IntroducereIntroducereAnatomia comparată este ştiinţa care studiază forma, Anatomia comparată este ştiinţa care studiază forma, structura şi rapoartele care se stabilesc între structura şi rapoartele care se stabilesc între diferitele organe ale vieţuitoarelor, cărora le dă o diferitele organe ale vieţuitoarelor, cărora le dă o interpretare cauzală şi logică. interpretare cauzală şi logică.

Anatomia se studiază pe organismul viu şi pe Anatomia se studiază pe organismul viu şi pe cadavre, reprezentând ˝ştiinţa formei vii˝ a cadavre, reprezentând ˝ştiinţa formei vii˝ a organismului în plină mişcare şi activitate. Deci organismului în plină mişcare şi activitate. Deci anatomia comparată nu poate fi considerată ca o anatomia comparată nu poate fi considerată ca o ştiinţă statică; ştiinţă statică; ea studiază corpul vieţuitoarelor în interrelaţie cu ea studiază corpul vieţuitoarelor în interrelaţie cu mediul, corelând forma cu funcţia în condiţionarea lor mediul, corelând forma cu funcţia în condiţionarea lor reciprocă. reciprocă. Etimologic, termenul anatomie provine din gercescul Etimologic, termenul anatomie provine din gercescul ˝anatomos˝ care înseamnă ˝prin tăiere˝definind în ˝anatomos˝ care înseamnă ˝prin tăiere˝definind în acelaşi timp principala metodă de studiu în anatomie acelaşi timp principala metodă de studiu în anatomie - - disecţiadisecţia..

► Studiul anatomiei comparate prezintă o dublă importanţă: Studiul anatomiei comparate prezintă o dublă importanţă: teoretică şi practică. teoretică şi practică.

► Importanţa Importanţa teoreticăteoretică rezidă din contribuţia adusă în rezidă din contribuţia adusă în conturarea şi precizarea concepţiei materialiste despre conturarea şi precizarea concepţiei materialiste despre natură, anatomia având în acelaşi timp o importanţă natură, anatomia având în acelaşi timp o importanţă teoretică şi pentru alte ştiinţe ale naturii. Importanţa teoretică şi pentru alte ştiinţe ale naturii. Importanţa practicăpractică a studiului constă în faptul că este baza ştiinţelor a studiului constă în faptul că este baza ştiinţelor biologice medicale, orice intervenţie pe corpul animal biologice medicale, orice intervenţie pe corpul animal pornind de la cunoaşterea exactă a formei şi structurii sale.pornind de la cunoaşterea exactă a formei şi structurii sale.

► Anatomia comparată foloseşte ca metode de studiu Anatomia comparată foloseşte ca metode de studiu observaţia, palpaţia, disecţia, radiografia, injectări cu observaţia, palpaţia, disecţia, radiografia, injectări cu diferite substanţe de contrast şi metode fizico chimice de diferite substanţe de contrast şi metode fizico chimice de coroziune, şi chiar metode fizico-matematice aplicate mai coroziune, şi chiar metode fizico-matematice aplicate mai ales în studiul aparatului de susţinere şi mişcare. ales în studiul aparatului de susţinere şi mişcare.

► În studiul anatomiei comparate se aplică trei criterii: În studiul anatomiei comparate se aplică trei criterii: comparativ, embriologic şi funcţional.comparativ, embriologic şi funcţional.

► Criteriul comparativCriteriul comparativ oferă elemente convingătoare oferă elemente convingătoare evoluţionismului. Astfel, prin comparaţie, Georges Cuvier a evoluţionismului. Astfel, prin comparaţie, Georges Cuvier a reuşit să stabilească provenienţa câtorva oase de la schelete reuşit să stabilească provenienţa câtorva oase de la schelete de animale care au trăit cu milenii în urmă, făcând aprecieri şi de animale care au trăit cu milenii în urmă, făcând aprecieri şi cu privire la modul de viaţă al acestora. Mai mult, pe baza cu privire la modul de viaţă al acestora. Mai mult, pe baza unor piese osoase izolate, Cuvier a reuşit să facă cea mai unor piese osoase izolate, Cuvier a reuşit să facă cea mai posibilă reconstituire a înregului schelet.posibilă reconstituire a înregului schelet.

