citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 58 – aprilie 2010

Toatã lumea fericitã ºi cu…lacrimi pe obraz!

Asta se pare a fi starea generalã dupãprezidenþialele sfârºitului de an 2009.

Fericiþii (aþi ghicit poate) sunt grupaþi înjurul partidului stat, „binefãcãtorul“ celorpuþini în detrimentul celor mulþi.

ªi dacã grupului i se ataºeazã ºi ceipeste cinci milioane de fideli alegãtori ai lupteianticomuniste, antimineriade, antiruseºti… etc.,putem contura un tablou al celor ce vor sãtrãiascã mai bine. Numai cã aceºtia din urmãstau cu sufletul la gurã cu o serie de reven-dicãri obþinute de restul „nealegãtorilor“,care-ºi înmulþesc pe zi ce trece protestele,sã-i binecuvânteze ºi pe ei. O îmbunãtãþirecât de cât a salariilor ºi pensiilor, a scãderiiunor taxe ºi impozite sunt întotdeauna omanã cereascã ºi pentru ei, vajnicii iubitori aiculorii portocalii.

Se pare cã micii ºi berea ºi, mai nou,„gãleata electoralã“ nu merg precum ulciorulde multe ori la apã pentru cã întotdeaunacondiþiile zilnice sunt cele care dau sau nubuna-dispoziþie a unui trai decent ºi nu statulla coadã dupã „pomeni“ sau îmbrãcarea uneihaine în plus. Iarna dintre 2009 - 2010, maigrea decât altele, i-a adus, se pare, cupicioarele pe pãmânt ºi pe cei care au fostfascinaþi de „flacãra violetã“.

Se tot vorbeºte de suportabilitatea efec-telor crizei economice pe care o traverseazã ºiþara noastrã. Din pãcate, cei care ar puteaface ceva pentru îndreptarea lucrurilor cu ade-vãrat prioritare sunt convinºi cã totul este ofalsã problemã. Dacã de la nivelul conduceriiºi administrãrii treburilor þãrii aprecierile despresituaþia actualã sunt vagi, diferite ºi neconclu-dente, atunci cum pot fi gãsite cãile concrete deredresare economicã?

Suntem, aºadar, în 2010 ºi, justificat,oamenii mai conºtienþi de situaþia pe care otraversãm îºi pun întrebarea dacã ne îndrep-tãm spre colaps, sau, urgent, trebuie între-prins ceva vecin cu SOS-ul?

De unde ar putea veni salvarea?În niciun caz din sarabanda împrumu-

turilor financiare externe.

Rãspunsul direct priveºte, în primul rând,clasa politicã aflatã la putere, care trebuie sãse trezeascã la realitãþile þãrii ºi nu sã visezeliniºtiþi la ce-o fi, o fi! Salvarea situaþiei actualepoate veni, în mod sigur, din reconsiderarearolului hotãrâtor pe care îl au în orice econo-mie construcþiile. De ele, se ºtie, depindeorice dezvoltare.

Nu importurile ºi comerþul (bune ºi elepânã la un punct) pot asigura nivelul eco-nomic, ci producþia de bunuri ºi servicii. Dacãlor nu le acordãm prioritate, atunci vomculege, în continuare, doar… împrumuturi,practicã, din pãcate, care nu poate dura lanesfârºit. Avem destule exemple pe mapamondîn care, procedându-se aºa, þãrile respectiveau ajuns „în sapã de lemn“, chinuindu-se deani ºi ani sã iasã, cât de cât, din impas.

Vorbind de construcþiile de la noi, aces-tea, în loc sã-ºi continue ritmul ascendent dinultimii ani, au scãzut îngrijorãtor ºi, prin ele,ºi alte sectoare ale economiei româneºti.

Privind, retrospectiv, volumul lucrãrilorde construcþii în 2009 a coborât faþã de 2008cu 15,1% ca serie brutã ºi cu 12,2% ca serieajustatã, înregistrându-se scãderi la toatecomponentele, respectiv reparaþii capitale,construcþii noi ºi întreþinere.

Potrivit aceloraºi date, de la InstitutuluiNaþional de Statisticã (INS), lucrãrile dereparaþii capitale au scãzut cu 24,1% în seriebrutã ºi cu 21,4% în serie ajustatã în funcþiede numãrul de zile lucrãtoare ºi sezonalitate,lucrãrile de construcþii noi cu 13,8%, respec-tiv 8% ºi lucrãrile de întreþinere ºi reparaþiicurente, cu 13,2% ºi 11,9%.

Pe tipuri de construcþii, volumul lucrãrilorde construcþii a scãzut astfel: clãdirile rezi-denþiale cu 20,2% în serie brutã, 13,3% înserie ajustatã, clãdirile nerezidenþiale cu15,7%, respectiv 12,5% ºi construcþiileinginereºti cu 12,2%, respectiv 12,6%.

Aceastã stare de lucruri se reflectã ºi înprezenþa din ce în ce mai redusã ºi lipsitã deconsistenþã a societãþilor din domeniulconstrucþiilor la Construct Expo, manifestareexpoziþionalã cândva reprezentativã.

În acest an, Construct Expo revine la osingurã ediþie ºi nu trei, cum ne obiºnuise.Aºadar, între 11 - 15 mai a.c., trecând porþilelarg deschise ale ROMEXPO puteþi vedeaunde am ajuns din acest punct de vedere în2010 ºi sã judecaþi ºi dvs. oportunitatearedresãrii, cel puþin la nivelul anilor trecuþi, aunui asemenea prilej de oferte ºi schimb deexperienþã. Cã este nevoie de aºa ceva nearatã ºi o statisticã, suficient de edificatoare,care indicã involuþia fenomenului.

În 2009, faþã de anul 2008, numãrulexpozanþilor la târgurile Construct ExpoAntreprenor ºi Romtherm a fost cu 16% maimic, iar suprafaþa alocatã a scãzut cu 25%.

Construct Expo Antreprenor 2009 areunit 330 de firme din 19 þãri, pe o suprafaþãde expunere de 15.300 mp.

La Construct Expo Utilaje în 2009 au fost132 de firme din 14 þãri, ocupând o suprafaþãde aproximativ 10.000 mp.

Construct Expo Ambient a reunit înacelaºi an, 2009, 490 de firme din 18 þãri, peo suprafaþã totalã de expunere de 18.000 mp.

Din informaþiile pe care le avem situaþianu este deloc roz, nici mãcar portocalienici în 2010.

Altfel… „Toatã lumea fericitã ºi cu lacrimipe obraz“.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizudr. ing. Emil Sever Georgescuprof. univ. dr. ing. Constantin Paveling. Petre Ioniþãprof. univ. dr. ing. Nicolae Floreadrd. ing. Sergiu Cãlinarh. Viorel Pleºcaing. Traian Constantin Rãdanconf. dr. ing. Georgeta Emilia Mocuþa

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !Coºurile de fum în pericol

Coºurile de fum industriale sunt construcþiile cel mai sever solicitate dintretoate categoriile de construcþii, suportând, suplimentar, eforturi în structurã atâtdin temperaturã, ºoc termic, vibraþii ºi coroziune internã, cât ºi din vânt ºicutremur. Aceste solicitãri suplimentare au fost neglijate în trecut, la dimen-sionarea lor, cât ºi în prezent, la repararea lor.

Solicitãrile din temperaturã ºi coroziune, suprapuse peste solicitãrile dinvânt ºi cutremur, sunt neglijate atât de Institutele de cercetare cât ºi deFacultãþile de Construcþii, specialiºtii neprezentând studenþilor ºi cadrelortehnice din domeniu gravitatea unor asemenea fenomene.

La întâlnirile cu specialiºti INCERC, cu profesori din cadrul Facultãþilor deConstrucþii ºi cu specialiºti din Inspectoratul de Stat în Construcþii s-a con-statat cã nu se cunoaºte faptul cã aceste structuri speciale din beton crapãca urmare a eforturilor din temperaturã ºi se prãbuºesc din cauza coroziunii.În acest sens, putem exemplifica situaþia unor coºuri de pe platformeleindustriale Baia Mare, Copºa Micã, Galaþi, Piteºti, Ploieºti º.a. care au crãpatdin temperaturã ºi s-au prãbuºit, ori au intrat în colaps, din cauza coroziunii.

De altfel, ºi în prezent foarte mulþi pseudo-specialiºti ºi experþi se angajeazãsã consolideze coºuri de fum ºi silozuri fãrã a lua în calcul ºi a trata fenomenul dininteriorul coºurilor sau silozurilor, neglijând total coroziunea, temperatura, precumºi crãpãturile pe direcþia tijelor de glisare.

În decursul anilor, am fãcut numeroase demersuri, pentru a trage un semnalde alarmã factorilor de decizie, respectiv Primului Ministru, Consiliului Suprem deApãrare a Þãrii, Senatul României, Camerei Deputaþilor, Ministerului Adminis-traþiei ºi Internelor, A.V.A.S ºi, nu în ultimul rând, Inspectoratului de Stat în Con-strucþii, ca organism tehnic specializat, desemnat sã exercite, potrivit legii,controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism ºi a regimului deautorizare a construcþiilor, privind situaþia gravã a structurilor coºurilor industrialeºi silozurilor. Din pãcate, în cei 18 ani nu am reuºit sã reglementãm aceastã situ-aþie gravã, situaþie care poate conduce la prãbuºirea, pe un lanþ energetic, aîntregii producþii industriale.

La gravele semnale cu privire la un eventual cutremur major care s-arproduce în viitor în România, un grup de specialiºti din ARACO, SC GIPGRUP SA, Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului ºi Inspectoratuluide Stat în Construcþii, între care: director general ing. Adrian FLORESCU -ARACO; director tehnic ing. Mircea OROS - ARACO; ing. Cristian STAMATIADE- director departament Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului; directortehnic ing. Victor CÂNDEA - Inspectoratul de Stat în Construcþii; preºedinteing. Laurentiu NAUM - SC GIP GRUP SA; director tehnic ing. JanosOROSZ - SC GIP GRUP SA s-au întrunit la sediul ARACO în ziua de03.03.2010 ºi au luat în discuþie aceste aspecte.

Toþi aceºti specialiºti au convenit sã prezinte Guvernului României unmemorandum, în vederea luãrii de mãsuri pentru elaborarea ºi imple-mentarea unui Program Naþional de Consolidare a principalelor coºuri indus-triale care deservesc sistemul energetic naþional ºi industrial.

În deschiderea întâlnirii, domnul preºedinte ing. Laurenþiu NAUM aprezentat situaþia actuala a coºurilor industriale de fum cu înãlþimi cuprinseîntre 60 m - 300 m aflate într-o stare avansatã de degradare ºi a atras atenþiacã nu existã un plan strategic unitar privind reabilitarea ºi punerea lor însiguranþã.

Existenþa acestor structuri speciale este o realitate care nu poate fi ignoratã,siguranþa lor afectând inclusiv siguranþa construcþiilor ºi instalaþiilor din jurul lor,unele de o importanþã vitalã pentru funcþionarea unor unitãþi economice la nivelnaþional.

Într-o primã fazã, se impune inventarierea acestor coºuri, analizarea stãrii lor de degradare ºi stabilirea mãsurilorpentru fiecare dintre ele:

� coºuri la care trebuie efectuate reparaþii curente, cu sau fãrã scoaterea temporarã din funcþiune;� coºuri care trebuie consolidate, cu repunere în funcþiune în etape tehnologice, pentru a nu periclita siguranþa

instalaþiilor din jur;� coºuri care trebuie consolidate fãrã funcþionare ulterioarã;� coºuri care trebuie dezafectate;� coºuri care trebuie demolate, toate aceste lucrãri efectuate fãrã punerea în pericol a clãdirilor ºi instalaþiilor din jur.Situaþiile semnalate sunt reale, ele existã ºi trebuiesc luate în considerare pentru fiecare coº, împreunã cu o

evaluare valoricã, în cazul fiecãrei variante analizate unde se vor constata diferite cazuri.Uneori, demolarea unui coº amplasat printre alte construcþii ºi instalaþii costã mai mult decât consolidarea lui,

deci ar fi preferabilã consolidarea, chiar în cazul în care coºul nu mai este necesar din punct de vedere al funcþionariiunitãþii pe care o deserveºte, dar poate primi alte destinaþii (antenã, centru de observare, agrement etc.)

În alte cazuri, se poate demola coºul, fãrã periclitarea construcþiilor din jur, cu un preþ mai rezonabil.Dacã funcþionarea coºului este necesarã în continuare, atunci trebuie analizatã soluþia de consolidare privind

gradul de asigurare la acþiunile principale din vânt ºi cutremur.Meritã sã investim pentru un grad de asigurare R > 1, în cazul în care coºul va fi necesar doar pentru urmãtorii

10 - 15 ani, sau putem sã asigurãm coºul consolidat la un grad mai mic R = 0,8, cu costuri mai reduse, îmbunãtãþindunii dintre parametri: izolaþie nouã, restabilirea continuitãþii structurii, post-tensionare etc., fãrã sã intervenim asupraîntregului ansamblu, începând cu supralãrgirea fundaþiei?

Însã, primul pas care trebuie fãcut - fapt susþinut ºi de dl. STAMATIADE ºi dl. CÂNDEA - este inventariereaºi stabilirea unor prioritãþi, cu concursul reprezentanþilor din partea Inspectoratului de Stat în Construcþii, în funcþiede starea principalelor coºuri pe lanþul energetic.

Coºurile în funcþiune, cu o exploatare intensã de peste 30 ani, au defecte ºi degradãri similare cu cele care s-auregãsit la toate coºurile asupra cãrora s-a intervenit pânã acum, începând cu anul 2000, respectiv cu reabilitareacoºului h = 200 m de la CET Iºalniþa, care a fost crãpat din temperaturã pe direcþia tijelor de glisare.

Sigur cã starea de degradare nu este aceeaºi în fiecare caz; ea depinde de vârsta coºului, de regimul deexploatare, mai intens sau mai lejer, în cursul anilor de funcþionare, de calitatea materialelor puse în operã la exe-cuþia sa etc.

Ce s-a reuºit pânã acum, în mare parte datoritã insistenþelor firmei SC GIP GRUP SA (reabilitare coº CETIºalniþa, reabilitare parþialã douã coºuri h = 220 m CET Rovinari, parþial un coº h = 200 m CET Mintia Deva, reabi-litare coº h = 100 m CET Palas Constanþa, în curs de reabilitare un coº h = 120 m CET Sud Bucureºti) este preapuþin faþã de multitudinea de coºuri industriale aflate în stare avansatã de degradare (peste 300 de coºuri existente,dintre care, cu mare probabilitate, peste 50% au probleme grave, având structura interioarã degradatã ºi care nu aufost investigate la interior).

Trebuie, neapãrat, sã depãºim acest impas în care ne situãm veºnic, în faza sesizãrilor ºi notificãrilor la diferitenivele ºi sã pornim, de sus în jos, cu un plan strategic bine pus la punct, cu paºi concreþi pentru inventarierea, evalu-area, proiectarea, execuþia lucrãrilor care sunt necesare, în vederea punerii în siguranþã a acestor structuri.

Pe de altã parte, este absolut necesarã reactualizarea ºi completarea normativelor existente pe baza cãrora seexecutã proiectele de reabilitare pentru coºurile de fum industriale, stabilirea duratei de viaþã a coºurilor, precum ºinormativul de protecþie termicã ºi anticorosivã.

Tot cu ocazia întrunirii de la ARACO, pe lângã problemele de strictã actualitate ale coºurilor industriale, s-a abor-dat ºi situaþia turnurilor eoliene. Aceste turnuri pot fi fãcute din beton armat în loc de metal, cu materiale ºi manoperãdin þarã. La o înãlþime de peste 80 m, structurile din beton armat sunt mai economice decât cele din metal, având orezistenþã mult mai bunã la foc.

De asemenea, s-ar crea locuri de muncã pentru mai mulþi oameni din zonã, ceea ce nu este de neglijat în timp decrizã. S-a precizat cã betonul ºi tencuiala creeazã locuri de muncã faþã de actualele soluþii la modã, din metal ºi sticlã. �

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021.310.24.74, 021.310.24.75, 021.310.24.76, 021.313.78.93; Fax: 021.310.24.62E-mail: [email protected]

�� Revista Construcþiilor �� aprilie 20106

Imobilism ºi nepãsare!dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Când, în 1989, populaþia acesteiþãri s-a miºcat, a apãrut un licãr desperanþã cã lucrurile se vor aranja ºicã vom porni pe un drum nou,descãtuºaþi de rigorile unei vieþisupuse controlului din partea unoroameni al cãror merit suprem era dea fi „m.d.p.“ (membri de partid) aiunicului partid al „comuniºtilor“, defapt al „oportuniºtilor“ de ocazie.

A fost „epoca“ singurei organiza-þii profesionale admisã pentru corpulingineresc român - Consiliul Naþionalal Inginerilor ºi Tehnicienilor. În 1983,fãrã a fi m.d.p., am reuºit sã convingconducerea de atunci a secþiei „Con-strucþii“ din cadrul CNIT - academi-cianul ªtefan BÃLAN - cã ar fi binesã existe în cadrul secþiei ºi ocomisie tehnicã „Comportarea in situa construcþiilor“ care sã promovezeideea prezervãrii fondului construitîn mod eficient. Era perioada cândse resimþea criza de energie ºimaterii prime ºi se punea problemaeconomisirii lor severe ºi în con-strucþii prin reabilitarea construcþiilorexistente, în paralel cu investiþiile înconstrucþii noi.

Cutremurul din 4 martie 1977 a pus,extrem de acut, problema stãrii teh-nice a construcþiilor vechi aflate înstare de degradare evidentã, gene-rând elaborarea în ritm alert afaimoasei Legi nr.8/1977, privinddurabilitatea, funcþionalitatea, sigu-ranþa în exploatare ºi calitateaconstrucþii lor. În lege se stipula,între altele, necesitatea ºi obligaþiaurmãririi comportãrii în exploatare aconstrucþiilor.

Domeniul „construcþii“ a obþinutatunci un cadru legislativ ºi regle-mentar nou, adecvat timpului, în careresponsabilitatea realizãrii, exploatãriiºi pãstrãrii fondului construcþiilorexistente se distribuia reprezentan-þilor autoritãþilor centrale ºi locale, petoate treptele ierarhice.

Proiectarea construcþiilor reve-nea unor Institute de proiectare jude-þene ºi centrale pe ramuri economice,execuþia era asiguratã de trusturi ºiîntreprinderi de construcþii judeþeneºi de ramurã, controlul respectãrii legii,a standardelor ºi reglementãrilorrepublicane ºi de ramurã se fãcea

de cãtre beneficiari (investitori ºiadministraþiile de stat) ºi de cãtreInspecþia de Stat în Construcþii, toateaceste eºaloane fiind suprave-gheate cu atenþie de cãtre organelede partid.

Poate cã mulþi profesioniºti, con-structori ai timpului nostru, nu auapucat acele vremuri sau nu vor sã-ºiaminteascã de ele, dar rezultateleîmpânzesc þara, unele dând prilej demândrie, altele, bãtaie de cap.

Ceea ce îmi aduc, însã, aminte,cu oarecare pãrere de rãu, este cãpe timpul acela nu era atât de evi-dentã ºi de arogantã „domnia banului“,nu era atât de rãspânditã corupþia;constructorii aveau, încã, ambiþia ºimândria de a realiza lucrãri trainiceºi frumoase, nu numai de dragulcâºtigului, dar ºi din dorinþa de afir-mare profesionalã.

În condiþiile date, Consiliul Naþionalal Inginerilor ºi Tehnicienilor, a strâns,totuºi, în secþiile ºi comisiile sale„floarea intelectualitãþii inginereºti“ dinþara noastrã, care a avut astfel posi-bilitatea sã se manifeste public,þinând treaz interesul pentru activita-tea creatoare a membrilor sãi.

ªi a venit 22 decembrie 1989…ªi a venit tranziþia…Încetul cu încetul, aproape pe

nesimþite, au dispãrut institutele deproiectare, au dispãrut trusturile ºiîntreprinderile de construcþii ºi, cuele, beneficiarul - statul proprietar.Dar nu! Nu au dispãrut, ci doar s-autransformat în proprietãþi private,statul „cedându-le”, rând pe rând,pe mai nimic. Nu au dispãrut nicioamenii, profesioniºtii, doar ºi-aumai schimbat mentalitatea: din fiinþedomestice au devenit fiinþe sãlba-tice, hrãpãreþe, gonind dupã profit ºiuitând de profesionalism, de respon-sabilitate civicã, de…

Bineînþeles cã nu toþi, doar„unii“…

Secþia „construcþii“ din CNIT s-adestrãmat rapid, sub forþa expansivãa eliberãrii ºi a orizontului deschisspre afirmare „privatã“.

Breasla profesioniºtilor construc-tori ºi-a pierdut forul coagulant ºireprezentativ, ºi-a pierdut autoritatea

în societatea civilã ºi a permisautoritãþii de stat, încã nepurificatã,sã creeze un nou cadru legislativ ºiautoritar care asigurã puteri ºi privilegiideosebite fostei ºi actualei instituþii„Inspecþia de Stat în Construcþii“.

Poate cã miºcarea aceasta ar fiputut fi beneficã dacã…

…dacã ISC ar fi rãmas organulde control al unui minister dedicatcoordonãrii tuturor activitãþilor careasigurã realizarea unor construcþiiapte pentru exploatare conform des-tinaþiei lor funcþionale; apartenenþala un asemenea organism insti-tuþional ar fi putut da ocazia folosiriidatelor rezultate din inspecþii ladefinirea politicilor statului în dome-niul construcþiilor, la stabilirea pri-oritãþilor în privinþa obiectivelorcercetãrii ºi a necesarului de regle-mentãri noi sau de revizuit.

…dacã ISC ar fi fost, la rândul ei,supusã controlului unei autoritãþi destat, cu experþi în domeniu care sãpoatã îndruma activitatea în modcompetent.

…dacã ISC ar fi fost o unitatebugetarã în cadrul unui minister ºi sãnu depindã de contribuþia obligatoriea celor controlaþi, sau

…dacã ISC s-ar fi privatizat,devenind o societate comercialãdupã modelul SOCOTEC, SECO,VERITAS.

…dacã ISC nu ºi-ar fi limitat rolulnumai la a inspecta ºi a sancþiona,fãrã a se interesa de eficienþa con-trolului în asigurarea revenirii la situ-aþia normalã.

…dacã ISC ar fi insistat mai multpe popularizarea pãrþilor bune ºi apãrþilor proaste din rezultatele inspec-þiilor fãcute ºi a efectelor acestorcontroale.

Dupã 1989, autoritatea centralãde stat a fost reprezentatã de câteun minister care alãtura diversedomenii, unele conexe, altele diferite,precum transporturile, lucrãrile pu-blice, amenajarea teritoriului, locu-inþele, turismul; numai construcþiilenu apãreau distinct în denumirea lor(cu o excepþie la început, MTCT).

Lumea în care trãim este într-o continuã miºcare, într-o continuã evoluþie, într-o continuã schimbare…Ce nu miºcã trece neobservat, nu atrage atenþia, nu este interesant, stã pe loc, nu se dezvoltã, nu are viitor.Oare ce mã îndeamnã spre o asemenea judecatã?

�� Revista Construcþiilor �� aprilie 2010 7

Decidenþii politici din toatã aceastãperioadã post-decembristã de tran-ziþie au uitat cu desãvârºire douãaspecte fundamentale:

� cã toate activitãþile umane,chiar toate, sunt adãpostite sausuportate de construcþii de diversecategorii ºi cã, fãrã aceste con-strucþii, ele nu ar exista;

� cã oricât de solide ar fi acesteconstrucþii, ele sunt perisabile ºi,ca atare, trebuie întreþinute, repa-rate, renovate sau restructuratepentru a satisface cerinþele desiguranþã, confort ºi economie alebeneficiarilor lor, conform cu careau fost înzestrate prin proiectareºi execuþie.

Trebuie sã intre în conºtiinþatuturor, chiar ºi a politicienilor, cãfondul construit al unei þãri estebogãþia cea mai importantã a popu-laþiei ei, brandul cel mai solid ºi,totuºi, cel mai durabil, expresie ainventivitãþii ºi muncii devotate aantemergãtorilor ºi moºtenirea ceamai de seamã lãsatã de aceºtia.

Construcþiile de orice fel nu suntdoar obiect de licitaþie pentru con-curenþi doritori de profit.

Construcþiile reprezintã ºi reali-zarea unor vise ºi ambiþii de afirmarepentru proiectanþii ºi executanþii lor,nopþi ºi zile nedormite pentrucercetãtorii dornici de a descoperi,inventa ºi aplica, prilej de satisfacþieºi mulþumire pentru milioanele debeneficiari, investitori, proprietari,consultanþi, asistenþi, obiect destudiu ºi de predare pentru cadreledidactice, prilej de îngrijorare dar ºide satisfacþie pentru autoritãþi.

Se pare cã toate aceste evidenþeale lumii noastre contemporane civi-lizate nu mai sunt evidente, con-strucþiile devenind ultimul lucru lacare sã ne gândim. De aceea cadcasele, de aceea se dãrâmã podurile,se sparg digurile, se inundã tere-nurile, se surpã localitãþile ºi fug lavale malurile.

Toate acestea nu au fost împiedi-cate ºi nici remediate prin inspecþii„tematice“ sporadice sau „la chemare/ sesizare“ urmate de amenzi.

Aici este nevoie de regândirea ºiremanierea cadrului legal ºi regle-mentar privind toate activitãþile dindomeniul construcþiilor.

Este nevoie de o instituþie de stat,minister sau, pur ºi simplu, autoritatecare sã coordoneze ºi sã orientezeprin politicile sale toate activitãþiledin construcþii pe bazã de colectarede opinii ºi informaþii prin diverse

mijloace, inclusiv inspecþii, ºi trans-formarea acestora în directive,reglementãri, materiale educative,profesionale.

Este nevoie de un institut centralde cercetare, expertizare, care sãpreia temele de cercetare de interesnaþional, neatractive din punct devedere al profitului imediat (studiulacþiunii ºi efectelor cutremurelor,inundaþiilor, vijeliilor, alunecãrilor deteren, al fisurãrii, al coroziunii, altasãrilor).

Este nevoie de angrenarea ºistimularea asociaþiilor profesionaleale inginerilor constructori în rezol-varea problemelor tehnice ºi pro-movarea noului, în perfecþionareacalificãrii inginereºti ºi atestareacompetenþei personale ºi a capa-citãþii tehnico-organizatorice a între-prinderilor ºi organizaþiilor ocupateîn construcþii, în acreditarea mem-brilor pe lângã autoritãþile de stat ºialte organizaþii, în participarea laelaborarea documentelor tehnice, º.a.

Profesia inginerilor constructori,intelectualitatea calificatã academicpentru conducerea activitãþilor dinconstrucþii, ar trebui sã fie interesatãîn cel mai înalt grad de problemele ºiaspectele enunþate pânã în prezent.

Forþa profesiei constã în asocia-þiile sale profesionale ºi patronale.Iar asociaþiile ce fac? Stau!

ªi stau ºi stau ºi nu izbutesc sãse miºte, sã se adune, sã dezbatãtoate aceste lucruri, de parcã nu le-arprivi deloc.

Sigur cã existã ºi excepþii, altfelar fi prea trist, dar, din pãcate, vorbapopularã: „cu o floare nu se faceprimãvarã“. Mã refer mai ales laUniunea Asociaþiilor de IngineriConstructori din România.

De ani de zile - ºi nu sunt puþini -mã strãduiesc, cu sprijinul unorpublicaþii cunoscute ºi apreciate pre-cum fostele „Tribuna Construcþiilor“sau „Construcþii Civile ºi Industriale“sau actualele „Revista Construcþiilor“,„Construcþii România“, dar ºi „Drumuriºi Poduri“ sã provoc o dezbaterepublicã pe teme ca:

� necesitatea revizuirii Legiinr. 10/1995, privind calitatea în con-strucþii, sau, ºi mai bine, înlocuireaei cu o lege privind activitãþile dinconstrucþii;

� necesitatea acordãrii drep-turilor legitime pentru asociaþiileinginerilor constructori (atestareacompetenþei membrilor sãi, acre-ditarea membrilor pe lângã auto-ritãþile publice ºi alte organizaþii,participarea la elaborarea reglemen-tãrilor tehnice, º.a.);

� necesitatea înfiinþãrii uneiautoritãþi de stat centrale care sãelaboreze ºi sã aplice politicile sta-tului pentru toate categoriile de con-strucþii ºi toate activitãþile din acestdomeniu (proiectare, execuþia, cerce-tare, învãþãmânt º.a.);

� necesitatea existenþei uneientitãþi de cercetare subordonateautoritãþii de stat care sã se ocupede problemele de interes naþional,pentru siguranþa populaþiei ºi prote-jarea mediului ambiant;

� necesitatea acordãrii uneiatenþii deosebite prezervãrii fonduluiconstruit existent prin reglementareacorectã (nu în batjocurã) a ocupaþieide „monitorizare a comportãrii in situa construcþiilor“ ºi recunoaºtereadreptului de atestare pentru aceastãocupaþie a asociaþiilor profesionale,în primul rând a Comisiei NaþionaleComportarea in situ a Construcþiilor.

Ei bine, provocarea lansatã s-aîntors, ca ecoul, fãrã a miºca din locpe nimeni ºi, practic, nici ecou nu afost.

Intervenþiile mele cu acestepropuneri din timpul campaniei elec-torale adresate partidelor politice,deputaþilor ºi senatorilor inginericonstructori, iar dupã alegeri,Camerelor Parlamentului României,Guvernului, Ministerului de resort,asociaþiilor profesionale s-au soldatcu unele asigurãri de luare în con-siderare, dar atât!

Politicienii sunt prea ocupaþi cuceea ce dã bine la popor, iar con-structorii cu licitaþiile ºi intereseleproprii. Între timp, construcþiile, chiarºi cele noi (vezi ºoselele) clãdirilebalneare, monumentele arhitecto-nice, se prãpãdesc încetul cu înce-tul. Blocurile de locuinþe sunt date pemâna unor administratori neºcoliþipentru îndeplinirea obligaþii lorprivind urmãrirea comportãrii aces-tora ºi luarea mãsurilor corecte deintervenþie pentru asigurarea aptitu-dinii lor pentru o exploatare normalãºi eficientã.

Doar marile baraje hidrotehnicesunt supuse unei monitorizãri con-tinue printr-un personal calificat, darcare exercitã o ocupaþie neoficialã,necuprinsã în COR.

Iar asociaþiile profesionale tac ºinu se miºcã!

Imobilism ºi nepãsare! Dar în umbraadâncurilor stã ºi aºteaptã ceva caresã ne zgâlþâie pe toþi!

Atenþie mare la ce trebuie fãcut! �


„Întreprinderile de stat din unele þãri nu respectã ace-leaºi constrângeri ca întreprinderile private în ceea cepriveºte preþul ºi riscurile. Este inacceptabil ca aseme-nea practici sã fie autorizate pe piaþa unicã a UniuniiEuropene, în special pentru lucrãrile de construcþiifinanþate de Banca Europeanã de Investiþii.

În timp ce întreprinderile europene fac eforturi substan-þiale, financiare ºi umane, pentru a prezenta oferte, curespectarea strictã a legislaþiei UE, ofertele întreprinde-rilor de stat nu prezintã nicio garanþie de respectare astandardelor europene în materie socialã ºi de mediu“,a declarat domnul Philippe Van der MERSCH în numeleFIEC, în cadrul unei audieri asupra politicii europeneprivind achiziþiile publice, organizatã în ianuarie a.c. deComisia pentru piaþa internã a Parlamentului European.

