comunicare si cultura org cap 1

COMUNICARECOMUNICARE ŞI ŞI CULTURĂ CULTURĂ

ORGANIZAŢIONALĂORGANIZAŢIONALĂPrProf. univ. dr. Manoela Popescuof. univ. dr. Manoela Popescu

COMUNICARE ŞI CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂCOMUNICARE ŞI CULTURĂ ORGANIZAŢIONALĂ

CAP. 1. Fundamentele comunicării în afaceriCAP. 1. Fundamentele comunicării în afaceri

1.1.11. Comunicarea: abordare conceptuală. Comunicarea: abordare conceptuală

1.2. 1.2. Teorii şi modele ale comunicăriiTeorii şi modele ale comunicării

1.3. Structura comunicaţională1.3. Structura comunicaţională

1.1.44. . Comunicarea verbală, nonverbală, scrisă şi online în afaceriComunicarea verbală, nonverbală, scrisă şi online în afaceri

1.5. Contextul organizaţional al comunicării 1.5. Contextul organizaţional al comunicării în afaceriîn afaceri

1.6. 1.6. AAbilităţi de comunicare interpersonală în domeniul afacerilorbilităţi de comunicare interpersonală în domeniul afacerilor

COMUNICARE ŞI NEGOCIERE ÎN AFACERICOMUNICARE ŞI NEGOCIERE ÎN AFACERI

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Dinu M., “Dinu M., “Comunicarea. Repere fundamentaleComunicarea. Repere fundamentale, Editura Algos, , Editura Algos, Bucureşti, 2000;Bucureşti, 2000;

Fiske, J., Introduction to communication studiesFiske, J., Introduction to communication studies, , Methuen, London, 1987Methuen, London, 1987(1982)(1982)

Gondrand, F., L'Information dans les entreprises et les organisationsGondrand, F., L'Information dans les entreprises et les organisations , , LesLeséditions d'organisation, Paris, 1981éditions d'organisation, Paris, 1981

Ionescu- Ruxăndoiu L., “Ionescu- Ruxăndoiu L., “Conversaţia. Structuri şi strategiiConversaţia. Structuri şi strategii”, Editura ”, Editura ALL, Bucureşti, 1999;ALL, Bucureşti, 1999;

Lohisse J., “Lohisse J., “Comunicarea. De la transmiterea mecanică la Comunicarea. De la transmiterea mecanică la intercaţiuneintercaţiune”, Editura Polirom, Iaşi, 2002;”, Editura Polirom, Iaşi, 2002;

McCord R., Popescu M. N., Luţă L. I., Straton G., „McCord R., Popescu M. N., Luţă L. I., Straton G., „Arta de a negociaArta de a negocia”, ”, Editura Rentrop & Straton, Bucureşti, 1997;Editura Rentrop & Straton, Bucureşti, 1997;

COMUNICARE ŞI NEGOCIERE ÎN AFACERICOMUNICARE ŞI NEGOCIERE ÎN AFACERI

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Pease A., Garner A., „Pease A., Garner A., „Limbajul vorbirii. Arta conversaţieiLimbajul vorbirii. Arta conversaţiei”, Editura ”, Editura Polimark, Bucureşti, 1994;Polimark, Bucureşti, 1994;

Pease A., "Pease A., "Limbajul trupuluiLimbajul trupului", Editura Polimark, Bucureşti, 1999;", Editura Polimark, Bucureşti, 1999;

Prutianu Şt., “Prutianu Şt., “Manual de comunicare şi negociere în afaceri. I. Manual de comunicare şi negociere în afaceri. I. ComunicareaComunicarea”, Editura Polirom, Iaşi, 2000;”, Editura Polirom, Iaşi, 2000;

Prutianu Şt., “Prutianu Şt., “Manual de comunicare şi negociere în afaceri. II. Manual de comunicare şi negociere în afaceri. II. NegociereaNegocierea”, Editura Polirom, Iaşi, 2000;”, Editura Polirom, Iaşi, 2000;

Stanton, N., Comunicarea,Stanton, N., Comunicarea, Societatea Ştiinţă & Tehnică SA, Bucureşti, Societatea Ştiinţă & Tehnică SA, Bucureşti, 1995.1995.