► Criteriul embriologicCriteriul embriologic este fundamentat pe una din este fundamentat pe una din legile de bază ale biologiei şi anume ˝ontogenia repetă legile de bază ale biologiei şi anume ˝ontogenia repetă filogenia˝.filogenia˝.

► Criteriul funcţionalCriteriul funcţional demonstrează interdependenţa demonstrează interdependenţa dintre formă şi funcţie într-un tot organic, în interrelaţie cu dintre formă şi funcţie într-un tot organic, în interrelaţie cu mediul înconjurător şi sub controlul sistemului neuro-endocrin. mediul înconjurător şi sub controlul sistemului neuro-endocrin.

►

► Istoric.Istoric. Termenii care să definescă studiul formei s-au Termenii care să definescă studiul formei s-au modificat de-a lungul timpului. modificat de-a lungul timpului.

► Fr. BaconFr. Bacon în 1623 a folosit pentru prima dată expresia în 1623 a folosit pentru prima dată expresia anatomie comparativăanatomie comparativă. .

► SeverinoSeverino în 1645 introduce termenul de în 1645 introduce termenul de zootomie.zootomie. ► CharletonCharleton în 1680 împarte anatomia în în 1680 împarte anatomia în simplăsimplă şi şi comparativă.comparativă. ► T. ThomsonT. Thomson în 1812 susţine că termenul de în 1812 susţine că termenul de anatomieanatomie fără alt fără alt

epitet este folosit în mod obişnuit pentru anatomia umană, în epitet este folosit în mod obişnuit pentru anatomia umană, în timp ce anatomia celorlalte animale exceptând omul este timp ce anatomia celorlalte animale exceptând omul este numită numită anatomie comparativăanatomie comparativă. .

► În accepţiunea modernă, studiul anatomiei comparative În accepţiunea modernă, studiul anatomiei comparative include şi omul. include şi omul.

► La noi, profesorul La noi, profesorul Fr. RainerFr. Rainer este considerat cea mai este considerat cea mai proeminentă figură de anatomist, studiile sale fiind continuate proeminentă figură de anatomist, studiile sale fiind continuate strălucit de academicianul strălucit de academicianul Vasile GheţieVasile Gheţie, care publică lucrări , care publică lucrări cunoscute în toată lumea.cunoscute în toată lumea.

► Anatomia poate fi clasificată după mai multe Anatomia poate fi clasificată după mai multe criteriicriterii. Astfel, anatomia care studiază descrierea . Astfel, anatomia care studiază descrierea unei structuri poartă denumirea de unei structuri poartă denumirea de anatomie anatomie descriptivădescriptivă. Anatomia care studiază organele dintr-. Anatomia care studiază organele dintr-o anumită regiune se numeşte o anumită regiune se numeşte anatomie regionalăanatomie regională. . Anatomia care studiază ţesuturile şi organele pe Anatomia care studiază ţesuturile şi organele pe straturi anatomice, luând în considerare şi organele straturi anatomice, luând în considerare şi organele învecinate, poartă numele de învecinate, poartă numele de anatomie topograficăanatomie topografică.. Anatomia care foloseşte metode de studiu Anatomia care foloseşte metode de studiu inaccesibile cu ochiul liber se numeşte inaccesibile cu ochiul liber se numeşte anatomie anatomie microscopicămicroscopică, în timp ce anatomia studiată cu , în timp ce anatomia studiată cu ochiul liber se numeşte ochiul liber se numeşte anatomie macroscopicăanatomie macroscopică

ORGANIZAREA CORPULUI ORGANIZAREA CORPULUI ANIMALANIMAL

► Unitatea anatomică şi Unitatea anatomică şi funcţională a corpului anumal funcţională a corpului anumal este este celulacelula; o grupare de ; o grupare de celule asemănătore care celule asemănătore care îndeplinesc aceiaşi funcţie îndeplinesc aceiaşi funcţie poartă numele de poartă numele de ţesutţesut.. Mai Mai multe ţesuturi deosebite din multe ţesuturi deosebite din punct de vedere structural punct de vedere structural dar cu activitate comună, dar cu activitate comună, formează formează organeleorganele. Mai multe . Mai multe organe, reunite în vederea organe, reunite în vederea îndeplinirii unei funcţii îndeplinirii unei funcţii comune, formează comune, formează aparateleaparatele şi şi sistemelesistemele.. Organele, Organele, aparatele şi sistemele au o aparatele şi sistemele au o structură macroscopică, structură macroscopică, forma, mărimea şi rapoartele forma, mărimea şi rapoartele care se stabilesc între ele se care se stabilesc între ele se studiază la anatomie. studiază la anatomie.

