cvj nr. 1046 luni 22 februarie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1046

Luni, 22 Februarie 2016

C omplexul Energetic Hunedoara are în depozite adevãratecomori, ce-i drept cam nemiºcate de ani de zile. Numai

piesele de schimb de la unitãþile miniere sunt estimate la aproximativ 5 MILIOANE DE LEI. Asta în timp ce minerii seplâng cã nu mai au cu ce lucra. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Z eci de inspectoride la ANAF-

Antifraudã au efectuatun control amãnunþitîn Straja la unitãþile de cazare, dar ºi înmunicipiul Petroºani la cluburi ºi restaurante.

Nu mai puþin de 60 decomisari de la ANAF –Antifraudã, însoþiþi de jandarmi, au descins în staþiunea montanã Straja, unde au verificatrestaurantele, spaþiile decazare, centrele de închiriatschiuri ºi centrele de

închiriat echipament montan.

Iniþial, angajaþii ANAF auluat masa prin diverse

restaurante din staþiunepentru a vedea dacãprimesc bon fiscal. Spresurprinderea lor au primit

aproape în toate locaþiileunde au intrat fãrã a-ºi declina indentitatea de labun început.

Cabanierii se aºteptau lavizita ANAF dupã ce aceºtiaau descins în urmã cu circadouã sãptãmâni pe pârtiade la Transalpina, unde audat zeci de sancþiuni.

”Ne aºteptam la con-troale în acest sezon ºi dupãce au fost la Voineasa,bãnuiam cã vin ºi la noi. Nuprea au gãsit locuri în caresã nu se dea bon fiscalturiºtilor, mã refer la spaþiilede cazare autorizate. În

cabanele care sunt declaratedoar ca ºi casã de vacanþãnu prea au putut intra pentru control. Dupã evenimentul cu bãtãuºul erade aºteptat ca Straja sã fiesub lupã", a spus unul dintre cabanierii din Straja.

Bilanþul acþiunii de control efectuate în Straja va fi întocmit pestecâteva zile, au susþinutinspectorii aflaþi în control.Cei de la Antifraudã aurevenit ºi în Petroºani, undeau fãcut o serie de controale la cluburile ºirestaurantele din centrulmunicipiului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M inele peînchidere pierd

la toamnã angajaþi,care vor pleca dupã cese vor disponibiliza. Înacest moment, laSocietatea de Închideride Mine din ValeaJiului mai lucreazã1.131 de angajaþi ºiproductivitatea munciieste puþin mai marede 1 tonã pe angajat.

Ultimele disponibilizãrila minele neviabile au avutloc la finele anului trecutºi acum se preconizeazãaltele, dar spre toamnã,atunci când se finalizeazãºi procesul de închidere amai multor perimetreaflate acum în plin procesde restrângere.

„Este vorba despre 145de persoane, conform noiinotificãri, care vor trebuidisponibilizate anul acesta.Aºa cum am cuprins înbugetul de venituri ºi cheltuieli, disponibilizãrilesunt prevãzute în perioadaoctombrie – noiembrie –decembrie, dar, în fucnþiede evoluþia preþului la

Gigacalorie, sau deevoluþia CEH ºi de posi-bilitãþile lor, vom putearediscuta lunar acest pro-gram de disponibilizare,dacã va fi decalat sau nu”,a declarat Aurel Anghel,director SNÎMVJ.

În acest moment, la mina Paroºeni mailucreazã 610 angajaþi, alþi459 sunt la mina Uricani,10 au mai rãmas laPetrila, dar acolo mai estedoar un departament ºialþi 59 de angajaþi sunt lacorpul administrativ alsocietãþii. Dintre aceºtia se va decide numãruldisponibilizãrilor, aºa încâtproducþia zilnicã, sã nuscadã de la 1.250 de t/zi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

MINERII, BÃTAIA DE JOC AUNUI SISTEM CORUPT

Piese de schimb neutilizate, de aproapeUN MILION DE EURO

Noi disponibilizãri, în toamnã

Antifrauda a luat la puricat Straja ºi Petroºaniul

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Chiar dacã a apelatla Agenþia Localã deocupare a Forþei deMuncã, italianul nu areuºit sã-ºi gãseascãoameni, motiv pentrucare a apelat la administraþia publicãlocalã pentru a îl ajutaîn acest demers.

”La solicitarea unuiintreprinzãtor particular,am organizat, un inter-viu pentru a angaja 50de oameni. Noi admi-nistraþia publicã localãnu am fãcut altcevadecât sã le punem ladispoziþie sala de mar-

murã a primãriei. Deasemenea am vorbimcu cei de la asistenþasocialã iar ei au infor-mat oamenii sã vinã.Desigur nu toþi vor fiangajaþi, depinde de

cerinþele angajatorului,însã orice loc de muncãîn Petroºani este binevenit aºa ca noi îi sprijinim”, a spus primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi.La interviul organizat

vineri, angajatorul a pusla dispoziþie 50 delocuri de muncã, însãdacã totul va mergebine, pânã la sfãrºitulanului va mai angaja 50de oameni.

”Suntem o firmã decanapele, pe care vremsã o dezvoltãm, acestaeste motivul pentrucare astãzi am organi-zat acest interviu. Mãbucur cã am fost spri-jinit de administraþiapublicã localã de aici,dar ºi de faptul cã astãziaici sunt prezenþi foartemulþi oameni dornici demuncã”, a spus investirotul italian.

Pentru comunitateadin Petroºani cele 100de locuri de muncãreprezintã o manãcereascã, þinând contde criza care este acumîn toatã Valea Jiului.

”Aceste locuri demuncã sunt foarteimportante. De faptorice loc de muncã ebun pentru oraºul nos-tru. Aºa cum am spusde fiecare datã, suntemdeschiºi ºi venim în spri-jinul celor care dorescsã angajaze, ºi doresc sãcreeze locuri de muncã,la Petroºani”, a maiadãugat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

La interviul de vineri,s-au prezentat peste100 de persoane, tineri ºi pensionarideopotrivã. Pentruînceput aceºtia au avutde completat câte unCV. Dupã ce investi-torul le va analiza petoate, acesta va selecta50 de oameni, care dela 1 martie vor intra înproba de lucru.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

“Prin cererea înregistratã laPrimãria municipiului Petroºani,preotul paroh Bulf Gabriel Ionde la Parohia Sfântul ProorocIlie Testiveanul din municipiulPetroºani solicitã acordareaunui sprijin financiar pentrucontinuarea lucrãrilor deinvestiþii la Catedrala SfântulProoroc Ilie Tesviteanul, respec-tiv suprastructura de la cota 9la cota +6,10. Potrivit art. 3,alin. 3 din ordonanþaGuvernului României nr. 62 din 30 august 2001, privindstabilirea unor forme de sprijinfinanciar pentru unuitãþile de cult aparþinând cutelor religioase recunoscute dinRomânia (...) de la bugetelelocale se pot aloca fonduri pen-tru completarea fondurilor pro-prii necesare pentru înreþinereaºi funcþionarea unitãþilor de cultfãrã venituri sau cu veniturireduse, pentru construirea ori

repararea lãcaºurilor de cult ºipentru conservarea ºiîntreþinerea bunuriloraparþinând cultelor”, se aratã înnota de fundamentare a proiec-tului de hotãrâre.