Noţiunea de comunicare are mai multe înţelesuriNoţiunea de comunicare are mai multe înţelesuri

DefiniţiDefiniţilele accentuează o latură sau alta a termenului de comunicare: accentuează o latură sau alta a termenului de comunicare: caz, schimb, transfer, transport, energie, informaţie etc..caz, schimb, transfer, transport, energie, informaţie etc..

Comunicarea este definită în literatura de specialitate:Comunicarea este definită în literatura de specialitate: prin prin însumarea variabilelorînsumarea variabilelor; ; din perspectivadin perspectiva mesajului mesajului; ; prin intermediul prin intermediul comportamentului de comunicare; comportamentului de comunicare; prin intermediul următorilorprin intermediul următorilor termeni: semne şi simboluri, limbă, termeni: semne şi simboluri, limbă,

cod şi limbaj, comportament, informaţiecod şi limbaj, comportament, informaţie


Comunicarea = un schimb de semnale (sonore, tactile sau Comunicarea = un schimb de semnale (sonore, tactile sau vizuale), cu scopul de a informa, instrui sau convinge, bazat pe existenţa vizuale), cu scopul de a informa, instrui sau convinge, bazat pe existenţa unor semnificaţii comune, condiţionat de contextul relaţiilor între cei ce unor semnificaţii comune, condiţionat de contextul relaţiilor între cei ce comunică, dependent de contextul social comunică, dependent de contextul social

Comunicare :Comunicare :

cuvinte;cuvinte; voce;voce; tonalitate;tonalitate; limbajul trupului;limbajul trupului; fizionomia;fizionomia; mimica;mimica; postura;postura; gestica;gestica; înfăţişarea;înfăţişarea; culoarea hainelor etc.culoarea hainelor etc.


Teoriile dateiTeoriile datei (1948); (1948); Teoriile semnului;Teoriile semnului; Teoriile comportamentului;Teoriile comportamentului; Teoriile difuzării;Teoriile difuzării; Teoriile sistemice;Teoriile sistemice; Teoriile psihologice;Teoriile psihologice; Teoriile antropo-sociologiei comunicării;Teoriile antropo-sociologiei comunicării; Teoriile lingvisticeTeoriile lingvistice


Presupoziţii de bază asupra naturii comunicării:Presupoziţii de bază asupra naturii comunicării:

toate tipurile de comunicare implică semne şi coduri. Semnele sunt toate tipurile de comunicare implică semne şi coduri. Semnele sunt artefacte sau acte care se referă la altceva decât la ele însele. Codurile sunt artefacte sau acte care se referă la altceva decât la ele însele. Codurile sunt sisteme în care semnele sunt organizate şi în care sunt precizate ce semne sisteme în care semnele sunt organizate şi în care sunt precizate ce semne pot fi corelate cu altele, precum şi în ce mod.pot fi corelate cu altele, precum şi în ce mod.

semnele şi codurile sunt transmise altor persoane, iar transmiterea şi semnele şi codurile sunt transmise altor persoane, iar transmiterea şi receptarea lor este o practică socială;receptarea lor este o practică socială;

comunicarea este punctul central în viaţa culturilor: fără comunicare, orice comunicarea este punctul central în viaţa culturilor: fără comunicare, orice cultură nu poate supravieţui; în consecinţă, studiul comunicării trebuie să cultură nu poate supravieţui; în consecinţă, studiul comunicării trebuie să implice şi studiul culturii în care ea este integrată.implice şi studiul culturii în care ea este integrată.


