1/24/2010 1

Politici comerciale în tranzacţiile internaţionale cu servicii

1/24/2010 2

Logica specializării în servicii (firmă/ţară)• Maximizarea profiturilor din exporturi prin modernizarea şi

diversificarea nomenclatorului de bunuri şi servicii produse prin: producţia serviciilor intensive în informaţii, optimizarea valorificării capitalului uman, stimularea cererii de servicii intensive în muncă şi informaţii

• Posibilitatea câştigării autonomiei în producţia şi consumul de servicii care nu necesită consum de resurse

• Existenţa unor dotări factoriale care permit specializarea pe seama avantajului oferit de anumite resurse (de ex.geografice)

• În specializarea la exportul de servicii se aplică modelul HOS (diferenţe tehnologice ca grad de dezvoltarea sau tipologie,diferenţe în preţurile relative ale forţei de muncă)

1/24/2010 3

Logica specializării în servicii (fimă/ţară)

• La specializarea în serviciile diferenţiate (SD) se aplică prioritar principiul avantajului absolut (se cere o pregatire foartespecializata sau factori naturali cu caracter de unicat)

• La specializarea în serviciile standardizate (SS) se aplică prioritar principiul avantajului comparativ (bazat pe costurile maimici ale factorilor de productie: de ex.resurse umane)

• Pe piaţa serviciilor AVANTAJUL ABSOLUT stabileşte specializarea în servicii iar AVANTAJUL COMPARATIV stabileşte categoriile de servicii în care are loc specializarea.

• Gradul de specializare se poate determina prin INDICELE AVANTAJULUI COMPARATIV APARENT (RevealedComparative Advantage Index)

1/24/2010 4

Cuantificarea specializării în servicii (1)Balassa (1965), Yeats (1985)• RCA = (Xij / Xit) / (Xnj / Xnt) = (Xij / Xnj ) / (Xit / Xnt)X= exporturi; i= ţară; j= serviciu-marfă, t= un grup de mărfuri;

n= un grup de ţări RCA>1 un avantaj comparativRCA < 1 un dezavantaj comparativRCA = (Xij - Mij) / (Xij + Mij) exporturi si importuri simultane ale

aceluiasi serviciu-marfa (-1…+1)

Brender (1984) a calculat RCA pentru servicii factor si serviciinon-factor in diferitele tari cu grad diferit de dezvoltareeconomica; Vollrath (1991)RTA (relative trade advantage)

• In RXA (the logarithm of the relative export advantage)• RC (revealed competitiveness)

1/24/2010 5

Cuantificarea specializării în servicii (2)

• RTA= RXA – RMA (cu trimitere la Balassa)unde RXA = (Xij/ Xit) / (Xnj/ Xnt) şi• RMA = (Mij/ Mit) / (Mnj/ Mnt) • In RXA= In RTA- In RMAUnde M notează importurileIn consecinţă, de exemplu în relatiile cu UE :• RCA/UE = RTA/UE = RXA - RMA = (Xij/ Xit) / (Xnj/ Xnt) -

(Mij/ Mit) / (Mnj/ Mnt)Specializarea in servicii este stabila in timp

1/24/2010 6

De la benign neglect la overprotection

• Serviciile nu sunt soluţia pentru obţinerea echilibrului general ci, mai curând, un efect al acestuia.

• Nu corectează distorsiuni economice sau sociale ci, mai curând, le generează NECESITATEA REGLEMENTĂRII SECTORULUI si IMPORTULUI.

• Creşterea economică trebuie să satisfacă condiţiile echilibrului general NUMAI prin acţiunea forţelor de piaţă.

• ECHILIBRUL DE TIP “FIRST BEST” : FĂRĂ CA STATUL SĂ INTERVINĂ şi FĂRĂ COSTURI SUPLIMENTARE. UTOPIE!!!

• Statele şi centrele de putere regionale caută varianta optimă de reglementare a importurilor de servicii prin instrumentele specifice, pe baza negocierilor bi şi multilaterale.

