ivanciuc. Încãutarea dreptãþii, desprecare spune cã se aflã departea lui, poliþistul s-aadresat InspectoratuluiGeneral al PoliþieiRomâne, mai ales cã,spune el, a aflat din presãcã a fost dat afarã, ºi astadupã ce mai fãcute câtevazile serviciul de patrulare:„Practic, fiind internat înspital, eu am aflat în datade 24.07.2012 din mass-media faptul cã <<din 19

iulie Iustinian Ivanciuc fusese dat afarã dinPoliþie>>.

Totuºi eu am efectuatserviciul de patrulare îndatele de 21 ºi, respectiv,22 ale lunii iulie 2012, ºiam avut acces în zileleacelea la documentesecrete - buletinul posturilor, condica deprezenþã ºi buletinul posturilor – pe care le-amsemnat. Mai mult, întrucâtau trecut mai mult de 90de zile de la data sus-amintitã, am trimissesizãri la conducereaMAI, la Corpul Naþional alPoliþiºtilor ºi la SindicatulPro Lex cu privire la faptul cã doresc sã predauefectele de serviciudeoarece nu mai suntprimit la lucru la PoliþiaLupeni, dar nu mi s-atrimis nici o adresã oficialã prin care sã mi se

solicite sã predau staþiaemisie-recepþie ºi stick-ulde acces baze de date, ba,mai mult distinsulInspectorat a încercat princunoºtinþe cu statutul deCIVIL de ale pãrinþilormei sã mã înduplece sãcomit fapte la limita ilegalitãþii pentru ca nucumva sã se ºtirbeascãsiguranþa ºi încrederea”.

Într-unul dintre rãspun-surile primite zilele trecutede la IGPR, se aratã cã,dupã controalele efectuatede cãtre Corpul deControl al Ministrului MAIºi Direcþia Control Intern-IGPR, atât la nivelul IPJHunedoara cât ºi la nivelulPoliþiei MunicipiuluiLupeni „au fost identifi-cate unele deficienþe înºegãturã cu planificarea ºiexecutarea serviciului decãtre dvs. în zilele de 21ºi 22.07.2012, dar ºi înprivinþa rãspunsuluiServiciului Reurse Umane,context în care conduce-rea IGPR a dispus mãsuri(…) în sarcina a 4 poliþiºtidin cadrul IPJHunedoara”.

De asemenea, defi-cienþe s-au descoperit ºi înceea ce priveºte modul desoluþionare al unei petiþii,mai spun reprezentanþiiCorpului de Control alMAI. Rãspunsurile suntînsã destul de lacunare,aºa cã nu se specificã nicicare sunt deficienþele, nicimãsurile adoptate. „Eusunt curios dacã nu cumvasingura mãsurã luatã esteaceea de a îndepãrta incomozii din sistem, nuînainte de a-i bãga în spi-tal cu ocazia zilei lor denaºtere. ªi, ca mãsurã desiguranþã, adicã repetitiomater... superiorul care

ºi-a lovit inferiorul e totºef de poliþie, dar în altoraº”, spune fostul poliþist agresat.

F ostul comandant de

la Lupeni, cercetatpenal ºi disciplinar

De precizat cã, dupã cea fost lovit în sediulpoliþiei Lupeni de superi-orul lui, acesta a depus oreclamaþie împotriva luiRomeo Amurãriþei subaspectul sãvârºirii infracþi-unilor de ultraj ºi lovire ºialte violenþe. Reclamaþia afost înaintatã, conformprocedurii interne, la IPJHunedoara - Biroul

Control Intern, fiind înre-gistratã la nr. 6053. Înplus, plângerea a fostînaintatã la Parchetul depe lângã Curtea de ApelAlba Iulia competent laefectuarea de cercetãripenale în cauzã, ºi a fostconstituit dosarul433 /P/2012 care se aflã

în faza de întocmire aactelor premergãtoare. Înplus, Ivanciuc a depus maimulte memorii la condu-cerea MAI, ca urmare aceea ce el a numitabuzurile comise deAmurãriþei asupra lui,urmarea acestora fiinddescinderea organelorabilitate din cadrulCorpului de Control alministrului MAI ºi dincadrul Direcþiei ControlIntern al IGPR atât la subunitatea PoliþiaMunicipiului Lupeni, cât ºi la unitatea IPJHunedoara.

Reamintim cã, la finelelunii iulie, fostul poliþistdin Lupeni a ajuns laSecþia de Neurochirurgiea Spitalului de UrgenþãPetroºani dupã ce a fostagresat chiar de superiorulsãu. Fapta s-a petrecut însediul Poliþiei Municipiului

Lupeni, iar IustinianIvanciuc spune cã fostulºef al Poliþiei Lupeni,Romeo Amurãriþei,a vrutsã-i ia cu forþa insigna depoliþist pe care o avea înmânã ºi de aici lucrurileau degenerat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Chiar ºi fãrã insignã

Poliþistul din Lupeni care ar fi fost bãtutde Amurãriþei se luptã cu sistemul

Curtea de Apel Alba Iulia a con-damnat ºapte dintre inculpaþii în„dosarul Ketamina” la pedepsecuprinse între 3 ani ºi jumãtate ºi 5ani de închisoare cu executare.Decizia a fost datã anul trecut, iaracum magistraþi Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie au respins, canefondate, recursurile declarate deParchetul de pe lângã Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie - D.I.I.C.O.T.– Serviciul Teritorial Alba Iulia ºi deinculpaþii Marian Pacioga, Ilie Jilcu,

Paul Fârda, Puiu MirceaIanchi, Claudiu NicolaePodinã, Dan MirceaCîmpeanu, Robert FlorinRisipitu, AlexandruLucian Groza, Alexandru

Macavei, Glavan Radu Sorin, Alinªtefan Cîmpeanu ºi Oana ManuelaTimiº împotriva deciziei penalenr.154/A din 07 noiembrie 2011,pronunþatã de Curtea de Apel AlbaIulia - Secþia Penalã. De asemenea,instanþa a dispus condamnareainculpaþilor pentru sãvârºireainfracþiunii de iniþiere sau constituirea unui grup infracþional organizat,ori aderarea sau sprijinirea suborice formã a unui astfel de grup.

Medicii care procurau ketaminarãmân ºi ei în arest. Potrivit magis-

traþilor, au fost condamnaþi la cinciani de închisoare cu executare ºidoi ani interzicerea unor drepturicivile medicii veterinari Ilie Jilcu ºiMarian Pacioagã.

Tot 5 ani au primit ºi Paul Fârdã,

Claudiu –Nicolae Podinã ºi InachiPuiu, liderii grupãrii. AlexandruLucian Groza a fost condamnat lapatru ani de închisoare cu exe-cutare ºi doi ani interzicerea unordrepturi civile, iar Andreea Sabrina

Berceanu a rãmas cu pedeapsa detrei ani ºi ºase luni de închisoare cuexecutare.