► Organismul animal este constituit din mai multe aparate şi Organismul animal este constituit din mai multe aparate şi sisteme grupate după criteriul funcţional:sisteme grupate după criteriul funcţional:

► sistemul tegumentarsistemul tegumentar, reprezentat de , reprezentat de tegument şi anexele sale tegument şi anexele sale ((glande şi fanereglande şi fanere), ansamblu care înveleşte întregul organism;), ansamblu care înveleşte întregul organism;

► aparatul de susţinere şi mişcareaparatul de susţinere şi mişcare, alcătuit din , alcătuit din scheletul articulat şi scheletul articulat şi muşchii scheletici;muşchii scheletici;

► sistemul neuro-endocrinsistemul neuro-endocrin care guvernează întreaga activitate care guvernează întreaga activitate organică, fiind la rândul lui format din organică, fiind la rândul lui format din sistemul nervos, sistemul sistemul nervos, sistemul endocrin şi organele de simţ;endocrin şi organele de simţ;

► aparatul circulatoraparatul circulator, care prin mediile circulante , care prin mediile circulante (sânge şi limfă(sânge şi limfă), ), face legătura dintre toate componentele organismului animal;face legătura dintre toate componentele organismului animal;

► aparatul de import al materieiaparatul de import al materiei, alcătuit din , alcătuit din aparatul digestiv şi aparatul respirator;aparatul digestiv şi aparatul respirator;

► aparatul de export al materieiaparatul de export al materiei, format din , format din aparatul urinar şi aparatul genital.aparatul urinar şi aparatul genital.

► SISTEMUL TEGUMENTARSISTEMUL TEGUMENTAR► Sistemul tegumentar al Sistemul tegumentar al

vertebratelor este vertebratelor este reprezentat de reprezentat de tegumenttegument şi şi anexele sale (glande anexele sale (glande tegumentare şi fanere)tegumentare şi fanere),, ansamblu care înveleşte ansamblu care înveleşte întregul organism exercitând întregul organism exercitând funcţia de protecţie a funcţia de protecţie a acestuia împotriva acţiunilor acestuia împotriva acţiunilor factorilor din mediul extern.factorilor din mediul extern.

► Tegumentul vertebratelor Tegumentul vertebratelor reuneşte trei straturi care de reuneşte trei straturi care de la suprafaţă spre profunzime la suprafaţă spre profunzime se succed astfel: se succed astfel: epidermul, epidermul, dermul şi hipodermuldermul şi hipodermul..

► EpidermulEpidermul constituie pătura superficială a tegumentului. Este un epiteliu de constituie pătura superficială a tegumentului. Este un epiteliu de origine ectoblastică, pluristratificat pavimentos, aşezat pe membrana bazală.origine ectoblastică, pluristratificat pavimentos, aşezat pe membrana bazală.

► DermulDermul reprezintă a doua pătură a tegumentului. Are origine mezoblastică şi reprezintă a doua pătură a tegumentului. Are origine mezoblastică şi este format din fibre conjunctive (colagene).este format din fibre conjunctive (colagene).

► HipodermulHipodermul are, de asemenea, origine mezoblastică şi conţine celule are, de asemenea, origine mezoblastică şi conţine celule adipoase. adipoase.

