curs anatomie patologica

362
LECTIUNI UNIVERSITARE TINUTE LA INSTITUTUL DE PATOLOGIE SI DE BACTERIOLOGIE II. - .-.1.1. CURS DE ANATOMIE PATOLOCICA GENERALA DE PROF. V. BABE DIRECTOBUL INSTITUTULUI LECTIUNI CULESE SI 1:EDACTATE DE =r- -V% SION* CAPUI. SCAVICIULUI ANATC1110-PATOLOGIC (Cu 160 FIGURI ORIGINALE IN TEXT) BUCURESCI - EDITURA INST,ITUTVLIJI DE PATOLOG1E §1 DE BACTER1OLOGIE 1890 www.dacoromanica.ro

Upload: bia-bianca

Post on 08-Nov-2014

155 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

Medicina

TRANSCRIPT

Page 1: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNI UNIVERSITARETINUTE LA

INSTITUTUL DE PATOLOGIE SI DE BACTERIOLOGIEII.

- .-.1.1.

CURSDE

ANATOMIE PATOLOCICA GENERALA

DE

PROF. V. BABEDIRECTOBUL INSTITUTULUI

LECTIUNI CULESE SI 1:EDACTATE

DE

=r- -V% SION*CAPUI. SCAVICIULUI ANATC1110-PATOLOGIC

(Cu 160 FIGURI ORIGINALE IN TEXT)

BUCURESCI-EDITURA INST,ITUTVLIJI DE PATOLOG1E §1 DE BACTER1OLOGIE

1890

www.dacoromanica.ro

Page 2: Curs Anatomie Patologica

PREFATAPublicarea acestor extrase din lectiunile mele, call vor fi urmate

in curand de lectdunT asupra partiT speciale a anatomieT patologice,se impunea mal cu séma din cauza CA nici in limba. romana nielin cea franceza nu exista manuale scurte originale asupra anato-mieT patologice, ma' cu sérnä, daca privim acésta sciinta din punctde vedere modern, adecd in legatura cu etiologia si geneza le-siunilor.

Am cäutat sa imprim lectiunilor mele si un caracter personal,evitand cat se p6te a vorbi de ipotese si teorii si limitandu-mè malmult la expunerea lesiunilor ast-fel cum ele mi-s'ail presintat inlunga mea experienta si r'éman6nd in tot-d'auna In domeniul fap-telor si fenomenelor observate.

Ast-fel aceste lectiunT sunt destinate a representa in acelas timpo scurta descriptiune si. dare de séma asupra bogatulul materialanatomo-patologic de care dispune institutul nostru de patologie side bacteriologie.

Admit ca ingrijirea nósträ si anume a d-luT Dr. V. Sion ajutatfiind si de d-s6ra E. Manicatide de a se reproduce lectiunile melein mod exact, nu era in tot-d'auna incoronata de succes. Prinlipsa unor bunl stenografi s'aill strecurat multe insuficiente,omisiuni si gre,seli car' se vor rectifica in parte la sfirsitul lucra-rel si mal tarziu inteo editiune nouè. Daca insa cu tóte acesteam'am invoit la publiearea acestuT curs, causa este ca presinta cu t6teacestea o munca insemnata si utilâ si care va fi de mare folos elevilorsi medicilor tinerT.

Cred ca in lipsa demonstratiunilor multiple ce insotesc cursurilemele, ingrijirea fig,urelor desenate in mare parte de mine si re-productiunea fotografia a unul numdr insemnat din monstriT co-lectiuneT nóstre vor contribui mult la priceperea expunerel.

V. Babee

www.dacoromanica.ro

Page 3: Curs Anatomie Patologica

CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

I. PARTEA GENERALA

LECTIUNEA I

De finipunea fi divisiunea patologier. 1361a. Causele boalelor.

Patologia e sciinta care se ocupa ca studiul b6lelor. Dar ce este bóla ?Modal cum medicil ag coneeput notiunea despre bag a variat la infinit

de la epoca la epoca si chiar in aceeasI epoca, dupg diferitele scolI me-dicale. OA cat ar fi de interesantg si instructiva o privire istoricg asupraevolutiunei acesta conceptiunI in decursul vremeI, cadrul acestul ma-nual nu ne permite sg, o facem 0 ne vom multumi a v6" expune in modcat se p6te de succint ce trebue sit intclegem asta-(}I sub notiuneade b611.

Materia organisatg este depositara Lind sume de energie ale carol exte-riorisgrl dinamice variate, manifestate sub influenta agentilor cosmicI,constituesc fenomenele vieteI. Aerul, umiditatea, caldura sunt tot atat deindispensabile existenteI pe cat e si presenta materiel ca un grad anumitde organisatie. Na este de ajuns insa di acésta influenta, acest schimbreciproc intro materia organisatg si lumea exteri6ra al se faca oil cum,ci numal (lack' se indeplinesce in anumite conditiunT, variabile pentrudiferitele speciI, dar constante pentru una si aceeasI, viata Vote srt. existe.Un om nu va patea trgi de cat dacg se va afla inteun aer cu o ana-mitg compositiune, cu un anumit grad de temperatura si de umiditate;dacii va dispune de o anume cantitate de substante alimentare ea o anu-mita compositiune etc.

Cand miscarile, adicg functiunile ce resultg din jocul acesta dintrefortele din afarg 0 dinguntrul organismuluI se manifestg In modal pecare ne-am obicInuit a'l considera ca normal, ea alte cuvinte cand omalja din aer o anumitg cantitate de oxigen 0 II &a una determinatg deacid carbonic si de apil1 and din substantele alimentatianii 191 fixéza o

Curs de anatomis pato (via 1

www.dacoromanica.ro

Page 4: Curs Anatomie Patologica

2 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA.

cantitate hotárieä de albuminK, de hidrocarbonate si de gritsime pe carele asimilézil qi le transformO in materie organisatit functionalit, cilndimprejurärile interne si externe permit lichidulut hranitor s vie incontact suficient cu substratul material al vietot, protoplasma celulard etc.atunct viata se desfilsura in mod liniscit si normal ; iar organismulutIn care se petrece II cjicem di se aflä tu stare de srinä'tate.

Dup6 aceste explicatiunl urmézit de la sine ce trebue sá intelegem prinnotiunea de Wit : off de cate ort una sail mal multe functiunl se vorexercita In mod deosebit de cum se face deobiceiti, producand o turburaremal trisemnatit in desfitsurarea manifestatiunilor vitale, vom spune cä. orga-nismul e bolnav. AicI stO superioritatea conceptiunei moderne despreWO Ltd en conceptiunile de alta data. B6la nu este o manifestatiuneca total a parte a until principiii morbid care la un moment dat ar fipits stOpänire pe organism.

O b6lii infectiósO de pildit nu este efectul necesar al amt cause prime,a pittrunderet qi vietuiret unuI microb In organism, ca alte cuvinte boalanu e microbul träind in corp, cum s'a cre4ut alta data.

Daca ar fi asa, ar arma ca until si acelast microb sá producsá in ori-ceimprejurtift tot una si aceeast bait. In realitate Insil luerurile nu sepotreo ast-fel i, dintre mat multi 6menI infectatt cu anal §i acelasi mi-crob, until cap6Tii o pneumonie, altul o pericarditri, altul o septicemie cuabcese.

De alai parte si contrariul se póte tntémpla : tret indivii sufer acti-unea a tret microbt diferitt, until se infectézO ca un pneumococ, altulcu un streptococ §i altul cu un stafilococ i totI fret cap6til aceeast WA, opneumonie. Prin armare, din faptul cU pneumonia e de obiceiä produsil depneumococ, nu urmézä' eU cea d'intéiä e In mod fatal si exclusiv legatitde presenta colui de al douilea. Nu putem stabili un raport de identitateintre cele dou6 functitml 0 sit 4icem pneumonie----pneumococ. Pneumoniadin potrivii resultil din modal cum reactionózil organism' asupra mi-crobulut care ti atiteä ; iar acéstä reactiune a organismulut nu e uni-forma, e ca totu.1 individualii 0 sub dependinta conditiunilor lu cart segrisesc elementele, la cart In ultima analidi se adresóza tóte influentelelama externo, adia celulele si lichidole organismulut.

Mat departe, bóla nu creiazg pentru organism legI nou6 de functio-nare. Functiunile organice r6mOn aceleast, si In virtutea aceluiast

functionézit i organismul sOnOtos i col bolnav ; si aceléstcarmuiesc revolutiunea cardiacil de pildO si In stares de s6nOtate 0 instarea de b6lii ; numaI cAt resaltatele acestet activitätt sunt altele dincausa conditiunilor schimbate in cart acésta din urm& se indeplinesce.

Din acest mod de a concepe b6la decurg alto consecinte de cea mal

www.dacoromanica.ro

Page 5: Curs Anatomie Patologica

CAUSELE BOALELOR

mare importanta. In adev6r, dacil semnele exterióre prin care o bóla nise face cunoscut, adica simptomele b6lel, nu le considerara de cat cafunctiunile modificate ale organismuld, era natural ca mediciI si pro-supun c aceste functiunT anormale sil fie legate de o anomalie de aran-giare, de structura sail de compositiune chimicii a elementelor vietuitóre.a celulelor. §i in adevilr, pa mi5suril co cercetarile ail fost indreptate inacésta directiune, si pe mesura ce mijlócele technice de studiii s'ati im-bunatiltit, pe aceea§i mrtsuril s'a dovedit ca cele mid' multe b6le ail unsubstrat material, ca alte cuvinte ca functiunea abnorma e conditionatade o modificare de structura a organulul sari sistemuluI respectiv. Cadrulbólelor pur functional°, cam ar fi (44 cjisele nevrose bunit-óra, devinedin ce in ce maT ingust, bole cart alta data eraa considerate ea sinemateria sunt asta-4I bine cunoscute ca dependinte de alteratiunl orga-nice. §i daca mat existä' miele, ale caror lesiunT nu le crinóscem, pricinae insuficienta mijlócelar de investigatiune sail faptul ca nu ne-am dumeritinca uncle trebue sA ne adresam pentru a le descoperi.

A§a dar una sari maI multe functiunT modificate resultand din modalcum organisrnul Rispunde la influent° viltkfatóre diferite i Bind condi-tionate de lesiudf materiale a anal sail mal multor organe sisteme sailtesute, constituesc esenta

Studiul functiunilor organismulaf bolnav constitue fisiologia patologica ;studiul lesiunilor, anatomia patologica care face obiectul capitolelor cevor urrna.

Spiritul investigator insa nu se putea multumi nicI cu. atilt ; consta-tarea lesiunilor a explicat simptomele bóleT, a dat msA nascere uneI altechestiunl, anume conditiunile carT presida la nascerea acestor lesiunl. Sepunea ast-fel marea intrebare a causelor b6lelor.

Sunt putinT anI de chid s'a patruns null bine in stadia acestor cause,studiii cad constitue sciinta ca total recenta a etiologiet Alta data celemaI malt° b6le se nasceail, evoluaii si se sfiriati sub ochiI mediculufLira ca acesta p6ta da sérna despre causa si esenta lor.

In timpiT din urma, tocmaI etiologia, gratie mal ca séma nuoelordescoperiri bacteriologice, a Meat un progres imens, si din ce in ce cu-nóscem maI precis causele, pâná acurn ca total obscure, ale diferi-telor bóle.

Se deosibesc de obiceiii cause interne si cause externe. Cele externe arfi acelea carT ating organismul venind din dará. Printre aceste causecea mal frecuenta sunt microbiI, cele-l'alte influents cosmice servind malmalt sa ajute microbii in actiunea lor sad sil le prepare posibilitatea des pun° stiipanire pe organism, schimband acestuI din arma conditiunile_normal° de viata. Pentru a ne convinge despre acésta, n'avem de cat

www.dacoromanica.ro

Page 6: Curs Anatomie Patologica

4 CURS DE ANATOMIE PATOLoGICA.

lugm unul din agentii fisicT, pe socotéla crania se punea odini6r5 unnumër colosal de b6le : frigul. Astil-di scim c A cele maT multe b6le 4ise-a fr:gze stint b6le infecti6se, in producerea clrora frigul j6c5 numaT rolde caus5 ajutilt6re. Importanta agentilor fisicT : cAldura, temperatura, elec-tricitatea, compositia i misarile aeruluT i apel etc. in producerea b6lelorva fi studiath in patologia general/ Studiul microbilor ca agent% pato-genT face subiectul uneT alte ramurt astil-41 indopendente a medicineT,.anume a bacteriologiet

Causele interne stint acelea cari finta in aldituirea organismuluTinsusT. Ele ail o mare insematate in producerea baelor ; trebue Sil scimins/ c5 aprópe niel odat5 ele nu produc bóla de sine, tot-d'auna inter-vine o caus5 hotAratóre externti, care ins/ este ajutat5 de multe orT fatemult in actiunea sa de causa intern/

Nu trebue Sil se créd5 c5 pricinele interne de b6le sunt identice inesenta lor cu pricinele externe, si cil singura deosebire ar consta in times.,ort unele venind din Marti p5trund in organism pe and cele-l-alte arfi existand ca atarT in organ:sm.

S5, clarificAm acésta prin exemple. Un copil n5scut din pärinttsifiliticT este expus de timpuriti, si ca atat maT mult ca cat inaintéztiin etate, ca sit capote bóle ale sistemuluT vascular orl ale sistemuluTnervos central, pentru care scim cit sifilsal are o pedispositie particular/Cu t6to acestea copilul n'a fost, dupe nascere, niel odat5 infectat de si-filis niel n'a fost supus vre-uneI alto cause special°. Din acósta ins5nu urmózil cit in organismul copilulul existä, 'nag de la parintI, causaspecial5 provocitt6re a lesiunilor amintite. De la parinti: copilul a luatnumaT cat o stare de silibiciune a acestor sisteme care le face sit' seimbolnKvésa sub influenta imprejurArilor color maT banale.

De asemenea un *into tuberculos va avea copiT de la inceput sArf6-tosT, earl cu tóte astea vor avea slabe acele organe, care se Osescatinse de tuberculos5 la parintI, adic5 pulmonul maT ca s6m5. Pulmo-nul slab al acestor copiT este expus tuturor b6lelor i chiar tuberculozeIfArt ca la nascere s5 fi avut bacilul tuberculos in Tel. In legalurA castarea de slabiciune a pulmonilor, acestl copil vor avea un torace in-gust, subtire, lung, fiase, cu un cuvént ceea ce se numesce torace pare-litic, caro constituo un stigmat al color expuot prin nascere, a devenituberculosT.

La altT copiT ganglioniT i t6te aparatele limfatice arat5, o tendontäparticularil de a se umfla, de a se nfäri in loc de a ri§"mane stationare-sau chiar de a regresa de la o anumit5 etate, cum se intémplä de obi-cent AcestI ganglion! ipertrofia, se afIN prin acésta in stare de recep-tivitate deosebitA pentru bacilul tuberculozet

www.dacoromanica.ro

Page 7: Curs Anatomie Patologica

Prin urmare ceea ce constitue causele interne de b6le, consta bite°-organisarc slab saú viciósa mostenita de la parintl, care expune peindivid sa capote b6la mal usor de cat un altul pus in aceeasT condi-tiara. Causele interne se reduc dar la ceea-ce ca un name genezic numimpredispozi tiune.

Pentru ca acésta cestiune a predispoziyiuneT sa fie presentata sub oforma maT lmuritA sa o studiam chiar in origina

Organismul animal, care la un moment determinat e redus la o sin-gura celula (starea monocelulara), este expresiunea desvoltareT unel seriTperiodice de celule, constituind in acest mod colonil celulare, ce ail oanumita desvoltaro functiunf speciale. Daca ne vom reprezinta ast-feldesvoltarea organismuluT, vom Intologe usor cum prin tulburarea aces-teT ordine de desvoltare, si va produce o abnormitate ce se va manifestamal térlin ; tot ast-fel vor fi imprimate organismuluT proprietatI morbid°latente transmise prin ereditate.

Una din cele mal insemnate descoperirT ale timpurilor modern') elegea multiplicareT i desvoltareT celulelor. La un timp determinat se-vede in interiorul nucleuluI celuleT, ca i in oval, un proces.de diferen-liare regulata i care are de consecinta divisiunea celuleT. Acest preces

CADSELE BOALELOR 5

Fig. 1. Diferite forme a Caryokinezel. 1. Ghem en filamental rapt i dedablat. 2.Aster. 3, 4, 5. Forantinnea diasterulul (batoia). 6. Ineepatal divisionsl protoplasm!.

nuclear Ora numele de cariochineza, cuvént grecesc care deriva de la-1(apon nucleu si KLvyrn; m4carea still de cariomitozi (1.1.csac filament).Distinge-vom treT varietatT de cariochineza : 1) Cariochineza tipica, 2)Cariochinezii omeotipica, 3) Cariochineza eterotipica. Credem ca e momentul

el.

www.dacoromanica.ro

Page 8: Curs Anatomie Patologica

6 CURS DE ANATOMIE PAIOLOGICA

de a spune cif exista o grupa de celule la care procesal acesta, de ca-riochineza, nu exista sah nu e bine exprimat.

lath' in ce consista fanomenul de multiplicare al celulelor :In stare de linisce a nucleilor sil constata in interiorul lor nisee fi-

lamente, linit in forma de ghem. Primul semn, ce anunta aparitiunea ca-riomitozeI, e cil membrana nucleulul dispare, iar inauntrul lul se ivesceun filament ce Sil dispune in forma de ghem, salí apirem. La unele spetede animal° firele ce compun acest spirem sunt egale in t6to celuiele-organismului; asa d. ex. la salamandra exista 24 filamente, exceptand-Lisa celulele testiculare ande exista pe jumikate. Fie-care filament Sildivide In 2 in sens longitudinal si prin o grupare speciala deli aparentauneT stele (aster). Alte filament° fcirte fine, necolorabile prin reactivl, sailacromatice, duph expresiunea luT Flemming, pornesc in forma de fusde la polurile nucleuluI. Firele cromatice la rêndul lor stint animatede o miscare neregulata in aparenta. Ilretachineza i resultatul el finalo separarea acestor fire in 2 grapar, care se departka din ce in ceuntil de altul in virtutea uneT atractiunT polare si forméza ast-fel dodstele (diaster). Mal tetrdiil orI-co conexiune intro cele clod grupurl defire ce constituesc acest diaster e rupta si imprejurul fie-carul grupapare o membrana ; din acest moment exista 2 nucleI in celulit, proto-plasma sa divide si ea, si atund celula impartita in 2 contine cate ojumkate de nuclel primitiv.

Nu numaT nuclelul dar si pratoplasma arata in timpul cariokineseT ostructura particulaia ; anume granulatiile protoplasmatic° se dispun subforma radiata in jaral centrilor de atraotiune care de asemenea nu suntniste simple puncte, ci sant formate dintr'un sistem de grrtunte si decercurl. Intre cele dod centre de atractiune, exista o zona de proto-plasma fririt structura aparenta, zona ecuatoriala, care se elimina maINu* h.

Mitoza omeotipica difera de cea tipich maI ca sémit prin acoja di nu-mërul filamentelor e maT mic, iar lungimea lor maT scar% De asemeneain fix= el eterotipica, fibrele stint numal pe jumritate, iar figurile ca-riochinetice mal neregulate. 0 alta diferenta destul de insemnata e cadiasterul presinta o a doua divisiune longitudinala a firelor.

Daca comparam ca aceste figurI caracteristice aceea co se observrt inprodusele patologice vedem ca cariochineza patologica difera in multe de-cea normala. Asa vedern une-orI ca filamentele stint asa de scurte in chtal devenit corpurI rotunde. Sunt casan l in care nucleiI se multiplica,dar celulele nu, alte orT in fine nucleul se divide in maI multI nucletdar nu in 2 ca in casurile de earl am vorbit.

Resulta din acestea eh in interiorul uneT celule ce se divide, se pro-

www.dacoromanica.ro

Page 9: Curs Anatomie Patologica

duce o lucrare complicata i armonica. Dad insa ar apare un accident6re-care, i ar turbara acésta lege adrnirabila de divisiune, se va constituio anomalie t;;i ca consecinta, fiind deranjata forma si directiunea cario-chinezei, vor resulta pe de o parte monstruositati, pe de alta parte ami-mala variate.

Un alt factor destul de insemnat, care ne póte explica multe proprietatimorbide latente sati predispositiunea, ne este dat de fenomenal de fe-cundatie.

Ca sh intelegem msT bine modul prin care se determina aceste pre-dispositiuni. s'a intram in mecanismul intim al fecundatien al acestui actde conjugatie. In momentul fecundatiuna nucleul oului inconjurat do

CA 1: SELE BOALELOR 7

Fig. 2. Procesul fecondatiei la un ascaris. 1, oul la Ineeputul feeondatiel ; cd. eorpurlde dir etinne ; z. zoosperm (museulin). 2. stadia maI Inaintat : pf. prounneleul femenin ;pm. pronuncien' msseulin. 3. Corpuil de direetiunea resultând din unirea germenuluimasculla en eel femenin. 4. Prima eliminare de patrn corpuri ; 5 si 6 eliminares de lnelldona eorpuri. 7. Formatiunea de dona ghomurl. 8. Cu raze pdlare (ep). 9 si 10 omito-

pirea color dona figarl eariokinetice tuteo singurit (aster).

rase protoplasmice 'O pierde membrana, iar restul protoplasma setransforma intr'un corp fusiform, in mijlocul canija se afla 8 nuclei.Fusul acesta se divide in 2 si una din aceste 2 jumkati iI parasescelocul, pe citad spermatozoidul intra in interiorul oului; din el tinanu rëmâne de cat capul caci cele-l'alte pärti dispar. In jurul asestuicap ce se transforma intr'un formeaza o aureola. Jum6tatea

3

6

9

www.dacoromanica.ro

Page 10: Curs Anatomie Patologica

8 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

fusuluT co si-a parasit local s'apropie de spermatozoid, pe and cea-raltajumblate se transforma Intern' corp radiat. Atat corpul spermatic, cat sicol radiat se impart in 2. La verrnil la earl observat aceste feno-mene, col 2 nuclel masculinI se asélla intr'un punct diametralmente opusca ceT femeninl i imprejurul fie-careT perechI se forméza cate o vesi-unlit MaT In acelasT timp jumblatea fusuluI nuclear primitiv, ajuns laperiferia ouluT, e eliminat. Cele doné vesicale cari ail devenit doT marlnucleT, se impreuna si in interior apare atuncl un sistem de fire au dis-positiunea unuI spirem. Putem nota in trécat c acesta e singurul casin organism in care din 2 nuclel se face unul singar, in colo pretutin-denea vorn vedea o divisiune a nucleilor. Din col 2 nucleT se nasce osingura figura cari o chinetica, la care ovulul si spermatozoidul participaca un numk egal de filament° cromatice si acromatice.

Indata dupé acésta in nucleul resultat apare evolutiunea caraochinezelpe care am studiat'o. E Mort° lamurit din cele expuse, ca s'a petrecut

in actul conjugaOuneT un amestec intim la care ambele elemente, Witcel masculin cat si col femenin alt luat o parte egala in formarea orga-nismuluT, in cat acesta se bucura de o potriva de proprietatile paterne

materne. In procesul complicat de care s'a vorbit, orI-ce turburare indesvoltarea ouluT si a spermatozoidulnl, orT-ce noregularitatI in actul fe-condatiunoT, va imprima viitoruluT organism deformitatl congenital° siva determina in el predispositiunT pentru diferitele We, ce se vor .ma-nifesta la un timp anumit.

Se scie cii in desvoltarea embrionuluT, la formarea fe-caruT organ, pre-sida o lege fixa, in ceo .ce privesce nurarul i directiunea figurilur ca-r loch i nAti ce.

Totd'a-una in local unde are sit se produca o desvol tare vicicisa, mi-croscopul arata cii forma, numeral i maI cu séma directiunea figurilorcariochinetice, nu presinfa' tipul cunoscut ; si un lucra asupra citruianu &chile sa avem de loe indoiara, este ca aceste turburarI de desvol-tare vor deveni din ce in ce mal accentuate, proportional ca crescereaorganism uluT si la un moment dat, se póte forma in acel loe o anomaliepatologica.

Aceste neregularitriti in multiplicarea qi evolutiunea celulelor, pot coo-stitui in organism atatea puncte de resistonta maT mica. Asa d. ex. fo-liculii intestinall mat desvoltatT, care in conditiunI normal° nu se traducpriu niel un fenomen patologic, pot constitui in anume imprejurarT,plea de intrare a diferitilor agentI vat6mittorT. Am arëtat cii diferiteleanomalil anatomic° provenite din o deranjare in planul desvoltareT or-ganismuld devin cause de b6le; asa, deck' exista douii valvule aortice,acésta anomalie inocenta in apaienta, este basa pentru desvoltarea unor

www.dacoromanica.ro

Page 11: Curs Anatomie Patologica

anevrisme ale aorteI si a endocarditelor valvulare. Anornalit In disposi-tiunea arterelor la basa cerebruluT pot fi cause predisponente pentru be-moraga cerebrale.

Trebue sa distingem de predispositiunT, bálele ereditare, adicK carT laun moment dat se pot desvolta in una planulul rätticit al organisräolimostenit de la pärintI dar pa() s'a' aibä trebuintä' de o causil proximä,determinantä.

CAUSELE BOALELOR 9

Fig. 3. Dese ndenta unni hemofilie : 0 barb&O, o femei, bitrhati hemorilie._

Fig. 4. Descendenta nnui daltonist o fe.nei 0 barbati sInh,toel, 1)1114atino do daltonism.

la aceste bále vom distinge nIal multe categoriT adicä : 1. bóle carls'ari näscut din anomalie in desvoltarea diferitelor tesute si aici distingernanomaliile entodermulul si ectodermuluT de o parte si acelea ale rnezen-himulul de altrt parte precum si anornaliI mixta, 2 hile conditionate desubstante chimice viStämlítóre carT trec de la pärintl la copil, 3. b6le con-ditionate de microbil carT trec de la prtrinti la fél.

www.dacoromanica.ro

Page 12: Curs Anatomie Patologica

10 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Pentru a pricepe modal cum se desvolta bólele ereditare din, primacategorie, &chile sa considergra desvoltarea embrionului, care la incepute format de un singar tesut, archiblastul, in care apoT intra din *tiledinprejur, carT apartin oulul, un alt tesut cu vase si gage, parablastul.

De ex. : o b6la ereditara este poliuritt care depinde de o anomalie matmult a ectodermnluI i fijad c la desvoltarea acestuia participa in modinsemnat spermatozoidul, vedem cä i poliuria se mostenesce de multeorl de la tata, pe cand hemofilia care depinde de o anoruaie a rnezenhi-multa, se mostenesce de la mama, asemenea Si daltonismul se propaga dela mama. Trebue. Lisa nutat ca-mama care a acésta bólä, de si provinedin o familie in care exisia b61a, nu presinta bola, dar e propaga copiilormasculinl. Acesti copii atinsl de b6la nu o propaga mal departe.

In alto casan l anomalia privescc tóte foile embrionare impreunaatuncl b6la se mostenesco din partea tatalul sail a mumei i atinge atiltMeta precum i fetele. Pentru categoria II av9m spre exemplu faptulconstatat de mine, ca pail porumbeilor earl. ali avut difterie se nasc demulte ori paralitia

lar trecerea directä a microbilor de la mama la fgt avem de ex. laantrax (charbon), bacteridia tree() prin tesutul placentar.

Se pot transmite prin ereditate nu numaI b6le, dar si calitati bine-filetit6re si sub acestea nu pricepem numaT calitatl de inteligenta sail deforta, dar mai cu séma resistenta in coal:a baelor. i aicI putem dis-tinge intro influents mumel si a tatalui. Asa putem constata cate °datacli copia devin resistenti in contra b6lelor infecti6se, daca mama lor atrecut de curand prin aceste bóle. Experientele ingenióse ale luT Ehrlichali ariitat c prin incorporarea sistematica a substantelor otravitóre caricin i abrin se nasce in corpul nostru o substanta vaecinanta antiricinaspre exempla. Acésta substanta se va transmite la copil, carT vor castigaprin acésta o resistenta in contra ricinului. Asemenea observam la copiio resistenta Ore-care in contra anumitelor b6le infectiöse prin care ailtrecut parintil,

Pe langa ac6sta predispositinne inascuta mal trebue sut distingem pre-dispositiunile castigate dup6 nascere. Ma o cicatrice sail pseUdomembranevechl pot sit' dea nascere la diferite complicatiunT morbide.

Reiesa din cele de pana acum cut individul, nu numai do la nascere,dar chiar din timpul conceptiuneT, din timpul conjugara color duol nuclei,le incontinuil supus influentelor lumei externe. De aceea in definitiv opredispositiune constitue o causa interna numai pentru individul respectiv,iar data ne suim la ascendent'. gasim tot-d'auna o causa externa care adat nascere la o directiune vici6sa a desvoltarel ce se va resfringe asupradescendentilor.

www.dacoromanica.ro

Page 13: Curs Anatomie Patologica

CAUSELE BOALELOR 11

Se me disting cause simple si complexe. Qind un traumatism producefractura de pildg, avem o causa simplg. Dar cele mal multe b6le nu

se produc in mod asa simplu. O causa Ore-care aro de efect de a turbarafunctiunea sail de a modifica structura until organ Ore-care; acésta starensil nu se marginesce aci, cid acest efect p6te produce la rindul s'éti

alte urmarT, acestea altele, i a§a se incatenéza o serie de cause §i de efectocari numal: in ultimele lor consecinte nasc bólele. Asa de pilda, dinpricinl pe earl inch' nu le cuni5scem bine, se produce o degenerare sau

atrofie a corpulul tiroid, ceea ce la rindul sga prováca o stare general:1fórte grava, insotita de turburari de nutritiune a tesutelor, turburarlfutctionale In diferitele sisteme, etc. Aicl causa primä' a infiuentat corpultiroid ; fug nu degenerarea acestuia constitue b6la ci starea care resultäpentru tot organismul pe urina acesta degenerart

AcelasI lucru putem %lice i despre o degenerare, adesea orl tubercu-16sa, a capsule' supra-renale, caro produce o stare particulara de nutri-tiune a pielel cu alteratiunea nutritiuna generale si o stare nerv6sit de

mare gravitate.Acésta succesiune de cause si efecte o regasim in interpretarea causelor

celor mal multe bile; de aceea credem ca e o conceptiune cu total gre0taaceea prin care ne marginim la un cuvint pentru a diagnostica o b6lai chiar pentru a explica pricina mortiI, cum se faceit mal inainte.maI cu s6ma in interpretarea causelor mortil gasim ac6sti complexitatede cause si efecto cari se prov6cg si se sustin reciproc.

In adevgr, e imposibil se cjicem ca un om a sucombat din pricina pneu-monia, and pe länga acésta mal aves si o nefrita sail a raporta causamortil numal la o emoragie cerebrala pe caro o gasim la autopsie, andIn acelasl: timp mal exista si o arterio-sclerosa. Arterio-sclerosa nu a Montsil m6ra individul, dar explica accidental final, causa imediata a mortaprin starea bolnavg a vaselor. Acest mod de a pricepe si a cerceta causabóla si a morta, a condus la descoperirl de ces mal mare importantain domeniul bólelor infecti6se.

Inainte se credea ca fie-care b6la 's1 are microbul sgu, s'a vg(jut insacIt in cele mal multe casan l nu este destul numal un singar microb casit produca aceste bOle i ch, do obicel, cm invasiunea unul singar microbintra i alti", earl' conlucréza, si earl' pot ocupa, ca timpul, rolul princi-pal, grav si determinant, in producerea b6la 0 a mortiI.

www.dacoromanica.ro

Page 14: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA II

AtrofAaIntelegem prin atrofie o stare patologica caracterisata prin aceea ea un

complex de celule, un tesut, un organ, un sistem sail chiar corpul intregse presinta cu dimensiunT mal miel de cat in stare normala.

Se 'Ate ca acésta micvorime a unel pitrtl. a corpuluT di fie legata deun proees petrecut inca in timpul desvoltaril embrionalul, fie cit parteacaro era destinata sil dea nascere organulul sail sistemuliff respectiv nus'a format de loe, fie ea s'a format dar a crescut numaT in mod incom-plect, fie ca s'a format vi s'a desvoltat bine la un timp dar S'a distrus maiapoi in timpul vietel intrauterine fail ca sil se maI regenmeze in modcomplect. OrI caro ar fi mecanismul, resultatul e ca copilul intrit In viataextrauterina cu o parte a corpului rZiu, sail de loo, desvoltatil vi acéstil starese conserva pentra t6ta viata. A.va se explica lipsa complecta sati starea eutotal rudimentara congenitalit a anal testicul sail a maul rinichill, sal lipsatotala a unel 112 de creer, sail a creeruluT intreg, ori a miiduveI, orT auneT extremitátI, desvoltarea slabil a intreguluT sistem osos, etc. Dar acéstastare de micvorime datorita uneT formatiunI incomplecte, numita hipolasieprecum vi aceea datorita uneT lipse totale de formatiune, numita agenesienu intra in cadrul atrofiel in adeviiratul inteles al cuvintuluI. care trebuesil fie aplicatil numaT acelor procese in care micvorarea pana la disparitieatinge tesute vi elomente Oa atuncI bine vi pe deplin desvoltate. Stu-dialuf hipoplasieT .vi agenesieT 'I vom consacra o parte mal largi candvom stadia monstruositatile, ri5manand sit no ocuparn in acest capitol deatrofia pura.

Ca vi hipoplasia vi agenesia, atrofia p6te atingo une-orT un ava gradIn cat se p(Ita fi recunoscuta vi apreciata cu ochiul liber. In multe ca-Burl insia, avem a face eu atrofiT earl nu pot fi descoperite de cat cuajutorul microscopulul ; dar eari pentru acésta nu stint mal putin impor-tante din punct de vedere morfologic pur cat vi a turburaril de film:tiune ce trag dttp6 ele.

Caul ultima a orT carel atrofiT sta iatr'aceea ca celulele nu se mainutresc in mod suficient, fie a acésta lipsil de nutritiune e datorita lipseIde material hritnitor, fie cii, de vi material hranitor exista in cantitate in-

www.dacoromanica.ro

Page 15: Curs Anatomie Patologica

ATROFIA 13

destulatdre, dar gratie unta' modificart a himismulut celulet acésta numal 1:Me utilisa ceea ce 'I sta la dispositiune.

Se disting mal multe forme de atrofit : asa exista o atrofie, flsiologica,analága ca cea asia numit prin inactiune ; apot atrofia generalaprin o micsorare a schimburilor organice si a nutritiunet, anal6ga caatrofia senil, o atrofie mecanica prin compresiune, o atrofie de originanerv6sa etc.

Atrofia fisiologices este aceea care so presinta ca un fenomen obicinuit,interesand in mod normal organe,le a caror functiune nu mal corespundetrebuintelor organismulut. Pe mgsura ce acoste organo nu mal &I de In-deplinit o functiane atila pe aceeast milsura si nutritiunea lor se facedin ce In ce mat incomplect, Ter tele se vor atrofia, ceca ce arataexista' un fel de solidaritate intre functiune i nutritiune

Ast-fel se explica atrofia timusulut la copil, a ganglionilor limfaticIla adult, a genitalelor la barint, a glandelor mamare la femeea caro numaT lapteaza. Prin acelasI mecanism se produce atrofia placentel, a cor-donalul ombilical etc. Tot din lipsa de functionare si nutritie suficientaconsecutiva se explica atrofia zisa prin inactivitate ce se observa pe di-feritole tesute ale unei extremitatt imobilizate printr'un bandagiti ortprintr'o paralizie, etc.

Can(' din causa une): lile generale febrile sati constitutionalo t6tanutrittunea organismulal e turburatit, diferitele tesute si sisteme se afro-fiaza succesiv pana se produce o atrofie generará. In ac6sta forma atrofiadiferitelor tosute se face intrio anumita ordine, tot-d'auna constanta. Ast-fel primal sistem atins de atrofie e tesutul grasos. In ce privesce acesttesta trebue zà amintirn ca pe linea atrofie si disparitie mal este expusla un fel de metaplazie adeca'sI schimba intru cát-va caracterul in armaconditiunilor modificat de nutritiune. Grasimea disparata va fi in parteinlocuita prin limfa lichida si de aceea, ce mal rmâne dintr'un tesutgresos atrofie, aprdpe nu mal are caracterele grasimet ci se presinta caun tesut gelatinos. Dup15 grasime sunt atinst in al doilea loe muschil,epa sagele care se tmputinéza in mod absolut, tubul digestiv al cartalumen se reduce si a °ami perett se subtiaza intenn grad mara Creerul

mima rezista mal mult, pe cand t6te cele l'alte organe se atrofiazase consuma.

Atrofia sena' e datorita une): insuficiente in regenerare a celalelor dincausa indelungatet lor existente; iea ar constitui tipul de atrofie prin slabi-cianea celulelor, prin neputinta lor intrínseca de a mal afilias materialelehranitóre. Atrofia senil intereseaza asemenea de predilectiune anumiteorgane. Ast-fel pielea devine la batrint mal subtire, glandele pieletcelulele lor mat miel, paral cacle; sunt interesal apoi muschil, cartila-

www.dacoromanica.ro

Page 16: Curs Anatomie Patologica

14 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

gele, oasele. La aceste din urtna atrofia senil se traduce prin ceea cese numesce osteoporoza, adica, volumul ostauf conserviindu-se,se resórbesubstanta compacta, marindu-se canalele miidulare, iar la urma se produceo micsorara de volum a maid in totalitate. Atrofia analelor seminal°,provócii atrofia testiculelor i supresiunea spermatogenezet Istovirea foli-culilor aduce atrofia ovarelor i cu le i menopauza si sterilitatea. Urméza maiapof atrofia generala ca micrrarea tutulor calor l'alte organe i sistema

prin urmare a corpuluT tntreg. O deosebire esentiala intro atrofia se-ni1 i acea prin lipsì de nutritiune sta. inteaceea ca cele doua organe,anume mima si maT ea Omit' creerul care resieta atitt de malt atrofieTprin lipsa ne nu.tritiune, se atrofiaza din potriva repede sub influenta seni-MOT. Mal ca séma subatanta cenusie a creerului se atrofiaza din causaatrafief i disparitiuneT celulelor cari nu sa regeneréza. Circamvolutiunileapar normale ca forma 0 ea numar, sunt mns1 eu roult maf subtirfsc6rta cenusie mid ingusta. Cordal la 1)&1.1111 este tot-d'auna mic, fibrelesale muscular°, ca §+i acaba ale muschilor voluntarf, stint maT subtirlin acelasT timp incarcate eu o cantitate mat mare de pigment ceea cemuschilor in totalitate precum i cordulai o coloratie mal inchisa, incare predomina ÌuaI mult nuanta bruna, pentru care s'a si caracterisatae6sta stare subt numele de atrofie bruna.

In fine o forma' interesenta de atrofie e acea de origina nerN6sa.Se p6te intelege lesna infiuenta sistemuluT nervos in unole atrofif daca

ne amintim actiunea lui asupra vaselor cari's destinate a duce tesutelorlichidul hranitor. Se scie asta-0: a exista clod serif de nervf continuti inparte in simpatic, avand ca functiune, unil de a dilata, altif de a contractavasele i earl in mod indirect. lucritncl asupra vaselor, Pea un rol in-semnat in natritiunea tesutelor. i in tides*, a cele maf multe atrofilde origina nervósii depind in ultima analiza de starea in care se atia.

vasele subt intluenta lesiuneT nervóse.Dar afara de acestia maf exista incii altt nervI speciall, earl pe ltinga

actiunea lor asupra vaselor mal influientéza in mod direct asupra facul-tateT tesuturilor de a se nutri.

Acesti nerd numiti troficT nu sunt coprinsf in simpatic ; malmultf centrI in creer, anume in scórta cerebral, in lungul acheductulaluT Sylvius, in veciniitatea corpilor quadrigemenT, in madaYa prelungita

In lungul maduvef mal cu seamil a segmentuluT cervical al macluyeTspinarit Ef parrisese acestl. centrf 0 so distribuia organelor ì esutelor,urmand mal cu semil traiectul nervilor motor!. Ast fel se póte explicaatrofiile ce se produc In cursul diferitelor lesiunf ale centrilor motorf,cum este atrofia limbei in paralisia bulhara, atrofia murhilor extremi--tatilor in paralisia musculara progresiva de origina spinala, atrofia fetef

www.dacoromanica.ro

Page 17: Curs Anatomie Patologica

ATROFIA 15

si a jumsítatif opuse a corpului in cursal lesianilor unilaterale ale cre-eruluf etc. Dar dacil in adeviir de regula atrofiile se produc in cursulafectiunilor nerv6se motoril ; ele pot 1114 in casuri mal rare, sil in-s3t6scil si lesiunile senzitive.

Lepra este bóla in cursul careia de multe ori lesiunile sensitive secomplicit* cu lesinnile grave de nutritiune. Ast-fel o forma' a acestei bólese caracteriska, prin aparitiunea unor peto pigmentate si insensibile, lanivelul carora pielea capilta in curilnd bite caractsrele awl atrofii grave :se subtiaza, devine maI lucie, Oral cade, etc.

In Mt° cele-l'alte parti ale corpului, afaril de aceste zone limitate,nutritiunea Wanda-se fárte regulat, nu ne putem explica aceste atrofilpartial° de cat prin influenta nervilor troficI a caror lesiune impiedictinutritiunea regulata a pielel la acest nivel. De alta parte ne existandnicI un fel de tulburare de motilitate, ci numaI de sensibilitate, suntemfortatl a admite ell exista nervi troficI car): urm6za traiectul firelor ner-vóse sensitiNe.

Mal exista atrofii de origina toxica. Ne intrebam insa daca atrofiieleacestea nu sunt provocate tot prin actiunea asupra nervilor trofici, dacade ex. iodul care are o actiune atrofianta asupra glandelor, nu lucrézilesential asupra centrilor de nutritiune.

Un organ sail tesat atrofiat se va presinta, bine inteles, ca dimensiunImaI mici, va fi mill dar, mal putin plastic, inaI uscat in regula, generala;numaI anume tesut, cum e cel grasos, din pricina transformaril asupraciireia am insistat, Va E ma): móle si mat umed cand e atrofiat. Din causaatrofiieI inegale a diferitelor partl, organ al ofera o suprafata neregulata,boselata, off granulósa tficatul, rinichiul). Tian(' séraa de esenta proce-sului morbid in atrofia pura, ar urma ca elementele tesutelor si se pre-sinte in stare absolut normala, ca deosebire numai de volumul celulelorcare e mult rag mic. Dar numai cu total exceptional von) avea o ase-menea imaging pe care am numi-o teoretica, si care de regula se com-plier% ca un alt fenomen adica ca o proliferare celularl. S'ar pilrea pa-radoxal ca in atrofie si vorbim de o iumultire de celule, faptul insaexista. Intre fibrele musculare atrofice ; intro canalicaliI renal' mal subtirl,cu celule mal midi' ; intre fibrele nervóse mal subtiri ea mielina frag-mentata ; intre celulele grasóse rail:, inegale, f6rte micl, exista o mal maremasii conjunctiva, 1;4 in acest din ulna tesut, si mal multe spatii g6le cefusesera ocupate de lichid. le adevgrat ca ingroprea aceste tesut con-junctiv interstitial se face printr'o proliferare abnorma : divisiunea celu-lelor se face maI malt prin fragmentare de cat prin cariokineza faptcare, impreuna ca nutritiunea viciósa, asigura acestor celule numai oviatil °femora si o existenta mizerabila. De aceea aceste celule, de si in

www.dacoromanica.ro

Page 18: Curs Anatomie Patologica

16 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

mat mare numär, sunt maI miel, ail de la ineeput caractere atrofice, cawield miel hipercromaticI chiar in repaos fiind, precum se vede la eelulelepe cale de destructiune. Nu trebuie &I confundam ac6sta imagina cu oalta care ar parea identica, daca judecam numal superficial.

In adevär atrofia parenhimelor se 'Ate produce si in mod secundar subintluenta unel proliferarI primitive a tesutuluI interstitial, in acest casIrma tesutul conjunctiv proliferat are caractere de viabilitate, ca celulelebine formate, divizändu-se prin cariokineza si ca tendinta de a se orga-nisa. Acelasl litera, ea §i in cele-l'alte tesute se vede si in sistemul nervoscentral ande o cantitate maI mare de nevroglie separa' celulele nerv6sedevenite mat miel cu prelungirI fragmentale si cu substanta cromaticaatrofieä sari disparata.

S'ar parea ca exista un fel de concurenta intro tesutele de origina em-brionara diferita : tesutul conjunctiv de o parte si col epitelial, muscularnervos etc., de alta. Cand cele din arma dispar, se atrofiaza, atuncI celdintaiti devine mai liber pentru a se inmulti si a'i ocupa local si cfindacesta nu se inmultesce in de ajuns pentru a umplea spatial lasat liber deelementele atrofiate, ca in atrofia tesutuluI grasos, atuncI lichidul ja loculelernentelor anatomice. Dar afara de acésta, mal este o alta imprejurare careintunecti tabloul and atrofil puro. Se intampla, nu de rare ori un alt faptparadoxal, anume ca un organ in realitate atrofiat sa aiba dimensiunI maimarl ca de obiceiä. In aceste casan l partea functionala a organuluI, ce-lulele parenhimatoase sunt mult imputinate ceea-ce din acest punet devedere justifica eticheta de atrofie; dar atrofia care ar tcebui sti resultede aid e compensata si intrecuta une-orI ea malt prin presenta tine):marl cantitätI de diferite snbstante depuse in jurul si in corpul celu-lelor rämase precum si In local color distruse. Na avem aface de astadata ca proliferarea tesutuluI interstitial care e de aprepe inevitabilä inorI-ce atrofie ; ci cu nisce substante amorfe ea compozitiune chimica va-riabila. Luerul se esplicii lesna daca ne amintim di multe atrofiI provindin o slabiciune a celulelor de a asimila ; materiile hranitoare ca atarl,sait dupa ce safer diferite transformatiunI, rämän acolo neelaborate incorpul si in jurul celulelor.

De si rezultatul final in acoste cazuff e atrofia celulelor si a orga-nuluT intreg : totusI, prezenta acelor substante staine, variabilitatea lor,modal formatiuneI lor subt intluenta diferitelor stall morbide de reguläinfecti6se etc., ne face a separa cu total aceste procese i a le stadiaintr'o serie de capitole a parte earI vor constitui studiul degenerarilor.Semnaltim tusk' prin acéstä legatura ce exita intre degenerarI si atrofie.

www.dacoromanica.ro

Page 19: Curs Anatomie Patologica

DEGENERALEA GRASA n

Degenerarea grastl.Organismul dispune 0 in stare normal de o reserva de grasime acu-

mulata in diferite tesute sail organe ca in ni0e depozite naturale, printrecall primal rol il joacii tesutul celular subcutanat 0 ficatul; in acestdin (Irma organ 60/0 din masa total g e reprezentatg, chiar in starenormal, prin grastme. Tea se mai gasesce intro fibrele muNhilor, in cavi-tatile *tn.' spongi6se a 6selor §i in mai mare cantitate in canalulcentral al 6selor lungl unde constitue o parte din méduva ()Kash', in jurulunor organe, ca rinichiul, §i in mail mare cantitate in kind bulbului ocu-lar etc. apoT in stare de emulziune, in mare eantitate in lapte, 0 in pro-portinne ma. mica 0 in stare de emulziune mal fina in toate lichidele §iprodusele de secretiune ale organismului : in singe, in limn', in sudoare, insebum etc. Singura mina in stare normal nu contine grasime. Grasimeaorganismului provine In parte din ces alimentara; o parte din acéstadin urma se arde in contactul oxgigenului intretinind ast-fel pe de oparte caldura corpului iar pe de alta transformandu-se in forta dinamica,iar alta parte se depune pentru a indeplini alte rolan, nu mat putinutile, cum e acela de a umplea golurile lasate de diferitele organe qt.

tesute, de a impiedeca pierderea de caldura prin realm sa conductibilitate,de a proteja unele organe contra compresiunilor §i insultelor externe etc.

Daca echilibrul intre consumarea grasimei prin oxigenare §.i intreintroducerea salí farmarea ei e rapt in defavoarea primuld proees, atuncigrasimea se va deplane bite() cantitate mid mare i cu deosebire in celedoné reservorii principale : in tesutul celular, atat de sub piele cat §iin acel ce acoperg, 0 separg diferitele organe, 0 apoi in ficat. Va con-tribui la aceasta o alimentatiune abundenta pe de o parte iar pe de altat6te cauzele care impedecg consumarea grasimei precum : neactivitateitmuscularg ; suprimarea unor functiuni importante, premm e ces genital;ast-fel se explicrt ingra§area scapetilor i a femeilor dup5 menopauza ; lipsade activitate intelectualg, imputinarea cantitateI de oxigen adusg tesute-lor etc.

[Ina indivizi all o predispozitiune ingscuta pentru depunerea exagerataa grasimel in tesuturi. Se vede la aceqtia o acumulare enormg de grasimenemotivatii prin nici una din cauzele provocat6re cunoscute, §i care nupoate fi infinentata prin mijlócele dietetice, constituind starea de obesitategenerala sail polisarcia, care nu este fail influente asupra indeplinireiregulate a diferitelor functiuni.

Dar grgsimea neintrebuintan sub intluenta cauzelor amintite nu se de-pune numal in tesutul celular 0 in interstitiile organelor 0 tesutelor, ci se

Babes-Sion. Ours de anatomie patologied. 2

www.dacoromanica.ro

Page 20: Curs Anatomie Patologica

18 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

acurnuléz i In interiorul celulelor. La 6menii graBl, la cal' ce se expun in-fluenteI alcoolulal fosforului, arsenicului Bi altor substante cari prinavditatea lor pentru oxigen preservii grilsimea conti a oxidatiunel, se vedein interiorul celulelor parenhimat6se, In celulele ficatului ca deosebire,o cantitate de grasime sub formä de picaturi, ca mult mal mare ca Instare normala.

Trebuie insa sa faecal o deosebire de o importanta capitula. GrAsimeadin celule p6te sA aiba doua origini diferite 1) poate proveni de acolocA grasimea adusa de singe nu poato fi arsa din una din cauzele expuse :cautitatea jeT prea mare sail insuficienta oxigenulul. In acest caz sepetrece in celule acelaBI lucro. ca in interstitil : depunerea grAsimeI,ceea ce constituie infiltratiunea grasoasA. 2) Se poate ca grasimearezulte ffintr'o transformare a protaplazmel celalei insaBl. In acest cazavem degenerarea

In adeviir, fiziologia a stabilit cA grasimea organizmuld nu provinetoata nixing din cea alimentara, ci Bi din descompunerea hidro-carbona-telor Bi a alburninoidelor.

Din descompunerea albuminoidelor rezultil dale ompusí secundan, untilazotat i mind neazotat ; col dintaiti se oxideaza succesiv pentru a seelimina subt forma de uree, iar col neazotat dit materialul pentru for-marea grasimei. Tot asemenea din hidrocarburo se desface grasime, pro-ducandu-se' in acelaBI timp apa Bi acid carbonic Aceste transfor-marl ale albuminoidelor i hidrocarburelor se fac sub influenta pro-toplazmei celulare printr'un proces analog ca un fel de fermentatiune.In urnia intervine procesal de oxidatitine intercelulara cure arde grilsimea.le lesne de inteles ca toti agentil earl' opresc ajungerea oxigenului intesuturi, sail aceI earl' 1.1 utilizeaza pentru a satisface afinitatile lorchimice precum ie alcoolul, fosforul, arsenicul etc. vor face ca procesalde elaborare al substantelor alimentare din singe BA nu intreaca stadiulde formare al grasimeI, care neputand fi arsa, se depune. Aceasta pre-facere nu se marginWe mutual' la albuminoidele alimentatiuneI, darpoate interesa chiar substanta albuminoidil vie, protaplazma colulara. Nti enevoie sA mai insistilm asupra gravitatil cut malt mal mari a acestul dinurma fenomen. ABa se poate intampla in t6te cazurile in cari exista ostare de slabicinne a vitalitatii celulelor. La bitrinete buna oara, candcelulele devin mal patine Bi ma slabe, se produce, nu numai o atrofie,dar Bi o degenerare grasa, i sunt anunie parti ande se produc degeneraricaracteristice senilitAii. ABa cartilagele biltrinilor, pe lìngit atrofia lor, sedisting i prin niBte pete mai opace, mil mate, mat galbene in masaalba' sidefie a cartilagiului datorite depunerel grasimei in interioruicapsulelor i celulelor castilaginoase ; asemenea imprejurul cornea ce

www.dacoromanica.ro

Page 21: Curs Anatomie Patologica

DEGENER &REA GRASA 19

formeaza un cero galben, cercul senil, produs prin depunerea §i acumu-laroa griisimet in tesutul sclera.

Mal importanta e pentru na degenerarea dependenta de o slabicitinecelulelor sail de o oxidatiune insuficienta sub influenta unet cause mor-

bid°. Vom considera in pridml loo degenerarea grasa ce se product in-cursul anemia. Un organism anemic dispune da o cantitate mat micade oxigon, din causa c acésta bóla o legal cu o destructiune a globu-lelor, cart precum §tim ail functiunea de a lega molecula de oxigen dinserul inspirat i a o duce celulelor. Din acéstit causa niel grasimea ali-mentara resorbita de intestine niel aceea ce resultä' din descompunereaprotoplasmet celulare nit va fi arsa si se va depune in celule.

Ma se explicä' faptul cii de multe ori persónele anemice sunt graso;In mare parte pentru acelaa motiv, femeile, cart relativ ail mal putinsang° de cat barbatil °i la cart §i activitatea respiratóre, din causa mo-

lor de viatä, e mal slabii, sunt mat grase in regula generala de-cat barbatif.

Alti agent): toxici precum alcoolul, fosforul, arsenicul produc cam peaceeaa cale dogenerarea grasa din causa aviditatit lor mart pentru oxigen,-care este ast-fel rapit de la destinatiunea sa de a distruge grasimea. Demare importanta este degenerarea care so produce in cursul bólelor in-fecti6se.

Asa in cursul difteria se prduce o degenerare grasa Mee grava, malmat ell séma a muschiulut cardiac, tot asemenea degenerarea intensa aficatuld 0 ma apot a rinichilor in cursul icterulut gray, degenerareatuturor organolor dar mal cu sémii a rinichilor i ficatulut in febrapuerperala 0 in genere in tilt° boalele infecti6se acute febrile 0 cu fliersrepede.

Totua infectiunea nu trebue si fio tocmat fulgerat6re ; cact atunci de-punerea grasimel n'are timpul ail se faca; aa in fobra puerperala carese terminä' roped° cu mórte, ca tóti gravitatea infectiuna, degenerarea e malputin intensa deat in cazurile acute dar call totu§I ail 6re-care durata.Pe de alta parte se /Ate produce degenerare grasa 0 in cursul bólelorinfecti6se sail constitutional° cronice insotite de o alteratiune generala aautritiunet care influentéza vitalitatea tesutelor, cum e tuberculosaunele forme de diabet. Degenerarea grassa ce urméza infectiunilor se-explica in parte cel putin ca i acea consecutiva intoxicatiunilor. §i ininfectiunt avem substante toxic° secretele de microbt cart se adresézacelulelor micsorandu-le vitalitatea ; iar in al douilea loc, ele, impreuna

febra inalta, micwrezil oxidatiunea interstitiala, influentand centritnervoa respiratorI pe de oparte, iar pe de alta produdnd o destructiunemat grabnica a globulelor ro01.

www.dacoromanica.ro

Page 22: Curs Anatomie Patologica

20 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA.

Sub infiuenta depunereI grasima in corpul celulel functiunea anor-mala se maY agrav6za spre a se sfar0 cu destructiunea el totala. Nucleul e-partea din celula care dispare, se disolva maI intaiti ; °data nucleul dis-parut celula nu maI p6te sa se curete de grasimea depusa 0 e destinata

piara. De §i, precum am vgclut din cele spuse, degenerarea grasósaimplica, col putin in unele cazurI 0 o activitate celular, pe langa oxida-tiuneA insuficionta, totu0 acumularea grasimeI so poate continua 0 dup6m6rtea celulel, atuncl and acésta nu mal p6te exercita nicI .un fel deactiune, adeca dup6 ce s'a distrus nucleul; numaY ast-fel se explica' marireacontinua a corpuluY celular, chiar dnpa disparitia nucleului, prin adaugarede grasime.

Se mal qtie apoI, cä atuncI cand un cadavru este expus mai malt timpumezeleI sal tinut chiar subt apa, sufere o descompunere particularil, princare tesutele slat transformate pe rind in grasime, constituind ceea-cenume0e adipocire sari grasime de enlavru. Na ne putem explica aceastilprefacere a materiel albuminoide moarte in grasime de cit prin actiuneaparticulara desfOurata de micro-organisme in conditiunile particularein care se gase0e cadavrul. Daca acésta transformare in grasime se póte-face §i färä rolul activ al celulel, atuncI ne ma): patent explica degene-rarea grasa in cursul infectiunilor §i prin actiunea chimica directa amicrobilor in0§Y.

Se §tie ca conditiunile de viatil ale microbilor sunt foarte variate, uniIcer exigen, altiI nu, altil prospereaza in anume medii hranitoare, altiI inaltele. Daca un microb se nutre0e de predilectiune cu snbstante azotate,el va grrtbi descompunerea protoplazmel celulare pentru ail apropia parteaazotara, lasand parten ne azotatrt pentru a contribui la formarea §i depu-nerea grasimet

Tot atat de importanta ca cunoa§terea pricinelor carl pot produce dege-nerarea grash e 0 studiul pur anatomic al acesteY leziunt

Caracterele microscopice ale acesteY degenerarI,variaza in oare-carY limite,dupa felul organulul in care se produce §i in parte §i dupla imprejurarilein earl se face, precum 0 de intensitatea degenerrtrit

A§a un ficat gras e de regula mai mare, suprafata de sectiune are o colo-ratiune variabila dupa cantitatea de grasime continuta : cand aceasta ein cantitate mica, partile degenerate se prezintil maY malt ea peto brunegalbene ocupand ma): malt periferia lobululul pe cand centrul, represintatprin vena suprahepatica §i Filth) centrale ale lobululuY, art o coloratieroOe bruna; adesea se intampla eU piirtile periferice grase sunt i cevamal ridicate la suprafatI, aa ca suprafata ficatulal e mal putin neteda,Cand grasimea e in mare cantitate, cand ocuprt, precum se poate intêmpla,tot organul, atuncI ficatul e fórte mare, mat tare 0 mai rigid cand e la

www.dacoromanica.ro

Page 23: Curs Anatomie Patologica

DEGENERAR EA GRASA 21

receale, mal moale i mai plastic la o temperaturá mal ridicata. Suprafatade sectiune din causa abundenteI gresime si a anemieI concomitente are-o coleare galbene deschisa ca ficatul de game', e mal opaca, mal unsuroasa.Redend suprafata organaluI ca cutitul obtinem pe lame lichid amestecatea senge, In care se disting foarte bine ca ochiul liber Inotand picaturIde grasime. Acest mod de cercetare al gresimel ne art indicatiunl pretioase,

cand degenerarea e barb puin inaintate.In rinichl: degenerescenta ocupa maI ca seame substanta corticala

anurne mai. mutt, cum vom vedea la studiul istologic, tubil contortr.De aceea. ea ochiul liber se disting bino In substanta corticala donesera de rase alternand miele ca altele, aneto maI rosil brune cores-punzénd artereI interlobulare i altele corespundend labirintuluI propririzis ca o coloratie bruna-griza-galbene, sail griza galbena, sail mal curatgalbene, dupe, gradul de anomie, dupe intensitatea degenereriI grase si-dupe existenta si gradul altor degenererI concornitente ca cea grasri. Ca

pentru ficat, degonerarea grazil produce si In rinichi o hipertrofie Taria-bile' a organulut

Un mare interes presintil degenerarea grasa a mime!. Cand e putinintensa si atinge toga musculatura in mod difus, nu poate fi apreciate cuochiul liber. Daca atinge un oare-care grad, si mai ca seame daca e foarteintense, musculatura devine maI palide, la nuanta brunii se adauge maImult una galbena de cat rosie ca in cordal normal ; iar nuanta galbenepoate ajunge atat de intensa in cat si predomine : avern atuncI o muscu-latura galbene ca frunza vestede, fribil, flasce, moale, lipsite de elasticitate.De multe oil lose degenerarea grase a corduluI nu e difusa, ci ocupapartl limitate. In acest cas, pe fundul ros-brun al muschiului se desfac petesae retele galbene degenerate earl ocupa mal mult *tile interne alemusculaturel. Adesea acest fel de degenerare se limiteaza pe muschiIpapilar! si pe coloanole carnoase atuncI se vede un sistem de dungformand une-orT un fel de retea sail nisce pete mat neregulate car! dalendocarduluI un aspect tigrat.

Sub microscop gresimea se prezinta ca niste picaturI transparente, In-stare proaspete, ea un contur dublu intunocat, ocupand protoplazma celu-lara sae spatial dintre elementele anatomice. Cand picaturile slut foartemiel, se fed ca niste granulatiunl fine in protoplazma celulare, earl adcalitatea de a nu disperea sub influenta aciduluI acetic si alcalilor, ceea-cele distruge de picaturile albumin6se. Cand tesutul a fost fixat In alcoorcelulele de gresime apar tA niste vacuole, iar parenchimele degenerate-se ved ciuruite de gear! cart 'frisking local ocupat de picaturile degrasime. Se poate face maI bine studiul istologic al degenerariI graso petesute fixate in lichidul Miller, care pastreaze destul de bine grasimea.

www.dacoromanica.ro

Page 24: Curs Anatomie Patologica

22 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Metoda cea mal pretioasa este fixarea in reactivt ce contin acid osmic.Unul din ca mal recomandabill e lichidul triacid al 'al Hemming, care-ne permite sil, descoperim in tesute cea mat midi picatura de grasime,gratie coloratianot negre caracteristice ce if da.

Un punct important in studitil acestet degenerart e de a putea recu-noaste and avem a face cu o degenerare si and cu o infiltratiune.gra-soasa. In adevar, am v6zut a cele dowli procese se deosibesc intro ele-prin mecanismul dupa care se produce grasimea si nu mat putin male edeosebirea i in ce priveste gravitatea lor, de oare-ca degenerarea prom-pune i o alteratiune grava a vitalitatit celulelor pe langa viciul deoxigenare si ruperea echilibrulut nutritiv cart prezida la infiltratiunea.grasoasa.

Asa s'a zis ea infiltratiunea se deosebeste do degenerare prin aceeain cea dintaia picaturile de grasime sunt mal marl si conflueaza ropede,asa ca de regula celulele infiltrate cu grasime s'ar prezinta ocupate de-o singura picatura mare de grasime si la una din margint se mat vedeo zona de protoplazma, in care e ingramadit nucleul comprimat; pe andin degenerare picaturile flint multe si foarte mid . dispuse in jaral unetmict mase de protoplasma, mat malt centralä', in care e cuprins nucleal..

Fig. 5. Degenorare grasit a eanaliculelor seminale e caul, interstitial()proliferate 9 gate de gritsime In eelnlele intraoanalienlare.

S'a mat zis ca nucleul se piistreaza in infiltratiune, pe chid din contrase distruge in degenerare. In ficat, care a servit mal cu. semi pentru.studiul comparativ al color cloak' procese, s'a crezut ci infiltratiunea,spre deosebire de degenerare, ar fi ocapind mal malt periferia lobulilorin vecinatatea spatiilor porte. Fie-care din aceste semne distinctive areoare-care valoare, cu conditiunea numat ca s.'t nu fie luat in mod ab-

www.dacoromanica.ro

Page 25: Curs Anatomie Patologica

DEGENERAREA GRASA. 23

solut, cä'ci adesea orï i, din nenorocire, poate in cele maT multe cazan,nu ne vor servi mult in stabilirea unlit diagnostic diferential.

E adevi5rat ca de regula in infiltratiune exista o picatura mare si indegenerare maT multe picatuff mid de gräsime in celula, nu vom negaci destructiunea nucleulaï e mal malt legata ca degenerarea de cit cainfiltratiunea ; dar se intimpla de multe orT i contrariul : si in dege-nerare picaturile pot conflua pentru a forma una mare ; i infiltra-tiunea, daca duraaza maT malt, aduce ca sine destructiunea nucleuluï.Dar ceea ce ne ¡march' si mai malt, e ca cele dotal procese se potree celemaï multe oil concomitent : alaturea ca orl-ce degenerare se produce sio infiltrare grasoasrt; si de alta parte orl-ce infiltratiune grasoasa maTveche va provoca o stare de slabiciune, chiar a celulelor inconjuratoareneatinse, care duce la degenerare. Insuficienta tuturor mijloacelor isto-logice asupra acestuT punct se vede si de acolo c". s'a recurs la un mijlochimic, aflame de a se face dozarea substantelor albuminoide continute inorganul respectiv : chid aceasta cantitate e normala, am avea a face eao infiltratiune; clack' e subnormal:a, ar fi o proba ca o parte din proto-plazma celulelor a fost prenicuta in grasime 5i am avea prin armarea face ca o degenerare. Dar era chiar mat dinainte de prevazut difi-cultatile multiple carï se opun la aplicarea acestui procedel, care inadevér aid' nu are aplicatiune practicä'.

De aceea de multe err vom fi silitt sIi renuntam la aceasta diferentiare,marginindu-ne numaT a apretui gradul i gravitatea procesuluï. Pentru astatrebue sii avem in vedere localizarea procesuluï. Asa de Oda, o infil-tratiune grasoasä a celulelor ficatulaf, daca nu trece peste oare-care limite,nu are niel o importanta, de oare.ce si in stare normala ele continsime; acelas lucra voila zice despre degenerescenta grasa a epiteliululand' mamele in lactatiune, de oare-ce produsul de secretiune normal alacesteT glande e legat de o degenerare grasa ca destructiune noincetataa celulelor glandulare. Dar daca vom gasi grasime, chiar in cantitatemica, in epiteliile tubilor renalf, earl' in stare normant nu contin de loograsime, atuncl procesul capita o gravitate mare. De asemenea daca alit-tares ca transformarea grasa vedem o tendinta a celulelor, dar maT easémrt a nucleilor, de a se fragmenta, a se disolva si a dispare, va fi unsemn c pricina care intretine degenerarea se adreseaza direct elementeloranatomice, compromitindu-le in mod gray vitalitatea. Cael orT oak' grit.-sime ar contine celala, total se poate curati, restabilindu-se prin aceastachid conditiunile defavorabile dispar daca nucleul eT maT exista', dacat

maï are inch' vitalitate, pe dud nucleul ()data distrus, celula e perdutrtchiar clack' grrtsimea se rezoarbe maT tlrziui, rezultatul va fi o

atrofie a organuluï, cum se intimpla in atrofia gal bent" acuta a ficatuluT.

www.dacoromanica.ro

Page 26: Curs Anatomie Patologica

24 OCRS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Din cele spuse reese in parte a celulele parenhimatoase, functionale,ale organelor glandulare sint sediul de predilectiune al grasimeI in de-generarea grasit : celulele hepatice in ficat, celulele acinilor, glandularIIn pancreas etc., celulele tubilor i in primul loe al tubilor contortI inrinichI; dar nu slut scurite flies)." endoteliile vaselor, nicI celulele inter-stitiale. Ast-fel in rinichI, in cazurile maI cronice, se gaseste grasime inendoteliile anzelor glomerulare i Iii celulele tesutulul conjunctiv dintretubI. In muschI, i mai ca sera, in musculatura cordulut, care ne inte-reska maf mull. grasin)ea se acumuléza ma' in LAW sub forma de picaturIasezate in sirurl regulate intro fibrilele musculare, ma): apol apar picilturlde grasime 4i in grosimea acostor din (Irma. Cu cit grasimea se inrnul-teste, cu atit striatiunea transversala devine maI putin aparenta si incele din Irma fibra musculara se reduce la sirurI paralele de picaturlde grasime, cart reamintesc. dispozitiunea §i local ocupat de fibrile.

In sistemul nervos central, ?i. mai ca Omit' in ceea ce sa caracterizeazasub numele de focare de ramolitiune in creer, datorite until viciti cronicde circulatiune degenerescenta grasa ¡ma col maI mare rol : celulele aparpline ca picaturI de grasime, mielina fibrelor se rezoarbe de asemeneaIn picaturl grasoase. In afaril de degenerarea celulelor nervoase si afibrelor, precut» roi de grasimea ce exista libera sub formà de picaturfintro elementele anatom ce, se maI fad in aceste focare i niste celulerotundo ca niste leucocito une-ori, de cele mi. multe orI mal marl, avindun aspect aproape muriform, gratie faptuluI ca tot corpul lar e ooupatde niste granulatiunl foarte refrigonte, intro earl' nu famine de &it unfoarte mic punct ocupat do Emden. Aceste granulatiunI nu slot de citpicaturl foarte fine de grasime, ce infiltreaza i mascheazil aproape toataprotoplazma celuleI. Aceste celule ail fost observate in focarele de ra-molitie cerebrala peutru prima mil de Virchow, caro a descris starealor sub nurnele de degenerare granulo-grasoasa.

Aceste formatiunI nu Bid specifice pentru degenerarea sistemuluInervos in orI-ce puroiti cele maI multe leucocito se prezinta sub formagranulo-grilsoasil; eolith) in degenerare granulo.grasoasa se gases° ininteriorul multor chiste, in cercul Valben ce incunjuril off-ce infarctanemic si aproape in orI-ce degenerare grasa. Natura acestor celule evariabila, une-orI reprezinta leucocite degenerate sail car): ail inglobatpicaturl de grilsime, din spatiile interstitiale, alte ori pot fi celiac) fixeconjunctive sau endoteliale tunflate. Vora mai reveni in patologia spe-ciala asupra degenerarii graso care e una din cele mill importantemai frequente, de oare-ce constitue una din fazele prin care tree tolteelementele organizmula inainte de a ajunge la complectil destruetiune,dud supuse uneI mortI lente

www.dacoromanica.ro

Page 27: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA

Degenereirile albuminése.

In celulele organismuluf intrì ca parte constitutivrt substante albumi-noase, ce ail origina in albuminele alimentatiunet Acestea, dup6 ceatt suferit actiunea sucurilor digestive, ajung impreunä ca sängele i limfaIn profunzimea tesutelor spre a servi la repararea pierderilor ce incércrtelementele anatomic° prin faptul functionAra ion. Aid insit acésta alba-mina circulantit, de si subt o formä solubilO gratie digestiunef gastrice

intestinale, nu va putea indeplini, in starea in care se aflO, rolul pentrucare este destinatit, aded hritnirea organismul IA elementar, a celnlet Caddad piirtile cele mid' importante, din punct de vedere vital si functional,ale celulet sunt de natud albuminoasä, aceasta nu inseinneazit cg ar fiformato din albumina asa cum ajunge in tesute. Aceasta nu se asimileadde-a-dreptul, ca atare, ci sufed maT intOiri o none.; elaborare, o noui5 tran-sformare din partea celuleT ; i numaT in arma acesteT digestiunf intime,celulare, albumina va putea fi incorporatii, asimilatä de cutre celule, vaputea co. alte cuvinte sO se prefacl din albuminh nutritivit in proto-plasma. Remltrt dar de la sine cri asimilarea intimit a alburning pre-supune o functionare regulatif a celulet Ori-ce turburare in functiuneacelula va trage dupii sine o elaborare vicioasrt, imperfectil a albuminel ;aceasta se va depute in corpul celuloi sub o formrt maT putindecT maI putin asimilabilei, nu va putea fi incorporatil ca substantO celu-

ci va reinittnea ca un adev'érat corp strefin in sinul protoplasmeT,sari in jurul Eff.

Se intelege crt tot feint de agent): fizicT i chimid capabill de a mo-difica celula in structura orl compositiunea el, pot conduce la un ase-menea sfèrsit. Dar, de bung seand cä nu existä' caud maT gravii i malfrecventO pentru aceasta, de cfit infectiunile microbiene. Fie-care microbpatogen influ.entead celulele inteun mod deosebit, atilt in ce privescestructure, Nit si compositia ion. La aceasta actiune, de cele mal multe oriviitilmatoare a microbilor i produselor Ion otravitoare, celulele féspundPrinteun fel de reactiune, printeo schimbare de functiune in sensul duzead albuminoidele hrOnitoare, nu numaT pentru propria lor intretinereci in parte si pentru a fabrica substante capabile de a tndulci intluenta

www.dacoromanica.ro

Page 28: Curs Anatomie Patologica

26 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

nociva a microbilor si toxinelor lor, ca alte cuvinte pentru a apära or-ganizmul contra infectiunel, preparand substante microbicide 0 antitoxic°.Dar daca aceasta lupta, care consuma celulele ca si orp,anizmul intreg,dureaza proa mult, materiile albuminoide rää elaborate se vor depuneca niste precipitate, ca niste produse de secretiune particulara in corpulsi in jurul celulelor, contribuind inch' si maI mult ca sä le compromitafunctiunea. lar acest viciti in functionarea celulelor, impreuna cu depu-nerea precipitatulnI albuminos in testiturl, constitue ceea-ce numim de-enerarile albuminoase. Ast-fel explicate, aceste degenerarl ne apar ca oreactiune de intoxicatiune a celulelor tnvinse in sfortarea lor de a apäraorganizmul contra agentilor vatämatorI si in special contra infectiunilor.De aceia va trebui sii le consideram dinteu.n punct de Tedere ca multmaI larg, de cat so face de obiceiti prin cartile didactice de anatomie pa-tologica. Am Zi8 degenerari albuminoase, pentru di insusirile chimico alealbumineI ce se depune nu sunt tot-d'a-una identice. Nu cunoastem exactaceastä compozitiune ; putem apune numaI ca prezinta puncte de asemä-nare intro ele, pastrand totusT caractere distinctive ; ca se apropie matmult sail maI putin de albumina normala, fried a se confunda cLi ea; ea re-presinta In parte niste izomere, rezultate din transpunerea radicalilorin molecule atat de complicata a albumiuel, orI o combinatiune a al-bumina ca un carbuhidrat; cil alta data se depun sub forma unel fibrin°,oil globulin°, orI albumoze, avänd de obiceiä o sulubilitate inferioaraalbumineI fiziologice.

Avänd in vedere aceasta compositiune chimica variabilä, care tragedupä sine si unele caractere fizice st microscopice distinctive, patologistiIail facut diverse clasificarI ale degenerescentelor alburainoase, admit-6nddegenerarea mucoasä, coloida, hialina, granuloasa, edematoasä etc. Dartoate acestee clasificatianI nu ati nicI o baza rationala, pentru ca nuavem caractere sigure prin car): s'a putem distingo in toate cazurile, uncoloid de un hialin de exempla; pentru ca substanta mucoasa si hialinanu sunt tot-d'a-una una si aceoasl, de oare-ce sunt multe folurI de mucusprecum sunt multe felurI de hialin, si pentru ea trecerea de la una laalta dintre aceste varietati e foarte gradata. De aceea credem a aceastriclasificare, facuta minuet' pe baza unuI sail altuI caracter relativ si in-constant, n'are o valoare reala, ci numal aceea a unei scheme destinatea ajuta memoria ; iar noI, &tea vom vorbi de ea, vom face-o ma multpentru a aräta ca nu e buna.

Tumefactia tulbure sat intumescenta tulbnre a lul Virehow reprezintaprimal grad de degenerare albuminoasä ; ea este caracteristizata prin ostare de tumefacfiune a celulelor din causa, ca protoplasma celulara contineo cantitate de graunte albuminoase.

www.dacoromanica.ro

Page 29: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARILE ALBUMINOASE 27

Credem c aceastrt stare este o degenerescentä iar nu o necroa, pentruca celulele atinse de tumefactiune tulbttre se pot restabili cu total, dacadegenerescenta nu e proa inaintatì i mal cu seamä daca nueleul eIncA viti.

Intumescenta tulbure e forma de degenerara cea mal frecv insta a or-gander parenbimatoase, glandular° i anume a elementuluf funclional alacestor organe, al celulelor lor epiteliale. Pentru aceasta '1 se mal da inpractica numele de degenerare parenhimatoasä. Se intilnWe de cele maldese orl in rinichI, destul de des in ficat si in alte glande, precum §iIn musculatura inimei. Ea poste atinge organul In totalitate salí poatefi mal mult sati mal putin limitatA. CAnd e putin Intinsii, se recanoa0esub microscop ca oare-care greatato niel de fel cu ochiul liben

Organul atins de intume#entii talbure e putin mal mare, mal fiase si,daca nu exista In acelaql timp si o iperemie proa mare, e maI moale. Mo-liciunea so poate judoca i prin pipait, dar mal avem pentru a o constataun alt criteriti pretios : marginele suprafeta de sectiune se pleo§tescse resfring peste capsulele fibroase invalitoare (in ficat, rinichinTot pe suprafata de sectiune se apreciazit mal bine schimbarea de coloare :In coloratiunea obisnuitä se amesteca o Imanta cenusie mal mult satimal putin evidentä, desemnul organuluI e ters, iar, in afarä de aceastauniformizare suprafata de sectiune mal apare mai mata, mal tulbure ca§i cum s'ar fi turnat peste ea tipa fiara

e'e;»..) r 8 -7, /e-- ;;;, .14144, ro

r sItobln

Fig. 6. Tumefectinno tult;ure en mortificares eelulelor renichinini t in vecinittateaunor emboliI mierobiene cb i, tub apr6pe normal.

Subt microscop se vede ca celulele sunt mal umflate ; granulatiunile proto-plazmeI sunt mal marT, mal grosolane, mal Inmultite, mal manifeste

www.dacoromanica.ro

Page 30: Curs Anatomie Patologica

28 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

fiind mal opace. Aceste granulatiunt contribue ca celule si apara malputin limpezt, ea si cum ar fi acoperito ca un val ; si nucleul se vedenumat cu oare-care greutate dincolo de granulatiunile cart '1 acopiir. Seintémpla chiar ca nucleul sit nu se yea de loe, si sa nu devie evident de citsubt influenta acidulut acetic, care disolva granulatiunile albuminoase, spredeosebire de cele grasoase. Daca' prin aceastg manopera nueleul nu devinevizibil, restabilirea celulet nu mal le posibila; &tuna' ruing avern ade-v.érata nocroza celular.

Mild pricina ce a produs degenerescenta inceteaza mat inainte de ase fi produs alteratiunt mat profunde, mal inainte de a fi dispgrut nu-cleul, protoplazma celulet ponte redeveni striping, poate reactiona in sensulde a arunea in ail° excrementitiale precipitatele albuminease sail chiarde a le utiliza in parte, pentru propqa iel hrang. Fe produce, cu un cu-vtnt cetea be am putea numi rezerbtiunea produsulut de degenerare ;lar celula se restabileste ad integrant.

Dar daca aceastri stare dureaza mal mult, prin compresiunea ce celuleleumtlate exereitg una asupra alteia pe de o parte, din pricina vitalitgtitlor compromise pe de alai parto, se desfac unele de altele, 'si pierd forma,din cubice sail poligonale off cilindrice devin rotunde, se desfac si demembrana hazard, cad in interiorul lumenulut glandular ca niste maseprotoplazmatice informe, granuloase si se eliming ca atart amestecate inprodusul de secretiune. Prin urmare, intumescenta tulbure usureaza des-euamatiunea, curiltirea oare cum a organulut de pgrtile degenerate, pre-gritindu-1 prin aceasta pentru reparatiune, care, dacil leste sg, se faca, nuse poate realiza de at prin o regenerare a celulelor pierdute.

Intumescenta tulbure poate avea insä si un alt mers. Molecule dealbuming din granulatiunile descrise se poate descompune in substantehidrocarbonate si extrative azotoase pe de e parte, cart se elimina, si ingrgsime pe de alta parte, care insii se depune in protoplazma celulel inlocal granulatiunilor albuminoase : intumescenta tulbure se preface indegenerare grasa. Aceastri transformare le foarte frecuenta. Degenerareagrasg a parenhimeler le poate in majoritatea cazurilor precedata de tu-mefactiunea tulbure a coluleler.

Relativ la origina acestut fel de degenerare albuminoasil putem spuneeeea ce am spus in parte si vom arata mal pe larg, studiind celealatedegenerart. lea poate fi datoritg si intoxicatiunilor prin acide, prin alcalinesi metale ; dar in primal loe, si mal frecvent recunoaste drept pricinginfectiunile microbine ; constitue leziunea initiala si constantg a paren-himelor glandulare in difterie, variolg, febrg tifoida, en un cuvint intoste boalele febrile si infectioase.

Degener area muc($85 Mucusul contine o substanta albuminoidg : mucina

www.dacoromanica.ro

Page 31: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARILE ALBUMINOASE 29

din grupul proteidelor, moale, semi-solida, amorfa, transparentg ea sticla,coagulindu-se prin acid acetic sub forma de fire orI de flocoane ce nuse redisolvg intr'un oxees de acid; precipitabilä fret a se mal redisolvaprin acizit minerall; formand ea alcoolul un precipitat, care disolvan-duse in Iva fierbinte se transforma inteun lichid lipicios ce se trap infire ca mucil. Din aceste caractere se poate vedes cum are sa se prezinteaceastg substantä sub microscop, de oare-ce tasutele sunt mal tot-d'aunasupuse actiunel reagentilor ce contin acide satt alcool, inainte de a puteafi studiate microscopiceste. Se coloreazg bine ca substantele bazice deanilina i ea hematoxilina. Cu tionin i toluiding albastrg da o reac-tiune pan la oare-care punct caracteristicg : se coloreaza in albastru sanviolet roscat i restul tesutuluI in albastru deschis.

Mucusul e un produs foarte r'éspandit in regnul vegetal ca si In colanimal. Foarte abundent In tasutele embrionuluI, nu se mat gaseste laomul adult si sangtos de cat in foarte mica proportiune : in corpul vitros,la suprafata membranelor sinoviale, a mucoaselor unde este fabricat decelulele speciale dise calicifurme, ori amestecat ca alte substante in pro-ductele de secretiune a unor glande (Ps° mud's°. Se poate vedea sub mi-croscop modificilrile ce sufér celulele cand secreteazä mucus : celula seumtia, devine ca total transparentg, granulatiunile protoplazmel impu-tinate apar ca niste graunte ce trenaurg In masa uniformg sticl6sa ; acestcontinut se goleste apol sub forma unor globI din confluenta cgrora re-sultg masele mucdse; iar colina se regenereazg pentru a'si continua func-tiunea mal departe. Alte orI mucusul format nu ocupg intreg continutulmembrana celulare, ci se prezintà sub formä de globl sail de picaturlmai marI sail maï micI in interiorul protoplazmeI.

In stare potologicä functiunea acestor celule se exageréza; ba chiar sialte celule, in general epiteliale, cart in stare normal g nu produc mucus,pot capata aceista insusire bite tin grad mare. Asa se explicg cantitateamare de mucus ce se formeazg la suprafata orI-cgrel membrane mucoaseiritate, pe mucoasa bronchilor bung-oara, in annmite intlamatiunl aleacestor conducto, orI In uncle chiste ale ovariulul etc.

Dacg cercetam pricina intima a formatiunei mucusuluI in genere qimaselor macoase patologice in special, mi se pare ca nu ne vompresupuntind cit fabricarea mucusuluI este o transformare enzimaticg asubstantelor albuminoide, o elaboratiune specialg a acestora subt influen.tauntil ferment.

Pasteur a aratat de malt cä agentiI activI in formentatiunl, aceI agenticapabill de a produce transformarea uneí cantitatI disproportionat de marede substantä fermentescibila, fermentil cu un cavént, nu stint de catniste element° figurate si viI, niste microorganismo.

www.dacoromanica.ro

Page 32: Curs Anatomie Patologica

30 CURS DE ANATOMJE PATOLOGICI

Daca aceasta conceptmne a procesuluT pe care '1 numim degeneraremuc6sa e exacta, aproape n'ar maT fi nevoe al accentuam cii aceT fermentT

Fig. 7. Prodnetinnea eY.agerati de mucus din parten /unwise)* stoinaeale,prevent/ de build paste!. S mucus; cg odds glandulare prodneend mucus ; .71, o

earoehineeti; b, built.

figuratT, capabili de a produce o asemenea transformare in organizmulomenesc, nu pot fi de cat microbiT.

www.dacoromanica.ro

Page 33: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARILE ALBUM1NOASE 31

In starea actual/ a cunostintelor noastre, nimenT nu poate afirma caorT-ce formatiune de mucus e datorira unuT microb. Un lucra twit amputut stabili, anume c exista microbt bine studiatt, capabilt de a formamucus. Asa de pilda, In una din boalele ale carat' simptorn principal sicare poate deveni une-ort unul din cele mal grave, este tocmat formaresunor cantitatI colosale de mucus, am gasit asemenea microbt. Voim sa

V.V... ''..>'-'''' --:1g$5:::_ - - -p..z.... .11...

......... ...,-............. 411........... .VIIMI.41111.2. ... 1.,

...AS. ....:... ....-...1... - , ,,,g, , ........

. ..._,......,

ab ., ' ..........

04.

_., 4

-

Fig. 8. Productinnea exageratd de mucus (in) din nincoasa uterind, prove-catd de baellul pestel (b); epitelinl nterin; in" in" musenlara.

vorbim de diferitele forme de bronchite mucoase si muco-purulente, dincarT am izolat i studiat microbl, ca niste proteT, earl transforma matmult de jumätate din substanta nutritiva pe care sunt cultivatl, trite°masa cu aspect mucos orl gelatinas, care chimiceste s'a aratat a fi con-stituita in oca maI mare parte de mucinä. Chiar sub microscop acestf

771

........

..==,...,-.

'. ......"1

.,-- .....

.........,...-

- -

......T-,

..,.......

.,.....1.

..4.0.1,

s

1'-.'',,'''f.'

_

www.dacoromanica.ro

Page 34: Curs Anatomie Patologica

32 CURS DE ANATOMIFI PATOLOGICA

microbT apar ca niste brstonase inchise in niste capsule groase radiateconfluente, asa ca tot campul microscopic intre bastonase e ocupat de

substanta capsular, inzestrata cu caracterele histochimice ale mucinel.Na Tedem dar ce ne-ar impiedeca, ba din potriva, eredem ca total neindica sa admitem ca asemenea microbT Tor opera si in tesuturI aceastadescompunere a albuminoidelor pe care o fae in vitro.

Transformarea mucoasi Irish' se gaseste nu name. ca produs al celu-lelor epiteliale, ci chiar in tesutul conjunctiv i in cele-l'alte tesute in-rudite undo nu putem presupune actiunea unor microbT mucogentun proces analog de descompunere se produce din diferite alte cauze,mal cu seamä, din nutritiune insuficienta si din infiltratianI cu lichide.

Ast-fel In cartilagiul batranilor, den cu seama in tumorile de Car-tilagia, un produs obisnuit de degenerare e o mas semitluida ca carac-terele substantel mucoase. Grasimea, cand se rezoarbe, e Inlocuita deasemenea prin o substanta mucoasa si in hpome una din combinatiilefrecvente e aceea cu tesut mucos. Mucusul Dag ce se formeaza in acestetestae de natura conjunctiva nu e identic ca cel format de epitelil, nu

identic nicI chiar cu cel format, in diferite imprejurarI, In.tesuturT deaceea§T natura. Asa ca se deasibesc intro ele mucusurile nu n tuna! dupaorigina lor vegetala salí animala, dar si dupa felul animalulul, dupgnatura organelor si tesutelor dupii starea de sanatate si do boala çi dupa

multime de alte imprejurarT rail determinate. Aral de aproape s'a studiatsubstanta pseudomucoadi .din chistele ovariulul, constatandu-se cif aceastanu se precipita prin acid acetic', si fiind tratata cu acide minerale slabese degajeaza o subbtanta hidrocarbonoasa.

Existil o forma curioasa çi rara de degenerare mucoasa in legatura cufunctiunea unor anumite organe, cum e corpul tiroid. Pang, mat in timpiTdin mina se credea despre acest organ ca e o glanda vascular care n'arede indeplinit vre-o functiune deosebita. Stadiai ca total recent al se-cretiunilor interne a arittat cà corpulal tiroid '1 revine un rol importantin economia organizmulul. S'a Tazut ea extirparea la! provoaca o cahexieadanca ca tumefiare onorma a tesutelor feteI si a manilor maI ca seama.Pe langa aceasta tamefiare tesatele devin pastoase, ca edematiate, ge-latinoase din causa formäriI si depuneriI in sanul lor a une! cantitätTcolosale de substanta mucoaszt. Nu stim care'l legatura cauzala intimä,intro neexistenta salí lipsa de functionare a corpulnI tiroid si aceastä,boala curioasa (mixoedem), trebue totasT çà cunoastem, ca foarte impor-tanta, aceasta tendinta la degenerarea macoasa a tesutelor ca tulburareaprofundri a nutritiunef, efind functiunea anal anumit organ cu seeretiunlparticulare interne e suprimata.

Degenerarea coloides. Ca .0 mucusul, coloidal este un produs de trans-

www.dacoromanica.ro

Page 35: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARME ALBUIHNOASE 33

formare al substantelor albuminoide si roprezinta, dintre degenerart,forma cea mat inrudita ca ceo mucoasii. El e o substanta mat tare, malconcreta de cat mucusul, cu consistentt de cleiu, omogena, lucio dar matputin transparenta de cat mucusill, nu so cuaguleaza prin acid acetic,nieT prin aleool, e foarte hidrofil, umflandu-so sub intluenta apet. Submicroscop coloidal se presinta ca picaturT, san globt, sau mase mal marluniforme, lucit ce se coloreazil bine cu colorile de anilina. Une-orI co-loidal da reactiunt de coloratiude caracteristice. Asa, se coloreaza cu. sa-franina sati cu fucsina picrica in ros-galben, spre deosebire de restul te-sutulut care se coloreaza in ros dar acest caracter nu e constant, i demulte oil so coloreaza in roe stralacitor intocmal ca hialinul, in eatdaca nu s'ar tine seama si de localisare, de mochil fur natiime lor, etc.,namat prin eoloratiune na s'ar pute.i face deoslbire intre aceste douafelurl de degenerart.

.., ,......... ,..'''''Z':'; -.....7%.,7"1..&:'''''''''' , ..--.-''' . 'N',,.4.-)0;.:., ..Z..r: '---- '-7 ---

. ''''A.: ,s. ''''', ! , ,-.!...o -.",,,....-4.7? ' 't ,, 'k,zik, :N -C,` -. 1,,,i,k7. N ',,,,,?'"".., fi ...- ., -.e, - ... .,,, "..a.Z.N. , , - -.:

.- '.e ' '',1 i'''',4,'---, -\\ :. 4 -,tt.., 7"t\ -\,..,:t.,,, ,...,<ii '-,,,

/ , l O. ..* , ,-,..4 ,,..1. .;),...... N 4. .' ,...'1.;,,o, V....,1'

N:Ne.:4",SILN "'("'')

---teio

1,',$ J.1

41.4.?.

,s?

-

041f,,,N.% ,

Cura de anatomie patotogicd.

t. , V.:4!. I ....1'44Alif!:11.1 r,

r

\CE.4 "

Fig. 9. Strnma parenhimot6.1 en proliferatiune vasoularn. Hialinul se gaselte In parteea e oloid In interiornl folienlilor, in parte In tesutul interstitial.

Coloidal mal prezinta afara de asta multa asemanaro i ca amiloidulde care se deosibesce prin reactinnea coloranta tipica a acestut din arma,-at i prin origina. Formatiunea coloidulut nu arata acea legatura intimaca sistemul vascular, el e un produs de origina celulara. In carpa ti-roid, unde e local de predilectiune a formarii acesfel substante, aparela inceput ca picaturt mal limpecjI in interiorul celulolor, cart tipaderin libere in lumenul glandular, conflueaza i formeaza mase rotun-zite, une.ort cu total uniforme. alte-orl constituite din strate concentrice

3

www.dacoromanica.ro

Page 36: Curs Anatomie Patologica

34 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

oil radiate, une-ori vacuolare. Celulele devin maI marl, cu nucleul dince in ce mal putin aparent, se desfac din legatura lor reciproca $i. demembrana bazala, cad in interiorul lumenul In' $i corpurile lor. ocupateIn totalitate de produsul patologic, so contopesc $i contribue la marireaeonglomeratelor de coloid. leestea crescand prin adaugare de su.bstantanou6 pe de o parte, prin umtlare subt intluenta apei aesorbite pe de altaproduc o dilatare a glandelor ce pot deveni adev6rate chiste, une-orlenorme, plino cu coloul.

Ipertrofia $i degenerarea caracteristica a corpuluI tiroid, resultata peaceasta cale, e cunoscuta sub ntunele de gusil Secretiunea coloidululling se poste face $i In limite cu mult mai restranse: a$a aproape fie-care corp tiroid ceva maI mare, fail a coustitui incr. o gu$A, contine ooare-care cantitate de coloid.

Watt fled diverse ipoteze pentru a explica gua. Unii ati credut caipertrofia tiroidului prin secretiunea exagerata de coloid e procedata deo iperemie exagerata in care ati vi5dut prieina secretitmeI anormale. Altilal presupus o legatura stransil intre simpatic $i functiunea tiroidului.§i in adevtlir, s'a putut obtine atrofia corpulul tiroid prin sectiunea saltrezectiunea simpaticului in boala luI Basedow. Aceasta ar dovedi posi-bilitatea forturtrif coloiduluI prin actiunea poate. neregulatrt a acestutnerv.

Existrt $i o alta forma de ga$a, acea endemica. Nu s'a facut dovadadirecta a pricinel provocatdre, niel a &MI pe care ajunge sil intluentezeorganizmul, dar numai faptul ca boala e legata la anume localitatI, neda dreptul sa presupunem cu cea mal mare probabilitate ca e datoritaunlit germene infectios. §i in acest caz, ajungem la explicatiunea pecare am dat'o In fruntea acestul capitol, aflame ca se poate forma un produsde degenerare albuminoasa sub intluenta until agent viu, figurat, orl a se-cretiunilor sale, ca un produs de fermentatiune al portoplazmei celulelordintr'un anumit organ. Toeing faptul a degenerares este diferita Indiferite boale si ca se adreseazil la anumite organe, vorbe$te pentru spe-cificitatea fermentuluf respeetiv.

Este probabil crt in gu$A avem aface de obiceid cu o iperemie a cor-palur tiroid provocand o secretiune exagerata a coloidaluI, care nu vaputea fi resorbitá $i care acumulandu-so, produce ipertrofia corp.-dal ti-roid care poate sit capete un volum mare, fara srt tart o inriturire ve-tamat6re asupra organismulut In alte marl lug re,sorptiunea secre-tiung tiroiduluI poate fi modificata sail impedecata, producandu-se gu$eearl vor avea consecinte asupra nutritiunel Visaturilor ; de alta parteam villut ca suprimarea totala a functiunei tiroiduluI, provoaca o altrtdegenerare, acea mucoasa, in alte 01.0: ale corpului. Aceasta ne conduce

www.dacoromanica.ro

Page 37: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARILE ALBUMINOASE 35

admitem e influenta tiroiduluI e necesarii pentru a n.enOne nutri-tiunea corpuluI in conditiunI bane, ne conduce a brtnui ch corpul ti-roid ar fi secretànd in stare norrnalti un produs capabil sh oprésch de-generares mucoash in anumite phrtI ale corpuluI. Ajungem ea alte cu-vinte sh stabilim o leghturà intre coloid i mucus: lipsa coloiduluI arprovoca formaren de mucus. Secretiunea tiroiduluI ar putea sh lucrezeIn mod bine-fiiciltor asupra nutritiunel thsatelor direct, off asupia nervilorrespectivl. sail poate chiar asupra sistemuluI nervos central. Aceasttiurmil presupunere captith probabilitate dacii ne aducem aminte cà ipofiza(glanda pituitarti), care in jumblatea el anterioara are aceea0 insemnti-tate ca corpul tiroid are o influenth deosebith in desvoltare i functio-narea normalh a creeruld. Probabilitatea devine §i. mal mare prin aceeach atrofia fúrte pronuntatrt a corpulul tiroid. se gtisesce la cretin-J.' i case poate produce o ameliorare stmtitoare la ace8tI bolnavI prin alimen-tatiunea ca corp tiroid de oaie.

. Dar dacrt corpul tiroid servä' in adevhr sà intreting functiunea cree-ruluI, care ar fi cala prin care el ar putea influenÇa acest organ ? Nupot admite eh ar fi prin intermedial sistemaluI luI vascular. Corpultiroid e in adevk un organ fórte bogat in vase, dar totuci nu putemcredo ch supresiunea acestai teritoriti vascular ar putea compromite pitnuiinteatftta functiunea creeruluI. Credem din potrivh ch orpul tiroid chi cree-ruluI produsul activithtil sale glandulare, secretiunea sa. i dadi ne intrebtimcare elemente din creer ar putea fi sustinute in nutritinnea i functionarealoi prin secretiunea corpaluI tiroid, putem lesne rgspunde crt nu celulole,act acestea stint formatiunl prea specializate i proa fixe. i mielina fibrelorme o compozitiune prea deosebitri, care la rigoare ar putea fi mal currindclasath alaturea de substantele grase. Ri5mitne cilindrul-ax. Chiar in starenormalh, ca tóth structura sa proprie fibrilar* aceastii formatiune prezinth.oare-care asenitinare de aspect en bialinal care'l atftt de Inrudit, precumvom vedea, en coloidal, secretiunea corpuluI tiroid ; dar leghtura reieshmal malt in degenerkile cilindrului ax. Forma de degenerare obisnuith

_a cilindraluI ax, e in adevilr degenerarea hialinà sai coloidh. Considerkndaceasth analogie, suntem dispu81 a presupune cá cilindrul ax este ele-mental din sistemul nervos central, din creer, a chrul intretinere regu.-lath 8i functiune normalh reclamh prezenta corpulul tiroid in stare delunctionare activh.

Dar clack' secretiunea corpuluI tiroid are o utilitate atilt de mare, separe de alth parte ch çi exagerarea functionttriI lul este vhthmiitoare, celputin in unele imprejuriírl. Trebue sk' ne intrebhm chiar, cknd functio-rneazh corpul tiroid bine, cknd produce coloid, sail and nu produce?Inainte de toate trebue constatat cá coloidul produs de tiroid nu este in

www.dacoromanica.ro

Page 38: Curs Anatomie Patologica

36 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICI

tot-d'auna una qi aceiag substanth ; am patut constata in acelaq preparatcoloide maI dense, mat granoloase nag malt sail maT putin colorabile 13ichiar coloide metachromatice. Din cele spuse rezulth eh e necesar ca.corpul timid BA secreteze. Insh noT credem a in stare normal a acestorgan produce un coloid deosebit de acel din degenerhil, un coloid mal.solubil, care nu se acumuleazil, ci din potrivii sh resoarbe spre a lucra inmod bine.fhator asupra organizmultil, poate inteun mod special asupracilindruld ax. lar child condition): nefavorabile se realizeazh, coloidalprodus devine mal putin s'ilubil, nerezorbabil prin armare, 0 se acamu-leazh sub forma qi cu urintirilo pe earl le am vt)dut.

Na numai in corpul tiroid se formeazh, coloidal, ci 0 in alte organefoliculare cum e ipofiza ; in unele glande vascular(); precum glanda coc-cigienh, capsula suprarenalh, prostata ; apol in ovare, In testicul, in chistelerinichiulul, mal ca seamh in ele congenitale, se giisesc mase de coloid.In ovar, in chistele miel dise foliculare, se depone qi se adunh coloidal,'fir nu proem s'a credut in chistele marl colosale, earl in adevrir contino substanth ca mucusul, maI molt lichidil, dar de o constitutie deosebith :pseudomucus, paralbuminh, inetalbumlni, iar niel de cum adevgrat mucus.sal: coloid.

www.dacoromanica.ro

Page 39: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA IV

Degenerdrile albunsinoase(Urmare)

Degenerarea hialinei.Constituie o alta grupa de degeneranf. albumi-noase, nu prea bine definita, care a fost stabilita de Recklinghausen.