Alþi 22 de inculpaþi, printre careºi fiica fostului primar din Haþeg,Oana Timiº, au primit închisoare cususpendare pe o perioadã de încer-care.

Dosarul ketamina a intrat inatenþia opiniei publice în vara anului2010, când poliþiºtii ºi procuroriiBiroului de Combatere aCriminalitãþii Organizate ºi AntidrogAlba au fãcut mai multe descinderipentru a destructura o grupare carese ocupa cu traficul de halucino-gene. Descinderile au avut loc atun-ci în Mehedinþi, Olt, Maramureº ºiHunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Împreunã la bine ºi la rãu

Puºcãrie pentru lotul Ketamina din HunedoaraM edici veterinari, dealeri ºi consumatori de ketaminã din

Hunedoara au rãmas cu pedepseleiniþiale. Instanþa Supremã a menþinutsentinþa datã acum un an la Alba, iar 7dintre cei 29 de inculpaþi au rãmas înarest.

R eprezentanþiiSpitalului de

Urgenþã Petroºani sechinuie de mai bine deun an de zile sãînceapã lucrãrile lamult discutatul ºinecesarul proiect dereabilitare ºi moder-nizare al instituþiei.

Contestaþiile firmelorcare au pierdut licitaþia înrepetate rânduri curg pebandã rulantã.

Cartel BAU una dintresocietãþile care închide ºiecologizeazã perimetreleminiere din Valea Jiuluivrea sã punã ”mâna” ºi peSpitalul de Urgenþã dinPetroºani.

Spitalul de Urgenþã dinPetroºani împreunã cuadministraþia publicã dinlocalitate au în vederemodernizarea ºi reabili-tarea totalã a clãdirii caredeserveºte unitatea medi-calã. Proiectul nu poate fidemarat din cauzanumeroaselor contestaþiicare au fost depuse decând a fost începutã pro-cedura de licitare în vede-rea atribuirii contractului.

”Proiectul privindreparaþia capitalã aSpitalului de UrgenþãPetroºani a fost contestatîn primã fazã la CNSC(Consiliul Naþional pentruSoluþionareaContestaþiilor-n.r.) care adat dreptate Spitalului deUrgenþã Petroºani, iar în

aceastã fazã contestatariis-au adresat la Curtea deApel Alba Iulia”, a declaratNicolae Taºcã, purtãtorulde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Conform deciziei CNSCdin data de 9 noiembrieanul curent, contestaþiaformulatã de asocierea defirme este respinsã.Printre firmele care con-testa procedura de licitarese numãrã ºi Cartel Baudin Cluj Napoca, una din-tre societatile care închideºi ecologizeazã perimetreleminiere din Valea Jiului.

”În baza art. 278 alin.(5) ºi (6) din OUG nr.34/2006 privindatribuirea contractelor deachiziþie publicã, a con-tractelor de concesiune delucrãri publice ºi a con-tractelor de concesiune deservicii, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare,pentru considerentele evo-cate în motivare, respingeca nefondatã contestaþiaformulatã de AsociereaSC ACI CLUJ SA, SCTRUSTUL DE INSTA-LAÞII MONTAJ ªI CON-STRUCÞII SA, SC CAR-TEL BAU SA, SCCARPAÞI PROIECT SRLºi SC IASICON SA, prinliderul de asociere SC ACICLUJ SA, în contradicto-riu cu SPITALUL DEURGENÞÃ PETROªANI,ºi dispune continuareaprocedurii”, se aratã îndecizia CNSC.

În acest caz vorbim demai multe societãþi carecontestã procedura de licitare.

“Despre modalitãþile decontestare nici nu are rostsã vorbesc, legislaþia per-mite aceste contestãri. Ce

pot sã vã spun este cã ocomisie de licitaþie a dat osoluþie care a fost contes-tatã la CNSC, CNSC-ul adat dreptate comisie de lic-itaþie ºi Spitalului, iar per-danþii au apelat acum laaltã cale de atac, la Curteade Apel Alba. Aºteptãmacum sã vedem care estesoluþie pe care o va daCurtea. Eu sper sã fie unapozitivã, pentru a puteademara aceastã investiþie”,

a declarat Sorin Apostu,preºedintele Consiliului deAdministraþie al Spitalui deUrgenþã Petroºani.

Pentru proiectul dereparaþii capitale la clãdi-rea spitalului costurile vorfi de 10 ori mai maridecât la ambulatoriu,undeva la circa 40 de mili-oane de euro. Aceºti baninu vor mai veni pe fondurieuropene, ci de la Guvern.Spitalul de Urgenþã din

Petroºani are nevoie dereparaþii, pentru cã deºide-a lungul anilor s-a maifãcut ceva pe ici pe acolo,o reabilitare aºa cum tre-buie, nu a existat nicio-datã. Asta vizeazã proiec-tul finanþat cu bani de laGuvern în valoare de 27de milioane de euro, carear trebui sã se deruleze peo perioadã de 5 ani.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHEMonika BACIUMonika BACIU

M ai multe familii dinPetroºani sunt dispe-

rate deoarece, lângã caselelor , la adãpostul întunericu-lui, tone de gunoi menajereste adus ºi depozitat, iaroamenii s-au umplut deºobolani ºi nu-ºi mai potlãsa copiii la joacã.

Groapa de gunoi esteamplasatã pe strada Lunca dinmunicipiul Petroºani, pe malulpârâului Maleia. Zilnic tone dedeºeuri sunt depozitate în zonaamintitã spre disperarea celor

care locuiesc în apropiere.Oamenii s-au umplut de ºobolani,dar asta ar fi cea mai micã

problemã, pentru cã pericolulizbucnirii unei epidemii din cauzaresturilor menajere intrate în

putrefacþie este extrem de ridicat.Familiile care au locuinþe înapropiere „gropii” de gunoi spuncã aerul este irespirabil în zonã,iar situaþia ar avea rezolvare dacãar fi prinºi cei care aruncãgunoiul. „Zilnic se adunã tone degunoaie, saci cu carne alteratã ºianimale moarte sau alte resturicare sunt aduse cu maºinilenoaptea. Normal nu ar trebui sãfie aici loc de depozitare agunoiului dar cine sã-i opreascãdacã nimeni nu se intereseazã”,spun localnici.. Autoritãþile localesalubrizeazã zona periodic însãmormanele de gunoi apar ime-diat dupã lãsarea întunericului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

κi aruncã gunoiul pe malul apei

Dupa unitãþile miniere vor ºi Spitalul Petroºani

Cartel Bau vrea cu orice preþ sã execute reparaþiile capitale de la SUP

Page 9: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

D oi oameni ai strãzii,soþ ºi soþie, refuzã

sã aibã un acoperiº deasupra capului.

Cei de la Poliþie, PoliþiaLocalã ºi Asistenþa Socialã auîncercat sã îi convingã pe ceidoi sã fie adãpostiþi la centrulde noapte, însã aceastãsarcinã nu a fost deloc unauºoarã. Bãtrânii au refuzat cudesãvârºire ajutorul oferit deautoritãþile statului ºi aurecurs la gesturi disperate.