► În lumea vertebratelor, tegumentul exprimă prin stratul său În lumea vertebratelor, tegumentul exprimă prin stratul său epidermic, caracterul dualist al evoluţiei sale. Existenţa celor epidermic, caracterul dualist al evoluţiei sale. Existenţa celor două medii de viaţă (acvatic şi terestru) imprimă evoluţia două medii de viaţă (acvatic şi terestru) imprimă evoluţia bidirecţională, structurală şi funcţională a tegumentului. bidirecţională, structurală şi funcţională a tegumentului. Astfel, tegumentul vertebratelor inferioare acvatice se Astfel, tegumentul vertebratelor inferioare acvatice se caracterizează prin caracterizează prin fenomenul mucogenezeifenomenul mucogenezei, în timp ce , în timp ce tegumtegumeentul vntul veertebratelor superioare terestre, este dominat de rtebratelor superioare terestre, este dominat de fenomenul keratogenezeifenomenul keratogenezei, keratina fiind o proteină , keratina fiind o proteină impermeabilă pentru apă şi gaze şi insolubilă în unii solvenţi impermeabilă pentru apă şi gaze şi insolubilă în unii solvenţi organici, protejează organismul acestor vieţuitore împotriva organici, protejează organismul acestor vieţuitore împotriva uscăciunii mediului şi acţiunii unor agenţi nocivi. Acest uscăciunii mediului şi acţiunii unor agenţi nocivi. Acest caracter este ilustrat de tegumentul amfibienilor, care caracter este ilustrat de tegumentul amfibienilor, care demonstrează modul probabil în care s-a făcut transformarea demonstrează modul probabil în care s-a făcut transformarea tegumentului în trecerea vertebratelor de la viaţa acvatică la tegumentului în trecerea vertebratelor de la viaţa acvatică la cea terestră. Se cunoaşte că în perioada larvară tegumentul cea terestră. Se cunoaşte că în perioada larvară tegumentul amfibienilor elaborează mucus, iar în stadiul de adult, amfibienilor elaborează mucus, iar în stadiul de adult, elaborează atât mucus cât şi keratină. elaborează atât mucus cât şi keratină.

►Glandele tegumentareGlandele tegumentare► Tegumentul Tegumentul vertebratelor acvaticevertebratelor acvatice

conţine conţine glande unicelulare diseminateglande unicelulare diseminate printre celulele epidermului, pe când printre celulele epidermului, pe când cel al cel al vertebratelor terestrevertebratelor terestre conţin conţin glande pluricelulareglande pluricelulare organizate uneori organizate uneori în sisteme complexe.în sisteme complexe.

►Fanerele tegumentareFanerele tegumentare sunt organe de sunt organe de protecţie şi apărare şi sunt protecţie şi apărare şi sunt reprezentate de reprezentate de solzii dermici, solzii solzii dermici, solzii cornoşi, ghearele, unghiile, copitele, cornoşi, ghearele, unghiile, copitele, coarnele, penele şi părul.coarnele, penele şi părul.

► Funcţiile tegumentuluiFuncţiile tegumentului

► de protecţie împotriva unor agenţi mecanici, fizici, de protecţie împotriva unor agenţi mecanici, fizici, chimici sau biologici din mediul extern;chimici sau biologici din mediul extern;

► intervine în reglarea temperaturii;intervine în reglarea temperaturii;► participă la eliminarea substanţelor nocive sau participă la eliminarea substanţelor nocive sau

inerte din organism prin participarea glandelor inerte din organism prin participarea glandelor sudoripare;sudoripare;

► este un rezervor de substanţe nutritive;este un rezervor de substanţe nutritive;► este un organ senzorial (receptori cutanaţi), este un organ senzorial (receptori cutanaţi),

suprafaţă respiratorie şi de asemenea are suprafaţă respiratorie şi de asemenea are capacitate de regenerare.capacitate de regenerare.

► TEGUMENTUL ÎN SERIA TEGUMENTUL ÎN SERIA VERTEBRATELORVERTEBRATELOR

► Tegumentul la peşti.Tegumentul la peşti. Tegumentul Tegumentul peştilor se caracterizează printr-peştilor se caracterizează printr-o mare varietate structurală, o mare varietate structurală, exprimată prin grosimea variată exprimată prin grosimea variată a epidermei, prin prezenţa sau a epidermei, prin prezenţa sau absenţa solzilor dermici. absenţa solzilor dermici. Epidermul şi dermul sunt bine Epidermul şi dermul sunt bine conturate în timp ce hipodermul conturate în timp ce hipodermul este slab reprezentat. Solzii este slab reprezentat. Solzii peştilor actuali constituie peştilor actuali constituie exoscheletul, vestigiu al exoscheletul, vestigiu al exoscheletului strămoşilor exoscheletului strămoşilor arhaici (placodermii). arhaici (placodermii).

