cvj nr. 1123 luni 13 iunie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1123

Luni, 13 Iunie 2016

C ontroversatulafacerist este

de negãsit încã de laînceputul anului ºia fost dat înurmãrire naþionalãºi internaþionalã.Simota s-ar ascundetocmai în Dubai ºiîncã ar þine lãgãturacu apropiaþii dinþarã.

Fostul consilier judeþeanAlin Simota, din

Petroºani, a fost dat înurmãrire naþionalã ºi înconsemn la frontierã dupãce Tribunalul Hunedoara,în ianuarie 2016, ahotãrât cã acesta trebuiesã se întoarcã în detenþieºi sã-ºi finalizeze con-damnarea la doi ani deînchisoare pe care a primit-o în anul 2014pentru conflict de interese.

Dupã pronunþareasentinþei TribunaluluiHunedoara, Simota nu afost gãsit acasã ºi nici înalte locuri de cãtre

poliþiºtii hunedoreni, motivpentru care a fost dat înurmãrire naþionalã ºi inter-naþionalã. Aproape jumã-tate de an s-a speculat cãAlin Simota se ascundeîntr-o þarã din AmericaLatinã, care nu are acordde extrãdare cu þara noas-trã. Totuºi, apropiaþii afaceristului spun cã s-arascunde tocmai în Dubaiºi încã þine legãtura cu ceidin þarã ºi cu avocaþii sãicare-l reprezintã în proce-sele aflate pe rol. Simotaar fi început demersurile

pentru rezidenþa EAU.Practic, prin înfiinþareaunei societãþi proprii într-ozonã liberã EAU, AlinSimota poate primi vizãde investitor pe 3 ani.Viza poate fi prelungitãdupã aceastã perioadã, oriare posibilitatea sã nupãrãseascã þara ºi atunciviza nu expirã. EmirateleArabe Unite nu are acordde extrãdare cu þara noastrã decât în cazuri decrimã, trafic de arme saudroguri, iar Simota nu arecondamnãri pentru asemenea infracþiuni.Controversatul afacerist a

fost condamnat în anul2014 la doi ani deînchisoare pentru conflictde interese, deoarece înperioada în care a fostconsilier judeþean (2008-2012) firma la care eraadministrator a derulatafaceri cu ConsiliulJudeþean Hunedoara.Ulterior a mai primit oaltã condamnare ºi are perolul instanþelor o serie dedosare penale, cel mairenumit fiind instrumentatde DIICOT, pentru crimãorganizatã ºi infracþiuni cuviolenþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Mircia Muntean, primarul proaspãt ales alDevei, a primit vinereatrecutã, o condamnarede ºase ani de închisoarecu executare. El a fostcondamnat la 2 ani pen-tru conducere sub influ-enþa bãuturilor alcoolice,iar pedeapsa a fost con-topitã cu cea de 4 ani deînchisoare cu suspendarepentru abuz în serviciu

Mircia Muntean aprimit pedeapsa pentrufapta pe care a comis-oîn 2014, pe când eradeputat, iar decizia nueste definitivã, aºa încâtîncã nu intrã înînchisoare.

Mircia Muntean(PSRO) a condusPrimãria Deva timp de16 ani (1996-2012) ºi afost pe rând, reprezen-

tant al: PNL, UNPR,PDL ºi PSD. Acum,dupã ce a fost alnsat deînsuºi Mircea Geoanã, ela obþinut 35,64% dinvoturi, pe locul al II-leafiind candidatul PNL,Petru Mãrginean.

În octombrie 2014, ela fost implicat într-unaccident rutier la Deva,apoi a încercat sã fugã ºisã se ascundã în tufiºuri,dupã ce a lovit 3 maºiniºi s-a rãnit la faþa de pecare îi ºiroia sângele.Poliþiºtii au descoperit cãavea o alcoolemie depeste 1 g la litru alcoolpur în sânge, însã, toateacestea nu au contat,atunci când locuitorii dincapitala judeþului nostruau pus pe el ºtampilaVOTAT.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

J udecãtorul din cauza cãruia a fost anulatã insolvenþaComplexului Energetic Hunedoara decide soarta CEH.

Instanþa a respins cererea de recuzare a judecãtorului Ioan Drãgan.Riscul ca CEH sã intre direct în faliment creºte. Grupurile deinterese din jurul Complexului Energetic Hunedoara aruncã societatea în prãpastie. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Grupurile de intereseroiesc în jurul CEH

Primarul ales al Devei, urmãrit de fazajenantã cu JenicãP entru locuitorii din Deva nu a contat nici

o secundã imaginea cu Mircia Munteanplin de sânge, desculþ, beat ºi cu un cãþel înbraþe, care îngâna sistematic: ”Jenicã a con-dus!”. Ei i-au dat din nou votul ºi, parcãacum, mai mult ca oricând, devine realitateceea ce spunea Petre Þuþea: „Am stat 13 aniîn temniþã pentru un popor de idioþi”.

Simota ar putea obþine rezidenþã în Dubai?

V eniturile Com-plexului Energetic

Hunedoara sunt precumo picãturã într-un ocean.În timp ce veniturilesocietãþii sunt de162.122.709 lei, cheltu-ielile sunt aproape duble,adicã 234.246.990 lei.

Astfel pe primele patruluni ale acestui an rezultã opierdere de 72.124.281 lei.În tot acest timp, datoriileComplexului EnergeticHunedoara au scãzut, înprimele patru luni ale aces-tui an, de la 1,6 miliarde delei la 1,2 miliarde de lei, caefect al implementãriimãsurilor de reducere acheltuielilor. Cele mai marieconomii s-au realizat cumunca vie. Mai exact, CEHare datorii de1.261.499.423 de lei,adicã aproape 300 de

milioane de euro. La buge-tul de stat, CEH are datoriide 404.419.501 lei, labugetele locale datoriile suntîn valoare de 4.444.295 lei,iar la bugetul asigurãrilorsociale, datoriile sunt cifratela 318.976.243 lei. Lacapitolul datorii seîncadreazã ºi creditorii careroiesc în jurul CEH. Aceºtiaau de recuperat o sumãtotalã de 537.659.484 lei.Toate mãsurile implemen-tate de conducerea societãþii nu sunt suficienteastfel cã urmeazã concediericolective.

Potrivit notificãrii trimisede administraþia CEH sindi-catelor se aratã cã în urmareducerii salariilor persona-lului din cadrul conduuceriiexecutive a societãþii ºi alesucursalelor a rezultat oeconomie de 43.000 de leilunar. În ceea ce priveºtematerialele ºi serviciile, întrimestrul I al anului 2016faþã de trimestrul I al anului2015 reducerea a fost de50.730.000 de lei. În timpul insolvenþei ceamai contestatã mãsurã afost cea a denunþãrii con-tractului colectiv de muncã.

“Ca urmare a denunþãriiCCM au fost anulate drepturile reprezentândbonusuri, bonificaþii ºi faci-litãþi ºi au fost menþinute în platã drepturile salarialecuprinse ºi cuantificate încontractele individuale demuncã ale salariaþilor.Efectul mãsurii: reducereacheltuielilor de naturã salarialã cu aproximativ4.761.000 lei/lunã, redu-cere cheltuieli pentru ajutorde boalã cu 4.000 lei,reducere cheltuieli cu trans-portul la ºi de la locul demuncã cu 187.000 lei,reducere cheltuieli cu masacaldã cu 1.118.000 lei,reducere cheltuieli cu lapteleantidot cu 14.000lei”, se aratã în notificarea trimisã de administraþiaCEH, sindicatelor.

