cvj, nr. 226, luni 8 octombrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 226

Luni, 8 octombrie 2012

Valea Jiuluiare cele mai

multe produsetradiþionale

atestateP e lângã frumuseþea

de necontestat,oamenii “faini” ºi dintr-obucatã, Valea Jiului sepoate lãuda ºi cu alte atuuri care ar putea foartebine sã stârneascã invidiaoamenilor din celelaltezone ale judeþului ºi þãrii.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Dallas-ul intrãîn reabilitare

A ni de zile, canaleledin Cartierul din

Valea Jiului, devenitcelebru dupã numeleserialului americanDallas, au curs la valespre primãria dinVulcan ºi mirosurilesunt de nesuportat.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Sufocaþi dedeºeuri, pealbia Jiului

S ute de oameni celocuiesc în

Petroºani în cartierulaflat lângã albia Jiului,îndurã de ani de zilegunoaiele, caii ºi vacilecare îºi fac nevoile lascara blocului, ori înfaþa porþiilor de la case.


Veneþia peconductã, în centrul

PetroºaniuluiL a câþiva metri de

sediul primãriei dinPetroºani, o conductãspartã inundã zona, fãrãcare cineva sã ia mãsuri.


Fiica legionarului ªtefanGeorgescu Gorjan, Cetãþean de

Onoare a Municipiului Petroºani?

F iica inginerului ªtefan Georgescu-Gorjan, cel care este cunoscut ca ºi autorul concepþieitehnice a Coloanei monumentale de la Târgu-Jiu, Sorana Georgescu-Gorjan, este propusã de o

asociaþie de ecologie din Valea Jiului pentru a i se conferi titlul de Cetãþean de Onoare a municipiu-lui Petroºani. >>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:30 Baronii10:00 Suflete pereche11:00 Culoarea fericirii

12:00 Vouã (r)12:15 Baronii13:00 Taxi Driver 14:00 Vieþi furate17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Bubuialã în Bronx22:30 Un om de onoare 0:30 Bubuialã în Bronx (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani10:00 În gura presei 10:50 Vânãtoarea decomori11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Jackie Chan

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Micuþii infractori13:00 ªtirile Pro TV13:45 Apropo TV 15:00 Serviciul Român deComedie (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului0:00 Tanti Florica

11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (r)14:55 Mondenii 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete20:30 Naþiune, te cunosc! 21:45 Mondenii

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Ora Regelui (r)11:30 Garantat 100% 12:30 Campania Biblionet:Bâca, Neamþ12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Îndrãznesc sãalãptez17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Podul22:55 Avocaþii schimbãrii23:00 Nocturne 0:10 Apa

în furnizarea apei potabile, pentruLuni, 8 Octombrie 2012, Petroºani: 09:00 - 15:00.

Zona afectata este strada Lunca(S.C.UPSUROM, Tricotaje, Pompieri)

Motivul restrictiei - inlocuire apometru laSC UPSUROM

aaaannnnuuuunnnnþþþþãããã rrrreeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

�DN 7 Deva - Sântuhalm �DN 7Mintia - Sãcãmaº �DN 7 Ilia -

Gurasada - Zam �DN 68 A SãcãmaºDobra �DN7 Mintia - Veþel �DN7

Veþel - Leºnic �DN7 Leºnic - Sãcãmaº�DN7 Ilia - Gurasada �DN7

Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam�Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos - Bejan � Vulcan pe

DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

LLLLuuuunnnniiii 8888....11110000....2222000011112222

L a câþivametri de

sediul primãrieidin Petroºani, oconductã spartãinundã zona, fãrãcare cineva sã iamãsuri. ªi asta seîntâmplã de lunide zile, în timp cenici un cetãþeannu a luat atitu-dine, iar Apa Servcautã soluþii sãelimine pierderile.

O þeavã spartã deceva vreme în spatelefostului cinematograf,de pe bulevardul prin-cipal din Petroºani,curge în neºtire. Astase întâmplã de foartemult timp ºi primiicare au sesizat suntcei care au demaratlucrãrile la vechiulcinematograf.

Abia de câteva ziles-a constatat cã oþeavã din zonablocurilor curge ºisunt oameni care

spun cã astase întâmplã deani de zile.„Eu am aflatde la oameniidin blocurileînvecinate cãaici s-a spartþeava de vreocâþiva ani ºicred asta, pen-tru cã locul a

fost pãrãsit ºiacum sunt treilocuri în careapa þâºneºte dinpãmânt”, spun ceicare lucreazã la amenajarea nouluicinema.

Cei de la Ape,însã, abia acum auaflat ºi se pregãtesc

sã intervinã. „Esteprogramatã lucrareadin spatele cine-matografului. ªtimacum de acest defectºi vom interveni câtmai urgent. Acum selucreazã în altã zonãºi se interveni ºi

acolo. Defectul nu afost anunþat ºi abiaacum am luatcunoºtinþã de el. Într-adevãr e într-ozonã mai retrasã ºinoi nu putem spunecã vom intervenicurând”, a declarating. Florin Donisã,director tehnic ApaServ Valea Jiului.

Pâraiele create deþevile sparte curg înacest loc de ani dezile, dar nimeni, nicimãcar cei de la Apenu au fãcut nimic.Tocmai din acestmotiv, conducereaApa Serv a declaratcã va lua mãsuri ºi nuexclude ca responsabilul de zonãsã fie demis.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 2012 Actualitate 3

C omplexulAqualand Deva

a rãmas fãrã autorizaþie de mediu,ca urmare a uneidecizii irevocabilepronunþate de Curteade Apel Alba Iulia.

Acþiunea în instanþãfost formulatã de un grupde oameni care locuiescîn zona complexuluiacvatic, care au reclamat,în principal, zgomotulfoarte mare produs destaþia de cogenerare aComplexului Aqualand.

În proces a intervenitºi Centrul Independentpentru DezvoltareaResurselor de Mediu, iarCurtea de Apel Alba Iuliale-a dat câºtig de cauzã.

„În anul 2010,Primãria Deva a terminatlucrãrile ºi a pus în funcþi-une un complex de agre-ment tip “AquaLand” situat în oraºul Deva,aceasta fiind ºi proprie-tarul instalaþiei. Incintacomplexului, în suprafaþãtotalã de 10.000 de mp,cu bazine de înot, restau-rante ºi terase, este osursã permanentã ºimasivã de zgomot ºivibraþii pentru locuinþeleînvecinate, aflate lanumai 5 m distanþã.

Cea mai problematicãinstalaþie a complexuluieste, însã, o staþie de producþie de energie electricã ºi termicã încogenerare, care produceun zgomot ce depãºeºtecu mult valorile admise în

zonele rezidenþiale”, auprecizat reprezentanþiiONG-ului menþionat.Aqualand Deva deþineaautorizaþie de mediu,emisã pentru instalaþia decogenerare în data dedata de 3 decembrie2009, dar reprezentanþiiCIDRM susþin cã proiec-tul complexului nu a trecut prin procedura deevaluare a impactuluiasupra mediului ºi a consultãrii populaþiei.

Mai mult, conformPUG Deva, în zona încare este amplasat obiectivul sunt interziseconstrucþiile în care sedesfãºoarã activitãþi po-luante, producãtoare denoxe. Mai mulþi locuitori,

proprietari ai caselor dinzona de impact a insta-laþiei, au deschis o acþi-une în instanþã împotrivaPrimãriei Deva, a APMHunedoara ºi a titularuluiactual al autorizaþiei demediu, SC AqualandDeva SRL, prin care ausolicitat anularea autoriza-þiei de mediu eliberate deAPM Hunedoara pentrustaþia de cogenerare acomplexului.

„Începând cu lunadecembrie a anului 2009,eu ºi vecinii mei amdepus numeroase sesizãrila toate autoritãþile localecompetente privind faptulcã suntem deranjaþi dezgomotul, vibraþiile ºinoxele eliberate în aer de

instalaþie, însã toate aces-tea au rãmas nerezolvate.Autoritãþile locale negaucã existã zgomot produsde staþia de cogenerare ºipentru mine a devenit ocertitudine cã, pentru ane rezolva problemelecauzate de abuzul acestorautoritãþi, soluþia erainstanþa de judecatã.

Cred cã orice cetãþeancare se considerã nedrep-tãþit de consecinþele carese rãsfrâng asupra lui înurma unor anumitedecizii ºi acte emise deautoritãþi publice ar trebuisã apeleze la instanþele de judecatã. S-ar ajunge,astfel, la o atenþie mãritãºi din partea autoritãþilorpublice atunci când emit

acte cu posibil impactasupra populaþiei”, adeclarat domnul SorinLucaciu, iniþiatorul acþiu-nii în instanþã.CIDRM aintervenit în acþiune îninteresul reclamanþilor,dar prima instanþã,respectiv TribunalulHunedoara a respins acþiunea. Reclamanþii ºiasociaþia au fãcut recursîmpotriva hotãrârii primeiinstanþe, iar Curtea deApel Alba le-a dat câºtigde cauzã în dosarul1216/97/2010.

„Vom monitoriza atentfelul în care Primãria Deva,

APM Deva ºi titularul actual al autorizaþiei vorînþelege sã respecte deciziapronunþatã de Curtea deApel. Deºi decizia ar trebuisã ducã la încetarea imediatã a funcþionãriistaþiei de cogenerare acomplexului, aceasta încãfuncþioneazã, titularulautorizaþiei susþinând cãeste încã în curs de a identifica o soluþie deoprire a sa”, a declaratªtefania Simion, directorexecutiv al CIDRM.

