citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 88 – decembrie

52

Upload: phungnguyet

Post on 30-Dec-2016

224 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 2: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 3: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratoriprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Dan Dubinãprof. univ. dr. ing. Marin Marinprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaing. Ionel Badealect. univ. dr. ing. Dragoº Marcuprof. univ. dr. ing. Ionel Bonteaprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuing. Mãdãlin Coman

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

în lo

c d

ee

d !

t o

r i

a l Atenþie

politicieni

ºi

guvernanþi !

Nu credeþi

cã în 2013

a sosit timpul

sã rãsarã soarele

ºi pe… strada

construcþiilor?

Page 4: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20124

Se apropie… ora bilanþurilor!

Ciprian Enache: Apropierea fina-lului de an permite formularea unoraprecieri ce pot caracteriza sta-rea în care se aflã sectorul con-strucþiilor din România. Puteþi sãne faceþi unele precizãri pe aceastãtemã?Cristian Erbaºu: Construcþiile au

continuat sã rãmânã la nivelul extremde scãzut din ultimii doi ani, în raportcu ceea ce se întâmpla în anii de vârf2007 - 2008. Demararea unor proiectemari de infrastructurã, în special con-struirea de autostrãzi, precum ºi per-spectiva unor investiþii majore în cãileferate, dãdeau destule speranþe con-structorilor români la începutul acestuian. Chiar dacã statistica aratã o creº-tere micã pentru 2012, în domeniulconstrucþiilor putem vorbi de orevenire numai în cazul în care s-arînregistra o creºtere de peste 10%.Pãrerea mea este cã un asemeneasalt nu se va consemna nici anul viitor.Când afirm acest lucru mã bazez pefaptul cã, deºi ne mai desparte o sin-gurã lunã de 2013, pregãtirea acestuiacu contracte ºi demararea lor încãîntârzie. Este o concluzie reieºitã ºi dindiscuþiile purtate cu mai mulþi membriai PSC, în cadrul diferitelor întâlniriprofesionale.

C.E.: Conduceþi unul dintre patro-natele existente din domeniulconstrucþiilor – PSC. Cu ce s-aconfruntat acesta în 2012 din punctde vedere organizatoric, manage-rial ºi legislativ?C.E.: Dupã cum ºtim, în acest an a

continuat procesul de decapitalizare acompaniilor care activeazã în dome-niul nostru ºi este vorba, mai ales, decele cu capital integral românesc.Fenomenul începuse încã din 2009,dar anii care au urmat, 2010 ºi 2011,au fost dramatici pentru societãþilemici ºi mijlocii iar 2012 a fost anul încare criza a început sã „îngenun-cheze” ºi mari companii de construcþii.

S-a ajuns, astfel, la o slãbire a organi-zaþiilor care reprezintã societãþile ceactiveazã în domeniul construcþiilor.Concomitent cu toate aceste dificultãþi,s-au creat premisele renaºterii dorinþeide reprezentare în organizaþiile patro-nale ºi profesionale, a acþiunilor capa-bile sã genereze premize mai bune petermen mai lung.

C.E.: Ce a întreprins Patronatulpentru revigorarea ºi buna funcþi-onare a sectorului construcþiilor?C.E.: Poate cã acum este perioada

optimã de a face ordine într-un dome-niu în care activitatea este aproape100% privatã. Dupã 1990 , construcþi-ile au reprezentat unul dintre primeledomenii în care iniþiativa antreprenori-alã privatã s-a manifestat foarteintens. Am avut de a face cu un avântal activitãþii societãþilor de construcþiicu capital privat, dar aceastã frenezies-a manifestat într-un mod dezorgani-zat ºi predispus încãlcãrii normelortehnice existente în legislaþia dindomeniu. Iatã de ce, toate asociaþiileprofesionale ºi patronale din Româniasunt de pãrere cã o certificare tehnico-profesionalã a operatorilor din con-strucþii este necesarã. Având învedere ceea ce s-a întâmplat în ultimaperioadã, este absolut necesar ca, înviitor‚ „preþul corect” sã fie promovatde noi, prin intermediul asociaþiilorpatronale ºi profesionale. Chiar dacãun preþ ridicat aduce prejudicii benefi-ciarilor, un preþ mult mai mic decât celcorect este, dupã pãrerea mea, multmai nociv, nu doar pentru beneficiar,cât mai ales pentru bugetul de stat.Preþurile de dumping ascund evaziune,calitate slabã sau risipire de fonduri.

C.E.: În ce mãsurã autoritãþile spri-jinã iniþiativele Patronatului în ceeace priveºte cadrul legislativ, siste-mul achiziþiilor ºi cel fiscal?C.E.: Autoritãþile nu trebuie sã spri-

jine Patronatele, ci trebuie sã-i sprijinemembrii patronatelor care activeazã înorice fel de domeniu. Spre exemplu,preþul cel mai scãzut aduce anomalii

foarte mari în domeniul achiziþiilor pu-blice. Se câºtigã licitaþii cu 50% dinbugetul estimat, lucru care nu creeazãdecât complicaþii odatã ce au fostsemnate aceste contracte. Lucrãrilesunt de calitate slabã, evaziunea fis-calã prolifereazã în rândul acestorcompanii, sume mari de bani, care artrebui utilizate, se pierd, companiileserioase au dificultãþi majore în faþaunor firme care nu respectã regulileimpuse de lege, prestigiul constructo-rilor lasã din ce în ce mai mult de dorit,iar lista poate continua…

Trag un semnal de alarmã în ceeace priveºte plata TVA-ului la încasare.Restricþionarea acestei reguli, pentrucompaniile cu cifra de afaceri anualãmai micã de o anumitã valoare ºi ca-racterul imperativ al aplicãrii ei,nelãsând companiei libertatea de aalege, va duce, pe temen mediu, ladispariþia societãþilor mici ºi mijlocii.Acestea sunt, în marea lor majoritate,subcontractori ai unor companii maimari care vor refuza sã mai con-tracteze lucrãri societãþilor ce au cifremici de afaceri. Legea nu este o facili-tate acordatã de stat, ci o mutare aunei responsabilitãþi fiscale de la soci-etãþile mici la cele mari, lucru pe carepiaþa îl va sancþiona. Aºadar, un avan-taj dorit va deveni o povarã pentrufirmele cãrora li se adreseazã legea.Criza este, în egalã mãsurã, la fel dedurã pentru toate companiile, fie cãsunt mici sau mari.

Orice final de an înseamnã „linia” sub care se adunã reuºitele, nerealizãrile ºi bineînþeles, gândurilepentru viitor. Încercãm sã consemnãm aceste faze într-o discuþie purtatã cu dl. dr. ing. Cristian Erbaºu –preºedintele Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC), una dintre breslele care asigurã, în mare mãsurã,funcþionarea cât mai aproape de parametrii normali ai acestui sector vital pentru economia naþionalã –construcþiile.

dr. ing. Cristian Erbaºu – preºedinte PSC

Page 5: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 5

CONFERINÞA NAÞIONALÃ A PSC- Ediþia a III-a -

C.E.: Ce sugestii are Patronatulpentru a face ca, în viitor, sectorulconstrucþiilor sã fie, cu adevãrat,motorul economiei naþionale?C.E.: În primul ºi în primul rând

este absolut necesar ca anul 2013 sãaducã investiþiile în prim plan. Sper cafondurile alocate investiþiilor sã fie pri-oritare în anul ce va veni, în contrastcu acest an, care a avut amprenta ca-racteristicã anilor electorali. Dacã înanii electorali anteriori se luau ºi

mãsuri sociale, dar existau ºi investiþii,în condiþiile unui deficit bugetar mareºi al unei inflaþii ridicate, la care în2012 s-au adãugat acordul cu FMI-ulºi criza extrem de durã, i-a obligat pepoliticieni sã aleagã între mãsuri cucaracter social ºi investiþii. Ei au alesprima variantã ºi este lesne de înþelespe termen scurt. Pe termen lung însã,lipsa investiþiilor va duce nu numai ladezechilibre economice, dar ºi lagrave probleme sociale, de data

aceasta mult mai greu de reparat. Dis-pariþia societãþilor din construcþii, undomeniu care implicã un numãr marede angajaþi, va duce la creºtereaºomajului, în condiþiile în care piaþa nuva oferi alternative. Dacã vor apãrea,noile companii vor avea nevoie detimp pentru a putea realiza lucrãri decalitate ºi de anvergurã, deoareceÎN CONSTRUCÞII CONTINUITATEAESTE ESENÞIALÃ.

În luna noiembrie a.c. s-au desfã-ºurat în Bucureºti lucrãrile ConferinþeiNaþionale a Patronatului Societãþilordin Construcþii, prilej cu care s-a pusaccent pe prezentarea ºi dezbatereatemei „Piaþa construcþiilor în Europa.România este pregãtitã pentrucompetiþie?“

Principala trãsãturã a lucrãrilorConferinþei s-a axat pe o tematicãmereu actualã ºi anume “PatronatulSocietãþilor din Construcþii promo-veazã investiþiile ca sursã de dezvol-tare durabilã.”

Evenimentul la care am participat areprezentat corolarul campaniei deconferinþe desfãºurate pe parcursulanului în mai multe localitãþi din þarã.

Concluziile recentei ConferinþeNaþionale a Patronatului Societãþilordin Construcþii au vizat tematici deactualitate ºi de interes central dar ºicele pentru comunitatea localã.

Iatã câteva dintre ele:• În cadrul Conferinþei Naþionale a

PSC oportunitãþile oferite de piaþa dinRusia pentru constructorii români au fostprezentate de domnul VeretelinikovGrigorii Konstantinovici - prim-vicepre-ºedinte al Uniunii Constructorilor dinFederaþia Rusã. De reþinut cã piaþaruseascã a construcþiilor cuprinde173.000 de organizaþii de construcþii,iar întreprinderile din aceastã industrieurmeazã sã dea în folosinþã, pânã înanul 2020, 143 de milioane de metripãtraþi construiþi. Constructorii româniau fost îndemnaþi sã participe peaceastã cea mai voluminoasã piaþã dinEuropa, þinând cont ºi de noul volumde construcþii pentru pregãtirea Olim-piadei din 2014 ºi a Campionatului defotbal din 2018.

• În opinia domnului George Bãr-bulescu - investitor în construcþii dinOlanda ºi director general al Axion

Leisure Development, participant laConferinþã - principalii factori de suc-ces pentru un management perfor-mant al companiilor din domeniulconstrucþiilor sunt colaborarea, pro-movarea celor mai bune aptitudini princampanii de marketing eficiente ºimonitorizarea constantã a rezultatelor,în vederea adaptãrii lor la situaþiile ceapar pe parcursul traseului.

• Domnul Mihai Mereuþã - preºedin-tele Ligii Asociaþiilor de ProprietariHabitat, a precizat, în acelaºi cadruprofesional, cã pilonii esenþiali ai unuiproiect reuºit de regenerare urbanãsunt reabilitarea clãdirilor ºi a infra-structurii, dezvoltarea economicã,mediul social ºi mediul înconjurãtor.

• Obligaþiile majore pe care le areRomânia, în urma încheierii negocie-rilor cu Uniunea Europeanã sunt: petermen mediu, finalizarea a peste2.300 de kilometri de autostrãzi ºi dru-muri europene, reabilitarea totalã a2.350 de kilometri de cale feratã,crearea unui canal navigabil întreDunãre ºi Bucureºti, creºterea volu-mului de trafic din principalele aeropor-turi din România pânã la 0,1% dintraficul Uniunii Europene. Pe termenlung, se are în vedere finalizarea uneicãi ferate de mare vitezã pe traseulBudapesta - Bucureºti - Constanþa,crearea infrastructurii de transport Via- Carpatia ºi construirea autostrãziiinelare a Marii Negre. Informaþiile aufost prezentate în cadrul conferinþei dedoamna Irina Ionescu - director în Mi-nisterul Transporturilor ºi Infrastructurii.

• Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului a pregãtit, pe partea de le-gislaþie, anul 2013, prin actualizareareglementãrilor codului de proiectareseismicã, þinând cont de faptul cã nouahartã de zonare seismicã prevede

creºterea cu 15 procente a acceleraþi-ilor, codului de securitate la incendiu,proiectului de lege pentru reabilitareaºcolilor ºi spitalelor, reabilitãrii energe-tice ºi standardului de cost. Toateaceste acþiuni ºi mãsuri au fostprezentate de domnul Cristian Stama-tiade – director în Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului.

• Importanþa asigurãrii durabili-tãþii construcþiilor, de cãtre toþi fac-torii implicaþi: proiectanþi, cercetãtori,executanþi ºi beneficiari a fost evidenþi-atã de domnul Victor Popa, preºedin-tele Comisiei Naþionale Comportareain Situ a Construcþiilor.

• Referitor la situaþia pe termenmediu a forþei de muncã din sectorulconstrucþiilor a fost tras un semnal dealarmã: domnul Alexandru Nãfureanu -preºedintele Asociaþiei Studenþilorde la Institutul de Construcþii dinBucureºti a prezentat o serie de datedin care reiese cã în anul 2012, laFacultatea de Construcþii s-au ocupatdoar jumãtate dintre locurile scoase laconcurs.

• Urmând trendul pozitiv al evoluþieistructurii sale, domnul Liviu Simion,vicepreºedinte UGIR, a informat audi-enþa despre aderarea recentã la orga-nizaþie a douã dintre cele mai importanteºi cunoscute confederaþii naþionale aleinvestitorilor strãini: Confindustria ºi TIAD.

• Domnul Cristian Romeo Erbaºu,preºedintele Patronatului Societãþilordin Construcþii, a închis evenimentulprintr-o serie de concluzii, între cares-au evidenþiat: noþiunea de “preþcorect”, ca rãspuns la efectele nega-tive provocate de sistemul actual deachiziþii publice, necesitatea creºteriigradului de asociativitate a actorilordin domeniul construcþiilor ºi nevoia deinternaþionalizare a activitãþii firmelormembre. �

Page 6: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Verificarea calitãþii materialelor puse în operã este asiguratã de labora-toarele proprii, care au fost înfiinþate odatã cu începerea lucrãrilor. Toate la-boratoarele sunt autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcþii – ISC ºimajoritatea sunt acreditate de cãtre Asociaþia de Acreditare din România -RENAR, conform certificatului cu numãrul LI 878 din 22.12.2010 pentru mul-tiple analize ºi încercãri, pe materiale, elemente componente ºi lucrãri, întoate fazele de execuþie. Prin acreditarea RENAR laboratoarele poartã logo-ul MLA, devenind opozabile în toate þãrile UE, EFTA, America de Nord, pre-cum ºi în spaþiul Asia-Pacific ºi Africa de Sud.

Având în vedere conceptul privind libera circulaþie a mãrfurilor pe PiaþaUnicã Europeanã, SC HIDROCONSTRUCÞIA SA ºi-a propus participarea,în mod direct, prin obþinerea notificãrii la Bruxelles, ca organism de certifi-care a produselor cu funcþia de laborator de încercare cu numãrul unic deidentificare 1832 pentru urmãtoarele produse: cimenturi obiºnuite, cimenturispeciale, cimenturi de zidãrie, cimenturi calciu - aluminoase, pardoseli –materiale de ºapã de pardosealã.

În cursul celor peste 60 de ani de activitate a laboratoarelor s-au pus înoperã aproximativ 540,8 mil. m3 umpluturi, respectiv 42,7 mil. m3 betoaneturnate, pentru care s-au efectuat, anual, în jur de 192.625 încercãri pebetoane ºi materiale componente ºi 5.355 încercãri pe umpluturi.

Personalul din laboratoare, care efectueazã încercãrile, este calificat, cuexperienþã ºi abilitate ºi, în general, cu vechime mare în activitatea de labo-rator. Personalul tehnic este absolvent al unei universitãþi tehnice, are instru-irea ºi experienþa adecvatã, precum ºi cunoºtinþe pentru efectuareaîncercãrilor, având competenþa sã supravegheze ºi sã supervizeze activi-tatea din laboratoare. Pentru a menþine nivelul ridicat de pregãtire al perso-nalului de laborator sunt alocate anual resurse pentru instruirea, calificareaºi perfecþionarea acestuia.

*Pre luat de pe s i te -u l Comis ie i Europene:ec.europa.eu/enterprise/newapproach/nando

ACTIVITATEA LABORATOARELORSC HIDROCONSTRUCÞIA SA – RESPONSABILITATE ªI CALITATE

ing. Daniela ENE

„Mai aproape de adevãr înseamnã mai departe de eroare ºi foarte departe de greºeala perceputã ca repetare a erorii.“

În cei peste 60 de ani de activitate, SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a amenajat principalele bazine hidro-grafice din þarã, executând, atât în þarã cât ºi în strãinãtate (Algeria, Iran, Germania), baraje, aducþiuni ºicentrale hidroelectrice, în diferite soluþii constructive. Complexitatea amenajãrilor hidroenergetice aimpus abordarea întregii game de construcþii executându-se, pe lângã cele cu specific hidroenergetic,lucrãri civile ºi industriale, drumuri ºi poduri, lucrãri edilitare, exploatãri de cariere ºi balastiere, reparaþiide utilaje, confecþii metalice, prefabricate din beton armat.

Page 7: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

În cadrul sucursalelor SC HIDROCONSTRUCÞIA SA funcþioneazã 11 laboratoare centrale ºi 21 laboratoare deºantier. Activitatea acestora se concretizeazã prin efectuarea de încercari pe:

Activitatea laboratoarelor este un instrument de diagnosticare, realitatea devenind partenerul nostru direct.

SC HIDROCONSTRUCÞIA SAureazã tuturor colaboratorilor ºi beneficiarilor multã sãnãtate ºi cât mai multe realizãri în Noul An!

Bazin pãstrare cuburi beton (Sebeº) Salã determinãri cimenturi (Porþile de Fier)

Salã instruire personal (Olt Superior) Salã determinãri pe agregate (Olt Superior)

Page 8: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Lucrãri de excavare, forare ºi îmbunãtãþire a terenului

DOMENIU DE ACTIVITATETERRATEST GEOTEHNIC participã la realizarea diferitelor tipuri de lucrãri de fundaþii speciale pentru

urmãtoarele sectoare:• INFRASTRUCTURÃ: strãzi ºi autostrãzi (poduri), porturi ºi aeroporturi, tuneluri (metrou), pasaje, lucrãri feroviare;• CLÃDIRI: clãdiri de birouri, clãdiri de locuit, parcãri, construcþii industriale, construcþii civile;• ENERGIE: centrale termice, centrale hidrotehnice, centrale geotermice, parcuri eoliene;• HIDROTEHNICÃ: epuismente, impermeabilizãri, baraje

LUCRÃRI REPREZENTATIVE PENTRU SECTORUL REZIDENÞIALWTC ConstanþaProiectul a presupus execuþia unui numãr de 132 de piloþi cu diametru 1.500 mm ºi

12 piloþi cu diametru 1.300 mm, executaþi printre piloþii existenþi de 1.200 mm. Piloþii aulungimea de 30,35 m ºi au fost executaþi sub protecþia tubajului recuperabil, pe toatãlungimea lor. Introducearea tubajului s-a fãcut doar prin luvoaiere, fiind interzisã introdu-cerea prin vibrare, date fiind condiþiile particulare ale proiectului.

Palas Iaºi - corpuri D1, D5 ºi perete sprijin la corpul E5S-au executat lucrãri de pereþi mulaþi cu grosime

80 cm la douã corpuri ale ansamblului rezidenþial ºi unperete de sprijin la un al treilea corp. Din cauza spaþiuluilimitat, nu s-a putut utiliza un echipament auxiliar.În aceste condiþii instalarea carcaselor de armãturã s-a rea-lizat cu echipamentul de excavat, dintr-un singur trosonpentru fiecare panou. Cele mai lungi tronsoane au fostde 20,5 m. La execuþia pereþilor mulaþi s-au utilizat rosturicirculare din tuburi metalice, pentru a realiza îmbinareadintre panouri, asigurându-se, astfel, etanºeitatea lui.