Totodatã, învigoare este ºi

mãsura întreruperii temporare a activitãþii.

“S-au înregistrateconomii la fondul de salariidupã cum urmeazã: lunafebruarie 2016 – 48.899lei, luna martie – 512.243lei, luna aprilie – 521.810lei. Mãsura de întreruperetemporarã a activitãþii seaplicã în continuare”, semai menþioneazã în notificare.

Pentru a mai reduce dincheltuieli, administraþia aluat decizia de a trece laconcedieri colective.Sindicaliºtii nu sunt deacord cu aceastã mãsurã.

Monika BACIUMonika BACIU

M ina Muzeu de laAninoasa s-a

dovedit a fi o gaurã neagrã în care s-auscurs mulþi bani, fãrã ase vedea niciun rezultatconcret. Fosta conducerea Primãriei Aninoasa aavut un vis, care în celedin urmã a rãmas unvis neîmplinit.

S-a dorit transformareafostei unitãþi miniere într-ominã muzeu care sã atragãturiºti din toate colþurileþãrii ºi nu numai. Nu s-arealizat nimic, ci doar s-aucheltuit inutil niºte bani.

Potrivit infomaþilorpublicate pe site-ulPrimãriei Aninoasa, pentru acets proiect s-aualocat 7.583.883,00 leiprin MINISTERULECONOMIEI-DGRM-UMP. Pe lângã sumaaceasta se adaugã încã5.858.057 lei pentru

închiderea ºi ecologizareaunitãþii miniere. Acum,obiectivul care ar fi trebuitsã devinã un muzeu, esteun spaþiu pentru investi-tori. Chiar ºi aºa, strategiade dezvoltare a judeþuluiHunedoara readuce înactualitate acest proiect.

“A fost elaborat un plande transformare a mineiAninoasa ca muzeu, rezul-tat în urma colaborãriiunor arhitecþi români ºi aunui inginer de mineamerican cu experienþã înamenajarea unui sit indus-trial. Spaþiul de exploatareminierã pânã în 2006,mina Aninoasa poate fiadaptatã, în urma modi-ficãrilor propuse, pentru adeveni un muzeu tematic,care va oferi o imaginecomplexã a ceea ce aînsemnat industria minierãîn Valea Jiului. Creareamuzeului este menitã sãîmbogãþeascã patrimoniulcultural al zonei ºi sã ilus-treze moºtenirea industri-

alã din Valea Jiului. Deºiproiectul a primit finanþarede la Banca Mondialã,proiectul a fost sistatdeoarece finanþarea seacorda în etape sub formãde rambursãri. Deoarececapacitatea financiarã a

primãriei oraºuluiAninoasa este redusã,aceasta nu a mai fostcapabilã de a avansasumele”, se aratã înstrategia de dezvoltare ajudeþului Hunedoara.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 11 Iunie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

- ÎNCHIRIERI -Casa de Culturã a Sindicatelor

“Ion Dulãmiþã” Petroºani închiriazã spaþii pentru diferite

activitãþi. Doritorii se potinforma la numãrul de telefon

0731.254.100

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.00 lei- Fleicã porc - 11.50 lei- Carne tocatã - 11.50 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -17.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolan porc - 6,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,50 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Veniturile CEH, 3 milioane de euro, datoriile 300 milioane euro

Mina Muzeu de la Aninoasa, din nou în actualitate

G eromInternaþional a

depus la Curtea deApel Alba Iulia osolicitare prin carecere strãmutareadosarului în care sejudecã insolvenþaComplexuluiEnergeticHunedoara.

Termenul de judecatãîn acets caz a fost sta-bilit pentru data de 16iunie. Culmea este fap-tul cã dosarul insolvenþeis-a întors la TribunalulHunedoara la acelaºijudecãtor din cauzacãruia a fost anulatãinsolvenþa societãþiienergetice.

InsolvenþaComplexului EnergeticHunedoara a fost anu-latã din cauza judecã-torului de la Deva.Potrivit motivãrii, Curþiide Apel Alba Iulia,judecãtorul de la Deva agreºit în momentul încare nu a þinut cont de

calitatea pe care ocrease sindicatuluiNoroc Bun.

“Se aratã, astfel cãintervenþia acesteia înprocedura insolvenþeieste inadmisibilã, fiindincompatibilã cu aceastãprocedurã întrucât, pede o parte, este o pro-cedurã necontencioasã,iar pe de altã parte, ointervenþie în interespropriu nu este admisi-bilã, întrucât interve-nientul nu ar puteapretinde pentru sineobiectul cererii dechemare în judecatã,având în vedere cãaceasta vizeazãdeschiderea proceduriiinsolvenþei unei debi-toare, iar o cerere deintervenþie accesorieeste de asemenea inad-misibilã, întrucât nususþine interesele deb-itoarei. Pe de altã parte,se aratã, în speþã nusunt incidente prevede-rile legii minelor nr.83/2003. Deºi esteadevãrat cã Societatea

Complexul EnergeticHunedoara SA are cascop producþia,furnizarea ºi comer-cializarea energiei elec-trice pe bazã de huilã,desfãºurând ºi activitateîn explorarea, dez-voltarea, exploatarea,prepararea ºi prelu-crarea cãrbunilor ºigazelor însoþitoare,argilelor, ºlamului, balastului ºi nisipurilor în perimetrele în care s-a obþinut licenþa.

Dispoziþiile art. 51 ºi 52din Legea nr. 85/2003– Legea minelor, reglementeazã situaþiileîn care activitateaminierã de exploatare aunui zãcãmânt minierînceteazã, respectiv încetarea activitãþii într-un perimetruminier”, se mai aratã înmotivarea judecãtorilorde la Curtea de ApelAlba Iulia.


Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016 Actualitate 3

Riscul ca CEH sãintre direct în falimentcreºte. Grupurile deinterese din jurulComplexului EnergeticHunedoara aruncãsocietatea în prãpastie.Instanþa de laTribunalul Hunedoaraa amânat cerereadeschiderea insolvenþeiComplexului EnergeticHunedoara. GeromInternaþional a depus osolicitare pentruamânarea termenuluide judecatã având învedere cã aceasta solicitã strãmutareadosarului, iar una dintre firmele de pazãcu care ComplexulEnergetic Hunedoara aavut contract, respectivArmour Security adepus o cerere privindrecuzarea completuluide judecatã. Dosarul

insolvenþeiComplexului EnergeticHunedoara a ajuns laacelaºi judecãtor care agreºit în primã fazã.Adicã dosarul insol-venþei ComplexuluiEnergetic Hunedoara aajuns tot la judecãtorulIoan Drãgan.

“A fost fixat un noutermen de judecatãpentru data de 23iunie 2016. A fostdepusã o cerere derecuzare a judecãtoru-lui Ioan Drãgan, însãaceasta a fost repsinsãpe lipsa legitimitãþiiprocesuale. GeromInternaþional a depus ocerere de amânare învederea soluþionãriicererii de strãmutare aprocesului. Aceastãcerere de strãmutareeste înregistratrã perolul Curþii de Apel

Alba Iulia”, a declarat Ildiko Glãman,purtãtorul de cuvânt al TribunaluluiHunedoara.

La Curtea de ApelAlba Iulia se judecãcererea de strãmutaresãptãmâna viitoare.