”Eu nu plec. Dacã suntembolnavi ne tratãm ºi suntemamândoi”, spunea bãtrânul.

Mai mult, reprezentanþiiserviciului de Asistenþã Socialãau solicitat ºi ajutorul para-medicilor SMURD pentru aevalua starea de sãnãtate abãtrânilor.

”Noi încercãm sã le oferimajutor sã nu stea pe drum ºisã îngheþe. ªtim cã sunt de laParoºeni, dar mereu suntvãzuþi împreunã la Petroºani.Am solicitat ºi ajutorul

Ambulanþei pentru a veni sã-iducã la Spital mãcar sã le ia otensiune”, a declarat CristinaMraz, ºeful Serviciului PublicLocal de Asistenþã Socialã.

În cele din urmã cei doibãtrâni au fost preluaþi deparamedicii SMURD ºi i-autransportat la spital. Soþii sunt din Paroºeni,

însã ei ºi-au stabilit ”domici-liul” pe strãzile din municipiulPetroºani, fiind cunoscuþi atâtde autoritãþi cât ºi personalulmedical care este solicitatfrecvent pentru a le acordaajutor celor doi vârstnici.

Monika BACIUMonika BACIU

F ostul poliþist dinLupeni,

Iustinian Ivanciuc,care ºi-a reclamatsuperiorul cã l-a bãtutchiar de ziua lui de aajuns în spital, conti-nuã lupta cu foºtii luiºefi. A fãcut sesizãripeste sesizãri cãtremai – marii IGPR, darspune cã rãspunsurileprimite sunt evazive.Acum, acesta vrea sãse facã luminã încazul lui ºi sã afle dece a fost dat afarã.

Iustinian Ivanciuc nu selasã, chiar dacã nu maiare insigna de poliþist.Bãtut, dupã cum susþinechiar el, în sediul PoliþieiMunicipiului Lupeni decomandantul RomeoAmurãriþei – aflat acum laconducerea PoliþieiUricani – fostul poliþist, învârstã de 33 de ani,spune cã nu ºi-a fãcutdecât datoria de poliþistcât timp a lucrat înaceastã instituþie.

„Am lucrat la PoliþiaMunicipiului Lupeni, laordine ºi siguranþã publicã, 5 ani ºi jumãtate,pânã când, în seara de23.07.2012 am fost ata-cat de cãtre ºeful de peatunci al poliþiei respective, comisarul ºefAmurãriþei Romeo caremi-a sustras prin forþãinsigna de poliþist. De ce ?Pentru cã sunt vinovat!Vinovat cã am strânsprobe ºi am urmãritinfractori pe teritoriul altorunitãþi de poliþie, deoarecese pãrea cã nu sunt probeîn anumite dosare.Vinovat pentru cã ampropus sã se facãdescinderi în locuri în careºtiam cã sunt depozitateproduse de contrabandã.Vinovat cã am propus unnou sistem de patrulã.

Vinovat pentru cã nu amºtiut ce sã spun atuncicând superiorul meuAmurãriþei mi-a spus”Asta ar fi ultima tagreºealã!”. Vinovat cã nuam ºtiut ce replicã sã daudomnului Gabriel LiviuDumitru, ºeful IPJHunedoara, atunci cândacesta mi-a spus <<Laurma urmei, orice puºcãrãmâne fãrã gloanþe>>”,spune Ivanciuc. Încãutarea dreptãþii, desprecare spune cã se aflã departea lui, poliþistul s-aadresat InspectoratuluiGeneral al PoliþieiRomâne, mai ales cã,spune el, a aflat din presãcã a fost dat afarã, ºi astadupã ce mai fãcute câtevazile serviciul de patrulare:„Practic, fiind internat înspital, eu am aflat în datade 24.07.2012 din mass-media faptul cã <<din 19

iulie Iustinian Ivanciuc fusese dat afarã dinPoliþie>>.

Totuºi eu am efectuatserviciul de patrulare îndatele de 21 ºi, respectiv,22 ale lunii iulie 2012, ºiam avut acces în zileleacelea la documentesecrete - buletinul posturilor, condica deprezenþã ºi buletinul posturilor – pe care le-amsemnat. Mai mult, întrucâtau trecut mai mult de 90de zile de la data sus-amintitã, am trimissesizãri la conducereaMAI, la Corpul Naþional alPoliþiºtilor ºi la SindicatulPro Lex cu privire la faptul cã doresc sã predauefectele de serviciudeoarece nu mai suntprimit la lucru la PoliþiaLupeni, dar nu mi s-atrimis nici o adresã oficialã prin care sã mi se

solicite sã predau staþiaemisie-recepþie ºi stick-ulde acces baze de date, ba,mai mult distinsulInspectorat a încercat princunoºtinþe cu statutul deCIVIL de ale pãrinþilormei sã mã înduplece sãcomit fapte la limita ilegalitãþii pentru ca nucumva sã se ºtirbeascãsiguranþa ºi încrederea”.

Într-unul dintre rãspun-surile primite zilele trecutede la IGPR, se aratã cã,dupã controalele efectuatede cãtre Corpul deControl al Ministrului MAIºi Direcþia Control Intern-IGPR, atât la nivelul IPJHunedoara cât ºi la nivelulPoliþiei MunicipiuluiLupeni „au fost identifi-cate unele deficienþe înºegãturã cu planificarea ºiexecutarea serviciului decãtre dvs. în zilele de 21ºi 22.07.2012, dar ºi înprivinþa rãspunsuluiServiciului Reurse Umane,context în care conduce-rea IGPR a dispus mãsuri(…) în sarcina a 4 poliþiºtidin cadrul IPJHunedoara”.

De asemenea, defi-cienþe s-au descoperit ºi înceea ce priveºte modul desoluþionare al unei petiþii,mai spun reprezentanþiiCorpului de Control alMAI. Rãspunsurile suntînsã destul de lacunare,aºa cã nu se specificã nicicare sunt deficienþele, nicimãsurile adoptate. „Eusunt curios dacã nu cumvasingura mãsurã luatã esteaceea de a îndepãrta incomozii din sistem, nuînainte de a-i bãga în spi-tal cu ocazia zilei lor denaºtere. ªi, ca mãsurã desiguranþã, adicã repetitiomater... superiorul care

ºi-a lovit inferiorul e totºef de poliþie, dar în altoraº”, spune fostul poliþist agresat.