Hala Ford: Lucrarea a presupus execuþia în interiorul halei de presaj a fabricii deautomobile Ford, a unei incinte de pereþi mulaþi cu grosimea de 60,0 cm ºi adâncimeamaximã de 13,0 m. Ca urmare a faptului cã execuþia pereþilor mulaþi s-a desfãºurat îninteriorul unei hale deja construite, ne-am confruntat cu urmãtoarele dificultãþi: înãlþimealimitatã a utilajului de sãpat, spaþiul de lucru îngust pentru manevrarea utilajelor,organizarea de ºantier restrânsã, intersectarea procesului de realizare a incintei cu alteactivitãþi desfãºurate la interior (ex: execuþia carcaselor de armãturã în ºantier, activi-tãþile fabricii Ford) etc.

Alte lucrãri: • Ansamblul rezidenþial S+P+11E (+1E duplex) din str. Moþilor Nr. 20, Bucureºti; • „Piciorul podului luiTraian“; de la Drobeta Turnu Severin • Alia Apartments; • Laguna Residence etc.

Cu peste 50 de ani de existenþã, Grupul Terratest este lider pe piaþa din Spania în domeniul fundaþiilor spe-ciale, al îmbunãtãþirii terenului ºi problemelor legate de mediul înconjurãtor. Grupul Terratest este în continuãdezvoltare fiind, deja, prezent pe continentul american, în Europa ºi Asia.

Terratest are peste 2.000 de angajaþi ºi este una dintre puþinele companii din lume care acoperã întreagagamã de lucrãri de excavare, forare ºi îmbunãtãþire a terenului.

Grupul Terratest rãspunde, cu seriozitate ºi eficienþã la cerinþele clientului, adaptând proiectul acestor cerinþeºi oferind, în acelaºi timp, soluþii alternative eficiente.

Terratest Geotehnic SA este subsidiara din România a Grupului Terratest.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20128

Page 9: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

LUCRÃRI REPREZENTATIVE PENTRU INFRASTRUCTURÃMetrou – Magistrala M5: Lucrãrile la magistrala de metrou M5 a capitalei presupun exe-

cuþia unor incinte de pereþi mulaþi pentru 4 staþii de metrou ºi anume: Academia Militarã,Brâncuºi, Râul Doamnei ºi Romancierilor. Panourile de perete mulat au o lungime maximãde 37,5 m ºi o grosime de 100 cm. Pânã în prezent, au fost executaþi aproximativ 53.000 de m2

de perete mulat.Pod peste Dunãre Vidin – Calafat ºi varianta de ocolire Vidin

Proiectul a presupus construirea unui pod rutier ºi feroviar,cu patru benzi auto ºi o cale feratã cu un fir ºi o pistã pentrubicicliºti. Lungimea podului principal este de 1.971 m cudouã culei ºi 12 pile, la care se adaugã o culee ºi 10 pile de laaccesul principal. Lucrãrile au presupus execuþia unor piloþiforaþi cu diametrele de 1.200 mm, 1.500 mm, 2.000 mm ºiîmbunãtãþirea terenului pentru varianta de ocolire Vidin prinintermediul piloþilor prefabricaþi. Piloþii foraþi au fost executaþicu tubaj pierdut pe primii 25 de m ºi cu folosirea noroiului ben-tonitic pentru stabilizarea forajului la adâncime. Adâncimilemaxime pentru piloþi au fost de 33 m pentru piloþii de 1.200 mmdiametru, 52 m pentru piloþii de 1.500 mm, ºi 80 m pentru piloþii de

2.000 mm diametru. Piloþii au fost executaþi cu ajutorul unui Kelly bar special care poate fora pânã la 90 m adâncime. Piloþii pre-fabricaþi au fost folosiþi ca soluþie de fundare indirectã la centura oraºului Vidin, la nodurile de legãturã ale drumurilor ce se leagãcu centura precum ºi la accesul spre podul de peste Dunãre. S-au executat 963 de piloþi prefabricaþi - aproximativ 10.598 de ml.

Alte lucrãri de infrastructurã: • DN 76 Deva - Oradea, Sector Vârfurile ªtei, km 69+350 – 102+660 • Reabilitare ºi extin-dere la 4 benzi a centurii rutiere a municipiului Bucureºti – Pasaj pe DJ 200B la Tunari – s-au executat piloþi cu diametru1.000 mm sub protecþia noroiului bentonitic • Reabilitare ºi extindere la 4 benzi a centurii rutiere a municipiului Bucureºti,Pasaj la ªtefãneºti – s-au executat piloþi cu diametru 1.000 mm sub protecþia noroiului bentonitic • Pasaj rutier suprateranpeste calea feratã, Centura Bucureºti – s-au executat piloþi cu diametru 1.500 ºi 2.000 mm folosind tehnica de forare prinrotaþie ºi utilizând noroiul bentonitic.

LUCRÃRI REPREZENTATIVE PENTRU ENERGIE REGENERABILÃPânã în prezent, Terratest Geotehnic a executat fundaþiile de adâncime pentru 15 parcuri eoliene din România.

Tehnicile de execuþie au variat în funcþie de terenul din amplasament: forare în uscat, forarea sub protecþia noroiuluibentonitic sau a polimerilor. Cele mai recente parcuri finalizate sunt:

Parc eolian ZephyrParcul eolian Zephyr a presupus execuþia de piloþi foraþi cu diametrul 1.000 mm pentru fundaþiile a 28 de turbine

eoliene. Lungimea maximã a piloþilor este de 37 m, iar tehnica de execuþie a piloþilor a fost în uscat pentru platformeleunde nu a fost interceptat un nivel freatic ºi sub protecþia polimerilor pentru platformele cu acvifer subteran.

Parc eolian AlbeºtiÎn cadrul proiectului “Parc eolian Albeºti” au fost executaþi piloþi cu diametru 1.000 mm pentru 14 fundaþii. Lungimea

maximã a piloþilor a fost de 35,0 m, executaþi prin procedeul de forare în uscat.Alte lucrãri: • Parc eolian Sãlbatica • Parc eolian Peºtera • Parc eolian Cernavodã • Parc eolian Sarichioi etc.

Page 10: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201210

Noutãþi COMACCHIO:foreza hidraulicã MC 900 P.1

Conceputã pe baza unei cereri apieþei, orientatã spre utilaje din ce înce mai performante, noua forezãhidraulicã MC 900 P.1, produsã deComacchio, poate fi construitã îndiverse configuraþii în funcþie de unspectru larg de utilizãri.

MC 900 P.1 este o forezã hidraulicãºenilatã, din clasa de greutate de la19 t la 22 t, ale cãrei dimensiunireduse permit deplasarea fãrã a serecurge la transporturi speciale.

Echipatã cu un motor Deutz de188 kW (255 CV) foreza are centruloperativ într-o instalaþie hidraulicãcompusã din trei pompe cu cilindreevariabilã, cu comenzi Load Sensingpentru funcþiile principale ºi alte treipompe cu angrenaje pentru funcþiileauxiliare. O asemenea configuraþiepermite efectuarea tuturor combinaþi-ilor de echipamente prevãzute pentrumaºinã.

Mastul este dotat cu sistem deavansare prin cilindru hidraulic ºi lanþcu o forþã de împingere de 12 t ºi detragere de 20 t, având curse utile depânã la 7 m în versiunea cu cap unic ºipânã la 5,3 m în cea cu cap dublu.Existã, de asemenea, opþiunea uneiversiuni mai mari care ajunge la o tra-gere de 30 t.

Cãrucioarele de susþinere a capu-lui, atât în versiunea cu cap unic cât ºiîn cea cu cap dublu, implementeazãun sistem de deplasare lateralã hidra-ulicã ce oferã o mai mare libertate deoperare în faza de foraj.

MC 900 P.1 permite adoptarea dediverse configuraþii de capuri rotative,proiectate ad hoc în funcþie de toateaplicaþiile posibile. O primã versiune,cu ºase viteze, poate ajunge pânã laun cuplu de 2.300 daNm la 220rotaþii/min. Este echipatã cu sistem demanevrare flotant pentru foraje cu cir-culaþie directã de aer sau de noroi ºiun pasaj de injectare de pânã la 79 mm.Cu un kit special, acelaºi cap rotativ poatefi transformat pentru a executa foraje cucirculaþie inversã de noroi, cu pasaj de150 m, soluþie conceputã, în principal,pentru sãparea de puþuri de apã.

O a doua versiune, conceputã spe-cial pentru explorãri miniere ºi son-daje, oferã un cuplu de 1.500 daNmpânã la 900 rotaþii/min. Pentru a puteaopera carotaje continue cu wireline,poate fi transformatã cu un kit cu cir-culaþie inversã pentru ciocan fund degaurã, utilizat, în general, pentru apli-caþii în sectorul minier.

Un al treilea cap adoptã o confi-guraþie cu ax pasant, pentru carotajecontinue cu sistem wireline, cu dia-metrul de pânã la 117,9 mm ºi asigurãun cuplu maxim de 540 daNm pânã la1.250 rotaþii/min. Acest cap este mon-tat, în general, în combinaþie sincro-nizatã ºi automatizatã cu mandrinaaxului, astfel încât sã faciliteze opera-þiunile de recuperare.

Pe MC 900 P.1 pot fi montate diverse capete de foraj. Între acestea o versiune de 2.300 daNm cuplu la220 rotaþii/min; una de 1.500 daNm la 900 rotaþii/min; un kit dublu cap pentru foraje geotermice

Accesorii disponibile: diferite tipuri de menghineduble sau triple, cu diametre de pânã la 520 mm ºi

centratori hidraulici independenþi

Page 11: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

A patra ºi ultima versiune prevedeun kit dublu cap pentru foraje geoter-male, în care capul inferior asigurã uncuplu de 4.800 daNm la 40 rotaþii/minºi cel superior 1.000 daNm la 140 rota-þii/min. În combinaþie cu acest kit esteprevãzut un sistem pentru transportulreziduurilor, elaborat pentru a puteaopera cu tuburi pânã la un diametrude 244 mm.

GAMA DE ACCESORIIVersatilitatea forezei MC 900 P.1

este obþinutã ºi datoritã numãruluimare de accesorii disponibile. Printreacestea: menghinele duble sau triple,cu diametre de pânã la 520 mm, pre-cum ºi cele cu ax pentru carotaje con-tinue; centratori hidraulici; diferitemodele de trolii de serviciu cu tragerede la 2.000 kg pânã la 4.700 kg; troliilewireline, cu cablu pânã la 2.400 m, pen-tru exploatarea la maxim a capacitãþiide tragere a mastului.

Foarte mari sunt ºi posibilitãþile deconfigurare a pompelor instalabile pemaºinã, între care: pompe spumã cudebit de la 20 la 75 l/min, pompe tri-plex pânã la 200 l/min, pompe duplexpentru foraje de puþuri cu circulaþiedirectã de noroi pânã la 1.000 l/min.Lista este completatã de o serie deaccesorii suplimentare, cum ar fi: apa-rate de sudurã, generatoare, faruri,lubrificatoare, sisteme pentru ridicareade prãjini ºi tuburi.

DOMENII DE APLICAREForeza MC 900 P.1 este utilizatã,

în principal, pentru foraje de puþuri decaptare apã cu sisteme cu circulaþiedirectã sau inversã de noroi sau cio-can fund de gaurã. Este o aplicaþie încare – datoritã înaltei sale performanþede tragere – se poate ajunge la oadâncime de pânã la 500 m cu circu-laþie directã sau la 300 m cu circulaþieinversã pentru diametre de pânã la600 mm.

O altã aplicaþie sunt sondajele mini-ere cu sisteme de foraj cu carotaj con-tinuu wireline, pentru adâncime depânã la 700 m cu diametru PQ, ºi1.000/1.500 m cu diametru HQ ºi cir-culaþie inversã cu ciocan fund degaurã pentru adâncimi de pânã la 300 mºi 20 t de tragere. Al treilea domeniu îlconstituie instalarea de sonde geoter-mice cu sisteme de foraj cu cap dublu,pentru adâncimi de pânã la 200/250 mcu tuburi de 152 mm sau 168 mm. �

Page 12: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201212

HIDROIZOLAREA FUNDAÞIILOR PENTRU INSTALAÞII EOLIENECU MEMBRANA BENTONITICÃ VOLTEX

Sistemul Voltex, larg utilizat cu succes în întreaga lume, a fost mai puþin cunoscut în România pânã acum 4 anicând a fost lansat pe piaþã de compania Iridex Group Plastic. Beneficiile deosebite ale Sistemului Voltex au fostfãcute cunoscute specialiºtilor ºi profesioniºtilor cu experienþã din domeniul construcþiilor prin prezenþa constantã latârgurile de profil cu largã audienþã, organizarea unor seminarii de amploare, susþinute de oficiali ai firmei producã-toare CETCO ºi de specialiºti din cadrul Iridex Group Plastic. Acest sistem remarcabil de hidroizolaþii cu membranãVoltex a devenit, în scurt timp, cunoscut ºi apreciat datoritã calitãþii, uºurinþei ºi rapiditãþii de aplicare, necesaruluiredus de echipamente ºi resurse umane, concomitent cu reducerea costurilor ºi a duratei de execuþie.

Domeniile de aplicare tipice ale sistemului VOLTEX sunt hidroizolaþiile verticale ºi orizontale la elementele struc-turale ale fundaþiilor supuse continuu sau intermitent la presiunea hidrostaticã. Aplicaþiile tipice includ pereþi cortinã,plafoane acoperite cu pãmânt, radiere, tuneluri ºi zone aflate la limita de proprietate. Aplicaþiile la limita de propri-etate ºi în sisteme „top-down“ includ piloþi secanþi sau izolaþi, pereþi mulaþi, planplanºe metalice, pereþi torcretaþi,pereþi de sprijin pentru stabilizarea solului. Pentru ape subterane contaminate sau sãrate se utilizeazã Voltex CR cubentonitã de sodiu rezistentã la ape contaminate. Voltex CR rezistã la niveluri ridicate de contaminanþi cum ar finitraþi, fosfaþi, cloruri, sulfaþi, hidroxid de calciu ºi solvenþi organici.

Sistemul Voltex nu are nevoie de amorse, adezivi, flacãrã, aer cald sau zidãrie de protecþie. La hidroizolaþiilesubradier se poate elimina ºapa de egalizare doar printr-o compactare corespunzãtoare a terenului de fundare la unminim de 85% Proctor modificat. Se eliminã, de asemenea, ºi necesitatea unei ºape de protecþie.

Membranele Voltex se desfãºoarã pur ºi simplu pe suport, se suprapun 10 cm ºi se fixeazã mecanic prin cuie ºiºaibe sau prin capsare, din 30 în 30 cm, ºi suportã fãrã probleme solicitãrile inerente în condiþii de ºantier.Membranele Voltex se autosudeazã prin simpla hidratare naturalã formând o hidroizolaþie continuã ºi se autoreparãîn cazul deteriorãrilor accidentale. Lucrãrile pregãtitoare sunt minime, productivitatea este extrem de ridicatã iarmembrana se adapteazã cu uºurinþã tuturor configuraþiilor, fiind idealã pentru aplicaþii la limitele de proprietate: piloþi,pereþi mulaþi, sisteme de sprijinire etc.

Cristian TÃNASE, Alin MURARIU - IRIDEX GROUP PLASTIC

Foto 1: Instalare Voltex sub fundaþie Foto 2: Instalare Voltex peste fundaþie

Page 13: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Avantajele sistemului Voltex• Se poate instala, practic, pe orice vreme ºi pe suport ud• Se aplicã rapid ºi uºor – se pozeazã, se suprapune, se fixeazã mecanic• Nu necesitã primeri sau adezivi• Nu necesitã beton de egalizare• Nu necesitã ºapã de protecþie• Suprafeþele necesitã o pregãtire minimã• Membrana Voltex este flexibilã ºi se muleazã uºor la detalii• Se poate instala cu uºurinþã în sistem „top-down“, pe piloþi, palplanºe, pereþi mulaþi, pe orice tip de sprijinire

Beneficiile sistemului Voltex• Barierã la apã, vapori, gaze• Oferã soluþii unice de instalare la limitele de proprietate• Se autoetanºeazã ºi se autoreparã• Aderenþã excelentã la beton• Blocheazã pãtrunderea apei• Reduce costurile• Reduce semnificativ durata de execuþie• Membrana este rugoasã ºi rezistentã la traficul de ºantier• Nu necesitã o calificare specialã a aplicatorilor

Page 14: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201214

Soluþii de fundare pentru turnuri eolieneB. SÎNGEORZAN, M. MARIN - Universitatea „Politehnica“ Timiºoara, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii,

Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

CARACTERISTICILE MECANICEALE TERENULUI DE FUNDARE

În terenul de fundare s-au efectuatcâte douã foraje pentru fiecare loca-þie în parte.

Din forajele executate rezultãurmãtoarea stratificaþie:

• pachet 0 - pãmânt vegetal:Este format din argile negre cupietriº. Terenul nu este propice pen-tru fundare directã aºa cã trebuieînlãturat. Poate avea diferite grosimiîn cadrul amplasamentului.

• pachet 1 - pietriºuri ºi nisipuri:Pietriºuri ºi nisipuri cuarþifere, cafeniigãlbui roºcate, cu intercalaþii de stra-turi cu grosimi diferite (de la centi-metrice la metrice) de nisipuriprãfoase ºi prafuri nisipoase. Formagranulelor pietriºurilor este, în gene-ral, rotunjitã, subalungitã ºi platã, cudimensiuni cuprinse între 0,5 cm ºi2-6 cm, ocazional putînd ajunge pânãla 10 cm. Grosimea stratului 2-4 m.

• pachet 2 - pãmânturi coezivevârtoase: Prafuri nisipoase brunecafenii ºi cafenii gãlbui roºcate, custraturi cu grosimi variabile de nisipprãfos ºi nisip cu pietriº rar. Prezintão patinã albicioasã caoliniticã, petealbe ºi negre ºi noduli caolinitici (dela sub 2 cm la 10 cm în diametru).Grosimea stratului 2,5-5 m.

• pachet 3 - pãmânturi coezivevârtoase tari: Prafuri nisipoasecafenii gãlbui roºcate ºi brunecafenii, cu intercalaþii de argilecafenii ºi nisipuri prãfoase, ocazionalcu pietriº. Noduli albicioºi caolinitici(sub 1 cm), ruginii ºi cenuºii. Grosi-mea stratului 3-6 m.

• pachet 4 - pãmânturi coezivecu plasticitate ridicatã: Prafuri ºiargile cu plasticitate ridicatã, cafeniiroºcate ºi brune cafenii, cu rare stra-turi subþiri nisipoase ºi ceva pietriº.Prezintã oxidãri cu o patinã roºcatãºi negricioasã iar ocazional suntobservate concreþiuni calcaroase(sub 2 cm). Sunt pãmânturi coezive,plastic vârtoase. Au plasticitate mareºi foarte mare ºi de obicei prezintãun grad ridicat de umiditate. Probabilconstituie planuri de clivaj pentrunumeroasele alunecãri observate înzonã.

Caracteristicile geotehniceale terenului de fundare

Coeficientul de pat:ks = 50.000-100.000 kN/m3

Presiunea convenþionalã de calcul: Pconv.barat = 257 - 510 kPaCaracteristici seismice:• acceleraþ ia gravitaþ ionalã:

ag = 0,32 g• perioada de colþ: T = 1,00 s

ÎncãrcãriÎncãrcarea din greutatea proprie

a fost calculatã cu ajutorul progra-mului Axis Vm.

Încãrcarea din stratul de umplu-turã de deasupra fundaþiei: G = 23,4kN/mp.

FUNDAÞII DIRECTE - varianata 1În acest caz s-a optat pentru o

fundaþie izolatã, de tip elastic, cu oformã circularã, având diametrul de18 m la bazã ºi un cuzinet cudiametrul de 4,60 m, în care se vaîncastra inelul de prindere a pilonuluimetalic.

