curs 4-5 anatomie

1

UNIVERSITATEA DIN PUNIVERSITATEA DIN PITEITEŞŞTITIFACULTATEA DE FACULTATEA DE ŞŞTIINTIINłłEE

DEPARTAMENTUL ASISTENDEPARTAMENTUL ASISTENłłĂ MEDICALĂ Ă MEDICALĂ şşi KINETOTERAPIEi KINETOTERAPIE

ANATOMIE CURS 4ANATOMIE CURS 4--55

Lect. UniLect. Univ. v. dr. Tdr. TRĂILĂ HORIARĂILĂ HORIA

PITEPITEŞŞTITI--20122012--

ELEMENTELE SOMATICE ALE : CAPULUI, GÂTULUI ELEMENTELE SOMATICE ALE : CAPULUI, GÂTULUI şşi i TRUNCHIULUI (TORACE TRUNCHIULUI (TORACE şşi ABDOMEN)i ABDOMEN)ELEMENTELE OSOASE IMPLICATEELEMENTELE OSOASE IMPLICATE

ELEMENTELE ARTICULARE , UNGHIURILE DE ELEMENTELE ARTICULARE , UNGHIURILE DE MIMIŞŞCARE CARE ŞŞI GRADELE DE LIBERTATE ALE I GRADELE DE LIBERTATE ALE

ARTICULAARTICULAłłIILORIILORMUMUŞŞCHII DE LA NIVELUL FIECĂRUI SEGMENT CHII DE LA NIVELUL FIECĂRUI SEGMENT ŞŞI I

ACACłłIUNEA LORIUNEA LORVASCULARIZAVASCULARIZAłłIA IA ŞŞI INERVAI INERVAłłIA ELEMENTELOR IA ELEMENTELOR

SOMATICE AXIALESOMATICE AXIALE

STRUCTURA ANATOMICA A STRUCTURA ANATOMICA A SCHELETULUI AXIAL SCHELETULUI AXIAL ELEMENTE SOMATICEELEMENTE SOMATICE

2

REGIUNEA CAPULUIREGIUNEA CAPULUI

Factori osoşiScheletul capului (craniul) este alcătuit din:- neurocraniu – adăposteşte encefalul - viscerocraniul – adăposteşte organele de simŃ si segmentele initiale ale aparatului digestiv si respirator. Neurocraniul - format din 2 regiuni : - calvaria = bolta craniana (frontal, 2 parietale, 2 temporale, occipital)- baza craniului (zigomatic, sfenoid, etmoid, 2 lacrimale, 2 nazale, 2 cornete inferioare si vomerul). - ambele regiuni prezintă o faŃă exocraniană şi una endocraniană - delimitează cavitatea craniană.

Topografic: extremitatea cefalică a corpului: - se sprijină prin intermediul gâtului pe trunchi.- limita inferioara îl desparte de gât = linia ce urmează marginea inf. a corpului mandibulei şi continuă orizontal până la marginea ant. a m. SCM, urcă de-a lungul ei, trece prin baza procesului mastoidian şi urmează linia nuchală superioară până la protuberanŃa occipitală ext.

Viscerocraniul: - prismă cu 5 feŃe, prin cea superioară fixându- se pe exobază - oasele componente formează maxilarul inferior, alcătuit din singurul os mobil al scheletului capului, mandibula, si maxilarul superior alcătuit din alte 3 oase perechi (maxila, palatinul, zigomaticul). Topografic capul se subdivide in etajul neural si etajul facial, corespunzând neuro şi viscerocraniului.- delimitarea se realizeaza prin linia care porneste de la glabela, urmeaza marginea supraorbitară a frontalului, arcul zigomatic, trece pe sub porul acustic extern şi ajunge la marginea ant. a m. SCM.Factori articulariArticulatiile oaselui capului sunt de tip suturi cu o singura exceptie, articulatia temporo- mandibulara (sinoviala, condiliana).