Şcoala proces Şcoala proces vede comunicareavede comunicarea

ca transmitere a mesajelor; important este modul în care emiţătorii şi ca transmitere a mesajelor; important este modul în care emiţătorii şi receptorii codează şi decodează un mesaj, modul în care transmiţătorul receptorii codează şi decodează un mesaj, modul în care transmiţătorul foloseşte canalele şi mediile comunicăriifoloseşte canalele şi mediile comunicării

ca un proces prin care o persoană afectează comportamentul sau starea de ca un proces prin care o persoană afectează comportamentul sau starea de spirit a unei alte persoanespirit a unei alte persoane

Şcoala semioticăŞcoala semiotică

defăşurarea comunicării reprezintă o producere şi un schimb de sensuri defăşurarea comunicării reprezintă o producere şi un schimb de sensuri (semnificaţii) (semnificaţii)

obiectul de interes îl reprezintă studierea modului în care mesajele (textele) obiectul de interes îl reprezintă studierea modului în care mesajele (textele) interacţionează cu oamenii pentru a produce înţelesuri (sau semnificaţii) şi interacţionează cu oamenii pentru a produce înţelesuri (sau semnificaţii) şi rolul textelor în cultura noastrărolul textelor în cultura noastră

foloseşte termeni ca semnificaţie şi nu consideră neînţelegerile ca fiind foloseşte termeni ca semnificaţie şi nu consideră neînţelegerile ca fiind neapărat efecte ale eşecului de comunicare, ci consideră că ele pot rezulta neapărat efecte ale eşecului de comunicare, ci consideră că ele pot rezulta din diferenţele culturale dimtre emiţător şi receptordin diferenţele culturale dimtre emiţător şi receptor

studiul comunicării este studiul textului şi al culturiistudiul comunicării este studiul textului şi al culturii


Şcoala proces a dezvoltat următoarele modele de comunicare: Şcoala proces a dezvoltat următoarele modele de comunicare:

Modelul Shannon & Weaver (model liniar de comunicare);Modelul Shannon & Weaver (model liniar de comunicare);

Modelul lui Gerbner (introduce ca elemente originale: percepţia, Modelul lui Gerbner (introduce ca elemente originale: percepţia, crearea, semnificaţia mesajului; mesajul ca unitate a formei şi crearea, semnificaţia mesajului; mesajul ca unitate a formei şi conţinutului; noţiunea de intersubiectivitate ca expresie a raportului conţinutului; noţiunea de intersubiectivitate ca expresie a raportului dintre crearea mesajelor şi percepţia evenimentelor şi mesajelor);dintre crearea mesajelor şi percepţia evenimentelor şi mesajelor);

Modelul lui Lasswell (model specific studiului comunicării de Modelul lui Lasswell (model specific studiului comunicării de masă);masă);

Modelul lui Newcomb (primul model care introduce problematica Modelul lui Newcomb (primul model care introduce problematica rolului comunicării într-o societate sau într-o relaţie socială);rolului comunicării într-o societate sau într-o relaţie socială);

Modelul Westley – MacLean (descrie procesul comunicării Modelul Westley – MacLean (descrie procesul comunicării interpersonale.).interpersonale.).


Şcoala semiotică foloseşte termeni ca semnificaţie, Şcoala semiotică foloseşte termeni ca semnificaţie, considerând comunicarea o producere şi un schimb de sensuri considerând comunicarea o producere şi un schimb de sensuri (semnificaţii). (semnificaţii).

Modele:Modele: Modelul lui Peirce (model ce are la bază faptul că orice proces Modelul lui Peirce (model ce are la bază faptul că orice proces

semiotic este o relaţie între trei componente: semnul însuşi, obiectul semiotic este o relaţie între trei componente: semnul însuşi, obiectul reprezentat şi interpretantul); reprezentat şi interpretantul);

Modelul Ogden şi Richards (modelul dă prioritate lucrurilor, ideilor Modelul Ogden şi Richards (modelul dă prioritate lucrurilor, ideilor şi cuvintelor);şi cuvintelor);

Modelul Saussure (modelul arată că relaţia dintre concept şi obiectul Modelul Saussure (modelul arată că relaţia dintre concept şi obiectul real pe care îl reprezintă este operaţia de semnificare).real pe care îl reprezintă este operaţia de semnificare).