Proiectul de infrastructurã a fostconceput în concordanþã cu condi-þiile de teren. Proiectarea fundaþiilors-a bazat pe o serie de ipotezeprivind stratificaþia terenului, precumºi pe tehnologia de execuþie.

În lucrarea de faþã se prezintã o serie de aspecte privind soluþiile de fundare pentru turnuri eoliene deproducere a energiei electrice. Se analizeazã, comparativ, soluþia de fundare directã ºi cea de fundare pepiloþi. Se pune accent pe calculul, cu elemente finite, al soluþiilor de fundare ºi al coeficientului de stabi-litate a terenului de fundare.

Regimul de înãlþime al turnurilor eoliene faþã de cota superioarã a sistemul de fundare este de 100 m.Ansamblul constructiv este compus dintr-un pilon metalic de susþinere a rotorului ºi elicelor centralei ºi ofundaþie directã din beton armat sau piloþi, prevãzuþi cu un radier la partea superioarã. La bazã, turnuleolian este încastrat în sistemul de fundare. Acesta poate fi alcãtuit dintr-o fundaþie circularã, prevãzutã cuun cuzinet din beton armat sau piloþi ºi radierul de la partea superioarã.

Fig. 1: Încãrcãri turn eolian

Tabelul 1

continuare în pagina 16��

Page 15: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 16: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201216

Talpa fundaþiei, din beton armatC30/37 cu grosimea de 140 cm peperimetru ºi 2,00 m în vecinãtateacuzinetului, se va rezema pe un stratde egalizare din beton C8/10 cu gro-simea de 1,30 m - 2,80 m.

Cuzinetul, cu un diametru de4,60 m ºi o înãlþime de 0,85 m, va firealizat din beton armat C35/45.Oþelul folosit la armãturi va fi B ST 500.

Modelarea structuriicu programul Axis Vm

Fundaþia circularã a fost conce-putã din douã domenii distincte:cuzinetul ºi restul plãcii.

Structura a fost modelatã ca oplacã pe mediul elastic, de tip Winkler.Pentru aceasta s-a folosit reazem desuprafaþã. Elementele finite au oformã geometricã triunghiularã.

Folosirea programul Axis Vm s-afãcut cu respectarea normativelor ºistandardelor româneºti.

Calculul presiunii, minimãºi maximã, pe talpa fundaþieiS-a calculat cu ajutorul progra-

mului Axis Vm ºi s-au obþinut urmã-toarele valori:

Pmin = 18.620 daN/m2

Pmax = - 4.826 daN/m2

Calculul tasãrilorterenului de fundare

S-au calculat cu ajutorul progra-mului Axis Vm ºi s-au obþinut urmã-toarele valori:

ez = 3,725 mm (valoarea minimã)ez = -0,967 mm (valoarea maximã)

Calculul armãturii fundaþieiS-a calculat cu ajutorul progra-

mului de elemente finite Axis Vm

ºi s-au obþinut urmãtoarele valori:

• armãtura circularã superioarã

acs = 76,97 cm2/m;

• armãtura circularã inferioarã

aci = 82,71 cm2/m;

• armãtura radialã superioarã

ars = 36,04 cm2/m;

• armãtura radialã inferioarã

ari = 48,69 cm2/m.

FUNDAÞII PE PILOÞI - varianta 2Au fost consideraþi 25 de piloþi,

distribuiþi uniform ºi încastraþi în

placa de fundare, cu urmãtoarele

caracteristici: diametru 1 m ºi lungi-

mea 19 m.

Modelarea structuriicu programul Axis Vm

Fundaþia pãtratã a fost con-

ceputã din douã domenii distincte:

cuzinetul ºi restul plãcii. Structura a

fost modelatã ca o placã rezematã

pe cei 25 de piloþi. Elementele finite

au o formã geometricã triunghiularã.

Calculul armãturii fundaþieiS-a calculat cu programul de ele-

mente finite Axis Vm ºi s-au obþinut

urmãtoarele valori:

• armãturã transversalã superi-

oarã axs = 58,27 cm2/m;

• armãturã transversalã inferioarã

axi = 53,90 cm2/m;

• armãturã longitudinalã superi-

oarã ays = 27,70 cm2/m;

• armãturã longitudinalã inferi-

oarã ayi = 33,89 cm2/m.

Calculul armãturii piloþilorArmarea s-a fãcut din conside-

rente de formare a unei structuri

spaþiale - bare longitudinale conside-

rându-se 16φ25 iar etrieri φ8/15 cm.

Fig. 2: Modelarea structurii cu programul Axis Vm

Fig. 3: Configuraþia în plan ºi poziþionarea armãturii. Fundaþia directã

Fig. 5: Configuraþia în plan ºi poziþionarea armãturii. Fundaþia pe piloþi

Fig. 4: Modelarea structurii cu programul Axis Vm.Fundaþia pe piloþi

�� urmare din pagina 14

Page 17: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Verificare piloþiRezistenþa la smulgere a piloþilor:

Rsml = 1.214 kNRezistenþa la compresiune a pilo-

þilor: Rc = 1,527 x 103 kN

S01 = 149,9 kN < Rsml = 1.214 kN

S02 = 1,382 x 103 kN < Rc = 1,527x 103 kN

STABILITATEATERENULUI DE FUNDARE

S-au efectuat calcule privind sta-bilitatea terenului de fundare folosinddouã programe de calcul în paralel:

• Cu programul Science RockSlide s-a obþinut un factor de sigu-ranþã 1,502 ºi suprafaþa de alune-care prezentatã în figura 6, luându-seîn considerare activitatea seismicã.

• Cu programul de elementefinite Plaxis s-a obþinut un factor desiguranþã 1,46 ºi suprafaþa de alu-necare prezentatã în figura 7, luân-du-se în considerare activitatea seismicã.

CONCLUZIIMetoda de fundare se va alege

în funcþie de coeficientul de sigu-ranþã. Astfel, pentru un coeficient de

siguranþã mai mare decât 1,3 se vaalege metoda directã de fundare iarpentru un coeficient de siguranþãmai mic decât 1,3 se va opta pentruvarianta de fundare indirectã ºianume sistemul de fundare pe piloþi,lungimea piloþilor urmând a fi stabi-litã în funcþie de suprafaþa de alune-care determinatã.

BIBLIOGRAFIE1. HAIDA, V., MARIN, M.,

MIREA, M., - Mecanica pãmân-turilor. Editura Orizonturi Universitare,Timiºoara, 2004;

2. PÃUNESCU, M., POP, V.,SILION, T. - Geotehnicã ºi fundaþii.Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1982;

3. PÃUNESCU, M., MARIN, M. -Soluþii moderne pentru fundaþiidirecte. Editura Facla, Timiºoara,1986;

4. MANOLIU, I., - Fundaþii ºi pro-cedee. Editura Didacticã ºi Peda-gogicã, Bucureºti, 1983;

5. A XI- A Conferinþã naþionalã degeotehnicã ºi fundaþii, Timiºoara,2008. �

Fig. 6: Suprafaþã alunecare teren fundare. Science Rock

Fig. 7: Suprafaþã alunecare teren fundare. Plaxis

Page 18: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 19: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 20: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201220

Douã decenii de experienþãîn explorarea ºi exploatarea resurselor acvifere subterane

Având în vedere creºterea cerinþei de apã de bunã calitate ºi þinând cont de încãlzirea globalã, care se manifestãîn aceastã perioadã, se poate afirma cã apele subterane reprezintã, în ultimii ani, o resursã strategicã pentrumajoritatea þãrilor. Din pãcate, începând cu anii 1989-1990, firmele mari din România (SAFAR, FORADEX, ISPIF,IPEG-urile), care aveau experienþa ºi dotarea necesarã pentru a realiza sute de foraje de alimentare cu apã înfiecare an fie s-au desfiinþat, fie sunt falimentare, sau nu mai dispun de dotarea tehnicã necesarã. Aºa se face cã însituaþii de urgenþã, cum ar fi o secetã excesivã prelungitã, þara noastrã are dificultãþi majore în realizarea de noi fron-turi de captare a apelor subterane.

GEOSOND SA ºi-a menþinut aceastã activitate ºi chiar dacã în anumiþi ani nu au fost multe lucrãri de executat,avem convingerea cã o asemenea activitate se va dezvolta în viitor.

Lucrãrile executate de GEOSOND SA în domeniul explorãrii - exploatãrii resurselor acvifere subterane includ:• exploatarea zãcãmintelor subterane de apã potabilã, industrialã ºi ape minerale;• exploatarea resurselor acvifere subterane prin puþuri forate de medie adâncime ≤ 50 m ºi de mare adâncime

pânã la 300 m;• reparaþii puþuri forate de alimentare cu apã, montãri ºi înlocuiri de pompe

submersibile (Grundfos, ZDS – pompe de înalt randament ºi consum redusde energie electricã);

• cimentãri ºi conservãri de foraje de alimentare cu apã propuse la casare; • lucrãri de desecare a zãcãmintelor de substanþe minerale utile ºi

coborârea nivelului apelor subterane, prin pompaj continuu din foraje deepuizment.

Competenþa tehnicã ºi profesionalã în domeniu a societãþii noastre esterecunoscutã prin CERTIFICATUL DE ATESTARE nr. 980/2011, emis deAgenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale (ANRM).

Utilajele de execuþie a lucrãrilor sunt atât instalaþii de provenienþã româneascã (FA), cât ºi echipamente perfor-mante din import (NORDMEYER, KLEMM), specializate pentru acest gen de lucrãri. Sãparea forajelor se poaterealiza în sistem rotativ uscat, rotopercutant cu ciocan de fund tip HALCO ºi compresoare ATLAS COPCO cudebite ºi presiuni ridicate, sau cu circulaþie de fluid de foraj (circulaþie inversã / circulaþie directã). Instalaþiile dindotare permit execuþia de foraje pentru alimentare cu apã cantonatã în toate tipurile de teren (în terenuri moi sauroci dure – calcar, gresie, ºisturi).

Cu o experienþã de aproape douã decenii în domeniul construcþiilorspeciale, GEOSOND SA îºi desfãºoarã în prezent activitatea în domeniicare vizeazã consolidarea fundaþiilor pentru drumuri ºi poduri, a ver-sanþilor ºi taluzurilor, în îmbunãtãþirea terenului-suport pentru con-strucþii noi sau existente, în fundaþii pentru piloni ºi antene detransmisiuni sau stâlpi pentru reþele electrice, precum ºi turbineeoliene sau parcuri fotovoltaice. Pentru acestea executãm atât piloþi ºimicropiloþi, cât ºi ancore, foraje de drenaj ºi coloane din material gra-nular compactat, utilizând licenþa Geopier®. În paralel, derulãm ºiproiecte specifice altor activitãþi precum execuþia de foraje de ali-mentare cu apã de pânã la 300 metri adâncime.

În ansamblu, activitatea societãþii se dezvoltã în direcþiile de: • cercetare geologic-tehnicã ºi hidrogeologicã• lucrãri de geotehnicã aplicatã în construcþii • explorarea ºi exploatarea resurselor minerale subterane. În continuarea articolelor apãrute în numerele anterioare ale

Revistei Construcþiilor, GEOSOND SA vã propune o retrospectivã aactivitãþii societãþii în cei aproape 20 de ani de existenþã, îndomeniul explorãrii-exploatãrii resurselor acvifere subterane.

ing. Petre UÞÃ, ing. Raluca PêCÃLÃU

www.geosond.com

Foraje explorare-exploatare ape minerale

Page 21: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Echiparea forajelor se face cu tubulaturã PVC agrementatã ºi diversetipuri de filtre (slituite sau tip Johnson), principalii producãtori fiind Valrom Ind.ºi GWE Budafilter. De asemenea, societatea are în dotare toate utilajele ºiechipamentele complementare necesare pentru execuþia lucrãrilor: compre-soare (ATLAS COPCO, INGERSOLL RAND), generatoare, electropompesubmersibile de diverse debite, diverse tipo-dimensiuni de instalaþii de denisi-pare, dispozitive electrice de mãsurare a nivelului apei ºi mini laboratoaremobile; la acestea se adaugã utilajele performante (autocamioane cu maca-rale, trailer, autoutilitare, maºini de teren, excavator, încãrcãtor º.a.).

În cei aproape 20 de ani parcurºi de la înfiinþarea firmei ºi pânã în prezent,GEOSOND SA a executat sute de foraje pentru explorarea-exploatarea apelorsubterane, portofoliul de clienþi ai firmei fiind dovada calitãþii lucrãrilor realizate.

Dintre cele mai importante lucrãri amintim:• execuþia de foraje de alimentare cu apã la: sediul HOFIGAL SA, AGIP

Otopeni, Fabrica de alcool Voluntari, Domeniile Viticole „DEALU MARE”,Baza de Producþie Pipera, SRI Bucureºti, ROMCIF Fieni, Baza SportivãNaþionalã Siliºtea Snagovului, MCR Invest Otopeni, Magazin Adam Bucureºti,DIMAR SA Bucureºti, BADUC SA, FAUR SA, front captare apã jud. Prahovaºi Vâlcea – SOLEL BONEH, Spitalul judeþean Galaþi, LAFARGE COMNORDBucureºti, Spitalul Judeþean Ploieºti, PRACTIKER Voluntari, PrimãriaFilipeºtii de Pãdure – Prahova, Primãria Scorþeni - Prahova, Sediu BOG’ARTCenter Bucureºti, DOKA România – Voluntari, ALPHA DOMUS SRL, RIGIPS– Turda, Sediu OBO BETTERMAN – Mãgurele, Fabrica de capsule de gela-tinã MICRON SA – Chitila, CARREFOUR FEERIA – Bãneasa, G-U FERROMºi ROMGLASS Cernica, ROMSTAL Vitan-Bârzeºti Bucureºti, ROMSTALGalaþi, TUBINOX Bucureºti, Primãria Butimanu, jud. Dâmboviþa, DomeniileViticole SERVE SA – Ceptura Prahova, Sediul TNT – Otopeni, DANONEPDPA România, sediul TRITON CARGO Tunari, ROMPAK - PAKMAYAOtopeni, FEDERAÞIA ROMÂNÃ DE RUGBY, Front captare apã Scor-niceºti - Potcoava, jud. Olt º.a.

• denisipãri, repunere în funcþiune, intervenþii ºi reparaþii la forajeexistente: denisipare front captare CET Rovinari, Complex COTROCENI,UM 0418 Bucureºti, Baraj LACUL MORII Bucureºti, FAUR SA, PrimãriaScorþeni – Prahova, TREFO SA – Galaþi, HOLCIM SA – Pipera, PROCEMASA, PHILIP MORRIS România SRL, Sediul RENAULT Vitan, Primãria Pante-limon, DANFOSS România – Popeºti Ilfov, VITICOLA SA Cogealac - Con-stanþa, INSTITUTUL CANTACUZINO Bucureºti.

Foraje alimentare cu apãCarrefour - Feeria, Bãneasa

Foraj alimentare cu apã Danone - PDPAInstalaþie hidraulicã cãmin foraj

Foraj alimentare cu apãcomuna Scorþeni, jud. Prahova

Front captare alimentare cu apãScorniceºti - Potcoava, jud. Olt

La sfârºitul anului, ne îndreptãm atenþia spre viitorºi gândul spre colaboratorii ºi partenerii noºtri de afaceri ºi urãm tuturor:

UN AN NOU 2013 CU SĂNĂTATE ŞI PROSPERITATE!LA MULŢI ANI!

GGEEOOSSOONNDD®® SSAAGEOSOND SA - BUCUREªTI, Splaiul Independenþei nr. 294, Sector 6 Tel./Fax: +4 021 319 48 44; Mobil +4 0744 55 00 14, +4 0742 14 06 95

www.geosond.com [email protected] [email protected]

Page 22: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201222

SPRINGSOL® –Coloane de pãmânt stabilizating. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii

prof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Tehnologia de execuþie estestandardizatã în Europa prin nor-mativul EN 14679:2005 adoptat înRomânia sub forma SR EN 14679:2005Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale.Stabilizarea în adâncime a pãmân-turilor prin malaxare.

Ea se bazeazã pe realizarea decoloane de pãmânt amestecat culiant folosind o tijã de forare avânddouã „braþe” rabatabile, astfel:

1. Fie se instaleazã o tubulaturãmetalicã de protecþie prin stratul depãmânt care nu trebuie deranjat, fiese realizeazã o carotã printr-o struc-turã existentã de beton (radier, cuzinet).

2. Tija Springsol® este introdusãprin acest tub sau carotã în poziþiepliatã.

3. Odatã ajunsã tija la capãtul infe-rior al tubulaturii de protecþie (saucarotei), ambele „braþe” se deschidprintr-un sistem de arcuri. Prin fora-rea în aceastã poziþie deschisã,simultan cu malaxarea solului culiantul injectat la presiuni joase, seformeazã coloana de pãmânt stabi-lizat. Dacã este posibil, 100% dinliantul prevãzut se injecteazã înaceastã fazã.

4. Odatã cu atingerea cotei finale,tija Springsol® este retrasã. Ea se pli-azã automat atunci când ajunge latubulatura de protecþie (sau carotã).

Îmbunãtãþirea terenului de fundarese obþine prin coloane Springsol®

izolate, însã prin secantare / supra-punere se poate obþine tratarea volu-melor mai mari de pãmânt.

Dimensiunile uzuale: diametreîntre 40 cm ºi 60 cm ºi adâncimemaximã de 12 m.

Avantajele execuþiei, în contextulprotecþiei mediului, se contureazã

Tehnologia Springsol®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche Bachy, reprezintã o nouãdirecþie în rândul procedeelor de stabilizare a pãmânturilor prin metode de malaxare în adâncime dupãTrenchmix® ºi Geomix®, detaliate în numerele anterioare ale revistei.

Tehnologia a fost conceputã iniþial pentru realizarea de coloane de pãmânt stabilizat sub linii de caleferatã existente. Începând cu 2010 însã, o serie de alte aplicaþii i-au fost atribuite sub formã de lucrãri desubzidire în condiþii variate; de exemplu, sub pardosealã din beton sau prin structuri existente.

Fig. 1 ºi 2: Realizare de coloane Springsol® sub linie de CF

Fig. 3: Etapele de execuþie

Fig. 4: Tija Springsol® în poziþie pliatã ºi deschisã Fig. 5: Forare prin pardosealã existentã

Page 23: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

prin controlul, în timp real, al para-metrilor de execuþie:

• minimalizarea suspensiei înexces: 0 .. 40% din volumul elemen-tului (coloanei);

• neevacuarea pãmântului tratat;• reducerea consumului de resurse

folosite (ex. apã, agregate etc.);• stabilizarea cu ciment a pãmân-

turilor poluate;• productivitate bunã;• posibilitate de încastrare în stra-

turi de pãmânt cu rezistenþã ridicatã.Datoritã controlului strict al pro-

cedurii de execuþie ºi de calitate, seobþine o rezistenþã la compresiune amaterialului coloanei de pãmânt sta-bilizat de fck = 1,0 .. 4,0 MPa.

Springsol® oferã soluþii rapide ºinepoluante pentru subzidiri, stabi-lizãri ale terenului de fundare, atâtpentru lucrãrile de infrastructurã prinrealizarea de coloane de pãmântstabilizat sub linii de cale feratã fãrãîntreruperi semnificative ale trafi-cului, cât ºi pentru structuri ale cãrorpardoseli au suferit deformaþii înurma tasãrii terenului de fundare(ex. materiale organice). În acest felse extinde domeniul de aplicare a teh-nologiilor de malaxare în adâncime. �

Fig. 6 ºi 7: Coloane Springsol® excavate

Fig. 8: Carotare prin pardosealã de beton.Coloane Springsol® ca subzidire

Fig. 9: Coloanã Springsol®

sub CF

Page 24: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 25: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Coridorul IV Pan European centralizeazã cele mai importanteinvestiþii din infrastructura României de dupã 1989.