► Tegumentul la amfibieni.Tegumentul la amfibieni. Tegumentul amfibienilor Tegumentul amfibienilor ilustrează primele modificări ilustrează primele modificări care marchează adaptarea la care marchează adaptarea la viaţa terestră. Pentru prima dată viaţa terestră. Pentru prima dată în seria vertebratelor se în seria vertebratelor se constată prezenţa stratului constată prezenţa stratului superficial cornos, exfoliant, la superficial cornos, exfoliant, la adulţi. Având o viaţă amfibie, adulţi. Având o viaţă amfibie, batracienii posedă un tegument batracienii posedă un tegument care exprimă atât trăsături de care exprimă atât trăsături de primitivitate, comune primitivitate, comune vertebratelor acvatice, cât şi vertebratelor acvatice, cât şi trăsăturile primordiale ale trăsăturile primordiale ale tegumentului vertebratelor tegumentului vertebratelor terestre. terestre.

► Tegumentul la reptileTegumentul la reptile.. Tegumentul Tegumentul reptilelor ilustrează adaptarea la reptilelor ilustrează adaptarea la mediul terestru prin gradul maxim mediul terestru prin gradul maxim de cornificare a epidermului, de cornificare a epidermului, proces prin care se organizează proces prin care se organizează solzii şi plăcile cornoase solzii şi plăcile cornoase superficiale, care sunt sisteme superficiale, care sunt sisteme perfecte de protecţie împotriva perfecte de protecţie împotriva deshidratării. Această adaptare deshidratării. Această adaptare are drept consecinţă dispariţia are drept consecinţă dispariţia glandelor tegumentare. glandelor tegumentare.

► NăpârlireaNăpârlirea este fenomenul prin este fenomenul prin care învelişul cornos al care învelişul cornos al ophidienilor şi lacertilienilor este ophidienilor şi lacertilienilor este periodic îndepărtat, proces care periodic îndepărtat, proces care se desfăşoară pe întreaga se desfăşoară pe întreaga suprafaţă la ofidieni şi pe suprafaţă la ofidieni şi pe fragmente la lacertilieni. fragmente la lacertilieni.

► Numărul năpârlirilor Numărul năpârlirilor anuale este strict anuale este strict specific şi determinat specific şi determinat de creşterea animalului. de creşterea animalului. Fanerele tegumentare Fanerele tegumentare ale reptilelor sunt ale reptilelor sunt reprezentate de solzi, reprezentate de solzi, plăcuţe şi gheare plăcuţe şi gheare cornoase şi de plăci cornoase şi de plăci dermice proprii dermice proprii chelonienilor şi chelonienilor şi crocodilieniorcrocodilienior

► Tegumentul la păsări.Tegumentul la păsări. ► prezenţa penajului, înveliş prezenţa penajului, înveliş

protector de natură protector de natură cornoasă. cornoasă.

► Tegumentul păsărilor Tegumentul păsărilor este lipsit de pigment, este lipsit de pigment, cromatoforii (melanofori şi cromatoforii (melanofori şi xantofori) fiind localizaţi xantofori) fiind localizaţi îndeosebi în pene. Lipsesc îndeosebi în pene. Lipsesc glandele tegumentare cu glandele tegumentare cu excepţia glandei excepţia glandei uropigiene, dezvoltată mai uropigiene, dezvoltată mai ales la păsările acvatice; ea ales la păsările acvatice; ea este localizată pe faţa este localizată pe faţa dorsală a regiunii cocigiene dorsală a regiunii cocigiene şi secretă o substanţă şi secretă o substanţă adipoasă asemănătoare adipoasă asemănătoare celei secretate de gladele celei secretate de gladele sebacee de la mamifere. sebacee de la mamifere.

► Tegumentul păsărilor se distinge prin Tegumentul păsărilor se distinge prin potenţialitatea lui deosebită de a genera potenţialitatea lui deosebită de a genera fanere cornoase (pene, solzi, gheare, fanere cornoase (pene, solzi, gheare, mărgele, creste, cioc) existând însă un strict mărgele, creste, cioc) existând însă un strict determinism genetic al teritoriilor cutanate determinism genetic al teritoriilor cutanate care vor genera exclusiv o anumită faneră. care vor genera exclusiv o anumită faneră.

► CioculCiocul este format dintr-o parte este format dintr-o parte osoasă (maxila, premaxilar, mandibula) şi una osoasă (maxila, premaxilar, mandibula) şi una cornoasă (ramfoteca).cornoasă (ramfoteca).

