citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 74 – septembrie

Spre luare aminte…Mulþi… da´ proºti !?!

Expresia nu-mi aparþine, dar ea exprimãpoate, la modul concret, cine sunt, din pãcate,majoritatea semenilor cu care convieþuimîn special dupã… MAREA REVOLUÞIEROMÂNEASCÃ DIN DECEMBRIE 1989.Când spun semeni, îi pun la grãmadã pe ceice se perindã pe la treburile statului într-oveselie condamnabilã, dar ºi pe cei care seplâng necontenit de neaveniþii de mai sus,care le-au nenorocit existenþa.

Ei sunt masa de nemulþumiþi care, în locsã facã ceva în spiritul REVOLUÞIEI de carese mai face atâta zarvã, se mulþumesc cu celi se dã. Un fel de a zice li se dã, pentru cãsunt suficiente exemple care aratã cã nunumai cã nu li se dã dar, sistematic, cel puþinîn ultimii 6-7 ani, li se ia mereu din nimicul pecare îl luau pânã nu de mult pentru muncadepusã sau pensia care li se cuvine dupãmulþi ani de muncã. Pentru cã, înainte de `90se muncea, nu glumã. Nici nu se putea admite,în vechea societate, ca sã nu munceºti. Pânãîn 1989 s-a muncit, s-a suferit, dar a rãmasceva din tot efortul fãcut: metroul, canalul,blocuri de locuinþe, Palatul Parlamentului etc.Numai cã, acum, majoritatea oamenilor vorsã munceascã dar nu au unde.

Guvernanþii fac, neîncetat, declaraþii cumcã majoritatea veniturilor bugetului de statsunt destinate investiþiilor. O gogoriþã pe carenu toatã lumea o înghite pentru cã nimic nuse vede concret. ªi atunci, pe bunã dreptate,te întrebi: unde este corespondentul fizic alinvestiþiilor de care se face atâta caz?Rãspunsul este atât de clar încât nu suportãniciun dubiu. Adicã, 75-80% din „alocãri” seFURÃ. De cine? De cei care, „blagosloviþi”politic, culeg din plin roadele obedienþei lor.Aceasta le aduce suficiente foloase con-cretizate în imensele averi, pe care ºi le-auagonisit într-un interval scurt de timp. Ade-vãrate performanþe care uluiesc pânã ºiCartea Recordurilor.

Mulþi da´ proºti, se referã ºi la indiferenþacu care atâþia ºi atâþia oameni ai acestei þãri„înghit” în sec nenumãratele promisiuni care,dupã o lunã sau douã, se transformã subit ºi„justificat” în contrariul lor. Dacã nu mã înºel,în iulie a.c. se spunea cã, în 2012, salariile ºipensiile vor fi aduse la nivelul din 2010. Decurând s-a precizat cã nu se va face acestlucru pânã în 2014.

Este crizã domnule pe plan mondial ºi tre-buie sã fim prevãzãtori spun… „conducãtorii“ !?

Numai cã unii, puþini la numãr, mai apucãsã vadã ºi ce se întâmplã în alte þãri ºiconstatã cã acolo nu s-au diminuat veniturilesau pensiile ºi cã se duce pe mai departe oviaþã decentã.

Spre lãmurire mergeþi în þãrile UniuniiEuropene din care facem parte ca sã nu maispun de SUA ºi veþi constata cã totul decurgenormal. Nu bag mâna în foc cã acolo nu sefurã din avutul general dar se furã „cu mãsurã“pentru a nu avea problemele sociale de con-vieþuire de la noi. Existã bunul simþ al celoravuþi sã asigure ºi celor mulþi ºi neavuþi oviaþã decentã, care sã nu genereze nemulþu-miri majore.

În aceste þãri predominã protestele eco-logice, cele legate de rãzboaie, de rasism sauhomosexualitate.

La noi ar trebui sã fie cele cu tentã eco-nomicã, generatoare ale înãspririi ºi degra-dãrii vieþii de toate zilele…

Oameni aceºtia nemulþumiþi stau cuminþiînsã, ºi permit îmbuibaþilor sã-i trateze ca peniºte… milogi cãrora, din când în când, lepoþi arunca câte un oscior de ros; sã-l roadã,dacã s-ar putea, o viaþã întreagã.

Milogi? Da, milogi care se încaierã dezo-lant la pomenile electorale, la tot felul de moaºtebisericeºti, la gratuitãþi sau reduceri de pre-þuri de la marile magazine comerciale etc.

Când un sindicat sau altul (dacã maiexistã aºa ceva) încearcã timid sã facã ceva,în sprijinul celor nãpãstuiþi, cu mari sacrificiise adunã câteva sute sau mii de oameni ºiaceºtia veniþi, parcã, la plimbare ºi nu la unprotest vehement.

ªi-atunci, cine ºi ce poate schimba ceva?Cei de la putere vãd din ce în ce mai clar cãpot face în þara asta orice le trece prin cap.

În aceste condiþii se poate schimba cevaîn bine? Greu de presupus. ªi asta pentru cã„mulþi da´ proºti” prin intervenþiile lor imbecilela diverse emisiuni TV, cu prisosinþã la ceaa… poporului, îºi exprimã acordul cu ceea cese face. Asta la TV dar, în particular, tragmâþa de coadã sperând! Sperând la ce? Unexemplu de tembelism la TV menþionatã maiînainte, patronul sãu promite bucureºtenilorcã le va da câte 4.000 de euro dacã va ajungela putere!?

Reacþia imbecilã de care aminteam amreþinut-o din SMS-ul ce se derula în partea dejos a ecranului. Ce credeþi cã spunea un credultâmpit? „Bine d-le, dar de ce numai pentrubucureºteni ºi pentru noi cei din þarã, nu?“

Mai vreþi exemple de tembelism provo-cate de mânuitorii de promisiuni mincinoase?În urmã cu un an s-a fãcut atâta tapaj cã dacãse strâng un milion de semnãturi, marele D.D.va da fiecãruia câte 20.000 de euro! Cunoaº-teþi oare un singur exemplu cã un asemeneamiracol s-ar fi adeverit? ªi mai ales pentru ceºi de unde s-ar fi putut da aceºti bani?

Dar, vrem nu vrem, ne place sau nu,expresia „mulþi… da` proºti“ funcþioneazã dinplin.

Bine ar fi sã le dea Dumnezeu celor mulþi„mintea de pe urmã“ pentru a mai spera laceva care sã le amelioreze suferinþele ºi sãiasã din categoria „mulþi da´ proºti”.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduing. Petre Ioniþãprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Victor Popaprof. univ. dr. ing. Carmen Bucurprof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrigdrd. chim. Mariana Prunãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 20114

În urma inundaþiilor ce au avut locîn lunile aprilie – mai 2005, s-a con-statat deplasarea albiei râului Bistriþadin deschiderea P23 – P24 în des-chiderea P22 – P23, precum ºi ocoborîre a talvegului cu cca. 1,00 m.

Structura de rezistenþã a poduluiprezenta atât defecte de suprafaþã alefeþei vãzute, cât ºi zone cu betondegradat. La viaductul de acces spreVatra Dornei, zidul de sprijin de laculeea din amonte s-a fracturat ºi s-arãsturnat, distrugându-se rampa pejumãtate de cale.

Pentru repararea ºi consolidareapodului s-au executat urmãtoarelelucrãri:

Desfacerea completã a cãii derulare ºi trotuarelor pe pod ºi pe zidu-rile întoarse;

Lãrgirea trotuarelor la 1,25 m.Rebetonarea lisã trotuar ºi capaculuiconsolei;

Montarea armãturii ºi turnareaplãcii de suprabetonare;

Montarea dispozitivelor la rosturilede dilataþie;

Executarea hidroizolaþiei pe pod;Executarea îmbrãcãminþii asfaltice

pe pod;Repararea zonelor cu beton degra-

dat la pile, bolþi ºi culei;Protecþie suprafeþe tencuialã spe-

cialã cu vopsea;Refacerea sferturilor de con, a

scãrilor ºi casiurile aferente;Lucrãri de terasamente.

Culeele sunt elemente de infra-structurã care asigurã rezemareatraveelor de capãt ºi fac legãtura curampele. Ca urmare a lãrgirii pãrþii

carosabile pe pod ºi a suprabetonãriisuprastructurii, culeele (zidul de gardãºi consolele trotuarelor pe zidurileîntoarse) s-au adaptat noii situaþii,conform detaliilor din proiect.

Racordarea culeelor cu terasa-mentele s-a fãcut cu sferturi de con.Din cauzã cã sferturile de con suntdegradate, acestea s-au refãcut. Fun-daþiile sferturilor de con s-au coborâtcu 0,50 m sub cota de îngheþ. Înspatele culeelor ºi pe feþele lateraleale zidurilor întoarse, care sunt în con-tact cu pãmântul, s-a executat aco-perirea cu o suspensie de bitumfilerizat în dublu strat, aºezat pe unstrat de mortar sclivisit. La fiecareculee, s-a executat o scarã de acces.În spatele culeelor, scurgerea apelors-a asigurat prin casiuri amenajate lacapetele podului.

Înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale din anul 2005la podul de pe DN 15 - km 243+610 de la Poiana Teiului

Drumul naþional DN 15 traverseazã, la km 243+610, râul Bistriþa ºi lacul de acumulare Bicaz, pe un pod dinbeton armat construit în 1961.

Podul are o lungime de 656,40 m cu 27 deschideri de (23x23,00 m+1x36,80 m+3x23,00 m) ºi o bretea de racor-dare cu DN 17B care are 3 deschideri de 23,00 m.

Ca schemã staticã, structura este alcãtuitã din bolþi gemene dublu încastrate, cu lãþimea de 2,00 m ºi distanþaîntre ele de 2,00 m. Deschiderile C1-P1, P1-P2 si P2-P3 sunt amplasate în curbã, ca ºi cele 3 deschideri de pebreteaua de racordare cu DN 17B. Deschiderile P3-P4 si P4-P5 au distanþele între bolþi variabile ºi fac legãtura cucelelalte 22 deschideri care sunt în aliniament.

Podul a fost dimensionat la clasa I de încãrcare ºi se aflã amplasat într-o zonã cu gradul de intensitate seismicã „6”.

Viaductul Poiana Teiului dupã reabilitare

ing. Maria OANCEA

La poduri, hidroizolaþiile au rolulde a împiedica pãtrunderea apei lastructura de rezistenþã ºi de a colectaapele care se infiltreazã prin îmbrã-cãminte ºi a le dirija spre gurile descurgere. Hidroizolaþiile sunt alcãtuitedin ºapa hidroizolatoare (stratul suport,stratul de amorsã, stratul de lipire,stratul hidroizolator de bazã, stratul deprotecþie). ªapa s-a executat în câmpcontinuu ºi s-a racordat la margineaelementului care este hidroizolat.

Dispozitivele de acoperire a ros-turilor de dilataþie, utilizate la podu-rile rutiere, asigurã: deplasarea liberãa capetelor tablierelor de pod în ros-turile lãsate în acest scop, continui-tatea suprafeþelor de rulare ale cãii înzona rosturilor, etanºeitatea la scurgeriºi infiltraþii de apã.

Componentele dispozitivelor de aco-perire a rosturilor de dilataþie folositesunt: elemente speciale în zonaprinderii pieselor metalice, mortarespeciale de etanºeizare, benzi dincauciuc pentru colectarea ºi evacua-rea apelor de infiltraþii.

Betoanele ºi mortarele folosite laaceastã categorie de lucrãri sunt „spe-ciale”: agregate concasate, cimentconf. STAS 197/1,2-2002; G 150,betoane de clasã minimum C 20/25,mortare pe bazã de rãºini sintetice”.

Elementele elastomerice folosite:panouri de neopren armat, profile spe-ciale deschise sau închise din neopren,benzi late din neopren.

Elementele metalice de fixare folo-site au profile special adaptate ele-mentelor elastomerice. Se încadreazãîn structuri ºi se fixeazã de ele ele-mentele elastomerice interºanjabile.

Îmbrãcãminþile rutiere la poduris-au executat la cald, din mixturipreparate cu agregate naturale, filer ºibitum neparafinos pentru drumuri.Grosimea totalã a îmbrãcãminþii dinbeton asfaltic cilindrat este de 7 cm ºis-a executat în douã straturi (3+4 cm).Profilul longitudinal ºi transversal aldrumului pe pod respectã proiectul;denivelãrile maxime admise în lungulcãii pe pod, sub îndreptarul de 3,00 m,sunt de 3 mm.

Racordarea rampelor de accescu podul s-a fãcut pe o zonã de 25,00 m,la capetele podului. Pe aceastã zonãs-au executat casete de lãrgire, con-form detaliilor, cu urmãtoarea alcã-tuire: 4 cm beton asfaltic, 4 cm binderde criblurã; 8 cm mixturã asfalticã,25 cm balast.

Acostamentele de la capetelepodului s-au amenajat corespunzãtor;s-a montat parapet direcþional de tipgreu.

Îmbrãcãminþile rutiere bitumi-noase cilindrate folosite sunt de tipulbetoanelor asfaltice cilindrate execu-tate la cald, fiind alcãtuite din douãstraturi: stratul superior, de uzurã (mixturiasfaltice stabilizate cu fibrã, betoaneasfaltice bogate în criblurã, betonasfaltic rugos, beton asfaltic cu pietriºconcasat) ºi stratul inferior, de legãturã(beton asfaltic deschis, cu criblurã,beton asfaltic deschis, cu pietriº con-casat, beton asfaltic deschis, cu pietriºsortat).