Autostrada Orãºtie – Sibiu Lot I, parte a coridorului IV Pan European, semândreºte cu 28 de lucrãri de artã, formate din poduri ºi pasaje, fiecaredintre ele fiind o provocare din punct de vedere al execuþiei, datoritãconceptelor variate stabilite prin proiectul tehnic. Printre acestea senumãrã: • structuri integral monolite;• structuri cu partea de infrastructurã monolitã ºi partea de suprastruc-turã în soluþie prefabricatã;• structuri cu partea de infrastructurã monolitã ºi partea de suprastructurãîn soluþie mixtã cu grinzi metalice ºi placa de monolitizare din beton armat.Harsco Infrastructure Romania livreazã soluþii complete de cofrare, sus-þinere ºi acces pentru aceste structuri ºi anume: elaborarea proiectuluitehnic de punere în operã a echipamentelor specifice, livrarea echipa-mentelor pe etape de lucru precum ºi asistenþa tehnicã în ºantier cu per-sonal calificat. Toate aceste aspecte au condus la un rezultat eficientprin diminuarea timpului de execuþie a structurilor, reducerea costurilor demanoperã ºi utilaje, fiind în final ºi o soluþie optimã pentru constructor.Principalele sisteme utilizate sunt: • cofrajul uºor Rasto, utilizat la cofrarea fundaþiilor ºi a elementelor cu dimen-siuni mici ºi medii;• cofrajul robust Manto, utilizat la cofrarea elevaþiilor cu dimensiuni mari;• eºafodajul ID 15 utilizat la susþinerea cofrajelor pentru dalele monolite ºia zidurilor întoarse suspendate;• consolele puternice SG, utilizate la cofrarea trotuarelor marginale;• schela Bosta 70, montatã pentru accesul personalului la toate elemen-tele de structurã;• sistemul Protecto, montat pe fiecare echipament, asigurã desfãºura-rea activitãþii în condiþii de siguranþã sporitã ºi are o contribuþie majorã larealizarea scopului ZERO accidente.

Exemplu de cofrare a zidurilor întoarse ºi a zidurilor de gardã

Exemple de cofrare a unei elevaþii de culee

Exemple extrase din proiectul tehnic de cofrare

Exemplu de cofrare a consolei de trotuar

Harsco Infrastructure Romania SRLStr. Criºeni F.N. 407039 / Cluj, DezmirTel.: 0040 264 50 42 70Fax: 0040 264 50 42 [email protected]

A Harsco Company

Autostrada Orãºtie - Sibiu Lot I -Parte a coridorului IV Pan European

Sisteme de cofrare, susþinere, protecþie ºi acces pentru lucrãri de artã

Beneficiar: CNADNR

Constructor:

Echipamente ºi sisteme de cofraje utilizate:Rasto, Manto, ID 15, H20, SG, Bosta 70, HG 180,Protecto.

Provocãri:- Complexitatea lucrãrilor - Termenele de execuþie - Cofrarea ºi turnarea într-o singurã etapã a elevaþiilor de pilã cu înãlþimea de 12,4 m.

Page 26: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201226

Proiect imobil de birouri„UNICREDIT ÞIRIAC BANK”

2S+P+15 etaje (I)ing. Ionel BADEA, prof. dr. ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU,

ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN - SC Popp & Asociaþii SRLing, Tudor SAIDEL - SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL

dr. ing. Mircea GALER - verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRLprof. dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB

Aportul costului structurii de

rezistenþã la valoarea totalã a unei

investiþii care vizeazã realizarea unui

imobil cu destinaþia de birouri are o

importanþã însemnatã, în Bucureºti

în special ºi în zonele seismice în

general.

Proiectantul trebuie ca, prin sis-

temele structurale alese, sã obþinã o

conformare ºi alcãtuire optimã a

structurii de rezistenþã, ajungând,

astfel, la un preþ minim care trebuie

plãtit de investitor pentru aceastã

componentã de bazã a unui imobil,

în condiþiile menþinerii unui nivel desiguranþã ridicat.

Numãrul mare de niveluri supra-terane genereazã probleme specialeprivind sistemul de fundare, mai alesîn terenul aluvionar cu portanþãredusã sau medie pe care este si-tuat oraºul Bucureºti. Ca proiectant,eºti pus în faþa a douã variante derealizare a unei clãdiri înalte: fie custructurã din beton armat, cu o greu-tate mare care trebuie transmisãterenului de fundare, fie cu o struc-turã metalicã, cu o greutate maimicã, dar cu un preþ mai ridicat.

În cazul clãdirii de birouri „UNI-CREDIT ÞIRIAC BANK“, situatã înB-dul Expoziþiei, sector 1, Bucureºti,beneficiarul impunând nu doar uncost minim dar ºi o duratã redusã aexecuþiei, a rezultat, ca soluþieoptimã de realizare a structurii derezistenþã, aceea în care se combinã

Prezentul articol descrie soluþiile tehnice utilizate pentru realizarea structurii de rezistenþã a imobiluluide birouri „UNICREDIT ÞIRIAC BANK“, situat în B-dul Expoziþiei, sector 1, Bucureºti.

Pe verticalã clãdirea este compusã din douã subsoluri, parter ºi cincisprezece etaje, ultimul etaj fiindretras. Înãlþimea totalã suprateranã este de aproximativ 64,00 metri.

Pe fondul unei crize economice care se perpetueazã în interiorul þãrii noastre de câþiva ani buni, prin-cipalul obiectiv al oricãrui dezvoltator este acela de a obþine un cost cât mai redus al investiþiei lui. Pentruaceastã clãdire un factor important l-a reprezentat ºi durata de execuþie, beneficiarul final impunând untermen fix, de doar 18 luni, pentru predarea imobilului. În aceste condiþii, soluþia structuralã optimã a fostcea în care scheletul metalic alcãtuit din stâlpi ºi grinzi a fost completat cu pereþi ºi planºee din betonarmat. Prin combinarea celor douã materiale s-a pus în valoare atât viteza de execuþie a structurii metalice,cât ºi preþul mai mic al elementelor din beton armat.

Tot în sensul optimizãrii structurii de rezistenþã s-a optat pentru o incintã realizatã cu piloþi secanþi ºicu numai un rând de ºpraiþuri dispus la nivelul grinzii de coronament. O atenþie deosebitã s-a acordatmodului de realizare a prinderii, la nivelul infrastructurii, a atriumului dezvoltat pe înãlþimea primelor ºapteetaje. Implementarea conceptelor moderne în cadrul procesului de proiectare ºi influenþa acestora asupraperformanþelor tehnice ºi economice sunt prezentate în cadrul articolului de faþã.

Fig. 1: Secþiuni generale

Page 27: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 27

viteza de execuþie a structurii meta-lice cu un cost redus al elementelordin beton armat, rezultând o struc-turã mixtã beton armat - oþel laminat.

În cadrul unei structuri mixte,aportul principal la asigurarea rigi-ditãþii ºi la preluarea forþelor seis-mice este asigurat de pereþii dinbeton armat, în timp ce sarcinilegravitaþionale sunt preluate prepon-derent prin intermediul sistemelor deplanºee compozite uºoare ºi trans-ferate stâlpilor care, la rândul lor, potfi compoziþi sau din oþel laminat.

Proiectul pentru aceastã inves-tiþie a fost elaborat în perioada 2010-2011, execuþia lucrãrilor de fundaþiispeciale fiind realizatã în perioadanoiembrie 2010 – martie 2011, iarlucrãrile de execuþie ale structurii derezistenþã întinzându-se pe parcursula 9 luni, din martie 2011 pânã îndecembrie 2012.

În momentul de faþã, imobilul debirouri este finalizat, beneficiarulurmând sã ocupe clãdirea.

Proiectul structurii de rezistenþã aavut la bazã proiectul de arhitecturãelaborat de WESTFOURTH ARCHI-TECTURE, arh. Vlad ARSENE ºi arh.Cãlin NEGOESCU.

Proiectarea instalaþiilor a fostasiguratã de MIGA AIRVENT ºiCONS-ENG Co. SRL.

Beneficiarul imobilului este com-pania SC BOG’ART OFFICES SRL.

Lucrãrile de fundaþii specialeau fost executate de companiaAGISFOR.

Antreprenorul general ºi allucrãrilor din beton armat pentruaceastã investiþie a fost BOG’ART SA.

Structura metalicã a fost fabri-catã ºi montatã de SC BOG’ARTSTEEL SRL.

Lucrãrile aferente faþadelor, tipperete cortinã, au fost proiectate deALUDESIGN SRL ºi executate decãtre ALUSYSTEM SRL.

PREZENTAREA GENERALÃ Suprafaþa construitã a clãdirii

este de aproximativ 28.000 mp, dincare cca. 22.000 mp în suprastruc-turã ºi 6.000 mp în cadrul structuriisubterane.

Infrastructura se dezvoltã peînãlþimea a douã niveluri, cu oînãlþime de nivel de 4,00 m pentrusubsolul 1 ºi 3,10 m pentru subsolul 2.

În ceea ce priveºte suprastruc-tura, aceasta se dezvoltã pe înãl-þimea a ºaisprezece etaje (parter ºi15 etaje) din care ultimul etaj esteretras perimetral.

Înãlþimea de nivel a etajelorsupraterane este de 5,00 m pentruparter ºi etajul 1 ºi de 3,90 m pentruetajele curente.

În imediata vecinãtate nu segãsesc construcþii care sã fie afec-tate de construirea acestui ansamblu.

Conformarea ºi dimensionareastructurii complexe s-au fãcut þinândseama de condiþiile geotehnice peamplasament ºi de prevederilecodului de proiectare seismicãP100-1:2006.

SOLUÞIA DE FUNDAREªI EXECUÞIA EXCAVAÞIILOR

Prezentarea soluþiei de fundarePe amplasamentul în care a fost

edificatã construcþia în esenþã,

terenul este alcãtuit, pânã laadâncimea de 15 m, din straturinisipoase. La partea superioarã aacestor straturi nisipoase existã unstrat de umpluturã de aproximativ120 cm ºi un strat prãfos argilos deaproximativ 260 cm. Apa subteranã afost interceptatã în douã acvifere,unul la o adâncime de cca. 7,60 mfaþã de cota terenului natural ºi la21 m adâncime pentru al doilea.Referindu-ne la cel din urmã, acestaare un caracter ascensional, nivelulfiind stabilizat la o adâncime deaproximativ 7,60 m; din aceastãcauzã, la elaborarea sistemului defundare a fost necesarã luarea înconsiderare a acestui aspect.

Pentru dimensionarea sistemuluide fundare ºi al incintei perimetraleexecutate pentru a permite reali-zarea excavaþiei de aproximativ9,50 m adâncime, datele furnizatede Studiul geotehnic (grosimile stra-turilor, parametrii fizici, parametriirezistenþei la forfecare ºi de defor-mabilitate) au fost analizate, fiindadoptate în calcul valorile prezentateîn tabelul 1.

Calculul stãrii de eforturi ºi defor-maþii în amplasamentul incintei ºi învecinãtatea acesteia s-a realizatcu ajutorul programului Plaxis 2D.

Tabelul 1

Semnificaþia notaþiilor din tabel:h – grosimea stratului;γ – greutatea volumicã în stare naturalã;γsat – greutatea volumicã în stare saturatã;c’ – coeziunea;Φ’ – unghiul de frecare internã;E50 – modulul de deformaþie corespunzãtor la încãrcãri egale cu 50% din încãrcarea de rupere;Er – modulul de deformaþie la decomprimare;ν – coeficientul lui Poisson;Nivelul apei subterane a fost considerat la -7,50 de la suprafaþa terenului.

continuare în pagina 28��

Page 28: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201228

Pentru efectuarea calculelor prinmetoda elementului finit s-a admisipoteza comportãrii elasto-plastice apãmântului dupã o lege constitutivãde tipul “hardening soil”. În vecinã-tatea incintei, la 2,0 m de axulperetelui, s-a considerat o supra-sarcinã uniform distribuitã de 10 kN/m,pe o lungime de 10,0 m, pentru a seþine seama de eventuala depozitarea unor materiale.

Alcãtuirea modelului geotehnicPe baza litologiei considerate ºi a

datelor privind înãlþimile celor douãsubsoluri ale imobilului, a fost alcã-tuit un model geotehnic preliminar alterenului de fundare ºi al incintei(fig. 2).

Cota ±0.00 a imobilului este cota87,30 m RMN iar nivelul terenuluinatural amenajat este la cota -0,20 m.

Analiza sistemului de fundareSistemul de fundare a fost con-

ceput ca un radier având o grosimede 80 cm pe zona cuprinsã între ax8 - ax 11 ºi ax A ºi 1,80 m sub nucle-ele clãdirii. Sistemul de fundare subnuclee este conceput ca un radierpe piloþi, grosimea radierului fiind1,80 m iar piloþii având diametrul de1,20 m ºi lungimea de 23,00 mmãsuratã de sub radier.

Piloþii de fundare Radierul este rezemat pe un grup

de 97 piloþi foraþi cu diametrul nomi-

nal de 120 cm ºi 90 cm. Piloþii au fost

astfel dimensionaþi încât sã susþinã

ºi solicitãri de compresiune dar ºi

solicitãri de întindere semnificative,

care afecteazã, practic, toate zonele

de sub radier. Nivelul de analizã uti-

lizat este avansat, iar rezultatele

obþinute din calcul, care au condus

la conformarea sistemului de fun-

dare, sunt credibile.

Trebuie sã facem menþiunea cã

iniþial toþi piloþii de fundare erau de

diametru 120 cm dar în urma încer-

cãrilor de probã numai 45 piloþi din

totalul de 97 au fost executaþi cu

diametrul iniþial, restul fiind micºoraþi

la 90 cm diametru, cu o reducere

substanþialã a costurilor pentru aceste

elemente.

Piloþii au fost dispuºi sub nucleul

din beton armat, aceastã zonã de

radier fiind afectatã de solicitãri sem-

nificative de întindere, cât ºi de

depãºiri ale limitelor de rezistenþã ºi

deformaþie ale terenului.

Tasarea medie probabilã a radi-

erului pilotat a rezultat prin calculul

construcþiei în ansamblu, cu luarea

în considerare a efectelor de interac-

þiune sol-structurã, ca fiind cuprinsã

între 1,5 cm ºi 2 cm. Tasãrile dife-

renþiate nu vor depãºi 0,8 cm,

încadrându-se, astfel, în limitele

cerute de norme.

Piloþii au fost foraþi tubat de la

cota terenului natural. Pentru asigu-

rarea transmiterii forþei tãietoare de

la radier la piloþi, ultimii 5 cm din pilot

au fost înglobaþi în corpul radierului.

Capacitatea portantã a piloþilor

de 120 cm a fost determinatã con-

form STAS 2561/3-90, pe baza para-

metrilor geotehnici ai straturilor.

Aceste valori au fost confirmate prin

încãrcarea de probã a unor piloþi

instrumentaþi.

Piloþii de fundare au rezultat

dimensionaþi în funcþie de eforturile

maxime de compresiune ºi întindere

din grupãrile speciale (care conþin

acþiunea seismicã). Analiza staticã a

condus la un efort maxim de com-

presiune de aproximativ 6.800 KN ºi

un efort maxim de întindere de

aproximativ 1.800 KN, rezultând

astfel piloþi cu diametrul nominal de

120 cm, cu o capacitare de 7.600 KN

la compresiune ºi 2.000 KN la

întindere. Pentru verificarea continu-

itãþii piloþilor ºi a capacitãþii portante

a acestora s-au executat încercãri

de probã.

Pentru verificarea capacitãþii por-

tante interne sau a continuitãþii cor-

pului din beton armat al piloþilor foraþi

se vor efectua încercãri de carotaj

sonic prin metoda impedanþei meca-

nice (PET - Pile Echo Test). În urma

verificãrilor efectuate a fost confir-

matã continuitatea piloþilor executaþi,

iar acolo unde, la partea superioarã,

au fost rezultate neconcludente,

care semnalau prezenþa unor posi-

bile discontinuitãþi, au fost extrase

carote din corpul pilotului.Fig. 2: Geometria modelului ºi litologia terenului de fundare consideratã în calcul

�� urmare din pagina 27

Page 29: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Pentru confirmarea capacitãþii

portante estimate prin calcul (con-

form STAS 2561-3:1990) a piloþilor

de fundare, s-au efectuat încãrcãri

de probã pe piloþi conform norma-

tivelor NP 045-2000 pentru nivelul

de precizie N3.

Aºa cum am precizat anterior, în

sensul optimizãrii soluþiei de fundare

am solicitat efectuarea unor încer-

cãri pe piloþi înainte de începerea

lucrãrilor de execuþie a piloþilor de

fundare, aceste încercãri de probã

urmând a fi executate pe piloþi model

de un diametru redus, 620 mm,

instrumentaþi cu mãrci tensiome-

trice. Din condiþii tehnologice, de

comun acord cu executantul ºi bene-

ficiarul, au fost executate teste pe

piloþi cu diametru 90 cm. Aºa cum se

poate observa din diagrama de

încãrcare a pilotului de 90 cm,

acesta a putut fi încãrcat pânã la

9.576 kN, ultima treaptã stabilizatã,

încercarea fiind opritã din cauza limi-

tãrii impuse de presele hidraulice

utilizate. S-a obþinut, astfel, o capa-

citate portantã, pe un pilot de 90 cm

diametru, de 6.700 kN la compre-

siune, la o tasare a pilotului de 66 mm.

(Va urma)

Fig. 4: Curba de încãrcare a pilotului de diametru 90 cm

Fig. 3: Verificarea continuitãþii piloþilorprin metoda PET

Page 30: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201230

În cadrul programului de dez-

voltare a societãþii, SC PRECON SRL

a inaugurat, la 1 decembrie 2005, o

linie modernã de producere a stâlpi-

lor electrici centrifugaþi din beton

armat ºi precomprimat, conform

noului standard de calitate SR

2970/2005, obligatoriu în România

începând cu 01.06.2006.

În prezent, SC PRECON SRLeste unicul producãtor de stâlpi elec-trici SC 10001, 10002, 10005,15006, 15007, 15014, 15015 dinzona Bucureºtiului.

Tot pe aceastã linie, se producstâlpi electrici centrifugaþi tip SF 8-11pentru liniile electrice de contactRATB, RAT Braºov, RAT Cluj ºi RATPloieºti. Societatea produce ºi stâlpielectrici din beton precomprimat SE4T, ST 10T ºi SE 11T pentru LEA,conform noului SR 2970/2005.Beneficiari: SC ENELRomânia, SC CEZOltenia, E’ON Moldova, SC Elec-trica: Muntenia Sud, Muntenia Nord,Dobrogea, Transilvania Sud, Transil-vania Nord, Oltenia, Banat.

SC PRECON SRL participã la

modernizarea alimentãrii cu apã a

Bucureºtiului ºi a altor localitãþi din

þarã furnizând CÃMINE DEBIT-

METRU MODULATE SPAÞIALE din

4÷9 piese, prefabricate tip APA

NOVA DN 50, DN 100, DN 200 ÷ DN

1.000, filtre de apã tip M - epurare,

cunete ºi cãmine de vizitare φ800 ºi

φ1.000, împreunã cu toatã gama de

prefabricate necesare reþelelor apã-

canal.

SC PRECON SRL contribuie la

modernizarea satelor româneºti prin

programele europene, furnizând:

SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producerea ºivalorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

SC PRECON SRL posedã scrisoare de acceptare produs ºi accept de partener, din partea SC Electrica SA.

PRECON SRL – garanþia calitãþii

Page 31: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 31

podeþe de trecere, timpane de

podeþe - φ300, φ400, φ500, φ600,

rigole ºi plãcuþe carosabile, ele-

mente de ºant etc.Pentru lucrãrile de distribuþie a

energiei electrice SC PRECON SRLfurnizeazã cãmine de tragere insta-laþii ºi branºamente electrice, rigolecarosabile ºi necarosabile cu plãcide acoperire pentru LES (linii elec-trice subterane), borne indicatoaretrasee cabluri electrice 20 kV (joasã,medie ºi înaltã tensiune).