Primarul Devei, PetruMãrginean, spune cã ia încalcul douã variante: “Înacest caz existã douãsoluþii, fie încercãm sãobþinem autorizaþia demediu, fie vom opriAqualand”

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Aqualand Deva a rãmas fãrãautorizaþie de mediu

Veneþia pe conductã, în centrul Petroºaniului

M ai mulþi hunedoreni aufost prinºi cu lemn de

furat de cãtre poliþiºtiiBiroului CombatereaDelictelor Silvice. Toþi ceiprinºi au fost sancþionaþi deoamenii legii.

Poliþiºtii au organizat o acþiunepe linia prevenirii faptelor ilegalerezultate din circulaþia ºi comer-cializarea materialului lemnos,

ocazie cu care au constatat maimulte încãlcãri ale legislaþiei înmaterie. Pe raza municipiuluiVulcan, un bãrbat de 26 de ani, dinVulcan, a fost priuns transportândcu o autospecialã un volum de4,194 mc, lemn rotund fag, fãrã aavea asupra sa aviz de însoþire pri-mar pentru cantitatea de materiallemnos transportatã. „În cauzã s-aluat mãsura sancþionãrii contra-venþionale a conducãtorului auto cuamendã în valoare de 2000 lei ºi

mãsura complemen-tarã a confiscãriimaterialului lem-nos”, a declaratBogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara. Deasemenea, pe razacomunei Bãtrâna, afost depistat un bãr-bat de 36 ani, dincomuna LuncaCernii de Jos, caretransporta cu oautospecialã un

volum de 15,251 mc, fãrã a aveapiesele de lemn din speciile fag ºibrad marcate cu amprenta dispozi-tivului dreptunghiular prevãzut denormele privind circulaþia materi-alelor lemnoase în vigoare. Bãrbatula fost sancþionat cu amendã în valoare de 1000 lei.

Pe raza comunei Bunila, în satulVadul Dobrii, a fost identificat un altbãrbat, de 51 ani, din comunaLunca Cernii de Jos, care trans-porta cherestea de fãrã a aveaasupra sa aviz de însoþire secundarsau alt document comunitar echiva-lent acestuia, prevãzut de normeleprivind circulaþia materialelor lem-noase în vigoare. Cel în cauzã afost sancþionat contravenþional cuamendã în valoare de 2000 lei.


H oþii au datnãvalã în casa

unui hunedoreanplecat la muncãpeste hotare. Nu i-auiertat, însã, nici pecei care îºidepoziteazã bunuripe casa scãrii,ori înfaþa blocului.

A plecat de acasã sãmunceascã peste hotare,dar s-a trezit cu casa

prãdatã de hoþi. Estepãþania unui hunedore-an, a cãrui rude din þarãau constatat cã hoþii i-aufurat mai multebunuri,profitând cã nu enimeni în locuinþa sa.„Poliþia StaþiuniiGeoagiu a fost sesizatãde cãtre o persoanã dinlocalitate despre faptulcã din locuinþa fiului sãu,actualmente aflat în

strãinãtate, au fost furatemai multe bunuri. Înurma verificãrilor efec-tuate la faþa locului ºi acercetãrilor ulterioare, afost depistat un bãrbatde 32 de ani, din oraºulGeoagiu, despre care s-astabilit cã, în perioada29.09.2012-04.10.2012, a pãtruns,prin forþarea unei fere-stre, în locuinþa pãrþii

vãtãmate, de unde a sustras mai multe bunuri(TV LCD , DVD-player,combinã muzicalã, aspi-rator, camerã video,lenjerii de pat etc.), pecare le-a transportat peraza municipiuluiOrãºtie, unde au fostvândute unor clienþi deocazie. În cauzã s-aîntocmit dosar penal,cercetãrile continuând învederea documentãriiîntregii activitãþiinfracþionale a suspectu-lui”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Nu au fost iertaþi nicicei care ºi-au lãsatbunurile la scarã. Asta is-a întâmplat unui bãrbatdin Orãºtie, care s-atrezit peste noapte fãrãmotocicleta din faþablocului. Fapta a fostcomisã de doi tineri, dintre care unul e minor,

iar al doilea abia aîmplinit 18 ani. „PoliþiaMunicipiului Orãºtie afost sesizatã prin plângere de cãtre unbãrbat din localitate, cuprivire faptul cã autorinecunoscuþi, în noapteade 03/04.10.2012, i-ausustras un moped dinfaþa scãrii blocului undelocuieºte, unde a fostasigurat cu lanþ ºi lacãt.În urma cercetãrilorefectuate, au fost identi-ficaþi prezumtivii autoriai furtului, totodatã fiindrecuperat ºi mopedulsustras. Cei doi suspecþi,respectiv: R. M., de 15ani ºi VASILE A., de 18ani, ambii din Cugir, dinjudeþul Alba sunt cerce-taþi în stare de libertatesub aspectul comiteriiinfracþiunii de furt califi-cat”, a mai spus Niþu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 201244 Actualitate

R ãnitã ºi speriatã, o fatã de 16 ani

din Petrila a ajuns la spital dupã ce a fost accidentatã, pe trecerea de pietoni, de o maºinã care nu i-a acordat prioritate.

Mai mult, ºoferul a fugit dela locul faptei ºi nici mãcar nul-a interesat în ce stare se aflãvictima.

Evenimentul rutier s-apetrecut strada Republicii dinPetrila, dupã ce adolescenta avrut sã treacã strada.

Aceasta le-a povestitpoliþiºtilor veniþi de urgenþã lafaþa locului, cã un autoturism

de culoare argintie cu volanpe partea dreaptã, care sedeplasa pe sensul de mers

Petroºani-Petrila ºi nu i-aacordat prioritate de trecere,acroºând-o. Victima a fosttransportatã la Spitalul dinPetroºani, unde s-a stabilit cãa fost rãnitã uºor ºi nu a necesitat internare, iarpoliþiºtii l-au cãutat pe fãptaº.

Dupã mai bine de o orã,acesta a fost identificat în trafic, iar autoturismul prezenta avarii în partea dinfaþã. ªoferul, în vârstã de 34de ani, a fost testat cu aparatul alcooltest, care a indi-cat o valoare de 0,44 mg/lalcool pur în aerul expirat.

Bãrbatul este cercetat penalpentru vãtãmare corporalã dinculpã, pãrãsirea locului acci-dentului ºi conducere subinfluenþa bãuturilor alcoolice.


Furturi non-stop

F urturile de cãrbunedin zona Iscroni –

Aninoasa se þin lanþ. Nueste zi în care hoþii sã nuopereze, chiar în staþiaCFR de la Iscroni, ºi chiarla lumina zilei.

Toatã lumea ºtie cã în zonarespectivã este sustras cãrbune,mulþi dintre hoþi sunt cunoscuþi,dar, de obicei, reprezentanþiiautoritãþilor ridicã din umeri.

Din când în când, totuºi,aceºtia mai prind ºi câte uninfractor. Ultima „capturã” areprezentanþilor PoliþieiTransport Feroviar dinPetroºani, aflaþi în patrulare prinrespectiva zonã, s-a rezumat ladouã femei. Cele douã, în vârstãde 40, respectiv 48 de ani, tocmai terminaserã de încãrcatcâþiva saci de rafie în care înghesuiserã circa 400 de kilograme de cãrbune. Celedouã femei s-au ales cu dosarepenale ºi sunt cercetate în starede libertate pentru comitereainfracþiunii de furt.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Hoþii dau atac la casele emigranþilor

Frigul creºte furturile de lemn

A lovit o adolescentã pe trecereade pietoni, iar apoi a fugit

A ni de zile,canalele din

Cartierul din ValeaJiului, devenit cele-bru dupã numeleserialului americanDallas, au curs lavale spre primãriadin Vulcan ºi miro-surile sunt de nesu-portat.

Mai grav e cã toatedejecþiile ajung sã se pre-lingã pânã în oraº, iar pro-blema recunoscutã de toatãlumea este canalizarea.Lucrurile nu s-au schimbatprea mult nici acum ºidejecþiile suntaceleaºi, elecoborând înrâuri pedrum, pe subgeamurileoamenilorexasperaþi deputoare.„Aici curgeapã cu mi-zerii de anide zile.Blocurileastea au numai apã dincanal la subsol ºi peste tot.Apa intrã ºi iese ºi izvoarecu mizerie sunt peste tot”,spune un localnic. „Ni seîmbolnãvesc copiii, cã îi

lãsãm pe aici, cã de miros,nu mai zic. Ne-am infectattoþi”, spune o altã femeie celocuieºte în Dallas,

Aºa au stat toþi locuitoriicartierului, sute de suflete, ºi

vara asta ºi speranþele lor seîndreaptã spre un proiect dereabilitare a zonei.

Aºa se face cã, atâtadministraþia localã, cât ºifirma de apã ºi canal cautã

o soluþie sal-vatoare. Astapentru cãzeci deoameni trã-iesc un ade-vãratcoºmar, iarlucrãrile,spun cei dela ape,arputea sã

înceapã în curând. „Încartierul Micro 3 B dinVulcan vor începe lucrãrilepe programul de infrastruc-turã prin MinisterulMediului. S-a semnat deja

ordinul deîncepere alucrãrilor ºi, cusiguranþã cãacest loc va fiprintre primelece se vorreabilita înprima perioadãa lucrãrilor. Seva înlocuireþeaua decanalizare întotalitate.