În decursul anilor, bani pentru înãlþarea bisericii auvenit ºi de la Consiliul Judeþean

Hunedoara cu titlul de finanþarenerambursabilã. Anul 2015 afost cel mai bun din punct devedere financiar. Atunci, insti-tuþia judeþeanã a alocat nu maipuþin de 100.000 de lei pentrusuprastructurã ºi infrastructurãbiseriã. În anul 2014, preotulGabriel Bulf a mai primit 40 demii de lei pentru construcþiabiserici. În anul 2013, instituþiajudeþeanã a mai alocat 10 miide lei, iar în anul 2012 s-a alocat suma de 4000 de lei.

Anul trecut municipalitateade la Petroºani a mai alocat 75de mii de lei pentru continuarealucrãrilor la catedralã. Catedrala"Sfântul Prooroc IlieTesviteanul" se va ridica în centrul municipiului Petroºani,lângã Parcul "Carol Schreter".Crucea de pe cupola principalãa catedralei va fi înãlþatã pânãla 39,85 m de la nivelul solului.Celelalte douã cruci vor fi laînãlþimea de 26,25 m de la sol.Soclul catedralei va fi placat cupiatrã naturalã, ancadramentelevor fi din piatra naturalã ºicãrãmidã aparenta, tâmplãriadin lemn stratificat ºi geam termopan cu vitralii, balustradava fi din inox, iar învelitoareadin tablã de cupru. Crucea depe cupolã va avea 4,9 m.

Monika BACIUMonika BACIU

Sunt bani pentruproiecte de anvelopareM inisterul Dezvoltãrii Regionale

are fonduri pentru proiecte deanvelopare a instituþiilor publice, ori ainstituþiilor ºcolare ºi chiar pentrublocurile de locuit.

Trebuie doar sã fie scrie proiecte eligibile.Iar asta o spun cei de la Guvern, care au sositla Vulcan, sã premieze unproiect al administraþieide la noi. Primãriile, însã,sunt cele care trebuie sãfie cele care sã cautefinanþãrile.

„Ar trebui sã seinformeze permanent pesite-ul ministerului, pesite-ul UNDP-ului ºi, îngeneral, pe internet credcã este mult mai uºor.Sunt astfel de proiecte ºi chiar competiþii, defiecare datã. Noi, când avem competiþii, lepopularizãm pe site, sau le trimitem directadministraþiilor publice locale”, a spus în cadrulunei conferinþe de presã la Vulcan, AdrianaUdroiu, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice Locale.

La Vulcan, printr-un astfel de poriect,finanþat din bani europeni, a fost îmbunãtãþitconfortul termic al grãdiniþelor ºi administraþiaa primit chiar locul I pentru modul în care agestionat, la nivel naþional, situaþia.


Un investitor italian, oferã 50 de locuri de muncã la PetroºaniA re o afacere în plinã dezvoltare la Petroºani, iar pentru asta

are nevoie ºi de personal. Este vorba despre un investitoritalian venit de ceva timp în România, care ºi-a deschis laPetroºani, în zona Iscroni, o fabricã de canapele, pe care acumdoreºte sã o dezvolte, aºa cã trebuie sã facã angajãri.

200.000 de lei de la bugetullocal pentru catedralã?B iserici construite din bani publici. Fãrã numãr de la

bugetul local, la catedrala Sfântul Prooroc Ilie.Consilierii locali de la Petroºani vor trebui sã decidã dacãalocã sau nu, suma de 200 de mii de lei pentru continuarealucrãrilor de la Catedral Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016 Actualitate 3

Dacã nu ar fi existat munca titanicãa Asociaþiei PetroAqua Petroºani,respectiv simezele ºimasa cu exemplareleCaietului 11 - Istoriarealizãrii ColoaneiInfinite la AteliereleCentrale Petroºani, cuatât se alegea Brâncuºide la coorganizator –banner-ul cu scoci…Deºi autorulexcepþionalei piese deteatru ”Infinitul luiBrâncuºi” este consili-

er petroºãnean, în locsã fi oferit audienþei unfragment din înregis-trarea radiofonicã, cuvocea inegalabilã a luiªtefan Iordache înrolul lui Brâncuºi,coorganizatoareaFelicia Portase acitit…citate din zicerilemarelui sculptor alesenþelor.

La Tg. Jiu, ZiuaConstatin Brâncuºi afost criticatã pentru cãautoritãþile au coman-dat coliva, care s-a

fãcut pentru slujba religioasã a pomeniriisale, cu ”picturi” dinopere ale sculptoruluiesenþelor, deºi acolo s-a aflat spuma brâncuºologilorromâni, printre carepreºedintele InstitutuluiCultural Român, RaduBoroianu ºi premiatulHerder – prof.univ, dr.Andrei Marga. Nu alipsit Sorana Gorjan dela manifestarea de laTg. Jiu, care a þinutdouã zile.

”Comora” pe carene-a dãruit-o AsociaþiaPetro Aqua Petroºani,care de ani de zileîncearcã, cu o tenaci-tate rar întâlnitã, sãatragã atenþia cãAtelierele Centrale dela Petroºani, prin cali-tatea meseriaºilor, au

avut o mare con-tribuþie în naºtereaColoanei Lumii, lacare ”a tras lasmirghel” chiar scri-itorul petrilean I.D.Sîrbu, a fost aruncatãîn derizoriu de doamnaîn cauzã. Aceasta aspus, printre altele,audienþei - istorici ºibrâncuºologi localiremarcabili - cã spuse-le lui Brâncuºi suntceva mai cunoscute de2-3 ani ºi a început sãcitescã… ”citate” dinBrâncuºi, moment încare câteva persoaneau ºi pãrãsit sala,indignate.

Primãria Petroºani,prin Consiliul Local, asusþinut editarea cãrþidocument, dar modulcum a fost organizatãZiua Brâncuºi, princoorganizatorul CasaPro Urbis/FeliciaPortase i-a pãtatobrazul ºi ei. Oferireapublicului în bãtaie dejoc, din neºtiinþã, sauprin ne-simþire vis-a-visde marea ºansã aPetroºaniului de a contribui substanþial laopera Infinitului,înseamnãdesconsiderarea celor

ce duc greul pentrupunerea Petroºaniuluipe harta brâncuºianã.

Un organizatorpoare ridica mult omanifestare, poate sãfacã sã vibreze o salã,sã-l simtã pe MaestrulMãiastrei acolo... Dinacea sala nu trebuia sãlipseascã mareaColoanã, eventual unposter mare, verticalpânã în tavan, care sãcreeze impresia cã-lstrãpunge ridicându-secãtre înalt, sau oricealtã idee de genul unorproiecþii statice, orialtele oferite de artiºtiimunicipiului.

Mai mult, sã ai aici,în Petroºani, autorulexcepþionalei piese deteatru ”Pasãrea de aur– Infinitul luiBrâncuºi”, ValeriuButulescu, ºi sã nu te

foloseºti de asta?Înseamnã cã ai o pro-blemã! În loc de citirea”citatelor” de cãtreblonda reprezentantã aorganizaþiei comu-nitare-Casa Pro Urbis,cu acodul autorului sãse fi redat un fragmentdin preþioasa înregis-trare radiofonicã, cuvocea inegalabilã a luiªtefan Iordache înrolul lui Brâncuºi. Salaar fi vibrat! Dar deunde nu-i….

Dacã îþi pui semnã-tura pe o acþiune, la cel mai înalt nivellocal, al cãrui protago-nist este sculptorul-zeuBrâncuºi, trebuie sã-idai mãreþie ºi simþire ºinu doar sã bifezi încão manifestare.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Foto facebook.com

Oamenii, în general,sunt plini de umor înacþiunile lor, de neprevãzut, de illogicºi, fireºte, absurd.Gospodarii localitãþilorsunt campioni înabsurd prin lipsa grijiipentru amãnunte, saupur ºi simplu maibifeazã câte o realizarechiar dacã aceasta estede râsul lumii.