REGIUNEA CAPULUIREGIUNEA CAPULUI

3

ELEM ELEM OSASE OSASE CRANIU; CRANIU; VEDERE VEDERE GLOBALĂGLOBALĂ

ELEM OSASE CRANIU; ELEM OSASE CRANIU; Os Temporal, Mandibula,Os Temporal, Mandibula,

Os OccipitalOs Occipital-- prezintă suprafeprezintă suprafeŃŃe articularee articulare oferă zone de inser oferă zone de inserŃŃie ie ptrptr. mm. . mm. necesari masticanecesari masticaŃŃiei (temporali, iei (temporali, pterigoidienipterigoidieni şşi maseteri) i maseteri) şşi i mimişşcărilor de cărilor de flexieflexie--extensieextensierotarotaŃŃie ie şşi i îînclinare lateral cap+gâtnclinare lateral cap+gât

4

ELEMENTE MUSCULAREELEMENTE MUSCULARE

Muchii capului se impart in muschi masticatori si muschi ai mimicii (pielosi). Muschii masticatori se aseamana cu restul muschilor scheletici, avand 2 insertii osoase

dintre care una pe mandibula. Ei sunt muschi motori ai mandibulei, realizand miscari de ridicare si coborare, proiectie anterioara (protractie) si posterioara (retractie), miscaride lateralitate. In masticatie participa pe langa cei 4 muschi masticatori propriu-zisi(temporalul, maseterul si cei 2 pterigoidieni medial si lateral) care au aproape exclusiv numai acest rol mobilizator al mandibulei si alti muschi cu rol ajutator in masticatie : muschiipielosi orofaciali, muschii limbii, muschii suprahioidieni si muschii craniomotori(muschii cefei). Onto si filogenetic cei 4 masticatori deriva din arcul mandibular si sunt deci inervati din nervul mandibular.

Muschii mimicii sunt dispusi in jurul orificiilor fetei, au volum si forta redusa, sunt lipsitide fascie si se misca odata cu pielea, una din insertii fiind obligatoriu cutanata. Se impart in :

A. Muschi ai boltii craniene (m. occipitofrontal, m. temporoparietal) B. Muschii pleoapelor (m. orbicular al ochiului, m. corugator al sprancenei, m.

depresor al sprancenei, m. depresor al sprancenei, m. procerus. C. Muschii nasului (m. nazal, m. depresor al septului) D. Muschii regiunii gurii (m. orbicular al gurii, m. buccinator, m. ridicator al buzei

superioare, m. ridicator al buzei superioare si al aripii nasului, m. zigomatic mic, m. ridicatoral unghiului gurii, m. zigomatic mare, m. rizorius, m. coborator al unghiului gurii –triunghiularul buzelor, m. coborator al buzei inferioare, m. mental).

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIUL

Trunchiul (truncus) = segmentul situat sub gât pe care se prind rădăcinile membrelor. - format din trei segmente conŃinătoare: toracele, abdomenul şi pelvisul, delimitând între pereŃi câte o cavitate conŃinând viscere. - limita sup. îl separă de gât, porneşte de la incizura jugulară a sternului, urmează faŃa superioară a artic. sternoclaviculare, a claviculei şi a artic. acromioclaviculare, şi apoi linia transversală dusă până la procesul spinos al vertebrei C7. În profunzime - un plan oblic orientat în jos şi înainte care trece prin discul intervertebral C7 –T1 , faŃa superioară a coastei întâia şi marginea superioară a manubriului sternal. - limita inferioră, faŃă de membrele inferioare = linia care porneşte într-o parte şi în cealaltă de la simfiza pubiană, trece prin marginea superioară a pubelui, ligamentul inghinal (plica inghinală), se continuă cu creasta iliacă şi ajunge la linia ce uneşte spina iliacă posterosuperioară cu vârful coccigelui.

Topografic: Gâtul (cervix-collum) = segmentul care face legătura dintre cap şi trunchi. Limita superioară = limita inferioara a capului. Limita inferioară = de la nivelul incizurii jugulare a sternului, faŃa sup. a artic. sternoclaviculare şi a claviculei până la artic. acromioclaviculară. Posterior linia transversală care uneşte cele două artic. acromioclaviculare, trecând prin proc. spinos al vertebrei C7. - se împarte în două mari porŃiuni: una posterioară şi alta anterioară subîmpărŃită într-o serie de regiuni topografice, unele somatice şi altele viscerale. - regiunile somatice sunt în număr de 4: o regiune mediană (regiunea anterioară a gâtului), încadrată de o parte şi de alta de cele 2 regiuni sternocleidomastoidiene; lateral de acestea sunt situate regiunile laterale ale gâtului; profund se găseşte regiunea prevertebrală. - regiunea anterioară e subîmpărŃită într-o regiune infrahioidiană şi una suprahiodiană.