1/24/2010 7

Calitatea protecţiei / costul protecţiei• Nash Echilibrul economic, Pareto Optimul…. Edgeworth…Box

• Reglementarea imperfecţiunilor pieţei prin negociere (bi sau multi..)cu respectarea condiţiei ca avantajele primite de una dintre părţi să nu provoace prejudicierea celorlalte părţi sau acestea să primească un avantaj compensator al prejudiciului creat

De exemplu, In tranzactiile internationale cu servicii se considera ca:• Subvenţia (second best) stimuleaza prestatorii, promoveaza activitatile, nu

afecteaza consumatorii

• Taxa vamală (third best) – limiteaza importurile, stimuleaza prestatorii darafecteza consumatorii

• Contingentare …….presupune obtinerea unei licente de import, detinatoriilicentei isi insusesc o “renta” generata de reducerea concurentei, renta esteinclusa in tarifele de pe piata, consumatorii sunt afectati de tarifele marite, efect similar cu cel tarifar. Expatrierea rentei mareste costul protectiei

1/24/2010 8

Optimul lui Pareto

Solutia optima siimposibila: rezolva

ambeleobiective

MINIMIZAREA

EFECTE LOR

DE

MEDI U

SOLUTII CARE MENTIN ECHILIBRUL IN DIFERITE VARIANTE (1st, 2nd..best)

SOLUTII CARE INCALCAECHILIBRUL

MINIMIZAREA COSTURILOR

Solutia celor mai mici costuri

Solutia celui mairedus efect de mediu

1/24/2010 9

1/24/2010 10

1/24/2010 11

ReglementărileReglementările, cu caracter general, incluse , cu caracter general, incluse îîn n politica comercială cuprindpolitica comercială cuprind, , îîn funcn funcţţie de scopul ie de scopul urmăriturmărit:: păstrarea/ameliorarea competitivităţii sectorului de

servicii impunerea de reguli prudenţiale pentru sectoare cheie, în

vederea protejării interesului public; măsuri de politică economică internă menite să încurajeze

concurenţa, să desfiinţeze exclusivitatea sectorială şi BARIERELE la intrarea pe piaţă;

deschiderea pieţei şi accesul practicilor internaţionale; reforma instituţională în scopul reglementării şi

supravegherii independente;măsuri privind costurile sociale ale producţiei şi

investiţiilor.

1/24/2010 12

IniIniţţiative de politică economică de ordin generaliative de politică economică de ordin general::

• (a) măsuri de politică economică internă menite să încurajeze concurenţa, să elimine drepturile tradiţionale de exclusivitate pentru anumite sectoare şi barierele la intrarea pe piaţă;

• (b) deschiderea pieţei, în vederea expunerii pieţei interne la practicile internaţionale;

• (c) impunerea de reguli prudenţiale pentru sectoare cheie, în vederea protejării interesului public;

• (d) reforma instituţională, în vederea unei reglementări şi supravegheri independente;

• (e) măsuri ce au în vedere reducerea costurilor sociale, legate de producţie şi investiţii.

1/24/2010 13

ConsideraConsideraţţii specifice sectorului de servicii:ii specifice sectorului de servicii:• sectoarele cheie de servicii au fost mult timp puternic

reglementate, sugerând faptul că potenţialul lor de liberalizare şi beneficiile economice asociate acesteia sunt mari;

• cadrul tradiţional al reglementărilor de ordin administrativ în multe sectoare de servicii nu corespunde unui mediu caracterizat de schimbări rapide de ordin economic şi tehnologic;

• în absenţa unor reforme interne, dezvoltarea sectoarelor de servicii va duce la extinderea incidenţei reglementărilor guvernamentale şi a controlului;

• dată fiind natura anumitor servicii (de reţea), reformele instituţionale şi ale reglementărilor interne vor contribui la promovarea competitivităţii activităţilor din aval, ducând astfel la îmbunătăţirea performanţelor întregii economii.

1/24/2010 14

Joe Bains: un avantaj oferit firmelor de pe piaţă faţă de potenţialiiconcurenţi. Acest avantaj ar putea fi cuantificat prin posibilitatea firmelorstabilite pe piaţă să îşi menţină nivelul de preţuri, eventual peste cele ale concurenţilor fără ca să îşi pericliteze poziţia pe piaţă. De fapt Baines echivalează avantajul absolut la costuri cu o barieră la intrarea pe piaţă. Faţă de evoluţiile şi realităţile pieţei serviciilor, este o definiţie mult preaîngustă.