“Avem înregistrat undosar, iar termenul dejudecatã a fost stabilitpentru data de 16iunie”, a declaratCosmin Muntean,purtãtorul de cuvânt alCurþii de Apel AlbaIulia.

“În insolvenþã avemo protecþie legalã ca sãputem sã funcþionãm.

CEH intrase într-oformã neplãcutã prindenunþarea CCM, darºi-a consolidat un drum pe care putea sãsupravieþuiascã”,declarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Energeticienii susþincã închiderea unitãþilorminiere ar trebui sãrespecte LegeaMinelor, iar în insolvenþã acest lucrunu este posibil.

“O minã nu seînchide când vrea cine-va. Când o minã nu semai poate susþine eco-nomic financiar, va tre-

bui inclusã pe un pro-gram de închidere, cuo protecþie socialã aangajaþilor ºi închisãaºa cum scrie la carte.Altfel produce efectedezastruoase asupramediului ºi asupra populaþiei. Noi încãl-cãm, din nou legeaminelor. Nu se aplicãconcordatul preventiv.O lasã la voia creditorilor, intrãm îninsolvenþã, poate în faliment, vine credi-torul îºi valorificãactivele de la minã ºi olasã aºa. S-au încãlcatlegile româneºti, legileeuropene, s-a încãlcato ordonanþã deurgenþã, s-a încãlcatdecizia ComisieiEuropene privind separarea activitãþii deminerit de cea deenergie, s-a încãlcathotãrârea AGA privinddivizarea societãþii. Erao ºansã sã supravie-þuiascã ambele entitãþidacã se respectau aces-te prevederi. Nu ºtiucine nu a vrut”, adeclarat Mihai Lorincz,preºedintele Sindi-catului Electrocentrale

Paroºeni.De cealaltã parte,

conducereaComplexului EnergeticHunedoara susþine cãplanul de închidere aunitãþilor miniere sepoate realiza ºi înstarea de insolvenþã.

“Dacã vorbimdespre legea minelor,nu cred cã poate influenþa în niciun felhotãrârea judecãtoru-lui. Din motivareasentinþei de la AlbaIulia a fost un viciu deprocedurã. Nu cred cãprevederile legiiminelor au vreo influ-enþã aici. Obligaþia estesã respectãm prevede-rile legii minelor, iarniciodatã nu a niciintenþia ºi nici posibili-tatea de a ocoli aceastãprevedere legalã”, adeclarat CosminChiuzan, directorulgeneral al CEH.

Agonia ComplexuluiEnergetic Hunedoarase mai prelungeºteîncã o sãptãmânã, celpuþin. Astfel, creºteriscul ca societatea sãintre în faliment.


CEH ar trebui sãrecupereze 150 demilioane de lei C omplexul Energetic Hunedoara

ar trebui sã încaseze cel puþin152 de milioane de lei, datorie cereprezintã serviciile cãtre societãþilede termoficare din judeþ, cuprecãdere din Valea Jiului.

Proceduri pentrua se recupera dincreanþe au fostefectuate, darmajoritatea ter-moficãrilor sunt îninsolvenþã sau fali-ment iar complexulnu are mari ºansesã recupereze banii.Cele peste 40 de milioane de euro de laaceste societãþi ar reprezenta o gurã deoxigen dacã ar intra în conturile com-paniei. Totodatã, CEH are datorii în valoare de 1.672.398.873 lei, iar principalii creditori sunt Statul Român cu 496.627.233 lei, – Bãncile cu437.230.573 lei, Administraþia Fonduluide Mediu cu 538.216.725 lei, în timp cefurnizorii de servicii ºi materiale au derecuperat 166.310.229 lei.


Grupurile de interese roiesc în jurul CEHJ udecãtorul din cauza cãruia a fost

anulatã insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara decide soarta CEH.Instanþa a respins cererea de recuzare ajudecãtorului Ioan Drãgan.

Nu au încredere în judecãtorii de la Deva

Doamna Vicenþia ne-a întâmpinat foarteveselã ºi ne-a mãrturisit,în glumã, cã are 24 deani ºi cã, dacã ar fi la felde sãnãtoasã, pe cât estede vorbãreaþã, ar finemaipomenit. Dar nueste aºa.. A uitat, însã,de ceilalþi 60 de ani,atunci când cele douãfemei de la Caritas, carei-au devenit îngeriapropiaþi, aºa cum îinumeºte ea, au ajuns învizitã. ªi-au fãcutsocotelile, i-au aduscumpãrãturile, i-au luattensiunea ºi i-au alinatdurerea din suflet. Numai are mai pe nimeniacasã, iar Cecilia ºiAdina sunt noii ei copii.Bãtrâna se miºcã extremde greu ºi chiar s-ascuzat cã nu poate fi ogazdã adevãratã, aºacum ºi-ar fi dorit, dar sesprijinã într-o cârjã ºipãºeºte extrem de greoi.

„Simþi un om când îþiface ceva din inimã ºi nute refuzã niciodatã cunimic. Aceste fete, cã-sastea douã, pe care leºtiu de vreo 7 ani, saualtele, care vin când suntele în concediu, nu lelaud degeaba. Ce nu fac ele? Vin ºi îmi iaunecesarul de medica-mente, se duc la doctor,raporteazã cum stau, îmiaduc rãspunsul. Le daubanii, fac cumpãrãturi, o

datã la o sãptãmânã. Lesun la telefon ºi le spuncã nu am pâine ºi nu m-au refuzat niciodatã,indiferent cât era ceasulcând am apelat la ele”,ne mãrturiseºte doamna Vicenþia Vãsieº,pensionarã dinPetroºani, care locuieºtela parterul unui bloc dinzona de Nord a oraºului.

Fiicã de preot dinBistriþa, doamnaVicenþia a ajuns laPetroºani, atunci când s-a mãritat, iar de 18 anieste vãduvã. Are unbãiat, care a plecat înAnglia sã lucreze catopograf ºi aici a mairãmas cu nepoþii dinpartea surorii salerãposate. Singurãtatea,însã, nu a rãpus-o ºi esteextrem de fericitã, atuncicând vine cineva la ea,ca sã schimbe o vorbã.Ea îºi aminteºte exactcând a ieºit ultima datãdin casã, cu lacrimi înochi. „Sã tot fie vreo 4

ani de când nu am ieºitdin casã, dacã nu maimult. Cã ar fi trebuit sãscriu ziua aia, dar nu amscris-o. Sunt 4 ani...”,mãrturiseºte bãtrânadoamnã.

A fost contabilã laviaþa ei ºi acum se vedeasta, pentru cã pemãsuþa de lângã pat aremulte hârtii, chitanþe,toate prinse cu agrafe dehârtie ºi multe, multecalcule, legate de cheltu-ielile cu pensia. Îºi þinemintea ocupatã citind,dezlegând cuvinte încruciºate, ori privind laTV, iar singurãtatea îieste alinatã ºi deprezenþa fetelor. Pragul i-l trec periodic asistenþiide la Caritas, care facminuni cu fiecare dintreaceºti oameni rãmaºisinguri. ªi nu sunt puþini.„Centrul nostru de îngri-jire la domiciliu are 54de bãtrâni în Petrila, iar44 în Petroºani. Suntoameni singuri. Foarte

puþine perosane trec pela ei, de aceea sunt ocategrie de beneficiari aiserviciilor nostre, foartegreu accesibili. Ei suntsinguri, acasã, fãrã îngrijire, iar de cele maimulte ori, nu au nevoiede îngrijire de speciali-tate, ci doar, din când încând, cineva sã vinã pela ei ºi sã îi bage înseamã”, ne explicãAlexandru Kelemen, cel care coordoneazãactivitatea la Caritas înValea Jiului.