100% va fi o lucrare nouã,pentru toatã zona”, spuneing. Florin Donisã, directortehnic Apa Serv ValeaJiului.

Deja firma care se vaocupa de canalizareaCartierului Mirco 3 B ºi-afãcut organizarea de ºantier,iar lucrãrile ce se vor execu-ta aici ºi în Crividia costãaproape 6 milioane deeuro. Practic, aici va fiînlocuit întreg sistemul deaducþiune al apei ºi cel decanalizare, care acum e multdepãºit de situaþia din teren.

Diana MITRACHE


S ute de oameni celocuiesc în

Petroºani în cartierulaflat lângã albia Jiului,îndurã de ani de zilegunoaiele, caii ºi vacilecare îºi fac nevoile lascara blocului, ori înfaþa porþiilor de la case.În plus, copiii suntfugãriþi de aceste ani-male lãsatenesupravegheate, sause refugiazã de pe stra-da prãfuitã, fãrã asfalt,la tomberoanele cemustesc de dejecþii.

Cartierul de case ºi celecâteva blocuri construite pemalul Jiului, la periferiamunicipiului Petroºani, zacîntre mormane de gunoaie, caiºi vaci. Totul se petrece subochii îngroziþi ai celor care

locuiesc în acest loc ºi caresunt nevoiþi sã suportegunoaie, câini ºi animale, strãzineasfaltate, dar sã plãteascãimpozite ºi taxe la fel ca ºivecinii lor care stau pe strãziasfaltate. „Nu mai ºtim ce sãfacem. Vin copiii de la ºcoalãºi caii lãsaþi liberi pe aici sãpascã, îi aleargã. Noi nu avem

asfalt, deºi aici suntblocuri. Asfaltarea s-aoprit o stradã mai sus ºinoi zãcem în gunoaie”,spune un locatar dinzonã. „Nu mai e loc dejoacã ºi þiganii lasã ani-malele aici. Nu o datãvin ºi aruncã la noi latomberon cãruþa plinã

cu gunoi de grajd ºi sã veziatunci putoare. Nu vedenimeni de la mediu asta? Jiul eaici ºi toate astea curg în apã,iar noi nici asfalt nu avem, deºilocuim la bloc ºi plãtimimpozite ca atare », spune oaltã femeie.

Pe toþi îi nemulþumeºte stra-

da neasfaltatã ºi mormanele degunoi de grajd care se adunã,animalele lãsate în voia sorþiipe tarlaua din spatele blocului,iar hoþii nu mai contenesc sãdea iama în curþile oamenilor.« Nu avem curaj sã ieºim la ei,Cine poate sã se punã cu ei?Când ajung aici ne ameninþã ºinimeni nu îndrãzneºte sã seplângã de ceva”, spune ofemeie care locuieºte la casã.

Zilnic, oameni cucãruþe trase de caivin aici ºi de-verseazã deºeurile.Mizeria e la nici doimetri de albia Jiului,iar responsabilii dela Mediu nu facnimic. Deºeurile zacpe albia apei de lunide zile ºi nimeni nu-i întreabã pe ceide aici dacã maisuportã dejecþiile.

DianaMITRACHE

Î n data de 7 octombries-au împlini 46 de ani

de la demararea oficialã aactivitãþii de producþie dela Exploatarea MinierãParoºeni.

Primul vagonet cu cãrbune afost scos la suprafaþã în prezenþaunei numeroase asistenþe, printreoficialitãþile prezente numãrându-seºi ºeful statului de atunci, NicolaeCeauºescu. Astãzi, însã, mina sepregãteºte sã-ºi înceteze activi-tatea. Potrivit dorinþei ComisieiEuropene, EM Paroºeni ar urmasã fie închisã pânã, cel mai târziu,în anul 2017.

O minã cu un perimetrude peste 5 km pãtraþi

Dupã finalizarea prospecþiunilorgeologice care au pregãtitdeschiderea exploatãrii miniereaceasta a fost deschisã prin douãgalerii de coastã sãpate de la cota630 ºi pânã la interceptarea stratu-lui 18. Perimetrul E.M. Paroºenieste situat în partea centralã a ba-zinului carbonifer Valea Jiului ºireprezintã zona de trecere dintrecâmpurile miniere Vulcan ºiLupeni. Din punct de vedere geo-morfologic perimetrul minierParoºeni are un aspect deluros,cauzat de terasa râului Jiu ºi are o

suprafaþã totalã de 5,346 kilometripãtraþi.

A fost cândva cea maimodernã minã din Vale

Primul complex mecanizat detãiere, evacuare ºi susþinere a fostintrodus aici în urmã cu 42 de ani,acesta fiind alcãtuit dintr-osusþinere de tip O.M.K.T., de fabri-caþie ruseascã, un transportor curaclete blindat de tip “Ribnyk”, deconstrucþie polonezã ºi o combinãK.W.B. - 3 R.D.S., realizatã înC.A.E.R.. În aceeaºi perioadã însubteranul minei au fost aduse ºialte complexe mecanizate dinPolonia ºi R.D.G., de tip “Fazos”,respectiv “Klockner-Becorit”.

Introducerea acestor complexe areprezentat pentru acea vreme oadevãratã revoluþie în tehnologiaminierã din Valea Jiului. Tot înaceeaºi perioadã au ajuns în sub-teran ºi primele transportoare cubandã de cauciuc, anul 1975aducând în premierã transportareaîntregii producþii de cãrbuneextras, doar cu acest tip de benzi.

Cu începere din anul 1975, laParoºeni au fost experimentate ºiprimele complexe mecanizate deproducþie româneascã, C.M.A. 1,C.M.A. 2, C.M.A. 2PH ºi C.M.A.5H, care au obþinut performanþeasemãnãtoare cu cele aduse dinstrãinãtate.

Mircea NISTOR

Inauguratã de Ceauºescu,închisã de Comisia Europeanã

Dallas-ul intrã în reabilitare

SSSSuuuuffffooooccccaaaaþþþþ iiii ddddeeee ddddeeeeººººeeeeuuuurrrr iiii ,,,, ppppeeee aaaa llllbbbbiiiiaaaa JJJJ iiiiuuuulllluuuuiiii

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

A proape 100 deoameni au trecut

pragul Bibliotecii dinPetroºani în noaptea încare au fost deschiseporþile. Pânã târziu,dupã miezul nopþii, ei aucãutat o carte, un film,ori au venit sã-ºi cauteocupaþie pe net. Toateîntr-o Noapte aBibliotecilor ca în basm.

Toate depozitele biblioteciiau fost deschise. Cei care auvenit,încã de la ora 19,00 ºichiar puþin mai devreme auputut sã vadã cum secoase un goblen, pentrucã pe înserat acolo a fostca la ºezãtoare, câtevafemei având posibili-tatea sã-ºi expunãlucrãrile, adevãrate

opere de artã, cusutemanual.

A venit apoi rândul celorpasionaþi de carte. „Au venitcam 100 de tineri ºi nunumai. Fiecare ºi-a ales dinorice depozit o carte. Au cititce au vrut ei ºi unii chiar i-amgãsit stând pe jos prin depozit, cu câte o cãrticicã înmânã. Asta înseamnã cã, dela primele rânduri au fostatraºi, iar pânã târziu înnoapte au citit”, spune DeliaGrosu, bibliotecarã.

Bibliotecarii au adus biscuiþi, ceai ºi cum putea fiseara mai frumoasã, decât laun film? „Am fãcut iniþial unsondaj de opinie ºi apoi ampus filmul Madagascar, parteaa III-a. Cred cã a fost cea maide succes parte a nopþii”, a

declarat o altã bibliotecarã. ªi de aceeaºi pãrere au fostºi copiii. „Mi-a plãcut enormfilmul. E distractiv ºi am râsmereu. E foarte frumos”, aspus un copil ce a vizionat filmul.

La vizionare au stat ºioamenii mari, iar pe toþi i-acaptivat ideea unei nopþi labibliotecã.

Alþii au venit sâmbãtã labiblioteca din Petroºani pentru a naviga on-line. „Vinde câte ori mã lasã mama lacalculator. Dar e prima datãcând vin seara ºi parcã e maifrumos. Acum sunt toþi pri-etenii mei on-line ºi am pututsta cu ei”, spunea un bãieþelvenit sã navigheze pe inter-net. ªi tot pe net au venit ºioameni maturi, unii chiar sã-ºi caute jumãtatea. „Suntpensionar ºi caut o doamnãpe matrimoniale. Gãsesc cã efrumos,mai ales cum seara,cã biblioteca nu e deschisãmereu noaptea”, ne-a mãrtu-risit un pensionar, care navigape site-urile de matrimonialeîn noaptea bibliotecilor.

Totuºi, cel mai importantlucru a fost cã elevii au venitsã vadã cãrþile din rafturilebibliotecii, au putut sã vadãcãrþi vechi, noi ºi importante

colecþii ce doar în aceastãnoapte au fost expuse publicului.

N oaptea bibliotecilor pe

muzicã medievalã, laDeva

Cei care au decissã-ºi petreacãnoaptea înBibliotecaJudeþeanã din Devanu au regretat. Aufost întâmpinaþi deorganizatori cu unprogram atent conceput ºi binediversificat.

BibliotecaJudeþeanã « OvidDensuºianu » dinDeva a început decâþiva ani, în lunaoctombrie, o seriede activitãþi menitesã atragã tot maimult publicul largspre bibliotecã ºispre serviciile oferite deaceasta.