Pentru prepararea mixturilor s-autilizat un amestec de sorturi din agre-gate naturale care îndeplinesc condiþi-ile standardelor în vigoare.

Filerul utilizat la îmbrãcãminþi ruti-ere bituminoase este din calcar. Lianþiifolosiþi la prepararea mixturilor asfal-tice sunt: bitum neparafinos pentru drumuri.

Lucrãrile hidrotehnice executateau ca scop reducerea acþiunii distruc-tive a apei asupra podului ºi stabi-lizarea albiei podului prin lucrãri caresã stopeze fenomenul de eroziune.

S-au executat urmãtoarele lucrãrihidrotehnice:

la pila P22, umpluturã din piatrãbrutã de 10-50 kg/buc. pânã la cotarostului fundaþie-elevaþie a pilei, pestecare s-au aºternut saltele de gabioane;

la pila P23, umplutura s-a reali-zat în faþa fundaþiei acesteia;

corectarea curgerii râului Bistriþaîntre pilele P23 – P24 adoptîndu-se oînclinare a saltelelor de gabioane de6,5%;

umplutura din piatrã brutã s-aaºezat pe un strat de 25 cm piatrãspartã compactatã iar sub acesta s-aaºternut stratul de geotextil. Pesteacest strat s-au aºezat saltelele degabioane;

lucrãrile au o lungime totalã de85,10 m ºi o lãþime maximã de 41,40 m;

pentru executarea lor s-a realizatun drum de exploatare de 6,00 mlãþime, pe o lungime de 300 m, pemalul stâng al râului Bistriþa.

Lucrãrile au fost executatede SC Hidroconstrucþia SA prinsucursala Moldova, pentru bene-ficiarul Compania Naþionalã deAutostrãzi ºi Drumuri Naþionale dinRomânia SA – D.R.D.P. IAªI.

Defecte constatate înainte de începerea reabilitãrii podului

Repararea ºi consolidarea structurilor degradate din betonfolosind mortare speciale

CAUZELE DEGRADÃRII BETONULUICauzele degradãrii sunt favorizate,

adesea, de deficienþele calitative alebetonului ºi sunt determinate, în ge-neral, de condiþiile ambientale la careeste expusã construcþia.

Cauzele pot fi de naturã chimicã,fizicã sau mecanicã, precum:

Agresiunea chimicã de carbo-natare a betonului, la betoaneleincorect dozate, cu un raport marede apã/ciment, în urma cãreia stratulde beton care proteja armãtura sedesprinde, expunând-o direct lacoroziune prin ruginire.

Agresiunea chimicã a sãru-rilor de clor sau de sulf, prezenteîn sãrurile folosite iarna pentru dez-gheþarea carosabilului, în mediulmarin sau în apele reziduale, con-duce la deteriorarea ºi exfoliereastratului de beton.

Agresiunea ciclurilor deîngheþ/ dezgheþ, urmare a infiltrãriiapei prin porii betonului ºi în interi-orul lui, accelereazã degradareabetonului.

Agresiuni cauzate de incendii,care dilatã fierul de armaturã,provocând fisuri, distrugeri saucolapsul structurii din beton.

Agresiuni cauzate de con-tracþii plastice sau higrometrice

ale betonului proaspãt sau întãrit,apãrând fisuri, ca urmare a eva-porãrii apei din beton în ambient.

Agresiuni provocate prinabraziune, eroziune, suprasarciniºi impact, generând, în multe cazuri,leziuni grave ale structurii din beton.

CAUZELE ªI STABILIREAINTERVENÞIILOR DE REPARAREÎnainte de a începe orice fel de

intervenþie pentru reparare, estenecesar sã se procedeze la o inves-tigaþie completã ºi amãnunþitã astructurii respective, determinând:

Profunzimea de carbonatare abetonului;

Grosimea stratului de beton careacoperã armãtura;

Prezenþa cel puþin a fisurilorcare aratã cã în acel punct dilatareabetonului a depãºit rezistenþa larupere;

Cauza care a provocat dila-tarea (coroziunea ºi expandareafierului de armaturã, sulfatarea, pozi-þionarea incorectã a fierului dearmaturã).

Succesul intervenþiilor de repa-raþii este legat, mai ales, de alegereapotrivitã a materialelor folosite.

Trebuie avute în vedere mortarelede reparaþii, din linia Mapegrout:Mapegrout Tissotropico, MapegroutT60, Mapegrout BM, Mapegrout

Rapido, Mapegrout Colabile, Plani-top 430, Mapegrout Gunite etc., careîndeplinesc urmãtoarele condiþii:

Aderenþa foarte bunã la beto-nul existent ºi la fierul de armaturã;

Coeficient de contracþie foartemic sau, mai exact, coeficientul deexpansiune a materialului proaspãtsã fie mai mare decât cel de con-tracþie în stare întãritã (de aceea,aceste materiale se numesc mortarecu contracþie controlatã);

Rezistenþa la factorii agresividin mediu ºi un grad mare de imper-meabilitate;

Uºurinþa în aplicare.Folosirea mortarelor tradiþionale,

pe bazã de ciment, s-a dovedit nesa-tisfãcãtoare deoarece contracþiaamestecului proaspãt este una dincauzele cele mai frecvente ale insuc-cesului, care constã, de obicei, îndesprinderea materialului de repa-raþie de suport sau apariþia de fisuripe suprafeþele reparate.

Mor tare le predozate de laMAPEI sunt armate dispers cu micro-fibre, care reduc apariþia fisurilor laîntãrire, au o expandare controlatã(reducând, astfel, apariþia contracþiilorla întãrire) ºi produc, în contact cuarmãtura sau cu un suport suficientde rugos, o precompresiune înmaterialul de reparaþii aplicat.

În trecut, betonul era considerat un material „indestructibil”. Aceastã convingere i-a determinat pe mulþiconstructori ºi proiectanþi sã ignore normele ce asigurau durabilitatea structurilor din beton. Rezultatul estecã, dupã 20-30 de ani de la construire, cea mai mare parte a construcþiilor din beton prezintã semne evidentede degradare.

În prezent, nivelul ridicat al costurilor de construcþie face mai avantajoasã repararea ºi consolidarea con-strucþiilor degradate din beton, chiar dacã procesul de degradare a atins un stadiu destul de avansat.

Laboratoarele de cercetare ale concernului MAPEI, Milano, acumulând o experienþã de peste 70 de ani înproducerea materialelor speciale de construcþii, prezintã o ofertã completã destinatã reparãrii ºi consolidãriistructurilor degradate din beton: mortare anticorozive pentru pasivizarea armãturilor, rãºini epoxidice pentruinjecþii fisuri, mortare de ciment sau epoxidice pentru ancorarea fierului beton, mortare pentru refacerea stra-tului de beton care acoperã armãturile, tinciuri ºi protecþii hidroizolante, vopsele speciale cu efect anticoroziv.

continuare în pagina 8

FAZE OPERATIVE ªI CURÃÞAREASUPRAFEÞELOR

Îndepãrtarea manualã saumecanicã a pãrþilor degradate dinbeton ºi controlarea grosimii de car-bonatare cu o soluþie de fenolftaleinã1% în alcool etilic. (Fenolftaleinaeste un indicator aplicat pe un betoncarbonatat care are un pH de 8 - 9 ºirãmâne de culoarea transparent, daraplicat pe un beton sãnãtos cu unpH de 12 - 13, vireazã din culoareatransparent în culoare roºie).

Îndepãrtarea betonului degra-dat se face pânã la decopertareafierului de armãturã. În unele cazuri,îndepãrtarea betonului va fi fãcutãpânã la îndepãrtarea completã abetonului carbonatat, caz în carearmãturile nu vor mai conlucra cubetonul.

Reparaþiile precedente, carenu sunt perfect aderente la suport,vor fi îndepãrtate.

În cazul consolidãrilor, cândgrosimea de turnare sau de aplicarea mortarului de reparare este mare,la structura sau la elementul în dis-cuþie se adaugã armãtura metalicãsuplimentarã.

Suprafaþa betonului, care se varepara cu mortare speciale, va trebuisã fie foarte rugoasã, cu denivelãrimai mari de 5 mm.

Dupã îndepãrtarea betonuluidegradat, trebuie sã se cureþe foartebine suprafeþele decopertate, pecare se vor aplica mortarele dereparaþii. Procedeul de curãþare celmai eficient este hidrosablareadeoarece îndepãrteazã eficient, depe suport, pãrþile neaderente, urme-le de uleiuri, grãsimi, vopsea sauruginã. Prin aceastã operaþiune securãþã foarte bine ºi armãturile, fiindaduse la stadiul de „metal alb“.

Un procedeu optim de înde-pãrtare a betonului degradat estefolosirea apei de foarte înaltã pre-siune, la 2000 bari - 2500 de bari, cuajutorul unor maºini speciale. Astfel,în structura de beton nu sunt indusevibraþii puternice ºi nu apar altefisuri. Suprafaþa betonului sãnãtosrãmâne foarte rugoasã.

PROTECÞIA ARMÃTURII Dupã îndepãrtarea betonului

deteriorat ºi curãþarea suprafeþelor,armãturile existente se protejeazã ºise pasivizeazã cu un mortar special,pentru a preveni noile fenomene decoroziune. Când armãturile exis-tente sunt corodate ºi au secþiunearedusã cu mai mult de 30%, estenecesar sã se adauge, suplimentar,noi armãturi care, de asemenea, seprotejeazã cu mortar anticoroziv.

Se pot folosi urmãtoarele tipuride materiale speciale:

1. materiale pentru protecþiaarmãturilor împotriva coroziunii(SR EN 1504-7);

2.1. mortare de reparaþii cu apli-care prin torcret, în procedeu umedsau uscat, pentru reparaþii struc-turale ºi nestructurale (SR EN 1504-3);

2.2. mortare de reparaþii, cu con-sistenþã fluidã, cu aplicare prin tur-nare pentru reparaþii structurale ºinestructurale (SR EN 1504-3);

2.3. liant pe bazã de ciment pen-tru paste de injecþii, mortare saubetoane, cu consistenþã fluidã pen-tru reparaþii structurale ºi nestruc-turale (SR EN 1504-3);

2.4. mortar epoxidic cu consis-tenþã fluidã pentru reparaþii rezis-tente la trafic, încãrcãri, ºocuri ºiabraziune;

3.1. materiale epoxidice cu con-sistenþã vârtoasã, pentru lipire struc-turalã (SR EN 1504-4);

4. materiale de protecþie desuprafaþã pentru beton – nivelare(SR EN 1504-2);

5. materiale de protecþie desuprafaþã pentru beton – hidroizolaþii(SR EN 1504-2);

6. materiale de protecþie desuprafaþã pentru beton – vopsele(SR EN 1504-2);

7. materiale cu consistenþã fluidã- ancorarea armãturii (SR EN 1504-6);

8. materiale complementare –latex, produse de curã (ANTIEVA-PORANÞI) ºi DECOFROL.

Mai multe informaþii pe site-urilewww.mapei.ro sau www.mapei.it.

Lucrãri de referinþã executate în România cu materiale speciale MAPEI

• Pasajele de la Km 11 ºi Km 13 de peste autostrada Bucureºti - Piteºti;• Reabilitare pod pe DN 2 Bacãu - Roman;• Reabilitare pod pe DN 2 Cãlniºtea;• Reabilitare pod pe DN 17A Km 20+295 Vatra Moldoviþei;• Reparaþie curentã pasaj feroviar ºi rutier Jiului Bucureºti;• Reparaþie capitalã pod DN 5B Km 33+ 028;• Reparaþie capitalã pod pe DN 58 Km 34 + 106;• Reparaþie curentã la pod DN6 Km 41+324;• Reparaþii pasaje pe DN 3 Km 11 (Tuborg ºi Pasãrea);• Reabilitare pod pe DN 1A la Teiºani;• Reabilitare pasaj pe DN 1 la Otopeni.

M A P E I R o m â n i a s r lS t r. G e n . I o n D r a g a l i n a n r. 1 4

S e c t o r 5 – B u c u r e º t iTe l . : + 4 0 2 1 3 11 7 8 1 9 ; F a x : + 4 0 2 1 3 11 7 8 2 1

w w w. m a p e i . r o

urmare din pagina 6


Soluþie tehnicã de consolidare a terenului de fundareal rambleului de acces la podul peste râul Mureº

de pe Autostrada Arad – Timiºoara (II)prof. dr. ing. Tadeus SCHEIN - director general,

dipl. ing. Ivan Victor BOGDANOV, M.Sc. - director executiv,dipl. ing. Olimpiu HEHN - geotehnician - SC TERRASOND SRL

(Continuare din numãrul anterior)TEHNOLOGIA DE LUCRU

Procesul de îmbunãtãþire va realizacompactarea terenului de fundare dificil,cu procedeul de vibrare în adâncime(tehnica coloanelor vibrate din materialgranular).

Lucrãri pregãtitoareObþinerea platformei de lucru prin

operaþiuni de excavare, nivelare ºi com-pletare cu un strat de material granular,compactat;

Trasarea axelor principale ale con-strucþiei ºi materializarea pe teren (þãruºi,vopsea) a punctelor de execuþie a vibro-compactãrii.