Fundamente teoretice ale noilor modele comunicaţionale îşi au Fundamente teoretice ale noilor modele comunicaţionale îşi au originea în Şcoala de la Palo Alto, Analiza Conversaţiei şi Teoria originea în Şcoala de la Palo Alto, Analiza Conversaţiei şi Teoria Conversaţiei.Conversaţiei.

Poziţia teoretică a şcolii de la Palo Alto: considerarea comunicării ca Poziţia teoretică a şcolii de la Palo Alto: considerarea comunicării ca fenomen social integrat. fenomen social integrat.

Şcoala de la Palo Alto a încercat prin „gramatica" (sau „logica Şcoala de la Palo Alto a încercat prin „gramatica" (sau „logica comunicării") să construiască o punte de legătură între aspectele comunicării") să construiască o punte de legătură între aspectele relaţionale şi cele organizaţionale, între mecanismele care reglează relaţionale şi cele organizaţionale, între mecanismele care reglează raporturile interindividuale şi cele care reglează raporturile sociale. raporturile interindividuale şi cele care reglează raporturile sociale.

Proiectând organic comunicarea, şcoala de la Palo Alto, a ajuns Proiectând organic comunicarea, şcoala de la Palo Alto, a ajuns imediat la teza: Totul este comunicareimediat la teza: Totul este comunicare


Modelul complex al comunicării cuprinde: evenimente, informaţii Modelul complex al comunicării cuprinde: evenimente, informaţii care determină emiţătorul să transmită mesajul, emiţătorul, codul, care determină emiţătorul să transmită mesajul, emiţătorul, codul, procesul de codificare, mesajul, canalul, bruiajele, receptorul, procesul de codificare, mesajul, canalul, bruiajele, receptorul, procesul de deecodare.procesul de deecodare.

Modelele complexe de comunicare dezvoltate iau în considerare:Modelele complexe de comunicare dezvoltate iau în considerare:

circularitatea comunicării (alternanţa participanţilor la procesul de circularitatea comunicării (alternanţa participanţilor la procesul de comunicare în rolurile de emiţător şi receptor);comunicare în rolurile de emiţător şi receptor);

deosebirile individuale în stăpânirea codurilor de comunicare;deosebirile individuale în stăpânirea codurilor de comunicare; rolul opiniilor şi al atitudinilor în procesul comunicării;rolul opiniilor şi al atitudinilor în procesul comunicării; importanţa contextului social şi cultural al schimbului, inclusiv în importanţa contextului social şi cultural al schimbului, inclusiv în

cazul comunicării de masă;cazul comunicării de masă; interacţiunea neîncetată între fiinţele umane, desfăşurată simultan interacţiunea neîncetată între fiinţele umane, desfăşurată simultan

prin multiple canale şi prin mijloace variate.prin multiple canale şi prin mijloace variate.


Comunicarea este un proces, nu un evenimentComunicarea este un proces, nu un eveniment

Elementele sau factorii fundamentali ai comunicării: Elementele sau factorii fundamentali ai comunicării: iniţiatorul (emiţătorul)iniţiatorul (emiţătorul) receptorul (destinatarul)receptorul (destinatarul) canalul (vehicul - utilizat în acest caz în sens larg)canalul (vehicul - utilizat în acest caz în sens larg) mmesajulesajul efectul.efectul.