► PodotecaPodoteca reuneşte totalitatea solzilor reuneşte totalitatea solzilor cornoşi care îmbracă degetele, tarsul şi cornoşi care îmbracă degetele, tarsul şi tibiotarsul membrelor posterioare. Solzii sunt tibiotarsul membrelor posterioare. Solzii sunt mai groşi pe faţa anterioară şi mai subţiri pe mai groşi pe faţa anterioară şi mai subţiri pe cea laterală. În concepţia clasică, solzii cea laterală. În concepţia clasică, solzii păsărilor sunt consideraţi un ansamblu păsărilor sunt consideraţi un ansamblu plumos rezultat prin asocierea mai multor plumos rezultat prin asocierea mai multor pene.pene.

► GheareleGhearele acoperă falangele terminale acoperă falangele terminale ale degetelor; sunt dure în formă de cârlig sau ale degetelor; sunt dure în formă de cârlig sau croşet (la răpitoare). croşet (la răpitoare). PintenulPintenul acoperă o acoperă o protuberanţă osoasă a tibiotarsului.protuberanţă osoasă a tibiotarsului.

► PenajulPenajul – prezent numai la – prezent numai la păsări, formează un înveliş păsări, formează un înveliş continuu al organismului pe continuu al organismului pe care îl protejează împotriva care îl protejează împotriva variaţiilor de temperatură şi variaţiilor de temperatură şi umiditate din mediu şi intervine umiditate din mediu şi intervine în mecanica zborului. în mecanica zborului.

► După dispunere, După dispunere, ► tectricetectrice (pe corp),(pe corp), ► remigeremige (pe aripi)(pe aripi) ► rectrice rectrice (pe coadă, cu rol de (pe coadă, cu rol de

cârmă).cârmă).

►După complexitatea După complexitatea structurală, în structurală, în cadrul penajului se cadrul penajului se disting disting puful, fulgulpuful, fulgul şi panaşi pana..

► Pana este producţie pur Pana este producţie pur epidermică, total epidermică, total cornificată şi cornificată şi mineralizată. O pană pe mineralizată. O pană pe deplin formată prezintă deplin formată prezintă un ax – un ax – rahisul rahisul – pe care – pe care se inseră câte două se inseră câte două rânduri de rânduri de barbe (cu barbe (cu barbule şi barbicele)barbule şi barbicele) şi o şi o zonă proximală numită zonă proximală numită calamuscalamus. . Ansamblul Ansamblul barbelor, barbulelor şi barbelor, barbulelor şi barbicelelor formeazăbarbicelelor formează lama peneilama penei

Tegumentul la mamifereTegumentul la mamifere.. ► prezintă o largă diversitate, prezintă o largă diversitate,

prezentâdu-se diferit de la prezentâdu-se diferit de la specie la specie. În contrast cu specie la specie. În contrast cu această diversitate, tegumentul această diversitate, tegumentul mamiferelor ilustrează o mamiferelor ilustrează o uniformitate structurală, uniformitate structurală, reprezentată ca şi la celelalte reprezentată ca şi la celelalte vertebrate prin vertebrate prin epiderm, derm epiderm, derm şi hipodermşi hipoderm..

►EpidermulEpidermul este un epiteliu pavimentos este un epiteliu pavimentos pluristratificat care se află la limita pluristratificat care se află la limita dintre organism şi mediul ambiant. dintre organism şi mediul ambiant. Dacă la ciclostomi, peşti şi amfibieni Dacă la ciclostomi, peşti şi amfibieni epidermul conţine glande mucogene, la epidermul conţine glande mucogene, la reptile şi păsări epidermul generează reptile şi păsări epidermul generează keratina, la mamifere epidermul keratina, la mamifere epidermul generează glandele anexegenerează glandele anexe şi diversele şi diversele producţii cornoaseproducţii cornoase, dintre care definitor , dintre care definitor este este firul de părfirul de păr, component al blănii., component al blănii.

Epidermul Epidermul mamiferelor mamiferelor reuneşte reuneşte şase straturi de şase straturi de keratinocitekeratinocite::

► stratul bazal (un singul rând stratul bazal (un singul rând de celule);de celule);

► stratul celulelor poliedrice stratul celulelor poliedrice (6-8 râduri de celule);(6-8 râduri de celule);

► stratul granulos (2-3 rânduri stratul granulos (2-3 rânduri de celule);de celule);

► stratul lucidum;stratul lucidum;► stratul cornos;stratul cornos;► stratul disjunct (exfoliant) stratul disjunct (exfoliant)

ale cărui celule se exfoliază ale cărui celule se exfoliază în grupe mari.în grupe mari.