Aºa se face cãexistã de-a lungul VãiiJiului ba o trecere depietoni cãtre un gard,ba scãri fastuoase, ceau implicat multãmuncã ºi materiale,cãtre un zid pe careera poziþionatã, la vreo

doi metri înãlþime, ofereastrã, sau coºuri debaschet pe câte unteren de circa un metrupãtrat, tobogane carese opresc în bãlþi etc.

Însoþind reprezen-tanþi ai AsociaþieiGrupul de Prieteni laOficiul Poºtal dinPetrila, pentru a ridicacãrþile trimise de binevoitori pentru o acþiune de caritate, amfost surprinsi sã vedemun indicator de circu-laþie cu ”Atenþie, vaci!”,

chiar la marginea trotuarului din parcareaOficiului din buricullocalitãþii. Strada cetrece pe lângã postã ºidã în stada principalãeste una care facelegãtura locuitorilor dinCartierul 8 Martie cucentrul, iar cu câþivametri mai în jos, sã fievreo 20, o alta careducea spre cartierul deblocuri ce se întindepânã la Jiu. Ceea cepoate fi numitã o inter-secþie, leagã de jur

împrejur blocuri delocinþe. Deci, de undevaci??

Conform”Chestionare auto”,însemnul se pozi-þioneazã la circa 100-200 metri de zonapericuloasã. Doar cãîn direcþia de mers,unde se aflã respec-tivul indicator, la 200m sunt magazine ºisedii de firme laparterul blocurilor,apoi o Bisericã…

Probabil cã

autoritãþile au uitatacel ”Atenþie, vaci!”.Dar au existat pestâlpul cu pricina montate ghirlandeleluminoase de sãrbãto-

rile din aceastã iarnã.Cum de nu l-au vãzut?E vorba de nepãsare,cel mai sigur…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Brâncuºi pângãrit la PetroºaniL a Petroºani, locul unde s-a nãscut

Coloana Infinitului, Coloana Lumii,cum o numesc Franþa ºi America, Brâncuºia fost marcat cu un banner de hârtie lipitcu scoci ºi o doamnã, Felicia Portase, carese identificã cu anexa primãriei-AsociaþiaCasa Pro Urbis, care a ocupat aproapejumãtate din timpul manifestãrii.

Atenþie, vaci!, în centrul PetrileiÎ n faþa Oficiului Poºtal din Petrila troneazã, pe stâlpul aflat la marginea trotuarului

strãzii principale ce strãbate oraºul, semnul de circulaþie cu Atenþie, vaci! Ceea cepoate fi numitã o intersecþie, este formatã din strada Republicii ºi o stradã de acces alocuitorilor cartierului 8 Martie. Responsabilii nu l-au vãzut nici când au pus ghirlandele luminoase de sãrbãtori, sau e vorba de nepãsare?

Numai piesele ºistocurile cu miºcare lentãsau fãrã miºcare ar puteaacoperi 10% din valoareadatoriilor Complexului. S-au fãcut achiziþii fãrã nicionoimã, s-au livrat MII DETONE DE MATERIALEFÃRÃ A FI REFUZATE,iar nimeni nu a fãcut nimicpentru a stopa prãduireaComplexului EnergeticHunedoara.

E M Livezeni, stocurineutilizate de

DOUÃ milioane de leiDoar pe stocurile minei

Livezeni existã piese deschimb de aproapeDOUÃ milioane de lei.Ce s-a întâmplat cu ele?NIMIC. Au zãcut undevamai bine de un an de zile fãrã ca cineva sã leDERANJEZE pentru aîmbunãtãþi condiþiile demuncã.

Obiectele de inventarfãrã miºcare au evaluatela 151.933,59 de lei.Culmea este faptul cã întimp ce muncitorii derând ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara seplâng zilnic cã nu au cuce lucra, iar viaþa lor esteîn pericol, undeva prinîncãperile minei Livezenizac piese de schimb învaloare de 1,5 milioanede lei. Dintre acestea1.526.208,08 suntstocuri fãrã miºcare.Ponderea cea mai mare oau stocurile cu miºcarelent. Piesele de schimbNEUTILIZATE DE MAIBINE DE UN AN DEZILE sunt evaluate la1.526.208,08 lei, adicãla 10% din valoarea totalãa bunurilor mineiLivezeni.

“Valoarea stocurilorfãrã miºcare (durata destocare mai mare de 1an) este de 1.798.801,08lei, ceea ce reprezintã34,93% din valoareastocurilor evidenþiate însituaþiile contabile ale EMLivezeni la data de31.07.2015. Din valoa-rea totalã a stocurilor fãrãmiºcare, ponderea ceamai mare o au piesele de

schimb (84,84%), urmatede obiectele de inventar.Ponderea stocurilor fãrãmiºcare din aceeaºi cate-gorie se prezintã astfel:47,14% - obiecte deinventar, 36,49% piesede schimb, 24,87% altestocuri”, se aratã în rapor-tul Corpului de Control aldirectorului general alCEH realizat în lunaoctombrie a anului trecut.

În decursul anilor, anumite stocuri s-au mairedus. Cel mai probabilau fost valorificate.

“Faþã de septembrie2014 se observã oscãdere a stocurilor fãrãmiºcare cu valoarea de1.290.001,11 lei”, aratãraportul.

Pentru conducereaunitãþii miniere de laLivezeni s-au trasat ºi anu-mite directive pentru val-orificarea acestor stocuri.

“Conducerea EMLivezeni va face o analizã amodalitãþilor de diminuareîn continuare a stocurilorfãrã miºcare ºi cu miºcarelentã, a posibilitãþii de uti-lizare a acestora de altesucursale ale S CEH ºiidentificarea eventualelormodalitãþi de valorificare astocurilor fãrã miºcare ºi cumiºcare lentã ºi efectuareademersurilor în scopuldeblocãrii unor resurse utilizabile în direcþii prioritare”, este mãsuraimpusã în raport.

E M Vulcan, stocuride aproape

UN MILION de leiÎn ceea ce priveºte uni-

tatea minierã de laVulcan, aici stocurile cu

miºcare lentã sau fãrãmiºcare sunt de aproxi-mativ UN MILION de lei.ªi aici zac piese deschimb nefolosite de celpuþin un an de zile.

“Valoarea stocurilorfãrã miºcare (durata destocare mai mare de 1an) este de 934.262,43lei, ceea ce reprezintã33,53% din valoareastocurilor evidenþiate însituaþiile contabile ale EMVulcan la data de31.10.2015. Din valoa-rea totalã a stocurilor fãrãmiºcare, ponderea ceamai mare o au piesele deschimb (69,80%), urmatede materiale (23,11%) ºiobiecte de inventar (6,74%).Ponderea stocurilor fãrãmiºcare din aceeaºi cate-gorie se prezintã astfel:65,98% - piese de schimb,29,00% - alte stocuri,22,00% - obiecte de inven-tar ºi 14,39% materiale”, searatã în raportul Corpuluide Control al directoruluigeneral al CEH.

La fel ca la minaLivezeni ºi la Vulcan trebuie inventariate toatestocurile cu miºcare lentãfie pentru a fi valorificate

fie pentru a fi utilizateacolo unde este nevoie.