Execuþia vibrocompactãriiVibratorul de adâncime (fig. 1) este

suspendat de un utilaj, apoi coborât pepãmânt, cu jeturile de apã deschise;

Vibratorul penetreazã pãmântul,sub greutate proprie, ajutat de jeturile deapã ºi vibrare; în timp, vibratorul esteretras parþial în scopul îndesãrii lateralea pãmântului;

Vibratorul este reintrodus pânã lacota prevãzutã în proiect sau pânã laadâncimea la care se obþine refuzul;

Vibratorul este menþinut în pãmântiar jetul de apã este redus, urmãrindu-seformarea unei gãuri deschise;

Materialul granular curat este intro-dus gravitaþional în spaþiul creat devibrator ºi pãmântul înconjurãtor dislocatlateral;

Coloana de material granular seexecutã prin ridicãri ºi introduceri alevibratorului, pe distanþe scurte, pânã laatingerea compactãrii ºi îndesãrii materi-alului de aport în terenul înconjurãtor;

Se repetã ciclul de alimentare, lapartea superiorã, pe mãsura etapelor deretragere a vibratorului pânã la reali-zarea vibrocompactãrii pânã la suprafaþaterenului; jetul de apã se reduce, dar semenþine pânã când vibratorul ajunge lasuprafaþa terenului;

Procesul de compactare este fina-lizat prin îndepãrtarea pãrþii superioare aplatformei de lucru ºi recompactarea supra-feþei superioare a platformei.

Materialele utilizateMaterialul granular folosit pentru

vibrocompactãri trebuie sã fie lipsit deimpuritãþi (fragmente de argilã, lemn,cãrbune etc.).

CONTROL DE CALITATEEfectuarea testelor de calitate ale

terenului de fundare îmbunãtãþit prinvibrocompactare s-a fãcut în 8 (opt)celule de control al calitãþii (D1, D2, D3,D4, D5, D6, D7, D8) (fig. 3). Scopul con-trolului calitãþii a fost stabilirea îndepliniriicondiþiei de desensibilizare la lichefiere apachetului suport al rambleului prinprisma atingerii unui grad de îndesareID ≥ 0,60.

Testele prin sondaje de penetraredinamicã, cu con de tip greu (P.D.G.),s-au efectuat în celulele de control alcalitãþii menþionate anterior, în urmãtoa-rele puncte:

DPH1 – în centrul de greutate altriunghiului ce defineºte celula de controlal calitãþii;

DPH 2 – la mijlocul laturii triunghiuluice defineºte celula de control al calitãþii;

DPH 3’; 3”; 3’” – la 50,0 cm faþã depunctele ce definesc triunghiul de controlal calitãþii, în interiorul acestuia.

Adâncimea de testare prin PDG(DPH) s-a considerat pe grosimeapachetului de teren potenþial lichefiabilde 8,00 m ÷ 9,00 m adâncime, pe cares-au efectuat ºi vibrocompactãrile deadâncime, cu aport de material necoeziv.

Fig. 1: Vibratorul de adâncime:1 - tub prelungitor, 2 - izolator, 3 - alimentare cu

apã/aer, 4 - motor, 5 - greutate excentricã (în interior),6 - vârf conic

Fig. 2: Etapele realizãrii vibrocompactãrii:1 - penetrarea, 2 - compactarea, 3 - aportul de material, 4 - finalizarea

Prin testele de control al calitãþii, efec-tuate în diferite subsectoare, respectivcelule de control al calitãþii, s-a urmãritstabilirea, din punct de vedere calitativ ºicantitativ, a efectului intervenþiei deîmbunãtãþire a terenului de fundare, peintervale de grosimi de strat admise pen-tru terenul de îmbunãtãþit, prin stabilireavalorii gradului de îndesare ID, care sãateste sau nu desensibilizarea la liche-fiere a pachetului necoeziv, pe grosimeade 8,00 m ÷ 9,00 m.

Calitativ, analiza intervenþiei tehnicede îmbunãtãþire a terenului de fundare s-afãcut prin prisma variaþiei numãrului delovituri / 10 cm de pãtrundere a conuluide penetrare, comparativ cu numãrul delovituri pe acelaºi interval de pãtrunderedin penetrarea dinamicã cu con martor.

Cantitativ, analiza intervenþiei tehnices-a fãcut prin analizarea gradului deîndesare ID pentru terenul îmbunãtãþitprin vibrocompactare, comparativ cuvaloarea aceluiaºi parametru definitpentru fiecare metru de teren, pânã laadâncimea maximã de – 9,00 m.

În tabelul 1 sunt prezentate, în modcentralizat din punct de vedere cantitativ,rezultatele vibrocompactãrii prin prismacreºterii valorii gradului de îndesare ID, ca ºivaloare medie ponderatã, acolo unde acestefect s-a produs, pe aceleaºi intervale deadâncime luate în considerare faþã de va-lorile similare evidenþiate prin rezultatelepenetrãrilor dinamice cu con martor.

În tabelul 2 sunt prezentate, în modcentralizat, valorile modulului de defor-maþie liniarã E determinat din metru în metru,în terenul consolidat prin vibrocompac-tare, pe baza rezultatelor penetrãrilordinamice cu con de tip greu, efectuateîn celulele de control.

Cunoaºterea acestei caracteristici, pezona afectatã de procesul de vibrocom-pactare, s-a impus deoarece acest

parametru geotehnic este necesar încalculul tasãrilor probabile al terenuluisuport al rambleului sub acþiunea încãr-cãrilor din rambleu, cât ºi din trafic.

Din punct de vedere cantitativ, analizaefectului îmbunãtãþirii terenului prinvibrocompactare s-a fãcut ºi prin prismatasãrilor probabile ale terenului suport alrambleului sub acþiunea greutãþii propriia acestuia, cât ºi din trafic. S-a luat încalcul înãlþimea maximã a rambleului dinzona cuprinsã între km 7+850 ºi km8+000, cât ºi supraîncãrcarea provenitã dintrafic (convoi), plus încãrcarea necesarãconsolidãrii terenului pe primii 3,00 m -4,00 m de la suprafaþa la care efectulvibrocompactãrii a fost relativ redus.

Fig. 3: Celula de control al calitãþii

Tabelul 1



Pentru a vedea efectul îmbunãtãþiriiterenului prin vibrocompactare, au fostevaluate tasãrile probabile pentru fie-care celulã de control. Acestea s-aucomparat cu valorile tasãrilor probabileobþinute în situaþia în care terenul nu ar fifost consolidat prin vibrocompactare.

În tabelul 3 sunt prezentate, centralizat,valorile tasãrilor probabile (s) determinate,pe intervale, pânã la adâncimea zoneiactive acceptate pentru rambleul în discuþie.

Interpretarea tehnicã a rezultatelor,conform tabelelor prezentate anterior, apermis evidenþierea urmãtoarelor aspecte:

A) Din punct de vedere calitativ,urmãrind variaþia mediei ponderate anumãrului de lovituri, s-a constatat ocreºtere micã, chiar o scãdere (celula

D1) a numãrului de lovituri pe intervalul± 0,00 m ... – (2,00 ... 3,00) m, dar ocreºtere substanþialã a numãrului delovituri ºi automat, a capacitãþii portante,pe intervalul de la – (2,00 ... 3,00) mpânã la – (8,00 ... 9,00) m.

B) Din punct de vedere cantitativ,s-au urmãrit douã aspecte ºi anume:modificarea mediei ponderate a graduluide îndesare ID ºi valorile modulului dedeformaþie liniarã.

Comparând mediile ponderate alegradului de îndesare ID rezultate, cu celeobþinute înainte de îmbunãtãþire, s-a evi-denþiat o creºtere foarte micã, chiarnesemnificativã, pe intervalul ± 0,00 m ...– (2,00 ... 4,00) m, dar o creºtere clarã ºideci, o îmbunãtãþire pe intervalul – (2,00... 4,00) m pânã la – (8,00 ... 9,00) m.

Analizând valorile modulului dedeformaþie liniarã, se poate spune cã peintervalul ± 0,00 m ... – 2,00 m sunt, îngeneral, valori mai mici ale modulilor; înschimb pe intervalul – 2,00 m ... – 8,00 meste o creºtere evidentã a valorilormodulilor de deformaþie liniarã; con-cluzia este cã valoarea modulului dedeformaþie liniarã creºte cu adâncimea.

CONCLUZIIUrmare rezultatelor încercãrilor de

control de calitate a îmbunãtãþirii terenu-lui de fundare al rambleului, de pe traseulBYPASS ARAD km 7+800 – km 8+000,prin sondaje de penetrare dinamicã cucon de tip greu, a prelucrãrii ºi inter-pretãrii acestora, respectiv a comparãriidiagramelor martor ºi a gradelor de înde-sare ID obþinute prin prelucrarea rezul-tatelor primare de penetrare dinamicã cucon, au rezultat urmãtoarele concluzii:

Tehnologia de îmbunãtãþire aterenului de fundare prin vibrocompac-tare în adâncime s-a dovedit eficientãpentru masivul de pãmânt de la – 2,00 m... – 3,00 m în jos.

Din punct de vedere calitativ, prinprisma valorii mediei ponderate anumãrului de lovituri / 10 cm de pãtrun-dere a conului în pachetul de îmbunãtãþitde la ± 0,00 pânã la – (8,00 m ... 9,00 m),s-a constatat cã nu a avut loc un procesde îmbunãtãþire semnificativ pe primii doimetri, dar a avut loc un proces deîmbunãtãþire a terenului de la – (2,00 ...3,00) m pânã la – (8,00 ... 9,00) m.

Din punct de vedere cantitativ,conform valorii medii ponderate a gradu-lui de îndesare ID al pachetului necoezivsupus procesului de îmbunãtãþire prinvibrocompactare, nu s-a produs oîmbunãtãþire a terenului de fundareîntre ± 0,00 m pânã la – (2,00 ... 3,00) m;în schimb, s-a obþinut o îmbunãtãþire aterenului de fundare, concomitent cuîndeplinirea condiþiei de desensibi-lizare la lichefiere a pachetuluinecoeziv adicã ID ≥ 0,60 între – (2,00 ...3,00) m pânã la – (8,00 ... 9,00) m.

Prin prisma valorii modulului dedeformaþie liniarã Ei a terenului suport alrambleului îmbunãtãþit prin vibrocom-pactare, se poate afirma cã valoareaacestuia, în zone de îmbunãtãþire, acrescut faþã de modulul de deformaþieliniarã martor EM.

Ca urmare a creºterii valorilormodulilor de deformaþie liniarã, în zonade îmbunãtãþire a terenului, au scãzut ºivalorile tasãrilor probabile în aceleaºizone, ceea ce atestã efectul calitativ alîmbunãtãþirii prin vibrocompactare aterenului suport al terenului.

BIBLIOGRAFIE1. Instrucþiuni tehnice pentru cerce-

tarea terenului de fundare prin metodapenetrãrii cu con, penetrare dinamicã,penetrare staticã ºi vibropenetrare.C159 – 89. Buletinul Construcþiilor nr. 4din 1990.

Tabelul 2

Tabelul 3

urmare din pagina 11


Injectoforaj Drilling Tools – Comacchio MC 602

„Observãm de ceva timp o cereredin ce în ce mai mare, pe piaþa de profil,pentru o maºinã compactã, puternicãºi capabilã sã execute lucrãri de fun-daþie în spaþii restrânse sau în interi-orul clãdirilor, acolo unde emisiile dezgomot ºi gaze (fum) trebuie limitate lavalori cât mai mici“, a precizat unul din-tre responsabilii proiectului, dl. FlavioDurigan. Aºa a luat naºtere ideea uneimaºini „modulare“, cu o centralã puter-nicã instalatã la bordul maºinii, atuncicând spaþiul permite, dar care poate fiuºor detaºatã de corpul maºinii atuncicând aceasta lucreazã în spaþii înguste,în interiorul clãdirilor, subsoluri sau galeriide mici dimensiuni.

Prin urmare, maºina de foraj MC 602este similarã maºinii MC 400P, un modelde maºinã de foraj bine cunoscut alfirmei COMACCHIO, model care s-aafirmat datoritã conceptului sãu decentralã separatã (disponibilã în vari-antã pe ºenile cu cauciuc sau peºenile oþel) dar cu avantajul, practic, detransfer al centralei la bord, atuncicând spaþiul din ºantier permite, sim-plificând deplasarea ºi poziþionareamaºinii. De la „veriºoara“ sa, MC 400P,noua maºinã de foraj a firmei COMAC-CHIO a preluat o varietate de meca-nisme, în timp ce pentru caracteristicilesale de tragere ºi împingere, MC 602este comparabilã cu clasa lui MC 600.De aici ºi numele care i-a fost datmaºinii: „2“–ul indicând posibilitateade a avea douã maºini cu caracteristicidiferite, combinate într-una singurã.

O noutate absolutã este sistemulspecial de cuplare, sistem care per-mite demontarea centralei de putere amaºinii ºi remontarea, în orice momentºi loc, fãrã ajutorul unui echipamentspecial sau a unor dispozitive de ridi-care cum ar fi pârghii sau macara.În practicã, una sau douã persoanesunt în mãsurã sã efectueze transfor-marea maºinii, în scurt timp ºi fãrã a fi

nevoie sã mute maºina din ºantier lasediu. Simplitatea ºi siguranþa opera-þiunii este garantatã de un sistem deridicare cu douã pârghii, acþionate decilindri hidraulici, controlat de la dis-tanþã. Când este coborâtã la sol, cen-trala este aºezatã pe un cãrucior curoþi ºi poate sta la o distanþã maximãde 20 m de maºina de foraj.