În acest an, startul a fostdat în dupã-amiaza zilei de 6octombrie când biblioteca ºi-adeschis larg porþile, pentrucea de a doua ediþie a mani-festãrii cultural-educative

desfãºurate sub genericul„Noaptea Bibliotecilor”, oiniþiativã ã care îºi propunesã readucã la luminã, sãaducã în atenþie cititul caocupaþie plãcutã ºi nevoia dedocumentare. „Într-o lumedominatã de internet, cuincontestabilele lui beneficii ºi

avantaje, mersul la bibliotecã,cititul ca ocupaþie plãcutã parsã fi intrat într-un nedorit conde umbrã. Nu putem, însã,lãsa biblioteca, acest venera-bil aºezãmânt cultural, depo-zitar de comori spirituale, sãnu-ºi spunã cuvântul în

aceastã lume a interdepen-denþelor. Evenimentul intitulat„Noaptea bibliotecilor” are caobiective: strângerea laolaltãa unui numãr cât mai marede pasionaþi de carte, famili-arizarea tinerilor cu bibliotecaºi cu beneficiile oferite deaceasta ºi, în sfârºit, amplifi-

carea legãturilor dintre bib-liotecile reale ºi cele virtuale”,a declarat sebastian Bara,

directorul bibliotecii judeþene.Începând cu ora 18.00,Biblioteca Judeþeanã „OvidDensusianu” Hunedoara –Deva a invitat publiculdevean ºi nu numai sã fie alã-turi de cei care se dãruiesc zide zi acestei instituþii ºi pen-tru ei a fost pregãtit un pro-

gram special. Dupã deschiderea

oficialã, a urmat unmoment muzical susþinutde Cvartetul „Cuore” alLiceului de Muzicã ºiArte Plastice „SigismundToduþã” din Deva, apoiun concert de muzicãmedievalã susþinut deGrupul „HuniadiCantores”, condus deMircea Goian.

Înveºmântaþi înpitoreºti costume deepocã, cei patru muzi-cieni au fãcut o incursi-une în muzica EvuluiMediu ºi a Renaºterii, omuzicã scrisã ºi pentrunobili, dar ºi pentru

oamenii de rând.Diana Diana MITRACHEMITRACHECarCarmen men COSMANCOSMAN

„Teatrul SubPãmânt. ValeaJiului dupã 1989” este unproiect de observaþie ºi analizã a existenþei cotidienea unor comunitãþi afectatedecisiv de schimbãrile politiceºi sociale care au avut locîncepând cu anii ’90.Proiectul îºi propune sã documenteze situaþia economicã, viaþa ºi muncaminerilor în post-socialism.Sunt poveºti – documentcare fundamenteazã istoriacomunitãþilor din Valea Jiului,aflate la limita dintresupravieþuire, migraþie, dispariþie ºi posibilã reconstrucþie.

Spectacolul SubPãmânt are la bazã o cercetare în Valea Jiului,coordonatã de MihaelaMichailov (dramaturg), VladPetri (fotograf), DavidSchwartz (regizor).

„Cercetarea a avut maimulte direcþii – ateliere, dis-cuþii libere ºi interviuri cumineri, soþii de miner, cupensionari ºi copii, cu paznicide minã, lideri de sindicat,oameni care trãiesc din furtulde cãrbune. Sub Pãmânt esteun spectacol-arhivã depoveºti-mãrturii ale unorcomunitãþi pe cale de dispar-iþie. Spectacolul îºi propunerevalorizarea poveºtilor, a

problemelor ºi culturii unorcategorii sociale deseori igno-rate în teatrul românesc dedupã 1989: comunitãþilemuncitoreºti.”, au precizat ceiimplicaþi în acest ineditproiect.

Spectacolul face parte dinproiectul Sub Pãmânt –Muzeu în miºcare, în cadrulcãruia este jucat în teatre ºicase de culturã din patru zoneindustriale din Transilvania,afectate decisiv de schimbãrilepost-1989, respectiv BaiaMare, Hunedoara, RoºiaMontana ºi Valea Jiului.

Dupã fiecare reprezentaþie,are loc o discuþie cu publicul,

ca parte integrantã a specta-colului. La toate reprezentaþi-ile spectacolului intrarea estegratuitã. Spectacolele suntprogramate în data de 17octombrie - Teatrul de Artãdin Deva, la orele 19.00; 18octombrie - Casa de Culturã,Haþeg - orele 15.00; 19octombrie - Casa de Culturã,Brad - orele 18.00, iar înperioada 20-21 octombrie –Petrila ºi Casa de Culturã dinBaru Mare. TeatrulSubPãmânt. Muzeu înmiºcare este un proiectfinanþat de AdministraþiaFondului Cultural Naþional.


Noapte de basm la Biblioteca Petroºani

Sub pãmânt – radiografiaVãii Jiului pusã în scenã!

I storia comunitãþilor din Valea Jiului, aºacum este ea în realitate, va fi reconstruitã

pe scenã, în cadrul unui proiect inedit, respec-tiv Spectacolul „Sub pãmânt”, realizat încadrul proiectului Teatrul Sub Pãmânt. ValeaJiului dupã 1989.

P rezentatorulvestitului

Festival de muzicãuºoarã Sanremo,Gianni Morandi, numai poate coordonagrupul de dansuri”AmbasadoriiPrieteniei”. Copiiidin Vulcan nu potonora invitaþiile dinlipsa banilor.

În data de 19octombrie, echipa dedansuri ”AmbasadoriiPrieteniei”, din Vulcan, arfi trebuit sã participe laun festival premergãtorcelui de la Saremo.Echipa de copii a fostselectatã de organizatoriifestivalurilor europene caurmare a rezultatelorobþinute în domeniu,respectiv premii ºi maritrofee la concursurinaþionale ºi inter-naþionale.

Luna aceasta”Ambasadorii prieteniei”erau desemnaþi pentru aface spectacol, la inter-pretarea fiecãrui con-curent al festivalului de laNisa, oraºul vestitului car-naval al florilor, festivaldedicat tinerilor cu vârstede pânã la 18 ani. Dacãgrupul de dansatori de laVulcan ar fi onorat invi-taþia, urmau sã fie prelu-aþi în luna ianuarie 2013,la Festivalul Sanremo,

sub coordonarea lui vesti-tului cântãreþ ºi prezenta-tor, Gianni Morandi. Dinlipsa banilor, copiii vulcã-neni vor sta acasã, pentrucã este foarte greu sã facirost de sponsorizãri pen-tru 20-30 de copii fiindvorba de transportcazare, masã.

”Nu avem cum sãmergem ºi îmi pare rãupentru cã aceºti copiisunt talentaþi, dovadã ºiaprecierea internaþionalã.Una este sã sponsorizeri2-3 persoane ºi alta esteo echipã întreagã” – adeclarat Ilonka Bumburi,pãrintele ”AmbasadorilorPrieteniei”.

Cât priveºte susþinereaAmbasadorilor de cãtreConsiliul Local Vulcan,reprezentanþii acestuiaspun cã Legea Finaþeloreste destul de restrictivãºi nu permite alocarea de

sume pentru deplasãridecât în anumite condiþii,respectiv constituirea deasociaþii, care la rândullor costã bani ºi partener-iate.

De precizat cã în2012, la Sanremo, prin-cipalul prezentator a fostun alt greu al muzicii ital-iene, Gianni Morandi,secondat de top-modelulceh Ivana Mrazova ºiactorul Rocco Papaleo.Adriano Celentano, invi-tatul fiecãrei seri a festi-valului a interpretatmagistral mai multe piesecunoscute, dovedind cã la74 de ani cântã ca la 24.Din pãcate TeleviziuneaRomânã nu mai trans-mite acest festival decând are probleme finan-ciare majore.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Copiii din Vulcan au ratat ºi Sanremo 2013 Ultimele probepentru Telegondola

de la Lupeni C onstructorii care s-au ocupat

de telegondola spre staþiuneaStraja, mai au puþin ºi finalizeazãîntreaga construcþie.

În prezent, instalaþia trece printr-o seriede probe, astfel cã la finalul luni, aceasta vafi datã în folosinþã, iar turiºtii vor urca lamunte în condiþii cum nu se poate mai bune.“ Eu vreau sã felicit pe cei din administraþialocalã ºi pe cei care lucreazã aici, pentru cãeu nu am vãzut niciodatã un asemenea ritmal lucrãrilor peste tot pe unde am fost ºi vãspun cã în ultimi patru ani am avut ocazia sãmerg în multe locuri din þarã. În perioadaimediat urmãtoare, în circa douã sãptãmâni,telegondola va fi inauguratã ”, a declaratCristian Resmeriþã, deputat PSD Colegiul deVest Valea Jiului.

Aceastã instalaþie pe cablu face parte dinproiectul Modernizarea Staþiunii Straja, unproiect de peste douã mii de miliarde leivechi. Telegondola are 46 de cabine cu câte8 locuri, iar în proiectul general este cuprin-sã ºi construcþia a trei telescaune, unul de 6locuri ºi douã de 4 locuri. Vor fi modernizate6 pârtii, se vor face construcþii pentru bãnci,pentru sedii de Salvamont, JandarmerieMontanã ºi a fost realizat ºi lac de acumula-re de 75 de metri cubi.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

C ele patrublocuri de

locuinþe sociale dela Petrila, care seconstruiesc laLonea, nu vor figata anul acesta.

Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului astopat finanþarea, deºiconstrucþia este realizatãîn proporþie de circa 80%, iar pentru a asta, inclu-siv primarul Ilie Pãducel afost solicitat de laBucureºti sã semnezeacordul de stopare afinanþãrii. Edilul spuneînsã cã nu a fost de acordºi cã a primit din noupromisiuni cã lucrurile vorsta altfel. “ Am fost laBucureºti ºi am vorbit cudomnul ministru ºi chiar ºiprimul ministru VictorPonta ºi mi s-a promis cãvoi primi banii la primarectificare bugetarã. Euam încredere cã lucrurile

vor sta bine ”, a afirmatIlie Pãducel, primarulOraºului Petrila.

De altfel, edilulpetrilean se fereºte sãspunã cu voce tare cãtoate aceste “ torpile” dela centru venite spreprimãriile PDL ar firãzbunãri politice, deºi oºtie. “ Dupã modul cumm-au tratat de frumos ºicum au vorbit cu mineacolo la Bucureºti, am

încredere cã se vorþine de promisiu-ni”, a mai spusPãducel, actual pri-mar PDL, însã fostpesedist. Cu toateacestea, termenulde finalizare a celorpatru blocuri de laLonea expirã lunaaceasta, iar firmeiEco Frigotehnica,care executãlucrarea, trebuie

plãtitã o facturã de circa 6miliarde de lei vechi.Chiar dacã banii vin încontinuare pentru acestproiect, sã spunem,lucrãrile nu vor putea fifinalizate pânã anul viitor.Un termen estimat cuindulgenþã ar fi sfârºitulluni martie 2013. Deasemenea, aceasta nu este

singura “veste bunã” pen-tru Petrila. Tot de curând,administraþia localã de aicia primit o altã hârtie scrisprin care, la fel, i se soli-citã sã fie de acord cusistarea finanþãrii pentruproiectul de anvelopare acelor 12 blocuri, licitat ºiînceput de curând. ªi viza-vi de aceastã chestiune,Pãducel, la fel, spune cã a

primit aprobãri cã lucrurilese vor rezolva favorabil.Acum, încrederea pe careprimarul Petrilei o aratãpesediºtilor, nu ºtim dacãeste una justificatã saueste doar un sentimentrãmas în urma fosteiapartenenþe politice sau asimpatiilor pe care încã le-ar avea din vremeacând ºi el a fãcut parte dinPSD.

LuizaANDRONACHE

F iica ingineruluiªtefan Georgescu-

Gorjan, cel care estecunoscut ca ºi autorulconcepþiei tehnice aColoanei monumentalede la Târgu-Jiu, SoranaGeorgescu-Gorjan, estepropusã de o asociaþie deecologie din Valea Jiuluipentru a i se conferititlul de Cetãþean deOnoare a municipiuluiPetroºani.

Preºedintele Asociaþiei, ImreSzhuanek cere municipalitatãþiisã-i acorde acest titlul distinseiSorana Georgescu Gorjan, pen-tru activitatea editorialã ce aavut ca subiect istoria ColoaneiInfinitului, care “ a aºezatPetroºaniul în rândul locurilor

din aceastã lume unde s-au nãs-cut minuni artistice, în acest

demers, continuând mesajulmarelui Brâncuºi ºi eminentuluiinginer ªtefan GeorgescuGorja”.

“ Acordarea titlului deCetãþean de Onoare a municipi-ului Petroºani ar reprezenta orecunoaºtere a comunitãþii localefaþã de modul în care doamnaSorana Georgescu Gorjan aprezentat lumii întregi aportuladus de localitatea noastrã larealizarea Coloanei Infinituluicreaþie artisticã intratã definitivîn patrimoniul culturii univer-sale”, aratã Imre Szuhanek, iniþi-atorul cererii.

În plus, în cererea de acor-dare a titlului de Cetãþean deOnoare, iniþiatorul acesteia, Imre

Szuhanek, îi face o caracterizaresuccintã a activitãþii inginerului

ªtefan GeorgescuGorjan: “ ªtefanGeorgescu Gorjan,imediat dupãobþinerea diplomei deinginer se angajeazãîm 01.09.1928 laSocietatea Petroºani,ajungând în 1993 ºef deminã. În 1934 devineinginer ºef la AteliereleCentrale din Petroºani pânãîn anul 1941 când pleacã laBucureºti. Cunoscând 4 limbistrãine a efectuat peste 20 dedeplasãri în strãinãtate fiindresponsabil atât pentruSocietatea Petroaºni cât ºi pen-tru Atelierele Centarle cuproiectele de investiþii în utilaje,maºini ºi materiale. Încrezãtorîn solidele sale cunoºtinþe despecialitate ale inginerului,Constantin Brâncuºi nevoit sãplece din þarã îi lasã ing.Gorjan întreaga rãspundere aColoanei, misiune îndeplinitãcu succes în noiembrie 1937.De asemenea pentru meriteleîn înfiinþarea AeroclubuluiPetroºani ºi a ºcolii de zborfãrã motor, ªtefan GeorgescuGorjan” este decorat cu ordi-nal Virtutea Aeronauticã înanul 1941 pentru contribuþiala propãºirea aeronauticii”,aratã Imre Szuhanek,preºedintele asociaþiei deecologie Petro Aqua.

ª i alte opinii....

“Hitler a fãcut lucruri bunepentru nemþi… În Mein Kampfsunt prezentate “soluþiile” pe

care acesta le-a dat la problemaevreiascã. Noi cei vii trebuie sãaducem mereu în atenþie atro-citãþile pe care le-a comis.Gorjan a avut la vremea respec-tivã ºansa sã fi fost inginerul ºef

al uzinei, proiectantul propriuzis al Coloanei a fostGavrilã ªomlo”.

„Noi, românii, sun-tem obiºnuiþi sãignorãm propria

noastrã istorie ºidrept urmare,ciclic, o retrãimprin tragediiprofunde.

Este ºicazul

“pasaju-lui”legionar.Promovarea chiar ºi printr-unsimplu comentariu a ideilorlegionare, încercarea de a dimi-nua vinovãþiile criminale, de adilua durerea ºi suferinþasufletelor greu încercate estecondamnabilã. Cum se poatesepara o laturã, sã zicemtehnicã, de cea spiritualã,ambele definind o singurã fiinþã,o singurã persoanã, coexistândîn acelaºi trup? Tot ceea ce facesau produce un om este rezulta-tul tuturor capacitãþilor spiri-

tuale, tehnice, fizice etc., carac-teristice ºi specifice fiecãreifiinþe umane în parte. E greu sãdisociem unele de altele, ar finedrept ºi incorect, în final con-tând doar întregul. Judecatadreaptã, absolut necesarã, vaveni mai devreme sau mai târ-ziu, aºa cum ne este scrisfiecãruia.Pânã una alta, din realitãþileneromanþate, ºtiu cã cel care înfapt a desenat Coloana Infinitãeste proiectantul ºef al ate-lierelor pe numele sãu ªomlo.Am avut ºansa, cu ceva ani înurmã, sã vãd desenele originale,cel care ºi-a asumat responsabi-litatea design-ului ºi a soluþiilortehnice a fost Gavrilã ªomlo.Georgescu-Gorjan a fostinginerul ºef al atelierelor, direc-tor general fiind un domnBuºoiu”.

C onstructorulcapodoperei

brâncuºiene...... ªtefan Georgescu-Gorjan

a fost unul dintre capii legionaridin Valea Jiului, iar în timpulsãu s-a consemnat perioadaneagrã a existenþei evreilor înregiune.

În “Cartea Neagrã” a luiMatatias Carp, volumul I, lacapitolul “Suferinþele evreilordin România 1940-1944?”-“Legionarii ºi rebeliunea”, lapagina 66 autorul consem-neazã: “În masa mare ainconºtienþilor, sã nu fie uitateniciodatã bestiile: MirceaPetrovicescu, starosteleCentrului de torturã dinpivniþele Primãriei Bucureºti,

sector III, Albastru Stoica,comandant legionar- Constanþa,Ilºie Colhon-Alba Iulia, GrigoraºConstantin, primar la Tg.Neamþ, dr. Silviu Crãciunaº-Piatra Neamþ, ing. ªtefanGeorgescu Gorjan- Petroºani,Olteanu, ajutor de primar-Aiud,dr. ªtefan Milcoveanu, dr.Popovici Miticã ºi Ion Dãncilã-Turda, Willy Janischewsky,vicepreºedinte Camera deComerþ Craiova, C.Pivniceru- Vaslui, IonBolfan, primar al comuneiHârlãu, Nicodim Borca,ajutor primar Deva, MarinCraioveanu, primar laLupeni, D. Ifrimvicepreºedintele Camereide Comerþ Bucureºti,prof. Wertz- Arad”.

În aceeaºi carte autorulrelateazã episoadecutremurãtoare desprecum legionarii le-au luatcu japca proprietãþileevreilor, inclusiv celor dinValea Jiului, pe plan localun rol important fiind jucatde legionarul ªtefanGeorgescu-Gorjan, dupã cumreiese din paginile 133-134ale volumului “CarteaNeagrã”.

“Cãtre sfârºitul lunii noiem-brie 1940, toþi comercianþiievrei din Petroºani (judeþulHunedoara) au fost chemaþi lasediul legionar de cãtrelegionarul ªtefan Georgescu-Gorjan, inginer la Societatea“Petroºani”, care i-a primitindividual, somându-i ca întermen de douã zile sã vândãprãvãliile unor cumpãrãtoricreºtini. Dupã trecerea celordouã zile, prãvãliile au fostinvadate de bande delegionari, care le-au luat înstãpânire ºi le-au închis.