Exact asta fac celedouã femei, Adina ºiCecilia, care de peste 10ani fac doar ca astfel debãtrâni sã zâmbeascã.„Completãm lipsurile lor.Mai ales atunci când trebuie sã se deplaseze,pentru cã ei nu pot.Facem noi deplasarea lamedic, unde ei nu ajung,le aducem chitanþele ºi leplãtim facturile ºi facem,practic, orice. Sãm devorbã cu ei. Ei ar vreamult mai mult, dar nuavem timpul necesar cãsunt mulþi. În funcþie denevoi, mergem ºi la 20de bãtrâni pe zi. Ei neanunþã ce au nevoie,pânã la ora 16,00,poate 17,00 ori chiarmai târziu”, susþineCecilia ªotângã, asistentsocial Caritas, pe carebãtrânii o iubesc la fel demult cum îi iubeºte ºi ea.

Asta ºi pentru cã ne-amãrturisit cã se descurcãmai bine cu aceastã categorie socialã, decâtcu copiii, spre exemplu.

„Sunt momente cânde foarte greu, pentru cãai vrea sã ajuþi omul multmai mult, dar, pur ºi sim-plu, nu poþi. ªi doamnaVicenþia ne emoþioneazãfoarte mult, pentru cãnoi chiar tot ce facem,facem din inimã, iar aici nu poþi sã vii sãmunceºti, fãrã sã puisuflet. Omul te simte,dacã vii doar la servici,sau pui suflet în ceea cefaci”, a completat-o ºicolega sa Adina Roman.

Aceºti bãtrâni, pre-cum doamna Vicenþia,locuiesc singuri, departede cei dragi, care poates-au stins prea repede delângã ei, iar speranþa levine de la cei care le trec pragul ca sã le iatensiunea, ori poate doarsã le fie companie pentru o scurtã poveste.

Sistemul ar purtea fi extins, iar cei de laCaritas cautã soluþii pen-tru a-i ajuta ºi pe bãtrâniidin Vestul Vãii Jiului.

„Programul de îngrijirila domiciliu este deschisla Petroºani din 1996,deci avem ceva expe-rienþã ºi încercãm, înacest moment, sã extin-dem acest proiect lanivel de Valea Jiului ºipoate chiar la nivel dejudeþ”, a mai spusAlexandru Kelemen.

Cel mai greu le esteasistenþilor atunci cândastfel de oameni, pecare apucã sã îi apre-cieze ca pe bunicii lor, se sting, ori suferã deboli incurabile. Atunci,sprijinul lor este preapuþin, deºi bãtrânii suntextrem de mulþumiþi cusimpla lor prezenþã.

Serviciile la domiciliunu sunt extraordinar dedezvoltate, iar azilele,puþine la numãr, suntpline de bãtrâni. Ceea cefac tinerii de la Caritaseste, însã, sacrificiul pecare copiii acestorbãtrâni nu au mai apucatsã îl facã, pentru cã, fiesunt foarte departe înþãri strãine, fie s-au stinsînaintea pãrinþilor lor,rãmaºi singuri pe lume.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016 Actualitate 5

Ansamblul Artistic Parânguldin Petroºani a câºtigat anul trecut Festivalul de dans pentrucasele de culturã ale studenþilorde la Sibiu, iar în acest an pre-gãtesc în deschiderea festivaluluio piesã de teatru. Cum era ºifiresc, premiera piesei „Odiseeavãduvei” se joacã mai întâi acasã,pentru publicul nostru.

„Suntem invitaþi, în acest an,doar în galã. Nu concurãm, aºacã vom prezenta un spectacol deteatru-dans în Gala FestivaluluiNaþional de dans studenþesc de la Sibiu”, a declarat NicolaeNicoarã, coregraf al Ansamblului

Parângul al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani.

Din distribuþia piesei fac parteAndreea Pânzariu, AlexandruCristian, Olga Ciubeica, CristianAnania-Romanic, Roxana Stoica,

Miruna Nicoarã, Rareº Mezei,Andreea Moldovan, PetronelaRãdoi, Anaz Roºca ºi AlexandruPânzariu.

„Am rolul principal. Eu suntvãduva din odisee ºi nu divulgãmmai multe, ca sã nu stricãm surpriza. Am ales un astfel desubiect, pentru cã Valea Jiuluiare foarte mare legãturã cu asta.O sã vedeþi la premierã!”, ne-aspus ºi Andreea Pânzariu, ceacare interpreteazã rolul principal.

Ansamblul Artistic Parânguleste unul dintre cele mai titrateansambluri din România, fiindmereu pe podium la diverse festivaluri din þarã ºi nu numai.

Premiera piesei, în careaceºtia sunt protagoniºti, va filuni la Teatrul din Petroºani, dela ora 18,00, iar piesa se va juca în deschiderea festivalului de la Sibiu.


Instituþia de învãþãmântsuperior din Valea Jiului îºi

asumã rolul de liant întreadministraþiile publice localeºi mediul de afaceri. În acestsens, Universitatea dinPetroºani organizeazã o întâl-nire între oamenii de afaceri ºicei din administraþiile publice.

“În contextul socio-economicactual al Vãii Jiului ºi þinând cont

de responsabilitatea asumatã deUniversitatea din Petroºani, avemdeosebita plãcere ºi onoare de avã invita, în data de 16.06.2016,ora 1200, în sala de conferinþe aBibliotecii Universitãþii dinPetroºani, la o întâlnire care vaaduce faþã în faþã reprezentanþiai Mediului de Afaceri ºi aiAdministraþiei Publice Locale dinconurbaþia Vãii Jiului.

Evenimentul îºi propune sã fieun generator de tendinþe reale ºi

eficiente, pentru revigorareazonei noastre. La finalul întâlniriivor avea loc discuþii cu studenþiireprezentativi ai Universitãþiinoastre”, aratã prorectorulUniversitãþii Petroºani, prof. univ. dr. habil ing. dr. ec.Eduard Edelhauser.

Universitatea din Petroºanipoate juca un rol important încontextul dezvoltãrii socio-economice a Vãii Jiului.


În Cartierul Dimitrov,într-unul dintre careurilede acolo, iarba aacoperit totul, de laspaþiile de joacã, labãnci, iar oamenii abia îºi creazã poteci,înfundaþi pânã la umãrîn iarba uriaºã. Aici,locatarii spun cã aucosit, aºa cum s-au priceput, ca sã le facãloc copiilor la spaþiul dejoacã, dar nu fac faþã ºiatunci cer sprijin de laprimãrie.

„Iarba a crescut înaºa fel, încât are pesteun metru. Nu se maivãd bãncile, iar toatãzona din apropiereaspaþiului de joacã amcosit-o eu, singur.Cealaltã zonã a rãmas,însã, a nimãnui. Au ieºitpãrinþii cu copii, iarcâinele meu a luat ocãpuºã din iarbã. Nu aicuraj sã treci!”, spuneun locatar dintr-unuldintre cartierele centraleale municipiuluiPetroºani, aflat în

imediata vecinãtate aprimãriei.