5

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIULTrunchiul (truncus) = regiunea rahidiană, toracele, abdomenul şi pelvisul. Regiunea rahidiană = în partea posterioară a gâtului şi a trunchiului = coloana vertebrală + conŃinutul canalului vertebral precum şi totalitatea părŃilor moi situate dorsal de ea. Toracele = porŃiunea superioară a trunchiului, cu forma unui trunchi de con uşor turtit AP.- conŃine cavitatea toracică - limita superioară = cea a trunchiului. -limita inferioară trece la suprafaŃă prin baza procesului xifoid, arcul costal până la coasta a X-a, vârful coastelor XI şi XII, marginea inf. a acesteia şi discul intervertebral T12-L1, coresp. originilor mm. diafragm. Această limită nu corespunde însă peretelui inferior al cavităŃii toracice care este format de diafragmă. Forma boltită, cu convexitatea sup. a acesteia, determină o pătrundere a organelor din cavit. abdominală spre torace.-regiunile parietale toracice sunt: regiunea sternală, costală, diafragmatică şi rahidiană toracică şi regiunea mamară, suprapusă celei costaleTopografic se folosesc la torace următoarele linii convenŃionale de orientare: - linia mediosternală - este linia mediană anterioară - linia parasternală - descinde de-a lungul marginii sternului - linia medioclaviculară - este linia verticală ce trece prin mijlocul claviculei - linia axilară anterioară - este verticala ce coboară prin marginea anterioară a şanŃului axilar; când braŃul e în abducŃie / ridicat vertical, corespunde marginii ant. a m. pectoral mare - linia medioaxilară - verticala coborâtă din vârful axilei - linia axilară posterioară - verticala ce descinde prin marginea post. a şanŃului axilar; corespunde marginii laterale a muşchiului latissim - linia scapulară - verticala coborâtă prin unghiul inferior al scapulei linia paravertebrală - verticala ce coboară prin vârful proceselor transverse.

6

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIUL

Abdomenul = partea trunchiului interpusă între torace şi pelvis, înaintea porŃiunii lombare a reg. rahidiene. ConŃine cavitatea abdominală. Limita superioară – coresp. celei inf a toracelui. Limita inferioară - porneşte de la marginea superioară a simfizei pubiene urcă de-a lungul plicii inghinale, urmează creasta iliacă şi ajunge la orizontala care trece prin discul intervertebral L5-S1. Superior, cavitatea abdominală este închisă de bolta diafragmatică, în timp ce inferior cavitatea abdominală rămâne larg deschisă, continuându-se cu cavitatea pelviană împreună cu care formează cavitatea abdominală pelviană. - este reprezentată de planul strâmtorii superioare a pelvisului osos, astfel încât din punct de vedere topografic pelvisul mare face parte din abdomen. Topografic şi clinic se descriu cu ajutorul unor linii convenŃionale, două verticale, dreaptă şi stângă, ridicate prin mijlocul plicilor inghinale şi două orizontale: una superioară prin extremit.ant. a coastelor, alta inferioară ce trece prin punctul cel mai înalt al crestelor iliace. Se obŃin astfel 3 etaje, fiecare cu 3 cadrane:

a) În etajul superior: - epigastrul în cadranul mijlociu, hipocondrul drept şi hipocondrul stâng

b) În etajul mijlociu: - zona ombilicală în cadranul mijlociu, flancul drept şi flancul stâng

c) În etajul inferior: - hipogastrul în cadranul mijlociu, fosa iliacă dreaptă şi fosa iliacă stângă.

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIULFactori osoşi la nivelul gâtului şi trunchiului sunt reprezentaŃi de: - scheletul coloanei vertebrale format din 7 vertebre cervicale, 12 vertebre toracale, 5 vertebre lombare,1 sacru (5 vertebre sudate) şi 1 coccige (4 vertebre sudate) şi scheletul cutiei toracice incluzînd sternul şi coastele

Vertebra:-Os complex-.corp anterior spongios- arc posterior din 2 lame osoase sudate median- legat de corp prin pedicul, cu o incizură sup.şi inf.-corpul şi arcul delimitează gaura vertebrală-- arcul prezintă procese osoase spinos posterior, transverse lateral şi articulare sup. şi inferioare

7

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIULFactori osoşi la nivelul gâtului şi trunchiului sunt reprezentaŃi de: - scheletul coloanei vertebrale format din 7 vertebre cervicale, 12 vertebre toracale, 5 vertebre lombare,1 sacru şi 1 coccige şi scheletul cutiei toracice incluzînd sternul şi coastele

ELEM OSOASE COLOANA CERVICALĂELEM OSOASE COLOANA CERVICALĂ

8

ELEM ARTICULARE COLOANA CERVICALĂELEM ARTICULARE COLOANA CERVICALĂ

Curbura cervicală Curbura cervicală 22°° per vertebră per vertebră convexitate antconvexitate ant