Proprietarii au fost chemaþi apoiîn biroul avocatului ZenoMoldovan, unde au fost con-strânºi sã semneze contracteprovizorii de vânzare a intre-prinderilor cãtre legionarii insta-laþi în prãvãlii, fãrã a se fixa unpreþ corec, ci stipulându-se cãmãrfurile se vor plãti cu 50 lasutã din valoarea facturatã apreþului de cost. Dupã semnarea

acestor contracte prãvãliile s-auredeschis sub conducerea noilorproprietari, asistaþi însã ºi defoºti proprietari, care au rãmasîn calitate de salariaþi. În felulacesta au fost jefuiþi de avutul lorurmãtorii comercianþi:Goldberger Emanuel, Succ.Bieber Iacob, Bieber Eugen,Bieber Osias, Vergh Heinan,Vegh Moise, Weitzer Josefina,

Schreter Moise, Cruber Israel,Herscovits L., “Jiul” HorvatIon Lipner Maria, ” Fibra”Goldstein Marcus, BaruchAdalbert, Weiczner Emanuel,Wolf ºi Izsak, Fraþii Haemli,Rita Berta”.

De asemenea, la pagina144 avem un alt episod încare se vorbeºte despre jafulproprietãþilor evreieºti la care,printre alþi legionari a luatparte ºi ªtefan Georgescu-Gorjan: “În 9 decembrie 1940toþi proprietarii evrei dinPetroºani (judeþul Hunedoara)au fost aduºi la sediul legionarunde dupã ce au fost þinuþi 18ore în frig, ameninþaþi ºi vio-lentaþi individual, s-au vãzut si-liþi sã semneze contracte de

vânzare a imobilelor cãtrecumpãrãtori necunoscuþi pepreþuri derizorii fixate defruntaºii legionari ing. ªtefanGeorgescu-Gorjan, ing. APetrovici, ing. ªtefãnescu,învãþãtorul Suciu ºi avocatulZeno Moldovan. Din preþul fixats-au plãtit proprietarilor numaimici aconturi”.

S criitorul IoanVelica...

....., preºedintele LigiiScriitorilor din România, filialajudeþului Hunedoara îi face obiografie inginerului ªtefanGeorgescu-Gorjan în volumul“Pagini din istoria evreilor dinValea Jiului”, apãrut în anul2006 la editura Edyro Press.

“Surprinzãtor pentru mine afost faptul sã redescopãr o altãfaþã a ing. ªtefan Georgescu-Gorjan, adevãratul constructor al“Coloanei fãrã sfârºit” a mareluisculptor roman ConstantinBrâncuºi, aceea de “legionar” curecomandarea cãtre evreii dinValea Jiului de “a nu fi uitatniciodatã”. Atunci mi se parecorect sã vedem cine a fostªtefan Georgescu Gorjan. Înperioada 1949-1953 a fost con-damnat pentru activitatealegionarã ºi a executat pedeapsala Canalul Dunãre-MareaNeagrã. Dintr-o discuþie pe caream avut-o cu prietenul meu, aviatorul Cornel Morariu amaflat cã într-adevãr ªtefanGeorgescu Gorjan a fost acuzatcã ar fi fost legionar, dar mi-aargumentat cã niciodatã nu l-ainteresat etnia, ci meseria. (…)Sediile legionarilor din Petroºanierau “Atelierele Centrale” ºi înspatele gãrii”, aratã Ioan Velica.

Scriitorul Ioan Velica susþineînsã, în urma documentãriitemeinice, cã inginerul ªtefan

Georgescu-Gorjan era un autodi-dact, cunoscãtor a mai multorlimbi strãine, autor a mai multorarticole în diferite publicaþii, darºi a unor cãrþi de specialitatetraduse din alte limbi ori prelu-crate dupã alte manuale.

“În anul 2001 s-a pus în dis-cuþie schimbarea denumiriiGrupului ªcolar Industrial MinierPetroºani în Grup ªcolar“ªtefan Georgescu Gorjan”, darConsiliul Judeþean Hunedoara ahotãrât în 11.04.2001 caGrupul ªcolar Industrial MinierPetroºani sã poarte denumireade Grup ªcolar “DimitrieLeonda”. Sã fie de vinã activi-tatea politicã a inginerului ªtefanGeorgescu Gorjan?”, se întreabãscriitorul Ioan Velica.

D espre realizareacapodoperei...

...marelui sculptor românConstantin Brâncuºi, “ColoanaInfinitului”, s-a scris ºi se va maiscrie multã vreme de acumînainte.

Un lucru interesant pentrudocumentariºti ar fi acela cãlucrarea nu a fost niciodatãplãtitã uzinei unde s-a realizat“Atelierelor Centrale Petroºani”ºi ba mai mult, construcþia ar fifost fãcutã “la negru”, ascunsãprintre alte lucrãri miniere.

În evidenþele uzinei aceastãcapodoperã nu figureazã cã ar fifost achitatã vreodatã, dar totuºiexistã voci care susþin cã va-loarea lucrãrii s-ar fi compensatcu vagoneþi de la minã.

Pe de altã parte, în anul2002 noii proprietari ai uzineiunde s-a turnat “ColoanaInfinitului” au realizat în bazadocumentelor existente în uzinão copie a operei brâncuºiene, înideea de a fi donatã PrimãrieiParisului ºi nu vândutã, dar ulte-rior s-a renunþat.

Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 2012 Deyvãluiri 98 Deyvãluiri

Fiica legionarului ªtefan Georgescu Gorjan,Cetãþean de Onoare a Municipiului Petroºani?

A utocompactoare pentrugunoiul menajer.

Serviciul Public deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat a obþinutlicenþa clasa 3 pentru acti-vitãþile de precolectare,colectare ºi transport aldeºeurilor menajere.

Inclusiv ale deºeurilor toxice pe-riculoase din deºeurile menajere, cuexcepþia celor cu regim special, desortare a deºeurilor, de curatarte ºitransport a zãpezii de pe cãile pu-blice ºi menþinerea în funcþiune aacestora pe timp de polei sau îngheþºi de colectare, transport, sortare,valorificare ºi eliminare a deºeurilorprovenite din gospodãriile popu-laþiei, generate de activitãþi de rea-menajare ºi reabilitare interioarã alocuinþelor/apartamentelor propri-etate individualã.

Astfel, s-a închiriat un autocom-pactor cu operator ºi combustibilnecesarã pentru colectarea ºi trans-portul gunoiului menajer de pedomeniul public al municipiuluiPetroºani

Contractul a fost atribuit uneisocietãþi din Haþeg, SC EOLIANENERGY SRL. Valoarea contractuluieste de 180.000 de mii de lei.

Pentru optimizarea activitãþilormai sus menþionate Serviciul Publicde Administrare a Domeniului Publicºi Privat are în dotare 4 autocom-

pactoare dar datoritã volumului marede deºeuri care trebuie colectate depe domeniul public al municipiuluiPetroºani este necesarã închiriereaunei autocompactoare cu operator ºicombustibil care sã deserveascãaceste activitãþi.

Raul IRINOVICI

UUUUtttt iiii llllaaaajjjj ppppeeeennnnttttrrrruuuu ttttrrrraaaannnnssssppppoooorrrrttttuuuullllddddeeeeººººeeeeuuuurrrr iiii lllloooorrrr

Pãducel promite dupã ce pesediºtii i-au promis

C u ocazia Zilei Mondiale aEducaþiei elevii ºi profe-

sorii au avut parte de o ziliberã dar, doar pe hârtie.

Mai exact, în 5 octombrie, fiecareunitate de învãþãmânt, potrivit unuiordin semnat de ministrul educaþiei, atrebuit sã organizeze activitãþi educativeîn care sã fie implicaþi toþi dascãlii ºitoþi elevii. Printre acþiunile organizate laºcolile din Valea Jiului s-au numãratconcursuri pe teme ecologice, dezbateri

sau drumeþii.În data de 5 octombrie aproape 200

de þãri de pe întregul mapamond aucelebrat „Ziua Mondialã aEducatorului”. Singura þarã încare ziua dedicatã profesorilorpoartã denumirea de „ZiuaMondialã a Educaþiei” esteRomânia.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 8 o c t o m b r i e 2 0 1 2

O realizare socialã ar putea aveaca urmare o îmbunãtãþire a pop-ularitãþii tale în râdul prietenilor.Nu trebuie sã îþi faci planuri pen-tru banii pe care-i vei primi, cãcipânã la urmã, vor trebui cheltuiþiîntr-un mod în care nu te aºtepþi.

Discuþiile cu prietenii îþi poartãgândurile foarte departe ºi numai poþi sã te concentrezi ºi sãte mobilizezi pentru activitãþile încare eºti implicat. Ai putea aveasucces în unele proiecte, cucondiþia sã nu faci investiþii.Primeºti veste bunã.

Abilitãþile tale de a face cevapractic sunt mult diminuate,motiv pentru care ar fi bine sã teconcentrezi asupra chestiunilorteoretice. Mintea ta produce ideiexcelente, pe care ai putea sã leoferi drept sfaturi rudelor ºi pri-etenilor.

Ai o zi bunã, aºa cã ar fi bine sãte grãbeºti sã rezolvi tot ce þi-aipus în plan pentru ziua de azi.Prietenii sunt de partea ta în totce faci ºi acest lucru te ajutã maimult decât îþi imaginezi. Dacã aide gând sã pleci într-o cãlãtorie,mai aºteaptã.