InformaţieInformaţie InformaţieInformaţieEmiţător CanalEmiţător Canal Receptor Receptor Efect Efect

Modelul elementar al comunicăriiModelul elementar al comunicării


x y x+z x'x y x+z x'Emiţător Emiţător > > Codare Codare > > Canal Canal > > Decodare Decodare > > Receptor Receptor > > EfectEfect

Zgomot de fondZgomot de fond

Modelul extins al comunicăriiModelul extins al comunicării

"Dacă un emiţător doreşte să transmită informaţie "Dacă un emiţător doreşte să transmită informaţie (x) (x) unui receptor, informaţia unui receptor, informaţia trebuie să fie inteligibilă. Emiţătorul trebuie să-şi găsească cuvintele, să se trebuie să fie inteligibilă. Emiţătorul trebuie să-şi găsească cuvintele, să se exprime. Pentru a se face înţeles, oral sau în scris, el trebuie să-şi codeze exprime. Pentru a se face înţeles, oral sau în scris, el trebuie să-şi codeze mesajul, să folosească coduri. O dată codat, mesajul este transpus în semnale mesajul, să folosească coduri. O dată codat, mesajul este transpus în semnale (y) (y) care pot străbate canalul spre receptor. Receptorul trebuie să decodeze mesajul care pot străbate canalul spre receptor. Receptorul trebuie să decodeze mesajul transpus în semnale şi să-l interpreteze transpus în semnale şi să-l interpreteze (x'). (x'). În fine, comunicarea poate fi În fine, comunicarea poate fi îngreunată de un surplus irelevant deîngreunată de un surplus irelevant de informaţie (z) sau de zgomotul de fond informaţie (z) sau de zgomotul de fond (noise)”(noise)”

zgomotul de fond - tot ce se adaugă semnalului, de la transmiterea până la zgomotul de fond - tot ce se adaugă semnalului, de la transmiterea până la receptarea lui, dincolo de ceea ce au intenţionat emiţătoriireceptarea lui, dincolo de ceea ce au intenţionat emiţătorii


Orice mesaj transmis sau recepţionat face apel la anumite întâmplări, Orice mesaj transmis sau recepţionat face apel la anumite întâmplări, acţiuni, cunoştinţe anterioareacţiuni, cunoştinţe anterioare

Modelul complex al comunicării:Modelul complex al comunicării: Evenimente, informaţii care determină emiţătorul să transmită mesajulEvenimente, informaţii care determină emiţătorul să transmită mesajul EmiţătorEmiţător Codare mesajCodare mesaj MesajMesaj CanalCanal BruiajeBruiaje ReceptorReceptor DecodareDecodare EfectEfect

1.2. 1.2. Teorii şi modele ale comunicăriiTeorii şi modele ale comunicării Axioma 1: Comunicarea este inevitabilă;Axioma 1: Comunicarea este inevitabilă;

Axioma 2: Comunicarea se dezvoltă pe două planuri: planul conţinutului (limbajul Axioma 2: Comunicarea se dezvoltă pe două planuri: planul conţinutului (limbajul verbal) şi planul relaţiei (limbajul nonverbal);verbal) şi planul relaţiei (limbajul nonverbal);

Axioma 3: Comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat în termeni Axioma 3: Comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat în termeni de cauză-efect sau stimul-răspuns;de cauză-efect sau stimul-răspuns;

Axioma 4: Comunicarea se bazează atât pe informaţie în formă digitală (procesată Axioma 4: Comunicarea se bazează atât pe informaţie în formă digitală (procesată de sistemul nervos central), cât şi pe informaţie analogică (procesată de sistemul de sistemul nervos central), cât şi pe informaţie analogică (procesată de sistemul neurovegetativ);neurovegetativ);

Axioma 5: Comunicarea este ireversibilă;Axioma 5: Comunicarea este ireversibilă;

Axioma 6: Comunicarea implică raporturi de putere între parteneri, iar tranzacţiile Axioma 6: Comunicarea implică raporturi de putere între parteneri, iar tranzacţiile (schimburile) care au loc între ei pot fi simetrice sau complementare;(schimburile) care au loc între ei pot fi simetrice sau complementare;

Axioma 7: Comunicarea implică procese de acomodare şi ajustare a Axioma 7: Comunicarea implică procese de acomodare şi ajustare a comportamentelorcomportamentelor..