SC PRECON SRL este înregistratã la Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcþiiºi în Registrul unic al produselor pentru construcþii certificate CE.

PRECON urează Crăciun Fericit şi un 2013 plin de realizări clienţilor şi partenerilor de afaceri.La mulţi ani!

Societatea a realizat ºi a furnizat elemente prefabricate (rigole,capace, casiur i , bordur i , parapeþ i ) pentru reabi l i tareaAutostrãzii Bucuresti - Piteºti, a ªoselei de Centurã a Bucureºtiului,Autostrada Transilvania (Bechtel), Autostrada Bucureºti - Ploieºti -Braºov.

Beneficiari:Compania Naþionalã de Autostrãzi

ºi Drumuri Naþionale din România(CNADNR) pentru autostrada Bucu-reºti - Piteºti ºi prelungirea acesteia,ªoseaua de centurã Bucureºti,IMSAT Groupe SNEF, CompaniaNaþionalã de Cãi Ferate.

Pentru mai multe detalii vã rugãm sã vizitaþi site-ul nostru: www.preconjilava.ro sau sã ne contactaþila tel./fax 021.450.14.76, [email protected].

Page 32: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201232

Sisteme de ancorare pentru construcþii

TTM tension technology srl oferã industriei

construcþiilor soluþii pentru urmãtoarele domenii:

• Sisteme de tensionare pentru structuri la: poduri,

viaducte ºi alte construcþii mari;

• Sisteme de mono toron ºi multi toron, aderente ºi

nonaderente, pentru plãci sau planºee;

• Sisteme de consolidare pentru aplicaþii geotehnice

cum ar fi: tiranþi permanenþi ºi provizorii, în conformitate

cu norma EURO NORM EN 1537 – 2002, tiranþi perma-

nenþi / provizorii reinjectabili (I.R.), reinjectabili selectiv

(I.R.S.), detaºabili sau parþial detaºabili, tiranþi perma-

nenþi/provizorii cu aderenþã îmbunãtãþitã, dielectrici ºi cu

încapsulare totalã. Tiranþii sunt realizaþi din toron ºi barã;

• Sisteme de cabluri active ºi pasive „MS“;

• Echipamente specifice pentru montajul diverselor

piese ºi subansamble: pistoane, împinge-toron, unitãþi

de întindere, pompe de injecþie, pistoane speciale pentru

liniile de producþie ºi tãiere toroane;

• Sisteme accesorii destinate reducerii timpului de

montaj pe ºantier;

• Articulaþii stradale din cauciuc ºi oþel;

• Proiectarea ºi producþia de echipamente de sprijinpentru poduri (din oþel ºi elastomer);

• Articulaþii de expansiune pentru poduri ºi aplicaþiiindustriale;

• Sisteme de izolare antiseismicã (reþineri elastome-rice) pentru poduri ºi clãdiri.

TTM tension technology srl a obþinut în 2002 certi-ficatul ministerial atestat de „Circulara din 15 Octombrie1996 nr. 252 AA.GG./S.T.C.” pentru trei tipuri detoroane: T15, T15S ºi T15C.

TTM tension technology srl a fost prima firmã dinEuropa care a oferit posibilitatea de adoptare asistemelor de post tensiune cu toroane de secþiune

TTM tension technology srl este o companie specializatã în cercetarea, proiectarea ºi fabricaþia sis-temelor de ancorare, înfiinþatã în anul 2001. Compania face parte din grupul ORI MARTIN spa din Brescia,care, încã de la începutul anilor 1900, activeazã în industria siderurgicã, producând oþeluri speciale deînaltã calitate. Din 1960, ºi-a diversificat activitatea intrând pe piaþa construcþiilor unde a adus experienþaacumulatã în domeniul siderurgic ºi produse derivate din aceastã ramurã.

TTM tension technology srl dispune de o capacitate puternicã de cercetare ºi dezvoltare, ceea ce afãcut ca, în doar opt ani de la înfiinþare, sã fie capabilã sã rãspundã solicitãrilor din industria construcþiilor.Principalul obiectiv al TTM tension technology srl este acela de a asigura o gamã largã de produse ºiservicii care, pornind de la producþia de oþel ºi toroane, ca prim derivat, sã poatã oferi soluþii calitativeadecvate ºi pentru lucrãri de mare anvergurã.

Page 33: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

T15C (secþiune 165 mm2), trecând, astfel, de la toroanecu secþiunea de 140 mm2 la toroane cu secþiunea de165 mm2. Toronul T15 permite reducerea numãrului detoroane prezente în cabluri, micºorând astfel, cu o clasã,ancorajul. Sistemele oferite sunt în versiune toron ade-rent ºi toron non aderent.

Sistemele de post tensiune pentru ancoraje M ºi Dau obþinut certificarea CE, conform Directivei ETAG 013concretizatã în Acceptul tehnic European pentru sis-teme multi toron European Technical approvalB.T.E. ETA-09-0013 ºi certificarea CE 0969-CPD-002/09-PT.

Sistemele de post tensiune pentru ancoraje E, ED

ºi EX au obþinut certificarea CE, conform directivei

ETAG 013 concretizatã în Acceptul tehnic european

pentru Sisteme monotoron European Technical

approval B.T.E. ETA-09-0012 ºi certificarea CE 0969-

CPD-001/09-PT.

Sisteme de post tensiune pentru planºee/plãci:

TTM tension technology srl a realizat sisteme extrem

de inovatoare, încapsulate, cu protecþie totalã împotriva

oxidãrii. Toate acestea au scopul de a oferi clienþilor pro-

duse din ce în ce mai durabile.

Din septembrie 2012, TTM tension technology are un reprezentant unic în România. Este vorba deSC ROCK DRILL CONSULT SRL cu sediul în strada Ion Câmpineanu nr. 29C, Parter, sector 1, Bucureºti;Tel.: 021-313.00.47; 021-352.79.09; Mobil: 0746.064.445; Fax: 037-810.7780, unde vã aºteptãm pentru oriceinformaþii despre produsele noastre. �

Page 34: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201234

În ºedinþa din 30 octombrie a.c. Guvernul a aprobat

proiectul Ordonanþei de Urgenþã, propus de Ministerul

Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, pentru modificarea

Ordonanþei de Guvern nr. 18/2009 privind creºterea per-

formanþei energetice a blocurilor de locuinþe.

Reglementarea permite ca reabilitarea sã se poatã

face cu contribuþie financiarã europeanã, completatã de

o cotã ce le revine primãriilor, precum ºi de o contribuþie

minimã a proprietarilor.

Schema de finanþare, care se referã atât la

lucrãrile de intervenþie, cât ºi la realizarea auditului

energetic ºi a expertizei tehnice, este urmãtoarea:

• 60% din finanþare este asiguratã din fonduri struc-

turale ºi de coeziune ale Uniunii Europene ºi din alocaþii

de la bugetul de stat;

• 40% reprezintã contribuþia însumatã a consiliilor locale

ºi a asociaþiilor de proprietari, astfel: contribuþia proprie a

autoritãþilor administraþiei publice locale se stabileºte pe

baza unor criterii socio-economice, în limita a maxim

30% din valoarea lucrãrilor, cotã care se aprobã prin

hotãrâre a consiliilor locale/Consiliului General al

Municipiului Bucureºti ºi, în completare, din fondul de

reparaþii al asociaþiei de proprietari constituit în acest

sens. Cota de contribuþie a proprietarilor nu poate fi mai

micã de 10% din valoarea activitãþilor/lucrãrilor.

Noul act normativ prevede posibilitatea primãriilor de

a prelua ºi sarcina financiarã a asociaþiilor de proprietari,

dar cu recuperarea ulterioarã a sumelor, în termen de

maxim 10 ani.

Ordonanþa excepteazã de la recuperarea acestor sume

anumite categorii de persoane:

a) persoane cu handicap sau familii cu persoane cu

handicap aflate în întreþinere;

b) persoane singure/ familii care, în ultimele trei luni

anterioare efectuãrii anchetei sociale de cãtre autori-

tatea administraþiei publice locale, au realizat venituri

medii nete lunare pe persoanã singurã / membru de

familie, sub câºtigul salarial mediu net pe economie;

c) veterani de rãzboi ºi soþi/soþii supravieþuitori /

supravieþuitoare ai acestora;

d) pensionari, indiferent de statutul acestora, ale

cãror venituri medii nete lunare pe persoanã singurã /

membru de familie este sub câºtigul salarial mediu net

pe economie.

În cazul acestora, cheltuielile sunt considerate chel-

tuieli de naturã socialã.

De asemenea, Ordonanþa stabileºte ca blocurile care

urmeazã a fi supuse reabilitãrii termice sã fie prioritizate

în funcþie de nivelul de performanþã energeticã

(începând cu blocurile de locuinþe cele mai ineficiente

din acest punct de vedere); numãr de apartamente

(începând cu blocurile de locuinþe cu cel mai mare

numãr de apartamente) ºi anul construirii (începând cu

blocurile de locuinþe cu vechimea cea mai mare).

Ca element de noutate, a fost introdusã în Ordonanþã

posibilitatea finanþãrii reabilitãrii termice ºi pentru

locuinþele unifamiliale (adicã pentru case), dar ºi pentru

locuinþe sociale ºi celelalte unitãþi locative, aflate în pro-

prietatea/administrarea consiliului local, indiferent dacã

sunt amplasate în blocuri de locuinþe sau sunt locuinþe

unifamiliale.

Actuala formã a OG 18 cuprinde ºi un capitol de

sancþiuni ºi amenzi, aplicabile atât executanþilor care nu

respectã anumite standarde ale lucrãrilor ºi materialelor,

cât ºi autoritãþilor locale (coordonatori locali), care nu

respectã anumite obligaþii prevãzute de actul normativ.

Amenzile pot varia de la 5.000 la 50.000 de lei.

O altã prevedere importantã se referã la faptul cã,

pentru protejarea valorii arhitecturale a clãdirilor

declarate monument istoric sau a celor amplasate în

centrele istorice, în zonele de protecþie a monumentelor

istorice ºi/sau în zonele construite protejate ale loca-

litãþilor, acestea nu vor mai putea intra în program.

Totodatã, pentru asigurarea unei soluþii tehnice

unitare din punct de vedere al aspectului ºi cromaticii, în

cazul blocurilor cu mai multe scãri, s-a impus ca pro-

gramele locale ºi soluþiile de intervenþie sã fie avizate,

Noi reglementãri pentru reabilitarea termicãa locuinþelor din fonduri publice

ARACO

Page 35: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

din punct de vedere urbanistic, de cãtre comisiile tehnice

de amenajare a teritoriului ºi urbanism.

Prevederile noii ordonanþe nu se aplicã obiectivelor

de investiþii, pentru care, pânã la data intrãrii în vigoare a

acesteia, a fost emis ordinul Ministrului Dezvoltãrii

Regionale ºi Turismului pentru includerea în programul

naþional ºi alocarea de fonduri de la bugetul de stat.

Acestora le sunt aplicabile, în continuare, prevederile

Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului nr. 18/2009 privind

creºterea performanþei energetice a blocurilor de

locuinþe, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, aflatã

în vigoare la data emiterii ordinului, respectiv la data

semnãrii contractelor de execuþie.

În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a

ordonanþei de urgenþã, consiliile locale au obligaþia sã

finalizeze identificarea ºi inventarierea blocurilor de

locuinþe, precum ºi a locuinþelor unifamiliale aflate în

proprietatea persoanelor fizice, realizate dupã proiecte

elaborate în perioada 1950-1990.

Începând cu 1 noiembrie 2012, a fost pusã la dispo-

ziþia celor interesaþi varianta finalã a Ghidului solicitan-

tului pentru proiectele din cadrul subdomeniului 1.2

„Sprijinirea investiþiilor în eficienþã energeticã a

blocurilor de locuinþe“. Potenþialii beneficiari pot con-

sulta ghidul publicat pe www.inforegio.ro, secþiunea

Ghidul Solicitantului.

Depunerea cererilor de finanþare se poate face

începând cu data de 15 noiembrie 2012.

Alocarea financiarã (FEDR+Buget de stat, reprezen-

tând 60% din valoarea eligibilã) pentru domeniul major

de intervenþie 1.2 este în perioada 2007-2013 de 182,40

de milioane de euro, fiind repartizatã pe cele 8 regiuni de

dezvoltare în mod egal.

Alocarea financiarã ce revine fiecãrei regiuni este de

22,80 de milioane de euro (FEDR + Buget de stat,

reprezentând 60% din valoarea eligibilã).

Sunt eligibile urmãtoarele categorii de lucrãri de

reabilitare termicã a blocului:

• lucrãri de reabilitare termicã a anvelopei;

• lucrãri de reabilitare a sistemului de încãlzire;

• sunt vizate, în special, blocurile de locuinþe constru-

ite dupã proiecte elaborate în perioada 1950-1990, în

care locuiesc categorii sociale vulnerabile ºi familii cu

venituri reduse (peste 50% dintre familiile-proprietari din

clãdire au un venit net lunar pe membru de familie de

maxim 500 Euro). �

Page 36: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201236

Utilizarea agregatelor Lidonit®

la construcþiile de drumurichim. MSc. Licuþa CRISTEA - SC Phoenix Slag Services SRL Galaþi

Caracteristicile de performanþãale agregatelor din zguri metalur-gice, fabricate prin metode similarecelor de realizare a agregatelor na-turale concasate, ºi-au demon-strat eficacitatea prin utilizarea înRomânia încã din anul 2002 înurmãtoarele tipuri de construcþii:

1. Drumuri de clasã tehnicã I:trafic foarte intens, autostrazi (A)(80-120 km/h) (construcþii de dru-muri noi, în stratul de bazã sau fun-daþie al sistemului rutier):

• Autostrada A2 tronsonul Drajna– Feteºti (foto 1) ºi tronsonul Cer-navodã – Medgidia (foto 2).

2. Drumuri de clasã tehnicã III:trafic mediu, drumuri cu douã benzide circulaþie (DN) (40-80 km/h)(lucrãri de modernizare ºi reabilitarea drumurilor):

• DN 2B Galaþi – Giurgiuleºti (E 85)(foto 3);

• DJ 213 DN2A – Viziru (Brãila)(foto 4).

3. Drumuri de clasã tehnicã IV:trafic redus, drumuri cu douã benzide circulaþie (DN sau DJ) (30-60 km/h)(lucrãri de modernizare ºi reabilitarea drumurilor):

• Varianta ocolitoare a MunicipiuluiIaºi - etapa I – Varianta Sud (foto 5);

• DJ 202 – Ariciu - Gulianca (Brãila)(foto 6).

4. Drumuri de clasã tehnicã V:trafic foarte redus, drumuri cu una

sau douã benzi de circulaþie (DJ sauDC) (25-50 km/h) (modernizareadrumurilor pietruite existente):

• DC 175 Tâmboieºti Slimnic Tres-tieni – Vrancea (foto 7);

• DC 38 ªuþeºti - Deduleºti Brãila(foto 8);

• DC Comunele Piscu, Vânãtori,ªendreni, Bãlãbãneºti, Corni, Vârlezietc. jud. Galaþi;

• DC – în judeþele Brãila, Vrancea,Vaslui ºi Buzãu.

Foto 1 Foto 2

Foto 3 Foto 4 Foto 5

Foto 6 Foto 7 Foto 8

continuare în pagina 38��

Page 37: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 38: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201238

5. Lucrãri în domeniul feroviar:• Consolidare terasament linia

706F Galaþi Cãlãtori – Frontiera PodPrut (foto 9);

• Lucrãri de întreþinere ºi reparaþiila liniile industriale de cale feratã(foto 10);

• Racord linie CF cale normalã dinTerminal 3 ºi execuþie podeþ (foto 11).

6. Lucrãri de inginerie civilã(trotuare, platforme betonate, cãi deacces, fundaþii).

7. Drumuri pentru agriculturã(ex.: com. Schela, jud. Galaþi) (foto 12).

8. Cãi de acces ºi drumuriinterne pentru întreþinere amplasa-mente parcuri eoliene (foto 13).

Datoritã compoziþiei chimice, zgu-rile metalurgice au proprietãþi hidra-ulice, aspect ce face ca unul dintrefactorii cei mai impotanþi la punereaîn operã a agregatelor Lidonit®, ºianume umiditatea, sã influenþezecompactarea acestora.

Umiditatea joacã un rol foarteimportant în procesul de compac-tare. Într-o anumitã poziþie, apajoacã rol de lubrifiant, înlesnindaºezarea particulelor solide astfelîncât, în urma sarcinilor aplicate,acestea sã ocupe un loc cu cât maimulte puncte de reazem în structurapãmântului.

Compactarea este un procesfizico-mecanic prin care, sub acþi-unea unor forþe exterioare aplicateasupra agregatelor Lidonit®, se cautãsã se mãreascã numãrul de contactedintre granule prin reaºezarea aces-tora, respectiv pãtrunderea granu-lelor mai mici în spaþiile dintregranulele mai mari. În acest fel seeliminã o cantitate de aer ºi apãliberã, apã care face ca agregateleLidonit® sã se cimenteze. Lucrulmecanic folosit pentru compactarese consumã în cea mai mare parte

pentru învingerea coeziunii ºi afrecãrii dintre granule.

Gradul de compactare se expri-mã în procente ºi reprezintã unraport între douã greutãþi specifice înstare uscatã astfel:

unde:D = gradul de compactare, în %;γd = greutatea specificã în stare

uscatã a agregatelor Lidonit® compac-tate din terasament, în Mg/m3 sau g/cm3;

γd max. = greutatea specificã înstare uscatã maximã a agregatelorLidonit®, determinatã dupã metodaProctor modificat, în Mg/m3 saug/cm3 (conform STAS 1913/13-1983)(grafic 1).

Capacitatea de a se compacta aagregatelor Lidonit® depinde de

clasa granulometricã, de umiditateaºi grosimea stratului supus compac-tãrii, de tipul utilajelor de compac-tare, precum ºi de lucrul mecaniccheltuit de utilajele respective.

Numãrul de treceri necesar pen-tru realizarea unui anumit grad decompactare se poate stabili pe bazalucrului mecanic prescris:

unde:P = greutatea cilindrului compre-

sor, în kN;L = lucrul mecanic prescris

(5...15 kN*km/m3);h = grosimea stratului elementar

compactat, în m;b = lãþimea fâºiei compactate,

în m.

Foto 9 Foto 10 Foto 11

Foto 12 Foto 13

Grafic 1: Diagrama încercãrii Proctor modificat pe agregate Lidonit®

�� urmare din pagina 36

Page 39: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

Cifra 1.000 rezultã din transfor-marea kilometrilor în metri.

O altã caracteristicã a agrega-telor Lidonit®, care le recomandãpentru utilizãri în domeniul con-strucþiilor de drumuri ºi domeniul fe-roviar, este indicele de capacitateportantã (CBR) a acestor agregate.Astfel, s-au obþinut urmãtoarele va-lori ale CBR-ului (conform SR EN13286-47:2004) pe probe testate dinsortul granulometric 0/31,5 mm,probe imersate, valorile obþinutefiind duble faþã de testul pe agre-gate naturale (grafic 2):

• CBR (2,54 mm) = 248,94% →comparativ cu CBR pentru agregatenaturale = 100% - 150%;

• CBR (5,08 mm) = 243,69% →comparativ cu CBR pentru agregatenaturale = 100% - 140%;

• Grad de compactare D = 100%.

În consecinþã, utilizarea agregatelorLidonit® la executarea stratului rutierde fundaþie stabilizat reduce volu-mul cheltuielilor de execuþie a inves-tiþiilor în infrastructurã cu 30% - 40%ºi totodatã mãreºte capacitateaportantã a sistemelor rutiere ºi leasigurã o stabilitate mai bunã la acþi-unea factorilor climatici.

De aici se naºte întrebarea „Dece agregatele din zguri metalur-gice sunt o alternativã foarte efi-cientã la utilizarea agregatelornaturale?” Iar rãspunsul este:

• Pentru cã au performanþe fizico-mecanice comparabile, pe alocurichiar mai bune;

• Pentru ca sunt soluþii eficiente ºieconomice.