ELEM MUSCULAREELEM MUSCULARE-Muşchii gâtului se împart în muşchi ai regiunii anterolaterale ce includ muşchi ai regiunii laterale şI muşchi ai regiunii mediane a gâtului şi muşchi ai regiunii posterioare (nuchale) ce sunt studiaŃi odată cu muşchii regiunii posterioare a trunchiului.- kinesiologic şi nu topografic, dpdv al mişcărilor posibile, e de preferat clasificarea mm. somatici ai gâtului şi trunchiului, în muşchi anteriori, posteriori şi laterali, după cum acŃionează la nivelul coloanei vertebrale- mm. regiunii mediane a gâtului, infra şi suprahioidieni sund strict accesori in mişcarea mandibulei şi fără impact asupra mişcărilor coloanei vertebrale

9

ELEM MUSCULARE anterioare ale ELEM MUSCULARE anterioare ale regreg GâtuluiGâtului

ELEM MUSCULARE anterioare ale ELEM MUSCULARE anterioare ale regreg GâtuluiGâtului

10

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIULFactori articulari

A.ArticulaŃile coloanei vertebrale includ: 1) ArticulaŃiile corpurilor vertebrale (simfize) - prezintă ca mijloace de unire discurile intervertebrale şi ligamentele vertebrale longitudinale anterior şi posterior 2) ArticulaŃiile proceselor articulare - sunt plane în regiunile cervicală şi toracală şi trohoide în regiunea lombară 3) ArticulaŃiile lamelor vertebrale - fac parte din categoria sinelastozelor şi se realizează prin ligamentele galbene (elastice) 4) ArticulaŃiile proceselor spinoase - se realizează prin ligg. interspinoase şi lig. supraspinos5) ArticulaŃiile proceselor transversale - se realizează prin ligamentele intertransversale6) ArticulaŃia atlantooccipitală (condiliană) - permite mişcări de flexie-extensie (« DA-DA ») 7) ArticulaŃia atlantoaxoidiană mediană (trohoidă) - permite mişcări de rotaŃie (« NU-NU ») 8) ArticulaŃia lombosacrată9) ArticulaŃia sacrococcigiană (simfiză) - realizează mobilizarea pasivă înapoi a vârfului coccigelui în timpul naşterii. Datorită articulaŃiilor coloanei proiecŃia centrului de greutate al diferitelor segmente nu se găseşte pe linia proiecŃiei centrului de greutate al corpului. AcŃiunea gravităŃii produce de la vertebră la vertebră solicitări rotaŃionale care tind să accentueze curburile şi trebuie neutralizate, astfel coloana s-ar prăbuşi. ForŃele ce se opun solicitărilor rotaŃionale sunt ligamentele. La nivelul coloanei dorsale proiecŃia centrului de greutate al corpului trece înaintea coloanei favorizând prăbuşirea anterioară. Pentru redresare intervin ligamentele vertebrale posterioare, ligamentele interspinoase şi ligamentele galbene. La nivelul coloanei lombare şi cervicale proiecŃia centrului de greutate este posterioară coloanei, forŃele ce se opun prăbuşirii sunt ligamentele vertebrale anterioare.

REGIUNEA GÂTULUI REGIUNEA GÂTULUI şşi TRUNCHIULi TRUNCHIULFactori articulari

B. ArticulaŃiile toracelui sunt reprezentate de: 1) ArticulaŃiile costovertebrale (plane) realizate între capul coastei şi unghiul diedru format prin suprapunerea corpurilor a 2 vertebre toracale adiacente. Ca mijloace de unire există o capsulă şi 2 ligamente: lig. radiat al capului coastei şi ligamentul intraarticular al capului. 2) ArticulaŃiile costotransversare; participă tuberculul costal şi procesul transvers al vertebrei dorsale corespunzătoare. Ca mijloace de unire se descriu o capsulă şi ligg. ce leagă colul coastei de procesele transverse ale vertebrei corespunzătoare şi ale vertebrei supraajacente, fixând astfel coasta (lig. costo-transversar superior, inferior, lombocostal). 3) ArticulaŃiile costocondrale (sincondroze). Ca mijloace de unire se descriu 2 membrane intercostale situate în planul muşchilor intercostali. 4) ArticulaŃiile condrosternale (plane) se realizează între cartilajul costal şi scobiturile costale de pe stern. Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-un lig. intraarticular(sternocostal) şi o capsulă fibroasă întărită de 2 ligg. radiate (anterior şi posterior). 5) ArticulaŃiile intercondrale. Cartilajele 8, 9,10 sunt articulate prin extremităŃile lor anterioare formând rebordul costal. În plus, cartilajele 6,7,8 şi 9 sunt unite între ele şi prin partea lor mijlocie. 6) ArticulaŃiile sternului includ o articulaŃie superioară între corp şi manubriu (simfiză) şi una inferioară între corp şi procesul xifoid printr-un ligament interosos. Ambele articulaŃii se osifică; cea inferioară în jurul vârstei de 50-60 ani, cea superioară ceva mai târziu.