Iatã un exemplu: în luna septembrie 2009, Guvernulpolonez a semnat un contract cu o firmã de stat dinChina, China Overseas Engineering Group, pentru con-struirea a douã segmente de autostradã, infrastructurãdestinatã sã pregãteascã Polonia pentru gãzduireacampionatului european de fotbal din 2012. IndustriaEuropeanã a Construcþiilor denunþã câºtigarea licitaþiilor cuoferte anormal de scãzute, de cãtre compania chinezã.

În documentele transmise instituþiilor europene, FIECºi EIC explicã faptul cã pentru una din ofertele firmeichineze sunt acoperite numai 26,7% din costuri (esti-mate de cãtre autoritatea contractantã) fiind cu aproxi-mativ 60 milioane euro mai micã decât urmãtoareaofertã cu preþul cel mai mic. Considerãm cã „oferte cu30% mai scãzute decât cea mai bunã ofertã a între-prinderilor europene sunt imposibile, dacã se respectãlegislaþia UE“.

În acest sens, domnul Philippe Van der MERSCH acerut autoritãþilor contractante sã verifice în detaliuaceste oferte ºi „sã le respingã, dacã justificarea preþuluiscãzut nu este convingãtoare“.

Conform legislaþiei europene, autoritãþile polonezeau cerut companiei de stat chineze sã explice cum auajuns la un preþ atât de scãzut, iar China Overseas Engi-neering Group rãspunde: punerea imediatã la dispoziþiea sumei de 100 milioane dolari de cãtre partenerulmajoritar pentru achiziþia de materiale; absenþa obligaþieide a contracta un credit asigurãtor sau de a plãti dobânzieuropene scumpe; limitarea personalului administrativ ºi

detaºarea de personal chinez în Polonia care va costaconsiderabil mai puþin - respectând totuºi regulileeuropene ºi naþionale în vigoare.

„Experþii noºtri ne spun cã este imposibil sã furnizezeaceste servicii la acel preþ“, asigurã directorul general alFIEC, domnul Ulrich PAETZOLD, adãugând cã autori-tatea contractantã polonezã, conform regulilor de com-petiþie ale UE, ar fi trebuit sã respingã oferta în care esteinclus un ajutor de stat de 100 milioane dolari.

Ce este de fãcut în asemenea situaþii? Nu marelucru: autoritatea contractantã în chestiune a respectatprocedurile, conform avizului Comisiei Europene,recunoaºte FIEC, cãreia i se reproºeazã procese deintenþie. Dl. PAETZOLD evocã, printre posibilele piste dereformã, îmbunãtãþirea analizei ofertelor anormal de scãzute,conþinute în Directivele EU pentru achiziþii publice, ca ºicãile de recurs la dispoziþia întreprinderilor care se con-siderã lezate.

„Noi nu dorim închiderea pieþei“, asigurã el: între-prinderile din terþe þãri sunt binevenite cu condiþia sãrespecte regulile la care sunt supuse omoloagele loreuropene.

„Legislaþia europeanã a creat o piaþã internãdeschisã, dar ea nu apãrã de concurenþã neloialã ºi dedumpingul social ºi de mediu al acestor întreprinderi destat. FIEC este convinsã cã principiul reciprocitãþii tre-buie respectat, în caz contrar UE ar trebui sã supunãîntreprinderile din terþe þãri aceloraºi condiþii impuse deaceste þãri întreprinderilor europene; adicã, sã stabi-leascã restricþii privind accesul la lucrãrii publiceeuropene pentru a determina þãrile terþe sã-ºi deschidãpropriile pieþe“, precizeazã domnul Van der MERSCH.

Pe de altã parte, dl. PAETZOLD vede în atitudineaPoloniei o slãbire a poziþiei europene, în momentul încare UE negociazã cu partenerii internaþionali revizuirea„Acordului privind pieþele publice în cadrul Organizaþieimondiale a comerþului“, acord în curs de negociere -printre alþii - ºi cu China.

Susþinerea financiarã a BEI pentru lucrãrile mari deinfrastructurã ar mai trebui acordatã atunci când între-prinderea desemnatã beneficiazã de un sprijin public alunei terþe þãri care nu se supune regulilor europeneprivind ajutoarele de stat? s-a întrebat, de asemenea,dl. PAETZOLD. �

(Agence Europe 4/2/2010)

Industria europeanã a construcþiilordenunþã concurenþa neloialã

a întreprinderilor de stat din terþe þãri

ARACO

Din toamna trecutã, FIEC ºi omologul sãu, însãrcinat cu apãrarea intereselor internaþionale aleîntreprinderilor de construcþii (EIC), încearcã sã avertizeze instituþiile europene asupra concurenþeineloiale din partea întreprinderilor de stat din terþe þãri, în cadrul procedurilor de achiziþii publice pepiaþa europeanã.


Soluþii tehnice profesionalepentru lucrãrile de artã ale proiectelor de infrastructurã

România, prin aºezarea sa geograficã, reprezintã ozonã de intersecþie a mai multor magistrale de transport,asigurând legãtura între reþeaua de transport comuni-tarã ºi reþeaua de transport a statelor necomunitarevecine din Europa de Est ºi Asia.

În condiþiile în care reþelele de transport nu satisfacnevoile economiei actuale, infrastructura rutierã aRomâniei reprezintã o prioritate, fiind mult în urmaEuropei de Vest. În ultima perioadã se fac eforturi pentrua aduce principalele ºosele din România la nivelul reþeleide coridoare europene.

„Harsco Infrastructure România“ ocupã un rol impor-tant în procesul de execuþie a proiectelor de infrastruc-turã, furnizând soluþii tehnice ºi suport logistic. Martorisunt multiplele colaborãri ºi relaþii comerciale excep-þionale cu puternicele grupuri ºi companii de construcþiiimplicate în procesul de modernizare a reþelei rutiere.

Pentru a exemplifica impactul soluþiilor ºi sistemelor„Harsco Infrastructure România“ în dezvoltarea infra-structurii autohtone, prezentãm în continuare câtevaechipamente utilizate în lucrãri de infrastructurã.

MANTO - Cofrajul masiv pe cadreCalitate, funcþionalitate ºi flexibilitate - MANTO

îndeplineºte aceste trei cerinþe, fiind unul dintre cele maides utilizate sisteme de cofraje Hünnebeck.

Grosimea ramei de 14 cm ºi nervurile de rigidizaredispuse în interiorul acestora conferã cofrajuluiMANTO o robusteþe deosebitã, care permite, chiar ºi încondiþii de supraetajare, preluarea unei presiuni de80 KN/m2, rezultatã din acþiunea betonului proaspãtturnat (foto 1).

Cofraj special circular Soluþia optimã pentru realizarea unui cofraj mulat per-

fect pe orice formã geometricã, este cofrajul special dinoþel, echipament conceput conform cerinþelor din proiect.

Se pot realiza pile sau stâlpi circulari de oricediametru, cofrajul special circular metalic fiind format dindouã carcase din oþel prevãzute cu un dispozitiv deeliberare rapidã (ºurub ºi piuliþã-fluture). De asemenea,sistemul poate fi combinat cu sistemul clasic Manto,pentru realizarea de diferite elemente cu forme circulare(foto 2).

Începând cu 2005, societatea Hünnebeck aparþine marii corporaþii americane cotate la Bursa din New York,„Harsco Corporation“ din Harrisburg - Pennsylvania. În anul 2008, „Harsco Corporation“ a înregistrat ocifrã de afaceri de 4 miliarde USD, din prestãri de servicii în domeniul industrial ºi din comercializarea deproduse. Împreunã cu afiliatele ei „SGB“ (Marea Britanie) ºi „Patent Construction Systems“ (SUA), grupulHünnebeck formeazã Concernul „HARSCO INFRASTRUCTURE“, aflat astãzi în plinã ascensiune financiarãºi cu un rol important în domeniul cofrajelor.

Foto 1 Foto 2


ID15 - Turnuri de sprijin pe cadre din oþel-eºafodajeLa nivel mondial, ID 15 a devenit unul dintre cele mai

performante sisteme de turnuri de sprijin executate dincadre din oþel.

Pentru a construi, în timp record, un turn ID 15 pedirecþie orizontalã este suficient un singur muncitor. Celmai greu element cântãreºte cu ceva mai puþin de 20 Kg.Dispozitivele de blocare rapide, prevãzute constructivpe cadrele din oþel, permit ca montarea, respectivdemontarea turnului ID 15, sã se execute rapid, numaiprin aplicarea unei singure lovituri de ciocan (foto 3).

SG - Juguri metalice Sistemul de juguri metalice SG marca Hünnebeck

este destinat pentru a susþine cofrajele necesare la exe-cutarea elementelor monolite ale podurilor.

Sistemul SG poate fi utilizat în patru variante con-structive diferite, în funcþie de modul de alcãtuire ºiconfigurare a elementelor de susþinere ºi a structuriiportante a podurilor (foto 4).

Load bearing - popi cadru de mare capacitate Încãrcarea maximã admisã pentru un singur pop

depinde de înãlþimea acestuia ºi poate sã atingãvaloarea de 211 KN.

Sistemul este format din trei dimensiuni de cadre,douã tipuri de capete ºi un picior bazã. Popii cadru loadbearing sunt utilizaþi, de cele mai multe ori, la construireapodurilor, fãrã întreruperea traficului în zonã, aceºtiapermiþând susþinerea grinzilor prefabricate pretensio-nate / tensionate (foto 5).

CS 240L ºi CS240H - consola cãþãrãtoareCS 240 este un sistem modular de schelã mobilã

cãþãrãtoare, destinat executãrii celor mai diversificatelucrãri de construcþii.

Sistemul poate fi folosit atât ca schelã suspendatã,cât ºi drept cofraj cãþãrãtor pentru preluarea eforturilorde presiune de pe o singurã faþã a cofrajului ºi/sau asarcinilor suplimentare provenite din beton în timpul ºiimediat dupã betonare (foto 6). �

Foto 3 Foto 4

Foto 5 Foto 6


Cele 26 de indicatoare de normede deviz acoperã gama cea maiimportantã a lucrãrilor de construcþii-montaj care se realizeazã (maicorect se realizau) în þara noastrã.Din aceastã cauzã indicatoarelerespective au fost temeinic analizatede un colectiv de avizare complexºi, numai dupã avizare, au fost pusela dispoziþia utilizatorilor.

Este evident cã, în condiþiile eco-nomiei de piaþã, folosirea acestoraeste orientativã, dar existã pe piaþaconstrucþiilor o bazã temeinicã decomparaþie a utilizãrii lor în condiþiidiverse.

Explozia materialelor ºi tehno-logiilor folosite în activitatea deconstrucþii ºi instalaþii pune întot-deauna problema actualizãrii indica-toarelor de norme de deviz cu normeºi consumuri de resurse în concor-danþã cu evoluþia acestora, dar într-uncadru organizat ºi abilitat legal.De asemenea, se poate lua în dis-cuþie ºi modificarea unor consumuride resurse, în urma unor solicitãrijustificate din teritoriu de la benefi-ciari sau antreprenori de construcþii-montaj.

Toate aceste elemente aratã clarde ce nu oricine poate sã punã pepiaþa construcþiilor din România (prinasimilare nici în alte þãri) norme deconsum neverificate într-un cadrulegal de specialiºti ºi utilizatori.Ne exprimãm ºi cu acest prilej opiniacã societatea noastrã, care estebeneficiara unui bogat bagaj deinformaþii, a unei baze de date com-plexe, având ºi o vastã experienþã,este îndreptãþitã sã continue o acti-vitate de peste 25 ani în acestdomeniu. În acelaºi timp, evident cãputem sã avem schimburi de idei,

pãreri, sugestii ºi de la alþi colegi care„încearcã“, în domeniul elaborãrii denorme de consum, sã aibã iniþiativedar, din pãcate, fãrã o fundamentarerealã ºi, mai ales, cu un profesiona-lism, deseori, îndoielnic.

Dintre indicatoarele de norme dedeviz seria 1981/1983 revizuite ºicompletate cu materiale ºi tehnologiinoi, indicatorul „C“ - pentru lucrãride construcþii administrative, social-culturale, rezidenþiale ºi industriale asuferit douã revizuiri în cursul anului1998 ºi respectiv 2007/2008, iareditarea lor s-a fãcut în urmaavizãrilor oficiale ºi prin consultareaspecialiºtilor în domeniu.

Ultima Ediþie - din anii 2007/2008- cuprinde o nouã abordare a unorprincipii care au stat la bazaelaborãrii primei ediþii din anii1981/1983, din care prezentãm spreexemplificare câteva aspecte:

a) Þinând cont cã în prezentprepararea betonului sau a mor-tarului se realizeazã centralizat -industrializat, în staþii speciale cudotãri adecvate, a dus, conceptual,la renunþarea articolelor de pre-parare a acestora pe ºantier. Pentrubeton, în special, este importantãaceastã abordare, atât tehnic cât ºicalitativ, buletinele de analizã de lastaþiile de preparare fiind determi-nante. Pentru mortare, industriali-zarea este, de asemenea, decisivã,tehnologiile de preparare cu adezivispeciali în funcþie de condiþiile tehno-logice impuse prin proiecte au deter-minat aceastã abordare.

Totuºi, pentru a fi acoperite toatesituaþiile din ºantier, s-a menþinut înindicatorul „C“ ºi o variantã depreparare localã a acestora.

b) Aceeaºi abordare este ºi încazul armãturilor de fier beton.

c) Se prezintã norme de montajpentru cofraje moderne de tipDOKA, PERI, MEVA, renunþându-sela unele norme vechi, neperfor-mante, pentru unele tipuri de cofraje.

d) Compartimentãrile interi-oare ºi exterioare sunt tratate spe-cial, insistându-se pe norme pentrucãrãmizi de tip POROTHERM sausimilar, consumurile pentru acestetehnologii au fost modificate atât înurma normãrii lor corecte, cât ºidupã folosirea lor la unele tipuri delucrãri de investiþii realizate în ultimaperioadã de timp.

e) Forþa de muncã necesarãrealizãrii normelor - deci a unor tipuride lucrãri - este prezentatã global,în ore, defalcarea pe meserii dediverse categorii fãcându-se opþio-nal de cãtre antreprenori, la nivel decomplexitate a lucrãrii, respectân-du-se normele de calitate.

f) Volumul IV - lista de materialeºi utilaje cuprinse în norme - a fostrestructuratã. Actualmente, cuprinde75 de grupe de materiale ºi o listãde utilaje, materialele fiind codifi-cate în conformitate cu standardeleinternaþionale.

g) Normele de consum deresurse sunt norme medii ºi potcuprinde, în cadrul unui articol, vari-ante de norme de bazã cu con-sumuri corespunzãtoare unor situaþiitehnologice precise. Normele debazã pot avea corecþii pentru situaþiidiferite.

Urmãtoarele articole pe aceastãtemã vor fi publicate în RevistaConstrucþiilor cu detalierea analizeiindicatoarelor „C“ ºi „RPC“. �

(Continuare în numãrul viitor)

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

În numãrul din ianuarie - februarie 2010 al Revistei Construcþiilor am prezentat lista celor 26 de indica-toare de norme de deviz care au fost aprobate de MLPAT în perioada 1992 - 2007. De asemenea, am pre-cizat ºi faptul cã acestea fac parte din seria celor 47 indicatoare de norme de deviz elaborate de C.O.C.C.în perioada 1981 - 1983, cu excepþia indicatoarelor RpIz - reparaþii pentru izolaþii, elaborate în anul 1992.

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºl avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau, în cazul armãriiconstructive, a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

� asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

� eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

� creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

� reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

� fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

� mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

� datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

� pardoseli industriale;� platforme exterioare, parcãri, piste betonate;� consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;� prefabricate pentru orice destinaþii;� fundaþii cu solicitare dinamicã mare;� conducte din beton;� ziduri de sprijin;� elemente subþiri de faþadã;� fundaþii de maºini unelte.Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

� la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

� la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale,dozele de adaos a fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

soluþii profesionale de armareîn dispersie a betoanelor ºi mortarelor

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni


Maºini ºi echipamente de forajSocietatea INJECTOFORAJ SRL

înfiinþatã în 2004 de doi oameni de

afaceri (specialiºti în construcþii ºi

fundaþii speciale) s-a afirmat ca unic

distribuitor în România a unor firme

de prestigiu internaþioanal. Astfel au

ajuns în România utilajele COMAC-

CHIO, maºini de foraj de mici ºi

medii dimensiuni, COMACCHIO

fiind un brand cunoscut în toatã

lumea. Firma COMACCHIO are

reprezentanþi în toatã Europa, în

America, Canada, Africa ºi Asia.

Harta distribuitorilor ºi performanþele

industriei COMACCHIO vorbesc

singure despre succesul utilajelor.

Maºinile de foraj, pentru a opera

cu randament maxim, trebuie

echipate corespunzãtor. De aceea

INJECTOFORAJ SRL s-a orientat

spre colaborarea cu firme la fel de

prestigioase pe piaþa echipa-

mentelor de foraj.

Pentru achiziþionarea prãjinilor

de foraj colaborãm cu firma producã-

toare FGS DRILL din Bari, Italia cu o

veche tradiþie. De 30 ani prezentã pe

piaþa de foraje pentru cercetãri ºi

inginerie civilã, FGS DRILL produce

cu o tehnologie avansatã echipa-

mente de foraj într-o vastã gamã:

� Prãjini de foraj fricþionate;

� Ciocan fund de gaurã KRYPTON;

� Prãjini direcþionale pentru foraje

orizontale;

� Amortizoare pentru ciocan fund

de gaurã;

� Þevi de urmãrire;

� Coroane, stabilizatori, racor-

duri, manºete de diverse dimensiuni

ºi filete de tip API, Stenuick, Holman.

CARANDINA Drilling Equipment

este o altã firmã reprezentatã în

România de cãtre INJECTOFORAJ

SRL. CARANDINA SRL produce de

40 ani echipamente ºi utilaje de forare.

Fondatã în 1968 CARANDINA

Drilling Equipment s-a specializat în

utilaje pentru foraj orizontal, vertical

ºi CFA.

CARANDINA SRL produce:

� Prãjini elicoidale cu sistem de

prindere hexagonal;

� Sape pentru prãjini elicoidale

cu sistem de prindere hexagonal;

� Prãjini elicoidale cu sistem de

prindere filetat;

� Sape pentru prãjini elicoidale

cu sistem de prindere filetat;

� Elice pentru sistem CFA;

� Sape pentru rocã;

� Sape pentru argilã;

� Bucket;

� Carotieri;

� Aste con saldatura a frizione;

� Inserþii ºi dinþi.

Cel mai nou produs CARANDINA

SRL este COMPACTATORUL CFA –

CFA soil displacement – pentru

metodologia FDP (Full Displacement

Pile), metodologie de execuþie piloþi

de fundaþie dezvoltatã de BAUER în

alternativa clasicilor piloþi trivelaþi cu

elice continuã.

Aceastã tehnologie prin com-

pactarea lateralã a terenului (FDP)

are ca aspect fundamental „absenþa

evacuãrii terenului“. Terenul este

compactat datoritã rotoinfisionii

echipamentului care poate avea

diametre diferite – 420 mm, 520 mm,

620 mm (cel mai frecvent 620 mm).

Acþiunea de rotoinfisione ºi concomi-

tenta compactare a terenului permite

îmbunãtãþirea stãrii de densificare a

terenului de la condiþia iniþialã cu o

substanþialã îmbunãtãþire de rezistenþã

atât pe lateral cât ºi pe înaintare.

Absenþa evacuãrii terenului pre-

supune cã volumul pilonului în

pãmânt sã fie împins în lateral ºi în

adâncime garantând astfel o mai

bunã rezistenþã geotehnicã în jurul

acestuia.

Terenul ideal aplicãrii acestei

tehnologii este:

� Teren dens dar nu coeziv

(nisip, pietriº);

� Teren foarte coeziv (argilã, argilã

lim, turbã);

� Pietriº degradat sau sfãrâmat.

Metoda de forare poate fi execu-

tatã cu 2 sisteme:

� Lost bite;

� Sistem clasic, dar aceasta este

altã poveste…

Pentru informaþii ulterioare vã

invitãm sã ne contactaþi! �


Furnizorul din þara noastrã alunor asemenea produse ale tehniciide vârf în domeniu este BENDKOPPdin Cluj Napoca. Obiectivul principalal firmei este de a rãspunde cerin-þelor tot mai diverse ale unei pieþeorientate spre calitate, timp ºi cos-turi, loc unde BENDKOPP oferãsoluþii optime în domeniul tehnicii deasamblare ºi fixare.

Pe lângã un stoc cuprinzãtor dearticole standard ºi speciale, firmaoferã clienþilor ºi servicii persona-lizate în funcþie de nevoile lor deachiziþie. La BENDKOPP se puneaccent pe orientarea cu prioritatespre client, urmãrindu-se consoli-darea parteneriatelor bazate pecolaborare ºi încredere. În acestsens funcþioneazã o echipã eficientãºi profesionistã, un colectiv priete-nos ºi foarte bine calificat, care stã ladispoziþia celor interesaþi, de la pre-luarea comenzilor pânã la livrare.Filosofia de afaceri BENDKOPP sebazeazã, deci, pe conºtiinþa calitãþii,flexibilitãþii ºi inovaþiei, acestea fiindcele mai importante elemente avuteîn vedere.

S-a ajuns la aceastã concluziepentru cã BENDKOPP este de peste15 ani furnizorul de încredere deºuruburi ºi tehnicã de asamblare,transformându-se dintr-o micã între-prindere regionalã într-o afacereinternaþionalã.

Beneficiarii serviciilor oferite deBENDKOPP sunt rãspândiþi în toatãþara ºi se regãsesc în cele peste10.000 de magazine ºi societãþi dindiferite ramuri ale industriei, coordo-nate de directori zonali ai firmei.

Din anul 1999 firma BENDKOPPare ca partener organizaþia SES dinGermania, lucrând cu cei mai bunispecialiºti din lume. BENDKOPP,marcã înregistratã încã din anul2000, este un nume respectat decãtre clienþi, furnizori, bãnci ºi insti-tuþii de stat.

Din 2006, firma BENDKOPP estecertificatã de cãtre DEKRA Certifica-tion GmbH cu sistemul de manage-ment al calitãþii ISO 9001:2000,pentru domeniile: comerþul organelorde asamblare ºi al sistemelor defixare.

Noul sediu ºi depozitul undefuncþioneazã firma sunt situate întrelocalitãþile Gilãu ºi Cãpuºu-Mare,jud. Cluj. Locaþia cuprinde un sediumodern de 1.200 m2 pe trei nivele,respectiv un depozit de 2.200 m2 cucapacitate de 3000 tone de marfã.

BENDKOPP are, în prezent,capacitatea de a livra din stoc peste25.000 de articole diferite. Grupaorganelor de asamblare s-a diversifi-cat pe mai multe ramuri ale indus-triei, între care un loc important îlocupã sectorul construcþiilor pentrucare se comercializeazã organe deasamblare pentru lemn, tablã, auto-forante, confecþii metalice, amena-jãri interioare etc. Produsele suntconfecþionate din oþel/oþeluri aliate,aluminiu, cupru, inox, conform standar-delor internaþionale DIN/ISO/AISI/STAS,având caracteristicile mecanice cores-punzãtoare fiecãrei grupe 4,8 - 12,9.

Aceste produse sunt din importsau executate în þarã. Ele suntacoperite galvanic sau prin altemetode chimice. Se asigurã, ast-fel, toate cerinþele privind pieselestandard pânã la organele deasamblare la comandã, cu toatetestãrile ºi certificatele necesare.

Precizãm cã sistemul de mana-gement este certificat în conformi-tate cu sistemul de management alcalitãþii ISO 9001:2000, iar pro-dusele se livreazã cu certificãri CE,adicã ºuruburi de înaltã rezistenþãfolosite cu pretensionare conformEN 14399 ºi fãrã pretensionareEN 15048.

Referitor la asamblãrile cuºuruburi ale structurilor, ofertaBENDKOPP reflectã situaþia dinEuropa, unde existã douã soluþiitehnice pentru obþinerea ducti-litãþii necesare a ansamblurilorºurub / piuliþã / ºaibã.

Aceste soluþii utilizeazã sistemediferite (HR ºi HV) ale ansam-blurilor ºurub / piuliþã / ºaibã, dupãcum se observã în tabelul 1.Ambele sisteme sunt bine verifi-cate ºi utilizarea unuia sau a celui-lalt revine experþilor responsabilipentru asamblãrile structurilor.

Pentru performanþa asamblãriieste important sã nu se amestececomponente de la cele douã sisteme.Ca urmare, ºuruburile ºi piuliþeleambelor sisteme sunt standardizatefiecare într-o singurã parte a acestuistandard european iar marcareacomponentelor aceluiaºi sistem esteuniformã.

Chiar dacã în prezent se traverseazã o perioadã de crizã în sectorul construcþiilor, amploarea luatã deacest domeniu în ultimii ani a solicitat din plin producãtorii ºi comercianþii de elemente de asamblare ºifixare sã ofere pieþei construcþiilor produse de calitate, capabile sã asigure productivitate ºi siguranþã înrealizarea construcþiilor civile ºi industriale.

La investiþii noi, tehnicã nouã, competitivã în cadrul tuturor þãrilor din UE, deci ºi în România!

Soluþii optimepentru tehnica de asamblare ºi fixare

în lucrãrile de construcþii

Asamblãrile cu ºuruburi preten-sionate sunt foarte sensibile laschimbãri în procesul de fabricaþie ºilubrifiere. Ca urmare, este importantca ansamblul sã fie livrat de un sin-gur producãtor, care este întot-deauna responsabil de funcþionareaasamblãrii.

Pentru acelaºi motiv, este impor-tant ca acoperirea / galvanizarea lacald a elementelor ansamblului sã fiesub controlul unui singur producãtor.

Pe lângã proprietãþile mecaniceale componentelor, funcþionalitateaansamblului necesitã ca pretensio-narea specificatã sã poatã fi atinsãdacã ansamblul este strâns printr-oprocedurã corespunzãtoare. În acestscop, a fost creatã o metodã deîncercare pentru aptitudinea de pre-tensionare a componentelor caredemonstreazã dacã este îndeplinitãfuncþia ansamblului.

Pentru moment, standardelede produs EN 14399-3 pânã laEN 14399-6 sunt singurele stan-darde europene care se referã lacerinþele generale din EN 14399-1.

Pentru utilizarea asamblãrii deînaltã rezistenþã cu ºuruburi preten-sionate pentru structuri metalicesunt în pregãtire alte standarde deprodus:

� ºuruburi de pãsuire;� ºuruburi cu cap înecat;� ºaibe cu indicarea încãrcãrii. �

Tabelul 1 - Sisteme de ansambluri ºurub / piuliþã / ºaibã


„RE“(cu multe semne de întrebare)

arh. Viorel PLEªCA

Sa revenim la tema sezonului:Programul de REABILITARE TERMICÃ.O explicaþie, pe scurt, a acestui pro-gram ar fi: vom salva energieconvenþionalã dacã vom împachetafondul construit cu izolaþii termice,dacã le vom proteja cu izolaþiilehidrofuge corespunzãtoare, dacãvom înlocui ferestrele clasice cu sis-teme cu geamuri termoizolate cutâmplarii noi din PVC, aluminiu sauchiar lemn?

La o socotealã teoreticã eforturileºi costurile reabilitãrii termice vor fi

acoperite, pe termen lung, de econo-mia realizatã la consumurile deenergie convenþionalã. Însã, înaceastã socotealã teoreticã, nu suntintroduse ºi costurile colaterale.Dacã ar fi luate în seamã, socotealaar deveni foarte pragmaticã ºi realãºi ne-ar da adevãrata dimensiune a„farmecului vieþii“. În faþa acesteinote de platã poate cã am facelucrurile altcumva.

Putem sã povestim desprecâteva dintre aceste costuri, fãrã aemite pretenþia cuantificãrii lor.

Pe, încã, neterminata BibliotecãNaþionalã o reabilitãm renunþând laaspectul original, pe care nici nu amapucat sã-l întrezãrim.

Dispar pietrele, capitelurile, anca-dramentele. Foarte bine! Poate cã înproiect arãtau bine, dar cum meºteriide la noi au pierdut, prin fundul fân-tânii, perfecþiunea detaliului, erauurâte ºi, sincer, nu e nicio pagubã.

Integrarea Bibliotecii ºi a fostu-

lui magazin „Junior“, azi alumi-

nizatul „Tribunal“, sunt potrivite cu

ansamblul B-dul Unirii fix ca nuca

în perete. Ca ele mai sunt ºi alte

„nuci“ pe bulevard: faþade de

parter ºi mezanin din multã sticlã,

mai mult sau mai puþin oglindatã.

Nucile de la etajele „rezidenþiale“ -

mã refer la balcoanele închise -

nu se mai vãd... Ne-am obiºnuit,

deja, cu ele.

De obicei, când vine primãvara ne gândim la prefixul RE: RE-naºtere, RE-împrospãtare, RE-înviere,RE-vigorare, RE-parare, RE-avãn, RE-anima, RE-înflori, RE-întineri.

Un cuvânt aproape la modã de vreo 2 ani este ºi RE-ABILITARE. Ne-a plãcut sã îl însoþim cu atributul„TERMICÃ“, numai pentru a uita de alte reabilitãri nereuºite de noi în ultimii 20 de ani: marile programe dereabilitare tehnologicã din complexul energetic Turceni-Rovinari ºi apoi alte termocentrale, reabilitareacãii ferate pe coridorul IV pan european, reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt din mediul rural, a taberelorºcolare ºi cãminelor studenþeºti, programele de reabilitare a strãzilor, a staþiilor de epurare, programele dereabilitare structuralã, decolorarea bulinelor roºii. Toate aceste programe finanþate, mai mult sau maipuþin, european. Finalizate, mai mult ca sigur, „dâmboviþean“.

Toate aceste programe au cel puþin 3 suferinþe:� nu s-a reuºit, pe deplin, finanþarea europeanã, pentru cã încã nu ºtim sã „culegem“ banii Europei;� consistenþa subfinanþãrii faþã de generozitatea proiectelor. Chiar dacã bani au fost, s-au gãsit perma-

nent „prea-plinuri“ sau „sifoane“ mai mult sau mai puþin legale.� în nici un caz nu putem discuta despre CALITATE. Ea nu existã! Este o purã teorie!


Priviþi la mult trâmbiþatul Millen-nium Business Center, turnul debirouri de lângã Biserica Arme-neascã, falnica realizare, care,printr-un incendiu, a fost supus latestul unei îmbãtrâniri accelerate.Ni se oferã „on site“, pe bani privaþi,nu ca de obicei, pe banii statului, oimagine a modului în care vor arãtaturnurile de metal ºi sticlã aleBucureºtiului.

Contrastul de la Armeneascãeste sfidãtor... la adresa bunuluisimþ, la adresa autoritãþilor, aurbaniºtilor. Neîndoielnic cã la ori-gine în proiect au fost prevãzute

termoizolaþiile. Precis cã s-a fãcutacel calcul termic. Precis cã s-aurespectat ºi normele PSI. ªi? Aþivãzut cum a ars? Ca o torþã!!! Aþivãzut câtã grijã a fost în jurulfenomenului, inclusiv „grija“ repor-terilor? Ei da, a fost...

Acum grijile au plecat, au rãmas

preocupãrile proprietarului, ale asi-

guratorului. Sã vedem cum s-o RE-

abilita aceastã operã de trei parale?