HiaHaul este o substanta transparenta, sticloasa, consistenta de catcoloidal, maïfriabil, formand ca si acest din urma niste picaturf sau masemaT intinse, farii structura, ce se coloreazii maT bine de cat cele-l-altetesuturT ca culorile de anilina.

El e foarte diferit ca origina i ca insemnatate si se produce prin di-ferite cauze.

"r Ca)

osj C,

v eft,. 6 V4' l'Oe,

vx.aoJf

Fig. 10. Degenereseenta hia1in. a anselor glomerulare produstt debaeill heonoragiel.

Nu avem de cat sa constatam unde se produce, pentru a vedea causele.ce presida la producerea luT.

De exempla, fibrina rezultata din coagularea singeld, dacil perzista

www.dacoromanica.ro

Page 40: Curs Anatomie Patologica

38 CURS DE ANAromit PATOLOGICA

maT mull timp ca atare in organizm, se prezinta ca band() mai groase-sail ca nisce mase lucii ca aspectal hadinuld. *i in earl de vase fi-brina poate suferi aceasta prefacere ; asa exudutul fibrinos in pleuresiesari in in flamatia altor membrane seroase, devine cu timpul maT luciiisi se coloreazii bine cu colorile de analina, ca un fel de hialin.

Aceasta Irma nu este o adovëraiii degenerescenta, ci maT malt o trans-formatiune a fibrinet. Aceeasi transformare poate suferi albumina. Intuba' rinichiulaT se vöd do mane ori nisce cilindriT sticlosT, earlse coloreaza bine ca cdorile de analina, numiti cilindriT hialinT, carTse regasesc si in uring. In stare normalii albururna nu paritsesce orga-nismul prin mina; dar in anurnite star! patologice, se produce in ri-nicht o oxudatie abnorma de albumina, care intrtind i staguand in ca-naliculii rinichialui se concreteaza i sufera prefacerea

In boalele inf eetioase mal cc seama exista aceasta tendinta deosebit6la transformarea hinlina a diferitelor exudate.

o

, ,e.° \-;

P>r `41,-044\A 40, \ .,&ity;

e*,(( #e ;1 t.,,t., ., 0,,T,,Ai o

/4tN'',(t , 4,&,-'1,0'*is, e \ll a ki1.0, g; le le, tw *A. .,., 0, ).f V ' \ ,,,, 1 1 /, 0 ,-- /'-Ill 4,1'.,"'''''''''''' 4fr e:L4.--I 00° o i

"'

-0 , ii I r i et-, e c",'tie; ,,, 0. -,... ,....... N., .:_f 6,, ,v e.1 e ,,crs. li ' o, ;-, ..,(7,,,

.vo 0' ' , 'a- slf g., o p. kw^ 4 -- :---- L.

I.\jp ,,,:, ..,, ,41:-¡,,,.;.-.7.%, ),,.. \ t, ..1...;,..%) .5IR ..21.1try., ;/,'

,/, '. N'-'''-,yoraV:" '4'' -\J' ..?,-. 4,,,,,:s..,-et. : ,)4-b4o 1 4.'' A.y ,

A , .4^ vd, 6 ,,, ,e 4.,.....1 * yo 14¡::`,.,1 .,,0.-`.... \ 0* 1,:(%),!1'.. \`',:,1 ,YA ',!! e - ..,.,.. . 4.,......,'4L -)

----

Fig. 11. Un glomornl renal in searlatinit. Capilarelo glomerululoIcontin dopurt do hialin.

Ap de exempla in scarlatina am gasit hialin nu numai in tuba' renal!,dar si in impend vaselor si ca seamä in capilarele glomerularo, cartapar foarte dilatate i varicoase prin prezenta unor mase rotunj te, uniforme

intens colorate, hialine. Am atras atenti unea de met asupra unor globtgranulatiunf hialine curl se gasesc libere ta mijlocul tesaturilor inflama ter

anume in tumor!, in sifilis, in rhinosclerom. Pentru rhinosclerorn am arritatca aceste corpurT stint produse microbiene -(capsulaie), pe cind pentrucele-l'alte lezianT insemnatatea lor rilmtlue obscura.

Inca,

mat

luciI,

www.dacoromanica.ro

Page 41: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARILE ALBUMINOIDE 39

In aceste cazan l hialinul nu este rezultatul numai pur oi simplutransformareI albuminet In scarlatina, in starile puerperale i in generalIn toate infeetiunile in earl se nasc coagulatil in sistemul vascular,acestea cer pentru a deveni hialino concursul unor alto elemente, i acesteastint globulele ro0I. Prin dizolvarea lor, globulele ro01 aduc un elementcapabil de a produce uniformizarea fibrinel sari albumineI i transfor-marea lor

Elemental primordial insa, care face posibild acelsta descompunere aglobulelor ro0I qi hialinizare a coagulatiunilor in boalele infectioasestint microbiI, earl prin o actiune fermentativa, prefac exudatele trite()forma §i mal putin

In alto bode infectioase inicrobil sal toxinele lor produc o asemeneatransformare particulara nu a sangelul, ci a protoplasmei mal diferen-Oat) din organe maT superioare. Aa in febra tifoida, mufchit §i mid cuseamil eel abdominarf i aductoril coapselor, se transforma, se coaguleaza

Fig. 12. 0 sietinn a mus-hinlui Su psen lohiprhofie anischialaa infantild,. Infil-tratinne grris6sil a esntaltil interfaseienlar n, fihrele musehinlare In parte hialino

Intunee6se.

prin fermentatiunea produsa de anicrobI, In mase marl: hialine. Macros-copice.Ao mrtwhiI sunt mal uscatT, mal tan. mal friabih, mal palizI,galbenI, transparenti., ca ceara aproape. Li microscop, fibrele muscularevëzute in lung sunt tumefiate, en margin' ondul.te, ca sinuozitatI siingro§arI inegale. Na se maI vede nicl umbra de striatiune, ci aparbucatI uniforme, limit, fara nuclei, sticloase, colorate intens. Pe sectiuneatransversal a mtwhiuluT, nu se mal vede desemntil regulat din stare nor-mala supra* de sectiune a diferitelor fibre prezinta dimensiuni camalt mal marl, foarte inegale, neregulate, Lira punctuatinnea obipuitä

hialina.

;

www.dacoromanica.ro

Page 42: Curs Anatomie Patologica

40 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

indicirnd fibrele. Acmes e degenereseenta numit4 ciroasa de cutre Zonkei,dar care nu e de clt o formä de degenerare hialind. In genero putem

----.-

.44 _ :,,,,-,-1---- '' -. -#U,i0...'7.: ' , .

. -

NY.----"..."'_-,..- ..,.....,-....vre0. - ' ..; . '''' ' ;

!Vr'r.V.^.'p.. "74'''''''..7"6... ''''-- .

fte....--......;:. ...--,--"'-'-'4'46--,._,,,, ..,..,....6 ---',/ '

vf 4.....:--,----E...... ...........

1,6, ,.,. r: .1,?...re '. . ....,-----. <---),.0-z;,,k.... ,,er--'-_ ''''"- - '--'-.--

----,-,-..-,,,-..,-3..'..e.--. ?..........._....., ----,'---- '

.,--,,..,:is,...,f'"',7*-.:,7- --',...':.., 4'' -'''

,,, ,,, I'.-s:,p,- 7.64k-'`. ... . t ct -,......-,:-.,..-..,-- .._.:, -,,,i-_,-,(-,...;-___,.7---_-..,---&,,,-,d-, ' .; -----.-:;1------ :7----- -

-. --_. _,-;;-,'"A 'PI;..: -;"-:. -7' ...... .......'I ''''....t'::".--:?--: : C).'

, - i ,ce

,:.,,..:,.

,

:-;,:.. 71,,f.%-2..."1.C. _ - .. C ._...)-i------ .--,...,....,..,..'.....,...t.-,.--- -- , '

vr :::...., C. - (7)0

Fig. 13. Degenerar museularli lu poliomiolita auteri6rA, d', fibra baling..

;1,....,.. .., , . c.,..., ,....._, `, .....,.;.

.. :.... _

.. .. "." .

...... ::: ,:,, . , 1 - . . " -a. . v '

..6 Jo , 0 . V o .' -...:

C. .0-4." ," 9 ' ... .'. ' . - .1, en..; ....-;.,.., ...._ ...,

t., 71 s., ,e i ,it,,,,,1,,h1 s t ni, A;3,,,l!,..toote_s684',,,,,,,,,,'¡-;--,-

, 4 tne :, ,' ','-ile -PtP. siiinio,'/Rfetfilik 'vuo419, el .. fifilrer flit",i 4 k'.'k A;, , id y 0//00i1

il'..'0,e$NPtIM/POOd,AB.0 04# .'"'3 SP 'Irfilrii"'Po iiA AI' 0%,-f,*: le 40;1, tf, 4. vo,V0..""';',/ 0 'votes- - -...<1.°. , yry-,,k Ti'l,f rdst '41

124Tg%.% '

;.;:::-;-s4f.;;;;-:4:,',,'.....:,":...,:*:-...p.`4-0*,...,.,....,,,Nny..z...,.-yxce4,,..,-,,,,-.::.,..,°...16.,,t ' l'?.-:-¡,:1-.--:%7% 0?:.-:°"..%-.- e, . ...-;:.-:1,f`.4,;5-.,,,,,4 e '. ' . 4r,.1',7';',,,hcp'!"- 4- 4,4,, , e .;,,,, .:1, ,,..,. 41:..

-'( e°: ''1...9 ''..*,`,.:. .-'."-: ..,.:... t:i''''......-1.!:..r.z' -',--,. .....-.-,.

- - .. .

.6,, 1, - -.,..,,:`j..?..7.,..1., : -- . . :., --;-,..,....-:..,-. -

''.:-.;`,:s,v -.'"..- .f'.-4.-;,,;.1:-..;- :,)>-'-.. ... --

1 f,-...'":" -:!.,'....- -. ,7, ,2¡:--.. L'...'..;.;',.. 7 :N,k0 ";.,:' ,t,...,, ,, eirl.....»' ....s.'"-. 4';'' ' . '-f.. '''''.../.,:,:!-:-........Ct.

Fig. 14. Prodnotiuue de hialin In meow nasala, prov000t11 de build iafinente1.Mucous eonline pe lingO rnierobi, globl uniform! hialinI.

zice ca cele maT multe infeetiuni, precum i diferitele procese patologieeprimitive si secundare ale mu§chilor, produc o atare transformatiune.

11.fs'',....:,)650aAgon,(144

www.dacoromanica.ro

Page 43: Curs Anatomie Patologica

Si protoplasma epiteliilor, anumo acelor ale piola, incearel, in urmairitatiunilor diferite. o transformare hialina sub forma globI hialint, cartse confunda de multe off cu blastomieett Se pare ca aceste substantese produc sub influenta unor substtnte din nueleu (nucleine), cacT seposte urmari esirea cestor substante chromofiie in acelaa timp cu for-marea hialinulut

Am stabilit importanta mare a transformara hialino in infectiunileemoragice, /trillad c hemoragiile se datoresc de obieeiri una transfor-marT hialine a vaselor i ale tesuturilor din jurul vaselor devonind prin

DEUENER.A.RILE ALBUM1NOA SE 41

h

" ""

- '

-i' +.4-;?__":4-ivf.q±,, Vi vf

*. 2 r3 7' -

. ,,5'0) )4W %,.!

P212,40(5.'; '"

kY", i \ ' --- /4,,7?

---- - zr

Fig. 15. Purpura henoragieli en degenerare hialia. a pAretilor vaselorpapilelor, p, vas papilar dilatat.

aceasta maT putin resistente. Ara constatat aeeasta pentru purpura, pentrupesta. A.poi, am gasit inteo boala cate se prezintu ca simptomele detifus exantematic, un microb care producea hemoragiT, toma prinfacultatea ce avea de a provoca transformatiunea hialini a peretilorvascular.

Microbul continut in sango modifica acest lichid procuro si paretiivaselor, facénd prin aceasta posibila ruperea lor i reférsarea sb.ngelutIn tesute, u.nde se poate continua aceeaa actiune fermentativa si trans-formarea hialina.

Hialinul se poate nasce i in mod independent de fermentatiunea bacte-

www.dacoromanica.ro

Page 44: Curs Anatomie Patologica

42 CITES DE ANATOMIE PATOLOGICA

riena, in arma une): släbiciuni precoce din cauza ereditard sail de altanatura, oil. in arma senilita' tel.

In rifara de paretiI vaselor, el poste sa se mal desvolte In sistemulnerves, in oase, in tesutul conjunctiv.

MaI Cu seama tesutul conjunctiv flbros rezultat din organizarea une):intlamatiunl are tendinta de a deveni hialin. 'Tesutul acesta scleres dupaun timp oare-care ig pierde elasticitatea, duritatea sa, se umtla, devineuniform, hialin.

Aceasta trecere intre scIeros i hialin se vede mal' cu seama la ba-t'UY, la carI tesutul e maI putin viabil qi r5r1 nutrit. Tesutul con-janctiv ast-fel densificat, hialinizat, are o tendinta, particulara de a seinfiltra ca sarurI calcare, de a se petrifica, formand simple incrustatiunIsalí petrificatiunl, orl, in unele cazar):, arlevèrato oase.

Se §tie ca in transformarea normal' a cartilagelor embrionare in osexista o faza intermediara, o stare osteoidh a tesutuluI ; iar acest osteoidrezulta din unificarea tesutuluI devenit hialin.

Dar nu mima): in procesal de formatiune, ci i in acel de destructiune,de rezorbtiune osoasä senil salí patologica, precum in osteomalacie,partes decalcificatil rhmhne indarat sub forma de hialin.

O alta forma de hialin, e aceea ce se produce in local tesuturilor moarte.Totu§I in aceasta privinta credeni irisa cui trebue sh' facem uare-cari res-

tricti un):.lloartea simpla a tesaturilor nu pite conduce la formarea hialinulul.Pentru aceasta trebue ca tesutul mort sa se amestece ea parí espabile

de a suferi acest gen de degenerare, set poate cii trebue inca' o con-ditiune, anurne presenta inch' a una): ferment microbien. Àa mima): neputern explica can' masele difterice formate din elemente necroticedevin une-ori hialino.

Printre celulele moarte phtrunde un exudat venit din sango, care subtintluenta toxinelor microbiene devine hralin, intocmal ca la cele-l'alteforme, inglobitnd in masa degeneran' i elementele moarte.

Cftt pentru sisternul nervos, am vlídut, ca cilindrul ax este partea carodegenereaza in sensul hialinulul. El se umtlil, devine varices, uniform,

cu aspect de cearil. A.ceasta forma do degenerare a sistem nervosse poate produce sub influenta cauzelor celor maI variate : toxice, me-canice, degenerarr secundare, etc. Pentru no): insa infectiunile sistemuluInervos sint cauza coa maI frecventa i cea mal principala pentru aceasta.

Din veiayl. causa §i cedulele nervoase not incerca o transformare hialinacare irisa pentru aceste adule va avea o importar*" mal mare, cacI ce-lulele nervoase degenerate in totalitatea lor, nu se vor mal regenera. Demulte orì irisa observarn o degenerare limitan', segmentara sail putem

www.dacoromanica.ro

Page 45: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARME ALBDMINOASE -43

constata aparitiunea hialinulal in celule sub forma until corp strain. Inaceste canal, celula va putea funciona mat departe. Este chiar posibil

04

Fig. 16. Fibro muscular° netode nt)rine in veeinAtatea nnul miom : b. at% netedi normal,a. fibril. netedli, iperttoticA, o. bande hialine pe traiectta fibre1 musoulare.

ci productiunea maselor hialine din partea celuleï nervoase &I fie expre-siunea und secretiuni modificate ale celn e nervoaso.

' t... '\ t ,A:t V`"an,. ...

\ \ ,... \ ,,s,. \\ S ( ' \s,'--. ' ' :4:::.

le,e, ,, , e \ ., ...., \,,.'*':,` -,,. \ ,. f'''' ' V , . ' ' ' t ' '4.....A.5. ,

../..Ì.,').\'',,4'):,:.: :,\NN:'1,,,..',T,,,.. :'.7....:S.."0 .i.)\ '.ile\i4.s'. '''' ''!7j: ''' : ''.' - - .,.4W4 ,... .''. '''.-,i''''''.-;;,ly,Ili k ,' .., .;, 0,5,..i,g. / t ....,,,,4 . Uttpitts ; .. .... 4 ........` 41

NV'''4 '. . \:''' -'. ''' *4' irs's '' Ife''..10.-i------_-",-;'.,,.,.., ,.., ..,.,..i.-,-...,,z-...,--,....,1, c.; ;fe, ..),....).».......,,,...1.., ii.e. ,_,-.14.?; - . tit,..4:-4:-.:-... --,' \,...-::-1 V....i. -7' .c.4;\ t.I.,,,, ---, . ..-...\ , ......!,..., , * ..,,,v,.. F.,

i .,..,,t .1 s, ....:.." \'. S'

A,..',,, ,.,...($.u....4. ....'-:.;:mv.:1 : ....\-.:7-,..p q,.... ,. r \1

' , , , tt .: i . 'Ii ..../1 ',...,./i,,.,,V,P-,;,,,,;, -ez : ... . 1 '6,i'.?.. ;,.,-..-.,,,,, , ..-.-, ....-..,. .. 4r. , - ,,,,,,,y., . N e./., ,,..t , ,;,..-.,,,- ;'\, Os 0.s.\\' 4,' ,-, .. s,, ,,..3lier ....:- >, . .. .. '1/4. ' .....

r Vf.V., s'14i.4',0,1b \ A'.1 't ._;''''l ' rk'l\.1I , i 1 1,.%2kk(,:-!?. ( 4

1. l .. . ,-; ' f.), .11aN,.....,...4' .&,\:.' %,!....

.4 7 Y

:., ;.?.:::.' 1 r i':. li. ,47., 111'. '\.,4:-. :ii`l''''...) .... jsr ,i

.......,:i.:.,.

-.... ,...r.?......:;,. , . ,\1:1,0, ,,, s'. . Z' -.-- '.' . :*,lt...,,,i.4.;;;', .'s..,-- 4 \, \,.W

..... ,.

Fig. 17. Amiloid al tisticululni intenn caz de miopatie, a. in epntn1 depnnerei amilo-idnlni Tate° acterl, am, mase mail de amiloid in jut al unul vas, am. amiloid din

pardele until vas trecind in snhstante Ma/We, td. &obi hialini.

0/

Aceste constatiir1 ne conving pe deplin despre importanta ce are ac-tinnea specificX a microbilor in degenereseentele albuminoase i putem

www.dacoromanica.ro

Page 46: Curs Anatomie Patologica

44 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Inca °data trage concluziunea de analogie pentru formatiunea coloidaluI,hialinuluI pi amiloidulul. In ce privesce actiunea fermentativä' ca originea amiloidulut, credem cii santem in drept a invoca in prima linie in-fectiunile cronice.

Dupe cercetrtrile noastre, nu inal putem trage o limita precisrt introintro amiloid pi hialin. A.miloidul nu maI poate sa fie privit ca o sub-stanta eu total deosebita care n'ar avea nimic comun cu cele-l'alte formede degenerare albuminosa ca amiloidul pi coloidul. Reactiunea particularade coloratiune nu constitne pentru na un caracter absolut.

Cad: am mal spus ca se poate ca aceasta reactiune sil lipseasca sail srfie re t pronuntata pi atuncI amil iidal so coloreazr intocmat ea hialinul.De [IRA parte am vorbit de coloide metachromatiee, apropiindu-se reactiunaamiloidulul.

De alta, parte niel Walnut], din cate am veq at, nu e o formatiunefixe cu compozitiune tot-d'a-una identica pi ca origina unica. Din potrivrt,credem ca exista Morita varietatI de hialin, ca pi de amiloid pi ca deo-sebirea intros aceste grupo de degenerare e numaI cantitativä, iar formeletip'ce ale lor stint reunite prin altele intermediare mal putin caracteristice.

Degenereseentele albuminoase in sistemul nervos. Am avut ocasiunesa observam Inca' alte forme de degenerescente albuminoase, earl a ti pi

ele importanta lor; dar carI abia a ineeput a se stadia ma de apr6pe.Apa, exista celule earl prin o iritatiune particulara, specifica, dati napterela exudatiunI celulare. Aeeasta este o notiune putin usitatil, cad deobiceilt cand zicem exudatiuno intelegem un produs intlamator proveninddinteun vas; dar ca o &talk' sr, dea natere la exudate esto ceva cutotal flat pi totua nu putem di ne exprimilei altfel. Trebue di admitemcii sunt celale earl., in parte cel putin, art rolul unor vase, altele pe acelaal unor glande pi ca atarI pot produce secretinnl sail exudatiunI propriI.

Nu vorbim despre tesutul grasos, unde fie-care caulk' este considerataca o glandä unicalulara, producritoare de grasimer, ci de alte celule pianume de cele nevroglice. In stare inflamat6re celulele acestea se umfla.

Marirea celuleI denota de multe orI o actiune vitalä, o prolifera-tiune. In acest caz celule devin mai marl' prin inrnultirea protoplasma,prin marirea orI inmultirea nucleuluI, avem intr'un cavint o mariredatorita until proces activ. Celulele basil se poate urntla pi in mod pasiv,pi intumescenta tulbure intro altele ne da un exempla despre aceasta.Umflarea nu Ie datorita de asta data unei activitatl exagerate, ci unalipse de actiune asupra substantelor carI se nasc in celule, sail car): pa-trond din afara in interiorul lor.

Prin urmare, orI de cate orI o Muir devine ma mare fara ca aceasta

www.dacoromanica.ro

Page 47: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARME ALBUMINOA SE 46

märirI sa corespundä si o activitate maT mare, avem a face cu o dege-nereseentii.

Alta celule nu se umfiii in degenereseentä sail, dupg ce mal intliu seutnfla, se micsoreazg mat in urmä prin aceea c lag sA jasa din interiorullor diferite substante pe care le lisim apoI in jura lar.

Acest lucra se vede bine in cetule revroglice, a ciiror degenerescentase traduce prin o tumefatiune mare; apoI produsele de degenerare leadin adule si se prezintä ea mase hialino sau grascSse in jurul celulelor

prelungirilor lar.In adev6r, am putut constata cuí cele mal multe strtrI patologice, cele

mg multe scleroze ale sistemuluI nervos sunt datorite in prima linieacestor exudatiunI ale elementelor nevroglice =flato.

Fig. 18. Celda comisura a milduv.! in totalice. h. Partoa hialina a celaje! ; pi pro-lungire protoplasmatie& comisnrall hialinil; cp. portiune din ulula mal pandit ; p. pre_lungire protoplas.natie& normal; p'. prelungire protoplasmaticI mal palidit.

In special in afeetiunile acute si infectit5se ale sistemului nervos, de-generärile celulare de natura* foarte probabil albuminósä, sunt foarte,numeräse i f4rte variate. Ele irisa sunt foarte putin cunoscute ind dinpricinä cA numaI in timpul din urmit, gratie imbunittätiriI techniceI, ailinceput a fi observate.

Nemat prin aceste procede nonti') de coloratiuno s'au putut constata incarsul boalelor infoctioase acate sail cronice ale sistemuld nervos catetanosul, turbarea, lepra, etc., degenorarea hialinrt a protoplazmel celulevnervoase sub inluenta microbilor off toxinelor lor (h. fig. 18).

www.dacoromanica.ro

Page 48: Curs Anatomie Patologica

46 CURS DE AN A.TOMlE PATOLOGICI

Alte Ori aläturea co degenerarea hialina a celulef nervoase, sail inde-pendent de ea, se produc in masa protoplazmeT un numiir maT mare sailmal mic de vacuole situate la periferia corpuluI celulef sail in into-riorul el datorite intiltratiunei protoplazmeT cu limfä lichidä care diso-ciad protoplazma sapand un fel de cavitritl in interiorul et De multe orTprotoplazma capätä in acest caz un aspect particular spumos.

Dar nu numal in celulole nervoase ci i In altele ca in cele epite-hale, musculare, in cele conjunctive chiar pot pätrunde lichide exudate dinvase in cursul diferitelor boale infectioase exudative. Colalele devinatuncT mari, mat umflate, mai transparente si protoplasma lor se vede

Fig. 19. Celu16. din coarnele anterioare on vacuole 0 Cu o roes protoplazmaticii,In parte

subt microscop ca &trail din causa lima sistem de cavitätT plino culichid. Ac6stii stare se poate losne repara ; dar dad dureazä proa mult,poste compromite vitalitatea nucleuluf, i atuncl so nasc conditiunilepentru coagularea lichiduluI infiltrat in celale, producéndu-se prin aceastao alteration° de cea maT mare gravitate pe care o vom stadia inteuncapitol urmätor.

Un oare-care grad de infiltration° cu lichide sub forme de vacuole,care constitue degenerarea edematoasä sati hidropid a celulelor se pro-duce off de Me orT existrt inteo parte o stad de circulation°, in orT ceedem prin urmare.

Jaialinit.

www.dacoromanica.ro

Page 49: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARME ALBUMINOASE 47

Degenerares cea mal frecventá a celulel nervoase subt influents in-toxicatiunilor, infectiunilor i traumatismelor intereseaze partea croma-tofile a corpulai celular. Aceaste substantä cromatofile dispuse procurase etie In substanta fundamental e probabil celular sub forme de Luid cor-pasean' fuziformT i granulatT, se rezolve in cursul diferitelor procesemorbide sub forme de granulatiuni inegale, mal miel, uneori ca basten:lee,in masa protoplazmel relulare si se fragmenteaze pan la complectedisparitiune constituind procesal descris sub numele de cromatolize. Uneorlcromatoliza intereseaze mal" mult pertile periferice ale celulei pe cánd

..!:ii.t.:,:, ...,.,v, pg- :-'--"1"---'7::.-3',. Ir, -

.- .t.- .tc 4,...-Th'-':.

..

::-.,,,:r4.,.. , -:.-4-46,-,;.'4, 4-r,,u, s.* iu. ..., '

',,,,,,,..t .,,, 4 ,-1,,., :' :- : , ....

v, . ,ts.,,,,lii;-_,' ° ',1riP. , ,

s''' .;1',.;?.1. : ' '' ' ' ' i ",:r,-;, ' . -.. ..' .,:,

: Rke. ..?

W.:

Fig. 20. Sabotanta cromatielt grArtaiditii In jaral anchada'. Pártile per ifericepalide non mai oontin corpneenlii luI Nissl. e. o'. o celda de diforite naturI

dite in jaral i in interioral oelulei !larvae.

In partes central, celula remáne intacta sal se produce chiar o densifi-caro a substantei cromatofile.

Alte orT se intimpla maT malt contraria], anume cromatolisa e malmult centrale, se formeazá o zona palide necolorate mal larga' sail malinguste in jaral nuclealui, iar la periferia adula" ei in prelungfrileprotoplazmatice corpusculil lui Nissl sunt normalT; sal dezintegrarea poateE generale : in corpal celulei palid nu se mal ved de net nieto bastonaeecromatice sail granulatiuni impreetiate neregulat.

;1:i45;

Ingritmlt-

www.dacoromanica.ro

Page 50: Curs Anatomie Patologica

48 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

In afarA de importanta patologicil studinl acestor degenerarT ale celulelnervoase ne-ail mal permis si tragem consecinte pretioase privitoare la

Fig. 21. Cahill ganglionarit In eromatolizit.

structara celulel nervoase. ea discutat mult astkpra naturel prirtiT cro-matofile a acestor celule. NoT am constatat c de multe orT &log dispa-

Pig. 22. °alai& nerioael fu eromatolizit In carl elemental° ce coutiueae substantaoromatofilit Bunt grupate In eentru In mod radiat eimultiud o oarioehinezit.

ritia totall a acestel substante mal rëmfin in interiorul substantel cro-matofobe ni§te formatiunt fuziforme care reamintesc forma si une-orl

www.dacoromanica.ro

Page 51: Curs Anatomie Patologica

dispuzitiunea corpusculilor luT Nissl dar earl nu maT contin substantacolorabila, stint cu total palide i une-orT numaT abia delimitateprintr'un contar difuz; alte-off de 0 necolorate al limite maT precisesi se pot destul de bine distinge ; in interiorul lor so distingo un felde nucleu 0 un punct central, De multe off aceste elemento tu armacromatolizet schimbá aranjamentul i itia situatiunt variate i adeseabizare in corpul celulei.

DEGENERARILE ALBUMIN OASE 49

Fig. 23. Cella& din cornul anterior in turbare. Spinteclituri arcadiforme !litre car! seTad elemente fuziforme (ef) sail poligonale (cc), v. vacuole, cc. eolule neurogliee proli-

ferate, c. capilar.

Aceasta ne a %cut s credem c ace0I corpusculi al ial Nissl nu.'sun simplu conglomerat de granulatiuni. de cromatina, ci ni0e elementoparticular°, poate niote adeférate celule in a caror substanta f undamen-tan se acumuleaza grauntele cromatice in cantitate maT mare sail micasail din earl' aceasta poste sa dispirit ea total, dupa diferitele staff mor-bid° ale celulelor.

In turbare am putut observa un aspect particular al celulelor ner-voase degenerate. Dupa disparitia substantel: cromatofile apare in sub-

Babep-Sion. Ours da anatomic patologicd. 4

www.dacoromanica.ro

Page 52: Curs Anatomie Patologica

50 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

stanta fundamental, foarte slab si difuz coloratä, un sistem de spinte-ciituri ca niste arcade ce delimiteazil elementele fuziforme sail poligonalecar% contineati alta data granulatiunile colorate.

Degenerarea nuclear& Tot numai in timpurile din urmä istologistiiail inceput a consacra o atentiune ma% mare modificrtrilor ce suferä nu-cleul in cursul necrobiozelor si necrozelor celulare.

Uncí celulele sunt expuse actiunilor necrotizante diferite, nucleul poatefi-ira sil sufere niel o modificare morfologicil deveni numaï din ce in cemal palid. Se poate armar% in diferitele celule aceastä vestejire a nucleulutpäml la complecta disparitiune. In acest cas se pare cli lichidele ce in-filtreazä celulele estilag din nucleil substanta cromatia dilutind-o si pro-ducênd un fel de dezintregrare himicil a el. Se zice ca atunci nucleulse distruge prin carioliza.

Alte orl se pot urmärT diferite fase de desintegrare morfologicil in nu-cleil inainte de a dispärea. A st-fel nucleul poate fi comprimat si deformat prin o masä de vacuole perinucleare (Fig. 24. d).

Fig. 24. Diferite forme de degenerare gi dezintegrare a nueleilor celulelor nervoaseIn turbare, a. nuelet normal.

Aceastä compresiune se poate sfirsi prin ruperea nucleuluT in maïmulte bucätT. Lichidul ce umple vacuolele perinucleare poate infiltra sicorpul nucletfluT, care capätä atuncI proportiuni colosale, devine cu totaltransparent, nucleolul dispare (fig. 24 b) Batí se ma% vede ca un mic corphialin. Se poate intimpla si contrariul, anume ca nucleolul sa devinelumflat, transparent si vacuolar, iar substanta cromaticli a nucleuluisit se rezolve in granulatiunI, Bah bastonase neregulate (fig. 24 e) in masanuclearit acromaticli. Alte-orT nucleolul foarte umflat devine (fig. 24 e)uniform dens, colorändu-se intens, ca hialin, iar in jurul 1111 se vedecromatina nucleulul dezintegratä si mal departe In jurul nucleulut ozona largä palidä, rezultänd din confluenta vacuolelor perinucleare.

www.dacoromanica.ro

Page 53: Curs Anatomie Patologica

DEGENERARME ALBIIMINOASE 51

Ca o fas lí mal inaintata (fig. 24, f), je disparitiunea complecta a nu--cleoluluf In nucleul astfel modificat. AtuncI nucleul devine cu total pasiv,-continua a se diforma, se prezinta ca o masa informa (fig. 24, g.), granu-lata in corpul celuld. Bucatile rezultate din fragmentarea nucleululne mal fiind atrase de nucleol, ne mal fiind continute de o membrananueleara, se vor dispersa in corpul celulel, '1 vor paräsi chiar gi se vor gasi-ea granulatiuni cromatice in spatiile intercelulare. and degeneraresnucleuld urmeaza acest mecanism vorbim de cariorexa.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Curs Anatomie Patologica

LECTJUNEA V

Degenerarea amiloideiDenumirea de amiloid a remas in stiinta, de si provine dintr'o con-

ceptie gresita ce facas° Virchow asupra natureI himice a substanteice caracterizeaza acest fel de degenerare. Dènsul credea a amiloidul eo substanta' tornara si, considerind ca In unele camal are o structuraconcentricrt, a Wat o apropiere futre el si grauntele de amil, de andenumele de amiloid. A.sta-zI e bine stabilit c amiloidul e o materie cvater-nara din grupa' albuminoidelor.

Amiloidul se produce in cursal boalelor cronice caracterizate printeoalteratiune profunda a nutritiuneI generale. Se observa ca deosebire incursul tuberculozeI torpide ca caverne i destructiuni marI, foarte desIn cursa' tuberculozel osoase; apoI in perioada tortiara a sifilisulul chndcoincide adosea orI cu formatiunI gomoase in organele interne, in cursulsupuratiunilor indelungate, mal ca seama cand acestea intereseaza oasele,In cursa" osteomieliteI etc.

La inceput se &este de predilectiune in anume organe, dar in caza-rile inaintate si grave se poate generaliza. Se gasoste mal des inficat, rinichiti ; dar se poste intinde in ganglioniI limfaticI, paretele in-testinuluI i stomacului, musculatura corduld, pancreas, glandele salivare,testicul i chiar In muschil voluntarl.

Am insistat in alta parte asupra inrudireI ce exista filtre aruiloid siunele forme de degenerare albunrinoasa. In adever, amiloidul asa cum seprezi9ta in tesuturl are f6rte multa asolanare cu hialinul ; ca si acelase vede sub microscop ca o masil omogena, notoria, lucia, care fixeazagalbenul din picrocarminat si se coloreaza intens ca colorile bazice deanilina. Nu incape indoiala ca -amiloidul n'ar fi putut fi izolat dintredegenerarile albuminoase, i mal cu seamä din grupul hialinuluï, dacanu s'ar bucura de proprietatea de a da ca unil reactivI reactiunI isto-himice caracteristice, singurul mijloc de a ne permite sa' distingem cu siga-rantri amiloidul de hialin. O reactiune caracteristica e acea a ioduluI. Casolutiunea lul Lugol tesaturile amiloide se coloreaza in brun roscat, pecAnd cele srtatoase iati o coloratiune galbena deschis. Daca dupä' iod setrateaza preparatul cu acid sulfuric diluat (1 0/0), partile amiloide devin

www.dacoromanica.ro

Page 55: Curs Anatomie Patologica

DEGENERAREA AMILOIDA 53

foarte inchise sali chiar violete, albastre orT verzT; pe and restul nuschimbrt coloarea. Nu de malt Cornil a introdus in technica cerce-

tgriT amiloiduluT un procedeti mai sensibil si care dg imaginT maT izbi_toare Acest procedeg constg in a colora tesuturile suspocte cu violet demetil apos : tesuturile sängtoase se coloreazg in albastru, lar cele amiloidein ros purpariu. i alte aniline colorate s'a dovedit mat in urmì c dan

amiloidul aceeasI reaciliune; sp. verdele de motu, verdele de iod etc.Orl-care ar fi substanta colorantg introbuintatg vom exclude ca totalalcoolul i balsamul de canada din technica amiloiduluT. Dupg coloraresectiunile se vor spgla in apg si se vor inchide Iii glicering. Pentru aajuta diferentiarea se va adauge apeT in care se spalä sectiunile cate-vapiaturi de Lid clorhidric (1 0/0), in cazul and ne servim de una dineolorile de aniling amintite.

Putem adguga, ca o reactiune bung, safranina prin care amiloidul secoloreazg in galben i amestecul neutra al luT Ehrlich prin care se co-loreazg in negra, culoarea aceasta resiständ i alcoolulul ast-fel in atpermite conservarea preparatiunilor. Putem dar privi amiloidul cg osubstantg albuminoasg metacromatic,g.

Aceste mijloace technice a 1 fost de mare pret pentru studiul localizgriffine a amiloidului in intimitatea tesutelor. Am vgzut localizarea variabilga produseior ce caracterizeazg diferitclor degenergrI albuminoase studiate ;am vrtzut leggturä, intimg ce existg intro acelea i activitatea nutritivga celnlelor ; am vä'zut a ele nasc de multe orT in chiar corpul celuleT,de ande apoT sunt expulzate in at, pe unele din ele, le-am considerat-ca un fel de secretiune patologicg a celulelor puse in conditiunT.abnortne. Lacrurile nu statí tot asa cu amiloidul. De si exista ate-vapublicatiunT izolate ce sustin contrariul, totui bazatl pe observatiunile-color mal multI istologistI i pe propria noasträ experientg, afirmgm cgamiloidul se afig tot-d'auna in interstitiile tesutelor, niel °data in into-riurul corpuluT celulelor, orT-care ar fi natura lor. Acéstrt constatatiune-sigurg exclude de la sine ori-ce posibilitate de formare a amiloidululin inte.riorul plotoplazmeI celulare, ceea-ce constituie o deosebire esentialgfatg de cele-l-alte degenergrI albuminoase. Aceasta log nu inseamngin interstitiT amiloidul se depune incliferent orY unde, din potrivä de-punerea luT aratii o predilectiune pentru sistemul vasular Totdeauna-degenerarea amiloidá incepe in jaral vaselor si in peretiT lor chiaranume vasele micT, capilarele sunt primal element atins, in al doilearand degenereazg vasele maT marl, arteriale i venoase, pentru ca de laacostea sg se intindg la tesutele incunjurgt6re. Aceastä localizare a ami-loiduluT in jurul vaselor pe de o parte, iar pe de alta independenta lul

celule a fgcut sg se bkinuiascrt de malt o leggturg intre geneza acestel

www.dacoromanica.ro

Page 56: Curs Anatomie Patologica

54 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

degenerarT si sistemul vascular. S'a crezut de uniI chiar di amiloiduIs'ar forma mal intaiti in salve de uncle ar iesi prin pareta vaselorpentru a se depune in tesuturI. Cercetarile tnsil fiicute In acest sons-n'atl putut dovedi preformarea amiloiduluï in sange. De aceea formareaamiloidulul s'ar putea explica mat rational in urmatorul mod : din cauzasllibiciuna elementelor constitive ale vaselor poate a transuda prin*eta lor, chiar a color mar marl, nu numaI a capilarelor, substantealbuminoide in cantitate mal mare ca in stare normala. In off-ce cazinsa, acestea nu sunt elaborate si rezorbite de celule, din cauza a' pamasurii ce ies din vase devin insolubile, neasimaa.bile de catre celule. Intlucat priveste esenta acesteI transformarI, ar putea consta intr'un fe] defermentatiune a materiel albuminoide sub influenta unor ferment): rezultatIdin viciarea nutritiunel salí sub intluenta directa a toxinelor microbienejucand rolul de fermentI. Ar fi posibil ca anume toxinele microbilorde supuratiune sa /IDA in deosebI aceasta proprietate de a produce tran-sformarea amiloida. Pentru aceasta presupunere ar pleda faptul ca dege-nerarea amiloidä e mal frecventii in boalele cahectizante legate de asupuratiune intinsa. Asa, am zis di tuberculoza e una din boalelo incursul careia observam amiloidul ; pentru a fi complectI e locul aicI diadaugiim crt nu in orI-ce tuberculoza, ci tocraal in cazurile de tuber-culoza osoasa, salí tuberculozil pulmonara cu caverne intinse in Gaff deregula so produc supuratiunI cu stagnare de paroiti carl permite rezorb-tiunea secretiunilor microbilor piogenl. Din potriva, in tuberculoza Eracaverne, MI supuratiunI, aproape nu se produce amiloid. De asemeneaIn alte boale foarte cahectizante, eart altereaza nutritiunea in cel malmare grad, precum e cancerul, degenerarea amiloidä e numal ceva acci-dental. De alta s'a putut produce degenerarea amiloida si experimentalinjectand animalelor timp indelungat culturI sag filtrate de culturi depiocianea, de stafilococi si chiar de streptococl, microbil specificl at puro-iulul. De asemenea si degenerarea amiloida a perioadel ultime a sifilisuluIs'ar putea raporta la actiunea agentuluI Wilma, dar foarte probabil, alacestel boale. Cu toate aceste prezumptiunI foarte valabile, in starea deazI a cunostintelor noastre nu putern afirma in mod neindoios originaparazitara a degenerariI amiloide.

Caracterele anatomice ale degenera'riI amiloide le vom vedea mal indetaliu cand vom studia patologia speciala a organelor, märginindu-neaid numat la indicarea unor caractere mal generale.

Daca degenerarea e putin pronuntatä, organul 'sl conserva' aproape intotal culoarea, forma si consistenta obicinuitä. In asemenea caz chiar un°chill bine exercitat nu poate de cat sa banuiasa amiloidul, despre acarat prezenta ne putem incredinta numaI prin examenul microscopic.

www.dacoromanica.ro

Page 57: Curs Anatomie Patologica

DEGENERAREA AMILOIDÀ 55

In stadiile mat inaintate insa, organele sufer modificarI earl ne permitrecunoasterea leziunilor si ca ochial liber. In genero un organ atins deamiloid e mal mare, ma): tare, maI rigid, ma): putin elastic, mal plastic,maI friabil. Suprafata de sectiune se distinge printr'un aspect special : emaI lucie ca in stare normal, maI useata, de coloare cenusie bruneta,foarte palida, translucida la marginI, ca aspect de slanina. Mal ca seamape o sectiune fina, facina ca cutitul dublu, la aceste earactere se maIadauga o transparenta' mal mare de cat ar prezinta organul normal exa-minat in aceleasI conditiunl. Despre acest din urma caracter ne putemconvinge chiar fail a recargo la sectiunl. N'avem pentru acésta de OAsu examinam partile maI subtirI ale organuld, anumne marginele supra-feteT de sectiune : un ochill exereitat va putea distingo totdeauna la acestnivel o zonrt ca de T/2-1 mm. largitne dotata de o transparontä neobi-clnuita pe un organ sanatos.

Se intelege ea' ca cat degenerarea va fi mal putin intensa ca atiltaceste caractere vor fi maI putin pronuntate. Asa, uneorI suprafata desectiune lu.cie, mata, uscatá nu e Qt1 total palida ci are o coloratiune rozataca aspectul de sanca fiart. Alte orI Po o suprafata de sectiune ca acestdin urmrt aspect, set chiar având earactere ma): normale, adica fiind destulde umeda, destul de translucida, destul de avu.ta' in stage se vad numaipete amiloide alternind cu altele mal iperemice i adosen cut altele maIumtlate, galbene, atinse de degenerare grasa. Se pot recunoasts caochiul liber si degenerarl mat putin intinse de cat atat, marginito numaIJa anume formatima anatomice: astfel in splina putem veden o suprafatade sectiune aproape normala semanata ca niste gran ulatiunI ca un bobde mac, albe, transparente ea niste picaturI de roua, corespunzind foli-culilor, singuril degeneratt Acéstrt forma de degenerare nu 'I rara insplina si atat de caracteristica in cat anatomista germana ail creiatnumele special de esagomilz, prin comparatiunea foliculilor ipertrofiatI

degenerati eu boabele de sago. Acelasl aspect se poate vedea uneorIin rinichl, cand glomenla sunt atinsi in mod exclusiv ; in acest organaspectul e mal putin caracteristic si mat putin fidel din cauza caalte afectiunI ale glornerulilor pot da o imagine identiert. Din cele spusee lesne de dedus i caracterele degenerara amiloide in cele-l'alteorgane. In ganglioniI limfaticl de pilda amiloidul se prezinta ca i insplina ; in stomac in intestine se traduce prin o ingrosare a muscula-tureI dar cu deosebire prin ingrosarea mucoaseI asociata ca cele-Paltecaractere optiee descrise etc.

Am pomenit deja despre legatura ce existti intro vase si formareaamiloidulul, legatura asupra careia examenul microscopic nu maI lasanicI o indoialil.

www.dacoromanica.ro

Page 58: Curs Anatomie Patologica

55 CUTIS DE ANATOMIE PATOLOGICA

In ficat de pile% degeuerarea incepe mai intairt in interiorul lobuliloradesea orT chiar in partile centrale ale acestora. Bandele de amiloid,

cu caracterele de coloratiune asapra carora am insistat, se vAcl in Iungulcapilarelor in afara endoteliilor. Prin ingrosarea depozitelor amiloidecelulele sunt comprimate, devin foarte inguste, pot ajunge la desgvirsitadisparitiune ; aveam atuncI in partile degenerate o imagine care a datnastere la greselI de interpretare : bande largT colorate in rosti prinvioletul de motu l intre carT se vAd oapilarele reduse, ca endoteliilelor carl ranifin neatinse de degenerare, ceea ce a fricut pe unil sa creadaca amiloidul ocupa chiar colulele ficatalul.

In rinichiil degenereaz4 in primul lec glomerulul : o parte dinanzele glomerurale, san chiar toate, se prezintrt ca niste eilindrI sinuosTvaricosT, neregulatT, ca aspect omogen, lucia, eoloratI in rosil sail chiar

,' -

rl4,14;1.,

*.+.,.,/,

gia.;k1~

-

--

" -0..4-'1

'41t.ArFig. 25. Ami:W(1 in ficat. A, !pase amiloide la paretele eapilarelor intralobulare, eh;

eelnle hepatice giLsoaac

Ca o MaSa Cu total uniformil in carl se mal disting nucleil endoteliilor coloratl In albastru. De la glomerul amiloidul se intindela vasul afereut, in al doilea loc la vasul eferent si la reteaua vas-culara interstitiala ; poate interesa in cazurile grave si capsula glo-merulara si membrana proprie a tubilor urinarT chiar. respecta irisa*

epiteliile renale. Acelasl hiera se vede in splinA, in ganglioniI limfaticI,unde amiloidul, marginit in camufle mal putin intenso la paretif vaselordin central foliculilor, sati la acola al capilatelor, orI la spatiile vascu-lare interstitiale, se intinde apd la reteaua limfatica, dar niel odata la ce-lulele propril ale organului. In paretil tubulul digestiv are ca sediii submucoasa, musculara nmeoasel si, numaT in cazurile mal inaintate, in-vadeazA tunica muscalara; in intestine ocupa de predilectinne vilozitrttile

icI-colo

www.dacoromanica.ro

Page 59: Curs Anatomie Patologica

carT. devin foarte friabile, se pot rape i da nastere la ulceratiunl conimic caractetistic.

Independenta amiloidului de celule se poate studia bine in paretil ar-terelor. Aici degenerarea apare in tunica mijlocie sub forma de cercuri

.,.,t , :. \ ,,,,a.: __,''' .- ,¡ `'',. \. ., :, , uis-1 0 ,k,..,

,..,....:. ,. N: ,,,,,,sky.,,,r

ts ,'. Ck, ,\ Et ' *,'S.,1414.44, , ':,, , , , &:, \ , .

rii':,. 10i t\,',*** 'V.e., ,:l

',., :, \ ' st... fr",,,11,V,,Ì 4 s'\.i',..: * ,?. A.' ., -.' 4,, i ' :: '14-4' .' 'I,' i ... s 'I),' iv rt , ;

-'. ..,.0.1, . ..,V...4;jii, :`,.:7:.`",:. ,...;1: \-- - :4 ' i'' .....iv*z:i:-..-z,---_,:z....j, i.:.7.

k- -- _* 41.1

V..::.Y: ' '',-. -**' -.,-,:: ;--;:-.:_.--'---''''''ii.,-.).,, ,.......,...x :e .--N....:!.4-61,-.'c .:4-v 7-----,_. t,e.

,.' : -,...;- ,---,:' -;.' --v I" =fv:,31,4v,''(t/

;',.-.14,, -7--. ..., `-,,----

...0.,i,-!,,.::::,...,.1:- "*. .,,'-.s.;:--,.,, ,"ss, ...%tf,-... .":". , f\J

j '''141..),:i'. .?..;.',\it.I.: -. \ o ..o.:',Ast ii;.Q.41/7::.,4:::"."-Z,,ZiA `.'-'i .!4I',Nt',,'T.'..ik.,:,'.1.b`i,,, - A ..N.;. .1/4 ., ,\ _, . ...z. s tt I /1.

.. I:; t.' .. -, \,'''T '0.0)\ ,i,mr ''`. ' 'N:. - ... 'A,; 7,',.:t4. - N'i,..,s. N,::fiy,. i....

.,,I 'Ir ,.'4 1' 41.'ip. ,s. ki.%,-tit '1j 4

4f V;....;., ......::::,,:;;',--t,';;':?.. \ ', .1., ',X.:. (.. ;','' '4''',, t.% -' , -,,',

C.',::',1.`1.1, ....:.. 1 1 ' ' ''''' "

)4 :j.:;. :.-.......,..:::, +.1 . ..q, I iv ,...:19,, ,,., sl., r,

..frl,,-,' -..., ,.........,: e.: .?. ,\,;.'''', i ' ',. ty,\. \

N ' '

,..;;;. .7t ,;i t \,t. ..1'

..- '1 ... si,i1.-,?...,--,:- i \'' ', ,' ti. v.i' i%`.) '''"A ": .;' ).. ,, ' "S ...- VII.6.. 7. 1 ''3''''' . ''

44, .,.. 1,6771-

Fig. 26. Amiloid al Osticultilui intenta caz de miopatie, a. in.-epntul depunerel =ac-idula! bit 'o acterii, am. tase marl de amiloid in jurul tuttii vas, am. amiloid

parolple unid vas trectInd in stiltstante hialine, td. &ohi hialini.

ce se coloreaza in ros prin violet, separate prin alte cercan l cu nucleimu.sculari colorati in albastru; de aici se intinde in adventitia pastrtindacelasi raport ca celulele, i numal foarte tarziti degenerarea poate cu-prinde si intima. itunci paretele arterei apare ea un singur cerc gros,uniform, ro, rezultat din substituirea amiloidului in local diferitelor tu-nice i ()lamente distruse in mod mecanie.

Din cele spuse se vedo deja consecintelo ce poate aduce degenerareaamiloida. Elemental() anatomice deja slabite vor suferi inca mai multin functiunea si nutritiunea lor, pe de o parte din cauza anemia ceproduce amiloidul prin ingreuiarea circulatiunoi, pe do alta parte dincauza compresiunei la carl sunt supuse. Consecinta va fi provocarea si aaltor forme de degenerar]. pe Muga cea existenta totul contribuind la

DEGENERAREA AMILOIDA 67

dio

www.dacoromanica.ro

Page 60: Curs Anatomie Patologica

58 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

compromiterea din ce in ce mal mare a fanctiuneI organulul si la distruc-tiunea celulelor.

Exista o forma de degenerare amiloida mal mult local, datoritrt uneIturbararI de nutritiane limitate fara influentri asupra economiel generalea organizmuluI. Ast-fel in maduva, in ganglioniI rachidieni, in ependimIn pulmonI,cu deosebire in prostata la bittrinl se gasesc uneorI ara niel o altalesiune grava, niste formatiunI rotunda stratificate concentrice ce dailreactiunea amiloidulul. coste formatiunI numite corpurI amilacee sunt

a

Fig. 27. Rinichiu antiloid, g, glomerul:amiloid, a, artera aferena a glomernlulnica paret/amiloidi, A', amiloid mal mult dispus in jurul eapilarelor, t, eanalieul oonturnat

en eelnle desquamate granulo grasoase, e, ansa lul Henle en un eilindru hilian.

incline de regula in spatiile tesutelor i rezulta foarte probabil din des-compunerea protoplazmel celulelor in destructiune, cato °data diferiteletumor! contin asemenea concretiunI amilacee.

GlicogentstGlicogenul e o substantil tornara, care so formeaza in organism din

materiile hidrocarbonate sail din albuminoide. Se &este in cantitate malmare la tesutele embrionuluI, la adult, in proportiuni apreciabile

A

mal

www.dacoromanica.ro

Page 61: Curs Anatomie Patologica

DEGENERAREA AMILOIDA 59

in ficat si in musehI, in unele epiteliI precum e acela ce ciiptuseste ea-vitatea vaginala a colulul uterin etc.

In stare normala proportiunea glicogenulal din tesute scade pr:n ina-nitiune sail prin exereitiul muscular

In unele boale, precum in diabet, glicogenul se inmulteste salí apareIn organe unde de obieeia nu exista sail exista numaI In proportiunlneapreeibile. Ast-fill in ficat se poate gasi o cantitate mal mare de gli-cogen in eelulele parenhimatoase sub forma de pietiturl transparenteluciI, ca hialine, adunate mal malt in jurul nueleuluI sail infiltrandprotoplazma in mod difuz; apoI in epiteliile rinichiulul diabetic si anu-me mal malt in partea mal striinta a anzelor luT Henle de asernenea siin toate eelelalte tesute proportiunea de glicogen creste in cursaldiabetuluI.

Mal gasim glicocenul In celulele diferitelor tumorI. Trebue sa observamea tumorile cu crestere si distructiune repede a celulelor stint sedialglicogenulut Ast-fel, pe and sarcomele si carcinomelo contin foarte desglicogen, fibromele nu contin mal nicI o data, '1 gasim in miome si con-drome pentru ea si in stare normala tcsutele respective contln glicogen.

Intru cat priveste tumorile mal trebue sa observam ca tocmaI aceleaa caror originti embrionara e mal sigur stabilitrt, contin aproape constantglicogen; asa tumorile zise hipernefroide ale rinichiuluI, eancerele, nano-mele si endoteliornele testicululuI, tumorile uteruluI etc.

Glicogenul se apropie prin reactiunea sa istohimica de amiloid in uneleprivinte, dar totusl sunt mijloace de deosebire. Ast-Idl ea iod da si gli-cogenul, ca si amiloidul o coloare galbena-bruna inchis, care insa nu seschimba prin acid sulfuric cum se intimpla cu amiloidul.

Glicogenul fiind foarte solubil in spa, trebue sil evitam cat se poate apaIn tehnica acestel degenerart Col mal bun procedna pentru cereetareaglicogenului e de a fixa tesutele in alcool absolut. Trebue ea tesutele silfie ridicate cat mal et-Pend dupa moarte, cad descompunerea cadavericadistruge glicogenul chiar in cate-va ore. Sectiunile se vor colora in liohidulluT Lugol, se vor deshidrata in o parte tincturil de iod si 4 partl alcoolabsolut si se vor clarifica In uleiil de origan.

Bine stabilita nu e Inca importanta patologica a glieogenulut Faptulinsil ea se gaseste in diabet, o boala de alteratiune nutritiva prin exce-lentil, in tumorile maligne etc. arproba ca glicogenul este aid expresiuneauneI destructiunl active a protoplazmeI eelulare sub influenta unor cauzeinca riíri cunoscute in esenta lor.

www.dacoromanica.ro

Page 62: Curs Anatomie Patologica

LECTIT 1NEA VI

PigmentatiunitePunem pignp ntatiunile patologice tot intre degenerarl. pentru a, precum

vom vedea, Tele sint de cele maf multe orI espresiunea anel suferintea tesutelor si, in oil ce caz, ail de rezultat final a compromite f unctiuneasi vitalitatea celulelor in cari se produe.

Pigmentele ce intilnim in tesuturI au origina variabila. TotusI le-amputea trnparti in douil grape marl : 1) pigmente formato in interiorulorganizmuluI si 2) pulberI pigmentae carl: patrund de afara si se depunIn tesute. Cele dintairi slut ca malt tad importante si de aceea le vomstadia in primul loc.

Pigmentele formate in organism pot proveni : 1) din materia colorantaa singeld ; 2) din materia coloranta a bile): si al 3) pigmente a cárormaterie prima liu Ye stabilita in mod ind:scutabil, dar care se glisesc siIn stare normala la anume tesute si earl' in diferitele stall patologicese pot inmulti in mod considerabil sau pot aparea acolo uncle de obiceitinu exista. Acosta Teste pigmentul numit autocton.

Pigmente provenite din singe. Acestea se formeaza in partile undes'au produs emoragrI ca infiltratiu.ne de singe in tes Ile. OrT.-ce emoragiese caracterizeaza prin o coloratiune rosie inchis aproape neagra atesutelor imbibate. In decurs de cite-va zile coloratiunea devine brut*albastra, verde, galbena si apol din co in ce mal. palida pentru a dispare.

Aceste modificarI de coloratiune snit expresiunea diferitelor fazede transformatiune a singeluI revtirsat. Ceea ce doming in descompunereaaceasta le disolutiunea materiel colorante caro rámine si se depune intesute pigmentindu-le, pe and protoplasma globulelor e rezorbita.

Pigrnentul provenit astfel din descompunerea singolui in tesute sepoate prezenta subt doua forme diferita ca hamatoidina, sau ca hemoziderina.

Aceste doull feliurI de pigment se pot intllni excluziv sau impreunaIn unul si acelast focar emoragic. Hematoidina se formeaza de regulaIn focarele emoragice marl ca destructiune muI intinsa a tesutelor sauIn emoragiile din interiorul cavitatilor naturale. Hematoidina se for-meaza tocmal in conditiunI contrarit De aceea in partile centrale

www.dacoromanica.ro

Page 63: Curs Anatomie Patologica

ale anal focar emoragic intins gasim pigment de hematoidinä, iar laperiferie pigment de hemoziderinä.

Hematoidina se prezintä sub forma de cristale acicalare izolate saugrupate in maldárl orI ca table romboiedrice. Acole izolate d'A galbene-r orate, lar grupele i tablele sint ro5i1. Aceste cristale sint la inceputlibere in intestitiile tesatelor, dar mal tipa pot fi qi incorporate decelule. lele sint insolubile in aprt, alcool, acid acedo. In afarti de aceastrtforma cristalinti, hematoidina se mai poate prezintä ca granulatiunIrotunzite san colturate mal fine sau mal marl.

szt,e e

Fig. 28. Tamorl endetolialli a paroti- Fig. 29. Adenom al parotidel : h. masa hia-del: un vas en celnle endetoliale prolife- alinfi in lumennl nula tub ; e. cristale acicular°rate continênd un cristal de hematoidin1i, dispuse radial.

Hemoziderina nu formeail cristale ci numaI granulatiuni saumal mari orI mal miel, uneorI grupate ca grämäjioare mat marI, decoloare galbenii portocalie san galbenä bruna mal inohisa ; acest pigmentl'e de regula inchis in corpul celulelor, dar se gäseqte qi liber.

leste o deosebire esentialä de compozitiune himicrt, intre acest pigmentcel format de hematoidinä. Pe o sectiune microscopicti tratatti ca foro-

cianur de potasiu i apoI ca o solutie slabä de acid clorhidric grana-latiunile pigmentare de. hemoziderinä Tau o coloratie albasträ pe cindgranulatiile §i cristalele de hematoidinä nu '§I schimbii coloarea. Aceastä

PIGME N TATIIINILE 61

buclitT

www.dacoromanica.ro

Page 64: Curs Anatomie Patologica

62 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIDA.

reactiunei stohimicg le determinatg de existenta feruluI in pigmentul dehemozidering, pe cind in hematoidina acest element lipseste. Faptul cahemoziderina se produce in partile ande celulele nu's Inca distrusepare a tuna ca activitatea acestora intervine intru citva la izolareaprecipitarea Tel din materia colorata a singeld. In adevar de multe orIacest pigment nu. pgtrunde gata format in corpul celuleI ci se formeazgin interiorul acesteia ; astfel adesea protoplazma celulelor, fad sa contingganulatiunI de pigment, are coloare galbena bruna difuza produsa prinimbibitiunea lei ca materie coloranta lichida care devine albastra subtinfluienta ferocianuruluI i acidulul clorhidric. A.ceasta ararii ca celu-lele au incorporat materia coloranta a singelul transformata in starede solutiune printr'un fel do imbibitiune, i apoI chiar In protoplazmacelular, din materia lichida, se separa printr'un fel de cristalizatiunepigmentul granulat continind fer.

Pigmentele hematogene pot fi datorite si uneI destructiunI a singeluI In in -teriorul curentuluI circulator. Boalele in cursul carora globulele rosiIse distrug mal rapede de cit se regeneread, precum anemiile profunde,malaria, unele intoxicatiunI, etc., precum acelea ca hidrogen arseniat, cuclorat de po'asiu, cu diferite ciuperoI, etc., au ,de rezultat o incarcare apartiI lichide a singeluI cu pigment provenit din distrugerea globulelor,ceea ce 'I da o coloratiune mal Inchisa, constituind hemoglobinemia ; lardin singe materia colorantg disolvata trece in urinti dind urinolor colo-ratio rosie bruna tnchisa sau neagrg chiar (hemoglobinuria). Se stie ca

in stare normalg globulele rosil se distrug i ca materil colorantapusg in libertate le utilizatg in ficat pentru formarea pigmentelor biliare.Dar cind stngele se distruge in asa mare cantitate, materia colorantil dudla ficat famine neutilizatg, Ie reluata din noil in curentul limfatic i san-ghin i depusa In diferitele organe i mal ca seamg in spling, mgduvaoaselor i ganglionii limfatici. Nu Amin scutite Insg niel ficatul,

celelalte organe. Pigmentul se prezintg si In aceastg forma ca grguntecristaline sari ca bucatI amorfe, dind de cele mat multe orI reactiuneaitudiata a fieruluI, libere in spatiile tesutuluI sail ii,chise in celule.fic,at Il vom intilni In celulele endoteliale ale capilarelor, in celulele fixeale tesutuluI conjunctiv i In epiteliile parenhimulul. In spling ocupg

celulole mart ale pulpet, leucocitele i celulele retelet interstitiale.De asemenea in gangliont. In rinicht locul de predilectiune stnt epite-liile canaliculilor i mal eu seamil ale tubilor contortI. Se pot ggsigranulatiunt i gritmezt de pigment si in endoteliile glomerulilor i Inlumenul capilarelor glomerulare.

Dintre toate boalele In canal cgrora se produce pigmente hematogenemeritg o mentiune speciala malaria. Organele cadavrelor malarice pre-

www.dacoromanica.ro

Page 65: Curs Anatomie Patologica

PIGMENTATIUNILE 63

zinta o coloratie particular centi0e ca ardezia datorita depunerit in ce-lule, 0 mal ca seama in vasele micf, a unut pigment deosebit de colhemoziderinic : un pigment negra, mat grosalan, subt forma de bucatt sigramezï mat. mart 0 mai neregulate earl' pot ajunge pana sti formezeadevkate tromboze pigmentare ale capilarelor. A.cest pigment le analogca col ce se vede In corpul parazitului malaria' si pe care aceste '1 formeaziprin o elaborare speciala a globulelor distruse. Se stie a evolutiuneamalaria e legata de o continua regenerare a parazitulut : indivizit batrint,dupi5 ce prin sporulatiune formeaza pe eel tinert, se distrug, iar pigmentullor rämas liber e carat de singe §i depus in organe. Ilaturea insa caacest pigment special se formeaza in cursul malariet 0 pigmentul hemo-ziderinic galben studiat.

Pigmente icterice. Substantele colocante ale bilel., precum e biluribina,si acelea ce rezulta din transformarea acesteiac a biliverdina, bilifucsina,precum si acidele biliare, colorate §i ele, se nasc in ficat subt influentacelulet hepatic() 0, trecésnd prin canaliculele biliare si vesicula biliar,ajung In intestine, uncle precum se kitie ail roluel importante de inde-plinit. Dar daca dintr'o causä' sail alta nu pot ajunge la destinatiuneaion naturala, se vor produce turburart digestive datorite elaborarei insu-fioiente a unor alimente, a grasimilor in special, putrefactiunilor si fer-mentatiunilor intestinale : fecalele reman necolorate, grisa sal albe 0foarte fetide.

De alta parte aeeste substante colorante 0 acidele reinase in fi cat auntin curind reluate in circulatjune si se depun in alto partI, in pielemat ca seamä', dar si in conjunctiva, in sclerotica, in mucoasa guret,mat pe arma si in seroase 0 in toate organele interne. Pe conjunctiva,Po mucoasa bucala, si mat ca seama pe mucoasa ce captuseste podisulgura, de o parte 0 de alta a Malií limbel, ca unele ce sunt malfine si mat transparente, dar si pe piele, se vede bine resultatul depu-nerel pigmentelor biliare in tesute : o coloratiune galbena palida ca la-mia si, daca starea dureaza. mat malt timp, coloratiunea devine mat inchisa,galbenä portocalie set galbena verzuie murdara.

Tot o data. apar alto inconveniente, ca iritatiunt ale nervilor pieletsi altor organe, drora se datoresc fenomenele dureroase diferite 0 mama-rimea pelet ; apot turb ark I vizuale, ruodificatiunt ale centrilor nervo0, cir-culator): mat cu seama, produand incetinirea pulsatiilor 0 depresiuneacirculatiunei etc. Se produce ca un cavInt complexul simptomatic cu-noscut sub numele de icter.

Cauza stagnatiunei si rezorbtiunet elementelor biliare poate sta ininteriorul ficatulut Putem distinge in aceasta ordine de cauze un vicir.In calitatile bileI secretate sail o leziune a celulelor hepatice. iqa se

www.dacoromanica.ro

Page 66: Curs Anatomie Patologica

64 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

poate ca bile secretatg srt tag o consisten ma mare ; se va scurgeatuncI, bine inteles, maI grea. Din cauza acesteI scurgerI Meet% partealichida se pierde prin difuziune qi se va da ocaziune descompunereI e!:bilirubina se va preface mal departe in bilifaxina, biliverding, bilici-anina ; colesterina se isoleaza sub forma aroorfa sail cristalina se vorforma n4te dopurI semisolido p.gmentate, la inceput microscopice, situ-ate in canaliculele capilare intrabulare, carI crescind, pot dilata inmod enorm canalicurno biliare pang and s le mpg chiar. Atunclcomunicarea Intro circulatiunea biliar g sanghing e stabilita, elemen-tele bileI inträ liber in ange spre a fi transportate in diferite organe.Acela§I mecanism prezidg 0 and scurgerea bileI e impedicatg, nu princalitatea ei, ci printr'o obstructiune din afara. Asa canalele biliare extra-hepatice pot fi comprimate i astupate printr'o cicatrice, printr'un pachetde ganglionI ipertroficI, printr'o tumorg, printr'o intlamatiune care pro-voacrt formarea until dop de mucus. Pang. 0 inflamatiunile. du.odenuluf,prin amflarea mucoaseI, i secietiunl abundente de mucozitate, pot pro-voca astuparea ampulei lal Vater, ceea ce'l suficient srt produa o stag-nare, chiar totalg a bile care circalg sub o presiune foarte slabii. Stag-narea §i concretiunea, incepute in ultimele ramarl ale canalelor biliare,se intind apoI i la cele mg marI interlobulare; concretiunile maIprovoaca aicI iritatiunea pgretilor canalelor i in jurul lor, stabilin-du-se ast-fel o adevi5ratä inflamatitme pericanalicalara care maI agra-Teazg obstructiunea asigurand durabilitatea acesteI star!.

Tot a§a se ponte produce icterul i and leziunea initala atinge chiarparonhimul cum se intImplit in atrofia galbena acuta salí in intocsica-tiunea Cu fosfor.

Atrofia galbeng a ficatultif e caracterizatg prin o degenerare ea atrofie foarte pronuntatä a organ uluI insotitg de toate fenomenele unq in-fectiunI supraacute. Ficatul ast-fel degenerat prezintä, 041' rag galbene

altele cenu0I salí ro01 cenu0I orl mai ro0I dupg gradul deiperomie. Pärtile galbene aratä sup microscop, pe laugh' forme de dege-nerare i destructiune celularg, o coloratiune a celnlelor in galben brandatoritrt uneI imbibitittnI difuso cu bila lichidg.

Alta data pigmentul se vede ca graunte galbene care se gasesc incelulele ficatula salí in rinichl, in epiteliile renale ; apol in celulelelimfatice ale spline! i ale ganglionilor in cazurle de icter maI intins.In cazurI rarl se vor gäsi cristale, de bilirubing, care nicI ca formanicI ca eoloratiune nu se deosebesc de cele de hematoidina.

Aceastg asemgnare intre biluribing i hematoiding depusä in testaea dat nascere chestiunel daca, in afarg de imprejurarile asupra aroram insistat, nu s'ar putea produce icterul 0 pe altg, cale, adecg prin

www.dacoromanica.ro

Page 67: Curs Anatomie Patologica

PIGMENTATTUNILE 65

transformarea directii a materiel colorante a stingeluI ce se distruge intesuturI sari chiar in vase. Cu alto cuvinte e vorba dadi putem admiteun icter hematogen, un icter care s'ar paste ftirA intervenirea ficatuluttirit ert unele substante toxice earl distrug sangele cu mare energie,

precum ar fi hidrogenul arseniat, cloratul de potasil, otravr, continutiiin unele feliurI de ciupercl (dintre ascomicete, 'pal cu seamti) pot sil.determine in acelas timp si icter. La noiI näscuti se produce prin des-compunerea sangeluI un icter caracterizat tocmaI prin aceea di pigmea-tul biliar se depune sub forma de cristale mal cu seamh in rinichI,ocupand mal mult papilele. Toate acestea insA nu ne indreptrttosc BAadmitem posibilitatea producereI icteruluI prin singurul fapt al des-compunereI sAngeluI ; dacá se scoate de exemplu la pasen l ficatul, siapoI li se di-i hidrogen arsonist nu se mal produce icter, ceea-ce inve-dereazrt, crt pe liing5 descompunerea sangeluI, trebue s6 inter via sificatul ca sii elaboreze acest sang() descompus pentru a forma din elpigmentele biliare.

Inportanta destructiunel sangelul in icter rtimane ca toate acestea,acl, precum am vkat, aceastri niivalä de materie colorantA hematogenaintr 'un ficat functionând in modal cel mal normal posibil, va pro-duce icter o insuficient5. functionala relativá a aparatelor de secretiunebiliark.

Pigmentul autocton leste acela care si in stare normalli se grtseste inunele tesute si celule : in coroidá, in Vár, in stratul profund al pielel,in sclerotia, in unele pi-irtI ale sistemuluI nervos central etc. Acestpigment le continut in celulele tesutuluI respectiv, Xn cele epite-liale sail nervoase ca si in cele conjunctive, orI in niste celule specialemail ; are o coloratiune care variazrt de la galben, galben-brun tre-cind prin diferitele nuante Ong la negra. Nu 'I nimic bine stabilitin ce priveste compozitia lui himic5, care 'I si foarte putin cunoscutasi foarte variabilit. tineorI contine fier. Acest fapt impreunti cu locali-zarea in apropierea vaselor, in undo cazan, a filcut pe uniT sa creadrtcá. pigrnentul acesta ar proveni si iel din transformarea singeluI. Defoarte multe orI WA' nu contine fier si contine din potrivil sulf in can-titrttI variabile. In aceastA categorie s'ati studiat ping acum doua varie-trip: de pigment in tumorile pigmentate crtrora li s'a dat numele defimatorusin si hipomelanin. Prezenta sulf aid ar ariita cii pigmentul pro-vine din materia albuminoidg transformatil de colule.

Diferite stárI patologice sail anormale, ca petele si negiI congenitalipigmentatl, pigmentatiunea intensit a pielel in ennui. boaleI lui Addison,petele de soare, petele gravidifátiI, pig mentatiunea organelor atrofice, acordulul mal cu seamil, stilt datorite formatiuneI exagerate a acestul pig_

Pabef -Siam Curs de auatomie putologicd. 5

www.dacoromanica.ro

Page 68: Curs Anatomie Patologica

66 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

ment. Tumorile pigmentate contin de asemenea ace§ti pigment/ in can-titatI variabile. In tesute se prezintä ca i celelalte pigmente studiate,subt forma de granulatiunI fine, regulate, sferice cum se vede in celulelenervoase sati in stratele profunde ale opidermuld, ori ca buctIff maI marl'neregulate, colturoase, grupate uneorI iti gramezi mal marl ca in diferittele turnoff.

Existrt inch' discutiune asupra elementelor in earl' '§I iea mWere acestpigment. Pentru piele ie mal bine stabilit ca pigmentul nu se formaazaIn celulele in earl se gaseete de obiceill, adica in celulele profunde alereteleI luI Malpighi, ci in ni,te celule stelate de origina mezodermicasituate in stratul conjunctiv subepitelial. De aicI aceste while patrundprfntre celulele epiteliale, aid se distrug i pigmentul lor Ye inglobatde epitelit

In anume imprejurarI pigmentul se desvolta in raport intim ca vasedo noua formatiune. Ast.fel in anume tumor]: pigmentate. AicI am con-statat cil acest pigment poate sil fie expresiunea uneI formatiunl abnormede vase ei do sang() produc6ndu-se elemento sanguine foarte pigmentate

trecatoare, earl distrugandu-se inert in interiorul vaselor de nouil f or-matiune, pigmentul lor stt depune in celulele endoteliale ale tumoret

Pigmente venite din afaret. Diferite pulberI colorate pot patrunde dinMara in interiorul organizmuluI prin vre-una din cane naturale, de undofiind rezorbite sunt duse prin curental limfatic §i depuse in profunzimeaorganelor.

La ceI ce lucreaza in atmosfere imamate cu praf de carbune, saa euf um care, precum se §tie, contine carbune ku stare do pulbere foartefinä, aceasta substantil patrunde Impreuna cu fiend inspirat pana inprofanzimea alveolelor pulmonare. De aicI praful e incorporat de epite-Iiile alveolare, din earl trece in teaca limfatica perivascularrt a septeloralveolare. Luat de curentul limfatic gase0e o bariera puternica' in gangli-oniI peribronhicI i mediastinall prin filtrul carora poate strabate nu-maI ca mare greutate, de aceea se aduna aicI in cantitatI enorme.Acest pigment determina o iritatiune, cu fenomene de intlamatiuneseleroza a pultnonilor i ganglionilor.

Prin antracoza pulmonara i ganglionarrt se intelege pigmentatiuneaaceasta produsa prin praful de carbune. Pulmonul in aceasta stare prezintaun desemn caracteristic : bande Intretaiate negre determinate de pigmen-tul in abundenta in spatiile limfatice ce delimiteaza campI poligonallmaI mart sail mal mid, reprezentand lobuliI pulmonaff orI grupo dealveole.

GanglioniI de asemonea prezinta peto negre maI marginite sail maIintinse i, in cazurile vechI, sunt mriti, tari, ca consistenta aproape

www.dacoromanica.ro

Page 69: Curs Anatomie Patologica

PIGMENTATITTNILE 67

lemnoasa si negri in totalitate, cu aspectul de earl:mile. In aceasta stareganglioniI nu maI stint constituitI de cilt prin o masa compacta de car-brine amestecata cu putine resturI de tesut mortificat. Prin imbibitiuneeu lichid aceasta masa se poate muja si tot ganglionul se prezinta atuncIca o punga de tesut conjunctiv dur, plina ea o masa neagra moalo,adesea semilichida grunzoasa.

Din ganglionl i pulmonI praful poate trece i maI departe si sa sedepung si in cele-l'alte organe ca splina, ficatul, maduva oaselor, dacaare posibilitatea de a patrunde in siinge.

Sub microscop acest pigment se prezintg ca pulberea morfa sail ca_graunte neregulate, inegale, colturoase In spatiile limfatice sari in interio-rul celulelor. In alveolele nulmonilor se vgd adesea celule inarI ca nisteleucocite foarte umflate, a cgror protoplazma e incarcata co. pulberI decarbune sail de alta natura: celule de praf.

Si alto pulberI pot ajunge pe aceeasI cale in organizm si produce pig-mentatiunile variate ale tesutelor. Asa pulberea de piatril, ca compozi-tiune. silicoasg, de obiceig, constitue calicoza la lucratoril in cvart, la cio-plitoril in pietre fainoase etc. ; pulberea de fier produce sideroza, carac-terizata prin coloratia pulmonilor galbeng-bruna sail neagra, dupa felulcompusului de fier. Pulberl vegetale i animale, din ling, din bumbac,din pief, din tutun se gasesc in pulmonii si ganglionil lucratorilor ocu-pati in diversele indastril produand diferite coloratiuni ale tesutelor.

Une-orI pulberI pigmentate provin din substante lichide absorbite pecale digestivii, dar care rezorbite i purtate in sango se precipita in tesute.Sarurile de argint, si anume nitratal de argint, care e muI frecvent uti-lizat, produce dupa o intrebuintare indelungatil, o coloratiune bruna-cenusie-datorita depuneriI argintuluI sub forma unor granulatiunI pulberulente,in lumenul si epiteliile tubilor renalI, in piele, in ganglionI, in seroase,in perotii vaselor etc. Aceasta pigmentatiune constitue argiria.

www.dacoromanica.ro

Page 70: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA VII

PetrificareaProcesul pe care 11 vom studia sub acest mime consta Inteaceea ca

un tesut caprita o duritate ca de os din cauza depuneril In interiorul lia,in interstita si In celule, a srirurilor minerale. Adesea-orT calciul reprezintaIn mod exclusiv sari in cea mai: mare parte baza särurilor depuse. Pro-ccsul patologic capritii eland numele special de calcificare

Origina särurilor depuse poate fi variabilä ; astfel se pot produce petri-flail: In urma proceselor de rezorbtiune osoasa, cum se intêmpla in cursulsenilitatiI sari a unor afectiunl osoase de natura infectioasä, cum ar fi,tuberculoza bunii-oara. Sarurile calcare liberate prin faptul uzaril: saildestructiunfl osoase sunt luate de curentul limfatic si sanghin duse sidepuse airea uncle gasesc conditiunI favorabile pentru aceasta. Avem aface In acest caz ea o transpunere, o stramutare a sarrailor calcare din-tr'un punct al organizmuliff in altul, ca ceea-ce se numeste o metastazii.

0 cauza din cele mat frecvente a petrificatiuneT stint tulburarile denutritiune locale, avénd de rezultat de a micsora vitalitatea tesutelor.In aceste conditituff schimbul intro dlementele anatomice si lichidele sigazele circulatiunet fiind vicios si incomplect sarurile calcare no matputénd fi tinute in solutiune, se precipita.

Aceleiasl cause e datorita petrificarea tesutelor ce n'ari de ajuns vase,sail ari o parte din vase astupate, sail sunt supuse timp indelungat si inmod repetat la presiuni earl: ingreuie circulatiunes si nutritiunea. Iliaputem cita placile calcare ce produceari alta data pustele proa grelo ingrosimea muschilor pe call apasati, precum si acelea ce se formeaza Ingrosimea aductorilor la calrirett In aceste camnl. procesal petrecéndu-se pe°amen): tinerT,adesea-orT se formeazri adevrirate oase in grosimea muschialutPoate di pentru a explica petrificarea In aceste clod casan l ar trebui sainvocam pe länga conditiunea local i o predispozitiune individuala in-nascuta, poate si ereditara. De asemenea, tot printr'o nutritiune insa-cienta se ex.plica petrificares cartilagelor cari n'ari vase la batrinf, cal-cificarea cartilagelor costale chiar la oament mal' tinerl, proem si aceeaa capsulelor fibroase putin vascularizate ce se formeazä in jurul parazitilorinchisT in tesute, ca trichina s. a.

www.dacoromanica.ro

Page 71: Curs Anatomie Patologica

PETRIFICARE 69

Lamele fibroase suprapuse ce rezulta din organizarea falselor mem-brane fibrinoaso depuse la suprafata mernbranelor fibroase sau seroaseinflamate ail de multe off o circulatiune limfaticti si sanghinkl foarte in-suficientO, ceea-ce ajutO precipitarea sarurilor calcare si ast-fel se producacele piad tarT groase calcare pe suprafata splineT, a pleura, pe suprafatasi in grosimea durd mater etc. Valvulele corduluI carT in parte nu auvase sanguino ci nurnaT patine lirnfatice, mal Cu seama in timpulmganizrtrel exudatiunilor sail infiltratiunilor fibrinoase, devin cu sigo-rantO calcare.

MaI ca seamrt inolele fibrocartilag:noase ale aorta' i ostiilor atrioven-triculare se petrifica in cursul organizOrd produselor de inflamatitmeeronica a endocarduluT.

Fig. 30. Periolutil. calcificata : v. vas dllatat si plin en singe tuteo vilozitatede neoformatiune inflaniatoare ; p. pigment de sange ; n. placii. de calcificare ; c. cana-

licul mi pftretil ingrosati.

Dar o conditiune din cele maT frecvente pentru calcificarea patologicrteste prezenta una tesut ca total mort, care are o predispozitiune parti-colara pentru a servi la depunerea sOrurilor minerale. In acest gap vompone calcificarea produselor tuberculoase ce se transforma des in masemarI calcare. De asemenea se observa une-orT calcifiarea tromburilor vechT,a focarelor necrotice din infarcte si din unele tumorI, mal ca searnO incele fibroose. Tumorile fibroase sail fibro-miomatoase ale uteruluT se potune-oil calcifica in intregime. In cazurile de graviditate extrauterinOj'étul ne maT fiind in legiltura ca sistemul circulator al mama se ma-mificO in pOrtile luT centrale, iar cele periferice carT sunt scOldate de su-curile cevitateI abdominale in care fétul e chut, se petrifica. In cazar):maT rarT fëtul se poate calcifica si in totalitate constituind ceea-ce senumeste un litopedion.

.,,,

www.dacoromanica.ro

Page 72: Curs Anatomie Patologica

70 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Tunica interna a aorteI este precum se §tie sediul unei leziunI frecvente,a arteriosclerozeI, sail endarteriteI cronice deformante.

Piauile de endarterita sunt reprezintate la inceput prin focare infla-matom e, carI curand se necrozeaza, iar massele necrotice ce rezulta infil-trandu-se ca sane de calce formeaza plci1e tarI cu consisten ta carti-laginoasa sail osoasa ce constituiesc aceasta afectiune.

In toate cazurile pana aci enumerate avem a face ca un procesmult sail maI putin intins care are de rezultat transformarea calcara aunul organ orI part)." de ordan sail esut.

Depunerea sarurilor calcare poate afectua 0 o altä forma, anume poatesa se faca a§a in cat intereseaia colulele in mod izolat fara a formadepozite masive ; sararile precipitate se pot prezinta atund numaI cani0e grata* in interiorul celulelor. .4a se observa o depunere de sarurIcalcare sub aceasta forma in epiteliilo i tabiI rinichiuluI in arma in-toxicatiifor cu sublimat earl nu se sfilr§esc raped° prin moarte, in in-toxicatiile cu bismut, ea acid oxalic, mat rar in cele ca fosfor. A ceste-granulatiimY calcare ocupa maI ca seama tubil dreptI al substanteI cor-ticale, une-orI se aduna in cantitate mare chiar in lamonal tubilorformand cilindre de granulatiunI de calciti lipite intro ele prin exudateconcretate. Aceasta precipitare de granulatiunl calcare in tuba i epi-teliile rinichiuluI poate atinge une-orI proportiunl a§a de intinse in catpoate fi recunoscuta ca ochiul liber constituind atuncI infarctul de calcig,caro, precum se vede, ocupti maI malt substanta corticala, maf rar pira-midclo, in opozitiune ca infarctul uric. Partile infarctate se prezinta cao cebare a1ba-cenu0e i prin presiunea lor se poate scoate din tubI omaferie grunzoasil sag maI concreta formatä din granulatiile calcare.Ahura de imprejurarile amintite se poate gasi infarctul de calciä i inunele afectiunI destructive ale oaselor sag la batrinT.

alte epiteliI precum acelea ale glandelor salivare pot prezinta inprotaplazma lor graunte de särarl de calciii. i celulele creerulul atinsde atrofie sunt de multe orI inbacsite in intregime ca granulatiunIde calce.

Asemenea precipitate calcare sub forma de granulatiunl izolate se potproducer nu numaï in interiorul celulelor dar §i in interstitit Une-oriaceste granulatiunI prin apozitiune de materie se manse, ating dimen-siunl in cat pot fi vïizate cu. °chid liber, prezintand forme diferite, ro-tunde, ane-ori cu s`ructura concentrich alte ori lobalele sail ca ni0e-bucti maI InnT ca forme variabile. Cele mal interesante format-incide acest fel sunt acelea ce so gasesc in tamorile meningelor numitepsamome.

www.dacoromanica.ro

Page 73: Curs Anatomie Patologica

Aceste formation)." reprezintA o trecere la forma particular de petrifi-catiune ce constituie calculele.

G111114016 calcare apar sub microscop ca niste granulatiunl, foarterefringente ce seamiThrt ca cele de grasime dar de cart se deosebesc prininsolubilitatea in alcool i in eter i solubilitatea in acidele mineral°ma' cu seamI in acid clorhidric. Subt intluienta acestul" acid ele setopes° i dail nastere la bale de acid carbonic daa contin malt carbonatde calcid. Celulele ce contin granulatiun)." calcare se coloreaza intens cuhematoxilini"i 'nand o nuantrt violetrt murdar i tulbure.

ExtragAnd sArurile calcare, putem vedea sub microscope starea in carese giíseste tesutul petrificat. Apare ca o wag uniformit, lucio, ce se co-loreaz intens cu hematoxilinrt In care celulele i fibrele preexistentecalcifickil" nu se ma): disting.

In adevä"r or)."-ce calcificare e prececiatà" do o faz ik" de preparare in caretesatul se omogenizeazii, se aniforruizetz i numaT duprt aceea poate fisediul precipitrtrii" aleare. Se stie ea" i calcificarea fiziologich", osificatiunea,

PETRIFICARE 71

Fig. 31. Depozite nratice intenn eartilagn epifizar.

necesiteazii existenta unui testa preformat, ca hialin; existrt Irish' o deo-sebire intro cele dour) procese, de oare-ce in osificare tesiitul preformatare o nutrition° garantatd, celulele feiman viisi dispuse duph" un anumitaranjament favorabil indeplinirei one)." function): ; pe cand in calcificareapatologieg toatil prepararea pentru calcificare constit in formarea unelrinse omogene moarte din tesuturile ca vitalitate i nutrition° deja com-promisrt.

In afar4 de skrarile de calce mal sunt i altele carl la un momentdat se pot precipita formAnd depozite in testae. Si-truffle acidulta uricprecum si acest acid insusT., destinate a fi eliminate prin uriní, ca pro-duse de descompozitiune inutile ale substanleT albuminoide pot &Jeri oasemenea precipitare.

www.dacoromanica.ro

Page 74: Curs Anatomie Patologica

72 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Depunerea acestora trig presupune, inteun grad ca mu malt maI mareea a color de calce, o stare de nutritiune generala vicioas/. Nu s'a IA-trans inch' pricina intima a acestuI proces ; e sigur Insit c existä' ostare constitutionala inascutit si ereditara earacterizata,prin o suprapro-ductiune de acid uric si de "irate. SAngele incarcat cu aceste sararI vaavea o influentil funesta, producInd mai intOI iritatiunI i apoI adev/ratenecroze asupra unor tesute preparandu- le astfol pentru depunerea lor.E lesne de inteles c vor suferi de aceasta actiune nociva tocmal partilecarI normalminte a o vitalitate mat slaba din pricina vascularizatiuneIneindestuilitoare. Astfel se explic/ formatiunile uratice ce se depun ineapsulele articulatiunilor, in cartilage, in endocard, in intima arterelorIn grosimea tendoanelor maI cu seama in vecinatatea articulatittnilor,constituind tofiI gutosl. Uratele i acidul uric mg. cu seamii se depun.In cursul acestel boale, i in alto organe. Ast-fel in epiteliile renaleIn canaliculil rinichiulul se gaseste acidul uric sub forma de cristaleaciculare srtí izolate sa/ dispuse in rozete. Prin compresiune aceste maseproduc dilatarea canaliculilor renalI i iritAnd tesutele provoaca o proli-ferare conjuctivil care conduce la scleroza si retractiunea organulul.

La copiiI mortl in primele siiptamtmi dupa nastere, adesea-orl papileleprezinta un aspect caracteristic incepénd de la virful papilei

Fink' carn pe la jumatatea inaltimeI eI tesutul are o coloratiune galbena-portocalie. AceastO coloratiune nu e uniforma, ci raze cu coloratiuneportocalie alterneaza cu alte necolorate. Prin presiune se scoate din acestepapile o materie fin grunzoasa cu aceeasI coloare, care sub microseop sevede formata din globI radiatI incolorI sail galbenI de acid uric. i pesectiunile microscopice se vede o mare parte din tuba dreptI ai papi-lelor cu epitelií descuamat si necrotic si cu lumenul aproape in totalitate_astupat cu asernenea cristale. Acosta e procesal cunoscut sub numele deinfarcul uric al noilor näscutl.

Ciind depunorea sararilor minerale se petrece in cavitatile saCi canalolepreformate vorbim de calcule. Nu vom intra in detaliI multe asupra acestorformatiunt Credera ca le vom stadia mal cu folos in patologia special/a organelor din eauza legiiturel stranse co exista 'titre formarea lorleziunile presistente ale organelor precum si ea leziunile secundare laearl' pot da nastere i eari in lama' pot evolua in mod independent. Nevom margini aid numai la niste veden l mal generale asupra conditiunilorin earl ele se formeaza.

Organele urinare constitue un loe de predilectiune pentru formarealor. Conditiunea formara lor depinde in parte de alterarea compo-zitiuneI himice a secretiunil acestor organe, anurae a urinel. Asareactiunea urinei poate devine acidii din cauza descompuneriI ura-

www.dacoromanica.ro

Page 75: Curs Anatomie Patologica

PETRIFICARE 73

tulu.I acid de soditi si prefacera laI in urat bazic cu panero in liber-tate a excesulta de acid uric. Acest din urma corp de o parte, pe de altaoxalatul de caleiti care nu silt' in solutie de cat in prezenta uratuluiacid, se precipita amilndoua procurand materialul formara concretiunilor.Pe de aita parte in fermentatiunea alcalina a urineI, care se opereazatot-d'auna sub influenta unor microbT, urea se preface in carbonat deamoniac, prezenta caruia provoaca precipitarea fosfatelor tin ate in diso-lutiune in urina normal. §i sedimental unel" urine normale continefosfate a caror prezenta nu are niel o importan.; precipitarea lush afosfatulutta amoniaco magnezian si a uratuld de amoniac ce rezulta maIdeparte din descompunerea carbonatului de amonitt se face numaI trite°urina devenita alcalina in cursul starilor intlamatoare ale crtilor urinareproduse sub influenta microbilor.

In rinichf aceste concretiunI am vazut In parte ca apar ca grauntefine earl pot ajunge pana la mrtrimea firelor de nisip, earl" pot fi carate dearia, in bas neto i in vezicrt sari eleminat chiar ca atarl (nisipul urinar).In basinete i in vezica ele pot atinge dimensiunI marI variind de lamarimea uneI mazke pana la acea a untii oil chiar, avand aspecto variatedupa cornpozitiunea substantelor ce intra in compozitia lor (pietre saïl

calcule renale si vezicale). Adesea-orI intalnim in rinichI calculo custrate concentrice alternante, unele formate de fosfate amoniaco-magne-ziene si de urate de amoniac, altele de oxalat de caleiti si de acid uric.

Bila e o aka' secretiune in care su formeaza adesea off coneretiunI.Studiind pigmentatiunile icterice am vazut conditiunile in earl se pot

produce concretiunI pigmentate prin descompunerea bileI sail prin obsta-cole in excretiune erI prin destructiunl parenhimatoase.Aceste concretiunl initial° constituiesc punctul de plecare al calculilorbiliare prin adaogarea i infiltratiune cu .skurl mineral°.

DupO extragerea pktilor minerale a concretiunilor tot-d'auna mal ra-mane o mask' uniforma ca hialiná care servise ca un fel de simbure pentrudepunerea skurilor. De alt-fel am vazut cá i petrificarea ordinara atesutelor cere o hialinizare prealabila : i in adevar, orI-ce concretiune,ori" ce calcul reclama mal intaiii formarea anal simbure de materie or-ganic°. : ca mucus concretat, detritusurI de celulele descuamate i mor-tificate. Adesea ofi simburele organic e constituit din mucozitatI inglo-bind mase de microbI. A$a bacilul coli poate adesea off servi ea punctde plecare a 'formara calculilor biliare. Daca la acestea mai adaogamceea-ce am spas deja, ea" inflamatiunila de regula microbiene aproape nulipsesc niel °data in organele ande se formeazá' concretiunI, vom vedeace rol mare joadi micro-organizmele i in acest proces. MaI sunt i alteimprejurarI ande formarea concretiunilor calculoase trebue raportatil la

www.dacoromanica.ro

Page 76: Curs Anatomie Patologica

74 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

actiunea ruicrobilor. 2101 unelo calcule renale se formeazil in jurul unelconcreting de cistina care'0.' are origina trite° fermentatiune microbientia continutuld intestinal. Cistina ast-fel fermata se rezoarbe, trece in singe,de aicI in Erring 0 se precipitii in call() armare (land na§tere la concre-ting. Tot din mina obstructiunel conductelor de escretiune i descom-punerel secretiuneT prin stagnatiune, se produc concretiunile in alte glandeprecum in cele salivare, etc.

CaleItlele ce se formeaza in apendicele ileocecal ail §i ele tot-d'aunaun simbure constituit din mucus 0 mult'i microbt i celule descuarnate,salí corpi straira patrung ca alimentele, etc. Concretiunile tarl ca n4tecalcule in paretil arterelor i venelor se explica in urmatorul mod : din-tr'un tromb rezorbit ramine o parte inchisa inteo pungi laterala a pare-telg distins; acolo fragmentul necrotic, mi§cat lent 0 pe loe de curentulslab al singelg se netezete, se rotunze0e §i apol se infiltreazil ca sarurTcalcare dänd na0ere acelor concreting numite tlebolito saa arteriolite.

In bronhiile dilatate se produc aa numitele calcule bronhice neregu-late, colturate i lobulate formate prin depunerea silrurilor calcare.inteun simbure de mucozitrifi amestecate cu celule in destractiune.

Necroza. Gangrena

In capitolele precedente am studiat sub numele de degenerqcenteinfiltratiug o serie intreaga de procese morbide, diferite din punct de ve-dore morfujogic, asemanindu-se Insit toate prin consecintelelor. In adevä'rorY ce degenerare, orl' ce infiltratiune contribue s mic§oreze vitalitateacelulelor, sä tulbure intr'un grad mg mare sail mal' mic functiunea celele all de indeplinit, sil vicieze nutritiunea lor conducé'nd, printrio tran-sformare himica a parta lor vietuitcire, a protoplaztnef, la o uzare a lortimpurie, la destructiunea i ruoartea lor. .A.cest rezultat, in cursul de-genera, ilor nu se produce de cit in mod gradat, fuuctiunea i viata ce-lulelor se stinge ca incetul. Toate aceste procese, cart' contribue a supri-ma viata tesuturilor in mod lent, pot fi cuprinse sub eticheta genericade necrobiozii.

Ciad din contra cauzele vatilmatoare sint de natura a suprima repedeorI co activitate inteun tesut, calificam procesal cu numele de necrozä.

Sint variate procesele earl pot produce necroza. Pot fi cauze mecanice :ast-fel un organ, un membru se pot mortifica in totalitate printr'un trau-matizm violent. Sail cauze termice : dincolo i dincoace de anumite li-mite temperatura -Ta exercita o actiune necrozanta asupra tesuturilor or-ganisniulg. Gauze himice : agentiI causticI (acizii rainerall tarI sailalcalinele) in grad de concentratiune suficienta se bacilli in cel mg mare

www.dacoromanica.ro

Page 77: Curs Anatomie Patologica

NECROZA. GANGRENA 75

grad de insusirea do a acide pe loe elementele anatomice : formatiunilemembranoase colorate, albe sail cenusil or negre, ce se formeaza pe su-prafata pielel sail a mucoaselor expuse actiunel anal agent coroziv, nugrit in mare parte de cit expresiunea necrozeI tesuturilor atinse. Sintinsa si cazurT in earl, pentru a explica necroza nu se poate invocacausticitatea substantelor ingerate cum Ye de pildii necroza epiteliilor re-nale In cursul diferitelor intoxicatiuni : intoxicatiunea cu cantarida, cafosfor, acid oxalic, etc. Acestea si multe alte asemenea substante sail nusInt de loc caustice sail, coi putin nu mal sint In gradul de diluatiuneIn care ajung In rinicht Colulele se necrozeazil in acest caz din pricinaea anumitele substante exercita asupra lor un fel de actiune toxica pa-ralizanta, care, daca' Teste destul de intensa, suprimä celula pentru totdeaunaca element vietuitor.

Rolul cel mal mare in aceasta ordine de cauze il ail insii infectiu-nile. Produsele de secretiune ale multor microbT se bucura prin excelentade proprietatea de a ucide celulele. In toate infectiunile cu mers foarterepede necrozele celulare constituesc leziunea cea mal frecventa si maljilting. Cholera cu mers fulgeriltor ne da exemplul col mat tipic Inaceastil privintil : in toate organele, dar mal cu seama in rinichiu, celti-lele se prezintä cu forma si dimensiunile lor normal° fara niel o urmade degenerare, fara all fi perdut raporturile intro Tele, dar ail cu toateacestea toate caracterele colulelor nocrotice. Ieste exemplul cel maT tipicde necroza subt influenta into" otravI de natura infectioasa.

0 altri cauza de necroza le supresiunea circulatiuneT. Astuparea corn-p/ecta a artereT principale a anal organ sail regiunT, produce in uneleorgane, in rinichl de exempla, necroza in scurtul timp de 1-2 ore ; altetestae stilt mal rezistente, dar in orT ce caz in 10-12 suprimarea aflu-xuluT singeluT produce inevitabil moartea chiar a tesutuluT osos, care Tecel ma"' rezistent. In acest caz ce] Lila moare nu atit prin lipsa de ma-terie asimilabila, cit prin supresiunea oxigenulut care, pentru mentinereavieteT le tot atit de trebuitor organismulul elementar cit si cold' com-plex. De aceea necroza de aceasta natura se numeste si necrozil asfixicasa5 asfixie bocal.

Leziunea cunoscutá subt numele de infarct anen3ic, caracterizata prinformarea une focar mal uscatgalben ca lutul, mal mat, mal gran tilos,le datorit uneI asemenea necroze locale si rapezI a taturor elementeloranatomice din cauza obstructiunel artereT principal° printr'un einbol.Necroza de origiati vasculara so poate produce insa .-,:i Intr'un alt mod.Anume poate sa fie datorita une" leziunT proliferative a peretilor vascu-lar' care conduce la micsorarea sail astuparea chiar complectil a lume-nub')." vaselor. Aceasta leziune poate sil intereseze artera principala sail

www.dacoromanica.ro

Page 78: Curs Anatomie Patologica

76 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

un nunAr mai mult sad maT putin mare, sail chiar pe toate arterele maIarteriolele unel regiuni. Rezultatul va fi ca si in cazul de ob-

structiune mecanica : necroza intregiI parff a care]: irigatiune depinde devasele bolnave. Asa, se poate observa necroza uneT. partT. intinse a uneTextremitatt pontru care nu gasim alta cauza de cit acea cunoscutii subtnurnele de endarteritil cronica obliteranta. Necroza ce se observa adeseaoff in inflarnatiuni se explica in parte tot prin lipsa de irigatiune, va-sole fiind comprimate prin produsele neoplazie. inflamatoare. Si stazacomplecta datorit impiedicrii circulatiunel venoase poato produce inacelast mod necroza, tesutelo fiind de o parte comprimate prin ingrama-direa singelut, pe de alta parte expuse unui medid desoxigenat.

Ca in toate manifestatiunile vietel" normale i patologice, i in necrozatesutelor pate avea un rol important sistemul nervos. In cursu.1 unorboale de maduva, ca tabesul, siringumielia etc., se produc acole necrozelimitate, freevente in talpil cunoscute subt numele de rail perforaut : oparte a tesutelor pana la os, putënd interesa chiar osul, se mortified; sise elimina dind nastere la ulceratiuni profunde

Sint alto cazan in car]: unul sau mat multe degete off o parte maiIntinsa a dourt extreiuit4f omoloage se necrozeazil de o data, luind ca-racterele speciale ale gangreneY., pe cari le vum studra, i constituind ceeace numim gangrena simetrica. In asemenea cazuri influenta sistemuldnervos pare si ma): evidenta.