11

ELEM OSOASE ELEM OSOASE şşi ARTICULARE COLOANA TORACALĂ i ARTICULARE COLOANA TORACALĂ şşi TORACEi TORACE

Curbura Curbura toracalătoracală 11°° per vertebră concavitate ant per vertebră concavitate ant

M. Diafragm principalul muşchi inspirator, are două porŃiuni: una centrală, aponevrotică, de forma unuitrifoi şi o componentă periferică, musculară având originea pe circumferinŃa interioară a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Se disting 3 porŃiuni: lombară, costală şi sternală.

InervaŃia este dată de nervii frenici şi ultimii 6-7 nervi intercostali.

ELEM MUSCULARE intrinseci ale toraceluiELEM MUSCULARE intrinseci ale toracelui

12

ELEM MUSCULARE intrinseci ale toraceluiELEM MUSCULARE intrinseci ale toracelui

ELEM MUSCULARE extrinseci ale toraceluiELEM MUSCULARE extrinseci ale toracelui

13

ELEM MUSCULARE extrinseci ale toraceluiELEM MUSCULARE extrinseci ale toracelui

ELEM aponevrotice anterioare ale abdomenuluiELEM aponevrotice anterioare ale abdomenuluiLinia albă reprezintă un rafeu fibros, median şi vertical ce umple spaŃiul dintre cei doi drepŃi, întins de la

procesul xifoid la simfiza pubiană. Acest rafeu este membranos în cele 2/3 superioare şi destul de larg (15-25 mm) în timp ce în 1/3 inferioară se reduce practic la o linie. Astfel o laparatomie în 2/3 superioare întâlneştenumai planuri aponevrotice, pe când laparatomia subombilicală vor avea de o parte şi alta a inciziei margineamedială a muşchilor drepŃi. Prezintă o serie de orificii (cel mai important este inelul ombilical) prin care se pot produce hernii.

Ligamentul inghinal (arcada femurală) este o bandă fibroasă ce separă regiunea abdominală de ceafemurală, întinsă de la spina iliacă anterosuperioară la tuberculul pubian. Reprezintă marginea inferioară a aponevrozei oblicului extern.

Pielea aderă de ligament determinând formarea plicii inghinale. Ligamentul are conexiuni importante; pe el se inseră muşchii oblic intern, transvers şi fascia transversalis.

Ligamentul lacunar Gimbernat este o formaŃiune fibroasă provenită prin reflectarea aponevrozei obliculuiextern ce merge să se prindă pe creasta pectineală.

Ligamentul pectineal Cooper reprezintă un cordon fibros rezistent, gros, întins de la tuberculul pubian la eminenŃa iliopubiană.

Ligamentul inghinal trecând ca o punte peste marginea anterioară a osului iliac formează împreună cuaceasta două orificii separate prin arcul iliopectineu (o porŃiune din fascia muşchiului iliopsoas).

Lacuna musculară este orificiul lateral prin care trece muşchiul iliopasoas însoŃit de nervul femural.Lacuna vesculară este situată medial; la acest nivel trec vasele femurale. PorŃiunea cea mai medială

poartă numele de inel femural; prin el se produc herniile femurale.Canalul inghinal este situat în porŃiunea inferomedială a peretelui abdominal şi este străbătut de funiculul

spermatic la bărbat şi ligamentul rotund al uterului la femeie. I se descriu 4 pereŃi şi 2 orificii. Inelul inghinalsuperficial este delimitat de fibre ale aponevrozei muşchiului oblic extern. Inelul are un diametru de aproximativ2 cm şi permite pătrunderea indexului. Deschiderea orificiului variază cu starea de tonus a peretelui abdominal şi cu poziŃia corpului. Hiperextensia îl îngustează, flexia trunchiului îl lărgeşte.