M ina Lupeni,bunuri, piese

doar sã fieLa Mina Lupeni situa-

þia seamãnã cu celelalte.Aici au fost recepþionatediferite bunuri doar ca sãfie. De ce? Pentru cãprobabil aºa a trebuit.

În anul 2014, la uni-tatea minierã de la Lupenis-au recepþionat 300 dekilograme de combustibillichid uºor (CLU) pestecantitatea necesarã.

“Motivul custodiei estelivrarea peste cantitateaachiziþionatã în bazacomenzii (...). prin referatulde necesitate ºi oportuni-tate (...) întocmit de EMLupeni s-a solictat condu-cerii SDM aprobareaachiziþionãrii cantitãþii de300 CLU livratã suplimen-tar faþã de cantitateacomandatã, pentru carenu s-a primit aviz favorabil.EM Lupeni aduce lacunoºtinþa furnizorului fap-tul cã se refuzã la platãcontravaloarea celor 300kg CLU, facturatã ºi neco-mandatã. Cu ocazia inven-tarierii anuale au fost expe-diate listele de inventarierecare conþineau marfaaflatã în custodie în vede-rea confirmãrii de cãtrefunizor. Pânã la data fina-lizãrii controlului nu s-aprimit niciun rãspuns înacest sens”, se aratã înraportul Corpului deControl al directorului general de la data de 14 mai 2015.

O altã achiziþie estecea de role. Numai cã

furnizorul a livrat ºi înavans aceste role.

“Motivul custodiei estemarfã livratã în avans faþãde graficul de livrare. Aufost achiziþionate 250bucãþi role 3X108X370din care 100 bucãþi au fostînregistrate în custodie pemotiv cã au fost livrate înavans faþã de graficul delivrare”, se aratã în raport.

În acest caz, deficienþa afost remediatã, “SC UnioSatu Mare a procedat lastornarea contravaloriicelor 100 bucãþi role livrateîn avans”.

S tocuri fãrãmiºcare de peste

10 de milioane de euroCEH are bunuri

casabile în valoare deaproape 50 de milioanede lei. Stocurile cu miºcarelenta estimate la aproape50 de milioane de lei.Complexul EnergeticHunedoara deþine stocuricu miºcare lentã în valoarede 49.856.166,09 de lei.La data de 31 octombrie2015, CEH avea pe stocbunuri de aproape 50 demilioane de lei, cele maimulte fiind pe partea deenergie.

Potrivit unui rãspunsprimit de la CEH, socie-tatea deþinea la data de31 octombrie 2015 pãcurã în valoare de143.651 lei, materiale de11.891.432,55 dintrecare 10.135.437,94 pepartea energeticã ºi1.755.994,61 pe parteaminierã.

„Toate acestea suntluate în calcul ºi vor intraîn planul de reorganizareºi valorificare a acestora.Planul trebuie prezentatjudecãtorului sindic ºitoate mãsurile vor fi trecute în programul dereorganizare”, a declaratViorel Stancu, în urmã cucâteva sãptãmâni.

De ce existã pe stocurileComplexului EnergeticHunedoara piesele deschimb în valoare de mili-oane de lei? Încã nu amprimit vreun rãspuns. Poateaºa trebuia sã se întâmplepentru ca societatea sã fiedevalizatã, sã intre în insol-venþã ºi poate chiar în fali-ment pentru ca mai apoi são cumpere cineva la unpreþ de nimic în timp ceaceasta valoreazã sute demilioane de euro.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016 Actualitate 5

S taþiunea montanãStraja a fost plinã în

week-end-ul ce tocmai a trecut. Mii de turiºti din toatecolþurile þãrii au venit aicipentru a practica sporturilede iarnã preferate dar ºi pentru a îl sãrbãtori pe Baloo,atracþia staþiunii montane.

Distracþia a început de dimineaþã,

cu ”CUPA BALOO”!Încã de la primele ore ale

dimineþii pârtiile, numai bune,au fost luate cu asalt de cei maimici turiºti pentru care adminis-tratorii staþiunii au organizat unconcurs cu premii, intitulat”Cupa Baloo”. Prichindeii,împãrþiþi în cinci categorii devârste, de la 3 la 15 ani s-auîntrecut ºi au avut de strãbãtutun traseu cu obstacole, iar distanþa ce a trebuit parcursã avariat, în funcþie de vârstã.

”Astãzi este Cupa Baloo,dupã cum vedeþi, ne-a ajutat ºiDumnezeu, pentru cã a fosttimp frumos. Azi noapte a fostfrig, am reuºit sã pornimtunurile ºi sã pregãtim pârtiile,ca sã fie într-o stare foarte bunã.La concursul de astãzi au parti-cipat 96 de copii. Acest lucrueste unul bun, þinând cont defaptul cã au venit foarte mulþidin Valea Jiului, dar au venit înStraja ºi copii din Sibiu, Cluj,Arad, Turnu Severin, din toatecolþurile þãrii”, a spus EmilPãrãu.

Primii au fost cei mai miciconcurenþi, cu vârste cuprinseîntre 3 ºi 5 ani. Printre partici-panþi am gãsit-o pe Karla, de 4ani, care a venit în Straja tocmaidin Zalãu, pentru a participa laaceastã competiþie, dar ºi pen-tru a-l sãrbãtori pe Baloo. Chiar

dacã a pus schiurile în picioaredoar de douã luni, micuþa areuºit sã parcursã traseul cubrio. „Mi-a plãcut concursul, nua fost greu. Schiez de douã luniºi am patru ani”, a spus Karla,din Zalãu.

Darius ºi Rãzvan, sunt alþi doiconcurenþi care au dat tot ce auavut mai bun pe pârtie, doarpentru a obþine un timp cât maiscurt, care sã îi ducã direct pepodium.

”A fost foarte fain. Traseulnu a fost greu. Eu am învãþat sãschiez de la 2 ani ºi acum am 7.Azi în Straja am mai venit pen-tru cã e ziua lui Baloo, ºi i-amadus cadou niºte portocale”, aspus Darius, din Lupeni.

Mare parte din copii care auparticipat la competiþie auînvãþat sã schieze în Straja, cuajutorul monitorilor de schi, carecât e ziua de lungã stau pe pâr-tie ºi îi învaþã pe cei mici sãschieze. Marius este unul dintreei. ”Nu este greu sã lucrãm cucopiii, ne place foarte mult, astaeste meseria noastrã. Mulþi din-tre cei mici schiazã atât de binepentru cã au fost de multe ori înStraja în tabere. Lucrãm cu foartemulþi copii iar într-un sezon deschi în Straja pot spune cã eu ºicolegii mei pregãtim sute de copii,de exemplu, de mâine avem otabarã de 40 de copii preºcolari”,a declarat Marius Fodoran,

monitor de schi în Straja.Dupã mai bine de trei ore de

concurs, cei mici însoþiþi depãrinþi dar ºi ceilalþi turiºti dinStraja, s-au dus la Baloo pentrua-i cânta ”La mulþi ani!”

Baloo a împlinit 16 ani!

Baloo, atracþia staþiunii ºi celmai mare urs crescut în captivi-tate din Europa, a fost sâmbãtãcel mai rãsfãþat ºi asta pentru cãa fost ziua lui.