„Faza de proiectare a mecanismuluide ridicare a necesitat o atenþie spe-cialã. Obiectivul era acela de a con-cepe instalaþia de ridicare ºi centralahidraulicã în aºa fel încât sã garantezemaxima simplitate a montajului ºidemontajului ºi sã pãstreze, cât mai multposibil, dimensiunile maºinii“, a explicatresponsabilul biroului tehnic, dl. MichelePiotto. De fapt, ºi în versiunea cu cen-tralã la bord, maºina de foraj MC 602 estemult mai compactã: cu cei 5.300 mmlungime ºi numai 1.200 mm lãþime (cucãrucior strâns) poate ajunge chiar ºiîn spaþii înguste, acolo unde alte maºini

de putere egalã nu pot ajunge. Cu cen-trala detaºatã, lungimea maºinii se reducecu aproximativ un metru.

Sã vedem în detaliu care suntcaracteristicile tehnice ale „bebeluºului“COMACCHIO.

Montatã pe un ºasiu ºenilat, cuºenile din oþel cu lãrgime variabilã dela 1.200 mm la 1.600 mm, maºina deforaj MC 602 este dotatã cu centralãde putere de 71 kw, cu motor dieselturbo intercooler, care garanteazã unnivel ridicat de productivitate atât înversiunea „la bord“ cât ºi „detaºat“.Ca o alternativã, centrala hidraulicãpoate fi livratã cu un motor electric de75 kw, pentru utilizarea pe ºantierelecare au limitãri în ceea ce priveºteemisiile de zgomot ºi fum.

Sistemul foarte complex de articu-laþii, cu care este dotatã maºina, estecompus dintr-o „RALLA“ frontalã pozi-þionatã pe maºinã, o a doua „RALLA“pe mast ºi un sistem dublu de blocare

În acest numãr al revistei ne-am propus sã vã prezentãm o nouã creaþie a COMACCHIO Indus-tries SRL – MC 602 –, o maºinã unicã prin caracteristicile sale pe piaþa de instalaþii de foraj de taliemicã ºi medie.

a braþului ºi a mast-ului. Acesta dinurmã este prevãzut, printre altele, cucontrasanie acþionatã de pistoane hidra-ulice, permiþând o cursã de 500 mm.Datoritã acestei varietãþi de articulaþii,MC 602 garanteazã maximã precizieîn poziþionarea mast-ului ºi este capa-bil sã execute foraje în unghi de 3600,aspect fundamental (esenþial) pen-tru execuþia de lucrãri în galerii.

O menþiune specialã se referã lasistemul telescopic de reglare alungimii mast-ului, care permite vari-aþia cursei capului de foraj în funcþiede spaþiul în care se lucreazã, datoritãunei extensii (prelungiri) de 1.150 mm,garantatã printr-un mecanism „mixt“cu motor ºi cilindru hidraulic.

Maºina de foraj MC 602 esteechipatã cu un catarg telescopic carepermite utilizarea de prãjini de foraj dediferite lungimi, cu o cursã utilã, de laun minim de 950 mm (cu mast-ul înpoziþia „închis“) pânã la 2.100 mm (cumast-ul în poziþia „deschis“) ºi care,spre deosebire de alte modele demaºini de foraj, nu necesitã intervenþiamanualã pentru aplicarea ºi înlocuireade prelungiri.

Un avantaj notabil este eliminarea„timpilor morþi“ pentru transformare, deunde rezultã o economie de timp ºicosturi.

Echiparea de bazã a maºinii pre-vede montarea unui cap de rotaþie de1.680 daN la 0-29 rpm dar, datoritãputerii de aproximativ 100 de cai, noulMC 602 poate fi echipat ºi cu o gamãlargã de ciocane rotopercutoare ºicapete de rotaþie, pânã la un cuplu de2.400 daN, ceea ce permite abordareade fronturi de lucru variate ºi adop-tarea tehnicilor de forare optime, înfuncþie de tipul terenului. Prevedeinclusiv posibilitatea montãrii unui sis-tem de foraj cu cap dublu.

Un alt aspect interesant estereprezentat de comenzile maºinii.Vãzând pentru ce a fost conceputã, s-aconsiderat necesarã dotarea maºiniide foraj MC 602 cu un nou tip de radio-comandã, proiectatã de COMACCHIO,radiocomandã care, în afarã de con-trolul electric al funcþiilor de miºcare aºenilelor, gestioneazã operaþiunile depoziþionare ºi foraj (inclusiv reglajulmast-ului telescopic), facilitând activi-tatea operatorului, care poate conta pe

o maximã manevrabilitate, combinatãcu un nivel ridicat de siguranþã. Chiarºi sistemul de demontare ºi montare acentralei este controlat de aceeaºiradiocomandã, care permite operato-rului sã efectueze toate fazele descãr-cãrii ºi încãrcãrii, fãrã niciun risc lamanipularea sarcinilor grele.

Toate acestea permit reducerea laminim a „timpilor morþi“ în diverse stadiide lucru.

Maºina de foraj MC 602 poate fiechipatã cu o gamã de accesorii carefac posibilã personalizarea sa înfuncþie de necesitãþi. Printre acestease numãrã: menghina dublã, troliul deserviciu, lubrificatorul de linie, predis-poziþiile pentru pompele auxiliareexterne, motoarele electrice.

Puternicã, versatilã ºi compactã,maºina de foraj MC 602 se prezintã cao maºinã unicã de acest gen pe piaþade instalaþii de foraj de talie micã ºimedie. Dupã debutul oficial la SAMOTER,primul lot de maºini produse va fi des-tinat pieþei italiene ºi Statelor Unite,unde maºina de foraj MC 602 a fostprezentatã la CONEXPO în Las Vegas.

Pentru alte informaþii puteþi sã ne contactaþi la adresa de mail [email protected] sau la numerelede telefon: 004-0311.309.022 sau 0721-840.654.


(Urmare din numãrul anterior)Biblioteca de carte rarã este for-

matã din douã spaþii: sala de lecturãºi depozitul de carte ºi este plasatãla parter, pe latura Lipscani, întreintrarea principalã ºi turnul din colþulspre strada Eugeniu Carada.

Mobilierul fusese distrus în timpiar spaþiul, destinat bibliotecii încã dela înfiinþare, devenise impropriufuncþionãrii. Doar în arhiva Bãnciimai era pãstratã imaginea iniþialãa bibliotecii.

S-a început cu realizarea unuiproiect care a avut ca obiectiv stabi-lirea soluþiilor arhitecturale, construc-tive ºi decorative, pentru refacereabibliotecii. S-a urmãrit o bunã rezol-vare funcþionalã a spaþiilor ºi o deco-rare reprezentativã, în armonie cuarhitectura clãdirii, dar ºi dotareaconform necesitãþilor tehnice actuale.

Biblioteca de carte rarã ºi saladepozitului de carte au o suprafaþãde circa 130 mp ºi respectiv 80 mp.

În Ansamblu, spaþiul benefici-azã de douã accese, unul din Holulprincipal de intrare din Lipscani, iaral doilea, din curtea interioarã Carada.

Spaþiul bibliotecii este ritmat dedouã ºiruri a câte patru stâlpi dinfontã, cu capiteluri decorate.

Decorul capitelurilor corinticeeste realizat din stucaturã. Acestecoloane au supravieþuit tuturor trans-formãrilor.

Stâlpii au rol structural, venind încontinuarea celor din subsol ºireazemã grinzile metalice ale plan-ºeului de peste parter dar, prinmodul de realizare, au ºi un roldecorativ. Coloanele sunt elementeoriginale ce evidenþiazã rezolvãriconstructive dupã principiile cele mainoi ale momentului respectiv.

Organizarea sãlii a fost gânditãastfel: în traveea centralã (zona din-tre cele douã rânduri de stâlpi defontã) a fost amenajat spaþiul de lec-turã, cuprinzând douã mese cu câteopt locuri de studiu. În zona feres-trelor se mai aflã douã mese delucru duble, iar în zona de capãt suntamplasate grupuri de ºedere cufotolii ºi mãsuþe joase.

Biroul custodelui a fost amplasatîn axul intrãrii curente, din curteainterioarã Carada, ºi în imediatavecinãtate a sãlii depozitului de carte.

Proiectul de consolidare preve-dea atât consolidarea camerei desti-nate depozitului de carte (parterulturnului Lipscani-Carada), cât ºisuprabetonarea planºeului în ambelespaþii.

Construcþii emblematice în RomâniaBANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (IV)

Biblioteca de carte rarã - fotografie din Arhiva BNR

Vedere de ansamblu a Bibliotecii de carte rarã



S-a început cu protejarea stâlpi-lor ºi decopertarea planºeului: des-facerea parchetului, a stratului suportºi a umpluturii.

Pornind de la înãlþimea încãpe-rilor, de aproximativ 6 m, în sala delecturã s-a organizat un sistem dedispunere a fondului de carte, pedouã nivele, aºa cum fusese iniþial,cu o supantã pe cei trei pereþi interi-ori ai încãperii.

Supanta are o lãþime de aproxi-mativ 1,5 m, iar accesul se face cu oscarã elicoidalã. Scara, ca ºi balus-trada bogat ornamentatã a supantei,constituie atât un element funcþional,cât ºi unul decorativ de o importanþãaparte. Structura supantei este me-talicã ºi este încastratã în pereþiigroºi ai camerei.

Plafonul sãlii de lecturã aveastructura de rezistenþã aparentã, dinprofile metalice. A fost realizat un pla-fon fals, casetat, decorat cu panouri,cu profilaturi discrete de ipsos, pen-tru a ritma spaþiul ºi a da nobleþeansamblului.

Perimetral s-au realizat profilaturimasive din paltin, bãiþuite cireº, caîntregul mobilier.

Biblioteca a fost dotatã cu insta-laþii de curenþi tari - iluminat ºi prize,instalaþii de forþã, curenþi slabi - tele-fonie ºi reþea informaticã, iluminat desiguranþã, instalaþie de avertizare deincendiu ºi de protecþie contra tensi-unilor accidentale.

Decoraþia plafonului

Supanta ºi scara elicoidalã

Restaurarea coloanelorªlefuirea suprafeþelor în vederea integrãrii cromatice ºi refacerii finisajului




Corpurile de iluminat generalsunt candelabre decorative, iar local,iluminatul este susþinut ºi de veiozemontate pe mesele de lecturã.

Piesele fixe ale mobilierului (bibli-otecile închise ºi deschise, mãºtilede radiatoare, lambriurile, balus-trada ºi scara) sunt executate dinmasive de paltin ºi plãci masivuite ºifurniruite cu cireº.

Sala depozitului de carte nu aredecoraþii, iar mobilierul este modular,metalic, specific spaþiilor de depo-zitare.

Deoarece, din punct de vedere alrezistenþei la foc, ansamblul bibli-otecii se înscrie în gradul II, catego-ria de importanþã A, cu risc mare,cele douã uºi de acces au fostdublate cu uºi antifoc, cu deschidereculisantã. Instalaþia de climatizareutilizeazã ventilo-convectoare mon-tate diferit în cele douã spaþii înfuncþie de destinaþia încãperii ºi ca-racterul decoraþiei.

Sala de Marmurã, vechea Salã aGhiºeelor, încheie spaþiul circulaþieipublice interioare, fiind cea mai marea edificiului. Are o înãlþime de 15,00 m,la cota maximã a acoperi, o lungimede 21,00 m ºi o lãþime de 12,50 m.

Tratarea compoziþionalã ºi plas-tica arhitecturii este subordonatãdestinaþiei spaþiului. Sala are douãregistre suprapuse, corespunzândparterului ºi etajului l, urmând apoiacoperirea cu ferme metalice speci-fice sfârºitului de sec. XIX.

Registrul de la parter este alcãtuitdintr-o succesiune de pile masive dezidãrie între care, iniþial, erau fixateghiºeele. Golurile dintre pile sunt ter-minate în arc în formã de semicerc,iar axul pilelor este decorat cu unbuton fixat în zidãrie. Deschiderileau o lãþime de 3,20 m ºi sunt dis-puse câte cinci pe fiecare laturã ºitrei în capãtul opus intrãrii. Trecereala registrul superior este marcatãde o corniºã dreaptã, relativ simplã.

Registrul al doilea, corespunzândetajului l, este ritmat de succesiuneadistanþelor egale dintre perechile decoloane, în stil compozit, careaccentueazã ascensiunea pe verti-calã dând monumentalitate spaþiului.

Golurile dintre coloane se ter-minã tot în arc, în formã de semi-cerc. Ele permit deschiderea spregaleria continuã dezvoltatã pe treilaturi ale sãlii. Cele trei deschideri,de pe a patra laturã, constituie acce-sul spre Holul central de la etaj.

Decoraþia bogatã a acopeririimascheazã construcþia metalicã cese terminã la cota maximã cu unluminator. Suprafaþa curbã dintrecorniºã ºi luminator este ritmatã însuprafeþe mãrginite de arce cu muchiiieºite, minuþios decorate în stucaturã.Arcele reazemã pe corniºa ordo-nanþei etajului l, prin intermediul unorsteme sprijinite lateral de câte douãpersonaje feminine.

La colþurile sãlii, în faþa stemelorcu însemnele Bãncii, este plasatcâte un vultur. Intercalat arcelor,deasupra nivelului stemelor, sedesfãºoarã un registru de lunetesemicirculare, bogat marcate cu pro-filaturi stucate.

Acoperirea se terminã cu un mareluminator suspendat. Iluminatul na-tural al sãlii este asigurat de acestluminator ºi de registrul lunetelor.

(Continuare în numãrul viitor)

Secþiune prin Holul de onoare în care se vedeamplul acces la Sala de Marmurã, prin trei uºimonumentale

Accesul la Sala de Marmurã

Elemente decorative de la partea superioarã Sala de Marmurã restauratã



Modernul oferit de GIROM,posibil ºi în casa dumneavoastrã!