Stigler :costurile pe care le suportă firmele care vor să intre pe o piaţăcomparativ cu firmele existente pe piaţă care sunt scutite de aceste costuri. I.e. adoptarea strategiei de masă de către firmele existente pe piaţă nu(?)reprezintă o barieră comercială atunci când şi firmele care vor săpătrundă pe piaţă au acces la tehnologia care stă la baza acestei opţiunistrategice, cu efecte asupra reducerii costurilor unitare.

Ferguson o situaţie din cauza căreia intrarea pe o piaţă devineneprofitabilă permiţând firmelor existente pe piaţă să obţină profituri de monopol.

Bariere Bariere ––definidefiniţţii cu valoare practică ii cu valoare practică (GATS(GATS--UE)UE)

1/24/2010 15

Fisher oricare situaţie creată pentru a împiedicaintrarea pe o piaţă atunci când aceasta ar fi fost beneficăsocietăţii. (preţurile ridicate pe care trebuie să le suporteconsumatorii prin limitarea concurenţei pe piaţă precum şi la limitarea gamei de servicii oferite pe piaţă, dacă nu chiar şila limitarea creşterii numărului de locuri de muncă înservicii)

McAfee, Mialon and Williams “barierele la intrare pepiaţă” 2 categorii: bariere care au ca efect crearea de costuri suplimentare pentru firmele care doresc să intre pepiaţă comparativ cu cele deja stabilite şi bariere de tip antitrust care generează costuri de natură să întârzieintrarea pe piaţă a unor noi firme cu efect asupra micşorăriiavantajului social ce s-ar fi putut obţine din aplicareabarierelor din categoria anterioară.

Bariere Bariere ––definidefiniţţii cu valoare practică ii cu valoare practică (UE)(UE)

1/24/2010 16

GATSGATS• Set de obligaţii de ordin general, aplicabile tuturor

masurilor ce privesc tranzacţiile internaţionale cu servicii ale tuturor statelor membre OMC;

• Lista angajamentelor specifice asumate de fiecare stat membru si agenda liberalizării progresive;

• Anexe ce fac referire la unele ramuri si subramuri ale serviciilor si lista excepţiilor de la acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate.

12 sectoare de servicii: servicii de afaceri; servicii de comunicaţii; construcţii si servicii de engineering; servicii de distribuţie; servicii educaţionale; servicii de mediu; servicii financiare; servicii medicale si sociale; servicii turistice; servicii culturale, recreative si sportive; servicii de transport, alte servicii.

4 modalităţi de livrare a serviciilor2 direcţii de liberalizare: accesul pe piaţă, tratamentul

naţional.

1/24/2010 17

Bariere Bariere îîn calea TIS (categorii)n calea TIS (categorii)• Aaditya Mattoo - măsuri de protecţie aplicabile tranzacţiilor internaţionale

cu servicii:– taxe vamale

– restricţii cantitative – foarte răspândite şi reprezentative pentru sectorul serviciilor

– măsuri interne discriminatorii, cu rol:• de a favoriza prestatorii naţionali, prin oferirea unui avantaj de

cost – subvenţiile• de a impune un cost suplimentar sau de a crea un dezavantaj

concurenţial prestatorilor externi – măsuri fiscale, acces la facilităţile esenţiale (porturi, aeroporturi, reţele de telecomunicaţii)

– reglementărilor interne – nu discriminează explicit faţă de prestatorii externi, dar au rol de restricţionare a tranzacţiilor internaţionale, fiind potenţiale bariere comerciale

1/24/2010 18

(1)Restricţii cantitative (RC).Sub forma: Cotelor (contingentelor) (acorduri de sharing întransportul aerian).

Prohibiţiilor la import (transportul intern, telecomunicaţii de bază, servicii juridice, serviciide asigurări, servicii educaţionale, servicii de prospectare, de consultanţă în investiţii, etc).

Restricţionarea fluxurilor transfrontaliere de informaţii, pentru a limita intrarea furnizorilorexterni de servicii.