Inelul inghinal profund este un orificiu de formă ovalară al fasciei transversalis, situat la circa 2 cm deasupraligamentului inghinal.

14

ELEM MUSCULARE anterioare ale abdomenuluiELEM MUSCULARE anterioare ale abdomenului

ELEM MUSCULARE anterioare ale abdomenuluiELEM MUSCULARE anterioare ale abdomenului

15

PerineulPerineul•• Perineul.Perineul. PlanPlanşşeueuîî pelvian este o formapelvian este o formaŃŃiune iune musculomusculo--aponevroticăaponevrotică care care

îînchide, nchide, îîn jos, n jos, escavaescavaŃŃiaia osoasă a bazinului osoasă a bazinului. . •• Se compune din muSe compune din muşşchi chi şşi aponevroze care formează trei straturii aponevroze care formează trei straturi. . •• Primele două sunt superficiale Primele două sunt superficiale şşi constituie plani constituie planşşeul perineal, eul perineal, •• al treilea este situat mai profund al treilea este situat mai profund şşi formează i formează diafragmuldiafragmul pelvian. pelvian. •• PlanPlanşşeul perineal este reprezentat de la suprafaeul perineal este reprezentat de la suprafaŃŃă spre profunzime de către ă spre profunzime de către

piele, piele, ŃŃesutul celular subcutanat, aponesutul celular subcutanat, aponevroză perineală superficială evroză perineală superficială şşii•• Primul plan muscular Primul plan muscular mumuşşchii: chii: ischioischio--cavemocavemoşşii, bulbo, bulbo--cavernocavernoşşi, i, transverstransvers

superficial al perineului superficial al perineului şşi i îînapoi sfincterul anal.napoi sfincterul anal.•• Al doilea, Al doilea, situat mai profund, este format din situat mai profund, este format din mumuşşchiul chiul transverstransvers profund al profund al

perineului. perineului. •• Al treilea plan muscular, Al treilea plan muscular, situat cel mai profund, este format din: situat cel mai profund, este format din: mumuşşchii chii

ridicători anali ridicători anali cu cele cu cele trei portrei porŃŃiuni iuni ale lor: ale lor: pubopubo--, , ilioilio-- şşi i ischioischio--coccigiancoccigian. . El El îînchide nchide escavaescavaŃŃiaia pelviană pelviană, , permipermiŃŃîîndnd îînsă prin trei orificiinsă prin trei orificii, , să treacă dinainte să treacă dinainte îînapoi: napoi: uretra, vaginul uretra, vaginul şşi i rectul. rectul. Mai Mai îîn profunzime se găsen profunzime se găseşşte te ŃŃesutul esutul conjunctiv care conjunctiv care îînconjură domul vaginalnconjură domul vaginal, pere, pereŃŃii ii escavaescavaŃŃieiiei pelviene pelviene şşi i se fixează pe colul uterinse fixează pe colul uterin, constituind , constituind parametrul parametrul care este acoperit de care este acoperit de peritoneul pelvian. peritoneul pelvian.

•• Din punctul de vedere al anatomiei topografice, perineului i se Din punctul de vedere al anatomiei topografice, perineului i se descriu: descriu: perineul anterior perineul anterior delimitat, delimitat, îîn sus,n sus, de vulvă de vulvă şşi i îîn jos, de anus n jos, de anus şşi i perineul perineul posterior posterior situat situat îîntre anus ntre anus şşi marginea inferioară a regiunii sacroi marginea inferioară a regiunii sacro--coccigiene.coccigiene.

ELEM MUSCULARE ale perineuluiELEM MUSCULARE ale perineului

16

ELEM OSOASE ELEM OSOASE şşi ARTICULARE COLOANA LOMBOSACRATĂ i ARTICULARE COLOANA LOMBOSACRATĂ şşi COCCIGEi COCCIGE

Curbura Curbura lombaălombaă 22°° per vertebră convexitate ant per vertebră convexitate ant, , 11°° per vertebră concavitate ant per vertebră concavitate ant sacrococcigianăsacrococcigiană, unghi , unghi

ELEM MUSCULARE ale spatelui strat 5 profundELEM MUSCULARE ale spatelui strat 5 profund

17



18



19



20

ELEM MUSCULARE ale spatelui strat 2 superficialELEM MUSCULARE ale spatelui strat 2 superficial

ELEM MUSCULARE ale spatelui strat 1 superficialELEM MUSCULARE ale spatelui strat 1 superficial

curs 4-5 anatomie

Documents