În cei peste 22 ani de economie de piaþã, pe care i-amparcurs pânã în prezent, am avut ocazia sã asistãm laevoluþia multor societãþi comerciale. Una dintre acestesocietãþi este ºi firma noastrã care a avut o evoluþienormalã, „sãnãtoasã“, crescând de la an la an, atât câtne-a permis economia de piaþã în perioada de tranziþie

pe care o parcurgem, ajungând, într-un timp relativscurt, lider printre furnizorii de plãci ceramice.

Societatea comercialã GIROM INTERNATIONALa fost înfiinþatã în anul 2000, dobândind experienþã de laGIROM COMIMPEX, care activeazã în domeniul materi-alelor de construcþii ºi amenajãrilor interioare încã dinanul 1995.

Refugiul nostru citadin este, sau ar trebui sã fie,mediul ambiant oferit de spaþiile în care locuim. Ele, celpuþin în concepþia modernã de habitat, sunt cele care aumenirea sã ne deconecteze de tumultul trepidant al locu-lui de muncã sau de traseele pe care circulãm, acolo

Dacã agreem, din ce în ce mai mult în zilele noastre, ca habitatul sã fie funcþional, modern ºi eficienttrebuie sã ne procurãm produsele de finisare a clãdirilor de la firme consacrate în domeniu. ªi aceasta, cudeosebire atunci când este vorba de placarea pereþilor ºi pardoselilor dar ºi pentru anumite „mofturi” cumar fi piscinele sau exponatele miniparcurilor familiale.

Cu bani relativ puþini, putem sã ne creãm un mediu ambiant ecologic care sã ne facã sã nu regretãm cãtrãim în interiorul unei localitãþi.

Spunându-vã aceste lucruri încercãm sã vã determinãm (fãrã nicio teamã cã am greºi) sã alegeþiprodusele respective din bogata ºi variata ofertã pusã la dispoziþia dumneavoastrã de prestigioasa firmãGIROM INTERNATIONAL cu sediul în Bucureºti.

Cine este, deci, GIROM?

GIROMinternational

Rãzvan OPRICAN - director marketing GIROM INTERNATIONAL

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2011 27

unde ritmul ºi aglomeraþia sunt stresante pentru fiecaredintre noi. latã de ce, acasã trebuie sã ne simþim cel maibine! Pentru o asemenea dorinþã sunt necesare maimulte lucruri: casa ca atare, imaginaþia, oferta pieþei,concepþia arhitecturalã ºi nu în ultimul rând, banii.

Ne-am propus de la bun început ºi am reuºit, cu suc-ces spunem noi, de-a lungul acestor ani, sã aducem pepiaþa româneascã produse de la cele mai renumite firmeproducãtoare de gresie ºi faianþã din Europa ºi chiar dinlume: Marazzi, Graniti Fiandre, Bisazza, Fap Cera-miche, Tuscania, Stroher, Enegie Ker, II Cavallino,Tosco Ker, Gardenia, Serenissima, Cir, Cecom, SIRI,Mapei. Toate sunt nume cu deosebitã rezonanþã pe planinternaþional.

Fiecare fabricã cu care colaborãm a reuºit sã vinã pepiaþa noastrã cu produse speciale, de cea mai bunã calitate:

MARAZZI - cu seturi de gresie faianþã, list ºi decorîntr-o gamã largã de modele, culori ºi dimensiuni;

GRANITI FIANDRE - cu gresie porþelanatã rectificatãcoloratã în masã care imitã marmura ºi granitul;

FAP CERAMICHE - cu faianþã de formate mari rectifi-cate ºi gresii la culoare cu un design modern;

TUSCANIA - folositã cu succes în casele de munte,dar ºi în vilele moderne, conferã un aspect rustic;

BISAZZA - specializatã în ceramica pentru piscine,oferã sute de modele, iar dacã acestea nu vã satisfacgusturile vã puteþi crea, din ele, propriul model;

GARDENIA - caracteristici tehnice diverse, pentru aacoperi o gamã cât mai largã de destinaþii, care þinseama de toate exigenþele clienþilor;

ENERGIE KER - cu gresie porþelanatã pentru terase,pentru livinguri;

STROHER - cu klinker într-o gamã bogatã de dimen-siuni ºi culori;

SIRI - cu scule ºi accesorii pentru montat gresia ºifaianþa;

MAPEI - adeziv ºi chituri pentru gresie, faianþã,piscine.

Toate produsele noastre au certificate de garanþieºi sunt agrementate de Laboratorul CCCF Bucureºti.Ele corespund standardelor internaþionale în ceea cepriveºte caracteristicile tehnice, calibrarea ºi tonalitatea.

Aº vrea, în final, sã amintesc doar o parte dintre obiec-tivele importante din Bucureºti ºi din þarã, amenajate înaceºti ani cu materiale ceramice de la GIROM INTER-NAÞIONAL: show-room-ul Peugeot, magazinele Carrefour,McDonald's, Opel, Steilmann, Banca Agricolã, hotelulCrown Plaza, sediul Pro Rapid, Universitatea dinPiteºti, sediul Coca Cola, discoteca Vox Univers.

GIROMinternational

GIROM INTERNATIONALBd. Iuliu Maniu 409 Sector 6, Bucureºti

(Autostrada Bucureºti-Piteºti)Tel: +4(021)316.20.65; +4(021)316.20.66

Fax:+4(021)316.20.67www.girom.ro

[email protected]


Pânã acum, montajul ramelor doarcu spumã poliuretanicã nu erarestricþionat de producãtorii de materi-ale de construcþii tradiþionale.

Uneori, se foloseau izolanþi obiº-nuiþi pentru protecþia spumei împotrivaumiditãþii, însã aceºtia nu ofereau osoluþie pe termen lung ºi mai ales pen-tru rosturile delicate.

Soudal Window System (SWS),tehnologie ºi produse de ultimã gene-raþie (membrane ºi benzi autoexpan-dabile), asigurã, în primul rând, izolaretermo ºi acusticã îndelungatã iar, în aldoilea rând, uºurinþã în aplicare ºi esteîn conformitate cu ultimele cerinþe alereglementãrilor europene. Toate compo-nentele sistemului sunt certificate deInstitutul Tehnologiilor din Construcþiiºi sunt autorizate la vânzare în acordcu Legea Materialelor de Construcþii.

IZOLARE MAI BUNÃ PE INTERIORDECÂT PE EXTERIOR

Conform descoperirilor ºtiinþificede ultimã orã (fizica clãdirilor) ºipracticii în domeniul construcþiilor, izo-larea ferestrelor trebuie sã respecteregula „izolat mai bine pe interior decâtpe exterior“.

Realizarea acestui principiu are cacerinþã crearea a trei zone interdepen-dente:

1. izolarea acusticã ºi termicã, prinumplerea rosturilor de dilataþie dintrerame ºi zidãrie;

2. izolarea pe interior, care prote-jeazã filmul izolant împotriva penetrãriiumiditãþii din interior;

3. izolarea exterioarã, care prote-jeazã filmul izolant împotriva ploii,zãpezii, razelor UV ºi simultan, permiteevacuarea vaporilor de apã din rost înexterior.

SOUDAL WINDOW SYSTEMIzolarea, neglijatã pânã acum de

producãtorii de ferestre, are o influenþãdecisivã în calitatea conexiunii dintrefereastrã ºi zidãrie, datoritã faptului cãumiditatea sau îngheþul stratuluiizolant creeazã o barierã termicã ceproduce pierderi mari de cãldurã.

SOUDALWINDOW SYSTEM permiteumplerea ºi izolarea perfectã a ros-turilor, cu ajutorul spumelor poliureta-nice de înaltã calitate, a foliilor barierãde vapori, a benzilor autoexpandabileºi al siliconilor.

Izolarea interioarãIzolarea interioarã previne pene-

trarea vaporilor ºi umiditãþii din interi-orul clãdirilor în straturile izolante aleferestrelor. Orice izolare antivapori tre-buie sã fie puternicã, dar ºi elasticã,astfel încât sã preia miºcãrile din ros-turi. Stratul izolant tencuit trebuie sãasigure o finisare elasticã a deschide-rilor de uºi ºi buiandrugilor.

Sistemul de folii SWS antivaporiasigurã toate acestea. În funcþie decerinþele tehnice, foliile se pot aplicaînainte sau dupã instalarea mecanicã aferestrelor.

Sistemul include atât folii standardSWS Universal, cu un start de butildoar pe zona de lipire, cât ºi mem-brane SWS Extra cu un start de butilpe toatã suprafaþa. De asemenea, sis-temul permite protecþia rosturilor cusiliconi neutri Silirub 2/ Silirub Color.

Izolarea acusticã ºi termicãRosturile dintre perete ºi rame tre-

buie umplute, complet, cu materialeizolante elastice, rezistente la miºca-rea provocatã de modificarea tempe-raturii sau umiditatea atmosfericã.

Aplicarea spumelor poliuretaniceSOUDAL, caracterizate prin struc-tura celularã regulatã, absorbþia apeiminimalã, coeficient mic de trans-mitere termicã, oferã un efect excelentde umplere. În funcþie de localizareºi de materialele de construcþii folosite,echipele de montaj pot opta pentruaplicarea cu: Soudafoam Gun for-mula standard, Soudafoam Maxi eco-nomicã ºi cu volum mare de spumãexpandatã (pânã la 65 litri), spumaspecialã Soudafoam Low Expansioncu un coeficient perfect de expandareºi izolare acusticã ridicatã (RSTW58dB) sau spuma super-elasticãFLEXIFOAM care preia mobilitãþi alerosturilor între -75% ºi +45%.

Toate spumele din gama SOUDALsunt disponibile în ambele variante defixare în pistol: tradiþional cu filet sausistemul Soudal Click&Fix. Formulaspecialã, „pentru iarnã“, oferã posibili-tatea montajului la temperaturi scãzute.

Izolarea exterioarãIzolarea exterioarã lucreazã pe

principiul permeabilitãþii într-un singursens datoritã cãruia izolarea previnepenetrarea apei din exterior în rost ºisimultan, migrarea umiditãþii în direcþiaopusã. Foliile vapori-permeabile SWSUniversal îndeplinesc acest rol per-fect. Foliile pentru exterior se pot vopsisau tencui iar varietatea lor dimensio-nalã permite ajustarea perfectã latoate tipurile de rosturi.

La pereþii cu margini exterioarepentru ferestre este de preferat a seutiliza banda specialã autoexpandabilãSoudaband Acryl care, nu numai cãprotejeazã izolarea împotriva pene-trãrii umiditãþii, ci oferã ºi o izolareadiþionalã.Aplicarea foliilor SWS Window Films ºi

benzilor autoexpandabileFoliile pentru interior ºi cele pentru

exterior au un strat standard de butil înpartea de jos, care permite fixarea peprofilele ferestrelor din partea dreaptã(cu logo-ul sistemului). Datoritã aces-tuia, folia se poate aplica atât înaintede montajul mecanic, permiþând apoiizolarea cu spumã poliuretanicã, cât ºidupã montajul ferestrei. Pentru mon-tajul rapid ºi eliminarea greºelilor,foliile pentru interior sunt roºii iar celepentru exterior sunt albe.

Aplicarea foliilorînainte de montajul ferestrelor

Se îndepãrteazã filmul protectordin partea dreaptã (cel cu text) ºi selipeºte folia pe cele patru laturi aleferestrei, fiecare bandã pe parteacorespunzãtoare – roºu la interior ºialb la exterior (foto 1). La fiecare colþse lasã 3-4 cm de folie liberã (foto 2).

Ferestre ºi uºi în concordanþã cu standardele europeneÎn Polonia, ferestrele ºi uºile, produse cu materiale de cea mai bunã calitate, conform ultimelor tehnologii,

sunt în concordanþã, de foarte mult timp, cu standardele europene. Totuºi, în practicã, greºelile de montaj potprovoca defecte ireparabile în funcþionarea structurii ferestrelor. Pânã acum, montatorii urmau doar instrucþiu-nile producãtorilor sau sfaturile din publicaþiile i.f.t. Rosenheim. Acum, toate acestea s-au schimbat. Directiva421/2010 – Normele acceptate pentru lucrãrile din construcþii – descrie regulile esenþiale ºi cerinþele pentrucorecta izolare ºi instalare a structurilor din lemn. Directiva a fost publicatã de Institutul Tehnologiilor înConstrucþii ºi a înlocuit instrucþiunile de montaj în Germania.

Se monteazã fereastra, mecanic,conform instrucþiunilor producãtoruluiºi se umplu rosturile cu spumã poliure-tanicã. Dupã întãrirea spumei, îndepãrtaþiexcesul de spumã ºi folie. Suprafeþelede aplicare trebuie sã fie curate, fãrãurme de praf ºi grãsimi.

ATENÞIE: Suprafeþele cu praf(beton celular) vor trebui stabilizate înprealabil.

Aplicarea foliilordupã montajul ferestrelor

Se îndepãrteazã excesul despumã ºi filmul protector ºi se lipeºtebanda pe cele patru laturi lãsând lafiecare colþ 4-5 cm de bandã în plus.Foliile trebuie lipite cât mai aproape decapetele ramelor astfel încât, dupãaceea, sã nu fie afectatã tencuirea.

ATENÞIE: Suprafeþele cu praf (betoncelular) vor trebui stabilizate în prealabil.