F ostul comandant de

la Lupeni, cercetatpenal ºi disciplinar

De precizat cã, dupã cea fost lovit în sediulpoliþiei Lupeni de superi-orul lui, acesta a depus oreclamaþie împotriva luiRomeo Amurãriþei subaspectul sãvârºirii infracþi-unilor de ultraj ºi lovire ºialte violenþe. Reclamaþia afost înaintatã, conformprocedurii interne, la IPJHunedoara - Biroul

Control Intern, fiind înre-gistratã la nr. 6053. Înplus, plângerea a fostînaintatã la Parchetul depe lângã Curtea de ApelAlba Iulia competent laefectuarea de cercetãripenale în cauzã, ºi a fostconstituit dosarul433 /P/2012 care se aflã

în faza de întocmire aactelor premergãtoare. Înplus, Ivanciuc a depus maimulte memorii la condu-cerea MAI, ca urmare aceea ce el a numitabuzurile comise deAmurãriþei asupra lui,urmarea acestora fiinddescinderea organelorabilitate din cadrulCorpului de Control alministrului MAI ºi dincadrul Direcþiei ControlIntern al IGPR atât la subunitatea PoliþiaMunicipiului Lupeni, cât ºi la unitatea IPJHunedoara.

Reamintim cã, la finelelunii iulie, fostul poliþistdin Lupeni a ajuns laSecþia de Neurochirurgiea Spitalului de UrgenþãPetroºani dupã ce a fostagresat chiar de superiorulsãu. Fapta s-a petrecut însediul Poliþiei Municipiului

Lupeni, iar IustinianIvanciuc spune cã fostulºef al Poliþiei Lupeni,Romeo Amurãriþei,a vrutsã-i ia cu forþa insigna depoliþist pe care o avea înmânã ºi de aici lucrurileau degenerat.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Spectacolul va avea loc vineri 7 decembrie ora 19

Preþ bilet - prima parte a sãlii de spectacole60 lei/bilet; partea a doua a sãlii 50 lei/bilet

CASA DE CULTURà A SINDICATELOR“ION DULÃMIÞÔ PETROªANI

Chiar ºi fãrã insignã

Poliþistul din Lupeni care ar fi fost bãtutde Amurãriþei se luptã cu sistemul

Curtea de Apel Alba Iulia a con-damnat ºapte dintre inculpaþii în„dosarul Ketamina” la pedepsecuprinse între 3 ani ºi jumãtate ºi 5ani de închisoare cu executare.Decizia a fost datã anul trecut, iaracum magistraþi Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie au respins, canefondate, recursurile declarate deParchetul de pe lângã Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie - D.I.I.C.O.T.– Serviciul Teritorial Alba Iulia ºi deinculpaþii Marian Pacioga, Ilie Jilcu,

Paul Fârda, Puiu MirceaIanchi, Claudiu NicolaePodinã, Dan MirceaCîmpeanu, Robert FlorinRisipitu, AlexandruLucian Groza, Alexandru

Macavei, Glavan Radu Sorin, Alinªtefan Cîmpeanu ºi Oana ManuelaTimiº împotriva deciziei penalenr.154/A din 07 noiembrie 2011,pronunþatã de Curtea de Apel AlbaIulia - Secþia Penalã. De asemenea,instanþa a dispus condamnareainculpaþilor pentru sãvârºireainfracþiunii de iniþiere sau constituirea unui grup infracþional organizat,ori aderarea sau sprijinirea suborice formã a unui astfel de grup.

Medicii care procurau ketaminarãmân ºi ei în arest. Potrivit magis-

traþilor, au fost condamnaþi la cinciani de închisoare cu executare ºidoi ani interzicerea unor drepturicivile medicii veterinari Ilie Jilcu ºiMarian Pacioagã.

Tot 5 ani au primit ºi Paul Fârdã,

Claudiu –Nicolae Podinã ºi InachiPuiu, liderii grupãrii. AlexandruLucian Groza a fost condamnat lapatru ani de închisoare cu exe-cutare ºi doi ani interzicerea unordrepturi civile, iar Andreea Sabrina

Berceanu a rãmas cu pedeapsa detrei ani ºi ºase luni de închisoare cuexecutare.

Alþi 22 de inculpaþi, printre careºi fiica fostului primar din Haþeg,Oana Timiº, au primit închisoare cususpendare pe o perioadã de încer-care.

Dosarul ketamina a intrat inatenþia opiniei publice în vara anului2010, când poliþiºtii ºi procuroriiBiroului de Combatere aCriminalitãþii Organizate ºi AntidrogAlba au fãcut mai multe descinderipentru a destructura o grupare carese ocupa cu traficul de halucino-gene. Descinderile au avut loc atun-ci în Mehedinþi, Olt, Maramureº ºiHunedoara.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Împreunã la bine ºi la rãu

Puºcãrie pentru lotul Ketamina din HunedoaraM edici veterinari, dealeri ºi consumatori de ketaminã din

Hunedoara au rãmas cu pedepseleiniþiale. Instanþa Supremã a menþinutsentinþa datã acum un an la Alba, iar 7dintre cei 29 de inculpaþi au rãmas înarest.

R eprezentanþiiSpitalului de

Urgenþã Petroºani sechinuie de mai bine deun an de zile sãînceapã lucrãrile lamult discutatul ºinecesarul proiect dereabilitare ºi moder-nizare al instituþiei.

Contestaþiile firmelorcare au pierdut licitaþia înrepetate rânduri curg pebandã rulantã.

Cartel BAU una dintresocietãþile care închide ºiecologizeazã perimetreleminiere din Valea Jiuluivrea sã punã ”mâna” ºi peSpitalul de Urgenþã dinPetroºani.

Spitalul de Urgenþã dinPetroºani împreunã cuadministraþia publicã dinlocalitate au în vederemodernizarea ºi reabili-tarea totalã a clãdirii caredeserveºte unitatea medi-calã. Proiectul nu poate fidemarat din cauzanumeroaselor contestaþiicare au fost depuse decând a fost începutã pro-cedura de licitare în vede-rea atribuirii contractului.

”Proiectul privindreparaþia capitalã aSpitalului de UrgenþãPetroºani a fost contestatîn primã fazã la CNSC(Consiliul Naþional pentruSoluþionareaContestaþiilor-n.r.) care adat dreptate Spitalului deUrgenþã Petroºani, iar în

aceastã fazã contestatariis-au adresat la Curtea deApel Alba Iulia”, a declaratNicolae Taºcã, purtãtorulde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Conform deciziei CNSCdin data de 9 noiembrieanul curent, contestaþiaformulatã de asocierea defirme este respinsã.Printre firmele care con-testa procedura de licitarese numãrã ºi Cartel Baudin Cluj Napoca, una din-tre societatile care închideºi ecologizeazã perimetreleminiere din Valea Jiului.

”În baza art. 278 alin.(5) ºi (6) din OUG nr.34/2006 privindatribuirea contractelor deachiziþie publicã, a con-tractelor de concesiune delucrãri publice ºi a con-tractelor de concesiune deservicii, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare,pentru considerentele evo-cate în motivare, respingeca nefondatã contestaþiaformulatã de AsociereaSC ACI CLUJ SA, SCTRUSTUL DE INSTA-LAÞII MONTAJ ªI CON-STRUCÞII SA, SC CAR-TEL BAU SA, SCCARPAÞI PROIECT SRLºi SC IASICON SA, prinliderul de asociere SC ACICLUJ SA, în contradicto-riu cu SPITALUL DEURGENÞÃ PETROªANI,ºi dispune continuareaprocedurii”, se aratã îndecizia CNSC.