Relaþiile cu prietenii evolueazãdeosebit de bine; aceºtia îþi dautot sprijinul, motiv pentru care aiputea realiza chiar mai multedecât þi-ai propus. Cei din jur vorobserva ºi aprecia eforturile tale,ceea ce te va face mai entuziast.

Sunteþi foarte hotãrât sã începeþio afacere, dar vã cam lipseºtesimþul practic. Dacã aveþiîndoieli, este indicat sã mai aveþirãbdare pânã când vã limpeziþiideile. S-ar putea sã aveþi prob-leme de sãnãtate, dar nu estecazul sã vã faceþi griji.

S-ar putea sã descoperiþi cã pla-nurile pe care vi le-aþi fãcut nusunt deloc realiste. Dimineaþa, ocunoºtinþã vã cere ajutorul într-oproblemã de afaceri. Ar fi binesã nu o refuzaþi, pentru cã puteþiieºi în câºtig. Evitaþi speculaþiilefinanciare.

Nu vã asumaþi prea multeresponsabilitãþi, pentru cã astãzivã lipseºte simþul practic. Încer-caþi sã amânaþi deciziile impor-tante, mai ales pe plan profe-sional! Nu vã impuneþi punctulde vedere în privinþa unei prob-leme financiare.

Dimineaþa vã nemulþumesc toþi ºitoate. Fiþi foarte atent la cespuneþi. Evitaþi o ceartã cu ofemeie mai în vârstã, de la loculde muncã! Ar fi bine sã renuntaþila cãlãtorii, pentru cã este posibilsã întâmpinaþi dificultãþi ºi sã nurezolvaþi nimic.

Dacã vi se propune un nou locde muncã sau sã vã asociaþi într-o afacere, nu rãspundeþi pe loc.Astãzi vã cam lipseºte simþulpractic. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale.Seara, sunt ºanse sã petreceþiclipe romantice.

Din cauza stãrii de confuzie cucare începeþi ziua, s-ar putea sãvã descurcaþi mai greu la servi-ciu. Evitaþi discuþiile în contradic-toriu cu ºefii ºi cu colegii.Limitaþi-vã strict la problemeleurgente! Cu puþinã rãbdare,reuºiþi sã treceþi cu bine.

Niºte bani se vor întoarce la tine.Ai putea sã-i cheltuieºti pentruceva ce îþi doreai de mai multtimp. Nu încerca sã te ocupi dechestiunile domestice, cãci nu veiavea nici un fel de spor. O rudãapropiatã îþi va anunþa orealizare de care se va bucura.

SC Elcompet SRL Petroºani aaaannnnggggaaaajjjjeeeeaaaazzzzãããã eeeelllleeeeccccttttrrrr iiiicccc iiiieeeennnniiii

Interviul va avea loc joi 11 octombrie2012 la sediul firmei, str. Avram Iancu

nr. 1 Petroºani, în spatele poliþiei, la ora 12:00

Zi liberã doar pe hârtie

P e lângã fru-museþea de necon-

testat, oamenii “faini”ºi dintr-o bucatã, ValeaJiului se poate lãuda ºicu alte atuuri care arputea foarte bine sãstârneascã invidiaoamenilor din celelaltezone ale judeþului ºiþãrii.

Localnicii ºtiu ce înseam-nã tradiþia ºi bunul gust, aºacã de-a lungul timpului aureuºit sã pãstreze reþeteoriginale a unor produsecare au fost prezentate pub-licului ºi la târgul de laVulcan, care a avut locweek-endul care tocmai atrecut. “În Valea Jiului existãcele mai multe produsetradiþionale atestate dinîntreg judeþul Hunedoara.Avem brânza Burebista,sloiul de oaie, pâineþãrãneascã, pâinea PitaBuncii , cârnaþi tradiþionaliproaspeþi Edi Ursu, cârnaþiafumaþi Edi Ursu, cârnaþiþãrãneºti, salam Valea Jiului,salam din zona de vest aVãii Jiului, cârnaþi Parângu,cozonac Valea Jiului, plãcin-ta cu cartofi ºi brânzã” , a

declarat dr. GheorgheCristea, medic ºefCircumscripþia Sanitar-Veterinarã ºi deSiguranþã aAlimentelor ValeaJiului.

De altfel, pe lângãprodusele ca fiind dejacunoscute, la târgul dela Vulcan s-au lansat ºialtele, care în scurttimp au prins lacumpãrãtori. “ Amreuºit sã atestãm încãdouã produse din zona

de est, din Jieþ,de origine non-animalã. Vorbimde pasta demãceºe ValeaJiului ºi pasta decãtinã ValeaJiului. Sunt douãproduse brand ºimã bucur cã aufost acceptate caproduse unicat înRomânia.Acestea sunt sig-ure ºi foartesãnãtoase, multmai bune decât

cele produse în industrie,

deoarece nu conþin aditivialimentari, nu conþin E-urisau substanþe folosite pentrua îmbunãtãþi gustul,culoarea, mirosul. Sunt deexcepþie”, a mai spus dr.Gheorghe Cristea. De altfel,pe lângã acestea sunt ºimulte alte preparate sunt încurs de atestare, astfel cã laevenimentele de anul viitorde genul “Zilele Recoltei”,vom avea o gamã ºi maibogatã de produse pe caresã le putem gusta ºicumpãra.

Luiza ANDRONACHE

- Domnule ConstantinBrânduºe, sunteþi candidatulAlianþei România Dreaptãpentru alegerile din decem-brie în colegiul 4 Vest dinValea Jiului. De ce aþi ales sãcandidaþi în alegerile parla-mentare pentru aceastãalianþã electoralã?

- Am rãspuns invitaþieilansate, în acest sens, de celmai important partid prezentîn cadrul acestei alianþe dedreapta, în primul rând pentrucã sunt un om de drepta înconvingerile mele politice. În aldoilea rând, dincolo de faptulcã m-am simþit onorat de prop-unerea facutã, ºtiu cã am dato-ria de a rãspunde cu respons-abilitate oamenilor din Lupeni,Vulcan ºi Uricani care suntconvinºi cã eu îi pot reprezentamai bine, mai eficient, mairesponsabil în CameraDeputaþilor, decât a reuºit acestlucru, în ultimii 4 ani, ac-tualuldeputat din Colegiul nostru.Cetãþenii din municipiul Lupenimi-au ºi demonstrat acestlucru, în alegerile locale, când,deºi am candidat fãrã vreunsprijin politic, am obþinut, caindependent, aproape 3000 de

voturi. Ceea ce, pentruînseamnã, tot atâþia prieteni,tot atâþia oameni a cãrorîncredere nu am dreptul sã odau la o parte.

- În alegerile locale aþi can-didat pentru funcþia de pri-mar al municipiului Lupenica independent. Este aceastãcandidaturã ºi o revenire adumneavoastrã în viaþapoliticã?

- Eu nu am pãrãrsit nicio-datã viaþa politicã localã. Amfost, sunt ºi rãmân un om de

drepta. Sigur cã am fost deza-mãgit de felul în care reprezen-tanþii dreptei liberale au alescalea strâmbã în politicã. Euam ales sã rãmân fidel drepteiºi de aceea am ales caleadreaptã. Am hotãrât însã sã numai accept sarcina de a con-duce o formaþiune politicã,pentru cã s-a dovedit, în ultimiiani, cã de multe ori, calitateade lider politic local, muncadintr-o astfel de echipã, nu esterespectatã de liderii de la judeþsau de la centru, care nu þin

cont de realitãþile politice aleunui oraº, de sentimentelepolitice ale membrilor de partiddin teritoriu, ci doar de politi-cile ºi interesele lor, la nivelcentral. Eu mã consider însãun om de cuvânt ºi nu pot sãle spun una, celor care auîncredere în mine ºi mã suþin,pentru ca apoi sã fac cu totulalta.

- ARD a stabilit câteva reg-uli, câteva condiþionalitãþipentru selecþia candidaþilor.Dumnevoastrã sunteþi, dinacest punct de vedere, eligi-bil?

- Regulile stabilite de con-ducerea ARD pentru candidaþisunt, dupã pãrerea mea, ele-mente de bun simþ. Vedem cãcetãþenii României sunt deza-mãgiþi de o clasã politicã încare corupþia ºi frauda suntatributele multor oameni politi-ci. Ori, nu aceasta aceste caleadreaptã pe care o aºteaptãcetãþenii de la politicieni. Înceea ce mã priveºte, mã con-sider ºi din acest punct devedere, un om drept, un omcorect, un om onest. Atât înviaþã, cât ºi în profesie, atât înafaceri cât ºi în po-liticã. De

altfel, acesta este ºi principalulmeu argument cu care vin înfaþa cetã-þenilor pentru a lecere votul de încredere: drep-tatea ºi onestitatea.

- De ce credeþi cã dreptateaeste un argument care vãpoate ajuta? S-a dovedit,inclusiv în alegerile locale, cãnu întotdeauna dreptateaînvinge.

- Sigur cã este greu sã lupþiîmpotriva unui întreg sistem, încare corupþia ºi furtul au ajunspânã ºi în viaþa electoralã.Totul are însã o limitã ! Unvechi proverb românesc spunecã dreptatea întotdeaunaînvinge. Având aceastã convin-gere, am decis sã intru din nouîn cursa electoralã. Cred cãoamenii s-au convins, deacum, pe deplin, de fãþãrniciaalianþei socialiste, de felul încare actualii guver-nanþi îºi batjoc de Valea Jiului ºi deoamenii de aici, aºa cum aufãcut, de altfel, ori de câte oriau avut puterea pe mâna lor.Cred cã oamenii vor alege, înaceastã iarnã, calea dreptã.Pentru cã nimic din ceea ce erãu, nu poate dura o veºnicie.