Structura comunicaţionalăStructura comunicaţională: mediu, agenţi, comunităţi şi grupuri de interese, : mediu, agenţi, comunităţi şi grupuri de interese, precum şi cele trei dimensiuni ale mediilorprecum şi cele trei dimensiuni ale mediilor

MediulMediul are trei componente de bază: are trei componente de bază: Canale de comunicare Canale de comunicare prin care sunt conectaţi diverşi agenţi;prin care sunt conectaţi diverşi agenţi; Un spaţiu logic comun Un spaţiu logic comun pentru codare (adică sintaxă) şi interpretare (adică pentru codare (adică sintaxă) şi interpretare (adică

semantică) a obiectelor schimbate;semantică) a obiectelor schimbate; Structuri organizaţionale Structuri organizaţionale (roluri) (roluri) şi procese.şi procese.

Agenţii Agenţii pot fi indivizi "independenţi", organizaţii şi/sau reprezentanţi ai acestora pot fi indivizi "independenţi", organizaţii şi/sau reprezentanţi ai acestora din urmă, adică instrumente care comunică în anumite mediidin urmă, adică instrumente care comunică în anumite medii (cunoştinţe, (cunoştinţe, intenţii, contracte, resurse)intenţii, contracte, resurse)..

O comunitate O comunitate este un ansamblu de agenţi care comunică în cadrul unui mediu este un ansamblu de agenţi care comunică în cadrul unui mediu (sistem multi-agent).(sistem multi-agent).

Grupurile de intereseGrupurile de interese sunt definite ca acele grupuri şi acei indivizi care sunt definite ca acele grupuri şi acei indivizi care influenţează şi sunt influenţaţi de atingerea unui obiectiv al organizaţiei.influenţează şi sunt influenţaţi de atingerea unui obiectiv al organizaţiei.


Structura comunicaţionalăStructura comunicaţională

Conţinutul pe care îl va avea şi modul în care se va realiza comunicarea Conţinutul pe care îl va avea şi modul în care se va realiza comunicarea trebuie să fie concepute astfel încât să satisfacă necesităţile şi să trebuie să fie concepute astfel încât să satisfacă necesităţile şi să îndeplinească obiectivele tuturor agenţilor care interacţionează îndeplinească obiectivele tuturor agenţilor care interacţionează

Regulile sintactice cuprind spre exemplu tipuri de caractere, reguli Regulile sintactice cuprind spre exemplu tipuri de caractere, reguli gramaticale şi un anumit formatgramaticale şi un anumit format

O comunicare de succes necesită ca sensul schimburilor dintre agenţi să fie O comunicare de succes necesită ca sensul schimburilor dintre agenţi să fie interpretat în acelaşi mod de către ambele părţiinterpretat în acelaşi mod de către ambele părţi

Interpretarea conţinutului se numeşte semanticăInterpretarea conţinutului se numeşte semantică

Sintactica şi semantica formează Sintactica şi semantica formează spaţiul logic spaţiul logic al mediuluial mediului

Rolul comunicării este tocmai acela de a stabili spaţiul logic astfel încât să Rolul comunicării este tocmai acela de a stabili spaţiul logic astfel încât să se atingă aşteptările tuturor agenţilor prin utilizarea unei sintaxe adecvate şi se atingă aşteptările tuturor agenţilor prin utilizarea unei sintaxe adecvate şi asigurarea unei interpretări corecte.asigurarea unei interpretări corecte.