Categorii de BariereCategorii de Bariere

1/24/2010 19

(2)Restricţii prin preţ (RP) micşorează competitivitatea la preţ a furnizorilor externi. Sub forma :

taxelor de viză la intrarea sau ieşire din ţară, tarifelor portuare sau aeroportuare discriminatorii, controlului public asupra tarifelor de acces la anumite

servicii (telecomunicaţii, transport, servicii financiare; tarifelor vamale aplicate la importul unor bunuri care

înglobează servicii (cazul serviciilor audiovizuale, informaţionale, etc). sau la importul unor produse cu ajutorul cărora suntprestate servicii ( cum ar fi tehnică de calcul, echipamente de telecomunicaţii, material publicitar);

subvenţiilor acordate de stat (cazul serviciilor de construcţii, de comunicaţii, de transport rutier şi feroviar).

Categorii de bariereCategorii de bariere

1/24/2010 20

(3)Restricţii administrative (RA) presupuncondiţionarea prestării de servicii de către furnizoriiexterni de

- prezentarea de documente administrative (licenţe, certificate) sau

- respectarea unor norme şi standarde cum ar fi celede mediu (cazul turismului şi transportului).

- obţinerea de comenzi guvernamentale utilizate cu scopul de a favoriza furnizorii interni de servicii şi bunuri, în raport cu cei externi, prin intermediul marjelorpreferenţiale sau chiar a unor interdicţii explicite.

(4)Restricţii de reţea (RR)- accesul discriminator la sistemele de distribuţie şi

comunicaţii (ptr. serviciile de telecomunicaţii, transport aerian, publicitate, asigurări, reţea de intermediere).

Categorii de bariereCategorii de bariere

1/24/2010 21

Cadrul InstituCadrul Instituţţional Internaional Internaţţional WTO prinional WTO prin

• GATS(serviciile ca obiect de tranzacţii, căi de comercializare, CNMF, OS, AP, CTN, Comerţul liber, Listele de liberalizări)

• Acorduri preferenţiale:UE-Directivaserviciilor 2006, NAFTA, ECOWAS, GCC

• Acorduri sectoriale: ICAO, Comitetul Basel, ITU, UNWTO, etc

1/24/2010 22

Măsurile de politică comercială aplicate în comerţulinternaţional cu servicii se pot grupa pe trei nivele înfuncţie de scopul urmărit:

o accesul pe piaţă, (AP)o accesul la clauza tratamentului naţional,(TN)o alte măsuri. (AM)Corelând cu cele patru modalităţi de livrare a

serviciilor obţinem 12 categorii mari de reglementăricuprinse în politica comercială externă:

Viziunea GATSViziunea GATS

1/24/2010 23

GATSAccesul pe piata (MA)

angajamentul asumat de statele membre de a NU: •menţine sau adopta restricţii privind numărul prestatorilorde servicii sau valoarea tranzacţiilor acestora;•impune evaluarea conform unui test de necesitate economică(economic needs test);•restricţiona formula juridică a entităţii economiceprestatoare de servicii;•limita proporţia de capital străin în investiţiile individualesau agregate.

Tratamentul national (NT)se referă la angajamentul asumat de statele membre de a NUsupune unui tratament mai puţin favorabil pe prestatorii externi de servicii comparativ cu cei interni.

Listele de angajamente specifice – liste pozitive – numaisectoarele listate sunt supuse disciplinelor cu privire la MA si NTListele de exceptii de la acordarea MFN – liste negative – clauzase aplică numai dacă nu este înscrisă ca excepţie.

1/24/2010 24

GATS• Accesul pe piaţă (MA) se referă la angajamentul asumat de statele membre de a NU

adopta măsuri ce restricţionează: – numărul de prestatori de servicii; – valoarea tranzacţiilor sau activelor; – cantitatea totală a producţiei de servicii sau numărul de

firme;– numărul persoanelor ce pot fi angajate pentru prestarea

unui serviciu;– forma juridică a firmelor prestatoare de servicii;– nivelul participării capitalului străin într-o firmă sau pe

piaţă în ansamblu.

1/24/2010 25

GATS• Tratamentul naţional (NT)

se refera la angajamentul asumat de statele membre de a NU aplica un tratament mai puţin favorabil prestatorilor externi de servicii fata de cei interni.