Dar cu reabilitarea contextualã

cum stãm? Cu ruinele canceroase

din centrul Bucureºtiului? Pe ele

cine le RE-abiliteazã ºi le RE-aduce

în contextul urban? Ne-am luat cu

strãzile, cu bordurile ºi am uitat de

case. Nu vedem copacii de pãdure.

Pânã ºi proverbele ºi cimiliturile

populare româneºti ar trebui reabili-

tate. Asta, aºa, ca sã se potriveascã

cu realitãþile acestea, cocoºate.

Aspectul unitar al bulevardului se

va obþine, prin aglutinare, când

lumea va uita cum ºi când a apãrut

acest bulevard.

Cândva publicul va aprecia gestul

lui Ceauºescu, aºa cum, la Paris,

s-a uitat cât de înjurat a fost baronul

Haussmann când a dãrâmat Parisulmedieval pentru a schimba 60%din aspectul sãu. El a „inventat“Place de l’Etoile ºi amplele bule-varde pariziene. Dupã acelaºitipic, peste timp vor fi uitate ºi„victimele“ lui Ceauºescu.

Aºa se va uita ºi de post-mo-dern, ca stil, pe teritoriul României.

În viitor vor fi alte lucruri devãzut: modul în care vor oxidaalu-bondurile, modul în care sevor scoroji tencuielile structuratesau cum se vor spãlãci culorile.

continuare în pagina 24��


Într-o asemenea situaþie, maieste reabilitarea termicã prioritarã?Sau reabilitarea complexã, contextu-alã? Ce pârghii va dezvolta societa-tea civilã, administraþia, proprietariiînºiºi ca sã reabiliteze þesutul urban,toate faþadele, stilurile, fãrã sã dis-cutãm de o RE-staurare a viitoarelormonumente istorice, reabilitareaspaþiilor verzi, a traseelor edilitare?Ce medicamente vom inventa pen-tru a vindeca acest cancer aloraºului? Metastaza generalizatãatât în centru, cât ºi la periferie.

Îmi e teamã cã Bucureºtiul nueste singurul pacient de acest tip.Dar este simptomatic pentru þaranoastrã, aºa cã îl utilizãm dreptexemplu ºi în continuare.

Nu avem certitudinea cã fãuritoriiacestor programe, lansate ca ideigenerice, speculate, probabil, dinpunct de vedere politic ºi financiar,au mers cu gândirea pânã la detaliu.Pentru cã, dacã te plimbi prin oraºsã vezi starea acestui program dereabilitare termicã, te apucã groaza.Chiar ºi bunele exemple sunt pate-tice, jalnice. Prin modul în care nusunt încã terminate, închise. Detaliinefinalizate. Pe acolo, precis va intraapa, va îngheþa, va deschide noicrevase, vor cãdea tencuieli, se vorumfla panourile de polistiren sauspume poliuretanice, vor apãreascursuri pe faþadã. Cât despre efi-cienþa termo-reabilitãrii, ce sã maivorbim!

Toate defectele din execuþie,lipsa tratãrii cu seriozitate a detaliilorvor conduce curând la deprecieri alefaþadelor. Nu cã ar fi fost vreodatãfrumoase. Dar ºtiþi cum se spune: peo urâtã oricât ai ferchezui-o, tot urâtãrãmâne.

În finisarea reabilitãrii termice aclãdirilor, fanteziile coloristice întrecorice imaginaþie a bunului simþ. Te uiþila câte o faþadã de asta RE-abilitatãºi þi se strepezesc dinþii.

ªi asta oare pentru cã pe laprimãrii arhitecþii erau în concediu, laInspecþia de Stat în Construcþii erasenin, bunul gust s-a epuizat de multpe Dâmboviþa? Dacã vrem sã facemceva bun ºi legat de estetica lucrãrilortrebuie cu prioritate sã rãmânemmãcar la îndemâna bunului simþ.

Cu bãnuþii însã e ceva mai greu.E crizã. Sursele de finanþare... „careeste“, trec prin mâna primãriilor,mânã strâmtã când e vorba deCETÃÞEAN, dar largã ºi risipitoarecând e vorba de interesele „grupu-rilor de interese“. ªi când nu vinbanii... vin belelele. Vin soluþiileprovizorii care, în plinã tranziþie sprecrizã, devin permanente. Aºadar senaºte stilul reabilitãrii locale. Reabi-litarea personalã, sau de gruprestrâns.

Primãria lucreazã consecvent cuun etalon de 5 cm polistiren.Chestie de numerologie. Aºa i-a datla finanþare. Cã deh, „bujetulsireacul“ e subþirel. Dacã în Asocia-þiile de Locatari sau Proprietari esteºi câte un „binevoitor“ care ºtie undesã sune, se gãsesc resurse ºi pentru10 cm. Dacã aflaþi ACEL numãr detelefon, parola este „x2“, vã spun eu.Parol d’honneur, mon cher!

Cât despre detalii...ce sã vãpovestesc? Cã sunt nerezolvate. Sevãd cu ochiul liber chiar ºi la etajelesuperioare. Numai cei care recep-þioneazã lucrãrile nu vãd. Ei nu auochi pentru CALITATE. Acest con-cept îl regãsim în rapoarte, înhârþoagele primãriilor. Iar locatarii, lao cotã de 20% - 30% din cheltuieli,nu pot emite pretenþii. Ei trebuie sãînghitã. ªi uite aºa ne procopsim cublocuri urâte, cu culori mirobolante,cu detalii prost rezolvate, cu certi-tudinea cã se vor degrada mairepede decât ar trebui. Degradareaasta se leagã cu diluarea calitãþii. Cala cârciumã, când ne pune cârciu-marul apã în vodcã.

Astfel cã ºi primãriile cu pleiadade specialiºti în proiectarea reabili-tãrii termice au grijã de noi…

Trebuie sã ºtiþi, însã, cã avem ºiexemple pozitive. E bine sã le avem.Avem nevoie de referinþe.

Nu cã ar fi cele mai inspiratesoluþii pentru pãstrarea unei anumitepersonalitãþi a construcþiei, dar aratãbine, e decent, e curat.

Existã o diferenþã de calitate vizi-bilã la comparaþie între „reabilitate“ºi „noi“. Însã nu foarte mare ºiestimez cã timpul, implacabila sascurgere, cu vânturi, cu ploi, soare ºizãpezi, toate acestea vor atenuamicile diferenþe.

�� urmare din pagina 23


Asta în ceea ce priveºte TERMO-SISTEMUL DE FAÞADÃ CU PANO-URI DIN EPS CU TENCUIELISTRUCTURATE. În ceea ce priveºtesoluþiile moderne, cu alte tipuri depanouri, sã nu credeþi cã sistemul,desigur mai performant, prin moder-nism ºi prin tehnologie, va rezolvaproblema economisirii energiilor. Nu!

Nu o va rezolva, deoarecese face „economie“. Când facieconomie la economie, te costã;înclin sã cred cã, acolo undesunt, aceste panouri sunt preasubþiri.

Însã, deloc surprinzãtor, amdescoperit la construcþii noi locuriunde termoizolaþiile lipsesc. Parcãmai conteazã?

Nu e nimic rãu în asta. Cineva vamuta costurile pe factura ocupan-tului. Firmele... îºi permit.

Iar pe termen lung, vom mutaeconomiile, adicã cele cu „+“, înbuzunarul generaþiilor urmãtoare;cele cu „-“, la capitolul reabilitãriitermice. O sã mã întrebaþi de ce?

Pentru cã, îmi place sã cred cãgeneraþia urmãtoare se va trezi înfaþa atâtor facturi ºi note de platã,încât vor ºti sã calculeze toate chel-tuielile: ºi cele directe ºi cele indi-recte. Le numeam mai devreme ºicolaterale. Probabil generaþia urmã-toare va renunþa la RE! �


Aditivi ºi produse specialepentru industria construcþiilor

În cele ce urmeazã, vã informãmdespre o nouã gamã de produserevoluþionare: gama de aditiviCONTOPP, produsã de KnoppChemie din Germania. Aceste pro-duse sunt destinate îmbunãtãþiriiºapelor pe bazã de ciment, con-tribuind la eliminarea neajunsurilorîntâlnite la realizarea acestora:

� fluctuaþia transportului materi-alului de bazã;

� condiþii de lucru variabile peºantier;

� calitatea variabilã/inferioarã acimentului sau a nisipului;

� timpul de uscare lung, pânã la4 - 6 sãptãmâni pentru grosimi de5 cm - 6 cm;

� deformarea ulterioarã a ºapeiturnate;

� apariþia crãpãturilor;� calitatea, în general, slabã ºi

duritatea redusã a suprafeþei etc.Cum spuneam, aceste probleme

pot fi combãtute prin utilizarea gameide produse CONTOPP. Aceastãgamã, dezvoltatã de-a lungul dece-niilor ºi utilizatã la nivel mondial, acondus la realizarea a peste 6 mili-oane de mp de ºape la construcþiicivile ºi industriale.

Prin folosirea aditivelor CONTOPPîn procesul de preparare/turnare aºapelor se obþin urmãtoareleavantaje:

� dozare uºoarã, amestecareuniformã;

� nu sunt probleme la pompare,chiar la temperaturi ridicate;

� scade cantitatea necesarã deapã de amestecare;

� uscare rapidã, controlatã;� umezealã rezidualã scãzutã;� ºapa aplicatã împiedicã absorb-

þia umezelii din aer;� reduce consumul de ciment dupã

caz;� rezistenþã iniþialã ºi finalã îmbu-

nãtãþite etc.Aditivii întãritori CONTOPP pot

fi utilizaþi la ºape pe bazã de cimentsau la pardoseli încãlzite, unde suntcerinþe ridicate la rezistenþa com-presivã, la încovoiere etc. Tipurilespeciale ale adaosului întãritorCONTOPP, având caracteristicidiferite, permit folosirea nisipului decalitate inferioarã. Cu aditivi întãritoridin gama CONTOPP pot fi realizateclasele CT-C20-F4, CT-C30-F5conform BS EN 13813.

Efecte:� vor fi îmbunãtãþite caracteristi-

cile de plastifiere ºi prelucrare;� permite evaporarea umezelii

reziduale, fãrã absorbþia ulterioarã aacesteia din aer;

� reduce posibilitatea fisurãrii ºideformãrii;

� aderenþã la suport îmbunãtãþitã.În tabelul 1 sunt menþionate

sumar efectele produselor Knoppasupra ºapelor.

În industria de construcþii, în ultimii ani, se impun cerinþe de calitate ridicate ºi timpi de execuþie minimi.Piaþa materialelor de construcþii, respectiv piaþa aditivilor ºi a produselor speciale destinate industriei deconstrucþii s-a adaptat unor asemenea cerinþe, fiind într-o continuã dezvoltare.

SC PRO ADITIV SRL are ca domeniu principal de activitate importul ºi comercializarea aditivilor specialipentru mortare ºi betoane, mortare gata preparate, mortare speciale, materiale pentru hidroizolaþii rigide ºiflexibile, acoperiri epoxidice etc.

Tabelul 1

Prin adãugarea aditivului acce-lerator Contopp în compoziþiaºapei, pe lângã obþinerea unei umi-ditãþi sub 4% dupã 2-16 zile, înfuncþie de tipul produsului adãugat,se îmbunãtãþeºte rezistenþa mecanicãa acestuia ºi se reduce posibilitateaapariþiei deformãrilor cauzate decontracþie în urma procesului deuscare. Alte argumente ar fi mãrireaaderenþei la stratul suport, respectivaccesibilitatea ºi posibilitatea deîncãrcare, care va fi mai rapidã.

Adaosul accelerator CONTOPPeste utilizat în cazul în care estenecesarã o uscare controlatã ºirapidã, în timp ce umezeala rezidu-alã va fi redusã (tabelul 2).

Poate fi folosit la orice tip con-venþional de ºapã pe bazã de cimentpânã la o clasã de rezistenþã de BSEN 13813 CT-C40-F6, având urmã-toarele efecte pozitive:

� creºtere considerabilã a rezis-tenþei ºapei;

� creºterea densitãþii ºapei pe

bazã de ciment;

� este ideal pentru pardoseli

încãlzite.

Dacã doriþi sã aflaþi mai multe

detalii cu privire la produsele din

gama Contopp, vã invitãm sã

accesaþi site-ul nostru www. proa-

ditiv.ro sau sã ne contactaþi tele-

fonic la numãrul de telefon:

0266-379.050. �

Tabelul 2


Sistemele de porþi de garaj din aluminiuALUPROF

Materialul de bazã este tabla de aluminiu îmbogãþitã,care se ridicã la standardele de calitate ale normeloreuropene EN 1396. Tabla este acoperitã cu douã straturide lac ºi se caracterizeazã printr-o înaltã rezistenþã lafrecare ºi la acþiunea agenþilor atmosferici. Spuma poli-uretanicã, utilizatã la umplerea profilelor, asigurã porþilorde garaj o bunã izolare termicã ºi acusticã.

Din punctul de vedere al destinaþiei, fiecare garaj tre-buie sã fie o încãpere sigurã ºi funcþionalã. Cel maiimportant element, care îndeplineºte aceste cerinþe,este poarta garajului. Poartã care are rolul nu numai dea asigura maºina dar ºi de a împiedica intrarea în casã apersoanelor nedorite. Þinând cont de acest lucru, firmaALUPROF vã propune sistemele de porþi de garaj rulate.

„Rularea porþii este o rezolvare universalã - poartapoate fi montatã atât în clãdirile existente cât ºi în celenoi. Calitatea de bazã a porþilor rulate este economia despaþiu. Deoarece poarta funcþioneazã vertical, este orezolvare bunã, mai ales când garajul este îngust sauieºirea se face direct în stradã. Conferã o siguranþã

sporitã ºoferului, deoarece poarta nu micºoreazã vizibi-litatea acestuia. Profilele din care este construitã poartade garaj se caracterizeazã printr-o foarte bunã izolaretermicã ºi acusticã iar iluminarea suplimentarã poate fi

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

Având un design atrãgãtor ºi o construcþie din materiale rezistente, sistemele de porþi de garaj dinaluminiu ALUPROF asigurã atât protecþia spaþiului pentru care sunt destinate, cât ºi izolare termicã ºi fonicã.

Totodatã, aceste sisteme fac posibilã scãderea costurilor cu încãlzirea iarna, iar vara asigurã rãcoare ºisemiîntuneric incintelor.

Datoritã esteticii deosebite, a faptului cã pot fi executate într-o gamã foarte variatã de culori (toatã gamaRAL ºi imitaþii de lemn), profilele pentru porþi de garaj ALUPROF, îndeplinesc diferite funcþii, atât deutilizare cât ºi estetice.

asiguratã prin montarea profilelor cu vizor de sticlã.Poarta rulatã este echipatã cu asigurare împotrivaridicãrii. Frâna electromagneticã a servomotorului detransmisie a porþii îngreuneazã, cu succes, încercareade ridicare forþatã a porþii. În conformitate cu normele învigoare, în construcþia porþii pot fi instalate ºi alte asi-gurãri, ca de exemplu sistemul împotriva strivirii prinînchiderea nedoritã a porþii. În momentul în care foto-celulele surprind orice fel de obstacol, poarta seopreºte imediat. De asemenea, nu sunt probleme înmomentul în care apare o avarie în alimentarea cuenergie electricã. În cazul lipsei de alimentare, putemdeschide sau închide poarta cu ajutorul motoruluimanual de urgenþã (ANR) care poate fi echipat cu servo-motoare ALUPROF. Ca un element arhitectonic impor-tant, poarta trebuie sã se armonizeze cu aspectulexterior al clãdirii“ precizeazã directorul general alfirmei, domnul Alexandru BURCEA.

Datoritã culorii alese precum ºi a esteticii, putem subli-nia finisarea exterioarã a casei ºi a garajului. Utilizareatransmisiei electrice, precum ºi comanda de la distanþã,asigurã un confort sporit. Comanda prin radio face posi-bilã deschiderea ºi închiderea porþii, fãrã a fi nevoie sãcoborâm din maºinã. Acest fapt este foarte important,mai ales în timpul ploii sau seara când, cu ajutorul tele-comenzii, putem porni iluminarea drumului ºi a garajului.

Foarte desele acte de vandalism, dar ºi furturile, îiobligã pe proprietarii de magazine, mall-uri, bãnci saumuzee sã aleagã sisteme de siguranþã ºi sã pãstreze, înacelaºi timp, aspectul plãcut al expoziþiei proprii.În dorinþa de a îndeplini aceste cerinþe, firma ALUPROFoferã grilajele rulabile PEK 80 ºi PER 77 construite dinaliaj de aluminiu îmbogãþit, rezistent la frecare ºi la acþi-unea agenþilor atmosferici, într-o gamã coloristicãlargã conform paletei de culori RAL.

Echiparea standard presupune urmãtoarele tipuri deasigurãri:

� asigurarea împotriva pornirii singure a blindajului(frânã de siguranþã);

� asigurarea împotriva strivirii prin coborârea grila-jului (senzor de contact de siguranþã în partea inferioarãsau sistem de foto celule);

� senzor electronic de super-sarcinã sau mecanismde tragere care face imposibilã pornirea grilajului;

� sistem de urgenþã de deschidere a grilajului manual;� asigurarea ventilãrii în pasaje ºi garaje subterane

ºi parcãri etajate;� folosirea sticlei în grilaj, pentru a feri suplimentar de

ploaie, vânt, praf etc. Indiferent de sezon, porþile de garaj executate cu

profile din aluminiu ALUPROF, asigurã atât protecþieºi siguranþã cât ºi confort. �



A XX-a Conferinþã Naþionalã a AICPS28 mai 2010 - Athénée Palace Hilton Bucureºti

TEMA CONFERINÞEI20 de ani de activitate A.I.C.P.S.

Contribuþia inginerilor de structuri la proiectarea complexã a construcþiilor în zone seismice

PROGRAMUL CONFERINÞEI� Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice� Acordarea PREMIILOR AICPS� Acordarea DIPLOMELOR OPERA OMNIA� Acordarea PREMIILOR RADU AGENT� Activitatea A.I.C.P.S.

PREZENTÃRI TEHNICE ªI ªTIINÞIFICEVã rugãm sã transmiteþi lucrãrile dvs., care se doresc

a fi prezentate la Conferinþa Naþionalã a A.I.C.P.S., pânãla data de 8 aprilie 2010 prin email la [email protected];[email protected]; [email protected] sauun exemplar în copie pe adresa AICPS, ªoseauaPanduri nr. 94, corp B, et. 1, incinta Aedificia Carpaþi,sector 5, Bucureºti, în douã secþiuni:

� Prezentare sinteticã, ce va fi comunicatã în timpulconferinþei, va avea max. 10 min.

� Prezentare completã va fi inclusã în Revista AICPS,care se va distribui în cadrul Conferinþei.

În cadrul conferinþei se asigurã expunerea lucrãrilorîn sistem computerizat cu videoproiector, lucrãrile fiindprezentate în format Power Point.

ACORDAREA PREMIILOR AICPSConsiliul de Conducere al AICPS a hotãrât sã acorde,

ºi în anul 2010, PREMIILE ASOCIAÞIEI INGINERILORCONSTRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI(AICPS).

Regulamentul privind desfãºurarea concursului pen-tru acordarea premiilor poate fi obþinut de la AICPS prinemail: [email protected]; [email protected] de pe site-ul www.aicps.ro (http://www.aicps.ro/arti-col.php?id=4).

Vã rugãm sã transmiteþi înscrierile la concurs pânã la8 aprilie 2010 pe adresa AICPS, ªoseaua Pandurinr. 94, corp B, et.1, incinta Aedificia Carpaþi, sector 5,Bucureºti, tel./fax: 021-412.02.04, email: [email protected];[email protected] .

Consiliul de Conducere AICPS vã invitã sã parti-cipaþi la acest concurs pentru a se prezenta publiclucrãrile dvs.

Suplimentar, în acest an se va acorda UN PREMIUSPECIAL pentru contribuþii în proiectarea lucrãrilorde structuri pentru construcþii.

ACORDAREA DIPLOMELOR OPERA OMNIAPentru activitate îndelungatã ºi meritorie, Consiliul de

Conducere AICPS va acorda diplome OPERA OMNIAcu ocazia celei de a XX-a CONFERINÞE NAÞIONALE.

ªefii filialelor AICPS, societãþile de proiectare ºimembrii AICPS sunt rugaþi sã transmitã pânã pe8 aprilie 2010 în scris, prin fax: 021.412.02.04 sau email:[email protected]; [email protected] sau lasediul AICPS propuneri pentru acordarea diplomelorOPERA OMNIA.

EXPOZIÞIECu ocazia desfãºurãrii celei de a XX-a Conferinþe

Naþionale a AICPS în data de 28 mai 2010, AICPS vaorganiza o expoziþie de proiecte, lucrãri de construcþiideosebite executate ºi materiale de construcþii.

Societãþile de proiectare, societãþile de construcþii,furnizorii de materiale, furnizorii de programe IT, edituride cãrþi ºi reviste, se pot înscrie sã-ºi prezinte produselepânã la 20 aprilie 2010.

INFORMAÞIIInformaþii suplimentare privind prezentarea lucrãrilor,

acordarea premiilor, organizarea expoziþiei etc. se potobþine de la secretariatul A.I.C.P.S.:

Sediul: ªoseaua Panduri nr. 94, corp B, et.1(incinta Aedificia Carpaþi) sector 5, Bucureºti

Tel-fax: 021-412.02.04; Mobil: 0788-35.96.96email: [email protected]; [email protected]

Consiliul de conducere AICPS


V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

� Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

� Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

� Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

� Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

� Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

� Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

� Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

� Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

� Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

� Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm. �

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general


Clãdiri monument istoricRENOVAREA PALATULUI COPIILOR ªI ELEVILOR DIN IAªI

dr. ing. Adrian PUIªORU - Complexul Muzeal „Moldova“ Iaºi

Edificiul care a avut destinaþia dereºedinþã este reprezentativ pentruarhitectura civilã din acea perioadã[1], fiind cunoscut sub denumirea de„Casa Cantacuzino-Paºcanu-Cozadini“.Ulterior, el a suferit unele modificãri,îndeplinind funcþiunile de reºedinþãregalã în timpul primului rãzboi mon-dial, pension pentru fete cu pãrinþimilitari decedaþi, cãmin ºi cantinãpentru studenþi. Asemenea altorclãdiri, nu a putut fi întreþinut dupãcel de-al doilea rãzboi mondial,dându-i-se destinaþia de club al copi-ilor ºi elevilor. Construcþia a fost pre-luatã în 1961 de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii.

Modificãrile la care clãdirea a fostsupusã în timp, cât ºi efectul cutre-murelor care au avut loc în cei peste150 de ani, dar ºi uzura materialelor,au motivat renovarea acestui monu-ment istoric reprezentativ, incluzândconsolidãri, recompartimentãri inte-rioare ºi lucrãri de finisaj.

Proiectul a fost elaborat de ROM-EXPERT SRL - Iaºi, iar execuþialucrãrilor a fost realizatã de cãtreSC IAªICON SA IAªI, specializatãîn domeniu.

DESCRIEREA LUCRÃRILORRenovarea a cuprins modificãri

la interior, corespunzãtor cu nouadestinaþie, fãrã a afecta faþadele(foto 2 a, b, c).

Municipiul Iaºi se dezvoltã rapid. În mod firesc, alãturi de clãdirile noi, existã ºi preocuparea pentruvalorificarea numeroaselor edificii cu valoare de monument istoric. Rãmase timp îndelungat fãrã lucrãri dereparaþii capitale ºi de întreþinere, lovite de câteva cutremure mari, aceste imobile sunt avariate, unele fiindchiar în prag de prãbuºire.

În cele ce urmeazã vã prezentãm renovarea edificiului ieºean din bulevardul Carol nr. 2 construit în anul1840, edificiu reprezentativ pentru arhitectura civilã din acea perioadã, devenit acum „Palatul copiilor ºielevilor“. Aceastã renovare poate servi ca exemplu pentru restaurarea altor clãdiri similare care vorbescdespre secolele trecute, dar care nu pot fi transformate în muzee, trebuind sã satisfacã noi funcþiunipentru a deveni utile.

Foto 1: Palatul Copiilor ºi Elevilor - Iaºi. Faþada principalã a clãdirii

Foto 2: Faþadele: a. posterioarã, b. lateralã stânga, c. lateralã dreapta

a. b. c.


În primul rând, planºeele dinlemn au fost înlocuite cu altele dinbeton armat. Au fost refãcute, înacelaºi timp, tencuielile, pardoselileºi tâmplãria.

Finisajele interioare respectãîntrutotul pe cele iniþiale, exceptândgrupurile sanitare unde s-au execu-tat placaje de faianþã ºi pardoseli dingresie ceramicã.

Planul, conceput conform regulilorsistemului clasicist, este simetric,axul fiind mascat în faþada principalãprin prezenþa salonului de la etaj, acãrui laturã lungã se decroºeazã înfaþadã ºi prin intrarea de la parterulclãdirii. Soluþia aminteºte de vechilecase boiereºti, tinda fiind transfor-matã într-o galerie de trecere sprecurtea din spatele clãdirii.

Cu trecerea timpului ºi schim-barea funcþiunilor clãdirii, aceastaºi-a pierdut utilitatea, determinândmodificãri ale planului în raport cunoile cerinþe de utilizare. Mijloacele

de expresie plasticã ºi armoniaproporþi i lor conferã clãdirii uncaracter umanist, creând o impresiede echilibru ºi de monumentalitate.

Pentru adaptarea la funcþiunilede cãmin ºi apoi de club pentrucopii, au fost efectuate câtevaînzidiri de goluri ºi deschidereaaltora. Salonul, care avea iniþial ouºã pe latura lungã ºi douã pe celelaterale, a fost modificat pentru arãspunde funcþiunii de salã de festi-vitãþi, amenajându-se în încãpereadin stânga o scenã, prin demolareaperetelui comun. Locul scãrilor iniþi-ale este ocupat, în prezent la etaj, defoaierul sãlii de festivitãþi iar la parterde douã depozite.

La introducerea încãlzirii cu radi-atoare din fontã, au fost demolatesobele. Toatã reþeaua de conducte afost îngropatã ºi acoperitã cu ten-cuialã pe rabiþ.

Existã acum 25 de încãperi, dincare o parte se prezintã în foto 3.

CONSOLIDÃRIClãdirea are structura iniþialã pe

ziduri portante, planºeele sunt dinbolþi de cãrãmidã cu dublã curburãºi, parþial, din lemn sau din beton.

Uzura materialelor, modificãrilepracticate ºi cutremurele care auafectat clãdirea în cei 150 de ani deexistenþã, au impus consolidãri.

Pentru a nu fi afectate atributelede monument, soluþiile tehniceadoptate nu au modificat arhitecturala interior sau la exterior.

În ceea ce priveºte instalaþiile deîncãlzire, în prezent obiectivul estealimentat cu cãldurã prin racordareala centrala termicã de zonã, ampla-satã la sediul SC Habitat Proiect SAIaºi.

Având în vedere specificul acti-vitãþii ºi programul diferit de al celor-lalþi consumatori, s-a prevãzutamenajarea unei centrale termiceproprii care sã asigure autonomiefuncþionalã.

Foto 3: Încãperi dupã renovare



În acest sens, s-a montat un cazancu capacitatea de 250 KW, funcþio-nând cu gaze naturale, într-o cen-tralã amplasatã în clãdirea existentã.

Pentru instalaþia interioarã deîncãlzire s-a prevãzut dezafectareaºi refacerea integralã, cu recuperareaparþialã ºi refolosirea radiatoarelor.

Toate radiatoarele existente aufost curãþate, verificate la presiune ºirecondiþionate.

Coloanele ºi legãturile au fostmontate aparent.

Concomitent, conductele princi-pale de distribuþie au fost montate încanalele tehnice existente sub par-doseala parterului ºi respectiv, mas-cate în plintã, la nivelul parterului.

La instalaþiile sanitare ale clãdiriis-au realizat lucrãri specifice lagrupurile sanitare comune ºi punc-tele de apã. În mod suplimentar, afost amenajat un grup sanitar pentrudeservirea vestiarelor de la parterulclãdirii.

Echiparea s-a fãcut cu obiecteºi armãturi sanitare uzuale decategoria I.

Instalaþiile de alimentare cu apãrece ºi caldã s-au executat cu þevidin oþel zincat, iar cele de canalizarecu tuburi de fontã-scurgere, în mon-taj aparent.

Conductele principale de dis-tribuþie ºi de colectare sunt montatela nivelul parterului în canale tehniceamenajate sub pardosealã.

Prepararea apei calde de con-sum se face înt r -un boi ler cuputerea instalatã de 30 KW ºi capaci-tatea de 150 litri, amplasat în cen-trala termicã proprie.

Concomitent cu refacerea insta-laþiilor interioare s-a procedat ºi lacurãþirea, verificarea ºi reabilitareareþelei exterioare de canalizare.

Referitor la instalaþiile electrice,precizãm cã puterea totalã instalatãeste de 107 KW.

Datoritã lucrãrilor de consolidare,

instalaþia electricã a fost complet

dezafectatã. Alimentarea cu energie

electricã s-a realizat prin menþinerea

racordului existent.

Clãdirea a fost dotatã cu urmã-

toarele categorii de instalaþii elec-

trice, pãstrând în principiu funcþiunile

proiectului iniþial:

a) instalaþii uzuale de iluminat ºi

prize.

Circuitele s-au realizat cu con-

ductoare AFY protejate în tuburi

IPEY, îngropate în lucrãrile de con-

solidare ale pereþilor, fiind pozate

înainte de turnarea betonului.

b) Sistemul de iluminat de sigu-

ranþã.

S-a menþinut dispunerea exis-

tentã, precum ºi încadrarea sa din

punct de vedere al comunitãþii în ali-

mentare cu energie electricã: tipul 4,

respectiv alimentat din amonte de

întrerupãtorul general.

c) Sistemul de iluminat al sãlii de

spectacole.

S-au prevãzut principalele reflec-

toare pentru producþia scenicã.

Datoritã spaþiului mic disponibil,

rivolta este dotatã cu un troliu ma-

nual fãrã contragreutãþi. S-a realizat

ºi o rivoltã exterioarã scenei, pentru

a da posibilitatea realizãrii unor mo-

delãri luminotehnice deosebite.

Scena este prevãzutã cu tablou

electric propriu de distribuþie, care

include ºi dispozitivele de comandã

necesare.

Au fost prevãzute variatoarele de

curent pentru reflectoare ºi pentru

sistemul de iluminat general echipat

cu lãmpi cu incandescenþã.

Sistemul general de iluminat este

bivalent, permiþând realizarea unui

nivel ridicat de iluminare (300 lx -

lãmpi fluorescente) pentru activitãþi

gen conferinþã, precum ºi o ambianþã

caldã, odihnitoare (150 lx - aplice

decorative cu lãmpi cu incandes-

cenþã) pentru vizionare spectacole.

Comanda întregului sistem este

concentratã pe un pupitru al regiei

tehnice.

d) Instalaþii de curenþi slabi.

S-au menþinut funcþiunile cu care

este dotatã în prezent clãdirea,

respectiv:

� un circuit telefonic cu douã

posturi, la secretariat ºi director;

� sistem de interfon cu centrala

amplasatã la secretariat;

� sistem de sonerie generalã.

Instalaþiile de gaze naturale:

Centrala termicã a SC Habitat

Proiect SA la care este racordat

Palatul Copiilor este branºatã la

reþeaua de distribuþie gaze naturale

de presiune redusã Dn = 50 mm

existentã pe strada V. Pogor.