Si in cursul altor boale nervoase, daca bolnarul zace Inuit timp inpat se produc la nivelul sacruluI, off trocanterelor, sau calcaneelorpiacI necrotice. Aceasta, forma de necrozil nurnita decubit, se explica inparte si prin cornpresiunea indelungata. Numai aceasta cauza insa nu'lsuficientil, de oare-ce nu se formeazii decubit oft' de cite orI un omzace multa vreme. MaI intervine de bung seama si o alta pricina, anumeinfluonta leziunel nervoase. Unele boale cutanate herpetice earacteri-zate prin o eruptiune sistematizata de vezicule ca alteratiunf ale ner-vilor, ca in zoster, se asociaza de o necroza gangrenoasil a teritoriuluTde piele corespnnzator.

Lepra ne a un alt exempla de necroza la care alternatiunea nervilorconlucreaza producèndu-so amputatiunT. ale falangelor.

Pentru a explica actiunea sistemuluf nervos in mecanizmul necrozelor,se admite o alteratiune a nervilor trifief, sad o paralizie a vasodilatato-rilor subt influenta unor substante toxice, cum se poate intimpla prinactiunea ergotinel, sad subt influenta unor leziani vulvulare.

In off ce caz, mal: totdeauna intervin maT multe cauze de o data, cumam vazut in decubit uncle pe ling lezianea nervoasa joaca un rol

www.dacoromanica.ro

Page 79: Curs Anatomie Patologica

NECROzA. GANGRENA 77

pricina mecanica, compresiunea. De asemenea in leprä credem ca am pu-tut dovedi actiunea mixta a leziunilor nervorse vi vasculare mat ea seama.In forma de lepra zis a nervoasa pura, bacilil se gäsesc numaI in teacanervilor untie produc ingrovärl prin proliferarea tesutulul conjanctivinterfasciculat, din caro cauza partile corespunzatoare nervilor respec-tivl se mortifica' si se elimina and navtere ulceratiunilor caracteristicein talpa, amputilreI falangelor etc. Dar col putin In casurile studiate denoI, luciurile nu se rnargineali numaI aid. Pe Linea lezinnea nervoasämal exista, in locul undo are et se produca o amputatie, o neoformatiunede tesut conjuctiv un fel de inel sclerotic care gâtitie tesutele pan lanotifiLare j eliminare. Aceste inele nu trebuesc confundate cu in-flamatiunea consecutiva necrozolor, pe care o vom studia ; din pricinga se formeaza inainte de a so produce necroza, care le din potriva, inparte col putin, o consecintä a lor.

Mara de aceasta am gäsit in maI multe cases": o lesiune a vaselor dinaceste extremitatI, consistind in inflarnatiunea i astaparea lor prin celulede notiä formatiune, amestecate ca bacilI de lepra.

Nu ne pronuntäm asupra casurilor pure, dar casurile examinate nu ere)"pure vi explica malt mal bine fenomenal gangrene'', i credem c lesiunIava de insemnate ea acelea gangren6se, nu trebue sa le reducem la unsingui moment, vi ca mat totdeauna intervin cauze complexe, printreearl' astaparea sag leziunea vaselor joaca un rol de primul rang.

Poate cIl i in cazurile in earl se presupune o influenta nerv6s4 simplase vor gasi maI multe moment() fórte grave vi esentiale, pentru a neexplica mortificarea, adica lesiunea cea maI grava a uneI partI a orga-nismuluI.

Pricinele amintite in producerea necrozeI stint ajutate de diferiteimprejurarI locale vi generale. Am zis de pild'a ca stilt tesuto carI prinnatura lor suf.& nai greu and le lipsevte singele vi se mortifica maIräpede, altele din contra pot rezista mai mult timp.

Alteratianile singelul, precum anemiile grave, hidremia ce insotevtemulte boale de rinichI, glicemia ce caracterizeaza diabetul etc. scadereavitalitIlii tesutelor subt intluenta senilitatit orI a boalelor indelungate

cahectizante, boalele de inima in cursul carora so produce o slabiciune amuvehiuluï cardiac, toate acestea predispun tesutele de a se necroza foarteuvor. Aceste cauze ajutatoare joacti un rol esential in gangrena numitä senilavi in acea marantica. tinge boale infectioase, precum e febra tifoida, creiazäo predispozitie deosebita pentru producerea necrozeI decubitale sacralesau trocanteriene, sau a pareteluI posterior al laringeluI subt influientapresiunei cartilagelor laringiene.

Necroza poate fi limitata la o parte de tasute, sau la grupo de celule

www.dacoromanica.ro

Page 80: Curs Anatomie Patologica

'78 CUES DE ANATOMIE PATOLOOICA

uneorI numaI la cite-va celule ; sau poste ocupa parti intinse, un organsau un membru in intregime. In cazul intaiii numaI prin examenulmicroscopio poate fi recunoscutg, in cazul al doilea se vede ca ochiul liber.

Necroza prezintg caractere microscopice tipice dupg care poate fi

recunoscuta. Mal inainte insg de a intra in acest studig je nevoie s'a'

insistam asupra unel distinctiunI ce trebuie avala in vedere. Na trebuies'a' indentificgm in mod absolut notiunile de tesut mort en acela detesut necrozat : tesaturile luate de la cadavru sint moarte i ca tosteacestea in majoritatea cazurilor nu le vom putea deosebi subt microscopde un tesut oruolog luat de pe omul viii. De acosa prin necrozg trebuiesti intelegem moartea partida a tesutelor inteun corp inca in viatg, 9iaceasta moarte numaI prezintg, caractere istologice distinctive.

Caracterul general al orl carul tesut necrozat je disparitiunea saufragmentarea pana la disparitiune a nucleilor, protoplazma celular a inacela§I timp devine uniforma', limitele elementelor anatomice i orI cediferentiare a lor se terg, total se coloreazg foarte slab i difuz casubstantele colorante.

Intervin Tusa diferite pricini carI dan necrozelor aspecto variate, ceeaco a facut ca sa se admita §i sa se descrie diferite forme de necrozg.Yom distingo in primal loc necrozele limitate, celulare ca sa zicem aya,de necrozele intinse. Acestea din urma, din cauza marel intinderI pe deo parte, din cauza altor momente pe carT le vom studia in alta parte,capilla caractere speciale mil a %cut sa li se dea numele de gangrene.

Un alt semn caracteristic al necrozeI ni'l da' imprejurimea partilnecrozate. Un tesut necrozat a pierdut orl-ce relatiune de nutritiune saude functiune ca partile vil' incunjuratoare, le un corp strain in mijlocultesutelor i nu'l greu de prevazut care va fi urmarea. Acest corp strginva irita tesutele din jur li vom vedea ca orI ce iritatinne de aserueneanatura are de rezultat de a dilata vasele, de a provoca o diapedeza mal'abundenta, o proliferare a tesutuluI autocton in fine toate semnele uneIin flamatiunI.

La necrozele maI intinse aceastg zona inflamatoare se vede O cu ochiulliber sub forma unuI cerc incujurgtor de cite-va milimetre lgrgime salí limal larg, mal' umflat, iperemic, uneorI ,i emoragic. Acelag proces de in-flan' atiune incunjurg partea necotica li in pgrtile profundo, accentaind astfeldelimitarea intre lea §i tesuld s'anglos. Se dri numele de inflamatiunedelimitantg acesta reactiunI de vecingtate, -lar partea ali izolata senume§Ie secvestru. Acest secvestra de multe orl se elimina' i localramas liber Ie umplut, dupg imprejurarI, sau ea tesut de nou'a formatiune,rezultat din proliferarea inflamatoare incunjuratoare sau cu lichid candacest tesut nu se poate forma, orl" se califica, orI In fine se rezoarbe.

www.dacoromanica.ro

Page 81: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA VIII

Necrozo. Gangrena(Unwire)

a) Necrosa de coagula(iune. intro necrozele celulare forma cea malimportanta, cea mal frecuenta je necroza in al card stadia Weigert arecel maI mare merit, si care chiar poarta numele dat de acest autor,adica necroza de coagulare. Tipul acestel necroze 11 gasim in leziuneaprodusa. de bitcilul difteric i, ceea ce se numest falsa membrana difterica

necroza concomitenta a tesutelor maI profunde, nu e de cat o ne-craoza de coagulare.

Leziunea local a caracteristica a acestel boale consta in primal loe informarea unel pseudo-membrane la suprafata mucoaseI ce a servit capoarta de intrare microbuld difteriel. S'a crezut alt-dat cä aceastafalsa membrana e constituita numaI din fibrina provenind din sang°.E drept ca. difteria determina o inflamatiune cu caracter exudativ, insastudiul aprofandat al falseI membrane difterice a aratat c structura

geneza a nu este aceea a und simplu exudat vascular. Sub microscopaceasta falsa membrana se vede formata dintr'o retea alcatuita ast-felniste bucatI, sa le zicem pentru un moment protoplazmatiee, ca un felde nodurT de intersectiune ale retela ; din acestea pleaca ramificatiunlca niste trabecule call se maI ramifica din noa, se intretaie si se anas-tomozeaza. Una anatomistI aü comparat imaginea data de ramificareabucatilor protoplazmatice atnintite cu aceea pe carI ni-o (la forma rami-ficata a coarnelor de cerb.

Na se ponte admite c falsa membrana, astfel constituirá ar fi fibrinade origina vasculara. Pentru aceasta n'avem de cat sa comparam aspectuldescris al falsa membrane cu acela cunoscut al fibrina rezultand dincoagularea sangeluI; iar termenul de comparatiune Il gasim chiar subtfalsa membrana de care ne ocupara, in grosimea mucoaseI si in sub-mucoasa, unde se produce coagularea limfeI evite din vasele iritate.

Fibrina din profunzime, din interstitiile mucoasel si submucoaseI, for-meaza, precum deja stim, o retea de fire foarte fino, granuloase, dandreactiunea coloranta a fibrineI (VezI inflamatiunea fibrinoasa, acest volum)cu spatiI mid ce inchid leucocito, ca puncte nodal° foarte miel rezultand

www.dacoromanica.ro

Page 82: Curs Anatomie Patologica

80 CORS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

numaI din suprapunerea firelor ce se intretaie; pe cand in falsa membrana,am Taut, punctele nodal° stint ca niste bucatI mari de protoplazma, reteaua'lfermata din trabecule mal largl, inegale, ca spatiI maI marl goale ne con-tinènd niel o leucocita, cel putin In falsa membrana de curand fermata.Mara de asta, trabeculele i nodurile retelei nu dail reactiunea colorantaa fibrinel, nici nu se coloreaza, la inceput, ea niel o substanta oelorantillrilmrstn incolore, netede nu granuloase, luciI i transparente na refringenteca firele reteleI de fibrina de origing vascular.

Una patologistI all vgzut inch" de malt deosebirea ce exista intre aceastaimagina si o simplrt retea de fibrinä" ; de aceea dat numele de dege-nerare sticloasa. Aceasta denumire insa nu s'a putut inpaménteni instiinta, fiind-crt tine searna numaI de aspectul microscopic si niel de-cum de natura procesulul.

Na se poate explica aspectul descris al productuluI difteric de cat cao transformare a chiar epiteliulul mucoaseI. Nodarrle de intersectiuneale reteleI descrise reprozinta celule mortificate In care niel umbra denucleil nu se maI distinge, trabeculele retelei sunt expanziuni ale pro-toplazmel acelorasI colule.

Pentru a pricepe mecanizmul prin care se opereaza aceastä transfor-mare, sa ne amintim c difteria e datorita Line microb a caruI secre-tiune foarte toxica se adreseaza celulelor i aniline in primal loe nucleuluI,a card economie o vatilinaIn cel maI mare grad. Dar de alta parte stimca in nuclea are izvaruI vigoarea uneI celule, de energia nucleululdepinde enrgia ca care se indeplinesc functiunea speciala, nutritiunea,reproductivitatea celuleI, precum i aprtrarea el" in contra agentilor vatilma-toff. Când nucleul este ast-fel vatamat, limfa exudata din vasele profunde-gaseste in celulele epiteliale ale mucoasel un camp neapilrat : prttrunde,printre ele, intra in interiorul protoplazmeI lor pe eare o umflii, o

face sit' piarda consistenta, sll diflueze sub forma prelungirilor des-crise. In acelasI timp insa aceasta limfa, care contine substanta fibrino-gong, guísete in toxinele microbuluT, in substantele rezultate dindestrugerea nucleuluI, elemental capabil de a provoca o fermentat,,ie fibri-noasa, adecti fermentul fibrinogen de care am vorbit in alta parte. §i inadevi5r, limfa imbibata in celule impreuna cu. protoplazma celularrt pecare o imbiba se coaguleaza pe loc. Falsa membrana difterica dar e insusI()paellal mucoasel coagulat sub intluenta limfoI incarcata ca substantafibrinGgenrt si a fermentuluI fibrinogen procurat de microb 0 de topireanucleuluI. Se pricepe lesne gravitatea acestuI preces : celulele ca nucleulpierdut, cu protoplazma coagulata nu se mal pot repara, sunt pentrutot-deauna ruoarte. Coagulaciunea protoplazmel insa0 fiind partea esentialaa procesuluI, credem c donumirea de necroza de coagulatiune propusa.

www.dacoromanica.ro

Page 83: Curs Anatomie Patologica

NECROZA GANGRENA 81

de Weigert e preforabil aceleia de degenerare fibrinoida intrebuintata dealï anatomisti.

O forma maI putin pura de necroza de coagulare grisim in tuberculoza.Substanta c:azeoasa este caracteristica pentru tuberculoza, dar putèndit-seproduce si sub influenta altor cauze, ca in sifilis, in diferite tumorI etc.,nu este de at o necrozrt de coagulare a tesutelor.

In tuberculoza masa necrotica prezintä oare-carl caractere distinctivecu toate acestea. §i aicI avem bucal): protoplazmatice i reteaua trabecu-'ara coagulata descrisa ; toate acestea ilusa sunt ca mult mai grea deapreciat, fiind mascate de alto elemente ce se formeaza sub intluenta condi-tiunilor speciale. In adev6r, in substanta cazeoasa masa necrotica esteimbacsita, cu o gramada de granulatiunI solubile in acid acetic, prinurmare de natura' a1bumin6sa, i piaturI de grasime i aceasta din cauzaca, in tuberculoza, gratie modalitatil particulare de a lucra a baciltiluItuberculus, gratie actiuneI sale mal: lente, mal cronice, aluiturea ca necrozacolulara de coagulatiune, se produc i fenomene de degenerare albumi-noasa i grasa a altor celule.

Dar aceste caractere de distinctiume sunt secundare. Avem Insu in altulcare ne permite de la prima vedere sii distingem o necroa de coagula-tiune diftericrt de una tuberculosa, anume modul cum se distruge nucleul.In necroza tuberculoasa, pe tanga elementele descrise se ma): vi5c1 o masade bucatI mai neregulate ce se coloreaa intens i carI rezulta din d'Art.-marea nucleilor celulelor, acestia se imbucatritesc din ce in ce, ajung ase vedea ca granulatiunI cromatice din ce in ce mal: miel i nurnal andprocesul e foarte inaintat dispar cut total. In falsa membrana' difteriade la inceput nuclei): dispar ca totul. Bacilul tuberculos provoaa dar pro-cesal de destructiune nucleara numit cariorexis care consta in fragmen-tarea nucleilor, pe cand cel difteric produce carioliza, adea topirea nu-cleulul. Accentuilm asupra acestul fapt pentru a atrage atentiunea asuprauneI actiunI, unta fel do afinitate specifia, co exista intre diferitiI mi-crobl: i partea cromatica a nucleuluI.

Necroza de coagulatiune e expresivaea anatomia aproape generala amolla celulare, mai ca seama sub influenta cauzelor infectioase. Astfelsi in pneumonie, am putut constata a celulele desquamate din alveol,epiteliul alveolel, se umfla i in parte devine granulos, dar in parteprotoplazma capta o structura particulara reticulata, orI mal lucie, aproapeladina tot din cauza coagulariI limfeI incarcata cut substanta fibrino-gena in interioral corpulul celulel impreuna cu protoplazma acesteia.AcelasI lucru se poate observa aproape in toate procesele exudative mi-erobiene.

b). Coliquatiunea.Testiturile necrozate prin procesal de coagulare des-

Pabeit-Sion. Cura de anatomie patologica.

www.dacoromanica.ro

Page 84: Curs Anatomie Patologica

82 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

cris devin tot-d'a-una tarT, compacte; pot insg maï in urmg sä-sl piardgaceastä consiste*, pot chiar sg devina mult mal moi ca in starea normal.and printre pgrtile solidificate si modificate cum am vollzut, patrundedin mil lima; lichidä care nu se poate coagula mal' &parte de oare-cenu mal ggseste aici celulele a cgror distrugere sit procure elementele fer-mentatiunii fibrinogene, rezultatul va fi cg masele dure imbibate case vor muja din ce in ce si vor fini prin a se desagrega, constituind unfel de tercia format din lichid in care e amestecatg in proportii varia-bile, masa solidg modifica* ramolitä. and necroza se prezintä cu acestecaractere 'I zicem necrozil de colicvatiune.

Fig. 32. Piele In varia en exoda/iuni, liquefactiune qi corpuseuli hialinT.

E foarte probabil insä eh aceastg topire a pgrtilor necrozate nu estemima rezultatul actului fizic al imbibitiunii, ci se mal' petrece si unalt proces himic, o fermentatiune, dar o fermentatiune tocmai contrargaceld fibrinogene avind prin urmare si rezultatul tocmai contrar, adecgde a topi materia coagulatg. i in aceastg fermeniatiune de Gens contrarcelel fibrinogene joacg un rol important microbii si produsele lor. §timIn adevär eh' sunt microbi cari ail proprietatea de a coagula substantelealbuminoide, pe and altii se bucurg de calitatea contrarg de a le topi

www.dacoromanica.ro

Page 85: Curs Anatomie Patologica

NECROZA GANGRENA 83

§i, ca sa nu Liam de cat un exempla amintim, ca stafilococul spre exemplutopete gelatina, pe dud bacilul comunal intestinulnI coagaleaza laptele etc.Un testa coagulat prin concurenta unuI microb, poate fi dar ulteriorlichefiat sub influenta altuia.

Dar chiar produsele diferite ce se nasc In organizm sub intluentaunuia si aceluiasI microb pot conduce la aceste doua rezultate deosebite.Am aratat de pilda eh' in tuberculoza ca i in difterie tesuturile se.coaguleaza in mare parte prin actiunea toxinelor microbilor respectivl.Descoperirile din ultimiI anl lug ail dovedit ca antitoxinele, pe cart.organizmul animal le prepara sub influenta toxinelor, stint capabile dea vindecit leziunile produse de microb. Dar pentru ca falsa membrana,care adera foarte intim de mucoasa sa se poatil desface i pentru camasa cazeoasa dura coagulata sa se poata elimina, trebue ca si una si_alta sit se inmoaie, it se topeasca pang la un oare-care grad si aceastase si intarnpla chiar In adev'ér in aceste vindecarI sub influenta seru-rilor antitoxice. Aceasta inmuiare nu este de cat o trecere de la formade necroza dora, de la necroza de coagulatiune la aeeea de necrozil moale,de necroza de colicvatiune. Prin urmare ceea-ce coagulase toxina micro-buluI, e topit acum de antitoxina luY ; iar aceasta topire, de buna seamilse produce tot din cauza uneI fermentatiunI precum a fost i coagula-tiunea, ca rezultat Insa diferit din cauza conditiunilor diferite : sub-stanta fermentescibila e acum un fel de fibrina moarta In loe de celule

fermentul o antitoxina in loe de toxina.Necroza de colicvatiune se poate insa produce si de °data, attincI cand

sunt tesute carI din pricina composititineI lor chimice nu pot suferi fer-mentatiunea fibrinogena i care din cauza structureI lor primesc cumare aviditate lichide. Tesutul nervos e bucura in cel mal mare gradde aceasta calitate. Aid necroza nu va afecta niel ()data caracterelecelel de coagulare ; o necroza a creeruld, off a maduveI va fi repre-sititata printeun focar pulpos, orI maI moale, aproape difluent format dinlichid amestecat ca grasime si mal ca seama ea sfaramaturI de tesutinmuiate.

MaI exista o forma de necroza intinsa cu caracterul ca tesutele seinmoaie, se lichefiiaza aproape, fitrit a avea insa mirosul i celo-l'altec,aractere ale gangreneI. Voim sit vorbim de ceea-ce se numeste macerati-unea tesutelor. Exemplul cel maI pur de necroza prin maceratiune ni'loferä starea in care se gaseste un fet care sta mort mal mult timp incavitatea uterina. Pielea i maI cu seama epidermul ridicat sub formade bule maI marl' orI mai mid pline ca serozitate rosie murdaril. Der-mal i toate tesutele sunt flaste, fara consistenta, umede, foarte sum-lento, ea o coloratie rosie deschisa uniforma care se intinde pana si la

www.dacoromanica.ro

Page 86: Curs Anatomie Patologica

84 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA

tesutul osos din cauza imbibitiunei eu serozitatea colorata iesitil dinvase. Nu exista insa mirosul niel destructiunea sfaceloasa i murdara ea-racteristice pentru gangrena din cauza ca aceasta ramolire ca un fel detopire, se face namal sub intluenta imbibril esutelor ca lichid fruiconcursul microbilor.

Trecem acuma la necrozele earl ating nu name in twat, niste celule,ci o parte maI intinsit din organizm.

c). Mumificare i gangrena.Fi printre acestea se pot distinge maimulte forme. Avem in primul loe o necrozä' uscatit, impropriii numititgangrena uscata eareia maI bine, '1 zicem mumificare si o gangrenitumeda sail gangrena propriif zis.

Ca tip de murnificare e necroza extremitatilor produsa prin astuparea.artere principal° sail acea care se produce sub inlluenta senilitatif. Pade o parte in asemenea caz nu inaI vin lichide circulatiunea fiind su-

pe de altil parte si lichidele ce existati deja se evaporeaza, dincare cauza tesutele se atrofiaza, se retracteaa se usa* partile super-ficiale ale epidermului cad, membrul mumificat devine me mic,.uscat,pielca se prezintit la vedere si la pipitit ca un pergament ; singele caro-exista deja, stagnind, difuzeazil prin paretil vaselor, se disolva, materiacolorantrt InìbiL tesutele earl: capata o coloare neagra : gangrena nea-grit. Daca pricina, care provoacrt necroza grtseste tesuturl exsangue, atunctpartes mumifiata ramâne incolora: gangrena alba.

De profunzimea, pana la care se intinde necroza depinde temperaturapartilor. Daca e numal superficiala, clack' prin urmare in partile pro-funde eirculatiunea rilmane deschisa, atuncl singele nu numai cá patrunde-acola, dar vine Oahu: in me.' mare cantitate, chemat fijad prin mac-tiunea intlamatoare, ce am vrtzut ca se produce in jurul orI-care ne-croze. In acest caz partea ruumificatit are o temperatura ridicata gan-grena calda. Cfind tesuturile sunt mortificate Oda la o aditncime mare.avem, din cauza lipsel totale de singe, gangrena rece.

Pentru ca sa se producil gangrena umeda, sail gangrena propriiitrebue tome conditiunI cOntrarie acelora ce prezida la mumificare, anumetrebue ca In tesuturile ce se gangreneaza sá maI vie singe. Aceastil con-ditiune va determina alte dourt, adecit va intretine umiditatea si un oare-care grad de tomperaturit earl permit piitrunderea i dezvoltarea micro-bilor, conditiunea esentialit pentra ca o necroza sá ia caracterele gan-grene. 'lined°. In adevilr, 'Wean tesut gangrenes nu lipsesc niel °data.microbil i anume microbI din grupal celor de putrefatiune. Aceasta nuinsemneaza ca gangrena Disk's): e produsa do microbf ; tesutele se necro-zeaza sub influenta cauzelor obicinuite filrá intervenirea obligatoare a mi-crobilor ; acestia ajung aci diva ce necroza s'a produs, sari cilnd e pe cale de

www.dacoromanica.ro

Page 87: Curs Anatomie Patologica

NECROZA GANGRENA b5

a se produce, iar prezenta lor produce transform.,rile secundare speci-ale earl ne fac s dam neerozeI calificativul de necroza gangrenoasasail gangrena. Imprejurarea crt tesutele nu maI sunt in vigoare sailsunt chiir necrozate ne explica pentru ce in gangrena gasim microbil doputrefactie earl stim ca al tocmaI predilectiune pontru cadavrele test],telor. Faptul ca in partile gangrenate ma vine singe si ca prin urmaretesutele modificate sunt 'floret scaidate de limfa iesita din vase pe de oparte, iar pe de alta proprietatea penerala a niicrobilor de putrefactie dea topi substantele albuminoase coagulate ne explica pentru ce tesutelegingrenoase se innioaie.

Gangrenele decubitale de pilda, despre carI am vorbit, vor incepe prinniste pete difuze rosiI murdare sat.' livide datorite nu unel iperemiI ciitnbibaril tesutelor prin substanta coloranta a singelul difuzatii prin pa-retiI vaselor, modificatl prin conpresiune si din cauza leziuneI nervoasetrofice asupra carora am insistat. Cu at procesal inainteaza, placa formata.devine mal vinata, apoi aproape neagra, tegumentele se ulcereaza i ra-min doscoperite partile mol, umede, umtlate, rupte, zdrentuite, ramolite,pulpoase, ca coloratie patata bruna neagra ca part): cenusiI murdareraspindind un ruiros infect sui generis caracteristic pentru gangrena.Partea ast-fel mortificatil, crtreia 'I se null' d i numele de sfacel se eli-mina bucatl-bucatl, läsind in darn ulceratiunl intinse un marginl sfa-eelate subminate patrunzand 'Anil la os, iar in jurul el se produce cer-eal do intlamatiune delimitant deja descris.

In regula generala dar aceasta e filiatiunea canzelor ce prod uc gangrena :o necroza sari un inceput de necroza sub intluenta cauzelor obicinuite,tip): pätrunderea microbilor de putrefactie indata ce necroza a luat ointindere proa mare sati s'al produs pierderl de substanta. Aid, in acesttesut mort microbiI gäsesc terenul cel maI favorabil pentru a se inmultisi a provoca putrefactia limitatä, intr'un organism Inca viii.

Pe cita vreme intr'un tesut mort nu pot intra microbI, nu se producegangrena ; partea aceasta mortificata se va atrofia, se va mumifica, se vacalcifica, se va elimina, dar nu va trece in gangrena.

Trebue trig sa admitem ca sunt i microbl earl pot produce gangrenachiar intr'un tesut sänatos. Ast-fel in maI multe cazurl de noma amputut izola si cultiva un microb ca caractere speciale prin injectiunllocale subcutanate de cantitatI mici de emulziune Meat° ca tesutul gan-grenos de la om am putut provoca la iepuff gangrena tesutelor mol alefalcil Met' a fi supus animalele la o preparare prealabilä. Nu putem explicagangrena tipica, produsa in aceste canal la iepurI de cât prin actiuneaspeciala a microbilor continufi in materialul gangrenos injectat.

Poate ca nu mal e nevoie si insistam ca la examenul microscopic un

www.dacoromanica.ro

Page 88: Curs Anatomie Patologica

86 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

tesut gangranos se prezinta ca o masa incolora murdara sail foarte slab.coloratá in caro nn se maI disting elementele anatomice, cu nude): dispa-ruff ca total sail fragmentaff.

Fig. 33. Noma f. limita degeneratfi. a epiteliuluI gi tesutul neerosat prin invaziuneamaselor enorme ale baeilulul nomeY, e. epiteliul normal.

www.dacoromanica.ro

Page 89: Curs Anatomie Patologica

NEOhOZA. GANGRENA 87

O alta forma de gangrenä sub influenta directa a microbilor particular"este aceea care se produce prin bacilul edemula malign desvoltandu-sein arma traumatizmelor. Aid foarte curènd se naste o gangrena difusaca imbibitiunea tesutelor co un liquid sanguinolent i ca desvoltare degaze_in mijlocul tesutulul (emfizem gangrenos).

In dad" de inconvenientul posibil al une." cicatrice diformante sail alunel pierden T de substanta ireparabila, gangrena poate constitui pentruorganizm un alt pericol mal' mare prin microbi" cb contine. Am zis eamicrobil din gangrene stint din grupul celor de putrefactiuno si ea atar"nu proa pot sa se localizeze de cat in tesutele deja moarte ; insa prin faptulramanerei lor mat multa vreme in organizm, II schimbil conditiunile deviata, se adapteaza noulut media si devin incetul co incetul capabilY dea trai si a se dezvolta i inte an tesut viti. Atone" pot fi dusi prin cu.-rentul circulator in alte part"' ale corpuluT, (Hind acolo nastero la focaremetastice ce vor lua de multe or"' acelasf caracter putred gangrenos. Saridaca nu chiar corpurile lor, dar col putin produsele lor de secretion°pot patrunde la un moment dat in mate cantitate in circulatiune pro-&wand o intoxicatie mortal. Sari produc o toxi-infectiune in care laautopsie toate organele chiar acelea car" nu prezinta modificarI anatomicetipice de gangrena, raspandeso un miros intens de putrefaction°, estedatorita una asemenea generalizaff de produse microbiene i microbi doputrefactie avand punct de plecare inteun focar gangrenos limitat.

www.dacoromanica.ro

Page 90: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA IX

Regeneratiunea.Mad se distruge o portiune din organism, acesta reactioneaza mani-

festand o tendinta de a reface ceea ce s'a perdut, de a regenera tesuturiledistruse.

Pentru ca regenerarea s se faca tiebuesc Ore-carT conditiunt Asa or-ganismul trebue sa aiba un grad Ore-care de vitalitate, sa posede proli-ferabilitatea, adeca acea forta gratie careia organismul se desvolta. Acéstaforta exista mai pronuntata la embrion, se perde apd eu etatea i seadeInca Cu cat consideram tesutarT de organisatiune mal" specialisata. Rege-nerarea scade de asemenea Cu cat no ridicam In seria zoologica.

Putem constata a cut cat organismul este me plirnitiv cu atilt estemal mire facultatea sa de a regenera.

Asa de exemplu : polipii, moluscele, pot fi taiate in doui5 si din fie-carejunfétate se vor naste indiviI houï: ca organe de o noel' formatiune. Totast-fel, se regenereaza coada la serpi i oparle.

La copii asemenea regenerarea este maT pronuntata de cat la oamenilmarl'. La b5tranT va fi slab i voi avea un caracter atrofie, despre carov'am vorbit, cad de si se produce celule de node formatiune, acestecelule vor fi din ce in ce mal micT, atrofice.

Este Mee interesant, din punctul de vedere istologic, sa se urmareascilmodal, cum se produce regenerares diferitelor tesuturi.

Aci avem sa deosebim tesuturile archiblastice si mesodermice sa0 pa-rablastice. AmandouZi se regenereaza, mal mult Irish' se regenereaza celemesodermice. Precum la embrion mesodermul intra prin t6te spatiurilesparturile arhiblastuluT, tot asa si la regenerare spintecandu-se epiteliul,muschil, glandele, aceste spintecaturI vor fi in urmil ocupate de forma-tiuni mesoblastice.

Ia fine trebue sit deosebim o umplutura simpla ca o substanta ca putinatiata, tesnt conjunctiv, constituind cicatrice, care se face pentru a se ro-para o perdere de substanta, de regenerare care e o nou6 formatiune cureintegrarea functiunei testituluT.

Ira sa (pea stint regenerari simplumente mecanice i regenerarl func-tionale.

www.dacoromanica.ro

Page 91: Curs Anatomie Patologica

REGENERATIUN EA 83

Regenerarile functionale aunt maI rare; ele se produc mat cu seamaacolo, unde tesutul nu este proa mult alterat, uncle perderea de substantanu este mare, ande exista inert ceva din acel material complect i binespecificat care are sa se regenereze. Cu cat un organ este mai complectsi ma): bine organisat its1 dice specificat Cu atat mal grea va fi rege-nerarea sa.

Asa daca se face de exempla ablatiunea until deget, a unel portitinIdo ficat regenerarea va fi incomplectil.

Tesuturile primitive de o f unctiane maI generala, so vor regenera dincontra fórte usor.

vedem cam in ce mod se regenereaza diferitele tesutuff. Sit studiemintairt tesuturile arhiblastice, epiteliul, glandele, muschiI, nerviI.

Aci trebue s vorbim cate-va cuvinte asupra regenerarel fis:ologice.Precum exista o distrugere in arma usuluI tesuturilor, asa exista si o

regenerare.Se pricepe de sine crt in arma descvamareI epidermuluI, caro se in-

tamp% tot merea, trebue ca celulele epiteliale pierdute, sa se regenerezeaceasta se si petrece in mod permanent in starea fiziologica.Aceasta reganerare se face in straturile miff profundo ale stratuluI luI

In celulele cilindrice ale acesteI regiunl se gasesc in mod constantforme de kariokineza, indicand o regenerare de sus in jos a epidermu-luï. Formele de spirem dens, spirem lax, fuse, butoiase, de diastre, dis-pirem lax, dispirein dens, sunt dispuse perpendicular pe suprafata pieleI,dupa cum am constatat in tesitturile embrionare.

In adevgr numai asa se va produce o ingrosare a pieleI, pentru aputea suplini pierderiler suferite la suprafata prin descvamare.

Din potriva, cind kariokineza are o directiune poralela ca supritfatapieleI atuncl aceasta va creste si ea in &Toast directiune, se va produceo latire a acestul strat, iar nu o modificare, o ingrosare a stratuluI luI

alpighiLa regenerare, precum si la formatitmea organelor, trebue dar sa' dam

atentiune çi directiuneI kariokinezeI, care este cu total stabilrt si cores-punde directiuna crestereI organului respectiv.

In fine si glandele so regenereazit' inteun mod fisiologic, pentru. ea oglanda, care f unctioneaza, se aseaza c sunt celule gland ulare care se pierd,se desfac, se descvameaza din timp in timp. Sant anume glande carI sepierd prin functiune, se epuiseaza : de exempla testiculul, ande sunt pro-duse de acelea care se modifica formandu-se spermatozoicjil. Asa si gifts-dele mamale degenereaza cum am clis in mod fisiologic ci formeazil laptele.Toate aéestea se regenereaei producêndu.-se celule de noug formatiune.

www.dacoromanica.ro

Page 92: Curs Anatomie Patologica

90 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICk

Kariokineza este in raport tot-d'anna ca functionarea i regenerareaorganelor.

Unde regenerarea este vie, acolo gasim tot-d'auna o cantitate mare defigurI de kariokinezä', asa in cat dupa kariokinea putem judeca stareade functiune in care se gasesc diferitele organe.

Regenerares patologica a pieleI, se produce in acelasI mod.Daca prin o 1361ii de piele, spre exemplu, se descvameaza proa multe

celule, karmci in partile inferioare se produc ca atät mal mulfe kario-kineze semn de inmultire ma): activa a celulelor pentru a inlocui pecele pierd ate. Daca, iusa fa.cem o sectiune prin piele, atuncI TOM vedeaindata ce incept) vindecarea plagiI, un numér mare de kariokineze alestratuluI epitelial cri o directiune contrarie aceleia de maI sus din rege-nerarea fisiologica. In acest caz kuriokineza va fi paralela ea suprafataIn adevér in cele don° cazan l exemplificate : sectianea epidermululsi descvamarea lui exagerata patologica orl experimental, intreruperertsuprafeteI sail mal bine micsorarea rezistenteI le alt-fel dispusa fa ta eacelulele ramase neatinse si de aceea si regeneraron se face in mod deosebit.

Epiteliile regenerate une-orI ìi pierd caracterele lor aqa pe caile se-riene din cilindric stratificat poate deveni pavimentos.

Reunirea plä'gilor se numeste per primarn instantiam, adic. in primainstan, cAncl se face fara complicatiunI.

vedem flag ca dad, se turbara acest proces, care uneste plagaprin alt iritament, prin microbi maI cu seama, atuncI nu se produceaceasta contopire, i atuncI vom avea un alt proces de reunire per se-cundam instantiam.

Se intérnpla ca aceasta regenenerare sä depaseasca limitele pierderel desubstan i foarte de multo orI vedem acest lucru. Daca organismul carecrest° pastrand raportul diferitelor tomb° si a functiunei lor, este tur-buret se produce o regenerare, o crestere inteo directiune neprevikluta,atuncl nu este in planul primeI organisatiunl, nu vom avea o productiunede tesut asa regulata ca in cresterea normala. AtuncI off proa putin testase va produce i vom avea mete reparatiunI atrofice, sail se va producemaI malt (si de multe orl se intêmpla aceasta) tesut. Aceste formatiunidepind mal mult de vita1itate4 tesutului si de iritamentul formativuncuvént al WI Virchow, cnre e bino ales. Acosta ar fi un iritament carear face sa se produca un tesut de o noué formatiune. Nu este un ce catotal aparte. Prite sà fie gradul iritatiuneI, caro sa faca ca unu si ace-

iritament sa faca, tesuturile sa se reproduca in loc sa se distruga.§titi. bine cà sunt iritante tonice, substante cart' produc o excitare, o

stimnlatiune; daca sunt aplicate inteo concentratiune mal mare insa vorproduce un efect contrariii.

www.dacoromanica.ro

Page 93: Curs Anatomie Patologica

REGENERARNIA SISTEMULU1 NERVOS 91

Trebue s'a cunóstem un lucru, adica c substantele, carI sunt in staresi tonifico, sä faca si se reproducii o parto cu o structura simpla pier-data Batí distrusa, fatil de glande si de tóte tesuturile mal' complicate alearhiblastului, vor lucra ca mal' mare anevointa.

De exemplu parul nu se regenereaa Papila parului i glándele se-bacee sunt asa de complicate in clit, in adevér, organismul nu este instare sa le reproduca din noti.

Alt-ceva este daca përul este numaï cacle. AtuncI 1-aman foliculele,epiteliul partiluT i atuncI se póte reproduce.

Glandele suiloripare nu se reproduc. De multe orI se distruge epiteliul,insa ramane inca fundul glandelor i dacil exista ceva viu din glande siglandele se pot reproduce. Na nurnaI aci, dar si in stomac i in intes-tine daca la baza unel perderI de substante fundul glandelor real existase 'Ate constata o regenerare a lor si a epiteliulul pornind de la fundulglandelor. Dar ca cat aceasta formatiune arhiblasticii, devine maI com-plicata, ca atat mal anevoe se va produce regenerarea organuluI com-plicat, care nu se va regenera niel* o data in intregime.

S'a discutat daca tesutul conjunctiv pote da nascere la celule epite-liale. Astagl nu se mal' admito ca origina a acestor celule de cat tot ce-hiele ep i teliale.

Regenerarea sistemului nervos.

Sistemul nervos se'regenereaza si in starea normará, fisiologica. Vanlairs'a ocupat ca regenerarea fibrelor nervóse. NerviI lucréza mult, de aceeatrebue sá i piarda mult. Cilindrul-ax pote ca se regenereaza mal* putin,dar si d6nsal trebue sa fie supus la o regenerare. Mal ca seania mielinase pierde, cid' ea se arde mult in timpul functiuneI nervoase. Pentru¿lacea vedem de atatea orI aceasta substanta degenerand, fragmentandu-sesub forma de picaturi ,2.a. de grasime, sail transformandu-se intr'o masagranulOsa orI coagalatil. Regenerarea incepe tot-d'auna de la un inelal lut Ranvier si se produce tot-d'auna in directiunea centrifugalit

Regenerarea ca i degenerarea l'acepe dupa Vanlair la 1 cm. 112 panala 2 cm. mal sus de lesiune.

Am constatat ca i aci in reganerarea nervósá kariokineza anda direc-tiunea regenerareI. Celulele teceI lul Schwann, arata figuil fórte frum6se

numeroase de kariokineza in cursul regenerarel nervilor.Nervul este precum se stie o formatiune complicata : avem mat intéiuí

o teaca maI groasa de tesut conjunctiv, teaca luT Henle, dupa aceea vine

teaca luI Schvann, in interiorul careia este un nucleti, apoI teaca mie-unici segmentele interinelare ale lul Ranvier si in fine cilindrul-ax.

www.dacoromanica.ro

Page 94: Curs Anatomie Patologica

92 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.

Teaca mielinica insiisl are o structura mat complicata, de cat s'ar credo.In interiorul Tel se vede o retea fina de o substanta corn6sa, in spatiileareia sunt intercalate segmentele mid ale mielina, Dupii cum am vgclutna, ma leste intre mielina si cilindrul-ax un strat particular a carulstructura si natura sunt ri51 determinate.

Daca se pierde ceva din nervl prin o sectiune de exempin, sari extir-patiune, orI printr'un proces patologic, putem observa fee° bine cum serogenereaza acesto diferite 041. Regenerares nu tot-d'a-una se face inacelaa mod.

f

k.

' ''' - '-----L-----ti-- ' ' 4,..:',T)`-'.-- E.11.,:; -V 7,-;-_, r

(.-------,'----' ' ...0T,7.77z5 FC

'i \

,.,e.7,-, 0 4

Fig. St. Degenerarea §1 regenerarea fibre1 nerv6se sectionste, partes central.Proliferares fibrelor on cariochinezA.

Dug facem o sectiune a nervului, atuna vedem lucrul urmator pro-ducilndu-se. Cilindrul-ax al fibra in regenerare se umliti, dupa aceea ease spintea in lung de maI multe orT, ast-fel in at nervul, unic maT susde gttuitura lui Ranvier, de la care bleep regenerares se continua din-come de acest punct printr'un minunchill fasciculat, care se termina prin-tr'un buchet de cilindril axiall maI fia, care se prelungesc din sprepartea centrala spre cea periferica patrunOnd in interiorul tesutuluT con-junctiv, de nouii formatiune care prolifereaza i Tel in jaral sectiuna.

Ranvier spuno ca daca s'a facut o simpla sectiune nervoasa sail clacknu s'a pierdut proa mult din nervY, acestl cilindri-axI de non.° forma-tiune intrà in tecele luí Schvann ale ciipataiulul periferic golit din causa

www.dacoromanica.ro

Page 95: Curs Anatomie Patologica

REGENERAREA SISTEMULIJI NERVOS 93

degenerescenteI 'Arta periferice stabilinduse ast-fel continuitatea ner-vuluI. Vanlair a constatat ca noile fibrile se insinueazii nu: in teaca lulSchvann a fibrelor degenerate dar in interstitiile prismatice dintre acestetecI. Insa maI tnainte de a atinge fibrele vochI ale clipatiiiuluI perifericcilindrif-axI finI de neo-formatiune se fe'd copring intr'o substantäuui-forma, care contine celule ca nuclel in kariokineza prin inmultireacgrora naste pentru fie-care din ace-01 cilindrii-axiall, ale o teach' de alui Sehvann dupg care fie-care din la se imbraca cu incetul i cao teacg mielinicg.

°and procesal de regenerare oste maI putin activ, se intèmplac dintr'ofibra nervoasa numaï au singar cilindra axis, sä ajungil sa stabilésca olegaturg noug intro partea central g $i partea perifericg a nervulta, iarcolo-Palte se pierd in masa de tesut conjunctiv proliferat. .

Dupa Vanlair trebuesc maI multi anT ca aceste fibre sa ja earactereleistologice ale nervilor din starea fisiologicg. El a stabilit i cronometriaregengreI nerv6se. Asa a ggsit c nerviI se reconstituesc cate un milimetrupe di. In regenerarea nervilor avem dar pe de o parte forta intrinsecapentru proliferarea extremitateI nervalul si pe de alta influenta mecanicg,ce conduce noile fibre formate.

§i rgdacinile nervóse se regenerézil in acelasI mod. Insa ad se opresceregenarea in creer sag maduva, asa vedem cel putin. Unit autorI presupunca aid nu existä' regenerare niel de fibre niel de celule, adeca daca sedistruge ceva in creer, nu se maI face regenerarea. NumaI la anirnaleleinferi6re se reproduc celulele nervóse

Chiar la copiI miel am fédut kariokineza in colulele nerv6se din creermaduvg i daca exista kariokineza, existä fr mndoial i tendinta la re-

generare. Am védut acésta la turbare, i Golgi i altiI ai constatat dinnoil acest lucra. In fine stiti, ca daca este vorba de turbare, undo am con-statat acéstri tendintä la regenerare, turbatiI mor repede, va sk" (jicti nueste timp sa se formeze celule de noug formatiune ou functiune noug.

D. Marinesca a studiat fenomenele de reparatiune ce se potree in celulelenervóse in urma sectiongreI nervilor. Celt:1.101e pe cale de reparatiunedup. D-sa capta o coloratiune mal inchisa si un volurn mal mare.

Colegul nostru D-nu Vitzu, afirmg ca la maimute Linero se regenerkäcate odatil celulele din sc6rta creerulul i cuí ar fi gasit acolo ande ataiat o parte mare din creer, celule nerv6se noI. Nu numaI atät, darchiar functiunile s'ar fi reparat.

Ast-fel a scos partI din creer carI produc vederea, asa in cat animalula orbit; jug dupa un timp 6re-care vederea a revenit, i dupg ce ani-malul a murit s'ar fi gasit acolo ande s'a Mat lobul occipital, nisce cold')nervóse nuoi.

www.dacoromanica.ro

Page 96: Curs Anatomie Patologica

114 OCRS DE ANATOMI14.1 PAT01,01410A.

§i Tedeschi afirma cil exista o regenerare insa farii regenerarea func-tiunilor. Ar trebui in tot casul pentru chestiunt asa de importante s sefaca pout cereetarT. In tot casal putem slice ea in tóta patologia omenire):nit este nict un exempla, ca o parto din oreer care s'a perdut sa se rege-nereze. Na existä asa ceva de cat p6te in mod experimental la uneleanimal° la cart sí existe o putero de regenerare mat mare. Asemeneaam constatat cá exista si iti maduvil, in anume sclerose o regenerare defibre.

Acolo ande ex sta o forth' reparatrice, in mäduva, acolo in tot-d'aunaam véclut fibre in cantitate mare, cart se comporti in tocmat ca i fi-brele nervóse regenerate din nervi ; asa in cat prin acéstä. analogie m'amconvins c i acolo sunt fibre de o neat' formatitine.

Acésta se 'Ate constata si din aceea ca, ca ttite legile si cu t6te obser-vatiunile clasice asupra lesiunilor nervóse si a simptomelor, suntem tot-d'auna expusi la surprindert. Uncle presupunem ca o functiune nu matptite sa revina pentru-ca mriduva esto distrusa, totus): avem tot mereil()elision° sa vedem ea, cu ttite prevederile acestea, o parte col putin dinfunctiunt s'ai mat restabilit, ceea-ce s'a explicat prin nisce cat laterale,prin nisce fibre cart ail reluat functiunea color perdute, adica nisce catcolaterale, care ar fi format nisce legaturt ca partea care ar fi fémasafara din functiune.

Pentru ce si explican lucre intr'un mod asa grel, asa complicat, daca(NO experientele i cercetärile melo existà fibre, cart se formézä. din no`.1sail fibre de noua formatiune.

Va sa (licit nu cred trite° lipsä. de regenerabilitate a fibrelor nervtisechiar in interiorul maduvet.

Dupa cereetarile not fibrele nervtise sunt niece arbor); nisee fibre f6rtecomplicate cu multe ramification): si nidt. n'ast putea sà inteleg fonctiuneanervésa fara a admite ca o parte din aceste ramificatiunt sä se ptitiiregenera.

Fie-care celula nervoasa are prelungirt multiple, protoplasmatic°, si ofibel ca cilindrul axial.

Mat inainte se credea ca aceasta fibra nervoasa este unica ; adica dinfe-care celula nervtisa s'ar naste o singura prelungire

Peste un timp tire-care aceasta fibra capará o teaca mielinica, care lacele-l'alte prelungirt nu exista.

Aceasta fibrà in regiunea Inc:Joint lilt Ranvier, se ramifica si produce

ceea ce se numeste fibre colaterale, cart produc asemenea alto rami-ficatiunt Li cred cà acesto ramificatiunt se pot regenera.

Am gasit fibre ca caracter de nouZi formatiune la acole lesiun): aleméduvet, la cart se produceati degeneran l descendente si ascendente

www.dacoromanica.ro

Page 97: Curs Anatomie Patologica

REGENERAREA SISTEMULIII NERVOS 95

acest fapt neexplicabil pana aci la scleros in plad se intelege presu-puntind o regenerare a fibrelor. AutoriI incearca a explica acest lucruprin aceea a nu s'ar distruge cu totul fibrele ; pe and dupa cerceta-rile mele fibrele vechT at o degenerare ap de grava in cat nu credemsà maT pót servi ca conducto nervoase.

www.dacoromanica.ro

Page 98: Curs Anatomie Patologica

LECTI UNEA X

Regenerarta raistemurui muscular, care provine asemenea din archi-blast sail, dupil Hertvig, din segmentele primitive ale neoplastuluT, seface in mal multe modurT.

Influientele vatamatoare mecanice, chimice saq infections° vor provocain primal loe o fragmentare piing la complecta destructiune a fibreT mus-cular° in local undo actiunea le maT intansg. La o mica distan ta deacest punct se distruge numal partea protoplasmatica, contractilg a fibre];ri5manand tubul sarcolemic gol i maï jacob, partea functionalg a fibreTse segrnenteazg formând bucatI .intrerupte de sareoplaznail inchisainsarcolem.

Daca influienta Tatilmatoare inceteazil la timp, daciti n'a fost prea in-tonsil °i clack' existìl conditiuni favorabile, fibrele distruse se restabilesc.

Primal fenomen, care trgdeazä' regenerarea fibrelor muscular° YEY o pro-liferare nuclear g foarte activg, care incepe de chiar de a dona sari a treiadi °i care intereseazg atht nueleiï remag din portiunea de fibra distrusgcht qi pe acel: aï partilor vecino.

Aceastg inmultire a nucleilor nu se produce in modal obiefnuit dediviziune indirecta a nucleuluT celuleT, ci printr'un preces particular desegmentatiune. Dupg maI mite serif de diviziuni nucleif nu se mal vëcigol ci inchi°T. fie-care intr'un corp protoplazmatic prop'ria, a aril): oii-ging poste fi variabila. In partile, unde fibra muscularg nu fusese dis-trusa aceste mase protoplasmatic° perinucleare rezulta din chiar sarco-plazma fibrel. muscular°. Aceasta pierde striatiunea longitudinalgtransversalg qi se rezolvg in bucatl independent°, cart vor arma soartanucleilor cu earl' de aidf inainte constituesc elemento anatomic° indepen-donte, celnle cu. viata °i evolutie proprie. In *tile unde sarcolemulfuses° proa profund atins prin cauza vatamatoare, ande abia chtf-vamal putuserg rezista pentru a putea prolifera in urmg, nu ne putem ex-plica in acest mod aparitiunea corpula protoplazmatic in jaral nucleilorproliferatf. Acolo de bung seam c corpul celular reztilta dintr'o acti_vitate particularii a nucleilor

Dacti asupra acestui fapt poate exista cuvint de discutiune 9i de con-troversg, ramfine mnsui fapt neindoios ch nucleil" se inmultesce prin seg-

www.dacoromanica.ro

Page 99: Curs Anatomie Patologica

mentatiune si ca de la un moment dat avem a face cu adevokate celuleAceste celule mal malt rotundo ea protoplazmä abundentri granuloasänucleil male seamänä Cu niste adevärate celule epiteliale. In puncteleunde impreung ca protoplazma fibrei muscular° s'a distrus i sarcolemulaceste celule formeazii niste coloane compuse din siruri paralele; pe undefibra n'a fost distrusä in intregime Yola stint inchise in interiorul sarco-lemului ast-fel ta cat fibra muscular,' se gäsesto transformatä teacipunA ca celule muscular°. Cele mal multo dintre aceste celule aí citeun singar nucleä ; se produc insä si mase protoplazmatice mar! cu färtemulti nuclei ca niste celule gigante.

Celulele musculare ast-fel constituite continua a se 'Multi mal departe tde-acum Incolo insä se divia prin kariokinezil. Deja a treia zi sari chiarde a doua zi so véd forme tipice din diferite faze de kariokinezit

REGENAREA SISTEMULUI MUSCULAR

_ C:

OD.

e

e

'Paw

Fig. 35. Degenerare qi regenerare mnsebitilara, a' fibre fine de nene formatinne, dfibril. pe cale de divizinne, e fibra aegmentata en o prelungire de nonll formatinne.

0 parte dintre aceste celule si mai ca seamä acele mari cu multi nu-clei vor dispare färä a lua parte la reformarea propriä lisa a elementelormuscular° pierdute. Totusi si ele par a indeplini un rol util, cäci in-globeazii sfärämäturile tesutului distrus ajatänd ast-fel resorbtiunea acestuiasi fricand prin aceasta oficial de curatitori ai terenului, in care se vordezvolta viitoarele elemente musculare. Dap"): ce indeplinit aceastäfunctiune ele se incarcä ca gräsime in mare parte salí sufer alte dege-neräri pentru a dispare ca total.

Alto celule perzistä i contiauk a schimba mereil forma, deveninddin rotundo, cum ()rail la inceput, fuziforme si din ce In ce mal lung'''.

In adevik, in a treia säptämanii apar in protoplazma acestor celulestriatiuni longitudinale foarte fine. Acum celulele seaminä en fibrelemusculare embrionare. Striatinnile longitudinale devin din ce In ce mal

liabep-Sion. Gura de anettomie patologiaL7

97

Wari

'si

www.dacoromanica.ro

Page 100: Curs Anatomie Patologica

98 CURS DE ANTATOMIE YATOLOGICA

pronuntate si maI in urmh apare si striatiunea transversal. In aceastrtfazh nu se mal deosobesc de fibrele musculare adulte de cat doar prinvolum, pe care-1 ating curad, cresand in acelasI timp i in lungime,restabilind continuitatea pierduth.

Tot-deauna fibrele musculare rezultii din proliferarea elementelor ase-menI i anume a nucleilor muscularI. Tesutul conjunctiv dintre fikelemusculare distruse, sail perimisium intern prolifereazh si el de sigu.r, darnu póte sa rezulte din aceasth proliferare de cat tot tesut conjunctiv.Va contribui intra cat-va acest tesut conjunctiv la restabilirea integrithtiIabsolute a fibreI musculare prin aceea ch el va regenera sarcolemul fi-brelor de neoformatiuue, in niel un caz insh nu péte da uastere elemen-tuld contractil.

MaI existh si un alt mod de regenerare a nmschilor striatY, aCela jisprin mugtuire. Din punctul de vodere morfologic Ie deosebire interesanthintre aceosth modalitato i cea pe care am studiat-o mal. sus. Fibra Mustculara, intrerupth drept sari oblic, nu intardie mult in aceasth stare sise spintech dfind dud sail treI ramurY. Acestea bine inteles malt malsubtirI de cat fibra principal.

Regenerarea nevroglic5. In sistemul nervos mesenchimul are un rolmic. Aci existh un alt tesut care formeazh scheletul sistemulul nervoscentral, adich nevroglia, asemenea ca tesutul conjunctiv, dar provenind dinlama exterioarh a gastrulei si avênd acelasI rol in regenerare.

Prin urmare nu existh regenerhrI pure ale elementultd nervos, rege-nerarea nevroglicii joach un mare rol.

Dach exista o destructiuno prea repede a tesutuluY nervos, whine):N edam un inceput de regenerare din partea tesulta, din partua vaselor, seobservh o mas h de celule in jurul vaselor call* se inmultese, acolo, chiaro nouh formatiano de vase, despre care vom vorbi mal tfirdirt.

Nu vorbesc de ruperea de vase, de hemoragii ce de multe orI nu datitimpul pentru reparatiune. NumaI dach lesiunea tine mai malt timp, dacrtomul nu m6re, atuncl incepe incetul ca incetul i tesutele nevrogliceja parte la ropararea pierdereI de substanth.

Nevroglia este formed de niste celule stelate, mid, ca niste fibre pre-lungite de un tesut destul de resistent, niste fibre destul de rigide, earlse intind in toate phrtil carI inconjórh fibrele nervoase si leagh vaseleca fibrele nerv6se si cu celulele nervóse, inconjurand celulele nervósecu un fel de capsuni apol formeazh imprejurul cavit5tilor centrale unstrat destul de gros cu aspect gelatinos, fixeazh elementele nerv6se caremeninge prin niste celule particulare i aceste celule se leagh de althparte ca celulele ependimuluT, adich ale eaptuseleI cavithtilor centraleintro care asemenea strabat prelungirI i celule novroglice.

www.dacoromanica.ro

Page 101: Curs Anatomie Patologica

REGENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 99

Va sä dica nerroglia este un tesut destul de complicat. Ceea ce estecaracteristic pentru celulele nevroglice este ca aceste celule ail

.nucleul rotund, atl o protoplasma cm diferito prelungirT.La copil, la embrion se vede c prelungirile protoplasmatice servesc cl

-schelet pentru fibre La 6meniT adu1t1 aceasta fibra strilbate protoplazma,ava in cat celula nu este inceputul aceste fibre, ci este un fel de sta.Vane, un fel de sustinore pentru fibra.

Daca nevroglia intra in proliferare, vedem cate-o data vi kariokinezevedem lush' mal ca seamil o =fiare insemnatä a protoplazmeI

nevroglice ail de obiceitl ava de putinil protoplasma in cat, abia.se vede, devin basil nivte formatiunT proteice, marl' Cu prelungirT fértefine visibile, totul comparabil ca paianjenul ca multe piciáre vi pesteputin timp vedem Cil pierderea de substanta este cu total inlocuita ca

acestea nevroglice. Mai tardid se atrofiazä acesto celule vi in loode celule ca Oka protoplasma gasim o mesa de fibre, un ghem i la.mijlocul lar nu vedem nicT o urmil de protoplasma.

Para indoiala ca protoplasma se transforma in aceste fibre. Cu cat esteveche o ava cicatrice cu eat ma): patina o protoplasma, cu atat mal

.dese sunt aces'e fi bre nevroglice, ce constituesc sclerose din cauza den-.sitAtei acestuT tesut de noué formatiune.

In acelavi timp, in tot-d'auua i vasele iail parte la noua formatiune,dar lesinnile vaselor, lesiunile tesutuluT conjunctiv sunt de o naturil atiltde diferita, in cat trebue sa le studiem inteun mod aparte vi impreunilca lesiunea, Cu regonerarea vaselor. Tesutul conjunctiv este intr'o lega-tura atat de stransa ca vasele, in cat impreuna se duc in celulele tcsu-tuluï, imprenna formeaza tesuturi flout

Sa trecem ia starile do regenerare ale rnesenchimuluT, adich ale tesu-turilor, co deriva din stratul interstitial al embrionalut

Putem dice ca, mesemchimul joaca un rol mg insemnat in regenerareatesutelor. Sunt regenerarT, car): sunt formato numal de formatiunT parablas-tice vi altele undo concura parablastul i archiblastul. Parablastul estetesutul conjunctiv ca vasele.

Unde i cum se rogenereaza scingele ?Focarele de neoformatiune ale globulelor albe sunt maT cu seama

limfaticT unde se produce mugurhea nucleului i divisiunea pro-toplasmel prin fragmentarea sail divisiunea indirecfa a globulelor albe.G-lobulele roviT se refac prin kariokineza in splina, méduva 6selor i in ficat.La animalele tinere aceasta neoformatiune a laematiilor se face in sango'

Dup./ ce s'a produs o pierdere de substanta, primal lucru ce se vedoJeste c acolo se acumuleaza o cantitate mare de celule isolate, rotande).de obiceiù' leucocito polinucleare fibrina evite din sange. Va sil dica din

www.dacoromanica.ro

Page 102: Curs Anatomie Patologica

OURS DE ANATOMIE PATOLOGICi

&Inge ese, acest material care umple mai inteiti de tóte pierderea de-substanta dar in carend incepe BA se limpezeasea situatinnea.

Exista o cearta veche iutre IstologI i PatologI ca de uncle se formeazatesutal nea, din elementele acestea earl ati eA din s'ange, sari din celuleleco se gaseste in testae ?

Ni-se pare ca aceasta cestiune asta-41 este resolvata.Din globulele albe polinueleare nu so formeaza tesute de nod forma-

tiune, se p6te urmäri fórte bine, cum celulele fixe din tesut creso, cumse umflá celulele, cum intra in karioknezii, cum so inmultesc si cum senaste de acolo tesutul conjunctiv. Pe cand de alta parte vasele din ye-einatate dad mugurl, ce formeaza vase nouf, cart intra iu interiorul acestuItesut de nod formatiune, si impreuna ca acest testa, formeazá tesutul noa.

La incept am qis, se gasesc celule din sange, dar deja dupa putintimp, daca lua'm o plaga, o ulceratrune, dace studiern tesutul, vedem citpe langa o degenerare a *Wor supuse aeruluI, vom gasi granulatiunT,fibrina i resturile nucleuluI earl remane din celule distruse. Se ved. ele-mente Mort() viI de kariokneza, Ina): cu seama la celulele fixe.

Ce stint aceste eelule fixe ?Celulele conjunctive dupa ce ati format tesatul conjunctiv, rolul lor

nu maI este de a se inmulti; dar in arma unuI iritament formativ, inarma unel lipse de substante aceste celule recapata viata lor i tesutulconjunetiv prolifereaza protoplasma si nucleul se umfla intr'un mod re-mareabil.

Pete sa fie si un iritament negativ ; adica daca exista unde-va o lipsado continuitate, sal o pierdere de substanta, atuncI acolo lipseste pre-siunea normala. Este o lipsa de presiune care face ca tesutul srt se 1)&adezvolta in aceasta directiune.

Iritamentele pentru regenerarea acestra tesut, stint de fórte diferite-naturI. Tot folul de influente fisice, chimice, vitale mai ca seama para-sitare, pot sa produca, o regenerare a tesutuluI conjunctiv, si a diferi-telor tesute conjunctive sia de origina mesenchimica, precum este sangele,.vasele tesutului conjunctiv, areolar, fibros, ser6sele, tesutele grasóse, te-sutul adenoid, cartilagele, diferite forme de cartilage si 6se ; tOte acestease pot regenera mat usor, de cat Tesuturile arhiblastice, care reprozintao specialisare, o perfectionare ma): maro, cacI regenerarea cum am spus,este in raport invers ca perfectionarea sau specificarea unuI tesut.

Pentru aceasta va prevala la omul adult maI cur Nara, maI in tot-d'auna formatiunea saú regenerarea din partea tesutulni conjunctiv, asupratesuturilor epi teliale.

www.dacoromanica.ro

Page 103: Curs Anatomie Patologica

LECTIT.INEA

Trebue g luilm in considerare la regenorarea tesutului conjunctiv, di-feritele elemente carI compun acest testa; cci s nu credem cit ori-cecelula conjunctivii are aceias1 valoare. Tesutul conjunetiv este panii la un6re-care punct, fórte diferentiat. Am afalat aceasta spre exempla pentrupiele, i dupà." aceasta s'a ariltat i pentru diferite alte tesute, Dermal estecompus din diferite felurl de tesuturI conjunctive cu diferite scopurI.Fie-care fel din acoste tesuturI p6te sti se regenerezo Cu earacterul Oilparticular. Sub piele exist'd un strat, lucitt, uniform, un fel de membranti,.care corespunde membrane]: proprie a glandelor, did i pielea esto o glandIlilting pe o suprafatil mare, apoI diferitele glande ale pieleI aul tesutul con-junctiv al lor propriti, formfind membrana proprie a acestora spre exemplaa foliculelor pil6se, a glandolor sebacee, sudoriparo. T6te acestea ail nnfel de membrang proprie, a parte, uniformit. Dup4 aceea vine ine'd unstrat sub piele, un strat destul de uniform, nu este insg cu total omogen,ci este fibros, de o tes5turA eu malt mai deng de eta stratele earl' vin4upä." aceastea.

Vasele in aceastii regiane sunt maI malt vase limfatice, ca o atrae-tarit i eu. endotelial lor particular. ApoI papilele ca (Merits-tesuturl in interiorul lor au diferite celule stelate particular piginentateIn raport ca vasele i epiteliul.

In fine, avem tesutul conjunctiv, care insotete fibrele muschiulare,muschiI pieleT, car): sunt In legsáturg string organicit, ca un sistem in--trog de fibre elastice, earl apartin sistemuluI conjunctiv ca ceva apartesi care inteun strat al pieleI, formeazg laraele dese eu o structurit catotal particulag.

Apo): ay-ern tecile nervilor pieleI, earl' ail o structug si o nutritiuneca total aparto, apoï tesutal conjunctiv din interiorul acestor nervI-in fino vasole ea diferitele tunicI ale lor, earl ail asemenea viata i nu-tritiuuea lor proprio.

Mai distingem un tesut care ample interstitiile intro t6te acestea, un-tesut maI multe areolar, un tesut cu celule cu prelungiff care de multo.orI se =HA 'Wean mod particular si in fine tesutul griísos.

www.dacoromanica.ro

Page 104: Curs Anatomie Patologica

102 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Acostor tesute corespund celule de diferite forme oi ca diferite functiuntCelulele fixe despre care am vorbit deja, celule cari sunt transformate

In fibre, föman numaI ca un nuclei subtire. Apol gtisim endoteliul vaselorlimfatice, sanguine, periteliul, adica un fel de endoteliú care captuoeotespatiurile earl se atla in jurul vaselor, apt maI ca seamil in regiunea.glandolor i anume a glandelor sudoripare, exista niote celule mat marl,.poligonale sail rotundo semänând periteliilor. i in alte 041 ale pieleigasim aceste celule maY marI de cat celulole fixe, cu protoplasma, caraIn parte se coloreazg cu. colorI do ani1in, ca nucleu mic periforic acestease numesc colule plasmatic° ; ele sunt limitate la anume teritoril vas-calare ale glandelor mal cu. seamti.

ApoI in jurul vaselor un alt-fel de celule, celule mai marl' ea analsail maI mu1I nucleI ca prótoplasma multa'. Protoplasma aceasta e gra-nulata, oi are niote graunte earl' se coloreazä ca color' de anilina. darInteun mod particular, nu ca cele protoplasmatice ; ca albastrul de motulse coloreazil in rooa sag violet, sunt granulatiunl metacromatice i celulele-acestea se numesc celulele lui Ehrlich.

Acestea sunt elementele ca earl trebue s ne ocupam, daca vrem saexaminain regenerarea care s'a studiat tocrnaI destul de bine la piale, Intestitul conjunctiv, pentru ctt regenerarea se produce de multe orIurma unet pierden l de substante a pielet

Dacti nu se reunesc de exomplu, plagile Intr'un mod aseptic sail daca.lipsOote ceva din piele, dach se produce o pierdere de substanta, atundreunirea nu se face per primam, ci per secundam intontionem,trobue sti se produca un tesut de nod formatiune, fitrìl indoiala de obi-ceirt In urma unal inflamatiunl.

Dar aci nu ne intereseaza intlamatiunea, despre care vom vorbi malMOM, ci numaI procesul de regenerare care se Intëmpla, oi care ur_meaza inflamatiund.

In aceste casurl do regenerare a tesutulul conjunctiv, trebue sit deo-sebim ca prima cauza, pierderea de substanta, duptt aceea de bung seamä

iritamentul din drug oi de obiceiä avem a face ca o infectiune, cu mi-crobI carI concureaza la iritamentul formativ.

Sunt oi influente nervóse, de bunk' seanfa, i sa nu uitilm ca trebueo nutritiune potrivita ca sti se produca o regenerare.

Am 4is cti ¡Amite do toate se umple pierderea de substanta, ea celulervenind din sang() aate-odatti, pontru cit piorderea de substanta a produs orupere de vase. Distingem serul din sting° ca fibrina' i apoI celule earl'es din sänge, leucocitele, adica leucocitole polinucleare sail mononucleare,poi celule mai marl' de diferite proveniente call se gasesc in sange.Dar t5to aceste elemento nu sant singurele earl concureaza la formarea.

www.dacoromanica.ro

Page 105: Curs Anatomie Patologica

REGENERAREA PE LEI 103

tesutuluI noti, ci cum am is mal intervin i celulele earl' se gUesc inapropiere, i care nu sunt atfit de traumatisate ca s'a se distruga. Ap daraceste celule se umfla, se de§teapta, sari maI bine cum a spas Stricker-aceste celule devin embrionare, dar nu in sensul cum spun francezii,cariqic ca tesutul embrionar este un tesut de celule micI. Acesta esteun termen incorect, comod Mitt pentra ca vi4énd o mash decelule miei, putem ice ca avem un tesut embrionar, dar de uncle yinaceste celule mic i pentru ce scop, nu ne spune acest termen de alt-feladoptat.

Germaniï numesc acest tesut ca multe celule, testa de granulatiune.Tot a§a de r'Ori este i termenul acesta, luat probabil de la granulatiu-nile macroscopice ale supiafeteI plagilor, care Ufa indoiala nu stint tot-d'auna de aceia§l' natura.

In fine se vede o cantitate de celule aruestecate ca diferite produsem6rte, nu numaI ca fibrina dar §i ca celulele m6rte acolo pe loe, pen-tru-ca se perde o parte din tesutul vecin, prin degenerescenta gras6sri,sail prin o degenerescenta albumin6sa.

0 parte din aceste graunte produse prin destructiunea elementelor, suntinglobate tocmaI de leucocitele eari maI traesc. i aceste leucocite seintorc de ande ail venit, in parte cel putin intra in limfatice, §i de acolomerg maT departe in circulatiune.

Este adevkat ca acest proces póte sti produca un rOti, pentru-ca, prin-tre granulatiunile resorbite in plaga sunt §i microbil" ce s'ar gasi inacest tesut. Infectiunile lush' se produc mal' rar pentru ca muguriI carno§1se opun invasiuniI microbilor.

Leucocitele primesc maï mult microbiI deja slabitl salí mortI ; bigstint conditiunT, in care microbil se imultesc mult, i sunt de o viru-lenta extrema, ap in cat procesal de restabilire, de reorganisare al tem..turilor este impiedecat chiar prin proliferarea microbilor.

Apo)." curand dupa acest staditi, in care se gase§te plaga plina ca ce-lule, incepe impreuna ca umflarea, eu proliferare tesutulul conjunctiv,regenerarea vaselor din apropiere.

Mai inainte de t6te vasele, sunt astupate ca leucocite, tot de o data pe-retele lor devine maI bogat tu celule, nucleul acestor celule se umtra, malca soma endotelial devine mal." isolat §i capäta din nod earacterul unorcelule ca protoplasma destul de abundenta. Peratele vaselor, devineasemenea plin cu celule, nu numaI din causa trecereI eelulelor prin dia-pedeza lor din interiorul vaselor in afara dar elementele, earl constitueseperetele vascular se umfla asemenea, §i asemenea se mkese §i. celuleledin jaral vaselor, celule earl ati o proliferabilitate ma): mare de cilt te-.sutul fibros sag areolar. Mal ca soma vasele miel eari atl peretil subtirt

www.dacoromanica.ro

Page 106: Curs Anatomie Patologica

104 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

intra in proliferare, producénd Inagua.. AcestI mugurI se produc maI intot-d'auna pe comtul endoteliului.

Inaintea cercetarilor luI Cornil, nu se apreciain destul valdrea, endo-teliulut pentru formarea tesaturilor de aorta formation°, asupra rolu.lulcaraia am insistat in tot-d'auna.

Periteliul este endoteliul limfatic din jurol vaselor sanguine. OrI-ceendoteliti, chiar endoteliul ser6selor, este In stare sa prolifereze, subforma unor celule stelate i anastomosate, earl' devin celule fixe ale analtesta conjunctiv, areolar, de nog formatiune. Aceste celule ail calitateade a se canalisa, formand vase not Nucleele pot sa se imulteasca chiarinteun mod endogen, adica o Willa pdte s'a capete maï multe nuclee inCarpal acesta proliferart

In acelasI timp insa se nasc in interiorul acestor celule, niste cavi-tatI, car): nu sunt alt-ceva dupa parerea mea de cat radacinI limfatice

Am putut constata un alt lucru, care asemenea nu a fost constatat dealtiï, maI cu &final in niste productiunI patologice.

Dar putem s aplicam acelasI lucru si la regenerescente, care Tetiveden in ce rudenie de aprópe este ca neoplasia, cu organisatiunea pa-tologica, progresiva despre care vom vorbi mal tarditi.

Avem de exemplu tin vas de noue formatiune care este format apripenumaï de cord6ne solide i apoI masa celulara debordÓz i formézamugurt S'ati intrebat autoriI cum se forméza aceste vase do none for-matiuno ? Se canaliseaza, pornind de la vasul de ande plec mugurilsarr dupa experientele mele, i prin acoja ca o parte din protoplasmacelular se transformà' inteo substanta vacuolara. Parten acésta a proto-plasmeT devine ca totul uniforma, aprópe hialina si daca este vorba devase sanguine ele capeta si o coloratiune galbena ca i globulele rosildin sange.

In vacuolele acestea gasim 041 detasate, earl lati caracterul glob u-lelor rosiI. Este un proces, caro sémana cu ceia ce se intêmpla la em-brion, la formaren globulelor rosii, ande se nasc ni§te insule, care nusunt alt-ceva de cat un pachet de celule ca prelungirl, s'ar putea diceo celula co o proliferation° endogena a nucleuluI.

Aceste celule capeta vacuole, earl. confludza i se naste un spatiuIn care se gases° niste globule roil formato din protoplasma acestorcelule..

Acest lucra se vede in granulatiunï si in mersul canalisarel vaselorde noire formatiuue, ast-fel in cat peste putin timp vorn avea aci u ca-vitato sad mal bine glis un canal.

Na °red ch aceste vacuole contin sang° de provenienta localá, adicach sangele se produce aci in interiorul granulationeI prin procedeul

www.dacoromanica.ro

Page 107: Curs Anatomie Patologica

REGENEHAREA. PELEI 105

mecanismul care '1-am descris laembrion. Cred a formatiunea acéstapresinta manila o ineercare de a seforma globule rosil, care fug nureuseste, pentru a, pentru formarea globulelor rosii la adult% trebuescniste conditiuni particulare earl' stint realisate maI eu séma in ruaduva6selor, in splina, in ficat, dar nu inort-ce proliferatiune nouii Cu tóteacestea nu as'i nega acest lucra.

Acésta canalisare vine fdrte currInd in contact en vase pline ca siinge.De o cam data s'a admis in acest sens, ca globulelerosiI nu se for-

mézrt acolo uncle se form6za vase nol' ci t6te globulele rosil vin dincirculati une.

Pentra ca nu avem base solido pentru a ne forma acésta convingetepan un semn de intrebare care se va resolva o data. .

In sciinta nu e bine sa presupunetn demonstrate niste ipoteze, earl arputea srt impediee cautarea ma): departe, credênd ca s'a decis un hicru.eare inca nu este decis.

In fine reteaua acesta de nou'6 formatiune merge ma): departe. In jurulacestor vase se waste o retea endoteliala si celular care este Inconjurata-de celule de diferite origini, de leucocito maI ca séma, dar póte si deniste colule de nouri formatiune earl' provin din celulele fixe.

Dar aei este greti sa facem distinctiunea. Nol stim co esto o celulafixa a tesutului si Ca nu este o celula endoteliala. Dar dad celudele fixe,clevin embrionare e Mae grel sa le distingem de celulele endotelialeasemenea devenite embrionare.

Vedem aid de multe oil celule gigante de origina diferita mal multendoteliale dar pot proveni si din muguri vasculare isolat. April vedem injurul acostor celule, alto celule cu nuclei marl' si cu prelungiri, celuleearl' pot sä ne faca mal mult impresiunea unor eelule endoteliale ca dol.'nuclei eircumscriind Cate o data un fel de lumen in mijloc ; alte eehdeati nuclei rotumit ca un singar nucleol ca prelungiri, in tóte partileasa in efit perd caracterul endotelial.

Va sa Ilia aci avem o legatura Mae intima intro celulele acesteamart de origina vascular* si cele eari incep s'a se diferentieze si Adevina celule endoteliale ale unor vase de noub. formatiune.

Este adevgrat c`a' in granulatiunT, hmfaticele, noi formato sunt fdrterare, dic unif crt nu ar exista, dar in tot-d'auna se pdte constata forma-tiuni ea tendinta de a produce o retea nou'é.

ApoI coja-ce caracteriska ilia' granulatiunile este cantitatea mare dokarieltineza dar nu regulata, ca la un tesut normal care arata in tot-d'auna directiunea cresteret tesutuld ci avem diferite forme. De exernplu,vedem o celula ea o stea frumása, pe litnga ac6sta unde-va un butoias,un diaster In o altrt directtune, care ne arata simplumente cä aei este un

www.dacoromanica.ro

Page 108: Curs Anatomie Patologica

106 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

tesut embrionar, care form6za un noit tesut neregulat. MaI vedem inacest staditi al granulatiunilor avem leucocite pulinucleare alte celulerotundo, mici cu nucleul destul de mare si avem i retele de fibrinacelule plasmatice.

In jural vaselor de flout)* formatiune se maT ved niste celule canucleele palide, inconjurate ca protoplasma, care este formata din niste-granulatiunT mar): i bine colorate, acestea sunt celulele Ehrlich.

Celulele poligonale art nucleul mic, pulid, iar protoplasma lor se co-lorézä cu calor): de anilinä, acestea sunt celulele plasmatice.

Na stirn malt despre rolul acestor colule plasmatice si ale 1111 Ehrlich ;.ele se produc maï ca séma, acolo unde exista o iritatiune eronica.

ApoT fara IndoialL acest tesut de notie formatiune mal are trebuintasi de nervI; in modul cum am aratat nerviT vor da prelungirI pe acolo,frig acestia nu se dispun pentru un scop bine lamurit.

Tendinta acésta de crestere a nervilor face ca eI neputénd merge maItdeparte, se curbéza i forméza un fel de ghem nervos de noub formatiune.

Dupa ce a juns substanta la suprafata, epiteliul se va intinde, vaglisa si va creste peste acest tesut, de nouii formatiune dar fail papilefara per, fara glande.

Se p6te favorisa acésta acoperire a plago):, ca pielea prin grefaiea pieleIintrebuintata pentru prima óra de Reverdin. Daca punem pielea de la unalt individ, ca stiatul luT. Malpighi, pe o plaga, atunci celulele acesteiacresc i acoper perderea de substanta, pana cand se unesc en celulele-propriT ale individului. Nu este necesar sä tä'em epiteliul do la acelasIindivid pentru aceste grefe.

In acelasT timp celulele de nou6 formatiune, din granulatiunI devinbogate in protoplasmä, capeta o forma lungareata, fusiforma protoplasmase transforma in substanta tare, fibrOsa, forméza in fine fibre destul degr6se gróse de cat in tesutul normal.

Se p6te intampla insa ca ac6stil productiune patologiea, sa, nu se opréscala suprafata i creste maT departe, formand un tesut de noue formatiuneca mugurf vascular):, inconjuratI de tot felul de celule care depasesemult limita suprafeteI normale ; vor fi niste granulatiunT mugurinde,hipertrofice pentru ca nu exista limita precisa pentru regenerare. 0 datava fi mai putin abundenta de cat ar trebui, pentru acoperire. lnsa chiardaca se form6za acésta mugurire vasculara la suprafata, mai tarzi6 acest,tesut se retractéza, prin ace.ea ea elementele nouT formato, nu a6 o vita-litate mare, na ari o nutritiune indestuliitóre pentru a remane tu progre-siune, ci de la inceput maT ca sémit vasele se vor contracta, circulatunease va face maI ca anevoe, de cat In alta parte, celulele vor deveni fibr6semaT (=and de cat celulele normal°, vor intra intr'o stare latenta. -Pont

www.dacoromanica.ro

Page 109: Curs Anatomie Patologica

REGENERAREA PE PLAG1 107

cápiRa in local acestuI tesut ceea-ce numim o cicatrice, care este resultatulretractiunei celulelor de noui3 formatiune prin transformarea protoplasmeisi a vaselor. Vasele chiar prin retractiunea acésta se vor oblitera cate odatii ca total, asa in cfit in local lor vom avea niste cord6ne solide,formate dintr'un tesut tare, fibrele vor deveni mal gr6se, maI uniformede cat fibrele unuI tesut conjunctiv normal, dispositiunea vaselor va fica mult mal neregulatä de citt In pielea normal.

Dad aceste cicatrice Bunt f6rte anemice, pot sä cloying secliul une t do-generescente secundare, hialino care sä prov6ce depunerea de siiruricalcare.

Se p6te intémpla atari regenerrirI si In organele interne coprindadmal ca sémii tesuturile, earl' formézii scheletul acestor organe.

Cornil af6tase cum se face sudura seroserósä a intestinelor, gratieelementelor endoteliale i tesutuluI conjunctiv i reconstrirea cavitatilor

conductelor muc6se dapti o deschidere largri. El ar'étii cri se produce oregenerare a glandelor si a epitelielor, asa in cat mucósa se reformezáune-ori in Intregime, in canalele muc6se, in -Etter,- trolnpa, vesica, epi-teliul se tegenerezti pornind ori de la mucósä oil de la fundul glan-delor i distingem o glisare simplä a epiteliilor asnpra tesntului de noteformatiune, orI asupra tesutulul, ce astupä perderea de substantá (peri-toneal spre exemplu) ori avem aface i ca o tmultire simplii sari prinkariokinezri or)." in fine se produce epiteliu i prin grefare salí decalcareaepiteliului pe peretele opus si lipsit de epiteliu.

Cornil si Carnot studiind regenerarea ficatului a ajuns sä constateurmittórele :

Pe plägile micI, simple, celulele endoteliale ale vasolor capilare i ce-iulele conjunctive dad prelungirI, ce se anastomosOzá In mijlocul fibrinei

globulelor de sting, extra vasat. In a 7-a di se formézti fibre conjunc-tive caro asigurä permanenta cicatriceT, ea si in reparatiunea tesutululconjunctiv al pielel. In plitgile prin pierdere de substantä dacri portianeade fi cat tiliatä n'a fost desprinsä de basa sa, se forrnézá la nivelul sec-tiunilor cicatrice ca in casul de mal sus. Dacä insä s'a pus la loe por-tiunea tiiiatá, mai t6te celulele acesteI portiuni se mortificii. Vaselecelulele d'Imprejur MA' readuc nutritiunea ca in regenerarea infarctelor.Ablatiunea unei portiuni marl de ficat prov6a de asemenea formareaunei cicatrice de obiceiti ca ajutorul epiploonului, testitul fibros inlo-cuesce elementele preexistente ca in cirose. Asa dar si la ficat agontiicicatricelor sunt tot celulele endoteliale i celulele plas-matice. Celuleleepatice na jócii niel un rol.

Tot ast-fel se credca cit niel pleirranit nu se pot regenera, cri se vor facenumai niste Incercä'rI de regenerare a glandelor sari a altor parti i ceea

www.dacoromanica.ro

Page 110: Curs Anatomie Patologica

108 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

co se va produce e o proliferare a tesutuluI conjunctiv, a vasolor de nouilformatiune intocmal ca in piele, apol o retractiune, o cicatrice. Am ob-servat insä la epure o adevirata regenerare de alveole sub forma unormugurI pornind In apropierea vaselor i car): se vacuolistet.

Dacil se distruge tesutul de multe orI qi vasele se vor distruge, vomavea o bemoragie i sängele se va resorbi in parte, dar rbmitne indäriltde obiceiti pigmentul de culórea tesutulul do nouë formatiune.

Altä-datä, cand se pierde malt dintr'un tesut, tesutul conjunctiv nueste in stare A' ample ceea ce s'a pierdut i rämäne o cavitate, care vafi umplutit cu un liehid care provine orI din tesutul distrus, oil dinlimfa; va fi pigmentat de obiceiii, din cans t pigmentuluI din sänge i inlocal cicatricel vom avea o capsulil, o formatiune de tesut conjunctiv, consti-tuind chistul apoplectic de exempla. In crder se gisesc atari formatiunI.

§i cele-l'alte forme de tesut conjunctiv, se pot regenera. De exempla,tesutul adenoid, un ganglion limfatic, se regenereazg tot-d'auna, mal caOmit la copiI In centrii germinativI vedem niqte kariokineze earl producdin noti celule

Tesutul adenoid in intregimea sa se póte regenera, i se regenereazáprin formarea uneI retele endoteliale.

Cartilagele se regenereazI asemenea ; dacti se pierdo din perieondru,colulele din cartilagiul care a rilmas se pot imparti prin o divisiunekariokineticä indirectit; Intro aceste celule, care la inceput formeazä oretea, se depune o substantä hialina i ap se produc cartitilagele denou6 formatiune.

Osul se regenereazá. In urma fracturilor, de exempla, ehiar de a doua(p celulele incep sit creascg 0 s presinte dis isiunea nucleilor, so yorforma celule embrionare, intro cari apare o substantg omogenä pe carI sedepun tárdil särurile calcare. Vom avea un os de nod formatiune,care sudeazil, leagg ósele rapte 0 care formeaz lu jurul extremitätilorceca ce numim un calas.

Calusul se produce In parte din periost, in parte din os i In partedin mèclufä.

Asupra acestuI calas voirt reveni in partea specialá, big pot sg spuncá el la inceput este tot-d'auna maI mare, ma): abundent de cAt pierdereade substantä, numaI rag tärtjiti, in arma resorbtiuneI acestuI fel do ci-catrice osósrt calusul revine mal malt salí maI putin la nivelul osuluI.

Daca muguril acotia, dacä granulatiunile acestea dep4esc limitelenu se mg opresc, formeazit niqte tumori, earl' yor fi in detrimental ur-ganismulta intreg. Dacil se formeazil ande-va intr'un organ, in armamad iritament, un testa de notfé formatiune, acest tesut interstitial, setnmultesce tot mereg i sugrumg, comprimä parenehimul.

www.dacoromanica.ro

Page 111: Curs Anatomie Patologica

REUENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 109

Acéstä regenerare va avea un efect morbid asupra organulta intregdacá *se adaogá la acéstii organisatiune patologid i unele caractere cadnu se potrivesc ca crescerea normalá i cu planul functiuneI organismu-lu.I, acéstá crescere patologicil atipicrt vatámrt tot-d'o-dará si organele sifunctiunea lor normará.

Daca se produce o formatiune nod in urma invasiuna unor parasiti,unor microbT de exemplu, acéstá organisatiune nu este tot-d'auna menitáde a distruge microbiI §i a elimina, ei de multe ori constatitm o com-plicitate a tesutula nori format ca microbiT.

ac6strt now-) formatiune prin complicitatea sa co. microbiYva avea o influentá desastru6sh asupra organismulu'l intreg.

www.dacoromanica.ro

Page 112: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA Xf

Organisatiunite patologice.

Intelegem prin organisare patologica, productelo de nou6 formatiune,Lan insa nu ail de scop numai o reparare, ci care se dopun in locuriunde nu serves° pentru o functiune fisiologica, oprind functionarea chiar a-diferitelor organe saa tesute, sail produclind cel putin formatduni inutile.

Acestea pot fi de natura fárte diferita, incepénd de la formatiunea unolvegetatiuni, de exemplu, care este o proliferatiune a tesutului mai abun-.denta de cat ar fi fost necesar pentra repararea unei pierden i de substanta.

Un exempla pentru acésta organisare patologica, ar fi si organisareatrombelor in interiorul vaselor.

Se nasc cate-o data in anume conditiuni niste chiaguri, cari astupa va-sele, impiedicand circulatiunea sngeluï, acestea nu dispar ca totul, in-cele mai multe mull: col putin, ci in local lor se produce un flea tesut.Acolo ar fi in fine un proces analog ca procesal regenerarit Insä dife-renta este ea se produce un tesut acolo, uncle nu are locul, ande nu-este in stare sui functioneze, ci din c.ontra acest testa impedica circula-tiunea. In alte casan l vom avea o exudatie patologicä', de fibrina luche-gata, la suprafata organelor spre exemplu, si acésta fibrina' pole sui seorganiseze. Dar trebue sui distingem acésta inlocuire a unel exudatiunisau a unei parti márte, prin o parte vie, &gel' nu se produce o nod or-ganisare de la inceput, ci organisarea ac6sta inlocuesce niste exudatiuni,niste depuner): fàrä viata.

Sunt iritamente earl' sunt asemenea in stare ell producli o atare forma-thine de tesul, care nu corespunde trebuintei organismului. Aceste irita-mente sunt de multe ori secretiuni microbiene. Se nasc tesute pestetesute, earl se concentreazil acolo, unde microbul irita tesutul, se produceIn local partilor distruse, in interiorul exudatiunei, tesuturi de nodformatiune, muff stint produse in urma iritamentului unui microb, unuiprodus microbian sari de un parasit de alta val6re.

Cu microscopul, se pSte constata ca col alele se limn, se inmultesc,se formeaza celule mari, mai marl' de cat in starea normala, ca o divi-siune celulara directa fara kariokineza, prin scisiparitate. Prin divisiunea

www.dacoromanica.ro

Page 113: Curs Anatomie Patologica

ORGANISA.TIUNILE PATOLOG-ICE

nucleulut, se nasc nude): in interiorul unet singure celule, Be produc celulegigante. Sunt iritamente cart produc formatiunt celulare particulare, o in-grosare a celulelor intocmat rprecum produc Bi. o tumeflare, sail exuda-4une ca total abnormil. S'a credut si se crede Inca, c aceste formatiuntcelulare, c aceste organisatiunt patologice, sunt datorite luptel microbilorca celulele, asa numitel fagocitoze. Se credo c daca microbit intrii inorganism, acesta se apärä in contra lor, trimite acolo unde microbil ailintrat o cantitale de celule particulare numite fagocite, celule mesoder-mice, leucocito, asa cif aceste celule ar intra in luptä ca microbii, armanca, ar ingloba acestt. microbt sail ar cäuta sä '1 inglobeze, insä i mi-crobil ar avea armele lor prin care BA se opunä acestef inglobärt.

De altä parte microbil catä sä se inmulteasciti, catä sii paraliseze nunumat celulele, cart sunt in jaral lor, dar si aceA centri-nervost cartar interveni pentra a aduna celulele in jaral lor.

In adevtir putem constata a sunt microbl, cart atrag celulele, cart ailchimiotaxie positivii i alta cart ail o chimiotaxie negativä, adicti caresecretä ceva, prin caro celulele fug de acolo si din acectä causil nu suntIn stare sä inglobeze microbit sari distrugä.

Färä tndoiali ipoteza ac6sta este Mae frumósti, dar nu existä fapte su-ficiente pentru a putea adopta fagocitosa asa cum a conceput-o Metch-nicoff, ci din contra sunt fapte multe cart aratä cii microbit sunt com-biituff in interiorul organismalut mat malt prin niste lichide, prin nistesubstante, cart se produc de obiceiti in arma reactiunet organismulutasupra invasiunet microbilor. Se mat constatä cil microbit, cart existäinteriorul celuleloi cate-o data sunt ca total virulentt, nu stint mortt,nu sunt mancatt si de altä parte se mat constatä alte-ort cii celule inglo-beazä numat microbit cart de mat 'nainte Bunt släbiti deja sail morti, asaIn cat nu celulele omorit.

Yoiti reveni, cand vom verbi de inflamatiune, caro nu este alt-ceva decat o organisatiune patologica, asupra acestet fagocitose, act Metchnicoffa voit sii atribue tóte inflarnatiunile fagocitoseT.

0 atare organisatiune patologicK este, aceea care servil pentra a eliminaun corp strein sail pentru a forma niste capsule de tesut conjunctivtun fel de tesut cicatricial, care nu se formeag pentru a repara ceva, cipentru a incapsula o substantä streina sail chiar vätämätóre. Aci acestproces, acestä sabstantri formatil va putea fi utili fin ä indoialä orga-nismulut.

A BI putea dice tot asa pentru sclerosa, adici ingrosarea tesutulut con-junctiv, transformarea acestuia in ceva fibros, fórte solid, compact, cumse inte`mplä in urma diferiteior inflamatiunt, care inträ in acestá ca-tegorie.

www.dacoromanica.ro

Page 114: Curs Anatomie Patologica

112 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Nu exista o limite bine hotarita intre aceste organisatiune patologieäintre ceea ce numim hipertrofio. adicil, and partile se desvoltä maI multde cat de obiceie, un fel de gigantism, care pelt° si fie general sail local.

Precum exista ()men): fórte midi, tot asa exista si f6rte mari, gi-gaup:, si de alta parte 6menT co. mâinh fórte marl, sail cu o parte sailalta ma): mare de cat in starea normale. A.césta va fi o adeverate hi-pertrofie.

De obiceie gig antismul nu este agt proportionat. La gigantI se vede,de exempla, de multe niste osteofite, niste formatiunI de Ose, earl: nuintra in regula, in architectura 6selor normale ; aicI so ved tesuturI demulto orl maI bogate in celule, chiar de cat la un om normal.

In ceea-ce privesce organele hipertrofice si acole vedem de obiceiil pelange hipertrofie si o proportie vicióse intro diferitele tesute, pertile acestea,find mal mult vascularisate de cat partile normale. Nu numal atat, darde multe off coincide aceaste hipertrofie co. desvoltarea particulareantAno testae, a nervilor, a vaselor, ast-fel in cat este greil sul facem odistinctiune precise intro o hipertrofie adeverate sae un gigantism ade-verat i intro un pseudo-gigantism salí o pseudo-hipertrofie.

Ast-fel sunt émenI, earl: nu sunt tocmaI fúrte mail, all inse aflameprirtI ale corpuluI f6rte desvoltate, cum. sunt ósele colóneI vertebrale,mainile, picidrele, maxilarele, in care caz vorbim de acromegalie.

Casurile de acromegalie, presinte de obiceia alteratiunea unor organecu secretiunì interne caro. ar fi corpul pituitar, tiroid, i probabil, acestahipertrofie p6te fi sub dependinta acestor secretiunI, salí e o cause ner-v6sil, o hipertrofie printr'o enorvatiune nere,gulata. mult se vedeacest lucru, la ceea-ce numim osteoartropatie pneumonicil, care este asemeneaun fel de gigantism spre exempla al mainilor, al piciórelor cu o difor-mitate tire-care a unghiilor, degetelor si care vine de o stare de insuficientapulmonarit In urma acestor insuficiente se produce hiperemiI partiale, o eir-culatiune vicióse, care de' nastere la hipertrofie. Alta data avern name oparte limitata din tesuturT hipertrofiatil. Ast-fel, de exemplu, macroglo-sia, dace ceutiim mai. bine vedem ce este causata de o desvoltare extra-ordinare a ceilor limfatice, o dilatatiune a vasolor limfatice. Alta data neintalnim cu,o hipertrofie care IA are basa inteo desvoltare miff insemnatea tesutului gresos. Asa un om gras are asemenea hipertrofia tesutuluIgrasos; existe un singur tesut care este ingrosat.

Dace insa in In de muschl, vedem un testa gresos, asa in cat cu tóta,aparenta until om Lirte tare, cu muschl: f6rte desvoltatI, nu avem oadeverata hipertrofio, atunci vorbim de o pseudohipertrofie.

Acesta pseudo-hipertrofie p6te si: fie sub dependinta unor nervI aivaselor.

www.dacoromanica.ro

Page 115: Curs Anatomie Patologica

ORGANISATIUNILE PATOLOGICE 113

Este In adevr greti s ne inchipuim o hipertrofie produsa numaI deo actinne nerv6sa. El cred c tot-d'auna trebue sI introducem ideia sis-temuluI vascular, care este sistemul de nutritiune. Se póte ca enervatia.nea.sa produca sal s faciliteze o degenerescenta a vaselor respective. Acéstadegenerescentil a vaselor am putut-o constata maI In tot-d'auna acolounde este vorba de o pseudo-hipertrofie, sari de o lesiune muscular,un aspect de hipertrofie muscular.

S'a putut constata ca cate-o data exista si o multiplicare a fibrelormusculare, dar tesutul conjunctiv degenereaza in testa grasos asa in catLitro fibrele musculare vom gasi tesut grasos.

Sunt hipertrofiI, earl fr st arete un proces patologic totusI insem-neaza o stare patologica. Ast-fel este hipertrofia inimet

mima se hipertrofiaza din diferite cause mecanice. Daca acost organeste fortat sa lucreze maI malt, daca vasele mid stint mal putin per-meabile, vasele rinichialuI spre exempla, atund mima lucreazil mal malt,pentru a compensa acésta insuficienti si ast-fel ea sufera o hipertrofiecompensatóre.

In privinta inimeï, trebue sí distingem : o hipertrofie purL unde fi-brele musculare sunt numai inmultite si o hipertrofie mal putin para,uncle pe ltinga,' hipertrofia fibrelor musculare .maI exista i hipertrofia te-sutuluf conjunctiv dintre fibrele musculare.

Avem rare orI hipertrofie simpla para. Se gasesc mai ea seama acolouncle inima lucreaza mal malt ctinteo causa care nu este patologica. Deexempla la gimnastid, velocipedistl, se intèmpla o asa hipertrofie a

inimeI, hipertrofie produsa de o simpla crescere a fibrelor musculare;acdsta hipertrofie adevërata mal presinta o inmultire a nucleilor sar-colemel. Dacil hipertrofia cordulul se desvolta in urma unel lesinnI a va-selor spre exemplu, sai a diferitelor organe earl nu lasa sa circule san-gele, atund si hipertrofia va avea un caracter patologic In sensul caream aratat, adica producèndu-se relativ mai mult tesut conjunctiv de cathipertrofia nmschilor, si se intelege ca.' in aceste casan l se pcite Inté'mplacuimima nu numai sui devina fórte mare, dar nu se va putea contractatdin causa ea' intre fibrele musculare s'a depus o cantitate mare de tesutconjunctiv, caro irnpiedeca fuuctiunea cordulut Hipertrofia din co in cemaI mare p6te sui conduca ast-fel la paralisia organuld.

Asemenea lucran l vedem si in alte multe organ°, uncle se intémpla Inurina uneI functiunl foliate sail in lama pierderel acesteI functiunI o hi-pertrofie Ore-care. disa stomacul pole sil se hipertrofieze cand pilorul estestramtat. Dar ca cat un organ are musculatura slaba ca atat malrepede hipertrofia acésta se va opri i va da nastere ape): la o stare desläbiciune, de degenerescenta.

Cura de anatomie patologiati. 8

www.dacoromanica.ro

Page 116: Curs Anatomie Patologica

114 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Organele parenchimatóse asemenea hipertrofiazä' pentru a se produceo compensatiune. Daca un rinichig este atrofiat cel-l'alt se hipertofiaza,adica partea glandular se va mgri, chiar celulele vor deveni maI marIde cat in starea normala.

Daca, un testicul degenereazg col-l'alt se va hipertrofia pang la óre-care punct.

De la aceste hipertrofil §i pseudo-hipertrofil, putem trece la niste stgrIf6rte marI hipertrofice carI insa stint par patologice, carI pgrta in sinecaractcrele uneI turburgil ale functiuneI si care se manifesta din ce ince mtii mult.

In fine un organ hipertrofie pgte sa jeneze functiunea partilor normalepóte sil producil atrofia altor partl, insa acésta intenn mod maI mult

mecanie i fiír ca aceasta stare sa se pronunte din ce in co maI mult ;pe cand in alte forme de hipertrofie vom vedea aceasta ca un caracterspecial al hipertrofie, adicä impiedecarea functiuneI pgrtilor si o cresterenecontenitil. Asa o spre exempla ingrosarea pieleI, o stare cate-o datacongenitala care se mimesce ictioza. Acésta e o ingrosare a pieleIformarea de strate cornóse MI:to grilse care ignpiedecti intr'un mod grav,functiunea pieleI.

Elefantiasa este o ingrosare a pielel extremitatilor si a esutuluI sub-cutanat al extremitatilor, care face ca extremitatea sa se asemene cu unpicior de elefant, genand bolnavul nu ntimaï prin greutatea, dar si princresterea sa necontenitg. Acest tesut nog va comprima *tile profundesi va produce imposibilitatea functinnel.