În acest caz vorbim demai multe societãþi carecontestã procedura de licitare.

“Despre modalitãþile decontestare nici nu are rostsã vorbesc, legislaþia per-mite aceste contestãri. Ce

pot sã vã spun este cã ocomisie de licitaþie a dat osoluþie care a fost contes-tatã la CNSC, CNSC-ul adat dreptate comisie de lic-itaþie ºi Spitalului, iar per-danþii au apelat acum laaltã cale de atac, la Curteade Apel Alba. Aºteptãmacum sã vedem care estesoluþie pe care o va daCurtea. Eu sper sã fie unapozitivã, pentru a puteademara aceastã investiþie”,

a declarat Sorin Apostu,preºedintele Consiliului deAdministraþie al Spitalui deUrgenþã Petroºani.

Pentru proiectul dereparaþii capitale la clãdi-rea spitalului costurile vorfi de 10 ori mai maridecât la ambulatoriu,undeva la circa 40 de mili-oane de euro. Aceºti baninu vor mai veni pe fondurieuropene, ci de la Guvern.Spitalul de Urgenþã din

Petroºani are nevoie dereparaþii, pentru cã deºide-a lungul anilor s-a maifãcut ceva pe ici pe acolo,o reabilitare aºa cum tre-buie, nu a existat nicio-datã. Asta vizeazã proiec-tul finanþat cu bani de laGuvern în valoare de 27de milioane de euro, carear trebui sã se deruleze peo perioadã de 5 ani.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHEMonika BACIUMonika BACIU

M ai multe familii dinPetroºani sunt dispe-

rate deoarece, lângã caselelor , la adãpostul întunericu-lui, tone de gunoi menajereste adus ºi depozitat, iaroamenii s-au umplut deºobolani ºi nu-ºi mai potlãsa copiii la joacã.

Groapa de gunoi esteamplasatã pe strada Lunca dinmunicipiul Petroºani, pe malulpârâului Maleia. Zilnic tone dedeºeuri sunt depozitate în zonaamintitã spre disperarea celor

care locuiesc în apropiere.Oamenii s-au umplut de ºobolani,dar asta ar fi cea mai micã

problemã, pentru cã pericolulizbucnirii unei epidemii din cauzaresturilor menajere intrate în

putrefacþie este extrem de ridicat.Familiile care au locuinþe înapropiere „gropii” de gunoi spuncã aerul este irespirabil în zonã,iar situaþia ar avea rezolvare dacãar fi prinºi cei care aruncãgunoiul. „Zilnic se adunã tone degunoaie, saci cu carne alteratã ºianimale moarte sau alte resturicare sunt aduse cu maºinilenoaptea. Normal nu ar trebui sãfie aici loc de depozitare agunoiului dar cine sã-i opreascãdacã nimeni nu se intereseazã”,spun localnici.. Autoritãþile localesalubrizeazã zona periodic însãmormanele de gunoi apar ime-diat dupã lãsarea întunericului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

κi aruncã gunoiul pe malul apei

Dupa unitãþile miniere vor ºi Spitalul Petroºani

Cartel Bau vrea cu orice preþ sã execute reparaþiile capitale de la SUP

Page 10: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Monika BACIU

Adicã fiecare petrilean carese simte ºi trãieºte româneºteîºi va putea manifesta acestesimþãminte acasã pentru cãprimarul oraºului Petrila, IliePãducel spune cã aceastã zieste una obiºnuitã.

”Petrilenii vor petrece catoatã lumea. Nu doresc decâtca oamenii sã aibã sãnãtate ºiliniºte. Este o zi obiºnuitã, dartotuºi este Ziua Naþionalã aRomâniei ºi trebuie sã otratãm ca atare”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.

În cel mai estic oraº alVãii Jiului nu se va organizanicio manifestare în 1Decembrie.

”Nu, nu voi organiza niciomanifestare de 1 Decembrie”,a mai precizat primarulPetrilei.

La Petroºani reprezentanþiiadministraþiei locale le voroferi cetãþenilortradiþionalafasole cuciolan, dar ºialte manifestãridedicate ser-bãrii ZileiNaþionale.

Diana MITRACHETiberiu VINÞAN

Pentru comunitatea catolicãdin municipiul Petroºani, eveni-mentul are o semnificaþie ºimai importantã, având învedere cã hramul BisericiiRomano-Catolice din Petroºanieste cel al Sfintei Varvara, pre-cum ºi faptul cã, în acest an, seaniverseazã 125 de ani de lazidirea acestui sfânt lãcaº derugãciune. Evenimentul va fimarcat aºa cum se cuvine,graþie unui parteneriat întreBiserica Romano-Catolicã dinPetroºani ºi Primãria municipi-ului Petroºani, parteneriat sem-

nat de preotul catolic SzászJános ºi primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Astfel, în data de 27 noiem-brie 2012, începând cu orele16,00 la Sala de Marmurã aPrimãriei municipiului Petroºaniva avea loc deschiderea oficialãa manifestãrilor prilejuite deanivesarea celor 125 de ani deprezenþã catolicã în ValeaJiului. „La ora 16,00, înaceastã zi, va avea locvernisajul unei expoziþii careare ca temã cei 125 de ani decatolicim în Valea Jiului. Acum,biserica Sfânta Varvaraîmplineºte 125 de ani de cânda fost construitã. Pentru acest

eveniment venim cu expoziþiaîn care vom arãta viaþaPetroºaniului în aceºti ani. Suntspicuiri, dar vor fi expusefotografii interesante din arhivadin Alba Iulia a Arhidiocezei ºicuprind instantanee din viaþamineritului, de la contrucþia bis-ericii ºi foarte multe alteaspecte interesante din viaþaecumenicã de aici”, spuneJanos Szasz, preot paroh alBisericii Catolice SfântaVarvara din Petroºani.

Cu aceastã ocazie, va fivernisatã o ineditã expoziþie defotografii ºi documente istorice,unele prezentate în premierã,care ilustreazã evenimenteleistorice consemnate în viaþacomunitãþii catolice din ValeaJiului. Expoziþia, intitulatã “125de ani de prezenþã catolicã înValea Jiului - o retrospectivã

pastoralã” a fost realizatã cusprijinul Episcopiei Romano-Catolice din Alba Iulia ºi va fiprezentatã de dl. Imre Korom,de la Seminarul TeologicRomano-Catolic din Alba Iulia.De asemenea, la ceremonie, vafi susþinutã o prelegere cu tema“125 de ani în poarta cred-inþei” de cãtre conf.univ.dr.Liviu Jitianu, cadru didactic laFacul-tatea de Teologie dincadrul Universitãþii Babeº-Bolyai din Cluj Napoca, fostpreot ajutãtor la BisericaRomano-Catolicã din Petroºaniîntre anii 2000-2002.