”Baloo împlineºte astãzi 16ani. Poveste lui este una tristãam putea spune, pentru cã locullui Baloo nu ar fi în acest þarc,cu toate cã îndeplineºte toatecondiþiile europene: are 1200de metri pãtraþi, piºcinã, tot ceîi trebuie, are ºi mâncare zilnic,aºa cã nu este nevoit sãhiberneze. Cu toate acestea locullui ar fi fost în pãdure. Aºa a fostsã fie. Baloo a fost gãsit la 2-3luni rãnit, inconºtient în Polatiºte,de cãtre un pãdurar. A fost dus la ocolul silvic, ºi la spitalul dinPetroºani unde a fost tratat iar deatunci este aici la noi în Straja ºizilnic ne bucurã atât pe noi ceimari, dar mai ales pe copii”, aspus Emil Pãrãu.

Cel care în urmã cu 16 ani,l-a salvat din Polatiºte pe Baloo,Otto, fostul ºef al Ocolului Silvic din Petroºani, a venit ºi elsâmbãtã, ca în fiecare an, sã îi

ureze ”La mulþi ani!””Astãzi se împlinesc aproxi-

mativ 16 ani de când îl avem peBaloo. L-am gãsit pe Baloo înPolatiºte, inconºtient, l-am dusla spital, i s-a fãcut o radiografie,nu avea nimic rupt, iar apoi amfost cu el la veterinar i-am fãcutperfuzii ºi-a revenit ºi de atuncieste aici cu noi. Imi aduc amintecã vreo-lunã, douã, l-am þinut laOcolul Silvic unde eu lucram.Nu pot sã uit cã de fiecare datãcând fãcea ceva rãu, venea ºi seascundea la mine sub birou.Sunt foarte mândru sã îl vãd ande an cum creºte”, a spus OttoHebel, salvatorul lui Baloo.

De departe cel mai aºteptatmoment al zilei atât de copii câtºi de Baloo a fost cel în care,administratorii staþiunii i-au datursului, ca în fiecare an un torturiaº din care sã se înfrupte ºi i-au cântat ”La mulþi ani!”

”Cei de la bucãtãria Montanai-au pregãtit lui Baloo acest torturiaº de fructe cu foarte multemere, miere de albine ºizmeurã, în aºa fel încât Baloo sãsimtã cã astãzi este ziua lui.Anul acesta dupã cum aþi vãzutBaloo a primit ºi ºampanie,pentru copii desigur, de care s-abucurat foarte mult”, a maiadãugat Emil Pãrãu.

Odatã ce tortul ºi ºampaniaau fost înfulecate de Baloo, aurmat premierea prichindeilorcare dimineaþã s-au întrecut pepârtie.

Primii trei concurenþi, de la

fiecare categorie a concursului,care au parcurs traseul în celmai scurt timp, evident corect,au fost premiaþi de organizatoricu cupe, medalii, diplome dar ºidulciuri.

Punctul zero al distracþiei a fost în

Straja!Cei care au fost în week-end în

Straja nu au avut nimic de pierdut.Vremea a fost splendidã, stratul dezãpadã consistent ºi numai bun deschi, iar muzica ºi atmosfera fãcutãa transformat Straja într-un punctzero de distraþie.

Dacã acum a fost CupaBaloo, iar în urmã cu douã sãptãmâni a avut loc FestivalulOamenilor de Zãpadã, adminis-tratorii nu se opresc aici cu sur-prizele pentru turiºti. De pildãpe 5 martie în Straja va avealoc Cupa Comexim iar în inter-valul 18-20 martie veteranii sevor întrece în Cupa Veteranilor,competiþie devenitã tradiþie.

”Noi pregãtim surprize.Sperãm sã nu avem surprizeneplãcute din cauza vremii, pen-tru cã se anunþã o sãptãmânãploioasã. Cu toate aceste noidepunem un efort fantastic pen-tru a menþine stratul de zãpadãºi pârtiile bune. Avem totuºi osatisfacþie, Straja este printrepuþinele locuri din þarã unde seschiazã, în condiþii aºa de bune,la ora actualã”, a spus EmilPãrãu.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

C oncursul de alergaremontanã pe timp de

noapte ''Parângul NightChallenge'' devine o tradiþieîn staþiunea de lângãPetroºani, iar numãrul celorcare acceptã provocareacreºte de la an la an.

La ediþia din 2016, care aavut loc sâmbãtã, la start s-aualiniat 150 de sportivi din 30de oraºe ale þãrii. Concurenþiiau avut de parcurs un traseude 4,4 kilometri, care a plecatde la Pârtia B pânã în VârfulParângul Mic (2.074 m), pe odiferenþã de nivel de circa1.000 de metri.

Evenimentul organizat de

Asociaþia Sportivã Bike & RunPetroºani se bucurã de un suc-ces din ce în ce mai mare,dovadã fiind ºi participareaunor sportivi renumiþi. Unuldintre ei este Tiberiu Useriu,unul dintre cei trei români carevor participa, în luna martie, laultratriatlonul de la Cercul

Polar, la Polul Nord, unde seva alerga la minus 60 grade, aspus Avram Iancu, organiza-torul evenimentului.

În concurs mai este înscrisºi ultramaratonistul AristideNecula, care a alergat înDeºertul Sahara, la ''Marathondes Sables'' ºi este cunoscutpentru participãrile sale la maimulte competiþii de ultramara-ton din Europa. Concurenþiicare au luat startul la''Parângul Night Challenge'',în golul alpin au fost ghidaþi cubalize luminoase speciale deculoare roºu-gãlbui, similarecelor de pe un aeroport,plasate din 200 în 200 demetri, iar peisajul a fost unulieºit din comun. (M. (M. GÂNJU)GÂNJU)

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

Rugãm pensionarii, beneficiari de gratuitãþi (energie electricã, termicã, raþii cãrbune) înregistraþi la

sucursalele minelor Petrila, Paroºeni, Uricani, sã seprezinte la serviciile financiar-contabile ale sucursalelorla care sunt arondaþi pânã la data de 10.03.2016,

cu urmãtoarele documente :

Buletin sau carte de identitate în original – soþ, soþie;

Cupon pensie luna anterioarã;

Dovada deþinerii spaþiului în care locuiesc(contract de vânzare cumpãrare, contract de închiriere,comodat, etc);

Facturi aferente anului 2015 pentru energie electricãºi termoficare.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Rãmân sau nu craiovenii,lichidatorii CEH?

D ouã dosare în cazul apelului la intrareaîn insolvenþã a CEH. Apelurile privind

insolvenþa Complexului Energetic Hunedoaraau ajuns, dupã mai bine de o lunã de zile, laCurtea de Apel Alba Iulia.

Douã dosare distincte au fost înregistrate pe rolulinstanþei. Unul face referire strict la deschidereaprocedurii de insolvenþã a CEH, iar cel de-al doileaeste o opoziþie la aceastã procedurã. Adicã se con-testã intrarea societãþii în insolvenþã. ReprezentanþiiComplexului Energetic Hunedoara au formulat apeldupã intrarea în insolvenþã a societãþii, aceºtia fiindnemulþumiþi de decizia instanþei privind administra-torul judiciar. Casa de Insolvenþã GMC Craiova afost desemnatã lichidatorul CEH, aceasta fiind pro-punerea unuia dintre creditori. Instanþa nu a admispropunerea statului ºi anume Euro Insol, societateadministratã de Remus Borza. Niciunul dintre celedouã dosare de la Curtea de Apel Alba Iulia nu auprimit încã termen de judecatã. (Monika BACIU) (Monika BACIU)

Piscurile Parângului, cucerite de alergãtori la a treia ediþie a ''Parângul Night Challenge''

Mii de turiºti în Straja, de ziua lui Baloo MINERII, BÃTAIA DE JOC A UNUI SISTEM CORUPT

Piese de schimb neutilizate, de aproape UN MILION DE EUROC omplexul Energetic Hunedoara are în depozite adevãrate comori, ce-i drept cam nemiºcate de ani de

zile. Numai piesele de schimb de la unitãþile miniere sunt estimate la aproximativ 5 MILIOANE DELEI. Asta în timp ce minerii se plâng cã nu mai au cu ce lucra. Stocurile minelor din cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara sunt încãrcate cu materiale ºi piese de schimb care par a nu folosi nimãnui.