În cadrul lucrãrilor de renovare a

clãdirii, s-a realizat ºi o centralã ter-

micã proprie în spaþiile Palatului

copiilor ºi elevilor.

Lucrãrile s-au executat în

perioada 1996 - 2007.

BIBLIOGRAFIE[1] BÃDÃRÃU, D., CAPROªU, I.

- Iaºii vechilor zidiri, Casa Editorialã

Demiurg, Iaºi, 2007;

[2] OSTAP, Constantin, MITICAN,

Ion - Cu Iaºii mânã-n mânã, Editura

Dosoftei, Iaºi, 2007;

[3] OSTAP, Constantin, MITICAN,

Ion - Iaºul între legendã ºi adevãr,

Editura Tehnopress, Iaºi, 2000;

[4] OSTAP, Constantin - Parfum

de Iaºi, Editura Tehnopress, Iaºi, 2002;

[5] OSTAP, Constantin - Despre

Iaºi - numai cu dragoste, Editura

Vasiliana, Iaºi, 2005;

[6] MITICAN, Ion - Vechi locuri ºi

zidiri ieºene, Editura Tehnopress,

Iaºi, 2007. �



S-a înfiinþatASOCIAÞIA NAÞIONALÃ

A MONTATORILOR DE ACOPERIªURI DIN ROMÂNIAPentru cei ce doresc un acoperiº de calitate…

Asociaþia Naþionalã a Monta-torilor de Acoperiºuri din Româniavine în sprijinul celor ce dorescsã-ºi construiascã, sã înlocuiascãsau sã renoveze un acoperiº, ges-tionând cadrul organizatoric nece-sar pentru întâlnirea cu montatoriiprofesioniºti de acoperiºuri.

Organizaþi într-o asociaþie, mon-tatorii de acoperiºuri din Româniavor fi permanent informaþi desprenoutãþile din domeniu.

Periodic, asociaþia organizeazãcursuri de instruire profesionalãpentru montatori, în urma cãrora lesunt testate cunoºtinþele ºi aptitu-dinile de montatori de acoperiºuri.

Consultând pagina de internet aasociaþiei www.anmar.com.ro saucontactând ANMAR, puteþi benefi-cia, gratuit, de informaþii utile ºi deactualitate cu privire la activitateade montare a acoperiºurilor.

La secþiunea Despre Acoperiºuriputeþi face o comparaþie corectã ºigratuitã între avantajele ºi deza-vantajele diferitelor sisteme deînvelitori.

La secþiunea Parteneri veþi gãsiinformaþiile necesare despre mate-rialele fabricate de producãtoriiparteneri ANMAR ºi vã puteþialege materialele ºi serviciile de

cea mai bunã calitate, datoritãparteneriatului Asociaþiei numai cuproducãtorii de top.

De asemenea, veþi gãsi toatestructurile necesare construirii saurenovãrii unui acoperiº, prin par-teneriatele ANMAR cu arhitecþi ºiproiectanþi.

Alegerea unui montator cu expe-rienþã, membru al asociaþiei, vã vagaranta calitatea maximã în ceeace priveºte serviciile de montajacoperiº, servicii care vor fi acoperitede garanþia certificatã de asociaþie.

Garanþia la montajul acoperi-ºului executat de un membru alasociaþiei este acordatã de cãtreacesta ºi va fi certificatã ºi preluatãde ANMAR, în cazurile de forþãmajorã. Pentru membrii asociaþiei,montatori profesioniºti de acope-riºuri, garantarea serviciilor prestate,prin acordarea garanþiei certificatede ANMAR, relevã nivelul ridicatde profesionalism ºi calitate aserviciilor prestate.

Membrii ANMAR beneficiazã deexperienþa celorlalþi membri, deinformaþii din domeniu actualizatepermanent de ANMAR, de cursuriperiodice pentru pregãtire profe-sionalã, de documentaþie tehnicã

pentru noutãþile apãrute în dome-niul montajului de acoperiºuri.

Cei interesaþi de serviciile dindomeniul montajului de acoperiºuripot interacþiona cu membrii asoci-aþiei în cadrul forumului ANMAR.

Dacã doriþi certitudinea unuimontaj corect, conform standardelorimpuse de producãtori, cu serviciide cea mai bunã calitate... aþiajuns unde trebuie. Aici beneficiaþide experienþa ºi profesionalismulunei bresle la nivel naþional, orga-nizatã ºi verificatã de ANMAR.

De menþionat cã, recent, tânãraasociaþie a montatorilor de aco-periºuri din România a aderat laAsociaþia Internaþionalã a Montato-rilor de Acoperiºuri (IFD). O perfor-manþã importantã dacã þinem contcã ANMAR este primitã în IFD cudrepturi depline, încã din primul an.

Membrii ANMAR vor fi selectaþisã reprezinte România la concursu-rile internaþionale organizate de IFD(concursuri care vor fi fãcute publi-ce pe site-ul www.anmar.com.ro).

De asemenea, membrii ANMARpot participa la toate acþiuniledesfãºurate în colaborare cu IFD,acþiuni care vor fi anunþate dintimp. �

Eveniment

BucureºtiTel.: 021 310 19 85Tel.: 021 332 43 02Fax: 031 817 58 34

BraºovTel.: 0268 335 800Fax: 0268 335 800

E-mail: [email protected] www.anmar.com.ro

IaºiTel.: 0232 220 877Fax: 0332 819 897

OradeaTel.: 0259 479 664Fax: 0359 815 384

Tg. MureºTel.: 0265 318 318Fax: 0265 318 318


Modernizare substaþie tracþiune„R.A.T.B. REPUBLICA“

� Substaþia de tracþiune Repu-blica, situatã în centrul Bucureºtiului,pe Bd. Carol, a fost prima substaþiea RATB, datând din 1910. Totodatã,este ºi cea mai mare, cu un numãrde 22 centre de injecþie.

� Lucrãrile de modernizare aufost complexe, de la înlocuireaechipamentelor, ºi a reþelelor decabluri, pânã la realizarea de noiinstalaþii electrice de iluminat ºi forþãîn interiorul substaþiei ºi chiar deconsolidare ºi refacere a faþadeiclãdirii.

� Astfel, au fost înlocuite echipa-mentele de medie tensiune, însu-mând 9 celule, ºi cei doi feederi dealimentare de 20 KV, echipamentulde curent continuu (18 celule,3 redresori, 18 centri de injecþie ºi 6centri de separaþie).

� Au fost schimbate 3 transfor-matoare de tracþiune de 2.300 KVAºi un transformator pentru serviciiauxiliare de 160 KVA.

� A fost refãcutã reþeaua cabluri

de curent continuu - 14,5 km cablu

de cupru cu secþiunea de 500 mmp.

� A fost instalatã reþeaua subte-

ranã de comunicaþii pe fibrã opticã

între substaþie ºi centre de ali-

mentare sau secþiuni, în vederea

acþionãrii de la distanþã.

� Lucrãrile de modernizare din

interior, precum ºi înlocuirea

reþelelor exterioare ºi a centrilor de

injecþie în firul de contact, s-au exe-

cutat cu menþinerea în funcþiune a

substaþiei care alimenteazã reþelele

de tramvai ºi troleibuz de pe bd.

Carol ºi Calea Moºilor.

� Realizarea lucrãrilor de bunã

calitate ºi la termenul stabilit de

cãtre specialiºtii TIAB SA a fãcut

posibilã integrarea substaþiei Repu-

blica în noua reþea energeticã mo-

dernizatã a RATB. �

Antreprenor: TIAB SA, BucureºtiAntreprenor general: Asocierea TEHNOLOGICA RADION SRL, TIAB SA,

ISAF SA, SCT SABeneficiar: Primãria Municipiului Bucureºti

Proiectant general: Via Proiect SRLColaboratori: Siemens România SRL, Nexans România,

Proiectstil SRL, Fibrop Instal SRL, Euxin SRL


(Urmare din numãrul anterior)Membranele Autoadezive ADESO®

reprezintã cea mai inovativã gamãde produse pe bazã de bitum modifi-cat din domeniul hidroizolaþiilor.Membranele Autoadezive ADESO®

ºi-au dovedit performanþele, fiind uti-lizate de numeroºi contractori, pro-prietari de clãdiri, arhitecþi ºi aplicatoriprofesioniºti, plasând POLYGLASSîn fruntea competiþiei.

Membranele Autoadezive ADESO®

încorporeazã ultimele noutãþi tehno-logice din domeniul adezivilor pebazã de bitum care ºi-au doveditproprietãþile hidroizolatoare pediverse suprafeþe.

Montate cu grijã ºi cu atenþie latoate detaliile, produsele ADESO®

asigurã acoperiºului o protecþie dura-bilã pentru o lungã perioada de timp.

Conceptul revoluþionar de fabri-caþie a Membranelor AutoadeziveADESO® utilizeazã brevetul patentatde POLYGLASS pentru suprapune-rea de capãt a membranei, fãrã arde-zie, FASTLap® ºi brevetul patentatpentru tratamentul aplicat din fabri-caþie a suprapunerii longitudinaleSEALLap® fãcând din POLYGLASS,liderul din industria de membranehidroizlatoare pentru clãdiri rezi-denþiale, civile ºi industriale.

AVANTAJEFAÞÃ DE SISTEMELE TRADIÞIONALE� Aplicare sigurã: Membranele

Autoadezive produse cu tehnologiaADESO® de cãtre POLYGLASS,eliminã nevoia de a fi aplicate printermosudare cu flacãrã sau apli-carea prin pensulare, dispãrând, înacest fel, toate pericolele ce apar încazul lucrului cu focul deschis(incendii, explozii etc.) (Foto 1).

� Uºurinþa în aplicare: AplicareaMembranelor Autoadezive produsecu tehnologia ADESO® de cãtrePOLYGLASS este mult mai rapidãºi uºoarã decât cea a sistemelorconvenþionale (Foto 2).

� Varietate mare de straturisuport: Membranele Autoadeziveproduse cu tehnologia ADESO® decãtre POLYGLASS aderã la numeroasestraturi suport (beton, metal, lemn,sticlã), inclusiv la materiale termoizo-latoare (polistiren expandat sauextrudat, poliuretan etc.) (Foto 3).

� Aplicare curatã ºi îngrijitã:Fãrã bitum topit ºi fãrã mizeria cau-zatã de aplicarea bitumului fierbintesau cu arzãtorul. Fãrã ambalaje caretrebuiesc duse la gunoi. Prin aplicareala rece fãrã topirea bitumului, seobþine ºi un aspect estetic deosebit(Foto 4).

� Ecologice: Membranele Auto-adezive ADESO® respectã mediulînconjurãtor. În timpul aplicãrii nu seproduc: fum, mirosuri ºi zgomote(Foto 4).

� Uºurinþa în aplicare pe verti-calã: Se aplicã foarte uºor ºi repedepe suprafeþe verticale, spre deose-bire de sistemele tradiþionale.

DOMENIUL DE APLICAREMembranele Autoadezive pro-

duse cu tehnologia ADESO® de cãtrePOLYGLASS se preteazã a fi folo-site la acoperiºurile ºi fundaþiileclãdirilor rezidenþiale, civile sau indus-triale, la pardoselile bãilor, bucãtã-riilor sau balcoanelor ºi teraselor.

Se pot folosi la acoperiºuri noi, lareparaþii sau refaceri de acoperiºurivechi. În SUA s-au utilizat peste50.000.000 mp de Membrane Autoa-dezive ADESO®, numai în ultimii 5 ani.Mai mult, acoperiºurile executate cuaceste membrane au fost singurelecare au rezistat uraganelor din SUAdin ultimii trei ani, obþinând, în acestfel, certificatul Antiuragan emis deautoritãþile americane.

Dacã doriþi sã aflaþi mai multedespre aceste produse, contactaþi sub-sidiara POLYGLASS România S.R.L.tel/fax: 0232-242.042 / 0232-242.041,e-mail: [email protected] vizitaþ i pagina de Internet:www.polyglass.com. �

Membrane hidroizolatoare autoadezive POLYGLASS,o alternativã eficientã la hidroizolarea clãdirilor

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Foto 4

Foto 5


Psihologia managerialãîn ingineria construcþiilor

ing. Constantin-Traian RÃDAN

Când ne gândim la managementar trebui sã ºtim ceva despre coefi-cientul managerial, o formulã care,aplicatã pe loc, ne poate totaliza osursã de direcþii pe care nu întot-deauna le manipulãm pozitiv, fiind,mai degrabã, sclavi ai rutinei.

Aºadar, notãm cu MQ (coeficien-tul managerial) = IQ (sarcini ºifuncþii) + EQ (indivizi, grupuri) + PQ(control, putere, schimbare).

Desigur cã intraþi în dilemã,neºtiind cum sã le faceþi sã inter-acþioneze. Iatã un exerciþiu degândire ale cãrei rezultante trebuiesã defineascã un proces dinamicde grup.

În construcþii, multitudinea despecialiºti, dependenþi de locurile demuncã, au o variabilã dominantã:locaþia. Au însã ºi posibilitatea sãobþinã, pe fluxul de optimizare alucrãrilor, acea dinamicitate anga-jantã, capabilã de a atinge terme-nele de punere în funcþiune dingraficele pentru lucrãri, fie eleinvestiþii, reparaþii capitale, reparaþiicurente, fãrã a ajunge sã intre înpanica specificã acelora care staurãu la capitolul organizarea muncii.

Se spune, de multe ori, cã omulsfinþeºte locul ºi, desigur, expresiaare conþinut ºi dã roade acolo undeconducerea reuºeºte sã realizezeinfluenþarea interpersonalã, exerci-tatã într-o situaþie definitivã ºi

dirijatã, graþie proceselor de comuni-care, spre atingerea unor scopurideterminante.

Se foloseºte, prea des, în ultimii20 de ani, termenul de management.Dar, oare, fiecare dintre cei careconduc sau vor sã conducã (gândi-þi-vã la o largã arie de aplicabilitate)cunosc bine acest termen?

A conduce bine înseamnã sã aitimp pentru previziuni, formulândmodalitãþile de acþionare ºi stabilindrezultatele finale; sã direcþionezisubordonaþii pentru atingerea obiec-tivelor (organizarea muncii pentru oeficienþã maximã); sã coordonezitotul prin adaptare permanentã.

Aceºti trei parametri, care defi-nesc conducerea, aplicaþi perma-nent, uneori chiar zilnic, conduc laun alt termen: managementul desucces - simbol al companiei (activi-tate de grup bazatã pe cunoaºterearealitãþii specifice locaþiei) care pro-duce organizaþii de succes ºi aducela scarã umanã schimbarea ºi leader-ship-ul. Prin natura funcþiilor lui,desigur de control, el este acela caredefineºte obiectivele ºi natura lor,analizeazã activitatea productivã, nunumai prin prisma raportului pro-ducþie/profit, cât mai ales incidenþele:calitate, timp operativ, ergonomie înmiºcãri (aprovizionare), costuri scã-zute ºi bine justificate, raportate lageografia zonei. Peste toate acesteavine decizia clarã, concisã, nece-sarã, imperativã.

Pentru a obþine performanþe, chiarºi în vremuri de crizã, managerul desucces nu trebuie sã omitã esenþa:formarea de meseriaºi raportatã lacalificãrile pe care le-au dobândit, fiedin ºcoli, fie la locurile de muncã ºi,nu în ultimul rând, pe baza pregãtiriisuplimentare proprii.

Managementul decizionalcuprinde patru modele de luare adeciziilor (tabelul 1).

În plan administrativ, trebuiegãsit omul administrativ, persoanãcare sã aibã capacitatea de a ela-bora alternativa care îi oferã destulãsatisfacþie în raport cu nivelul sãuaspiraþional, eliminând cheltuielileinutile în timp în cazul investiþiilorºi, ulterior, al mentenanþei.

Harta graficã a deciziei. Dacãtimpul vã permite, puteþi exersa cucâþiva coeficienþi ºi veþi avea plãcutasurprizã de a descoperi cât de binevã încadraþi sau nu în spectruldecizional, pe unde sunteþi „beton“ ºipe unde persistã „lacunele“ (fig. 1).

Avem opt repere care conduc lagrafica amintitã:

1. coeficientul de inteligenþã cog-nitivã (Q.I);

2. coeficientul de inteligenþãemoþionalã (Q.E);

3. responsabilitatea individului;4. motivaþia intrinsecã (sistemul

motivaþional al individului);5. pregãtirea profesionalã (teore-

ticã ºi practicã) în domeniul pentrucare se emit decizii;

Despre management, în general ºi în particular, au fost publicate în paginile „Revistei Construcþiilor“multe pãreri ºi concluzii. Toate acestea au oferit specialiºtilor din domeniu posibilitatea de comunicare ºide informare, pe care viitorul cititor le poate exploata constructiv.

Încerc sã-mi exprim ºi eu o pãrere despre ipostaze ale managementului vãzute din perspectivapracticii, a sferei politice, ca prioritate pentru producþie ºi, nu în ultimul rând, a promovãrilor ca rezultat alimplicãrii angajatului în muncã, al fidelitãþii acestuia faþã de brand-ul ales.



6. experienþa în activitate;7. viteza de reacþie (promptitudine);8. orizontul de culturã.Pentru o mai bunã înþelegere a

graficului (modelul prezentat estenumai un exemplu; fiecare se poateautoaprecia punctând valoric repe-rele, dupã care obþine un grafic undesinusoidele de minim ºi de maximfaþã de valorile absolute exprimã, înfuncþie de factorii afectivi, valoareafiecãruia în managementul decizional)este necesar sã definim factoriiamintiþi:

a) responsabilitatea - atitudinecoordonatã, bazatã pe principii etice;este condiþionatã de îndeplinireaîndatoririlor.

Aici, EUL (instanþele personali-tãþii descrise de S. FREUD) ºiSUPRAEUL (vectorul paroximal carese îmbogãþeºte prin contribuþiileaduse de educaþie, religie etc.) seevidenþiazã separat.

Factorii de decizie posedã, deregulã, studii superioare.

b) pregãtirea profesionalã -exprimã informaþii, fluxuri de infor-maþii recepþionate de decident.

c) experienþa în activitate - estedefinitã de experienþa profesionalã(ansamblu de cunoºtinþe) ºi de

experienþa socialã (atitudini adec-vate ale decidentului).

d) viteza de reacþie - preciziarezolutivã, una putând varia înfuncþie inversã de cealaltã.

e) orizontul de culturã - este unfactor care cuprinde o multitudine derapoarte:

� raportul dintre teoretic ºi empiric;� raportul dintre înþelegere ºi

explicaþie;� raportul dintre cantitativ ºi

calitativ;� raportul dintre judecãþile con-

statative ºi cele evaluative.Primul raport (ca de altfel toate

celelalte) atinge un model de nivel,subliniat de pregãtirea ºtiinþificã ºi

profesionalã; al doilea raport = nivelde inteligenþã; al treilea raport =experienþa profesionalã ºi ultimul =orizontul de culturã.

Coeficientul de inteligenþã estedefinit, uºor ºi bine, de capacitateade înþelegere. Inteligenþa emoþionalãeste acea capacitate a individului dea-ºi autoregla stãrile de spirit ºi atitu-dinile; stãpâneºte impulsivitatea înfaþa frustrãrilor; prezintã un optimismechilibrat.

Motivaþia intrinsecã este aceacalitate de energie orientatã cãtredeclanºarea reacþiilor interioare ºiexterioare (intrinsec ºi extrinsec).

Toate aceste motivaþii, succintprezentate, conduc la concluzia cãeste bine sã nu devenim OMUL-ROBOT, raportat numai la mecanis-mele specifice profesiei, subordonattehnicului ºi îndepãrtat de valoareamanagerialã adevãratã, complexã,pe care OMUL-MANAGER, OMULADMINISTRATIV, OMUL în generalo capãtã în ani ºi ani de viaþã,muncã ºi experienþã.

ªi cred cã aceºti adevãraþi profe-sioniºti trebuie gãsiþi ºi repartizaþipe criteriul: OMUL potrivit în loculpotrivit.

Construcþiile sunt rezultatulmuncii în marea echipã: CERCE-TARE, PROIECTARE, EXECUÞIE,EXPLOATARE.

ªi ne putem mândri, în Româniaºi nu numai, cu lucrãri de excepþierealizate de OAMENI tot de excepþie.O mândrie care trebuie pãstratã,nicidecum uitatã! �

Tabelul 1: Modele de luare a deciziilor

Fig. 1



� Promovarea legii investiþiilor care sã reglementezeprocesele de achiziþii publice, obligaþiile ºi rãspunderileparticipanþilor la realizarea investiþiilor, condiþii decontractare etc.

� Reintroducerea, prin act normativ, a obligativitãþiiutilizãrii normelor de contractare în construcþii FIDIC(Federaþia Internaþionalã a Inginerilor Consultanþi) ºiobligarea autoritãþilor contractante la respectarea spiritului,formei ºi fondului acestor norme, ca fiind cele mai echili-brate în partajarea drepturilor, obligaþiilor ºi riscurilorîntre Contractant ºi Antreprenor;

� Limitarea drasticã a efectului de dumping în sta-bilirea valorii ofertelor, prin eliminarea ofertelor subeva-luate cu mai mult de 15% din valoarea bugetatã aobiectivului, pentru a se putea asigura nivelul calitativnecesar al lucrãrilor;

� Legiferarea termenelor de garanþie de bunã execuþie;� Termenul de garanþie de bunã execuþie sã nu mai

fie criteriul de evaluare a ofertei trecut în caietul desarcini, urmând ca pentru toþi ofertanþii acesta sãrãmânã obligaþie legalã de îndeplinit în executarealucrãrii conform reglementarilor în vigoare;

� Stabilirea unor criterii standard pe tipuri de con-strucþii, general aplicabile, cu ponderi procentuale întrevalori limitã (minim/maxim) faþã de valoarea bugetatãprin caietul de sarcini, astfel încât sã se înlãture posibili-tatea favorizãrii unui anumit ofertant sau a unei categoriirestrânse de ofertanþi;

� Majorarea cu pânã la 50% a valorii lucrãrilor con-tractate sã fie limitatã ºi acceptatã fãrã licitaþie în limitamodificatã de 10% - 15%;

� Renunþarea la art. 202 din OUG 34/2006 careconþine prevederi prin a cãror aplicare se creeazãcondiþii de favorizare a clienþilor dedicaþi;

� Efectuarea plaþilor pentru investiþiile din fonduribugetare sã se facã potrivit prevederilor contractului ºi

nu doar în intervalul 24 - 31 al fiecãrei luni. Extindereaperioadei va contribui la reducerea blocajului financiar alexecutantului;

� Nominalizarea obligatorie a subcontractorilor îndocumentaþia de preselecþie;

� Abrogarea HG 264/2003 privind condiþiile ºi limitelede acordare a avansurilor, prin aplicarea normelor FIDICreferitoare la avansuri; se eliminã astfel ºi discriminareadintre societãþile româneºti ºi cele strãine;

� Obligarea Autoritãþilor contractante de a solicita ofer-tanþilor prezentarea certificatelor de calificare tehnico-profesionalã pe categorii de lucrãri;

� Obligarea autoritãþilor contractante de a accepta,pentru garanþiile de bunã execuþie, scrisori de garanþiebancarã dar ºi reþineri succesive din facturile întocmitelunar, conform condiþiilor FIDIC;

� Stabilirea unei proceduri de elaborare a caietuluide sarcini în care sã nu se mai facã trimitere directã laanumiþi prestatori de servicii ºi care sã elimine cerinþelediscriminatorii legate de experienþa tehnicã similarã,cerinþe exagerate pentru acele lucrãri care nu au maifost executate în þarã ºi condiþioneazã execuþia lor într-oanume perioadã de timp;

� La organizarea licitaþiilor, sã fie asigurate ºi nuidentificate resursele financiare;

� Promovarea urgentã, de cãtre Guvern ºi Parlament,a Legii Responsabilitãþii Fiscale, care sã punã bazelebugetãrii multianuale;

� Promovarea unei legislaþii îmbunãtãþite ºi maiatractive pentru Parteneriatele Public-Private (PPP) caresã genereze o altã abordare din partea investitorilorpotenþiali din spaþiul UE sau non UE;

� Instituirea urgentã a simetriei în tratamentul obliga-þiilor bugetare ale agenþilor economici ºi ale MFP, alãturide entitãþile achizitoare cu capital de stat (întârzierileplãþilor trebuie însoþite de penalizãri contractuale);

Propuneri de amendare urgentã a legislaþieiprivind achiziþiile publice

ARACO

Ca urmare a întâlnirii cu partenerii sociali de la Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Socialedin luna ianuarie a.c., ARACO transmite propunerile sale de amendare urgentã a legislaþiei privindachiziþiile publice.

� Legiferarea imediatã a unui sistem de compensare

a TVA, ori a altor datorii ale societãþilor, cu datoriile pe

care le are statul din rambursarea TVA ori plata taxelor,

în condiþiile în care plãþile statului cãtre creditorii sãi se

fac cu mari întârzieri;

� Modificarea Codului fiscal astfel încât plata TVA sã

se facã în mod corelat cu momentul încasãrii creanþelor;

� Introducerea unui sistem de control eficient care sã

previnã utilizarea muncii la negru;

� Eficientizarea sistemului de colectare a taxelor ºi

impozitelor pentru asigurarea resurselor necesare

administraþiei publice pentru funcþionarea ºi realizarea

investiþiilor, inclusiv cofinanþarea fondurilor structurale,

precum ºi pentru asigurarea unui climat economic nedis-

criminatoriu;

� Dezvoltarea ºi extinderea programului Prima Casã

cu accent pe construcþia de locuinþe noi, în condiþii de

eficienþã energeticã predefinitã a acestora;

� Actualizarea actelor normative specifice pentru

toate tipurile de contracte, inclusiv proiectare ºi execuþie,

precum ºi concesionare (PPP);

� Actualizarea „Legii Calitãþii“ la noile condiþii;

� Armonizarea L50/91, actualizatã prin L214/09,

privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii cu

prevederile comunitare pentru fluidizarea procedurilor

specifice (cu consultarea ARACO, RUR, OAR etc.);

� Îmbunãtãþirea urgentã a procedurilor de lucru cu

autoritãþile de management pe diversele programe cu

finanþare UE, care au impact asupra sectorului de

construcþii;

� Promovarea unor modificãri temporare convenite

cu partenerii sociali în Codul Muncii, pentru adaptarea

acestuia la condiþiile economico-sociale specifice crizei;

� Promovarea, de cãtre Guvern împreunã cu

partenerii sociali, a unui Pact de ocupare a forþei de

muncã în România;

� Promovarea unor amendamente la Legea CES

pentru îmbunãtãþirea performanþei ºi a poziþiei insti-

tuþionale a acestei instituþii;

� Promovarea, în regim de urgenþã, a unei Legi a

locuinþei care sã permitã dezvoltãri de proiecte pentru

construcþia de locuinþe sociale, în parteneriat cu

autoritãþile publice centrale sau locale.

Considerãm cã promovarea propunerilor enunþate va

contribui la stabilitatea mediului de afaceri, va determina

reducerea/eliminarea volumului mare de contestaþii

privind rezultatele licitaþiilor publice, urmate de întârzieri

în demararea lucrãrilor ºi de mari pierderi financiare. �

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


Pistele, cãile de rulare ºi platformele aeroportuare dinpatrimoniul aeroporturilor româneºti au fost realizate încondiþii tehnice corespunzãtoare traficului aerian uºorspecific fostelor þãri comuniste, în marea lor majoritate înurmã cu 50 - 60 de ani. Acest fapt impune ca suprafeþeleaeroportuare de miºcare, care în prezent sunt la limitasuperioarã a duratei de serviciu preconizate, sã fie adusela o stare tehnicã corespunzãtoare.

Un alt aspect demn de relevat este faptul cã sporireamaselor maxime la decolare, corespunzãtoare aero-navelor din dotarea companiilor de aviaþie actuale, acrescut foarte mult ºi, în multe cazuri, acestea au depãºitsarcinile avute în vedere la proiectarea pistelor aeropor-tuare din þara noastrã.

Efectele acestor aspecte relevante se concretizeazã,practic, în apariþia, în ritm tot mai accentuat, a feno-menelor de degradare a îmbrãcãminþilor aeroportuareexistente, constatându-se distrugeri, dislocãri, crãpãturi,rupturi etc., care atestã, în final, o depãºire a capacitãþiiportante ale sistemului rutier.

Principalul aeroport din România care a înþelesimportanþa acestui deziderat, de a reface la 3 ani capaci-tatea portantã iniþialã, este Compania Naþionalã Aero-portul Internaþional „Henri Coandã” Bucureºti S.A.,al cãrui scop principal este de a dezvolta, într-o manierãdurabilã, cel mai modern ºi eficient sistem aeroportuarregional din sud-estul Europei, fiind preocupat în perma-nenþã ºi de a facilita schimburile economice ºi culturaleale României cu toate þãrile de pe glob.

În ultimii ani, dezvoltarea traficului aerian (datoritãextinderii pe care a luat-o în special traficul de pasageripe liniile aeriene cãtre þara noastrã) însoþitã de apariþianoilor aeronave mai mari, mai economice ºi mai rapide,cântãrind peste 400 t (sã nu uitãm cã majoritatea pistelor

aeroportuare din România au fost realizate în urmã cucca. 50 de ani, cu o capacitate portantã corespunzã-toare avioanelor din acea perioadã), ridicã problemaaptitudinii acestor piste de a face faþã, acum sau înviitorul apropiat, acþiunii traficului aerian actual,suportând astfel de sarcini în deplinã siguranþã ºi încondiþii bune, stabilite de Organizaþia Internaþionalã aAviaþiei Civile (ICAO/OACI).

Evaluarea capacitãþii portante are ca obiect sãasigure administraþia aeroporturilor cã:

a) Pista are o capacitate portantã suficientã pentru asuporta sarcinile impuse la suprafaþa acesteia ºi pentrua evita o deteriorare excesivã a îmbrãcãminþii, prinrepetarea sarcinilor produse de cãtre aeronave;

b) Starea îmbrãcãminþii este bunã din punct devedere al securitãþii aeronavelor care o utilizeazã.

Capacitatea Portantã a unei structuri aeropor-tuare rigide (dale din beton de ciment) este conside-ratã ca fiind „capabilitatea sa de a suporta sarcinile datede aeronavele din traficul de referinþã, în condiþiilemenþinerii integritãþii pe parcursul duratei de viaþã aobiectivului respectiv (pistã, cale de rulare, platformã)“.

Reglementãrile tehnice în domeniu prevãd în cazul structurilor rutiere rigide (dale din beton de ciment)specifice pistelor, cãilor de rulare ºi platformelor aeroportuare nou realizate sau a celor ranforsate cubeton de ciment, ca verificarea capacitãþii portante a acestora sã fie efectuatã atât în anul dãrii lor înexploatare, cât ºi dupã doi ani de utilizare. În toate celelalte cazuri, este necesar ca verificarea capacitãþiiportante a suprafeþelor de miºcare aeroportuare sã fie reactualizatã în funcþie de evoluþia caracteristicilorstructurii rutiere rigide aeroportuare, a traficului aerian real precum ºi a condiþiilor hidro-climatice speci-fice zonei respective.

Pornind de la aceste considerente, articolul de faþã oferã cititorilor elementele de bazã necesarecunoaºterii ºi importanþei acestei caracteristici, pentru asigurarea aeroporturilor cu piste viabile, fãrã decare acestea nu pot funcþiona.