Agregatele din zgurã metalurgicã sunt comercializate de SC Phoenix Slag Services SRL Galaþi subdenumirile, mãrci înregistrate, Lidonit® / Waylite®, Benolite® ºi Waylite® ZM, în sorturile granulometrice:0/31,5 mm; 0/63 mm; 25/63 mm; 45/125 mm ºi nu numai, produsele fiind certificate în conformitate cu stan-dardele armonizate SR EN 13242 + A1:2008; SR EN 13383-1:2003; SR EN 13383-1:2003/AC:2004; SR EN13043:2003; SR EN 13043:2003 / AC:2004; SR EN 12620 + A1:2008; SR EN 13285:2011. �

Grafic. 2: Curba CBR

Page 40: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201240

Pasarelã pietonalã peste lacul SnagovAlexandru STROIE - director general SC DELTACONS SA Tulcea

Vasile GRECU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Pasarela pietonalã de acces lamãnãstirea Snagov, lungã de 144 demetri, are 150 de tone greutate ºi treideschideri, de câte 42 m, 60 m ºiiarãºi 42 metri. Accesul la capetelepasarelei este realizat cu scãri meta-lice, rezemate pe pile metalice cufundaþii directe din beton.

La execuþia pasarelei au fostaplicate metode originale: asambla-rea tablierelor în câmp, montareaacestora pe pontoane, cu ajutorulunor macarale uriaºe (160 de tone),transportarea lor la locul destinat peapã ºi alte procedee. Execuþia a du-rat aproximativ douã luni.

CARACTERISTICI GEOTEHNICEALE TERENULUI DE FUNDARE

Lacul Snagov este un lac foartesinuos, cu formã alungitã de tipliman fluviatil, o lungime de peste16 km ºi o suprafaþã de cca. 570 ha.Lacul a luat naºtere prin bararea, cualuviuni, a gurii de vãrsare a pârâuluiSnagov. Pe malurile lui se aflãpãdurea Snagov - rezervaþie natu-ralã - parcurile ºi amenajãrile pentruagrement.

Din punct de vedere geologic,amplasamentul este constituit dindepozite argiloase ºi argilos prã-foase sau prãfos argiloase cafenii,cu filme ºi concreþiuni calcaroase.

În scopul identificãrii litologiei ºistratificaþiei ºi pentru determinareacaracteristicilor geotehnice ale tere-nului din cadrul amplasamentuluistudiat, au fost executate douãforaje geotehnice - F1 ºi F2 cuadâncimea de 13,00 m (F1) ºi

respectiv 10,00 m (F2). Forajul F1 afost executat de pe ponton, în apã,iar forajul F2 pe uscat, pe malulinsulei, la o distanþã de aproximativ200 m de F1.

Forajele au fost sãpate în sistemsemimecanic, cu instalaþia de forajtip Geopec. Din forajele geotehniceau fost recoltate probe de pãmânttulburate ºi netulburate, pentrudeterminãri de laborator geotehnic,conform STAS 1242/4-85 „Teren defundare. Cercetãri geotehnice prinforaje executate în pãmânturi“.

Din analiza ºi interpretarea rezul-tatelor de laborator, a reieºit urmã-toarea stratificaþie existentã peamplasament.

Forajul F1• 0,00 m (oglindã lac) - 2,00 m -

adâncime Lac Snagov;• 2,00 m - 4,60 m - argilã prã-

foasã, cenuºiu-gãlbuie, plastic con-sistentã, cu calcar diseminat;

• 4,60 m - 7,40 m - argilã cafeniu-gãlbuie, plastic vârtoasã, cu calcardiseminat ºi oxizi de mangan;

• 7,40 m - 9,30 m - argilã grasã,cafeniu-cenuºie, plastic vârtoasã, cuconcreþiuni si diseminaþii calcaroaseºi cu oxizi de fier;

• 9,30 m - 11,80 m - argilã prã-foasã, nisipoasã, gãlbuie, cu benzicenuºii, plastic vârtoasã, cu calcardiseminat ºi oxizi de fier;

• 11,80 m - 13,00 m - argilã gãl-bui-cafenie, cu benzi cenuºii, plasticvârtoasã, cu calcar diseminat.

Stratul de argilã gãlbui-cafenie,existent în forajul F1, în care se

încastreazã coloanele, prezintã urmã-toarele caracteristici geotehnice:

• granulozitate:- argilã A = 51%- praf P = 36%- nisip N = 13%• umiditatea naturalã w = 24,10%- limita inferioarã de plasticitate

wP = 16,80%- limita superioarã de plasticitate

wL = 60,50%- indicele de plasticitate IP = 43,70%- indicele de consistenþã IC = 0,83• greutãþi volumice, porozitãti, grad

de umiditate:- greutatea volumicã a pãmân-

tului γ = 20,10 kN/m3

- porozitatea n = 40,40%- indicele porilor e = 0,68• gradul de umiditate Sr = 0,96• parametrii rezistenþei la forfecare:- unghiul de frecare internã φ = 140

- coeziunea c = 32 kPaForajul F2• 0,00 m - 0,80 m - strat vegetal;• 0,80 m - 2,80 m - umpluturã din

pãmânt, cu resturi de materiale deconstrucþii;

• 2,80 m - 4,80 m - argilã prãfoasã,cafenie, plastic consistentã, cu cal-car diseminat ºi cu oxizi de fier;

• 4,80 m - 6,70 m - argilã cafenie,plastic vârtoasã, cu calcar diseminatºi oxizi de mangan;

• 6,70 m - 8,60 m - argilã prãfoasã,cafeniu-gãlbuie, plastic consistentã,cu diseminaþii calcaroase;

• 8,60 m - 10,0 m - argilã, gãlbui-cafenie, cu calcar diseminat ºi cuoxizi de mangan.

Lacul Snagov, care face parte din rezervaþia naturalã complexã Snagov, este o importantã bazã nauticãºi sportivã ºi, totodatã, un atractiv obiectiv turistic ºi loc de agrement pentru locuitorii Capitalei.

Complexul monahal Mãnãstirea Snagov, aflat pe insula din interiorul lacului, dateazã din anul 1408, prinhrisovul semnat de Mircea cel Bãtrân. Urme mai vechi aparþin lui Dan I (1383-1386), pe locul unde o con-strucþie din lemn data din secolul al Xl-lea. Atracþia turiºtilor se datoreazã, printre altele, existenþei, în inte-riorul mãnãstirii, a mormântului lui Vlad Þepeº, ucis în anul 1476.

În jurul micuþei mãnãstiri, izolate pe ostrovul din nordul lacului Snagov, graviteazã mai multe legende.Lãcaºul a fost loc de refugiu pentru o bunã parte dintre revoluþionarii paºoptiºti ºi mormânt pentru panduride-ai lui Tudor Vladimirescu. În timpul Revoluþiei de la 1821, podul de stejar care lega insula de mal a fostincendiat, gãsindu-ºi sfârºitul, în foc ºi apã, foarte mulþi revoluþionari. De atunci, podul nu a mai fost refã-cut, legãtura mãnãstirii cu þãrmul fãcându-se doar cu barca. Câþiva piloni din acest pod existã ºi astãzi.

În cele ce urmeazã prezentãm proiectul ºi soluþia de realizare a unei pasarele pietonale peste laculSnagov, pentru punerea în valoare a monumentului naþional Mãnãstirea Snagov.

Page 41: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 41

Stratul de argilã gãlbui-cafenie,existent în forajul F2, în care seîncastreazã coloana, prezintã urmã-toarele caracteristici geotehnice:

• granulozitate:- argilã A = 47%- praf P = 42%- nisip N = 11%• umiditatea naturalã w = 23,90%- limita inferioarã de plasticitate

wP = 17,90%- limita superioarã de plasticitate

wL = 62,30%- indicele de plasticitate IP = 44,40%- indicele de consistenþã IC = 0,87• greutãþi volumice, porozitãti,

grad de umiditate:- greutatea volumicã a pãmântului

γ = 20,20 kN/m3

- porozitatea n = 40,10%- indicele porilor e = 0,67- gradul de umiditate Sr = 0,97• parametrii rezistenþei la forfecare:- unghiul de frecare internã φ = 140

- coeziunea c = 37 kPaNivelul de variaþie al apei subte-

rane, în zona amplasamentului, estecuprins între 0,00 - 2,00 m, în zonaforajului F1 - executat de pe ponto-nul lacului Snagov ºi 1,00 m - 3,00 mîn zona forajului F2 - executat la odistanþã de aproximativ 200 m de F1.

Amplasamentul studiat se aflã peun teren slab înclinat, care nu pre-zintã fenomene de instabilitateaccentuate sau procese actuale deeroziune avansatã, iar diferenþa denivel între diverse puncte din cadrulamplasamentului este de aproxima-tiv 1,00 m. Þinând seama de desti-naþia obiectivului, a rezultat cã terenulbun de fundare este constituitdintr-un strat de argilã gãlbui-cafe-nie, cu plasticitate foarte mare, înstare plastic vârtoasã, care a fostîntâlnitã la adâncimi cuprinse între11,80 m ºi 13,00 m în forajul F1 ºiîntre 8,60 m ºi 10,00 m în forajul F2,cotele fiind luate faþã de gura forajelor.

SOLUÞIA PENTRUSUPRASTRUCTURA PASARELEIPasarela pietonalã are supra-

structura alcãtuitã din 3 tabliere me-talice, sudate cu platelaj ortotrop,simplu rezemate, cu trei deschideride L1 = 42,00 m, L2 = 60,00 m ºi L3= 42,00 m. Platelajul tablierelor estealcãtuit cu tolã continuã avândlãþimea de 3,0 m, prevãzutã cunervuri longitudinale flexibile, ce treccontinuu prin inimile diafragmelor ºiantretoazelor, prin degajãri speciale.

Acestea permit sudura dintre ner-vurã ºi inima antretoazelor saudiafragmelor numai pe o faþã, pentrueliminarea tensiunilor reziduale dincontracþia sudurilor (fig. 2).

Tablierul cu lungimea L = 42,00 mare tola platelajului alcãtuitã din tablãde 10 mm grosime. Tola platelajuluitablierului central (fig. 1), cu lun-gimea L = 60,00 m, este din tablãgroasã de 10 mm (pe zonele decapãt ale tablierului) ºi de 12 mm pezona centralã. Nervurile marginale(200 mm x 10 mm) tivesc tola pemarginile laterale ºi sunt poziþionatecu 2 cm deasupra nivelului superioral tolei pentru susþinerea stratului deasfalt care s-a turnat pe punte dupãmontaj. Nervurile curente sunt înnumãr de 4 ºi au secþiunile (140 mmx 8 mm sau 140 mm x 10 mm) ºiîmpreunã cu tola ºi platbanda de latãlpile inferioare, asigurã variaþia

secþiunilor, în concordanþã cu dia-grama de momente pe grindã.

Accesul la capetele pasarelei serealizeazã cu scãri metalice, reze-mate pe pile metalice, cu fundaþiidirecte din beton.

SOLUÞIA PROIECTATÃPENTRU INFRASTRUCTURÃ

Infrastructura pasarelei este for-matã din: 4 pile din beton armat, cuelevaþia lamelarã din beton armatºi fundaþia indirectã pe coloaneforate de tip BENOTTO, cu diametrulφ = 1,08 m ºi o fiºã de 14,05 m înfuncþie de stratificaþia terenului.

Pilele marginale, pe care reaze-mã tablierele L = 42,00 m, sunt fun-date pe radiere din beton cu 3 coloaneiar cele douã pile centrale, aferentedeschiderii de L = 60,00 m, sunt fun-date pe radiere din beton cu 4 co-loane (fig. 3).

Fig. 1: Montarea tablierului central Fig. 2: Montarea tablierului marginal

Fig. 3:Fundarea pilei centrale

continuare în pagina 42��

Page 42: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201242

În calculul coloanelor s-a avut învedere stratificaþia întâlnitã în fora-jele executate. Prima coloanã foratãa fost ºi coloana de probã.

Datoritã condiþiilor reale existentepe teren, identificate cu ocazia exe-cutãrii celor douã foraje geotehnicepe amplasament, a fost adoptatãsoluþia fundãrii de adâncime pecoloane din beton armat.

Din calcule a rezultat o capaci-tate portantã de 1.445 kN pentru ocoloanã. Având determinatã valoa-rea capacitãþii portante s-a stabilit unnumãr total de 14 coloane.

Caracteristicile coloanelor Benottosunt urmãtoarele:

• Diametru coloanã: 1.080 mm;• Lungime coloanã: 14,05 m;• Încastrare în radier: 15 cm;• Înclinarea coloanelor: 00

Coloanele au fost încastrate înstratul de argilã gãlbui-cafenie pe oadâncime de 3,00 m.

REALIZAREA COLOANELORDIN BETON ARMAT

Forarea prevãzutã s-a realizat cutubaj recuperabil, cu instalaþie tipBENOTTO (fig. 4).

Utilizarea fundaþiilor de adâncimea ridicat costul investiþiei, dar soluþiaa fost impusã de condiþiile existentepe teren. Ea asigurã îndeplinireacondiþiilor de capacitate portantã ºisiguranþa circulaþiei pietonale pepasarelã. Dimensiunile radierelor defundaþie au rezultat din condiþiileconstructive de dispunere a coloa-nelor, respectându-se distanþeleminime admise între axele coloa-nelor ºi din axul coloanelor mar-ginale la marginea radierului (fig. 5).

Radierele sunt amplasate parþialdeasupra nivelului lacului, pentru ase asigura protecþia pilelor împotrivaloviturilor produse de navele deagrement (fig. 6).

Pilele scãrilor de acces au ele-vaþia metalicã alcãtuitã din þevi ºifundaþia directã din beton. Reze-marea scãrilor se face pe pile proprii,separat de pilele pasarelei.

Forarea s-a executat cu tubajrecuperabil, cu instalaþia Benottocare a respectat tehnologia de intro-ducere - extragere a tubului recupe-rabil prin acelaºi procedeu, cuajutorul preselor hidraulice caretransmit tubajului o miºcare deluvoaiere.

Fundaþiile culeelor sunt fundaþiiindirecte, pe coloane Benotto, pen-tru valoarea cãrora s-au executaturmãtoarele lucrãri:

• platforma de lucru pentru mon-tarea instalaþiei de forat;

• coloanele pentru cele 4 pile alepasarelei, având diametrul φ = 1,08 mºi lungimea L = 14,05 m;

• înlãturarea betonului de calitateredusã, pe înãlþimea de 1,0 m încapetele coloanelor, pânã la nivelulbetonului de calitate corespunzã-toare;

• o ºapã din beton simplu, de 10 cmgrosime, la 10 cm sub nivelul capuluifiecãrei coloane, pentru a permiteexecuþia lucrãrilor urmãtoare, în con-diþii optime;

• cofrarea ºi armarea radieruluidin beton armat, cu înãlþime de 1,00 m;

• la partea superioarã a radieruluiau fost lãsate mustãþi de armãturã înaºteptare, pentru a permite con-tinuizarea cu armãturile din elevaþiaculeelor.

Întrucât pânã la cota de fundarese gãsesc straturi de pãmânturi sa-turate cu apã, baza tubajului s-amenþinut, în permanenþã, cu celpuþin 1/2 din diametrul tubajului subtalpa forajului.

Sãparea ºi scoaterea din interiora pãmântului s-a realizat cu ajutorulgreiferului. S-a urmãrit, permanent,stratificaþia ºi concordanþa ei cu ceaprevãzutã în studiul geotehnic.

Tubajul metalic recuperabil a fosttronsonat iar asamblarea tronsoa-nelor s-a realizat prin buloane deconstrucþie specialã.

Curãþirea tãlpii forajului s-a fãcutcu instalaþia de sãpare (greifer).Dupã încheierea operaþiunii ºi scoa-terea apei s-a turnat beton deegalizare cu grosime de 10 cm.

Carcasa de armãturã s-a realizatconform detaliilor de execuþie ºi s-aintrodus în gaura foratã, asigurân-du-se ancorarea acesteia la nivelulsuperior astfel încât, în procesul debetonare, sã se evite deplasareacarcasei. Pentru realizarea acopeririiminime necesare a armãturilor longi-tudinale din carcasã s-au prevãzutpatine care asigurã atât pãstrareapoziþiei carcasei în plan vertical câtºi acoperirea uniformã pe contur aarmãturilor cu beton.

Fig. 4: Realizarea radierului pe piloþi

Fig. 5: Realizarea piloþilor foraþi pe uscat

Fig. 6: Realizarea piloþilor foraþi în apã

�� urmare din pagina 41

Page 43: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

La determinarea capacitãþii por-tante a coloanelor, s-a consideratnecesarã aplicarea tehnologiei debetonare sub apã, cu injecþie la bazã,în teren coeziv.

Betonarea coloanelor s-a fãcutcu metoda pâlniei fixe ridicãtoare,diametrul tubului de betonare fiindde 20 cm. Baza tubului de betonares-a gãsit în permanenþã cu cel puþin2 m, dar nu mai mult de 4 m, subnivelul betonului. Betonarea uneicoloane s-a fãcut fãrã întreruperi, cuun debit de betonare de minim 5 m3/h.

Pe parcursul betonãrii, s-au efec-tuat urmãtoarele operaþiuni ºi deter-minãri:

• pentru fiecare coloanã s-a întoc-mit o curbã de betonare, mãsurân-du-se, în permanenþã, relaþia dintreînãlþimea betonului în gaura foratã ºivolumul de beton turnat. Aceasta,pentru a putea acþiona în cazul con-statãrii unor consumuri anormale(sub profil sau cu 30% peste profil);

• la fiecare 10 m3 de beton pus înoperã s-au prelevat probe de betonla locul turnãrii ºi s-a determinatconsistenþa acestuia prin metodatasãrii conului;

• la fiecare 20 m3 de beton pus înoperã, dar cel puþin o datã pentrufiecare pilot, s-au prelevat probe (treicuburi) de beton de la locul de tur-nare ºi s-a determinat clasa betonului.

Pregãtirea capului pilotuluiBetonarea capului pilotului s-a

executat la o cotã superioarã cu 1,0 mfaþã de cota capului pilotului înglobatîn radier.

La terminarea betonãrii s-a înde-pãrtat betonul pânã la atingereacotei de încastrare iar în cazul cânds-a constat cã betonul este necores-punzãtor s-a continuat îndepãrtareaacestuia ºi s-a completat, pentru aasigura înãlþimea minimã de încas-trare în radier, de 15 cm.

Pasarela peste lacul Snagov,care leagã þãrmul de insula pe carese aflã Mãnãstirea Snagov, a fostinauguratã la 20 noiembrie 2010.

CONCLUZIIPasarela de 144 metri lungime ºi

greutate de 150 de tone, avândtrei deschideri, a fost realizatã deSC DELTACONS SA Tulcea, aplicân-du-se o serie de metode originale îndomeniul lucrãrilor de artã:

• asamblarea tablierelor în câmp;• montarea tablierelor pe pontoa-

ne cu ajutorul unor macarale uriaºe(160 tone);

• execuþie în aproximativ douã luni,un timp record pentru o lucrare deasemenea anvergurã.