Acesta va avea misiuneade a pune la punct detaliileunei înfrãþiri cu o provinciedin regiunea Wallonia ºi de aaduce informaþii la zi referi-toare la oportunitãþile definanþãri europene, alteledecât cele alocate Românieiprin programele operaþionale.Va participa, deasemenea, lao serie de evenimente deru-late în Bruxelles (seminarii,workshop-uri ºi conferinþe) ºiva stabili legãturi cu o serie deorganisme europene în ved-erea unor viitoare cooperãripe multiple planuri cu judeþulHunedoara.

Persoana delegatã esteMarin Butar, purtãtorul decuvânt al Consiliului JudeþeanHunedoara. Acesta a maiactivat ca reprezentant laBruxelles în anii 2007 ºi2008, acumulând expe-rienþa necesarã mediuluieuropean din capitalaBelgiei.

”Înfrãþirea judeþuluiHunedoara cu regiuneaWallonia, ar fi un pas foarteimportant pentru noi deoareceavem foarte multe de învãþatdin exemplul belgian, pentrucã este o zonã a unui fostbazin carbonifer, care a trecutla un moment dat, prin pro-bleme foarte mari asemãnã-toare cu cele din Valea Jiuluisau Brad. Dânºi au o expe-rienþã în a se repune pepicioare, dupã o perioadãtraumatizantã din punct devedere social ºi zic eu cãaceastã înfraºire ar fi o moda-litate bunã pentru noi, sãînvãþãm cât mai multe de laei”, a spus preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Adrian David.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

S.C APA SERVVALEA JIULUI

S.A PETROªANI anunþã restricþie în

furnizarea apei potabilepentru Luni, 22.02.2016 în:

VULCAN - între orele10:30 - 14:30. Zona afectatã:Str. Abator ºi Jiu - Paroºeni.Motivul restricþiei: înlocuirehidrant str. Abator.

LUPENI - între orele 10:00- 16:00. Zona afectatã: Cartier Braia.Motivul restricþiei: anulareconducta veche str. TudorVladimirescu, zona bl.86 ºiremediere pierdere str.Apaductului.

Mulþumim pentruînþelegere,

Birou Presa S.C Apa ServValea Jiului S.A Petroºani

A u ameninþat o pensionarã înpropria casã cu un cuþit, în

miezul nopþii, ºi i-au furat pânãºi verigheta de pe deget, dar auavut tupeul de a-i spune judecã-torului cã sunt blânzi ca niºtemieluºei ºi pot fi lãsaþi liberi.

Cei doi indivizi care au tâlhãrit ofemeie de 78 de ani, din Aninoasa,dupã ce au intrat peseta ea în locuinþãºi sub ameninþarea cuþitului i-au furat400 de lei, verigheta de pe deget ºiun ceas, au ajuns dupã gratii.

Cosmin Cãtãlin Cãldãrar ºi GabrielVas au fost prinºi de poliþiºti în urmaunor descinderi fãcute la locuinþelelor, unde au fost descoperite ºibunurile furate mai puþin cei 400 delei pe care apucaserã sã-i cheltuiascã.Cei doi tâlhari au fost duºi în faþamagistraþilor de la JudecãtoriaPetroºani, iar procurorii au cerutarestarea lor preventivã pentru urmã-

toarele 30 de zile. Fãrã nici un fel deremuºcare, Cosmin Cãtãlin Cãldãrarºi Gabriel Vas i-au cerut judecãtoruluide drepturi ºi libertãþi sã-i lase în liber-tate pe durata cercetãrilor sau mãcarîn stare de arest la domiciliu, darmagistraþii Judecãtoriei Petroºani auconsiderat cã riscul pentru societateprezentat de cei doi este major fiindvorba de tâlhãrie calificatã. Tâlharii aucontestat mãsura arestului, însã celpuþin pânã la judecarea contestaþieivor rãmâne în celula de arest a IPJHunedoara.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

S ub genericul „O sãptãmânã

fãrã violenþã”, eleviiColegiului EconomicHermes din Petroºaniau gândit un plan decombatere a ceea ce aajuns în aceste zile violenþa în rândulelevilor.

Au cãutat cazuri, au vorbit despre posibilitateaeradicãrii unor astfel defenomene, care nu sunt rarîntâlnite ºi au cãutat soluþiide eliminare a situaþiilor.Nu ar trebui sã degenerezeconflictele între elevi, suntde pãrere cei care au realizat acest proiect, însã,cum facem asta, ce metodedau rezultate ºi cine suntvinovaþii, sau cum ar trebuiei pedepsiþi, ori evidenþiaþi,ne-au explicat cei implicaþi.

„Scopul tuturor activitãþilor desfãºurate denoi în aceastã campaniejudeþeanã este de a preveniºi combate violenþa, indife-rent de tipul acesteia. Suntfoarte entuziasmat de impli-carea colegilor mei precumºi de feed-back-ul pozitiv pecare l-am avut de-a lungulacestor activitãþi”, a spusDenis Sandache, preºedin-tele consiliului reprezentatival elevilor de la ColegiulEconomic Hermes

Petroºani. Nici profesoriinu au stat deoparte ºi aucãutat sã le explice tinerilorliceeni care sunt cãile deevitare a conflictelor cu violenþã. Iniþiativa le-aaparþinut cadrelor didactice:Mihaela Ioniþoaei, DanaKiss, Magda Szas, dar ºiconsilierului psihologicStana Mirescu.

Campania s-a desfãºuratîn perioada 15-19 februarie 2016 la Colegiul Economic HermesPetroºani, sub genericul "O sãptãmânã fãrã vio-lenþã", ajunsã în Petroºanila ediþia a VIII-a. Partenerîn proiect a fost CentrulJudeþean de Resurse ºiAsistenþã EducaþionalãHunedoara, la care au participat elevi, cadredidactice, psihologul ºcolii,pãrinþi, fiind organizateactivitãþi ce vizeazã pre-venirea ºi combaterea vio-

lenþei în cadrul unitãþilor deînvãþãmânt.

„Scopul principal alacestei campanii este de a dezvolta abilitãþi derelaþionare pozitivã ºi degestionare a situaþiilor conflictuale prin implicareaactivã a elevilor în activitãþide prevenire ºi combaterea violenþei”, a spus Mihaela Ioniþoaei, unul dintre dascãlii implicaþi înproiectul de la Petroºani.Ultimele statistici, publicateîn noiembrie 2015, aratãcã, în ºcoli, sunt raportatepeste 70 de cazuri de vio-lenþã. Tot statisticile aratãcã bãieþii se bat între ei, deplãcere, iar fetele o facpentru bãieþi, lunar, anultrecut fiind raportate, înmedie, câte 75 de cazurizilnic, numãrul total alagresiunilor între elevi fiind,în 2015, de 19.000.


