DIP 23

DIP 16.10 curs 3Cap. II Izvoarele dr. international

In doctrina veche in dr. internat. se facea distinctie intre izvoarele materiale si izv. formale.

Izv. materiale = conditii sociale care determina aparitia normelor de drept; deoarece acestea au caracter extrajudiciar, nu vor fi dezbatute in cadrul dip.

Izv. formale = mijloace de exprimare a normelor de drept.

Prin urmare, atunci cand vorbim de izvoarele dr. internat, ne raportam la categ izv formale.

In ceea ce priveste dip, in literat de specialitate s-a facut referire intotdeauna la art.38 din statului Curtii Internat. de Justitie CIJ la care sunt parti toate statele membre ONU. Acest articol e preluat cu unele modificari din statutul Curtii Permanente de Justitie Internat. Prin urmare, in literat de specialit se sustine ca acest art nu realizeaza o reglem a izv de dr. internat, ci doar o enumerare a acestora sau o stabilire a normelor la care CIF va recurge in momentul solutionarii litigiilor.

Curtea a care misiune e de a solutiona conform dr. internat diferendele dintre state, va aplica conventiile internat fie generale sau speciale, care reflecta acordul de vointa realizat intre parti in litigiu:

cutuma internat. ca expresie a unei practici generale aplicata in mod repetat si uniform in rap dintre state;

principiile generale de drept;

sub rezerva dispoz art.59, hotararile instantelor internat si doctrina celor mai calificati specialisti in dr. public, acestea in calit de mijl aux;

echitatea care poate fi invocata numai cu acordul expres al partilor in litigiu.

Din analiza art.38 se desprind anumite aspecte:

-se face diferenta intre izv. principale(tratatul, cutuma si principiile generale de drept) si mijl aux(hotararile instantelor internat si doctrina);

-se realiz o ierarhizare a izvoarelor principale, tratatul fiind considerat principalul izv. al dr. internat, urmand cutuma si principiile gen de dr;

-continutul art.38 e considerat a fi incomplet, deoarece la ora actuala in categ izv dr internat se include si actele unilaterale, atat ale statelor, cat si ale organizatiilor internat.Tratatul

Tratatul e actul juridic incheiat in forma scrisa prin care se exprima acordul de vointa realizat intre state, dar si intre celelalte sub de dr. internat, in scopul de a prelua, a modifica sau a abroga norme de dr. internat, fiind guvernat de dr. internat.

Modificarea materiei tratatelor s-a realizat prin doua conventii si anume: Conventia de la Viena 1969(privind incheierea tratatelor intre state) si Conventia de la Viena 1986(privind incheierea tratatelor intre state si organiz internat).

Tratatele licite sunt considerate izv de dr. internat; tratatele ilicite nu.

Tratatul e principalul izv de dr. internat. datorita urmat trasat carac:

-claritate;

-precizie;

-forma scrisa usor de dovedit;

-frecventa utilizarii in raporturile internat.

Cutuma

Cutuma e cel mai vechi izv de dr. internat. Primele reglem pe cale cutumiara au aparut in dr. diplomatic, in dr. marii si in alte domenii de interes pt fiecare treapta a avolutiei societ internat.

Desi la ora actuala se sustine ca ar ocupa locul doi dupa tratat, cutuma nu si-a pierdut din importanta. Astfel sunt cazuri in care statele nu reusesc sa treaca de anum divergente in vederea codificarii, reglementarea in domeniul respectiv realizandu-se tot pe cale determinata.

Cutuma e o practica generala relativ indelungata, aplicata I mod repetat si uniform, in raporturile dintre sub dr. internat, fiind considerata ca o regula de dr. cu forta obligatorie.

Din definitia prezentata, se indentifica prezenta a doua elemente care trebuiesc determinate in vederea invocarii existentei unei norme formata pe cale cutumiara. Astfel avem un elem material (obiectiv) si unul psihologic(subiectiv). Dpdv al elementului material, vom analiza generalitatea, aria de raspandire necesara cunoasterii unei cutume, precum si factorul timp.

In ceea ce priveste generalitatea pt formarea unei norme pe cale cutumiara, e necesara o participare larga si reprezentativa a statelor la niv internat.

In practica internat au fost identificate pe langa cutumele generale si categ cutumelor regionale locale sau a cutumelor nascute in urma unei practici existente intre doua state.

Elem sub ale cutumei de identifica prin expresia latina opinio iuris sive necessitate convinderea ca reprezinta dreptul sau necesitatea.

Pt. a se dovedi existena unei norme formata pe cale cutumiara, trebuie sa se dovedeasca ca cele doua elem terbuiesc indeplinite in mod cumulativ. Statul care invoca in sustinerea pretentiei sale sau o norma formata pe cale cutumiara, trebuie sa dovedeasca existenta cutumei respective.

Demonstarrea existentei cutumei se realiz prin invocarea unor manifestari care pot demonstra existenta practicii; astfel pot si invoate actele organelor cu atributii in domeniul politicii externe, actele interne care au legatura cu problema in cauza, manifestari ale statului la conferinte si reuniuni internat, precum si dispozitii ale tratatelor care pot fi invocate de catre statele terte. Pt a putea fi invocat actul, terbuie sa fie public, adica comunicat cel putin unei parti. Statul care isi manifesta in mod constant dezacordul fata de o norma formata pe cale cutumiara nu este obligat sa respecte acea norma.PAGE 2