• Listele de angajamente specifice – liste pozitive – numai sectoarele listate sunt supuse disciplinelor cu privire la MA siNT

• Listele de excepţii de la acordarea MFN – liste negative –clauza se aplica numai daca nu este înscrisă excepţia.

• Listele de angajamente cuprind două părţi, o primă secţiune de măsuri orizontale, ce se aplică tuturor sectoarelor înscrise pentru liberalizare, şi o a doua de angajamente specifice anumitor sectoare.

1/24/2010 26

-reglemetarea repatrierii-obstacole culturale

-condiţii de viaţă şi muncă, regim fiscal, asigurări, repatrierea veniturilor

-vize, permis de muncă-condiţii de calificare

Deplasare producător

-(O) limitări valutare, taxe de călătorie, asigurări-(D) drept de proprietate, reglementări valutare, discriminări de preţ

- regimul vizelor, documentelor,- formalităţi administrative

Deplasare consumator

- protectia dr. de proprietate intelectuala- protecţia consumatorilor- instrumente promotionale de atragere a investitorilor-protecţia mediului

-condiţii de performanţă-acces la finanţare-măsuri fiscale-transferul profiturilor- stimulare diferentiata a investitorilor

-prohibiţia sau limitarea investiţiilor-restricţii geografice, de volum, nr. de firme- restrictii sectoriale

I. S. D.

- comenzi guvernamentale- discriminarea accesului la reţeaua logistică, la subvenţii, taxe- protejarea proprietăţii intelectuale-controlul preţurilor- subventii, taxe aplicate diferentiat

- subvenţii, tarife, taxe- restricţii cantitative- condiţionări la import

Transfrontalieră

Alte măsuriTratament naţionalAcces pe piaţă

Instr. de pol. com.

Modalit. de livrare

1/24/2010 27

pentru situaţiile in care un membru a fost de acord săînscrie un anumit subsector fără limitări sau a declarat un anumit mod de prestare al serviciului ca fiind„nerestrictionat ca urmare a unei imposibilitati tehnice” s-a atribuit valoarea 1 care reprezintă maximum de deschidere a pieţei serviciului respectiv.

în situaţiile în care un membru a acceptat să înscrie în angajamentele de liberalizare un subsector de servicii saumod de livrare stabilind însă anumite limite, s-a atribuitpentru nivelul de deschidere ala pieţei, valoarea 0,5.

o în situaţiile în care un membru a exceptat un subsectorsau mod de livrare de la angajamentele de liberalizare sau nu l-a inscris declarandu-l unbound, s-a considerat ca gradul de liberalizare aferent este 0.

GradulGradul de de accesibilitateaccesibilitate a piea pieţţeiei ((GAPGAP) ca o consecin) ca o consecinţţă a ă a angajamentelor asumate la importurile de serviciiangajamentelor asumate la importurile de servicii

1/24/2010 28

Cuantificarea nivelului de restricţionare a instrumentelor netarifare la intrarea pe piaţă,

• prin transformarea în cote care exprimă restricţii tarifare (taxa vamală)

• Hoekman a stabilit un nivel tarifar convenţional (NTC) pentru fiecare sector:

20-50% pentru sectoarele slab restricţionate; 200% pentru sectoarele în care importul este prohibit

IRAP (indicele de restricţionare la accesul pe piaţă)= GAP X NTC

1/24/2010 29

IRAP

1/24/2010 30

Bariere la ISD„.... orice măsuri de politicăguvernamentală care alterează sau influenţeazădecizia privind locul, domeniul şi forma investiţiei..... cum ar fi limitarea volumului de investiţii străine sauobligarea investitorului de a se confrunta cu un sistem excesiv de birocratic de selecţie pentru a convinge autorităţile în legătură cu avantajelenaţionale ale unei ISD, sunt considerate bariere.”

1/24/2010 31

Bariere la fluxul de ISD în servicii

- Condiţii de performanţă (% la export);- Restricţii privind conţinutul factorilor de producţie locali;- Restricţii la importul de muncă, materiale şi/sau capital;- Permis sau licenţă de funcţionare;- Plafonarea redevenţelor;- Restricţii la repatrierea capitalului şi profiturilor.