Consideraþii privind capacitatea portantã realãa pistelor aeroportuare din beton de ciment

dr. ing. Viorel PÂRVU - expert tehnic construcþii Drumuri ºi Piste Aeroportuare,director departament Aeroporturi SC SEARCH CORPORATION



La rândul sãu, durata de viaþã a unei structuri rutiererigide (dale din beton) aeroportuare este consideratã„perioada la sfârºitul cãreia aceasta nu mai este capa-bilã sã preia în condiþii de siguranþã traficul aerian“.

Existã ºi noþiunea de capacitate portantã a pãmân-tului de fundare, care, în general, reprezintã presiuneamaximã pe pãmânt care produce extinderea zonelor derupere ºi conduce la pierderea stabilitãþii pãmântului.

În cazul structurii rutiere rigide aeroportuare, capaci-tatea portantã a pãmântului de fundare se exprimã prinmodulul de reacþie al pãmântului, care se poate deter-mina prin „încercãri cu placa“ efectuate pe zoneleînierbate, adiacente acostamentelor pistelor, cãilor derulare ºi platformelor aeroportuare sau, mai modernacum ºi rapid, pe timp de zi sau de noapte, prin mãsurãridirecte pe suprafaþa betonatã a acestora, cu echipa-mentul DYNATEST tip 8081 HWD (Heavy WeightDeflectometer) special pentru aeroporturi.

Capacitatea portantã a structurilor rutiere rigidespecifice pistelor, cãilor de rulare ºi platformelor aero-portuare se determinã prin metoda ACN/PCN, în care:

� ACN (Numãrul de Clasificare a Aeronavei) estenumãrul care exprimã efectul relativ al unei aeronaveasupra structurii rutiere specifice unei suprafeþe de miºcareaeroportuare, pentru un pãmânt tip de fundare precizat.

� PCN (Numãrul de Clasificare a Pavajului/Struc-turii Rutiere Aeroportuare) este numãrul care exprimãcapacitatea portantã a unei structuri rutiere aeroportuare,utilizatã fãrã restricþii de exploatare, faþã de un trafic dereferinþã.

Metoda ACN-PCN este agreatã ºi recomandatãde Organizaþia Internaþionalã a Aviaþiei Civile(ICAO/OACI), pentru a determina ºi publica valorile decapacitate portantã a structurilor rutiere aeroportuare,destinate avioanelor a cãror masã este mai mare de5700 Kg, indicându-se urmãtoarele elemente:

1. Numãrul PCN (exprimat sub forma unei cifreîntregi);

2. Tipul structurii rutiere aeroportuare, consideratãpentru determinarea numerelor ACN ºi PCN, codificatãcu R pentru cazul dalelor din beton;

3. Categoria de capacitate portantã a pãmântului defundare codificatã cu:

A = Capacitate portantã MARE;B = Capacitate portantã MEDIE;C = Capacitate portantã REDUSÃ;D = Capacitate portantã FOARTE REDUSÃ;

4. Presiunea maximã admisibilã în pneurile ateri-zoarelor principale ale avioanelor notate cu:

W = Presiunea maximã admisibilã în pneuriMARE (fãrã limitarea valorii presiunii);X = Presiunea maximã admisibilã în pneuriMEDIE (presiunea este limitatã la 1,5 MPa);Y = Presiunea maximã admisibilã în pneuri MICÃ(presiunea este limitatã la 1,0 MPa);Z = Presiunea maximã admisibilã în pneuri MICÃ(presiunea este limitatã la 0,5 MPa);

5. Metoda de evaluare a numãrului PCN, codificatã cu:T = Tehnicã, bazatã pe probe extrase dinbetoanele lucrãrii (carote) sau pãmântul de fun-dare de sub acestea;U = Empiricã, pe baza experienþei.

Exemplificare:Capacitatea portantã a unei structuri rutiere rigide

aeroportuare (R) aºezatã pe un pãmânt de fundare decapacitate portantã medie (B) al cãrui numãr PCN esteegal cu 70, determinat prin metoda de evaluare tehnicã(T) ºi pentru presiunea maximã admisibilã în pneuri aavioanelor nelimitate (W) se publicã sub forma urmãtoare:

PCN = 70/R/B/W/TNOTÃ:1. Numerele PCN se determinã de fiecare þarã membrã

a Organizaþiei Internaþionale a Aviaþiei Civile (ICAO/OACI),dupã metode proprii de dimensionare a structurilor ruti-ere aeroportuare;

2. Pentru România, reglementãrile tehnice în vigoarevizând metodologia ACN/ PCN sunt urmãtoarele:

� NORMATIV NP 044 - 2000 PENTRU EVALUAREACAPACITÃÞII PORTANTE A STRUCTURILOR RUTIERERIGIDE AEROPORTUARE;

� NORMATIV NP 038 - 1999 PENTRU PRO-IECTAREA RANFORSÃRII CU BETON DE CIMENT ASTRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE AEROPORTUARE;

� NORMATIV NP 034 - 1999 PENTRU PROIECTAREASTRUCTURILOR RUTIERE RIGIDE AEROPORTUARE.

Numerele ACN sunt stabilite pe baza unui calculstandard ºi publicate în documentele de informare aero-nauticã de ICAO/OACI.

Numãrul de clasificare a structurilor rutiere aeropor-tuare (PCN) indicã faptul cã un avion, al cãrui numãr declasificare (ACN) este inferior sau egal cu numãrul PCN,poate sã utilizeze fãrã restricþie structuri rutiere aeropor-tuare, respectând presiunea limitã în pneuri.

Un avion poate sã utilizeze, fãrã restricþie, o structurãrutierã aeroportuarã rigidã, dacã sunt îndepliniteSIMULTAN urmãtoarele douã condiþii:

a) numãrul ACN determinat pentru tipul de structurãrutierã aeroportuarã ºi categoria de capacitate portantãa pãmântului de fundare publicatã este inferior sau egalcu numãrul PCN;

b) presiunea realã în pneuri a avionului nu trebuie sãdepãºeascã presiunea maximã admisibilã în pneuri,publicatã pentru structuri rutiere aeroportuare. În cazcontrar, avionul poate fi admis pentru utilizareasuprafeþelor aeroportuare numai pe baza unei proceduride autorizare (poate veni o datã pe zi, o datã pe lunã,o datã pe an etc.).

Numerele ACN sunt adimensionale ºi au fost deter-minate ºi publicate în documentele de informare aero-nauticã de ICAO/OACI, atât pentru masa maximã derulare (M), cât ºi pentru masa de exploatare în gol (m),în funcþie de tipul structurii rutiere aeroportuare, catego-ria de capacitate portantã a pãmântului de fundare ºipresiunea standard în pneuri a fiecãrui avion.

În condiþii operaþionale, numãrul ACN trebuie calculat(nu se ia direct din tabelele ICAO) pentru presiunearealã în pneuri ºi masa realã totalã cuprinsã între celedouã valori caracteristice, mai sus menþionate, (m) ºi (M)cu relaþia urmãtoare:

ACN = ACNmin + (ACNmax - ACNmin) x [(Mt- m) / (M - m)]Valoarea numãrului ACN obþinutã cu relaþia de mai

sus se rotunjeºte la cifra întreagã.


Pentru calculul numerelor PCN sunt necesare o seriede investigaþii pe teren (observaþii vizuale, prelevãri decarote, studii geotehnice, mãsurãri nedistructive cuechipamentul DYNATEST tip 8081 HWD sau „încercãri„cu placa“ ºi autocamion lestat la 40 t etc.), pentrucunoaºterea urmãtoarelor caracteristici ale pãmântuluide fundare ºi ale structurii rutiere rigide aeroportuare:

1. modulul de reacþie a pãmântului de fundare, K0 ºimodulul de reacþie la suprafaþa stratului de fundaþie, K;

2. grosimea dalei din beton de ciment, H;3. tensiunea la întindere din încovoiere admisibilã a

betonului σσ.În privinþa calculului numãrului PCN, trebuie precizat

cã acesta se efectueazã în douã ipoteze:a. CALCULUL GENERAL, în cadrul cãruia numãrul

PCN se determinã numai pe baza cunoaºterii caracteris-ticilor structurii aeroportuare rigide.

Acest calcul este folosit când nu se cunosc datedespre trafic (tipurile de aeronave, cursele ºi numãrul demiºcãri specifice acestora);

b. CALCULUL OPTIMIZAT, conform cãruia pentrudeterminarea numãrului PCN se þine seama, în acelaºitimp, atât de caracteristicile structurii rutiere aeropor-tuare rigide, stabilite pe bazã de probe extrase dinlucrare, cât ºi de traficul aerian prevãzut.

Acest calcul, deoarece ia în consideraþie efectelerelative ale fiecãrui tip de aeronavã, corespunde mai binedecât calculul general principiului metodei ACN/PCN.

În ambele ipoteze de calcul, se admite, pentru valo-rile numerelor PCN o eroare relativã de 5%.

Depãºirea valorilor numãrului PCN de cãtre valoareanumãrului ACN nu devine semnificativã decât pestelimita de 5%. Numerele PCN, astfel determinate, pentrua fi publicate, se rotunjesc la numere întregi.

Notã:Numãrul PCN, obþinut prin folosirea calculului opti-

mizat, caracterizeazã capacitatea portantã realã, exprimão bunã cunoaºtere a structurii rutiere aeroportuare rigide ºise publicã în litera de cod T, corespunzãtoare metodeide evaluare tehnice.

Pentru DETERMINAREA ADMISIBILITÃÞII AVIOA-NELOR, semnificativã pe suprafeþele de miºcare investi-gate, precum ºi a celei ce urmeazã sã fie prevãzutã întraficul de referinþã de aeroportul/aerodromul respectiv,numerele ACN corespunzãtoare masei reale totale afiecãrei aeronave, se comparã numerele ACN ºi PCN dupãtrei proceduri, în funcþie de situaþie (dacã ACN ≤≤ PCN,dacã ACN ≤≤ 1,05 din PCN, dacã ACN > 1,05 din PCN).

Notã:Un avion este considerat SEMNIFICATIV atunci când

aportul sãu în traficul echivalent (raportul dintre numãrulde miºcãri echivalente ale avionului ºi numãrul demiºcãri echivalente ale tuturor avioanelor, care compuntraficul), reprezintã minimum 2%.

În concluzie, se poate spune cã pentru econo-misirea cheltuielilor de întreþinere periodicã,creºterea duratei de viaþã în exploatare a Pistelor,Cãilor de Rulare ºi Platformelor aeroportuare ºiasigurarea siguranþei zborurilor, investigaþiileprivind evaluarea capacitãþilor portante reale prinmetoda ACN/PCN a acestor obiective trebuie reactu-alizatã de fiecare aeroport ori de câte ori se fac inter-venþii/reparaþii la obiectivele respective, dar maximla intervale de 3 ani. �


Soluþii de realizarea unor ferme din lemn de rãºinoase

cu consum mediu de oþeling. Mugurel CLOªCÃ, ing. Dumitru DUNGÃ - SC STUB SRL, Rãdãuþi

prof. univ. dr. ing. Nicolae FLOREA, drd. ing. Sergiu CÃLIN - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“, Iaºi

Avantajele construcþiilor din lemn

sunt numeroase.

Dintre ele menþionãm:

� coeficient de calitate (raport

între rezistenþa mecanicã ºi masa

volumicã) ridicat, fiind comparabil cu

oþelul ºi superior zidãriei ºi betonului;

� coeficient de dilatare termicã

liniarã redus α = (3… 8) x 10-6 în sens

longitudinal fibrelor;

� prelucrare uºoarã cu „mânã de

lucru“ mai puþin calificatã;

� executarea ºi montarea con-

strucþiilor din lemn se poate face în

orice anotimp, fãrã mãsuri speciale;

� construcþiile din lemn pot fi

asamblate, demontate ºi remontate

cu uºurinþã ºi cu costuri minime;

� realizarea unor forme arhitec-

turale plãcute;

� consum mic de energie la pre-

lucrare ºi la punerea în operã (de

cca. 5 ori mai redus decât la beton);

� în cele mai multe zone din þara

noastrã, lemnul este un material

local;

� durabilitatea construcþiilor din

lemn creºte, în cazul unui regim

optim de exploatare ºi când lemnul

este protejat împotriva putrezirii ºi a

focului.

Evident, lemnul prezintã ºi deza-

vantaje, însã neajunsurile acestuia

pot fi înlãturate prin tratare cores-

punzãtoare, cu substanþe ignifuge ºi

fungicide, ºi printr-o tehnologie

modernã de prelucrare ºi de fabricaþie.

În ultima perioadã s-au construit

diverse spaþii de producþie, depo-

zitare etc. de tip halã cu o singurã

deschidere, având frecvent deschi-

derea cuprinsã între 10 m ºi 15 m.

În astfel de situaþii, sunt preferate

deseori structurile metalice, atât

pentru stâlpi ºi grinzi, cât ºi pentru

structura acoperiºului, realizate din

europrofile care au nu numai avantaje,

ci ºi dezavantaje, unele dintre ele

constând în:

� debitarea, uzinarea ºi montajul

se fac cu echipe care necesitã grad

ridicat de calificare, de regulã, în

unitãþi de producþie specializate,

dotate corespunzãtor (spaþii relativ

mari, pod rulant, echipamente spe-

ciale de debitare ºi sudare);

� materialele nu sunt locale ºi,

prin urmare, necesitã cheltuieli de

transport, manipulare ºi depozitare;

� de cele mai multe ori, profilele

metalice, panourile de închidere, acce-

soriile devin importante ca pondere.

Propunerea noastrã pentru

aceste tipuri de hale constã în folo-

sirea betonului armat la executarea

fundaþiilor, stâlpilor ºi grinzilor sau

numai pentru fundaþii ºi utilizarea

lemnului la confecþionarea fermelor

de acoperiº sau a fermelor de aco-

periº ºi a pereþilor de închidere.

Lemnul, suferind diverse prelucrãri, este folosit încã din cele mai vechi timpuri în scopul satisfacerii anumeroase cerinþe, constituind un material de bazã în construcþii, datoritã proprietãþilor sale fizico -mecanice favorabile ºi a multiplelor avantaje de ordin tehnic ºi constructiv.

În etapa actualã, în þara noastrã, folosirea lemnului este puternic concuratã de alte materiale cum sunt:oþelul, betonul armat, materialele plastice, aluminiul, devenind, dintr-un material structural, unul folosit înspecial pentru cofraje, sprijiniri, elemente de finisaj etc.

Încercãm sã evidenþiem avantajele acestui material pentru a repune în atenþia investitorilor ºiproiectanþilor folosirea lemnului la structura de rezistenþã a acoperiºurilor sub formã de ferme din lemn derãºinoase, cu consum redus sau mediu de oþel.


Fermele triunghiulare, cu consum

mediu de oþel, sunt realizate din

lemn masiv ecarisat, cu îmbinãri

pãsuite (chertare), care pot trans-

mite numai eforturi de compresiune.

Alegerea tipului de fermã se face

prin dirijarea eforturilor de întindere

cãtre montanþii din oþel beton ºi dia-

gonale descendente comprimate,

care se vor executa din lemn de

rãºinoase, tãlpile superioare ºi infe-

rioare fiind realizate, de asemenea,

din lemn de rãºinoase (foto 1).

Capacitatea portantã a îmbinã-

rilor cu chertare este destul de mare;

prin urmare, aceste tipuri de ferme

sunt potrivite pentru deschideri de

10 m - 20 m (fig. 1).Pentru intervalul (travea) de

dispunere a fermelor existã douãvariante: o variantã constã în dis-punerea acestora la distanþe de4 m - 6 m, caz în care, longitudi-nal, în dreptul nodurilor fermei vor fidispuse pane din lemn, peste care

se va bate astereala orientatã dupãpanta fermei. În aceastã variantãeste necesarã contravântuirea înplanul acoperiºului transversal ºilongitudinal. O a doua variantã oreprezintã dispunerea fermelor ladistanþe de cel mult 1 m, caz în careastereala va fi bãtutã direct pe tãlpilesuperioare ale fermelor, în sens per-pendicular pe linia de pantã. În acestfel, se asigurã contravântuirea înplanul acoperiºului ºi, implicit, origiditate sporitã a acestuia.

Fixarea fermelor pe zidurile longi-tudinale se face prin intermediul unei

subgrinzi, pe o cosoroabã montatã ºi

ancoratã de partea superioarã a

acestora (foto 2).

Pentru a evita îmbinãrile solici-

tate la întindere, respectiv prin ecli-

sarea tãlpii inferioare, s-a limitat

lungimea tãlpii inferioare la cca. 14,50 m,

lungime pe care cele mai multe ate-

liere de prelucrare a lemnului brut au

garantat-o.

Calculul pentru astfel de ferme se

face conform Normativului privind

proiectarea construcþiilor din

lemn NP 005-2003.

Fig. 1: Schema de axe pentru o fermã cu deschiderea de 12,70 m

Fig. 2: Nod de capãt

Foto 1: Montanþi din OB Foto 2: Rezemare pe ziduri longitudinale Foto 3: Îmbinare cu sabot



Trebuie acordatã o atenþie

sporitã îmbinãrilor ºi, în special,

îmbinãrii nodului de capãt. Aici

îmbinarea prin chertare solicitã la

forfecare în lungul fibrelor talpa infe-

rioarã. Prin urmare, poate rezulta, în

cele mai multe cazuri, o îmbinare cu

prag dublu. Suplimentar, pentru a

obþine o rigiditate sporitã a nodului,

se pot prevedea buloane înclinate

între talpa superioarã ºi subgrindã

sau eclisare de o parte ºi de alta a

nodului, cu scânduri (fig. 2), dulapi

sau plãci tip TEGO.

Nu întotdeauna intersecþiile de

axe ale elementelor sunt corelate,

astfel încât pot sã aparã excentri-

citãþi în nodurile tãlpilor. În astfel de

situaþii, pentru nodurile tãlpii infe-

rioare sunt preferabile îmbinãri cu

saboþi, capabile sã asigure o astfel

de axare, dupã cum se vede în

figura 3 ºi foto 3.

Planºele pentru execuþie, în afarã

de schemele generale, respectiv deta-

liile de noduri, este bine sã conþinã

ºabloanele elementelor, cu toate

cotele chertãrilor, pentru a se asigura

precizia de execuþie (fig. 4).

Asamblarea se poate face, prac-

tic, în orice anotimp, la sol. Montarea

la poziþie se poate executa cu o

macara, cu asigurarea cel puþin a

sãgeþii la mijlocul fermei egale cu

zero, prin intermediul unor popi

metalici extensibili sau din lemn

(foto 4).

Avantajele unor asemenea tipuri

de ferme:

� lemnul de rãºinoase poate fi

considerat „local“ în aproape toate

zonele þãrii noastre;

� atelierele de prelucrare a lem-

nului brut sunt amplasate, de regulã,

foarte aproape de zonele în care

lemnul este tãiat, ceea ce conduce

la cheltuieli minime de transport, depo-

zitare, manipulare;

� prelucrarea (debitarea, cher-

tarea), precum ºi montajul se face în

ºantier, dupã ºabloane, cu mânã de

lucru puþin calificatã;

� toate materialele pentru exe-

cutarea acestor ferme sunt uºor de

procurat, necesitã prelucrãri primare

ºi montaj facil;

� prelucrarea ºi montajul se pot

realiza, practic, în orice anotimp.

BIBLIOGRAFIE1. PESTIªANU C., VOICU-

LESCU M., DARIE M., VIERESCU R.,

Construcþii, Editura Didacticã ºi

Pedagogicã, Bucureºti, 1995;

2. *** Normativ privind proiec-

tarea construcþiilor din lemn,

NP 005-2003;

3. *** Ghid pentru calculul la

stãri limitã a elementelor struc-

turale din lemn, NP 019-1997. �

Fig. 4: ªablon pentru debitarea ºi chertarea tãlpii superioare

Fig. 3: Îmbinare cu sabot

Foto 4: Montajul la poziþie



(Urmare din numãrul anterior)

Grinzile cu zãbrele asamblate cucuie ºi îmbinãrile pot fi proiectate uti-lizând metodele ºi criteriile furnizatede MiTek, în strânsã corelare custandardele din România.

Desenele tehnice ºi datele ar tre-bui sã specifice dimensiunile ºi cate-goriile componentei, dimensiunilepiesei de legãturã asamblatã cucuie, localizãrile ºi orientãrile de lafiecare îmbinare ºi curbarea sausãgeata liniarã a grinzii cu zãbrele,dacã aceasta este solicitatã. Acolounde suprafaþa de contact a pieseide legaturã va fi efectivã, detaliile detãiere a grinzii cu zãbrele trebuie sãfie definite.

Detaliile de îmbinare, incluzândtãieturile tãlpii ºi ale inimii de grindã,dimensiunea plãcii de legãturã,localizarea ºi orientarea, în caz cãnu sunt detaliate pe desenele teh-nice, vor trebui specificate pe pro-dusele care pot folosi MiTek20/20,Data TRUSS & Roof FAB.

Pentru ca toate acestea sã devinãefective trebuie promovate, ca vari-antã alternativã, cursuri de instruirecare au la bazã programe specificede calcul ºi producþie.

LEMNULToate categoriile de lemn utilizate

pentru grinzile cu zãbrele trebuieverificate vizual sau mecanic.

Rezistenþa, gradul ºi dimensi-unea fiecãrei componente a grinziicu zãbrele vor fi în concordanþã cuproiectele sau desenele tehnice detip MiTek Software sau echivalent,

sau vor fi la un grad de rezistenþãmai mare.

Componentele de lemn nu tre-buie sã fie înlocuite cu lemnul curezistenþã mai mare. În caz cã seîntamplã acest lucru, suprafaþa decontact a pieselor de legãturã asam-blate cu cuie, în interiorul celorlaltecomponente, va fi redusã.

Lemnul trebuie sã aibã cel puþindimensiunea nominalã specificatã,mai micã decât orice altã dimensi-une inferioarã specificatã de cãtreproiectant. În niciun caz diferenþa îngrosime a oricãreia dintre cele douãcomponente dintr-o îmbinare nu tre-buie sã depãºeascã 1,5 mm.

Fibra înclinatã ar trebui evitatã îngrinzile cu zãbrele fabricate din lemnverde, în special în panoul tãlpiisuperioare al grinzilor cu zãbrele defronton, adiacente la îmbinareapiciorului amonte.

Grinzile cu zãbrele fabricate uti-lizând „mãduva inclusã“ a pinului vorfi proiectate astfel încât sã fieadmisã capacitatea de forfecareredusã a dinþilor acestui lemn.

Sub piesele de legaturã asam-blate cu cuie vor fi evitate nodurilelibere. Nodurile strânse sunt permisela îmbinãri, având în vedere cã elecorespund cu gradarea structuralã,relevantã pentru categoria de lemnspecificatã.

Acolo unde într-o talpã a grinziicu zãbrele este prezent un arc sem-nificativ, componenta ar trebui tãiatãastfel încât arcul sã se conformezecel mai bine cu curbura stabilitã îninteriorul grinzii.

FABRICAÞIAGrinzile cu zãbrele vor fi fabricate

pe dispozitive aprobate de MiTek ºide cãtre Autoritãþiile competente dinRomânia, dispozitive capabile sãasigure uniformitate formei grinzii.

Echipamentul de presare trebuiesã fie capabil sã preseze piesele delegãturã în lemn astfel încât sã nu sedistrugã nici piesa de legãturã, nicilemnul.

Piesele de legãturã asamblate cucuie trebuie presate în fabricã, astfelîncât suma locurilor goale de pefiecare parte a îmbinãrii sã nudepãºeascã 1,5 mm. Gaura maximãdintre douã componente adiacenteîntr-o îmbinare este de 2 mm.

Grinzile cu zãbrele vor fi îmbinatecap la cap, în pachete de câte cincisau chiar mai multe, pentru aîmbunãtãþi stabilitatea în timpul pre-lucrãrii. Ambalarea sau altã protecþiepotrivitã ar trebui utilizatã sub bare,pentru a evita deteriorarea compo-nentelor exterioare.

Grinzile cu zãbrele trebuie sã fieprelucrate întotdeauna pentru aevita îndoirea lateralã excesivã.Orice grindã cu zãbrele, care atrageasupra sa o asemenea îndoire, artrebui respinsã. Producatorul trebuiesã eticheteze foarte clar fiecaregrindã cu zãbrele, indicând „marcasa de fabricaþie“ ºi sã identificepunctele interioare de susþinere,dacã acestea se potrivesc. Curbura,dupã cum este specificat de cãtreproiectant, va fi dobânditã cu o tole-ranþã maximã de 3 mm.

Tehnologii modernede realizare a structurilor de lemn

TEHNOLOGII ªI ELEMENTE DE PRINDERE (III)

ing. Daniel PAªCU – director general SC PASCONMAT CONSTRUCT SRL


Acolo unde sunt cerute curburimari (de exemplu 15 mm sau maimult) este responsabilitatea proiec-tantului sã se asigure cã o aseme-nea arcuire nu va crea dificultãþipentru categoriile de finisare sau nuvor produce deteriorarea materia-lului de placare. În schimb, proiec-tãrile speciale, cu suporturi interioare,ar trebui considerate un mijloc dereducere a curburii.

Toate curburile, indicate pentrulemnul verde, presupun un conþinutde umiditate al lemnului de aproxi-mativ 70% ºi, prin urmare, un factorde variaþie continuã, lentã, pe duratemari, a eforturilor unitare ºi a defor-mãrii materialelor supuse unor soli-citãri continue. Pentru conþinuturilede umiditate directe, faþã de condiþiade uscare de aproximativ 15%, artrebui realizatã corespunzator o redu-cere în curbura care se aplicã pentrulemnul verde ºi respectiv uscat.

Pentru grinzile cu zãbrele fabri-cate din lemn verde ºi care susþinacoperiºurile cu platformã metalicã,recomandãrile indicate în programulde proiectare MiTek pot fi supraeva-luate. Contracþiile tãlpii superioarepot fi efectiv reþinute prin tehnicile defixare moderne ºi prin utilizarealungimilor de foi continue. Dinmoment ce, cea mai mare parte acurburii grinzii cu zãbrele calculatãeste cauzatã de reducerea lungimiitãlpii superioare, curburile recoman-date pot fi reduse, în astfel de cazuri,cu aproximativ 50%. Pentru foile deacoperiº, incluzând material binefixat ºi continuu, acolo unde pantaacoperiºului este cea care favo-rizeazã acþiunea de arcuire sauumplere, ar trebui sã se ia în consi-derare chiar ºi reducerea suplimen-tarã a curburii recomandate.

ORDONAREAGRINZILOR CU ZÃBRELE

Toate detaliile relevante, incluzândplanurile de construcþie, specificaþiileºi încãrcãrile, trebuie prevãzute decãtre fabricantul grinzii cu zãbreleînainte de ordonarea grinzilor.

Aceasta determinã ca sistemulgrinzii cu zãbrele de acoperiº sã fieproiectat, fabricat ºi instalat, pentru afi în concordanþã cu cerinþele lucruluispecific.

Sarcina datã de presiunea vân-tului este un factor important înproiectarea ºi performanþa grinzilorcu zãbrele de acoperiº. Efectul vân-tului pe un acoperiº este predomi-nant la crearea forþei de ridicare.Gradul de secþiune variazã înfuncþie de viteza nominalã a vân-tului, de panta de acoperiº, de formaconstrucþiei ºi a acoperiºului, dematerialul acoperiºului, precum ºi degradul de ventilare la coame ºistreºini.

Perioada de revenire medie estedependentã de tipul de construcþie,(de exemplu fermã, locuinþã sau spital).În mod normal, o revenire de 50 deani poate fi utilizatã pentru locuinþã.

Locaþia geograficã trebuie, deasemenea, avutã în vedere ºi, maiales, unele zone predispuse laapariþia ciclonilor care necesitã oanalizã specialã. Nu trebuie neglijatfaptul cã ºi la noi au apãrut posibilezone ciclonice.

Grinzile cu zãbrele trebuie pro-iectate pentru încãrcãri normale deacoperiº, tavan ºi presiunea vân-tului. Încãrcarea suplimentarã careapare la unitãþile solare, la rezer-voarele cu apã caldã, la climatizarea

aerului etc. necesitã analize spe-ciale. Cadrele de lemn ºi elementelede susþinere ale grinzilor cuzãbrele trebuie proiectate pentruîncãrcãri corecte de acoperiº.

În cazul pereþilor interiori care nusunt portanþi, grinzile cu zãbrele tre-buie proiectate, în general, pentru adescãrca pe peretele exterior. Acolounde este necesar sã se utilizezepereþii interiori ca pereþi portanþi,aceºtia se vor menþiona clar pearanjamentele din planºe. Se vaasigura, de asemenea, în mod spe-cial, o corelare cu nodurile de latalpa inferioarã, astfel încât reaze-mul sã fie în nod.

Pentru mediile inconjuratoare încare atmosfera poate favoriza coro-ziunea - cum ar fi unele tipuri de con-strucþii industriale ºi agricole sauconstrucþiile de lângã mare supusela influenþa apei sãrate - ar trebuiavutã în vedere utilizarea plãcilor delegaturã din oþel inoxidabil, cu ogrosime mai mare (1,2 mm - 1,6 mm).

Grinzile cu zãbrele trebuie proiec-tate pentru încãrcarea specificã,geometria ºi condiþiile de susþinere.În niciun caz grinda cu zãbrele dinlemn nu trebuie tãiatã, îndepãrtatãsau modificatã, fãrã aprobarea fabri-cantului sau proiectantului.

Fig. 1

Fig. 2



TRANSPORTUL ªI DEPOZITAREAÎn timpul transportului, grinzile cu

zãbrele ar trebui susþinute complet,

atât în plan orizontal, cât ºi în plan

vertical. Când sunt legate trebuie

avut grijã sã nu se deterioreze tãlpile

sau inimile de grindã.

La livrarea pe ºantier, grinzile cuzãbrele trebuie controlate de cãtreconstructor sau reprezentantul sãu.Orice lipsuri sau deteriorãri trebuieraportate, imediat, fabricantului.Grinzile cu zãbrele deteriorate nutrebuie sã fie reparate pe ºantier fãrãaprobarea anterioarã a fabricantului.

În cazul în care grinzile cuzãbrele se depoziteazã pe ºantier untimp mai îndelungat, înainte de uti-lizare trebuie realizatã o pregãtireadecvatã pentru a le proteja împo-triva efectelor vremii.

La depozitare trebuie evitateînvelitorile umede. În plus, învelito-rile trebuie sã permitã circulaþialiberã a aerului printre grinzi.

La depozitarea pe ºantier, grin-zile cu zãbrele trebuie aºezate peblocheþi din lemn pentru a nu seapropia de pãmânt ºi într-o poziþieplanã, pentru a evita deformarea.

MONTAJULLa ridicarea pe poziþia de

montare, trebuie avut grijã sã nu sedeterioreze îmbinãrile ºi lemnul.Acolo unde deschiderea depãºeºte9 m, trebuie utilizate barele desusþinere cu legarea la punctulpanoului. Nu se va ridica niciodatãnumai de îmbinarea vârfului.

Grinzile cu zãbrele pot fi, deasemenea, plasate pe plãcile supe-rioare, prin tragerea lor în sus,întinse la 3 m, luându-se aceleaºiprecauþii ca cele de mai sus.

Se va avea grijã ca grinzile cuzãbrele sã nu fie distorsionate sausã se îndoaie sub greutatea proprieîntre suporturi.