Violenþa se combate în ºcoli Înfrãþirea judeþului Hunedoaracu regiunea Wallonia dinBelgia este tot mai aproape

Î n urma întâlnirii din octombrie 2015 a preºedin-telui Consiliului Judeþean Hunedoara, Adrian

Nicolae David, la Bruxelles, la sediul BirouluiEuropean al U.N.C.J.R. (Uniunii Naþionale aConsiliilor Judeþene din România) cu Excelenþa Sa,ªtefan Tinca, Ambasadorul României în Belgia, s-adecis trimiterea unui reprezentant al judeþuluiHunedoara care sã activeze în cadrul Biroului, pentruo perioadã de 2 luni, în perioada 15 feb – 15 apr 2016.

Tâlharii din Aninoasa au speratcã nu ajung dupã gratii

"În viitorul apropiatvom inaugura câtevalucrãri de investiþii, iaraici mã refer probabil lasfârºitul lunii martie, laCasa Universitarã, undeam încercat sã-i redãmstilul clasic de altã datãºi sã o reintroducem încircuit, adicã sã fiefrecventatã de cadreledidactice, sã poatã servimasa, sã joace diferitejocuri cum ar fi: biliard,table, ºah sau rummy.De-a lungul timpului amreuºit sã modernizãmcãminele studenþeºti înaºa fel încât sã leaducem la cele maiînalte standarde, iarîncepând cu anul 2014,am demarat lucrãrile deanvelopare ºi lucrãrile laacoperiº, la cãminele 4ºi 5, cele douã cãminede garsoniere. În 2015am continuat cu lucrãride interior la acestecãmine. Acum, vomcontinua cu cãminele 1ºi 2 unde ne ocupãm cureabilitarea termicã ºi aacoperiºurilor, iar pen-tru cãminul 3 speram sãreuºim sã gãsimfinanþare tot în acestan, dacã nu, cel târziuîn 2017", ne-a declaratDacian Ciodaru, direc-tor administrativ alUniversitãþii Petroºani.

Potrivit directoruluiadministrativ al UP,Dacian Ciodaru, îndecursul anului 2015 laUniversitatea dinPetroºani s-au reuºitcâteva investiþii notabileprecum, reabilitareaCabanei din Parâng,unde s-au efectuatlucrãri de reabilitareconstând în anvelopareaclãdiri, înlocuirea tâm-plãriei lemn cu ferestrePVC ºi geam termopan,montarea parchetuluilaminat, reabilitareareþelelor de inclazire-radiatoare ºi acoloanelor termice.refacerea grupurilorsanitare, a tencuielii,

vopsire ºi zugrãveli interioare. În plus a fostreabilitatã, dupã cumam precizat ºi anterior,Casa Universitarã, undes-au efectuat lucrãri deanvelopare a clãdirii, deînlocuire a tâmplãriei delemn cu ferestre PVC ºigeam termopan, derefacere a grupurilorsanitare, de montareparchet laminat, ten-cuieli, reabilitarea reþelei

interioare de încãlzire -radiatoare ºi coloanetermice, vopsitorii ºizugrãveli interioare. Totla acest capitol putemmenþiona ºi reabilitareaBazei Sportive, aici fiindefectuate o serie delucrãri prin care s-arealizat amenajarea unuiteren tenis, refacereacãminelor din reþeauade canalizare, recondi-þionarea scãrii metalicede acces la stadion ºireabilitarea instalaþiilorde iluminare nocturnã.De asemenea, înCorpul de Învãþãmânt„A” s-au efectuat lucrãride reabilitare ºi chiarrefacere a tot ce þine deinstalaþia electricã, întimp ce la Corpul deÎnvãþãmânt „B” s-auefectuat lucrãri dezugrãveli a spaþiilor deînvãþãmânt, a cãilor deacces, a spaþiilorcomune, grupuri sanitare, de înlocuire auºilor de lemn cu PVCºi repararea parþialã aacoperiºului.

Toate acestea suntdoar o micã parte dinlucrãrile de reparaþiicare s-au fãcut aici, încampusul universitar dela Petroºani. “Nu estelipsit de importanþã fap-tul cã, pe lângã investiþi-ile enumerate mai sus,ne-am ocupat ºi de oserie de reparaþii

curente la CãminulStudenþesc nr. 1, ºi nr.5, la RestaurantulStudenþesc, ori laAtelierul de Tâmplãrie.Totodatã, în regie pro-prie, am confecþionattavanul fals din rigips laBibliotecã, am reabilitatmai multe birouri ºi laboratoare ale cadrelordidactice în Corpul deÎnvãþãmânt “A”, ºimulte altele. Pot sã vãasigur de faptul cã, peparcursul întregului an,s-au desfãºurat permanent activitãþi deîntreþinere ºi reparaþiicurente”, mai spuneDacian Ciodaru, direc-tor administrativ al UP.

D otãri pentruun învãþãmât

civilizatScaune, fotolii,

mobilier, saltele,lenjerie, echipamenteIT, eletrocasnice, televi-zoare, sisteme de sunet,pentru spaþiile comunedin cãmine ºi cantinã,

de toate aceste lucruri,NOI, se folosesc stu-denþii de la Petroºani.

Toate cãminele studenþeºti au cel puþincâte o salã de lecturãdotatã corespunzãtor cumobilier, aparatura IT ºisisteme de sunet, dar au ºi spaþii amenajateunde sã prepare ºi sãserveascã hrana. Lafiecare cãmin existãcamera de oaspeþidotatã cu toate celenecesare, unde se pot caza persoane ceviziteazã Universitatea ºi nu numai.

“Cãminelestudenþeºti beneficiazãde aproximativ 600locuri de cazare (câtedouã locuri în camerã),puse la dispoziþie pentrustudenþi, cadre didactice(universitare ºi preuni-versitare) ºi angajaþi aiUniversitãþii dinPetroºani. De altfel,chiar mai multe cadredidactie, personal didac-tic ºi nedidactic al uni-versitãþii noastre locui-esc în cãminele de garsoniere ºi, în bazaaprobãrilor forurilor de conducere aleUniversitãþii, beneficiazãde scutirea unui loc decazare din cele douãnormate pe camerã. De plata taxei de cazaremai sunt scutiþi, con-form Regulamentului deOrganizare ºi Funcþio-nare a CãminelorStudenþeºti, aprobat de cãtre SenatulUniversitãþii, ºi în bazaunei cereri scrise, studenþii sportivi, 27 lanumãr (8 - fotbal, 16 -rugby, 3 - taekwondo,ski, sau alte sporturi),studenþii cu handicapgrav ºi accentuat, stu-denþii orfani de ambiipãrinþi sau proveniþi dincentre de plasament ºistudenþii - copii decadre didactice aflate în

activitate”, spuneDacian Ciodaru.

P lanuri deinvestiþii

pentru 2016Referitor la planurile

de investii din 2016,directorul administratival UP, Dacian Ciodarususþine cã ar dori sãfacã mai multe investiþii,dar în primul rând segândeºte la finalizarealucrãrilor aflate în derulare. Totuºi, printrenoile obiective deinvestiþii se numãrã ºigazonul terenului de fot-bal – rugby, reabilitareareþelelor de termoficarela RestaurantulStudenþesc, lucrãri deinfrastructurã laBiblioteca Universitãþii,ori reabilitarea Corpuluide Învãþãmânt "C" (cor-pul de jos al univer-sitãþii), lucrare în spriji-nul cãreia s-au fãcutdemersurile sã înceapãîn lunã martie.