Aceste exemple ar putea s serveasca ca o trecere la o alta forma dehipertrofie limitatg si care se numesce neoplasie sag formarea de tumorI.Inainte insa de a intra in discutiunea acesta capitol, cari se leagil cuorganisatiunea patologicg, vom stadia ceia ce numim inflamatiune.

www.dacoromanica.ro

Page 117: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XII

Despre inflamagune

E grel de a da definitiunea inflarnatiunei, de i acest proces e destulcaracteristic, de si presinth manifestatiunl destul de tipice. Am putea

spume ch inflamatiunea e reactittnea organismuluI fa th de intluentelo v5-täntht6re venite de obiceiii din afarh. N'avem sil intrilm aid in

asupra chilor prin care intril uceste substante vhthmät6re in organism.Ele pot intra prin piele ; frtra' indoialh prin plägi piltrund mai wor In

-circulatiune §i ast-fel se Vito loealisa in diferitele part): ale organismului-Pot intra prin chile aeriene, prin tubul digestiv si se pot localisa Inanume phrti, care stint de obiceiä mal slabe, mat: putin aphrate, sari care-stint deja bolnave. Agentil inflamatiuneI put phtrunde in organism im-prounh ca phrtile absorbite prin stomac, dar mai. ca sémh prin intestine

In starea normalä, microbit vor fi opritI de a intra in organism prinstratul superficial al epitelitiluI prin curentul cre#eril, care merge dinprofuncjime in afarh si care curilth suprafetele de microbiI, ce ar fi intratin stratele supGrficiale. ApoI diferitele testituri, diferitele suprafete epite-liale seereth dre-carl substante anti-bacteriene.

Substanta vilthruNt6re insa nu trebue sh fie tot-deauna un microb. P6tefi un produs inicrobian set ea total alto substante chimice, iritante. Trau-matismele pentru ea sh proviice inflamatiune trebue sim nu fie niel proa-slabe, càci atunci reparatiunea so face printeun proces simplu regene-zativ, nieT prea violent, chcl atunci produce necrosa tesutuluI.

Causa intlamatiuneI este tot-deattna o iritatiune exercitath asupra ce-lu lelur.

La inceputul si spre sfar0ta1 acestut proces nu existä o limith precish_asa in Cat nu putem spune in tot-duna chnd incepe intlamatiunea i ctuadse terminä, sail child intervin alte procese, ce inlocuesc procesal inflamator.

De 0 limitele nu sant precise, ata çiis cim inflamatiunea e un procesdestal de caracteristic. Ea represinth o suma de procese, ce pornesc dintr'osingura eauzii si se combina in diferite moduri.

Caracterele inflamatiunel. ati fost exprimate de multh vreme in cele_patrtz ctivinte: ccalor, tumor, rubor, dolor'. S'a adhogat In urmä functio-

www.dacoromanica.ro

Page 118: Curs Anatomie Patologica

li6 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

laesa. Virchow adaoga notiunea iritamentulul formativ, ce ar intervenIintlamatiune. Acest tabloa schematic se gasesce in inflamatiunile intense,acate si ca deosebire in acole ale suprafetelor, in inflarnatitinea pele d. ex..

Caracteral general al tuturor intlamatiunilor e o lesiune vasculara ac6stainsi este insotitä de o les:une a torenului pe care se desfäsura procesalintlamatoria.

La inceput vasele se diihta pe dud alte vase din apropiere se contracta.Va resulta o distribuire inegala a sangoluI. La incept curentul sanguine mal repede de cat ta starea normal, apoï se incetinesce devenind fúrtelent. Se nasce intrebarea : 6re alteratiunea torenuluI, prov6ca inflama-tiunea in mod direct si local, sati ac6sta inflamatiune e produsä do mo-dificarile vascular° produse de contra' inervatorï aI vaselor, centrii do-partatI de regiunea inflamata ? Se pa° ca intervin ambele momente, pre-cum trebue admis c sunt cause locale si departate, ce provka infia-matiu ni.

Din momentul in care stiru ca dilatatia i contractiunea vasolor, iutélaincetinirea curentului sanguin j6ca rol important in infiamatiune, ne

patent gandi la intervenirea sistemuluI nervos ce regaleaza nutritianeatosuturilor prin vase.

Scóla lul Bouchard a aratat ca in inflamatiunea produsa de microbi,acWia nu al actinne directa asupra vasolor ci lucr6za asupra nervilorearl vor da acest fenomen capital al inflamatiuneI-clilatarea vaselor.

Un alt element al inflamatiune e exadatiunea.Faptul ca ese ceva din vase nu se datoresce simple dilatarel lor ci tine

atrictianI produsa de anume microbi uri substante microbiene. Diapedesa,acest element important al iailamatiunel, e un proces ce depinde in mareparto de asa 4isa chimiotoxie sí atractiunea elementului iritativ.

Exudatul 'Ate fi seros ca in edemele intlamatoriI. fibrinos saa crupal,purulent si emoragic. Gaud exudatul suferä putrefactiunea provocata debactAile ce ar contine, vom avea un exudat putrid.

Obsorviim cil ast-fel modificati conceptiunea inflamatiane devinecamplicata. In natura nu se potree lacrurile in mod simplu. Schemati-sarea chestiunilor era o tendintä a scolasticismulul vechiìií.§c6la franrezaare inca ac6sta tendinta spre schemattsare. Vom adopta insa sistemulexpunénd lucrtirile asa cum sunt ca complicatiunile lor.

Se cunósce experienta clasica a luI Cohnheim, pentru demonstrarea in-fiamatiunef. Se deschide abdomenul une brusco masculine i se saite oansif intestina il ca mesenteral el, se fixézape o lamela de sticla prevOatape marginT ca un cerc ingust de plata pe care sa se p6ta fixa mezen-oral cu. ace §i. so pane la microscop. AcelasI lucra se pole face ca mem-bra na interdigital salí ca limba brósce. Se observa atuncI cum. vasele

www.dacoromanica.ro

Page 119: Curs Anatomie Patologica

se dilata, cum circulatianea repede la inceput devine din ce in co mallenta. Tritantul In casul acesta e aerul. Vedeni cum globulele rosiiformeaza o columna in partes axiala a vasului pe cand globulele albeurrnéza curentul mal incet fiind in contact imediat cm paretele vasulut,.ceea-ce se numesce alipirea parietala a globulelor albe. Mal tarcjiti cir-mlatiunea devenind tot mal incéta globulele alba de la periferia incepsä patrunda intre colulele endoteliale, dand prelungiri, asa in cat sepot privi in trecerea lor prin peretT paila ce emigreza, es din vase si sedopun in tesuturile din jurul vasulul. Cu celulele albe es une-oil-cAte-va globule rosa' din capdare. Peretil vasculari nu presintii stigmatedupti cum se credea. Iritatiunea face ca endoteliile sa se umfle s doviemarl; in acelasi timp susbstanta lipiciósa din tre ele devine n16le usor destrabatut. Leucocitele trec dar prin acéstil substanta. Se nasce intre-

,

Fig. 3ti. Inflamatiunea obeervatA pe limba brdeeel, v. vas en diapedeza leueoeitelor3. leueodte, h. bematil, c. atan, c.n. cilnio nigrotriee, in. fibre musebiulare.

tarea: ce rol ab' leucocitele in diapedesN, ail ele un rol activ orT pasiv?Leucocitele sunt fitrA indoiala atrase de elemental iritativ. In acelasitimp elomontele tesutula iritat capata o activitate mult mal pronun--tata si de aceea ali nevoe de material nutritiv pe care l'ar atrage dinvecinatate.

Ipotesa fagocitosei omisa de Metchnikoff consta In aceea c anume leu-.cocite ar avea facultatea de a manca microbit Ar exista o lupt6 futreMide i microbl. Acésta ipotesa e simpla, schematica, &t'Incisa. Cerceta-rile nIteri6re insä ali aratat ca nu mime celula lupia contra inflama--tiuna Seroterapia a aratat ca exista in sango nisce liquide ea actiunemult maT puternica pentru distrugerea microbilor Bah toxinelor de catleucoeitele. Exista fagocitosa intearat a leucocitele se aduna i inglo-beaza microbil. E interesant do stint daca microbiT inglobati sunt vil oil

DESPRE INPLAMATIIIN E 117

www.dacoromanica.ro

Page 120: Curs Anatomie Patologica

118 OURS DE ANATOM/E PATOLOGIOA

mortt. Daca celulele Inglobáza bacilit mortI nu e nict un profit. Microbiide obiceiti se gascsc mat rbTi in militia de cat drill, viata activa din in-teriorul celulet nu le convine, totust sant microbt resisteritt ce triliesc-in celula. Din cele ce am spus resulta doui:i lucran; 1) A_rmele cele-mat importante contra infectiunel nu sunt celulele cr nisce liquide dinsange. 2) Nu e probat ca microbir sunt nimicitI in interiorul celulelor.

Ce elemente trec din vase ? Am clis ca trec leucocitele. Inaintea lorinsa trece si partea liquida a sangelut, la care se adaoga din ce in ce matmulte leucocito.

Acéstii, parte liquida extravasatil contine multa albumina deosebindu-se-prin acésta de liquidul edemalut.

Mat cu sémit leucocitele poli-nucleare tree (70 la suta). ca acestea insiiies f,4i unele mononucleare 30 la surtí. Leucocitele polinucleare sunt si fa-goci te. Aceste leucocito sunt malt mat mart de cat cele mononucleare, ati,o forma mat neregulatil, nucleit sunt rennitt printr'un filament.

Leacucitele intrri In caile limfatice din jurul vaselor, uncle circulatin-nea limfet devine malt mat activa.

0 altri chestiune, ce póte fi privita ca resolvata. e urmatórea : Ce faccelulele din jurul vasulut in acest timp ? Virchow credo ca §i acestecelule iaa parte la procesul intiamatoria. Cohnhoim, Weigert nég'a' acéstaparticipare a celulelor fixe. Stricker a aratat do malt pe cornea inflamatacil celitlele se umfla enorin impreuna cu nucleul lor. Celulele periteliale-sail plasmatice devin mobile. Nu t6te celulele mobile din focarul in llama-tiunet vin din vase. Relklingshausen nu marginea origina acestor celulemobile numal la leucocitele din vase si avea dreptate. Celulele .fixe mi-gréza O. ele. In cotro ? Ele sunt atrase de iritatiune, pe cld alta parte mi-grézil ca curentul col mat apropiat, la inceput in spatiurile limfatice perivasculare apt in vasele limfatice si de ad in vasele sanguine im-preuna cu serul exudat.

Acura ne explicam usor de .ce avem calor, tumor, dolor, rabor in re-giunea inflamata cad am vZidut ca avem injectitine vasculara, exudate siinfiltrat ant In tesaturt. Darerea se explica prin compresiunea produsiipe nervI de exudat sasi prin alteratianea chiar a nervilor din focarul in-tiamatiunet. Elemental tunctio laesa resulta de asemenea din acumulai eaexudatelor precum si din turburarile de nutritiune, ce se produc in acearegiune.

In lamatiunea de multe ort se opresce aict, exudate se res6rbe, cela-lele fixe revin la starea lor latenta. Inflamatianea póte merge Mgt maildeparte, in sensuri diferite.

www.dacoromanica.ro

Page 121: Curs Anatomie Patologica

DIFERITRLE FORME DE INFAAMATIIINE DIIPÀ MEDIII 119

Diferitete forme de inflamatiune dupd melt*

Trobue sa inem sama si de sediul inflamatiund pentru a aprecia t6tecaracterele eI. In general ori-ce intlamatiune presinta modificarea apara-tuluI vascular, diapedesa, exudat, modificarca celulelor. Difera bish o in-flamatiune din profundimea parenchimuluI de o inflamatiune de la su-suprafata organ.elor. O inflamatte la suprafatil va fi diferita dupit cum re-giunea va fi acoperita de un strat cornos, o mucosa, sail o ser6g. Inflama-iiunea pelel so petrece in profundime, de unde va inainta spre suprafatil.La mucásil exadatul vine imediat la su.prafata. Secretiunile glandularesunt mai marl' din causa iperemiet

Inflamatiunea mucciselor se va manifesta la inceput printr'o secretiuneserosa urmata de o productiune mi mare de mucus. Daca inflamatiunea

maI intensa vom a,vea i esire mai abondentrt de leucocite, exudatul vadeveni muco-purulent.

Intr'o intlamatiune maI din profundime leucocitele se vor indrepta sproiritament infiltrand tesuturile, celuiele fixe se vor destepta, tesuturile vordeveni mai putin fixe. In local fibrelor conjunctive vom veded celulerotunde ovale, tesutul din fibra devine celular. Aceste celule untflate dacanu ail destula vitalitate intra in degenerare grasa. Serul e0t din vaso,se coaguléza, cadf se gasesc elementele necesare pentru acésta, substitutafibrinogeni din ser, cea fibrinoplasticrt din distrugerea celulel i fermentulfibrinogen sail plasmaze.

Vorn avea fibrina multa in retele. Celulele vor fi invelite de fibrinii,se vor distruge. Vom distingo in exudat leucocite polinucleare, apol ce-lule maI marl' ca nucleI mart i ca cate doI nuclei, stelate, granulose.T6te aceste elemento formézi un bloc, o masa infiltratä' de fibrina, in jurulacestuI bloc un liquid se infiltréa intro celule i ast-fel se forméza unfel de edem inflamator sail un flegmon. Masa acesta se va topi pr,n ac-tiunea unuI ferment particular produs probabil de microbil ce producpnrulenta, microbiT piogenI. Se va nasce un liquid, care vor prevalaleucocitele polinucleare, acosta e puroiul, ce 'Ate contine inca resturI defibre. Puroiul 1360 umple o cavitate prodnsa prin disolvarea fibrineI

elementelor ce se mal gaseati acolo. Ast-fel se form6zil abcesele din te-suturI. Abcesele pot fi limitate oft' difuso. Membrana aceste abces care nu

alt-ceva de cat partea interit5ril a pereteluI pe cale de mortificaredisolutie se numesce membrana piogena. Existrt abcese cronice prin aceeadi se incapsulba sail prin felul microbilor ce le produc.

Un alt proces e acela ce produce exudate in cavitati preformate. Di-feritele muc6se, pot presenta atarI inflamatiunI. La suprafata ser6selorsunt endotelit Dacil o serosa e inflamata o vedem rosie cm granulatiunI

www.dacoromanica.ro

Page 122: Curs Anatomie Patologica

120 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

la suprafatä, ca o eatifea. Se pite deSface dupa ac6sta serósa o pe-licula fato fina. E o discutirme : Neumann dice a in acest cas nu eo exudatiune la suprafata ci ail esit leucocito si serositate carI s'ail in-filtrat intre celulele superficiale; ceea-ce ridicä'm nu. ar fi fibrina' ci stra-tul superficial al ser6sel necrosate.

Avem fácil indoialit si atad inflamatiunl necrosante. Alte orI in pnett-monif de exemplu, e sigur c l'ese ser la suprafatä, inundänd ser6sa pro-dudnd o substanta fibrin6sa, ce se constar', prin reactiunea sa particulara.Fibrina so coloréza cu metoda Gram-Weigert, cu violetul de gentianaanilinizat si do colorare ca iod, se trat6za apol cu oletí de anilina 1,4 fibraia o culdre violeta fórte inchisa.

Celalele endoteliale se umfia inteadevi.ir, aratand chiar de la inceputtendinta la neoformatiune,dar exista si fibrina la saprafata, care so p6teamesteca ca puroI sail ca senil, saii ca sängele extra-vasat. Vom dis-dingo &di diferite exudate pe seniso. Exudatul sAo-flbrinos se va producedaca Teso mu.lta serositate apása. Microbit piogenI vor produce puroiti chiarIn plevra, pneumococul mal' mult fibrina', aceeasI microbI In anume cgu-ditiunI pot produce exudatiunI emoragice.

Inflamatiunl specifice acute.

Inflamatiunea difera dapa fe/al microbilor ce o produce. Alt-fel se pre-sinta ingamatiunea plevret de exemplu produsit de pnenmococ, alt-fel destreptocoe, alt-fel acea datorita microbuluI tuberculoset

Sunt ingamatiunI cap' prin caracterelo lor aratt Ore-care specificitataFie-care microb are inflamatittnea sa specificii, vom studia numaI cftte-va

mai c:tracteristice.Ityl(lntaPtnea diftericia. Inflaniatiunea muc6selor póte fi simpla, ca-

taralä', sCi putulenta, sail gangenósa; una din cele mal' specifice este ceapseado-mernbranósa, sail difteria'.

Din vase Tose un liquid, co se coaguléza in mijlocul opitelluluI procum i la suprafata ; celulele degeneréza, se necroséza formänd o reteasticlásit in care se gasesce reterma do fibrina, in aeeste retele se gasescleucocitelo esite din vase ca irncbeii fragmentatI in mod particular. Avem :1) infiltratiune de serositate si coagularea acestuI liquid ; 2) degenera-rea epitoliilor; 3) fragrnentarea nucleuluI leucocitelor i apoI 4) microbitspecifict.

Cu tóte aceste caractere distinctive &calme s recunóscem c exist1 in-flamatiunI eu atad' pseudo-membrane produse de alt1 microbT. Ciliar sub-stantele toxice in anume conditittnï. pot produce atari pseudo-membrane.

Pe diferite mucóse acelasI tuicrob va produce lesiunI diferite. Acolas].

www.dacoromanica.ro

Page 123: Curs Anatomie Patologica

INFLAMATIUNI SPECIFIGE ACUTE 121

microb al difteria produce membrane grilse cut tendinta la gangrena,ce so ridica fórte greil pe f (ring° pe and in laringe produce membraneelastice desprinqéndu-se fórte usor

InflamaOunT produce de microbul pneumonia. Acest microb produceesire de globule rosit de sange i trecerea in afarìl din vase a una museenorme de liquid co se coagulOza in alveol9le pulmonaro sub influontauna diastase prod use de microb ; pe pleure produce plearitele, ce inso-tesc tot-d'auna pneumoniile. Aceste rotele se topesc mat târiìí probabilprin actiunea unel alto diastaze elaborate de organism Cu reactiuneaasupra diastaset coagulante sail plasmazet i pulmonul se descarca. Acelastmicrob se póte fortifica, si atunet se p6te generalisa produdInd lesiuntbanale ca flegmOne, abcese, meningite.

Nu no putern increde dar mateo spe6ficitate absoluta. Specificitatea eInteadeviir regula confirmatä lama de exceptiunt.

te 's'a

002v,0,00 0,00%;,,q eaVt) c9tR4, 0964,

0.4se

Fig. 37. Inflamatiunea unni ganjlion rmfatic in p3ta. cg. central germinativ.v. vase umplute en bun' inconjurate ea celule iperplastioe.

Inflamafiuni emoi agice A.ceSt fel de inflamatinne nu e tot-d'aunaspeciflcit de Ore-ce sunt microbt banAll de supuratiune, cart daca li seexaltéza virulenta produe emoragit Totusl. sunt i inflamatiunt emora-gice specific°, produse de microbt ea aca ai septicemiilor emoragice laanimale. La om un exempla de atarY mierobt o acola al pesta.

Inflamafiunca morvòsä.Microbul morvel sati al riipciuga produce pemucósa nasal niste nxIalt i ulcoratiant. Acest microb intra do-obiceiu

www.dacoromanica.ro

Page 124: Curs Anatomie Patologica

122 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

In orgenism prin solatinnI: de continuitate ale tegumentelor. Am dovedit¡wit' cii infectiunea se pdte face si prin tegumentele srmiit6se. Am voliutcasan f la om, unde primele manifestatiunT ale /nerve s'ai1 produs frog, ea

...3ed' ' '0 i' 4 ,,, r i.p.. 1 Mt : q i .)f-, ' .4'.;''''..:' \tt-'6

ip .,, 041.4 4, r3 , ., ,.'..". ' V'AV IilleiT z-.,' :-. ,- -,' e#,..... <,..31,....43- 7,-, ',

\tat ,. "?:6 ' ' - ')- ,. -. ", * ' -c 1

0 14 ' .404v.,* ,fit , ;;;,, , ....,,,

A.41, . s-- ' 'Yl,tIT,?,1? v e 1,4' e f , jt

'':..,--. , ....-14 Kr: ' C> 14 it 'j' i t 4644.t 4.7.- :,

..,.,'r, , '. o If 4 i. ',z

'...:: .-e.,-,it. - 1 ' -, .

"7"-ViL" ..-',»? z. ,4..'

If . ) 0 - 4 ..

o'..e,,,. `. , :,,

-'.....,-.1.0%; +11 , ' ' `44 1..1 ,i i . ..,V, # ,

,,. . ., . , -...,'. - , . ...,,, , ,

z .-7.-,-zvti-C;'-'.',7 ::-. ' s'ef,i-" -. It Y

V.i1:.'V--,,..,* -

....,. , ,.. . .,,

. !,. ,.. ,..,,,,-...:..... I k.i.,

.r."4<,.',

r."6,411'if

r

00 os -- 04, .:r,,14 :i .,.. L. tif',i. ''? ',,.§ :6

2...,_ .,,,-,, -z!" V., 'I r.. 9 . i.., .%(.

r, .,

r> P.r"..r`r,key,- t

44,,.%,-`ip t.

,y..:ste

., ;

t-"3.3

if, e-

NiW,-"t,

,

4,0"

.

4:),,x":10

e

;r4 ,

Fig. 38. Pelea in pesta. E. zooglea baeililor pastel determinfind bemoragie,e. testa embrionar profand ea hemoragi1.

, y: fi i'-' ,:' 11,',11 4t.t ' 4 ,.-,J i.., , i ,,,,..4.7 ' úl 't

....... A ¡,...........'L '1 '1 ; : .. . ," .""

: , lti' ', I' k 0 s'. -7.' _..-; -11,, . 0.,..,... ,,,,,, ., .;...,., r..-- - .

tegumentele sil fie atinse, si in aceste casuif am giisit in foliculiI perilorcantitAtT enorme de bacill, pe carT II pate= urmiiri In invasiunea larIn tesuturile d'im-prejur.

www.dacoromanica.ro

Page 125: Curs Anatomie Patologica

INFLA.MATIIINI SPECIF10E AIMTE 123

Avem vase dilatate, diapedesA, degeneraren celalelor esite din ding&si a celulelor fixe. Leucocitele se umflO, se vacuoliskA iati aspectul analburete, protoplasma si nucleiI intrA fa fragmentare formAnd une-orI fi-gurl curi6se de granulatiunI si fibre. Celulele degenereaza cu total pro-ducilndu-se o masa granul6srt ca fragmonte de nucleI. In general microbiislant rarI in aceste focare. Daca intrra in singe baciliI se depun in diferiteorgane prodachd metastaze sub forma unor nodulI, earl supurezA, pro-duc'end abcese. Acest bacil produce o substantA mucósil, maco-gelatin6sticare dA puroiuld morvos un aspect caracteristic, asemdator cu mucosi-tAtile nasale. Se pot produce de acest microb si abcese banale fArA ca-racterele inflamatiuneI morv6se.

Inflamatiunea parenchimatdsä

Acésta dupil Virchow ar fi o inflamatiune, ce ar avea sediul in celulele-functional° ale organulut Am arAtat cii inflamatiunea e un proces vas-cular si celular. Inflamatiueea parenchimat6sO ar insemna eh' numaIlubie ar fi alterate. Nu admit acest fel de inflamatiunesunt alterate tot-d'auna consecutiv alteratiunet vaselor.

De obiceiri in inflamatiunea parenchimat6sA nit vedem in sistemul vas-scular semnele inflamatiuneI asa pronuntate ca in inflamatiunea obicInuitA.

SA nu confundilm dogenerarea unuI organ ca inflamatiunea luI.E6 admit termenul de inflamatiuno parenchimat6sO namal inteatilt

prin acésta se intelege cii colulele srint maI cu sémA alterate.SpIenita, nefrita, hepatita, encefalita, tóte aceste denumirI cu termina-

tiuneaitO, se dati de obicei6 inflamatiunilor parenchimatóse ale organelor-Asa nefritA insemneaei o inflamatiune a parenchimulul renal.

Am arätat cel d'intel 6 di in nefrita parenchimat6sA exista caracterulinflamator dacA nu in tóte vasele sail in capsulil, exista zone embrionare-in jurul unor vase din unele regiunI, in glomerull orI ai urea, asa incat sistemul vascular e alterat. Na sunt simple degenerArI. In degenerare-samgele a adus substante otrAvitóre, acestea Insii nu produc inflaniatiune-ci numaI degenerare. Inflamatiunea parenchimat6sA e an proces in flamatorce dA manifestatiunI din parten vaselor dar presintA maI ales o degene-rare a celulelor functionale ale organu.luT.

Intlamatietni Cronice

Acestea ati multe caractere din ale hiperemieI cronice, ceea ce RimPo Andral sii confunde inflamatiunea cu hiperemia. §tim cii In hiperomiacronicA se produce o ingrosare a vasuluI, din acesta Tes celule rosilalbe. Pornesce din vaso o iritatiune formativA a tesuturilor. Se produce-o notfé formatinne de vase, urmatrt tot-deauna de o nowli formatiune do-

www.dacoromanica.ro

Page 126: Curs Anatomie Patologica

124 CURS DE ANATOM1E PATOLOGIOk

tesute. Din globulele rqif evite se produce pigment. Iperemia e un ele-ment important al inllamatiunil i in acésta se produce o ingropre a va-selor, not forme de tesuturt, pigment, regenerare a pIrtilor pierdute.

Tesutul distrus va fi inlocuit do un testa do nolf6 formatiune. Un tesutgranulos se vede pe ulcer° pe peretil abceselor, acolo uncle s'a eliminato parte necrotic t ande exista tendinta la node' formatiune.reparatiunea nu se face comploct. De (Mini]] productiunile intlamat6restint iperplastice, proliferative.

Sì vedem ce se petrece la basa tinel perder" de substanta, and infla-matiunea a disprout. V'am arietat la regenerare cum o incisiune ne in-fectatä se reunesce per primam intentionem ; v'am vorbit de rennirea persecundam intentimem. La baza ulcerafieT sunt vasele dilatate, lencocitele les,form6za un strat la baza ulcerulut Din ondofelitil unit"' vas umfiat se pro-dim prelungirï, ce inter' in masele celulare de la basa alceruluï, din endo-teliul unit"' vas vecin vine o altä prelungire, patrol-1de in tosutul numitpe nedrept de francezI tesut embrionar ; vom avoa un tesut lenticular,nisee granulatiunI formato de anse vasculaie in jurul cgrora sunt colt&4ise embrionare, care in adevro nu sunt de at leucocite e0te din vase,Celulele peritelialo sal plasmatice diva Waldeyer intrg in proliferare.patrund in ace-AI mugurst vascular" formand baza tesutoluT de noug for -matiune. Protoplasma acestor granulatirinI presintg vacuolo, co se reu-nes° formand lumenul vaselor, in caro vino singele. Celulele se Jilin ul-tesc prin kariokinesg.

Mat tfir4i1 in local perdere" de substanta vom avea inugurt arno§I.Epiteliul alunecilaid, vine i acoperä' muguri". Acolo unde e acoperit tesatulconjunctiv numa" proliferkg, vegetatiunile carnóse nu so maï produc,tendint i epitelioluI de a cresce in jos forméza o stavilg proliferare" te-§utulul conjunctiv. Unde nu ajunge epiteliol dam de proliferatiun" tot-(lemma umede, forinfind membrana piogeng. In mugar" gasim celule fusi-forme co tendinta de a deveni fibre. Unele dad mase de prelungirI, cartdevin refringente, fibre conjunctive. Numiirul aeestor celule fibroplasticecresce intreand pe acela al celulolor mid rotundo.

Mid se retracta aceste fibre so produce un tesut dar ce comprimä va-sele, i ast-lob se constituesce cicatricea, care la incept e Inca bogatain vase, oi presinta din adistä causa o culóre ro$ietica. Ca timpul insgmare parte din aceste vase dispar 0 cicatricea devine palida. Procesalde noug formatiune de vaso o tot-deauna acelag pentru toate tesuturilodup6 cum v'am arkst pe ser6se.

Daca o pleuresie devine cronica intro pleura pa Inionara 0 pleura cos-tal se produce acelaol. inert". Pe lie-care din [Lust° pleure vom avea, depusestraturï de fibrilla oi leucocito multe. Din endoteliul pleureI vedem nisce

www.dacoromanica.ro

Page 127: Curs Anatomie Patologica

INPLAMA.TIUNI CRONICE 125

formatiunf asemänate cut cele descrise, endoteliul se ridicii si se reunesceca endoteliile de pe membrana serósä opusi prin intermediul una reteleformati de mal multe celule. Vaselo trimite endoteliT ce se unesc ea re-teaua endotelialä. Aceste celule devin vacuolizato forniezA lesiune devase nof, so produce o rotea s.nguinii in mij!ocul pseudo-membranaunind vasole din pleura visceralä cu vasole din pleura parietal. La armavom avea o adesiune intimà intre cele doug fof ale ser6selor, de undeacest fel de inflamatittne s'a mal' numit si inflamatiune adesivä.

Fig. 39. Plenresia cronid. en formatinnea unuI ¡emir s .laros in, si una! ecsndatinchistat

Aceste procese inflamatorif, se pot produce färä simptome aparente.Trompele pot adora do uter sui de peretil cavitäta Douglas, färä sä deasi ni ptomele inflamatiuna

Inflamatiunile cronice nu sunt tot-d'auna consecinta iuflamatiuneT acute.Sunt microbI, co produc simptome putin aparente, prin aglomerarea lorMg' intretin atar' inflamattunT. Apof alti agentï iritantI ca alcoolul, ceproduce alteratiuni ale ficatuluf, prin iritatiunea sa continug asupravaselor; in jurul vena porte se formezä lame de tesut noil, o hipertrofiea tesutuluT conjanctiv, capsule, ce comprimil parenchimul ficatuluT, ce-

b.

www.dacoromanica.ro

Page 128: Curs Anatomie Patologica

120 CURS DE ANATOMM PATOIAGICA.

miele vor degenera, se va nasce hopatita interstitialh. Cum tesutul infla-matoriii are tendinta de a se retracta, organul intreg va fi micsorat vorn.avea hepatita interstitialit cronich, atat de cunoscuth. Tot asa se intam-pll si ca nefritele.

Sunt inflamatiunI cronice, datorite unor iritatiunT continue esential-mente destructive.

Microbil, ce lucrézil Meet ca aT tuberculoseI, produc o proliferare a en-doteliuluI; ce devine o celulh giganth ca multI nocleI, produce actiunevilthmat6re asupra protoplasmeI ce se coagulézri, necrosh de coagulatiune.

Sifilisul printeo degenerare particular a a arterelor, provijch a iritatiunetesutelor din ¡and vaselor.Consecinjele inflamatiund. Inflamatiunea acuta va produce distrugerea

tesatuluf, urrnath de tendinth la regenerare.Intlamatiunea cronich vathmh maI rnult prin produsele muitiple i grh-

mildite ale inflamatiunilor anteri6re. Avem de exempla o splinh, nfarithda malarie si un acces acut, spline nu e alterath °tat de accesul present,eat de rémilsitele acceselor anteri6ro.

Marti de consecintele banal° ale iritamentelor cronice, se producurma actioneY unor agentì specificI formatiunI ipertrofice maI molt sohmaI putin limitate, asa namitele tumorI de granulatiune luI Virchow,sari maI bine zis neoplaziI specific°, infectliíse. Vom descrie aicI uneledin aceste.

www.dacoromanica.ro

Page 129: Curs Anatomie Patologica

j_ECTIUNEA XIII

Intlamatiuni specifice cronire. Productiuni leprése.

Bacilul lepreT. are o actiune particular asupra celulelor. Se OW dis-cuta daca produsele lepr6se sunt de natura inflamatilre, fiind-ca lesiunease produce inteun mod a§a de incet in cAt vasele na prea arata fenomenelocaracteristice ale inflamatiuneT, i celulele mic ca leucocitele polinuclearoexudative, care caracterisòza inflamatiunea, lipsesc. Vom putea studia Insri

Fig. 40. 0 1epr6sI en nodull i mutilatinnT.

bine la lepra procesele de iritatiune formativa despre care am vorbitsunt determinate prin anume microbl.

De unde proYin, masele inflamatoriI la lepra? Aceste mase se compundin leucocito polinucleare 0 din diforite forme de celule, intro care miele

ca

www.dacoromanica.ro

Page 130: Curs Anatomie Patologica

128 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

venite din cane limfatice altele chiar din sange. Mal sunt celule, mono-nucleare, plasmatice, celule ca nucleul mic, palid, excentric, cu proto-plasma colorata.

Mara de acésta lug, la lepra, de malt, am constatat, ca endoteliul,epiteliul, fibrele musculare si anume, celulele care ail un raport parti-cular ca anume formatiunI din piele do exempla, celulele care se gasescIn team nervuluI swat susceptibile de a deveni sediul principal al bum-lulu! leprel.

Pig. . 0 colonio mare de bacill leprog. lu, ceittla giganta lepnisa. Rz, eelulelepr6se epitelioide z.

Acest tesut e format sub influenta bacilului lepret Celulele lepr6se,salí celulele lul Virchow aunt ni§te mase marl rotunjite, cu vacuoleAceste mase nu sunt de cat ni§te coloniI ale baciluluI lepreI, nu swatcelule, ca telte cit fac impresiunea unel celule, maI mail de cat o celulaepiteliala. Cum se forméza aceste colonil ? Bacilli' lepreI face invaziuneasa in interiorul uneI celule endotelialo, si se aOza acolo nu ca sil dis-truga celulele ci de 6re-ue acolo se gasesce bine, se inta'resce, se im-multesce. Va sa (AM aci avem un fel de simbioza, adica microbil se Ombine cu celulele, intra in celula, dai celulele se mares; se marescenucleul, se forméza celule gigantice §i ea t6te acestea §i. rnicrobiI se im-multesc.

Aci nu p6te fi vorba de o lupta intro celula §i microbI, din contra'este un caz de intelegere intro Mull si bacil.

MicrobiI pot face ni§te coloniI, ap de marl in cat celulele se rup, co-loniile les si par a fi libere cu tate cal s'aa desvoltat in interiorul ce-lulelor.

Fara indoiala se intémpla ca bacilli sa intro In ni§te spatiarI limfatic

Rz

www.dacoromanica.ro

Page 131: Curs Anatomie Patologica

INFLA.MATITJNI 813t0IF'ICIE CRONICE 129

sO se desvolte acolo, dar pot si intre i in celule si sit formeze aceleastmase mart.

Este o absurditate, siiclicom cä' baciliI nu se pot desvolta in interiorulcelulelor. S'a constatat cit se desvoldi nutuat ca conditiunea ca microbitsi nu fie distrust.

Cu tóte cit acole formatiunI ale liff Virchow nu sunt celule, totustse gasesc celule marl' la lepril.

Mat important este faptul cit bacilul se desvoltO in modal cum amaratat in interiorul celuleI, provocand prin iritatiunea sa o ingrosare acolulet ; tusk' bacilul lepret prin calitatea sa de a nu irita malt tesutulproduce numal o proliferare a Osutulat conjunctiv, si a epiteliulul,am petit constata, adevtirate tumort, ca caracter carcinomatos, sari cacaracterele anal papilom, unet bitrauff, produse de bacilul lepret.

De alta parte so formazii niste nodull de naturit glandularift, asa in cfit*edam crt acelast mierob, care produce niste mase conjunctive, iritative,turnoff de naturrt infecti6si pot sä' producil i tumort de natura epitelialii,de exempla iritamentul lepros provácii priu proliferarea glandelor su-doripare, un fel de adenoma.

Sit trecem la o alta tumóre infectiósO, la acea produsI de sifilis.

Neoplazia sifilitici.

Nu cun6scem inch' microbul sifilisulut. S'a afirmat cO este un bacilcare se adinfäng ca acal al tuberculoset, lush; tilt° corcetririle, ce am Meatpentru a afla acest bacil al litt Lustgarten, nu ail dat niel un resultatpositiv. Nu cred dar en microbul siflilisulut este acela allai Lustgarten.

Am studiat produse sifilitice si am vëlut built fint caro se coloréaiprin culort particulare i cred crt acesta este bacilul sifilisuluI altit artcps co' niste formatiunt hialino care se gäsese tot-d'auna in produse le si-filisolut, ar fi niste forme ale parasituluI sifilitic.

Este adeva'rat cit i la sifi lis dar, si la alte produse infecti6se se gäsescmase hialino. Se scie in ce conditinnl diferite se produce hialinul ; acestprodus nu p6to si ne fug sä: admitem crt acéstit mash' hialinit sá fie mi-crobul sifilisnluI.

Productiunea sifilisuluf este o tuincire, o ingrosare a tesutalut a mo-cha' ta punctele cunoscute, la genitalele exterióre, la. birbat si la femee,aparänd dupi un tiinp Ore-care, dupO contaminare.

Virusul transmis prin contact mediat off imediat produce o tum6re,care este formatá din celule miei, i caro are un caracter asuprainsist tot-d'auna, adia vasele, i anume arterele aunt aici alterate inteunmoi particular As putea si fac dagnosticul intre o in flamatiune de MU'

9

www.dacoromanica.ro

Page 132: Curs Anatomie Patologica

136 CtitS D ANAToMit PAToLOGICA.

natnra si una sifilitica, prin aceea c virusul sifilitic se adreséza mal casémil arterelor miel i vaselor raja', producknd acolo o proliferare a en-doteliulul o Inmultire a celulelor, i anume a adventitieI ast-fel In citt,vedem un vas astupat prin endoteliä i inconjurat de zone de celule midmono nucleare. La periferia tumoroI se constata multe celule plasmaticemulte celule de ale luI Erlich.

Manifestatiunea secundara are acelasI caracter ; aci avem a face mal. cu.Mina la macho ea o proliferare si o desquamatie a epiteliilor cu o ne-crosä superficiala, cu o formatiune de exu.dat care produce In acest fel opseudomembrana, albri care caracterizéziiplìc.i1e mucóse. Acéstii membrana,sail plaeä este formata de obiceifi printr'un iritament celular.

Virusul sifilitic are chiar legatura en anume tesute, si se desvolta matmult in locurile expuse unuI traumatism, in tocmaI ca i tuberculosa lo-calä ca si lepra. As putea dice di mal cu sera manifestatiunea tertiara asifilisnlui se observa maI mult In apropierea 6selor superficiale In pe-riostul osaluI frontal la ósele nasulaT, la clavieule, la stern 0 tibia.

Manifestatiunea acésta tertiara difera de cele primare ; i aparenta e di-ferita. NumaI este o masa tare ci nisto mase ca guma gelatin6se,mult transparente i ceea-ce e maI important este ca numaI sunt infec-tiose, numaI produc infectiuni sifilitice.

O manifestatiune do:sifilis tertiareste acea no rganelor a ficatuluI, a splineI)a rinichilor, a pulmonilor, a cordulut MaI cu s6tna in vase, se localisóza sifi-usai maI ales in cele micI all: bazel creeriuluI, producèndu-se acolo,arteilosclerosa, de natura sifiliticii. MaI tärziä se gasesce si In vaseleunde produce ni§te tumorI gum6se in paretele aorta d. ex. apoI anevris-mele i rupturele vasculare complicatiunl atit de gravo.

Acéstii arteriosclerosa sifilitica nu trebue confundata ca aceea ce seobserva la btrfinT pe aorta ande se nasc nisce placI, care degeneréza eu-ränd, devin ateromatóse adicii pästóse, i ca nisce mase calcare, care sedepun acolo.

Leshmea vascular a sifilitica se produce cal-va ani (NO incepatul 1361e1la 6menI tinerI; arteriosclerosa sifilitica se va distinge prin acea c ma_sele produse vor fi maI gróse si nu va as-ea tendinta de a deveni cal-care, ea la bätrilnl ; locul ande se desvolta va fi acelas, adica InceputulaorteI, la vasele hazel creeruluT, lash' la sifilis avem caracterul proliferareI

Când arterele sunt degenerate atuncI perotele va fi maI putin resistent:and Jima cum se Intâmpla la sifilis, se produce un tesut de nouri for-matiune, caro nu degenerézii imediat atuncI arterele din contra, vor fiobliterate.

La sifilis avem acele arteriosclerose obliterante la basa creeraluI, careooriduc la anemia regiunilor ; se forméza niste cord6ne solide de o culóre

www.dacoromanica.ro

Page 133: Curs Anatomie Patologica

galbena sail alba, pastranduli elasticitatea, lor nu ca in arteriosclerosabkranilor.

Se na0e intrebarea daoa acest proces este o adovèratil inflamatiune. Intot casal maT malt seamana la inflamatiune de cat lepra, cad stint multecedilla care nu ail e0t din vase dar s'aq produs 0 exudate din vase, fi-bring cum am dis. Vasele sunt dilatate imprejurul lor, dar totuVf sifilisulse distinge de alte inflamatiuni toomal prin lipsa de reactiune.

eek;:,,.

.. ,N?

, , ..,..,e,;f ,,, i to.,,,,.. g

?,,i',,,#)","..,

, v.i , 61

5,:,;,,v,,,,-.:,,,,--,,t,,,--e-f"..;)e.i,:ii '''''''''",i '4 ''''''', 6 :(''' ',,E 1 ; r.14 07 ..": 'le''-. e Yt 6 . - ''''. : ' '1 ' a * 9 .9,,,A ' .s' l

h -*.-- :',. .... :,...,,,l 0;9,:,!').

4:1,,.., .._

'.,j,"!.,ttry' C') ''' ., , ',AS!,

,IV.,,4:jr,:!.

:42P''''''5,, 1774..

f .4'.

t na I:

..9

NEOPLAZ fA SIF1LITICA 131

Fig. 42. Arteritrt sifilitiea din müduva spinala. a, arterri.. v, vela. en, tesutem brionar sifilitie.

.4a de exempla o placa, un sins nu va fi dureros aprópe de fel,va srt 4ica 11 lipsesce until din caracterele infiamatiunel ; de multe orTmai cu seama la sifilisul tertiar, avem ni0e formatiuni care glut greilde clasificat ; sunt nite sclerose, sail formatiuni de tesut tare, care ailtendinta de a se contracta, ast-fel in cat A' producki ni0e deformarl in-semnate, ale diferitelor parti.

In sifilisul 6selor vom gil0 ca ósele se vor atrofia 0 tesutuff no): for-mate vor inlocui ósele; dad', acest lucru se intampla la frunte, va aveao importanta maT mica Aceste lucruri stint malt mai grave and se pro-duc in interiorul, craniului. La baza hi se desvolta de multe oil gomedealungul unor vaso, dar ma): ca seamii de alungul nervilor cranieni.

Sifilisul are §i caracterul, ca nu presinta a§a repede ramolitiune topire

www.dacoromanica.ro

Page 134: Curs Anatomie Patologica

132 OURS DE ANATOMIE PATO,LOGICA

asa se vede a organismul nu produce substante care s6 distrug6 produ-sole sifilitice, sari so distruge aa incet, in cat nu se produce ramolitinneci o degenerescentä, care este tot mend resorbith prin vasele tumoreI.Ast-fel prin mercur se distr age, ca total sifilisul.

In cea-ce privesce substanta case6s6, ac6sta se distingo i prin aspectulel, de substanta tuberculoseI ; este o substant6 maI putin galbena de catcea tuborculósti, maI putin granulósri, maI putin case6sa, maI elastica, sevede eh' sunt Inca testae care nu s'ail distrae ea totul, dar OW sunt palide.

Sifilisul pulmonar precum i alte forme de sifilis, p6te fi ei congenital.Acest sifilis pulmonar asa numit pneomonie albh, nu este alt ceva de cato infiltratiune, care mi ara timp sIL devinh case6s6. La adaltI so nasce injaral bronchilor niste nodull care seam'anii ca coi tuberculosi dar tesutul,care se formeazil in jurul bronchelor f6mane mult timp elastic.

Ace/easY forme de sifilis sunt si pe Ose, i organul sifilitic devine lobat.Dac6 caufam de unde provine lobulatia vedem ca organul este traversatde niste tumorf purtand in mijloc ca o mas6, celulara sail chiar cretaceeadicK restul sifilomuluï, restul gomet

Acost inera se grisesce ei In alte ph* ei in rinichl d. ex. i prin odegenerescent6 a parenchimulul in arma iritamontuluI sifilitic, catuberculog. organisEnul intreg este srabit In arma lesiunet

Rinichiul sifilitic va fi in acelas timp de multe orI i amiloid.Ap se vede cum un singur virus p6te sg. produch de o parte o intla-

matiune, iar de altri parte losiunI secundare eu caracterul uneI sclerozedegenesercentI diferite, dar caracteristice pentru anume microbl. Nu numaIatat, avem un fenomen tardiv produe de sighs dar care se adres6z6 unulnoti sistem adicri celui nervos.

Se scie cIL oxista' o legriturri intro paralisia genera16, intro tabesuldorsal si intre sifilis. In stadiul, in care se nace tabesul sifilitic, numaIexistIL In organism produselo acole patologice, infecti6se sifilitice ; orga-nismul acesta care devine tabetic sail paralitic general este imunisat inpotriva sifilisuluï, dar capäta acum o altri WM un fel de scleros6 a cor-d6nelor posterióre, alteratiunI ale scórteI cerebrale, lesiunI ale substanteIalbe i grise.

Fie-care om p6te sh' capote sifilisul dacri nu l'a ma): avut mai nainte, dupriac6sta capht6 o imunisare prin care se opune reinfectiunet AcéstiiBare e produsti de substante antitoxice sail antiinfectióse, care se obtindin sange. Trebue s ne intrebilm dach' acest ser sa6 aceste substante an-titoxice nu all §i ele o actiune vätamat6re asupra sistomuluI nervos, cualte cuvinte dacil lesiunile sifilitice tardive nu sunt datorite tocmaI an-titoxinelor. In adeviir pawn constata crt injectand anal animal, cantitiltlmarT do antitoxin°, producem lesiunI ale sistemuld nervos.

www.dacoromanica.ro

Page 135: Curs Anatomie Patologica

Inca din 1883 am arkat c bacilul tuberculoseI 'Ate infra in orga-nism prin muctise fara perdere de substanth, trecénd printre celuleleepiteliale. Trebue tug presupus cà In cele ma multe castle, baciliTtabereuloseI infra, prin ni§te perderI de substante ale tegumentelor.

Cred c in acest cas mersul va fi acela§I, microbil vor infra In ni§tespatiurI limfatice, anume ia celulele endoteliale, cum am arkat in anal1882, si vor produce o ingro§are, o proliferare particular a celular, caconeurenta uneI divisianl celulare indirecte ; se formòza ast-fel celule gi-gante inconjurate cu. °gale epitelioide i apoI vine in jaral acestor ozona de calla leucocite, rotnnde, embrionare cum se ()ice.

INFL&MATIUNEA TUBERCULOSA 133

Inflamatiunea tuberculdsd.

-

a

es%e4,:4? 4

,4.).

#ae

,ofest ek

Aceste tubercule, nu vor avea vaso aparente, pentra c celulele gi-gantice snnt do obiceI formate in interiorul anal vas limfatic, sati cateo data chiar sangain astupand vasal. Curand apoI se vor resin* noduliIde produsele toxice ale mierobilor, adica microbiI numal la inceput lu-créza ea un iritament formativ, dup'1 aceia distruge tesaturile intr'unmod particular.

BaciliI mortI aï tuberculoseI disolvándu-se, produc toxine, earl atacacelulele, celalele gigante i celulele din prejar i servind ca un fel deferment pentra a coagula protoplasma eelulara i pentra a disolva widen]:

In aeola§ tiny iritamentul tabercalos are o actiune chimiotaxica asupra

Fig. 43. Celli% giganta Fig. 44. Trombos & taberenlosii,tuberculea, en bacili. a meningelor en invasiunea bad-

'nor in peretele vascular siIn tromb

www.dacoromanica.ro

Page 136: Curs Anatomie Patologica

134 OURS DE ANITOMIE PATOLOGICA

celulelor, dar si asupra unor substante din sange salí din limn*, earl suntatrase lit acéstrt regiune, asa in cat TOM avea acolo, pe langa I.nmultireacelulelor, pe langa acumu.larea lor, si un lichid din singe, care so vacoagula ca si protoplasma celularg.

Acestea impreuna forméza aceea ce numim necrosa de coagulatiune,adica un fel de necrosa, care In tuberculosa macroscopicesce se caracteri-get prin starea caze6sa.

Trebue insa s adilogam ca in degenerescenta case6sO, maI existaproduse de descompunere ale celulelor prin degenerescenta grasg,si in fine chiar produse cristaline resultand din descompunerea albuminet

OrI ande s'ar nasce taberculosil, acesta va fi mersul regulat, iusa caintindere, ca importanta si ca consecinta vom distingo diferite forme,

Ast-fel distingem tuberculosa localii si tuberculosa generala.Tuberculosa loca1, sali maI bine (jis tuberculosa localisatO, este aceea

care se produce Intr'un loc limitat, fr sa anti o inriurire asupra or_ganismulnI intreg, fruí sa se preducrt aceste multiciplittitY a nodulilor indiferite organe, care caracteriség tuberculosa generalizata.

Pentru ca tuberculosa sit rmana localisatO, trebu.e sa se gasésca intr'unloc, care nu convine pentru generalisare, trebue sit fie unde-va, inteunfocar, inteun organ mal malt sari mai putin Inchis salí ca patine rapor-turI ca restul organismulnI.

Nu cunosc inca bine pana acura causa pentra ce numaI tuberculosapieleI care se nasce pe fa, de exempla in jaral nasuluI, asa numitullupus, rOmane atat de localisata, pentru ce nu face lesiunT generale, cuWe a táte tuberculosele locale din interiorul organismului, pot la unmoment dat ssti faca aparitiune lute° cale de comunicatiune generala,

*In lima*, In singe, devenind ast-fel o tuberculosrt generala.De multe oil chiar iritamentele de diferito naturI, o inflamatiune, o

asociatiune bacteriana ca streptococI maI ales, p6te sa produca acéstácomplicatiune desastr6sa la copiI, gcneralisarea tuberculoseI.

Probabil ca de multe-orI din amigdale, min am arOtat deja, baciliI crt-liítoresc prin chile limfatice, si se opresc in ganglioniI limfaticI aI gatuluI,ai mediastinuld.

Bacilli tuberculoseI intra In aparatul digestiv prin spute, prin lapteleinfectat de exemplu.

Atuncl va face invasinne In regiunea intestinal, care are cele maImulte partI foliculare, si ande stagnéza materiile fecale, spre exemplu inregiunea iliaca inferiára (land enterito tubercul6se.

Se va nasce o tuberculosa a foliculelor, sail bacilli tuberculosI, vormerge maI departe WO a lasa urmel in calea lor, si se va nas oe gtnbercnlosrt a ganglionilor.

www.dacoromanica.ro

Page 137: Curs Anatomie Patologica

IN PEOTIUNEA TUBEROULOSI 135

Alth.dath, procu.m am arétat Intean alt capito1, prin o slabire a in-fluente]: nervóse, se póte ca o infectiune tuberculósh slaba, chiar generala,

inainte de a se manifesta, sh se localiseze In regiunea slabita prino lesiune nervósh, printeun traumatism ; ast-fel, se nasce tuberculosa ar-ticulatiunilor sati a vertebrelor, si t6te formele de tuberculosa locala.

Prin infectiunea genitalil se póte produce tuberculosa testiculelor saria epididimului, tot asemenea ca caracterul une]: tuberculose mai maltsail putin

Ceea-ce caracterisézk' ac6sta tuberculosh locala, este ch in ac6sta, pro-cesal destructiv merge incet, lesiunile intlamat6re sunt putin pronuntate,se produc mase casease, Meg tndoialuí destul de marl', cate odatä dure,care absced6za prin disolvare phrtilor coagulate. La Incept se nascabscese, dar tSte acestea réman localisate mult timp.

Cel putin microbii in acésth forma, nu ail conditiuni bane pentru ase Inmulti, ast-fel In cat gasim fórte putini microbi in acésta formh.

Am putut constata in anul 1889 cit tuberculosa locala este ceafrecuentä la copii, mai ca Ana. As]: putea dice ca In genere tuberculosaare un stadia localisit, latent. Am constatat ch acésta formh benignaabia visibila, este fórte frecventa, ch aprópe 600/0 din copiii earl ail muritntr'un an in spitalal de copil, ail avut tuberculosa.

Daca o alta WM, o infectiune, eruptivh d. ex., intra pe aceiasI caleIn focarul tuberculosei, liber6za, asi dice, micrubii tuberculosei cart se&en acolo inchisi. In adevér, tuberculosa localh are mat In tot-d'aunatendinta de a se incapsula, adica in arma reactiunei lento, se produce oproductiune de tesut conjunctiv in jaral microbilor tuberculoseT, o capsulafibr6sit, tare de obiceiti, pigmentath de mane orX si care nu lash ca fo-carul acela sa fie nutrit i prin armare ca bacilii sh se Inmultésca, sase generaliseze.

(Math bacilli liberati i intratI In chile organismuluT, pot sh se com-porte in dou6 moduri.

Pot sh dea nascere la o tu.berctilisare prin contact la un organ intreg,sail pate el provóce o generalisare acuta.

Dug avem 'un focar, de tuberculosä', de exempla In vérful pulmonilor,acésta tuberculosa pate sil fi venit prin chile respirat6re, prin aer, prinsputele tuberculoseI, care s'a réspandit, dar mie 'mi vine sa cred maTmalt ca bacilli in mal multe casar]: vin in pulmon prin chile limiatice,

inainte fiind alterati ganglionii si dupa aceia chile limiatice, andebacilli gasesc ocasiunea de a se inmulti si de a distruge pulmonul. Maiea s6mh vérful pulmonului este expus la o atare destructiune tubercu-16sa, din caush ca este o parte maI linistita a pulmonului, ande de multoori se produce o stagnatiune de secrete bronsiale, si o congestiule; ac6sta

www.dacoromanica.ro

Page 138: Curs Anatomie Patologica

136 CUM D1 ANATOMIE PATOLOGICA

stagnatiune §i acésta linisce convine bacilalai, maI ca Omit' la individiIea 'un torace strimt, paralitie. Vérful pulmonulta este denudat, lipsit descutul protector al cdstelor, Inca un element favorabil pentru desvoltareabaciluluI. Tuberculosa se va localisa in jurul bronsilor §i vom avea ceea-cos numim peri-bronOta tuberculósa 0 de aci nodulil tubercalog ce sevor propaga inteun mod periferic adica la periferie se vor nasce nodulimici, earl vor conflua i earl' daca sunt in legatura, nu numat cìi vordevent case*, dar se va nasce o caverna, o cavitate, din causa destruc-tiund, disolväreI maselor case6se.

Dupa aceea exista tendinta ca tuberculele sa mkga tot mai jos, vomglisi tot pulmonul tuberculos, pe cOnd lesiunile de la yôrf, tind spre in-capsulare.

Pentru ceT maI multi 6menI earl ail vêrful pulmonulut atacat, adicaniste mase case6se sati chiar calcare, incapsulate in vêrf, nu trebueuitam c aceste focare pot contine microbI virulontI, cart 1h o ocasiuneslabindu-se organismul &el intrilnd un alt microb, se pot astepta.

Substanta tubercul6sa se va propaga de sus in jos, ca etit va mergemal in jos, ea atilt mat putiti se va putea limita lesiunea, din causa eaorganismul nu are destula forta pentru a iecapsula aa mase mar): detuberculf, din contra ca citt merge mai in jos, ea atAt terenul este maipotrivit pentiu ea tuberctiiil sa se intinda cu ropediciune din ce in cemaI mare. Ceea-ce de obiceiti se intêmpla in mijlocul nodaluld estenecrosa de coagulatiune.

Exudatitmea din sfingele din interiorul alveolelor, provocatä' de un iri-tament produs de bacilul tuberculosel, determina un fel de pneumoni eo masa de Mule evite prin diapedesa, se gOsesce in alveolo impreuna cao descuamatie a acestora, t6te acestea producêndu-se repede vor compri-ma vasele i bacilul taberculosel, va produce repede o coagutlatiunemaseI intregI improuna cu. testitul ; ac6sta este diferenta intre o coagula-thine 0. intre o necrosa de coagulatiune.

Cand masele cascóse sìi lichefléza, se nasc n4te cavern° faran4te procese limitate anume de alto mase case6se pe cAle de a se topiatuncI vorbim de o pneumonie caset5sa i caverne parenchimat6se, pro-dase prin topirea pulmonalut Ac6sta. forma care merge cu mult ma): re-pede se numesce tuberculosa galopanta.

In acelasl timp pert:4iï vaselor din pulmonT se vor altera, producèndu-se anevrisme cad prin ruperea lor vor da na0ere la hemoragie, dar sialt-fel tuberculosa pulmonar se manifesta de multe °el prin hemoragiidatorite necroseI peretilor vasculaff.

Pleuresiile de multe ori stint tabercul6se sati so asociaza cu. tubercu-

www.dacoromanica.ro

Page 139: Curs Anatomie Patologica

INFECTIUNEA TUBERCIJIA5SA. 137

losa pulmonar rt din causa ca pleuresiilo sunt apte sa de0epte o tuberculatenta.

Se páte ca toff microbiI car): art produs pleuresia srt dispara, i vomcapata o pleuresie tuberculdsa, unde vom gasi fcirte putinT sati nu vomgag do. loo bacilI tuberculoO.

Nu vreati sa insist asupra diforitelor forme de tuberculosa a unor or-gane ma): marl; vreati s amintesc alte forme de tuberculos'a, ceagranalia 0 causa care o produce.

O tuberculosa locala, gitsindu-se inteun ganglion din apropierea untilvas cum este citerna limfatica, p6te sa so deschida in acésta sit ajunga calimfa in sistemul circulator 0 ast-fel se pote generalisa tuberculosa Intot organismul. Se Oft, ca tuberculost s'a nu dea niel o asemenea genera-lisare, insa sa vie ocasiunea sa se Inmu4easca microbii in interiorul gan-glionulul limfatic ajungénd -pAnii, la suprafata, 0 de aci sa se continuetuberculosa pe peretele until vas vecin produckdu-se pe acésta cale ge-neralisarea Venele varsa sitngele in auriculul drept, care trecand prinpulmonI disemneaza tuberculoza In acest organ sari trecAnd apoI in cordialstfing arterele marl' i mid pOte sa infecteze qi circulatiunea mare.

In tuberculosa ca caracterul miliar, se viid puncte abia apreciabile lainceput carI pot deveni de marimea une'l gámálil, eitte-odata de aci dinpulmonT materialul tuberculos intrAnd In vase, va trece prin cord §i arte-rele mart oprindu-se mai cu seama la basa creeruluï, apoI In spill* etc.In pulmonul plin cu tubercnle miel, se produce o congestiune insomnatadin care resulta asfixia mortal.

Curs de anaemia patoll gird. 10

www.dacoromanica.ro

Page 140: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XIV.

Introducere la studiul tumorilor

Anatomo-patologiotii vechi, i chiar Virchow, confundati unele infla-matiunl cu tumorile ; dacti se definoote ca o trim6re e off-ce tumefactinnemal mult sail mal putin limitatrt, cu tendinta la creotere, Birk' a avearol uti/ pentru organism, confuziunea ca tot felul de tumefactiuni este

Dar multe tumefactiuni prezentand earacterele unei inflamatiT, oi anUmeale linel inflamatil mal durabile, eronice, trebuesc scóse din cadrul tu-inorilor adeviirate ; ast-fel stint tumor ile de granulatiune cam le numeoteVirchow, salí tumorile infectiáso (Ziegler).

E adevarat c diferite ulceratiunT oi inflamatiuni cronice, produse prinactiunea unor microbT sail altor paraziti, sati i farg interventia acestora,dati naotere la tesuturi de neoformatiune, cari bleep la un moment dat

avea tóte caracterele tumorilor ; in aceste cazurl insg trebue sit dis-tingem intro cauzele proximo car): deotéptil dispositiunea pentiu formareatumorilor i tumorile insgoi. Cu alte cuvinte, In cadrul tumorilor nu in-tea inflamatia i infectiunea, ci numai efectele lor, iu anume inprejurgri.

Aceste conditiuni fac di se vada crt trebue sui dtim o altil definitietumorilor. Mai inaite de a face acésta trebue sui observtim crt tesuturilear corespunde gradulul de iritatie sail inflarnatie al lor, i adistrt tendintgface grea deosebirea intro procesele inflamatoril i iamorile carora le potda naotere aceste procese.

Aoa In inflamatiile ficatulta, la o cirozg ipertroficit de exempla, obser-vain o proliferare activg care calla a restabili ceea-ce s'a perdut. Seforméza ast-fel un tesut de suplinire, un fel de iperplasie funetionala,dar aceste prolifergri salí regenerarl tardive nu se opresc aoa curandcum s'ar opri desvoltarea normales a until organ ci desvoltandu-se ne-incetat iati o directiune ratilcitä' in detrimental functiu.neY. organuldf.

Desvoliarea normalti a orgnismuld e prod usg de o impulsiunediet, ereditarg, determinata de legea desvoltarel organismelor oi anume

www.dacoromanica.ro

Page 141: Curs Anatomie Patologica

TUMORILE 139

-raporturile reciproco ale tesuturilor vor face ca la un moment dat-desvoltarea unuia sail altuia din tesuturt sa fie Impiedicatil. Dar taprocesole iritative; desvoltarea tardiva la care stint Impinse miele tesu-tart, nu gaseste o piedica in cele-l'alte tesuturt sail organe si de aceeaproliferarile, dad nu stint indefinite, devin totust excesiye. Un simplutraumatism o urmat la unit indivizt de cicatrice ipertrofice, de cheloide ;la altit cicatricele sunt normale. In aceste casar!, ea si la producereatumorilor, invidualitatea satt constitutia in ceea-ce priveste proliferabili-tatea diferitelor tesute j6ca un rol. insemnat, pe care Pail uitat cu total

earl' dart intr'un sons sail altul o explicatie unilateraladesvoltarett um orilor.

In arma acestor consideratiunI vedem cti trebue sil privim ca tumor):rsail adeviirate neoplasit tumefactiunile mal mult s'ai mai pu fin limitate,desvoltate pe o bazO constitutionales de obiceiii embrionarlisa ereditarti.const,;nd in tenlinta unor fesule la o creptere progresivO pi care se deplir-tizti de tipul organizatiunel uormale.

Prin ac6sta definitie excludem inflamatiile, care prin felul agentilor-sail iritamentelor cauzale se limit6za de sine, ceo-ce nu se observa latumor! si car): nu ail nevoie de o predispositiune In sensul unet proli-ferabilitatt excesive.

Formele tumorilcr sunt felurite dup5 local lor, i mat cu sétna dup5tnatura lor, asa in cat studiul acestor forme ne p6te da lilmurirt asupra-esentet lor.

In diferite organe so observil tumor': mat malt difuze, ca o transfer-matiune mat mult sari mat putin hating, a until organ ; asa avem car-

-cinomul masiv al ficatulut, glioza bulbulut sail maduvet, obezitatea, etc.Acesta forma difu.za ne arata Inca un caracter al tumorilor localizarea

_tor asupra unor anume sisteme sag organe.Alto tumor stint mat malt 'imitate, solitare qi multiple, in acest din

u.rma eas ele stint de &AMuí localizate asnpra unlit sistem, se gäsese doex. tote in piele ca ja sarcoma cutis, sail t6te In 6se, ca In osteomelemultiple, sail bite 41 art punctul de plecare in nervl neuromel multi-ple, etc.Sunt fuírtt indoiala i cazurt de un fel de tumor): Itntr'un sis-tena si de alt-fel 'Mean sistem deosebit (tumor): combinate), asemeneacombinatiunt mnsil sunt rare.

Natura insast a tumorilor face ea allele sil devie difuze, altele incap-sulate. Sediul lor asemenea le da formC deosebite; asa tumorile de pe

,suprafete, devin prin greutatea lor sail prin presiuuea dinituntru in afara,saií chiar prin steed sanghinä' tumor! polip6se sail pedoncu late. Alto ort,

-tumorile sunt papilomatòse, dendritice, cart se Intind asupra..unei suprafete atingiind un grup anumit de vasevasele papilare. Deck'

www.dacoromanica.ro

Page 142: Curs Anatomie Patologica

140 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

papilele proliferate sunt acoperite de un epitelid maI abondent cripkitm,tumorI conopidiforme.

Structura tumorilor are o importantii ca mult mai mare de efit formalor ; dup6 structurit putem distinge bine o inflamatie, eit de cronicit deo tumóre, de si mat tóte tumorile ail ceva comm. In structura lor cainflamatia, de ex. un fibrom si o cicatrice. Ingrosarat capsulei organelorIn nrma inflamatieI nu constitue o turu6re (fibroma capsulatä a lul Vir-chow) pontru cit stä In raport cu gradul i durata unel iritatil trecilt6re=iar din punctul de vedere al stru.ctureI prezintit numaI caracterele re-sultatultil unul preces inflamator Taal' vechiti.

Caracteristica generalä a tumotilor, tn ceea-ce privesce structuraeste ert tot-d'a-una tu morile sunt mat bine organizate pi intrlun mod matdefinitiv de cat o inflamatir, ati un sistem vascular aparte, vasele suntregulat dispus si na ail caracterul enbrionar trecItor ; accidental tumo-rile se pot inflama si prezenta semnele inflarnatieI la examenul istologicdar ganef nu e vorba de un caracter propriii tumorilor.

In turnoff teseturile sunt mat' stabile de cfit In inflamatiune i organi-zate pentru o crestere continuit. Asa, de ex., in sarcóme vedem celule-fibroplastice destinate a iiimâne i a se Inmulti ca atare, pe and intr'o.cicatrice aceste celule sunt destinate a da un alt tesut.

In turnoff, intfilnim formatiunl de teskuri nul, ca os, eartilagiii,In intlamatiunI putem gilsi asemenea formatiunI, dar avénd un scop,aflame de a repara o pierdere, pe and In tamorl nu e scop, ci tendintade a forma un organism aparte si ftirä nici o utilitate pentru organismnlintreg, chiar clad neoformatiunea ar semitna ca organe sait tes6turi utile.

Din punct de vedere al structurel tumorile se impart In tipice i atipice.Dupit Ziegler, OW turnorile stint atipice, pentru al nu Indeplinesc func-tiunea testitureI lor asemäniit6re din organismal normal.

Dupit nol turuorile atipice sunt acelea eart nut nurnaI di nu aii f unc-thine.; tesuturilor normale, dar nicI nu sémänä ca vre-unul din aceste.tesikurI. Col malt se 'Ate admite asemitnarea acestor tumori ca testi-turile din embrion, dar fruit tendintä a forma un alt tesut stabil ca laembrion. Tumorile tipice sunt pentru not' acelea care sérimänit ea tesu-turile normal° ale organismuluI adult. Tumorile ail mal fost ImpärtitaIn omologe §i eterologe, omologe Rind cele care sunt aseraenea ea tesaturile-in caff se gäsesc, i eterologe din potrivä ; o tumóre conjunctivä de ex des-voltatä in tesutul conjunctiv, ar fi o tumorä omologä.

Dar (Ina se ea in séniii istologia finä a turnorilor, nu se Fite vorbide o om)logie adeväratä. In piele de ex. nu se gäseste uumat un fel detosut conjunctite, ci mal multe, si fie-care ayend nu llama structura sinutritiunea sa particularä, ei si turnoff special° care de si formate do-

www.dacoromanica.ro

Page 143: Curs Anatomie Patologica

TUMORILE 141

.tesut conjunctiv na conrespund, nu sunt omológe, ca tóte aceste tesutu.rIconjunctive. Astravem in piele tesuttil conjunctiv al papilelor, care for-rnéza numaI papilome, indepèndente de tesuturile conjunctive mat pro-funde. Tesatul conjunctiv lamelos din pro(unzime, forméza fibrome, carectu devin papilome. Sunt alto forme de fibrom care se desvolta din teacalameloasa a nervilor, altele numaï din tesutal conjunctiv al glandelor su-doripare. O timbre a peleI Lisa care desvoltandu-se in testul lax al

avénti tipul lamelos al tecelor nervilor ca Vito a se gasesce inlesutul conjunctiv, va presenta un fel de eterotipie.

Prin armare, in mod strict nu se póte vorbi In asemenea casan t de-tumart omol6ge si eterologe ; aceleast tumort sunt oroologe fa ta de mieleitesuturI din piele i eterologe fatil de allele.

Diviziunea in tumorI emologe st eterologe nu are decI o importantil prac-tick' ; in acelas1 timp ea nu are vre-o baza teoreticrt stiintificrt, del cum vom-vedea exista tendinta de a explica tumorile tocmaI prin eterologia ion.

In adevar, dupa o teorio ftirte plausabila, In sensul careia vorbesc multefapte, tumorile provin din tesaturt ratacite din local lor primitiv, din,germent transportati in alte locurl asa in cat o tumor rt nu ar putea fi-omoplastica sail omologa.

Diviziunea cea mat rationala, ni so pare diviziunea bazata pe embrio-logie, in tumor1 mesenchimale i tumorl de alte originT.

Turnorile mesenchimale vor da tumorile tesutula conjunctiv do t6te-felurile ale muschilor involuntarI si ale vaselor. Suntem anumo dispusI

admite gruparea tesäturilor dupa Hertvig distingand tesute prove-nin(l din stratul exterior al vesicalet primitive sal gastrulel adeca lamazerminativa extcrn i acole provenind din lama interna primitiva a gas-trula, unde apot destingem 1) chárda, 2) lama interna secondara sail.enteroglandulara, 3) lama interna media &and nascere a) la segmenteleprimitive si anume la musculatura voluntarii placile laterale din.carI s dosvolta serdsele mart si epiteleliul genital si 4) mesenchimul-stratul intermediar &and nastere la tesut cojunctiv, vine si muschiI in--volantart

Tumorile mesenchimale want de obiceiti pure, formate numaI de parablast,Po and cele lalte sunt tu acelasI timp si mesenchiniale, pentru ca nu--tritiunea tesaturilor se face prin mijlocirea mesemchimulut; aceste din.urnart tumort sunt asa dar mat complicate.

O complicatiune i mat insemnata in structura tamorilor, se observala tumorile organoi le, dermoide teratoide, carI pot fi considerate !Anala un panct ci monstrunzitatt, sati cazurI de duplificare a organismelor.

Din panct de wider° practic, distinctiuuea c tre trebue sa fie Manta este

www.dacoromanica.ro

Page 144: Curs Anatomie Patologica

142 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICI

dinstinctiunea intre tumorile tipice i atipice In consul nostru, de bre-ce.tumorile atipice cunt de obiceI maI benigne, cele atipice mai malt maligne.

Structura flna no arata daca avem a face ea unele sail altele din nest&tumorI: in cele tipice vedem o structura care sémilna ca a tesuturilornormale ; In tumorile atipice, din contra, gasim tesuturl cari nu art ana-logie ca tesutnrile normale.

Asa daca vom gasi o tumora formata do celule embrionare care nu.produc celule din ce ih ce mal diferentiate, maI superi6re, ci tot acelastfel de celule fara nici un seop, fara nicl o analogie in viata normala,TOM avea o tumora atipica.

Celulele fuziforme, de ex,. daca se inmultesc rara a mal produce fibmdaca in acelasI timp vasele se imultesc In aa grad in o tumor, in

cat prin multiplicitatea lor chiar nu-VI maI pot indeplini rulul lor, eventasemenea o tumora atipica.

Tesutul epitelial, daca nu se maT margineste s acopere suprafetele, elpatrunde in adancime, este iar comma unei

De asemenea in glande, daca celule le in loe sa se marginesca la fune-iunea de celule secretorii, proliferéza in grad atilt de inseranat, in catastupa lumenul glandelor i fac invaziune in tesutul inconjurator, se-produce asemenea o tumora atipica.

www.dacoromanica.ro

Page 145: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA. XV.

Etiologia fi genesa tumoritor.

Tumorile ca entitate morbida constituesc un anume tip de lesiunI, darformele lor sunt asa de variate, in cat nu suntem dispusl sa admitem oaceasi origina pentru OW.

Ne vino in adevh greil a presupune a o tumor neinsemnata, onputina tendinta la o proliferare, sit fie de aceag natura cu o tumor nialignri,cu o desvoltare repede, cu tendinta la o proliferare excesiva i la reci-diva. Asemenea o tumor a congenitala complexa, compusk de teskturlvariate, prezentändu-se ca un monstru, nu póte fi comparata, in cea-ceprivesce geneza el, ca o tumora, ca totul simpla, ale card elemento abiase pot distinge de acelea din un focar de inflamatiuno cronica. Cu Weacestoa trebuo sa existe 0 factorl etiologicI comunl in desvoltarea tu-morilor.

Multe ipotese s'ari Neat asupra originoI tumorilor, ceca-ce ce area nesi-guranta ce domnesce Incri in acésta privinta.

Una din cele d'int61 ipotezo, basate pe faptul ca multe tumorI succedanal. inflamatiunI Batt se produc in arma unuI traumatism, e ca tumorilear fi efectul acestor procese. Acésta ipotesa, aI care): autorI confundatipost hoc ca ergo propter hoc, a domnit mult timp, Via ce §c61a embrio-logica a atlas lumina si in patologia tumorilor. Waldeyer a constatat caunele tumoil din sfera genitala se nasc din germenI embrionarI ratacitI.

Fria analogie, ipotesa germenilor rataciff s'a intins 0 la cele-l'altetumor).- Cel care a formulat maI precis acésta ipoteza, prin care so diitumorilor o originä embrionara, a fost Cohnheim. Nu putem respinge cu.total geniala teorie a luI Cohnheim, cricI multe fapte vin in sprijinul el%Vom vedea insa, din desvoltarile de mal la vale, restrictiunile ca cad oputem admite.

Mai intaa vom schita in cate-va cuvinte, teoria lu.I Cohnheim ap cuma fost conceputa de autorul ei. Cohnheim credea, ca off-ce tumora 10:are isvorul inteun viciti de desvoltare. Acest liCiti, care se produce de

www.dacoromanica.ro

Page 146: Curs Anatomie Patologica

144 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

regula in peii6cla initiala a vigil embrionare. consta in aceea ca se produccateva celule mat malt decal trebue pentru desarvéroirea organismulutsail a un numser de celule ioT perd legatura lor ca celulele asenirmatóre.In definitiv orT-care ar fi modalitatea sub care star manifesta acesta de-ranjare a arhitecture): viitoruluT organism, faptul principal, care ne into-res6za pentra a explica goneza tumorilor dupti conceptiunea luT Cohnheimle ca aceste celule nu mat iatl parte cu congenerele lor la alcatuirea unuTtesut or): unuT organ util pentru regulata funcionare a organismuluT cose va produce; din potriva, ele r5mau streine procesuld de desvoltareprogresiva, de diferentiare neincetata a tesiturilor inconjuratáre oi dacama): tarcjia, ta timpul vieteT extrautering, o causa incitativa Ore-care vaveni s imboldésca puterea de proliferare ce zace ascansil in acesef germenTratilcitT, ei vor prolifera oi vor produce o tumorii. Ca dovelT pentru sus-tinerea teoriel lui, aduce multe fapte des observate oi bine stabilite introcarT vom aminti tumorile, maT cu seamil dermoide din sfera genitalaasupra origind embeonare carora maT top: patologiota sunt de acordde la cercetarile lul Waldeyer inc6ce; transmisibilitatea unor feliurTde tumori prin mootenire, fixitatea de sedia a altora, etc. La acest factorprimordial Cohnheim maT adaogil Inca' altil, earl kicil un tol aprópe he-taritor in producerea trunorilor, dar car): totuoT nu fac la arma urmeTde cat sa ajute dispositiunea embrionara viciósii, care e pricina de cape-tenie fail care turnora nu póte sa existe. ...kceotT factor): ar fi in numarde doT : 1). 0 imprejurare 6re-care capabila s micooreze vitalitatea ta-sutelor inconjurat6re bine formate, earl tin inctituoat germenul rä'tacit,

ceea-ce revine cam la acelaoI lucru, capabilä sa exaltoze energia,puterea de viata, de proliferatiune, a color cate-va elemento intardiatedesvoltare; 2) al doilea, factor trebuitor e o suprahrana, nn oxees desinge prin armare, care sa sustina cheltniala de energie deofaourata decelulele in proliferare excesiva, adesea-orT färä marginT 1

OH cat ar cauta potrivniciT, precum Te Zenker oi altil, ca sit respingaacésta ipoteza ca neadmisibila, totuff sunt fapte de observatiune nein-doi6sa, earl ioT gasesc in conceptiunea luí Cohnheim o explicatiune, deqi nu absolut dovedita, dar cel putin maT logicä maT posibila oi

rationala de cat prin orl-ce alta teorie. Se scie, bunil-óra, predilectiuneaca caro se manifestO cancerul in jaral orificlilor, i tocmaT aid' Ye localur.cle so p6te maT lesne pricepe cum o grupa de celule ar putea A' serupa si sa se isoleze de asembfit6re1e lor pontru a constitui un germenernbrionar inchis in restal tesutuluT care 'Ot urméza dezvoltarea fireasca.Sà vedem in adevar ce s petrece in acoste regiunT In timpul primelorperiódo de dezvoltaro oi sà 'tram ca exempla orificiul bucal. Cand orga-nole primitive ale embrionuld ca foile blastodermice primitive oi secan-

www.dacoromanica.ro

Page 147: Curs Anatomie Patologica

T UMORILE 145

dare, la partea inferióri a pirtii care va constitui capul viitorului individexista o depresinne abia apreciaba a ectordermului corespuntifind funduluTfaringelul rudimental sal cavitatea cefalo-intestinala. In dreptul acesteiInfundaturi f6ia blastodormica mijlocie lipsesce, iar ectodermul s5 prO-bqesce mereil ptini ajunge sa se unésci cu endodermul, ea care impreuniiforméza membrana fariangiana, care sepal% sinul bucal de ca-ritatea cefalo-intestinala. Mal tarziä acéstä membrana se rape, se stabilesce comunica-thine intro exterior si canalul intestinal í gura este formata. E preaposibil ca in cursul acestor procese, de sudare a celor dou5 arhiblasteectodermul ca endodermul, de constituire a nnel nouT membrane matcomplexe i apoi de raper° a acestet membrane constituite, O. se pro-duck' o deranjare In gruparea celulolor. So p3te presu.pune i casal eitarchiblastul si posedo fati ca parablastal proa mult material asa in cittdupa torminarea architecturel mai fémine ind5rilt patin material archi-blastic neintrebuintat, caro in annme improjuriiri ar putea si serve dematerial primordial pentrii desvoltarea uneT neoplasii. §i da considerimcli acéstO regiune tocmal e una din celo des atinse de o turnora de naturaarchiblasticrt cum e epiteliomul are cine-va tot dreptul sS lege originaacestei tumori do posibilitatea presentei anal germen Atka. Din parte-beputem afirma ca am vtilut de multe off insule de tesut epitelial inchisìn tesuturile profundo in sectiunile ce am Meat pe carcinome ca total laincept din acéstä regiune. Alti autorl (ca Roux) ail v5(jut cu as-pectul color din prima periódil de segmentatiune inchise intre demential()cu Inuit inal diferontiate.

In peri6da de gastrulatiune, maT cu. "sétng, s'a observat accidental sails'a produs °filar experimental transpozitiuni do elemente ale ectodermuluiin mezodermi. §i noT am vèclut nude de archiblast ritaciti in täsutulparablastic ce se intorpune intro f6ia cutanati i canalul medular. NimetifIasi din col' ce am ubservat asemenea fapte nu suntem In stare de a apunodacit [waste tilsuturI ratilcite de la local lor ati fost sal nu punctnl doplecare al vre-unol tamorf, 6-0 nimeni nu le-a putut urrniiri de la inceputpiria la sfir$tal dezvoltilrei. Din aceste obseivatiunI hag reiese in modneindoios ci isolarea unor grape de celule in sensul conceptiunelCohnheim e posibilli.

Ceea co tug nu ni se pare justificat in teoria lui Cohnheim. e presupunoreagermenI ar Aminea ea structura lor embrionarit indefinit, find

a intra atusT de putin in planul de organizare al individuluT, ping cindo pricina sail alta vine ca si'í provóce la proliferare de sine stititóre insensul unel tumorT. Acéstrt parte a teoriei lui Cohnheim nu ne pare plausi-bilk'. E drept ci organismul ea tilt° titsutelo i organelo, e rezultatulcresterei si diferentierei treptate i neincetate a celulelor.

www.dacoromanica.ro

Page 148: Curs Anatomie Patologica

14d OURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.

Celulele Inchid In ele tendiuta fixatii i imputernicita prin mosteniredin timpurI stravechl, de a se desvolta, amplifica si grupa In anume mortdupii felul organismulul ce are de produs ; Insa calitatea asta esentiala acelulelor nu se pote manifesta bate° celula Sail grupa de celule izolatede complexul din earl fac parte. Celulele trebu.e neconteuit sa sufere actiu-nea lumeI incunjuratoare si pe aceea a celor-lalte celule ale totuluI. Fartlacéstil conditiune celulele pier nu so pot desvolta, sail cel putin nu potajunge la formarea unuI tesut, unul organ, orI organism tipic adica pecare sa'1 putem consider,' ea normal. Un organ sail organism, carutia sri,tim in drept a'I apune normal. crest° pan ajunge la desavarsita sa desvol-tare pe care nu o intrece dar pe care trebne s'o ajunga. Ajuns la limitanormal organul Inceteaza de a se desvolta putereit de inmultire a unoreelule e impodicata prin concarenta altor celule i numaf din suma acesteIinfluent° reciproco a celulelor, miele asupra altora eso ca resultanta organulnormal. Baca ar fi adevi5rat cum zice Cohnheim cá In chiar primele periddede desvoltare, cand acésta solidaritate intro celule e indispensabilii, ungrup maI mare sail maI mic de celulo s'ar izola de complexul celor-l'altesi n'ar maf lita intru nimio parte la desvoltarea ulteri6ra a organuluI respe-etiv, ar arma in mod fatal una din doua alternative : sail germenul acestaratacit sa produca, prin faptul izoliril luI o anomalie organuluI caresultate sit avem ca tumorile nu nasc de cat In organe atipice, in organocilrora nu le putem slice normale, sail ar trebui ca complexul celularast-fol rupt de la matca sa sä' piara, el prin sine inst.*: nefiind in staresil se sustina funui concursul celulelor incun.jurra&e, i atuncI ar &Ideaintr6ga teorie, lie aceoa not nu pntem admito in mod strict teoriagermenilor rataciti asa cum a fost conceputii do Cohnheim. Admitem cagrupe de celule, germeni de tumori riitúre, isI pot pierdo, in cursuldesvoltarel, legatura intima ca totalitatea celor-Palte celulo ;dar nu puterncredo ci aceste celale izolate isI pastréza veclnic caraeterul lor embriouar.Off do cate orI am constatat asemenea germenl ratacitl el aveari din potrivacaracterul celulelor normal° nu embrionare. Mal de graba asi intolegeceea-ce 9une Stricker, ca un tesut adult isl reintrrt In starea embrionara,pentru a explica fonomenele intlarnatiunel de cat ea germenI embrionarIsi perziste ca atarI in tot cursul desvoltä'reI i maI pe mina in viataextrauterina i chiar Oda' la etatea adultri. Nu stares embrionara e trebui-tire pentru a da germenuluI ratacit posibilitatea proliferariI In sonsuluneT turnoff, ci ruperea legrtureI organice intro acest germen si restaltesutaluI, sail supra abondenta materialaluI do formatiune sari deranjarearaportuluI tesuturile din causa and anonlalif Iii desvoltarea lor. NumaIell acésta- rectificare imbratisäin teuria luI Cohnheim. Germenul riblike)indarat, dar Amalie ca tesut gata, format, care astéptil numaI momentul

www.dacoromanica.ro

Page 149: Curs Anatomie Patologica

TIIMORILE 147

ca sä prolifereze. Tumora nu e ceva noil, care sä desvoltä din ceva strein--germenul cu. structurä ;ci din potrivä tumora pe care o apreciem priresimturile ntistre nu'l do cilt reproductiunea microscopicit a ceva asemänätorca stucturä, a germenulut rätäcit a anomlfel microscopice, care insä tocmatprin proliforarea sa excesivii si prin cresterea sa in contra planuld organi-dire normale caplitä caracterele sale particulare.

www.dacoromanica.ro

Page 150: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA. XVI

Ati vi4ut pana acuma cate-va din teoriile ce s'ail ernis asupra genezettumorilor; att viit asemonea c teoria lut Cohnheim ca rectificarile pe-earn le-am adus imbratiséza acifista chestiune dintr'un punct de vederemat larg, mat complect i da o explicare mal satisfaatóre, mat conforma

faptele observate, origineI i cresteret ne3plaziilor In genere. Vomuta acum si trecem In revisti, pe smart, diferitele tumor:I in parte, sivedem, intru cat acésta teorie explica in mod plauzibil geneza fie-careIfel din tumonle ce cunOtem.

Precum am avut ocasinnea sa amintcsc in trécat, si In lectiunea tre-cutri, sunt tumort pentru cart origina embrionara e absolut sign* Sine amintim numal tumorile mici chistice, In parett carora se gasesto

captusit eu epitelid ciliat, situate in pärtile laterale ale gatalut,prin urmare tocmaI in reginnea uncle se face inchiderea branhiilor, cartsi ele prezinta aceeast structura. Nu vom putea explica nasterea acestortumort de cat prin miel partl din tesutul branhiilor, carlfie c fuseseraproduse de prisos fie ca pierduseril legltura ea restul tesutulul,

fost utilizate, ail rimas Inchise In tesatele inconjuratóre i apt s'aiidesvoltat mat tir4ii.1 snbt Mile* unet simple iritatiunI. In momentulInsI, in care acest germene ratacit a capátat posibilitatea de a prolifera.iesutul Ail congener nu mat existá aid ca atare, branhiile se Inchisesera-ele.nentele lor anatomice so transformaseri, se diferentiasera deja ; asaacest germen, ast-fel proliferat, a dovenit ceva strainta mij/ocul tesutulufInconjurator.

Encondromele ne dati un bun exemplu de turnoff a caror origina opatem lega de un viciil al desvoltareI embrionare. Pe langa complexitatoalor de structura intr'un encondrom se gaseste aprópe tot-d'a-una nunumal tóte fehrile de cartilagill dar si alto tosute ca total diferite pelaugh' cornplexitatea de structura. zic apot sediul lor obicinuit pledézafórte mult In fav6rea genezet lor printr'un germene rapt din legaturilesale organice normale ca tesutul congener Inca din timpul vietet embrio-nare. In adef6r, paten' spune ca aprópe fara exceptiune encondromele so

www.dacoromanica.ro

Page 151: Curs Anatomie Patologica

TUMO HILE 149

desvolta acolo unde la embrion exista cartilagiti, destinat a se resorbia se transforma. E proa posibil ca In cursul acestor procese embriogenicosá se fi produs o transpozitiune a unel miel particele de tesut. care saaibrt a prolifera mal tarzió in sens anormal. Cand dicem transpozitiunede tesut, v repet inca °data, ea nu trebue se intelegetI numaT de cttt omutare din loc, dar chiar numaI o simpla desfacere pe loe a raporturilorfu.netionale organice a gormenultif remas in urmaca resta]. tesutultil. Asade pilda encondromele miel ce se produc sub pielea gatulul e en nepu-tinta a le da o alta interpretare genetica de cat a se trag din remasitelebranchiale; acelasI lacra se p6te admite, ea t6ta plauzibilitatea, pentruencondromele faringeluI; ami encondromele parotidel cui ar patea fi dato-rite de cat unul germen° ratacit din arcurile branchiale orI din carti-lagiul din care s'a desvoltat urechea ? Encondromele ce se observa adeseala baza craniuluI pot iarag fi privite ca provenind din c6rda dorsal. Oatare origina e ea atta mal plauzibila pentru acéstli categorie de ericen-drome, ea cat se produc tocznai la baza cranialul, corespuudènd extremi-tatif c6rdeI dorsale.

Pentru condromele, mal' rare, ale mamelel, se admite ca aveaorigina in cartilagiul c6stelor, Cand e verba de encondromele ce se pro-duc in Ose, aprópe nu se Oto concepe o alta orzgina de cat acea dincartilagiìi embrionar, daca ne amintiin ca tot ce o os la adult a fost re-prezintat °date, in viata embrionara', prin cartilagió. Pe aceezgl calo, si sop6te dice ca mimaï asa, se p6te explica originea encondromelor organelorgenitale, encondromele testicululuT mai ea deosibire. Se stie ce legaturitintima exista in timpul vieteI embrionare, pana la o perióda destul deinaintata, intre traiectul uro-genital i col6na vertebrala. Se stie de ase-menea complexitatea de desvoltare a acestuf aparat. Aid, in sfera geni-talelor, se constitae, se confunda si se lipese o multime de canelo. AicTe local f6rte favorabil pentra tot felul de deranjár! In architectura tesu-tulu!, pentru migratiunea ori depunerea unuT germen rupt din locul se IAicI, e loenl unde se gramada*, se depune cu multa' predilecti une plusulde material de care dispune un embrion i din care rezulta o formatiune,menstruó* un teratom, un dermoid, etc. In acelas1 chip am putea explica.tumorile sacrale. Vedem dar ca encondromele, orl care ar fi sediul lorle putem raporta la o anomalie, o d ranjare in desvoltarea embrionuluT-fusa i alto tumori se explica' f6rte bine prin acosta teorie. Miontele, depacta. Se stie ce acóstá tumóre ja nastere, de preferinta, In sfera organelorgenitale. §i acelasI cuvent pentru care ara admis teoria de germen! reta-citI in interpretarea encondromelor acesteT regiunl ne permite s'o adznitem

pentru mromAvem prin armare o baza huna spre a explica origina acestor tumorT

www.dacoromanica.ro

Page 152: Curs Anatomie Patologica

150 CURS DE ANATOMIN PATOLOGICA

prin germent embrionarI. Tesutul embrionuluI, rimas In urmli la dezvol-tare, a avut athta putero de rezistenti cht si nu fie distras, resorbit -detesutele superidre dimprejur, firri insi ea si pdti da navtere la formatiunIstabile, utile organismuluI. lar and o pricing 6re-care a exaltat viabili-tatea sa sail a micvorat pe aceea a celor-l'alte tesute, ce '1 Incitusati, eln'a Relit de cat si proliforeze in mod tipic fati de sine insuvi, constituindinsi o anomalie, o tum6ril pentru organismul luat ìn totalitate.

Nu putem trisi explica tóte tumorile In acest mod. Sant In adevir tu.-mort pentra earl nu putem admite acéstil origini embrionari. E un fapttunoscut, ci uno-orI, o tumori succede und simple ulceratiunl. §i catxemplu vom aminti carcinomul ce se nasce pe baza until: ulcer simplu-al stomaculuX sail al gambe!, sail cel ce in nascere pe arma ulceratiilorprovocate de calcule pe peretif vesiceI biliare. E cam greil de adm- is cumgermenul deranjat si fi fost adhpostit tocmaI in locul undo a existat ulce-ratiunele. TotuvI nu vom renunta nicIpentru explicaroa acestor tumor! lapresupunerea unel: dispozitiunT speciale. Pentru a m'é explica vol da untxemplu. Se stie ci la uniI aflame tumorI sunt multiple. E posibil-ca si fi existat la asemenea amyl germen): riticitT cite tumor):s'ail produs, dar este mal rational a presupune in -atare cas o proliferabi-litate mg mare a until anume tesut, cura ar fi dermal sail (5gle In genere.Multe din aceste tumor): multiple sunt ereditare, se observä la seri): intregI-de membriX al aceleasI familiI, cum sunt de pildi fibromele-pendule mul-tiple, osteomele multiple. §i tocmaI faptul acesta ci tsunt ereditare precum

imprejurarea a de multe orI sunt simetrice cura se Intimpli ca osteo-mele ar pleda, se pare, in favdrea lor embrionare. Dar chestinnea-e de a se sti, dui so mostenevte tumora inshsI sah teclinta predisposi-tiunea particulaal a organismuluI pentru formatianea unor ast-fel de tumor!.Suntom dispusI a admite predispocjitiunea iniscuti ca un factor de marainsemnitate pentra a explica asemenea tumorl vi altele, procura vomveden mat la vale. §i fiind-ci a venit vorba de predispsitiune si pomenimin trécit, ci admitem o predispozitiune care este dre-cum fatal/ care faceparte integrantä din dinamica intimä a organismuluI si care ajungesi semanifest() ca siguranti in orI ce conditiuni va fi pus individul. Prin chiar-crevcorea si desvoltarea sa organismul sustine predispositiunea. Ava suntindiviI nisctql din phrinti cu osteome multiple earl la un moment datvor cipita i e): osteomo In ce conditinnT s'ar a fla. Existi lush' i o

predispositiune, care trebue privith numaï, ca o putintil a anal orga-nism, organ, salí tesut de a se manifesta tntean chip patologic; acésthputinti va römhnea tasi ca atare, ca o simpli forti latanti, páte pentru16t11 viata, dach nu vor fi provocati prin anumite causo apropiate.

Gratie acestel facultiifi a organismulni, adici predispozitiuneI interne

www.dacoromanica.ro

Page 153: Curs Anatomie Patologica

TIIMOR1LE 151

a organismuluT, cred, c putem explica geneza acestor turnoff earl' nullgäsesc explicare suficientä name prin teoria germenilor rätilcitT. le faptde observatiune banalii de pildil, c dintre doT individl pus in aceleas con-ditiant igienice, expusT tot atilt de mnit anal agent infectios óre care,unul va cliplita mal usor bóla de cit altul, care o va ciipitta maT greu sailnu o va dipäta de loo. Necesarmente trebue s admitem cil tumorilecolulele primuluI individ ail fost mal susceptibele in mod natural casufere actianea germenulal patogen de cit cele ale celul de al doileadivid. Zicem eä primul individ e mal predispus din fire. Acéstä calitatea organism Out le de o importaatit capitalä, absolut indispensabilä i nase mal discutit in otiologia bólelor infectióse Dar. nu numat in bóleleinfectióse dar chiar modificitrile functionale, orT alteratiunele de structu.räc e se produc in diferitele organe i tesute sub influenta cauzelor celor maTcleosibite nu se pot intelege färil o anumitä tendintä latentä a organuluTsail tesutulul de a reactiona in anume mod. §titT ca totiI ce rol mare peltacéstä predispozitiune inäscutä Iii etiologia bólolor mintale i acelornerv6se in genere. O aceiasT cAttzI etiologicä, Sil luilm alcolismul deexempla, va ataca la un individ celula nervósil, la altul elemental secre-tor al bilei, iar la altul nu va produce nimio. Asemenea exemplo earlclovedesc in modal cel mal evident prodispozitiunea morbidil, slot färänumär in patologie. Avem dar tot dreptul de a admite i pentru uneleturnorT acéstä predispozitiune morbidä. Existä inchisä in organism, orTVan sistem sari intr-nn tesut al organismulul tendinta anume a tesutulal.de a prolifera de a se inmulti peste mäsurä, iar rezultatnl acestel proli-foratinnl le Ingsl tumora. Acestä tendintä morbidä a organismuluTmostoneste precum se transmito din generatie in generatie insusirile nor -male, si tocmaT tumorile multiple de care vi5 vorbiam, earl se mostenese,sunt unele dintre acelea earl se esplicil mat bine prin acestä calitate maTgeneralä. Osteomele multiple; de regulil simetrice, asezate de preferintilla extremitätile óselor, acolo unde desilvirsirea tasutuluT Te mal tärzieunde le prin urmare local ca Sil so manifesto tendinta uneT cresterf ex--cesive, care sil depilsósdi arhitectura obicinuitä a osuluT normal, só potfórte bine explica prin puterea do poliferabilitate excesivii i gereralä tads -cutä in täsutul osos. Pentru fibromele multiple moluste s vedem putince se petrece in piele. Cele douó felurI principale tä'sut al pieleT, tó-sutul conjunctiv en papilele de o parte, epiteliul de alfil parte intro fie-care in desvoltarea i formarea organaluT cu o anumitä vitalitate V adu-cetT aminte, cì v'am mal spas, a namal din suma intluentelor reciproco,

exercitä unul asupra altuia diferitele fantail i elementele lor resultil unergan normal. NumaT dry' tendinta de crestere a papilelor i fésutululconjunctiv va fi cgalizatä in tocmal de acea a epiteliului, chid fortele

www.dacoromanica.ro

Page 154: Curs Anatomie Patologica

152 OURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA

chise ta cele data Mud do tesuturl vor ajunge sit' se neutralizeze, nu-maI atuncl TOM avea o pIele alcatuita dup5 planul pe care sintern abi-cinuitI a'l privi ca normal. Daca vitalitatea tasutulnI conjunctiv va fi mill*mare ca acea a epiteliulul, lea nu va mal fi reiaat s prolifereze inlibertate qi va produce tumorile fibróse multiple. Daca ast-fel interpretamacesto tumorl, vom pricepe lesna in acelq timp i pentru ce lelo sintereditare. Precum Te inascutil si se mosteneste facultatea tesutelor de ase contrabalanta in cresterea lor, tot ga bine poate fi si deveni ereditaratendinta unlit tasut de a se dezvolta in detrimental celuI-Palt, cfnd acestal duilea n'are destula putero ca reziste.

AcelasI lucro. sit petrece, §i in acela§I mod sit explica limfomele. Gan-lionil limfaticI, ca toate organele, ati limita lor in crescere, determinatade trebuintele, organismulul ; la copif slut tot-d'auna maI mari pentruca serviciul, pe caro '1 aduc economieI le maI mare. Sunt Insa indivizIla care gratie anel dispositiunI ratiicite, inascute, aceasta regresinne numima! &a nu so va mal intimpla, dar in potrivä tesutul limfatic al gan-glionilor va prolifera, va cresce in mod progresiv, produeänd, in loe deganglionI, tumor! limfatice : lirnfome, limfadenome, leacociternie etc.

Pe acésta cale sa explica i diforite alto turnofi ereditare multiple, ca :neuromele, neurofibromele, lipomele, angiomele, lipomatoza generalisata etc.Revenind acum la desvoltarea tumorilor pe o bag ulcerata vom puteaafirma c na or ce om ca ulcer va capta acolo o tamóra ci numai laindiviçli ou o prliforabilitate anumita a fésiiturilor cuprinse in procesul infla-mator, i carI in urma alceratiuneI si iritatiuneI cronice sunt provocate.la o proliferare progresiva, se va desvolta acolo o neoplazie.

SO vodem acum cum pu.tem interpreta genoza altar tumorl; procum :fibrornul solitar, adenomul, sarcomul etc.

De multe orI proliferarea conjunctiva, care constitue fibcomul, e da-torita presente i excitaliuneI exercitate asupra tesutulul conjuctiv deun alt germen de tesut diferit, ratäcit in masa tisisutulul conjunctiv :ap de pilda, un acin orI tub glandular riitacit inteun tesut conjunctivsti p6te pune sO prolifereze la un moment pentru a da nascere uneI neo-plaziI epitelialo oare-eare. Daca in acelasI timp tesutul conjunctiv in-.conjurator, printr'o dispozitiune organicg inascuta i exaltata prin irita-tiunea produsa de proliferarea glandular, incepe si el a prolifera vomobserva atuncl o masa do glande imultite, proliferate, dar a ciiror mem-brana proprie a dovenit excesiv de grósii, fermata din lamele multiplesi compacte de tesut conjunctiv. Nu vom avea atuncI o simpla proliferareanormal a de glande, un adenom, ci o proliferare excesiva glandularäfibr6sa, un adeno-fibrom, i daca proliferabilitatea tiisutulul conjunctiv vaintrece cu mult pe acea a elementuluI glandular, atuncI acesta din urnia

www.dacoromanica.ro

Page 155: Curs Anatomie Patologica

va fi inabugit, une orT distrus ptíte cu. total. Vom gad la examenul mi-croscopic o masa enormä' de tesut conjunctiv, care Inchide abia cite-vaarme de elemente glandulare, sail e posibil ca acesta sa fi disparuttotal, i vom avea o simpla neoplazie de tesut conjunctiv, un fibrom.