Metoda recomandatã de ridicarea grinzilor cu zãbrele depinde de maimulþi factori, între care lungimea ºiforma acestora. În general, se vasuspenda grinda cu zãbrele de lapunctele panoului tãlpii superioare,dupã cum este indicat în figurile 1-6.Susþinerile trebuie aºezate la dis-tanþã egalã de linia de centru agrinzii cu zãbrele ºi la o lungime deaproximativ 1/3 pânã la 1/2.

Unghiul dintre sufele de prinderetrebuie sã fie de 600 sau mai mic.Acolo unde deschiderile grinzii cuzãbrele sunt mai mari de 9.000 mmeste necesar sã se utilizeze o barãde susþinere sau un dispozitiv demontaj special.

Câteva exemple de ridicare a grin-zilor sunt prezentate în figurile 1-6.


Fig. 4

Fig. 5

Fig. 3

Fig. 6



Creºterea capacitãþii de livrare cimentla sucursala Bicaz - fabrica Taºca

Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri ºi SC CARPATCEMENT HOLDING SA ausemnat în 11.03.2010 contractul de finanþare pentru un proiectîn valoare totalã de 16.572.100 lei, în scopul creºterii capa-citãþii de livrare ºi a cifrei de afaceri a companiei.

Proiectul, finanþat din Fondul European de DezvoltareRegionalã prin Programul Operaþional Sectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice“ (POS CCE), va fi implementatîn perioada 11.03.2010 -11.05.2011, la CARPATCEMENTHOLDING sucursala Bicaz - fabrica Taºca, judeþul Neamþ.

POS CCE este un Program Operaþional finanþat din FEDR(Fondul European de Dezvoltare Regionalã), care are caobiectiv creºterea productivitãþii întreprinderilor româneºtiºi reducerea decalajelor faþã de productivitatea medie lanivelul U.E.

POS CCE a fost aprobat de Comisia Europeanã în iunie 2007.Finanþarea a fost obþinutã prin Axa Prioritarã 1 - „Un sistem

inovativ ºi eco-eficient de producþie“ (Domeniul de intervenþieDMI.1.1, Operaþiunea (a) „Sprijin pentru consolidarea ºimodernizarea sectorului productiv pentru investiþii tangibileºi intangibile“, Schema de finanþare „Sprijin pentru consolidarea

ºi modernizarea sectorului productiv prin investiþii realizatede întreprinderile mari“).

Din suma totalã de 16.572.100 lei, valoarea finanþãriinerambursabile (din Fondul European de DezvoltareRegionalã ºi bugetul naþional) este de 6.358.303 lei.

SC CARPATCEMENT HOLDING SA cu sediul înBucureºti, ªoseaua Bucureºti-Ploieºti nr. 1A, sector 1, codpoºtal 013681, a depus cererea de finanþare în cadrulschemei „Sprijin pentru consolidarea ºi modernizareasectorului productiv prin investiþii realizate de întreprinderilemari”, obiectivul vizat fiind Creºterea capacitãþii de livrarede ciment la sucursala Bicaz - fabrica Taºca.

S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. este unuldintre principalii producãtori de ciment din România.Compania a fost înfiinþatã în 2004 prin fuziunea com-paniei de management CARPATCEMENT ROMÂNIA SRLºi a fabricilor de ciment pe care le deþinea: Bicaz, Devaºi Fieni. CARPATCEMENT HOLDING este membrã aGrupului HeidelbergCement, lider mondial pe piaþa deagregate ºi un important jucãtor în domeniul cimentului,betonului ºi al altor activitãþi conexe. �

Conferinþã NaþionalãCOMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCÞIILOR

cu participare internaþionalãEdiþia a 18-a Bucureºti, 23-25 septembrie 2010

COMUNICÃRI TEHNICO-ªTIINÞIFICE REFERITOARE LA URMÃTOARELE ASPECTE TEMATICE:� Interacþiunea construcþii-mediu: condiþii naturale ºi tehnologice, efecte, concluzii;� Degradarea construcþiilor, defecte ºi accidente în construcþii: cauze, manifestãri, concluzii;� Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor: metode, tehnici, aplicaþii de urmãrire ºi de intervenþii;� Organizare, documentaþii, legislaþie ºi reglementãri privind monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor;� Aprecierea aptitudinii pentru exploatare a construcþiilor: performanþe, calitãþi;Conferinþa se adreseazã participanþilor la realizarea construcþiilor, ca ºi beneficiarilor/utilizatorilor de construcþii: civile,

industriale, agrozootehnice, cãi de comunicaþie ºi transport terestru, aerian ºi naval, hidrotehnice ºi edilitare.Conferinþa urmãreºte evidenþierea importanþei cunoaºterii ºi a monitorizãrii comportãrii in situ a construcþiilor ºi

atenþionarea autoritãþilor publice asupra obligaþiei civice de a asigura cadrul legislativ ºi reglementar pentru desfãºurareaactivitãþilor corespunzãtoare.

CALENDAR:� Înscrierea participãrii cu comunicãri (titlu, rezumat max. 300 cuvinte) - 15 aprilie

� Notificarea acceptãrii ºi a condiþiilor de redactare - 15 mai� Predarea textelor comunicãrilor pe hârtie ºi CD - 15 iunie

Informaþii la tel. 0744-977.806 sau pe www.cncisc.ro

PERSOANE DE LEGÃTURÃ: dr. ing. Felician HANN, preºedintele comisiei de organizare e-mail: [email protected]

ing. Angela VIªAN (România) e-mail: [email protected]. Sorina FAKO (Mapamond) e-mail: [email protected] �


Scule Profesionalepentru acoperiri ceramice de calitate

CEA MAI NOUÃ FILIALÃ RUBI® DIN LUME ÎN ROMÂNIARadu CITEA, director - RUBI Romania

Istoria firmei Germans Boada S.A. - producãtoarea sculelor ºiutilajelor RUBI®, începe în anul 1950.

Fondatorii companiei au conceput la sfârºitul acelui an primamaºinã manualã pentru tãiat plãci ceramice ºi mozaic hidraulic,pentru a soluþiona problemele profesioniºtilor care lucrau în acestdomeniu ºi pentru a acoperi lipsa unei asemenea scule de pepiaþã. Aceastã primã maºinã de tãiat plãci ceramice a fost paten-tatã în Spania în anul 1951.

În anii ºi deceniile care au urmat, pe fondul dezvoltãriiindustriei producãtoare de plãci ceramice ºi a generalizãrii pro-cedeelor de acoperire a suprafeþelor construite cu plãci cera-mice sau piatrã, produsul s-a dezvoltat ºi perfecþionat din ce înce mai mult. Dintr-o firmã localã, Germans Boada SA s-a trans-format, în timp, într-o firmã internaþionalã, astfel încât în momen-tul de faþã produsele RUBI® se vând în peste 140 de þãri dinîntreaga lume.

Sediul firmei se aflã în oraºul Rubi, Barcelona (numele ora-ºului fiind cel care a dat numele brandului), iar fabrica princi-palã în zona industrialã Santa Oliva. În cele 140 de þãri selucreazã prin intermediul birourilor comerciale ale concesiona-rilor, sucursalelor ºi filialelor.

Din Iunie 2009, a intrat în funcþiune filiala din România, situatãîn Parcul Industrial Prejmer de lângã Braºov. Aici existã birourile,un show-room ºi un depozit central, de unde se expediazã pro-dusele în întreaga þarã.

Filiala RUBI România a fost deschisã pentru a putea veni însprijinul distribuitorilor ºi al clienþilor români. În acest fel, pro-dusele sunt mult mai accesibile, livrarea lor este mai rapidã, iareventualele probleme apãrute în perioada de garanþie sau post-garanþie se pot rezolva mult mai prompt.

Personalul RUBI România este prezent permanent în terito-riu, pentru a efectua demonstraþii privind funcþionarea sculelor ºimaºinilor sau pentru a consilia distribuitorii ºi utilizatorii.

Odatã cu dezvoltarea internaþionalã a firmei ºi cu diver-sificarea pretenþiilor ºi necesitãþilor profesioniºtilor dindomeniul construcþiilor ºi decoraþiunilor interioare, precumºi odatã cu înmulþirea sortimentelor plãcilor ceramice s-adiversificat ºi gama produselor RUBI®. Pentru aceasta, de-alungul timpului, a fost creat RUBI Technologies Center, cen-trul de cercetãri ºi dezvoltare de produse, unde o echipã deingineri ºi designeri concep ºi testeazã produsele.

Centrul de cercetãri RUBI® colaboreazã foarte strânscu specialiºti de la diverse instituþii de renume, precumUniversitat de Barcelona, CDTI-Centro para el DesarolloTecnologico Industrial, Polytechnic University of Catalonia, sauproducãtori de ceramicã precum Roca. Toate aceste efor-turi au dus la crearea unui brand foarte puternic, RUBI®,care, nu numai cã þine pasul cu nevoile profesioniºtilor saucu noile tehnologii dezvoltate în ceramicã, dar este unavangardist în domeniu.

Gama de produse s-a dezvoltat, astfel în, mod progresiv ºinatural, conþinând în momentul acesta câteva mii de produsedin gamele de bazã, profesionale:

� maºini manuale pentru tãiat plãci ceramice ºi consuma-bilele aferente;

� maºini electrice cu disc diamantat pentru tãierea cera-micii ºi pietrei;

� carote diamantate ºi alte sisteme de perforat ceramicã ºipiatrã;

� discuri diamantate specializate sau universale;� mixere pentru mortare ºi adezivi;� tãietoare manuale sau hidraulice pentru dale, blocuri de

beton, piatrã;� sisteme de nivelare ºi mãsurare, clasice sau cu laser;� scule ºi accesorii indispensabile domeniului: gletiere,

ºpacluri, ciocane, gãleþi cauciuc, cleºti widia, distanþiere,raboteze;

� ºabloane, bureþi profesionali etc.;� maºini ºi accesorii pentru curãþat ºi lustruit;� maºini pentru reciclat deºeuri de ºantier;� produse chimice pentru curãþat ºi întreþinut suprafeþe

acoperite ceramic sau cu piatrã;� echipamente de protecþia muncii sau a epidermei;Calitatea produselor RUBI® a permis creºterea continuã a

perioadei de garanþie acordatã, ajungându-se în momentul de faþãpânã la 5 ani garanþie la Tãietoarele Profesionale Manuale!

Recunoaºterea calitãþii produselor RUBI® este certificatã prinnumeroase premii câºtigate la expoziþii internaþionale. �


(Urmare din numãrul anterior)ARGUMENTELE INCERC PENTRU O HARTÃ

DE ZONARE ALTERNATIVÃ PRIVIND PARAMETRUL TCPentru a readuce harta de zonare a parametrului TC

într-o corelaþie acceptabilã cu datele instrumentale, suntnecesare atât acceptãri nemijlocite ale unor date evi-dente cât ºi negocierea transparentã a unor compro-misuri, în cazul mai multor alternative.

Spre deosebire de alte epoci, presiunea politicã numai este un criteriu, astfel încât traseul izoliniilor trebuiedeterminat cu expunerea argumentelor pro ºi contra,care se pot modifica în timp, pe mãsura cercetãrilor ºi aachiziþiei de date instrumentale noi.

În acest demers avem în vedere trei cerinþe:� prima cerinþã ar fi cu privire la aria care corespunde

diferitelor valori ale parametrului TC în raport cu meca-nismul de focar din Vrancea, cu datele instrumentalereale ºi cu condiþiile de teren, în primul rând în sud-estulþãrii, dar ºi în alte zone în care apar mari diferenþe. Con-siderãm cã nu putem accepta, fãrã explicaþii pertinente,trasee ale unor izoiseiste care nu corespund unor para-metri de teren bine justificaþi.

� a doua cerinþã ar fi sã evaluãm ce consecinþe poateavea subestimarea sau neglijarea perioadelor de peste1,6 s în condiþiile expunerii la sursa Vrancea? Cât demult se poate compensa o eventualã subestimare prinmãrirea factorului de amplificare? Proiectanþii pot fidirect interesaþi de acest aspect, având în vedere ten-dinþa manifestã de a se mãri regimul de înãlþime alclãdirilor de birouri ºi rezidenþiale, ca ºi a unor structuriinginereºti speciale.

� a treia cerinþã ar fi legatã de concordanþa valorilorTC de cod ºi a spectrelor asociate în Banat.

În acest context, pornind de la datele instrumentale,s-a trecut la o tentativã alternativã de hartã de zonare TC(aflatã în faza de studiu preliminar), cu urmãtorul mod detrasare:

� domeniul de valori TC = 1,6 s ... 2 s a fost delimitatde staþiile vizibile pe acest traseu;

� domeniul de valori TC = 1,0 s a fost delimitat pelinia TC similarã cu P100-92, modificatã spre nordulMoldovei; ca argumente istorice sunt avarierea TurnuluiNeboisei din Cetatea Sucevei la 1471, avariile extinsede la Mãnãstirea Putna la 1738, prãbuºirea unei pãrþi aTurnului Goliei la 1738. Potrivit unor autori, efecteleneobiºnuite ale marilor cutremure de Vrancea în nordulMoldovei ar putea fi corelate cu existenþa unei linii defracturã pe graniþa Subcarpaþilor Moldovei;

� în vest se propune sã se revinã la TC = 1,0; argu-mentul este dat de valorile TC; în acest context, rezultãstrict necesar sã fie negociatã modificarea spectrului deproiectare pentru seismele din Banat, spre a se extindevaloarea TC pânã la 1 s, situaþie probatã de prelucrãrileinstrumentale;

� staþia Sibiu rãmâne singularã în zona de TC = 0,7,pornind de la particularitãþile înregistrãrii disponibile,fiind necesare studii speciale ºi noi înregistrãri; mani-festarea perioadelor lungi în Transilvania nu ar fi completneaºteptatã, deoarece existã anumite mãrturii istoricelegate de comportarea turnurilor medievale înalte [11];

� în Dobrogea, o primã opþiune ar fi de a atribuiTC = 0,7 s pentru terenul cu geologie fermã, valoaresusþinutã de înregistrãri, în timp ce pentru terenurile alu-vionare din Deltã ºi zona lacurilor din nord, atribuirea sãfie fãcutã pe bazã de foraje adânci, care sã delimitezegraniþa ºi raporturile dintre aluviunile recente ºi cele con-solidate, horstul dobrogean ºi platforma continentalã aMãrii Negre. Pânã la efectuarea unor astfel de cercetãri,la proiectarea unor eventuale structuri înalte ar fi prudentca în Deltã sã fie considerate valori TC = 1 s ... 1,6 s.

În susþinerea unor astfel de valori, nu pot fi neglijate,cel puþin cu titlu de inventar, unele corelaþii cu graniþelesubplãcilor tectonice care se întâlnesc în partea de sud-est a teritoriului ºi eventualele corespondenþe cu carac-teristicile lor dinamice de ansamblu (insuficient studiate),cum ar fi, de exemplu:

� sub-placa Alpinã – o placã solidã dar careprimeºte perioade lungi fiind imediat lângã sursã,favorizând amplificãri date de aluviunile din depresiunileTransilvane;

� sub-placa Moldo-Rusã - o placã masivã în prin-cipiu, dar care are ºi formaþiunile de câmpie ºi podiº, cuposibile particularitãþi de transfer de energie pe fracturapericarpaticã insuficient sudatã, pânã în nord;

Zonarea seismicã a Românieiîn contextul cerinþelor standardelor europene (III)

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, dr. ing. Claudiu Sorin DRAGOMIR, dr. mat. Ioan Sorin BORCIA - INCERC

Fig. 3: Propunere alternativã INCERC de hartã de zonare TC pe bazadatelor instrumentale actuale (2009), în comparaþie cu hãrþile precedente


� sub-placa Moesicã - placã acoperitã de aluviunicuaternare, tangentã sau conjunctã cu horstul Dobro-gean, un subsol adânc implantat care îl face sã vibrezepe perioade scurte, dar cu enclave de aluviuni care potrezona pe perioade relativ lungi la inputul de Vrancea;

CONCLUZIIÎn legãturã cu aplicarea noilor hãrþi de zonare ºi a

unor coduri ºi standarde europene, din 2007, cutermenele declarate scadente în 2010, consecinþeleadoptãrii acestor norme atrag atenþia asupra unoraspecte ºi prevederi care ar trebui reanalizate, având învedere cã:

� cerinþele ºi formatul din Eurocodurile referitoare laacþiunea seismicã nu au fost gândite pentru condiþiile dinRomânia, dominate de sursa intermediarã Vrancea, ceeace a condus deja la limitãri în standardele adoptate;

� ºi în alte þãri europene existã încã aspectedescoperite în raport cu cele mai avansate abordãri dinSUA, Japonia, Noua Zeelandã;

� modul în care þãrile membre UE interpreteazã ºiaplicã standardele europene în materie seismicã esteputernic particularizat ºi corelat cu condiþiile locale;

� numeroase voci calificate europene atrag dejaatenþia cã este necesarã o revizuire a EC 8 ºi cã studiilelocale de amplasament trebuie sã fie determinante [22,23, 24, 29];

� acest proces nu se poate încheia în România anu-lui 2010, iar standardele analizate trebuie consideratetranzitorii, cel puþin în privinþa parametrilor menþionaþi,deoarece nu au fost iniþiate decât studii parþiale iar terito-riul nu este acoperit cu date de investigaþie;

� chiar autorii acestor coduri ºi hãrþi au declarat în2007 [27] cã procesul este evolutiv;

� pe aceastã linie, un argument este ºi acela cã înprivinþa zonãrii actuale din codul P 100-1:2004 ... 2006 ºiSR EN, cercetãtorii ºi utilizatorii au identificat nume-roase discrepanþe de principiu ºi detaliu [16, 28], iarautorii respectivi nu au oferit rãspunsuri coerente ºitransparente în raport cu enorma responsabilitate carederivã din astfel de documente; articolele publicate ºicursurile de prezentare a noului cod P100 nu au prezen-tat decât sumar baza metodologicã justificativã;

� oricum, atunci când progresul în materie de proce-duri de prelucrare avansatã a înregistrãrilor conduce ladate substanþial diferite de cele care au fundamentat uncod sau un standard, trebuie dezbãtute la timp con-secinþele sau riscurile modificãrilor posibile;

� reglementãrile menþionate în acest articol nu auputut rãspunde integral la formatul cerut de StandardeleEuropene - Eurocoduri, ceea ce subliniazã specificulmanifestãrii fenomenului seismic ºi dificultatea alinieriiformale la alte abordãri în România, fãrã a efectua studiicomprehensive ºi o interpretare consensualã a datelorexistente;

� ar trebui reanalizatã prevederea cã „reglementãrilede tip anexã naþionalã la standarde europene înlocuiescanumite STAS-uri din ianuarie 2010“, datã declaratã deASRO ca termenul limitã de adoptare ºi implementare înRomânia a Eurocodurilor EN 1990 pânã la EN 1999 cuanexele lor naþionale, cât ºi data la care standardelenaþionale conflictuale trebuie anulate; în acest caz s-ar

încadra doar STAS 9165-72 „Principii generale deproiectare pentru construcþii din regiuni seismice“;

� deoarece nu sunt acoperite toate cerinþele dinactivitatea de proiectare, iar anumite anexe naþionale nuau putut fi, oricum, aliniate complet la Eurocoduri, ar tre-bui analizat dacã va fi suficient ca pentru asigurarearezistenþei la cutremur sã se utilizeze numai prevederilestandardului SR EN 1998-1:2004/NA:2008 împreunã cuprevederile standardului român SR EN 1998-1:2004 ºiale Eurocodurilor EN 1991 pânã la EN 1999, pe mãsuraadoptãrii ºi implementãrii în România a acestor stan-darde cu anexele lor naþionale;

� nu apare justificat ca alte reglementãri, respectivSR 11100 -1:1993 „Zonare seismicã. Macrozonarea teri-toriului României“ ºi STAS 8879/1-81 „Microzonareaseismicã. Studii pentru elaborarea hãrþilor de micro-zonare“, sã fie anulate; deºi standardul privind micro-zonarea nu servea proiectãrii, este greu de perceputmodul în care SR EN 1998-1:2004/NA:2008 împreunãcu standardul SR EN 1998-1:2004 se suprapuneau,eventual, unui astfel de demers ºi de ce era nevoie sã fieabrogate; acestea ar trebui revizuite ºi redactate în for-matul atins de alte þãri avansate în domeniu, eventualîncadrate în altã categorie de reglementãri; de altfel,seismologii, ca ºi unii ingineri efectueazã de peste undeceniu ºi în prezent studii de microzonare finanþatepublic;

� deºi nu se precizeazã, odatã cu intrarea în vigoarea P100-3 / Cod de evaluare ºi proiectare a lucrãrilorde consolidare la clãdiri existente, vulnerabile seismic,nu se vor mai utiliza nici capitolele 11 ºi 12 dinP100/1992, ºi nici referinþele la intensitãþi echivalente,corelate cu hãrþile din acel normativ, devenind caduce ºilistele din «Detalierea parametrilor de calcul ks ºi TCla nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale. IndicativNP-055-01, 2001»;

� unele dintre documentele de reglementare ante-rioare erau familiare proiectanþilor români, atât prin literalor, cât ºi prin termenii comuni cu cei din alte norme,ceea ce justificã necesitatea unor corelaþii între vechi ºinou.

Cu privire la identificarea localitãþilor pe hãrþileprovenite din format GIS (dar redate în cod ºi apoi în SREN ca simple imagini în format jpg încã din anul 2002),în observaþiile transmise de cercetãtorii din INCERC s-aatras atenþia asupra unor aspecte de interfaþã, de naturãtehnico-legalã, care ar trebui clarificate. Deoarece liniarelativ groasã de trasare poate da dificultãþi celor careaplicã aceste norme, ar fi strict necesarã o listã detaliatã,oficialã, care sã includã toate localitãþile din þarã, cuparametrii de zonare daþi de autorii reglementãrii, pebaza hãrþii în GIS.

O serie de aspecte care au fost incluse în regle-mentarea NP-055-01 (2001) [6], care îºi va înceta apli-cabilitatea dupã intrarea în vigoare a Codului P100-3, îºimenþin valabilitatea în cazul oricãrei hãrþi de zonare, ºianume:

� având în vedere scara redusã ºi numãrul relativredus de localitãþi de control din hãrþile de bazã ºi listelede localitãþi din cod, localizarea pe hãrþi a unor amplasa-mente, comune sau sate, poate fi diferit apreciatã de uniiutilizatori în raport cu zonele seismice ºi valorile TC,dupã caz;



� o situaþie dificilã, specificã, în acest sens o repre-zintã atribuirea valorii TC pentru unele localitãþi situatepe masivul geologic rigid al Dobrogei, cazuri în caresaltul poate fi de la TC = 0,7 s la TC = 1,0 s, în funcþie deaprecierea poziþiei întregii localitãþi sau a unui anumitamplasament în raport cu traseul liniei de delimitare azonelor seismice ºi categoria terenului;

� zonarea ºi intensitãþile seismice bazate pe condi-þiile de teren din cod sau standard ºi atribuite centreloradministrative ale localitãþilor pot sã nu fie reprezenta-tive pentru situaþia concretã a unui anumit amplasament,în special în cazurile în care:

� centrul administrativ (municipiul, oraºul, comuna)regãsite în listã sunt situate într-o zonã seismicã de calcul,iar construcþia evaluatã se aflã la o anumitã distanþã,într-o zonã aparþinãtoare administrativ de aceasta, darneprecizatã pe listã, situatã în altã zonã seismicã de calcul;

� construcþia evaluatã se aflã într-o localitate sau învecinãtatea acesteia, în care existã zone, subunitãþi sauamplasamente specifice (sectoare, cartiere, sate, incintede întreprinderi) situate în întregime sau în parte peterenuri cu caracteristici substanþial diferite de cele alecategoriei de teren care corespunde zonãrii seismice;

� impreciziile de transpunere pe hãrþile administra-tive la scarã mare, pot sã conducã la intensitãþi echiva-lente ºi nivel de protecþie antiseismicã a unei construcþiiconsiderate subestimate sau interpretabile diferit;

� în cazurile în care astfel de situaþii nu pot fi uºorclarificate ºi au consecinþe asupra stabilirii nivelului deprotecþie antiseismicã a unei construcþii, ca urmare asituãrii unui amplasament într-o zonã sau localitate cuseismicitate apreciatã diferit, mai redusã, utilizatorii potsolicita MDRL ºi/sau elaboratorilor hãrþilor de zonarereanalizarea încadrãrii localitãþii respective, cu conside-rarea condiþiilor concrete, locale, de amplasament.

O consecinþã foarte importantã a acestor noi abordãripriveºte caracterizarea legalã a mãrimii cutremurului,pentru a evita comunicatele contradictorii sau aprecierileeronate despre comportarea construcþiilor. În cazulcutremurelor care vor cauza eventuale avarii ºi/sauprãbuºiri ale unor construcþii recente se vor putea întâlnisituaþii în care autoritãþile sau persoanele juridice ºi fizicevor acþiona în instanþã proiectanþii sau constructorii sauchiar pe autorii hãrþilor ºi forul care le-a avizat, pentru cãnu ar fi luat în consideraþie o acþiune seismicã adecvatã,presupunând ca seismul real ar fi fost sub mãrimea celui«de cod». Pentru a rãspunde în termenii din hãrþile decod, în acceleraþii, ar trebui sã avem înregistrãri localeadecvate. Din pãcate, se ºtie cã, în condiþiile actuale denumãr de aparate ºi repartizare pe zone, nici reþeauaseismicã naþionalã pentru construcþii a INCERC, ºi nicicea a INCDFP sau a CNRRS, nu pot furniza date în ter-meni de acceleraþii pentru întreg teritoriul, fiind necesareîndesiri cu un mare numãr de aparate digitale sau eva-luãri bazate pe alte abordãri.

Spre deosebire de normativul P100/1991-1992,hãrþile propuse ºi textul din P100-1/2004 ... 2006 nu facnicio referire la o posibilã echivalenþã cu intensitãþilemacroseismice pe scara MSK, încã în vigoare la noi, cuscara MM sau cu Scara Macroseismicã Europeanã EMS98 [18], care aºteaptã sã fie oficial introdusã, mai alesde când am intrat în Uniunea Europeanã. Aceastã situ-aþie va conduce la o lipsã de corelaþie cu datele evaluate

ºi transmise de INCDFP sau de alte agenþii inter-naþionale. Dupã cum se ºtie, comunicatele oficialeINCDFP privind seismele fac referinþã la magnitudine ºiintensitatea epicentralã, intensitatea MM în Bucureºti,etc., deºi scara MM, respectiv corelaþiile luate în calculde INCDFP, pornind de la magnitudini(?) sau de laacceleraþiile terenului, nu sunt public cunoscute saulegal în vigoare la noi. Totodatã, prin tradiþie, INCDFPevalueazã intensitatea macroseismicã pe bazã de ches-tionare trimise în teritoriu.

Pe de altã parte, la aplicarea OG 20-1994 privindreducerea riscului seismic al construcþiilor existente seface referire la zonele cu intensitate echivalentã VII potrivitP100 -1992, iar dupã intrarea în vigoare a Codului P100-3va trebui gãsitã altã echivalenþã.

Deoarece nu existã prevederi în P100-1:2006, evalu-area legalã, inginereascã, a mãrimii miºcãrii într-unamplasament în care nu existã înregistrãri cât de câtapropiate va fi imposibilã, în timp ce evaluãrile dinscãrile de intensitãþi EMS ºi chiar MSK (respectiv MCSîn Italia), care sunt larg aplicate în Europa, nu vor firecunoscute. Este necesarã o reglementare specificã ºitrimiteri la Ghidul MLPTL-INCERC privind adaptareaScãrii EMS. La INCERC sunt în curs cercetãri în acestcontext.

Nu trebuie uitat cã în studiile INCDFP unele hãrþi dehazard sunt prezentate în intensitãþi în timp ce altele uti-lizeazã parametri inginereºti; acest institut a elaborathãrþi alternative de hazard la nivel naþional, precum ºi ofamilie de hãrþi de hazard local pentru numeroase loca-litãþi, inclusiv o hartã de microzonare pentru Bucureºti[26], cu intenþia declaratã de a fi propuse ca instrumentîn proiectarea structurilor! ªi în acel domeniu ar trebuiefectuat un schimb de opinii ºi clarificate numeroaseaspecte.

Principalii autori români de coduri ºi hãrþi de zonaresunt implicaþi în programe europene, în care se pare cãexistã mai multã grijã pentru explicarea metodologiilordecât în þarã.

Ruptura aparentã dintre diferitele colective decercetãtori din ingineria seismicã ºi dintre unii ingineri ºiseismologi, lipsa unor dezbateri naþionale deschiseprivind problemele de interes comun, cel puþin în privinþametodologiilor de studiu a hazardului seismic ºi areprezentãrii acþiunii seismice pentru proiectare, nu estebeneficã pentru România ºi pentru Europa. Existenþacercetãrilor interdisciplinare este beneficã progresului înspaþiul euro-mediteranean dar prezentarea unor rezul-tate de tip „cutie neagrã“, cu neclaritãþi, omisiuni sauparalelisme, fãrã a li se anticipa consecinþele pozitivesau negative asupra proiectãrii antiseismice nu poate fiproductivã.

Deoarece nu putem cunoaºte dacã marile cutremurecare pot îmbogãþi baza de date instrumentale se vor pro-duce înaintea termenelor la care trebuie sã adoptãm ºiimplementãm standarde în format european, înainte dea declara definitive unele norme ºi a scoate din vigoarepe cele aparent conflictuale, ar trebui sã mediem con-flictele de cunoaºtere ºi comunicare.

În cadrul european actual, ar trebui sã ne fie mai teamãde caracteristicile ºi efectele necunoscute, neglijate ºinedorite ale cutremurelor puternice, în special ale celorvrâncene, decât de termenele dorite ale unor activitãþi.



BIBLIOGRAFIE1. DEMETRESCU, G.: Remarques sur le tremblement de terre de Roumanie

du 10 novembre 1940. Comptes Rendus de Séances de L´Académie des Sciencesde Roumanie. 553. Tome V, No. 3, p. 224-241. Ed. Cartea Româneascã, Bucureºti.

2. PETRESCU, Gh.: Despre cutremurele de pãmânt ºi regiunile seismice dinþara noastrã. Editura Tehnicã, Colecþia SRSC, nr. 108, 1955.

3. ATANASIU, I.: Cutremurele de pãmânt din România. Editura AcademieiR.P.R., 1961.

4. BÃLAN, St. CRISTESCU, V. CORNEA, I. (Coordonatori): Cutremurul depãmânt din România din 4 martie 1977, Ed. Academiei, Bucureºti, 1982.

5. *** Normativ pentru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe,social-culturale, agrozootehnice ºi industriale, indicativ P-100-92. MLPAT-DCLP,Editor INCERC, 1992

6. *** Normativ pentru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe,social-culturale, agrozootehnice ºi industriale, indicativ P-100-92. Detalierea para-metrilor de calcul ks ºi TC la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale. ContractMLPTL-INCERC. Indicativ NP-055-01, 2001.

7. GEORGESCU, E. S.: 25 de ani de la dezastrul din 4 martie 1977.Învãþãmintele ingineriei seismice. Tribuna Construcþiilor nr. 6 - 7 (156 - 157) 2002

8. GEORGESCU, E.S., Earthquake Engineering Development before and afterthe March 4, 1977, Vrancea, Romania Earthquake, Symposium „25 years ofResearch în Earth Physics”, National Institute for Earth Physics, 25 - 27september2002, Bucharest. St. Cerc. GEOFIZICA, tomul 1, p. 93-107, Bucureºti, 2003

9. GEORGESCU, E.S.: Cutremurele istorice ºi performanþa structuralã. ConferinþaNaþionalã AICPS, 14 martie 2003, Bucureºti. Buletinul AICPS, 2003

10. GEORGESCU, E.S.: Managementul riscului seismic: specific, percepþie ºicomunicare. Editura Fundaþiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN 973-8327-96-2. Volumapãrut cu sprijinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

11. GEORGESCU, E.S.: Bucureºtiul ºi seismele. Editura Fundaþiei CulturaleLibra, Bucureºti, 2007. ISBN: 978-973-7633-45-50-7. Volum apãrut cu sprijinulAutoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã.