Restricţii de funcţionare

- Obligativitatea de a forma societăţi mixte cu investitorii naţionali;- Limitarea numărului de reprezentanţi străini în CA;- Numirea membrilor din CA de către guvern;- Aprobarea de către guvern a anumitor decizii;- Restricţionarea drepturilor acţionarilor străini;- Transferul obligatoriu al unor drepturi de proprietate către organisme locale (de ex. după 15 ani).

Restricţii de proprietate şi control

- Interdicţie de a investi în anumite sectoare;- Restricţii cantitative (limitarea dreptului de proprietate);- Proceduri de verificare si aprobare („economic needstest”)- Restricţii privind forma juridică a firmei străine;-Capital minim obligatoriu;-Condiţionarea investiţiilor ulterioare;-Condiţionarea localizării;-Taxe de acces.

Restricţii la intrarea pe piaţă

1/24/2010 32

IRI Indicele de restricţionare a ISD• Limitele participarii ISD în companiile existente:

Interdicţie- 0,5 ; < 50% - 0,5; > 50% 0,25• Limitele ISD în companiile existente nu si pentrunoile companii:

Interdicţie- 0,5; < 50%-0,25; > 50% 0,125• Screening şi autorizaţii:

Demonstrarea efectului benefic- 0,1 ;Autorizare condiţionată (daca nu contravineinteresului naţional)- 0,075; Notificare prealabilă- 0,05

• Restricţii la management şi control:Toate firmele-0,2Firme existente dar nu şi noile firme-0,1

• Restricţii de aprovizionare şi funcţionare:Toate firmele- 0,2Firmele existente dar nu şi noile firme- 0,1

1/24/2010 33

Ţări/Servicii Afaceri Comunic Distrib. Educ Financ

Transp.

Australia 18 44 18 18 45 20Canada 23 51 20 20 38 24China 36 82 28 53 45 46Hong Kong 2 35 5 0 23 9Indonesia 56 64 53 53 55 53Japonia 6 35 5 20 36 11Korea 57 69 63 55 88 57Malaesia 32 42 8 8 61 12Mexic 29 74 33 45 55 28N.Zelandă 9 43 8 8 20 13Papua-NG 30 48 30 30 30 30Filipine 48 76 48 48 95 98Singapore 26 52 25 25 38 25Thailanda 78 84 78 78 88 78SUA 1 35 0 0 20 3

IRIIRI

1/24/2010 34

• Acţiuni menite să elimine şi / sau să atenueze efectele barierelor cu care se confruntă, pe pieţele externe, furnizorii de servicii.

• Premisa liberalizării externe = liberalizarea pieţei şi privatizarea serviciilor = reforma politicii economice interne şi externe

• Direcţiile de acţiune ale reformei: pe orizontală (instrumente generale: OW, FX, LM), pe verticală (instrumente sectoriale)

• Instrumente care deschid accesul pe piaţă

• Instrumente care extind acordarea tratamentului naţional

• Instrumente reziduale

LiberalizareLiberalizare

1/24/2010 35

Avantajele liberalizării tranzacAvantajele liberalizării tranzacţţiilor cu serviciiiilor cu servicii

• Dezvoltarea unei economii performante pe baza inputurilor obţinute prin serviciile strategice

• Dezvoltarea sectorului de servicii prin capitalizarea avantajelor competitive ale fiecărei ţări

• Avantajarea consumatorilor prin preţurile, calitatea şi varietatea serviciilor oferte pe piaţă

• Modernizarea şi inovarea produselor şi proceselor de producţie

• Creşterea gradului de transparenţă a pieţei şi micşorarea riscurilor pentru furnizori, consumatori, investitori. Predictibilitate.

• Stimularea transferului de tehnologie prin liberalizarea ISD

1/24/2010 36

IndiceleIndicele libertlibertăăţţii ii economiceeconomice(componente)(componente)

1/24/2010 37

Structura Indicelui LibertăStructura Indicelui Libertăţţii ii EconomiceEconomice

1/24/2010 38

1/24/2010 39

1/24/2010 40

. . . . . . . .continuare

1/24/2010 41

1/24/2010 42

1/24/2010 43

1/24/2010 44