Si alte pricinI pot est.- fel degtepta activitatea tesutuluI conjunctiv insensul constituireI une tumorT. La animale mal ca seama se gasesc nodullfibrogY, adeverate tumor): mai marl sail maT mid:, formate In jurul ver-milor parasiti, la om adosen orT un vas astupat, un pachet nervos, sa1,Tasculo-nervos servesce ca centrit uneI forniatiuni: notia de tasut conjunctivcare ajung a forma o tumor.

AceeagT origina ca fibrotnele aa de buna sama leiorniomele, i mio-fibro-mele. Se scie ctt aceste tumorT ating ca deosebire uterul : çi tocmal intiter am observat miei portimil de tuburT captugite ca epitelii, orT deglande en totul asemanatoare ca acelo ale mitc6sel uteruluT, orT chiar bu-cap: microscopice de mucósa aterina inchise mal mult orl mat putin adfinctu grosimea paretuluT muscular. Cand aceste elemente epiteliale incep,

prolifereze Imping la proliferare, tocniaI ca In fibrom, i elementelemusculo-conjunctive ale uteruluT, ta chipul acesta avern acole formatiuni'une-orT enorme, constituite din strate regulate, concentrice de tb'sut con-junctiv gi mugchI netezi, in interiorul clrora am [Nitta descoperi In maTmulte randurl arme de elemente glandulare orT epteliale gi citron le zicemmiome orI fibro-miome uterine, dupa proportiunea tilstitulul dominant.

Geneza sarcomelor e vial grea de interpretat. Virchow a fost cel d'art-tarn care a aratat, c sarcomul e dintre tunDrI col maT bogatI In v asePrin acésttt constatare sa stabilea in mod exact alctairei istologica atumoril, fara Met' a se utilisa predominenta acestor elemente, a vaselor,pentru a explica modal originel neoplaziel. El, Inca din 1877 gi apoT Intratatul luI Zienissea in 1884, cmfirmand vascularitatea cea mare a sar-comulu.T, am argot de asemenea cä, precum sustineati Cornil gi Ranvier,sarcomul e o neformatiuno de tasut conjunctiv cu caractere embrionaream maT adaogat instt, ca Intregire c tesutul conjunctiv din sarcom nu'Ianalog ca tasuttil conjunctiv al embrionuluT, dar ca tesutul conjunctivembrionar in care vasele i formatiunele premergatoare vaselor suntintr'o proliferare excesiva, cum nu exista la embrion,

Am maT dovedit asemenea cli multimea de vase ce se observa in sarcomsa p6te explica In douti mo'durT 1) se forméza merell vase noI, earl nuating insa niel o data calitatile unuI vas degvirgit, raman tot moreil vasenesfirgite, §i se inmultesc indefinit ca atare; 2) Vasele preexistente aletesutuluT infra In proliferare ca tóte elementele constitutivo ale peretilorlar (endoteliti, periteliii, elementele parablasticc din intima, adventitiapóte chiar i muschil i nervil), sari numaT ca unul din aceste element&

furs di anatomis patologiod. 11

TUMOR1LE 153

www.dacoromanica.ro

Page 156: Curs Anatomie Patologica

154 CURS DE ANATOMIE YATOLOGIOA

Elementele ast-fel proliferate aping sa so substitue tesutulut preexistent,inaduse si si suprime vasele rudimontare proliferate, al caror panto ajungein cele din urmil si fie constituite din lush's' elementele anatomice ale-tamoreI i sit constitue tumora in intregime. Astidt mulÏ anatomopatolo-gista stint intelesI in a recunúste cit origina sarcomaluI e strins legatade o proliferare vici6sa, atipica i nelimitata a paretilor vaselor Imiti inintregime salí a unor partI din acestI paretI. Acesta origina fiind sigurstabilita, cam vom impaca-o ea teoria germenilor rataciff ? Sunt tun.lorIbenigne, ereditare, cum sunt negii, care staii mult timp ca atare si apoila un moment dat intra in proliferare excesiva, i ajung a constitui sar-comul. AcestI nee, maI ca gmil ace"' ce féman in local fisurilor embri-onare pot fi consideraff de buna séma ca germenI fémasI nedesvoltatt incadin timpul vieteI embrionare ; el insa ail stat un timp indelungat in starelatenta fail a diluna organismuluT, ca micI tumor! fara insemnatate.Rite tumor! fibromele, osteoinele, neurofibromele pot de la un timpsufere evolutia sarcornat6sa Care e dar pricina, cit aceste tumor! benign()si se schimbe apoi, BA evolueze in sensul unta sarcom ? Eu cred cit va-sele acestor tumorI benign° i germenii embrionarl intarziatI in des-voltare inchideati in ele o putere de proliferabilitate maI mare de calaceea, care de almintrelea e proprie orl-caruI tesut normal pang. la unpunct 6re-care. Cand, pan cause care nu ne sunt bine cunoscute, acéstaforta ascunsa capata putinta sa se manifeste, ea se traduce printeo proli-ferare ilimitata a elementelor constitutive ale vaselor. S'ar putea ca osimpl iritatie banala sa fie de ajuns pentru a putea ocasiona producereaund sarcom, daca Oseste in vasele tesutuld pe care 11 atinge (germenratacit, tumuli benigna etc.) putinta de a reactiona in acest anumit senz.Sant alto sarcome, precum cele placentare, deciduale, pentru care cu malmare siguranta Inca putem admite ca'sI mart nastere dinteun miez detesut embrionar Inzestrat de o mare putero de proliferare care poate fipusa in joc sub influenta celeI ma): cauze i poate produce un sar_com. Ca concluzinne vom spune ca se poate admite pentru sarcom, celputin penb:u unele sarcome, o origina embrionara ; dar, acésta teorio nuexplica, ni se pare, in toate cazurile productinnea sarcomulut

Pe langa germeniI ratacitI mai. e nevoe de o pater° de proliferareinascute excesivä' a paretilor vaselor, o dispozitiune particulara, care intrilin actiune and o mug oare, care ponte o simpla iritatiune sfararnapiedicele, care o tineafi In fri51.

www.dacoromanica.ro

Page 157: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MIXOM 155

Mixomta

Mixomul este o tumóre compusa de tesat mucos. Acest fel do tesutinlocuesce la foet tesutul grasos. Structura acestaï tesut este aceea a cor-

ombilical al foetuluI la termen.Trebue s observara c na considera.m tesutul mucos al luI Virchow

ea o sirnpla edernatiare a tesutuluI conjunctiv orI a tesutuluI adipos,a§a in cat mixomul sa fie numaI un edem, o degenerare a fibromuluI saaa lipomuluI; degenerarea Pea aicI un rol secundar, caracterul principale formatiunea until tosut null, cu tendinta la crescere. Cu t6te aceste pre-supun crt causa mixomuluI trebue sa fie o dispositiune vitiósa a vaselor

-din anurnite regiunI provoctmd un fel de stare de edem. Ast-fel edemulcongenital al peleI produce o stare care se pite nurni mixom difuspachidermie mixomatósa. apartin pite i mixomele difuso ale ma-melelor.

Am observat o stare de pachidermie intr'un eas ca ipertrofia muscula-ture): peleI scrotului, care impedica resorbtia liquidelor din tesut. In ase-menea imprejuraff se produce qi in cicatricea ornbilicala formatiunI mixo-mattise (fungus umbilici). Mixedemul feteI pare sil fie o stare mixontat6saprodusa prin o functiune abnorma a nervilor troficl din causa unel de-generarI a corpulul tiroid.

La polipil fibro§1 dispositia vieidsa a aparatului vascular in interiorulpolipuluI forméza causa predisponenta a mixomuluI.

Mixomele se desvolta sari in regiunile unde exista tesut mucos in stareanorrnalii, mixome omologe, sail in alt tesut fireend parte din tesutul con-junetiv, mixome eterologe.

Adeviiratul mixom e de multe orI multiplu rare-orI solitar. In acesteas forméza tumorI cu total su.perficiale ; dese-orl aceste tumorI sunt

pediculate ca aspect glandular, gelatinóse, pe piept, pe organelegenitale externo §i maI ales in locurile unde pelea este neaderentaande stint multe fibre musculare netede, a caror hiper'rofie devine ca incasal do =I sus causa mixonmluI. Pe c6pso, pe abdomen, pe spate, pemat* pe obraji se form&rt mixoml intermuscularI, care mid tarzia ies,In piele. Mara de acestea se maI observa mixonml la unghiul maxila-natal, la gat, p6te in legatura ca fisurile embrionale, apoI pe antebrat peperinea, pe frunte, pe buzo.

Mixomul placentel. (mola hidatitosa) se gasesee ma des in aborturl.Acesta se atribue alteratiunel, muc,5se/ uterine, endometritelor, carI

ar face ca desvoltarea vaselor materne sit fie vici6sa i proa mare la in-coput i s1 produca in jurul lor o iritatiune maI mare impreunä cu o stazii

www.dacoromanica.ro

Page 158: Curs Anatomie Patologica

156 CURS DE ANATOMEE PATOLOGICA

ast-fel in cat vilositatile corionalui apar ca nisce mass globul6se, gelati-n6se (lanci placenta aspectul anal strugure. Aceste mase apol impedicadesvoltarea

Mixomele Bunt nisce formatiuni lobulate sait netede de obiceil bine-limitate, une-ori fórte mol, fluctuente, transparente tremurande compuse-de tesut mucos descris de Virchow i strtibatut de retele vascular° vie

instile vascular°. La inceput se gases° mai mult celale rotundo, niai tár.liticelule fusiforme sari stelate anostomosate intre ele.

Mixomele 6selor se desvolta de obicelli din elementele nfédaveT, suntde obiceiii combinate ca condrome i ajwig une-ori la dimensiuni marl-

Fungusul ombilical forméza o tumor ii In forma de ciupercil, uno-oriulcerata la suprafa i consta dinteun plex de vase ca transformarea,hia1in i cu substanta interstitiala mixomat6s orI sarcomatósa.

Acésta trunora de obicelli dispare singara.Mixornele se mai desvolta in sistemul nervos din neuroglie si din ne-

vrilem. Une-orT se gasesc mixome in pulmonT, mai rare-ori in glandelesalivare.

Malt mai frequente sunt formolo mixte. Aa sunt lipome i condromea caror grasime sail substanta cartilaginósa intercelulara se inlocuesce de-albumina i mucina, devin dar mixomatóse, Mai dese-ori sunt lipomemixomatóse cbiar de la inceputul lor. In pele se gasesc une-ori papilome-mixomat6se.

(Ind in substanta fundamentala se desvolta multe fibre ap in cat te--sutul tumorei devine dur avem un mixom fi bromatos.

Nu rare-ori sarcomele pelei sunt de la inceput mixomat6se, acestea sediferentiaza de formele simple prin bogatia lor in celule prin participarea.Lint portiunI fibro-sarcomotóse sail modulare.

Mixomele stint in coa ma mare parte tumor'. de bunk' natura, cartdacii se extirpòza bine, recidivézil fórte rar, totua pot apare sub forma.multipla 0 pot sa fie vatamatóre organismuld prin marimea lor. Tratamental lor e chirurgical.

www.dacoromanica.ro

Page 159: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XVII

Lipomul.

Lipomul este o tumuli a una varietatt de tesut conjunctiv anume-tesutulut. grasos.

Acest tesut ceptusesce, precum se stie, pelea, sorvind ca protector al-organismulut prin aceea ca e ri5u. conducator de caldura i ca atare seopune la perderile de aldura prin iradiere.

Grasimea se mat gasesce printre diferitele organe ca substantrt de um-pluturiá, fórte potrivita prin mica:sa densitate, neingreunand masa totala

corpulut i economisfind ast-Id forte masculara, care trebue srel misce.Invgblind organele, tesatul grasos le apara contra loviturilor exterióre.

Asa gasim atare tesut in jurul bulimia' ocular in jurul rinichiulut, cor du-luti intre fasciculit muscular): etc.

in Vile acese partt, undo grasimea exista, se Intfimpla ca ea sa seacumuleze in anume conditiunl constituind atunei o lipomatos'a genera-

Acésta acumulatiune e datoritg de multe off una predispositiunt-ereditare care anatomicesce e representata printr'o vascularisare deosebite,-caro lace ca resorbtiunea grasima sa nu se póta face user. La acéstil p6temat confribue i faptul crt grasimea se depune atund sub o alta forma-care nu se p6te arde, nu se pgte elimina asa usor.

So stie cä graeimea din organism este constituita de amestecul in pro--portiant variabile a urmatorilor trot etert neutrit at glicerinet palmitina,steering si oleinä. Proprietiitile acestor elemente sunt diferite. Asa oleina,-care se gasesce mat malt in pelo si ca deosebire la indivizt mat expusifrigulat face ca grasimea de sub tegumento sit fio fusibilrt la 200 pe cand.grasimea de la rinicht ca o alta compositiu.ne e fusibila mama' la 250

La copif se gasesce o grasime mat alba, mat tare, ca punct mat inaltde fusiune. G-rasimea in organism este liquida si mama dupa mórte seIntäre;te sub influenta schimbaret de temperatura.

La civil exista cate o data o stare de lipomatosa care din cause grief

www.dacoromanica.ro

Page 160: Curs Anatomie Patologica

158 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

grasimel face rug malt (Arta until tesut dur, scleros, de unde numele-de sclerom sau liposclerosa, dat acesteI start

Pred'spositiunea la proliferaren tesutultil: grasos pa° fi congenitala sicreditara. S'ar putea dice c obesitatea creditara e un lipom dif us gene-ralisat.

La adultl acumularea de grasime se produce de multe orl in mod crIsti-gat &act nu totI 6menit gra0: sunt predispusl la ingrasare, din potrivala multi din lipsa de oxidatie suficienta din nemiscare sail sub influentaalcolulul or): a altor conditiunI, dedublarea grasimel e impedicata i se-nasc ast-fel conditiunI pentru producerea uneI obesitatI.

Acésta obesitate generala nu se póte numi n tumora. Sunt cazan i insacrind acumularea grasimeI nu se produce in tóte partile corpului inteunmod cgal.

.A4a de exemplu, am avut ocasiunea si v6d la copiil miel la noii nascutI,ingraqarea enorma a unet extremitatI datorita tine): acumular): excesivo degrasime printr'o lipsa de resorbtiune, ca atrofia muschilor i 6selor; acéstattr constitui o obesitate limitata, care progresind a comprimat, a distrus.chiar tesutul muscular.

Considerind diferiti individiobesI vorn constata a la unii grasimea e acu-mulata mat mult la printece, la altii la spate, orI la mAinI, oil la (AM etc, sarise p6te observa contrariul, adicrt la 6meniI gra0 earl slabesc in urrua uneIcure, sa' vedem c grasimea din tóte partile scade ca exceptiunea unor partIcare uu'si perde grasimea ; aqa cilte-o data tot corpul devine slab de tot,numal abdomenul saü mamelele sati cftte-o data o alta parte a corpuluttt conserva grasimea. ac6sta grasime riimitne sub forma uneI no-dozitatI a unef parri de grasime limitarg constituind o tumortl.

Acésta se datoresce dispositiuneI particulare a vaselor in unele reginnI,unde resorbtia este anevoiósa.

S'ail ubservat lipome congenitale la nivelul spintecaturei lor embrionale-spre ex. a spine): bifide.

Daca gasim mai multe lipome pe acela5I organism nu le consideranaca metastase ci ca o productiune

In etiologia lipomelor se maI gasesc §i traumatismele locale qi irita-tiunile repetate.

Gramadirea, de grasime se p6te gasi §i in organele interne. AicI are o im-portan ta mal mare. La cord bunióra ea patrunde prin fibrele musculare ì cu_t6te crt grasimea este un tesut fúrtemóle a pr6pe liquid totusl acumulareanecontenitil nu este MA' Ore-care gravitate, cad prin presiunea ce exercitava putea atrofia distruge chiar partile vecino. La cord grasimea care lainceput patrunde intre fasciculele cordulul: pravócil atrofia fibrelor mus-culare cardiace in tocmaI cum se atrofiaza murhii extremitatilor in pseu-

www.dacoromanica.ro

Page 161: Curs Anatomie Patologica

LIPOM E 159

dohipertrofia musculara. In aceasta bola copiii par bine desvoltati, darnmschiT se atrofiazá pe cind tesutul grasos se Imultesce Intr'un mod enorm.

Se nasce intrebarea daca In aceste pseudohipertrofii, fibrele muscularesunt cele d'intiiti care se atrofiaza i grasimea se gramadesce pe armasati daca atrofia fibrelor inusculare se datoresce insuficientei sistemululvascular care prov6ca In acelas timp acumularea grasimet Ast-fel con-siderata pseudohipertrofla aceasta ar patea intra in cadrul lipomelor.

P9 numesce lipom capsular o ingrosare mare a capsitleI gras6se a orga-nelor ca rinichiul mima, ochiul.

In aceasta forma grasimea nu produce atrofia organelor ci din potrivaea se produce In local unde organele se atrofiaza pentru a umplea Ore-cumspatiul lasat gol. Asa se &ese mase de gräsime iu jurul rinichiulA candorganul este atrofiat O mare parte din local destinat rinichiului va fiocupat de o capsula grasosa, careia i se p6te zice lipom capsular.

In peritoneti se gasesce malta grasime. Apendicole epiploice nu suntde cát niste rnase grasóse, desvoltate maI ea soma pe intestinal gros. A-cesto mase devin citte o data fárte marI 'in cid constitue o lipornatoza aperitoneului. Ele III forma unor polipi constituind adevarate lipomepolip6se.

eind acesti polipI se ramifica avem lipomele arborescente. Aceste li-pome pot sir' se desprindit prin rásuciren salí compresiunea pedicululuIformând corpurI libere In cavitatea peritoneulul. AtuncI ne maI fijadnutra lipoma]. degenereaza. Asemenea lipome polip6se i ramificate se ga-:lose In nivela' articulatiilor unde pornesc de la vilositatile sinovialede multe ori in arma iritatiunei cronice a articulatiunel.

Lipomele se desvolta saa in regiunile, unde exista in starea normalätesutul grasos salí acolo ande, exista tesutul conjunctiv lax, care se trans-forma usor In tesut grasos. Putem gasi asa dar lipome subcatanate sub-aponevrotice, subser6se, subniudse, intramusculare, intraorbitale etc.

Grasch in arma studiulul sáti asupra lipomelor peleI a ajuns la conv in-gerea ca predispositiunea la lipome este in raport invers ca begatia pele!in glande. Asa buniOra se gasesc fcírte rar lipome in palma, ande suntmulte glande sudoripare.

Luandu-si origina In tesatal adipos subcutanat lipomele vor fi la inceput profundo, dar pe n'asura ce cresc ele so riclica proeminènd din cein ce mal' mult la suprafata tegumetttelor. Ca si grasimeA normalasub pele, lipomul este format din lobuli, dar exista totusI deosebiro asape citad in grasimea normalä acosa lobalf sunt egall in marime, in lipomei sunt fúrte inegali si mal marl.

Consistenta lipomelor variaza de Ore-ce septurile de tesut conjunctiv,ce separa lobuliI nu ati tot-d'auna aceiasl grosime. Cand tesutul conjunctiv

www.dacoromanica.ro

Page 162: Curs Anatomie Patologica

160 CIIRS DE ANATOMIE I' ATOLOGICa

e tot atat cat in tesutul gras obicinuit, lipomul va avea o consistentamolateca si s'a deosebit sub numele de lipom móle, pe cand se dice li-pom dur aceluia ce contine mult tesut conjunctiv care II da o consis-tenta mal tare apr6pe fibrósa.

Un lipom melle se p6to trartsforma prin traumatisme repetate in lipomdur Alto off p6te supura, se p6to ulcera, si aceste ulceratiunI latí u§orcaracterul gangronos.

S'a comparat tesutul grasos cu un fel de glanda monocelulark al carorprodus de secretiune e grasimea. Daca se produce turburarea de vasca-lanzare, pe care o presupunem a fi causa lipomelor, aceste glande vor

Fig. 45. Lipom al cofeY

hiera in mod vicios, exagerat, Tor secreta mal: multa grasime, care se vaacumula in interiorul glandef sal celuleI de unde rezulta ca celula gil-sisa din tumóre este mal mare de cat o celula grasása normala, caraeterpretios pentru a distingo un lipom de un tesut grasos normal.

De altminterI caracterole celulei din lipoin sunt identice cu ale celule'ldin tesutul gras normal

www.dacoromanica.ro

Page 163: Curs Anatomie Patologica

Lipomele pot ajunge la dimensiunT enorme, Cand stint marl' prin gre-utatea lor cad si trag ca ele pielea formand ea si in peritonea turnoffatarnande polip6so earl pot sa se necroseze. De obiceia nu all o insem-natate ass mare de cat numai prin greutatea i prin diformarea ceprod uc.

Madelung a studiat neoformatiunea gatuluI gros si a cefeI si a gasita tesutul adipos so dosvolta saü In esutul celular subcutanat saü Ingrosimea si dedesuptul aponevrosei sail intro muscht

0 gravitate mg mare din punctal de vedere functional presinta lipomele

LIPODIE 161

Fig. 46. Lipom al o)fel rodicat.

articulatiunilor. Acestea jenéza une-orT articulatiunile, ele se pot des-prinde si forma corpurl libere intra articulare care asemenea jenéza In-tr'un mod insemnat functiunea articulatinnilor

Lipornele, pe care le am studiat pang aid se mal pot numi homeoplas-tice cael resulta din proliferarea tesktuluT grasos deja existent in localunde s'a desvoltat tum6rea.

www.dacoromanica.ro

Page 164: Curs Anatomie Patologica

162 CLTRS DE ANATOMIE PATOLOGICk

Une-off lug, de 0 malt mat rar, se desvolta. tot din tesut conjunctivdar In locurI uncle nu exista nicl o celula gras6sa. Ma sunt lipomeledin partea corticala a rinichiuluI, lipo uele arachnoideI. Aceste lipomase pot numi eteroplastice.

De 6re-ce tesutul grasos se gäse0e In apropierea tesutulul conjunetivfibros In apropierea periostaluI, tumorile grasóse vor fi amestecate demulte orI ea alte tesute. §i Tom avea tumorl combinate fibrolipmne eon-drolipome. Une-orl vasee sunt fúrte desvoltate in aceste tumor! avernatuneI lipomele teleangetasice. Tesutul conjunctiv une-orl dintre lobulIse calcifica sail se osifica dand lipomele petrificate sart osificate. Tesutulconjanctiv se p6te muja producandu-se atuneI lipome gelatinóse, coloide.

lie alt minterI lipomele aa f6rte patina tendinta spontanee la rogre-siune.lndividul partator de lipom p6te silibi mult fara ea lipomul sa scada

In casurile acestea Insa de multe oris eapsula se va calcifica formand ast felo c6ja calcara, ce va inchide In interiorul 8151 resultatul transformaratesutuluI grasos. Celulele gras6se mor, membrana celulara dispare si vomavea Mane! o capsula calcara, ce iuchide un fel de oleti de undo nu-mirea de chist de olea. 0 data lipomul transformat ast-fel irita organeleca care e in atingere, se vor provoca aderente ea diferitele organe, in atehistele oleióse, ce gasim cate o data pe suprafata ficatuluf salí a uteruluItrebue sil tim ca nu sant alt-ceva de cat nito lipome degenerate.

www.dacoromanica.ro

Page 165: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XVIII

Despre Fibrome

Fibromul este o tumora al cara element principal este tesutul con-junctiv. Notiunea de fibrom este asa dar diferentiatit de a altor neoforma-tiuni prin acésta a e constituit de diferitele formo ale tesutuld eon-junctiv.

A cest fel de tumore se desvolta in tegumento, In periost, pe mucósepe ser6se pe sinoviale, In uter si in alte diferite organe. Gravitateafibromelor depinde In mare parte de sediul lor. Asa pe dud in un eleregiun.I nu produc niel o turburare, elo pot pricinul mórtea dud se des-volta in laringe bunióra unde p6te impiedica respiratia sail in canali-culele biliare, undo pot pricinut ictore grave, mortale chiar.

Fibromele din punctul de vedere al aspectulta lor macroscopic sa potimparti in I) fibrome imitate tuber6se tarI i ma 2) fibrome difuso satielefantiasice si 3) fibrome verucóse.

Cornil si Ranvier le imparte din punctul de vedere al structure): lor dis-tingand i fibrome lamel6se numite i corneeue din causa asemilnareI lorcu tesutul come si In fibrome fasciculato.

Dupii cum se guísete in tesilturile fisiologice diferite forme de tesutconjunctiv tot ast-fel se vor glisi in fibrome diferite dispositiunI ale ele-mentelor sale constitationale. Tom avea fibrome dure cand tesutul conjunctiv,co le forméza va fi dens si fibrome mol and vor fi formato de tesutulconjunctiv lax.

Exista totusI forme intermediare. Une orl un fibrom dur devine ede-matos, elementele se departéza unele de alte'e, cell-1.101e se umfl i ast-fel tumora se m6e.

Unele fibrome apar ea ingrosiirI uniforme superficiale ale uneI regiunImall mica sail niai intinsa formAnd orI simple hipertofiI ale peleI unfel de pachidermie çi elefantiasa (fibroma molluscum planum). Ele suntde obiceili de originä inflamat6re, ineepand ea erisipele repetate care lasa

www.dacoromanica.ro

Page 166: Curs Anatomie Patologica

164 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

indaral, o piele din ce in ce mal gr6s6, ea semne de proliferatiune si deinflarnatiune in jaral vaselor si ca dilatatiune a vaselor limfatice.

Prolifcratiunile elefantiasice alo pelel se presing sub forma endemiain zonele tropicale. Aceste neformatiunI se observii cu deosebire la mem-brele inferhire, pe scrot si clitoris rare oil: la cele superióre pe c6nd fata

trunchiul nu sunt mal niei o data atinse.

-.4. '1114

Pig. 47. Elefautina gambe'.

librome papilare. Une-ori fibromele iati o forma papilar, mamelonatil.La aceste neoformatiunI ja parte pe hing6 tesutul conjunctiv i epiteliulformand caen ce se numeste papilome. La inceput papilele nu strilbat straturileacoperit6re ale pele' i suprafata aparo neted6 : nume cfind opidermul in-

www.dacoromanica.ro

Page 167: Curs Anatomie Patologica

DESPRE FIBROME 165

gro§at sari edematos degeneréz i cade, se sopará papilomele qi devinaparente aviind forma dendriticá sail forma de ciupera.

Me o datá tumorele mot intrapapilare, cart presintri fi i coloide sailedemat6se precum i cele chiar ca totul separate sunt incapsulate destratul cornos ; in alte castle]: papilele rrunin legate printr'un strat epi-telial ca la vegetatiile tart, la córne etc.

Aceste formatiunt papilare sunt intermodiare intre fibrome' i alto neo-formatiuni ale tesutulut conjunctiv la care apartine i unele excrescenteconopidiforme ca proliferatiunile pele din elefantiasii precum i neofor-matiunile papilare din pachidermie. Stint dispus a distinga intro fibromapapilare cu participarea preponderanta a tosltulut conjunctiv veil fig. 48

intro adeviirate papilome sail papilome epiteliale.

. ,IN. "S...''

a,

,.... ,7.,..,. 4.i..,,,t ,.... 70 f ....A , 1 ..', 044NgL, -, -'7.r ,

- knrv.- 1. . 16:,r. s .. ''.., '

't.'j."' y- ?...1 a%NW, , f , .e.' { , '

a

Fig. 48. Fibrom papilar.

),. ' `r

... ' , .../

Unele forme de vegetatit papilare, care trebuesc numite fibromo pre-sintri une-ort relatiunt cu sistornul nerves, aa sunt naevit nervo0 con-genital; desvoltatt une-ort in jurul unlit nerv periferic.

libromul mòle (fibrom areolar, f. molluscum, molluscum fibrosam) estede multe °ri creditar, congenital, multiplu, el s'a observat de Virchowin trot generation): consecutive, constá din tumori compuse de tesut con-junctiv mat lax, amintind orT tesutul celulelar subcutanat ori presen-Wind o structurá particular.

Sectiunea e mat transparentá, prin rquire se obtine putin suc. Li-quidul obtinut este lug transparent nu so as6mAnii en acela obtinutca.rcinome.

Aceste fibrome apar ca nisce formatiunt de abea visibile une-ort obici-

p .

si

www.dacoromanica.ro

Page 168: Curs Anatomie Patologica

168 CURS DE ANAT0311E PATOLOGICA

nttit Lisa ca nisce formatiuni lenticulare, emisferice isolate sail multiplecari sail sunt ingropate in pele, sau stint prev'dzuto Cu un pedicul de o-biceirt scurt. Alte-ori formézii tumori mart

Impreund cu tumori marl", se ggsese de obiceiti i tumori mai micifdspandite pe corp.

Pelea de asupra tumorel de si une-ori nu e modificata, adesea ori esbircitil, mamelonata si and sunt mai multe fibrome stranse la un loc,t6tä suprafata pele ja un aspect manaelorat.

r-21i46,

,Z-V

A

---a

Fig. 49. Fibrom móloe, cpid.rm subtiat. c, cutis. n, nervI si a uteril dola call porneste neoplaziauntil tosut conjunctiv lax, Satre ere exista tesutul grasos, f n, Saceputul tesu-

taint muscular.

Art o consisten tO desu1 de m6le càcl sunt compuse din fibre mai rare si-celule. Vaselo lor limfatice sunt in =Re cazan l fórte dilatate si um-plute ca celule, ce seantanii cu cele epiteliale dar stint mult mai pa-lide. Se vede bine desvoltarea lor din endoteliul vasului. Aeeste celestint fibroplastico, ad din ele se formézii fibre.

Fibromele limitate se grisesc de obicei6 inchise in capsule din call sepot scdte fdrte usor asa in at s'a (jis ca par inviiluite bite° pungO serdsii.

www.dacoromanica.ro

Page 169: Curs Anatomie Patologica

Mictuscopiceste tumorile spar compuse din fibre ondulato fine dispusoin faseiculT subirT, carT nu presintA insä nicT o data paralelismul ce esobservA la tend6ne; Fibre elastice nu se gilsesc In fibrom. Venele

peretiT aderentI de tosital d'imprejur asa la cat pe sectiune ele rA-mine deschise.

Fibromele mot solitare se desvoltA de regula din *tile men-dermului, co form6zi tecT, cum e adeventitia vaselor, tecile nervilor

tesutul conjunctiv interfascicalar, din tunica proprie a glandelor peacestea din s3heletul tesuttilul grAsos subcutanat. Fibromelc moT

DESPEE FI BROME 167

1

IR

1 N. .

r

Ca.,

-N '

..' -:'/I .

'.-` 2A: . . ,...

i.

, j), -- = n

o ,

Fig. 50 Fibroni mãle, pe Innenlat solitar al pielel.

-sunt mai bogate in celule i creso maT. repede. Ele sunt ca total nedu-rer6so si nu devin inflamatoriT de cat prin iritatiunl din dark', Tumorileisolate ail une-orT prelungirT noduróse, Ele stint netede i alburiT la su-prafata sectiuneT uncle se vild fibrele co compun tumórea sail dispuse-concentric formrind nduli sah fasciculI ondulatT sal dispusT paralol

www.dacoromanica.ro

Page 170: Curs Anatomie Patologica

OURS DE AN ATOMIE PATOLOGICA.

sad se observa fibre imprIslite In bite di rectiunile ca un ghem (CzernyRecklinghausen).

Rticjuind ea cutitul nu se obtine de obicoid nimic pentru cd suprafatasectiunel e uscatrt afard de casurile dud tumora a suferit degonerareamuc6sa.

In pelea care acoperd moluscul so glisesc glande sebacee umplute cusebum, care se pdte sc6te prin presiune golindu-le ast-fel de o parte dincontinutul lor ca aa numitul moluscul sebaceu sail contegios.

Aceste sunt importante numai prin aceia cd la formatiunile multiplede nodurY adese-orf pe lfingd fibromul molusc se gases° i acole nodurT=plate ea mase de substantd sebaceo.

',ZA A.:_..,'"?.,..2.,.'",. -. -.,-..... -_ -,...`,4,-7,1.., . -i-- ;4. o

......',.4";;-, - -1- - ' ' :- .»...,' ' - ',//,%..,.: ' " ' ' - ,' - l'4", It': 9 \',

-,,' _...."?'"," c"'. , t. 1.! ,

41; 0 _.- . -o ¡ :\va, k,

;-

-

;-.. .

'''.

.i,.!, r

4)

-0 ei r6

'I t' . r .- ;'

1ç'A'.

, i , ! r.' ' ' - ._,-,1 '.$,--- , - : ...; - . (0,- '.

.-1,"..-- r-:, ' .

4,- \1/4;,-_, - ,---/',

4.,-v;-.,,,-..e .:.Y -;..---7--- ' - : eit ge' t 4 Aro .,.-I''' ., , :

e. , . 4,.-

jk,'k., ° ,," % 6

V ski;-,4.1s

t . . - `!',.... ' '5,/ _ .

,..,,- -.- ,' k, ..,,,N,,,,,,,,_....

-r.":"...:re: -- .-- '.v..--,-

., . ' '0: * 4 '' ''';*", v . i I ( &"1"i e . 0,.:*: . i

.... , 4, ifz ix

. ,

,

Fig. 51. Adeno fibrom al glandei mamare. g) glanda. c) fibromitIn jurnl glandelor.

Fibroma moluscum forméza pe mucdsa nasal a si pe cea uterina polipiAceOia ail un pedicul subtire. Arterele pot aduce destul sting) dar vinelesunt comprimate i eirculatiunea flind anevoi6sa In ele se vor dilata deunde emoragiT i inflamatiunI, ce pro voc o proliferare continua' a te-

108

y) vena.

www.dacoromanica.ro

Page 171: Curs Anatomie Patologica

DESPEE F1BROME 169

suturilor. Acest fibrom va fi edematos, m6le greti de doosebit de un mix.omgelatinos.

In interiorul tumoreI fibromatóse se gäsesc dese-ea nervi si vaseisolate.

Ebromul dur e o neoformatiune alciituitä. din tesut conjunctiv dens caal tend6nelor ; se desvoltä pe trunchiri sari pe extrernität1 apärand deobiceiä in mod solitar si a egret nfärime variazit de la o gämälie de acping la un diametru de un cap de om. Formatiunile isolate stet deobiceiti profund in derm sunt bine circumscrise acoperite la suprafatä cuo pele neteda, i numaï eänd conflu6zit la un loe maI multe formation!isolate, saprafata tumor el ja un aspect glandulor. Considerfind tipurilefisiologice ale tesatulttl conjunctiv, gäsim c fibromele se desvoltäales in tesutul conjunctiv al pele!, asemenea in tesutul eonjunctiv al mus-chilor si al tunicelor nervóso. Une-ori. se desvoltä in glande &Ind ade-nofibrome. Asa in glanda mamará gäsim membrana proprie une-orY. maltIngrosatä acini! glandular! Bunt atune! distantati. Cänd coprinde tot! acinilglandular! se formézri ceea ce se numeste fibroma-mammae difusum iarcand nu se formkä de cat id colo nodal! tail:, se numesce fibroma-mammae tuberosum.

So maï glisesc dese-orl in uter, apoT in intestino, in rinichi, fi cat, pul-monT in formil, de nodositätl.

f';

Fig. 52. Nenrofibrom (Rohl iritabil) en firbre nerv6se. fz) eelnlelo fibromulul.Iy) spat Heretic ea eadotelll proliferate. g) eelultt ganglionarl.

Suprafata sectiune! tumori/or isolate are un aspect alb strälucitorneted, uscat, presintä 6re-care asemänare ca tend6nele si are o structuräomogenä. Fibromele tarT se desvoltä Incet i pentru. el se desvoltä inderm distruge prin consistenta lor tare tesu.turile normale cl'imprejur.

Fibromele mamele'or se desvatä de multe or! In jurul unor canali-normale ski neoplastice (adenofibrom) Fig. 51, une-orT se ulcereazil

12Ciea de anatomic patolrgicrl.

mat

culi

www.dacoromanica.ro

Page 172: Curs Anatomie Patologica

170 CURS DE ANATO3IIE PATOLOGICA

si in acest cas se pot confunda ca carcinomele. Alai mult inca, se In-tampla une-orl ca sit fie o forma de fibrom nodular sail tuberos al ma-meld, di se extirpe tumora i apoi sa se formeze noi nodulI in jaralaltor acini glandular!, formatinne care se OW lua farte usor drept orecidiva a canceran! biinuit fara ca inteadertir sil fie casal une! tumor!maligne.

Fibromele se desvolta dese-or! din membranele ce inveluesc nervi!formiind neurofibrome. §tim ca imprejurul nervilor avem o prima t6citnumita i perinevrina internä o a dona numita Uva lameltIsa sail peri-nevrina externa si in fine o ultima teca Damita i epinevrina. Fibromelese desvolta dese-or! din Oca lamel6sa dar de cele mai multe orl dinperinevrina interna. Nervul ca tumorile acestea fac impresiunea unuTvaricocel.

Recklinghausen a atras atentiunea asupra faptulut cl nerviI ¡kit unrol important in desvoltarea fibromelor priu aceea cg testitul conjunctiv

_

4114.dott-4'r-

]/1:-147 -; 11;."'4

", O/", 4';» 4A CD

Fig. 53. Nodal fibros profund dosvoltat la jurul unta nary. e) °pits' subtiat.b) vas,,$) g1and sudoripare,f) fibrom.

care se desvolta din tecile nervilor comprima elementelenervdse .si ast-felneurofibromul do la Inceput se transforma In fibrom simplu. Fibromelece se desvolta In grapnel si asa numitele tumori iritabile stail In raportvi:da ca nerviI, ele forméza obicInuit noduli lenticulari dese-orT si no-

www.dacoromanica.ro

Page 173: Curs Anatomie Patologica

DESPRE FIBROME 171

mai mari, distingéndu-se printr'o sensibilitate speciala. Un atarefibrorn iritabil e representat In figura 53.

Tumora compusa din fibre concentrice qi aselata in profunzime are-centrul format de un vas cu peretif ingrosatt Tumora se asóza in ad6n--cime. La periferie se grtsesc nervI ingropati In tesut sclerotic. Tumora-constrt din fibre lungT, subtirI In unele locurI fusiforme sail fibre um-fiate, In maciuci i prevtidute ea nuclei ; contine multe capilare siune-orl multe spatiurT limfatice. Spre centru se gasese fibre nervósemielinice i amielinice, ici colo cite o celula anal6grt celulelor gan-glionare.

Ar trebui s ma): amintim aci o forma de fibrom care se produce odata ca hipertrofia peleI i pe care am gasit'o intr'un cas do angiom ra-comos al pield. degetuld ; in acest cas am gasit pe langil nervI fibro§IIngroatT, corpusculT ovalI, de marimea unor b6be de unte care se pot con-sidera ca nisce corpusculY ai lui Pacini fibromato0.

Yarietatea de brome numita fibrome mu.c6se se caracterisa prin aceea-ca In tesutul lor se gasesce Infiltratii mucinä'. Nu trebuesc confundate-cu fibromele mixomat6se carI contin tesut mucos.

Virchow7a descris fibromele capsulare, care se desvolta, dupa cumiirat i numele ion din capsulele 6rganelor (palmen, mima, splina, fi-catu). Cand aceste tumor): ajung la Ore care marime capata o stracturalamel6sa presentand un erdotel printre 'amok, si spatiurile largl de.natura limfatica. No intrebam daca aceste formafiunI, de obiceid de na-,tara inflamatoria trebne privite ca fibrome.

Terminatiunea fibromuluI dur e variata, une-orT se produce o degene-rare grasa, une-orT o osificare sail calcificare. Fibromele aceste periosticecalcifi cato se deosibesc de tumorile osSse prin aceea cit Bunt mobile peos. Adev6rata osificare a fibromilluI se trasesce f6rte rar. Alte orI prin-tr'o bogrtfie mare In sange, interiorul tuanorei 'Ate ajunge la un fel

-de inmuiare si la o forma, teleangiectasica prin dilatarea vaselor i maideparte se pot forma adev5rate chiste sanguino. 0 atare forma de fibromedevenit critica, e representat in figura.

Acésta forma o tumora de marimea uneT nucI ca peretiT grosI si ri -gicjI continénd sang, si pigment sanguin a &Ara transformare telean-giectasica represinta o varietate de fibrom cu dilatarea spatiilor intersti-tiale.

Causele fibromelor sunt necunoscute, nu avent elemente positive pen-tru a explica producerea ion; dese-ort se presupune o stare de predispo-sitiune ereditara, acésta Insa nu se p6te constata tot d'auna. In cela mg.Auulte casunl. apar fibromele tncI din prima copilarie §i se desvolta incet

www.dacoromanica.ro

Page 174: Curs Anatomie Patologica

172 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA

'tam& oi marime. In unele casurT s'ati acusat iritatiunile locale, dupa cumresulta din unele observatiunT de casurT in earl lesiunea tesutulul afost origina acestor neoformatiunT. Asa mid traumatisme ce all produsrupturI de fibre musculare i mid emoragiT ail fost dese-orT causa des-.voltaref fibromolor.

S'a observat c fibromele peretilor abdominall se gsesc numat la fe-.meile care all avut multI copii aa ea peretisi lor abdominalT al fost distin0.

S'aU gasit une orT corpI strainT In interiorul tumorilor asa In cat a-cetia s'atl considerat ca provocatorI aT neoformatinnei prin iritatittnealor asapra tesutarilor, Aa s'al gIsit fibrome f innate la jurul unor pa-rasitl ca cisticercul.

"I 4.014.,Itt.i.2" v.tw"",i,&14 111).,

It3SZtáts`i?, etaCs*%li;:a44 ' 44,; Is?

- "

Fig. 54. Kist fibres hemoragic. ni) membrana kistuloI, p) pigment sangnin. w e) vasdilatat on endoteliile proliferate.h) vas on continut bialin.e 1) teak tibros.

Tot* se observa fibrome i in locurT ande nu a fost nict o iritatiane.Considerarea luT Recklinghausen ca tecile nervilor ar 6 origina aces-

tor formatiunT, nu ne da Inca un element pentru explicatiunea pentraco tecile nerv6se pot ajunge sa produca aceste neoformatiunI. Nu este

www.dacoromanica.ro

Page 175: Curs Anatomie Patologica

DESPRE FIBROME 17t

usor de resolvit nieT chestiunea dacii tendinta la aceste neoformatiunT sezAseste sari nu din viata intra-uterinit

Fibromele nu se reproduc si nu dad metastase trcbuesc dar considerateca tumorT de bunh' naturii.

Une-ori fibromele se transformii in sarnome tumor): derivate tot dintesut conjunctiv dar maligne. De aceea fibromele trebuesc operate Inainte-ce ele sit tncerce acéstI modificare.

www.dacoromanica.ro

Page 176: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XIX

Despre Cheloid

Cheloidul se asémilna malt ca cicatricile hipertrofice, dar trebue con-siderat ca o afectiune aprtruta spontaner frä ca sr, fie urmarea simpla aunuI proces infiamatoril fib% sii fie un tesut menit numal sä nlocuiaserro perdere de substanta a tesuturilor.

Cheloidul este o neoformatiune a peleT proemiand une-orl la supra-fata eT, alte orI intimièndu-se la acelfq nivel eu pelea presentAndu-se-une-orT ca o tumor il lungár6ta, turtit satt radiata sail ca o tnasr cilin-drier, grósa difusata In tesuturile d'imprejur.

Col6rea choloiduluI este maT mult alburie une-orI putin rosietica, su-prafata e lacio rare-orl acoperita ca firi§6re de par, epidermul este in-tins si grel de ridicat ca dermul diva partile dedesubt. Desvoltarea.cheloiduluI nu se p6te urmari ca precisiune, de obiceil constil dinteunalsal maI mulT nodal car)" dupli durata de lunT i anI contluézá formanci.o singurá neoformatinne.

Sediul cheloiduluI esta de obiceil regiunea iombar i rogiunea ster-nalil, se gasesce 0 la Wit' la spate si la extremitatI. Neeformatiunea.acésta este persistentr totug am ve4ut ca çi Alibert si Hebra o dispa-ritiune spontanee. Alibert a descris douli forme de cheloid pe uno:e-le numesce cheloid adevárat sail forma idiopaticrt in opositiune ca cele-l'alte, anume ca formatiunile hiperplastice provenite din cicatrice, pecare el le numesce cheloide false. Istologil: ci clinicianiI no): ail primitin sffrOt dtvisiunea care pe langr sus numitele felurT de cheloi41 con-tine si o a treia an ume proliferarea mamelonatr a cicatricelor.

Cercetarile istologice att arrtat cr la cheloidul idiopatic sail adevëratcorpul papilar, 0 prelungirile interpapilare ale stratuld luI Malpighiapar intacte. Pe acésta se bas6za consideratia acesteT neoformatiunT ca o-formatiune adllogatI pe cánd la cicatricele proliferante, la earl lipsesc-acoste pilrtf ale tesutuluI normal ele s'al inlocuit prin mese de tesut con-

www.dacoromanica.ro

Page 177: Curs Anatomie Patologica

DESPEE CHE LOID 175

junctiv ale tesutulta distrus prin formatiunea ulceratieT saì prin supti-ratiune.

Lupa cum se 'Ate diferentia pe cale histologica tot ast-fel se p6te spune0 pe cale clinica ca deal neoformatinnea s'a desvoltat spontaneti avemaface cu un cheloid adevërat, i cand se desvolta dint'o cicatrice avemun cheloid cicatricial.

Pentru diagnosticul clinic just al adevgratului cheloid trebuo sa spunemcl fórto des caractere particulare congenital° ale pele! unor regiuni, pre-dispun la acéstii turburare. La ace0ia apartin casurile in care cheloi-dul so desvolta sub forme multiple 0 in mod spontanel i acelea lacar! prin anume lesiunT ale tesuturile profunde ale pele!, se produceuwr formatiunI in forma' de cicatrice, care ced6zil extirpatiunei numai inmod treciitor, cad se desvoltI merei din non. Para sii fie vorba de dia-tesil In subiectu] nostril cred, cii so p6te constata ca anume forme de

,,r4F67.

A

Fig. 55. Cheloid dosvoltat din o cicatrice sifili(ia, e) epitel subtiat.g, stratuleupertioial embrionar.k) Cheloid.

tumor! ale tegumentelor se generaliséza prin aceia cii apar spontaneti, seinmultesc intr'nn mod enorni i ermine dupg numeral formatiunilor putemstabili diforitele grade de predispositiune la acea stare minbida.

M e' cred inclreptatit pontru acésta" parer° basat fiind pe observa tiamultor casuri de cheloid multiplu, pe care le-am viicjut desvoltfindu-se0 cart s'ar putea gor pane in rindul neoformatiunilor peleT care se ge-

www.dacoromanica.ro

Page 178: Curs Anatomie Patologica

176 OURS DE ANATOMIB PATOLOG1Ci

neralisézg (lar cuprinde nurnaT tegumentele ava In cat restul organismuluTnu se putea considera ca predispus patologicesce.

Cheloidele apar, dupg cum se vtie, ca formatiur.I solitare de obiceiii.vi trunchiul maT ales regiunea sternalg este local lor de predilectiune.Nu se pcite explica ac6sta localisare. Chiar In formele multiple extre-mitgtile riiman complect indemne ; col putin dinteun mare numr de di-forte forme do cheloid pe earl* le-am observat.

MO se cunosc i unele casurT, de neoformatiunT In forma' de cica-trice, In forma de pernite (adevkate tumorT fibri5se) la degetele mainilorvi ale picicirelor, de vi aceste turnoff se inrudesc vi histologicesce cut che-loidul, clinicesce Insg sunt alt-fel de tumorI.

Modificgrile anatomice ail fost bine studiate. Pe arid cicatricele atingetot mezenchimul, la cheloid e verba de neeformatiunea tesutuluT funda-mental al peleT. Imprejurarea Cli dese-orI cheloidul se desvoltii dupit per-derl de substantg in local cicatricelor gi IntocmaT ca cicatricele face pro-babil ca insuvirile acesteT tumorI sii fie influentatg de Insuvirile regiuneTundo se desvoltg. La choloidele cicatriciale tinere so p6te observa cumfibrele dure ale cicatriceT se mcie vi se desfac *in fascicule de celule fu-siforme care represintg In mod monstruos retétia cicatricialg, in acolastimp vasele de la periferie proliforéa pe cand vasele din centru devinstramte vi raro. Cheloidele formate dupit inflamatiunile sifilitice se deo-sibesc prin boggtia lar in celule i trecerea spre granulatiunT pe candcele ca o basil tubercul6sit sunt grace In celule i asemangtóre ca te-s.durile conjunctive sclerotice. La cheloidul idiopatic lipsesce fondul ci-catricial, si chiar so deosibesce prin maT multg independentii vi un sedilmaI prof und ava In cat papilole ratan pgstrate. Cu deosebire sunt into-resante casurile de tumorI cii aspect tondinos, regulate, aveciate paralelca suprafata ; aici se ggsesce desvoltandu-se In acelavI timp spre supra-fati, vaso limfatice largT, verticale ingrovate, on endoteliile proliferate.La unele cheloide concur* ca elementele peleT vi reteaua celularg d'im-prejur, anume dad unele grapnel de celule devin sclerotice san hialinose ggsesce dese-orT intre acestea o retea de celule mau, stelate sal inpgiajen.

Des pre .14ntom

Se dri numele de xantom uneI forme de plate sag de nodult earl sepresintg ea o coloratiune galbeng Inchis orI deschisg proeminand sagnu pe tegumente, une-orT isolate alto orT confluente farg fenomene su-biective vi fgrii tendintg spontanee la disparitiune.

Persistenta afectiuneT i consideratiunea cl acksta In unele casan l aro

www.dacoromanica.ro

Page 179: Curs Anatomie Patologica

o mare tendintä de a se intinde si A' ocupe diferite regiuni ale corpulul:face ca acestä stare patologieä sr, fie consideratä clinicesce ca u neofor-matiune, ceea-ce se adeveresce si prin examenul si istologic.

Xantomul plan. Acosta formézä nisce pete de märimea unghieT dege-title coini mare, une-orl: mal marl, albe gitibuT sail galbone caSe gäsesc obicinuit la unghiul ochiuluI sail pe pleope de ambele parti,ma): des simetric. Se pote gäsi insä si in alte 0111 ale feti): pe obrajfpe nas, la dig si In unole casan l si pe inue6sa gum!. Pye Smith agäsit asemenea peto in faringe si in esofag. Legg la b if urcatiunea tra-che): si in capsula splineT, Virchow vorbesce de un cas din clinica lutGiaefe, undo un xantom se desvoltase pe cornee si asa ma): departe.Petele isolate stint mol, ail o suprafatä netedä miitäselse, si apar la o ilu-minare lateralil deosebindu-se de pelea de prin prejur mal mult princoloratiune de cat prin vre-o modificare a nivelulu) pele!.

DESPEE XAN TOM 177

Fig. 56. Xantom al eotolni. rm) rAe 1111 Malpighi. Vasenle obatal Int Malpighia) earioehinesa. v) Vas singuin en endotelii tumefiati. el) vase limfatice dila-

tate.e, eelnle endotoliale =pinto en granulatiun1 galbene.n) nerv.Petele isolate se väd une-orI compuse din ma): multe mid: formatianI

ma ales in formele unde in interitoriul regiunel pätate pelea se pre-sintä putin nodur6sil.

Pelea transformatä In xantelasrnä se 'Ate ridica usor in curd, sis3nsatiunea degetalul nu e mult diferitrt de aceea Po care o dä ridicareauneI cute de pele no-rmall. Petele isolate sunt bine delimitate, nu suntniel °data desquamate si nu sunt de loe durer6se la atingere.

Xantomul ticheros si tuberculos. Acésta se deosibesee de forma pro-

www.dacoromanica.ro

Page 180: Curs Anatomie Patologica

178 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

cedentil prin formatiunea de noduri i noduli cari apar sub diferite stärimarimi, Cat un bob de unte sail de fasole, in formit de nodull isolati

sad contluentl care se presintä ca un conglomerat de tumorl lobulate.Xantomul presintä forme rare de b61ä. Un atare cas am avut i eil oca-

siunea sa vi5d, un bolnav de cirosä care suferea de o xantomatosä generaläavea tót suprafata corpului acoperitä cut noduli xantomatosi. In casurile

de formaVuni xantomatóse generalisate se gilsesce pe ltingil formate no-duróse i formatiuni de pote cari se gä'sesc mai cu samrt la locurile de pre-dilectiune pe care le-am enuntat mal sus. Formele nodur6se se mal deosi-ben i prin turburilrile subiective, co le insotesc pentru cli fort-1.14mnd°isolate de multe ori sunt durer6se spontaneI si.prin aparitiunea lor la arti-culation)", nu nurnal cit turburä misdirile dar chiar cele ma): micI miwarirnusculare prod uc cele mai neplilcute sensatiuni durer6se. In legriturg strfinsäca formele nodur6se start tumorile xantomatóse care sunt neoformatiunileisolate de märimea unel nuci pAnä la märimea unul ol de gainii,se gäsesc mai ales in jurul articulatiunilor.

Unii observatori, earl sustin o relatiune intro icter i xantom, recu-nose singari cI dese-eri icterul a existat mai multe luni chiar ani Ina-intea xantomelor si ia alte casuri icterul apare mult timp dupl stabi-lirea xantomului. Numä*rul casurilor in care a coincidat icterul i xan-tomele e mai 'Mc decat numèrul casurilor In cart xantomele s'ail gäsitfail 'tic): o relatiune cu icterul.

Cercettirile anatoinice no aratä cit petele si formatitmile de noduliaceasi structudi ap in cilt tóte felurile de xantome ail aceeig impor-tantä istologia

Cele maT fine modificilri aratä' un incepnt de iritatiune in tesutul sub-cutanat ca neoformatiune de celule care ating de o potrivil töte elemen-tela. Primele constatilri datézh de la Pavy, care pe liingg neoformatiunileconjunctive gäsise in traectele fibr6se nuclei: de gräsime si'corpuscull griisog.

In privinta originel coloridiunei galbene a acestor neoformatiuni von'spune numai cit va deriva sigur din gräsimea, cure este asecjatä aid: inmasele nucleare galbene dar nu s'a constatat (lack' acéstä materie colorantä.vine din bail dupil cu.m ail sustinut Hutchinson si Fagga. .

Nodulii superficiali de mä'rimea tinef linti, parai la aceea e ling fa-soli, co aspect nuile glandulos, culiíre galLenit stint fibrosi, sectiunea are-o culóre bogatä in sucuri, formate dintr'o retea fing conflu-entri pätrundénd 6re-cum in tesuturile d'imprejur.

Epidermul e subtiat si dupii cum apare dupä figura este de obiceiiilipsit de papile, ici colo se vgd glande sudoripare si glande sebacee-proliferate.

Stratul lui Malpighi contire eelule atrofice, multe elemente tinere si

www.dacoromanica.ro

Page 181: Curs Anatomie Patologica

DESPEE XANTOM 179

id colo divisiunl celulare directe. Stratul celular cel maI profund estepigmentat are col6re inchisa. Imediat sub epiderm se gasesc vase limfa-tice cu celule endoteliale umflate. Linea acestea, sunt vase sanguine midmal malt sati maI putin obliterate ca endoteliI asemgnatóre §i id colaca continut hialin. ParetiI vasculad sunt ingroptI §i forméza in totali-tatea sa o rotea concentrica, sinu6sa a caror spatiurf comunicande suntcapt*te sail umplute de un strat de celule umflate micI, galbuf con-tiOnd picaturl de grasime.

In cutelo intermediare se gasesc mase de pigment rotundo roFA galbuIfibre hialine §i. elemente musculare netede. Sistemul apartinénd unuIvas, e separat de tesuturile d'imprejur prin spatiurI limfatice maI mar!Prin desvoltarea excesiva a until sistem canalicular (Ir) vasele (V) eaendoteliile proliferate vor .6 comprimate.

www.dacoromanica.ro

Page 182: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XX

Cotadrome

Tamorile de cartilagia se ;lie condrome, sail encondrome. Ele se gasescPo cartilage, periost in Ose, In madu.va 6selor In tesutal conjunctiv i inalto pa*. Daca sunt la suprafata osulul li se dil numele de econdrome,daca aunt spro maduva atuncI se (lice encondrose rezervand numele decondrom pentru tumorile, care se gilsesc in organele parenchimat6se, intestical, paratide, in murhI etc. Dar t6te aceste denumirl nu ail marem portan

Condromela suat frequente pe periostul falangelor In apropiere de ar-ticulatiunI, cate o data se desvolta chiar in articulatinnI din cartilagelereticulare. Condromele din articulatinnI ail une-ori o basa mare de im-plantatiune, alte-orI sunt pediculate. Pediculul póte sa dispara i atuncIavem aceea ce se numesce corpusculfi liberI al articulatiunilor, earl dacastint calcificatI intl numele de artrolitl

AceA corpuscull se forméza une-orI din periost alte-orI ei se formézadin sinoviala articulatiuneI; sinoviala proliferéza, da ramurl, care devinfibrise apoI cartilagin6se 0 In urma. se pot calcifica sail osifica. Sant

artrolitl traumaticI earl nu trebuesc confund4I cu. acetia. ArtrolitiItraumaticI Bunt rezultatul ru.poreI uneI portiuni din cartilagiul articularnu constituesc o neoformatiune.

Eccondromele maI stint frequente pe cartilagele costale, pe cartilagele in-tervettebrale i pe cele ale organelor respiratorit Condromele cailor res-piratoriI se desvolta de obicein spre partea interna turbarand une-orI res-piratiunea, alte orI se produce un fel de sudare impreuna a inelelor car-tilagin6se ale tranhei, care perde malt atuncl din soliditatea

Daca grtsim In cartilage sail In mijlocul 6selor o tumora cartilaginása,cure se desvolta din ce in ce sail sub periost, acésta cred ca no indicaa fémas Indarat la formatiunea osuluI germenI de cartilage earl' nu ail

www.dacoromanica.ro

Page 183: Curs Anatomie Patologica

fost Intrebuintate pn atunci 0 care insa maI tardiu gasesce ocasiuneftde a se desvolta. In urrna!unnl iritament formand une-ori nisce turnoff, Insubstanta compacta a osuluI. Aceste turnofl sunt latente, osul proliferkaforméza lamele noI, ca s acopere tumtirea dar crescerea tumoreI e multmat repede aa in cat Diving° osul i iese la suprafata. Aceste tumoriail de obicelli o foim lobulatit, nodur6sa. Intre lobI se gasesce tesut con-junctiv, tumorile desvoltate din periost nu ad stadtul latent qi se desvoltade obiceitl la individf ea vireo mat* loll ntatii.

CONDROME 181

Fig. 57. Enchondrom al limbeI.a, arterit mica. i, fibre mnaculare, Z. lesut grit-sos.p. loball cartilagino8I desrolta1I p6te In spatinnI largl preformate. i, parte Ter-

ticnlata a oartilaginluI. e, vase penetrInd In tumorX. o, 011 calcare.

Unele condrome sunt bogate In colule altele presinta putine.Este interesant faptul ca tumorile se desvolta mat ales In anumite locurIanume in regiunile unde ósele se osifica tOrditi.Condromele sunt turnorI, ce se produc maI des la 6meniIDe multe orl condromul se desvolta dupa un traumatism, o fracturO

de exemplu.titI ce este clivus Blumenblachi sail sincondrosa sfeno-occipi-

tala ; aicT este locul ande la embrioni s'a sfarsit cdrda dorsal, desprecare am vorbit, si ale crol resturI se &ow in cartilagele intervete-brale si In corpurile vertebrale. Sudura acestor douil óse nu se osificade cat in timpul pubertatiT. Asa dar la basa craniului la nivelul ter-

tinert

www.dacoromanica.ro

Page 184: Curs Anatomie Patologica

182 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

minatiuna c6rdel dorsale se &ewe une-orI un cartilagia f4rte m6lecompus din colule mart rotund() sail stelate. Din acésta se nasce en-condiomele sfeno-occipitale- Aceste tumorI pot comprima creerul i maIca skla bulbul i protuberanta, care IT sunt invecinate.

Fara sa fie de natura maligna condromele sunt f6rte suparat6re cate-odata [irin desvoltarea enema ce pot atinge sail din cauza localizara lorìa je ca condrornul limbeI.

S'ail observat metasbuse In ganglionI si In pulmont S'ail gasit apoIinict portiunI de encondrom in vasele sanguine si limfatice aa .in catunil pun condromole printre tumorile maligne.

Dupa cum rivern In starea normal diferite forme de cartilagiu tot t-taavern §i. diferite. felurI da cmdrome : reticulate, fibrdse hialino.

In anume regiunI, unde exista cartilage fibr6se sail reticulate se vorpaste ciao o-datul tumorl, compuse din acelasI tesut. Exista inch' o forma-curi6sa a condromuluI ca celule stelate, care se gasesce In 041 ma Inparotida, In testicul, In glandele mamare, avênd o structura ce seamnap6te ca cornea, mat malt de ctit ca cartilagele, din causa c are celuleasernenea acelora din cornea; dar §i la animalele mai inferióre se gasesc-atarl cartilage stelate.

Condromele din tesuturile ma sunt mai tot'deauna tumorl mixte.ondrome pure se gasesce insa in urmatórele regiunl : In glandele sali-Tare, In glandele genitale, In tesutul grasos subcatanat, in pulmonIIn aponevrose.

S'a observat ca de obiceill condromele pulmonare se desvolta care hi-lul acesta organ. Condromele glandelor parotide deriva dapa Virchow dingermenil embrionarl provenind din rudimental urecha eiterne.

Un caracter al condromelor este sl acela crt ele contin vase pe mindtesutul cartilaginos normal e lipsit de vaso

In condrome nu gilsim dispositiunea acea regulata In irurT a celulelor-ca in cartilagiul normal ci avem corpuscuri fórte marl' lfinga alta f6rtemid faril nici o ordine.

Capsulele corpusculelor devin din ce in ce ma marl confluéza i for-rnéza adevarate chiste In care proliferéza celulele cartilaginóse.

De multe orI sa depun sararI calcare in tesutal cartilaginos al encon--dromelor direct sari dupä ce s'a format un tesat osteoid cam se intámplade obiceiti in osi6carea normala; avem atunci condrome osificante.

Condromul se combina' adese-orI ea carcinoma] iar osteoid condromul-ca sarcomul

Condromul osteoid contine de obiceiti celule ramificate fara capsula.Substanta intercelulara e densti, omogena, formézit une-oil o rotea ca

fórte mid. Prin forbere acésta substanta art gelatina nu condrinä.

www.dacoromanica.ro

Page 185: Curs Anatomie Patologica

CONDROME 183

Alte orI se produce pe linga calcificarea condromului si o inmuierea tumorei o liquefacfie a cartilagiuluI cu formare de chiste.

Se mai p6te gilsi forme de degenerare ca amiloidul care se gasesce insubstanfa intercelulara salí chiar in celulele condromuluI

l'ara indoiala c aceste procese regresivo sunt posibile numaI din pri-cilla ce ae,est cartilagiti nu este aleatuit in mod definitiv, masa hialina aeartilagiuluT devine mal: móle. gelatin6sO sed muc6si chiar si se produceatarte)." condromul gelatinos si condromul tuncos.

Daca inteo atare forma avem i esat mueos i esut cartilaginostunera va lua numele de condrom mixomatos cind elemental cartilagi-nos e mal abundent si do mixom cartilaginos cind din contra dlementultuncos predomina.

Mal sunt si forme de condrome nurnite teleangiectasice, fórte bogatein vase.

Ele inc6rcil de multe orl o transformare calcará. Degenerarea lor seface printr'o metamorfosri gres6sO a eelulelor i o transformare muc6sita substanfeI intercelulare. Ast-fel tunera se m6e, devine cistica, une-orise ulcereaczil se produc emoragiI in tumore, in arma cáror se gesesceune-orI chiste umplute ca un liquid brun.

Despre Osteome

Osteomul este tumerea constituita de tesutul osos. Si ani putem deosibiforme mal generale si locale.

Osteomele generale sail multiple, ca i fibromele iuiultiple coincid in tot-d'auna ea óre-care ereditate sail sunt tumorI congenitale.

Pentru ca se se desvolte tumórea maltiplil, trebue ca germenul turno-reI s fie In embrión, s'A fie format latean timp ande sistemul osos in-treg e representat de o grupa de celule, de exemplu, de o parte limi-tata, ande e destul o turburare óre-care pentrit ca tipo): se so determinede gr.upul acela de celule ale embrionulaT lesiunea In tóte perfile, duprt ceaceste pOrtl so vor diferenfia.

Si mal' mult inca osteomele acestea multiple sunt ereditare. V'am po-menit deja, cind ara vorbit de hipertrofie, despre aces`e tumóre curi6se,exostosele multiple in apropierea articulafiuneT, niste tamal stalacti-tiforme cari ineonjárrt extremitafile omita' sail carI se prelungesc de-alungul tend6nelor. Aceste tumorI se desvoltá cite o-data impreuna cugigantismul adice 6meniI.enormI, uriasT, ail de multe orl aceste osteomemultiple; ceea ce arate ce daca omul trece ea inrilfime peste limitelenormale, atuncT planul organisareT nu este bine stabilit, nu se °proseeIn acelasI moment, eind organele tertuinat cresterea, ci atuncI re-

www.dacoromanica.ro

Page 186: Curs Anatomie Patologica

184 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

mane inca indarät ate o-data material care se useaza fara scop saitt

intr'un mod noregulat. §i la arias): pentru sistemal osos exista materialmal malt chiar de cat trebuia pentru un urias, asa in cat duprt ce s'adesvoltat osul se vor desvolta mase osóse in jurul artieulatiunilor. Atartmase os6se se nasc une-orl sub influent° trofice, iritative sari nerv6se,precum este casal la acromegalie, despre care am (jis cate-va cuvinte.

Exostosele sunt formate de tesut compact. Pe masura ce ele se des-volta, partea centrala devino spongi6sa, apoI se forméza o cavitate me-dulara care. comunica ca cavitatea medulara a osuluI pe care s'a des-voltat. Exostosele se desvolta la 6menil tined.

Osteomul póte sa Be tare, scleros, sag eburneu, alte orI e maI spongiusaceasta depinde si de felul osuluI care emite tumórea. Spre exempla,

asupra 6solor eapuluI vom avea un osteome eburnee, de obiceirt multipleadic un osteom co. o struetura particulara concentrica amintind fildesubintro care exista 'lute° dipositie destul de regulata nisce corpuscuri sailcelule os6se. Se presintä ca tumorI maI micI sati ma): marl' emisferice.Alte orl osteomele maI ca séma din regiunea 6selor spongi6se sOit in te-suturr moI sunt formate de tesut spongios.

Osteomul se póto desvolta i in mijlocul 6selor sad asupra periostuluicate o-datri ca nisce tamorI limitate i netede.

Osteomele dentare sunt formate de imultirea cimentuld dentar. Canaumora e formata de denting avem odontome.

Osteofitele sunt nisce vegetatiunI aspic), si cate o data formand nisei)prelungirI f6rte ascutite stalactitiforme desvoltate din periost.

Acestea sunt de multe orl de natura inflamatorie. In jaral uneI ulce-ratiuni se pot dar produce asemenea vegetatittnI osóse çi pentru acéstatrebuo Ore-care predispositiune ca osul sit aiba Ore-care proliferabilitateea sa produca aceste vegetatiunl os6se.

Acest proces se maI numesce periostosä, termen care trebue bine dife-rentiat de hiperostosa caro insemneaza ingrosarea until os intreg sail a unelportiunT marl de os. Leontiasa os6srt e o hiperostosa a 6selor feteI aso-ciata de multe orI ca osteofite i exostose.

Osteomele Bunt fúrte importante cand exista pe anume Ose pe basacraninlul Bart in lighian. Dacti spre exemplu in basin se produc niscepreeminent° ascutite spre interior, acestea pot. forma o piedica gravapentru facer°. Osteomele base! cranialuI vor produce compresiunI core-brale grave.

In unele reg:unI se observa osificarea unor tend6ne. Acésta se gä'sescemaI ales la muschiI adductorI al cópseI, la calä'reff, In muschiul del-toid la purtatorlI de pupa. Acésta osificare e datorita iritatiuneI aceleiregiunI.

www.dacoromanica.ro

Page 187: Curs Anatomie Patologica

OSTEOM 185

Calusurile luxuriante pot fi privite tot ca osteome.In general putem (pee cil une-orI calcificarea, despre care am vorbit,

póte si fie substituiti do o adev6rati osificare si atuncl putem vorbi deun osteom, In meninge mai cu sémit la 6menil bitrinI, in pirtile la-terale sail cbiar in partile rnediane se depun plicI gróse de 6se. Na numalatit, dar cite o data pseudomembrane vechl pot sri se osifice in loe s6se calcifice, adicrt se pot organiza intr'un mod 6re-care, Wit indoiali entotal rudimen tar, adici vom gisi lamele peste lamele, nisce colule osósesi din distantil in distanti vor fi nisce canals ca vase, un fel de canal°ale luI Havers.

Dad, se gilsesce une-orI maI ruulte osteome pe acelW individ nu in-semnézi ci existri metastase ci multiplicitatea provine dinteun iritamentce lucrézi in maI multe puncte de o data sail dintr'o predispositiuneereditari.

Cura de anatomic patalogiut 13

www.dacoromanica.ro

Page 188: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXI

Despre miome

Miome se numesc tumorile formate din fibre musculare.Dupa cum avem turnoff compuse din diferite felurI do tesut conjunctiv,

avem i miome compuse din libre striate sail din fibre netede. Primelose maI numesc i rabdomiome, secundele leiomiome. Acestea din urma suntcele mat frequent°. Mat in tot-d'a-una Insu ca element vonstitutiv alacestor tumorI intra pe lank' fibrele musculare si multe fibre conjunctiveasa In cat avem mat de multe orI fibromiome de cat mime pure. Acesteturnoff pot ajunge la dimensiunI fórte mart. Ele all o suprafatri nod6säde obiceitl.

Culórea acestor tumuli e une-orI alba, alte ori cenusie rosata. Pe su-prafata uneI sectiunI Neat° inteun miorn se vede de multe or): structurasa fibrilaia, fascieulat sií concentricä'. La sectiune tumora scartie subcutit. Suprafata sectiuneI e convexa, se pare ca partea din spre centraltumoreI e proa string de stratele periferice si acum tinde s iasa.

Miomele sunt inv6luite de obieeiti in capsule care se desfac usor. A-ceste tumor): sunt elastice. Consistenta lor eel/. atat maI móle ca cat suntcompuse din maI mulle fibre musculare. Consistenta lor mal depinde Incade abundenta vaselor, ce contin. De obiceiti sunt mat' bogate in vene docat in artero. Vasele limfatice pot ajunge si ele la dimensiuni °onside-rabile. In miomele uterine s'ati putut urmari i nerviï.

Fibiele musculare netede ale miomelor se deosibesc maI malt sati maIputin de cele normal°, sunt mal marl sail mat micI, contin une orT nutImulti nucleT, corpul lor celular este adese orI mai putin omogenstralucitor, nucleul este une orI niai scurt. Aceste fibro se mal recunoscprintr'o formä i aselare specialä, in straturI concentrice prin compor-tarea lor fata de acide i de base si anume prin coloratiunea lor carac-teristiert ga1ben ca pieroearmin i bruna cu safranina.

Pelea contine treI straturi de fibre muscular° dintre carI cele mal a-bundente sunt cele earl formég un element constituant al peretilor vas-

apoI aunt fibrele notede, numite si arectores pill, oblice catre su-prafata fiind in leglitura string ca strata elastic al peleI i servind maI

www.dacoromanica.ro

Page 189: Curs Anatomie Patologica

DESPRE 111I031E 187

putin la ridicarea parului de cat la contractiunea opidermalui si altreilea e un alt aparat muscular in adancimea pelei si mal' ales in ro-giunea genital, apoi pe fa, format dintr'o retea fina de fascicule mus-culare.

Miomele pele)" so forméza din aceste trei feluri do tesut muscular.Afarrt de acestea mai sunt miome care patrund in piele din partile mus-

-calare din vecinatate si In sfirsit acole cari se desvolta din germoni em--brionari ratacitT.

Fig. 58. Mime (angioniiom) al pieleT. al artera de linde ponme fibrele musca-rale. gm) fibrele mnseniare netode. es) capen&

a) Neoformatiunea pornind din fibrela netede ale paretilor vascularso grtseste de cele mai multe oil'.

Vom patea vorbi de formatiuni musculare in casurile cand vasele de-vin grumo in singe si paretii lor se ingr6se prin hiperplasia elementuluimuscular. i augiomul racemos p6te suferi o ingrosare a peretilor vas-

-culari, o ipertrofie a elementelor mascullare. Do cele alai multe «I tunicamedie se scleroséza.

Cu deosebire caracteristice sunt tumorile miel de tot, subcutanate, binelimitato, elastice, mol dosvoltate mal ea séma la spate, carl ajung panaJa marimea una): bob de unto sutil ceva mg mare si care sunt durer6seAcestea sunt formato dinteun pachet de vaso degenerate miomatos. Figura-58 represintrt structura una atare tumori.

www.dacoromanica.ro

Page 190: Curs Anatomie Patologica

168 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICi

Imediat sub capsula Fig. 58 (cg) se vede un testa ineurcat cu fiT ondnlate(gm) la care so observa prin tratare cu safranina forme nucleare alecaror corpurl ail un contar dintat (land prelungirI. Fibrele muscular&stint grupate In jaral axuluI unor cuiburi ca lumen minimal sari care.continea Casa' de celule globulóse sail turtite ea nuclei'. mar)! (zi) carise recunosc usor ca sunt endoteliI.

Imediat Una aceste fasil de celule sunt fibrele musculain paralele-grupate In sensul axulni longitudinal pe and fibrele perilerice sunt matales transversale, concentrice salí radiate. Printrt fasil aceste elementeform6za adevarate virtejurt si se gitsesc sail deslipite libere. cato o data,ca fasit destitute de peretii vasulal. In tesutul interstitial, care consta.afara de asta din patine celule subtirI, stelate fish' de tesut conjunctirlax si de o substanta interstitiala aprcpe omogena. In fine observant siputinele capilare i spatiurl lirnfatice, cart se glisesc in ac6sta substantitintermediara. &vein doci o tumóre, care a provenit dintr'o dispositie vas-cular abnorma mat cu. Omit' de natura arteriala, la care partea mus-cal6sit a pereteluI vascular a dat materialul tam6ret.

b) Neoformatiunt ale stratulal muscular cutanat (miom.ele dartice Bes-nier) Acest fel de miome se gAsesc mal ales pe organele genitalepe piept.

Rindfleisch atrase atentiunea asupra uneI forme limfangiectasice la careprintro vasele limfatice dilatate fibrele musculare netede sunt mult imul-tite si pe basa acestel observatiunI crede cà acésta forma se p6te raportala ipertrofia muschilor.

De 6re-ce Insä in acest caz fibrele orali risipite nerogulat, casal mi se-pare mat putin important de cat un cas observat de mine de pachidermie-la un copil de trel anI, la care pelea era In mod. congenital transpa-renta, cam bruna, ca adancatuff i excrescente mat cu semii la organelegenitale si la extremitati. Epiderinul d'asupra santurilor si a proemi-nentelor era subtiat, papilele mid, rare, pe cand In adancimI stratul cornos-era gros si papilele dese.

Dermal era omogen ca multa limfa i prevOut ca capilare sanguine, dealtminterI sarac In celule, cu patine elemente stelate. Partea profandadermuluI continea putine glande i putine vase inconjutate de celule ro-tunde. Partea superficiala a acestui strat consta d'inteun strat paralel cusuprafata corpulul strat muscular gros de vr-o 0,3 mm., grosimea acestutstrat era in raport direct ca intensitatea procesulut

Virchow descrie un cas de tumor).* miomat6se numer6se superficialedurer6se, nodal): de marimea unor ciresI, desvoltate in apropiera ma-nielonuld.

Am grupat miomele pielel ast fel :

www.dacoromanica.ro

Page 191: Curs Anatomie Patologica

T. Miomele desvoltate din peretil vasculari.IperplasiI ale arectorilor páralul.NooformatiunI din stratul profund al pelel (miomele dartice ale

luI Besnier.Miome ajunse in mod secundar in pele salí desvoltate din germenI

TatacittMiomele se pot desvolta si din tunica musculará a tubuluT digestiv,

undo de multe orl pot fi confundate clinicosce ca turnorI de naturaAceste miorue de si benigae prin natura lor pot produce turbu-

fad marl prin obliteratiunea lumentile tabula): digesti-r.Mamie se maI pot desvolta in diferite regiunI ale organelor genital°

<lar cele maI frequento sunt miomele uteruluI. Aceste se deosebesc insubperitonealo, interstitiale si sub muc6se.

. g

DESPRE 31103IE 189

. i 1/1 ,-..":' 1:,... '. ., ,1V.i''' . .

,I r '

o - .. tí 4 ,4k " .2.;rot 'V,. . ..... '''.4.1. ',... ,.. .._...-- ,

Fig. 59. Mina' rclunculat al uterulra

Miomele uteruluI se presiat in numar variabil, une-orI tot uterule compus din tumor interstitiale or): pediculate asa ca s'a dat numele<le degenerare mioniat6sI acestoi stári. De obiceirt se grtsesc 3-4 miomepe acelasI uter.

and miomele se desvolta imediat sub mucjsa, uterul cauta sa expul-zeze aceste tumorI din cavitatea sa, neoformatiunea ja aspectul unor po-lipI. Aceste sfortarI de expulsiune ajung une-orisli intórca cu total uter al.

Miomele subperitoneale so pot desvolta in diferite directiunI tragánduterul dupli ele. Une-orl acesto tumor): se prediculisézii peclictilul se p6teTiíStlei pána ce se rape si atarte! turn6rea se pote grefa asupra una! altorgan. A.cesta este un lucra rar.

Am arátat ea in intelioral acestor tunnel se gásesc partI din mucósauterina si glande. Acésta Meat srt cred ca acestea sunt partI ran.-cite din muc6sa, carI prov6cil form itiunea miomelor.

ma-ligna.

www.dacoromanica.ro

Page 192: Curs Anatomie Patologica

190 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Une-orT miomele se desvoltl In ligamentele largi.lliomele de fibre striate sal ratrlomiomele Bunt rare. Se gasese ca tu--

mod omologe sail eterologe. Ca omologe se gasesc in maphiul cordulni.Mai des sunt asociate ca tamorT de alta natura ca sarcome chiste. Inadenomele renale sail testieulare s'a grisit cate odata un strat gros-de fibre musculare striate, acest strat fiind format de fibre musehiulare-tinere in Oh) stadiile de desvoltare. Rabdomiomele sunt dese or): aso-elate ca tumorI de rea naturil.

Ca varietati de miome putem aminti acele ande predomina tesatul con-jairctiv de multe oil.' sclerotic formand maT cu skill in aten tumor): f6rte-

cfibromiome, salí o desvoltare mare a cailor limfatice, deveninddin contra ma flasce §i suculento, alte in care vasele stint fate desee-si dilatate cangiomiamez.

Fig. 60. Eabdomiom al testienlulta. efi tesut famienlat frsicelnlar ft) fibre min-i ebinlare titiate iransveisal. fin) fibre striate. ins) fibre en inugurI.

Miomele pure nu se reprcduc, nu fac metastase nu produc aid o modifi-care ganglionara gravitates br depindo numai de voluted si de sediul lor

Eegenerarea miomelor consai mat rar inter) ramolitiune salí necrosaen formatiune de cavitatT centrale (geode) de multe or): vedem partI cu_degenerare gras6sa, partI calcificato sail calificarea lor total a (pietre ute-rine), salí hemoragii in interiorul lor.

Alto ori tamorile acestea se pot inflama, se pot gangrena, dar pentruacésta e nevoe ca tumorile sa fie ma'!" accesibile germenilor infectio0-

tarT,

cg

fin

www.dacoromanica.ro

Page 193: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXIIDespre Angione

Angiom .se nutnesce o tumor a compusl din vase. Origina sa este darmezenchimicä. Angiomele se desvoltii in acele piirti ale orgauismuluiande din o causii congenitalì sati astigatil 6re7carl regiunI vasculare seOses° in conditiuni abnorme de presiune mal mare din partea stIngelui,din care cauzil se produce o dilatare si o proliferare a vaselor res-pective.

A.rterele, venele, capilarele, limfaticele, bite aceste vase pot constituitumor!. Anglo mole sunt alciituite mal mult din vase din noti formato darsi din vase preexistente presentAnd insä acum proliferaren elementelor cele constituiati poretii.

Angiomele se glisesc flirt° des la cap si maY. ales la nivelul fisurilordin viga embrionara, la nivelul fisurilor gurei, nasului ochilor etc. Apoila nivelul fistalelor congenitale ale giltulut Se observa dese off angiomela urechT, pe frunte si pe ple6pe Angiomele subcutanate se &ese maiales pe obraji, In axile, pe ante-brao si pe milinT.

Altii-data angiomele sant localisate pe linibui de exemplu, si pe buzo.OrT de cate-orT vedem baza inferiórg umflat6, ftirte rosie, erectilA sui negtindim la angiome.

-

40)relio

g

Fig. 61. Angiom simplade, epiderm subtiat.-1y, limfaticele dermen1.sch, parte solerosatit a epidermultd ouingraearea stratnlul ciamos. e, elpilarele dilatate ei proliferate. fg, tcsut grasos

b, vasele dermulul.

www.dacoromanica.ro

Page 194: Curs Anatomie Patologica

192 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Une-orl sunt in raport ea nervil, adiort se gáseso cerespun4ènd rarnifi-catiunilor lor. .4a pe fa tti se pot grisi pe traectul ramurilor trigemenuldsail la extremitatea acestora.

Une-orI putem grtsi ca origina a angiomuld un traumatism. Dese-orlinteadevör intervin memento mecanice dar acestea nu sunt necesare cadde obiceill exista o stare ereditara, o predispositie la proliferarea vasculara

Mid se dosvoltii pe Ose ttunora 10 alego regiunele hunda osul e malsuperficial cum e sternul, ásele

Tumorile anovrismale precum i varicele sunt dilatatiud vasculare, nu.stint angiorne. Dose-orl insu ga'sirn in varice i In dilatatiunile anevris-male neoformatiud vaseulare intrand prin aoésta In domenial angiomelor.

De multe orI angiomele sunt congenitale, ereditara chiar.Negil despre care am 4is cate-va cuvinte sunt do multe orI de natura

angiomat6sil ; eI se mal numese atuncI negl sanguid. NegiI sunt o micapata vtuatä cate ()data papilomat6s4 ca papilele hipertrofice, §i ma Intot-d'auna ca vasele dilatate, a01 in cat ace0I negI iail col6rea cu atatmaT ro0e ca cât vasele sunt maI superficiale.

Angiomele sunt erectile de obiceia, adica prin ernotiunI, iritatiunIdevinmal marl, maI hiperemice, acopera ate °data o parte iutrégil a feteICate ()data aceste tumori se desvolta In mod simetric formand nisce ri-dicaturI putin boselate §i f6rte diformante, maI cu sérna fiind pe fatil.Une-orI sunt mal turtite, une-orT ro0T, alte-orI vin,ete dupe felul i dupijiatéla cu care trece sangele prin aceste

Se deosebesc treI felurI de angiome : angiomul simplu, angiomul ca-vernos §i angiornul racemos.

Ingiomele simple sail teleangiectasice aunt cele maI frequente ; va-sole stint dilatate dar ele mal presin.ta insa tot-d'auna caracterul uneIproliferart Na exista indoéla ca o marire de presiune latera la a sin-geld asnpra capilarelor uneI regiunI p6te produce ac6sta dilatare 0apoi proliferarea acestor vase, ast-fel in cat de bung sémil de multe orIo dispositiune particulara viciosa a vaselor pae fi causa multor angiornesimple.

Endotelial vasolor este proliferat sail embrionar. Aceste vase se dilatriintriun mod neregulat ; neavkid Ion ele se curbáza devin ondulateformand din distan til in distan, ni0e ghenntrl, nisce mase destul demart

Dupii cum am maI spa o forma particalara este angiomul cavemoscare e format din nisce spatiurI cavernóse comunicand intro ele iu felulcorpuld cavemos al penisuld, pline ca sange i inènd local Capila-relor. Din ele stingele ese prin Tone destul de gr6se. Une-orT stint

www.dacoromanica.ro

Page 195: Curs Anatomie Patologica

DESPRE ANGIOME 1e3

compresibile, alte-ori nu, une-ori pulsatile alte orf nu. Tumorele celemai mid nu sunt capsulate cele mat mail ea o capsule de testa con-junctiv, resultat al infiamatiunei tesuturilor d'improjur. Angiomele caver-wise difuse nu aí capsule. Se gases° in piele, organele interne,mat cu. Ana in ficat, in splina, rinichl, ese t,4i in alte organe.

Despre aceste tumor): s'a discutat mult. Trebue s ne intrebem dacao tum6re cavernósa nu se pet° desvolta dintr'un angiom simplu.

Dace presupunem ca vasele de neoformatiune, sunt f6rte dilatate, pe-retif nu sunt bine nutriti qi apol comprimand un vas pe cel-lalt peretiidispar pe alocurea prin atrofie i ast-fel sIngele comunica. In acest casTara îndoial vom avea un tesut mai mult cavemos de cat vascular.

Cate odata pote sa se formeze in modal acesta. Alta-data se desvoltaprin aceea c sample intra in vasele limfatice care iaa un caracter cavemos(prin dilatare). Une-ori conlucréze §i o infiamatiune sad o proliferareparticulara a vaselor, sail o cicatrice care face ca anume vase sa fie traseIn tete partile piarde forma Ior precise. Acosta inflamatiunI potse' produce i comunicarea intros ele a diferitelor vase. A01 dar angiomuleavernos oste format dinteun tesut cavemos ca cavitati f6rte neregulate,plin cu sange. Mai ca seine' la periferia acestor turnoff avem de obiceiiiniste tesut infiamator, caro de bung semil concureaza la formatiuneaacestorneoformatiuui. Daca taiern aceaste tamer°, atunci ea scade cad ese sangele-din vasele ce o constituesc.

Angiomele cavernese ale ficatulul sunt ferte frequent°. La 5 sa i la10% din tete cadavrele se gesesc pe ficat nisce pote ridicate la su-prafata salí in prof unzimea organului limitate, capsulate do o culerevinate, ro-A, c3te odata putin boselata, eyelid aspeetul smeurel. Daceteem, curge sange si se deprima. Alta data tu loo de tumori vedemnisce cicatrice, dar in spatiurile retold cicatricelor se ma): ved vaseledilatate ; alta date aceste tumor): pot sa &grim, dif use, ferte marl', pot sa ocupee parte fed° mare din ficat, a0t in cat comprima partile esentiale aleficatului.

Ma si in spline cate elate' angiomul devine dif us si multipla si pótosìí produca inconveniente mari, prod ucendu-se o hemoragie mortale dinacesta cause.

Amgiomole racemes° sunt fornaate de vase al ca,ror peretT prolifereaza-a§it in cat vasele cu colateralele lor se lunges° §i se dilata in dama te-suturilor d'imprejur. Ele se desvolte mai des pe cap ande proveca atrofiaesulut pe care se gasesce. Limfangiomele se presinta mai des sub formaaceasta racomesa.

Angiomele fac parte din tumorile benigno.

www.dacoromanica.ro

Page 196: Curs Anatomie Patologica

194 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Despre limfarigiotrt

La inceputul secoluluT acestuia limfangieetasia servea ca explicatiunea chistelor gfituluI; acéstA consideratiune ing a fost partisitil si in timpuriledin urmri s'a explicat prin limfangiectasie multe tumori, obicinuit conge-nital°, aprtrute in mod spontaneil Batí In urma unni traumatism, ea canal&limfatice sail ea cavitatI caverase pro:warn si chistole ce continIn apeste tumorI e vorba mai malt de eetasie de citt da neeformatiunIlimfatiee s'a deseris de mal multe orI limfangiectasia ca o elefantiasilsail o pachiderniie litufangieetatieil. In unele regiunI ea tesut conjunetivlax se &ásese dese-orl unitiriturT sacciforme ale vaselor limfatice.

Limfangieetasia simplil limfangioniul racemes (Virchow) congenital subforra de macrochilie, maeromelie sad macroglosie este dese-orI asociatii cu.microcefalia. AfarI de acestes maT tarziri in viat6 extrauterinit se produedese-orl dilatativaT ale vaselor limfatice. Ele formézii, turnoff proeminentesail fiasco seNtind drier' le compriniiim, une-crI dif use. Une-orI aderil intimcu epidermal. Mick' se erodézii Iasi sil iasit un liquid seros sail lAptos,In care s'a gilsit ni ultui albumia i egrgsime. Une-orl reteaua larga, Hm-fatieri contino mase coloide. In regiunea ingninal form6zX câte °dratcaTitiitl marl' inase, confluente ajungénd Oa la os. Elefantiasisul scro-tale, al clitorisuluI stint produse in parte prin dilatatiuni imense al&limfaticelor.

Impreunil ea acestea pot fi si varice. La sectiune se AservA pe 11110.'varice trombosate, un tesut spengios fibros, acoperit de un epitelil atrofie.

'

Fig. 02. Limfangiom al obraznIu1.--,1 epiderm snbtiat.d) dern,.-1) liwfatice dilatatecicatrice pigmentate.

www.dacoromanica.ro

Page 197: Curs Anatomie Patologica

DESPRE LIMFANGIOME 19&

Limfangiectasiile se esesc ma): des In regiunea tropicala. Unelo dinele sunt causate de parasitt precum e filaria sanguinis hominis. Alte orIcausa e un traumatism anterior.

Se observa une-orI pelanga acesto forme i fibrome i sarcorne bogate invase limfatice, alte ori forme la car): se gä'sese pe langa limlangiectasiI

teleangectasil, trecerl la limfangiomul memos Acestea din urma sunttumorI subcutanate de obiceiti, nelimitate bine? moi concrescute cu peloa.

0 atare tumora, care se extirpase de la o fan' de 20 anY, se desvol-tase dupa o loviturg. ce eontuzionas,e part.ile mot Creseuse incet timp domaI multi ant Tumora presenta o suprafatk ca aspect cicatricial in centra.culiíre brunk ca limitele greil de precisat, rn6le elastica, unitk intim capelea mai ales in centra ; din tesutul rtí spongios se scurgea un liquidabundent turbure In eentru sectiunoa era ro0o bruna, cicatriciala. La mi-croscop tumora presenta in contra o cicatrice emoragica (b) concrescutaca epidermal, pe cand masa cea-l'alta forma cavitilti separate de un tesutfibros dens (1) ca fibre muscularo netede, captuOte numaI la parta cu.endotelit Neoformatiunea n'a recedivat dupa extirpatiune. (Fig. 62).

Aa nurnitele higrome cistice congenitale alo gAtului trebuesc puse laparto pe socotéla limfangiectasiei, de cele mat multo orl. insa acesteasunt chiste de retentlune alo canalelor branchiale foetale, dupa cum oaratii epiteliul lor.

In altele precum ail fost casurile lui Kcister i Winiwarter, in rare-s'a obsorvat captu;ala endoteliala, proem §i comunicarea cu alte limfan-giec.:asil evidente avem a face in mod viidit Cu spatiuri lirnfatice dilatate-printr'o presi uno cnormala formatiuni chistice degenerate, carI proeminape pärtile laterale ale Otani sub forma de chiste simple sag multiple cu..continut ciar §q de o marime ce púto ajunge pAna la aceea a line. pumn.

Aderenta ca pelea §i seaderea lor prin presiuno diferentiag acestatumor); in unele casurl grea do diagnosticat de lipome off fibrome. Tu-morile mid na sunt periculúse, pot fi ing une-'r1 durerdse §i pot crescerepede. Daca SQ extirpézil cat timp sunt micI ria reaivéza, celo martso reproduc une-ori

www.dacoromanica.ro

Page 198: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXIIIDespre Sarcont

E f6rte gred de dat o definitiune potrivita a sarcomuld. Virchow a dis,cI o o tumor in care prodoming celulele conjunctive. Cornil $i Ranvier,'I danese ca o n2oplaz:e formata din tesut conjunctiv embrionar. Defi-nitiunea Virchow dostal de lamarita, p° ntru cá o multime de neoplazainfecti6se, un tesut de granulatiune chiar, sunt caracterisate prin o aban-(lentil de celule conjunctive $i tota$T acésta nu ne da dreptul de a le apropiamacar de sarcont Niel definitianea lui Corail i Ruivier mal nime-rita, de $i adoptatil de multY autori.

E drept cì aceste doug formatiunT : sarcoma' $i tesutal conjunctiv em-brionar ati 6re-car1 caractere commie, cum ar fi banagra abundenta celulelormarimea lor, bogatia nucleilor in cromatina, etc., dar acestea sunt dupgparerea nastril do un ordin proa secundar pentru a no da dreptul samorgem ca schematisaroa a$a de departe, in cat sI definim cele doug notiunfuna prin alta cum fac Cornil $i Ranvier, cand ie pur $i simplu cä' sar-coma' e o turnora do tesut conjunctiv embrionar. In realitato exista intremulte sarcomo $i tesutul conjanctiv embrionar, doosobief atat de esontialeIn cat confundarea lor na e posibila.

Dar pentru a face rnal evidenta insuficienta acestei definitiunt, sa vedempna undo se intinde asemanarea $i unde se incept) deosebirea, fundamentalaclupg parerea n6stra, intro tesatul conjanctiv embrionar i sarcom.

Celulele foziforme ce compun tesutul conjunctiv ernbrionar Intr'un anumitstadia do desvoltare, sunt in acela§ timp celule fibroplaste; vrem sa dicemcapabile a se transforma In fibre conjunctive, de a produce un tosutmal diferentiat. Mai malt de cat atilt, ele sunt preccdate de un alt stadiain care fusesera rotundo sf1 poligonalo, marl, turtite, ca nisce celule

iar inaintea acestuia, de un altul caracterisat prin celule rotundomicI, avénd tipul leacociteior. TiSte aceste stadia' de evolutiune $i treceregrarlatà se pot constata lesne in off-ce tesut conjmctiv embrionar §i,casurI favorabile, chiar pe acela§ preparat microscopic. Celulele sa,rco--multa sunt caracterisate din potriva prin lipsa orI-caret tendinto la trans-formare si organisare. ele nu vor da nicl' odatil nascere unuï tesut con-junctiv fibros. Exista dar o deosebire functimala evilenta Intro cele doug

www.dacoromanica.ro

Page 199: Curs Anatomie Patologica

DESPRE SARC0.11 197

felarl de tesute, elicl pe ami eelnlele tesutuluI conjunctiv embrionar sunt-numai elemento de treceno la formatiunI, anatomice mal superidre, marspecialisate, acolea ale sarcomuluI se disting prin fi xitatca lor : so nasc,proliferéza si se perpetudza ca atarI.

Un alt earacter distinctiv ni'l dati vaselo. Nimio mal.* natural ca intr'ufttesut embrionar i vasele sá aiba acest caraeter. Cu t6te acestea insa, intesutul conjunctiv embrionar, vasele pastréza. o 6re-care independentafaya de resta' tesutulul. Paretele lor, de si. format numaI din celule,delimitéza bine de masa tesutulul inconjurator, capatand prin acésta,individualitate proprie, i tipa se vede la ele ceea-ce ron constatat pentrucelule, &Tia tendinta la desvoltare progresiva si organisare maI superi6rri.Aparitiunea mal* intéia a unel membrane propriI, destinata a sprijini en-dotoliile ce compun singure la inceput päretele vascular, e urmata deformatiunea treptata ale diferitelor tunice, pana, cand vasele capt carac-terele vaselor deplin desvoltate. Daca ara umbla s'a gasim in sarcom ase-menea formatiunI, am patea ajunge la incheerea ca acésta tumora e lipsitdde vase ; pe cand, in realitate ea are, si are chiar fdrte multe vase. Difi-cultatea insa provine de acolo ca vasele sarcomuluI so presinta ca niscecaractere ca total aparte, asa cum nu se giisesee in niel un alt tesut;anume ele apar ea nisce spatiI, mai inguste orI niai largI, de multe eaea nisce simple spintecaturI, in interioul arora aflarn adesea dovada di-recta a natnreI lor vasculare, lidia' presenta sangeluI. PeretiI acestor vasosunt formal' une-orI de un sir de endotelif Jara membrana proprie ; iarin afara, acestora urmdzsd, fara niel' o limita distincta, colulele tumoril.Alta data, maI multe *iruri de colule randuite in lungul spatiilor vascu-lar° descrise ceva maI micI i maY intens eolorate ca cele-ralte celuleale tumoriI, ar putea fi considerate ca paretl, in fine, de f6rte multe orIniel* o diferentiare nu e posibila intre elementole tamoriI i acelea alavaselor, ca niel un chip nu se Oto precisa o limita Intre priretiI vaselor

tesutul inconjurator. Cu drept cuvint dar, putern considera multe sar-come ea tnmorI constituite dinteun sistem de canale vasculare si un paren-him, vasele fiind represintate printr'un sistem de spatiI i cavitatI vasculare, alcaror parete colosal formal numaI din celule, ar representa parenhimul turno-rei. Acésta conceptiune devine maI justificatrt, daca studiem legatura geneticace exista intre elementele celulare ale sarcomuluI si vase. Acest studiri ne vafi do dou'd orI util : vom veden inca o deosebire esentiala ce exista intresarcom i tesutul conjunctiv embrionar, si in acelasI timp vom capka onotiune asupra istogenéseI acestel tumorI.

Crescerea, inmultirea tesutulta conjunctiv ernbrionar i anume a ele-mentelor luI celulare, e datorita numaI divisiuneI eariokinetice a celulelorpreexistente, carI sub influenta una incitatiunI formativo dre-care '91 pun.

www.dacoromanica.ro

Page 200: Curs Anatomie Patologica

198 CURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA

In activitate puterel pe care o contin in stare latentrt de a prolifera ; iarvasele intluent6zi1 acest proces name): indirect, intru cat aduc tosutuluielementele hrtinit6re trebuit6re i dirigézg Ong la un punct, sensul cres-cera. In cres3erea i desvoltarea sarcomul ni, rolul vaselor e ca totul altul.Dar ne va 6 grert sil studiAin acest report in sarcomele ordinare, din causamultimet si acumuläreT celulelor neoplasice ; ar trebui, pentru ac6sta,

-avena noro'cul do a &idea peste o tumor ti incipientg, sal peste anime ptirtTlimitate ale uneí tumor): maT marl' i ma): bine desvoltate si, in orT-cecas, e nevoie de un ochiti exercitat. Lucral e maï usor i mai posibiluna din variettitile sarcomuld, anunie cu sarcomul mixomatos. In acéstilforma de sarcom, se pot vedea vacuole, cavitiitT si canal° ma' isolatepline cu sUge une-orT bine prtstrat, alte-or): transformat, i delimitate, siinchise prin elemento neoplastice (Fig. 63). Aceste formatiuni stint atAt

Fig. 63. Banal inixomatos en vaso do none formatiune.