Sãrbãtoarea comunitãþiiromano-catolice din Petroºaniva culmina în data de 4 decem-brie, când Biserica “SfântaVarvara” va gãzdui douãemoþionante slujbe religioase,de la orele 11,30 (în limbaromânã), respectiv de la orele

17,00 (în limba maghiarã).Aceste slujbe vor fi oficiate deArhiepisciopul Romano-Catolicde Alba Iulia, JakubinyiGyörgy. „În bisericã, slujbajubiliarã va fi în 4 decembrie,când este sãrbãtoarea SfinteiVarvara. Aici, de dimineaþã, vafi în aceastã zi o liturghie înlimba românã oficiatã dearhiepiscopul nostru ºi seara vafi slujba în limba maghiarã”, amai spus preotul Janos Szasz.

Parohia Romano-Catolicãdin Petroºani ºi Primãriamunicipiului Petroºaniadreseazã tuturor celor caredoresc sã participe la acesteevenimente, prilejuite deaniversarea celor 125 de ani deexistenþã a Bisericii Romano-Catolice din Petroºani, invitaþiade a le fi alãturi în derulareaacestora.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 20121100 Actualitate

H O R O S C O P 2 6 n o i e m b r i e 2 0 1 2

Staþi mai bine cu banii ºi sunteþiplin de entuziasm. Sunteþi într-oformã fizicã perfectã. Puteþi sãporniþi o afacere sau sã cãlã-toriþi, dar este o zi bunã ºi pen-tru întâlniri romantice. Dacã vise propune ocolaborare, nurefuzaþi.

S-ar putea sã vã schimbaþi com-plet programul, dar nu este cazulsã vã faceþi probleme, pentru cãastãzi aveþi noroc. O persoanãmai în vârstã vã dã informaþiiutile pentru a demara o activitateprofitabilã. Consultaþi-vã cupartenerul de viaþã.

Dimineaþa aveþi un succes nes-perat într-o scurtã cãlãtorie deafaceri. Nu vã pierdeþi rãbdareadacã lucrurile nu merg în ritmulcare v-ar plãcea. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu partenerii deafaceri! Dupã-amiazã reuºiþi sãrezolvaþi o problemã mare.

Primiþi un cadou din partea uneipersoane dragi din familie, decare vã bucuraþi în mod deosebit.Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþio problemã financiarã. În parteaa doua a zilei, un prieten vãinvitã la petrecere.

Dimineaþa este posibil sã primiþio sumã importantã, care vãprinde foarte bine. Poate sa fie omoºtenire sau plata pentru ocolaborare. Puteþi sã vã faceþiplanuri de viitor. Dacã vã bategândul sã investiþi într-o afacere,nu ezitaþi! Menajaþi-vã sãnãtatea.

Uºurinþa în comunicarefavorizeazã relaþiile cu cu cei dinjur. Se întrevede o cãlãtorie îninteresul familiei. Puteþi aveacâºtiguri mari din activitãþi com-erciale profitabile.

Aveþi succes într-o cãlãtorie îninteres de afaceri. Aveþi rãbdareºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerii. În partea adoua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã sentimentalã maiveche.

Din punct de vedere financiar nuaveþi motive de îngrijorare. Aveþide gând sã staþi cu familia ºi sãvã odihniþi, dar nu reuºiþi. Dedimineaþã, se ivesc o serie deprobleme urgente. Nu vã esteuºor, dar reuºiþi sã vã descurcaþicu bine.

Puteþi avea succes într-o activi-tate nouã, pe care o începeþiîmpreunã cu un prieten. Dupã-amiazã primiþi o sumã importan-tã, care vã face sã vã schimbaþiplanurile. Nu neglijaþi prob-lemele membrilor de familie,chiar dacã vã costã timp ºi bani.

Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþiaºi sã renunþaþi la o cãlãtorie dincare nu vã puteþi alege decât cupierderi. Astãzi aveþi toateºansele sã câºtigaþi un premiusubstanþial la un concurs.Pãstraþi-vã calmul.

Spre searã, vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie în interes de familie,împreunã cu partenerul de viaþã.Verificaþi-vã bagajele de douã ori.Aveþi idei originale, pe carereuºiþi sã le puneþi în practicã, cuajutorul unei rude.

În cursul dimineþii, luaþi o decizieîn urma cãreia sunteþi nevoit sãvã schimbaþi programul. S-arputea sã fiþi contactat de câþivaprieteni, cu care faceþi pregãtiripentru o petrecere. Este o zibunã pentru rezolvarea prob-lemelor financiare.

Ne-a pãrãsit prematurLãsându-ne o dureremare în sufletDar colegul nostru drag

NINU IOANªtie cã nu-l vom uita niciodatã

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace

Colectivul ITM Hunedoara

Petrosani

�Colectivul ITM Aradeste alãturi de familie ºicolegi în acestemomente grele.

Îl vom pãstra veºnic înamintirea noastrã pe colegulnostru

NINU IOAN

Dumnezeu sã-l odihneascã.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Biserica Romano-Catolicã din Petroºani marcheazã125 de ani de prezenþã catolicã în Valea Jiului

C omunitatea ecumenicã din Valea Jiului sãrbã-toreºte, peste doar câteva zile, praznicul Sfintei

Mari Muceniþe Varvara - Ocrotitoarea minerilor.

Petrilenii, patrioþi în sinea lor

D acã la Petroºani administraþia localã sepregãtelte cu fast pentru evenimentele ce

vor avea loc pe 1 Decembrie, de Ziua Naþionalãa României, la Petrila aceastã aniversare va fiuna individualã.

Page 11: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Aproape 300 auajuns la beneficiari

274 dintre vârstniciicu pensii sub 400

de lei ºi-au ridicat dejatichetele sociale oferite

de cãtre primãria dinPetroºani.

Acestea au valoarea de 50 delei ºi contra lor pot fi achiziþion-ate alimente numai de la maga-zinele special desemnate în acest

sens. Alte aproape 500 detichete urmeazã a fi reparti-zate în zilele urmãtoare.Dacã beneficiarii acestoranu se prezintã sã le ridice ºisã le valorifice pânã lasfârºitul anului, dupã data de31 decembrie 2012tichetele urmeazã a fi anu-late.

Acþiunea de acordare atichetelor sociale a fostorganizatã cu ocazia sãrbã-torilor de Paºte din acest andar, dintre cei aproape5.000 de beneficiari,aproape 800 nu s-au arãtatinteresaþi sã le ridice. Dinacest motiv, pentru a nu fipierdute, consilierii locali audecis sã facã o nouã încer-care ºi cu ocaziaCrãciunului.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 26 noiembrie 2012 Actualitate 11

Monika BACIU

”Sunt o serie desecþii din Spitalul deUrgenþã Petroºanicare nu au un numãrsuficient de medici,aici poate intra îndiscuþie radiologia,pediatria, psihiatria,neurologia, ºi sunt oserie de alte secþiicare practic nu auun medic la oraactualã, este vorbade dermatologieunde doamna doctorªtefan ne mai ajutaîn ambulator dar ºienodocrinologie ºichirurgie bucomaxilofacialã”, a declaratmanagerul ªUPPetroºani, mediculAlin Vasilescu.