12. *** Cod de proiectare seismicã P100. Partea I - P100-1/2004. Prevederide proiectare pentru clãdiri. (elaborator Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, Buletinul Construcþiilor, aprilie 2004; publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005).

13. *** Cod de proiectare seismicã P100. Partea I - P100-1/2006. Prevederide proiectare pentru clãdiri (elaborator Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 ºi 803 bis din25 septembrie 2006).

14. BORCIA, I.S., SANDI, H., STANCU Olga: „Condiþiile seismice din zonele„A“ ºi „B“, definite de normativul P.100-92. Constatãri pe marginea datelor instru-mentale ºi analize de hazard seismic.“, în Gazeta AICR, 34, 2000.

15. *** SR EN 1998-1/NA. Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezis-tenþa la cutremur Partea 1: Reguli generale, acþiuni seismice ºi reguli pentru clãdiri.Anexa Naþionalã. ASRO. Iulie 2008.

16. GEORGESCU, E.S., Borcia, I. S.: Observaþii privind Codul P 100-1/2004,INCERC, Laborator Evaluarea riscului seismic ºi prevenirea dezastrelor. Adresãcãtre MTCT, 31 mai 2004

17. BORCIA I. S., LUNGU D., PRAUN C., SANDU C.: „INCERC Strong MotionDatabase”, în Proc. Int. Conf. Earthquake loss estimation and risk reduction 2002,(D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo editors), Independent Film, Bucharest,Romania, 2004, vol I, pag. 329 - 340, ISBN 973-85112-8-3.

18. SANDI, H., BORCIA, I.S.: Scara Macroseismicã Europeanã 1998 , EMS-98.Ediþie bilingvã englezã-românã. Completatã cu exemple ilustrative româneºti aleclasificãrii avarierii pentru anumite tipuri de clãdiri ºi cu exemple de atribuire a inten-sitãþii din date documentare din România. Institutul Naþional de Cercetare-Dez-voltare în Construcþii ºi Economia Construcþiilor - INCERC ºi Institutul deGeodinamicã «Sabba S. ªtefãnescu» al Academiei Române. Lucrare elaboratã încadrul contractului: „Ghid privind adaptarea scãrii de intensitãþi seismice europeneEMS - 98 la condiþiile seismice ale României ºi la necesitãþile inginereºti“, benefi-ciar: MLPTL, 2002.

19. LUNGU, D., ALDEA, A., ARION, C., CORNEA, T.: City of Bucharest seismicprofile: from hazard estimation to risk mitigation. A doua Conferinþã naþionalã deinginerie seismicã - CNIS 2, 8-9 noiembrie 2001; date similare în LUNGU, D.:Seismic risk mitigation în the Vrancea region, Romania. Hazard Risk Mitigation înEurope and Central Asia. WORLD BANK Workshop, Istanbul, October 26-28, 2004

20. *** Studiu pentru calibrarea siguranþei structurale în standardele ºi norma-tivele româneºti pentru proiectarea construcþiilor pe baza codurilor ºi cercetãrilor despecialitate din SUA ºi Europa de Vest. Contract no. 50 7 1993, Faza 3-a. ICB-Facultatea de Construcþii Civile, 1994.

21. SLEJKO, D., PERUZZA, L., REBEZ, A.: Seismic hazard maps of Italy.Annali di Geofizica, Vol. 41, N. 2, June 1998.

22. MUSSON, R.M.W., SARGEANT, S.L.: Eurocode 8 seismic hazard zoningmaps for the UK. BRITISH GEOLOGICAL SURVEY SEISMOLOGY AND GEOMAG-NETISM PROGRAMME. Technical Report CR/07/125 Issue 3.0, 2007

23. BOOTH, E.: Design Spectral Shapes for the UK. Implementation of EC8 inthe UK. ICE-SECED. UK, 2007

24. BOOTH, E., SKIPP, B.: Establishing the need for seismic design în the UK.Report for the Institution of Civil Engineers’ Research Enabling Fund, September2007. ICE-SECED, UK.

25. FARDIS, M.N.: Eurocode 8 and other seismic design codes. WORKSHOPon the use of the Eurocodes în the Mediterranean Countries, 27-29 November2006, Varese, Italy.

26. MÃRMUREANU, G. at al: Harta de hazard seismic local (microzonare)pentru Bucureºti. Analiza probabilistã ºi deterministã. Vol. I, pag. 69-96, A 3-aConferinþã naþionalã de inginerie seismicã - CNIS 3, 9 decembrie 2005, Editat deINCERC Bucureºti.

27. *** Ordin nr. 688 din 10/08/2007 pentru modificarea ºi completarea Regle-mentãrii tehnice „Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectarepentru clãdiri“, indicativ P 100-1/2006, aprobatã prin Ordinul ministrului transpor-turilor, construcþiilor ºi turismului nr. 1.711/2006, Publicat în Monitorul Oficial nr. 850din 11/12/2007 ºi Anexa H la Ordinul nr. 688 din 10.08.2007 , Comentarii referitoarela prevederile P100-1:2006. Buletinul Construcþiilor, vol. 11-12/2007

28. SANDI, H.: Observaþii de ordin metodologic pe marginea codului deproiectare P.100-1/2006. Conferinþa Naþionalã AICPS 2009

29. SPENCE, R., LOPES, M., BISCH, P., PLUMIER, A., DOLCE, M.: Earth-quake risk reduction în the European Union. Proposals for a European earthquakerisk reduction programme - a discussion document. Workshop „Reducing Earth-quake Risk în Europe”, organised by the EAEE and SPES, with the support of theEuropean Commission’s Joint Research Centre (JRC) and the UK Society forEarthquakes and Civil Engineering Dynamics, and hosted by the PortugueseGovernment, Lisbon, 31 October 2005.

30. *** CEN. TC 250 SC 8. Situation Reports on the implementation ofEurocode 8 at National level for different countries. 2007.

31. SOUSA, M.L., COSTA CAMPOS, A.: Ground motion scenarios consitentwith probabilistic seismic hazard disaggregation analysis. Application to MainlandPortugal. Bull. Earthquake Eng. 7:127-147 (2009)

32. *** Proiectul MENER „Baza de date seismice pentru cutremurele dinRomania“, 2001 - 2004, INCDFP & INCERC.

33. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU, M., STANCU, O., VLAD , I., VLAD, N.:Influence of source mechanism versus that of local conditions upon spectral contentof ground motion (paper no. 2509). Proc. 13-th World Conf. on Earthquake Engineering,Vancouver, 2004.

34. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU Olga: „Asupra specificãrii condiþii-lor seismice ºi nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare“,Simpozionul Proiectarea consolidãrii structurale a construcþiilor existente pentrusiguranþa acestora la acþiunea cutremurelor de pãmânt, UTCB, 4 martie 2005.

35. SANDI, H., BORCIA, I. S.: „A summary view on the implications of availablestrong motion data on Vrancea earthquakes“, International Symposium on „StrongVrancea Earthquakes and Risk Mitigation“, October 4-6, 2007.

36. SANDI, H., BORCIA, I. S.: „On the verification criteria for base isolationsystems, under the conditions of Romania”,Technical-Scientific InternationalSymposium on „Modern Systems for Mitigation of Seismic Action”, General Associ-ation of Engineers of Romania (AGIR), Bucharest, Romania, October, 31, 2008

37. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU, O.: Asupra specificãrii condiþiilorseismice ºi nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare.Simpozionul Proiectarea consolidãrii structurale a construcþiilor existente pentrusiguranþa acestora la acþiunea cutremurelor de pãmânt, UTCB, 4 martie 2005.

38. LUNGU, D., DEMETRIU, S., ALDEA, A., ARION, C.: Probabilistic seismichazard assessment for Vrancea earthquakes and seismic action în the new seismiccode of Romania, First European Conference on Earthquake Engineering andSeismology (a joint event of the 13th ECEE & 30th General Assembly of the ESC),Geneva, Switzerland, september 2006

39. LUNGU, D., ALDEA, D., ARION, C., DEMETRIU, S.: Probabilistic zonationof Vrancea seismic hazard. Eurocode 8 reprezentation of design action, ColloqueNational AFPS, 2003. �


PERSONALITÃÞIDIN LUMEA CONSTRUCTORILORRodica ANGELESCU

S-a nãscut la 22 august 1933 înBraºov.

Dupã absolvirea Liceului ªcoalaCentralã de Fete Bucureºti, în anul1951, a continuat studiile la Institutulde Construcþii Bucureºti – Facultateade Construcþii Civile ºi Industriale – pecare a absolvit-o în anul 1956.

Activitatea inginereascã a început-oîn anul 1956, la Institutul de ProiectãriEnergetice Bucureºti, continuând-ofãrã întrerupere, pânã în anul 1995, laacelaºi institut. A deþinut funcþiile deinginer proiectant, inginer proiectantprincipal, inginer ºef proiect speciali-tate, inginer proiectant principaltehnolog, ºef colectiv de proiectare,adjunct ºef de secþie, consilier CTE, ºiconsilier la MEE ºi RENEL.

Din anul 1995, a continuat activi-tatea Ia S.C. ISPE S.A., în funcþia deconsilier CTE ºi coordonator la diferiteproiecte elaborate în colaborare cuparteneri strãini sau pentru export.

În anul 1983 a obþinut titlul ºtiinþificde doctor inginer cu teza „Repartizareaeforturilor în elementele metalice cuvariaþii de secþiune nesimetricã“.

În cei aproape 50 de ani de activi-tate la ISPE, a desfãºurat o activitateimportantã în domeniile:

� construcþii energetice, construcþiiindustriale ºi civile (colaborare laproiectele de execuþie ale sãlilor decazane de 1035 t/h de la centrala ter-moelectricã CTE Rovinari, ale clãdi-rilor principale de la centraleleelectrice de termoficare CET BucureºtiSud, CET laºi, CET Brazi, CET Luduº,ale clãdirilor administrative ºi cor-purilor de exploatare aferente cen-tralelor menþionate etc., în calitate deproiectant, iar ca ºef proiectant despecialitate - obiecte ale centralelorelectrice de termoficare CET Galaþi,CET Braºov, CET Piteºti Sud ºi cen-tralele termice CET Metrom Braºov,CT Dumbrava Roºie etc.);

� construcþii energetice pentruexport sau în colaborare cu parteneristrãini (centrale electrice din India ºiIndonezia, centrale termice pentru

Germania: CT Unterwellenborn, CTLichtenberg, CT Rostock; pentruIugoslavia: CT Novi-Belgrad ºi CTPucheng-China; coordonarea proiec-tãrii pentru implementarea unui grupenergetic la Rafinãria Petrobrazi, încolaborare cu partenerul furnizor deechipamente Hyundai din Coreea ºicoordonarea proiectãrii unor lucrãri deconstrucþii aferente fabricii de cimentdin lordania, de la Fuhais;

� verificare, ca atestat MLPAT aproiectelor întocmite în ISPE: CTERovinari, CTE Doiceºti etc., CETTurceni, CET Brazi, CET Craiova etc.;

� proiecte de construcþii precumCentrul de dirijare a zborurilorROMATSA Bucureºti;

� proiecte de consolidare pentruconstrucþii de locuit, social culturale ºiadministrative, sedii de firme, spitale:Spitalul Universitar Bucureºti, corpuriale spitalului C.I. Parhon;

� verificarea alternativã a unorproiecte întocmite dupã norme strãineºi punerea de acord cu reglementãriletehnice româneºti (proiectul întocmitde Hyundai Ltd., pentru partea deconstrucþii a grupului energetic alRafinãriei Petrobrazi, lucrãri pentruCentrul de dirijare a zborurilorROMATSA Bucureºti);

� verificarea documentelor în fazaBasic Design, întocmite conformreglementãrilor tehnice româneºti decãtre partenerii strãini: Fortun Enge-neering Ltd pentru structura desusþinere cazan de la CET Deva; BHKBabccok-Hitachi K.K., Kure divisionJaponia ºi Toshiba CorporationJaponia, pentru reabilitarea bloculuinr. 4 de 150 MW de la SE Paroºeni;

� expertizarea unor construcþiienergetice (clãdirile principale de laCET Palas, CET Brazi, CET Iºalniþa;coºurile de fum de la CET Braºov, CETBrazi, CET Palas, CET Bucureºti Vest;fundaþiile de turboagregate de la CETDeva etc.), clãdiri de locuit din centrulistoric Bucureºti incluse în ProgramulNaþiunilor Unite pentru Dezvoltare(amplasate pe strãzile Francezã,Halelor, Covaci, Gabroveni), sediul

ISPE Bucureºti, clãdiri de spitale dinjudeþul Prahova, clãdirea Liceului MihaiViteazul Bucureºti, clãdirea magazi-nului Obor etc.;

� activitate de consultanþã pentruCEN Craiova – SE Iºalniþa, retehnolo-gizarea ºi modernizarea blocului 7 de315 MW în colaborare cu parteneriromâni ºi strãini;

� colaborarea cu UniversitateaTehnicã de Construcþii ºi INCERC(membru al unor comisii de avizare adiferitelor lucrãri ºtiinþifice), colaborareacu MLPAT ºi cu firme de proiectare etc.

Dr. ing. Rodica Angelescu a des-fãºurat ºi activitate ºtiinþificã, par-ticipând la diferite conferinþe ºtiinþifice,simpozioane, prezentând 40 de lucrãri,publicate. A colaborat la lucrãri experi-mentale cu INCERC laºi, UTCB ºi aparticipat la ISPE pentru întocmireaunor reglementãri departamentale,dintre care menþionãm Normativul PE737-92.

De asemenea, a activat ºi înînvãþãmântul universitar la UTCB, con-ducând proiecte de diplomã în specia-litãþile construcþii metalice ºi betonarmat ºi este membru al unor asociaþiiprofesionale în construcþii din þarã.

Pentru însemnata sa activitateinginereascã, dr. ing. Rodica ANGE-LESCU a fost distinsã cu diferiteordine ºi medalii, dintre care amintimOrdinul Naþional Serviciul Credinciosîn gradul de Cavaler (2004).

Cu o activitate de excepþie înproiectare, s-a înscris printre cei maide seamã ingineri constructori dinþarã, onorându-ºi numele.

Foarte muncitoare, cu iniþiativã, exi-gentã, s-a impus în colectivele pe carele-a condus, cu rezultate semnificative– mãrturie a unei activitãþi laborioase.

De menþionat ºi aportul adusºtiinþei ºi tehnicii construcþiilor prinlucrãrile publicate sau introduse înproiectare.

Amintim ºi calitãþile: inteligentã,cultã, modestã, corectã în relaþiileinterpersonale ºi dornicã de a ajutasemenii. �(din volumul „Personalitãþi româneºti în construcþii“)


Salariile în construcþii ºi consultanþã

Suntem o companie româno-spaniolã ºi am intrat pepiaþã în urmã cu mai mult de un an.

Am ales sã ne specializãm în recrutarea de personalpentru sectorul construcþiilor, deoarece era o zonãextrem de interesantã ºi încã neacoperitã cu acest tip deservicii.

Avem, în prezent, colaborãri de succes cu cele maimari companii din domeniu ºi am reuºit sã acoperimpoziþii cheie cum ar fi: Team Leader, Project Manager,Resident Engineer, Senior site Engineer, QS sau AQ,pentru mari proiecte naþionale ºi internaþionale de infra-structurã rutierã, construcþii civile, edilitare, reabilitãri,precum ºi construcþii de cãi ferate ºi metrou.

Sã trecem, acum, la un subiect care am vãzut cãapare cel mai des în email-urile primite ºi anume, nivelulsalarial pe piaþa româneascã de construcþii ºi consul-tanþã în perioada de crizã economicã.

Anul 2010 a început deja, iar în 2009 încã mai exis-tau dubii asupra crizei economice ºi a nivelului pe careîl poate atinge. În acest moment este clar pentru toatãlumea cã situaþia este destul de gravã ºi este posibil sãse agraveze chiar mai mult...

ªtim cu toþii cã, în anii trecuþi, construcþiile ºi ingineriaconstituiau unele din sectoarele cele mai „avantajate“.Sectoare în care nivelul salarial, mai ales pentru ingineriiexperimentaþi, putea atinge cote foarte bune dar,începând cu mijlocul anului trecut, lucrurile au început sãse schimbe.

Am încercat sã realizez pentru dumneavoastrã oanalizã de piaþã privind salariile în construcþii ºiconsultanþã, în funcþie de experienþã ºi specializare,pentru anul 2010 (tabelul 1).

În execuþie, deci, nivelul a scãzut faþã de aceeaºi

perioadã a anului trecut cu aproximativ 25%, în timp ce

pentru consultanþã scãderea este chiar mai mare: cam

35%. Vestea bunã vine, însã, în cazul proiectelor

externe. Pentru o poziþie de Senior Engineer în consul-

tanþã, pe un proiect în afara þãrii, în funcþie de spe-

cializare, salariile rãmân cam la fel ºi se situeazã în

intervalul 3.500-5.000 EUR/lunã.

Observându-se o uºoarã „înviorare“ a pieþei în

ultimele douã luni, ne menþinem speranþa cã ne vom

reveni în curând din situaþia criticã, iar piaþa construcþiilor

ºi a ingineriei vor reuºi, mãcar spre sfârºitul anului 2010,

sã se apropie din nou de un nivel bun.

Pentru orice întrebare sau informaþie suplimentarã

mã puteþi contacta pe adresa [email protected] sau la

telefonul: 021-230.60.78. �

În urma articolului apãrut în numãrul 57 (martie a.c.) al Revistei Construcþiilor, am primit, prinemailurile de la mai mulþi cititori, solicitarea de a prezenta informaþii despre compania „CreareResurse Umane“.

Mã bucur cã existã interes pentru piaþa de HR a sectorului, atât din partea angajatorilor cât ºi din ceaa inginerilor. Voi încerca, începând cu acest numãr, sã rãspund la cât mai multe dintre întrebãrile for-mulate de dvs.

Tabelul 1

Mãdãlina TOIA - recruitment manager

Mãdãlina TOIA, recruitment manager - Compania „Creare Resurse Umane“


Din cele cunoscute, în condiþiilelipsei unor norme specifice ºi subpresiunea timpului, proiectanþii aufolosit metode aproximative dedeterminare a solicitãrilor, multacoperitoare, proprii sistemelor cla-sice similare, a cãror alcãtuire ºimod de comportare sub încãrcãridiferã într-o oarecare mãsurã.

Aceastã situaþie trebuie eradicatãcât mai curând din practica curentã,pentru a se evita compromitereaacestor sisteme constructive, fapt ces-a mai petrecut ºi cu alte idei valo-roase în procesul de construcþii.Este ºi motivul pentru care, în con-tinuare, detaliem o metodã originalãde calcul elaboratã de colectivul dela Catedra BMTO - Facultatea deConstrucþii ºi Instalaþii din Iaºi,metodã deosebit de utilã în pro-iectarea cu sistemul de planºeecu goluri sferice.

Autorii au efectuat o analizã com-parativã a douã tipuri de planºeedalã pentru structura de rezistenþã a

unui depozit de cãrþi. Scopul acestuistudiu este de a gãsi soluþia eco-nomicã de planºeu care sã îndepli-neascã cerinþele impuse de treifactori importanþi: exigenþele benefi-ciarului, termen de execuþie, norma-tive ºi standarde în vigoare.

STUDIU DE CAZCaracteristicile constructive ºi

funcþionale ale planºeului supus

analizei sunt impuse de condiþiile

arhitecturale (înãlþime utilã mare,

lipsa capitelurilor vizibile, posibili-tatea schimbãrii de destinaþie înfuncþie de cerinþe etc.), întrucâtacesta se va introduce ca planºeuintermediar într-o structurã exis-tentã, pentru a separa pe orizon-talã construcþia, în ideea realizãriiunui depozit de cãrþi (fig. 1).

Toate acestea conduc la utilizareauneia dintre variantele: planºeu dalãclasic, planºeu cu goluri sferice,planºeu ciupercã (fig. 2, 3, 4).

Pentru cã s-a discutat mult despre avantajele tehnico-economice ale planºeelor dalã iar sistemul pecare îl studiem se încadreazã în acest domeniu, aducem un plus de informaþii prin efectuarea unei analizecomparative între douã variante de realizare a acestora. Studiul face referire la tehnologia de execuþie,consumurile de materiale ºi manoperã, o analizã de preþ ºi detalierea celui mai important aspect în ceea cepriveºte metodologia de calcul pentru acest tip de planºee.

Menþionãm cã specialiºtii autohtoni (ingineri ºi arhitecþi) care preferã utilizarea acestora îºi asumã oevidentã rãspundere, deoarece în þara noastrã nu existã decât prescripþii informative de calcul ºi alcãtuirea unor astfel de sisteme constructive ºi ar fi necesarã o motivare bazatã pe norme româneºti.

Elemente comparativeîntre planºeul tip Bubble Deck ºi cel dalã clasic

drd. ing. Sergiu CÃLIN, drd. ing. Mugurel CLOªCÃ, drd. ing. Gabriela DASCÃLU -Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” Iaºi

Fig. 1: Secþiune longitudinalã propusã pentru modernizare halã

Fig. 2: Planºeu dalã clasic Fig. 3: Planºeu ciupercã Fig. 4: Planºeu cu goluri sferice


Utilizarea unui planºeu dalã estecea mai raþionalã soluþie pentru asatisface cerinþele de mai sus.Pentru studiu s-au folosit douã tipuride planºee, care se vor analiza ºidin punct de vedere al metodologieide calcul a stãrilor de eforturi pe par-cursul exploatãrii.

În cadrul acþiunii de modernizareºi refuncþionalizare a unei haleindustriale existente, s-a propusintroducerea unui planºeu interme-diar având forma în plan ºi trama deconstrucþie redatã în figura 5.

Planºeul va fi realizat indepen-dent de structura existentã, fiindintrodus la cota +7,00 m. Înãlþimeatotalã a halei este de +13,80 m.Funcþionarea etajului tehnic are rolde depozit de cãrþi. Se doreºte, însã,a exista ºi posibilitatea schimbãrii dedestinaþie prin realizarea de pereþidespãrþitori, în funcþie de necesitãþilebeneficiarului.

Suprafaþa totalã a plãcii este de620 mp. Structura are un singurnivel, iar planºeul intermediar se dis-pune la cota +7,00 m. Încastrareastâlpilor la nivelul pardoselii se reali-zeazã prin fundaþii izolate tip bloc ºicuzinet. Structura va fi amplasatã înIaºi.

EVALUARE ÎNCÃRCÃRI� Încãrcãri permanente: - încãrcãri din planºeu curent

rece 200 daN/m2

- încãrcãri din pereþi interiorineportanþi 150 daN/m2

� Încãrcãri variabile:- încãrcãri utile etaj tehnic -

500 daN/m2 (depozit)� combinaþii de încãrcãri ºi

ipoteze de încãrcare (Tabelul 1).

PLANªEU DALÃ CLASICAnaliza structurii cu planºeul dalã

clasic s-a fãcut conform specificaþiilordin SR EN 1992, Anexa 1.

Din punct de vedere static,planºeele dalã se considerã plãcicontinue care reazemã pe stâlpi,calculul static fãcându-se în dome-niul elastic.

Grosimea dalei trebuie sã res-pecte urmãtoarele condiþii:

� h ≥≥ hmin = 200 mm� h ≥≥ l/30 = 600/30 = 200 mmunde l – distanþa interax dintre

stâlpi� h ≥≥ l/γγ = 600/25,20 = 23,809 mmCoeficientul γγ se obþine din

condiþia de a nu efectua un calcul dedeformaþie al dalei:

Din cele trei condiþii, dimensiunilepentru placã se aleg astfel:

hpmin = 200 mm.

Spre deosebire de planºeele cugrinzi, unde placa are un rol secundariar elemente portante sunt grinzile,

în cazul planºeelor dalã, placa estesingurul element portant. În calcule,placa se considerã împãrþitã în douãtipuri de fâºii: fâºiile de reazem (dea-supra stâlpilor) ºi fâºiile de câmp.

Pentru determinarea valorilormaxime ale momentelor încovo-ietoare, în câmp ºi pe reazeme, seconsiderã schemele cele mai defa-vorabile cf. STAS 10107/2-92.

Structura a fost introdusã în pro-gramul de calcul Axis VM9 (fig. 6),de unde s-au obþinut rezultateleprezentate în figurile 7 ºi 8.

PLANªEU CU GOLURI SFERICE Diametrul nominal al golurilor

poate fi: 180 mm, 225 mm, 270 mm,315 mm ºi 360 mm. Distanþa minimãdintre goluri este 1/9 din diametrulgolurilor, iar înãlþimea totalã a plãciiplanºeului Bubble Deck este con-stantã (fig. 9).

În funcþie de diametrul golurilor,înãlþimea totalã poate fi: 230 mm,280 mm, 340 mm, 390 mm sau450 mm.

Fig. 5: Planul propus pentru modernizare halã

Tabelul 1: Combinaþii de încãrcãri ºi ipoteze de încãrcare

Fig. 6: Planºeu dalã în programul de calcul



Conform specificaþiilor din Agre-

mentului Tehnic 007-01/120-2007, la

deschideri de 6 m x 6 m se preteazã

grosimea planºeului de 28 cm, la

care vor fi utilizate sfere din poli-

propilenã de diametru 22,5 cm.

Acestea sunt aºezate între plase

care formeazã module de armãturã

care fixeazã sferele pentru a le

imobiliza pe durata execuþiei. Îmbi-

narea modulelor se obþine cu aju-

torul unor armãturi de continuizare,

conform agrementului tehnic (fig. 10).

Model de calculIntroducerea golurilor sferice în

planºeu conduce la adoptarea unei

metodologii specifice de calcul, la

noi în þarã neexistând, pânã în

prezent, norme de calcul pentru

astfel de sisteme constructive.

S-a fãcut echivalarea ariilor

nervurilor verticale cu grinziºoare, cu

secþiunea din figura 11, aceastã posi-

bilitate existând în meniul progra-

mului Axis VM9. Grinziºoarele s-au

dispus dupã douã direcþii ortogo-

nale, acestea formând o reþea de

grinzi, care, dupã cum se va observa

din calculele efectuate, lucreazã

deosebit de avantajos în preluarea

eforturilor (fig. 12).

Atât la partea inferioarã cât ºi la

cea superioarã se va dispune o placã

cu grosimea rezultatã din calcul.

Grosimile ºi toate dimensiunile variazã

în funcþie de grosimea planºeului

utilizat. În zona de reazem a plãcii

pe stâlpi sunt dispuse capiteluri

înglobate în placã, în zona respectivã

neexistând goluri. În urma efectuãrii

calculului static au rezultat diagrame

de eforturi pentru fiecare nervurã ºi

hãrþi de tensiune pentru placa supe-

rioarã ºi inferioarã (fig. 13).

Fig. 9: Secþiune transversalã printr-un planºeu cu goluri sferice

Fig. 10: Elemente componente ale planºeului cu goluri sferice

Fig. 12: Detaliu intersecþie grinziºoare

Fig. 8: Deformatã pentru planºeul dalã

Fig. 11: Echivalare secþiuni

Fig. 7: Suprafeþe de nivel 3D pentru planºeul dalã



Astfel, devin uºor de observat

zonele care prezintã concentrãri de

eforturi ºi care permit realizarea unei

armãri raþionale a tuturor ele-

mentelor componente ale acestui

planºeu.

ANALIZÃ COMPARATIVÃ

În urma efectuãrii calculelor pen-

tru cele douã variante de planºee

dalã, s-au întocmit planºele cu pla-

nurile cofraj ºi planºele cu detalii de

armare din figura 14 ºi figura 15.

În tabelul 2 am sintetizat consu-

murile de materiale ºi manoperã,

transport, module cu sfere ºi, în final,

s-a ajuns la un cost total de realizare

pentru fiecare variantã în parte.

CONCLUZII

Analiza comparativã justificã avan-

tajele tehnico-economice ale plan-

ºeelor cu goluri sferice în raport cu

planºeele dalã clasice, dar nu

numai.

Dintre avantaje enumerãm:

� reducerea consumului de

beton; la sistemul de planºee cu

goluri sferice, placa de 28 cm con-

sumã 70% din betonul necesar pen-

tru placa de 20 cm;

� reducerea consumului de armã-

turã; la sistemul de planºee cu goluri

sferice, placa de 28 cm consumã

50% din armãtura necesarã pentru

placa de 20 cm;

� reducerea eforturilor produse

atât de acþiunile statice, cât ºi de

cele dinamice, ca urmare a reducerii

greutãþii proprii, cu posibilitatea de

realizare a unor secþiuni de stâlpi ºi

fundaþii mai reduse;

� posibilitatea prevederii de con-

ducte, cabluri ºi elemente de insta-

laþii în placã;

� importante economii de mano-

perã ºi energie.

BIBLIOGRAFIE1. EN 1992-1-1:2004 Eurocode 2:

Design of Concrete Structures;2. Agrement Tehnic 007-01/120-

2007 - Bubble Deck;3. STANDARD ROMÂN SR EN

13747:2006 - Produse prefabricatede beton - Predale pentru sistemede planºee;

4. STAS 10107/1-4, 1990-1992„Construcþii civile, industriale ºiagricole. Calculul º i a lcãtuirea

elementelor structurale din beton,beton armat ºi beton precomprimat“;

5. MIHAI P. – „Proiectarea con-strucþiilor din beton armat“, Ed. Soci-etãþii Academice Matei-Teiu Botez,Iaºi, 2009;

6. ZOLTÁN K., ONEÞ T. - „Pro-iectarea structurilor de beton dupãSR EN 1992-1”, Ed. Abel, ClujNapoca, 2008;

7. www.bubbledeck.com, www.bubbledeck.ro. �

Fig. 14: Plan armare planºeu dalã

Fig. 13: Model de calcul planºeu cu goluri sferice

Tabelul 2: Analizã comparativã

Observaþii:- Analiza comparativã nu s-a fãcut decât pentru planºeu;- Nu a intrat în calcul consumul de armãturã al modulelor Bubble Deck, acesta fiind inclus în

preþul final, preþul modulelor variazã în funcþie de consumul de armãturã.

Fig. 15: Plan armare ºi poziþionare modulecu sfere


Asigurarea calitãþii la recondiþionareaprin sudare „in situ“ a ºinelor de tramvai

conf. dr. ing. Georgeta Emilia MOCUÞA, conf. dr. ing. Mihaela POPESCU -Universitatea „Politehnica“ Timiºoara

ASPECTE SPECIFICE

CONTACTULUI ROATÃ-ªINÃ

Un prim element care trebuie

avut în vedere îl reprezintã contactul

roatã-ºinã care se caracterizeazã

prin existenþa unui sistem spaþial de

forþe de interacþiune care acþioneazã

pe suprafeþe de dimensiuni reduse,

conducând la presiuni de contact de

valori ridicate.

Starea de tensiune ºi deformaþie

din roatã, respectiv ºinã, starea de

uzurã a acestora, precum ºi tribolo-

gia contactului, sunt influenþate de

numeroºi parametri.