-do earacteristice, in cilt nu incape nicT. o mucloialul crt avem aface ea unvas particular ca ptiretii forma): din celule sarcomat6se. (v) Se cons'atrtusor cum aceste insule neoplaziee limitate, emit magma lateral): constituitl:dupi5 acelasT tip : canal° delimitate printr'un sir de celule marl, turtite,galbene, contiand globule rosiT bine conservate, sail produsele transfor-mara singeluT i call se inconjurti gradat cu celuIele sarcomatSse, resul-tate din proliforarea vie a sirului do celale (se) h tnceput unic ce delimitéza

cu

www.dacoromanica.ro

Page 201: Curs Anatomie Patologica

canalul vascular. Ac6sta proliferare energica se intinde si concentric, asaea magua, la incepat gaunog, trec in stare de muguri sau strénguricolularl (m) solidi. AcestI rangua secundan l invadéza nu numai peri-feria insola primitive, dar si cavitatea central a vascular, din caro nu maTAman() la urm nimic, san llama): o mica spinteciltura asnpra origina sinatura careia ar fi imposibil sà ne pronuntrun, daca n'am fi fédut modulcum se forméza ; ast-fel In fig. 61 vedem cavitatt vasculare cu globult

DESPRE SARCON1 199

Fig. Ii4 Un agio-mixosarcom ea mtignr1 si eariokinese c, li, b3 muguri, v, vas .

do sange (u), din cal.' se nasc mugari vascularT, din carT se nasc celulesarcomatése, ponetrand aceste (8) in interiorul altor spatiuri vasculare,observandu-se pe acosa mugar): o cariokinesa abundenta si neregulata.

Reiese dar de ad i ca" in sArcom vasele ies din rolul lor fisiologiC pecare'l piistréza in mod riguros in tesutul conjunctiv embrionar, adicL acelade a nutri pur si simplu tesutul asigurandu'i ast-fel crescerea ; din potriva,proliferaren ion in modal cu total particular mentionat are de resultat,constituirea si crescerea tesutaluT sarcomatos Insui. une-orT vasele dinprimal moment manifesta acésta erescere atipica, alte-orT evoluézi cat-vatimp in mod normal, pentru a safari la un moment dat acésta transfor-mare atipicA. AcelasT lucru se petrece i cu peretil vaselor preexisten!e.In acest cas se Oto ca perotele vascular in intregime, catesutul con-junctiv, muschiT, nerviT ce intra in constitutinnea la sa prolifereze in

Ca

www.dacoromanica.ro

Page 202: Curs Anatomie Patologica

200 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Gens sarcomatos, sail ca unul din clementole sale constitutive, endoteliilesatí peritoliile sa ja o parte mal' preponderenta Rail exclusiva chiar ; ast-felIn Fig. 65 endoteliile (c) in Fig. 66 periteliile (a si d) forméza masa neo-plesiet

Fig. 65.Sareom meknio m61P en eresoerea fiirte repedo. In e se vede o transformareprin proliferare en eariokineza a ndoteliilor In tesut sareomatos. In V. t}i ce,

se mal obserla proliferaren endogen& a endoteliilor

Pentru it avea o idee genera% asupra elomentelor constitutivo ale sar-comuld, mal trebue sI amintim ea in afara da celule i do vasele mo-diacate precum am spus, mal exista' in acésta tunera o substanta inter-celulara, care in sareomul ordinar se presinta ca o mesh' uniformafin fibrilara satí grantil6sil, dar caro pdte presinta si alto caraetero parti-culare, Po cut' le vom studia 'adata Cu varietatile sarcomuluT.

Dupa lilmuririle date am putea sa incereitm o dofinitiuno a sarcomuluT.Suntem dispusi a privi acéstil tumera ca fermata de un tesut conjunctivembrional. :M'id insa caractere carT '1 disting in mod fundamental de te-sutul conjunctiv al embrionului. sail de tesutul conjunctiv adult devenitembrionar sub intluenta miel cause 6re-care. lnsusirea celulelor sarco-

www.dacoromanica.ro

Page 203: Curs Anatomie Patologica

matdse de a se perpetua ca atarI, fara a se diferentia In eant° matsuperi6re ; insuirea accetuI testa embionar de a se manifesta ca nisceinceputurI de vase, ca nisce formatinnI asemanature vaselor ca totul em-brionare, earl nu devin Insil 'vaso complecte, din causa diferitelor elomenteconstituent° ale acestor vase proliferarea, din eare resulta sarcomul Insug,sunt caracterele ce disting sarcomul de orI-ce alt-fel de tesut, chiar decel conjunctiv embrionar. TiOnd séma de aceste deosebiri istogenice, bio-logice i chiar istologice, am fi dispug s dam sarcomuluI eticheta detesut vascular proliferat, ne:spravit, care pare mg. sugestiv 0 mai exactdo cat acela de tesut conjunctiv embrionar. Ca asemenea caractere, lacare se adaugi i proliferatiunea abundenta ca marime, forma 0 numiir al

a

b

C

DÉSPlit SAilCdg 201

Fig. 06.--Periteliom al test3culului. Proliferaren poriteliilor se observit in jurelvasulul c, d promo si sub Mora a, b, fijad un vas mic si c canalicull seminali de-generatl.

coltilelor vascular° qi conjunctive, se pricepe lesna crt sarcomul constitueo atipie nu numaI fa ta de organ:smul intreg, dar chiar fata de tesutul dincaro se dosvolta, 0. '1 vom considera dar ca ropresontontul tu.morilor atipiceale mezenchimulut

Cure de ancd +Me patologied. 14

41.1,

/1";:7,"!:,I:I

d

,..,---..

www.dacoromanica.ro

Page 204: Curs Anatomie Patologica

DIMS DÉ INATOMIÉ PATOLOGICA.

Nu vom mai reveni de as% data asupra causelor carl prov6ca saä ajutadesvoltarea sarcomulul, de 6re-ce am insistat pe larg asupra acestai punctIn alta parte (yell cap. Etiologia generala a tumorilor) ; ci vom intra Instudiul caracterelor anatomice earl sil ne ajute In diagnosticul acestdtumorI.

Sarcomul se bucura de insu5irile propra tumorilor maligne : de a cresceneincetat ei repede, de a se reforma d.upa ce a fost extirpat, de a pro-duce metastaso si de a altera profund nutritiunea organismular, provo-cfind cahexia caracteristica al care): sfèr§it, adesea orl grabnic, este m6rtea.TotuNnregula generala n3alignitatea sarcomulul i tendinta lu): la metastazesunt mal: mid ca la carcinom. Acésta diferenta e legata' de o modalitatede crescere diferita. Sarcomul nu se manse() prin inmultirea atipica neince-tata a vaselor tumord ci prin proliferarea excesiva a celulelor rezultatedin transformarea acestor vase ; in cat un sacrom, or): cAt de voluminosar fi trebue considerara ca resultAnd in mod exclusiv din iperplaziaelementelor until miez sarcomotos, de-ar fi fost acela ea de mic, de-arfi fost chiar microscopic, compus numaI dint' an singur capilar ai cftte-vacelule. Elemental° autoctone ale tesutula Inconjurator art fost pursimpla disociate, comprimate, indepartate pentru a face loc tumorit Cualte cuvinte crescerea sarcomulai: se face maI malt concentric, in into-riorul säti propriti sail, intr'un limbagiti ma): figurat, am putoa spune crtIn procesal do desvoltare i crescerea sarcomuluI elementele tumorilduc un menaj independent, pe comptul lor propriti, färg a trap necon-tenit in sfera lor de actiune tesutul inconjurator, cum se Mt8131131a Incarcinom. lar acest mod de crescere diferit se explica, daca ne amintimlegatura intimä ce exista intro celule, elemental principal si predominantal sarcomuld ei intro vasele sanghine, spre deosebire pe carcinom, ale&Aral' elemento se pun mal malt In report ca vasele limfatice. Carci-nomul infectftnd tot merea vasele i spatiile lirafatice, se intelege tendintaluI de a se intinde mere' spre periferie ; in sarcom din potrivil, propa-garea elementelor neoplastice fachdu-se prin curentul sangbin unde mie-

,carea e mai activa, nu se vor putea produce de cttt infectiud mai de-*tat°, acolo unde acole elemente s'ar opri sub influenta und cause óre-care ; iar zona imediat inconjuratóre riimftne de obiceia indemna. Ast-fel pe-tracând-se lucrurile, col putin In regula generala, vom intelege pentru cesarcomal se prezintti de regula ca o tuna% rotunjitil sail lobulata, decele mai multe orI bine delimitata de regal tesutului, une-orT chiar incap-sulatil Este exceptional ca sarcomul si afecte forma difuza, infiltrantape care modal de propagare al carcinomulal, o explicrt In deajuns. Totdin cause acestoI era diferite de propagare, vom ea'si en malt maI rar

www.dacoromanica.ro

Page 205: Curs Anatomie Patologica

bEsPRE SAi/CdM !103

ipertrofiia ganglionilor corespunOlort in cursnl sarcotnulut si in ori-ce casmima In stadiile inaintate, pe cand in carcinom ganglionit sunt prinslin mod inevitabit i fúrte de timpuria. Póte cil n'ar mal fi nevoieinsistrim c aceiast pricina e de vina ca ulceratiunile difuzo serpiginóseinfiltrante sunt constante si ti rpariT in careinom, pe efod sarcomul se'Acerad mal tar4ia, i numaI prin mortificarea tumoret, produsa Ininod mecanic.de tumora asupra pielet fórte distinse si tesatalut vecin f6rtecomprimat.

www.dacoromanica.ro

Page 206: Curs Anatomie Patologica

I.S.CTIUNgA XXIV

Despre Sarcom, (armare)

Pe cat a foet de gre'd de a schematise printr'o definitiune scarta esentasi natura intimä a sarcomulta., tot atat de grel e de a da o formula caresit coprinda nisce caractere anatomice putrivite pentru diferite forme ceOW afecta acésta tumorit Vom ciipata o notiune mai exacta. asupraacestui punct, studiind varietatile multiple de sarcom.

Dupa felul celulelor, distingem sarcome ca relulele fuziforme,stelate,polimorfe, gigante, cu celulele rotundo; iar pe acestea din 'Irma le meputem subdiviza in sarcome cu celule rotunde marl 0 sarcome cc cederotunde mid. Se mai admite ca o a patra forma sarcomul cu celule diferite

1. Sarcomul cu celule fuziforme set fuzi-celular. Intre diferite formede sarcom pur, acesta pelt° s aibe consistenta coa mg mare. Exista i sarcomefuzi-celuare moi aprdpe medulare ; dar in regula generala acésta formae maI durii ca acea cu celule rotunde $i de obiceill mg bine limitata,une-ori incepsulata. Suprafata de sectiune d prin radere o cantitate micade lichid brunatru, fluid vi n Lung putin talbare; are o coloratiu no veriabilg:de regula alba, putin ceauge sail brunatrI translucida, reprodu.cènd aspectalcarnei de pe$te, p6te fi maI malt salí maI putin galbenii sal alba galben6cand eoprinde multe elemento necrotice salí infiltrate cu grasime.

Celulele fuziforme, de marimi variabile, ea nuclei eliptici veziculo$I,umflati, mai bogati In cromatina, sunt dispuse In anume forme de sarcom,rsarcom fa8ciculat4, In milnunchiuff mai. marl* salí mal miei caff se In-tretaie in tile directiunile, a$a c pe acelag preparat microscopic alternózazone ea colule fuziforme $i nucleI oven', ca altele In cari celulele y1nucleii par a fi mai mult sail ma): putin rotunjitT, acoste din urma zonecorespundénd fasciculilor thiai tiansverstal. Mananchiurile ce:ulare yi ce-lulole insa stint separate intre ele prin o substanta bazalit despre caream vorbit, dar care, mind celulele sunt fórte numer6se e in aya de micaproportiune, In cat s'ar parea e lipsesce.

In militate Ina existenta el e atilt do constanta, in cat credernconstatarea eI are o importenta col putin tot eat do mare ca cele-hate caractere, ce ne procura studial celulelorqi al vaselor, in d iagnos-ticul sarcomului. Sarcomul fasciculat exista ma): cu séma In piele, cresce

www.dacoromanica.ro

Page 207: Curs Anatomie Patologica

repede si face motastase ast-fel in citt represintit o forma destul de ma-lignit a sarcomuld.

Figura 67 represintil un sarcom al pieleT in care se code origina vas-

1 _

'

,,.k,

,-,

44-,.. ¡IF,'

i's

,

,

DESPRE SARCOM 205

rî(/-.-

./.,,,7.,------..i.

7-;

---.T=40, ,401(-2

7 I

F,-_ti52

ZJIÁ ' '0 glotf-,

Fig. 87.Sarcom fasi-celalar al pielol.

www.dacoromanica.ro

Page 208: Curs Anatomie Patologica

200 CUBS DE ANATOMIE YATOLOGICA

calar i peri-vasculara a celulelor fusiforme, precum i modificarea hialinaa paretilor vascularl. Dermul presintii o proliferare a celutelor encloteliale(1), pe dad maI in profunzimo observara un tesnt sarcomatos caracte-ristic (8) Cu colude fusiforme si Cu pero tl vascularI hialinï (hv). A.c6stafigura ne aratil si origina celulelor fusiforme ; ast-fel vedem a ele provin Inmare parte din endoteliile i periteliile vasculare, din celulele ce captu-sese spatiurile limfatice, si in fine din celulele fixe ale tesutulu.I. Raportullor cu vasele se vede bine in partea superi6ra a figurel uncle prolifera-tlunea fusi-celuarti a tesatule este strans legata de vase.

Sarcomul cu celule rotunie marl. In regula generala acest sarcomeste maI m6le ca cel ca celule fuziforme, mal putin elastic, maI alb, daprin radare o cantitate mal mare de lichid mai. consistent, apr6pe laptos.Este de regula mal malign si cresce maI repede ca cel . cu celule f uzi-forme. Celulele sale rotundo sumt marl ail un nueleil rotund salí oval, ve-ziculos, ail de rare-orI maI multi nucleI, semanand pang la un 6re-carepunct cu nucleiI celulelor epiteliale, dar maI putin bogatT ta cromatina.De multe oil celulele rotundo exista' in mod aprópe exclusiv, i printreele nu se vèid de cat patine fibre si rarI celule fuziforme ; alte-orI celulelefuziforme amestecate printre cele rotundo sunt cove maI numer6se.

Sarcomul Cu celule rotundernicf. Dintre cele trd forme de sarcomde pAna acum, acésta e tumora con mal móle, apr6pe medularri si inacelasT timp coa maI maligna, acesta depinde in maro parte de volumulcelulelor, cacI e o regula generala in oncologie, cil ca cat o tumora arecelule maI numer6se, cu ant crescerea e nuarapida, consistenta e matmica i malignitatea maI mare. Se presinta de regula ca o coloratiunealba si e f6rte bogata In suc consistent, Riptos, alb. Celulele rotundo midail un nuclei rotund, mic In realitate, dar relativ mare de óre-ce ocupiiaprópe In intregime protoplazma celulara. Se apropie mult aceste celulede tipnl celnielor limfatice de aceea trebue un 6re-care exercitia pentrua le destinge. Printre celulele sarcomat6so exist's' i celule limfatice tipicepi colule fuziforme, earl prin anPstomoza lor forméza une-orI un fel deretea ce. spatiurl fórte largI. -Va fi une-orl greil s distingem acésta va-rietate de sarcom de un tesut de granulatiune sail de o timed limfatica'.Insa lipsa reteleI fine vasculo-conjunctive, caracterul general al vaselora substanta bazale intercelulare, legatura iatimii a celulelor neoplazicocu vasele, precu.m i dispozitiunea acelor celule in siruff sali col6ne,adose orI fárte regulate, In lungul vaselor modificate, etc, no vor punepe cala until diagnostic exact. Sediul acestor titmorl sunt muschil, óseleMe ()data, mucósele i creerul.

Sarcomul cu celule gigante. Credem di nu sunt destule motive pentrua considera ac6sta forma ca o varietate soparata, de óre-ce prezenta nu-

www.dacoromanica.ro

Page 209: Curs Anatomie Patologica

ma): a celulolor gigante nu constitne un caracter distinctiv esential. Edropt oil sarcomul ea celule gigante se distinge prin tendinta sa la oanumita localizare; asa celulele gigante se produc mal des in sarcomeleCu punct de plecare In os, in periost si in madava. Acßsta flask' nu e oregula, citici de si mai rar, dar se produc sarcome gigantocelulare si Inalto parti, in tosticule, in piele, etc. Ca structura, in emit' de prezentacelulelor gigante, acésta varietate de sarcom nu se distinge in nimio deformele pana acum descriso. E alcatuit de regula dupii tipul sarcomelorfuzicelulare, iar printre acestea din ulna se vöd celule DAB mar! rotundosalí ovale, salí poligonale orT ramificate, continend maT multi nuclei oval!veziculosi, al caror numer 'Ate atinge cif role colosale de 50-100 salí simat malt. Nucleii ocupa' de regula in mod indiferent tag masa celulei,nu arata tendinta la o grupare mat mull sail mai putin determinata, cain col alele gigante ce se ved in formatinni de alta natura, in tuberculozade pilda. Celulele gigante sunt de regula asezate in interiorul unor ca-vitati, dupa cum dovedesc existenta until spatia ciar ce le incunjura inmod constant. Suntem dispusi a coasidera celala giganta, col putin inmulte casar!, ca resultatul transformgrei particulare a una! vas; In cursulacestei transformari s'ar produce, sub influenta uneT cauze pe care n'oputem insa sci, o proliferare endogena a unei celule care remine inchisaIn vestal al carat pereti ail dat nascere celor-l'alte elemente neoplazicece inconjura celula giganta. Prezenta de pigment sanghin i chiar desango, ca in figura 68, In unele cazuri in celula giganta si In jural el

DESPRE SARCOM 207

Fig. 68. Epulis.

www.dacoromanica.ro

Page 210: Curs Anatomie Patologica

208 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

pare a imputernici acésta presupunere. In orI-ce caz, consideran celulelegigante ale sarcomuld ca expresia uneI tendinte particulare de cresceresi desvoltare, iar nu ca rezultatul uneI iritatiunI banale produse prin corpIstriiinI, cum admit unit Epulis este o tumor a benigna ea celule fusiformesi gigante a periostuld proceselor alveolare ; in figura 68 vedem desvol-tarea i raportul ea sangele al celulelor gigante (cg); cavitatile in call segrisesc aceste celule sunt r6ri 'imitate si inconjurate ca celulele fusiforme(t). Este intrebarea daca vacuolele celulelor gigahto nu mint 6re In ra-port ca formatiunea globulelor rosiI cart s giisesc iik ele.

Limfosarcomul ea structura tesutuld adenoid ¿ir putea fi consideratca o a cincia varietate, care se apropie mult prin caracterile sale istolo-gice i clinic° de sarcoma' cu celule rJtunde miel. Na vom insistaasupra luT, de 6re-ce '1-am studiat pe larg in Rita parte.

5. Exista Inca o forma de sarcom, care ar reprezinta si din pullet devedere istolgic si clinic o tranzitiune intro tumorile benigne si malignomezenhimice i anume intro fibrom i sarcom. Ac6sta e fibro-sarcomul.Acéstii varietate imprumutii caracterele de la fibrom si de la sarcom ;e, ea alte cuvinte, un sarcom in care celulele, de regula fuziforme, suntmaT putin numer6se ; In schimb 'Met' tesutul interstitial e mal abundent.Caracteristic e Insa faptul ca acéstii masii interstitiala, In mare parte n'arecaracterele substanteI bazale a sarcomuld, ci se prezintii ca un tesutconjunctiv organizat, fibros. NumaI In partile unde celulele sunt ma):dense si substanta interstitial:a' are caractere mal specifiice. i in acestcaz caracterele vaselor, modal proliferariI lor, etc., no vor fi de col ma):mare ajutor pentru a distinge fibro-sarcomul. Acest sarcom se gasesco desIn piele, In mused, in creer. Polipit mucog arata de multe orI struc-tura unid fibrosarcom.

Mara de acésta clasificatie a sarcomuld, so me póte face e o altaplecand dintr'un alt punct de vedere.

Sarcoma' ca tumora de naturä' mezenhimica, se desvolta' din tesutuladult de aceiasI origina, adica din tesutul vascalo-conjunctiv al dermuld,precum si din fasciile fibróse, din tesutul conjunctiv al muschilor si altuturor orgmaelor splanchnice. Dar nu numaI tesutul conjunctiv propncps, ci si bite modificatiunile si varietatile tesutuld conjunctiv : colmucos, cartilaginos, osos pot da nascere sarcomuld. Se Inteiege ca inaceste cazan l sarcomul, pe langa caracterele sale specifice, va presintape acelea ale tesutuluI specializat din caro a luat nascere. O asemeneaasociare a sarcomulul ca tesute conjunctive modificate, se p6te observanu numal in sarcome ca punct de plecare In variotatea de tesut respectiv,dar si in acelea cari iaa nascere dintr'un alt tesut. Voim ei (jicemnu numai un sarcom plecat dintr'un os, dar si dinteun alt sistem póte

www.dacoromanica.ro

Page 211: Curs Anatomie Patologica

DESPEE SARCOM 209

prosinta caractere mdse. Din asociarea teautald sarcomatos ea aceste di-ferite tesute pentru a constitui o tumor, rezulta o alta serie de varietatIde sarcom, care t6te impreuna constitue varietatile sarcomulul mixt.

Asa avem : mixo-sarcomul, coni-o-sarcomul, osteo-aarcomul, °geoid-sarcomul sal sarcomul osteoid. Amestocarea tesutelor 'Ate merge yi maldeparte, putem avea intr'o tumor a nu puma): dong, dar si treI varietatIde tesut : condro mixo.sarcomul, osteo-condro-sarcomul. Sarcomul, puténdlua nascere in tosutul conjunctiv al muychilor sal al organelor glandulare,se póte intémpla ca çi elomentele autoctone prineipale ale organaluI saia o parte are-care la constituirea i caracterizArea turnoril çì vom aveaast-fel un mEo sarcom, un adeno sarcom.

Afara de acote consideratiunl, vom face bine sa distingem sarcomaprovenite din proliferarile:endoteliale ale vaselor i cavitatilor, endoteliome,apoI altele ca o participare preponderanta de formatiunl vascolare limfaticesail sanguine: angio-sarcome si linatangio-sarcome in fine tumorI ma): moltde origina lamelor laterale ea epiteliile genitale i pleuro-peritoneale demulte orY ca aspect alveolar, formand o tracer° la tumorile epiteliale.

srt vedem a.cu.m caracterele acestor diferite variettitI de sarcom.6. Mixo-sarcomul. Consistenta acestel tumorI este variabila diva pro-

portiunea tesutuluI gran adtiogat, care este eel. mucos sail mixomatos,Ac6sta tumor e mile, 'Ate ajunge pana a fi aprlpe gelatinósti. *i colora-tinnea o mal schimbata, ma): malt cenusie çi masa tesutului ma): trans-parenta. In privinta structure): acesteI tumor): am vorbit, in parte. S'arputea considera ac6sta turnorh' ea fiind alca.tuita asb-fel : o masa fundamen-tala, care sub microscop prezinta caractere structurale si istochimice aletesutultil macos. In aceasta mas i fundamentala, exista ins ule çi cord6ne eastructura sarcomatóse tipica çi uncle maT cu skra insole vascular° denoué formation° j6c5 nu rol important. A.st-fel in fig. 69 constatam atarIinsule h formate de mase protoplasrnatice, contineind vacuole si mase hialineçi galbeno eu caracterul uneI neefarmatiunI vascular° si sanguine, ase-menea z si gz arata un fel de celule gigante In raport ea vase de nouéf ormatiune, fiind in raport ea celulele stelate ale sarcomulut Distanta cesepara formatiunilo sarcomatóso e fórte variabilä, mg mare sail mal:

mica dapa cantitatea substantel fundamentale mucóse. Trebue sa facem odistinctiune in ac6sta varietate de sarcom in cé privesce masa mucósti.Une-orI ac6sta are o legatura evidenta cu vasele si anume eu vasele maI

alte orI din potriva, masa mucása ocupti partile cele maI departatedo vase. In primal caz, in regula generala, masa mucósä inchide un malmare numtir de celule marI izolate, stelate, salí ca prelungirI mal multesi anastomonte, in cat se reproduce ma): bine aspectul de tesut mixomatos.In cazul al douilea tesutul mucos e mult mal sarac in celule, de obiceiti

www.dacoromanica.ro

Page 212: Curs Anatomie Patologica

210 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Inchide numaT patine celule conjunctive bine caracterizato, sail chiarde loc, orT numaT patine celule limfatioe ea orT-ce testa mucos ordinar.In cazul tntôiii numal, am fi in realitate MdreptatitT s vorbim de unmixo-sarcom, adich de tumor a In adev'er mixta, ln care vasele de noubformatiune, pe langif transformarea sarcomat6sa ah suferit si o alta, particularcaracterizath prin aceea cg celulele sarcomat6se desvolth o aptitudino parti-cularh, anume de a-si schimba tipul, capatand multe prelungirT, schimban-dull In acelasT timp i modul lor de a funetiona, adica secretand o marecantitate de tesut mucos care interpune Intro ele si le distantiaza Incazul al douilea din potriva, lipsa celulolor tipice, producerea substanteTmuc6so toemaT In partile mai r6i1 nutrite, maT departe de vase, ne fac

/

Fig. 69.- Mixo-sarcom.

ref uzgm acesteT substanto calitatea de produs al uneT elaboratiunT secre-toriI celulare si a o considera mai malt ca un simplu edem de degenerare.In at riguios vorbind, dupil parerea astra trebue sa distingem in acéstavarietate, clod sub-varietatT : mixo.sarc omul adevarat i sarcomul a tire

www.dacoromanica.ro

Page 213: Curs Anatomie Patologica

DESPRE SARCOM 211

de degenerare, muc686 cel fiind mal frequent in piele, in glandamamara si in tumorI mixte, cel din tirma acolo uncle exista pe langasarcom conditiunile und stase, spre exempla in polipiI nasalI de naturafi bro-sarcomatosI.

7. Condro-sarcomul. Precu.m numele ti arata, este o tumor a la care, pelanga tesutul sarcomatos, se adaoga col cartilaginos. Consistenta acesteItumori cresco, bine inteles, dupa cantitatea cartilagiuluI asociat. Este con-stituita din fesut sarcomatos cu celule fuziforme, sail de cele maI multeorI rotundo, marl, in care se amesteca insulo maI marl sal maIadose lobulate, cartilaginóse. Acestea din urma reproduc in regala gene-rala tipul cartilagiulal hialin : o masa uniforma, hialiatt, intenscare inchide celule mad, noregulate, inegale, capsulate, ca capsule une-orIatinendu-se prin periferia br i funui niel o dispozitie definita, ea vasein proportind variabile. La periferia insulelor cartilaginóse, sail in masacartilaginósil in lungul vaselor, se vOd sirurI simple sail dable, orI malmulte, de condroplaste car): iail parte la formarea masei hialino bazale acartilagiuld, iar pa de alta parte cum contribute, prin proliferarea lor, laconstituirea elementelor sarcomatóse, fuziforme sail rotundo, distribuite subforma de insule satt cord6ne in lungul vaselor.

Tot aid la limita intre partile cartilaginóse i sarcomat6se, se p6te vedeaprocesul contrar, adica destructiunea maw): cartilaginóse pun invaziunea

in interiorul et a elementelur sarcomat6se. Acésta destructiune póte mergeasa de departe, in cat tesutul cartilaginos A' su sulustitue in introgime princel sarcomatos, ceea-ce ne explica posibilitatoa existentel unuI sarconapur intr'o, parte caro normalminte contine cartilagid.

8) Osteo-sarcomul. Ca putine modificarY, necesitate de diversitatea testatuld, putem spline despre acésta varietate ceea-ce am spus despre pre-

cedenta. Deosebirea e ca aid masa bazala nu rëmane in stare de substantacondrigena, ci se incarcil cu substanta calcara, celulele devin maIemit prelungirI inchise in ramificatiuml ale capsulelor, se reproduce ea uncuvint capsule mal mult sail mal putin apropiate de cele ale osuld. Tre-bue sui recundstem Lisa ca niel odata in aceste tumorI, ca i In tumorileos6se In genere, nu S3 forméza os cut tóte calitatile osuld normal : nuse forméza lamele os6se regulate, egale, cu dispostiune concentrica, fadadevilrate canale de Havers, ci se produce o osificare ma): grosolang simal dif Liza. Totusl formatiunea la care se ajunge se apropie mai malt decalitatile osuluI do cat o simpla impregnare a tesutuluI sarcomatos ensrirutrI calcare, *si trebue chiar sui distingem calcificarea sail petrificareacare so póte produce in sarcom ca in orIce tesut, ca in orI-ce tumorade adevOrata osificare, dei viciósa.

9. Sqrcomui osteoid. _gi acesta maI frecuent in Ose si in cartilage,

www.dacoromanica.ro

Page 214: Curs Anatomie Patologica

212 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

dar se póte produce i in alte organe. E caracterisat prin aceia c tesutulsarcomatos se gasesce amestecat ca varietatea de tesut doscris de Virchowca tesut osteoid. Adieu an testa cu aspect hialin, ca cel ce premerge for-mare% osului, resultat din uniformizaren tesutulni conjunctiv in care sedesvolta tumora, sau presintand une-orl raporturI particulare ca nisce celulemal marl sal mg miel ea aspect de condroplasto, In cat ar putea fi con-siderat ca un fel de secretiune a acestor celule, car): mal apoI riiman in-chise tu masa uniformahialinu. Caracteristic Lisa e ca acest tosut continuaa evolua ca atare, fara sit se organizeze in sensul de a forma vre °data os.Tum6rea se presinta de obiceil cu multe celule marl rotundo, .separatede o mesa osteoidit, in parte calcificata.

Oteo-condro sarcomul e lesne de Inteles ea resulta din asociaren colortreI felurI de tesute : sarcomatos, cartilaginos ei osos. Avand in vederelocalisarea de predilectiune a osteo-sarcomuluI §i a condro-sarcomuluT, sep6te intelege ca asociaren de care ne ocuparn e destul de freqUenta in os.

In adevijr, aceste treI din ulna varietati de sarcom de §i se producei in alto organe, in mamele, in testicul, chiar In piele, locul lor de pre-dilectiune insa e sistemul osos §i cartilaginos i mal malt la extrmitiitile6selor lungI, intro epifiza §i diatìz. Adesea-orI tendinta la calcificare ef6rte exagerata, se produc excrescente marl, calcare, ramificate, stalactiti-forme in interierul articulatiunilor. In- aceste partI, la extremitatea 6selordar mal cu. Omit' la extremitatile falangelor, resulta une-orI nisce tumorIcu periferia tare, cartilaginósa, ;6. ostísii, iar central e Inge, gelatinos con-stituit dintr'o mask' aprópe gelatinosa si de o mare cantitate de celule marlca multI nucleI asemgnatóre cu. inieloplaxele.

Condro-mixo-sarcomul e un condro-sarcom in care o parte a tesutulda devenit mixomatos ca substanta bazala mucOsi-i, ea celule stelateramificate, anastomoz Ito. Se p6te forma in testicul, in manaelii, In Ose, etc.

Mio-8arcomul nu se intélnesce de cat In muschI, sal cel putin inorganele cari contin mu§chT., cum sunt paretil tubuluI intestinal. Se vededi la constituirea tumoril, pe langa celulele sarcomat6se, iail parte ei fibremusculare. Sant casurI fOrte rarl cand fibrele musculare din asemeneatumorI sunt striate, de regula avem a face ca fibre netede. Ast-Idl late°tumora mare mixta a testiculaluI observara pe langa un twat sar-comatos fusi-celular, ef §i o proliferare celulara perivasculara cu o proli-ferare a unor fibre musculare striate fm, cart prin burgionare producmugarI gro§I celularI cu aspectul celulelor gigante, cg. E f6rte probabil cá inaceste casurI neoplasia sarcomat6sa 's1 are origina In tesutul vasculo-con-junetiv intermuscular i di o parte din fibrele musculare scapand de des-tructiune, proliferéza din causa iritatiunet S'ati publicat tasag casurIfúrte rare, grel de explicat, In carI celulole musculare insi'§i se trans-

www.dacoromanica.ro

Page 215: Curs Anatomie Patologica

DESPEE S/UU.'« 213

forma in elemento sarcomat6se, constituind ast-fel pe de-a intregul tumora.O ast-fol de tumora a intestinulul e representata in fig. 70, unde se ob-servé proliforarea prin cariokineza a fibrolor netede spre a forma tu-mora.

Ast-fel fig. 70, represinta partes contada a unul: trabecul muscular pecale de proliferare neoplasia. Celulele muscularo sunt maI slirace innula colorabilI (m); in unele pnncte basa i anume in vecinatateavaselor, ele se umfla, devin maI scurte i contin unciei marl' bine coloratt(m'). Se constata celule musonlare netede cu nuclel in caripkineza (m2).

12. Melano-sarcom se dice tumorilor sarcomatóse pigmentate. E unadin formele celo mal' maligne ale sarcomului. Desvoltandu-se In locurlen pigment normal sal din negI pigmentan, cresce repede, se produccurênd in jaral tumoreI principale altele mal* miel, precum i metastazeindepartate. Pigmentul Oto fi negra, sail galben, satl brun Oto sui contina

---m-,44,- - 21-,-"--- ;;;.,._."-I'rry-,;"-,-_,..:.---: ---,----1--4'2,, ---7------- :,,,-s ,--4,,, -,...-- -1,:fmk,.... ..2---m~-, --.- m,if ,A--;,-;ii-,-4, ,_,:.4, ,,,,5ra<M

V7.4.-;,- --r-4*-1,:i---,`...........,,".;&*t.7':,:' .

.''.."* ,t --:,...11n,,,--»,' s's V° e''''-' kt `Z--.,...'4."'IN 4"10,'''' 6'

,NEtv r.F0ffl_ ,. -.<'"-^--' ,A -,*,, ..è. ,',-"Z4-'.,,,,,

:-.,:-:-..-;;,,,-

---_.---~,-,.--.;:.,_,-.- ,,,..,..- ,y,:r5:',_,Ltsr:_--FL--,.-',-,--,_-_,--------,-_, rf.,.,,t 'X,,,,.M,---1.,'Ir-V , /b a ia-jp--!---.,-, -:,; .2_--..- _,-,. .

"-----,--7_7----- .--ii--4-s, -:::-''',-, - -----e--;.

_

- '--- ---.------:--,--,-. ----- -,..__,...,7.-.;- .- -_,_ ,-----y...--.-,: -\7- - -.,...,,

Fig. 70.M4c-sarcom.

sail sa nu contina for i sulfur. El se gasesce liber sa5 nchis in celulemicI stelate, de obiceiti In jaral vaselor, saul in ulule mart umflate, cuprotoplazruii fórte transparenté, cu nucleul abia vizibil care Oto sa disparaCu totul, asa ea la urma avem a face numaT cu o grama' de pigmentsub forma de buc5tY mal marT sail mal miei, neregulate, printre carT abiase mal zumoso puncte din protoplazma celuleï. Acest sarcom e constituitde regula din celaba rotundo marY amcstecate ea celule fuziferme in maTmic numur, se" acesto din arma pot sa prcdomine. Do multe ort sepresinta sub forma una endoteliom pigmentat. Ele so nasc adesea dintr'unneg pigmen'at al pieleI, acesta s maresco la un moment dat, se m6ie ;se ulcer6zii, devine fungos. Cutind apar in jaral acestuia metastaze regio-

`"

www.dacoromanica.ro

Page 216: Curs Anatomie Patologica

t CDES DE itislAT05112 PATOLOGICit:1111

nare sub forme desimple pete negro la inceput i 'ya creso pentru aurma aceiasi evolutie. Mase sarcomat6se inarcate ca pigment sunt duseea s'Angel° in tot organismul, aa ca la un moment dat tórii suprafatapielei i organolo interne sunt semitnate cu nodull pigmentati negri. Pig-mental acestor tumor): pote fi datorit una activititti particular° a celulelorcarT elabor6z6 materia albuininósil in sensul de a izola si precipita ele-mentele minerale (fer, sulf, etc.) ce intrit' in constitutia pigmentului. Crederuinsii ca de multe ori avem aface cu o incercare de a se constitui vasosi sango, primele dispositiuni pentru ac6sta insit nu isbutesc, celulelevasului, endoteliile mai ca s6mit proliferézit firte energic, vasul se desfiin-téz6 ca atare, iar substanta colorantri a sangelui din vasele de nou.6 formatiunel

VIA7 I

oVire

)-

ItFig. 71.-11felano-sarcom desvoltat dinteun neg.

se transformg in pigment. Figura 71 represintil o atare tumorit a piola, incare se vede cum pigmenta] pornind de la celulole stelate si anastomosate,p6trunde in stratul epitolial (p); observiírn in acelasi timp o proliferaroa epiteliului precum si o difusittne a pigmentului prin tesutele vecino,tesutul griisos (pg), artere (a), glande sudoripare (psd).

Fig. 72 represinta un sarcom melanic rmile cu crescere f6rte repede.C, se vede o transformare prin proliferare ca cariokinez;1 a endoteliilerIn tesut sarcomatos. In ti se maT observa proliferarea endogenit vaso-for.mativA a endoteliilor, lar in f desvoltarea celulelor fusiforme prin proli-ferare prin kariokinez4 a celulelor proprii ale tesutului.

www.dacoromanica.ro

Page 217: Curs Anatomie Patologica

IASPRE SAl20034 215

Mara de piele, acestii tumora so maT p6te produee In °cid, anime Incoroida saa retina, In sfera organelor genitale, la baza creerulul, etc.

Clorom se da numele una tumori sarcomat6se, de regula cu celulelerotundo qi ca pigment verde. Acest pigment are de particular ca se di-solva In alcol i se comporta cu agentt coloranti ca grasimea. Pigmentulapare subt microscop ca granulatinni mal' fine ca in cele-l'alte forme depigment, f6rte refringente.

Ac8ste tumor a putend avea origina in dele, in periost, etc. e, rara.Psamomul e o tumora sarcomatósa aprápe exclusiva a meningelor,

a plexultil choroid i glandel: pineale. Se presinta ca nisce cuibuil de adulerotunde, dar mai des fuziforme, cu aranjare concentrica, inconjurand unsimbure de celule produse de celule distruse in cari se depun sarurlcalcare. Aceste graunte calcare pot deveni destul de marY, in ctIt se ved

Fig. 72. Sarcommelanic de natura mai mult endoteliald

chiar cu ochiul liber pe suprafata de sectiune a tumorei ca un nisip cugraunte maï." marY, maI grosolane, alb9.

www.dacoromanica.ro

Page 218: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXV

Angiosarcomul. Endotelionaul. FerieZ ioinul. Cilindromul.

Angiosarcomul A.cesta denumire a fost introdusa In nomenclatura on-cologica do Waldeyer pentru o varietate de sarcom ca caractere distinctive-intro cele descrise pana aeum. E lesne de Into!es din chiar etimologiacuvintuluI a e vorba de o tumora In care prodomina o neoformatiuneabundenta de vase. Acest formen era ftirte semnificativ In timpul randa fost creat de Waldeyer ; asta-rp: insa, cand conceptiunean6stra despreesenta i geneza sarcomuld In genere s'a schimbat, el o fate propriti dea produce confuziune In spirite.

In adevtjr, am araat r. sarcomul e rezultatul uneI creseerI atipice otesutuliff vasculo-conjunctiv, ctt Intinderea i crescerea acestel tumorl sedatoresce uneI formatiunI continue i ilirnitate de vase earl, In loe de ase organiza ca aten, imediat se transforma In elementele tumoriI. Daca e

atuneI orI-ce sarcom este panii la un punct si un angiom In ace-la91 timp, do óre-ce la basa orI-careI proliferarT sarcomatóse sta o neo-formatiune vasculara din celo mid' active. Totui vom pastra aeest termende angiosarcom : 1) pentru ea e consalrat prin uz, §i 2) pontru cil, pontrumoment, n'avem un altul ca care sal. putem Inlocui. Vom veden, din celece urn16zil, ca s'a Ingustat In adev6r mult cadrul angiosarcomuluT,multe forme earl' alta data erati considerate ca angiosarcome, asta-cT, Inmod maI corect, le punem In grupul endoteliomuluI sail periteliomulul;totu0: vom &idea peste turnoff pontru carI tormenul de angiosarcom trebuepastrat de-o cam-data.

Angiosarcomul se deosibesm de sarc3mul ordinar prin aceea ca nutóto vasele se transforma imediat in tesut sarcomatos, ci, din potriva

parte din ele persista ca atarI. Bine Inteles cii chiar aceste din 'Irman'ati caracterul unor vase adulte, bine organizate ; nu sunt In num6r i ca

dispositiune care ar eorespunde trebuinteI fiziologice pentru care suutdestinate de obiceitl vasele, adica de a servi In mod strict numal la nu-tritiunea tesatuluI In care se gasesc.

Din potrivii, ole sunt adesea-orI Mee numer6se, ati peretI sub¡irI em-brionaff, de multe orI ca lumenul f6rto dilatat ca In orI-ce telcangiectazie,ca dispozitie une-ori cavern6g1, alte off plexiforma sail fórte variabila

www.dacoromanica.ro

Page 219: Curs Anatomie Patologica

caracter important, sunt in continua proliforare. Dar ori-cat do Tie sa fieproliferaren lor, ori cat sit se pAstreze caracterul lor embrionar, totu.,1 elesunt mai bine delimitate, me bine individualizate de restul tesutului decat cum sunt vasole Intr'un sarcom ordinar, ceea-ce imprima tumorit carac-terul sati distinctiv.

Intre vasele in ac6sta stare, proliferarea vascular 'I schimba caracterul,aici se petrece ceca ce vedem de obiceiti in sarcomul ordinar : vase micicapilare in stare de continua formatiune, ai ciiror pareti se rozolva ime-diat, printr'o proliferare energicii, trite° masil de celule cu tip sarcomatos,precum vedem acésta in fig. 73.

INGOISAROOMUL 217

Fig. 73.Angiosaroom multiple in parte pigmontat al piele1,1ysp, spatil vascular°,y vend, miIt ineonjuratI de spatil limfatioe continand endotolii, globule rosii palido pyi pigment, a t maul sarcomatos.

Angiosarcomul p6te avea ca sediti ósele creerul, pia meter, plexurile,coroide, unele glande precum mamela, testiculul, rinichial, glandele sali-vare, corpul tiroid, chiar pielea, etc. el se póte manifesta de in Inceputca caracterul mixt descris, sari p6te incope ca un angiom dezvoltandu-seca atare cat-va timp pentru a deveni in urma sarcomatos. Undo tumor):

Cure de anatomic patologia 15

-

www.dacoromanica.ro

Page 220: Curs Anatomie Patologica

tiA oints DÉ ANATOMIh PATDLOGid

vascular° congenital°, uniI negi pigmentatl a! pield bunä-ir, avêndune-ori. structura angiomat6sä, i cari perzistä multá vrerne ca star! pot,de la un timp, subt influenta until traumatism, a und iritatiud alta 6re-csro, sea chiar sub impulsul und cauze neapreciabile s. incerce o cres-core repode 'nand caracterele descrise ale angiosarcomuld. Päretele vaselorde neoforrnatiune incércil diferite modificrtrY, 'Ate deveni hialin, sclerosat,pigmentat. In interiorul vaselor se glisesce sange de multe eel inchegatsail en trombusI fibrinqf stil mase hialine sail calcare concentrice ca la asanumita turnorli fibro-plasticrt a la! Lebert, desvoltandu-se pe meninge.

?locum se vede, tormenul de angiosarcom eorespunde und notiunlpur morfologice si nu e greil de inteles cum se face a acOstä denumirea devenit nepotrivitä in multe casuri, indatil ce s'a Otruns mal binestructura finä i ma' ca slnnit istogeneza sarcomuld.

Ast-fel existrt tumor! alclituite dupli tipul descris al angiosarcomulta ;dar in earl vase's mad teleangiectatice, cari In angiosarcom contin demulte orI sange, stint de data acésta ca malt maI lare, ail devenit ca niscealveole inegale, une-ori f6rte salí ca nisce canale une-orI paralelede cele maI multe orI ea dispositie plexiformrt anastomozandu-se uneleen altele i contiand, na sang°, ci nisce celule mad ca tipul celulelorepitelioide. Cand se aflii cine-va in fata und tumor! ast-fel constituitefórte usor p6te lua celulele mad ce umplu cavitiltile vascular° dreptcOlulele epiteliale i sä considere tumora ca un cancer alveolar. Mal usorIna se p6te &idea in acésta gresalrt, and tesutul interstitial nu e sarcomatosci mult sail mai putin fibros, ceea ce se póte inVimpla nu de rare-orl.Vom vedea mal la vale frig crt, clack' nu absolut tot-d'auna, eel putinde multe orI avem putinta de a stabili cii aceste celule mar! nu Buntepiteliale, cii rezultrt din proliferarea endoteliilor vaselor Pentra acéstilformä de ang:osarcom se admite denumirea de endoteliom.

Se me pote presinta angiosarcomul i ca un alt aspect diferit. Asa va-sele nu se lärgesc, nicl nu se umplu ca celule ca in endoteliom, dinpotrivä pot sii ri5manä destul de strimte ; tesutul dintre ele, cm tip sar-contatos, aratä insä o legkIturii geneticä intimä ca chiar peretele loranume ca o parte a acestuI perete, ca tunica adventitialä. De si multiautorI clasici, dintre eel mai popularizati chiar, sunt de pä'rere de a nusc6te acéstä formä din cadrul coman al angiosarcomuld, totrisI noT, par-tizani frträ rezervä aï clasificuiri! istogenetice a tumorilor, vom descrie tu-morile ast-fel alcatuite ca o varietate distinctil a sarcomuld sub numelede periteliom.

Endotelicmul. Faptul cii dcscriem endoteliomul dupti sarcom i in le-gaturil ca el nu trebue sr' fad pe nimeni sit créclä crt in t6te casurileendoteliomul se apropie de sarcom. Din potrivti, sunt endoteliome car!

www.dacoromanica.ro

Page 221: Curs Anatomie Patologica

t/sTDOTELIOMUL 219

prin mersul clinic §i prognoza lor se apropie maT malt de fibrom. Ampus insa endoteliomul dupa sarcom pentru ea OW fi mai bine priceputdupa ce se cunósce sarcomul; pentru ca stud iul aprofundat al istologieTfine a sarcomuluT §i anume al angiosarcomuld a contribuit la clarificareanotiunei de endoteliom; in fine pentru c une-ori endoteliotuul, prin bo-gatia sa celulara, prin tóte caracterele sale structurale, prin evolutia sarepede, prin crescerea sa iliniitat, prin tendinta la recidive, la metastaze§i la cahexie so inrudesce ca sarcomele cele mai. maligne. Exista darendoteliomo benigne earl' i anatomicesce §i. clinicesce se apropie de fibromde o parte, de alta endoteliome tot atat de grave ea qi sarcomele, sail chiarcarcinomele §i intre aceste dou6 extreme o intr6ga scara de forme de treceregradata. Fan ca acésta variabilitatea nu e inutil sit admitem o Ore-care nuan-tare in denumirea acestor tumorT, dupit gravitatea lor. Pastram vorba endo-teliom pentru fórte plastica qi de§tépta.' tu minte o ideie exacta' despreorigina tumoriT Sí se scie îns, cä atuneT ancl dicem par i simpluendoteliom e mai malt vorba de una din formele benigne ale tumoriT ;iar formelor maligne, ma): apropiate de sarcom lo vom dice, pentru maTmare preciziune, sarcom endotolial. Acésta desdoire in nomenclatura nu eniel o subtilitate niel o Incareare de prism, cttci ar fi in acleNiir regre-tabil ea sa se ja in vorbire una drept alta notiunile ce trebue s avert).despre nisce formatiunl earl, de §i a§a de asem6natire din punct de vederegenetic, se deosibesc totit§): a§a de mult prin evolutia i prognoza lor.

Celulele ce forméza caracteristica acestor tumor' provin, precum amgis, din endoteliile vaselor sanguine, dar pot rezulta qi din prolife-rarea endoteliilor, spatiilor i radacinilor limfatice. Unil autorl aú deosebituna de alta aceste douil ordine de tumorT reservand name pentru cele dinurma uumele de endoteliom sail limfangiosarcom, iar spre deosebire nu-mew pe cele d'intaitt ca termenal de hemangiosarcom. Nu putem urmape Ziegler §i alti autorT clasicT pe acésta cale. Cum am maT apile, an-gtosarcom e o notiune pur morfologica pe otre o vom pastra numaTpentru angtosarcomele la car): vasele proliferéza in totalitatea lor ; iarorT de cate off natura endoteliala a tumoril va fi neindoiósa 'T vom diceendotelioni, indiferent daca' celulele previa din endoteliile vaselor san-ghine sail limfatice, i unele §i altele fiind de aceia§f natura §i aviindaceia§T

Dupil ce-am deliminat ast-fel subiectul putem trece la studiul anato-mic al endoteliomuluT.

Multsi negT congenitall situatT pe fan, pe gat sail pe spate, mal maltorT mal putin pigmentag, purtand une-or): Or, de regula mol, flaci, a§anumiii negT carno§I sunt de natura endotoliala. Aceste tumorT, de ordi-nar pedunculate qi multiple destul de micT netede sail muriforme, ail o

www.dacoromanica.ro

Page 222: Curs Anatomie Patologica

CtrRs IA AttATOMIE PATOLÓGICA1111.1.6

suprafatrt de sectiune cenusie putin, brunä, fasciculatil orItranslucidä, de multe orI ca aspect si consis!entA gelatindsä,

alte-orI sunt ceva maI tartSub microscop se v6d compuse In maro parte din fascicule de fibre

conjunctive, ceea-ce Mease pe unil autorI a le considera ca nisce fibroMeordi flare. Se disting de acestea din urmä tag prin aceea cä o parte dinspatiile limfatice ale tesutuluI stint maI largi si contin un mu& matmare sail maI mic de celule endoteliale proliferate. Ele se pot perpetuamultä vreme, chiar viata Intrégä, ca nisce formatiunI filrä uicI o impor-tanta; pot insil servi i ea punct de plecare al sarcomula endotelial alpieleI cu. prognozä

In piele insiä endoteliomul /mite apare si miff tfirditi, In canal adoles-centel i vieteI adulte, sub formä de nodal:I rotundi orI ovoidI, capsulatIune-ort, lobulatI, intradermicI sail subdermicI, mal mult orI maI putinaderentI de piele, ca o consistentrt apriSpe ca a unuI fibrom i ca merslent. Se 'Ate veden in asemenea caz cum celulele endoteliale aratä o ten-din til de a .deveni fuziforme i apoI a se transforma In fibre conjunctive.Avem ea alte cuvinte o tumorl fibriisä in care fibrele conjunctive se for-mbil pe comptul endoteliilor. El pot altä datä fag s progreseze repede

ulcereze pielea, sil cloying moI, pulposI orI aprdpe difluentI mai cas6mA in pärtile centrale.

Proliferabilitatea endoteliilor e forte rgspinaitil i fdrte frecuentä; eapáte fi desteptatil printr'o iritatie cronicil, printeun traumatizm, etc, andexistä o predispozitiune pentru acésta. Multe tumort endoteliomat6se potaves parietal de plecare inteun ulcer cronic, tntr'o fracturil os6sa, etc.

Se observil la uniI individI un fenomen curios in cursul cicatrizrtriIuneI plrtgI banale. In lee ca plaga sil se inchidä par i simplu i s x-

mn Inloduitil printr'un tesut scleros cicatricial, se produce o ipertrofieconsiderabilil a tesutuluI, o adevilratil turnorg care póte atinge volunmlunul oil de grtinä sail si maI malt

Tumora e fórte duril, suprafata de sectiune uscatii, reticulata dar maIdes se vede compusii din lamele grilse in cAt face impresiunea unuI pa-diet de cArtI de joc. Sub microscop se ved spatiI limfatice pline ca ce-lule endoteliale separate prin lamele gróse de tesut conjunctiv fibros, denscompact adesea hialin format pe socotéla endoteliilor.

Ca angio-sarcomul In genere, endoteliomul, In afarA de piele, póteavea sediul In organele cele maI variate, In glande maI des, precum parotida, mamela, testicul; apoT p6te aren ca punct de plecare osul i maTcu sémìl periostul, se produce in peretiI vaginuluT, in uter, in creer, inmriduvill In ser6sele : peritoneä, pleurä, meninge, etc.

In t6te aceste organe endoteliomul pdte fi mal malt sail mat putin

www.dacoromanica.ro

Page 223: Curs Anatomie Patologica

ENTIOTELIOMUL 221

limitat ca formele benigne din piele, saa pelt° afecta caracterele maligneale sarcomulut In acest caz el póte atinge dimensiunT enorme y1 pateco.tropi tesutele MI:to repede pe o mare intindere. Pe suprafata de sec-thine tumora aratil o coloratiune math,' sail putin branil, une-ort enpete galbene ca sulfa' aprdpe, neteda sail granulósil, adesea delimitata incampI maT marl' sail maI mieI, poligonall orl neregulatT, prin bande maIgr6se sail mal inguste de un testa maI grizatru sag alb maI translucid,maI tare, cu consistenta fibrósii. Radand suprafata se scote lichid gros,alb, laptos, une-orI in cantitate tot atilt de mare ca dintr'un cancer.

Sub ruicroscop se vede compusa din bande de tesut conjunctiv destulde largl une-oil alte off maI inguste, Intretaiate yi anastomozate, delimi-tand un sistem de cavitatI rotundite orI poligonale de cole maI multeoil, dar adesea oil fórte variabile ca forma: triunghiulare. eliptice, etc.,plina cu celule marT, ceea-ce a facut sa so doe acestor turnoff si numeledo sarcome alveolare. Alte-orI cavitatile acestea pline en celule sunt maTmalt canaliculare saí tubular°.

Marimea 0 forma celulelor, aranjarea lor in interiorul unor alveolesail canal°, malignitatea acestor tumorI, etc., ail facut Sil fie multa.' vremeconfundate ca carc:nomele. Stadial indelungat yi sustinut al istologielpatologice fine, inburaitatirea mijlócelor de fixare i coloratiune, progre-sele face° in cun6scerca istogenezeT normale ne permit adT insa a recu-n6sce provenienta mezodermica acostor tumor): yi anume natura lor en-doteliala.

Pentru a ajunge la un diagnostic precie, trebue in primal loo ca omul81.'0 fi %cut familiara un fel de impresiune intuitiya ce produce vedereadiferitelor elemento anatomice dupa natura 0 origina lor, °i la ac6sta nuse pelt° ajunge de eat prin o experientil iudelungata Pe cat de simplist'Rem e de a recunósce element° anatomic° dud se gäsesc in situatiunea,forma 0 raporturile normale; pe ant e de grea de a te orienta in tesn-turile bolnave. Incep6toriI chiar disting upr, de exempla, fibrele muscu-lare netede de cele conjunctive; intr'un tent bolnav de multe oil se ceieun ()chili exercitat pentru a face ac6sta deosebire. Daca vom spuneistologia tumorilor constitue capitolul col mal dificil, cel maT complicatacel care reserva cele mal multe surprinderI pentru microscopist in tótaistologia patologica; cä intro turnorI, endoteliomul e adesea una din celemiff ingrate, din acest punct de vede. o, vom pricepe dificultatile co nestati in unele cazan l pentru a ajunge la acest diagnostic, care une-orI edestul de upr de pus. Ac6sta rusk' nn insemnéza ca nu dispunem yi deregule i caractere destul de pretióse pentru a ajnnge la un diagnosticexact.

Ne putem ast-fel ajuta pentra recunóscerea endoteliomuluI, tinènd séma

www.dacoromanica.ro

Page 224: Curs Anatomie Patologica

222 CUSS DE ANATOMY, PATOLOGIOA

de celtilele co umplu alveolele sail canalele tumoriT, de forma si raportu-rile lor intro ele si ca tesutul incunjurator, de provenienta saU genezalor; de natura tesutule interstitial si de caracteral vaselor coprinse in el.

Colnlele endoteliomulut stint marl, rotundo sari poligonale, ca nucleimare veziculos. OrI cat ar samba, se deosibesc totusl de cele epiteliale.

;Ir ze.*,

".Z

Fig. 74. Saroom ondotelial al vaginolul ; e, colule endoteliale proliferate, c, tranafor-mare /113rd:A a ¡osutulni endotolial.

1) Protoplazma lor e miff patin abaudenta de cat cum e de regala in ce-lula epitelialil, din calla ca o mai mare parte din celula e °capita denuclei ; e maï fin grantilata, apr6pe uniforma, se colorka bine, dar to-tusl maT slab de cat aceea a unor celule epiteliale ; celula endotelialaare o limita maT path.' precisa de cat cea epiteliala al caruT contur elinear, noted, drept Mat; pe and endoteliile chiar clack ail unele contartntru cat-va precis, sunt marginite de cele mal multa off printr'omal neregulata, marginele celuleT apar ca zdrentuite sari ca nisce usóreoxpansiunT ca un fel de miel prelungiri noinsemnate.

2. Nucleul endoteliilor e mare, veziculos, ca o membranä.., limitanta¡ateas colorabila ca colorile nucleate, ca un con tinut bine diferentiat Insubstanta cromatica i acromatica In tomtit: ca in epiteliT ; totusi e de

-,C

linie

www.dacoromanica.ro

Page 225: Curs Anatomie Patologica

ENDOTELIOMUL 223

regula maI mult oval orI eliptic pe &Intl nucleul celulelor epiteliale pa-viment6se carI maI cu. Ora s'ar putea confunda ca cele endoteliale inlitigiii e mai mult rotund ; apoI nucleul epiteliilor are de regula unnucleol maI mare central, pe and acel al endotelirlor e de obiceiti du-blu : clout' nucleoli mal: micI a§ezatì in regula generala apriipe in focareleelipseI nuclear°. Substanta cromatica a nucleultif endotelial e mal putinabundenta 0 in ort-ce cas dispusa sub forma unel retele de granulatiunIcolorabile cu mult mal fine, maI delicate de cat in epiteliI. Pana la unpullet çi abundenta cariokinezelor no póte da un 6re-care indiciii: 5-6nucleI in cariokinezit pe un camp microscopic e o constatare banal li in-tr'o tumorit epiteliala 0 nu e lucru rar a vedea pana la 10-15-20sail maI mult. Nu vorn nega ca 0 in endoteliomele cu proliferare activaexista multe cariokineze, totuqi in regula generala in tumorile de naturaparablastica nu sunt aqa numeróse ca in cele epiteliale.

In dopurile sail masele epiteliale ce reprezinta metastaze cancerdseIn interiorul spatiilor limfatice, celulele cubico satt poligonale afecta dis-pozitia proprie epiteliilor : se ating prin marginele lor ci sunt mentinute

lipite printr'un chit intercelular necolorabil ; ast-fel in cat in masa ce-lulara continua se vede ca un mozaic de liniI dare corespumjénd liniilorde lipire a colulelor intro ele. lar dacit colulele sunt disociate in mod me-clinic, limita lor precis ci cele-l'alte caractere no vor A pune pe calaanal diagnostic exact. In masa neoplastica endoteliala chitul intercelularlipsesce, celulele stint mai malt sail maI putin distantiate çi intre eleexista o masa fina granu16sa sail fibrilara sail chiar fibre conjunctive finepe cale de dizintegrare, restan l ale tesatalg autocton, sag fibre formatedin celulele endoteliale.

La periferia alveolelor gasim un caracter, pike i col mai important,0 care ne permite pe de o parte a deosebi tumora da cancer, iar pe dealta a'l stabili in mod neindoios origina. In nisce alveole limitate detesut conjuuctiv ea cele pe care le-am descris, nu s'ar putea explica niscemase epiteliale in alt mod de cat cit all fost aduse niel pe cale de metastaze.Aceste dopurT epiteliale, adevkatI corpI strginI in spatiile limfatice, fiindde la inceput ma): marl denat spatiile pe cad le ocupa, vor exercita asupraperetilor acestora o violentä', simtitii mai ca sCima asupra endoteliilor carese vgd la periferia dopuluI epitelial, lungite, turtite, comprimate aratando deosebire din cele maI pregnante &tit de celulele marl' opiteliale eacaracterole bine cunoscute ce urnplu alveola. Alte-orI dopul epitelial sufereo retractiune sub influenta reactivilor, se vede atunci titre periferia lulci Oretele alveDleI un spatiu ciar; iar compresiunea endoteliilor spa-tiuluI limfatic drain alveola II corespunde, deosebirea ci independentaintro celulele dopuluI epitelial c endoteliI devine maI evidenta. Cu totul

www.dacoromanica.ro

Page 226: Curs Anatomie Patologica

224 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

alt-fel st lucrul in endoteliom. Aid celulele endoteliale, ce cliptusescimediat alveola nu sunt comprirnate, ci din potriva sunt marT, umflate, pro-toplazmatice, pentru cì aid ele nu (di un rol pasiv ca in alveola can-cerdsii, de multe or)" prelungirile bazale ale eelulelor endoteliale sti con-tinue direct cu fibrele ce limitéza alveola si de multo or)." putem urmitriproliferarea endoteliilor testa fusicelular sarcomatos ca in figura75. Alveola endotoliomat6sA rezu1tì i continuti a se liírgi tocmaI dincauza prolifertiriI active a acestor celule. Se 'Ate in adevër urmiíri in

Fig. 75. Neg endotelial in proliferare sarcomat6sa g testa de grabulatic b vase su-perficial° limitate de tempt earcomatos s. Formaron sarcomnlul prin diviziunea indirecta

a eelulelor endoteliale kt. Nuclei la cariokineza we tent endotolial i testa conjunctivIntestinal e muguril vascular! pOtrundO'nd In masa endoteliala ab insulo vosonlare hialino.

www.dacoromanica.ro

Page 227: Curs Anatomie Patologica

ENDOTELIOMUL 226

multe alveole cura aceste colude endoteliale so mares° si se inmultesc,cum, Fin acésta proliferare, celulele car): la inceput ere" lipite la paretelecavitátil ajung maI apol s faca parte din continutul acesteia, allele dela spate lutindu-le locul pentru a safari i acestea aceiasI soarta i asanua departe. Prin acest mod de a analiza, putem stabili eh' In endoteliomcelulele sunt nascute acolo pe loe din endoteliile spatiuliff limfatic sailvasuluI sanghin pe dind in cancer celulele sunt numaY transportate acolodin alte

5. §i tesutul dintre alveole va prezinta caractere distinctive. In car-cinom masele epiteliale metastazate i proliferarea lor maY departe exer-citil asupra tesutuluI autocton incunjurator o iritatiune continua, la careacole r6spunde in modal obicinuit In asemenea imprejurare, adecti printr'unfel de inflamatiune care, se tntelege, cä duréza atat citt iritatiuneainstist De aceia In cancer. tesutul interstitial capiltä caracterele tesutelorcronic inflamate, devine fibras, dur, sclelos ea focare de celule rotundoIn jurul vaselor, sail infiltrate difuz in masa tesutulut CorespundkoracesteI stall vom vedea 'vaso cu peret1 ingrosaff, fibrosY, sclerosI.

In endoteliom vasele n'all acest caracter, din potriva ati maY molt ten-dinta de a deveni i ele embrionare, ca peretI mal mult celularI, tesutulconjunctiv insusI arata o bogiltie miff mare de celule, din causa proli-ferara. celulelor fixe. Adesea orI se pRe constata ca proliferarea vaselor

tesutuluI interstitial e a§a de energica in eke vase micI do nouilcu pare): celularl rup paretele alveolelor endoteliale i Otrund

printre celulele alveoleX, ceca-ce nu se vede In alveolele cancerdse. Separe a se stabilesce un fel de simpatie intre elementele neoplazief endoteliale

acaba ale tesutolia conjunctiv gat de inrudite ca origina. Se maI ob-serva in endoteliom ca si in sarcom in genere, o tendinta a tesutultainterstitial si a peretilor vascularI de a suferi diferite transformarl, caicea hialina maI ca s(ema, sail mucdsa, sari coloida, ceea-ce nti se producessat) in orI-ce caz se produce co mult mai rar in earcinom.

Une-orI, i anume in cazurile can(' tumora afecta o crescere fdrte activa,aspectul microscopic al tomoril se schimba cu totul. Ast-fel pe de apartenecontenit alte spatil limfatice din tesutul interstitial intra in proliferareaneoplastica, se dilata si se umplu cu celulele endoteliale ca cele descrise.Reza10 di masa celularil a tomoreI va deveni din ce in co maY abondentilalveolele din ce In ce maY numer6se iar tesutul interstitial se va reducela bande conjunctive din ce in ce maI subtirI.

De 1.1 un timp pareta alveolelor se confunda, structura alveolara sesterge din co In ce, celulele marl endoteliale irup i proliferéza substi-tnindu-se In mod difnz tesutulta autocton. Tumora face atuncI mai multimpresiunea unuI sarcom ordinar ca celolele marl rotunde. Numat cine

www.dacoromanica.ro

Page 228: Curs Anatomie Patologica

226 CURS DE ANA.TOMIE PA.TOLOGICA.

este prevenit de posibilitatea unef asemenea evolution): 9i e In acela§Itimp qi familiarizat ca istologia patologica va putea stabili in asemeneacaz natura endoteliala a tomoriï, examinand *tile tinere eu periferiatumord, evitand ast-fel confuziunea ce o fac unil autorf, car): avilnd invedere bogitia COA mare dc celole mal mult rotunde cu f6rto putin tesutinterstitial fibre; formand ca un fel de roten larga, conchid la o originalimfatica numind tumora limfadenom.

In tumorile carI maI ca s6mil merita numele de endoteliome sarco-mat6se putom asista la formarea until sarcom fuzocelnlar pe socot6la ce-lulelor endoteliale acestea, pe nAsura co distrug lfmitele alveolelor, prolife-réza ea o energie i mat mare Eland nascere la celulule fuziforme sarcomat6se.

Merita o mentiune speciala endoteliomele organelor genitale, maI cusémit acelea ale testiculule precum i acelea ale ser6selor marl', pleura,peritoneul i meningele. Endoteliomul e frecuent in testicul i, dupil pa-rerea n6strii, mult maI frecuent do cat se credo. Sunt numer6se obser-vittiunile in carI se descria tumorl cancer6se ale acestuI organ la 6men):f6rte tinerI i car). °data operate nu s'ati maI reprodus i atí permis in-dividului o viata indolungata. TintInd Ana de aceste doui5 fapte etatelindiviflor i benignitatea tutuorilor de acest felsuntem d:spuql a credea multe din tumorile testiculului luate de cliniciera i chiar de anatomi§t):drept cancere sunt in realitate encloteliome. Confuziunea insì, dupa cumne-am putut incredinta prin examenul microscopic al maI multor tumorTtesticular°, provine de acolo ca tumorile endoteliomatóse ale acestul: organsunt Inca 0 mal: greil de doosebit de cele cancer6se. Intr'o tumorá alveolaraa testicululuT va fi maI grell de cat aiurea de hotarat, mal ales in ca-zurile inaintate, daca alveolelo provin din vase limfatice dilatate sail stintcanalicule spermatice in excesiva proliferare.

Pe langa caracterele demise, va mg trebui tot-d'attna sit cautam a neda séma, orI de cato off so va putea, de starea in care se gasesc tubaglandularI. Cand neoplazia depinde de endotelii, tesutol glandular e dis-trus, Inlocuit de tumora, i vom putea adose off sit constatam trite° partesail alta a ileoplazie): tub): seminall in stare de colaps, comprimatT, ca ce-lulele mal micI, maI turtite, mai putin colorabile, cu nucleI ma): palicjI,cu. tendinta la fragmentatiune, in fine tóte semuele une): distructiunl. Dinpotriva, cand tumora e de naturä' epiteliala putem constata, In partileundo neoplazia e maI putin inaintata, tub): Inca netransformatI h earl saputem constata semnele uneI proliferarI epiteliale i trecerea de la te-sutul glandular la elementele tumorit Cu t6te acestea trebue sit se seiecit TOM intélni cazan f in carI e apr6pe imposibil a ne face o opinie ho-tar4ta fara a linea 8éma i de cele-l'alte imprejurari, ca etatea bolnavuluI,

www.dacoromanica.ro

Page 229: Curs Anatomie Patologica

ENDOTELIOMUL 227

aspectul microscopic, durata hile, ovolutia clinic i cbiar rezultatul in-departat al operatiund, etc.

AceleasT dificaltatI dora une-on i endoteliomele ser6selor, Endoteliileacestora avemd o origina comuna ca epiteliile organelor genitale ale tosti-cululal i ovaruluï, in placile laterale ale embrionaluI, reprezinta ca o formade trecere intre endoteliile 'adoviSrate Cu. origina mezenhiniic i °paella°adevIírat dezvoltate din fciia endo-ectodermica a embrionaluI. De aceeaIn testicul tumorile endoteliale sant mal gret1 de deosebit de cele epitelbAle ;de aceea endoteliomele peritoneale carI se produc de multe orI conco-mitent Cil tumor): ovariene sub forme de induratiunl i ingrosarI difuzesalí ca nisce mas° mar): polipcise. papilomat6se, moI, gelatinúse, ari especialde cancer.

La microscop se constata Ins c tumors e alcatuita, parte din celulemar): a caror origina in encloteliile sonísoI se Oto une-orY bine determinaiar in parte din nisce celulo transformate, kirte marT, ca prolungirI,stelate Ï cu o mare cantitats de substanta interstitiala granul6si ort finreticulata °el amorfa. Ori, se scie ca acesta transformare mixomatáza ecaracteristica pentru tumorile de origina mezenhimica, nu pentru celeepiteliale.

www.dacoromanica.ro

Page 230: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXVI

Periteliomul

Periteliomul. In acésta veriotato vasele, Cu un parete endotelial binevizibil, ca lumen maT larg satt maI ingust, gol salí plin al stinge, suntimediat inconjurate de celule neoplastice. Acesto eelule ati une-orI tipulcelulelor rotunde mar): s'O maT mult orI mal putin poligonale ca in en-doteliom, alteorI se apropie maT mult ca forma de celulele fuziforme cunucleti maro veziculos eliptic.

Se pite constata pana la evidenta crt acésta masa celulara remita dinproliferarea tunicef adventitialo a vasuluT si anume a celulelor pontrucarI unif istologisti: ail consacrat numele do periteliti.

Inainte de a trece maI departe sa lamurim in cate-va cuvinte ce trebue saintelegem sub acésta notiune de cur-énd impatnéntenita in istologie. Se scieca orI-ce vas limfatic sail sanghin e captusit la interior do o membranaformatä de celule carT, ea forma si ca functiune, rearnin'tesc mult tesutulepitelial deosebindu-se irisa de aceste esentialmente ca origina, pentrucare cuvint, spre deosebire, li s'a dat numele de endotelii. StudiulfiziologieT generale precum si acola al uneY sera de procese ea m'Y amfaca cunostinta in cursul acestul manual ne-ati aratat rolul col maroce j6ca aceste celttle in téte fenomenele normale si patologice ce se potreoin rase. Afara do aceste celule endoteliale fio-care vas mal e imbracatsi la exterior de maT multe sima' pe celule de aceiasT natura si originaIn adoré'', fe-caro vas are, precum scim, o intima elastica, o tunica mediemusculara mai mult salí mal putin bine desvoltata si o tunica externaBar' adventitialil de natura conjunetiva.

In grosimea acestuI tesut conjunctiv advential, exista' o sarna de spatiTmicroscopice co constitue radacinile vaselor limfatice captusite si acesteaca celule endoteliale. Acestof endoteliT ale tecilor linifatico perivasculareconsiderate in raportnl lor cu vasele sanguino, li s'a dat uumirea deperiteliI. In definitiv dar precum se vede, ele ail din punct de vederegonotic aceiasI insemnatate ca si endoteliile vaselor, ca si aceste provindin filia mijlocie a embrionuluT si de alta parte si rolul lor fiziologic eacelasl.

De aeeea, la dreptul vorbind, periteliomul pite fi considerat tot ca un

www.dacoromanica.ro

Page 231: Curs Anatomie Patologica

endoteliom in care proliterarea intereség anume ondetoliile tecilor limfaticeperivasculare. De aceea ac(stii formä e si mg frecuentrt in organele incare spatiile limfatice perivasculare sunt mal numer6se, asa e creerul,meningele i periostul ; se OW produce MsA. si in kite cele-l'alte organ°ca í endoteliomul si sarcomul.

Microscopicesce tumora nu se 'Ate deosebi prin nimie de un sarcomsail de un endoteliom ; deosebirea strt numal in structure microscopicri.Aspectul microscopic variazii dup modul cum sectiunea interesézil ele-mentele turnoff. Ast-fel, une-orT We' intinderea soctiunei microscopic°e formatii de vase ca o dispositie maT mult sail mg putin regulat pare-

limitate printr'un sir de endetolii si separate intro ele prin cateun sir sail doné de celule marl rotunde, poligonale sail fuziforme. Alte ori

V.'\. 4):a

-

'41 . -

Darrgubratri, t2O

.,

_ - 104- ' fa''

,,(;)

L

''IY! ' . ' ' ':'' ,

. f,..p-_..--...* -........_:., . f, a u 0 - -- ei. ,!'s, r ve:L",,--- b

!,; ), .-r-t)-,S.,)2 , - _____,L_..: --- ii.-.; ,., ( -.--.,--,c , , -. tp., ,..1 i .1:4. h .. -- ' - y t.";,;-,.---.,-,\C.,4itS, ' ii),,, ;-lt. , .,.... "0,,' .-e--- '--- s r. :i ....'.- , 4 ,),i 03,1 . T., 4;-,.,.' :,,--.4,- 1, , .,-,.. .--.. -1, ".È _. --"," ci

--$1, - V\ i--r''' i FR : -'' ,4%,:'

.J- 6

'. ; , S61,

Fig. 76.-- Perileliom al testic4latuf. Pfoliferarea peiiteliilor el se observI in jurulvasulnI c, b fiind nil vas mie vi e eaualieulI seminal! degeneral.

fio-care vas e inconjurat do Ffiruri multiple de celule ca aceleasl carac-tere, ast-fel in cat tumora se presintä constituitit dinteun limn& marede str(mgtuT celulare in mijlocul fie-criruia dintre acestea existand citeun. vas. Aceste strénguri celulare formézit une-orT insule maI mult sailmai putin distantiate si separate intro ele prin tesutul autocton al orga-

lela,

www.dacoromanica.ro

Page 232: Curs Anatomie Patologica

280 CURS DR ANATOMIR PATOL0410I

nultd In care s'a desvoltat tumora. Se pite vedea actista fórte bine inendoteliomele peri sari para-ostale ce invadéza apa osa; insult) neoplasticeconstituite din vase imbracate ea inteo zale grósa de celule adese orIfuziforme fasciculate insulile fiind separate printr'o masa de tesut uniformea hialin ce mal inchide eolith) osSse molificate, un fel de tosut osioidresultat din distrugerea osultd.

Une-or/ aceste cord6ne perivasculare mal lasa Intre ele ntuna fúrteputin din testa:al organttle sin chiar se ating si se cohfundä prin marginilelor. In aceste cazurl, daca actiunea microscopiert e facutrt ast-fel in catvasele i cordúnele celulare sunt Write transversal, se caOta un aspectdeosebit care p6te s ne insele i s ne conduca la un diagnostic gresit.Asa tumora 'Ate apiirea constituita atuncl dintr'o mask' de complex°celulare ca celule marl ma malt orl maI putin rotundefie pentru crt ce-lulele se apropie In real itate de :west tip fie numaI pentru c prezinta sectiurdtransversale de celule fuziformecu nucleal mare veziculos, dispuse incercurI in jaral mud lumen central. Clad acest lema, care precum amvgdut e un vas, e plin cu sang°, ne putem maI lesne orienta.

Dar dui lumenele sunt gole ceca-ce, adese orl se tntimpla, atuncI caf6rte mare usurintä se pot lua masele celulare descrise, drept nisce glandeproliferatemal cu séma cá celulele ca t6te cele endoteliale ail pullet°de asemanare en epitelileconsideréndu-se tumora intréga ca un adenom.Asemenea interpretare constitue o greé1ási din punct de vedere par scii ntificsi din punct de vedere practic, prognoza adenomultd diferind de aceeaa periteliomuld.

Daca tinem séma de caracterile descrise ce deosibesc celulele endote-hale de cele epiteliale daca no dam sémil cá cuiburile celulare nu sunt de-limitate la periferie printr'a membrana proprio earn se vede hate° glanclaproliferath ; ci yin in atingere directa ca alte complex° celulare sail ca untesta interstitial, variabil dupa fold organulut ; cil adesea, din potriva,In spre lumenul central existä un fel de membrana delimitanta intro acestlumen si celule ; in fine cti de multe orl acéstä" membrang proprie ma):e captusita inch' de un sir de celule lungarete, turtite, endoteliale, etc., nevom convinge. ca n'avem aface cu nisce glande, ci ca nisce vase imbracatetrite° mantie de celule periteliale proliferate.

Cilindromul In tumorile strcomat6se, in cele endoteliale ma ca sénuise produc cantitatI marl' de Wahn ceea-ce contribue a da tumoriIun aspect microscopic particular.

Une-orI masele hialino rezulta din transformarea i degenerarea cola-lelor ce umplu alvedele tamoriI i anurne a color mal din central alveoleIpe and celulele periferice se plistréza mal multa vreme. Baca acéstiti trasfor-mare se produce pe o intindere ma mare, atuna tumora se vede la mi-

www.dacoromanica.ro

Page 233: Curs Anatomie Patologica

PERITELIOAttit 231

croscop ca si cum ar fi constituita din tuburT Wats tr insversal orT lon-gitudinal, ori oblic, formate dintr' un ¡arete conjunctiv une-orT redas numaTla elite-va fibre ea putine celule fi braplastice, alte orT ceva maT gros cap-tusito la interior ea anal sail mal* multe rinduri de eelule mari endote-liale i ca lumen dilatat si astupat ca dopurT de substanta uniforma lucio

Tumora ast-fe/ alcatuita reamintesce mult imaginea corpol u! tiroidorT a uneT alte glande al carel tobar!: ar fi astupatT ea prod use de secre-pan° concretate. AcesteT forme i se da numele de cilindrom.

Une-orT structura alveolar a ondoteliomuluT a dispartu, ast-fel ca tu-mora se vede alcatuita de stréngurT endoteliale ramificate i anastomozate,gaunúse, aceste cavitati. ale lor fijad insa pline ca dopurT

Fig. 77.Ko1oid eilindromatos al obrazulni. h h trabecule conjunctive =flete si trena-formato in mase hialino. h b z. Celulele conjunotive umflate T'Ate trabe, ulele conjue-tive. ly spatil limfatice.

In unole periteliome hialinul resulta' nu din trat, sformarea celulelor ci a te-sutului conjunctiv i peretilor vascular!, ast-fel ca se ved sub microscop ca-vitati vasculare, une-off. pline ea sango, inconjurate de un cerc groshialin, (lupa care urméza apoT m'Anua periteliala.

Acost aspect microscopic particular, cilindromatos, nu o special tumorilorsarcomattise; mole hialino° ca dispositiunea deserisa se pot forma si intumorile opitoliale, constituind cancerile cilindromatbso Batí chiar si Intumor! de alta natura

Limfonse

Este grea do a trasa o limita precisa filtre tot felul de proliferari denatura limfatica i intro adeveratele neoplasiT ale tesutuluT reticulat, dincaliza ca aparatul limfatic se resimte sub form de proliferatiuni celulareIn potriva diferitelor iritamente, proliferare' inflamatorio difkrind de multe

hialine.

www.dacoromanica.ro

Page 234: Curs Anatomie Patologica

tat CT/R8 bE ANATOME PATOLOGIOX

orI fórte putin de cea neoplastica. Mat ea séniri la copit acest tesut proliferézarepede pe cand aceast proliferare la adult): represinta de multe oil oadevératrt neoplazie. AT zico chiar ca cele mat multe neoplazit limfaticetrebue sii rail ea baz'a congenitala eonservarea proliferabilitiltet infantilea acestuI tesut.

Distingem ca limfome simple, ipertrofit simple progresivo limitate deobiceia la un singur ganglion sail la un pachet ganglionar limitat, fieacésta do origina inflamatorio sail MCA legaturil ca o iritatiune evidenta,criterial neoplasiel fiind cresterea, proliferarea progresiva de si lentil i

Wit tendinta la intindere sari la metastaze.Atari gangliont nu devin f6rte mart, ramau ca caracterul lor normal

ca limitare, ca cul6re i consistenta.Trebue art ne intrebam in cat tumefactiunile leucemice sail pseudo-

leucemice pot fi socotite printre adev5ratele neoplazit. Cred cit deocamdatavom face bine sil admitem natura neoplastica a acestor formatiant Avemaface ca o proliferare mat mult sail mat putin repede intintAndu-se dela un pachet ganglionar la alte si generalisandu-se in fine.

In leucocitemie leziunile trec si la madava 6selor care capata ca-racteral limfatic. Asemenea kd aparatele foliculare ale diferitelor organe,mal ca s6ma ale intestinelor iati parte la ac6stri proliferare care dovenindrepecle mart si parilsind limitelo organulut dail nastere la limfomele leuce-mice maligne.

Vorbirn de /imfosareome chid tumorile creso repede, depa'sesc lirniteleganglionilm generalisandu-se si in alte testae de cat In tesittul reticulatsub forma de nodult sail de infiltratian't difuso. Aceste neoplazit diferiide sarcome de alta' natnra prin stractura lor particulara, ca reticululintercelular caracteristic, care basil p6te sit atrofieze si neaplazia prin pro-liferarea sa repedo 'Ate fi compasa de celule mal mkt si ca multe ca-riochineze, semanand ast-fel centrilor germinativi. Cate-odata precum inglanda timas aceste neaplazil pet coutine formatiant sem5nand ca perleleepiteliale ale carcinomelor de origina epitelialii sail proliferatiunt endo-teliale de diferitrt intindere. Aceste turaori pot fi tart sail mol, cele dinurma vor avea cate-odatil un caracter m6du1ar, cu sectiune m6le albasari rosa, fórte suculente infiltrate ca un suc laptos seménand ca su-cul canceros.

Aceste forme se nasc In diferite regiunt, mat cu séma in aniline pa-chete de ganglionT, mat cu sémrt la gilt in mediastin, glanda timas, foli-culit intestinului. Ating de multe ort o mrtrime enormrt comprimfind orga-nele vecino.

Nielomele sant turnort de multe of): limihte la un singar os produ-

www.dacoromanica.ro

Page 235: Curs Anatomie Patologica

PERITELIOMUL 233

andu-se miiduva limfatica fara a ma): arata caracteral hematoblastic almacluveI, nu exista hemati'l eu nucleu 0 celulele marl' medulare, ci nugasim de cat celule ea nucleu mare vesiculos in mijlocul uneY retelefine. Aceste formatiunI pot deveni f6rte moT puriforme 0 prin cre0erealor vor tumefia 0 sparge eate-odata osul, Intindéndu-se pe tesutal d'im-prejur. In alte cazuef avem a face cu turnoff multiple ca mers 0mai acut.

Cura de anatonia pagologicti. 16

www.dacoromanica.ro

Page 236: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXVII

Despre gliome fi tteurogliome

Am sit vorbesc astg-slI despre un fel de tumorI, In carI elementeleectodermice jócg rolul principal. Seim cg in prima desvoltare a embrio-nula se produce in stratul extern al gastrula o brazdg ale carel mar-ginI reunindu-se formkg un canal destinat sg devie cavitatoa centralga sistemultd nervos central.

Acest canal o inconjurat de un strat embrionar, ce servii la formareasistemula nervos central, iar prelungirile canalulul vor devcni ganglionisi nervI. Sistemul nervos central formézg asa dar un tub, cavitatea acestultub e criptusitá ca un fel de epitelirt (ependim).

In substanta nervósg formatg la inceput de celule rotundo, embrio-nare, unele elemente se diferentiaa devenind o substantg tare, scheletulsistemula nervos si o altg parte, ce umple cavitgtile acestul schelet, carenu e alt-ceva de ctit substanta par nervósg. MaI intr i 041' din me-zenchim In interiorul acestor mase, Wick' vase ea tesut conjunctiv,servind mal mult pentru a Invni ereerul i trimiténd prelungirI In creersi mgduvg. Intro vase si acest tesut de învëli e un spatiil limfaticperivascular.

Vom distinge scheletul nevroglic, elementele nerv6se compuse din fibrecelu!e i apa un tesut conjunctiv din mezenchim, format din vase, un

Invelis al vaselor si un spatiti limfatic aptusit ca endoteliii in jaral va-selor. Aceste elemente sunt dispuse In mod diferit In diferite regiuntAsa in unele pilrtI ale sistemulul nervos ggsim mal multe fibre, In altelemal multe celule.

La tumorile acestor pgrtI vom distingo tumorilo de naturg mezenchimicgprovenind din vase, si acele ce provin din periteliul din jurul vaselor. Amvorbit de fibrome, angiomo, mixome sarcome, eari de alt-fel sunt malrare In sistemul nervos central tad rare de cAt tumorele ce provin dinsubstanta ectodermia. Distingem tumorY ce so nasc din neuroglie i altelece provin din elementele nerv6so. Primele se numesc gliome, secundelenevrome. Este intrebarea dacil ma putem distinge un al treilea grup,neurogliomele, descrise de Klebs In care tumorI ar lua parte si neuroglia

elementele nerv6se embrionare.

www.dacoromanica.ro

Page 237: Curs Anatomie Patologica

DESK*: GLIOME 235

Gliomele stint tumorile neurogliel, earl se pot distinge duprt duritate.Unele sunt dure, gliome dure, altele sunt mol, gliome mor.

Gliomul dur e o tumor il maT rare-orT circumscrisg, maT des difusatXin sistemal nervos fOrnand nisce tumefactiunT i induratianT r6ti limi-tate ale substanteT nerv6se.

Gliomele moI maT bogate in celule, ce reamintesc celulele stratuluT gra-nulos se desvoltil dese-orT in retina, unde determinil de multo orl Si o

proliferare a stratelor profunde ale retinal. Aceste tumor! recidivézA.se generalis6z6 ; aunt maT malt glio-sarcome.

Une-orT aceste tumor): sunt multiple.

Fig. 78.Gliom difus al snbstantei albe mkinlare, n, fibra nerviísl normal, n' n", fibre nor-

vise ipertrofieo, g' vas sangnin ineonjnrat en o WI largit in report en eelnlele nevre-gliee gi Na, fibre nervóse stib¡irl (de non6 iormatinne).

Alta data avem asa numita gliomatos saí glios. Acésta and o parteinaI mare a centrilor nervosT ca o functiune determinata e copring in tota-litatea sa de inmultirea tesatulul neuroglic. ARA-clan.' putem vorbi de gliomecavitare, am putea dice i peri-canaliculare ceea-ce insä nu e tot acelasI

www.dacoromanica.ro

Page 238: Curs Anatomie Patologica

236 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

lucru. Topografia acestor tumorI depinde de dispositiunea normal a a ne-vroglieI. Substanta nevroglica iu creer i in maduvg este mat abundenta§i are mai multe celule in apropierea canaluluI central la suprafata ex-terna i in jurua vaselor mal mart Existì legaturi tarI intro aceste re-giunI maI fixe z.a in ctit putem vorbi de un adevkat schelet al sub-stantel nervóse. Gliomele dure limitate se vor ggsi mal malt la suprafata.Am v64ut atarI tumorI ca o coloratinne grisa, grisa rosa, une-orItransparente sail de col6rea creeruluI, alto orI albicióse dure, une-orl caun cartilagia, ne depgsind mitrimea unei mud. Cand sunt malt vascularisataiail o coloratiune roie inchisa. Am mai vi5dat atarI tumorI contiandgrgunte calcare; alte off ele sufera degeneratiunea grgs6sa orI case6sa.Examinand sub microscop vedem ea neoformatiunea e compusg din celuleIn forma de paiajen, celule micI, maI mult rotunde, de la care pornesceun sistem de prelungirl ca o pensula.

Intrebarea se nasce daca most.° prelungirT itint ale protoplasmeIlare sad daca ele tree numai prin acksta protoplasmg. Pam convins °iad ea de multe orI ele trec numaT prin protoplasmrt. La celulele linen°insrt sunt prelungirl ce pornesc din protoplasmg, Axésta se constata binepe piesele ce ail stat in liquidul liii Mailer.

MaI tardid acesto prelungirI se specialiséza, devin fibre ce vor forma lasfk§it o retea confusg in earl' srt gases° nucleI rotumjI, liberT in aparentil.

Intre aceste fibre se ggsesc putine spatiI limfatice i cate un vas carej6cg insa un rol putin insemnat. Tumorile acestea cresc incet 9i nu produeinconveniente de cat din causa compresiunei centrilor importantl.

Gliomul difus elefantiasa nertòset e o fare morbida, In care protube-ranta, bulbul, milduva, pot lua di mebsiunT f6rte_marI. Am observat i eriimpreuna' ca glementele neuroglice se awn' de multe orI qi elementelenerv6se, aceea co sil pricepe qor daca no amlintim ea origina neuroglia

a sabstanteI nervdse este aceiag.Elernentele neuroglice se inserézg pe peretele exterior al -vasulal §i

ast-fel aceste celule se resinit de iritatiunile vascular°. Pe de alta partevasele se resimt de iritatiunile celulare.Neoplazia neuroglica se asociaza rta dar ca iritatiunile vaselor. In stil-

rile elefantiasice ale neuroglieI vom grisi vasele dilatate, ingropte. Esen-tialul insa in aceste tumor! e proliferarea neuroglieI mai pronuntata injurd vaselor. In resumat putem /ice ca elefantiasa gliomat6sg e produsade inmultirea celulelor stelate neuroglice sub forma de paianjen sail deplexurI la care se adaoga o proliferatiune vasculara manifestatg printr'oproliferatiune a endoteliilor §i a celulelor fibro-plastice, din care se for-méza un tesut scleros 19gatura stransa cu formatiumile gliomat6se.

www.dacoromanica.ro

Page 239: Curs Anatomie Patologica

Iredem o participare chiar a elementelcr nerv6se i maI ales cilindrii axIiad parte prin o tumefactiune remarcabila.

Gliomele s'ail &it maT. de multe oil in cr3er de cAt in mAduva

forma glioinattisi e aceea nurnitii gliomatosa cavitar'd. Pentru ane explica origina gliosel mat dif use cavitare trebue sa consideriim celeurmilt6re :

Nu existii alt organ atat de susceptibil de a reactiona formind neo-

DESP RE 6'1IODIE 237

Fig. 79.Gliom dirt's al bulbnlnl, en, celula nervesii, cz, celnlele nenroglice, c, vas sangniu In

proliferatiune endo si proliferarea eelalelor periteliale fibroplastice.

plasiI sub influenta diferitelor iritamente. Am %cut un studiil intins asupraeauselor ce ar provoca o proliferare a neurogliei qi am gasit ca ataaemoragiT, inflamatiunT, defecte, productiunI scler6se i anume microbi ceprovtica iritatiunl pornind din vase si de aicI proliferatiunea celtaelorneurologice.

O alta

p3rite1ia1ri, wg'

www.dacoromanica.ro

Page 240: Curs Anatomie Patologica

238 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Dacg la acésta contribue si o predispositiune congenitala de prolifera-bilitate a tesutuliff nervos, putem constata de multe orT cit o causa ba-nala, an traumatism, o heromagie va fi urmatä de o neoplasie nevroglicg,maT cu séing iritamentele pornite din canalul central vor avea o actiuneproductivä asupra nevroglieT pericavitare. ì acest gliom e in raport ciivasele, care une-ori devin enorme si p6te ac6sta dilatatinne maro e pro-dusit prin o retractiune a tesutulul conjanctiv. Neuroglia avénd diferitepuncte de insertie, cele mai solide atrago spre ele extremitatile ma): puyinsolid fixate si anume acole inserate pe vase. Acesta va fi tras din Votepartite si ast-fel vasul se va dilata. Vasele vor fi In acelasI limp sediulunor vegetatiunT, unor neoformatiunf de endotelig. Yam avea emoragiï,cu formatiunI de cavitaff, alte orl din vase va esi un exudat fiblinoscare resorbindu-se va forma asemenea cavitatt In vase vom gäsi trombusurT.Cavitatile vor fi Inconjurate ca tesutul gliomatos, neuroglia va fi fúrteabundentä', sub forma de fibre si de celule stelato.

Gliosa mrtfinve1 In 'Irma iritatiunei mierobiene, vb, vas en mierobl (con), cng eelnlenevroglid, proliferat4 In jurul muftil vas, n, n'. Desvoltarea nevroglieI In Wes nervilor.

Mädava fiind un organ desvoltat in lungime, turnorile acesta organ voravea o forma lunga ocupánd une-orT maduva intrégii. De multe ori acestetumorT presintä cavitatI provocate de emoragiT i exudatiunI vasculare,acésta forma de gliosa 'Ate dar sä dea aspectul siringo-mieliet.

AutoriI ali deosebit hidromielia de siringomielia.

www.dacoromanica.ro

Page 241: Curs Anatomie Patologica

DESPRE GLIOME 239

Hidromielia sr fi o simplä dilatatiune a canaluluI central färä o ade-vgrata neoplasia noI insä mal distingem pe ltingl forma descrisä Inc4 treIforme. In prima formä se dilata numaI canalul central. In acelasl timpDisk' se produce aicI de multo orI o proliferare a ependimulul, aceea ceconstitue forma care asI numi-o adenom epenclimal In ac6stä formä epen-dimul are tendinta de a prolifera sub forma de canale, de cuiburI si acinI,celulele ependimului devenind in parte mal miel', embrionare, formatiunileependimare fiind in raport intim prin prelungirl en un tesut nevroglicmal mult sail putin dur. In unele cazan I canalul e dilatat si tesutulpericanalicular fato ingrosat ; din jurul acestuI canal plécil atuncI diver-ticule formAnd cavität1 secundare acoperite de ependim, pe ctind in altecasan l tot canalul e astupat de aceste proliferatiunI plecate de la peri-ferie si mergAnd spre central canalultd. De obiceiii aces te neoplasil ade-nomatóse sunt miel', de multe orI trec neobservate, pe clind alte dìítr. dalnastere la tumorI remarcabile, combinate ca alte forme.

Dad]," dilatatiunea canalulul e mare si repede, ependimul mima' aco-peril tótä suprafata. Forma cea mai frequentä e forma a treia, forma aso-cian'. In acest cas nu avem niel o simplä dilatatiune pura, niel un adenomependimal pur, ci o stare mixtä. O parte din canal e dilatat si inconjuratde mase enorme de nevroglie.

Elementele functionale sunt impinse la periferie, milduva fiind ocupa%de o masrt grisä, rosä, transperantil satt rosie bruna ca un chiag. Mal ve-dora iaräsI &El vasele sunt in strinsä legIturrt ca gliomul. Spre centragäsim vase din ce in ce maI znarI, astupate cu trombusurt

De multe ori vasele constituesc elemental predominant, atuncI se Otovorbi de angiogliome, de angio-glio-sarcome. Cand tumórea cresce repedesi predominil celulele, vorbim de glio-sarcome.

Formele de inmultire ale nevroglieI fará sä se desvolte adevsérate turnorIle numint si lios,,, ast-Idl in diferitele procese iritative, infecti6se, grtsim oproliferare pronuntatä a nevroglieI orI la periferia ori in central siste-muluI nervos central, atto o datä chiar in nivelul rädäcinilor. In acestcas pratile atinse vor fi mal dure 'mitin transparente si sub microscop,vom constata o inmultire a fibrelor si a celuleler nevroglice printre ele-mentele nerv6se mai mult sail maI putin alterate, ca leziunI vascularerelativ miel.

Nevrogliomul li. gliomul mdle este produs maI mult prin inmultirea repedea celulelor, despre carI de multe orI este greil de decis, dacá snnt de naturänerv6sä sail nevroglicä. De obiceiti aceste tumorI mol sunt formate dintr'osabstantä, in care ja parte si elementele nerv6se, dar aceste amintesc stareasistemuluI nervos embrionar cfind elemen tele nervóse nu erail diferen-

www.dacoromanica.ro

Page 242: Curs Anatomie Patologica

240 CURS DE ANATO3IIE PATOLOGICA

Oat() in nevroglie i celulo nervúse. Aceste elernente in proliferarea lorvor reamiuti si forma celuld nervese i aceea a elementelor nevroglice.

Pe and in alto tesaturi in urma lipselor sail iritamentelor formativese forméza un fel de regenerare sail un tesut embrionar, aceiasl cause insisternul nervos determina formatiunea until tesut intermediar intro no-vroglie i tesutul nervos. Acesta se observa in asa nurnita sclerosa inpier.; care pare a fi o stare intermediara intro o in flamatiune cronicao adevserata neoplasie neuro-gliomatesa.

Marie si alii cred ca origina el' ar fi o stare infectese. Se intempliinteadevar une-orI ca dupa variolii de exemplu, sa capote cine-va scle-rosa In plä'cI; dar pentra acésta trebue sI existe o anomalie a unor punctedin sistemul nervos central, anomalie ce ar consta intr'o proliferabilitatealai. mare a unor partyl din sistemul nervos. and scim Cl o celula, ovulul,are in interiorul sil tot planul organismula, nu e grei s recaneseenica, e imposibil ca desvoltarea diferitelor tesuturl sa s faca tot-d'auna inmod perfect. Unele tesuturI mal imperfecte vor fi predispuse sil degenerezemal usor, altele vor avea mal mult material si atuncI sail nu se vor opriIn desvoltare sail le ri'rnfin inteo stare latenta tendinta la o proliferaremal mare, asa in cât echilibrul va fi ferte mobil, la eel mal mie iritamenttesutul acela va cresee.

Sclerosa In pled: se desvolta in urma infectiunilor la indivi4iI cu ten-dintil la acésta crescere. Observirn ca neuroglia proliferéza inteo masurafórte insemnata.

Sclerosa in Pia pentra mine este produsa de infectiunt llama pe te-rene pregritite. Precum am vecjat casan I de mielitA in pläcT earl trec insclerose in pled, asa suut gliome, earl de abia se disting de scleroseleIn pled% Se observa placI rose, galbue, 'DELI moT sail rani dure, ea unaspect destul de uniform, transparent, Intocmal ca sclerosele, si ele sepresintil sub forme multiple.

Neoplasia acésta are lash' tendinta ma): mare la crescere, si InclinI ma):pupa la retractie. In acestea se fed element° ferte marl' si ferte variateinsa patine fibre. Sant elementele nervese i elernentele neurogliee in pro-liferare, exista* spre ex. celule ca un cilindra ax ferte gros si la mijlocca un nuclei'', presentiind bite° regiune a elementulai o pensula de fibreneuroglice. Acesta e un element embrionar ratacit, clAnd de o parte for-matiunl nearoglice, do altsi parte formatiunI nerv6se. Se mal ved ele-mente marl' probabil nervóse in kariokinese, apoi mase mar): uniforme,provenind din eilindril axi. Vasele stint dilatate i pline ca sttnge, spa-tiarile perivasculare presinta o proliferare a celulelor periteliale formand

cuiburI celulare. Neuroglia e in contact continuii ea aceste vase.Avem impresiunea unel telangiectasil reti limitate en proliferaren ondo-

www.dacoromanica.ro

Page 243: Curs Anatomie Patologica

DESPBE GLIOME 241

telielor si periteliilor, pertteliome, apt mase marl nerv6se si neuro-glice hiperplastice, riil formate. Aceste neurogliome m31 creso maI multIn centrit albI al hemisferelor, and nascere la hemoragiI.

In jurul emoragiilor de acest fel vorn grisi o substantrt ge1atin6sA gAl-bue sari rosa, care examinatrt la microscop presintit carcterele descriseale neurogliomuluI.

Din causa milrituel, lipseI de delimitare, crescereI repede si disposi-tiunel la hemoragil aceste tumorl sant dostul de maligne.

www.dacoromanica.ro

Page 244: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXVIIIDespre Nevrome

Pentru di aceste tumor): sä' nu sonfunde ca fibromele, mixornele, sar-comele nervilor, s'a stabilit ell pentru ca o tumrrii, sä se pkii numi ne-vrom trebue ca ea sit' fie compusä din substantil nerv6A de none for-matiune.

Neuromele se intelnesc in tete etätile la copii, une-orI la adultI sialte orI la betränI. La acestia póte tumorile existatí din tinorete dar ailremas mult timp neobservate.