Potrivit reprezen-tanþilor spitalului sedoreºte ca pe viitor

sã fie angajaþi aicimai mulþi medici.

”Am încercat ºiîncercam în conti-nuare sã aducemmedici tineri rezi-denþi, exista unnumãr de 17 medicirezidenþi inclusivmedic endocrinolog,

am speranþa cã laterminarea rezi-denþiatului început la

Spitalul de UrgenþãPetroºani vor ºi veniîn Valea Jiului”, maiprecizeazã Vasilescu.

ªi preºedinteleConsiliului deAdministraþie alSpitalului deUrgenþã Petroºani,Sorin Apostu a sub-liniat aceastã prob-lemã ºi încercarealor de a soluþionafavorabil situaþia.

”Pentru astalucrãm deja la onouã politicã de per-sonal ºi care pânã laurmã toatã aceastãactivitate medicalãare în atenþiepacientul. Pe de altãparte existã o prob-lemã de subfinanþarepentru sistemul sani-tar. Este foarte greusã gãsim un echilibru

astfel încât sã neîndeplinim totuºiobiectivele”, adeclarat SorinApostu, preºedinteleCA SUP.

ªi în ceea priveºtecadrele medicalemedii ºi auxiliar,respectiv asistenteleºi infirmierele situ-aþia este la fel dedramaticã. Mai multdecât atât Vasilescusubliniazã faptul cãspitalul este nevoitsã funcþioneze cuceea ce existã înprezent.

”Personalul esteinsuficient pentru cãsunt o serie de secþiiunde pentru bunãdesfãºurare a activ-itãþii ar fi nevoie demai multe asistenteºi de mai mult per-sonal auxiliar. Suntobligat sã mã des-curc cu personalulexistent pentru cãatâþia bani primimde la Casa deAsigurãri ºi sãsupravieþuim fãrã ada afarã din person-alul existent”, maispune managerulSUP Petroºani.

Cadrele medicaledin România emi-greazã în masã.Medicii ºi asistentelemedicale din þarãsunt nemulþumiþi decondiþiile de trai ºide condiþiile sociale,drept pentru care îºidepun în numãr dince în ce mai mare

actele pentru a li serecunoaºte studiile ºiîn celelalte þãri aleUniunii Europene.

Conform infor-maþiilor de pe site-ulMinisteruluiSãnãtãþii, la 31 ian-uarie, aproape4.000 de cadremedicale ºi-au depusactele pentru a li serecunoaºte studiile înstatele membre UE,pentru a putea emi-gra. În statele UE,cadrele medicalesunt plãtite mult maibine decât în þarã.

Astfel, în urmaeliberãrii certifi-catelor de conformi-tate aproximativ4.000 de cadremedicale ar urma sãpãrãseascã sistemulsanitar romanesc înfavoarea celui dinstatele membre UE.

Începând cu2007, dupã ader-area României laUniunea Europeanã,Ministerul Sãnãtãþii,conform directiveloreuropene, a începuteliberarea docu-mentelor care atestãexperienþa profe-sionalã cerutã denormele comunitarepentrurecunoaºterea cali-ficãrii în celelaltestate membre UE.

Documentul estenecesar personaluluicalificat din sistemulde sãnãtate careintenþioneazã sã pro-feseze într-un statmembru al UE.

Sute de bolnavi, secþii fãrã medici

S ecþii fãrã medici. În spitalele din România seresimte acut lipsa personalului medical.

Acelaºi lucru este valabil ºi pentru Valea Jiului.Astfel, cea mai mare unitate medicalã din zonã,respectiv Spitalul de Urgenþã din Petroºani aresecþii unde nu existã niciun medic specialist.

D upã ce cã amabsorbit cu chiu

cu vai doar 10% dinfondurile destinateþãrii noastre, ComisiaEuropeanã vrea sã neaplice o corecþie de25% la patru pro-grame. JudeþulHunedoara ar fi unuldintre cele care arputea avea mult desuferit, pentru cã aiciorice leu conteazã.

Pentru ProgramulOperaþional SectorialMediu, care a scãpatdeocamdatã de presus-pendare, CE a prevãzut ocorecþie de 10% pentrutoate contractele a cãrorachiziþie publicã a fostlansatã înainte deoctombrie 2011. O altãcorecþie despre care sevorbeºte este pentru pro-gramele pe energie.Reducerea fondurilor arafecta serios România,spun cunoscãtoriifenomenului, care apreci-azã cã ar fi extrem denecesar sã învãþãm sãatragem aceste fonduri,pentru cã ele se vordiminua din cauzã cã nuºtim sã le atragem.„România are o prob-lemã foarte serioasã înmomentul de faþã ºi eaeste, în primul rând, ceaa gradului slab deatragere a fonduriloreuropene în perioadaactualã. Chiar dacã sereuºeºte ceea ce ministruLeonard Orban spunea,ºi anume sã ne apropiemde 15% grad de absorbþiela finalul anului, este operformanþã dezas-truoasã. Sumele care nesunt destinate pentruanul 2013 ºi apoi sumeledin viitorul buget pe 7ani, 2014 – 2020, cu

siguranþã cã vor fi într-unfel sau altul afectate”, adeclarat parlamentaruleuropean Iuliu Winkler.Iar judeþul Hunedoara,care este oricum unulsãrac, pentru care fiecareleu conteazã, ar aveaserios de suferit.Parlamentarul europeanIuliu Winkler, careprovine din acest judeþ,vorbeºte despre ceea ces-ar putea întâmpla dupãreducerea fondurilor.„Programele de mediu ºicele de energie suntimportante ºi pentrujudeþul Hunedoara. Acumeste greu de spus dacãjudeþul Hunedoara va fiafectat în 2013 sau înurmãtorii doi ani, câtîncã mai putem folosibanii din bugetul actual.Depinde ce proiecte, ceprograme sunt depusedin judeþul Hunedoara,mã gândesc acum laComplexul energetic, mãgândesc la programul deînchidere al minelor carear putea fi beneficiar defonduri europene, nucunosc exact proiectelecare au fost depuse, însãla nivel naþional estefoarte clar deja cã dincele 31 de miliarde deeuro care ne-au fost alo-cate per ansamblul pro-gramelor de coeziunevom pierde poate 8,poate 10 miliarde deeuro dacã nu vom ficapabili sã atragem aces-te fonduri”, a explicatIuliu Winkler.

Situaþia este foarteserioasã, spun factoriiresponsabili, care susþincã trebuie o acþiune ime-diatã pentru remediereadeficienþelor pentru careCE este decisã sã aplicecorecþia financiarã.