În Petroºani suntdoar 6 oameni care aumotocoase ºi se ocupãde cosmetizarea zonelorcu iarbã. Suprafaþa,însã, este imensã, spunautoritãþile locale, iaroamenii sunt îndemnaþisã îºi ia mãsuri, acolounde încã nu s-a ajunscu cositul.

„Angajaþii proprii dincadrul AdministraþieiDomeniului Public ºiPrivat lucreazã la tãiereaierbii în parcuri, înlocurile de joacã, înzona Centrului Civic ºiîn toate zonele verzi dintre trotuar ºi parteacarosabilã. Abia apoivom intra ºi pe zonelelãturalnice, din jurulblocurilor, dar aici ºiasociaþiile de proprie-tari, ori responsabilii de bloc, ar putea sãintervinã. Suprafaþa esteundeva la 100 de ha dezone verzi în Petroºaniºi, cu siguranþã, nu

putem face faþã imediatpe toate zonele”, a precizat Daniel Viºan,director al Direcþiei deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat din Petroºani.

Vor face o evidenþã azonelor prioritare ºi vorveni sã coseascã iarba,spun autoritãþile locale.Asta în timp ce, în altecartiere, am gãsitoameni care întreþinspaþiul verde ca pe ungazon tãiat milimetric.Unul dintre aceºtia, domnul Deneº locuieºteîn Cartierul Aeroport ºifelul în care aratã zonaverde i se datoreazã întotalitate. „Ideea me-avenit mai demult. Fac sãfie frumos ºi nu am niciopretenþie, nimic. Vreaudoar sã ajut. Nu ºtiu cinetrebuie sã coseascã,acesta este adevãrul, darºtiu cã ar fi societãþi caresã vinã, dar aici sunt

copii ºi trebuie sã aibîãun spaþiu cât de câtcurat. Este greu, dar suntpensionar ºi miºcarea nuîmi stricã ºi fac pentrutoþi locatarii. Unii suntbolnavi, alþii merg la ser-viciu ºi noi, pensionarii,cât mai putem, facemasta”, spune domnulDeneº, care locuieºte înCartierul Aeroport, uncartier mãrginaº aºoraºului.

Ploile din ultimele sãptãmâni au fãcut cavegetaþia sã creascãenorm în toate zonele, iaracum cei din primãrieabia dacã reuºesc sã cos-metizeze zonele centrale.Vor intra ºi în cartiere,imediat ce va fi cositãiarba din centru, însã,pânã atunci, oamenii tre-buie sã se descurce cumpot. Fie îºi fac singuri, fievor fi nãpãdiþi de buruieni.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Hunedoara stã binela capitolul defriºãriChiar dacã vedem zilnic maºini încãrcate

cu lemn, care coboarã din zona de muntea Vãii Jiului, ultimul studiu al Greenpeace, peanul trecut, ne aratã cã defriºãrile nu au preaafectat judeþul nostru. Asta, în comparaþie cuGorjul, spre exemplu, care este în top.

Pe primul loc întopul întocmit deagenþii Greenpeaceîn România, celmai afectat judeþ, înceea ce priveºtedefriºãrile, esteArgeº, iar Gorjul seaflã pe locul 9. Întop nu intrã ºiHunedoara, chiardacã suntem pelocul 3 în topuljudeþelor cu celemai multe apeluri la 112.

În cursul anului 2015, au fost efectuate 19.946de apeluri la numãrul de urgenþã 112, pe teritoriulRomâniei, iar oamenii cereau sã se verifice legali-tatea unor transporturi de material lemnos. Dintreaceste transporturi, 3.388 ( adicã 16,99%) nu erauînregistrare în baza de date a sistemul de prevenirea tãierilor ilegale. Judeþul cu cele mai multe apeluriînregistrate este Gorj, cu 2.761 de apeluri, ceea ce reprezintã 13,84% din totalul apelurilorefectuate la nivel naþional. Acesta este urmat dejudeþele Braºov, cu 1.940 de apeluri (9,73%) ºiHunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%).

În ceea ce priveºte confirmarea faptului cã transportul nu este înregistrat, aºa cum prevedelegislaþia în vigoare, aflându-se astfel în ilegalitate lamomentul semnalãrii la 112, cele mai multe cazuriau fost înregistrate în judeþele: Braºov 420 deapeluri, urmeazã Hunedoara cu 262 ºi Cluj cu 238 de apeluri.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Iarba a invadat cartierele PetroºaniuluiSpaþii de joacã, locuri de odihnã, ori câte o

bancã aºezatã în cartierele din ValeaJiului, abia mai pot fi vãzute acum de iarbacare a crescut uluitor de mult, din cauza ploii.La Petroºani, administraþia spune cã are doar6 oameni care tund iarba ºi le cere ºi locuito-rilor din cartierele în care nu au ajuns cumotocoasa, sã intervinã. Unii o fac din plãcere,alþii, însã, cer ajutor de la primãrie.

Piesã de teatru cu dansatori la PetroºaniDupã cele douã festivaluri care s-au încheiat în aceastã

sãptãmânã, Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani neaºteaptã la un spectacol gratuit de teatru ºi dans.Protagoniºtii sunt membri Ansamblului Parângul ai Caseide Culturã ai studenþilor, iar piesa se joacã luni de la ora18,00, intrarea fiind gratuitã.

CE FAC BUNICII NOªTRI?

Îngeri pentru bãtrânii singuriZi de zi, 8 ore, dar ºi mult peste program, o mânã de oameni cu suflete mari devin

îngeri pentru bãtrânii singuri. Le fac cumpãrãturi, le alinã dorul de cei care au plecat,le plãtesc facturile ºi le aduc medicamente. Fãrã ei, viaþa a aproape 100 de bãtrâni dinzona municipiului Petroºani ar fi un calvar. Poveºtile lor sunt cutremurãtoare, iar sprijinle sunt aceºti tineri care îi ajutã, ca voluntari de la Caritas. Vã spunem acum o povestedin care am aflat cã asistenþii de la Caritas sunt adevãraþi îngeri.

Universitatea Petroºani, liant între mediul deafaceri ºi administraþiile publice locale

HOTÃRÂREANR. 61/2016

privind aprobareacontului deîncheiere a

exerciþiului bugetarpe anul 2015

Consiliul Localal municipiuluiVulcan,

Având în vedereRaportul PrimaruluiMunicipiului Vulcan,înregistrat sub nr.58/8612/18.05.2016 prin care se prop-une aprobarea contu-lui de încheiere a exer-ciþiului bugetar pe anul2015;

Vãzând Proiectul dehotãrâre nr.58/8613/2016,raportul Direcþiei eco-nomice din cadrulaparatului de speciali-tate al PrimaruluiMunicipiului Vulcanînregistrat sub nr.64/8614/2016,avizul comisiei de spe-cialitate „Economico-financiare ºi de disci-plinã ”, înregistrat subnr. 86/8615/2016precum ºi avizulcomisiei de specialitate„Juridicã ºi deDisciplinã”, înregistratsub nr. 87/8615/2016, de pe lângãConsiliul local,

În temeiul dispoziþi-ilor art.57 din Legea273/29 iunie 2006privind finanþele pub-lice locale,

În conformitate cuprevederile art. 36,

alin. (4), lit.a), ºi aleart.45 alin. (2) dinLegea administraþieipublice localenr.215/2001 , repub-licatã, cu modificãrileºi completãrile ulte-rioare;