”Studenþii reprezintãsursa noastrã exis-tenþialã ºi motivul pen-tru care noi toþi cãutãmsoluþii viabile ºi eficientede investii în toatã bazamaterialã a universitãþii,iar atunci când stabilimprioritãþile, ne con-sultãm cu ei. Aºa cum

conducerea universitãþiise sfãtuieºte cu cadreledidactice, iar acesteinvestii se fac în funcþiede prioritãþi, aºa seîntâmplã ºi cu investiþiileºi dotãrile pentrucãminele ºi cantina studenþeascã. Dorim sãparticipãm la call-urilede proiecte din fondurieuropene, pe parte deinvestiþii în infrastruc-tura ºi sigur ne vom axa ºi pe metode pentrueficientizarea energieielectrice, termice ºi aapei, cât ºi folosireaunor materiale necon-venþionale în construcþii,specifice zonei”, maispune Dacian Ciodaru.

Reamintim cã în anul2014, se vorbea de ospãlãtorie auto în campus, care sã poatãdeservi ºi alte persoanedin oraº ºi nu numai, iarla finele anului 2015 sevorbea de preluarea decãtre studenþi a spaþiuluiunde era chioºcul înUniversitate, iar DacianCiodaru susþine cã,referitor la spãlãtorie, aîntâmpinat problemedin punct de vedere allipsei de personal calificat ºi al certi-ficãrilor de mediu. Înceea ce priveºte vechiulchioºc, într-o ºedinþã aConsiliului deAdministraþie, la propu-nerea unui membru dinconsiliu, acel chioºc trebuia preluat de cãtreorganizaþiile studenþeºti,iar ele sã se auto-gospo-dareascã. Organizaþiilestudenþeºþi au cerutrãgaz pentru a seinteresa sã gãsescãsoluþia pentru adesfãºura activitãþile cese preteazã în astfel decopy-store ºi au spuscã, dupã ce va trecesesiunea, se vor ocupa.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 2016 Actualitate 7

Universitatea Petroºani, investiþii pentru viitorC ampusul Universitãþii Petroºani este

într-o continuã schimbare, iar, de la anla an, apar tot mai multe investiþii impor-tante, atât pentru studenþii care învaþã aici,cât ºi pentru cadrele didactice. În prezent, de exemplu, se lucreazã de zor în zonaRectoratului, în zona Aulei, cât ºi la ultimulnivel al instituþiei superioare de învãþãmânt,ºi investiþiile sunt în curs de finalizare.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Februarie 20168 Sport

TVR-iºtii se înde-pãrteazã tot mai multde popor, precum liderii

sindicali de ortacii lor.Au pierdut toate bãtãli-ile – pe care nici nu

le-au dus – cu concurenþa, iar acum ar vrea sã le sufle celorde la Dolce Sport cevafirimituri de laCampionatul Europeandin varã, la fotbal. Astala troc, zic ei, cu me-ciuri de la CampionatulMondial din 2018...

TVR-ul chiar ºi-apierdut umorul. Auomorât încet dar sigurtot ceea ce înseamnãcalitate, umblã dupã caiverzi pe pereþi. Au pierdut bãtãliile cu preluarea competiþiilorsportive, în schimbreuºesc marea perfor-

manþã de a transmite laorã de vârf un film prã-fuit de prin `57, culupta soldatului sovieticîmpotriva celui neamþ,cu depãºirea producþieiºi alte alea, film intitulat„Zboarã cocorii”.

Mare-i grãdina luiDumnezeu!

Henþ cu mâna

Fotbal niet. În schimb,

„ZBOARÃ COCORII”

„DE UNDEBANI?!”

declarã Emil Drumea,

managerul ªtiinþei Petroºani

Reporter: Aºadar,domnule Drumea,pânã aici a fost:ªtiinþa Petroºanirãmâne în eþalonuldoi...

Emil Drumea: I sepoate spune ºi aºa. Iatã,reuºim pentru a treia oarãperformanþa de a reveni în

ultimii cinci ani în eºalonulde elitã, dar din pãcateproblemele de ordin mate-rial nu ne permit sã jucãmefectiv în Superliga.

Rep.: Aºadar, baniivorbesc...

E.D.: Exact! De undebani?! Am încercat toatedemersurile, ne sunt nece-sari vreo 30.000 de euro

pentru toate cheltuieliledintr-un sezon competiþio-nal. Aveam termen pânã pe 19 februarie sã dãm un rãspuns Federaþiei. ªi l-am dat...

Rep.: Deci nimeni nua dorit sã se implice laacest nivel?

E.D.: Întocmai. Sã neînþelegem: MinisterulEducaþiei ne ajutã într-oanumitã mãsurã, legat deniºte cheltuieli pe care legeale permite. Dar o asemeneacompetiþie implicã alte standarde de cheltuieli. Am apelat la oameni deafaceri din Petroºani,chiar din Valea Jiului, dar nimeni nu esteinteresat.

Rep.: Darautoritãþile locale,judeþene?

E.D.: Am avut discuþii cu PrimãriaPetroºani ºi ConsiliulJudeþean Hunedoara,dar totul a rãmas lafaza de promisiuni.Ori aici existã niºtetermene clare, chiardacã turul campiona-tului începe abia înseptembrie, sistemulcompetiþionalrevenind la cel din anii anteriori, adicãtoamnã-varã.

Rep.: Cine valua locul ªtiinþeiîn Superliga?

E.D.: Cu siguranþãPolitehnica Iaºi, singuraechipã din zona ligii

secunde care dispune deresurse financiare. Bravolor, bine cã acolo s-au gãsitbanii necesari pentru asusþine la nivel maxim ºi fotbalul ºi rugbyul!

Rep.: Cum au primitvestea jucãtorii?

E.D.: Ce sã zicã...? Numai e o surprizã, am maitrecut prin lucrurile astea.Acum sã vedem pe 24-25februarie câte echipe se vorînscrie în Divizia Naþionalã(liga a doua), sã vedem,poate vom fi repartizaþi pezone geografice.

Discutãm atunci.

Fotbal. Transferuri.

Bicfalvirevine acasãJ iul Petroºani, Steaua Bucureºti,

Gloria Buzãu, Volin Luþk, China comunistã. Sunt câteva dintretraseele lui Eric Bicfalvi (28 ani), un jucãtor pe care Jiul l-a avut însezonul de Divizia „A”, 2006-2007.

Un fotbalist talentat, ajuns golgeter alcampionatului ucrainean, apoi a ajuns ºi laNaþionalã, s-a transferat în China. Mareiubitor de picturã ºi balade rock, EricBicfalvi revine în România, unde a semnatpentru patru luni un contract cu DinamoBucureºti, marea rivalã a Stelei. Astfel,

Bicfalvi intrã în rândul repatriaþilor dinacest an, revenind în campionatulRomâniei probabil cu intenþia mai multsau mai puþin afiºatã de a prinde ºi el unloc alãturi de ceilalþi reveniþi, pentruCampionatul European din Franþa.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

RUGBY

VISUL S-A SPULBERAT...`Geaba victorii, `geaba succese, echipa ªtiinþa Petroºani a promovat...

degeaba în Superliga. Echipa „florii de colþ” va rãmâne în continuareîn Divizia „B” – de-i mai zice pompos ºi Divizia Naþionalã - ºi pentru urmãtorii o sutã de ani. Nu mai revenim asupra statisticii ºi analizei despresezonul 2015 – fãcute la timpul lor –, sezon care a dat dreptul echipei din„Dealul Institutului” sã încheie pe loc de participare în Superliga.

cvj nr. 1046 luni 22 februarie 2016

Documents