Studii recente au relevat că:Studii recente au relevat că:• 55% dintre mesajele noastre sunt mimico-gestuale;55% dintre mesajele noastre sunt mimico-gestuale;• 38% sunt vocale nonverbale;38% sunt vocale nonverbale;• 7% sunt propriu-zis vocale.7% sunt propriu-zis vocale.

Structura lanţului comunicaţional:Structura lanţului comunicaţional:

Emiţător – mesaj codificat sub formă de semnale (transmis printr-un canal) – Emiţător – mesaj codificat sub formă de semnale (transmis printr-un canal) – ReceptorReceptor

Se comunică simultan printr-un ansamblu complex de:Se comunică simultan printr-un ansamblu complex de: stimulistimuli, configurat din cele 3 categorii de limbaj;, configurat din cele 3 categorii de limbaj; limbaje;limbaje; canale.canale.


CCategorii de limbaj:ategorii de limbaj:

limbajul verballimbajul verbal, adică graiul articulat şi înţelesurile transmise cu ajutorul , adică graiul articulat şi înţelesurile transmise cu ajutorul cuvintelor unei limbi;cuvintelor unei limbi;

limbajul paraverballimbajul paraverbal, adică înţelesurile de dincolo de cuvinte, întregul bagaj , adică înţelesurile de dincolo de cuvinte, întregul bagaj de stimuli şi semnale transmise prin tonul, volumul şi ritmul vocii;de stimuli şi semnale transmise prin tonul, volumul şi ritmul vocii;

limbajul trupuluilimbajul trupului, adică întregul complex de stimuli şi semnale transmise , adică întregul complex de stimuli şi semnale transmise prin postură, fizionomie, mimică, gestică, privire şi distanţe.prin postură, fizionomie, mimică, gestică, privire şi distanţe.

Relaţia interpersonală, ce se dezvoltă în registrul afectiv şi emoţional, poate fi:Relaţia interpersonală, ce se dezvoltă în registrul afectiv şi emoţional, poate fi: pozitivă;pozitivă; negativă;negativă; neutră.neutră.


Dimensiunile contextului în care se comunică:Dimensiunile contextului în care se comunică:

contextul fizic;contextul fizic; contextul cultural;contextul cultural; contextul social şi psihologic;contextul social şi psihologic; contextul temporal.contextul temporal.

Codificare = a traduce gânduri, atitudini, emoţii şi sentimente în cuvinte, Codificare = a traduce gânduri, atitudini, emoţii şi sentimente în cuvinte, atingeri, sunete, imagini, caractere scrise, desene, gesturi, mirosuriatingeri, sunete, imagini, caractere scrise, desene, gesturi, mirosuri

Decodificare = retranspunerea cuvintelor scrise sau vorbite, a gesturilor, Decodificare = retranspunerea cuvintelor scrise sau vorbite, a gesturilor, imaginilor sau orice alte semne şi semnale în emoţii, sentimente, concepte, imaginilor sau orice alte semne şi semnale în emoţii, sentimente, concepte, idei, atitudini, opinii şi comportamente umaneidei, atitudini, opinii şi comportamente umane


Mesajul = semnificaţia (informaţia, ştirea, ideea, emoţia, sentimentul) expediat Mesajul = semnificaţia (informaţia, ştirea, ideea, emoţia, sentimentul) expediat de emiţător, transmisă pe canal, primită şi integrată de receptorde emiţător, transmisă pe canal, primită şi integrată de receptor

Media sau canalul = suportul şi calea pe care se transportă şi se distribuie Media sau canalul = suportul şi calea pe care se transportă şi se distribuie mesajul (ex. canal auditiv, vocal, olfactiv etc.)mesajul (ex. canal auditiv, vocal, olfactiv etc.)

Orice proces de comunicare umană produce efecte:Orice proces de comunicare umană produce efecte: de natură cognitivă;de natură cognitivă; de natură afectivă;de natură afectivă; comportamentale.comportamentale.

comunicare si cultura org cap 1

Documents