HOTÃRÃªTE:

ART.1 Se aprobãcontul anual de exe-cuþie al bugetului localpe anul 2015 în struc-tura urmãtoare:

La venituri Venituri secþiunea

de funcþionare - preve-deri bugetare iniþiale

30.114.360 lei - prevederi

bugetare definitive34.617.040 lei - încasãri realizate35.651.492 lei

Venituri secþiuneade dezvoltare - prevederi bugetareiniþiale8.101.480 lei

- prevederi bugetaredefinitive12.068.250 lei

- încasãri realizate7.956.091 lei

La cheltuieliCheltuieli secþiunea

de funcþionare - credite bugetare

iniþiale30.114.360 lei

- credite bugetaredefinitive 34.617.040 lei

- plãþi efectuate31.673.917 lei

Cheltuieli secþi-

unea de dezvoltare - credite bugetare


- credite bugetaredefinitive12.119.770 lei


ART.2 Se aprobãcontul anual de exe-cuþie al bugetului dinvenituri proprii ºi sub-venþii pe anul 2015 înstructura urmãtoare :

La venituri - prevederi bugetare


- prevederi bugetaredefinitive9.979.000 lei

- încasãri realizate9.579.364 lei

La cheltuieli - credite bugetare


- credite bugetaredefinitive10.384.590 lei


ART.3 Contulanual de execuþie abugetului local pe anul

2015 este cel prevãzutîn situaþia execuþiei la31.12.2015, prezen-tat în anexele nr 1,2 ºi3 care fac parte inte-grantã din prezentahotãrâre.

ART.4 Împotrivaprevederilor prezenteihotãrâri se poate facecontestaþie în confor-mitate cu prevederileLegii nr. 554/2004privind contenciosuladministrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

ART.5 Prezentahotãrâre se va comunica InstituþieiPrefectului - JudeþulHunedoara , DirecþieiGenerale a FinanþelorPublice ºi ControlFinanciar de StatHunedoara - Deva,Direcþiei economice ºise aduce la cunoºtinþãpublicã.

Vulcan, 26.05.2016

Preºedinte deºedinþã,

Consilier Meriºanu Cristian Ion

Contrasemneazã:Secretar,

Jr. Peter Rodica

Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 20166 Actualitate

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS,GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806; 0254-540574

Î n ºedinþa deplen a Camerei

Deputaþilor dindata de 8.06.2016 afost adoptatã curaport favorabil,propunerea legisla-tivã nr. 24/2016,privind modificareaºi completarea art.54, alin.1, lit.c dinlegea 95/2006privind reforma îndomeniul sãnãtãþii.

Aceastã completarea legii poate reprezen-ta o soluþie la problemele existenteîn sistemul sanitar.

Din aceastã per-spectivã, cumulareasalariului de bazã cuprestarea de servicii înregim privat ºi cuacordarea unor stimu-lente bãneºti lunare,din bugetele consiliilorjudeþene ºi locale, înconformitate cu per-formanþele individu-ale, profesionalismulºi gradul de implicareal angajaþilor, ar puteaconstitui un factor efi-cient de contracararea migraþiei, de com-pletare a schemelor

de personal ºi defidelizare a cadrelormedicale.

În calitate de iniþiator al propuneriilegislative, domnulsenator HaralambieVochiþoiu a declarat:

„Este momentul sãacordãm toatã atenþiacuvenitã reformei dinsistemul sanitar. Dinpunctul meu devedere, ca parlamen-tar, asta înseamnã cãtrebuie sã corectãmcât mai repede acelelegi injuste, caresufocã acest sistem ºisã creãm condiþiileprielnice pentru a pãstra resursa umanã,bine pregatitã ºi despecialitate, pe care oreprezintã mediciiromâni. Am semnataceastã propunerelegislativã cu gândul lacadrele medicale dinjudeþul Hunedoara,dar ºi din restul þãrii,care au în acestmoment salarii cumult sub nivelulpregãtirii lor.”

Biroul de presã, Grup

parlamentarU.N.P.R

D ouã adminis-traþii locale

din Valea Jiului auprimit, în luna mai,bani de la Ministe-rul DezvoltãriiRegionale ºi Admi-nistraþiei Publice.

Este vorba de local-itãþile Petrila ºi Vulcancare au beneficiat dediferite sume de banipentru lucrãrile publi-ce. La Petrila a ajunssuma de 1638,22 delei în cadrul programu-

lui de anvelopare termicã a clãdirilor.

La Vulcan banii aufost alocaþi pentrurealizarea de locuinþesociale. Mai exact,municipalitatea de laVulcan a primit199.676 de lei prinLEGEA 114/1996locuinþe sociale. Înluna aprilie a acestuian, administraþia localãde la Vulcan a primitsuma de 195.635 delei de la MinisterulDezvoltãrii Regionale

ºi AdministraþieiPublice în baza legii114/1996 pentrulocuinþe sociale.Primãria deruleazã peparcursul acestui an ºial anului viitor, proiec-

tul de reabilitare acãminelor sociale de laDincã – C1,C2,C3 învederea transformãriiacestora în locuinþesociale. În septembrie2015 a fost licitat

proiectul tehnic pentruaceastã investiþiesocialã iar la sfârºitullui decembrie 2015 afost încheiatã licitaþiapentru efectuarealucrãrii la primulcãmin. Ca urmare arecompartimentãriiîncãperilor, la nivelulunui cãmin vor fi 50de locuinþe: garsoniereºi apartamente cudouã sau trei camere.Toate locuinþele voravea bucãtãrie ºi baieproprie. Locuinþele vor

fi dotate la standardulcelor de la G8 ºi G10,însã au avantajul cãsunt mult maispaþioase.


Primãria ºi Consiliul Local al municipiului VulcanInformare de presã

Douã primãrii din Valea Jiului au primit bani

Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 2016 Actualitate 7

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIREPROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZÃ -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÃ” LA

CASA DE CULTURÃ A SINDICATELOR PETROªANI

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

TRADUCÃTOR AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Petroºani, Telefon 0728890014

DECESE Colegii din cadrul Biroului Proiecte de

Dezvoltare Localã al Primãriei municipiuluiVulcan sunt alãturi de Cristian Popa înmomentele grele priciniuite de trecerea în nefiinþã a mamei sale.

Exprimãm sincere condoleanþe familiei îndoliate ºi ne rugãm ca

Dumnezeu sã le dea puterea de a trecepeste acest moment greu.

Odihneascã în pace !

S taþiunea montanã

Straja gãzduieºte ºi în acest an oineditã tabãrã devarã pentru copiiicu vârste între 7-12ani a cãrui scopeste acela de a-iînvãþa pe copii sãse autodepãºeascã.

Potrivit organizato-rilor, tabãra are loc înperioada 16 – 23 iulie2016, se numeºte“Artã în naturã ºi culturã” ºi a fost con-ceputã cu misiunea dea contribui la creºtereaarmonioasã a copiilor,

pregãtindu-i astfelpentru un viitor desucces.