BIBLIOGRAFIE1. Proiect nr. C19/2006 „Pasarelã

pietonalã de acces la MãnãstireaSnagov“, Proiectant SC Activ SRL,Bucureºti;

2. NP 123 - „Proiectare geotehnicãa fundaþiilor pe piloþi“;

3. GRECU V., MUªAT V - „Con-sideraþii privind comportarea unuipilot forat de diametru mare, acþionatde sarcini axiale de compresiune“,a IX-a Conferinþã Naþionalã deGeotehnicã ºi Fundaþii, Iaºi 25 - 28septembrie 1996, vol. I, Tomul C.,pag. 515-520. �

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL dinFocºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativa doamneiing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect deactivitate, în principal: arhitecturã, inginerie ºi servicii deconsultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentrucei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilor publiceºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi manage-ment, testãri ºi analize tehnice, precum ºi activitãþi pro-fesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþã tehnicã,societatea deþine o gamã de echipamente lT, de mãsurã ºicontrol in situ, soft specializat, precum ºi mijloacele de trans-port necesare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, o reþeade calculatoare, inclusiv programele necesare elaborãriiproiectelor de construcþii clãdiri, drumuri, instalaþii, reþeletehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare sunt perma-nent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMACONSULTING SRLFocºania primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþine certificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile oferite în

cadrul manifestãrilor prilejuite de Topul Naþional al firmelorprivate. �

Page 44: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201244

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIRadu P. VOINEA (1923 - 2010)

S-a nãscut în Craiova la 24 mai1923.

Dupã absolvirea Liceului FraþiiBuzeºti din localitate, a urmat (întreanii 1941 - 1946) cursurile Politeh-nicii Bucureºti - Secþia de Con-strucþii, devenind inginer constructorîn anul 1946.

Activitatea inginereascã a început-ola Administraþia Porturilor ºi Cãilorde Comunicaþii pe Apã - Direcþiahidraulicã, întocmind diferite proiectepentru construcþiile dunãrene.

Activitatea în învãþãmântul supe-rior a început-o în anul 1947, caasistent la Catedra de Beton Armat -Politehnica Bucureºti; între anii 1947- 1949, a fost asistent ºi la catedrade Mecanicã - Facultatea de Electro-mecanicã ºi apoi la Facultatea deElectrotehnicã. Între anii 1949 -1950, a fost ºef de lucrãri la Catedrade Mecanicã - Facultatea de Elec-trotehnicã, iar între anii 1951-1963,conferenþiar la aceeaºi catedrã. Întreanii 1963-1993, a fost profesor deMecanicã la Facultatea de Mecanicãºi Facultatea de Aeronave. În afarãde cursul de Mecanicã, a mai predatºi cursurile: Vibraþii mecanice, Elas-ticitate ºi Plasticitate la Facultateade Aeronave, Structuri speciale derezistenþã la Facultatea de Meta-lurgie, Sisteme dinamice la Facul-tatea de Telecomunicaþii ºi laFacultatea de Tehnologia Con-strucþiilor de Maºini. Menþionãm cã,între anii 1968 -1973 ºi 1982 - 1990,a îndeplinit ºi funcþia de ºef al Cate-drei de mecanicã.

În paralel, a funcþionat, princumul, ºi la Institutul de ConstrucþiiBucureºti, ca asistent la cursul deRezistenþa materialelor (1948-1951),conferenþiar la cursul de Mecanicã laFacultatea de Construcþii Civile ºiIndustriale ºi la Facultatea de Con-strucþii Hidrotehnice (1951-1958),profesor la cursul de Rezistenþamaterialelor ºi Dinamica ºi Stabili-tatea construcþiilor la Facultateade Construcþii Civile ºi Industriale(1960-1964).

Din anul 1990 a predat cursulde Mecanicã tehnicã (în limba ger-manã) ºi cursul de Mecanicã ºi Teo-ria Elasticitãþii (în limba englezã) laDepartamentul de Limbi Strãine alUniversitãþii Politehnica Bucureºti.

Titlul de doctor inginer l-a obþinutîn anul 1949, cu teza Contribuþii lastudiul stabilitãþii elastice a sis-temelor static nedeterminate ºi a fostechivalat, în anul 1963, de ComisiaSuperioarã de Diplome a MinisteruluiÎnvãþãmântului cu cel de doctor docent.

Acad. Radu Voinea a efectuat ºio activitate ºtiinþificã de excepþie:lucrãri originale, de o înaltã valoareteoreticã. Din contribuþiile ºtiinþificeale domniei sale - menþionate îndiferite reviste, cãrþi sau introduse îndiferite manuale din þarã ºi strãinã-tate - menþionãm:

l. În domeniul mecanicii teoretice:a. Suficienþa principiului lucrului

mecanic virtual: Acad. Radu Voineaa arãtat cã principiul lucruluimecanic virtual (necesar - consecinþãa condiþiilor de echilibru) este sufi-cient doar în cazul sistemelor necri-tice, sistemele critice necesitând unstudiu special. A prezentat o definiþiegeneralã, riguroasã, analiticã a noþi-unii de sistem critic, spre deosebirede majoritatea lucrãrilor de staticaconstrucþiilor, în care aceastã noþi-une este definitã intuitiv, geometric,prin exemple.

b. Noþiunea de sistem critic: Noþi-unea de sistem critic a fost reluatãde acad. Radu Voinea ºi pusã într-uncontext mai general în manualele demecanicã. În marea majoritate aacestor manuale se prezintã douãclase de sisteme: olonome ºi neolo-nome. La sistemele olonome, numãrulgradelor de libertate al deplasãrilorinfinitezimale este egal cu numãrulgradelor de libertate al deplasãrilorfinite. La sistemele neolonome,numãrul de grade de libertate aldeplasãrilor infinitezimale este maimic decât cel al deplasãrilor finite,din cauza unor condiþii cinematice

puse vitezelor unor puncte ale sis-temului, care nu corespund condi-þiilor geometrice puse coordonatelorgeneralizate ale sistemului.

Introducerea, în plus, în manu-alele elaborate, a sistemelor critice,alãturi de cele olonome ºi neolo-nome - în care numãrul de grade delibertate al deplasãrilor infinitezimaleeste mai mare decât cel al depla-sãrilor finite, datoritã tocmai carac-terului critic al sistemului completeazãarmonios perspectiva sistemelormecanice.

c. Distribuþia acceleraþiilor în miº-carea relativã a rigidului: în manu-alele clasice de mecanicã teoreticãproblema miºcãrii relative a rigiduluieste tratatã sub formã de compuneride miºcãri, în care se compunmiºcãri (translaþii, rotiri concrete,rotiri paralele, translaþii cu rotiri),studiind numai câmpul de vitezerezultant. În manualele de mecanicãelaborate, acad. Radu Voinea a for-mulat mai corect problema miºcãriirelative a rigidului, nu ca o simplãcompunere de miºcãri ºi a abordat ºiproblema câmpului de acceleraþii,arãtând existenþa unei acceleraþiiunghiulare complementare, analoagãcu acceleraþia complementarã Coriolis,care apare în cazul miºcãrii relativea punctului.

2. În domeniul teoriei mecanis-melor:

a. Metoda ciclurilor independente.Metoda a permis o abordare ana-liticã foarte generalã a problemeicinematicii mecanismelor plane ºispaþiale. Utilizând teoria grafurilor,se ataºeazã fiecãrui mecanism datun graf, se determinã ciclurileindependente ale acestui graf, apoise scriu ecuaþiile de condiþie pentruviteze ºi pentru acceleraþii, pentrufiecare graf în parte. Folosind analo-gia cinematico-staticã, aceste ecuaþiide condiþie pot fi interpretate caecuaþii de echilibru. Problema deter-minãrii vitezelor ºi acceleraþiilor într-unmecanism a devenit astfel echiva-lentã cu problema echilibrului unui

Page 45: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 45

sistem de rigide acþionat de forþe fic-tive egale cu vitezele unghiularerelative ºi de cupluri fictive egale cuvitezele liniare relative din cuplelecinematice ale mecanismului (atuncicând se studiazã starea de viteze ºide forþe fictive egale cu acceleraþiileunghiulare relative), ºi de cupluri fic-tive egale cu acceleraþiile linearerelative din cuplele cinematice alemecanismului (atunci când se studi-azã starea de acceleraþii). Reduce-rea problemei de cinematicã la oproblemã de staticã permite apli-carea întregului arsenal de metodecunoscut din statica construcþiilor:metoda grinzilor conjugate, metodalucrului mecanic virtual, metodadiagramelor de eforturi secþionale,diagramele de forþe fictive corespun-zând celor de viteze unghiulare, iarcele de momente fictive celor deviteze lineare (ºi în mod analog pentruacceleraþii unghiulare ºi lineare) etc.

Metoda (elaboratã în colaborarecu prof. Mihai Atanasiu), a fost elo-giatã în literatura de specialitate,fiind citatã în diverse reviste ºi cãrþi.Mai mult, metoda a fost introdusãîntr-un manual universitar de teoriamecanismelor ºi organe de maºinide prof. P. A. Lebedev, apãrut laSt. Petesburg ca un capitol separatintitulat Metoda Voinea-Atanasiu.

b. Analiza poziþionalã a mecanis-melor: în literatura de specialitate,referitoare la analiza poziþionalã amecanismelor, se folosesc metodegeometrice ºi trigonometrice -fiecare mecanism constituind, dinacest punct de vedere, o nouãproblemã. In studiul elaborat, aprezentat o metodã foarte generalã,atât în ceea ce priveºte scriereaecuaþiilor cât ºi rezolvarea lor prinmetoda Newton-Raphson. Metodapropusã permite o abordare comodãa problemei preciziei mecanismelorîn cazul cel mai general posibil.

c. Sinteza cuplelor cinematice: întoate manualele de teoria mecanis-melor se prezintã diferite tipuri decuple cinematice noi. Acad. RaduVoinea a prezentat o metodã gene-ralã în care se aratã cã, în cazul încare douã elemente ale unui lanþcinematic au în comun o suprafaþã,cuplele cinematice posibile sunt celeexpuse în manualele de teoria meca-nismelor, dar cã, în cazul în care eleau în comun o curbã sau un punct,existã un numãr infinit mai mare decuple cinematice posibile.

3. În domeniul stabilitãþii elastice:A studiat stabilitatea unei plãci ori-zontale rigidã în planul ei, dar lipsitãde rigiditate transversalã, rezematãpe stâlpi verticali elastici solicitaþi la

sarcini axiale de compresiune. Pier-derea stabilitãþii are loc printr-otranslaþie sau printr-o rotire în jurulunei axe verticale...

A arãtat cã pierderea stabilitãþiielastice are loc atunci când rotaþiase produce în jurul unei anumiteaxe, poziþia ei depinzând de rigi-ditãþile stâlpilor. O consecinþã impor-tantã din punct de vedere practic,verificatã prin efectele seismelor dinanii 1977 ºi 1986, a fost prevedereaefectului defavorabil asupra con-strucþiilor a dispunerii unor structurifoarte rigide legate solidar cu struc-turi foarte puþin rigide (a unei neuni-formitãþi mari a rigiditãþii unorconstrucþii) caz în care apar rotirisau ciocniri între structura rigidã ºicea elasticã a construcþiei.

4. În domeniul dinamicii autove-hiculelor: S-a preocupat de problemaoptimizãrii suspensiei, respectiv aefectului produs de o perturbaþie ceare loc într-un anumit punct al sis-temului elastic asupra unui pasager,situat într-o poziþie datã în interiorulvehiculului. Modelul fizic ºi mate-matic folosit - deºi complicat castructurã, pentru a fi cât mai aproapede realitate - a putut fi rezolvat sta-bilindu-se în variabile complexe orelaþie homograficã între ampli-tudinea sau acceleraþia resimþitã depasager ºi caracteristicile suspensiei(de arc ºi de amortizare). Dacã sedoreºte ca amplitudinea ºi accele-raþia sã nu depãºeascã anumite limi-te, atunci problema poate firezolvatã comod, utilizând o trans-formare conformã; cercului dinplanul complex al amplitudinii sauacceleraþiei corespunzându-i uncerc în planul complex al suspensiei.Alegând caracteristicile suspensiei,astfel încât punctul reprezentativ sãfie în interiorul acestui ultim cerc, seobþine confortul dorit. Rezultateleacestor studii au fost aplicate la sus-pensia autovehiculelor Dacia (lastudiile efectuate a colaborat ºi prof.Mariana Frãþilã).

Acad. Radu Voinea a orientat ºiîn tezele de doctorat conduse (înnumãr de 44 pânã în prezent) tema-tica de cercetare a doctoranzilor,sugerându-le idei ºi urmãrind, înde-aproape, activitatea lor, ceea ce i-apermis sã aprofundeze problemeletratate în teze: teoria mecanismelor,vibraþii mecanice, medii continueelastice, plastice, vâscoase, de bio-tehnologie. Dar nu a publicat lucrãriîn colaborare cu doctoranzii, mulþu-mindu-se cu menþiunea generalã -fãcutã de doctoranzi - cu privire lasprijinul pe care l-a acordat în cali-tate de conducãtor ºtiinþific.

Acad. Radu Voinea ºi-a extinsactivitatea ºtiinþificã, realizând (încolaborare) contracte cu diferiteîntreprinderi ºi institute de cercetareºi proiectare, cu rezultate beneficepentru producþie ºi cercetare. Dintrecontractele realizate menþionãm:modelul matematic al sistemului demiºcare a unei platforme mobilepentru simulare de zbor (INCREST);aparat pentru mãsurarea abaterilorde formã ºi circularitate (IAUC);studiu pentru comportarea în regimstatic ºi dinamic a cãii pe noilepoduri dunãrene de la Cernavodã,þinând seama de variaþia mediilorde regenerare terasament - pod,viaduct - pod (ICPTT); echipamentcomplex de calculator pentrutestarea blocurilor giroscopice (ICPE);studiu privind starea de tensiuni înelementele cãii ferate în regimdinamic þinând seama de structuracomplexã finalã a podurilor dunã-rene de la Cernavodã (IPCF); ana-liza fenomenelor aeroelastice laparatrãsnetele - tijã din staþiile elec-trice de înaltã tensiune, ca urmare aaccidentelor produse (ISPE); analizacauzelor de deformare a carcaseiinterioare de la corpurile de joasãtensiune ale turbinei cu abur de 330MW (ICSITE); cercetãri privind posi-bilitãþile de reducere a zgomotului ºivibraþiilor la nivelul operatorului încabina combinei multifuncþionaleCM-6160 (ICS1TMUA); studiul ºiproiectarea unei mese rotative degiroscopie (ICPE); cercetãri privinddeterminarea turaþiei critice a arbo-rilor dispozitivelor de amestecare arecipienþilor de tip reactor (IMUC);studiu privind stabilizarea antenelorde satelit din programul IMARSAT(ICSITE) etc.

Activitatea ºtiinþificã a acad.Radu Voinea a fost materializatã înpeste 150 de lucrãri. A publicat(autor sau coautor) 24 de cãrþireprezentând tratate, monografii,lucrãri ºtiinþifice - prezentate în vo-lume-manuale didactice ºi culegeride probleme (singur sau în colabo-rare), ºi anume: Mecanica teoreticã,Ed. Tehnicã, ediþia I-a 1958, ed. a II-a 1963, ed. a III-a 1968; Introducereîn mecanica solidului, cu aplicaþii îninginerie, Ed. Academiei Române,1989; Metode analitice noi în teoriamecanismelor, Ed. Tehnicã, 1964;Manualul inginerului mecanic, vol. alII-lea - 4 capitole din Mecanica teo-reticã ºi 5 capitole din Rezistenþamaterialelor, Ed. Tehnicã, 1966;Introduction à la mecanique desmileux continus élastiques, Ed.Academiei Române, 1977; Introdu-cere în teoria sistemelor dinamice,Ed. Academiei Române, 2000;

continuare în pagina 46��

Page 46: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201246

Culegere de probleme de rezistenþamaterialelor, Ed. Tehnicã: ed. I-a1955, ed. a II-a 1958; Ed. Didacticãºi Pedagogicã: ed. a III-a 1962, ed. aIV-a 1968, ed. a V-a 1972, ed. a VI-a1975, ed. a VII-a 1979; Ed. Acade-miei Române, ed. a VIII-a 1991;Rezistenþa materialelor, vol. al II-leapentru constructori, Ed. Tehnicã,1958; Culegere de probleme demecanicã, vol. al II-lea, Ed. Didac-ticã ºi Pedagogicã, 1963; Mecanica,Ed. Didacticã ºi Pedagogicã, ed. I-a1975, ed. a II-a 1983; Curs demecanicã ºi rezistenþa materialelor,Breviar pentru studenþii Facultãþii deChimie Industrialã, Litografia Institu-tului Politehnic Bucureºti, 1950;Mecanica - manual pentru cursurilefãrã frecvenþã, Litografia IPB, 1952;Mecanica ºi rezistenþa materialelor -manual pentru cursurile fãrã frec-venþã, Litografia IPB, 1952; Mecanicateoreticã, voi. I. Introducere, Statica,Litografia IPB, 1954; Mecanica teo-reticã. Litografia Ministerului învãþã-mântului, vol. I 1955, vol. al II-lea1956; Elasticitate ºi Plasticitate, vol. Iºi al II-lea, Atelierul de multiplicareIPB, 1976; Vibraþii mecanice, Ate-lierul de multiplicare IPB, 1979;Mecanica ºi rezistenþa materialelor,Atelierul de multiplicare IPB, 1985;Sisteme dinamice, Atelierul de multi-plicare Universitatea PolitehnicaBucureºti, 1993; Tehnical Mechanics,vol. I Statics, Atelierul de multiplicareUPB, 1993; Tehnische Mechanik,Atelierul de multiplicare UPB, 1993;Elasticity and Plasticity, 1994; Auf-gabensaummlung Tehnische Mechanik,Band I Statik, Kinematik, Dynamik,Atelierul de multiplicare UPB, 1995;Elemente de mecanica mediilor con-tinue, Ed. Ex. PONTIO. 2003.

De asemenea, a publicat (autorsau în colaborare) numeroase arti-cole ºtiinþifice în reviste de spe-cialitate din þarã ºi strãinãtate,bucurându-se de aprecieri dintrecele mai favorabile ºi a prezentatcomunicãri ºtiinþifice la diferite mani-festãri ºtiinþifice din þarã ºi strãinã-tate (Ungaria, Bulgaria, Rusia, Italia,Canada, Brazilia, Franþa etc.).Menþionãm cã a publicat articole ºidin alte domenii de activitate.

Pentru contribuþiile ºtiinþifice aledomniei sale - cu totul remarcabile -a fost ales membru corespondent alAcademiei Române în anul 1963,membru titular în anul 1974 ºi i s-aacordat titlul de Om de ªtiinþãEmerit, în anul 1974. Menþionãm cã,este ºi membru titular al AcademieiEuropene de Arte, ªtiinþe ºi Litere,din anul 1987.

De asemenea, i s-a conferit ordinulMeritul ªtiinþific clasa a II-a ºi clasa I,

iar pentru activitatea didacticã exem-plarã, titlul de Profesor Emerit, înanul 1972.

Pentru aceleaºi merite de seamã,i s-a acordat titlul ºtiinþific de DoctorHonoris Causa de cãtre 12 univer-sitãþi, ºi anume: Universitatea Politeh-nica din Timiºoara, UniversitateaGheorghe Asachi din Iaºi, Universi-tatea din Craiova, Universitatea deConstrucþii Bucureºti, Universitateadin Petroºani, Universitatea ªtefancel Mare din Suceava, Universitateadin Braºov, Universitatea Ovidius dinConstanþa, Universitatea din Piteºti,Universitatea Dunãrea de Jos dinGalaþi, Universitatea din Bacãu, Aca-demia Tehnicã Militarã Bucureºti.

Acad. Radu Voinea a deþinut ºiînalte funcþii de rãspundere: prorec-tor al Institutului Politehnic Bucureºti(1964 - 1967), având ca principalãatribuþie lucrãrile de construire anoului local al institutului; rector alInstitutului Politehnic Bucureºti(1972 - 1981), contribuind în maremãsurã la dezvoltarea învãþãmântu-lui tehnic superior din þarã, la for-marea de specialiºti care - în þarãsau strãinãtate - îºi onoreazã insti-tuþia de învãþãmânt.

De numele domniei sale estelegatã, în mare parte, dezvoltareabazei materiale a Institutului Poli-tehnic Bucureºti, ceea ce a dus laafirmarea institutului ca prim centrual învãþãmântului tehnic universitardin þarã, apreciat ºi în strãinãtate.