Raul IRINOVICI


“Eu am ales calea dreaptã!”Interviu cu Constantin Brânduºe, candidatul ARD pentru

Camera Deputaþilor în Colegiul Vest Valea Jiului

S e tipãresc buletinelede vot pentru

alegerile parlamentare.Reprezentanþii PrefecturiiHunedoara se pregãtescintens pentru organizareaalegerilor parlamentaredin luna decembrie.

Acum, la instituþia prefectului secauta o societate, mai bine zis otipografie care s tipãreascãbuletinele de vot ce vor fi utilizateîn judeþul hunedoara, la alegerilepentru camera deputaþilor ºi senatîn data de 09 decembrie 2012. Sevor tipari un numãrul de 890 demii de exemplare. O altã condiþiepentru buletinele de vot este cãnumãrul pagini sã fie de 8.Termenul limitã de livrare a întregiicantitãþi de buletine de vot este28.11.2012. Hârtia pe care se varealiza tipãrirea buletinelor de votva fi pusã la dispoziþia prestatorului

de cãtre Instituþia Prefectului-judeþul Hunedoara, în urma repar-tizãrii de la Administraþia Naþionalãa Rezervelor de Stat. Tipãrirea,depozitarea ºi transportulbuletinelor de vot de la sediulprestatorului la sediul beneficiaru-lui, se va realiza de cãtre prestatorcu pazã asiguratã de cãtre efective

aleMinisterului Administraþiei ºiInternelor. Beneficiarul solicitã catipãrirea buletinelor de vot, precumºi celelalte operaþii implicate sã fierealizate într-o singurã locaþie.Contractual are o valoare de 150de mii de lei.

Raul IRINOVICI

Valea Jiului are cele mai multe produsetradiþionale atestate

150 de mii de lei pentrubbbbuuuulllleeeetttt iiiinnnneeeelllleeee ddddeeee vvvvooootttt

D efriºãri pentrumodernizarea

drumului spre PasulVâlcan. ConsiliulJudeþean Hunedoaraa scos la licitaþiemodernizarea tronsonului de drumspre Pasul Vâlcan.

Lungimea acestuia estede 3,7 kilometri, iar sumaalocatã pentru acest segment este estimatã lapeste 8 milioane de lei.

A menajare de spaþiipentru deºeuri

În cadrul lucrãrilor seva amenaja ºi un spaþiupentru depozitarea deseu-rior ce rezultã în urmalucrãrilor de modernizarea tronsonului de drum.Depozitarea ºi colectareadeºeurilor rezultate înurma activitãþilor de

modernizare a drumuluijudeþean se va realizapermanent pe toatãperioada de derulare alucrãrilor. Deºeurile rezultate în timpul activitãþilor de modernizare se vor colecta ºi depozita înpubele amplasate în organizarea de ºantier.Deºeurile vor fi colectateºi transportate periodic lagroapa de gunoi de cãtreo firmã specializatã cucare executantul vasemna un contract deprestãri servicii.

T otul se recicleazã

Pãmântul dezvoltat dinsãpãturi se va folosi laumpluturi pentrurealizarea terasamentului

drumului. Arborii defriºaþise vor folosi pe ºantier,iar frunzele ºi ramurilerezultate se vor colectape o platformã amplasatãîn organizarea de ºantier.

Pe timpul derulãriiactivitãþii de modernizarea drumului se interziceparcarea autovehiculelorîn afarã organizãrii deºantier pentru evitareacontaminãrii terenului cuproduse petroliere.

DJ 664 îºi are origineaîn judeþul Gorj. Lungimeadrumului judeþean pe teri-toriul judeþului Hunedoaraeste de 10 kilometricuprinºi inrtre PasulVâlcan ºi intersecþia cuBulevardul Mihai Viteazu.Acesta face legãturarutierã cu judeþul Gorjasigurând totodatã acce-

sul spre staþiunea turisticãPasul Vâlcan. În traseuldrumului în amonte deamenajarea turisticã PasulVâlcan sunt întâlnite gro-hotiºuri de panta prinseîn masã de pietriº. Substratul de grohotiº aparerocã de bazã formatã dinºisturi cristaline.

Modernizarea DJ 66este o componentã aunei iniþiative multmaiample demarata la nivelulConsiliului JudeþeanHunedoara având cascop reabilitarea întregiireþele de drumurijudeþene aferente zonelorcu potenþial economic ºituristic relevant pentrudezvoltarea economicãlocalã ºi regionalã. Caurmare a modernizãriidrumului se doreºte

îmbunãtãþirea condiþiilorde circulaþie precum ºidiversificarea serviciilor ºistimularea iniþiativei private în zona turisticã adepresiunii Petroºani.modernizarea drumuluiare în vedere pe lângãrealizarea unei legãturirutiere alternative cujudeþul Gorj ºi scoatereadin izolare a unor zonecu potenþial turisticc, dezvoltarea durabilã a turismului prin amena-jarea zonei turistice PasulVâlcan ºi joncþiunea cuzona turisticã Strajã.

C reºtereapotenþialului

turisticModernizarea infra-

structurii va contribui lacreºterea atractivitãþiizonei pentru noi investiþiiîn obiective turistice. Înplus, odatã cu moderni-zarea drumului judeþeanvaloarea terenurilor dinzona va creºte. Realizareamodernizarui drumului vasprijini dezvoltarea eco-nomice prin atragerea deinvestitori. De asemenea,protejarea mediului este

prioritarã în acest procesde modernizare, care petermen lung va duce lacreºterea calitãþii vieþiilocuitorilor din zonã.

S tarea drumului,din ce în ce mai

proastãStarea tehnicã a

drumului judeþean seagraveazã pe an ce trecedatoritã lipsei unei structuri rutiere cuîmbrãcãminte modernã.Un alt aspect care contribuie la necesitateamodernizãrii drumuluieste legat de siguranþacirculaþiei, la ora aceastastarea tehnicã a drumuluiprezentând un real peri-col pentru participanþii latrafic. Starea tehnicã acarosabilului este foarterea cu numeroase defecþi-uni, de tipul gropilor ºidenivelãrilor care gene-reazã bãltirea apelor petimp ploios ºi praf petimp uscat. Condiþiile decirculaþie sunt impropriipentru desfãºurareadeplasãrilor din punct devedere al siguranþei, confortului ºi impactuluiasupra mediului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

D upã primele disponibi-lizãri minereºti, de la

debutul cãrora s-au împlinit înluna septembrie 15 ani ºi înurma cãrora aproape 20.000 demineri au renunþat la un servi-ciu sigur, Guvernul României apromis lansarea unui numãrimpresionant de “oportunitãþi”pentru miile de proaspeþiºomeri din Valea Jiului.

Pentru început, “Valea Plângerii”a fost declaratã “zonã specialã”,ocazie cu care micii afaceriºtii localis-au transformat în marii oameni deafaceri de astãzi, din unele afacerimai mult sau mai puþin legale. Maiapoi, pentru a-i ajuta tot pe foºtiimineri ºi a le gãsi un loc de muncã,cineva “de sus” a venit cu o altã

idee strãlucitã ºi anume aceea de aconstrui prin Valea Jiului autostrãzipeste autostrãzi sau hidrocentralepeste hidrocentrale, lucrãri care arfi trebuit sã “absoarbe” între 5.000ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizatºi ce nu s-a realizat din toate acesteproiecte “faraonice” ºtie astãzitoatã lumea...

Dupã ce toate celelalte proiecteau cãzut unul dupã altul, prin lunaaugust a anului 1999 cuiva i-a venitideea sã transforme Valea Jiuluiîntr-un paradis turistic, odatã cudemararea unui Program deDezvoltare Localã prin IntegrareEuropeanã, etapa I, proiect “ValeaJiului - Zonã turisticã”, proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, înurmã cu 13 ani, Fundaþia“România - Generaþia Urmãtoare”

lansa în colaborare cualte instituþii mai multsau mai puþin centrale, un proiectde constituire alCompaniei de Turism“Valea Jiului”. Printreco-fondatori se aflau“reprezentanþii autorizaþi ai comu-nitãþii locale ºi investi-tori reali în dome-niu”. Cât de autoriza-þi ºi cât de reali au

fost toþi aceºtia se vede bine acum,la împlinirea a 13 ani de lademararea proiectului care a adustot atâtea locuri de muncã pentrufoºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiativeale guvernanþilor de ieri ºi de azi.Nici Valea nu s-a transformat în“paradis turistic” ºi nici disponibi-lizaþii nu s-au ales cu un loc demuncã în sectorul turistic.

Una peste alta, dupã 15 ani de“proiecte futuriste”, zona a rãmasîntr-adevãr una defavorizatã (aveauceva dreptate guvernanþii în anul1997 când i-au pus aceastãpecete), iar foºtii mineri, sãtui sãmai aºtepte mult-promisele locuride muncã au ales calea exilului,ajungând în prezent sã lucreze prinItalia sau Spania.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 octombrie 201212 Actualitate

Proiecte multiple, realizãri (aproape) nule

LLuuccrrããrrii ccoommpplleexxee ppeennttrruu modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan

cvj, nr. 226, luni 8 octombrie 2012

Documents