Formele multiple sunt de obiceiti congenitäle. Ele sunt insotite deafectiuni ale creerulai, idiotic) si cretinism sail de alteratiunI ale ner-vilor perifericI. S"a maI constatat cli nevromele sunt si ereditare prinfaptul crt s'ail giisit la maI multi membriI aI aceleasi familii. Cele mat'multe se produc in urma vre-unuï traumatism ca amputatiunI, ulcera-tiuni. Apar une-orl curind duprt traumatism, alte orl dupii un intervalnull mare.

Tuberculul dureros este une-orI compus din fibre nerves° dar de multeori este format din fibre conjunctive, fibre musculare, vase sail din alt felde tesat. Cele compuse din fibre nervóse ail fost diferentiate de Virchowsub numele de neuromatia dolorosa.

Tumorile descrise de Verneuil si Bruns sub numele de nevrom ple-xiform si nevrom cirsoid nu sunt nevrome pure. NoduliI si cordonelece se observrt in aceste casan l forménd retele ce amintesc impletituriledin varicocele sunt near° fibrome, ale tecilor nervilor.

In urma amputatiunilor so desvoltit une-ori nevrome printr'o prolife-ratiune regenerativii enormrt. Duck' In bont se gäsesc mal multi: nerviapropiatI, se contopesc de multe orI 0 formézrt un singar nod. Acostaare e formii ovalarä' si nu trece de dimensiunile uneI prune.

Nevromele cele maI multe orI se desvoltil pe nerviI rachidienI maIrar pe masele simpatico 0 se glisesc numal f6rte rar pe nerviI cerebrallIn creer 0 mäduvrt.

De obiceill nevromele nervilor sail nevromele periferice (numite ast-felIn opositiune ca cele din creer si mildavI, care se mat numesc ,3i. cen-trale) sunt fusiforme ea axe longitudinal In continuitate ca al nervuluI

www.dacoromanica.ro

Page 245: Curs Anatomie Patologica

DESPRE NEVROME 243

alte ori swat asecjate pe o latura, si in sfarOt nevromele nurnite termi-nale se gasesc la sfirsitul nervulut. Aceste tumorI sunt de multe orImultiple, salí dealungul unuia §i. aceluia§i nerv, formand ea un §ir dematanil sati pe Merit]: nervl din organism.

uumgrat pan la 2000 pe un singar individ.De obiceiti ele sunt compase din fibre nervóse i avem nevrome fibri-

lare, fasciculare, in mod exceptional din celule ganglionare cand avemnevrorne celulare, ganglionare sail nodulare.

Ail o consisten tO dura ca a fibromelor. Une-orl nu sunt de loe dare-róse acésta pentru c rare-ori aceste tumorI ating fibrele sensitive.Obicinuit sunt durer6se la presiune.

Nevromele s'ail maI impartit in totale and cuprinde in masa sa totnervul i nevrome partiale and cuprinde numal o parte a nervuld.

La sectiane nevromul presinta o suprafata cam uscata tumora fiindnet in singe.. Nevrornole mielinice al o cul6re cenusie alburie §i unlucia matasos pe cand cele amielinice ail o cul6re cenusio galbena.sectiuni mieroscopiee clarificate ca acid acetic sail colorate cu acid he-osmic 0,50h, se pot veden bine firele mielinice.

E mult mat' grel de vikjut bine fibrele amielinice. Acestea trebuesc deasemenea tratate ca acid acetic. Se tratéza preparatul apt' cu picrocarnimsail se incepe cu. 0,50/0 acid osmic si se lag co carminul, picrocarminulmaI molt timp in contact

Do multe or totii fibrele Remak nu se pot diforentia de fibrele te-sutuluI conjunctiv.

Fibrele nerdse, ce forméza aceste towel se imultesc prin divisiunea!ongitudinalii i prin inmuguriroa eilindrilor axI.

Nevromele se desvolta une-oil farii sit fie observate cad une-orI chiarpresionea pe ele nu e durerósii.

Când exista turburarl, acestea vor fi variato dupg sediul tumorei, a§anevromele determing turburarI motrice, sensitive,- trofice sail psihice.

Turburarile iu sensibilitato se manifesta prin hiperestesiT, hipestesiIanestesil. Dese-orT aceste torburarI se modificg ca schimbitrile vremetTurburarile motrice cart' upar mai rar constail in parese, paralisi1contracturI, ca turborgrI trofice sunt atrofia pele i muscbilor i diferiteerupti unI.

Nevromele s'ail gasit si sub forma eteroplasticg in testiculI si ovare.Se intainpla dese-orI ca o tumora formata la inceput din substantä

nerv6s5, sa devie fibromatósg, mixomat6sa, carcinomatása, TOM avea atunclformo mixte.

Nevromele ganglionare se desvoltil in centrit nervosI si in retina. Canearogliómele neuromele se desvolta mal: des in corpiI striatI, stratu-

www.dacoromanica.ro

Page 246: Curs Anatomie Patologica

244 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

rile optice i in partea anteri6r6 a centrulut oval al luI Vieussens, Une-oil se desvoltit sub forma de nodulT cenuOT in substanta alba de subopendimul ventriculilor lateral!. 11u sufer6 indo616 crt o parte din nevromeprovin din prtrti ale substantet griso or! ale substanteT alba r6mase inafar6 de substanta nervdsti central'. Ast-fel am observat un nevrom ce-lular in jurul m6duvet spina'rel i unul care 's1 avea sediul in spintecii-tura proceselor spinale ale vortebrelor cervicale.

Nevromele fac parte din tumorilo benigne cä'ci na dart metastase ;nu se prind ; nu de rare ori: mns recedivezg pornind de la ex-

tremit6tile nervilor resecatT. Cu timpul nevromele pot suferi diforitedegenerating. ca degenerarea grasi, calcarli, mixomatósli i cistoida.

Tratamentul .e de cele mal multe or! chirurgical. Sunt totu.0 casurTde nevrome multiple sari de nevrome tmcjate in adttncime cad nu sepot opera.

www.dacoromanica.ro

Page 247: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXIX

Despre tumorile epiteliale.

Voi vorbi in lectiunea de azI despre al doilea grup mare de turnoff,adeca despre acelea earl se nasc din stratele extern 0 intern al blastoder-mulul, adedi din ectoderm 0 din endoderm ca dopendintele lor. Turno-rile acestea, cu t6te ea' forméza o clasa bine limitatri, totu°I arath o 6re-caretrecere spre acelea despre care am vorbit deja ; mal cu sénfa acelea earlprovin din epiteliele originare din lamele laterale embrionare, cum suntacelea ale organelor genitale, ail o maI mare asemanare ca tumorilo en-doteliale, anume cu acelea ale peritoneuluI, ale ser6selor mart

Nu trebue insit s confundarn in cadrul tumorilor orI-ce neoformatiuneExista staff ap namite de hipercheratoza datorite uneI logro-

A' i proliferifrI generalizate a stratulul cornos, sub forma de placI maimarl sad maI miel, sari de sole constituind ichtioza. Une-orI copilulde la nascere se prezinta in acésta stare, ca o piele incrustata, ca de cro-coda: alta data acésta stare se capata mal târziil. Une-orI afectiunea co-prinde tag pielea ; alte off, de 0 dostul de dii uzl, je totu°Y maI mull salmaI putin limitata, la o extremitate, de exemplu. Acéstil ipercheratoza,de °i are de multe orI o baza ereditaei, n'o putem totug considera ca oturaork ; putem vorbi cel mult de o neoplasie a stratuluI superficial al

Sunt i alte aglomerArI limitate de tesut cornos de origina di-ferita ; de exempla o presione lenta °i continua', cum se vede la batfanl,sail la eel ce umbra de obiceiti descultl, orI lucréza' din greil cuva derangea formarea stratului cornos, stratul lucid nu se va ma): produceIn mod regulat, cheratinizarea stratelor superficial° se face in mod incom-plect, se va nasce adeca o semicheratinizare care va avea de rezultat di des-cuamatia stratuluI cornos nu va merge inainte, ci masole cornóse se acu-muléza i formézg nisce ingroOrI, une-orl f6rte marI pe mitinf 0 pe pi-ci6re (batiiturI). Aceste la randul lor pot irita stratele superficiale ale der-muluI, lutrotinfind la inceput o stare de iperomie continua care trece ininflamatiune cronica ca ingroprea dermuluI.

Rana la un oare care punct s'ar putea admite i pentru aceste feluff deneoformatiunI epiteliale, ca i pentru tumori in genere, un 6re-care gradde predispozitinne ; ca tole acestea nu le vom considera ca tumor): ade-förate, pentru motivul cii pricina mecanica e proa generala; proa multi6menI capata biltaturI când se expun cauzel provocatóre ; apoi pentrumotivul cii neoplazia e prea intim legatil de acéstrt cauza mecanica dud

www.dacoromanica.ro

Page 248: Curs Anatomie Patologica

246 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

ac6sta e suprimatrt, apr6pe fara exceptie neoplazia incetéza, ceea ce nuse intamplä In tumorI : un cancer dezvoltat dinteun ulcer, va continuaa prolifera ea atare si dupg ce se va suprima cauza care intretinea ulce-ratiunea.

Ipercheratozole de multe orI simetrice la mainI si la picare, cate odatilereditare, recunoscand o causa nerv6sa trofica, trebue asemenea exclusedin cadrul tumorilor, ea t6te eU presinta 6re-care caractere neoplasice.

Cam acelasI lucru so p6te slice $i despre aterom. Acosta este o forma-tiune chistica a glandelor sebacee, orl a foliculilor pilosl, mai frecuent pritturmare pe pielea capuld i scrotuluï. In arma uneI astupärl mecanice

canalultd excretor si acumulard consecutivo a secretiuneï glandulare,se nasc nisce pungI chistice formate dintr'un parete subtire $i fibros cap-tusit ca celule epiteliale ci cu un continnt ca un fel de pomadä' cenusiesail brunli, formatrt din celale epiteliale doscuamate, din sfaramaturl de celule si din granulatiunI çi cristale de gräsime. Ateromul ILIA nu e tot-d'a-una asa de simplu; asa paretele conjunetiv p6te fi maï gros punga pelanga, cit e maI mare 1n acolaff titnp póte fi maI lobulatii, ca compartimente,epiteliul de la periferie ca mult mai proliferat. Tocmaï In aceste cazanIneoformatiunea se produce fiträ acea cauza mecanica banaJ.U, astupareaconductuld excretor. Ba de multe orI niel nu se póte cunósce conductulexcretor al glandel din care chistul a luat nascere. In asemenea cas trebuesa admitem o predispositiune particulara inascuta, pentru a explica pro-liforararea extraordinara a epiteliuld glandeI orI foliculului pilos.

Ilfoluscum contagiosum, sail epitelioma moluscum este o alta formade nooplazie epiteliala, pentru care uniI patologistï, reservä' In mod ex-clusiv denumirea de epiteliom. Incepand ca Virchow care 'I-a datmele de moluscum contagiosum, multi' admit natura parazitara a acesteInooplaziI. Dar oil nu gasesc crt acksta tumora, ar fi parazitarä' si decIcontagi6sa, sunt maI mult dispus sa o privesc ca un fel de adenom, offca un fel de proliferatiune neoplasica a stratuluI prof and al reteleIMalpighi sub influenta uneï predispositiuni particulare. Se póte produceIn t6te *tile corpuluï, dar maï ca sémil pe faja i in jurul organelorgenitale, sub forma uneI nodozitatI mid, multiple, ce cresce maI mult inprofunzime, lobulatrt, acoperitä de piele lucio c distinsa, formata numaidin epiteliul proliferat. In celulele epiteliale i printre Iele se gasesc Inmare numär nisce formatiunI miei, rotundo sail ovale, omogene si luciIea hialino, care se acumuléza In mare numä'r in central tumoriT, impreung,eu sfaramaturI si alte produse de degenerare celularil. De aceea tumorase prezinta, Intr'un stadiä mar inaintat, cu un centra deprimat c cucontinut grauntos. Aceste formatiunI all fost privite ea parazitI analogIcu. coccidile. Vom vedea insii la etiologia canteruluI ca nu snnt de cat

www.dacoromanica.ro

Page 249: Curs Anatomie Patologica

DESPEE TUMORI 247

forme de degenerare ale epitelialut Daca epiteliul de la suprafata se inmultesce, trebuò tot-de-odata si o cantitate proportionalä de tosut conjunctivcare sa-1 nutrésca. Ajungem prin acesta la nisce formatiunT, care ail dejatóte caracterele tumorilor, pentru carT nu mal incape Indoiala daca suntparasitare, sail intlamatoril sati mecanice ; pentru a le explica trebue

admitem in mod neindois o predispostiune, o proliferabilitate Mas-ca% a tesutalat Vom distingo aceste tumori epiteliale, &vil cum 11-adorigina in epiteliul de invalis al pieleT si al mucósolor, sati in acola alglandelor ; iar in amandoua grupele vom deosebi tumorT tipice i atipice.Tumora tipica a opitelialuT de invälis je reprezintata prin papilomul epi-telial ca diferitele sale forme, spre deosebire de cancerul epitolial, care-itumora atipica a acestal opiteliui. Tumora tipicli a glandelor e adenomulspre deosibire de cea atipica, carcinomul glandelor i adeno-carcinomulDe tumorile tipice ale epitelinlaT, de papilom §i de adenom ne vom ocupaIn acésta. lectiune.

Papilomul. Cand am vorbit despre fibrome, am (jis c un fibrom al pieleTpóte sa'sï aiba, sediul mai ca séma in papilo : papilele se märesc, se ra-mifica, se iumaltesc ; dar prin acésta se dezlantuie 6re-cum puterea deproliferare continua, latenta a epitelulai i rezultatul va fi o neaforma-ti une epiteliala destinata s'a acopere papilele neoformate.

Daca epiteliul se tine in aceste limite ale necesitateT, cu alte cuvintedaca nu se produce maT mult de cät trebue ca s'a acopere, In lhuitelenormale, acésta neoplasie fibrósä, atund avem o formatiune constituitamaT. mult de tesut conjunctiv papilomul e meai mult fibros. Lucrurilenu se märginesc tot-d'auna aicT. Proliferatiunea odata incepara,rareorT se opresce cand trebue, si de cele mal' multe orT intrec ma-sura : se forméza deasupra ì intre papilole ipertrofiate i neoforrnate masegróse de epiteliä, ca mult maT marT de cit ar fi utile, numaT pentru a cap-tusi papilele. In acest cas, de si proliferatiunea debutéza prin tesu.tulconjunctiv, totusT avand in vedere preponderenta neoplaziel epitelialeavem dreptul de a vorbi de un papilom epitelial si a grupa tumora inrindul celor epiteliale. Une-orT tumora resulta din proliferarea unuT numèrrelativ mic de papile, dar f6rte inmultite prin ramificarea lor repetata, asacit BO fOrIllégt o suprafata larga ca o baza de implantati une fórte ingusta ;alte off si baza de implantatiune e maT larga.

Cand epiteliul proliferat atinge o 6re-caro grosime, partile sale maT de-partate de papile din capilarele carora se hränesto, sufer in nutritiunealor si de aceea se asila, se cheratinisall sail se necroséza pe o Intin-dere mare. Rezultatal va fi o eliminare abandona a partilor epitelialedepartate de papile si nu numa5 a epitelinlal de la suprafata, dar si acela): dintre papile si ramificarile lor, pfina la o anu.me adéncime. Prin

www.dacoromanica.ro

Page 250: Curs Anatomie Patologica

248 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIal

acésta se 'Ate intimpla ca la un moment dat, o mini sail un grup depapile A ajungt1 ca total la suprafatg, descoperite de epiteliT Fj A Ange-reze. Acest accident se Int6mpirt big mat rar In papiliomul de care neocuptim aid In special, In papilomul pieleT sail papilomul dur.

Fig. 81.Papilom sitnpiu epitclioniatos. c Stratul corno. - P Un complex de papile.p Epitelinl proliferind in profunzime. d Derm.

www.dacoromanica.ro

Page 251: Curs Anatomie Patologica

DESPRE TUMOR' 249

Descuamatiunea mns lilting a epiteliuluT de care am Torbit, e mgimportantii pentru a ne explica configuratiunea aceste fel de tumort

A§a acorn papilome ca o suprafati maï malt sari mai putin grana-16sä s'ail muriformg, dup5; cum adênditurile rezultate intro grupele depapile, prin eliminaren epiteliulut sunt miff superficiale sati mg pro-funde ; alte ori existg, asemenea adêncAturt maT mad intro grape ine-

Pig. 82.17

www.dacoromanica.ro

Page 252: Curs Anatomie Patologica

250 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

gale de papile çi adancaturl mat superficiale intro papilele acoluiasI grupasa c tumora se prezinta ea o suprafata conopidiforma Dolimitarea acésta,a diferitelor papile like mergo pang acolo, ea fie-care papila sa fie sepa-rah' de cea vecina pall la baza de implantatiune i atuncI tumora seprezinta ca un pachet de fire sail de foI, fe-care reprezentand o papilaaooperita cu mi strat subtire de epiteliI.

Une-ori papilele papilomuluI se deosibe3c de cele adevarate prin aceaca ail un singar va 3 mare, alte off sunt alcatuite exact diva tipul celornormale : o artera ca o yea,' si o retea capilara, care in anumite casan l p6telua o desvoltaro exagerata. Do bogatia acesteI retele capilare, de feno-menele do staza si de emoragiile posibile, precum si de transformareasangeluI revarsat pe de o parte, iar pe de alta de grosimeadepinde culórea papilomelor avern papilome albe cand stint invälite caun strat gros de epitelia, mat rosiI orI rosiT-brune, orivinete, orl mar_morate, and un strat subtire de epiteliI acopere papile bogate in vase, etc.Abundenta tesutuliel conjunctiv al papilelor, orI aceea a vaselor i epite-liuluI, determina gradul de duritate sail de moliciune al papilomelorpang la un punct i prognoza ion. In general insa papilomul ordinar alpieleI e o tumora dura i benigna.

De si In papilom proliferarea epiteliuld e secundara aceleI a papilelor,si p6te fi prin urmare considerata ca o proliferare de natura iritativapang la un punet totasI suntem dispu$ a privi acésta formatiune ca otumora in adevgratul inteles, pentru cit neoplazia caracteristica epitelialanu se produce fried o aflame predispozitiune i pe.ntru ca se pote formapapilomul i inteun mod ca total independent : asa e cu papilomele cese produc in interiorul cavitritilor chistice, in peretele glandelor prolife-rate si ca desvoltarea papilomatósit ce pot lua in crescerea lor la un mo-ment dat alte tamorI, cum e cancerul buni-órrt.

Sant in schimb si formatiunI papilomat6se in geneza carora iritamen-tele, chiar de origina externii conhicréza in cel maY mare grad, asabataturile a caror origina mennica prin iritatiune continua am stabilit'opot provoca o iperemie Cr011iCa a papilelor care p6te conduce la ipertrofiasi iperplazia lor, in cat vor resalta batilturI sati clavI cutanate, carI nustint formato numaI din epitelia, ci si din niste papile f6rte lane si subtirIacoperite de un strat subtire de opiteliil. §i negiT, earl' de obicelli stintfibrosI eri angiomatost sail endoteliomatosI sari chiar sarcomato$ se potprezenta in cazurI maIrarI ca papilome epiteliale. Pentru acesto formatiunIpote nu maI e nevoie sa insistam ca se explica maI gre:i prin cauzemecanice, de cat %erucele cutanate i ea trcbue sit admitem o predispo-zitiune inascuta si de fórte multe orI ereditara. AicI puteru pune si o

alta formatiune, cu caracterele papilonuilui, anume condilomele ce se forméza

www.dacoromanica.ro

Page 253: Curs Anatomie Patologica

DESPRH TIIMORI 251

in jural anufsulal, pe preput pe labiele marl si in jurul vulva, in (-tarsalsari in arma blenoragieI sail a ulcerelor Sifilitice, a placilor muc6se sail aune tuberculose latente. Na le TOM considera ea formatiunT specifice sifi-lisuluI sail blenoragiel, ci ca rëspunsul unoI proliferabilitatl inaseuteiritatiunea produsa de secretiunile virulente.

Undo opiteliale sunt do asemenea niste excrescente epitelialo tarI,con:Rise, une-orl spirale, ca niste c6rne de corb ce se pot forma pe fruntepe penis, etc.

Acestea ar fi neoplaziiile epiteliale d:n grupul papilomuluI tare si benign.Mai sunt task' si alte forme de papilome moI, earl daca so asémana capapilomul prin arhitectura lor, se deosibesc ca total prin importanta lorpatogolica, prin mersul i terminarea lor. Acestea pot afecta un caractermaligu aprápe ca i eancerul si pot produce metastaze.

Asa stint papilomele de o importanta f6rte mare co se forméza pe penispe utor, asa numitele papilomo destructive ale acestor regiunI. Exista

si pe alte piirtl ale corpuluI, dar aci stint maI importante si mai peri-culdse. i cand vom stadia cancerul acestor regiunl vom da, basatl peistoria desvoltareI acestor organ°, explicatianea acestel malignitatl parti-culare. Nu patem nega ea' traumatismul frocuent la care sunt supuseaceste organ° j6ca un rol. insemnat in geneza acostor papilome si a tumo-rilor acestor organe in genere, dar iarasI nu trains su pierdem din vederoca daca aceste cauzo traumatice sunt generale pentru toti ()meal, nu e totasa ca papilomele call se prod.ac nuanal la unii: adica de acei inzes-trati ea o predispositiune pentra acésta. Aceste papilome devin une-orIflirt° marl' ca nisce marl mase conopidiforme ce distrug o mare parte a or-ganulni.

Papilomele acestea se mai nasc ca predilection° si in locurile rind()exista o strimt6re natural cum ar fi gatal vesicel sea partile matstrimte ale es)fagultii, ale stomaculuI.

In vezica form6za n4.te vilositati in pacheto mari, moi, acoporite caepitel] ul da trecere, adica celulele epiteliale nu snnt ca total turtite ea aculoale veziceI, ci .sunt niai lungT, ea ma . multri protoplasma, cubice orI aprtlpe

Accsto mase, mol pot fi spalate de tiring si eliminate ca acòsta,sub forma de bucati mai mari sarlAtaaI mid, formate de grupe de papileacoperite ca opitelii si pot fi recunoscute prin examenul microscopical urine.

In regiunea piloruluI, In punctul de trecere al intestinulul: subtire incel gros, in punctul de unire al opiteliuluI de invalis extern ca acela altraectulul gastro-intestinal, cam pe la unirea rectulul en flexura sigmoida,se pot produce asemonea tamorI papilomat6se moI caracterisate prin o

www.dacoromanica.ro

Page 254: Curs Anatomie Patologica

252 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

proliferare excesiva a vaselor, carl" prin multiniea lor se comprimil, se ulceréza vi produc emoragil vi ulceratiunt inflase oi destructivo.

Am vorbit de posibilitatea de a se forma papilome din peretele chiste-lor oi a diferitolor dilatatiunI glaudulare. Merita o mentirme speciala, ma-sele marT papilomat6se mol, conopidiformo ce se forméztt inauntrul chis-telor mar': ale ovaruluT: papilomul endogen al acestuT organ. M aligni-tatea acestul papilom al ovarulia vi a papilomelor endogene in genere-rezidii in acoea el proliferarea papilomat6sa p6te perfora piiretele chis-tulut, crescênd la suprafata lut externa: chistul exogen al ovatulul vi da

Fig. 83. Papilom vilos al vesicei. - p Papilele. s Vasele dilatateale vilositiltilor. e Epiteliile detmate.

aici se p6te intinde prin continuitate la tot peritoneul al carta' epitel areaceifivi origina embrionara, p6te deveni atipic dezvoltandu-se mal departe-ca un carcinorn.

Adenomul. Este tumora tipica a tesutuluT glandular, adica tumora care-ivI ja nascere din acest tesut, asemanandu-se in acelav timp al el ca struc-tara. i o glanda norma% p6te incepo la un moment dat s prolifereze

www.dacoromanica.ro

Page 255: Curs Anatomie Patologica

DESPRE TIIMORI 253

In sensul unit): adenom; de maI multe orI lurk acésta tumor 'I are ori-gina intOo formatiune care, din punct de vedere morfologic este in ader6r

glanda, dar care nu function6z . ea atare. Asa am constatat de multe-or): in interiorul unor glande, adose orI in glands mamara, sail in ime-diata lor vecinätate elite un nodal maI tare, bine limitat, ca incapsulat.

Desi morfoIogicesce acestI noduli nu se deosibesc intro. nimic de glandstotusI din punct de vedere functional pot fi consideratI ca

isce formatiunI str6ine, ratacite. Cad near-6nd conduct excretor, sunt cutotal isolati de glanda ca s-1 and nicI nu fac parte, ea element functionaldin economia el; functionéza. 6re-earn pe comptul lor propriti, inauntrullumenuluI lor inchis iT revarsä produsele unel secretiunl anorrnale earlse acumuléza orI se resorb. AcestI nodal)" intra la un moment dat in pro-liferare actív i forméza basa multor neoplazil adenomat6se ale mameleI.Ace:ast: originä atí 'Ate In majoritatea casurilor adenomele glandelor se-

ct

Fig. 84.D 'svoltarea papilelor din un chist al ovareului.te Testa eonjunctiv en vakple v. et Papilele miel acoperite en epitelitt eilindrie

vibratil In degenerare mimosa.

Wee i sudoripare din piele, car): si ole pot inchide micï nodal): ratacitl,fret leguitur ckl restal glandeI i fara conduct excretor deschis spre su-prafata, tot asa adenomele glandelor salivare, etc. Un loo aparte ocupaapoI casurile uncle nu numal: glanda, dar si tesutul diuprejur se rataceste

proliferéza sub forma de tumor): Ast-fel am descoperit formatiunI epi-teliale, adenoma in mijlocul miomilor uterine. Trebue In aceste castle]:

et' presupunem ea o parte din uter ea 'Ante i co. glande s'a desfähtdin legtítura ca germenul normal, ratacindu-se In peretele uterulut

Alta datä ac6stä aberatiune e maI accentuatä: nodulul glandular, germenal unel proliforAri adenomat5se viit6re, e str6in lu organul in care se ga-

rincipula,

......

;;"'",. v-

t:

www.dacoromanica.ro

Page 256: Curs Anatomie Patologica

254 GURS DE iATÜMÍEPATC,IZGICk

sesee nu numaI ca functirtne, dar chiar ea origina i ca structuril, repre-sinta cu alte cuvinte o portinne rupta din legatura sa ca glanda din çareembriologicesce i anatomicesce face parte, pentru a fi inchisa intr'un organvecin. Ast-fel se gasese In grosimee stomaculuI sail a ficatulut nodull mid;limitatI, ca structure pancreasuld ; in masa rinichiuld insule de tesut,alcatuite dupa chipul capsuler su.prarenale, etc. Cu maI mare tqurinta Merede cat ceI din prima categorie, aceste glande ratacite pot da nascere laadenome.

Pentru multe din adenomele rinichiulul maI cu Ora, acésta origina,prin proliferarea unor parti desprinse din capsule suprarenala e binestabilita.

Cat privesc structure acestor nodulI ratacitI, am spus deja ca e aceeaa glandelor din earl' sunt desprin§I, pot adica si fie aleatuitI dupa tipulglandelor tabulare orI aciase, iar une-orI ail structure nu a until corpde glanda, ci a unuI simpla tub excretor glandular.

MaI interesante sunt adonomele cad se nasc nu din glande adulte, cidin restart de glande ernbrionare, carI sunt destul de frequente.

parovarul, care nu este de cat un sistem de tub ad captusite cu °paellacilindric ciliat, ri5mas intro foile ligamentului larg ovar §i trompa ca an restdin conductul lul Wolf, p6te deveni sediul uneI proliferarf adenomat6se.Adenomele ovaruluI, avén0 de obiceili o structura tabulara ca opiteliI cilin-drice, n'ar putea proveni din elementele glandulare adulte ale organuluT,cart sunt aleatuite din epiceliil cubic dispus sub forma do foliculI inchisI.Avénd in vedere caracterele morfologice amintite, suntem in drept a pre-supune cì aceste adenome provine din proliferarea unor erampee de tubIal luI Pfliiger, ea raman neutilisati la formarea foliculilor la Graaf.§i in adevir se pot intalni In ovarele normale, alaturea cu folicula adultI,fragmente tubulare captu0te eu epiteliuí cilindric in totul asemanatóre ea-naliculelor luI Pflager.

Asemenea germenI nedesvoltatI se gasesc mat frequent in regiunile incarI se petrec procese ernbriona:e maI complicate. In regiunea inchiderabranhiilor de pilda, in regiimile lateral° ale feteI 0 ale gatuluI, r6ma13une-orf resturI glandular° 0 cartilaginóse, carI vor putea da nascere la tu-morl, de obiceiti chistice, ca structure niixta adenomatósá i cartilaginósa.De multe orI lash' aceste tumorI rnixte branchiogene sunt eu malt maIcomplicate 0 formate din o amestecatura de tesute i mal diverse.

Acelq lucru se pike spune despre regiunea genitala 0 mat ca sémade testicule i ovare. Aci se intélnesc 3 felurI de epiteliI: epiteliul extern,cel intern 0 epiteliul genital din larnele laterale ale embrionulut

Aceste puncte, undo se unesc diferito lamele embrionare, contin mat

www.dacoromanica.ro

Page 257: Curs Anatomie Patologica

DESPRE TIIMORI 255

adesea orI resturI embrionare ratacite 0 de aceea sunt sediul adenomelorde originI fórte diferite.

Fiind-ca adenomele ce recunosc drept origina germenil: ratricitI desprecar): am vorbit, sunt de fórte multo orI ereditare, suntem in drept a pre-supune, ea Mee multa probabilitate, c desfacerea acestor germenI dinlegaturile lor fisiologice, so face f6rte de timpuriii in viata embrionalulsub intluenta uneI anomaliI chiar a oulul, transmisibilii din generatie ingeneratie prin continuitatea plasmeI geiminative.

O isolare mal mult sail mal putin pronuntata a uneI part): dintr'o glandase póte frisk' indeplini i inteo perióda mal tardiva a vieteI intrauterine

chiar in viata extrauterina sub intluenta nu a anal viciti embrionar,ci a uneI influente externe directe i imediate, cum e un traumatism, oiritatiune de o naturä 6re-care, o inllamatiune, o cicatrice, etc. §i nu esteorgan in care influenta proceselor iritative interstitiale sa jóce un rol malfrequent 0 maI visibil in proliferarile adenomatóse, sa6 chiar mal: graveale parenhimulul, ca ficatul. De alt-fol, acest organ servind de filtru pentrutóte provenientele intestinal°, o 0 ma'''. expus agentilor capabill de a Intre-tine iritatiunea cronica interstitialri, precum e alcoolul, sifilisul, malaria. etc-

Putern dice ca In majoritatea casurilor, ficatul nu va prolifera In sensulunel neoplasiT, de cat and este diformat, lobat sail lobulat, printr'o pro-liferatiune a tesutuluI conjunctiv interstitial. Acésta lobatiu.ne sail lobu-latiune inascutti ca#igatil in viata extrauteinä, este pentra mine basaorI-careI proliferatiunI epiteliale a ficatulttI.

§i in starea normallobalil ficatulul sunt maI malt sail mal putin isolatIinsa aceste lobulatiani, congenitale sari nu, datorite unal proces interstitialcreaza adev6rato tumorl primitive formate din acinl sari grupe de acinlisolatT, devenind ca total izolate prin capsule de tesut neoformat. §ide obiceiti vedem in aceste par)", mill Inuit sail mal putin isolate, des..voltându-se o proliferatiune pitolia1 eare incope prin o revenire la stareaembrionara, adica trabeculii ficattilig carI nu sunt alt-ceva de cAt niscetubl transformatI, ìX capta din nol tipul tubular, caracteristic pentruficatul embrionar sari pentru ace:ea al unor animale, precum e la qerpItot de-odata epiteliul earl) limitózil ace0I tub)", intra intrio prolifermiuneTie ca cariochineze numer6se.

Cate odata tuba' bine limitatl ca membrana proprie §i ca lumen ceeonstitue tumora, ail o dispositiune mult trabeculara.

Une-orl numaI unele dintre grupele de acinl, ast-fel isolate, prelifer6zaIn acest sens, formand adenome circumscriso, bine limitate, capsulate. Altadata, §i ma): ea séma in casurile de ficat lobulat congenital, organul seipertroflaza, In mase prin ac6stri proliferare 0 transformare a tipulat or-ganuluI, constituind o ipertrofie nodOsa sail un adenom difuz al ficatuliii

www.dacoromanica.ro

Page 258: Curs Anatomie Patologica

256- CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Dar chiar ta ficatul normal, nelobat sati nelobulat, se pot gtisi niscepi tt mid cart contrast6ei ea rest il organuld prin un desemn si o co-16re putin schirnbat4', formate din trabecale de celule hepatice sal dincanale biliare, isolate Ins:I fisiologicesce de restul organulut, cum am v&JutPA se 'Ate inttimpla in alte glut le. Aceste pirtt call nu functionézl, sailfunctionézil in mod vicios, vor putea intra si ole in proliferetiune sub in-fluenta iritatiunilor la cart este asa des supus ficatul, proluctind adeno-mete tabulare ale ficatulut. Apeste adenome, mil* adesea-ort unice, stintrotunjite, cipsulate, de multe orT mol, chiar pulp5se, in mare parte de-generate, galbene sill ver4T din causa depuneret unei bile anormale pecare o secret6zil.

Fig. 85. DesvnIturea adenomulai difus al ficatului.n Oeluh normale.n" Oelnle hipertrofice. n' y Declablarea trabeeulilor formandn-se tenProliferare

embrionarA a celnlelor fieakului.

Insist mat pe larg asupra acestet geneze a aienomulul ficatulut pet:antne va da, precum vom vedea, explicatiunea tamorilor atipice, adicit

a carcinomelor acestut organ. Adenomul, ca tumorile tipice in genere,are do obiceiii o crescere mal limitatil, e o tumor g mat localizatrt, care nuface metastaze. Formézrt in glandele in care se desvoltii de obiceiil o mesarotunjitii sail lobulatti, mal durA, incapsulati Caracterul microscopic dis-tinctiv este ca, precum am mal spus, reproduce in mare parte un tipglandular normal. Se intelege ca nu'l vom identifica intocmat ca oglanda niel anatomicesce, i mat putin incä. din punct de vedere functional,cad nu mat incape indoialA cA elementele neoplazice ale until' adenomal mitmelet sail a glandelor salivare buni1-6r6, nu vor mat secreta lapte

n'

www.dacoromanica.ro

Page 259: Curs Anatomie Patologica

sail saliva, col putin un lapte si o saliva ca constitutiunea celor normale.Pawl cand insa proliferatiunea nu troce anume limite, vom gasi tot-d'aunaintr'un adenom puncte de asem6nare suficiente ca o glanda.

Asa, tot-d'auna adenomal va fi format din tubT stí acini ea membranaproprie, ca càptu$Iì opite1iai, ca lumen. Spre deosebire insa de glandanormal, Whit glandularf sunt f6rte inegali, eel mat multi ea malt Indmarl, ma): largi, neregulati, sinuosi, ramificati. Celulele epiteliale suntmai mari, mai norogulate putin deranjAte, ea cariokinen mai numer6se,formand tubilor proliferati o ciptuséla de me mite riindurT de colle.Lumenul redus in parte prin proliferarca epiteliilor, e une-ori ocupat detolule epiteliale descuamate, de mase hialino, de leucocito, de singe, deconcretiuni resultato pin socretiunea abnorma, do cristale, de pigmente, etc.

DESPRE TUMOR' 257

--rt

- (7r'L.

o

Fig. 86. Adeaom al glandeT parotide conlinind cristale de calciii §i hematind.

Stroma e reprezintata printeun tesut conjunctiv, care si el p6te pro-lifera la Amin.' sè" I, formancl in jurul tubilor sla grapilor de tubT mast)fibrose mat gróse ca de obiceiri. Vorbim fauna' de un adenofibrom.

Dacì nsà acest testa conjunctiv are celule fuziforme dense, maTca patina stroma intercelulara, ea vaso proliferate in sons atipic,

etc., atunci avern aface ca un aclenosarcom. Daca, bite° tumor il din acéstadin urmil categorie, vasele sunt preponderente MO, do elemental celularsi stint in acelasi timp si f6rte dilatatg, tumora so va numi adenom an-giosarcomatos ; in fine testital interstitial 'Ate suferi pe o intindore maTmare sail mai mica o prefacere gelatindsii, vom numi ataxic]: tumora ade-num rcixo-sarcomatos, etc.

Am spus deja ca t6te glandele, precum celo salivare, sudoripare, glanda

marl,

www.dacoromanica.ro

Page 260: Curs Anatomie Patologica

258 CURS DE ANATO3IIE PATOLOGICA

mamarra, glandele marY .splanchnice, glandele muc6se, etc., pot da nascerola adenome ca caracterole celor descrise. Glandele muc6se ale stomaculgqi cele din intestin form6z4 mal adesea orl adenome, carT din pricinamiscroilor peristaltice si a iritatiuna continue, se pediculisézit formandcarT de multe ori devin sediul uuei proliferating papilar° endogene.

Se intiimplO tasa uno-orf tamal In traiectul digestiv, i mg cu. Ana

,-c-:,.

t0,170,fi44'

Fig, 87. Adoso fibrom al manzelei. Pie-oare aeiu glandular g.e ineonjnrat de o eapsulti gr6s& fibr6s4, fontana masa principal& a tumorel.. y, Vas

en oe/nle embrional.° imprejur.g. 6 parte din adenom en proliferare acelnielor glandnlare detapte de membrana bazal& jfltrit lumen.

In regiunea piloric, In dreptul valvuleT ileocecale §i in rect, eh' adenomelonu rZiman asa localizate i circumscrise cum le-am descris. Din potrivii semanifestO sub forma unei proliferkT f6rte active, dar difuze, a mucóselintregf la suprafatii, ou ptoliferare adenomat6sO a glandelor In profuncjime.

Nu semi pentru ce, dar acostea sunt de multe orT suspecte, sunt be-nigne pfinA la o vreme i tipa de °data se manifestO o tendintil de ase intinde i a distrnge tosutele ; cate odatil se observa in acolas timp lafundul glandelor o atiple sub forma una' amputatiug a fundurilor desac. and acéstO s'a produs, deja nu mai rivera dreptnl de a considera tu-mora ca un adenom, de aicI inainte celulele epiteliale puténd invada spatiilelimfatice malignitatea incepea papilomul trece in carcinom.

polipI

www.dacoromanica.ro

Page 261: Curs Anatomie Patologica

LECT1UNEA XXX

Des pre Careirsome

Asta-0 voi vorbi despre grupal eel mal malign de tumor!, despre car-cinome, (epiteliome sad cancere).

In lcctiunea in care ne-am ocupat ca adenomele si ca papilomele, aminsistat asupra deosebireI lor de carcinome. Acéstä deosebire este impor-

Fig. 88. Cancer al bun'

www.dacoromanica.ro

Page 262: Curs Anatomie Patologica

260 CUES DE ANATOME PATOLOGICA

tanta de cunoscut maI ales pentru prognostic, cite]: pe cand adenomele sunttumorT benigne, carcinomele sunt neoplasiile cele mai. maligne.

Ca 0 adenomelo carcinomele sunt tumorI epiteliale, ce se pot desvoltadin stratul epitelial intern sal extern al organismulul.

Carcinomele eetodermico WI ale stratuluI extern se nasc din opitelitapavimentos al cpidermuluI, si al mudiselor exteriore. Avem apoI carei-nomele derivate din stratul interior sir' endodermic, care sunt formatedin epitelul cilindric al tubuluI digestiv din epiteliile glandelor, al sis-temuluI urogenital de origina lamelor lateral° ale embrionulul si in fineunit autorr admit carcinome desvoltate pe serGsele marI din endotelil.

[In caracter ptincipal al carcinomelor este atipia desvoltareI lor. Ce-lulele epiteliale proliferéza ftír sit mai indeplinéscrt scopul lor obicinuitde a acopen i suprafete sail a secreta, ele inaintéza in tesutul conjunctivsi se desvolti in dauna acestuia, impiedianda-1 i functiunea sa.

Pe ltingit celulele epiteliale carcinomele contin i tesut conjunctiv, careformézil paretit unor fel de alveole maI mari sat.' ma): miel in earl sesesc celule epiteliale. Din causa acestel structurI asetnana'túre ea a glan-dolor, uniI autoff clasézil carcinomele printre tumorile organoide.

Genezei. De multe oil la marginele ulcorelor cronice se v'ed prolife-ratiunI sarcomatóse off carcinomabise. In privinta etiologiel acestor tu-mori ca de celo maI multe or): exista o predispositiune a orga-nismuld pentru desvoltarea carcinomelor. Ele ating maI ales indivi4iiinaintatI in vérstil. Stint regiunI de predilectiunc pentru desvoltarea aeesteturnorl. De multe orI corespund cu anomalii in desvoltarea emblionaraLocurile de predilectiune sunt acelea ande se ating diferite tesutarI em-brionare intro epiteliul epidermulti si al mue6seI, pe la diferitelepe la unghiurile acestora la unghiul labial, nasal la unghiul pleopelor,la organele genitalo externo, in esufag unde accsta se separil de trachee intimpul embrionar, pe rect acolo ande depresiunea externa se intalnesce caterminatiunea intestinuluI cam la 10 cm. de la anus.

Femeile sunt maI predispuse la cancere pentru crt uteral i mamelelesunt locarï de predilectiune pentru desvoltarea acestor tamorl.

S'a sustinut cit exista un parasit, ce &terming formatiunea carcinome-lor. Acbsta ptirere deriva de acolo CA la examenul microscopic al untilcarcinom se ved diferite elemente curi6se earl ail fost interpretate ca pa-rasitI; ast-fel kariokinsza aid: e neregulata colulele se divid in trel,patru i cinc Y directiunT.

In timpul kariokinezeI, substanta cromatic5, apare in carcinome subdou6 forme ca o masa Mara i ca graunte. cromatice libere. Acestedin ulna al fost considerate ca parasiff.

Se viid inteadever une-ori printre celule nisee forinatiant maI miel

www.dacoromanica.ro

Page 263: Curs Anatomie Patologica

DESPRE C1RCINOME 261

ati ma): marY, rotundo capsulate, colorabile ca culorI de anilina. AceOaar putea sa fie parasiti, blastomiceti, dar pot fi i mase hialine, produseprin degenerarea elementelor tumoreI.

Masele hialine pe care le-am vNut In multe earcinome pot fi 0epitelif cornóse care contin tot un fel de substanta hialinrt.

Am constatat de mai multe orI degenerarea hialina sail modificareaparticulara a partilor unor celule epiteliale earl att fost ineapsulate (ie

alto celule carcinomatóse.Exista ate ()data -0 adevgratl blastomicetí in careinome carI se pot

cultiva ne producAnd insa carcinome la animale.Causa carcinomelor pare a fi o predispositiune embrionara 0 o iritare,

ulteriara a epiteliilor.Buhl 0 Tiersch sustin ea exista o lupta continua' intro crescerea epi-

teliuluI 0 acea a tesutuluI conjunctiv. Crescerea normala represinta ega-litatea in forte a color dol luptatorI. La 6menii batrânI epiteliul devinemal tare, tesatul conjunctiv se slabesce wt ea e biruit de epitelia caroinaintéza invingkor pe terenurile tesutuluI conjunctiv.

La 13611141X carcinomele se produc 'Ate si In arma unor iritatiunI cro-nice. S'a 4is crt iritatiunea produsa prin fumaren tutunul III ar fi o causrtde carcinom. S'a constatat insa desvo tarea acestor tumorI.§'i la nefumittort

Teoria derangiarei epiteliuluI sustinutil de Ribbort nu explica cum Inintlamatiuni se produc destule turburarI In epitelif fail di se producapentru acésta carcinome.

In fine Ribbert mal sustine ca pentru a se forma un carcinom trebueca tesutul conjunctiv si créscii ast-fel In e'at si amputeze prelungirilepapilare alo epiteliuluI, lug nu. In 'Me carcinomele se constata acésta dis-continuitate a opiteliIlor la incept:Ltd desvoltareI lor.

Cam se clesvola actista tumortt?La Inceput epiteliul prolifer6za' ca ajutorul kariokineseI spre profun-

c)ime and prelungirI ce se ramifica, in diferite directiunI dupa ce a per-forat membrana basala.

La incepat exista Inca continuitatea epiteliilor. Dupa aceea aceste co-lule epiteliale parasesc continuitatea lor 0 intrrt In spatiurile limfatice.AicI gasesc teren bun pentru desvoltare 0 inaintéza apoI in ganglionitlimfatici. Vedem dar cit pe cand sarcomul cresce In interiorul tumoracarcinomul presinta o crescere perifericà,'. De acea tumorile carcinomat6senumat ca grea se pot extirpa complect awl tet'deauna p6te ramiine unspatia limfatic In apropiere, ca celule careinomatóse in interior.

Carcinomul se póte Mope ea un papilom ; observam papile mar!, cu e-piteliul ingro0tt carI lug nt tind kit si proemine ea In papilomelepure, ci din contri pare ca se cuf Linda in tesutul conjunctiv. Acesta e un

www.dacoromanica.ro

Page 264: Curs Anatomie Patologica

262 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA

prim pas spre desvoltaroa atipicìl. Nu imam spune ins6 ca e un car-ciuom pturii ce mg existä membrana basalii, menitìl sg separe cele doui3Wuxi de tesuturT, conjunctiv i opitelial.

Fig. 89. Careinom papilomatosP) Papila eomplioat3i, e) strat cornos, M) strati' Malpighi, a) desvoltsrea atipia a

epiteliuluI

www.dacoromanica.ro

Page 265: Curs Anatomie Patologica

DESPRE CARCINOME 263

La un moment dal, acésta membrana cedifiza qi opiteliul invadéza intosutul subjacent. Acésta atipie e caracteristica carcinomelor.

Dupe regiunea unde se desvolta, carcinomele sunt compuse une-offdin celule epiteliale turtito alte-ori din celnle cilindrice alto oil dincelule, cu forma intelmediara acestor douti sail cu caracterele epitelia-lui embrionar.

Carcinomele compuse din celule pavimentòse se gasesc pe piele in la-ringe pe hure, pe limVa, in partea superiòrti a esofagulur, pe portiu-nea cervical a uteruluT, pe vagin, in regiunea analii, etc.

Fig. 93. Ineeput de eareiuom pornind de la Leonean pilosI, a) proliferatiune atipiert,

p) par, e) strat cornos, e) mase eorn6s3 In profundimea folieulalul.

www.dacoromanica.ro

Page 266: Curs Anatomie Patologica

264 CURS DE ANAT0311E PATOLOGICIL

Proliferarea carcinomatósrt a pele p6te incepe din epiteliul epidermu-luI, din al glandelor sail dintr'un folicul pilos.

Une-ori procesal de proliferare al epiteliilor se limitézki la stratul su-perficial al pieleT, nu merge spre profuncjime, nu presintil multe celulein kariokinesrt. Avem atuncl un ulcus rodens adicrt o ulceratiuno ser-piginús5 remfintInd superficial i fr tendintil la metastase. AnomaliIepitoliale semgrAt6re sunt produse une-orI do bacilul tuberculoseI sailde al lepreI.

Une-off e f6rte greI de deosebit tin lupas de un epiteliom. Aa pot s5ye demonstrez aicl: o tumoril trituesi de d-nul Dr. Leonte, asupra careia

Fig. 91. lneeputal anal eareinom desvoltat din rp:teliul until fulicul pilos, e) epiteg) glob epitelial, p) prelungirl Ppiteliale, p) prelungirl atipice, g) glands sebaeee.

nu m puteam pronunta dacrt, e carcinom sati lupus. Era inteadeviíruna i alta, epiteliul era tumefiat i proliferat in sensul until epitelioniexistati ins i caracterele lupus'aluI ca celule gigante §i cu rarI bacilI,al tuberculoset

www.dacoromanica.ro

Page 267: Curs Anatomie Patologica

Celulele epiteliale din carcinom aunt Mite inegale, poligonale, cilindriceturtite, fórte marl séïi mid din causa divisiune% lor repede. De multeoft se constatii tormele caracteristice ale celulelor epiteliale nrmale.

DisposiOunea stratului cu eleidinti, este de asemenea flirt° neregulatXIn carcinome, in mijlocul tesutulul tumorel se ved mase hialine incapsu-

_ -

DESE'RE CARCINOME 265

Fig. 92. Celulele eareinomulsi epitelial, o) proliferares celnlelor conjunctive In jurulinsulelor epiteliale, b) celule epiteliale crenelate i In paite in carioehinezi, g) globalepitelial en central hialin, g) global epitelial ea central mueos, e) retes de eeluleepiteliale mal colorate formand o retes printre MINN mart erenelate. In interiorul

mal multor eelule se vOd formationl hialine reputate ea parasiti

Curs de mamas 18patologica.

www.dacoromanica.ro

Page 268: Curs Anatomie Patologica

266 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

late une-orT ca nisce capsule dintate. Este interasantg cu deosebire pentrudiagnostic dispositiunea concentricg a celulelor formind dupuri, insulemail in profuncjimea tesutuluT. Prin kariokinesg se produc mase mallde celule ; tele din centrul acestor grupurI nu pot fi bine nutrite §i deaceea se produce o cheratinisare, o cornifl care séil o alta degenerare aacestor celule, ce formézg atunci straturT corn6se séti hialine, dispuse inlame concentrice.

4

Fig. 98. Ineepitul prolifearli atipiee. IneeputuI de jos papilele stint Inca tipiee, pe(sand in partea de sue p' papilele §i epitelinl aratri o proliferare atipieli, y) venii

mlell papilarli

www.dacoromanica.ro

Page 269: Curs Anatomie Patologica

DESPRE CARCINOME 267

Dispositiunea acestor lame concentrice s'a comparat ca aceea a foilordinteo cépa. Aceste cuiburT de cornificatiune suut numite i perle epi-teliale, sail globT epidermicT.

In jurai acestor straturI keratinisate se pot constata stratum lucidum,apol stratum granulosum, bogat in eleidin, apoT celulele dintato i celecilindrice intocmai cum se viid in epiderm.

Une-ori: carcinomul are o forma vegetantä, fungòsä, ca o conopidaalte orT putin lobu1atL, nodur6za, 6re-Cum transparenta ulcerändu-se fórte

Fig. 94. Adeno eareinom

repede prin necrose prin lipsa de nutritiune a tesutuluT. gäsimtumor! mal mar)." maT. gr6se pornind de la un papilom niel o data binelimitate constatändu-se o adesiune a pieleT cu infiltratiunea profunda iniurul vegetatiunilor salí ulcerelor, en ulceratiuni: crateriforme, ca bazainduratadin care ies nisce dopurT de globT epitelialt

Daca facem o sectiune inte un carcinom sectiunea va presenta o ea-16re alba cenusie deschisa do multo ori cu retele fine galbuT, cu locurT

Alte-orI

www.dacoromanica.ro

Page 270: Curs Anatomie Patologica

268 CURS DE ANATOM1E PATOLOGIO.A.

iperemice, pi daca radem cu cutitul suprafata acesteT sectiunI, obtinemun liquid alb 'aptos, caracteristic al carcinomelor. Acest liquid se dato-rosco celulelor carcinomatase ei degenerariI grase a celulelor epiteliale.El e miscibil cu apa prin lipsa de cohesiune a celulelor ce-1 compun.

Carcinomele cele mal grave or fi acele moT, bogate in celule, cal.'creso repede, care sub rnieroscop se vor presinta sub forma una' prolife-ratiunf de celule avénd aspectul unor celule epiteliale embrionare. Aces-tea se asémäng cu sarcomele pi se mal numesc din causa consistentei lor

Fig. 95. Adano enrejan'.

carcinome modulare sati encefaloide. Daca tesutul interstitial fibros va fimal proliferat, daca insulele epiteliale ail tendinte de a se cornifica, dea deveni uscate, atund prognosticul va fi mal" bun. Aceste forme de scle-rosa in care predomina tesutul fibros, se numesc carcinoma squir6se.

Carcinomele iaí caractere deosebite ei dalia sediul lor.In pele distingem carcinomele cu participarea glandelor sebacee ei acole

ale glandelor sudoripare, Acelea ale glandelor sebacee ati un caracter par-

www.dacoromanica.ro

Page 271: Curs Anatomie Patologica

DESPRE CARCINOME 269

ticular. Celulele glandulare formézi o retea désit cu celule cilindrice carTde multe-orT devin fusiforme ap In cat pt.Ste fi confundat cu un tesutsarcomatos ; InsI vedem o proliferare a glandel i putem constata contt-nuitatea tumoreT acestoia ramificate cu &anda sebacee.

-

'

A *,--,,;(%.

,

j.

. 31"

"2--

-tir./4;'.2je3

Fig. 96. Careinom epitelial la lucera. Neoplasia atipieg, ?nepe In parte mal la sa-prafatti sub forma de perla epiteliale, in parte este constituitli prin vegetatia radiatlde celas eilindriee, proveuind de la glandele sebacee, g.s, spatIttr1 limfatiee dilatate.

'7,1/

.70.11

Oit f 47;

www.dacoromanica.ro

Page 272: Curs Anatomie Patologica

tro CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Carcinomele cu celule pariment6se de obiceiti nu forméza turnoff li-mitate el daí prelungiri ce difuség In iesuturile invecinate ; une-orT stintdure forma sclercisg, alte-oft ma): friabile cum sunt formele papilarefung6se.

Fig. 97. Infiltratinne carcinomatea, a buzei on conflnenta In profnnzime a epitelinluIextern en epitelinl maces, c, pielea, m, muc6sa. 8, prelungirI epiteliale Intrunind

cu mno6sa.pielea

www.dacoromanica.ro

Page 273: Curs Anatomie Patologica

DESPRE CARCINOME 271

Dese-orI celulele de la suprafata tumorel degenereaa, se necros6z6 siapoI se eliming produdnd ast-fel ulcerele cancer6se. Suprafata ulceratiuneI se inflatnézI si se acopere de mugurt ciirnosi ce dati un aspectfangos acestei suprafete.

Printre caracterele acestor ulceratiunI i formatiunI fistul6se trebueamintit acola de a se acopen i pierderile de substantli ca un epiteliu car-cimatos care p6te s4 pAtrund'a din piele spre mucóstí intrunindu-se ca e-piteliul mucóseI i determaind proliferarea carcinornat6g a acestui epi-tel. -Ve41. fig. 97. Un caracter itnportant al carcinomelor, ce suntprelungirile, cord6nele carl pornind de la tumortt si prelungeso in in-teriorul i dealungul limfaticelor i tumefactiunea ganglionilor limfaticI

carI devin atunci i aderentI de tesuturile vecine presentInd ininteriorul lor o astupare a sinusurilor limfaticI ca dopurI 'carcino-mat6se.

www.dacoromanica.ro

Page 274: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXXI

Trecem la formele eareinomelor eilindrice i adenomele earcinomatòsecarI se desvoltil din epiteliile superficiale ata glandulare ale tabula): di-gestiv mal ales In punctele niai stramte si mal expuse iritatiuneI lor.Aceste tumorl se desvoltä prin o proliferare a epiteliilor glandulare carIumple lumenul i apoI sparg membrana proprie pentru a face invaziu-nea lor in spatiurile limfatice sub forma de dopurl, de insule, carlepitelii iall atuncI un caracter embrionar. Dupä cura tesutul conjunctivcare forméza alveolo sail o retea o stroma in jaral insulelor epiteliale estemaI gros sau mal subtire tumora va fi mal tare sati mal mole si vom disiingecarcinome dure, numite i squir, i carcinoma simple orl carcinome mo-dulare. In stomac spre exemplu carcinomul se desvolta de cele mai multeori in regiunea pilorica unde strimtand orificiul determina turburiírlgastrice insemnate. Dese-ori insa carcinoma' se desvolta si la nivelulcardieI pe fata anterióra, pe cea posteri6ra a stomaculuf pe mica satl pemarea lui carbura. Cand cancerul se desvolta pe una din fetele stomacu-MI pote 'Imane multa vreme sub forma latentä In regiunea piloricii a sto-maculul, carcinomul se desvolta une-ori sub forma dura schirósa, altadata avem a face ca un carcinom simpla sail medular pornind din fun-da' de sac al glandelor. Glandele cilindrice intra in proliferare, se rami-fica, intra sub forma unor insule in vasele limf dice din profuncjime.trund in tesutul muscular, trec prin acest tesut, inträ in peritonail, acifac nisce nodulI in jaral pilordui, ganglionif sunt prinsI si apoI se facmetastase in ficat.

Se prind i ganglionil epigastricl, apoI treptat in sus ganglionil din'ungid canaluluI toracic pana ce se prinde ganglionul supraclaTicularstang, care se p6te simti usor prin palpatiune.

Aceste tumor! se gasese si in intestinal subtire, apoI. in regiunea ile-onuluI mal ales la nivela' unireI intestinulul subtire ca col gros. Car-cinomele medulare desvoltate in tribu' digestiv ail caracterul ea desa-gregandu-se continua la suprafata lor nu obliteréza lumenul tubuluIdigestiv si 'asa ast-fel posibila viata, cat-va timp. Pe de alta parte irisacu cat carcinomul este mal* dur, en atát el va creste mal incet i cu

www.dacoromanica.ro

Page 275: Curs Anatomie Patologica

crit carcinomul este mat mOle, ca atilt mat repede se va desvolta tumoracu atat mai repede va ajunge bolnavul la starea de caseie, caracte-

ristica a carcinomatosilor.Carcinoma' creste ma! ropede la periferie de cat la centra, c.are centra

va fi doprimat, va fi de multe or! ombilicat. Una din causele de gravitatea carcinomuld e faptul c in crescerea, lor ating vasele, trombosézavenele i tilcerka arterele producénd dese-nrI emoragil considerabilo.

Sunt organe, ca ficahil, care fórte do multe-orT este atacat de carcinomin mod secundar. De multe off dupa operatiunea unit! carcinom Ore-carese vor desvolta tumor' multiple cart vor arata acolas tip ca si carcino-mole primitive.

In celo mal multe casar! cancerul marnelei este de natura glando--acinósg..

.AsI face o deosebire intre adeuocarci norn si carcinoma' glandular. Credcarcinomul glandular se like desvolta dintr'o glanda care functioneaza sari

,5q/.4110 '6;

b ',q '7,k,,. ,47r.:". el

DESPRE CARCINOME 213

t .

E ..

AR

.2

o a°

Pig. 98. Careinom primitiv, masiv al ficatuluI

care a funetionat. Mai ca sama glandele care aii incetat de a functionadegenereaza cate-odata in sensul carcinom, a unel neoformatiuniatipico si in acest caz insa asT presupuno crt avem a face cu o parte aglandei care niel odatii nu a functionat bine si care acum and parteabuna a glande!, partea energica a et, inceteazi sa se desvolte i sA ab-sorbe in fine elemental° nutritiunel glande!, Milnei parteá con rea carenu functiona inteun mod normal capata o energie relatir mare si se

1

www.dacoromanica.ro

Page 276: Curs Anatomie Patologica

274 CURS DE ANATOMIE PATOLOOICA.

desvoltA in detrimentul restuluT glandular. In adevAr nu pot nega chiarintluenta unta traumatism, a uneT intlamatiunT cronice de exemplu, pen-tru-ca glanda sil se desvolte intr'o directiune reacia A.st-fel o mastiticronicA, o metritA cronicA va putea sä dea nastere la vegetarea glandelorsub forma de carcinom. Cu Oto acestea trebue sh. presupunem o predis-positie un germen rAtIcit care inteun moment dat s'a dosvoltat intr'o di-rectiune viciósa, atipicA.

E Mito interesant sa.. urmärim aceste desvoltirT la un organ care '1cunósteti bine ca structurii i unde cun6stetI bine si folia iritamentuluTcare p6te sil dea nastere la aceastil desvoltare riltAcitg. Vréti sA vit vor-bese de cancera' ficatuluT.

Prima fasA a acestei neoformatiunT e asa numitul adenom hepatic pro-dits prin proliferarea celulelor hepatice sati a canalelor biliare. AcesteneoformatianT se gisesc dese-orI in cirosele de diferite naturI.

,,,-f,-,:-..,-,44-..)40 , G i, a071b4 , r-

I

.- ip -----,,,

,-. i. ; - ,('1,*()) Jil.."' .' kg). .:-.'0.)........( k. \,-..

,.(1) ' -._, I rohka:A. i (... rf..0.. - .1._:,.. .. 2i' - ( ' .N*Jir..1--11 .2)\; , .-.- ) , .0. e ,N .

-'!!;_le-- ',75 ,,, , ,.. .- \

, C31),, - 61A, ..

L.:.

Fig. 99. Careinom primitiv al ficatululJos se vnil colnle ilepatiO3 infiltrate en ginsime. Partea de sus reprezintli carcinoma

sub formA do alveolo en celnle proliferate in parte In carioehinezti presentind damulte orI formatinnI atipiee coocentrice san mase mal marl protoplasmatiee, Fe.

Carcinoma' propriil is diferA mult dupi cum o primitiv salí secundar ;carcinomul hepatic primitiv se produce printr'o proliferare atipicri a ce-lulelor hepatico asa in cAt ficattil p6to ajunge la dimensianT enorme.Suprafata sa insA este tle multe orT netedit si forma organulul se pAstrézA.Spatiile interiobulare sunt inlocuito de un tesut fibros in care nu semaT distinge niel canaliculi biliarl, nicI vase sanguine. Aeest testa con-

www.dacoromanica.ro

Page 277: Curs Anatomie Patologica

DESPRE CARC1NOME 275

junctiv limitézg acum nisce sprig umplute cu celule polimorfe, cilin-drice, cubice cuneiforme cu tóte semnele une! proliferatiunt Nu insistaid asupra diferitelor forme si asupra origine acestuI carcinom.

Carcinomele secundare ale ficatule incep din vase. De la careinomulprimitiv vine o particula din tesutul canceros i formeazg o embolie in-tr'un vas al une lobul din ficat. Aid celulele epiteliale proliferéza dis-tind vasul formand un nodal. Celulele hepatice se atrofiazg fiind compri-mate de acestä. neoformatiune arel tesutul d'imprejur IT formézil un felde capsulg. Organul este de multe orI pregrat de nodulI albI, cu de-presiune central g ca crescere perifericg distrugkd ast-fel tot organul.

N'am vorbit ina de earcinomele lamer laterale a le Hertvig, hungdin care ie ja nastere pleura peritoneul i glandele uro-genitalo. Car-cinoma rinichiale, ovarulut testiculelor art in adevgr un caracter par-ticular. $. aci carcinomul incepe ea o proliferare a pgrtilor glandulare,ate o datrt a une pgrtI detasate ratticitg din viata embrionarg, anal6georigine! kistelor ovariene.

In rinichl. de multe orI se desvoltil adenome si adenocarcinome deearl s presupune c ar proveni din eapsulele suprarenale. CercetgrI mallie ail argtat ìns e chiar partY ale rinichilor pot prolifera Inacelas mod, ast-fel in cat se pdte admite origina acestora si din piirtI pro-prif acestor organe. Aceste tumorI sunt miel la inceput, globulare bruneca caracterele structure corpurilor supra-renal!. Dupg aceia se mgresemalt si acesa tub): saI colke cresckd inteun mod extraordinar,lele pgrilsesc local lor si inirg In spatiile limfatice i atune: se nastenn adevgrat carcinom. Se p6te ca si epiteliul renal sg ja parte la tumóre

formeze un adenom un adenocarcinom sail in un simplu carcinotnal rinichiuluI.

Rinichif devin fórte marl' si lobulati. Lobulatiunea e produsg de de-generescenta tesutule. Avem la inceput niste tub`l un fel de adenoml;mal tarzig acestia degenereazg mal ca seamg prin faptul a gasim petubI nist,e celule ea totul extra-ordinare celule care nu se ggsesc in ri-niçhii normall. El cred a de la incept s'ar naste adonomT, niste formeembrionare cii o alta structurg de cat tesItura rinicbilor. Ast-fel in atacosta ca tesut strein, proliferózi apol inteun mod neregulat

In privinta testicululuI, avem adenome i carcinome, mal ca seamg pro-venind din tubii seminal! cu concursul insg al tesutule bogat in celulece se gaseste intro acestI tubl.

Carcinoma' i aci are un caracter particular ca i In rinicht Avemaface ca niste celule epiteliale embrionare, ate odatg ea niste insulesag talii purtand celule capertémiing fórte malt ca celulele endotelialeproliferate. Ast-fel In at mg intreb de multe orY, v4lind o asa tumdre

www.dacoromanica.ro

Page 278: Curs Anatomie Patologica

276 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIC&

a riniehiuluI sari a testicululuI, daca nu avem aface ca un endoteliomsad un periteliom. Acest caracter particular al unor tumorl earcinomat6se(le origina lameI laterale se explica Ileum prin origina lor. Nu sunt deaceiasI origina cu epiteliul din alte partI, stint de origina unuI tesut careare multa legatura ca endoteliu. Exista legatura strAnsii Intre carcinomele,adenokistomele, papilomele i adenopapilomele ovarelor i intro proliferareacarcinomatdsa a peritoneuluI.

Peritoneal este local de predilectiune pentru metastaze sail pen-tru proliferarea In continuitate sad in contiguitate a tumorilor ova-nene.

Ast-fel vedem cate odata ca un papilom, al ovaruluf buniára ia ca-racterul unuI carcinam. Prin malignitatea i metastazarea peritonealavedem ca se desvolta aceleas1 tumorI in locurile peritoneale carI sunt Inoontact cu pattea extericíra a chistuluI, si in fine gasim o diseminare

fusa a tumorilor papilomatcise sad gelatindse pe Oa suprafata peritoneala.Nu vreati sit intru in detaliile tuturor acestor tumorI, i TOM numaI

se amintesc Inca faptul cit carcinomele ca tóte ca degenereaza rapada Inmijlocul Ion totusI pastreza in tot-d'auna vitalitatea pentru a avea oorestere progresiva i pentra a da metastase rag ea s6ma pe caile lim-fatice ca interrnediul ganglionilor limfaticI din regittnea cancerulut

Carcinomele presinta, varietatI, si dupe felul tesutulnI, care se gasesteintro insulele epiteliale, tesut care p6te sa fie maI malt sad mal putinloogat in celule. Pdte sa fie un tesut embrionar, sea un tesut sarcoma-os, format de mase marl de celule fusiforme. spre exe.mplu.. care sezasese intro insulele epiteliale sail glandular°. Atuncl vom avea un car-cinont sarcomatos.

De multe off unde exista pigment si celulele pigmentare jail parteactiva i vom avea atuneI a face ca un carcinom pigmentat Sal cu. un-carcinom melanic. Este probabil cil in aceste cazan f pigmentul provinemaI en gima din celulele pigmentate ale pieleI. In piele, In bulbul'ocular, In ficat, In testicuri se gasesc aceste forme.

Alta data tesutul interstitial degenereza devine ederaatos, sail rnixornatos.S'ail deseris circinome calcificate si ca ineeput de osificare. i mai in-

portantii este forma gelatinúsa a carcinomuluI care se naste prin aceeaert insulele epiteliale incearca o degenerescentk' coloidii sail muoisa,'in loe de insule formate de celule, vedem niste alveole glandular° marl,In interiorul carora se gasesc niste celule miei, i Intre acele globurl de.celule stint mase marl concentrice de mucositatT, substante gelatin6se,hialine, sail metaalbumindse. A.celas1 lncru se Wisest° in multe turnoff.ovariene. Turnorile acestea al un caracter particular. Un earcinom gela-tinos se presintil ca o mask' de icre prdspete, o mash' gelatindsa de alt-fe!

www.dacoromanica.ro

Page 279: Curs Anatomie Patologica

DESPEE CARCICOME 277-

de consisten ta diferaii afemd totusï cite odata in unele partI nisce cor-ddne fibrdse mal tart

Tumorile acestea formeaza mase marl" In päretele stomacaluI spre-exempla, dar nu produc Cu tdte aceetea asa repede o obliteratiune, pentru

masele sunt asa de mol in eit se detasaza us)r se eliminézai niel.nu produc asa roped° metastaze, din causa c celule care ar trebui siti

nAgreze i s faca metastaze, sunt degenerate, sail degenerdza fórte re-pede. Din aceasta. causä tumórea aceasta gelatindsa este de o natura mal.benigna, cu tóte a este mal mdle de cit carcinomul obisnuit.

purtatorI de cancere presintä o culdre caracteristica a te-.gurnentelor galbena ca paiul. Inteo fasa mal Inaintata bolnavul ajungela o slabiciune extrema casexia cancerdsa.

Terminand v reamintesc caracterul de malignitate ce-1 d acestor tu-mort, metastasele ce ele formézit pe calea 1imfatic i faptul a ele dupaextirpatiune recidivéza mal tot-deauna, pentra c niel odata nu li se-pdte cunósce limitele ca precisiune.

www.dacoromanica.ro

Page 280: Curs Anatomie Patologica

LECT1UNEA XXXII

Despre terafome

Tree la o alta grupa de tumori, la asa numitele teratome, formand tre-eerea intro tumor): si monstrit

Teratornul este o tumora congenitala produsa printr'o turburare in des-yoltarea embrionuluT. Putem spline ceva maT mult ca teratomul esteune-orT un embrion riSti desvoltat, formand un apendiee pe un alt em-brion, care s'a peat desvolta complect. Se p6te ea inteo epoch' fórte pri-mitivil di se fi Meat o spintecare a embrionaluï. §tim ca la animaleleinferióre o spintecare a embrionuluT la orl-ce nivel ar fi ac6sta separa--tiune, produce tot-d.'auna o duplicitate, o desvoltare a dod6 embri6ne saa adaub' organe. La om insa clack' o atare spintecars, ce este de natural trauma-ticá, meeanica, separa embrionul in partI inegale, din partea-maï mare p6te silse desNoltc un embrion perfect si din partea cea-Palta sil se desvolte unfel de apendice un fel do monstru. care se gaseste de asupra sail in pi:o-fumlimea organismuluT bine desvoltat. In adevZir teratomele se nasc deobleeii.1 in partea unde o atare spintecare s'ar putea admite ; la extremi-tatea superi6ril, la extremitatea inferióra a embrionuluT In regiunea co_16nel vertebrale, adica a córdel: dorsale saì.i la nivelul unde se inchideaviatile.

Klebs deosibesce doua forme de teratome. Pe unele le numesce exogenesi pe altele endogene dupa cum Wail produs In interiorul fauluï, sail la,exterior. Cele exogene s'ar nasce, o data ca impreunarca spintecatureTalantoideT. Formole endogene ar fi prealantoidiene.

Undo se desvolta inteo parte a embrionuluI, care corespunde zone1vasculare, care da embrionului vase si tesut conjunctiv ; pentru aceiaaceste forme vor fi mg mult histioide adica formate din un singar tesut,

anume de tesuturile derivate din mesenhim. Alto teratome, sunt de na-tura organoidil adica ail o structurá mat complicata, presentându-se ca unorgan, si In fine o a treia forma ar fi con fetalìl adica care nu continenumaT un organ, ci contine mat multe organe nu cjic un Rif intreg,dar mal multe organe apartiand unta

www.dacoromanica.ro

Page 281: Curs Anatomie Patologica

D ESP RE TERATOM E 279

,

Fig. 100. Tumor. sacralL

Aceste tumor): se gasesc in diferite regiunT ale organismuluT. Unuldin locurile de preferintä este hipofiza cerebrala, sati glanda pituitara,uncle se nasc cite °data ca nisce turnorT formate de tosut conjunctiv sauca glande, ma1 tot-d'auna amestecate ca cartilagiii.

Alta data avem ceea ce numim epignatus, ;Aka un foet intreg ma):réa desvoltat care se gaseste aderent de baza cranialui altuT foet maTbine conformat. Do acolo de la basa craninlut cate odata se nasc niscemase ce ocupa gura si nasal si es gall ca niste tumorT marl din carecausa foetal ce púrtti acest teratorn nu este viabil. Daca Mom acolo ve-dem un fel de chist, in care exista un embrion inform care este acar-diacus, acef al dar maT ca s6ma. acardiacus. Acest monstru parasit a ¡Onusindarat in desvoltarea sa din causa ca. a avut o circulatiune viciósa,

cordal.Aceste chiste alte ori numai Ermintesc organisatiunea unui individ ci

sunt numaT nisce mase formate de 6se, de creer, inv6luite in pele; dese-

C

lipsindu.-I

www.dacoromanica.ro

Page 282: Curs Anatomie Patologica

280 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

ori sunt acoper:te de par. Child stint ca totul diforme se dic i amor-phus, sail monstruositate amorfa.

Cate °data insti avem un simplu polip nasal, un polip maï mare carese lag' de la basa creerulut Mind acestT polipT se constata in interiorullor caractere care arata cu aceste tumorI Bunt chiste dermoide. Acestechiste dermoide stint representantele cele mai frecuente ale teratumelororganoide. Ele su.nt une-ori embrionY ca o desvoltare farts incomplectilalte off se gasesc ca simple diverticule desprinse din piele.

Asa chistele dermoide ale branselor se pot explica farte bine simplu-mente prin aceea ca o parte din piele, cand Irania s'a Inchis a ramasinclusti in tesutal profund, i fiind ca are spre exempla cate-va foliculepiloso ea glande seba.cee, acestea ail secretat merea, parul a cadut, ma-sele sebacee s'ail gramadit In jurul acestor folicule si s'a nascut unchist mare, care In Ore-caro puncte, pristraza cate un fir de par.

Aceste tumorI fie ca contin in ele organe salí cá sunt maï simple senumesc chiste dermoide pentru cti sunt limitate de o membrana chistica

pentra cil structura acestet membrane se agmtina cu structuraNu In tot-d'auna insa peretif chistuluI presinta peste tot structura

peld. De obiceiti numaT in unele part]: ale peretilor gäsiln acésta dispo-sitiune pe and in alto partï ale chistulul gasioa peretele format numaide un strat epitelial si de tesut conjunetiv.

Aceste chiste sunt umplute cu o substanta oleasti In care Matti cris-tale de colesterina, firo de par si celale epiteliale in rare parte in starede degenerare gragg.

Dermoidele cele maT complicate s'ati &it in ovare.In regiunea ovarelor, In regiunea testiculelor se Ogg une-orï niste

chiste simple, de obiceid captusite ea un fel de epiteliti subtire satí cu.un fel de endoteliti chiar, Insá all pe miele regiunl niste insule cu par,cu glande sobacee, si daca cautilm maï profund vedem ate odatil cateun os care gmanti cm osai maxilar, ate °data dintI.

Acurn Intrebarea este : unde exista limita intro aceste formatiunïIntro o inclusiune fetala despre care am vorbit maI inainte.

Daca se gaseste maY multe organe este greti sti admitem ratacireapartI de piele i mal usor pricepem o spintecare a nut pä'rtl din embrionsail o alipire a dol embriont Asa aunt casurile de atarï chiste in car):

se gasesc ochT, creer tot felul do Lisa, cartilage, per si dintT. In acest casvom admite mai mult un fel de monstru parasit, un fel de inclusirme

www.dacoromanica.ro

Page 283: Curs Anatomie Patologica

TJECTIUNEA XXXIII

Despre 3101143trliORitati

Monstraositatea este consecinta unel anomalii. In desvoltarea embrio-nulul lute° epoca fórte primitiva, asa In cat tot planul organismuluI eschimbat in mod esential; °And deosebirea de starea normal a e mal: micavom avea aface ea asa numitele conformatiunI rele sail ca simple anomaliI

SA' studiem ma% Intuí ausele ce determina aceste desvoltgrl embrio-nare anormale mai malt sati mat putin pronuntate.

Scim modul cum se desvoltrt embrionul dinteo singura celula. SI ve-dem acum conditiunile car% fac ca desvoltarea acesteI celule sa se mo-difice.

Acesto cause pot fi de diferite naturIIntia celula, materna sati cea paterná, póte sa 'Arte In sine auume

anomali% Castigate de la parinti i atuncI embrionul se desvolta anormal.Dese-orT producerea monstrilor e un ce ereditar. Une-orI desvoltarea

viciosa gasita nu exista la prtrinti: dar la o generatie maI departata.AtuncI avem a face ea un ca s de Atavism.

S'ati observat casurI curiOse ca mume sanatóse, sit dea nascere la fete nor-male, dar la briet% monstri.

Cauzele vattimatóre pot hiera lag si mat tttrliti asupra oului. fecondat,In timpul vietel intra uterine.

knomaliile care se pronunta la etubrion, se datoresc une-or% uneI in-fluente exteri6re. Chiar acele castigate de la *intl.', vor avea de celema% muLte orI ca prima causa dre-canl influent° extern°. Asa traumatis-mele pot provoca emoragil in caduca, ce determina dese-orI desvoltar%anormale ale embrionuluï; compresiunile execatate pe embrion ma% alescarpi liquidul amniotic e putin precum si tumorile uterine provócrt dese-orI .desvoltarl embrionare anormale.

0 a treia mush', care determina o desvoitare anermala a embrionuldsunt diferitele star% patologice ale germenaluI. V'arn spus cum am de-terrninat spre exempla paralisie, atrofie la pa% de porumbeI prin aceeadi am dat parintilor difterie.

Curs de Inalomie Patologied 19

www.dacoromanica.ro

Page 284: Curs Anatomie Patologica

282 OURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA

Substantele infectiase si toxic° transmitêndu-se de la mumrt la foetproduc anomalii in desvoltarea acestuia. Charrin a produs asemenea a-trofi1 ca toxina pioceaneulut i Hertwig a aratat e anume substantetoxice earl lucréza asupra ouluI, pot determina o desvoltare slaba, olipsil in desvoltarea embrionuluI.

Mara de acésta, mal muitI autorT ca Dareste, Roux 0 altil, ail aratatinte un mod precis cum traumatismele ouluI in primele fase ale desvol-tiírel, produc anomaliI insemnate.

Roux a arritat cri ditch' se schimbi situatiunea unuI otl se turbura des-voltarea embrionuluI : asa un oil de gaina &Ica in loe sa fie In positiuneasa obicinuita orizontala, e pus pe un poi, salí clack' intúrcem un oil debras* sail amphibiu. In general oul de brasca e impartit in doua 041',o parte négra si una alba, jumatatea 'Agra inatit la suprafatit pe candcea alba continiind materit rnT grelo nutritive se gasesce in partea

Ditch' intarcem oul i fa;.em ca partea aibti sa fie sus si parteanégra jos, vom avea prin acésta o lipsa, o desvoltare. viciasa a embrio-nuluI sail acesta nu se va desvolta de loc. Daca vom intarce oul numalpe jumatate adica numaI partea négra si fie sus si jumatate jos atuncI seva desvolta un monstru.

S'a Incercat si se vopsésca oul, In punctul Linde se stie ca este partesgerminativa, 0 a fost destul ca prin acC3sta si se produca o monstruozi-tate. Gerlach experimentând in acost mod creduse chiar ca a putut pro-duce in mod artificial monstriI dubli. In realitate, el produsese numaispiniectiturI ale extremitatii cefalice mal cu sémii,.

Incallind un ou la o temperatura mal fnalta de cat cea obicinuitavom produce asemenea anomalil in desvoltare i anume monstriI.

Roux, prin experiente ingeniase a aratat in mod indirect modul cum unmoment mecanic pate determina formarea anal monstru. Pentru a dovedicii solidaritatea de desvoltare intre diferitele celule ce rezulta din primadiviziune a odul nu'I asa absoluta cum sustine Hertwig i ca, din con-tra, In fie-care din aceste celule zace o putere de dezvoltare proprie in-dependenta de a celor-lalte, ca alte cuvinte, cum ca fie-caro din acestecelule are -virtutea de a se dezvolta ea putero de la sine (Selbstdifferen-zierung) procedeaza In modul urmator ca oul de brasca":

lirmaresce desvoltarea ouluI de br6sca. Observa curn masa viteliululse imparte in doua, aceste dourt parí se impart iarasI in cite doua asaIn cit °rail patru globI Daca in acest stadia distragea doI din acetiglobI, raminand numaI doI, de ex. col doI de la dreapta sii dicem, inurma acesteI distructiunI a jumatatel substantel germinative sari viteliu-luI a vgdut dezvoltandu-se numaI o jumatate de brasch, cea dr6ptil.

PAna la un punct se desvolta o jumiltate, dupa un timp Ore-care

www.dacoromanica.ro

Page 285: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRIJOSITATI 283

Insusi dad' traumatizmul n'a fost prea violent pentru ca sìi ucida In ce-lula saa celulele operate ori-ce vitalitate, se va desvolta sub influenta-acesteia si jumatatea cea l'alta care lipsesce.

Va s Oa se va reforma patea simotrica' care lipseste Nu trebuesìi considerara acest proces ca o simpla regenerare, caci jumiltatea dez-voltata in urmä nu rezulta din diviziunea celulelor prime. jam'étriti,-cum se petrece Elora' inteo regenerare obisnuitil. Ea se produce tot pesocotéla celulei aìi celulelor el proprii, a csáror vitalitate devenith' la-tenta sub influenta traumatismnluI, se rede06pta eu timpal si sub in-fluenta une t invaziunt de nuclet din partoa sdnatdsä. Acèsta e singurul_ameste" ce are jumätatea netraumatizata asupra dezvoltarel ulterióre acelei traumatizate. Caci de aci incolo cell-1.101e acesteia se divid si seinmultesc ele insile ca i cum nimio nu s'ar fi tratimplat cu ele.chiarsi Roux care a facut aceste experiente a recunoscut deosebireamare ce exista intre acest proces si o adevärata regenerare de aceed '1§i denumete ca namirea de postgeneratiune.

Dad'," acest crows de gpostgeneratiune, intirzie nu' i neuric mat natu-ral de clt sa se intimple ceea ce a observat Roux, anume : cá !ateo ja-metate dede ora sa avem stadiul blastula saa chiar stadiul de embrionpe cand in junfetate dezvoltarea sa fi ajuns abia la stadiul demorula. Un asemenea o1, ajuns la desavarOta desvoltare in una dinjumätatile sale si ramas, in cea-Paltil jumätate, Jute° stadia inferior dedezvoltare va constitui o adevärata monstruozitate. Fórte multe din nion-struozitatile spontanee ce avern de observat consista in adevär inteo dez-voltare incomplecta a uneia sail mai multor part): ale corpului, ceea-ce

.de multe °el p6te fi datorit imprejurarilor reproduse de Rotlx in modexperimental.

CoI mai multi autori merg pana acolo ca teoria sisli .prin spinte--care, in cat admit ca daca spintecatura acbsta a embrionului nu va ficoniplecta, atunci in partea unde nu s'a spintecat embrionul in dour',acolo, se va forma un singur erabrion, iar ande exista spintecatura, sevor forma doi indivizi, asa in crit vom avea nisce monstruosität1 care vorfi dublatI intr'o parte a corpului, pe and restul va fi unic.

S'ar da .cu alte cuvinte in modal acesta o explicare f6rte comodamonstruozitätilor dable. Acésta origina a monstrilor dubli p6te sit fie

adevärata, p6te crt viitorul s'o dovedésca ; 'Ana azi insä ea nu.'I dove -.ditä prin nimic. O explicatiune stiintifica, doveditä experimontalmentea monstrilor dubli nu avem inch', °Ara llama daca nn se va adeveriadeväratil ipoteza fórte veche a lui Lemery, anume cá monstrii dubli suntIn realitate do t gement contopitt in mod mecanic prin o parte a corpulut.

www.dacoromanica.ro

Page 286: Curs Anatomie Patologica

284 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Nu mal departe de cat anal trecut, Born a &cut cunoscute experi-mentele sale MA° sugestive din acest punct de Tedere.

Mentiniind In mod mecanic, printr'un dispozitiv Vote ingenios, douiembrionI f6rte tined de broasca. lipitI unul.,de altul printr'un pullet alcorpuld a obtinut brósce desavarsite cu corplidublu. Contopirea s'a fricutdupa voia experimentatoruluI prin oxtremitatea c.efalic sail caudalaprin torace etc. Daca In adevér asa se vor fi formand si la om mon-struozitatile salí dacii acest mecanism va fi constituind col putin unuldin modurile lor de prod acere, viitorul o va dovedi. Pentru moment iliaexperimentele lul Born, In ceea-ce privesce brósca col putin, nu pot fipuse la indoialli.

O conchtiune pentru tcite ateste monstruositatI este, ca traumatismalinfluentare acésta, s se fi produs Inteo epoch' f6rte primitiva care pentruom nu depaeesce treI hint Mal 'Unlití aceleasl cause produc monstrosi-t4t1: de alta natura salí embrional mire, ei se prov6ca un avort.

Ca nit embrionul era maI. ténër In timpal traumatismuld, ea atift83 va pronunta mal bine efectal, pentra.ca, in timpul cand embrionuleste format mama)." de cite-va celule, fie-care celula nu corespunde unorcelule adulte,. ci coresPunde unel ex.tremitatI intregI a organismulul salíunel p4"rtT fdrte niarl din individul adult.

Intre cinsble mecanice intra. i 'acele provenind de la dispositiuneamembranel amniotice. Daca amniosul o proa stint inteo regiune, vastrange partea corespundét6re, ce nu se .va putea desvolta. Une-off dinacera§1 causa ca pul e nevoit sa se inddie proa malt. Când amnosul InIntregimea sa e stelmt vom ayes IncovoiturI marl ale colOneI vertebrale.

Compresiunea exercitatii do amnos poto impiedica Inchiderea unor ca-sail a =or canale. Un alt inconvenient al striimtoreT amnosulul e

Impiedicarea desvoltareI mugurilor ce trebue all formezo extremitatile.Membrelo inferidre ale foetulul sunt in positiune equino-varas fortata.

0 data ca desvoltarea pelvisulul §i organelor genitale ac6sta atitudinese transforma In valgus. Grind amniosul e prea strimt acésta mi§care nuse pCite face.

Amniosul se páte lipi de unele regiu.nì ale foetului. Aa .caciula am-niotica, pLite all adere de cap, care atuncI nu se va mal desvolta mal departe.

Se póta intImpla ca in intoriorn1 amniesultif sa fie fire iatinse Introdiferite pancte. Acestea pot amputa 041 embrionare. Ast-fel se explicaune-off lipsa extremitatilor.

A§a dar chiar pentra monstruositatI nu trebue s admitem spontaneitateaanomalillor ci sll cautam maI bine causele: Une-ori insrt causele se sustragde 18 cercetarile reistre.

www.dacoromanica.ro

Page 287: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITip 285

Resumandu-ne putem spune a in etiologia monstrilor avem: ereditatea,,elementele toxi-infectióse, cause termice i mecanice.

yonstruositAtile se impart de unil autorI in tipice, carl sunt formele.comune co se intalnesc ferte des si forme atipice casurile curicise, isolate.

NoI vom imperti monstruositetile in treI marl' claseMonstruositäti prin defeete. Acestea se numesce ast-fel pentru-ce

lipsesce ceva in desvoltarea individultif; acea blase se Va produce prinun traumatism sail prin o paddce: in desvoltatea embrionuluI de obiceiti-prin o presiune sail prin substante toxice, Pare pot avert o intluentil a-supra desvolarel Until' sail altuI,orgtin.

Al doilea grat cuprinde monstruositatile prin exces. Acest oxees nuare origina numai *in spintectIturI sati :trauttnatisme, ele pet° se fie

resultatul until exces de rnaterie, cum o buni6re gigantisMul.Alto orI se like sil se -produce .0 confusiune in planul. dehvoltereI

,diferitelor organe, tot planul organismultil .p6te fi cu totgl intors. Acestimonstrii ail fost numitl de Ferster,per fabricarn alienam.

Alte anomalil sunt acele care se produc asemenea printeo ratácire,-dar riltecirea 'lama): a unel "celule a.untill germen dintr'un organ in altul.Va sul dice rätecirea germenilor produc o forme de anomalie, de originef6rte depärtate si care va da naseero la alto lesiani, adice la o crescerela o desvoltare revolutionare a acestaI germen in potriva scopuluI or -ganuluI. Ve aduceff aminte despre acesto motuente din explicatiunea des-voltereI teratoruelor.

MonstriI hermafroditI, produsI prin turburefl in desvoltarea organelorgenitale, secuprind in parte in grupul monstrilor prin defect sail prin

in parto in grupul colora per fabricam alienam.Nu cumiscom bine, ea t6te cercetát:ile, moderne, cauzele pentru care se

mace, intent" caz, bateau moment aflame al. desvolteret organele mas-online sae organele femenine.'Acolo.unde.organul lui Wolf e. in asa con-ilifiune, In cat se pcite desvolta maI Nile; se va nasse un organism mason-lin, pe and acolo ande tevile 1111.111611er vOr *eta o desvoltare maImare, se va nasco 'un individ femenin. in tot casal nutritiunea in acéstilstare va avea o importante mare ea si la albino, care produc, dupe

lor individI mascalinI sail ferneninY, regine sa6 lucret6ro, prin osimplit abundente de nutritiune.

Une-ori se desvoltá in acelasT individ i organ° femenine i organemasculine. Se peto se gitsim organe femenine exteri6re, pe cand celeinteri6re pot fi masculine, si vice-versa.

www.dacoromanica.ro

Page 288: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXXIV

Vom incepe s vorbim despre prima clasa a monstrilor : Monstril primdefect sail prin lips&

Defectul páte sa fie o hipoplasie generald. De &Amid In aceste imam{embrional na s'adesvoltat bine din cause mecanice. Asa starea placenteI,.numita mola hidatitosa produsa printr'o stagnatiune a circulatiunei lim-fatice, la care se observa liisce tumorI moI gelatin6se ca nisce strugurI;co s'ita considerat de maI niuli oa o tumor, nand Invelesc embrionul,produc o impedicare a desVoltareI

Alta data este prea putinA materie. Celulele sunt destule, dar mielsal stint patine pentru fie-carei org.an asa in cat organismul intreg so-desvoltii mic, si avem cea-ce se numesce enanosomie, dmenilAcestia pot fi ate °data proportionall, In cele mat' multe camel' sunt dis-proportionale i maI cut sémil sistemul osos al extremitatilor 'Ate sa fiedesvoltat intriun mod ca total insuficient. Pdte fi trunobiul mare, captil.mare si extremitatile

Sant monstriI mai important]." carora le lipsesce o parto fórte insemna%a organismaluI lor, ca mima, capul orI trunchiul Intreg. Vom aveaatuncI formele acardiacus, acephalus, acormus.

Am observat niSce forme curi6se de monstriT, ce ail cap, trunchiilmembre, dar tole real desvoltate i acoperite ca o pele supra-abaudentacattail", asa In cat tot organismil pare ca e Inv6luit inteun sac. S'ailnumit de uniI dermatocelI congenitalI.

Acardiacus e un monstru aprilpe fail forma unde nu exista de loe-cordal si daca cordal nu exista atund desvoltarea se opresce inteun stadiaf6rte primitiv. Este de observat ca un acardiac se desvolta adese.orI incas de gemenI.

Gemenil se desvolta, orl din douti Qua, orI dintr'un oil care se spin-tea. Daca se desvolta dintr'un oil stand . avem o singura placenta cu.&di cord6ne. Cate ()data vasele placentare stint asa situate in cat uncordon ombilical da o nutritiune ea total insuficienta unuia din ge-'Dent sail ca un embrion primesce llama' o ranura mica din cordonulprincipal asa In cat curentul mare si abundent merge numaI la until_Cel-l'alt se va devsolta rtí va deveni dese orI un monstru acardiac.

www.dacoromanica.ro

Page 289: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRDOSITATI 287

Fig. 101. Dormatooel.

Acardiacil numig amorfl nu ail nicI o forma, sunt compug dinteo-mesa rotunda, °wall, acoperita une-onf. ca par ea o tum6re. fara sa ise deosibésca extrealitatea superi6ra de cea inferi6ra ; el contin si niseepartt osóse, cite °data' cartilage .si muschl dar fail niel o regula.

E acelasI lucru ca si tumorile acele mixte numite teratome si inadeliir am putea (lice ca un asemenea acardiae e un teratom, o ameste-

www.dacoromanica.ro

Page 290: Curs Anatomie Patologica

288 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

atufa de diferite partl de organe si de tesutuff, fara plan, Mi sa se pátarecundsce ce organe sunt. Acest acardiac amorf are Irisa un cordon

O alta forma e acorrala, care are cap si un creer rudimentar, darafara de cap nu vedem alt ceva de cat nisce prelungirI, nisce sdrente ;cordonul ombilical se prinde de regiunea &alta si attaa tot.

Fig. 102. Acephalas.

Considerand anomaliile prin lipa ale «Tuba, vom deosebi mal multevarietatl :

Acefolia e lipsa total a a capuld, restul organismuluI e desvoitat inmod fórte rudimentar

Cranioschisis este una dintre cele mal grave dintre viciile de con-formatiune ; capul Imana Cu al una bnisce. Lipsa de gat, dispositiunea

ombilical.

www.dacoromanica.ro

Page 291: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITATI 7480

ochilor amintesc capul acestui animal. AcestI monstril nu ail creer:

,-

.,SAW .

Fig. 103. Ciaoiosehisis. Cap de br6seA

craniallor e incomplect, une-orI ilia' pelea nu e suficieng, col6na vertebraläe proa scurtA, craniul vine imediat dupg partea dorsal a colímeIvertebral°. Pare a s'ar ivedea a n'a av at loe capul sA se ridice i sA sedesvolte In sus. Se v6d. nisce'ridicaturl care represinth basa craniuluI Ver-tebrele craniene ail incercat o Indoire exageratA din causa presiuneI

re!

Fig. 104. Anen(ephalus si agenesie

www.dacoromanica.ro

Page 292: Curs Anatomie Patologica

z90 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Une-orl: se gilsesc resturf de creer cu. multe vase, avénd aspectul unorfungositäti.

3) Emicrania este o forma in care fruntea occipitalul i risele parietal()aunt rudimentare, creerul e prea pntin desvoltat sail lipsesce.

105. Anencephalus

Ca sN intelegem cum se produc monerrozit*le prin lip in cursuldesvolteirei fetel, trebue ma Intêiìí s cunúscem bino modal cum sedesvolt in starea normalä acéstit parte a organismulut Vi5voï rearnintiacéstri chestiune expuandu-v'o pe scurt

Fata se form6zit din primal arc branchial i dintr'un mugure numitfronto-nasal, care este o ingropre a tesutulut conjunctiv de sub vesiculacerebral il anteriáril, adica din partea anteridiii a craniule membranos.

www.dacoromanica.ro

Page 293: Curs Anatomie Patologica

DESPItE MONSTRUOSITATI 291.

Acest mugure se divide mai tarcjiti Inteo parte medianii vi doub la-terale care crese mai repede de cat prima parte. Aceste parti lateraledestinate si formeze narinele, vor presenta fe-care un mugure intern, numit

mugurele nasal intern' vi unul extern numit i mugurele nasal extern.Partea mediana a mugu.relui frontal vi ca mugurii nasal! interni, for-

méza spatele nasuluT, partea anteriórii a septului nasal, partea mijlociea buzei supericire i partea mijlocie a boltei palatine.

Primal arc branchial marginesce in jos cavitatea bucalii. El emiteprelungiri, una posteri6ra vi dorsal, alta anteri6ra care represintaxilarul superior, vi a treia ventral ii num,itä vi cartilagiul luirepresentand maxilarul inferior. Intre muguril maxilarului superior viacole al maxilaruld inferior se forméza gura. Intre muguril nasal! ex-tern): i acela al maxilaralra superior se forméza eanalul nasal. Mug urilemaxilarului superior va forma regiunea niaxilarului superior vi parteaeea mat externa a base! supericire. Din partea interna a acostar muguelse forméza cite o lama orizontala, numita lama palatina care reunindu-sepe linia mediana, forméa bolta palatinä.

Daeä amniosul se lipesce in regiunea uncle trebue sa se dosvolte fata.TOM avea diferitele anomalii ale fetei.

Fig. 101.1. Aprosopus prodns prin adore* amniotic° In reginuea fete'.Defect° i eontopire ale degetelor.

4) Caul lipsesee o parte mal mult sari mal putin mare a fete., :gymforma namita Aprosopus.

malMeckel

www.dacoromanica.ro

Page 294: Curs Anatomie Patologica

292 OURS DE ANATOMIE MO1,001021

Fig. 107. Agnatus en mallorangiunea nasulai

5) Une-ort maxilarul inferior lipsesce ca totul avem starea numita ag-natie; tu urma acesta lipse urechile aunt cu total jos §i in regiunea median,se atinge urechea drépta ca urechea stanga. A césta forma se namesce sino-tie §i se Intampla llama atuncl (And lipsesca au total maxilarul inferior.

Fig. 108. Agnates ea idrecefalie,

Aml

www.dacoromanica.ro

Page 295: Curs Anatomie Patologica

DESPEE MONSTRUOSITA.TI 299

Dar in loe de agnatie p6te sa existe o micrognatie, adica maxilaralinferior e fórte putin desvoltat e ea malt maI mic de cat de obiceirt.

Une-orI vesiculele ce dail nascore ochilor, mint prea dopartate, une-off lipsesce chiasma nervilor opticI.

Alte-orI e un singar nerv ea un singar ochil Aceste staff dinLima se numesc riclopit In casal acesta nasal nu p6te descinde-din causaochialuI de pe unja mediana qi se desvolta d'asupra, formand un fel dotrompil. Ciclopiile pot depinde 0 de Contopirea a douI ()chi inteunul, sailde amjarea a doe °chi intrio siugurá orbita. Acésta se produce printr'ostrimt6re a amniosuluI in regiunoa midi* din care mama nu se pótedesvolta bine Tezicula antorióra a creeruluI, ast-fel in eta na se for-

Pig. 109. Cyclops diophtalmus

www.dacoromanica.ro

Page 296: Curs Anatomie Patologica

:294 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

mézti creerul ca in starea normalä avom o singar a cavitate, avem unsingar ventricul ceea co aratil a acéstä anomalie s'a produs inainte de-co vezicula anteriärä a creeruliff si se fi Impärtit in douö prin procesalfalciform.

8) Deal nu se desvoltä arcadele, ce formézil maxilarele, rmn spintediturTce pot fi transversale sail longitudinal° dupä cum so mmpedic desvoltareaprocesuld frontal inteo parte, saì dacä ambele arcade nu se intfilnesc caprocesal frontal. Vom aves atundf i spintectiturT miff prof ande sail maY.-wiped ci ale.

rig. 110. Boa de epnre dnbll. Anomalitimâiuilor i piei6relor en sindaetilia i lipsadegetelor.

www.dacoromanica.ro

Page 297: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITILTI 295

Aceste viciurI de conformatiune se numesce cheiloschisis sati basa deepure. IluguriI ce forméza buza nu s'ail putut reuni. Causa 'Ate fi tot olipire a membrana' amniotice.

9) Uue-orT nasal ca gura formeza o singura cavitate imensa, care sitmerga pan la ochT i prink la urechT. Cheilo-gnato-palato-schisis, resultädin nereunirea diferitelor spintecaturl ale sfeteT. De multe orT, viata eimposibila cu atarl defecto

Fig. 111: Cheiloschisis

Cheiloschisis póte fi bilaterala ma' des, insat unilateral. El pot in-teresa nuniaI *tile mol sail si scbeletul.

Existil dese-orI lipse in regiunea fontanelelor, ta regiunea etmoiduluTpe unde proemina creerul sail meningele (land meningocele orT encefa-locele. Une-orI sunt lipse interióre in creer ca in porencefalie.

Apo): prin sudarea precoce a 6selor se p6te nasce o desvoltare micaa creerulul, o microcefalie.

Cretiniamul e datorit uneI lipse de desvoltare a cranialuIdatoritaUna lipse de crescere a baseI craniuluI, in lungime din causa osificatiuneIprecoce a sincondroseT sfeno-basilare. Aceste osificarT se produc de celemaI multe orT prin o strimt6re a amniosuluT.