“Pe parcursul uneisãptãmâni vom îmbinadiverse activitãþi artis-tice, sportive ºi cultur-ale care îi vor ajuta pecopii sã-ºi gãseascã –într-un mediu sigur ºidistractiv – pasiunile,dar ºi sã se dezvoltedin punct de vederesocial, fizic, emoþionalºi psihic. Tabãra devarã “Artã în naturã ºiculturã” este un locsigur unde copiii potînvãþa cum sã lege prietenii, sã se autode-pãºeascã, sã deprindãnoi abilitãþi ºi sã devi-

nã adolescenþi respon-sabili ºi independeþi”,spun organizatorii. Peparcursul perioadeicopiii vor putea exper-imenta diferite tehniciîn picturã, or sã par-ticiple la ateliere dehandmade, vor aveaparte de drumeþii, vorvâna comori, sau vorlua lecþii practice debune maniere.

De asemenea, ani-matorii le-au pregãtitiexerciþii de dicþie ºimemorie, o searã decinema, dar ºi multealte activitãþi distractiv-educative.

Potrivit organizato-rilor, obiectivele aces-

tei tabere sunt extin-derea capacitãtii deexprimare artisticã acopiilor, creºtereaîncrederii de sine; oridezvoltarea comu-nicãrii ºi interacþiuniide grup ºi nu în ulti-mul rând eliminareadependenþei de calcu-lator ºi timularea curi-

ozitãþii. Pãrinþii caredoresc sã le oferecopiilor o altfel devacanþã trebuie sã ºtiecã preþul este de 850de lei(cazare plus 3mese/ zi plus gustãri),iar pentru rezervareaunui loc în tabãrã seachitã un avans de300 lei în termen de

15 zile de la înscriere.Copiii proveniþi din aceeaºi familiebeneficiazã de oreducere de 10% pentru al doilea copil.

Cazarea copiilor seface la Cabana PlatoulSoarelui, o unitate de3 stele avizatã deMinisterul Educaþieipentru organizarea detabere ºcolare.

Înscrierile au loc înperioada 01.06.2016- 15.06.2016, iar cei care doresc potobþine informaþii suplimentare laMihaela [email protected].

T ânãrul din Uricani-Hunedoara, ajuns

dupã gratii pentru cã a spart magazinul alimentar al închisorii încare-ºi executa pedeap-sa, a fost eliberat.

Flavius AlexandruMucerniuc este poate celmai inventiv hoþ din þarãpentru cã, în timp ce era înpenitenciar ºi îºi executapedeapsa, a spart pânã ºi

chioºcul închisorii. Pânãcând avea sã fie descoperit,tânãrul îºi executase

detenþia ºi a fost eliberat dinpenitenciar. N-a stat decât olunã în libertate pentru cã afost condamnat trei ani ºijumãtate pentru spargereaalimentãrii penitenciarului.Mucerniuc a încercat cu disperare sã scape de celulaînchisorii ºi a fãcut peste 20 de cereri de liberarecondiþionatã, contestaþii laexecutare ori de întreruperea pedepsei. Acum a avutsucces la Judecãtoria Aiud,dupã ce magistraþii i-au

admis cererea ºi au dispuspunerea în libertate atânãrului.

Cu o inteligenþã pestemedie, Mucerniuc a reuºitsã înºele vigilenþa gardie-nilor penitenciarului dinTârgu Mureº ºi de sub nasullor sã fure cafea, alimente ºiþigãri, ziua în amiaza mare.S-a folosit de o simplã for-fecuþã cu care a spart toateîncuietorile chioºcului dinpenitenciar. Ca sã nu fieprins în celulã cu alimenteleºi þigãrile furate, le-a ascunsîn coºurile de gunoi ale

închisorii. Mucerniuc aspart ºi o casã de amanetce aparþinea unui fost ofiþerde poliþie din judeþul Gorj ºia reuºit sã pãgubeascã zecide persoane din mai multelocalitãþi ale þãrii. Cea maieficientã metodã era de a seîmbrãca în domniºoarã, îºiasorta o poºetã galbenã ºibãtea la uºa pãgubitului. Oclipã de neatenþie era deajuns pentru a-i goli casa debunuri. O altã metodã erade a se deghiza în copilcare trãieºte pe strãzi.


HOTÃRÂREANR. 66/2016

privind aprobareaprogramului acþiunilor

ºi activitãþilor din cadrul manifestãrii

cultural – artistice ºi sportive

„Nedeia Vulcãneanã”ediþia 44

Consiliul local almunicipiului Vulcan,

Analizând expunereade motive a consilierilorlocali Simion Spiridon ,Barbu Pompiliu, SocaciMalvine, Hisem Adrian-Laurenþiu, DraguConstantin Petricã,înregistratã sub nr.60/8612/18.05.2016prin care se propuneaprobarea programuluiacþiunilor ºi activitãþilordin cadrul manifestãriicultural – artistice ºisportive „Nedeia

Vulcãneanã”, ediþia 44; Vãzând Proiectul de

hotãrâre nr. 60/8613/2016, raportul Direcþieieconomice din cadrulaparatului de speciali-tate al PrimaruluiMunicipiului Vulcanînregistrat sub nr.66/8614/2016, avizulcomisiei de specialitate„Economico-financiareºi de disciplinã”, înregis-trat sub nr. 94/8615/2016 precum ºi avizulcomisiei de specialitate„Juridicã ºi de Disci-plinã”, înregistrat subnr. 95/8615/2016, depe lângã Consiliul local,

În conformitate cuprevederile Legii nr.273/2006 privindfinanþele publice locale,Anexa nr. 2, Capitol II, punctul 9, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

În temeiul art. 36

alin. (6) lit. a) pct.1, 3,4, 5, 6 precum ºi art.45 alin. (1) din Legeaadministraþiei publicelocale nr. 215/2001,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

HOTÃRÃªTE:

ART.1 Se aprobãprogramul acþiunilor ºiactivitãþilor din cadrulmanifestãrii cultural –artistice ºi sportive„Nedeia Vulcãneanã”ediþia 44, care va avealoc în perioada 27 iunie– 03 iulie 2016, con-form anexei nr. 1, careface parte integrantãdin prezenta hotãrâre.

ART.2 De organi-zarea ºi desfãºurareaacestei manifestãrirãspund membriicomisiei de specialitate„Activitãþi social-cultu-rale , culte , tineret ºisport” de pe lângã

Consiliul local Vulcan.ART.3 Împotriva

prevederilor prezenteihotãrâri se poate facecontestaþie în conformi-tate cu prevederileLegii nr. 554/2004privind contenciosuladministrativ, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

ART.4 Prezentahotãrâre se comunicãInstituþiei Prefectului –Judeþul Hunedoara,Primarului MunicipiuluiVulcan, Direcþiei eco-nomice ºi se aduce lacunoºtinþã publicã.

Vulcan, 26.05.2016

Preºedinte de ºedinþã,Consilier Meriºanu Cristian Ion

Contrasemneazã:Secretar,

Jr. Peter Rodica

Artã în naturã ºi culturã 2016

”Tata hoþilor” a scãpat de închisoare

Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Vulcan

Venind din posturade ocupantã a locului 3pe þarã în ediþia prece-dentã, echipa JiulPetroºani a abordat cudezinvolturã un meci debaraj în companiaechipei din Gorj,„predând” pe alocuriun joc-ºcoalã. Deºi

Bãrbuia (min. 8) creazãemoþii, însã portarulSg. Mihalache intervineexcelent, Pãsãricã (min.18) ºi A. ªerban (min.20) au douã mari ocaziide a deschide scorulpentru gazde.

Vin, firesc, douãgoluri într-un interval

de patru minute, 2-0pentru Jiul, apoi seinstaleazã o moliciunece duce în min. 50 la2-2!