Aplicarea benzilor autoexpandabileBenzile autoexpandabile sunt de

ajutor atunci când zidul are locaºexterior pentru ferestre (foto 3).Lãþimea benzii trebuie sã fie cât maiapropiatã de dimensiunea rostuluideoarece banda va expanda maxim33%. Dacã rostul este mai mare iarbanda va expanda mai mult de 33%atunci ºi caracteristicile izolante vor fiafectate iar procesul de îmbãtrânire,

din cauza razelor UV, va fi accelerat.Banda se lipeºte pe exteriorul profilului,lãsând 2 mm pânã la capãt, înaintede montajul mecanic al ferestrei.

Este posibilã, de asemenea, apli-carea benzii, dupã montaj, prin intro-ducerea ei în rost cu o spatulã, fãrã aîndepãrta folia protectoare. Dupãfixarea pe conturul ferestrei, îndepãr-taþi folia protectoare.

Foto 1

Foto 3Foto 2


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþi

ºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãria dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

2005 a fost foarte productiv ºi înceea ce priveºte realizarea de pereþi-

cortinã, trei dintre cele mai impor-tante lucrãri fiind hala show-room KiaMotors de pe DN1, show-room-ul KiaMotors de pe bulevardul Aviatorilordin Bucureºti ºi hala proprie aSC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de distribuþiede combustibil CAMOIL la intersecþiadintre ªos. Berceni ºi ªos. de Centurã.Firma are licenþã de transport ºi dis-tribuþie de combustibili, deþinând douãauto-cisterne, fiind astfel distribuitorde produse petroliere pentru mai multestaþii de betoane ºi garaje ale unorimportante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct, FlyperSRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB România, ForiaRomânia.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 17 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


Romdril ºi Hidrotehnica Brãila - parteneriat de succes

CASAGRANDE B250 XPCasagrande B250 XP este cea mai puternicã maºinã

de forat existentã la aceastã orã în România. B250 XPface parte din recenta campanie de schimbare a gameide maºini Casagrande, bazatã pe cele mai noi principiide proiectare mecanice, hidraulice ºi electronice.

Echipat cu ºasiu „heavy duty“, B250 XP are unmoment al cuplului rotativ de 250 kNm, cu o vitezãmaximã de rotaþie de 33 rpm la forare ºi de 120 rpm ladescãrcare. Vinciul principal are o forþã nominalã detragere de 250 kN ºi o vitezã maximã a cablului de90 m/min.

Noul utilaj B250 XP face parte din clasa maºinilor„inteligente“ deoarece, pe lângã controlul electronic alechipamentului, este echipat cu un sistem careghideazã ºi asistã operatorul în timpul procesului deforaj, cu indicaþii simple ºi intuitive în condiþii de sigu-ranþã totalã.

Sistemul de control totalO altã inovaþie introdusã de Casagrande este „Sistemul

de control total“. Deoarece toate comenzile maºinii suntguvernate prin semnale electrice, se poate monitoriza ºicontrola întreaga maºinã. Beneficiile sunt: flexibilitate ºiprecizie sporite, posibilitatea de a pesonaliza programulîn funcþie de lucrarea de efectuat, operare facilã ºi încompletã siguranþã.

Legat de siguranþa în exploatare trebuie menþionat,de asemenea, cã maºina este echipatã cu senzori desarcinã care mãsoarã forþele din cablurile vinciurilor ºilimiteazã operaþiunile potenþial periculoase. Calcula-toarele de pe maºinã, pe lângã controlul verticalitãþii ºiadâncimii, oferã o protecþie avansatã la orice operaþiuneexecutatã greºit, precum ºi indicaþii complete asuprafuncþionãrii motorului (consum, starea filtrelor, parametri),asupra sistemului hidraulic (starea valvelor, presiunii,debitului), indicaþii de eroare ºi date despre service.

Este disponibilã opþional ºi informarea online desprestarea maºinii ºi poziþionarea GPS, ca ºi transmitereamesajelor de eroare prin SMS. Eventualele disfuncþiisau defecte ale senzorilor ºi electrovalvelor sunt afiºateîn timp real pe display-ul computerului de bord, astfelîncât problemele pot fi identificate rapid ºi se poate evitasupraîncãrcarea maºinii.

Avantajele Casagrande B250 XPProductivitate foarte mare: datoritã forþei foarte

mari de extracþie ºi a cuplului mare de rotaþie, maºinapoate folosi borsape de capacitate foarte mare iardatoritã vitezei mari de descãrcare timpul de execuþie alforãrii este extrem de mic (10-12 piloþi de 1.080 mm la24 m adâncime pe schimb).

Romdril a câºtigat licitaþia din cadrul proiectului: „Creºterea competitivitãþii S.C. HIDROTEHNICA S.A.“,cod SMIS 15269, prin achiziþionarea unei instalaþii cu dispozitive multiple de forat pentru executareade construcþii hidrotehnice, furnizând o maºinã de forat piloþi Casagrande B250 XP, luvoaieza GCL1500 cureducþii pentru diametre de 1.080 mm ºi 1.200 mm, vibroînfigãtor hidraulic PTC 30H1A cu menghinã pen-tru palplanºe precum ºi un set de douã menghine pentru tubulaturã ºi unitate de putere hidraulicã 350Dde 350 CP pentru acþionarea vibroînfigãtorului.

De asemenea, livrarea a cuprins ºi câte un set de scule de foraj în tubulaturã pentru diametrele de 1.080 mmºi 1.200 mm ºi tubulatura aferentã. Tubulaturile au lungimi diferite, între 1 m ºi 4 metri, pentru a puteaacoperi diferite adâncimi, precum ºi borsape ºi ºnecuri pentru piatrã ºi argilã. Tubulatura poate fimanevratã de capul rotativ al maºinii sau de luvoaiezã.

Astfel, Hidrotehnica Brãila S.A. poate executa orice fel de lucrãri hidrotehnice, pile de pod, piloþi defundaþii, incinte de palplanºe, piloþi de balast, docuri ºi înfigere þevi cu un diametru maxim de 2.500 mm.

Maºina Casagrande B250 XP:diametru maxim piloþi – 2.500 mm,

adâncime maximã – 60 m

Acces facil în cazul intervenþiilor: maºina esteprevãzutã cu un sistem automat de deschidere ºiînchidere a uºilor laterale ºi a platformei de lucru inte-grate: o uºã se ridicã ºi cealaltã coboarã, aceasta dinurmã poziþionându-se perpendicular pe incintã ºi putândfi folositã ca platformã de lucru. Uºile se pot bloca înpoziþii, iar deschiderea creatã permite acces total lainstalaþie. Sistemul a fost patentat la nivel internaþionaldeoarece este unicul de acest tip.

Operare prietenoasã: toate comenzile suntplasate ergonomic ºi, deºi operatorii noºtri sunt speriaþide noile sisteme electronice, acestea pot fi învãþaterapid chiar ºi de cei cu mai puþinã experienþã.

Autodiagnostic: maºina este dotatã cu senzori lasistemele mecanice ºi de poziþionare, ca ºi la sistemelehidraulice, anunþând orice posibilã defecþiune.

Versatilitate: În caz de necesitate, maºina poate fitransformatã în execuþie de pereþi diafragmã (max. 1.200 mm,40 m adâncime), CFA (diam. max. 1.200 mm), Soil Mixing,Displacement piles (piloþi cu compactare lateralã).

Silenþios ºi economic: Ventilatoarele rãcitoruluide ulei hidraulic funcþioneazã numai atunci când estenecesar ºi, corelat cu temperatura, reducând semnificativzgomotul maºinii. Sistemul hidraulic proporþional contribuie

Maºina se deschide în totalitate,furnizând ºi o platformã de lucru

Luvoaieza permite forarea în tubulaturãcu diametre de pânã la 1.500 mm



la funcþionarea economicã a maºinii, o putere mai micãnecesarã în foraj însemnând o putere mai micã cerutãmotorului ºi un consum mai mic.

Timp de asamblare/dezasamblare foarte mic:datoritã concepþiei inovatoare a mastului, setarea pentrulucru a maºinii necesitã doar douã ore.

Service-ul ºi garanþia echipamentelor este asiguratde echipele Romdril, specializate periodic în cadrulfirmelor Casagrande ºi PTC ºi dotate cu tot ceea ce estenecesar pentru intervenþii rapide ºi profesioniste.

VIBRATORUL HIDRAULIC PTC 30H1AÎn cadrul aceluiaºi proiect s-a livrat ºi un vibroînfigãtor

cu urmãtoarele caracteristici:moment excentric - 30 mkg;greutate totalã - 4.870 kg (cu menghina palplanºe);amplitudine - 27 mm;tracþiune maximã - 400 kN;menghinã þevi - diametru min/max: 250/2.500 mm.

PTC Franþa este unul dintre principalii furnizori devibratoare hidraulice, cu o experienþã de cel puþin 50 deani în acest domeniu ºi cu lucrãri reprezentative pe planmondial. Vibratorul 30H1A primeºte debitul hidraulic dela o unitate de putere tip 350D, care poate fi utilizatã ºi laactivarea unei vibrolance pentru execuþia piloþilor debalastru, a sonetelor hidraulice BSP (Anglia) ca ºi apompelor de drenaj TOYO (Japonia).

Achiziþionarea de cãtre SC Hidrotehnica Brãila SA aacestui vibrator completeazã sistemul de lucru prin posi-bilitatea etanºeizãrii cu palplanºe a incintelor de lucru însisteme hidrotehnice. De asemenea, datoritã echipãrii ºicu menghinã dublã pentru þevi, devine posibilã insta-larea de piloþi în þeavã în medii hidro (Dunãre, mare,lacuri etc). Acþionarea hidraulicã a vibratorului permitelucrul imersat în apã, deºi pânã acum nu au fost lucrãride acest gen în România. Datoritã acþionãrii de cãtreunitatea de putere separatã, vibratorul poate fi agãþat deo macara fãcând posibilã chiar ºi înfigerea elementelorfoarte lungi (palplanºe ºi þevi chiar ºi de 24 de metri cueventuala prelungire a furtunurilor).

„Decizia de a achiziþiona o instalaþie cu dispozitivemultiple de foraj a apãrut, în mod firesc, în cadrul organi-zaþiei noastre. Facem parte dintr-o economie deschisã ºiconcurenþialã racordatã, din ce în ce mai mult, la econo-mia Comunitãþii Europene ºi, prin extensie, la economiaglobalã. Pentru a fi competitivi pe segmentul economicdin care facem parte trebuia sã putem oferi beneficiarilornoºtri, în afarã de pricepere ºi experienþã, un suporttehnologic modern, pentru a putea susþine calitãþile enu-merate mai sus. Am urmãrit, pas cu pas, instalarea ºipunerea în funcþiune a utilajelor ºi echipamentelorfurnizate de SC Romdril ºi, dupã ce le-am vãzut la lucru,pot sã afirm cã am fãcut alegerea corectã. Sunt foartemulþumit de profesionalismul echipei Romdril ºi cred cãparteneriatul nostru este abia la început.“ Acesteasunt cuvintele domnului Valeriu RÂMNICEANU, directorexecutiv al societãþii Hidrotehnica S.A.

Unitatea de putere a ciocanului vibrator

Vibratorul 30H1A


http://www.thermoshield.ro/


Penetraþia autostrãzii A1, BUCUREªTI - PITEªTIpânã la CIUREL - SPLAIUL INDEPENDENÞEI

Pro sau contra

dr. ing. Victor POPA - membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Este adevãrat cã opinia publicãare mare importanþã în realizareaunei investiþii de asemenea anver-gurã, cãci oamenii sunt cei carefolosesc aceste lucrãri. De aceea, ºilegea prevede obligativitatea de aavea dezbateri publice când selanseazã o lucrare importantã.

Tot atât de adevãrat este ºi faptulcã unele pãreri sunt spuse de dra-gul de „a se bãga în seamã“, fãrãargumente ºi în consecinþã, fãrãvaloare.

Dacã ar fi sã se facã o statisticã apãrerilor pro ºi contra, indiferent ceproblemã ar fi în dezbatere, câºtigã-toare ar fi categoria pãrerilor „contra“.Aceastã situaþie izvorãºte din spiritulde conservare al omului, din teamadatoratã schimbãrii, noului, necunos-cutului, dar ºi dintr-un spirit de nega-tivism care ne caracterizeazã. Ce dovadãmai elocventã poate fi în sprijinulacestei afirmaþii, decât numãrulmare de împotriviri în raport cu celepro, exprimate cu ocazia acesteidezbateri publice? ªi atunci, teîntrebi cât de importantã este dez-baterea publicã pentru lansarea sauneaprobarea unei lucrãri. Dacãaceasta ar fi decisivã, cu siguranþãnu s-ar mai face nicio investiþie.

În cadrul unei dezbateri publicear trebui sã aparã sau sa fie luate înconsiderare numai opinii argumen-tate temeinic, nu doar pãreri bazatepe ceea ce crede fiecare cã i-ar fi,personal, mai rãu sau mai bine.

Un proiect de o asemenea anver-gurã are la bazã studii aprofundate,efectuate de specialiºti, care anali-zeazã problemele din toate punctelede vedere: trafic, sistematizare,direcþii de dezvoltare în viitor, tehnic,economic, social, relaþia cu mediulînconjurãtor, influenþe colaterale etc.

Propunerile pentru aceste proiec-te sunt fãcute tot de specialiºti ºisunt menite sã contribuie la rezol-varea unor probleme stringente alecomunitãþii. Primarul Sorin Oprescusau oricare altã oficialitate este doarpersoana care se strãduieºte sãpunã în aplicare aceste proiecte ºinu este normal sã fie blamat pentruacest lucru. Dar, aºa este la noi: rãudacã nu faci nimic dar la fel de rãu ºidacã vrei sã faci ceva.