► DermulDermul – prezintă o – prezintă o parte superficială parte superficială numită numită derm papilarderm papilar, , care conţine care conţine melanocite, corpusculi melanocite, corpusculi tactili, terminaţii tactili, terminaţii nervoase, vase nervoase, vase sanguine şi limfatice şi sanguine şi limfatice şi o parte profundă o parte profundă numită numită derm reticularderm reticular, , ce conţine fibre ce conţine fibre colagene.colagene.

► HipodermulHipodermul reuneşte reuneşte paniculul adipos, fascia paniculul adipos, fascia superficială şi ţesutul superficială şi ţesutul celular subcutanat.celular subcutanat.

► FanereleFanerele► Mamiferele prezintă Mamiferele prezintă

fanere de natură fanere de natură cornoasă, care sunt cornoasă, care sunt elaborate de epiderm. elaborate de epiderm. Acestea sunt: Acestea sunt: firul de firul de păr, gheara, unghia, păr, gheara, unghia, copita şi coarnele.copita şi coarnele.

► Firul de părFirul de păr este specific este specific mamiferelor şi formează mamiferelor şi formează prin asociere, prin asociere, blanablana.. Ca Ca anexe, firul de păr anexe, firul de păr prezintă prezintă muşchii erectori muşchii erectori şi glande sebaceeşi glande sebacee. . Firul Firul de părde păr prezintă o prezintă o rădăcirădăcinana împlântată în împlântată în derm şi o derm şi o tulpinătulpină care care emerge la suprafaţa emerge la suprafaţa pielii. Culoarea firului de pielii. Culoarea firului de păr este datorată păr este datorată melanocitelor.melanocitelor.

► GhearaGheara mamiferelor este mamiferelor este formată din formată din solsol şi şi limblimb. Solul se . Solul se continuă cu continuă cu perniţa perniţa caracteristică, iar limbul caracteristică, iar limbul prezintă proximal prezintă proximal rădăcinarădăcina sub sub care se află care se află matricea matricea germinativă.germinativă.

► UnghiaUnghia este o gheară puternic este o gheară puternic modificată care are limbul modificată care are limbul extins şi solul redus.extins şi solul redus.

► CopitaCopita este o faneră cornoasă, este o faneră cornoasă, dură, proprie mamiferelor dură, proprie mamiferelor copitate şi acoperă falanga copitate şi acoperă falanga distală a degetelor supărtând distală a degetelor supărtând întreaga greutate a animalului. întreaga greutate a animalului. La cal copita îmbracă falanga La cal copita îmbracă falanga lăţită a degetului lăţită a degetului IIIIII şi prezintă şi prezintă pentru descriere o faţă parietală pentru descriere o faţă parietală ((zidulzidul)) omologabil cu limbul omologabil cu limbul ghearei şi a unghiei. Cu ghearei şi a unghiei. Cu marginea sa circulară, zidul se marginea sa circulară, zidul se sprijină pe sprijină pe solsol fiind prevăzut cu o fiind prevăzut cu o pereche de bare între care se pereche de bare între care se inserează inserează furcuţafurcuţa.. Solul (talpa) şi Solul (talpa) şi furcuţa sunt alcătuite dintr-o furcuţa sunt alcătuite dintr-o masă cornoasă mai puţin dură, masă cornoasă mai puţin dură, elaborate de papilele filiforme elaborate de papilele filiforme ale epidermului tălpii. Zidul ale epidermului tălpii. Zidul copitei este alcătuit din cilindrii copitei este alcătuit din cilindrii cornoşi duri elaboraţi de papilele cornoşi duri elaboraţi de papilele filiforme ale bureletului filiforme ale bureletului cutidural, zona generatoare a cutidural, zona generatoare a zidului. La suprafaţă, zidul zidului. La suprafaţă, zidul copitei este acoperit superficial copitei este acoperit superficial de de glazura copiteiglazura copitei..