Cu Bãlãuþã zis„Gulie” intrat dupãpauzã, lucrurile i-au altãîntorsãturã dupã minu-tul 67, când jiuliºtii sunt

de neoprit, acestapunctând de trei ori, ungol mai frumos decâtaltul, Stoin pecetluindscorul final de 6-2.

Cronica Vãii Jiului | Luni 13 Iunie 20168 Sport

S-a intrat în sãp-tãmâna de foc pentruHercules Lupeni.Peste cinci zile, 18iunie, în Banat se vajuca prima manºã a

barajului pentru Liga aIII-a, o sãptãmânã maitârziu fiind jocul returla Lupeni. E bine,zicem noi, cã primuljoc va avea loc îndeplasare, întotdeaunatensiunea fiind maimare în prima manºã.Evident, Lupeniul vatrebui sã înscrie

neapãrat în jocul dindeplasare, pentru aavea o ºansã pentrumeciul retur. Echipa lui Dan Voicu estemontatã, conectatã laimportantul evenimentdin acest weekend,precum ºi la urmãtorul.

În ciuda unor

zvonuri pornite dininvidie, echipa lupe-neanã confirmã faptulcã s-a rezolvat proble-ma actelor, terenuleste omologat ºipregãtit pentru Liga aIII-a, de-acum totuldepinde de abordareade cãtre jucãtori. Esteun moment important

în activitatea uneiechipe care împlineºte5 ani de existenþã ºimai ales cã are ºi omare responsabilitate:refacerea fotbaluluilupenean. A venit unmoment important,pe care HerculesLupeni îl poate valorifica.

Henþ cu mâna

A.M.R. 5

Fotografiela minut

CÂND LEGENDELE MOR...

În fiecare serie gãsim echipe care au acti-vat în Divizia „A”. Astfel, în Seria 1 regãsimurmaºa lui F.C. Vaslui, echipa Atletico Vaslui,retrogradatã înspre Liga a IV-a... Seria a 2-ao aduce la rampã pe Juventus Bucureºti, dinanii de glorie `20, care a promovat în ligasecundã, fãrã nicio înfrângere. În Seria a 3-a, S.C.M. Piteºti (locul 2) a luat locul lui F.C.Argeº, în timp ce „sateliþii” F.C. II Voluntari ºi Concordia II Chiajna s-au clasat în primajumãtate a clasamentului. Despre Seria a 4-aam vorbit anterior, iar în Seria a 5-a o fostãdivizionarã „A” din anii `50, Avântul Reghin, aîncheiat pe locul 2. Alte echipe, precum GloriaBistriþa, Corona Braºov, Voinþa Sibiu, F.C.Oneºti, Foresta Fãlticeni, Progresul Bucureºti,Sportul Studenþesc Bucureºti, C.S. Otopeni, F.C.Extensiv (Electroputere) Craiova, Unirea AlbaIulia, F.C. Drobeta Tr. Severin, Aurul (Mica) Brad,Vagonul Arad, F.C. Bihor Oradea, au sucombatde tot. ªi vor mai urma...Clasamentul câºtigãtoarelor celor

cinci serii în Liga a III-a1. OSK Sf. Gheorghe (Seria 1)26 22 2 2 55-9 68p.2. Luceafãrul Oradea (Seria 5)26 20 5 1 63-15 65p.3. Juventus Bucureºti (Seria 2)24 20 4 0 62-11 64p.4. ASU Poli. Timiºoara (Seria 3)24 20 1 7 58-31 61p.5. C.S. Afumaþi26 18 2 6 42-16 56p.

JIUL PETROªANI – ªTIINÞA TURCENI 6-2 (2-1)

Jiul Petroºani (antr. Cosmin Kanduth): Sg. Mihalache – Al. Nicu, Dan Stoica, Mândruþ, S.Munteanu (min. 46 Pârvulescu) – M. Avram (min. 85Turdean), Muraru, Viºa (min. 46 Bãlãuþã), ªerban (min.84 Lucaci) - Iordache (min. 62 Diaconu), Pãsãricã

ªtiinþa Turceni (antr. Constantin Bãtrânca):Milcu - ªerbãnoiu (min. 73 R. Tauru), Tudorãºcu,Bala, ªerb. Popescu – A. Tauru (min. 75 Gâlceavã),Paraschi, Buºoi, Ciobanu – Bãrbuia (min. 80Udrea), Stanciu (min. 55 Ad. Tudoraºcu)

Arbitru: Andrei Nicola – Alba IuliaObs. FRF: Remus Azamfirei – VulcanSpectatori: 150GOLURILE: 1-0: M. Avram (min. 22), pe contra-

atac, 2-0: M. Avram (min. 26), din pasa lui Silv.Iordache; 2-1: S. Tudoraºcu (min. 33), cu capul din 7m, la un corner executat de A. Tauru; 2-2: Paraschi(min. 50), din loviturã liberã de la 30 m în vinclu; 3-2:Bãlãuþã (min. 67), scãpat singur, înscrie pe lângã portarulMilcu, de la 12 m; 4-2: Bãlãuþã (min. 71), din acþiune,dupã o cursã de 50 m; 5-2: Bãlãuþã (min. 83), din acþiune; 6-2: Stoin (min. 88), la o gafã a portarului Milcu

GALERIA ªI PRIMARULLa meciul de juniori A1 (16-19 ani) dintre Jiul Petroºani ºi

ªtiinþa Turceni (6-2) a fost prezentã ºi o galerie care a încurajat înpermanentã echipa gazdã dar ºi primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care

l-a avut ca ºi consultant pe antrenorul Damian Militaru.

Fotbal, Liga a III-a. Analizã.

Doar 70 de echipe!

D upã 78 de ani (camp. 1937-1938) se revine la formula cu 5 serii, în

care sunt repartizate un total de numai 70 de echipe. Doar una singurã, JuventusBucureºti (Seria a 2-a) a „scãpat” fãrãînfrângere. Cel mai bun punctaj l-a realizat echipa OSK Sf. Gheorghecâºtigãtoarea Seriei 1.

Altãdatã leagãn al fotbalului divizionar „C”(Liga a 3-a), judeþul Hunedoara a avut douãprezenþe modeste, prin echipele FC Hunedoaraºi Cetate Deva.

Ocupantele locurilor 1 din cele cinci serii aupromovat în Liga a II-a.

H unedoara, modest...

Judeþul Hunedoara a fost cel mai sãrac, careprezentativitate în Seria a 4-a, doar cu douãechipe, F.C. Hunedoara (locul 5) ºi Cetate Deva(locul 6). Nicio clipã cele douã echipe nu s-au aflatîn lupta pentru locul 1, Deva având satisfacþia depalmares cã a învins liderul, ASU Poli, chiar laTimiºoara! O Serie a 4-a în care lupta s-a duspânã la capãt, cu o merituoasã câºtigãtoare, aechipei suporterilor adevãratei „Poli” Timiºoara.Slabã evoluþia sateliþilor divizionarelor de Liga I,Pandurii II Tg. Jiu (locul 8) ºi CSU Univ. Craiova(locul 12), aceasta din urmã retrogradatã. În fine,de pe ultimul loc, o fostã divizionarã „B”, MinerulMotru, va dispãrea în campionatul judeþean.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL JUNIORI

Cu „Gulie” pe felie, victoria clarã, sã se ºtie!

cvj nr. 1123 luni 13 iunie 2016

Documents