Revenind la lucrarea în discuþie,este de subliniat faptul cã, larealizarea unei asemenea investiþii,trebuie sã se þinã seama cã easerveºte o colectivitate, nu doar indi-vizi, care, întâmplãtor, pot sã-ºiexprime o pãrere.

Realizarea unor penetraþii alemarilor artere de circulaþie spre

centrul metropolelor este una dinmãsurile care se pot lua pentruîmbunãtãþirea traficului rutier urban.Aceastã mãsurã s-a aplicat cu suc-ces în multe oraºe mari ale lumii ºideoarece, în Bucureºti, ne confrun-tãm cu mari probleme de trafic, estebine sã o aplicãm ºi noi.

Penetraþiile sunt, de fapt, niºteartere unde se poate circula cuvitezã sporitã, diminuându-se sub-stanþial timpul de parcurs pentruvehiculele care vin sau pleacã dinsau spre magistralele pe care acesteale servesc, în speþã Autostrada A1.Intrarea spre centrul Capitalei, de peautostrada Bucureºti – Piteºti sauieºirea spre aceastã magistralã, s-arputea face în cca. 10 min. în loc de oorã sau chiar mai mult. Oare nu esteacesta un avantaj important?

Realizarea arterei de penetraþieA1 nu înseamnã cã va atrage tottraficul de pe autostradã ºi îl va ori-enta spre centrul Capitalei, aºa cumîn mod greºit este exprimatã opãrere ºi nici nu va încuraja traficulspre Constanþa sã treacã prin cen-trul Capitalei. În centru va ajungeacelaºi trafic care are nevoie sãajungã în aceastã zonã, chiar dacãnu ar fi realizatã penetraþia. Cei caremerg spre Constanþa vor cãlãtori petraseul pe care circulã ºi acum ºianume pe centura Bucureºtiului, pe

Am aflat, din presã, despre dezbaterea publicã privind proiectul de penetraþie a autostrãzii Bucureºti –Piteºti pânã în zona Ciurel – Virtuþii – Splaiul Independenþei, dezbatere organizatã de Primãria Capitalei încalitate de beneficiar al acestei lucrãri. Pe internet am citit o serie de opinii, pro ºi contra, privind realizareaacestei importante investiþii.

Lãsând la o parte exprimãrile deplasate ale unor persoane, cu lacune de educaþie ºi bunã creºtere,care-ºi varsã nãduful pe primarul Capitalei sau alte oficialitãþi, am putut sã constat cã existã ºi opinii per-tinente, exprimate cu decenþã ºi bun simþ, care încearcã, argumentat, sã se opunã sau sã fie de acord cuacest proiect.



inelul de legãturã recent închis prinpasajul Basarab, iar dacã au nevoiesã meargã în centru o vor faceoricum.

Penetraþia A1 are, deci, menireade a reduce timpul de parcurs ºi de adegreva bulevardul Iuliu Maniu,despre care se ºtie clar cât este deaglomerat. De asemenea, nu înseamnãcã tot traficul de pe autostrada A1 seva îndrepta cãtre artera de pene-traþie. Existã destul trafic pe A1 carese îndreaptã cãtre cartierele Militari,Drumul Taberei, Viilor, Giurgiului,Olteniþei etc, trafic ce se va derulatot pe vechiul traseu. Noua arterã depenetraþie va contribui la îmbunãtã-þirea traficului prin redistribuirea luipe încã o arterã, care va permite sãse ajungã mai rapid în centru.

Într-un material mai vechi intitulat„Traficul ºi semafoarele“, publicat înmai multe reviste de specialitate,demonstram faptul cã traficul dintr-olocalitate depinde, în mod esenþial,de capacitatea de circulaþie a reþeleide strãzi pe care se desfãºoarã, iarcapacitatea de circulaþie este directproporþionalã cu viteza medie de cir-culaþie ºi cu lungimea totalã a reþeleide strãzi. Viteza medie de circulaþiedepinde, în mod esenþial, de timpulpierdut la semafoare; cu cât sestaþioneazã mai mult, cu atât maimult se reduce viteza medie decirculaþie.

Prin execuþia unei artere noi decirculaþie, unde nu sunt semafoare,va creºte atât viteza medie de circu-laþie cât ºi lungimea reþelei rutiere,deci, va creºte capacitatea de circu-laþie, care va duce la îmbunãtãþireatraficului. Asemenea penetraþii artrebui sã se realizeze pe toatemagistralele importante de acces aleBucureºtiului.

Am circulat în multe oraºe mariale lumii, înainte ºi dupã realizareaunor asemenea artere ºi am con-statat pe viu, la faþa locului,îmbunãtãþirile evidente ale traficuluidatorate acestor penetraþii. În 1967am fãcut o orã ºi jumãtate ca sãajung de la marginea oraºului

Budapesta pânã în centru. În 1980mi-a luat doar un sfert de orã par-curgerea aceleiaºi distanþe pe oarterã de penetraþie. În 1997 amvãzut niºte blocaje de trafic infernalela Paris. În 2007 nu se aºtepta dedouã ori la semafor, dupã realizareamai multor asemenea penetraþii.

Desigur cã penetraþiile atrag trafic,dar viteza medie de circulaþie estemult mai mare pe aceste artere(60-70 km/h în loc de 5-6 km/h sauchiar mai puþin, cu cât se circulã pearterele aglomerate unde sunt ºisemafoare).

Penetraþiile contribuie la distri-buirea traficului pe întreaga reþea deartere rutiere a unei localitãþi, con-tribuind la îmbunãtãþirea substan-þialã a vitezei de circulaþie, cu toateavantajele directe ºi indirecte caredecurg de aici (economie de com-bustibil ºi piese de schimb, econo-mie de timp, eliminarea stresuluidatorat aglomeraþiei ºi staþionãriiîndelungate la semafoare, diminu-area poluãrii etc).

Dacã, din punct de vedere alnecesitãþii acestei investiþii, susþin cutãrie realizarea lucrãrii, ca proiectantde poduri am de fãcut observaþiiserioase asupra soluþiei pentrupodul peste Dâmboviþa. Este cunos-cut, chiar ºi de cãtre nespecialiºti, cãpodurile sunt considerate lucrãri deartã. În acest context se impune caasemenea lucrãri sã fie concepute însoluþii care sã corespundã acestuideziderat, mai ales când urmeazã ase realiza în localitãþi importante.

Din pãcate, soluþia acestui podconduce, din anumite considerente,spre o lucrare total necorespunzã-toare din punct de vedere estetic ºiarhitectural, din cauza introduceriiîntre pod ºi pasajul peste str. Virtuþiia unei pile cu dimensiuni gigantice,care o fac sã concureze cu pira-midele egiptene, fapt neobiºnuit înconstrucþia de poduri. În cazullucrãrilor de artã, criteriile arhitec-turale trebuie sã primeze în faþanecesitãþilor tehnice, mai ales atunci

când existã soluþii de rezolvareesteticã ºi chiar, cu costuri maireduse. Nu ºtiu cum arhitectul Capi-talei, a cãrei exigenþã în problemede esteticã este recunoscutã, a pututsã avizeze aceastã soluþie.

De asemenea, aspectul pilonului,care este elementul forte pentruestetica acestui pod, este anost, fãrãnicio formã atractivã care sã îlscoatã cât de cât în evidenþã.Dimpotrivã, are o formã dezagreabilã,nepotrivitã cu valoarea lucrãrii. Seputea face mult mai mult în aceastãprivinþã.

Ar fi bine ca asemenea investiþiiimportante sã se realizeze pe bazãde concurs de soluþii analizate decomisii competente, aºa cum se pro-cedeazã în marile oraºe ale lumii.

Ar mai fi de accentuat aici cãpenetrarea despre care am vorbiteste doar o pãrticicã din noianul demãsuri ce trebuie luate pentruîmbunãtãþirea traficului rutier înBucureºti. Pentru ca circulaþia sãdevinã fluentã, este important sã fieeliminate cât mai multe semafoaredin intersecþiile cu trafic intens.Aceasta se poate face cu pasajedenivelate bine concepute, une-ori chiar pe 3 niveluri (subteran, lasol ºi aerian), cu toate racordurilenecesare. În acest fel viteza medieva spori substanþial, ceea ce va con-duce la sporirea capacitãþii de circu-laþie, adicã mai multe vehicule carevor putea circula fluent.

Cu cât se vor realiza mai multepasaje denivelate ºi vor fi eliminatemai multe semafoare, cu atât maimult se va îmbunãtãþi traficul urban.

Pasajele denivelate nu sunt unmoft al primarului, ele constituie onecesitate stringentã într-un oraºmodern, care tinde sã trãiascã civi-lizat.

Existã, încã, multe mãsuri carepot ºi trebuie luate în Bucureºti pen-tru îmbunãtãþirea traficului urban, dardespre acestea, poate, într-o prezen-tare urmãtoare.


SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau în cazul armãriiconstructive a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

pardoseli industriale;platforme exterioare, parcãri, piste betonate;consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;prefabricate pentru orice destinaþii;fundaþii cu solicitare dinamicã mare;conducte din beton;ziduri de sprijin;elemente subþiri de faþadã;fundaþii de maºini unelte.

Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, do-zele de adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

– soluþii profesionale de armare în dispersiea betoanelor ºi mortarelor

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni


Rezistenþa la foca elementelor de construcþii din lemn

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. B. R. DIACONU - Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

ANALIZA COMPORTÃRII GRINZII DIN LEMNEXPUSÃ PE 3 LATURI LA FOC

Calculul timpului de avariere a elementelor struc-

turale din lemn este caracterizat prin rezistenþa acestora

la foc.

Elementele din lemn cu dimensiuni geometrice

mãrite, de-a lungul timpului (în special în sec. XIX), dar

ºi în prezent, sunt recunoscute pentru menþinerea unei

capacitãþii portante la foc, deci o rezistenþã mãritã la

avariere în timpul incendiului.

Rezistenþa la foc a elementelor din lemn, cu dimensi-

uni mãrite, este influenþatã de efectul de carbonizare,

efect care se manifestã prin apariþia unui strat protectorde cãrbune la suprafaþa lemnului expus la foc.

Secþiunea transversalã a elementelor structurale din

lemn se poate concepe astfel încât sã menþinã o capa-

citate portantã necesarã unei exploatãri viitoare normale

ºi dupã o expunere la foc.

În figura 1 se prezintã analiza efectelor expunerii la

foc a unei grinzi din lemn, dupã 3 laturi (soluþie întâlnitã

la planºeele din lemn).

Secþiunea iniþialã (B x H) a acestei grinzi, cu rezerve

de capacitate portantã, fiind numai parþial solicitatã,

ajunge dupã un timp (t) de expunere la foc la o secþiune

micºoratã (b x h) având o zonã de lemn fierbinte protejatã

la exterior cu un strat de cãrbune.

Determinarea rezistenþei la foc presupune utilizarea

unui coeficient de carbonizare (4 cm/orã) ce marcheazã

micºorarea (10-15% din valoarea iniþialã) rezistenþei ºi

rigiditãþii elementului de lemn iniþial (neafectat de foc).

Efectul expunerii la foc se materializeazã prin car-

bonizarea unei zone a secþiunii iniþiale de lemn, care

depinde de raportul (k) între rezistenþa proiectatã ºi cea

limitã. Se recomandã, pentru acest raport, în cazul unor

estimãri eficiente, sã aibã valoarea k = 0,33.

Secþiunea transversalã a elementelor structurale din

lemn poate fi astfel conceputã încât sã se poatã menþine

o capacitate portantã necesarã unei bune exploatãri ulte-

rioare la o duratã de expunere la foc estimatã. Lemnul

poate avea o vitezã de ardere (carbonizare) previzibilã.

Secþiunea micºoratã, rãmasã dupã expunerea la foc

(b x h), poate suporta o încãrcare suficientã, pentru a

prelua încãrcarea la limitã, prevãzutã iniþial prin coefi-

cientul de siguranþã a secþiunii. Cedarea apare atunci

când deformarea secþiunii transversale, rãmase dupã

incendiu, depãºeºte valoarea limitã.

Rezistenþa la foc este o caracteristicã importantã a elementelor structurale din lemn considerate, dinpunct de vedere a siguranþei la foc, elemente combustibile. Valoarea rezistenþei la foc va fi influenþatã detimpul de alarmare pentru pompieri ºi cel de evacuare a oamenilor.

Fig. 1: Analiza unei grinzi din lemn cu dimensiuni mai mari expusã la foc dupã 3 laturi

Rezistenþa la foc se poate determina respectând„Normele naþionale specifice construcþiilor din lemn“,Consiliul American pentru Lemn, Washington, 2004,American Forest & Paper Association, acceptând egali-tatea [1].

Grinda structuralã din lemn, expusã la foc, va ceda însituaþia în care caracteristica geometricã (modul derezistenþã a secþiunii transversale) va atinge o valoarecriticã din cauza micºorãrii dimensiunilor secþiunii trans-versale.

Enunþatã în egalitatea:k x z x Winit = α x Wfinal [1]în care:k - factor de reducere a coeficientului de siguranþã,

care þine cont de rezistenþa de calcul raportatã la rezis-tenþa ultimã;

z - factor de încãrcare influenþat de raportul întreîncãrcarea realã ºi cea admisibilã;

Winit – caracteristica geometricã a elementului iniþialdin lemn (la grinzi - modul de rezistenþã B x H2/6);

αα – coeficient de carbonizare, ce marcheazã reduce-rea rezistenþei ºi rigiditãþii secþiunii transversale dupãincendiu;

Wfinal - caracteristica geometricã a elementului dinlemn dupã expunere la foc (la grinzi modul de rezistenþãb x h2/6).