În prezent, atenþia proiectanþilor,

a specialiºtilor care lucreazã la

întreþinere (exploatare) ºi a cercetã-

torilor în domeniul cãii este direc-

þionalã pe:

� estimarea stãrii de tensiune

datoritã solicitãrilor mecanice ºi

termice în exploatare, precum ºi a

stãrii de tensiune rezidualã, datoritã

procesului tehnologic de obþinere a

roþilor de rulare;

� analiza iniþierii ºi propagãrii

unor fisuri, în cadrul mecanicii ruperii

ºi corelarea acesteia cu starea de

tensiune din roþi, respectiv din ºine;

� studiul comportãrii la obosealã

a straturilor superficiale ale roþilor pe

suprafaþa de rulare;

� elaborarea unor noi metode de

control în procesul de fabricaþie a

osiilor tramvaielor în vederea asigu-

rãrii fiabilitãþii lor;

� analiza fenomenului de uzare

la contactul roatã-ºinã;

� elaborarea unor metode ºi pro-

cedee de estimare a uzurii;

� studiul propagãrii undelor de

tensiune în roþi ºi în ºine º.a.m.d.,

toate acestea acþionând asupra

condiþiilor de asigurare a calitãþii.

Literatura de specialitate propune

modalitãþi rapide de determinare a

forþelor normale ºi tangenþiale care

apar la contactul roatã-ºinã, utilizând

în acest scop procedee de calcul

specializate, precum ºi analize cu

metoda elementelor finite ale stãrilor

de tensiune ºi deformaþie în roþi,

respectiv ºine.

FORÞECE ACÞIONEAZÃ ASUPRA ªINELOR

ªinele ºi tramvaiele în miºcare

constituie un sistem mecanic, care se

interacþioneazã reciproc ºi depen-

dent unul de altul.

Solicitãrile la care este supusã

calea în ansamblul ei depind în primul

rând de circulaþia tramvaielor, iar

mãrimile lor sunt determinate de viteza

de circulaþie, de caracteristicile con-

structive ale tramvaielor ºi ale cãii, de

gradul lor de întreþinere ºi uzurã, de

elasticitatea cãii în plan vertical ºi

orizontal.

Independent de circulaþia tram-

vaielor asupra cãii acþioneazã o

serie de alte forþe cauzate de

condiþiile de mediu (vânt, tempera-

turã etc.).

În ansamblul realizãrii unei infrastructuri moderne ºi fiabile,utilizarea ºi starea ºinelor de tramvai a intrat în actualitate odatãcu integrarea României în Comunitatea Europeanã, prilej cucare aspectele legate de REABILITAREA INFRASTRUCTURII ªISUPRASTRUCTURII au devenit prioritare.

Pe plan naþional, domeniul reabilitãrii ºinelor de tramvai (undeexistã asemenea transport), se impune ca o prioritate imediatã, dacãacestea prezintã un grad ridicat de uzurã. Consultând literatura despecialitate din þãrile cu tradiþie în domeniu, s-a observat cã tendinþaeste sã se aplice sudarea ºi recondiþionarea ºinelor de tramvai cutehnologii de sudare eficiente din punct de vedere tehnic ºi eco-nomic. S-a urmãrit, astfel, sã se îmbunãtãþeascã calitatea cãii derulare ºi, indirect, siguranþa, respectiv confortul pasagerilor în timpultransportului.


Având în vedere numeroasele

cauze care produc solicitãrile cãii, pe

de o parte ºi modul deosebit de

complex în care lucreazã calea sub

sarcini, identificarea exactã a tuturor

forþelor ºi mãrimii acestora ridicã

probleme.

Datoritã acestui fapt se iau în

considerare numai o parte din forþe,

efectul celorlalte fiind înglobat într-un

fel sau altul în acestea.

Necesitatea cunoaºterii acestor

forþe este dictatã de analiza ºi

studiul solicitãrii elementelor compo-

nente ale cãii ºi a cãii în ansamblu,

în vederea adoptãrii celor mai bune

mãsuri constructive ºi de menþinere

a calitãþii cãii în timp, asigurându-se,

astfel, exploatarea ei la parametrii

prescriºi ºi circulaþia tramvaielor în

condiþii de deplinã siguranþã.

ZGOMOTUL ªI VIBRAÞIILEPRODUSE DE TRAMVAI

Poluarea prin zgomote ºi vibraþii

constituie unul din factorii deosebit

de dãunãtori vieþii ºi activitãþii

umane.

O cauzã importantã de poluare,

din aceastã categorie, este circulaþia

mijloacelor de transport rutiere, în

general, ºi a tramvaielor în special.

Niveluri totale ale presiunii acus-

tice au fost determinate experimen-

tal, mãsurãrile fiind efectuate la

trecerea tramvaiului la o distanþã de

7 m - 10 m faþã de microfonul de

mãsurare, cu o vitezã de mers

cuprinsã între 30 Km/h - 50 Km/h

(tabelul 1).

În condiþiile în care fiecare

autovehicul are un spectru de zgo-

mot specific, la tramvaie predominã

frecvenþele joase ºi cele mijlocii.

� Zgomotul produs de tramvaie

se datoreazã angrenajului roþilor

dinþate ale atacului de osie, electro-

motorului de tracþiune, frânelor, dar,

în special, rulajului roþilor pe ºine,

fiind accentuat în cazul ºinelor care

prezintã neuniformitãþi cauzate de

uzurã.

În urma observaþiilor fãcute, în

timpul efectuãrii mãsurãrilor, s-a

constatat cã valorile ridicate ale

nivelului de zgomot se datoreazã în

mare parte: stãrii cãii de rulare, neu-

niformitãþii uzurii acesteia, schim-

bãrii direcþiei de deplasare a

tramvaielor la intersecþiile de linii,

modificãrii vitezei de deplasare.

Necesitatea utilizãrii transportului

cu tramvaiul implicã sudarea con-

tinuã a ºinelor, care este foarte

importantã pentru stabilizarea

funcþionãrii tramvaielor ºi reducerea

zgomotului.

Totuºi, în cazul sudurilor con-

tinue, apare o denivelare parþialã,

din cauza uzurii.

Pentru a preveni avariile sudu-

rilor este important sã se realizeze

suduri fiabile, prin alegerea corectã

a procedeelor de sudare, respec-

tarea parametrilor de sudare, a

metodelor de examinare ºi folosirea

personalului calificat.

Calitatea îmbinãrilor sudate

depinde, întotdeauna, de respec-

tarea condiþiilor impuse. În majori-

tatea cazurilor, verificarea, sudarea

ºi repararea ºinelor de tramvai este

inevitabil sã fie efectuate în timpul

exploatãrii ºinelor, adicã pe porþiuni

de ºine, în trafic, sistem „in situ“. Din

punct de vedere al asigurãrii calitãþii,

acest fapt implicã condiþii mai puþin

favorabile pentru realizarea sudurilor.

Se pot menþiona, astfel, urmãtorii

factori:

� timp limitat pentru realizarea

lucrãrii, pentru ca întreruperea trafi-

cului sã se facã pe o perioadã cât

mai scurtã posibil;

� necesitatea devierii traficului

pe linii adiacente, ceea ce impune

atenþie ºi concentrare suplimentarã,

din cauza pericolului de accidente,

motiv pentru care, în unele împre-

jurãri, este posibil sã se distragã

atenþia sudorului de la execuþia

corectã a sudurilor;

� condiþii climatice nefavorabile

(temperaturi scãzute, lucrul chiar

pe timp de noapte, ploaie sau

zãpadã etc.);

� necesitatea executãrii lucrãrilor

de sudare continuã a ºinelor de

tramvai, în timp foarte scurt, având

în vedere cã sudorii sunt ultima

verigã în fluxul de fabricaþie.

Chiar dacã sunt reglementãri spe-

ciale, ghiduri ºi instrucþiuni de lucru

privind protecþia ºi igiena muncii,

respectiv protecþia ambientalã, întot-

deauna existã un risc ridicat în efec-

tuarea acestor lucrãri, cu consecinþe

uneori negative asupra puterii de

concentrare a sudorilor în timpul exe-

cuþiei lucrãrilor, ceea ce poate impi-

eta asupra rezultatelor ºi/sau calitãþii

sudurilor.

De menþionat cã efectuarea

lucrãrilor de sudare continuã a

ºinelor de tramvai impune cerinþe

speciale pentru sudarea pe ºine ºi

încruciºãri de linii.

Aºadar, este bine ca firmele care

lucreazã la reabilitarea ºi moderni-

zarea cãilor pe care circulã tram-

vaiele sã fie documentate ºi cu

datele enumerate mai înainte. �

Tabelul 1: Valori ale nivelului presiunii acustice


Estimarea capacitãþii la forþã tãietoarea pereþilor din beton armat

COMENTARII REFERITOARE LA CALCULUL DRIFTULUI ing. Mihai PAVEL, ing. Lucian STANCIU, ing. Laurenþiu BURLACU - S.C. Altfel Construct S.R.L.

prof. univ. cons. dr. ing. Constantin PAVEL - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Dezvoltarea din ultimii ani a fon-dului construit, în care se manifestãtendinþa creºterii continue a înãlþimiiclãdirilor, a dus la generalizareafolosirii ca elemente verticale struc-turale a pereþilor de beton armat.

Apar sisteme complexe de pereþicare pun probleme dificile de mode-lare pentru calcul, dimensionare ºiarmare.

Una din problemele din aceastãcategorie o constituie calculul pere-þilor la forþã tãietoare, în special pezonele potenþial plastice.

Aceastã complexitate se reflectãºi în faptul cã folosirea în proiectarea diferitelor norme de calcul duce larezultate semnificativ diferite întreele, precum ºi cã, existã diferenþe deabordare ºi de valorificare a datelorexperimentale folosite pentru funda-mentarea normelor.

Sunt necesare eforturi de cerce-tare care sã ducã la o apropiere câtmai mare a prevederilor de calculdin principalele norme de proiectareseismicã pe plan mondial, având învedere faptul cã fenomenologiacomportãrii elementelor la acelaºi tipde solicitare este unicã.

În prima parte a articolului pre-zentãm succint rezultatele dimen-sionãrii unui sistem de pereþi cuplaþi,care face parte dintr-o structurãrealã, aflatã în curs de execuþie,într-o zonã seismicã importantã dinRomânia. Calculul de dimensionares-a efectuat dupã norma româneascã

CR2-1-1.1/2005 ºi, comparativ,dupã principalele norme de proiec-tare seismicã existente (Eurocode 8,ACI 318-05, AIJ 1994). De aseme-nea, prezentãm rezultatele unuistudiu parametric referitor la com-pararea capacitãþii la forþã tãietoarea unui perete, comparaþie determi-natã dupã normele mai sus amintite.

În a doua parte a articoluluiaducem în atenþie o formulare dinP100-2006, anexa E, referitoare laverificarea structurilor la condiþia dedrift, la starea limitã de serviciu.Pentru definirea mãrimii dr, în anexaamintitã se prezintã urmãtoarea for-mulare „dr = deplasarea relativã aaceluiaºi nivel, determinatã princalcul static elastic sub încãrcãriseismice de proiectare. Se ia în con-siderare numai componenta defor-maþiei care produce degradareapereþilor înrãmaþi, extrãgând parteadatoratã deformaþiilor axiale a stâlpi-lor în cazul în care aceasta are ocontribuþie semnificativã la valoareadeformaþiei totale“.

DIMENSIONAREA COMPARATIVÃA UNUI SISTEM DE PEREÞI CUPLAÞI

Sistemul de pereþi cuplaþi prezen-tat în cele ce urmeazã este partecomponentã a unei structuri curegim de înãlþime 2S + P + 18E, încurs de execuþie în Ploieºti. În alcã-tuirea acestui sistem intervin 5montanþi cu dimensiunile secþiuniitransversale de 50 cm x 200 cm,respectiv 50 cm x 600 cm. Cuplarease realizeazã prin grinzi cu dimensi-unile de 50 cm x 80 cm ºi cudeschiderea de 1,00 m. Înãlþimeatotalã a sistemului este de 60,00 m.Materialele folosite sunt betonC32/40, respectiv oþel PC52. Greu-tatea totalã a structurii este deaproximativ 25.000 tone, iar forþaseismicã convenþionalã reprezintã17% din aceastã greutate. Sistemulstructural este prezentat în figura 1.

Calculul comparativ de dimen-sionare s-a efectuat dupã normelede calcul româneºti, europene,americane ºi japoneze. Pentru aputea face posibilã comparaþia, s-a

În problema calculului la forþã tãietoare a pereþilor din beton armat, conform normativuluiCR2-1-1.1/2005, apar unele aspecte cu caracter restrictiv, care conduc la dificultãþi în dimensio-narea ºi armarea acestora.

Pentru a aduce unele lãmuriri, s-a efectuat un studiu parametric comparativ al rezultatelor aplicãrii prin-cipalelor norme de proiectare cu privire la acest subiect (româneascã, europeanã, americanã ºi japonezã).

În a doua parte a articolului se fac unele comentarii privitoare la calculul driftului, respectiv la influenþaforþelor axiale asupra acestui parametru de calcul. În anexa E din normativul P100-2006 se fac uneleprecizãri care necesitã lãmuriri suplimentare, atât de naturã calitativã cât ºi cantitativã.

Fig. 1: Schematizarea sistemului structural de pereþi cuplaþi


menþinut constant, ca parametru deintrare, nivelul de încãrcare atâtgravitaþional cât ºi seismic (forþeleorizontale normate conform P100-2006). În urma aplicãrii relaþiilor dedimensionare a pereþilor la încovo-iere cu forþã axialã, respectiv forþãtãietoare au rezultat valorile procen-tuale ale coeficienþilor de armareverticalã, respectiv orizontalã, pre-zentate în tabelele 1 ºi 2.

Pentru uºurinþa urmãrii calculelorde dimensionare la forþã tãietoareprezentãm, sub formã graficã, rezul-tatele capacitãþii la forþã tãietoare abetonului dupã cele patru norme,(fig. 2), respectiv cerinþele de armaretransversalã (fig. 3).

Mãrimile de ieºire din normativulCR2-1-1.1./2005 s-au considerat dereferinþã, adoptând pentru ele valoriunitare, celelalte fiind prezentate înfuncþie de acestea. Rezultatele obþi-nute pentru montantul W5 sunt vala-bile ºi pentru montantul W1, iar celepentru W4 sunt valabile ºi pentruW2, pe considerente de armaresimetricã, impusã de caracterul ciclical încãrcãrii orizontale seismice.Armarea verticalã a montanþilor W1ºi W5, supuºi la încovoiere cu forþãaxialã, rezultã pentru situaþia în careforþa axialã are sens de întindere(solicitare de întindere excentricã).Dimensionarea armãturii orizontalepentru aceiaºi montanþi rezultã dinsituaþia în care forþa axialã din aceºtimontanþi este de compresiune (soli-citare de compresiune excentricã).

Figura 2 pune în evidenþã faptulcã în normele româneºti ºi europenepentru capacitatea betonului seadoptã valori mult inferioare celordin normele japoneze ºi americane.În ecuaþiile de dimensionare pentrucapacitatea betonului, în normelejaponeze ºi americane se adoptãvalori de pânã la 2,5 ori mai maridecât în norma româneascã. Armareatransversalã rezultatã din aplicareacodului românesc (fig. 3) duce larezultatele cele mai acoperitoare,chiar ºi în comparaþie cu normaeuropeanã, datoritã faptului cã, înnorma româneascã, se adoptã valorisporite pentru coeficienþii de sigu-ranþã ai rezistenþelor materialelor.

STUDIU PARAMETRIC PRIVINDCAPACITATEA LA FORÞA TÃIETOARE

Capacitatea la forþã tãietoare aunui perete de beton armat depindede unii parametri esenþiali cum ar fi:nivelul de forþã axialã, rezistenþa lacompresiune (întindere) a betonului,raportul M/Qh, precum ºi cantitateade armãturã orizontalã ºi verticalãexistente în elementul de betonarmat. Cele patru norme de referinþã

folosesc, în mod diferit, influenþaacestor parametri. Astfel, în normaromâneascã capacitatea betonuluila forþã tãietoare este în directãrelaþie cu rezistenþa sa la întindere,în timp ce toate celelalte normefolosesc ca mãrime de referinþãrezistenþa betonului la compresiune.

Normele americane, japoneze ºieuropene descriu capacitatea laforþã tãietoare ca fiind ºi în funcþie defactorul M/Qh. De asemenea, înnormele europene ºi japoneze esteîntâlnit ca parametru de intrare ºiprocentul de armare verticalã.

Studiul parametric propus are caobiect variaþia parametrilor principalicare guverneazã rãspunsul la forþãtãietoare, conform normelor româneºti,europene, americane ºi japoneze ºimonitorizarea influenþei lor asupraforþei tãietoare capabile.

Ca model de calcul s-a consi-derat zona de la baza montantuluiW5. În fig. 4, 5, 6 ºi 7 sunt prezen-tate variaþiile forþei tãietoare capabileîn funcþie de nivelul de încãrcareaxial, în funcþie de clasa de beton,de procentul de armare orizontalã ºi,în final, în funcþie de raportul M/Qh;

Tabelul 1: Rezultatele dimensionãrii la încovoiere cu forþã axialã

Tabelul 2: Rezultatele dimensionãrii la forþã tãietoare

* - 0,250% reprezintã procentul minim de armare transversalã

Fig. 2: Capacitatea comparativã la forþã tãietoarea betonului

Fig. 3: Necesarul comparativ la armãturã orizontalã



Aºa dupã cum reiese din analizã,fig. 4, de la un nivel al forþei axialeadimensionalizate de peste 0,15capacitatea la forþã tãietoare expri-matã dupã norma româneascã estelimitatã, ea exprimându-se numai înfuncþie de rezistenþa la întindere abetonului. În schimb, celelalte norme,beneficiazã de aportul pozitiv alforþei axiale ºi pentru pereþi maicomprimaþi, rezultând astfel capaci-tãþi superioare.

Odatã cu modificarea clasei debeton, rezistenþa la compresiune abetonului are o creºtere mult mairapidã decât cea la întindere.

Acest efect este ilustrat în figura 5.

Relaþiile de calcul oferite denorma româneascã, cea care asoci-azã capacitatea betonului cu unprocent din rezistenþa sa la întin-dere, oferã valori conservative înraport cu celelalte norme, nebene-ficiind astfel de celelalte avantajepe care le oferã folosirea betoa-nelor de înaltã rezistenþã.

Figura 6 prezintã comparativrezultatele obþinute pentru cele patrunorme, în cazul variaþiei parametricea cantitãþii de armãturã orizontalã.Creºterea armãrii transversale are,în principiu, ca rezultat o creºtereliniarã a capacitãþii la forþã tãietoare.Se observã, în continuare, cã rela-þiile puse la dispoziþie de cãtre nor-mativul CR2-1-1.1/2005 sunt celemai restrictive. Calculele ilustrate înfigura 6 au fost efectuate conside-rând un nivel adimensionalizat alforþei axiale de 0,3.

Relaþiile de calcul din normeleeuropene, americane ºi japoneze auîn componenþã factorul de formãM/Qh. Pentru pereþii calculaþi încadrul prezentului studiu, având ogeometrie ºi un nivel de încãrcareuzualã, au rezultat factori între 1,2 ºi1,70. Analiza (fig. 7) aratã cã pentruaceste valori nu rezultã diferenþefoarte mari între cele 4 norme. CodulCR2-1-1.1./2005 nu include acestparametru în calculul la forþã tãie-toare al pereþilor din beton armat.Totuºi, ignorarea acestui parametruîn domeniul de valori 1,20 - 1,70duce la obþinerea unor capacitãþi maiscãzute.

ASPECTE PRIVIND CALCULULDRIFTULUI ÎN P100-2006

Anexa E din P100-2006 defi-neºte deplasarea relativã de nivel,dr, asociatã stãrii limitã de serviciu,ca fiind „deplasarea relativã aaceluiaºi nivel, determinatã princalcul static elastic sub încãrcãriseismice de proiectare. Se ia în con-siderare numai componenta defor-maþiei care produce degradareapereþilor înrãmaþi, extrãgând parteadatoratã deformaþiilor axiale a stâlpi-lor în cazul în care aceasta are ocontribuþie semnificativã la valoareadeformaþiei totale“.

Faþã de aceastã exprimare anoþiunii de drift considerãm cã suntnecesare anumite precizãri de ordincalitativ ºi cantitativ care sã permitãcalculul cu mai multã acurateþe aacestui parametru. Prima precizarese referã la faptul cã driftul defineºteo mãrime referitoare la deplasarearelativã între douã niveluri succesiveºi deplasarea aceluiaºi nivel, cumeste formulat în normã. Nu este sufi-cient de clar care este componentadeformaþiei ce produce degradareapereþilor înrãmaþi ºi, de asemenea,cum trebuie extrasã partea datoratãdeformaþiei axiale a stâlpilor. Rezultãdin formularea din normã cã pre-cizarea este valabilã numai pentrustructuri în cadre, întrucât se referãla deformaþiile axiale din stâlpi. Nurezultã cum trebuie tratatã problemadriftului la structurile cu pereþi de tipconsolã sau cuplaþi sau la structurileduale unde elementele structuraleverticale sunt fie stâlpi, fie pereþi.

Fig. 6: Variaþia capacitãþii la forþã tãietoareîn funcþie de procentul de armare orizontalã

Fig. 7: Variaþia capacitãþii la forþã tãietoareîn funcþie de factorul M/Qh Fig. 8: Cazuri particulare ilustrative pentru analiza cantitativã a deformaþiei axiale în calculul driftului

Fig. 4: Variaþia capacitãþii la forþã tãietoareîn funcþie de nivelul de solicitare axial

Fig. 5: Variaþia capacitãþii la forþã tãietoareîn funcþie de clasa betonului (n = 0,30)

8a

8b



Cât priveºte deformarea axialã astâlpilor, în normã se precizeazã cãtrebuie extrasã partea datoratãdeformaþiei axiale a stâlpilor, în cazulîn care aceasta are o contribuþiesemnificativã la valoarea deformaþieitotale. Nu rezultã cum poate fi cuan-tificatã contribuþia „semnificativã“ lavaloarea totalã a deformaþiei.

În cele ce urmeazã, se prezintãunele aspecte cantitative privindinfluenþa deformaþiei din forþã axialãa stâlpilor. Pentru exemplificare s-auanalizat douã cazuri particulare,prezentate în figura 8.

În figura 8a cadrul are o singurãdeschidere ºi un numãr importantde niveluri. Forþa axialã din ambiistâlpi este influenþatã semnificativde forþa tãietoare din grinzi, în toateetapele de deformare, pânã la situ-aþia limitã a formãrii mecanismuluide plastificare.

În figura 8b este prezentat uncadru cu un numãr mic de niveluri ºicu un numãr mare de deschideri.Forþa axialã din stâlpi este influ-enþatã de mecanismul de plastificarea cadrului la încãrcãri orizontalenumai în stâlpii marginali, datoritãforþei tãietoare unilaterale dingrinzile care reazemã pe aceºtistâlpi. Pentru stâlpii interiori forþaaxialã rãmâne practic constantã,întrucât forþa tãietoare din grinzileadiacente se anuleazã reciproc.

Pentru cadrele din figurile 8a ºi8b s-a efectuat calculul seismic elas-tic convenþional conform P100-2006ºi s-au calculat drifturile aferentecelor douã situaþii, atât în ipotezaconsiderãrii deformaþiei axiale cât ºiîn cea a ignorãrii sale. Rezultatelesunt prezentate în figurile 9 ºi 10.

Din figura 9 ºi figura 10 rezultãcã, în limitele ipotezelor calcululuiseismic convenþional elastic, variaþiade drift este de maxim 6% pentrucadrul înalt cu o singurã deschidereºi este, practic, neglijabilã pentrucadrul cu mai multe deschideri ºi curegim redus de înãlþime. Având învedere gradul de precizie, indus dediferitele ipoteze simplificatoareadoptate, al calculului seismic con-venþional elastic, se poate admite cãsporul de drift datorat efectelorforþelor axiale în stâlpi are o ponderenesemnificativã, fiind de ordinul demãrime al erorilor de calcul. În acelaºitimp, calculul efectuat, fãrã elimina-rea efectului forþelor axiale în stâlpi,are caracter acoperitor. Rezultã cã sepoate renunþa, în calculul driftului lastarea limitã de serviciu, la aportulforþelor axiale din stâlpi, calcululavând în acest fel un caracteracoperitor.

CONCLUZIIRezultatele calculelor de dimen-

sionare ºi verificare a pereþilor laforþa tãietoare aratã existenþa unordiferenþe substanþiale între celepatru norme de calcul analizate.Aplicarea normei româneºti CR2-1-1.1/2005 a dus, în toate cazurile, larezultatele cele mai restrictive.Aceasta sugereazã cã pot fi între-prinse anumite demersuri în vedereaarmonizãrii normei româneºti menþi-onate cu celelalte norme de referinþãpe plan mondial. În particular, arapãrea oportunã considerarea pen-tru exprimarea capacitãþii betonuluila forþã tãietoare a rezistenþei lacompresiune a betonului în loculcelei la întindere.

Privitor la calculul driftului sunt defãcut unele precizãri, corecþii ºi com-pletãri. O precizare se referã ladefinirea deplasãrii relative dr carese referã la douã niveluri vecine ºinu la „deplasarea relativã a aceluiaºinivel“. O altã precizare se referã lainfluenþa forþei axiale din stâlpiasupra mãrimii driftului. Se poateadmite, cu caracter acoperitor, cã nueste necesarã, pentru cazurilecurente, eliminarea influenþei defor-maþiilor produse de forþa axialã.În textul normei trebuie sã se facã oreferire ºi la semnificaþia ºi calcululdriftului pentru structuri care au toateelementele verticale structurale detip pereþi din beton armat, cum ºipentru structurile duale cu pereþi ºicadre.

BIBLIOGRAFIE 1. AIJ (1994) - Structural Design

Guidelines for Reinforced ConcreteBuildings, Architectural Institute ofJapan.

2. ACI 318M-05 - Building CodeRequirements for Structural Con-crete and Commentary, AmericanConcrete Institute.

3. CR-2-1-1.1 (2005) - Cod deproiectare a structurilor cu pereþistructurali de beton armat, MinisterulTransporturilor, Construcþiilor ºiTurismului.

4. EN 1992:1:1 2004 - Eurocode 2- Part 1-1: General rules and rulesfor buildings.

5. EN 1998-1 2004 - Eurocode 8- Design of Structures for Earth-quake Resistance - Part 1: Generalrules, seismic actions and rules forbuildings;

6. P100-2006 - 1 - Cod de proiec-tare seismicã. Prevederi de proiectarepentru clãdiri. - Ministerul Transpor-turilor, Construcþiilor ºi Turismului.

7. Standard for Seismic Evalua-tion of Existing Reinforced ConcreteBuildings (2001), The Japan BuildingDisaster Prevention Association. �Fig. 9: Driftul pentru cadrul din fig. 8a Fig. 10: Driftul pentru cadrul din fig. 8b


Consultanþaîn investiþii-construcþii (XVI)

CONTRACTUL DE MANAGEMENT

ing. Petre IONIÞÃ

(Urmare din numãrul anterior)

CONTRACTSTANDARD (REFOLOSIBIL)

PENTRU SERVICIIDE MANAGEMENT LA LUCRÃRI DE INVESTIÞII

CONÞINUT� Elemente generale� Contract standard (refolosibil) pentru servicii

de management la lucrãri de investiþii � Condiþii generale de contractare pentru servicii

de management la lucrãri de investiþiiUrmãtoarele anexe se întocmesc între pãrþi în

faza de negociere a contractului:� Condiþii speciale de contractare pentru servicii

de management la lucrãri de investiþii� Servicii de bazã� Remuneraþii ºi plãþi

A. Elemente generaleContractul standard (refolosibil), prezentat în cele ce

urmeazã, se referã la servicii de management (conducereºi coordonare), calificate ºi competente, prestate de

directorul de proiect pentru toate etapele de promovareale unei investiþii (etapa preliminarã, etapa de funda-mentare ºi etapa de execuþie) ºi care presupune:

� Directorul de proiect a fost selecþionat de investitor;� Serviciile directorului de proiect ºi plata acestor

servicii au fost convenite anterior ( anexa A ºi B), întrepãrþi;

� Termenele de contractare a diverselor servicii ºilucrãri, ce vor fi executate de terþi, au fost consemnateîntr-un program general;

� Directorul de proiect a studiat dorinþele investitoru-lui ºi se considerã capabil ºi dotat tehnic ºi cu personalcorespunzãtor realizãrii serviciilor cerute;

� Modificãrile ºi completãrile de clauze la condiþiilegenerale de contractare se convin între pãrþi, se înscriuîn „CONDIÞIILE SPECIALE DE CONTRACTARE“ ºi senegociazã între pãrþi, înainte de semnarea contractului.

B. Schema de relaþii este redatã în figura 1. Serviciilede management pot fi extinse sau reduse dupã dorinþainvestitorului, având în vedere aria atribuþiilor ºi limitelecompetenþei: Director de Program (D.P.), CoordonatorulInvestiþiei (C.I.) sau Administrator de program (A.P.)

Fig. 1: Schema de relaþii

d i n s u m a rEditorial 3

GIP GRUP avertizeazã -

coºurile de fum în pericol 4, 5

Imobilism ºi nepãsare! 6, 7

Industria europeanã a construcþiilor

denunþã concurenþa neloialã a întreprinderilor

de stat din terþe þãri 10

Soluþii tehnice profesionale

pentru lucrãrile de artã

ale proiectelor de infrastructurã 12, 13

Managementul activitãþii

de construcþii-instalaþii montaj 14

Soluþii profesionale de armare în dispersie

a betoanelor ºi mortarelor 15 - 17

Maºini ºi echipamente de foraj 18, 19

Soluþii optime pentru tehnica de asamblare

ºi fixare în lucrãrile de construcþii 20, 21

„RE“ – reabilitarea 22 - 25

Sisteme de porþi de garaj din aluminiu 28, 29

A XX-a Conferinþã Naþionalã a AICPS 30

Proiectarea ºi managementul investiþiilor

în domeniul construcþiilor civile ºi industriale 32, 33

Renovarea clãdirilor monument istoric 34 - 36

Þigle metalice, panouri sandwich,

profile galvanizate 41

Membrane hidroizolatoare autoadezive

pentru hidroizolarea clãdirilor 42

Produse destinate artei

finisajelor deosebite în construcþii 43

Psihologia managerialã

în industria construcþiilor 44, 46

ªapa autonivelantã -

ºapa viitorului în construcþii 45

Ascensoare, scãri rulante ºi uºi automate 47

Propuneri de amendare urgentã

a legislaþiei privind achiziþiile publice 48, 49

Coºul casei tale 49

Sisteme de plafoane 53

Soluþii de realizare a unor ferme din lemn

de rãºinoase cu consum mediu de oþel 54 - 56

Tehnologii moderne de realizare

a structurilor de lemn 58 - 61

Scule manuale ºi maºini electrice profesionale

pentru prelucrarea plãcilor ceramice

ºi materialelor de construcþii 63

Zonarea seismicã a României (III) 64 - 67

Personalitãþi din lumea construcþiilor 68

Salariile în construcþii ºi consultanþã 69

Elemente comparative

între planºeul tip Bubble Deck

ºi cel dalã clasic 70 - 73

Estimarea capacitãþii la forþã tãietoare

a pereþilor din beton armat 76 - 79

Consultanþã în investiþii ºi construcþii 80 - 81

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 7.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 58 – aprilie 2010

Documents