Efiirocetalia congenitalli e qi ea o monstruositate. Causele acesteia

marT.

nn

www.dacoromanica.ro

Page 298: Curs Anatomie Patologica

296 CURS DE ANATOMIE YATOL DORA

sunt Inca bine stabilite. Este probabil un viciu in circulatiune produsprintr'o strimtare a fisurclor pe ande ies vasele din craniti, se produce ostasil mare si o transudare de liquid in cavituíilo craniene, mat alesIn ventricul.

Acestea snnt monstraositAtile maT insemnate ale capalui.Voesc sl vi5 spun douö cuvinte asupra vauset care OW sa determine

o deschidere sail o lipsil de inchidere a canaluluT vertebral.Am (Ps ca una din causele care se'p6te numi primitivg, i tot-de-odatil

determinantg, 'Ate sil fie lipirea amniosultil in regiunea dorsalit acolouncle ar trebui s se inchidil canalul medular sail téva miiduveT.

Fig. 112. Cranio-raehio-sehis-s.

www.dacoromanica.ro

Page 299: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITAV 297

Fire acestil alipire nu se póte explica formele de rachiosehisis baitdaca se inchide pielea 0 remane canalul vertrebral deschis, acesta nu semal 'Ate explica printr'o adore* a amniosuluT ; se crede a meduva OMse devin4 proa lunge pentru canalul vertebral, c,are a remas scurt ; cIdin causa acestel lipse, fiind-crt canalul este smut si med uva prea lungese ind6e inderet of produce o presiune inapoT. Vertebrele nu se potInchide din causa Acesta curburT, pelea pet° inse sil aibe destul mate-rial pentra a acopen i aceste maduvil curbate.

Aceste rachiosehise se maI numesc spine bifide.In aceste spine bifide pet() proemina substanta nervose salí numai me-

ningele si mult liquid ceea ce se numesce hidro-meningocel. Acesta sepóte produce in partea anteri6rii salí posterióre a colóneT vertebrale.

Probe a In adever act's% leziune datézil dintr'o epoca f6rte primitiva,pet° din luna a doua, e crt Impreunii ca o spina bifide, exista cate°date o duplicare a milduveT.

In adever me,duva este formate' dupe unit din done strengurT primitivecare se Intrunesc ; altil. (Pc ce mä'cluva se forméze dintr'o simple depre-siune a pieleI in regiunea dorsal. Cand un organ unic devine dubluam spas ca a intervenit o spintecaturii produse Inteo perióde forte pri-mitive.Dace dintr'o meduvil se nasc done acesta insemnéze ce Intr'o peri6defórte primitive' s'a produs aceste spinteceture, ast-fel c'e fie-care jumetatese fi avut timpul 0 materialul indestuletor se' produce o milduve intrégeca formele caracteristice substanteI cenu0T.

ScitI bine a amniosul se inchide in regiunea anteriere, in mijloc, §ipielea se prelungesce direct cu amniosul, va se dice amniosul Incepe deacolo de unde incetéze' pielea. In loc ca pieptul sail abdomenul se fie

Inchise de pele stint une-orI acoperite printr'o prelungire a amniosulutAci deosibim diferite forme : este o spintecilturii numite toracosehisis

Curs de anatomie patologia. 20

www.dacoromanica.ro

Page 300: Curs Anatomie Patologica

29b CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Fig. 113. Thoraeoventrosehisis. Tnmora saerall si pes equino varus eneontopirea degetelor pieihrelor.

unde nu numal' pielea va lipsi In partea anteriara a toraceluI, ci ate odatasi starnul se va desparti in douii. Cate odata avem numaf o mica urma aacelel spintecaturT sub forma de clod procese. Alta data spintecaturae ma profunda' §i acoperita Cu piele, se forméza o hernie in care se

t

www.dacoromanica.ro

Page 301: Curs Anatomie Patologica

DESPEE MONSTRUOSIMI 299

glsesc partf din torace. Hernia acésta pLite sa fie acoperita de pielepáte sa fie hag acoperitg de o membrana' care póte sit fie amniosul; altadata' cordal ese afara fìr sa fie Inconjurat de piele. Avem atunef ecto-pie cardiadi. In regiunea epigastruluf ai putea dice ca spintectiturile

.acestea sunt mat frecuente. Acolo ese de multe ori. printr'o spinteatura,stomacul i intestinele.

Ajungem acum la anomaliile i mon9truoriatile extremitatilor.1) Se intampla de multe orf cu total extremitatile, avem

,.ceea ce se ntunesce amelie.

Fig. 114. Amelia extremit44ilor enpericíre on mioromelia eelor inferi6re.

and títte extremitatile sunt atrofiate, avem a face ca un peromelCand extremitatile wilt bine desvoltate dar f6rte mieI, avem un

-micromel.

www.dacoromanica.ro

Page 302: Curs Anatomie Patologica

300 CURS DE ANATOM1E PATOLOGIOA.

Fig. 115. Abrachius

4) and monstrul nu are de Ice brats se numesee abrachius, (Ind nu arede cat un singar brat, se lice monobrahus, and are un singar piciormonopus.

www.dacoromanica.ro

Page 303: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MON SU/1308MT' 301

Fig. 116. Seheletul nun! pieior rOn eonformat. Adaetiliegi eindactilie.

Fig. 117. Seheletul until pieior reti eonformat. Adaetilievi sindaetilie.

www.dacoromanica.ro

Page 304: Curs Anatomie Patologica

302 ODES DE /INATOME PATOLOGICI

Une-orY mina sail piciorul are maT putine degete. Une-ori se observéo alipire a mal multor degete intro ele, ceea ce se numesce sindactilie-

,

Fig. 118. Viola de oonforma0e al degetelor ple16relor euoontopirea degetelor

Mid lipsesce membrul superior, putem avea a face cu o agenesie, adica"cut o desvoltare slaba, a careT causa pdte sa fie chiar o strimtdre a amnio-sului, care a comprimat partea superidia a toracele, asa in cat nu aputut sa se desvolte la extremitatea saperidra. Alta data se vede bine-Rebel jipsa de loe, cad se vede cum membrele tncepuse sa se desvioltfkdar s'ail oprit.

lips&

www.dacoromanica.ro

Page 305: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITATI 303

Fig. 119. Seheletul une1 milli' rea desvoltate. Adaetilie si deviatiunea falangelor.

Fig. 120. Sehel tul unel mainl rett conformate. Adaetilie.

www.dacoromanica.ro

Page 306: Curs Anatomie Patologica

304 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

5) MuguriT earl trebuiati s. formezo membrele inferi6re fiind fórte a-propiatT se alipesc une-off aa to cit atuncT partea posteri6rä a corpuldseamänii ca o boa; de acoja se vorbesce de o focomelie sari simpus

Fig. 121. Anomalie prin 1ips i eontopire a degetelor

Se p6te sä se desvolte un singar femur sail douä fomure, dar o sin--guril tibie si un singar peroned. Monstral simpus se mal numeace sim-melic sail sirenA, pentru cA sémilnä ca o sirenä. Din causa alipire par-tilor infarióre sémänä mat mult ea o cáciii de pesce. Une-ort avem sim-sous numit i urome/us, alte orT simpus digrad dupi cum la extremitateamembrelor inferi6re e un singar picior propriu (jis, sail done. In formelede simpus apod nu existä de cat un deget sail doui5.

miinel.

www.dacoromanica.ro

Page 307: Curs Anatomie Patologica

DESPEE MONSTRUOSITATI 805

. .

o .

C.i,e,1

OP'

Wt '

Of4i, /, ,

;i A,r .;, ... , ....., , \

',..,.iir../ ' ?7 I. , , .- % 1.-13 _ . , 1.- ',..I, ...N,,

Co:f_4:...pr., g --rim -...:!,..?1 . '

s"A...4 ,,. - ,.' , .,,

r.

z..

.,*', 1, " % ,,,7.. - .. , - r, , ''''

IL .,.0121. 2 .5 -.; . . .

... , ...

; . At

Pig. 122. Sirenit, on lipsa abdominal i spinteearea basinnlul.

www.dacoromanica.ro

Page 308: Curs Anatomie Patologica

806 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIC li

Fig. 128. Simpus dipus satI sirena ea abraehis drépta.

6) Embrionul are la incept pici6rele intorse inauntru In valgus equin sEIrma maï tar4iti cu desvoltarea organelor genitale 0 a basinulul seint6rce piciorul in positiunea sa norma16. Printr'o oprire in desvoltare-membrele inferidre pot pastra atitudini vici68e. Piciorul valgus daca esteMee desvoltat, p6te art fie privit ca o r6mit6, ca un fel de desvoltare-incomplect6 din timpul ernbrionar.

VroT sa v6 maT amintesc aci amputatiunmea extremiatilor, care se produceInteun timp maT inaintat al sarcinet printr'un fel de fire amniotice s66.

www.dacoromanica.ro

Page 309: Curs Anatomie Patologica

DESPEE MONSTRUOSITATI

prin o ansä, a ombiliculut, asa el de multe ort se nano un copil färIbrate, sari cu un brat amputat. Acestia sunt monstrit Ong la óre-care-punct, dar nu intra Intro monstrit ade4ratt, cart totl recunosc o musif6rte primitivä.

Stint lipsurI importante, si In regiunea ombilicalä, sari ta regiuneavesicet, distingem defecte mal mid s'ali mat mart in regiunea abdomi-nail produse din impedecarea inchiderd acestel cavitatt. Fisura abdomi-nail complectä sad incomplectä, hernia ombilicalA congenitalä produsaprin aceea ca cordonul ombilical nu sit inchide i organe abdominale-existOnd intr'o cavitate corespunlênd inceputulut cordonulut. Se p6te stiexiste spintecaturt In regiunea simfisd, sä. fie o lips1 o perdere de sub-

stanta a pelet, prin, care sa se producil i ectopia vesicet urinare.Une-ort lipsesce si, simfisa, atund nu existä cartilagiul i spintecatura

se prelungesce de obicet si pe partea anteri6rO. a vesicet producilndu-se-o inversiune a vesicet apol i penisul e spintecat de sus, adic4 avern Inpartea superi6rii a penisulut doa coypu): carvern6se laterale i canaluluretral spinteccat epispadiazi ; une orl p6te sä fie spintecátura posteriórahipospadiasä%

In casurile de hipospadiasä, desvoltarea genitalrt masculinA este de.

multe orl slabá si aseamOnA ea a genitalelor femenine.De altrt parte la femel chte odatO prin o desvoltare mat mare a clito-

risulut, vom avea o forma mal mult satt mat putin asemilniStóre ea des-voltarea masculia. Na voiä intra aci in detail, voi reveni candvoi vorbi asupra hermafroditilor.

Prot sit amintesc i anomaliile din regiunea analli. §titt cit In vistaembrionarä' se produce un diverticul al pield In regiunea analä, care mergedestul de sus pentru a inti5Ini sfIrOtttl intestinulut i pentru a se con-funda cu acésta producênd o singurrt Ova. Vom putea a-vea o atresle aanusulut, din causil cit pielea care forrazii un diverticul nu s'a conf un-dat, nu s'a Intrunit eu. cavitatea interidrO de o altit origia embrionara.Ac6stä membrana obturatrice e une-ort mat gr6sI alte-orI mal sabtire.

Existrt si lipse interne. Diferite organe pot sil 1ipséscit. Un rinichiti póte-lipsi sati póte sa se produdi o anonialie prin Intrunirea a doI rinichT,formind un rinichiii mare sub formil de potc6vil de obiceiä cu concavi-tatea in sus, alte ori lipsesc alte organ° ca ficatul, splina, un pulmon etc._

www.dacoromanica.ro

Page 310: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXXV

B. Monstruositati per fabricam alienam. Se numesc monstruositatl: por fa-bricam alienam indiviciiI al caror organism s'a desvoltat dupri un plandoosebit de acela al organismelor normale. Aci in prima linie trebue sa

amintesc transpositianea cordultil despro care am sj.is cate-va cuvinte.IIne-orI Brt observa o inversiune a tuturor organelor (sitas inversas)

ast-fel cit ele se gasesc aseciate asa cum s'ar vedea pe imagina in oglindaa until organism. AcOsta nu produce nicI o turburaro in functiunea di-feritelor aparate.

Dadi cordal este intors intr'o positiune vici6srt, pe cand vasele niarIiatí dispositiunea lor normala, atund se nasc cele maY grave inconveni-ente pentru circulatiune. Alte-orl se observil disproportiunI In desvol-tarea diferitelor partsf ale corduld, nisce lipse mai ca sórna In septuriletordulaY, asupra carora vom vorbi nial departe.

Spline, stomacul, ficatul, intestinele, rinichil, ovarele pot fi schimbatedin locul lor dand turburarI grave une-orI.

Hermafrolitiem. HermafroditiT stint nisco monstriT proveniff dintr' oanomalie, o confusie in organele genitale. Sunt diferite forme de henna-froditism care tóte ail drept caracter general o aberatiune saii o desvol-tare slabil a genitalolor, In cat nu so p6te cun6sce dacil avem a face cut

o desvoltare masculina' all cu o desvoltare femenia.Pentru ca srt pricepetY hermafroditismul e necesar ca sit reamintesc 6re-

carl' notiunY embrionare i anume desvoltarea organelor genitale,In 84t6mana a claim incepe desvoltarea aparatulul genito-urinar A-

tund la partea laterala a peritoneuluI se observa nisce tubi maI multsatt maT putin paralelf, care nu se scia daca pornesc de la peritonerisail daca nu e o simpla depresitzne salí nisce diverticull din lameleleepitoliale care morg mal profund. Acum din noti dupil teoria luï Hertvigso p6te explica f6rte bine dosvoltarea acestor tubl din peritonel

Asa tubii numitl i canalele lilt Wolff sunt formal In partea lorposterióril din somatopleure, inapoï se separa de somotopleurrt si seunesce ea ectodermul, si se deschide in extremitatea terminalii a intes-tintilut

www.dacoromanica.ro

Page 311: Curs Anatomie Patologica

DESPEE MONSTRUOSITATI soa

La extremitatea anteri6ra a canalultff luI Wolff se form6za rinichiulprimitiv sail cefalic care consta din ma): multe canalicule ce unesc cavi-tatea ser6s9): au aceea a canalultff lul Wolff. Diva aceea se forméza inlocal rinichiuluI cefalic asa numitul corpul luT Wolff cu. corpusculiTMalpighienT provisorff. Rinichiul definitiv In sfirsit se forméza din par-tea posterióril a canaluluT lu): Wolff, care a, nascero aparatuld excretoruretera basinetele i tubff dreptI. O prelungire a corpuluT luI Wolffforméza partea secretanta a rinichiuluT. Ureter°le se separil apoI de cana-liculff luX Wolff pentru a .se deschide in alantoidá, care represinta vii-t6rea vesica urinara. Din canalul luT Wolff se separa in partea sa mij-locie un alt canal numit canalul lai Mtiller. Amindouii aceste canalemerg in jos si se sfirosc inteo cavitate numita sinusul genital.

Glandele genitale ovarul i testiculul se forméza din clod partT, din-tr'un epiteliìl germinativ diferentiat din epiteliul peritoneal la partea in-terna a corpuluI luI Wolff si din cord6nele genital° care deriva din rini-chiul primordial.

La femee printr'o asociatiune a epiteliulut gorminativ ca tesutill con-junctiv de desubt se forméza asa numitff. tuba luT Pfliiger, earl se vordivide in foliculff primordialT. La bärbati: se forméta in acelasT modcanaliculff seminiferl. Inapoiul glandelor genitale se gasesce rinichiulprimitiv compus asemenea din tevT.

Mal tirdiil canalele i glandole urogenitale se diferentiaza la barbatsi la femee prin atrofiT partiale. Canalul luT Wolff se atrofiaza la femeepe and la barbat el forméza canalul deferent §i epididimul. CanalulMtiller din contrit nu lasä de cit. arme neinsemnate la barbat formilnd.anume hidatida epididimuld i la partea cea maT inferióta a canalultaluT Müller utriculul próstatie numit i uterusal masoulin. La femee ca-nalele luT Müller forméza trompele, apoT se unesce cel din drópta cu.cel din stfinga i forméza uterul i vaginul.

La inceput nu exista acésta prelungire care desparte intestinal sail asTputea dice anusul de vulva, ci rectal i sinusul genital forméza o sin-gurt cavitate mare. Acéstrt prelungire nu p6te sa fie de .cit o membranacare se intinde prin o continuitate de tesut, pentru a deosebi sinusul.genital de intestin.

In saptamina a ésea incepe t se desvolte i genitalele ex.terióre ca untubercul. Sunt casan l insil undo acest tubercul din causa influenteTextremitatilor nu s'a putut desvolta maT departe §i. ramas ca un mugure

Asa dar la embrion se desvolta la extremitatea anteri6ra a cloacululun mic tubercul ce presinta, la partea sa inferiára un sant median limi-tat de o parte si de alta do asa numitele cute genitale. In jurul aces-

www.dacoromanica.ro

Page 312: Curs Anatomie Patologica

310 CURS DE ANktOMIE PATOLOGICA

tuia este iarasT un fel de sant, care se numesce sanal genital. Meii afara de césta se gäsesce iatasI Ó cut a genital.Pana aci mi so scie daca se va desvolta genul masculin salí femenin.La femee tuberculul genital rardine mic i forméza. clitorisul. Cutele

-genitals forméza labiilo mid, din cuta genital a externa se forméza labiilemart. Sinusul urogenital fémaile larg i scurt formand vestibulul va-zinnia. Aid se deschide si extremitatea alantoidd sail uretra si extre-mitatea inferi6ra a canalelor reunite ale luI Miiller adica vaginul. Meavem un canal care apartine canalule le Wolff dar care disparecu vremea, r'émilnénd o formatiune ca un ovar numit paraovar care se

_gasesce Intro ovar si trompa iar ta mijlocul ligamentelor largI suntnisce canale fine care ail un epitelitl particular, de unde se desvoltachistele. Aceste chiste se desvolLa dar din resturile corpuluI le Wolff.

Va sit 4ica la femd ceea-ce rëmâne, ceea-ce forméza conductul inte-rior e canalul lui Willer, la barb** canalul luT 'Wolff.

Se intampla acum 'Ate din cauza structure destul de complicate atuturor acestor forme, sis desvolte pe acelad individ si organe genitale-femenino si masculine. Acésta stare se numesce hermafroditism.

124. Psendohermafroditism masenlin.Fig.

www.dacoromanica.ro

Page 313: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRIJOSITATI 311

Acesta e de douti-felurl : hermafroditism adevcs'rat ciind acelaeI individare §i glande genitale fem.enine si masculine §i pseudo-hermafroditismecand se gasesce glanda genitala de un gen cu organe genitale externede gen opus.

Hermafroditismul adevi5rat e f6rte rar i pdte fi de treI feltirI: 1) bilateralcand existil de ambele partI si ovare si testicule, 2) lateral, mind in oparte e ovar si in cea-Palta testicul ei 3) unilateral and Inteo parte etesticul i ovariii.

Hermafroditismul fat, sag pseudo-hermafroditismul presinta dou6 varie-tag : masculin (ea testiculI) i femeninl (en ovare). Fie-care din acestease sub-impart in complect, extern si intern. Pseuelo-hermafroditismulmasculin compleet e forma, in care se gasesc testicull, organele genitaleexterne femenino, apoI vagin uter i trompe; extern cand llama organelegenitale externe stint femenine, intern cand persistri canalele luI Milner(forme rudimentare de uter vagin i tromp) restul fiind masculin bila-teral.

Pseudo-hermafroditisrnul femenin complect presintil ovare, canalele liffWolff persistri si genitalele externe ail tipul barbiltesc. Col femenin externtand name organele gonitale externe ail tipul mas3ulin §i intern nandsunt ovare ei organe genitalo externe femenino dar persista canalele luIWolff.

Cand la un bilrbat *tile exterióre ale genitalelor sunt rai desvoltatetot individul ia un caracter femenin. Basinul atuncI captita o desvol-tare remarcabila ca la Rime., exista predispositiune spre ingrileare, malcu grail glandele mamare póte sti fie bine desvoltate si de multe-orl calapte, barba nu cresce, laringele Amalie maI strimt glasul aviind carac-Ural femenin.

In cele mid' multe camnl. de hermafroditism sunt forme transversale,sail mat bine glis pseudo-hermafroditism. O linie transversal impartegenitalele in douti : inteo parte femenina i intr'o parte masculina ;genitalele exterióre fiiind masculine si cele interióre femenino sail vice-versa.

Pseudo-herniafroditil femeninI avénd organele genitale extorne maImult barbiltestI cu clitoris mare semanand ea penisul vor avea tot-de-odatilbazinul mic, glanda mamara rëuí desvoltatil, pru1 mutlt mat desvoltatpe suprafatS corpuld, ei art mustatI i barba. Ast.-fel sunt tóte acele fe_meI, care se arata pe piete i in societatile medicale ca nisce curiositatl,eyelid o infatisare exteridra ca de barbat i genitalele interne femeesa.

www.dacoromanica.ro

Page 314: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXXVI

C. Monstruosillig prin exces.

Acestea se caracterista, dupa cum 'arata si denumirea lor, printeun Emmade desvoltare. Excesul páte fi In maiimea.intregulta organism, ort a dre-caror organe separate sail ON) fi un exces in numarul diferitelor organe.

Cand organismul In intregimea' sa e desvoltat peste masura (Peen) caavem aface cu gigantism. In acésta forma de obiceia scheletul si sis-temal muscular sunt crescute in prima linie.

Dese-ort exista o disproportie ' intro : diMetisiunile'diferitelor partt aleorgantsmule. A.sa in. acromegalie, se observa o crescera peste masurrt a.extremitatilor. Apot in mac'rocefalie, macroglosie, macrotie, macrodactilie,capul, limba, urechile, degetele singure pot fi &Arlie de volum. Alte-ortanume tesuturt se desvoltä' peste masura ca pielea, tesutul conjunctiv,vasele, parul.

Al doilea fel de monstruositate. prin exces e aceea produsa prin for-matiunt supra numerare. Intro acestea se cuprind : a) formatiunile supranumerare ale extremitätilor, si ale 6re carort organe. b) duplicitatile-e) triplicitatile.

Una dintre cele mat frequente anomalit prin oxees e aceea a degetelorPolidactilia pdte sa fie ereditara: Cate odata ' cu inmultirea degetelor seintampla di vedem si o alipire a. doll degete o sindactilie. Spintecaturtale extremitatilor inferidre si mat cu 861315 spintacaturt ale extremita-tilor intregt nu exista; daca se intampla sa vedem 'mat multe extremitattacCsta nn este de cat resultatal unet duplicitatt parasitare.

Polimastia e anomalia ce cons% in desvoltarea mat multor glande-mamarepatru, cinct glande. prin axile pe partile laterale ale toracelutsi abdomenulut, in regimes inguinala, mat rar pe spate.

Avem cate °data o desvoltare excesivä', a acestor glande, o hip.ermastie-la barbaff ra'rit' ea 8'1 mat existe si tipul femenin. Une-ort se observrtduplificarea organelor genitale externe.

Alte-orf se observä' o desvoltare supra numerara de vertebre. Asa suntmonstrit cu cdda, la care se observa' un numrtr ' mat mare de vertebrasacrale.

www.dacoromanica.ro

Page 315: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRIJOS1TATI 313

43

Fig. 125. Formatitme de códtt. Piebire strimbe rett desvoltate peeyarns Cu sindaetilie.

Ours de Anatomic Patotogiut21

www.dacoromanica.ro

Page 316: Curs Anatomie Patologica

314 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Alto ori so gitsesee an wank maT mare de c6ste. Muscht supranume-rart se game destul de des.

Anomalii prin oxees Worn gilsi pentru fie-care organ. §tim buni6raea se gasese dese ort spline, ovare, rinieht, capsule suprarenale, pancriaiaceesort nuntitt i suceenturiatt. Tot aicT am putea. iwmja formatiunile delobI accesorit in ficat, pulmont qi corpnl tiroid.

Dublicitatile se explicit' ort prin aceea c germenul era dublu off pre-sapunênd spintecaturt ale germenulut. unic.

Aluro.&'.

, ,ro...... rts,

-<-44.,.. .., ' ,...

, , f : -.1 ' 7,i0."...... -

1 1

---4F

OIL"

Fig. 126. Dublioitatea organelor genita/e, penieuluI si scrofula'.

Vain vorbit deja de gement i v'am spus el daca este o singura pla-cent se intampla elite odata ea circulatiunea until embrion sa fie insufi-cienta, Maul embrional r5mane 'Map)", nu se desvolta si se forméza unaeardiac un amorf. Alta data se Intimplac embrionul se desvolta cat-vatimp destul de bine, dar de odata incepe o slabire, o anemie, o atrofiea embrionulut intreg, embrionul capta un aspect ca si cum ar fi dehartie se si (lice papiraceti

www.dacoromanica.ro

Page 317: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITAII 315

ME7

re:"4

t.

s.

Fig. 127. GermenI on un Jet papiraeen la sting& si un fit desvoltatIns& en o hernie ombilieali, eongenitalii.

Alta-data avem aface cu do T embri out legag Impreunii, Cu un singurombilic.

Duplificarea se observa de obicoia in mod simetric, part)." asemenea seMO Intro ele. Acésta intrsce teoria producerei dublicitatilor prin spin-tecaturT ale embrionulut

www.dacoromanica.ro

Page 318: Curs Anatomie Patologica

S16 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

\

Fig. 128. Diprosopas tetraophtalmus ea pes yarns i agenesia plei6relor.

Ca duplicitätt ale extremittita superi6re avem patru forme:1) Diprosopie Be numesce starea foetulul cu don/ fete.

www.dacoromanica.ro

Page 319: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITATI 317

Fig. 129. Diprosopns trioplitalmus en agenesia pielhelor.

Ace§t1 mon§trit ail une-ort numat dot ochi, diophtalmus alto-oft trot tri-ophtalmus. Vedett aid o frunte comunA treI ocht, i ochiul din mijloc Cu41ouii pupile.

www.dacoromanica.ro

Page 320: Curs Anatomie Patologica

318 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOk

Alte-orï dud spintecatura a fost rnal profunda gasim patru °chi di-prosopus tetraophtalmus. Mai tot-d'auna lug ail dollar nasurt, doua gurï-

Clad spintucatura merge si maï departe avem forma urmiltdre :

Fig. 130. Dicephalus tetrabrachius.

2) Dicephalus, care e monstrul cu un corp si douii capete:

www.dacoromanica.ro

Page 321: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSITITI 819

Acestea se impart in dicefali dibracht ca dourt capete si dou6 mainT

Fig. 131. Dieephaltis dibraehlus.

§i dicefali tetrabrachI cu douN capete si patru milinT.

www.dacoromanica.ro

Page 322: Curs Anatomie Patologica

320 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA.

Fig. 132. Dieephalus tetrabrachius.

Acésta forma s'a prod us in arma une l spintecaturl. mat mart.Piogagus e o forma, care se desvolta in urma unet separatiunt a-

prep° complecta, asa in cat se forméza done corpart cart n'au comun decat .regiunea lombara gi sacrala.

Ischiopagil au douti extremitatt superióre, un basin coinun 0 douasail patru extremitatT inferiare.

www.dacoromanica.ro

Page 323: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRUOSILiTI 321

Fig. 133. Isehlopagus.

DuplicitItile extremitätilor inferidre ale corpula cuprind trel forme :1) Ianiceps sag sincefalus, &if indiviV ca un cap 9i un tru.nchirt comun

www.dacoromanica.ro

Page 324: Curs Anatomie Patologica

322 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.

Fig. 134. laniceps eu epignatia (?)

and spinteclitura merge me departe avemDipigus, mon§tri ca patru extrimithll inferh5re dour' trunchiuri si

un singar cap.Craniopagi doT indivicjI lipitl prin bolta cranieng.

Al treilea grup de duplicitiff sunt acelea care presintii si extremitatea.superhiri si cea inferi6ril duble. Acest grup cuprinde urmilt6re1e forme

-

www.dacoromanica.ro

Page 325: Curs Anatomie Patologica

DESPEE MONSTRUOSITITI 328

1) Xfonstril numitY. prosopo-toracopagus. Acestea au craniurile deobite ;maxilarul inferior, &al si toracele aunt contopite intr'unul iar extre-mitätile inferkire le sant dable.

Fig. 185. Toraeopagas

2) Toracopagl, se numesce monstril compusT din dol. indivi4T aderentiprin torace.

www.dacoromanica.ro

Page 326: Curs Anatomie Patologica

324 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIU

.6

Fig. 130. Toraeopagus.

Acesti indivi()% pot fi de aft-minter' perfect do bine desvoltatt Asa artfost gemeniT Siame4i Eng si Chang. De obiceirt separatiunea nu e posi-bilA din causa dispositioneT circulationiT. Radiografia aplicatA la mesa. mon-strit nit-aU dat 1Xinuriri asupra posibi1itíteí operatione):

_J

indivicjilor.

www.dacoromanica.ro

Page 327: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRIJOSITATI 825

3) RachiopagY sunt indivia aderentT printr'o regiune a co16nd vertebrale.Cu cit e ma mica partea coma-11a acestor monstril: ca atilt et sunt mai

viabiltAjungem la monstril parasiti.

Fig. 137. Parasit thoraeopagtts.

www.dacoromanica.ro

Page 328: Curs Anatomie Patologica

326 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Fig. 138. Permit isehiopag

www.dacoromanica.ro

Page 329: Curs Anatomie Patologica

DESPRE MONSTRIJOSITITI 327

Ce este un monstru parasit ? E o duplicitate in care unul din mon-qtrii e riiti desvoltat i forméza numaT un fel de apendice al individaluTcaluI-1' alt.

Un monstru cu treT picióre se póte explica prin aceea c doua embrión° safi fost legate in regiunea basinalul i regal unuT enabrion sit fi limas inurma in desvoltare ap a se forméza numaT o extremitate de exemplucare acum figuréza ca extremitatea a treia.

Daca presupunem c maul din aceST doI mointril e fórte rari desvoltatmic i cel-l'alt mare atuncI vom avea un embrion, care va purta pe sineInca un individ c,are pote sa fie Mort° imperfect, care ON) sa fie formatnumaI din o extremitate, din doua extremitatl, satt numaI dinteun cap.

Acest foot se numesce epignata s caul e prins de gura individuluIbine desvoltat.

El se numesc epigastrius and admit' de regiune epigastrica, nand aderade regiune ischiatica se numesc ischiopagl.

Pot sa existe parasitI chiar internY, adica un engastrius, adicaindivid bine desvoltat purtand pe sine in regiunea epigastrica, in inte-riorul abdomenuluI de exempla piste mainI 1 un cap riiti desvoltate.

Alta-data monstrul parasif 'Ate sit fie atit de patin desvoltat in catformeze numaT un fel de tumorrt. Despre acest fel de tumorT am vorbitinteun capitol precedent.

Dupa cum v'ara maT spas, exista i monstruositatT triple. Se pot observa treT gemenT complect desvoltatI, une-orI ca o membrana amnioticacomuna, alte-orT fie-care ca amniosul qi corionul sóti separat, ceea-ce neface sa credem ott el resulta une-orT din divisfunea complecta a geme-nilor, alte-orT din germea diferitl. De cele maT multe orI unuldotal dintre gemenT sunt rtí conformatI.

www.dacoromanica.ro

Page 330: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XXXVII

Despre Parasili animal.

Se numese parasitt organismele co triiesc pe suprafata sati in interio-rul altor organisme, nutrindu-se din substanta acestora.

Ne vom margini a vorbi aid de parasitil animalt, parasitit vegetaltfacand objectul unlit manual aparte. Animalculit saprofitt, ce se mitres°din material mort, nu sunt adev6ratt parasitt.

Parasitit animall at omulut fac parte din trk grupurt diferite ale re-gnulut animal ; protozoare, verrn Ø artropode. Sunt putint parasittdintro protoioare i artropode, cot mal multt fac parte dintre vermt.

Sit incepern cu parasitit animalt cot mal simplI, cu. protozoarele. Acestease impart in 3 clase : 1) rizopode, 2) gregarine sag sporozoare si 3) infusorit-

1). Prima clash dintre protozoarit parasifi e aldituita de rizopode, dincare fac parte amoebele.

Amoebele, cele mat simple animale aunt formatiunt protoplasmatice,rottinzite ce se lungesc i se retracta, ernitand nisce pseudopode informa de. degete, ea ajutorurcgrora se miqca. Ele ail unstnucleil mic, deobiceiil excentric i mat multe vacuole. Amoebele s'ail gasit ca parasittpentru prima ara de Loesch. In urma Robert Koch a vgc)ut in Egipt qiIndia disenterit co. dejectiunt, pline de amcebe. Dese-ort examinandu-sescaunele disenterice próspete la microscop se vede amoeba coli de undiametru de 0,02-0,03 m. m. Ele se coloréza mat bine cu eosina decat cu culorile basice de anilina.

Studiandu-se a§a lisa disenteria férilor tropice i glisindu-se in sca-une amoebe, acestea ail fost considerate drept causa b6let. A§a nu-mita disenteria Orilor tropice are caracterul particular de a fi Insotitade abcese ale ficatulut. Un alt caracter e ca se localiséza, in colonal as-cendent, undo se produc flegmáne sub muc6sa intestinalli, apot ulce-ratiunT. Nu trebue sà confundilm cum fao autorit, acésta entero-epa-tag supurate co. disenteria simpla de la not. Disenteria e o Ma super-

necrosanta, mat pronuntata in pärtile inferióre ale intestinelorgr6se. E adev6rat log ca aceste start se combina une-ort i co. entero-epatite supurate tropice.

www.dacoromanica.ro

Page 331: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARASITI 329

Disenteria tropicelor e probabil identica ca entero-epatita supuratadin téra nestri.

Am Fasit i elI amoebe in Beaune, dar n'arn nicI o basil pentru a le con-sidera ca fiind causa disenteriet Na le dad importan tá pre mare pentru-case gasese mi numaI in disehterie kri entero-epatite dar qi' in tot feitil dediaree. 8'a injectat de Kartulis i Hlawa materiile fecale de fa acesteeasurI in rectal pisicilor i is'a produs disenteria aceea cu. amoebe. Pro-babil eh acele materiI fecale continead i microbsf ce ad produ.s di-senteria. Eu i in urmil Ziegler am descris In entero-epatitele supurateun bacil, care Beluga ea coli, bine diferentiat tnsa i avand carac-terul unuT agent patogen. In fine amoebele nu produc toxine, pe andIn productiunea alteratiuneI ficatuluI se recunesce actiunea nnor

ABa sta chestiunea, ea nu este e deplin laniurita.2). A. doua clash' a protozoarelor e formata de eporozoare. Sporozoarele

sad gregarinele, all un corp cu. o forma maI stabila, en un nuclei, larkpseudopode ; ele ad tendinta de a se incapsula. MiBcarile lor Bunt slabese imultesc prin spoil. Din class acestor animale se gasesc la om coceidiile,

Asupra coccidiilor s'ad Meat studiI destul de cernplecte. Coceiciiamoviforme s'a gasit Bi la om in epiteliiie intestinului Bi in ficat producandune-orI turburarl mortale. Na se pot diagnostica in timpul vieteI decat daca apar eoccidiT in dejectiunI. Parasitul este inchis intr'o capsulilde 0,032-0,037 m.m. lungime Bi 0,015-0,02 m.m. lime, grósil netedacii un mic orificiti la o extremitate. Corpul lor compu.s dintr'o proto-plasma granulósä, ample une-orI cavitatea acesteT capsule, alte-ori estrins intr'o masa sferoidala in mij toe. Sub acesta forma ies coccidiiledin intestine §i se desvolta mal departe in afarg, de organism Din conti-nutul capsuleT se formezil atuncI patru sport, call apoi iati forme semi-lunare, curbe in genere ca nisce rinichl. A.cestea devin libere Bi potinfecta din noti animalele intrand in organismul lor ca apa i &andinvazinne in eelulele epiteliale, intestinale i billare.

Pe ficatul epurilor de casa acest parasit produce de multe-orI un nu-m.& maI mic salí mat mare de vesicule, ce pot ajunge pan la marl-mea and alune. Proveca une-orI turbararl grave tumori papilomatesecu obturatianea cìuilor biliare, peritonite Une-orI coccidiosa se observa subforma de epidemie in unele instalatiunI de auimale.

Mult timp aceste vesicale all fost considerate ca celule modifie,ate pro-tologicesce.

Pe mucósa intestinala., and sunt solitare apar ca nisce pets albe. Cladsunt numer6se dad aspectul unor false membrane.

Acesti parasig intra une-orl in glandele lul Lieberkiihn, Bi le dilata

Curs de Anatomic Patologial 22

www.dacoromanica.ro

Page 332: Curs Anatomie Patologica

330 ODRE; DE ANATONIE PATOLOGICA.

tesuturile d'imprejur atund se irita se imilama, i epiteliilele infectatedail nascere dese-orI la vegetatiunI.

Tot dintre sporozoate face parte i parairitul malaria descoperit In anal1880 de Lavaran, studiat In urma de Marchiafava si Celli carT ti numiraPlasmodium malaria°. Pentru-da se gasesce In sango, acest pa.rasit semal numesce i hematozoar. Variatele forme sub care el se presintase pot reduce la patru :

Prima forma, sferica, se Intalnesce mal' des de cat Oto cele-Palteforme are In 6-1 p. In diametru. Une-orI e pigmentata alte-orI nu, aremiscarI amiboide, si se gasesce une-orI pe hematiI, alte-orI ibero. Acestiparasitl iaü emoglobina din globulele sanguine si o transforma In pigmentdin care causa globulele ca parasitl sunt maT palide.

Formele In roseta ar representa modul de segmentere al acestorsporozoare, in interiorul globulelor rosa. Dupa Golgi in febra quarta s'ardivide In 8 segmeute in febra toda In 16-20.

Fig. 189. Parasitul malaria dupti, Leyeran forme rotunda en pigment, In interiorulglobulelor rosii, semilunare i rosete on sporl.

5

3.11.

441450.so

00

Fig. 140. Parasitul malarie1 din oasurile din tara. 1 forma ameboidli, 2 forma rotun-da libera, 3 si 5 roseta forme! quarte, In interiorul unni global ron, 4, roseta liberé.terta, 8 forma flagelatli, 7, 8 si 9 semi-lune en oarloobineza(?).

Corpurile flagelate sunt numiie ast-fel pentru-ca precinta 2-4 fla-gele. Acestea presinta pe traectal sea la extremitatea lor nisce umfla-turI piriforme. Pe preparatele pr6spete aceste forme se vi:a in campulmicroscopic miscêndu-se printre ematif se gases° mal rar,

Formele In semi-luna transparente tricolor sunt pigmentate mal: alesIn centrul ion. Ele ea o lungime de 8-9 p. si o lime de 2 p.. Extre-

..

www.dacoromanica.ro

Page 333: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARAS1TI 331

mitatile semilunei suut dese-ori reunite la partea lor concava printr'olinie fórte

A-este patru forme represinta diferite fase din ciclul de desvoltare alparasitului. Formele mici libere inträ fiind inzestrate ca miscari amiboidein globulul rosu se manse, se pigmentéza luan.d hemoglobina globulululapoi incepe segmentarea care corespunde ca accesul febrei. Acésta divi-siune se face in sens radiat asa in cat corpusculul parasitar ja aapectulune l rosete, pigmentata in centra si cu petalele necolorate. Pie-care di-visiune, fe-care din aceste petale, se isoléza, devine mat rotund5, intrain ematiile siinatóse i reincepe ciclul. Grauntele de pigment formate dehematozoar se depun in diferite parti ale organizmului dar miff ales insplinrt i ficat.

.A.nr putut urmari la nd acest ciclu de desvoltare. In febra ca tipulter t am observat parasitii cu. sporil maT mid producand o cantitate marede segmente umflandu-se si distrugandu-se tot-de-odata globulul rosu. Infebra quarta spori Bunt maT mari i globulele rosil atinse se atrofaza. Infebrele estivo-automnalo ca forma tifoida aunt caracteristice formele semi-lunare earl se gasesc si in perioda

In timpul din urma s'a constatat cä infectiunea se face prinmediul tantarilor anume anopheles claviger i culex malariae. Acestiaparasitul sugénd Angel° omului bolnav. In interiorul tantarilor s'ar in-capsula, iail forme semi-lunare, care intra in glanda tantarilor i impreuna ea otrava de ad intrA apoi in sangele animalului intepat de.acésta insectti. Acest lucra s'a dovedit pentru malaria pasarilor. Prin ana-logie admitem ì pentru 6meni mai ales, a stim cIl in regiuniletóse, bantuite de febra palustra aunt si multi tantari. Conclusiunea prac--tea a acestor constattiri e a' trebue pe cat se p6te sIl se starp6sa acesteinsecte i sIl ne ferim de ele.

O b611 analógii malaria' e la animale asa numita Hemoglobinuria mi-,crobienti a boului sari febra de Texas. Parasitul acesteia a fost descoperitpentru, prima 6r1 de mine Am identificat acest parasit ca al carceagu-la Ma febrila endemia respandita la noi in regiunile baltóse. Fitigge11 numesce Babesia bovis. Aceste Nile se transmit si ele prin nisce insecte,nisei) along dintre ara chnide (ixodes).

Tree acum la infusoril, rarI asemenea apartin protistelor.3. Infusoriile. Organele acostar animal° sunt mai diferentiate ; tat

dispussi in diferite felurI. Aid apartine balanadium coli (0,07-0,1 m. m.lungime 0,05-0,07 m. m. làime ovalar, Cu un fel de gura i cu o can-litate de cili acoperand tot corpul.

Asia se vede CA balantidium coli prov6a turburarl intestinale, carac-

www.dacoromanica.ro

Page 334: Curs Anatomie Patologica

332 CURB DE ANATOMIE PATOLOGICA

terisate prin tenacitatea lor, El detorming inflamatiunT cronice ale intes-tinelor vi sari disenterice, slibiciune mare vi m6rte In marasm.

Unit infuzoriT ail flagon maT lungi vi a membrang ondulatg la o ex-trernitate.

Trichomouas vaginalis, vi cercomonas infestinalis nu ail mare impor-tantg. ¿Vesta din urmg s'a ggsit vi in scaunele cholericilor vi tificilor.

De flagelatiT s'a Jis cA ar fi cause difterid paserilor. Am argtat cu D-nulPuvc,ariu. a. nu scold flagelatI, ci anume microbl produc difterie. Ca viamoebele in disenterie acevtt parasitT ggsesc un inedill priincios desvol-are lor pe regiunile difterisate.

Vernsit

Lit vermi apartin parasitiT eel mal multI vi eel mal periculovI ce trieseca 6spetT in interiorul corpuld omuluT vi al altor animal°. El ail fost cu-noscutX din timpurT indepgrtate de IndienT vi Egiptient

Legea Id Moise, prin care se opresce mAncarea cgrneT de pore este!Ate basatg ,vi pe cunóscerea acesfor parasitT, ce se pot lua de la acoleanimale. In evul mediti totT vermiI intestinal! roar' denumiti ea numelede lumbriet Teniile se numen lumbrieus latus.

Sunt maT multi vermi, earl ail un ciclu de desvoltare c,aracteristic.In diferitele lor stadiT el' trgese in diferite medil. Cu cat un verme emal malt parasit cu eta organisatia sa e mat simplg.

Vermil parasitI ceT mal importantI se impart In 1) platelmintt sailverml turtitT vi 2) nematelmin0 sail vermI rotuncll.

Plattimintif cuprind : A) Ce8todele fi B) Trematodele. Cestodele apoI seubdivid in a) teniade vi b) botriocefalt

A) Cestodele. Acevtia sunt vermi lati ce nu ail gurg niel intestine.

Fig. 141. Cap gi git de taenia Sonora ¡I un eirlig.

www.dacoromanica.ro

Page 335: Curs Anatomie Patologica

DESPEE PARASITI33So compun din un cap, scolex, ceva maT gros de cat inceputul cor-

pule sail giitul, urmat de o serie de segmente numite proglotide, legateintro ele printr'un sistem aquifer In care se eisesc nisoe corpusculìcalcan. Probabil c aceste canalicule ad un rol excretor.

,, ..

_

.,,ih.,, ,, '. ,.. ,

,, ....

. . . i

Fig. 142. Taenie @ohm co proglotide.

Proglotidele pot trill timp si isolate. Stint hermafrodite, copula-tiunea ion se face inainte de a deveni libere. Mad se descompun pro-glotidele, ouële devin libere si pot fi ingerate de animale intrand ast-felin tubul lor digestiv.

In stomac se me capsula oulu i iese embrionul, care cu ajutorul unorbastonase intra In peretil intestinelor de ande e luat de obiceiti de cu-rental Angela): i dus in diferito regiunï ale organismuld, in ficat, inmuEchT sail In creer, ande se face transformarea embrionuluI In cisticerc.In acesta se &ewe capul viit6rei teniI ca v3ntuzele i carligele sale.

Anunie cestode se pot desvolta numaI In intestinal °mule, asa teniasolium i mediocanalata se grtsese laumaI la om.

cit-va

www.dacoromanica.ro

Page 336: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA

Cestodele &Tit cum am mal jis cuprind doné familif, a teniadelor §ia coja a botriocefalilor.

Teniile cari se giísesc mat des la om aunt taenia solium, taenia medio-canelata sau saginata si tenia echinococus.

Taenia solium de o lungime de 2-4 metri 0 de o lime de vre-o8 in. in. In partea mijlocie a corpuluf, traesce de obiceiti in intestin subtire.Caracteristic e ca uterul are o parte axial de ia care plèca prelungirfin nun)* de 7-10, care se ramifica in mod dendritic.

Coprimand o proglotida intro doe) lame de sticla i privind'o printransparenta vom constata aceste ramificatiuni. Porul genitkil e lateral.Numtirul proglotidelor e de vre-o 800-900. Dintre acestea v-re-o 100sant mature.

Taenia solium cedéza lesne vermifugilor. Se gasesce de obiceiade unde deriva i numele ei.

Fig. 143. Cara qi proglotidele tenielLa drepts se Ted proglotide adult° on ramideatinnes caraeteristiolt a nternlaT,

la stgnga se vede eapnl on ventaze, rostellum l cgrlige.

aolium.

www.dacoromanica.ro

Page 337: Curs Anatomie Patologica

Capul ski de márimea une): gamala de ac, e de o forma sferoidala, are4 ventuse si presenta in jurul unet proeminenve, numite rostellum dinpartea anterióra a capaba:1 o cor6na de 25-30 cailige gr6se i scurte.Acésta cor6na e compusa din doug randurT anal cu carlige mar"' in afaraaltul cm carlige raid inauntru dispuse insa ast-fel c virfurile lor vgclutedin ata forméza un singar cero.

Dupa cap urméza o parte fórte ingusta, &al tenieT, care are o luz-gime de vre-un centimetru. In acésta parte nu se p6te diferentia artica-latiunile elementelor. Cand tenia se misa so observa maT usor i divi-siunile din acésta regiune.

DESPRE PARASITE 335

Fig. 144 ()aflige de tenil

Pupa gat urméza sirul'proglotidelor. Acestea sunt kirte inguste langagat, ele creso însá treptat pe masura ce se deprtéz e acesta ; primelesunt mal late de ad lungï, la un motril departe de cap devin patrate sidupil acestea ele sunt mai lungi de cal late, asa in cat proglotidele ma-tare s'ad comparat ca forma cu semintele de pepene. Pe margiuea pro-glotidelor putin mal. Indarat de unja lor mediana se observa o proemi-nenta micapapila marginal, in care se descbide aparatul genital. Acestepapile sunt aseciate une-ort la drépta alte-ori la stanga ara niel o regula.

Fig. 145 Organele genitale ale tenia ',ilion'.Polis] genital la stânga de unde pornesee un canal superior maseulin terminindu-se

in testioull qi jos canela! feminin condue8nd In diferite glande.

www.dacoromanica.ro

Page 338: Curs Anatomie Patologica

336 OURS DE A.NATOM1E PATOLOGICA

literal din fie-care proglotida e comps dintr'un canal, ase4at pe liniamedian, de la care pled 7-10 ramuri de fe-care parte. Acestea larindul lar se ramifica. Ovarul e ase4at la marginea proglotidei, comu-nica printr'un canal subtire cu uterul. Olganele genitale barbatesci,testiculii se presinta sub forma de mid vesicule disominate In tot paren-chimul. Aceste vesicule comunica prin mid canalicule cu vasul de-ferent ce merge paralel cu canaliculul organelor femenine spre papilagenitala. Deck' comprimam o proglotida iese o zérna albä, in care se ga-sesc, la microscop fórte multe ovule.

Ouele aunt rotundo i ail o capsula destul de grósa, de o culóre brunacu un aspect radiat ; embrionul presinta 6 bastonase de chitina.

Oul teniei solium e greil de diferentiat de acela al teniei saginatede care nu difera de cat prin aceea cri e mai sferic i ceva tad mic.

Proglotidele esind prin excretiunile omului intra in stomacul por-cului i aid* ies din ou6 embri6nele protoplasmatice I cu ajutorul bas-tonaselor perfor6za muc6sa i patrund in diferite organ° si ea predile-ctiune In tesut celular creer si meninge, Beat rinichii i ochf, unde sedesvoltil cisticercus celluloacce numit i mazarica. Acesta representà' formatênara, nesexuata a parmituliii avilnd forma unuI chist de marimea unuibob de mazare, alb, transparent, elastic. In ochiti 'Ate ajunge marI cat odal.* in ventriculi gasit pang la marimea ulna' oil de porumbel.Pe carnea porcilor se vede une-ori in cantitate acesta mazarici. Carneaca cisticerci trebue inlaturata din alimentatie.

Fig. 146. Oistieerena eellulone en (salmi tutors.

Capul in acest cisticerc e intors ca un deget de minim. Exista o ansamuscul6sa, care contractindu-se animalculul sc6te capul earl. Acesta seintampla chid manarn carnea de pore infectat. In stomac prin actiuneaperistaltica a stomaculul sail prin iritatiunea medialui acid se int6rcecapul si se fixézi de intestine desvoltandu-se apoi tenia cu proglotidele

Omni se infectéza i ca ou6le parasitului. Sa pote ea dad progloti-

s'ail

www.dacoromanica.ro

Page 339: Curs Anatomie Patologica

DESPEE PARASITI 337

dele se distrug In intestine embrionii sa perforeze organele 0 a inva-deze organismul. Prebabil a omul se infectéz i Cu diferite alimente cafructe, salate, pe care se gasesc ouele.

Cisticercii se gasesc la om une-ori i in tesutul subcutanat sail in muschiiinimei dar mai ca 'Ara in meninge de-alungul sinusuld longitudinal. AmvNut un cas curios cu fenomene de paralisie bulbara acutil, in care amgasit cisticercI de-alungul sinusul al longitudinal i alti multi cisticerdi cu-cape inters carl se mi,cail de-alungul plan§eului ventriculului IV-leaprovocand acolo turburad iritative.

Acela§ lucru se vede frumos in retina ca oftalmoscopul. In creer potprovoca epilepsil. Stint casuri, unde am gasit aceste lesiuni in creer Im-preuna ca tuberculosa. Probabil cà a fost o intamplare, daca nu voru ad-mite ca iritatiunea produsa de ace§ti cisticerci a localisat aci tuberculosa,co se gasea In organism in stare latenta.

Taenia Bohan], precum i cea mediocanelata traesce In intestinul subtireal omului §i mai ales In treimea medie a acestuia, uncle se fixéza tarede muccisa co. carligele i ventuzele sale.

Taenia soli= e destul de frequentti, e insrt mai rara de cat taenia me-diocanelata. Printre 2000 autopsii am gasit de 2 ori acésta tenie; cisti-cerci armatI sail degeneratl s'atl gasit de 12 orI la aceste autopsif. Intr'uncaz s'a gasit la acela§ï individ taenia solium §i botriocefal, Inteun altcas cisticerci cutanati i meningeali, taenia solium §i echinococi.

Taenia sayinata a fost numita inexact 0 mediocanelata, pentru ca s'acreclut ca trunchiurile mediane ale uterului stint reunite a§a in cat siformeze un canal coman pentra t6te proglotele. Se mai ntunesce inermispentru ca nu are carlige. Acésta tenie este mai mare de cat cea prece-denta cad ea are 7-8 metri. NumiSrul proglotidelor variaza Intro 800 §i1200, dintre cari 150-200 mature.

Capul acestei tenii mai mare de cat al teniel solium mal cubic arepatru ventuse inconjurate dese-ori do o zona pigmentata 'Agra.

De qi nu are carlige se prinde §i mg bine ea ventuzele sale de pe-retil intestinall.

Pentru diagnostic trebue sä cun6scem proglotidele. Porul genital e totlateral dar uterul presinti o cantitate mutt maI mare de prelungirl(20-30) car! se ramifica dicotomicesce.

Latimea elementelor el mijlocil e de 12-14 mm. Acest parasit crescerepede.

www.dacoromanica.ro

Page 340: Curs Anatomie Patologica

338 CUBS DE ANATOICE PATOLOGICA

Fig. 147. ProglotA de tsénie medioeanalatii.

Proglotidole acesta tenii ies din organism nu numal ca scaunele cies si singure, patio desvoltara musculature! sale. In afara din orga-nism aceste proglotide ad miscIrI.

°ale ovale de 0.03 mm. lungime ad o capsula grdsa i bastonase.Cisticercul acesteT tang se gasesce cite o-data in carnea de vitel, sad

de TUX e ma mic de cat aula din carnea de pore. Acéstä cisticercosas'a observat rar la om.

Infectiunea °mad se face prin ingerarea acestor carnuri crude sail proaputin forte, desvoltarea mal departe se face ca la tenia solium.

Dupa cum tenia solium e mal frequenta in tgrile unde se manillamulti porcT, de asemenea, tenia saginata se gasesce ma des acolo, unclese consuma multi' vita. In Abisinia este o osceptiune cândo persdnii nuare tenie. Scapa numal preotiI call nu mananca de cat pesce.

Taenia mediocanelata este destul de frequent in Romania. Printre vre-o2000 autopsii am gasit acésta tenie de 6 °rt. In clientela frequenta teniapare task a fi malt mal mare (apr6pe o tenie la 600-1000 locuitori).

Taenia ecchinococus. e malt maI importanta pentru om. Ea traesce inintestinal caineluI in cantitall mart Are mal putin de jumsétate decm. lungime. Capul ea rostelul ce presinta 14-25 carlige, nu are mamult de 0,3 mm. diametru. Acestea ad tiff fel de articulatil". Un singurcarlig ne e suficient pentru diagnostic.

Dupa cap urméza gatul, apoi o proglotä scurta si ingusta, o a Elmceva mal lata ca KOLA, dar mal lunga, i in fine, ultima proglota dedouii orl maI lata de cat &al si de o lungime ce represintä 2/3 dincorpul intreg al tenia. Acésta e singura proglota matura presintand unovar ramificat si un orificiA genital lateral. °ale acestuI verme ad ocapsula ma delicata de cat acele ale teniilor studiate pana acum ; suntasemenea mid' ovale si mai transparente.

Aceste tenil se gasesc dese-ort multe, formand colonii in intestinelecainelut S'aii gilsit si la vulpe, la acal si la lup. La om inca nu s'a ga-sit tenia. Cu dejectiunile cainilor oule Tin pe iarba de unde ajung instomacul omulul. Prin apa de asemenea se pot ingera aceste ouä. Infec-tiunea omuluI se face de sigur mai malt prin sarutarea si con tactulproa intim cu cainI, ctia buzele citineluI venind tot mered In con-

www.dacoromanica.ro

Page 341: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARASITI S39.

tact ca anusul, trebue sri fie de multe orI acoperite ea mine echi-nococulut Embrionul dupg ce iese din stomacul °mule se duce ajutttn-du-se ca cele Ose cgrlige ce are orI prin limfatice ort prin sang°,ajunge in ficat vi acolo stabilindu-se in vase sari in chile biliare-cresce vi in jurul lul se produce o capsulg. Nu se opresce la mgrime&unet mazgre ca la tenia solium, ci sub numele de hidatide, lag dimensiunile until m6r sari ala unet portocale. P6te ajunge une-ort la dimen-slant enorme. Une-ort se ggsesc mat multe impreung.

Ilidatida se compune din 3 membrane. Una produsg de &at prin iri-tatiunea tesutulut et apot o capsulg hialing lamelósä secretatg de parasit

dupg aceea un strat protoplasmatic numitg vi membrana germinativgnu e de cgt transformarea embrionuluI insust, din care se nasc niscemugurI ca capete, unele intórse VIAL-ultra altele evite in afarg. Membranaexterng, intim unitg ca parenhimul ficatului. pite ajunge la o grosimede jumiltate de centimetru. Ea este sediul calcificgrilor i supuratiunilorulteri6re. A. done membrang este formatä din maI multe straturf fruit vaseamfore, transparente, infgvurandu-se ca nivte membrane elastice dacg lerupem. Acéstil conformatiune carocteristia ne servesce sg recunóscemrovenienta unor atart membrane (in vomice emoptisiI, punctiunt, etc.).

Structure acésta lamelósh a peretilor pungii s'a comparat ca straturilede pe sectiunea and' trunchig de arbore. Din membrana germinativg demulte ot inainte de a se produce aceste capete se produc vesicule filiale.Aceste vesice sunt pline co. un liquid cristalin. Unele vesicule sunt co.total cristaline, contin. clorar de sodiu vi nu contin de loc albuming,caracter distinctiv, alte orl sunt turburI contin ca un pral fin care eformat de capetele cgdute ale parasitilor tinerl (scolicis).

Aceste hidatide produc turburgrl mecanice comprimând vasele sanguinelimfaticele etc. De obiceil so deschid intr'un canal billar, bile inträinguntru, hidatida atund degenerézil, mor scolicit membranele se sbgr-cesc vi se depune o cantitate mare de colestearing producéndu-se ca opomadg.

Examinand atuncI la microscop membranele, vom ggsi lamelele carac-teristice ale chistu.lut hidatic i cirligele.

Dacä facem o punctiune i cgpgtgm in liquid ceva membrane cgutginaceste caractere. Un arlig ne va asigura diagnosticul.

Une-orI deschidéndu-se in cgile biliare, hidatidele filiale astupg acestecài produand ictere grave. In conductul coledoc sail in cel hepatic seggsesc stand atart vesicule, earl pot trece in intestine. Alte ort hidatidase pole sparge in peritoneti. Liquidul acestor chiste e f6i.te iritant,peritonite. Une-orI se produc aderente co. pleura ea pulmonul vi eabronvil in cât vesiculele pot ie-A prin bronchi:. and so produc atarl co-

www.dacoromanica.ro

Page 342: Curs Anatomie Patologica

340 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

municart ca exteriorul se produc supuratiunt ale punget hidatice si con-secutiv start generale septice.

Am viEiclut hidatide in retina, in cord, intre canalele valvulelor, inÓsele pelvisulut, pe vertebre, in splin i in pulmont.

Tenia echinococus e fate frequeuta. in Romania. Mal malt de 50/0 dinvitelo de la abator ail echinococt In flcat. i la om frequer4a echinoco-culut atinge 204 din autopsit i in spitale ajunge la o cifra destulde mare.

0 forma particular a echinococosel este cea multiloculara frequentala boil, dar gasindu-se la om numat In anumite regiuni (Bavaria). Alaembrionit intra in dale limfatice ale ficatului kj. produc aceste turnoffmarl difuso tart ca lemnul, in ficat, care organ este malt hipertroflat se-manand ca un cancer. Gasim insa in interiorul maselor dart an sistemde cavitatt mkt captusite ca membrane echinococice ; capetele insa atatde frequonte in forma hidatitósa aunt f6rte rarT. Se explica aceste formeprin o proliferare exogena a echinococulut. La om am gasit un singarcas de echinococ multilocular la Bucuresct.

Cele-l'alte twill' mat putin importante prin aceea c s'ai1 gasit raro-oftla om stint : taenia nana, taenia flavopunctata, taenia madagariensistaenia eliptica. Amintim c °data am gasit in inteotinul until copil de Macate-va exemplare de tenia nana de lungime de 1-15 cm. lungime fin,transparentg. Capul ca carlige se retractéza inteo capsula ; din mil sedesvolta direct taenia. Nu e rara in Italia.

www.dacoromanica.ro

Page 343: Curs Anatomie Patologica

ExistA un grup de parasitT, farts intins care se apropie de botriocefallsernAnAnd ca larvae lor. Acesta a Meat ca sl fie considerat castadia inferior filogenetick al botriocefalulul. Ligula, care nu se gAsescela om. Corpul lor se presintA cu o formi lanceolath, compus de obiceirtdin 2-3 segments de o lungime de 1-10 ctm. S'a cre4ut cA n'art struc--turA. Aceod verml existrt in cavitatea abdominalA a pescitor, se glsescla carbI mid formAnd pachete considerabile. Se pot confunda ea pan-glici. Am aratat cA aceotia nu ail nicT o legiturA cu teniile, oi ast-felam Scut sit se permitA pescuitul acelor pawl.

CercetArY maT nod ali arAtat cA la aceotT vermi: existi un uter i ge-nitale rudimentare.

Ougle acestor parasitT sunt mfincate ca pesd, de pasArl aquatice, rate,pescan, place silbatice. Animalul intreg se desvolta in stomacul acestorpasirT, ou'éle parasitilor din corpul pagrilor inträ iariol in spit oi deaci in pesci.

7-17

!".

1

.=.r:

,1'111114 ' )14

-4%4 uf

...,1r.,.....,a

.71!11141,1111111Ipe,.'.

,", ...nnt.,..zo

11111'

LECTIUNEA XXIX

gad .7

Fig. 148. BotriooefaIng lotus, (mArime naturalli).Jos cavil en Tentuza.

114

'If!, ,

www.dacoromanica.ro

Page 344: Curs Anatomie Patologica

242 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Botriocefalt. AcestI vermI sunt de maT multe ¡due., col maI insemnatpentru om e botriocefalus latus. Larvele acestuia aunt mid 1-2 cm.subtirl, transparente. Exista tu musculatura sail in peritoneal unor pescIrapitorI tinca (esox lucius), perca Buy, Iota vulgaris trutta etc. Aid am_gasit din miT de pescI numaI la unul atart larve de botriocefal. Bo-triocefalul e vermele cel maT mare al omuluI, 6-9 m. Numeral pro-glotidelor ajunge la 3000-4200. De obiceiii unul, am gasit Jul siate douT, une-orI impreung en tenia solium. Transportarea pesceluT in.diferite localitati face ca acest parasit s apara cite odata icl, colo, undenu mat fusese alte casan.

Sant Ind localitatI unde se gasesce MA° des acest parasit. Botricefalul.exista mult In Finlanda pe litoralul maril Baltice si in Elvetia pe ma-lurile lacului Geneva. Explicatiunea ar fi a in apele cestor localitatl sezasesc pescil ce contin larvele botriocefalilor.

Se mal gesesee in Rusia, in Germania de Nord clar maX putin. InFinlanda si Elvetia e mult maT frequent. S'a constatat i in Belgia.Olanda 0 Italia.

Am gasit a o in Romania ,exista un atare tocar citel am gait la Bu--eurescI 12 cazan ): de botriocefal. Pdte c existä i in alto puncte alelitoraluluI mare): negre.

In unele partl botriocefalul nu prov6ca niel o b6la, in altele din con-tra arq uu rol patogen. Inainte de a ve vorbi de UN in se ve maT vor-Iesc asupra acestuT animal.

Capul e turtit in sens opus turtird corpulul. Ventusele sunt ase4ate pe*tile comprimate. Aceste ventuse sunt lungI, ele ati forma unor santurTnu proa adand ca t6te aceste animalul e f6rte bine fixat.

Proglotidele au porul genital median ; ele sunt maI late de cat lungl,-caractere opuse acelora ale proglotidelor teniilor. Se observa organe geni-tale mascule apoI uteral i ovarele. Uterul e caracterisat prin acea canu forméza un canal central ca. remificatiunI ci are forma 'uneI roseta.

Proglotidele se sopar i ies din corpul omulul. Ovulele puse inlibertate aunt Invéluite inteo capsuta' tare ea *Keel. De multe oilproglotele ies din organism fär sä mal contie oue, cad acesteaesit din uterul parasitalul in intestine de uncle Wei expulsat cu mate-riile fecale.

Cercetarile mal noT ait aratat a desvoltarea ouelor botriocefalaluT seface in apa, unde dupa ce ail stat mai multe lunI se desvolta embrid-nele hexacante earl se acopera cii cilT vibratilI. Cu ajutorul acestoralate morel ineet prin apa, de unde sunt inghitite de diferitT pescr. Asael s'ail gasit in musculatura si in organele stiued (esox lucius) i in

www.dacoromanica.ro

Page 345: Curs Anatomie Patologica

DESPBE PARASI TI 343

iota vulgaris i in perca fluviatilis sub forma de larve. S'ati maT gagaatari forme tinere nesexuate de botriocefal uman la trutta vulgaris sitrutta lacustris.

vf.',i4.3'k CO :11%'1,4, t!

Fig. 149 Proglotidit de botrieefalf, Porul genital ; in, uter ; o, teetienli ; a, eanalul aquifer.

Nu se cun6sce precis pana la ce grad de temperatura trliesce acestelarve, pentru a se aplica la preparatiunea pescilor. S'ali &it vil in pes-cele afumat. In pesciT bine inghetatI ombrioniT parasitulul tram In&Frequenta infectiuneT 6menilor ca botriocefal este in raport direct cagradul intrebuintareT pescilor saratl ca alimente.

Primal cas pe care l'am observat provocase o anomie profunda. Laautopsia am gasit doT botriocefalT imensT. Intrebarea e daca exista vre-olegatara Infra acésta anomie i botriocefal. S'a sois malt asu.pra acesteTcoincidente. Nu ne putem pronunta de óre ce nu se cunósce causa ane-miilor pernicióse. Exista Ina o legatura. S'a cautat ea se separe anemia in2 cm botriocefal i -Ufa botriocefaL Nu se 'Ate face. acésta deosebire deóre ce exista aceleasI caractere, lettcocitosa hidremie in ambele marl.

www.dacoromanica.ro

Page 346: Curs Anatomie Patologica

344 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Ou botriocefal cu capad

Fig. 150

Embrion de botriocefal

S'a 4is oh acéstä anemie se produce când e bolnav vermele. Munaacesta ar secreta substante toxice. In casal examinat de mine botrioce-faliI aveail caracterele unei sänätäti perfecto.

S'a autat ah se extragg o substantä toxicä din vermi. S'a gäsit, darlucra' trebue inch stadiat pentru a se patea afirma ceva positiv. In El-vetia nu produce acéstä anemie, in pinlanda. produce. Eil ara opinat cä1:Me vermit a acéstrt manifestatiane .vätämät6re pentru 6meniI släbiriáti nutriff. En casurile de enema. pernici6se e bine oil se examineze de-jectiunilo. In casal nostra fIcênd aatopsie si desclaidInd intestinele, pelangä patine macosität1 si patine alimente 'intestinal era plin de o masiformatä de acosa botriocefalI. Inanitianea i marea anemie, ce am gl-sit In acest cas se pote explica si prin impiedicarea absorbtiunel princorpal acestor vernal.

Alte varierätI de botriocefal maT putinl importantI sunt botriocephaluscristatus si botricephalus cordatus.

Trematode.

Trematodele formézä al doilea grup din Terma' tartitf. Neformándcolonil, de elemento articulate ca cestodele fe-care individ se Oto comparaca proglotidele, care ail si ele misciirl si organe genitale, organe esentialela animalele inferi6re, la carI sh mal adaogti aparate pentru nutritiuneId fi xatiune.

www.dacoromanica.ro

Page 347: Curs Anatomie Patologica

Trematodele ad o gua un esofag oi dona intestine tara anua. Anima-lal e acoperit ca o cantitate de spicult fint. Intre cele dona intestine adun fel de ventusa. Larvele acestor parasitt se &ese libere in tipa de undesunt inghitite de moluscf, cefalopocy., brdsce. Se transforma in cor-pul acestor animale in sporociste, apot cercarit. Acestea din urma admimad propriT i tub digestiv. Cercariile parasesc aceste prime animal°incita libere in apa, de ande intra in alte animal() aquatice in carnea carerase inchistéza. Póte ca inchistarea s'a se faca i pe plante prin carl seinfectéza apot alte animal° ajungénd in tubul lor digestiv.

Dintre trematode se gasesc la om numat distomele.Diatonturn hepaticum sémana Cu o fruncia greed, cut o lungime de

30-40 m. m. de o coloratiune galbena se gasesce in calle biliar° ale ani-maloler ; e fdrte frequent la ot, oi bol la cart produce anemit, idropisiT,icter; rare ort se gasesce la om. La oT produce epizootit frequente oitara n6stra. Asemenea yi la bol distomatosa e frequenta In Romania.

In Japonia se gasesce mal dos la om distomatosa cu icter.Distomele ad pe linia mediana oi in partea anteriára a corpulut lor

dona vontuze futre care se gasesce porul genital.Cuele sunt mur 0.13 man. ea capacele de o lungime de douli ori mal

mere de cat ale botriocefalilor oi ale ascaricjilor oi de tret ort mal marede cat ole teniilor ; din el leso embrional ca o cantitate enorma de

DESPRE PARASITI 345

Fig. 151. Distomum hepaticam

Embrionit ail nisce organe pigmentate, considerate ca ocia. El intra in¡Ta, de aict in moluset. Ad un fel de cap oi picidre, aoa incat par maldesvoltat de cat animalul adult. Tn acest stadid parasitil se numesc doict.In interiord lor se desvolta' o maltime de alte animalcule. In moluscaceste animalcule parasite se inchistéza í forméza cea ce se numescesporocist iar animalele acestea maY miel din interioral sporocistulal senumesc cercarit. Stadiul embrionar e (lea dupa cum vedem complicat la

Nrs de Andamio Patologial 23

cill.

www.dacoromanica.ro

Page 348: Curs Anatomie Patologica

846 CURS DE ANATOME PATOLOG1CA

acest parasit. Cercariile devenite libere ail alit' ; dupi ce inteä in ani-male, ele perd ciida i ganef se des-Toltä ca animale adulte.

Distoma lanceolatum e midi' apr6pe 1 c. m; se gä'sesce de obiceiti im-preung ca col hepatic. E maI simplu organisat de crit acesta. O maImare importantä are :

Distomum hematobium. Pe and primele (Rail hermafrodite, acesta areviatI genital separatä. Masculul are forma uneI frump indoite, In in-doiturg se et'sesce femea, care e rotunda. Acest animal existii in veneleporte hipogastrice. I1 depune oule in *tile superficiale ale muc6seIlor basinetelor i ureterelor. Vasele se sparg mal ales cele limfaticeprovoctind chiluril, hematuril. La noI nu se gasesc sunt mg malt inAfrica de nord 9i Italia.

Ordinal 1TematelminOlor sari al vermilor rotun4I se imparte ast-fel

1 Ascarioji f Oxyurus vermicular'.Aecarie lumbricoides

I 2 Trichotrachelide Trichina spiralisTricocephalus diaper

3 StrongilicjI4 Filariade5 Anguilul i de

A) Nematoçlit, sunt vermiI in formA de fire maI top' ascutifi la ex-tremitiff, de la forme microscopice pinii la mgrimI de mal multI centi-metri.

Anchilostomum duodenal°

f Filaria medinensis1. sanguinis.

Anguillula inteatinalis

Fig. 152. Ascaris lumbricoides.1) vermele in mitrime natural., 2) gura en cele trel papile, 3) extremitatea mas-

eultil en do! spieuli, 4) porul genital la lenient.

*IA NematocjIo

as

o B Acan tocefalY

www.dacoromanica.ro

Page 349: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARASITI 30

.1. .Ascari01. Ascaris lombricoides numit popular li mbric este un verme.destul de desvoltat, de culáre galbena rosiatica murdara de forma cilin-drica mal' ascutit la extremitatea antoridra de cat la cea posterióra. in ja-ral gureI se &ese treI papile cuticulare. El are corpul Invaluit In malmulte straturI dintre cari cel mal: superficial este o membrana f6rte-elastica gr6stí ea o striatiune fina transversal. Apol un strat de pa-renchim in care se gasesc celulele musculare Indoite cu partea striatafiind aderenta de milicia' (holomielmia). Femea lunga de 40 cm. e dréptamasculul Invartit la partea posteri6ra 10-20 cm.

Intestinal e drept si strimpt. La extremitate vin genitalele masculine sifemenino. 31al. presintti apoI an aparat de secretiune Batí de excretiune.

Fig. 153. Asearle /ambricoides Femela sus, masculal jos, oval en trel paplle ladrepta si onl bos3lat la stânga

In jure esofaguluI se gasesce organul, ce represinta central nervos al-animaluluI.

Oale din intestinele omuluI nu presinta de cat primele fase ale desvol--tareï ast-fel in cat este exclusa posibilitatea desvoltareI vermeluI In in-teriorul intestinuld.

Acest verme e fúrte frequent In Rominia mal ca s6ma la copa' raid.Ast-fel la autopsiile copiilor s'a gasit In apr6pe 200/0.

E curios a nu sa vgd mal micI de 6 cm. asa In cat nu se pricepe-pe unde intra acestI vermI In interiorul organismuluI copiilor.

Oule al-1 o capsula grosci6ra, la suprafata careht se adaoga un strat-albuminos ca ridicaturI si depresiunI, colorat de cele me multe orIde pigmentI biliarI. Bulbucaturile, ce se observa la periferia Ion sunt-.L'upa uniI resturile spermatozoicjilor. In mijloc se gases° 4 5 mase re-sultat al segruentareI viteliuluI. Sunt asa de caracteristice In al la-copia' en duren l cu convulsiunI e bine sr, luiim din dejectiunI qi me.ales din partea muc6sa. Diagnostica' ast-fel e f6rte usor caoi ou5le se ele-mina In cantitatI fórte marI.

www.dacoromanica.ro

Page 350: Curs Anatomie Patologica

348 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA

Sediul obicinuit al acestor parasitT este intestinal su.btire ande deobiceill se gasesc ma% mitt impreuna.

S'a cjis mult r5uí despre acest verme. Asa a une-orl a perforat intes-tinele, in aceste casurI s'a gasit lug febra tifoida perforatiunile fiindproduse de acésta

Une-orT e tree In apendicele vermicular. Rare or% intra si in caile bi-liare produ.cand ictere grave. Pot produce asfixie intrand In laringe, lucrace am constatat la un copil mort din acesta causa.

In genere cu t6ta frequenta lor stint de putina importan.Dupa cum am ma): spus, nu putem crede c desvoltarea din out)" se

face in intestine. Ed cred c sunt vomit midi carT su.nt mancatI de copiTpi In intestin cresc fórte repede. Se p6te gasi In t6te locaBtile i lat6te etilo. TotusT 6meniT de la tara, copiff i alienata aunt maT alespurtritorl aT acestor parasitT. Vara e ma! propice pentru infectinnT, dietatuuct copiiT maT ales mananca multe fructe dilute pe pamant, de unclese pot infecta.

Un alt verme din acelasI grup al Ascaridilor este oxyuris vermi-cularis. Acesta e mic; femeea nu are de at un ctm., masculul in spi-rail e si maT. mic 0.4 cm. La gura are nisce prelungirT, formand trotmid buze spa parasitu.1 are un sofag, un stomac Mee musculos cu ca-vital% dispuse in roseta diva aceea un alt stomac, intestinele i anusulterminal.

Fig. 154. Oxyuris vermieularis (femela)

Oul are o parte plata alta convexa o extremitate maï ascutita alta maTrotunda. Animalul p6te esi din oil direct In intestin Oxiurul exista la copiTdar si la adult% In regiunea caeculul in intestinul gros pana in rect.

La fetele mid pot esi din rect pot intra in vagin provocand mancarimapi de aci masturbatiune ca anomie consecutiva.

Acest verme trebue dar combatut, cu. vermifuge. Cu microscopul gasimIn mucositatI oule i parasitiI caracteristicl prin forma lor.

La no% nu e proa frequent aprópe la 30/0 din autopsit

bag.

www.dacoromanica.ro

Page 351: Curs Anatomie Patologica

LECTIUNEA XL

2) Tot la grupul Nematodilor apartin §i tricotrachelidele, vermI lungIO subtirT, cu. un orificiu bucal mic cat un punct la uxtremitatea ante-riára, esofagul format de celule marl perforate, si cu extremita tea pos-teri6rä rotunjita sati ca un vIrf bont.

Dintre acestea maI importante sunt ;a) Tricocephalus dispar care are extremitatea anteri6ra la forma de

biciti. Lungimea totalä a acestui parasit e de vre-o 50 mm. femeea cucatI-va mm. mal lunga. Partea posteri6ra a corpuld devine brusc gr6sasi este intórsa In spirala la bärbat.

Fig. 155. Parte; posterierii a doI tricooephalal disparI; masculla sus si femenin jos, laearl se ved tubul digestiv si organele genitale

Esofagul acestuI verme este inconjurat de nisce celule f6rte mar): per-forate. La sfär9itu.1 cerpuluI se gasesce o cl6ca, In care se termina intes-tinal. Parasitul are un aparat muscular, ce compune un fel de vaginpe de alta parte la animalul masculin se gasesce un spicul si un testiculca maná' sabstantil seminalä.

Partea anterbíra e fina ca un biciti. Partea posteri6ra e In spirala la

www.dacoromanica.ro

Page 352: Curs Anatomie Patologica

350 CURB DE ANATOMIE PATOLOGIOA

mascul. Importanta acestuI verme este discutata, se vede ca n'are nielo actiune patologica. Traesce In cec, abia fixat de muccisa.

Oul tricocefalulnI e frequent in dejectiunT, e brun, lung, oval cu cite-un dop la fie-care extremitate. E frequent In Romania mat cu semi inanume epocI, In aprópe fe-care cadavra se gases° acestI vermI.

Un alt representant al tricotrachelidelor e trichina spiralis. Acest pa-resit se gasesce In forma sa adultä in intestine, trichina intestinala si subforma nedesvoltatrt inca In muschI, trichina muscular. Acest verme areforma until fir fin lung alb de 3 m. ni. ca partea cefalica ascutita, cea co-

rotunjita. Cuticula este usor striatä. Masculul e maI scurt 1,5 m. m. darnu este spiral. Musculatura e formata de lamele ca foile unel cartI re-unite prin cuticula.

In corpul animaluld se gasesce embrionl viI, parasitul e vivipar. Prinperal genital ce e aprdpe de pea ies acestI embrionI.

Fig. 156. Trichina maturesus femela en embrioni, jos macula/

Masculul are in partea posteri6ra un fol de bursa un aparaticu care-se fixéza de femela In timpul copulatiuneI. Trichin se desvolta In modalurmator :

Fig. 157. Trichina spirant

www.dacoromanica.ro

Page 353: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARASITI 361

0 trichina pet° produce 15,000 embrionT, acestoa din tubul digestivintra in singe, si In limfa si de aid in muschT In substanta contractila,unde se fixéza alterand fibrele.

La inceput parasitul in6trt in substanta contractila si apoT se incapsu-léza aviind o capsula proprie si o capsula produsa de muschiT call seinflama. Embrionil esitI din intestin se duo in muschl ca diafragmaIn muschil intercostalf, in muschiT laringeluT. Pericolul depinde de sediulparasitilor. MuschiT devin durerosi, alte-orI paralisatI, fibrele isT perdstriatiunea si se transforma trite° magi): fin granultísa.

Acestf embrionT in 12-16 zilo devin trichina muscular. A 5-a saea 6-a cJi incepe sa se int6rca in spiralrt. Sarcolema se Mgr* in jurul em-brionulal Nuclei): muscularT se inmultesc fórte malt in jural parasituluT.

1

, all , , '. .----,rg-ti....tZ.1,1-.71,,, -.... ' ' kiI'lli.if _ I. 111,... ... . ,hoe

,,..- II

li' -' ' " '1 ' '

E

g,

114111111'',

Nill r--

iffilrf111, . _ . Ili,. .qi-,.. !. NI i 1

L.4_,,,_2,:L.,,,L_T,-----...,.,..: . n1 , "I i ,. ,,,'

Fig. 158. Trielina spiral&

Sub sarcolema trichina IsT forméza o membrana, care o inchide ca intr'ocapsula. Cam de la a 6-a 'anti capsula se solidifica' prin depunere decarbonat de calciu. and aceasta calcificare e inaintata nu se maTvedea parasitul la microscop. Inainte de calcificare parasitiT nu aunt vi-sibilI ca ochiT liberT.

Daca trichinosa e inaintata cuprind, totT muschiI. In alcool se ved bine.E mal bine su lama din muschT pe o lama si s examine co. o mariremica.

Dacil porciT manancrt carne de gusganl sail sárecT cart ail trichina spi-rail, muscular/ sail daca omul Tanana carne de porcI ca trichinaacésta Intl% in stomac i capsula se disolva. Parasitul atnncT dupi 3-44ile devine adult se fecandéza si ies o multime de embrionT. Se pro-duce atund o enterita, care piste fi grava ca varseturi melene, etc. ApoT

I

www.dacoromanica.ro

Page 354: Curs Anatomie Patologica

352 OURS DE ANATOMIS PATOLOGICA

dupa 8-14 line bleep fenornenele musculare duren reumatoide edemal mugchilor, accese de dispnee de paralisie a mugchilor respiratort Cacat se desvolta ma' multe trichine cu atilt mal grava va fi bóla. andsunt mal patine simptomele pot fi treatóre.

Se` gasesce gi la vulpI la 6rea la pisia. Trichinosa se propaga malmult prin pora.

Dintre t6rile Europa', trichina este mal frequenta in Germania. S'aobservat insa a in Elvotia, Italia, Rusia, Belgia, Franta, Austria, Dane-marca i Suedia. De asemenea s'a gasit in America, Africa, Asia giAustralia. In Romania s'a &it o singurii data inainte de 15 anI la IagIo mica epidemie de trichinosa.

Porcil americanl aunt ma ales infectatI. Carnatäriele de Westfalia cuprodusele ce se mananca crude sunt periculóse cad pot contine trichninespirale viI.

3 Trecem la Strongilide.Din acestea mal important e eustrongylus gigas. Acestl parasiff sunt

f6rte rarI. S'ail gasit la vulpI, la Will', in ureter gi basinet. Ail formaunor vermI rogiI, aga in cat uniI autorI se intréba daca cate °data nus'a descris un chiag drept un verme. In basinet formézi un ghem im-pedecand secretiunea urinara ca un calcul. AA o gura cu Ose papile.Ajunge pang la lungimea de un metru. Posedam In colectia nóstra unexemplar de eustrongil gigant provenind din tara.

Strongylue longevaginatus se gasesce une-orI la om.Anehylostomum duodenale este un parasit de o lungime de un cen-

timetru. Se gasesce de obiceili In copulatie. Masculul are la partea posteri6ra o bursa, prin care se fixézil de femela formand un fel de egreta

Grua acestuI animal poseda un aparat cu care face vid. Pe langa acéstaare gi treI dintI de chitina. Local unde se fixeazil pe muc6sa intestinalase ulcereaza i pe aid parasitul s6rbo sangele mere, próspat. Daca nu'lmaI convine local, se desprinde gi se agéza in alt loc. Aga in cat pemuc6sa intestinuluein care locuesce acest verme se v6c1 multe mid de-fecte sangerande.

S'a gasit la 6meniI lucratorI sub piimant spre ex. in minele de aur, de car-bane, etc. Cand s'a Scut tunelul la St. Gothard, a fost o adev6rata epidemiede clorosa, de anemie cauzata de acest parasit. La nol In tara nu l'am gasit

4. Trecem la un alt grup de vermY, la familia filariadelor. Acegtia seaseamana cu nisce fire de eta. Filariadele se v6d la diferite animalemestice, la cal, bol, in tesutul conjunctiv, in singe, in peritonea, in

une-orI in stare calcara. La om s'a gásit rare-orI in ochI. Ed am&Wit o filarie la om, incapsulata pe splina. In cristalin s'a gasit in vre-odou6 casan T din Africa formand cataracte.

www.dacoromanica.ro

Page 355: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARASIT1 353

Fig. 169. Filaria sanguinis hominis ei globule roli1

Filaria aan.quinis hominis so ggsesce in sAngele omulul in mere nu-prodacênd anemiT; prov6cg hematurii i chiluriT ; are lungime de

0,35 ni. m. un cap rotanjit si o c6dg ascutitg ; intestinal i esofagul sunt.slab desvoltate. Trebue privitg ca o forma embrionarg a aneT filarif °arese observa mal des in Egipet Brasilia, India si Australia; v'am vorbit deacésta asid ne-am ocupat de elefantiasa tropicg.

Parasitul ese une ort ca urina.

Fig. 160. Dractineulns medinensis:miirime naturalii.

Filaria (dracunculus) merlinensis, se gasesce in teSutul conjunctiv alpieleT. S'ar parea cg indiviciii il capiltg umblind desculti, dar e maTprobabil cg acesti parasiti sunt ingeratl. Póte cg Risco molusco santintermediare. Dracunculus intra probabil in molusci in care se desvoltg,-si p6te fi ligut ca apa. Ajunge ast-fel in stomac de ande intrg in limfatice. Sub-tegumente maT ales la extremitiltile inferi6re, se formézi o tum6re ca uncrificiil, pe ande ese o extremitate de filarie, si anume extremitatea cuponi' genital. Atunct 6menit expertl il invirtesc pe un bastonas trigindfárte incet acest parasit pentra a nu fi rupt, cgcT fauna dA nascere laflegm6ne.

mg;

www.dacoromanica.ro

Page 356: Curs Anatomie Patologica

354 CURE DE ANA.TOMIE PATOLOGIO.A.

5. Anguillulidele. AceST vernil miel nu se tie daca produc b6le. Dintreacestea avem, anguillula stercoralis i anguillula intestinalis. Se gasescein interioral glandelor intestinale. Porul genital ajunge In partea ceamal profunda ande IV. depune oule. i acest verme se gasesce la lucratoriIsub-pamftnt.

Vom avea putin de spus in privinta acantocefalilor.

Acantocefall

Dintre acantocefail fac parte Echinorrhyncus hominis pi Echinorrhyncusigas. Sunt vermI mal desvoltatI, ce traesc In nunAr mare in intestinalsubtire al porcilor, s'a gasa si la pescI.S'ail constatat i la om la care se cu-nosc vre-o tre casurT. publicate. Acest paiasit nu are gura niel intestin.

Artropode

Parasitii studiatI pftna acum erail entozoare, traiart in interiorul cor-pule. timan. Arotropodele sunt epizoare. Ele traesc la suprafata corpuld

Aceste animale ait corpul compus din cap, torace ti abdomen articu-late intre ele.

De acestea se articulézh' membrele compuse din mal multe segmentoArtropodele parasite se impart in arahnide i insecte.Arachnidele ail 6-8 pici6re, dora)" perechi de mandibule, diferite

aparate de intepat, de muscat. Mal importante sunt acarinele.Acarus scabiel a fost cunoscut de la arabI. Marimea sa e a 5-a parte

dintr'un m. m. Masculul e mai mic. Femeile ail doa ventuse la extre-magno lor anteri6re.

Masculul are ventuse qi la a 4 perecbe de picióre, nu face tunelarY.Acarusul acesta produce rfia. Acésta 161a de pele se ia mal ales de la

o m'Ana la alta. Femela face pe partea lateiala a degetelor an canal deun cm. Rail ceva maI lung In stratul cornos Apoï inainténd animalul de-pune ouò i materfile fecale in aceste canale. La sfirsital acestui tunele o mica proeminenta, do unde putem sc6te acarul. CAnd bóla e inain-tata si insotita de exorna, de produse intlamatorii va fi mal' greil, de agasi parasitul. E o afectiune ce atinge mal ales 6meniT murdarI séti bolnavI.In Viril° red unde indivizit nu se proa spalt, aceasta b6la a luat o In-lindero mare. Mase enorme, squam6se, cruste gróse acopera corpul acestor

Land din apeste cruste vom vedea o cantitate mare de acaff.AcariI se &ese mal mult In regiunile corpulul mai comprimate pe

raini pe cao, pe talia femeilor care se string in corset.

www.dacoromanica.ro

Page 357: Curs Anatomie Patologica

DESPRE PARASITI 355

La animale raja e ma! grava producénd casexil, la pasarl unele acarideinträ chiar sub piele producand nod all. Am vildut atari nodull la gasteunde pares ca este tuberculosa.

Democlex follieulorum e fdrte comm. El intra in glandele sobacee, infoliculiT. pilos): pe nas si pe fr ante ma): ales la indivilil cu acnee si co-med6ne. El ail fost consideratI drept causa a acestor comedáne. Nu l'amv&Jut de cat de 2 orT. Nu au importan.

Ixodele un fel de päiajen sant importante. Leptus automnalis traescepe cimpurT, se dep une pe piele produce iritatiuni locale sail ceva maI in-tinse. Ixodele ricinas §i. bovis (capuse) so dep in In regiunea anala BOpe organele genitale, unde suge sange. Se gasesce la bo): la of. Ailimportanta pentru transmisiunea billelor infectióse mai ales ale hemoglobi-nurieI microbiene.

Pentastomum dentieulatum §i. taenioides ati fost considerate de unii dreptspecil a parte, cel d'antaiii nu e Elsa de cat larva luT pentastomum tae-nioides. Acesta este un parasit larg do 1 cm., lung de 10 cm., masculuImg mic, de forma lanceolata Cu dou'6 perechf de carlige, cn nisce apa-rate sugat6re. Se gasese la caine, f6rte rar la om po mucása nasal.Prin stranutat ies oule, car! pot intra in apa care fiind bgata de omséti anima!e transmite infectiunea ; larvele se desvolta trec prin vase ajungIn ficat séil In ganglioni Eideticl undo se incepsuléza formand nodal): se-milunarl. AcestI nodulI contin pe:Itastoml. E f6rte frequent la boI la cal.Larva are numele de pentastomum denticulatum eyelid numa): 5 mm.lungime.

La vite am gäsit mai tot-d'auna caudali enorme in ganglionit me-diastinalt Acestia se limn devin negrit. Am descoperit cum acest pa-resit intra la cainI. Din limfaticele abdominal° migreza spre intestine, pecare le perforka ajungénd In dejectiunI si de aid: e luat de Cain!.

Insectele parasite ale ornuluf se Impart in aptere si diptere. Dintreaptere fac parte : pediculus capitis, pediculus vestimenti, pediculus tabes-centium si phthirius pubis : dintre diptere : pulex iritans, pulex penetranssi oestrus hominis. Am ve4ut a anume felurI de tinter% ail importantaca intermediar! pentru transmisiunea malarie!.

www.dacoromanica.ro

Page 358: Curs Anatomie Patologica

TABLA DE MATERII.. =".. ..

PARTEA GENERALAPagina

Lectiunea I. Definititmea si divisiunea patologieï.1361a.Causele bdlelor.Cause internesi cause externe. Cariokinesa. Fe-condatiunea.Descendenta. Predisposi-tiunea. Causele determinate, simplegi complexe 1-11

Lectiunea II Atrofia. Agenesa. Atrofia fisiolo-gia. Atrofia patologia. Atrofia se-nilä. Atrofia nerv6sä. Atrofia to-xicä Pseudoipertrofia. Degenerareagrasä.Obesitate.Infiltratiunea 0 de-generarea gräs6sä 12-24

Lectiunea . , . . III. Degenerärile albumin6se. Tumefac-tiunea tulbure.Degenerarea stic16A-Degenerarea muc6sä. Degenerareacoloidä 25-36

Lectiunea , , . . IV. Degenerärile albumindse (urmare).Degenerarea hialinii. Degenerärile ce-lulelor nerváse 37-51

Lectiunea . . . . , V. Degenerarea amiloida, localä 9i. gene-rail Glicogenul 52-59

Lectiunea. . . VI. Pigmentatiunile. Pigmentul cris-talin. Pigmentul amorf. Pigmen-tatianea autochtonä si cea venitä dinafarä 60-67

Lectiunea. . . . VII. Petrificarea.Deposite uratice. Con-cretiunI vesicale 9i biliare.Necrosä.Gangrena . . . 68-78

www.dacoromanica.ro

Page 359: Curs Anatomie Patologica

S58 OUE8 DE ANATOMIE PATOLOGICA

Pagina

Lectiunea . . . VIII. Necrosa, causele i formele (armare).Necrosa de coagulatiune. Necrosa decoliquatiune.Gangrena ameda §1 gan-grena uscata. Numificare.--GangrenedecubitaleNoma.Emfisem gangrenos 79-87

Lectiunea . . . . IX. Regeneratiune.Regenerart mecaniceregenerad fnnctionale. Regenerareasistemulut nervos 88-95

Lectiunea X Regenerarea sistemulut muscular.De-generare i regenerare muscular.Regenerarea n evrogli ea. Regenerareasangelut.Tesuturt nout Celule fixe 96-100

Lectiunea . . . . XI. Regenerarea tesutulat conjunctiv.Re-generarea vaselor. Granulatiunile.Regenerarea pe plagtRegenercrea te-suhilut adenoid, a cartilagelor i ale6selor 101-109

Lectiunea . XI b. Organfsatiunile patologice. Ipertrofie-- Acromegalie. Peudo-ipertrofil.Ichtiosrt.Elefantiasa 110-114

Lectiunea . . XII Despre inflamatiune.Ipotesa fagoci-tosa lut lifetschnikqff.Diferitele formede inflamatiune dupa sediti. Inflama-tiunt specifice acute. Inflamatiuneaparen ch m atósa. Inflam ati unt cronic e.Consecintele in fl amati une. 115-126

Lectiunea. . . XIII. Inflamatiunt specifice cronice. Pro-ductiunt lepr6se. Neoplasia sifili-

- Infiamatiunea tuberculósa.Pleuresille tubercul6se. Tuberculosalocala tuberculosa majara . . . 127-137

Lectiunea . . XIV. Introducerea la studiul tumorilor.Tu-morile de gran alatiune salí infecti6se.Formele tumorilor i loz..alisarea lor.Tumort polip6se sati pedonculate.Tumorl papilomatóse, dendritice, vilosi-trutt Tumort conopidiforme.Tamortmesenchimale i de alte origint..Tu-mort organoide, dermoide i teratoide. 138-142

www.dacoromanica.ro

Page 360: Curs Anatomie Patologica

TABU DE MATERII 359

Pagina

Lectiunea XV. Etiologia si genesa tumorilor.TeorialuI Cohnkeim, Zenker si ceI-1-altt Ger-menul eatilcit In desvoltarea tumorilor 143-147

Lectiunea . XVI. Tumorile (armare). Tumor): embrio-nare. Ulceratiunea In genesa turno-rilor. Limfomele.Mixomul 148-156

Lectiunea . XVII. Lipomul.Lipome congenitale.Spinabifida.Lipomele pieleI. Consister4alipomelor 157-162

Lectiunea . . X VILI. Despre fibrome. Fibromul dur. A-denofibrom.Neurofibrom. Fibromelecapsulare. Transformarea fibromelorIn sarcoma 163-173

Lectiunea . . XIX. Despre cheloid. Cheloid desvoltatdintr'o cicatrice sifilitica. Desprexantom. Xantomul plan. Xanto-mul tuberos 174-169

Lectiunea . . XX. Chondrome Chondrom si trauma-tism. Enclondrome. Despre oste-orne. Osteofite. Calas luxuriant . 180-185

Lectiunea . . XXI. Despre miome. Mimnele uteruld.Miomele subperitoneale. Rabdomio-mole. Fibromiomele 186-190

Lectiunea . XXII. Despre angiome. Angiome congeni-tale.Angiom simplu, cavemos si ra-cemos Despre limfangiom.Limfan-giectasie i microcefalie 191-195

Lectiunea . XXIII. Despre sarcom.Sarcom mixomatos.Ingiomixosarcom. Sarcom melanicm6le.Malignitatea sarcomuld . . 196 203

Lectiunea . XXIV. Sarcomul fusi-celular. Sarcomul cucelule rotunde marl, raid i gigante.Limfosarcom. Mixosarcom.Chondro-sarcom.Osteosarcom. Sarcom osteo-id. Osteochondrosarcom. Condro-mixosarcom.Miosarcom.Melanosar-com.Chlorom.Psamom 204-215

Lectiunea . . XXV. Angiosarcomul. Endoteliomul. En-doteliomele orgauelor genitale. En-doteliomele ser6selor 517 227

www.dacoromanica.ro

Page 361: Curs Anatomie Patologica

860 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA

Pagina

Lectiunea . . XXVI. Periteliomul. Cilindromul. Limfo-ma. -- TumefactiI leucemice f21411 peen-doleucemice. Limfosarcome. Mie-lome 228-232

Lectiunea . . XXVII. Despre gliome si neurogliome. Olio-mal difus sad elefantiasa nerv6aGli-omatosa cavitaritNevrogliomul si gli-omul mile. Hidromielie. Sclerosain pläcY 234-241

Lectiurea XXVIII. Despre nevrome. Nevrom plexiformsi nevrom cirsoid. Nevrome ganglio-nare 342-244

Lectiunea . XXIX. Despre tumorile epiteliale. Epitelie-oma moluscum. Papilomul. Ade-noma'. Adenoma ficatulut . . . 245-258

Lectiunea . . . XXX. Despre carcinom, epiteliom salí cancer.Genesa carcinomulut Desvoltarea tu-morel. Carcinom papilomatos. Car-cinom epitelial. Adeno-carcinom. . . 259-271

Lectiunea . . XXXI. Carcinom cilindric si adenom carcino-matos. Careinomele lamei laterale.Carcinome calcificate. Metastasele. . 272-276

Lectiunea . . XXXII. Despre teratome. Teratome exogenesi teratome indogene. ,- Epignatus.Polipt nasali. Chiste dermoide . . 278-280

Lectiunea , XXXIII. Despre monstruositätt Causele.Producerea artificial ä a monstrilor.Teoria clisit gprin spintecare,. Mon-striT dublI. MonstruositätI prin de-fecto. Monstruositätt prin exces.MonstriI hermafroditt 281-285

Lectiunea . XXXIV. Monstri prin defect (urmare). Acar-di acus.Acorn us.A eefalia.Cranios-chisis.Anencefal si agenesie. Emi-crania. Aprosopus. Agnatus.Ciclop.Buzil de epure. Cheiloschi-sis. Cheilo-gnato-palato-schisis.Me-ningocele.Microcefalie. Cretinis m.Hidrocefalie congenitalä. Cranio-ra-chio-schisis. Spina bifidä. Hidro-

www.dacoromanica.ro

Page 362: Curs Anatomie Patologica

TABLA DE MA.TERII 861

Pagina

meningocel. Toraco-schisis.Toraco-ventroschisis. Arnelie. Peromel.Micromel. Abrachius. Adactiliesindactilie.Sirena. 286-307

Lectiunea XXXV. Monstraositi-iff per fabricam alienam.Hermafroditism.-Pseudohermafroditism. 308--311

Lectiunea . XXXVI. Monstruositati pija exces. Polimas-tia. Diprosopie. Diophthalmus.Dicephalus tetrabrachins et dibrachius.Piogagus. Ictiopagt Ianiceps.Thoracopagus 312-327

Lecliunea XXXVII.- Despre parasiti animaltAmoebele.Sporozoare. Parasitul malarid.Infusorit 338-333

Lectiunea XXXVIII. Tenia. Cisticercus cellulosae.Echi-nococus.Tenia nana 334-340

Lectiunea XXXIX. Botriocefal lat. Trematodele. Disto-mum hepaticum. Distomum lanceo-latu.m. Distomum haematobium.NematodiL Asearis lumbricoides.Oxyuris vermicularis 341.-348

Lectiunea . . . XL. Nematocrf (armare). Tricocefal dis-par.Trichina spiralA.Strongilide.Anchylostomum duodenale. Filariasanguinis hominis. Filaria medinen-sis. Acantocefali. Artropode. A ca-r ns scab iei. Demodex folliculor um.Ixodele. Pentastomum denticulatumçi taenoides. Pediculi. Diptere.Tintarri in malaria 349-355

Tabla de maten!. 357-361

www.dacoromanica.ro