Rãdãcinile ecuaþiei [1] trebuie rezolvate diferenþial,aproximând (α = 0,8 ºi k = 0,33) soluþiile cu un set deecuaþii simple ce vor permite calculul rezistenþei la foc.

Pentru tipul de grindã analizat rezistenþa la foc sepoate determina cu relaþia:

în care:

t – rezistenþa la foc în minute;

z - factor de încãrcare influenþat de raportul (R) între

încãrcarea realã ºi cea admisibilã;

z = 1,3 pentru R < 0,5;

z = 0,7 + 0,3/R pentru R ≥ 0,5;

B, H – dimensiunile secþiunii iniþiale.

Secþiunea de lemn rãmasã dupã expunerea la foc

(b x h) este solicitatã la o parte din capacitatea portantã

maximã (iniþialã) ºi se va deforma dacã este solicitatã

peste aceastã limitã.

Din analizã, rezultã cã elementele structurale din lemn

nu îºi pierd decât parþial capacitatea portantã în fazele pri-

mare de expunere la foc. Datoritã coeficientului de sigu-

ranþã aplicat la secþiunea iniþialã, care e solicitatã la o

fracþiune din capacitatea maximã, face posibil ca secþiunea

micºoratã dupã incendiu sã suporte încãrcarea din calculul

iniþial, continuându-ºi rolul în structura de rezistenþã.


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Mircea MIRONESCU

S-a nãscut la 28 martie 1934 înOdobeºti, jud. Vrancea.

Dupã terminarea liceului a urmatFacultatea de Construcþii Hidro-tehnice - Institutul de ConstrucþiiBucureºti - pe care a absolvit-o înanul 1958.

A început activitatea la CTEH -Constanþa, ca ºef de ºantier, exe-cutând, pânã în anul 1962, lucrãri deconsolidãri de maluri la Eforie Nordºi Eforie Sud, lucrãri de alimentarecu apã, canalizãri, hoteluri, maga-zine ºi locuinþe la Eforie Nord ºiEforie Sud, Techirghiol ºi Mangalia.

Între anii 1962 - 1967, a activatca ºef de ºantier, la Trustul CarpaþiBucureºti, executând vile, hotelurinoi sau reparaþii ºi amenajãri vile ºiconstrucþii existente, în localitãþileLacul Roºu, Timiºul de Jos, Timiºulde Sus, Predeal, Cosmuta, Sinaia,Posada.

Între anii 1967 - 1996, a lucrat laInstitutul de Proiectare Carpaþi cainginer proiectant ºi apoi ºef de

atelier, elaborând proiecte pentruconstrucþii hoteliere la Predeal, Mier-curea Ciuc, Sibiu, Petroºani, Reºiþa,Olimp, Neptun, Cap Aurora, Saturn,Bucureºti; sedii administrative înBucureºti, Focºani, Buzãu, Zalãu;construcþii pentru învãþãmânt;locuinþe în Bucureºti ºi Neptun; con-strucþii pentru spitale ºi policlinici înBucureºti, Arad, Petroºani, Slatina,Râmnicu Vâlcea, Râmnicu Sãrat;pentru consolidarea unor clãdiri despitale, hoteluri, locuinþe în Bucu-reºti, Sinaia, Predeal, Neptun; lucrãride consolidare pentru monumenteistorice în Bucureºti, Odobeºti,Drãguºeni, Pribeºti, Harman, Sîn-petru, Focºani, Sighiºoara, RâmnicuSãrat, Oradea, Bãscenii de Jos, Dro-beta-Turnu Severin; sediul Ambasa-dei Române la Lisabona etc.

De asemenea, a proiectat pentruGrecia construcþii hoteliere la Atenaºi Salonic.

Menþionãm cã a fost coordonator(împreunã cu prof. Alexandru Ciºmi-giu ºi dr. ing. Traian Popp) al struc-turii de rezistenþã a PalatuluiParlamentului. Dupã cum, este ºiautor principal la structurile Centrulde Comerþ ºi Industrie Bucureºti ºiTurn BRD - Piaþa Victoriei, Bucureºti- lucrãri de excepþie în Capitalã.

O altã lucrare, la care a fost autorprincipal, este restaurarea ºi conso-lidarea Bibliotecii Centrale Univer-sitare din Bucureºti. Precizãm cã averificat ºi proiectele structurilor derezistenþã ale hotelului Sofitel Bucu-reºti ºi Financial Plazza Bucureºti,precum ºi Carrefour Orhideea,Colentina, Bãneasa, Ploieºti. Braºov.

„În perioada anilor 1971 - 1974,dupã seismele de la Managua ºiSan Fernando, am promovat struc-turile de tip dual, care s-au dovedit a

fi cele mai viabile pentru zonele seis-mice din þara noastrã“, afirmã ing.Mircea Mironescu.

În context, amintim cã, la PalatulParlamentului, a realizat acest tip destructuri, cu multe inovaþii în alcã-tuirea ºi detalierea elementelor:armarea diagonalã a pereþilor struc-turali, capete de grinzi metaliceînglobate în beton armat, prelun-girea metalicã a miezului stâlpilor îninfrastructurã (pentru o bunã încas-trare a acestora), menþinerea materi-alului, adicã betonul cu armãturarigidã pe toatã înãlþimea suprastruc-turii (cel mai important aspect).Toate acestea ºi-au dovedit valabili-tatea la structurile proiectate înaintede seismul de la Kobe din 1995.

Ing. Mircea Mironescu a publicatlucrãri importante în reviste de spe-cialitate. De asemenea, a prezentatcomunicãri la manifestãrile ºtiinþificeinternaþionale, în special la Confe-rinþele Europene de Inginerie Seis-micã de la Atena, Lisabona, Moscova.

Bloc-turn BRD - Piaþa VictorieiCentrul de Comerþ ºi Industrie Bucureºti

Ing. Mircea Mironescu este coau-tor la Codul de proiectare pentrustructuri din beton armat cu armã-turã rigidã NP 033-99, NormativulIntervenþii structurale la monumenteistorice ºi versiunea în limba românãa EUROCODE 4.

De asemenea, este autor princi-pal al unor metode de calcul simplifi-cat sau de complexitate mediepentru structurile construcþiilor noisau existente, precum ºi autor(1978) la Conferinþa COPISE, ametodei de calcul bazatã pe relaþiaS-8, spectre de deplasãri sau depla-sãri în domeniul inelastic.

Amintim cã este expert ºi verifi-cator atestat MTCT, expert atestatMinisterul Culturii ºi Cultelor, mem-bru al Comisiei de reducere a riscu-lui seismic din MCTC ºi al Comisieide arhitecturã ºi inginerie din MCC.

Din anul 1994, este director ge-neral al Biroului de proiectare MIROGRUP Bucureºti, fiind ºef de proiectsau consultant al majoritãþii proiec-telor elaborate de aceastã societate.

Inginerul Mircea Mironescu are oactivitate de aproape 50 de ani, careimpune respect prin realizãrile de

excepþie în proiectare. Este suficientsã numim: Palatul Parlamentului;Centrul de Comerþ ºi IndustrieBucureºti, la care a adus inovaþii înalcãtuirea elementelor, cât ºi pro-iectele pentru construcþii din strãinã-tate (hoteluri la Atena ºi Salonic).

... Inginer ºi om de excepþie!De o conºtiinciozitate înnãscutã

ºi o modestie rar întâlnitã, lãsând sãvorbeascã faptele!

Autoinstruirea, altã virtute, care i-afost o permanenþã în activitate,ajungând în elita marilor proiectanþide construcþii din þarã.

Situat în rândul celor mai deseamã personalitãþi, s-a înscris prinfapte vrednice în istoria ºtiinþei ºitehnicii româneºti în construcþii.

(Din vol. „Personalitãþi româneºtiîn construcþii“, autor Hristache POPESCU)

Palatul Parlamentului


Câºtigã autonomie cu ALSAFIX

MAªINÃ CU ACUMULATORI PENTRU LEGAT FIER-BETON

Maºina de legat fier-beton este idealã pentru fierarii betoniºti. Ea înlocuieºteefortul a aproximativ 5 oameni, fiecare legãturã putând fi efectuatã în numai osecundã. Utilizarea acestei maºini previne apariþia unor boli profesionale reprezen-tate de afecþiuni la încheieturile mâinilor. Maºinile de legat fier beton sunt disponibileîn douã variante, pentru legãturi între 20 mm - 65 mm ºi pentru legãturi între 20 mm- 39 mm, prevãzute cu motoare fãrã perii ºi acumulatori Li-Ion, cu o autonomie de2.000 de legãturi. Sârma utilizatã este dispusã pe bobine special concepute.

Cu fiecare bobinã se pot efectua 120 de legãturi, fãrã nicio pierdere de sârmã.Utilizarea acestei scule este foarte simplã ºi nu necesitã o calificare specialã.Ea poate fi folositã cu o singurã mânã, având o greutate redusã de numai 2,4 kg.

Creºte productivitatea de 5 ori!

GENERATORUL ELECTRIC DE 7,5 KVA

Grupul electrogen ALSAGRUP 7000 este un generator de curent electric deînaltã performanþã. Dotat cu un rezervor de 25 l pentru benzinã super fãrã plumb ºimotor de 420 cc, oferã o autonomie de 9 ore ºi o putere de 7,5 kva.

Foarte uºor de utilizat pe ºantier, fiind prevãzut cu mânere ºi roþi adecvate.De asemenea, nivelul sonor produs este redus - 90 db.

Poate fi folosit la majoritatea compresoarelor monofazate.

MAªINI AUTONOME CU GAZ PENTRU BÃTUT CUIE

În beton ºi oþel: disponibilã în 3 variante, pentru diferite aplicaþii. Este soluþia idealã pentru: fixarea profilelor pentru gips carton, prinderea izo-

laþiei pe beton, a panourilor de tablã pe structurã metalicã sau a oricãror prinderipe beton sau oþel.

Prevãzute cu accesorii special concepute în vederea unei utilizãri simple ºisigure (ex.: clipsuri, bride, rondele etc.), aceste scule reprezintã un importantajutor ºi pentru fixarea diferitelor instalaþii (cabluri, þevi, conducte etc.).

În lemn, utilizeazã cuie de la 45 mm pânã la 90 mm lungime pentru fixatasterealã pe acoperiº, sau pentru orice fixãri în lemn acolo unde conectarea la oreþea de aer comprimat nu este convenabilã.

Maºinile autonome cu butelie de gaz pentru bãtut cuie nu sunt supuseregimului armelor ºi muniþiilor.

Grupul ALSAFIX – specializat în fixare profesionalã – ºi-a început activitatea în 1994 în Franþa, devenindunul dintre cele mai importante nume de pe piaþa distribuþiei de sisteme de fixare. Ca o dezvoltare fireascã,din 2006 Grupul Alsafix este prezent în România, iar din 2007 în Spania.

ALSAFIX vã propune toate tehnologiile de fixare existente la momentul actual ºi soluþii complete de lascule la accesorii, de la surse de energie la consumabile.

Fixarea cu agrafe, fixarea în cuie, gãurirea, fixarea cu organe de asamblare, înºurubarea, decuparea ºiconectica sunt operaþiuni care ne reprezintã la modul profesional ºi alcãtuiesc spiritul ALSAFIX.

Garanþia calitãþii este asiguratã de colaborarea cu parteneri de renume mondial ca: PANASONIC, MAX,POWERS.

Începând cu anul 2009 ALSAFIX a lansat o gamã de produse purtând marca firmei, gamã care include:maºini de bãtut cuie, capsatoare, maºini de înºurubat pneumatice sau compresoare.

Vã prezentãm, în continuare, câteva dintre produsele noastre.Întreaga listã cu produsele firmei o gãsiþi parcurgând catalogul de pe site-ul www.alsafix.ro.

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Lory SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

d i n s u m a rConstructori la care puteþi apela C2

Editorial 3

Înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale 4, 5

Mortare speciale pentru repararea ºi consolidarea

structurilor degradate din beton 6 - 8

Proiecte specializate pentru infrastructurã 9

Soluþii de consolidare a terenului de fundare 10 - 12

Construcþii, terasamente, stabilizãri terenuri 13

Sursa ta de construcþii ºi arhitecturã 13

Hidroizolaþii cu membranã bentoniticã 14, 15

Soluþii eficiente

pentru lucrãri profesionale de hidroizolaþii 16, 17

Instalaþii de foraj de talie medie ºi micã 18, 19

Construcþii emblematice pentru România:

Palatul BNR (IV) 20, 22, 24

Cofraje competitive 21, 23

Ascensoare moderne ºi eficiente 25

Modernitate ºi stil în amenajãri 26, 27

Ferestre ºi uºi la standarde europene 28, 29

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 30, 31

Executarea de construcþii hidrotehnice 32 - 34

Bine aþi venit în lumea confortului 35

Arta finisajelor deosebite 35

Vopsele superlavabile cu ioni de argint 36, 37

Pro sau contra în investiþiile Capitalei 38, 40

Noi discuri diamantate

ºi aparate de mãsurare moderne 39, C3

Soluþii performante de armare în dispersie

a betoanelor ºi mortarelor 41 - 43

Rezistenþa la foc a elementelor de construcþii 44, 45

Plafoane eficiente, elegante ºi funcþionale 45

Constructori de excepþie: Mircea MIRONESCU 46, 47

Fundaþii solide pentru construcþii înalte 47

Autonomie în fixarea profesionalã 48, 49

Coºuri de fum moderne ºi eficiente 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 74 – septembrie

Documents