De asemenea, a funcþionat casecretar general al AcademieiRomâne (1967 - 1974), preºedinte alAcademiei Române (1984 - 1990),contribuind la bunul mers al acade-miei, în special în domeniul activitãþiide cercetare ºtiinþificã ºi preºedinteal Secþiei de ªtiinþe Tehnice a Aca-demiei Române (1981 - 1983); 1991- 1993 ºi din 1998...).

A deþinut ºi alte funcþii precum:membru în Comisia superioarã dediplome a Ministerului învãþãmântu-lui; membru în Consiliul superior alînvãþãmântului; preºedinte al Comi-siei de acusticã al AcademieiRomâne; membru în Comisia guver-namentalã pentru recepþionarealucrãrilor Metroului din Bucureºti -preºedintele Subcomisiei MaterialRulant etc., dovedindu-se la înãl-þimea funcþiilor prin contribuþii deseamã aduse ºtiinþei, învãþãmântului,producþiei.

Menþionãm ºi alte activitãþi derãspundere ºi funcþii ale acad. RaduVoinea: rector al Universitãþii Popu-lare loan I. Dalles din Bucureºti (dinanul 1984); membru în Consiliul deconducere ºi de administraþie alFundaþiei familiei Menachen H. Eliasa Academiei Române (din anul

1990); membru fondator ºi preºe-dinte al Academiei de ªtiinþe Tehnicedin România (din anul 1997); mem-bru în consiliul de conducere al unorpublicaþii ºtiinþifice (Proceedings ofthe Romanian Academy. Seria A:Mathematics, Physics, TechnicalSciences, Information Science; UniversIngineresc etc.).

Aproape 60 de ani de muncã curezultate ce vor rãmâne în timp... Înfaþa unei asemenea activitãþi, nesimþim complexaþi! Nu mai trebuieadãugat nimic... niciun adjectiv!Citez cuvintele acad. Radu Voinea -spuse cândva, ºi repetate când amdiscutat despre conþinutul acestuiarticol: Cât mai puþine adjective...Este un sfat pe care l-am primit de lamoº Chiricuþã [N.A. cunoscutulinginer constructor Anton Chiricuþã(1879-1971)] ºi pe care l-am pãzitcât am putut. Mai bine fapte, dacãsunt, decât adjective... Am încercat,dar pot sã-i respect sfatul, cândfaptele cer sã vorbesc?!

Despre acad. Radu Voinea s-arputea scrie o carte... Deºi, o carte artrebui sã fie scrisã numai despreprof. Radu Voinea (am în vederefaima de care se bucura ºi se bucurãîn rândul studenþilor - ºi chiar acadrelor didactice); altã carte despresavantul Radu Voinea (creaþii ºtiin-þifice profunde, fundamentale înºtiinþa mecanicii teoretice), iar altãcarte despre omul Radu Voinea (pecât de renumit, pe de atât de modestºi... egal semenilor). Este un simbol!

Intrat, de pe acum, în istoriaºtiinþei româneºti, se aflã alãturi decele mai ilustre personalitãþi pe carele-a dat România. Mentor, a formatdiscipoli, cum discipol (al regretatuluiacad. Aurel A. Beleº) a fost ºi domniasa, caracteristici fiindu-i probitateaprofesionalã, inteligenþa, capaci-tatea de memorare, vasta culturã,simþul datoriei, onestitatea, modes-tia, dragostea faþã de semeni - prinajutorul dezinteresat acordat colabo-ratorilor, doctoranzilor, studenþilor -mulþi deveniþi specialiºti de seamã înþarã ºi strãinãtate - calitãþi ce îionoreazã numele.

Ca profesor, pe lângã lecþiidesãvârºite, a dorit sã le dezvoltestudenþilor spiritul critic, sã îi facã sãgândeascã, sã nu-ºi înºele profesia.Pãrinte spiritual a numeroase gene-raþii care îl poartã în suflet, este unom, care a dorit sã înalþe spirituluman... care considerã cã homo ressacra homini! ªi pentru acest... ressacra a muncit ºi creat acad. RaduVoinea. Caracterul, renumele, omulde acþiune s-au îngemãnat, dând...luminã!

Ce bine ar fi dacã þara ar aveamai mulþi Radu Voinea!

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)

�� urmare din pagina 45

Page 47: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 47

Willbrook PlatinumCLÃDIRE DE BIROURI ªI CENTRU DE CONFERINÞE

Willbrook Platinum, cel maimodern centru de afaceri verde dinBucureºti, este amplasat pe ªos.Bucureºti-Ploieºti, pe un teren de26.611 mp, înconjurat de PãdureaBãneasa.

Construcþia, cu suprafaþa desfãºu-ratã de 65.000 mp, este alcãtuitã dindouã clãdiri cu regim de înãlþimeS+P+5E, unite printr-un coridor spaþios.

Infrastructura este de tip cutie rigidã,cu radier general de 1 m grosime, carese sprijinã pe 353 piloþi, peste care esterealizatã hidroizolaþia termosudabilã,protejatã de o ºapã armatã de 5 cm.

Pereþii exteriori sunt din betonarmat, de 40 cm grosime, iar în interior,nuclee ºi pereþi lamelari din betonarmat, dar ºi stâlpi din beton armat, cuarmãturã rigidã (BAR).

Suprastructura este realizatã însistem mixt: structurã metalicã pentrustâlpi ºi grinzi, structurã din betonarmat pentru nuclee, lamele, plãci,precum ºi stâlpi din beton armat cuarmãturã rigidã (BAR).

Cele douã corpuri principale augrupate etajele de birouri (37.000 mp).Parterul, retras ºi finisat în culori maiînchise, creeazã senzaþia de plutire acorpurilor principale în raport cuterenul pe care este aºezatã con-strucþia. La intersecþia dintre volumuletajelor ºi parter, pe întreg perimetrul,este amplasatã o copertinã, care arerolul de a servi drept parasolar în drep-tul principalelor accese în clãdire.Totodatã, copertina subliniazã sepa-rarea, la nivel funcþional, între cele

douã pãrþi ale edificiului: Parter – zonapublicã (unde sunt sãli de conferinþe,ballroom, food-court, health-center) ºiEtaje – zona de birouri.

Lobby-ul central ºi scãrile secun-dare, dispuse eficient pe etaj, facili-teazã împãrþirea ºi amenajareaspaþiilor de birouri în funcþie de nece-sitãþile specifice ale fiecãrui chiriaº.

La partea superioarã, deasupracorniºei clãdirii, a fost gândit un sistemde gard „verde” pentru integrareaobiectului de arhitecturã în cadrul situ-lui, util, totodatã, pentru mascareainstalaþiilor montate pe acoperiºulclãdirii.

Ansamblul este prevãzut cu sistemde recirculare a apelor gri, sistem deîncãlzire a apei cu panouri solare, iaraprovizionarea cu apã se face, parþial,dintr-un puþ de mare adâncime.

Clãdirea este dotatã cu trei bazinede retenþie pentru alimentare cu apã,ape gri ºi stingere incendii, o centralãtermicã, post Trafo, 7 chillere, douãdry coolere, douã staþii de pompare ºi19 centrale de tratare a aerului.Echipamentele au fost alese astfelîncât sã respecte principiile clãdirilorverzi, ansamblul fiind în curs de certi-ficare LEED-Green Building.

Funcþionalitatea clãdirii este uºor demonitorizat, fiind dotatã cu sistem BMS.

Prin realizarea unor lucrãri com-plexe, implicând coordonarea multorspecialitãþi, punând în operã finisajepreþioase cu grad deosebit de ridicatde dificultate la montaj, BOG’ART ºi-areconfirmat la Willbrook Platinumrenumele de antreprenor, care are camotto „Excelenþa în construcþii”. �

Antreprenor: BOG’ART SRL BucureºtiInvestitor ºi beneficiar: Willbrook ConstructProiectant general: Alpha Studio / Graphtech SRLProiectant structuri: Popp ºi Asociaþii SRLConsultant: Baran Romania / Carlyle PropertiesSubantreprenori: Bitea Construct SRL – Instalaþii;

Alusystem – Pereþi cortinã ºi tâmplãrie exterioarã de sticlã;Floris Construct – Confecþii metalice;NM Construct - Hidroizolaþii

Page 48: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201248

Comportarea unui radier din beton armatla o construcþie cu pereþi portanþi

Florin Cãtãlin MIRON - Universitatea „Politehnica“ Timiºoara, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii,Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Radierul general este formatdintr-o placã din beton armat mono-lit, prevãzutã sub toatã construcþia,placã ce asigurã o suprafaþã maximãde rezemare pe teren a construcþiei.Pe radier reazemã toate elementelestructurale verticale ºi acesta letransmite terenului de fundare.

Pe contur sunt pereþii de subsoldin beton monolit care, împreunã curadierul general ºi planºeul pestesubsol, formeazã aºa numita cuvã.

Soluþia constructivã cu radier gene-ral se adoptã în cazurile unor încãr-cãri mari ºi terenuri de fundare maislabe, precum ºi atunci când existãapã subteranã la adâncimi relativmici.

Fundaþiile de tip radier se uti-lizeazã, de regulã, în urmãtoarelesituaþii:

• terenuri cu rezistenþã scãzutã,care impun suprafeþe mari ale tãlpiifundaþiilor;

• terenuri dificile sau neomogene,cu risc de tasãri diferenþiale;

• prezenþa apei subterane impunerealizarea unei cuve etanºe;

• elementele verticale (stâlpi, pe-reþi) sunt dispuse la distanþe mici,care fac dificilã execuþia fundaþiilorizolate sau continue;

• radierul împreunã cu elemen-tele verticale structurale ale sub-structurii trebuie sã formeze o cutierigidã ºi rezistentã;

• construcþii cu înãlþime mare, caretransmit încãrcãri importante la teren.

Radierele de rezistenþã pot fialcãtuite în urmãtoarele soluþii con-structive:

• din plãci drepte (fig. 1a), folosite,pentru construcþii cu pereþi portanþila care distanþa între pereþi nu depã-ºeºte 3,00...4,00 m. Placa se armeazãpe o singurã direcþie, pe distanþaîntre pereþi sau pe douã direcþii,atunci când raportul deschiderilorîntre pereþi este mai mic sau egal cu1,5. Grosimea plãcii se ia, construc-tiv, de cel puþin 20 cm.

• planºee-ciuperci (fig. 1b) (dalãgroasã cu îngroºare sub formã decapitel în dreptul stâlpilor). Acest tipde radier se foloseºte la silozuri,depozite subterane, rezervoareîngropate. La construcþiile cu încãr-cãri mari ºi asimetrice, radierul sepoate executa sub forma unei plãcicu grosime mare 0,80...1,20 m, pecare stâlpii reazemã fãrã capiteluri.

• cu grinzi (fig. 1c), care se folo-sesc la construcþiile pe cadre; elesunt formate din plãci armate, pedouã direcþii, rezemate pe o reþea degrinzi sau pe grinzi principale ºigrinzi secundare.

În ansamblul complex al uneiconstrucþii din zidãrie, structura derezistenþã este acea parte compo-nentã care are rolul de a prelua toatesolicitãrile de provenienþã mecanicã,conferidu-i, astfel, stabilitate ºi si-guranþã pe întreaga duratã de timpa exploatãrii acesteia.

Structurile din zidãrie portantãsunt structuri cu diafragme, formatedintr-un sistem de elemente verti-cale, dezvoltate pe douã direcþii,respectiv diafragme, legate între eleprin planºee, astfel încât sã formezeun ansamblu spaþial. Sistemul struc-tural este simplu, continuu ºi aresuficientã capacitate de rezistenþãºi rigiditate pentru a asigura untraseu direct ºi neîntrerupt al forþelorverticale ºi orizontale, pânã la tere-nul de fundare.

Construcþiile care dispun de ostructurã de rezistenþã cu o rigiditatemare sunt, practic, indeformabile, caniºte blocuri compacte. Terenul defundare le poartã pe durata miºcãriiseismice ca pe niºte corpuri rigide,miºcãrile construcþiilor fiind aceleaºicu cele ale terenului traversat deundele seismice. Ca urmare adeplasãrii rapide a bazei, în bloculrigid se nasc, instantaneu, forþe ºimomente a cãror intensitate esteproporþionalã cu produsul dintremasa lor ºi acceleraþia miºcãriiterenului.

Solicitarea diafragmelor de zidãriela sarcini orizontale de tip seismconduce la avarii, în special subformã de fisuri care se dezvoltã localsau sunt generalizate pe suprafaþaelementului. Refacerea capacitãþiiportante iniþiale impune adoptareaunor soluþii de consolidare, la apre-cierea proiectantului, în urma uneianalize calificate a cauzelor avariilor,a tipului ºi a gradului de avarie.Adoptarea soluþiei de consolidareþine cont de considerente tehnice ºieconomice, de posibilitatea realizãriicorecte ºi de eficienþa asupra capa-citãþii de rezistenþã.

Fiecare construcþie, indiferent de tip, trebuie sã asigure transmiterea spre teren, în condiþii de sigu-ranþã, prin intermediul fundaþiilor, a încãrcãrilor de orice naturã (permanente, utile, climatice etc.). Trans-miterea trebuie sã se facã fãrã tasãri sau alte deplasãri/deformaþii care ar putea pune în pericol stabilitateaclãdirii sau ar genera avarii ale acesteia sau ale unei pãrþi ori ale unor elemente de construcþie. Oricetasare sau deteriorare în aceastã parte a infrastructurii va avea ca rezultat inducerea unor însemnate efor-turi ºi deformaþii suplimentare în suprastructura clãdirii, care, de cele mai multe ori, au ca rezultat avariigrave. Sistemul de fundare asigurã conlucrarea corectã a elementelor structurale, fãrã tasarea inegalã adiferitelor tronsoane ale clãdirii.

Fig. 1: Tipuri de radiere

Page 49: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2012 49

HOTEL „PALACE“DIN GOVORA BÃI, JUDEÞUL VÂLCEA

Studiu de cazClãdirea existentã (fig. 2), datã în

folosinþã în anul 1914, are formã, înplan, compactã, cu dimensiunile de33,25 m x 18,5 m. Aria construitã(Ac = 1.372,7 mp). Regimul de înãl-þime S+P+5E+M. Funcþiunea clãdiriieste de hotel.

Planºeele peste parter ºi etajesunt din beton armat. Acoperiºul estede tip ºarpantã de lemn cu înveli-toare din þiglã. Fundaþia clãdirii esteradier general cu grosimea de 50 cm.Structura de rezistenþã este realizatãdin zidãrie portantã de cãrãmidã, cugrosimea zidurilor de maxim 100 cmºi minim 70 cm; la subsol, în supra-structurã, pereþii portanþi de cãrã-midã au grosimea maximã de 75 cmºi cea minimã de 45 cm. De ase-menea, stâlpii ºi grinzile au armaturãrigidã (profile metalice înglobate înbeton).

Calculul stãrii de eforturiºi deformaþii

Pentru analiza stãrii de eforturiºi deformaþii ale radierului ºi aleterenului de fundare s-a folosit„Metoda elementelor finite“. În acestsens s-a luat în considerare numai ojumãtate a radierului general alclãdirii, din cauza formei în plan aacesteia (fig. 3).

Modelarea a fost conceputã dindouã domenii distincte (radierul ºi pe-reþii de subsol). Elementele finite auformã geometricã triunghiularã (fig. 4).

Întregul radier a fost modelat ca oplacã pe mediul elastic de tip Winkler.Pentru aceasta s-a folosit un reazemde suprafaþã. Modelul Winkler are labazã ipoteza contactului permanentîntre radierul de fundare ºi teren ºifaptul cã sub acþiunea încãrcãrilor,deformaþiile terenului, în toate punc-tele de pe suprafaþa de contact, suntproporþionale cu deformaþiile radieru-lui, factorul de proporþionalitate fiindcoeficientul de pat ks.

Terenul de fundare este formatdin argile nisipoase de culoare cafe-nie. În acestã situaþie s-a consideratcoeficientul de pat ks = 34.000 kN/m3.

Presiunea convenþionalã de cal-cul, datã în studiul geotehnic:

Pconv.barat = 345 kPaGreutatea din încãrcare proprie a

fost calculatã din greutãþile zidãrieide cãrãmidã ºi ale planºeelor afe-rente fiecãrui nivel al clãdirii.

Greutatea utilã, aferentã fiecãruinivel, a fost consideratã 3 kN/m2

(conform SR EN 1991-1-1). Încãrcarea din zãpadã a fost con-

sideratã 2,40 kN/m2.Din modelarea cu elemente finite

au rezultat:• presiunea maximã pe talpa

radierului: p = 334 kN/m2

• tasarea terenului de fundare:sz (ez) = 9,80 mm

CONCLUZIIPentru analiza sistemului de fun-

dare, alcãtuit din radier general dinbeton armat ºi pereþii subsolului dincãrãmidã cu rigiditate foarte mare, alunei construcþii cu vechimea de circa100 de ani s-a procedat astfel:

• pentru calcul s-a fãcut o mode-lare 3D folosind metoda elementelorfinite, în care radierul s-a consideratpe un mediu elastic de tip Winkler;

• presiunile pe talpa radierului nudepãºesc capacitatea portantã aterenului de fundare, iar tasãrileterenului sunt de 9,80 mm, rezultândo comportare foarte bunã în timp;

• radierul construcþiei, realizat dinbeton armat în urmã cu circa 100 deani, a prezentat o comportare foartebunã, nefiind depistate fisuri saudegradãri locale ale betonului, deºimediul din zonã prezintã agresivitatedin cauza apelor geo-termale.

BIBLIOGRAFIE1. BUDESCU M., CIONGRADI L,

ÞÃRANU N., GAVRILAª I. - „Reabi-litarea construcþiilor“, Editura Ves-per, Iaºi, 2001;

2. PEªTIªANU C. - „Construcþii“,Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1995;

3. HAIDA V., MARIN, M., MIREA,M., - „Mecanica pãmânturilor“, Edi-tura Orizonturi Universitare, Timi-ºoara, 2004;

4. MANOLIU, I., - „Fundaþii ºiprocedee“, Editura Didacticã ºi Pe-dagogicã, Bucureºti, 1983;

5. A XI-A Conferinþã naþionalã degeotehnicã ºi fundaþii, Timiºoara,2008. �

Fig. 2: Hotel Palace

Fig. 3: Plan parter

Fig. 4: Modelarea radierului în prograsmul AxisVm

Page 50: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie

d i n s u m a rÎn loc de editorial 3

Constructori care vã aºteaptã C2, C4, 6, 7, 15

Se apropie… ora bilanþurilor! 4, 5

Lucrãri de excavare, forare

ºi îmbunãtãþire a terenului 8, 9

O nouã forezã hidraulicã 10, 11

Hidroizolarea fundaþiilor

cu membrane bentonitice 12, 13

Soluþii de fundare pentru turnuri eoliene 14, 16, 17

Ascensoare moderne ºi performante 17 - 19

Douã decenii de experienþã

în explorarea ºi exploatarea

resurselor acvifere subterane 20, 21

Coloane de pãmânt stabilizat 22, 23

Sisteme de cofrare, susþinere, protecþie

ºi acces pentru lucrãri de artã 24, 25

Proiect imobil de birouri 26 - 29

Elemente de fixare pentru construcþii 29

Prefabricate din beton - garanþia calitãþii 30, 31

Sisteme de ancorare pentru construcþii 32, 33

Noi reglementãri pentru reabilitarea termicã

a locuinþelor din fonduri publice 34, 35

Vopsea lavabilã de exterior 35

Utilizarea agregatelor

la construcþiile de drumuri 36, 38, 39

Organisme de certificare 37, 39

Pasarelã pietonalã peste lacul Snagov 40 - 43

Consultanþã în domeniul relaþiilor publice

ºi comunicãrii 43

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Radu P. VOINEA 44 - 46

Trofeul Calitãþii 2012 47

Comportarea unui radier din beton armat

la o construcþie cu pereþi portanþi 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 021. 232.14.47, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Page 51: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie
Page 52: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 88 – decembrie