► Coarnele Coarnele sunt organe particulare ale unor sunt organe particulare ale unor mamifere, fiind formaţiuni epidermice sau mamifere, fiind formaţiuni epidermice sau dermoepidermice. Sunt trei categorii de dermoepidermice. Sunt trei categorii de coarne: coarne: nazale, cavicorne şi caducenazale, cavicorne şi caduce..

► Coarnele nazaleCoarnele nazale sunt prezente la rinoceri şi sunt prezente la rinoceri şi proemină pe oasele nazale.proemină pe oasele nazale.

► Coarnele cavicorne (permanente)Coarnele cavicorne (permanente) sunt sunt alcătuite dintr-un alcătuite dintr-un ax ososax osos sudat cu osul sudat cu osul frontal, peste care se depune un frontal, peste care se depune un ţesut ţesut conjunctivconjunctiv acoperit de acoperit de epidermepiderm, acesta fiind , acesta fiind acoperit la rândul său de o acoperit la rândul său de o teacă cornoasăteacă cornoasă sau cornul propriu-zis. Coarnele cavicorne sau cornul propriu-zis. Coarnele cavicorne sunt podoabe ale ambelor sexe. Ele pot fi sunt podoabe ale ambelor sexe. Ele pot fi torsionate dar niciodată ramificate.torsionate dar niciodată ramificate.

► Coarnele caduceCoarnele caduce ale cervidelor mascule, ale cervidelor mascule, prezintă o prezintă o tijă osoasătijă osoasă acoperită de acoperită de tegumentul pilostegumentul pilos. Ele cad anual şi se refac în . Ele cad anual şi se refac în patru-cinci săptămâni. În perioada rutului, la patru-cinci săptămâni. În perioada rutului, la baza cornului se produce o rarefiere a baza cornului se produce o rarefiere a ţesutului osos, datorită activităţii intense a ţesutului osos, datorită activităţii intense a osteoclastelor care invadează această zonă. osteoclastelor care invadează această zonă. Se consideră că pierderea periodică a Se consideră că pierderea periodică a coarnelor s-ar datora activităţii hormonilor coarnelor s-ar datora activităţii hormonilor testiculari, deoarece după rut când influenţa testiculari, deoarece după rut când influenţa acestora diminuă, cornul începe să acestora diminuă, cornul începe să regenerezeregenereze

► Glandele tegumentareGlandele tegumentare► La mamifere există La mamifere există glande glande

sudoripare, sebacee şi mamaresudoripare, sebacee şi mamare, , toate de origine ectoblastică, toate de origine ectoblastică, formate prin înmugurirea către derm formate prin înmugurirea către derm a celulelor stratului bazal.a celulelor stratului bazal.

► Glandele sudoripareGlandele sudoripare sunt glande sunt glande tubuloase şi prezintă două porţiuni: o tubuloase şi prezintă două porţiuni: o regiune secretorie sau regiune secretorie sau glomerulul glomerulul sudoriparsudoripar şi şi tubul sudorifertubul sudorifer (cu două (cu două segmente, unul profund ce segmente, unul profund ce traversează dermul în linie dreaptă, traversează dermul în linie dreaptă, numit numit canal sudorifercanal sudorifer şi un segment şi un segment superficial, fără pereţi proprii, numit superficial, fără pereţi proprii, numit traiect sudorifertraiect sudorifer). Glomerulul ). Glomerulul sudoripar este alcătuit din sudoripar este alcătuit din celule celule secretoriisecretorii aşezate pe un singur rând aşezate pe un singur rând de jur împrejurul lumenului şi care de jur împrejurul lumenului şi care prezintă spre exterior prezintă spre exterior celule celule mioepiteliale.mioepiteliale.

► Glandele sebaceeGlandele sebacee sunt sunt glande acinoase compuse glande acinoase compuse prezentând un prezentând un segment segment secretantsecretant şi un şi un canal de canal de evacuareevacuare. Structura . Structura segmentului secretant segmentului secretant este asemănătoare cu a este asemănătoare cu a glandelor sudoripare cu glandelor sudoripare cu deosebirea că nu mai deosebirea că nu mai există celule există celule mioepiteliale. Pe măsură mioepiteliale. Pe măsură ce îmbătrânesc, celulele ce îmbătrânesc, celulele secretoare suferă o secretoare suferă o degenerescenţă grasă şi degenerescenţă grasă şi sunt împinse spre lumen.sunt împinse spre lumen.