Carmen COSMAN

Afectaþi de corecþia financiarãpropusã de Comisia Europeanã

Page 12: CVJ, Nr. 261, Luni 26 noiembrie 2012

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 23 noiembrie 201212 Actualitate

Luiza ADRONACHE

An de an, pregãtirile pentru ceamai importantã sãrbãtoare a sufle-tului nostru încep din ce în ce mairepede, iar marile companii se potdeja lãuda cu titluri ca “ Cea maiemoþionantã reclamã”. De altfel, ºispaþiul virtual a început sã fie inva-dat de globuleþe roºii, anunþuri devânzãri de brazi sau de oferte deexcursii. ªi la noi, în Valea Jiului,administraþiile locale nu au statdegeaba pânã acum ºi au începutde circa o sãptãmânã de zile sãmonteze pe stâlpi instalaþiile de ilu-minat ornamental, pentru ca deMoº Nicolae, cel târziu, sã le ºiaprindã, mai ales spre bucuriacelor mici. “ Am început sã mon-tãm instalaþiile de mai bine de osãptãmânã. Vrem ca pe Bulevardulce strãbate Municipiul Lupeni sã

punem unele noi, iar în celelaltezone ale oraºului le vom pune pecele din anii trecuþi, care sunt încãîn stare foarte bunã. Culorile pecare vom merge în aceastã iarnãsunt alb ºi albastru, iar formelesunt þurþuri, romburi sau steluþe”,ne-a declarat Gabriel Lungu, citymanager al Municipiului Lupeni.ªi Vulcanul, în ultimele zile ºi-aîmpodobit oraºul cu instalaþii ºighirlande, care odatã aprinse,promit sã facã spectacol de luminãºi culoare.

T ransilvania “bate”Veneþia

ªi, cum întotdeauna, de Crãciunºi Revelion apar oferte tot maispeciale, exotice sau din contrã,pline de mister ºi tradiþionalism, ºianul acesta se anunþã a fi unulbogat pentru operatorii de turism.

Pentru prima datã în istorie,Transilvania se regãseºte între cele10 destinaþii de iarnã din Europape care celebrul ghid de cãlãtoriiLonely Planet le recomandãturiºtilor anul acesta.

“Nu puteþi vizita bârlogul luiDracula într-o zi însoritã, în carese aud zgomotele fãcute de miei pecâmp, nu? Încercaþi sã vizitaþicastelul într-o zi cu cer înnorat,când frunzele copacilor au cãzut ºicând zãpada începe sã învãluiepeisajul”, stã scris în ghid.

De asemenea, Ghidul LonelyPlanet mai recomandã celor careajung în România sã viziteze ºioraºele Braºov ºi Sighiºoara,“douã oraºe medievale superbe”,unde pot afla mai multe informaþiidespre Vlad Þepeº

În topul destinaþiilor de iarnãrecomandate de celebrul ghid semai numãrã: Rovaniemi dinFinlanda, târgurile de Crãciun dinGermania ºi Austria, Abisko dinSuedia, Atena,Copenhaga,Budapesta, Jasná dinSlovacia, Andaluzía din Spania ºiVeneþia, care se aflã dupãTransilvania, ca ºi cotã de interespentru specialiºtii care au întocmitacest top.

Ho, ho, ho, gata de Cãciun?

N ici bine nu a dat frigul cum trebuie ºi, deºi mai este olunã pânã la Crãciun, oamenii se gândesc deja la asta,

mai ales dacã sunt ajutaþi ºi de mijlocele de comunicare media.Pe posturile de televiziune au început sã ruleze reclamele cumoºi roºii ºi durdulii, care îndeplinesc toate dorinþele.

Monika BACIU

Aceastã ofertã are ca ter-men limitã pentru înscrieredatã de 20 decembrie, seju-rul începând din data de 4pânã în 10 ianuarie 2013.Putem observa cã în aceastãtabãrã organizatorii aupregãtit o serie de concursuri

cu premii, jocuri de cabanã,drumeþii prin nãmeþi, viz-itarea schitului Straja, darbinenþeles cã principala activ-itate va fi cea a schiatului,pentru cã vor fi 5-6 ore deschi pe zi.

Tinerii care se vor înscrieîn aceasta vor beneficia decazare la una dintre pensiu-

nile din Straja unde vor aveatrei mese asigurate pe zi.

Toate aceste lucrurisunã foarte bine la primavedere dar dacã stãm sãne gândim mai bineputem spune în primulrând cã preþul acestei tabereeste unul considerabil demare pentru marea majori-tate a pãrinþilor care de celemai multe ori nu-ºi pot per-mite acest lux de a-ºi trimitecopiii în alte pãrþi decât laþarã la bunici sau în curteablocului la fãcut oameni dezãpadã.

Preþul acestei tabere estede 1350 lei pentru ºase zile,un preþ foarte mare, dar esteposibil ca marea majoritate acopiilor care se vor afla înaceastã tabãrã nu vor fi din

ValeaJiului ºi asta din cauza ban-ilor pe care pãrinþii oricât demult ºi-ar dori nu au de undesã îi scoatã pentru fericireamicuþilor. Dar un lucru decare nu au uitat organizatoriisunt albumele foto ºisuvenirurile care sunt incluseîn preþ. Acest lucru pânã laurmã nu credem cãîncãlzeºte pe nimeni, câtevapoze ºi suveniruri nu justificãaceste preþurifoarte mari aletaberei.

Tabere pentru copiii ai cãrorpãrinþi sunt cu dare de mânã

P rintre foarte multe oferte de petrecere avacanþelor pentru copii care existã în aceastã

perioadã pe piaþã ºi aici ne putem referi la seju-ruri sau tabere montane, putem obseva cã acesteas-au mai îmbogãþit cu o ofertã venitã din staþiuneamontanã Straja unde se organizeazã o tabãrã pen-tru copii cu vârste cuprinse între 5 ºi 18 ani,tabãrã pentru iniþiere ºi perfecþionare în schi.

C a ºi în anii tre-cuþi, pensionarii

din „capitala” VãiiJiului care vor dori sãparticipe la Revelionulpensionarilor organi-zat de cãtre PrimãriamunicipiuluiPetroºani, vor trebuisã scoatã din buzunarcâþiva lei pentru„coplata” la petrecere.

Suma încã nu este sta-bilitã, însã aproape sigurnu va depãºi valoarea dezece lei, adicã atât cât afost în 2011. Investiþia nueste una mare, þinând cont

de faptul cã valoarea“mesei” oferite celor devârsta a III –a fost la petre-cerea de anul trecut de 80de lei. De altfel în 2011,la Revelionul Pensionarilor,au participat circa 1.500de persoane, iar pentru cãau fost foarte mulþi dori-tori, Revelionul organizatpentru ei de municipalitates-a derulat, în zile diferite,în mai multe locaþii. Întotal, Consiliul Local ºiPrimãria MunicipiuluiPetroºani au alocat, anultrecut, pentru Revelionulvârstnicilor, suma de110.000 de lei.

Maximilian GÂNJU

Pensionarii din Petroºani vorpetrece pe banii municipalitãþii