citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 48 – mai 2009

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe 2009 – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

FMI – versiune româneascã!

FMI sau, practic, ce se întâmplã înRomânia acestor ani poate fi tradus,mai în glumã ºi pe gustul unora „Fie-þiMilã de Investitori“. De acei „investitori“pe frontispiciul cãrora se aflã îmbo-gãþirea nelimitatã pe spatele altora ºicare, în timp, ºi-au dovedit incapaci-tatea derulãrii unor afaceri care sã nuafecteze sistemul economic al þãrii.Obiceiul autohton nu este unul origi-nal, ci imitã pe ici, pe colo, prin pãrþileesenþiale, practicile din lumea largã acapitalului.

De fapt, aceastã lume occidentalã,în goanã ºi ea dupã profituri imediate ºiconsistente a „furnizat“ suficiente sche-me ºi variante prin care investitoriidatornici la stat ºi bãnci pot câºtiga îndetrimentul contribuabililor.

Odatã apãrute dereglajele ºi credi-tele neperformante, se dã startul cãtreceea ce se numeºte crizã. Ne place, nune place, criza va fi de aici înaintecuvântul din limba românã cel maiprezent pe buzele tuturor. Ale tuturorcelor care nu vor sã mai… dea nimicnimãnui pentru cã este crizã, a altora (acelor mulþi) care nu mai primesc cevadecât cu þârâita, pentru cã este crizã.Crizã de sinceritate, omenie, rãspun-dere ºi spirit civic din partea celor careprofitã din plin de posibilitãþile oferitede cãtre bãnci pentru dezvoltarea aface-rilor ce ºi le-au propus, dar neavândreuºite, au devenit clienþi frecvenþi aifalimentului lor ºi, de ce nu, a unor bãnci.

Exemplele postdecembriste dinRomânia sunt nenumãrate – Bancorex,Banca Agricolã, Dacia Felix, BancaInternaþionalã a Religiilor… Supãrãtoreste cã românii nu au vãzut mãcar unexemplu de firmã sau persoanã care sãfi fost trase la rãspundere, judecate ºicondamnate pentru jaful bancar la careau contribuit din plin. Totul, absolut totul,a fost ºi este suportat de stat (atât câtmai existã) ºi, deci, de noi toþi. ªi cum

obiceiul rãmâne obicei la noi, iatã cãacum, profitând de criza internaþionalã,politicienii, având în spatele lor „oameniide afaceri“, susþinãtori materiali ai aces-tora, fac tot ce pot pentru obþinerea fon-durilor de la finanþatorii externi. Fonduricare, odatã venite în þarã, sã fie desti-nate dupã metoda unul mie, unul þie,potrivit algoritmului partidelor aflate laputere. Nu mai crede nimeni ceea ce sespune – cã aceste fonduri sunt unele lacare se va apela în cazuri cu totul ºi cutotul speciale. La noi totul este excepþieatunci când este vorba despre intere-sele politicianiste tot mai la vedere pen-tru orice naiv. ªi, în fond, de ce am avutºi avem nevoie de… fonduri masive dinafarã?

Ca sã acoperim datoriile fãcute deguvernanþi în cei aproape 20 de ani dedupã 1990?

Întrebãm ºi noi pentru cã statul caatare nu s-a împrumutat (cel puþin aºase spune) oamenii, cetãþenii nu s-auîmprumutat, atunci cine ºi cum? Rãmâneun singur rãspuns: firmele ºi capitalul strãindin România care s-au împrumutat înnumele þãrii în care îºi dezvoltã afacerile.

Aºa cã am ajuns astãzi la datorii defoarte multe zeci de miliarde de Euro, însituaþia în care, în 1990, în dreptul datorieiexterne a României se afla cifra zero!

ªi hai, treacã de la noi ºi sã admitemcã afacerile acestora sunt în folosul þãrii,dar, dacã este sã ne mãrginim la un sin-gur exemplu din domeniul construcþiilor– infrastructura rutierã – cel al autostrãziiTransilvania, vom vedea un exemplunegativ.

Cum se acceptã de ani de zile osituaþie de batjocurã furnizatã de o firmãamericanã aºa zisã performantã? Per-formanþã acolo unde cei care plãtescºtiu sã ºi tragã la rãspundere, nu ca lanoi, care în loc sã-i fugãrim peste hotare,le pompãm noi ºi noi fonduri pentrua proteja singurul kilometru de drumrealizat în peste cinci ani de activitate.

De câte ori se dã câte un comunicat dinpartea românã de resort reiese cã, tottimpul, noi le suntem datori ºi eicondiþioneazã continuarea lucrãrilor deachitarea unor sume deloc de neglijat.

De ce nu este trasã la rãspunderenicio persoanã care a contractat ºi con-tinuat aceastã mega-escrocherie pespatele României?

Pentru cã la noi totul este o apã ºiun pãmânt când este vorba de politicastatalã ºi politicienii care se înghesuiesã profite cât mai mult în interesul lor ºinu al þãrii.

Apropo, recent s-a afirmat cã lucrã-rile la autostrada Transilvania îºi vorîncetini ritmul de realizare. Asta dupã cetot politicienii s-au întrecut, care mai decare, în perioada electoralã a sfârºituluide an 2008 sã arunce în ochii electora-tului… sute ºi mii de kilometri deautostrãzi ºi drumuri naþionale!

Ce uºor sã fii farsor, nu te costãnimic. În schimb, va costa statul ºi, deci,pe noi toþi, noile fonduri cerºite de laFMI – Fie-þi Milã de Investitori.

P.S. Nemiloasã în esenþa ei, criza aafectat ºi manifestãrile expoziþionale.Ediþiile din acest an ale Construct Expoau cunoscut un recul faþã de anii prece-denþi, tocmai acum când nevoia dereclamã este mai necesarã ºi utilã pen-tru a diminua ºi pe aceastã cale efectelecrizei în care trãim.

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. dr. ing. Cãlin Mirceaing. Petre Ioniþãconf. univ. dr. ing. Gabriela Procadrd. ing. Daniela Crãciunescuing. Fãnel Eduard Iorga

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor mai 20096

Sistemele de porþi de garaj din

aluminiu Aluprof, având un design

atrãgãtor ºi o construcþie din materi-

ale rezistente, asigurã atât protecþia

spaþiului pentru care sunt destinate,

cât ºi izolarea termicã ºi fonicã.

Totodatã, aceste sisteme fac

posibilã scãderea costurilor cu

încãlzirea iarna, iar vara asigurã

rãcoare ºi semiîntuneric incintelor.

Datoritã esteticii deosebite, a fap-

tului cã pot fi executate într-o gamã

foarte variatã de culori (toatã gama

RAL ºi imitaþii de lemn), profilele

pentru porþi de garaj Aluprof

îndeplinesc diferite funcþii, atât de

utilizare cât ºi estetice.

Materialul de bazã este tabla de

aluminiu îmbogãþitã care se ridicã la

standardele de calitate ale normelor

europene EN 1396. Tabla este

acoperitã cu douã straturi de lac ºi se

caracterizeazã printr-o înaltã rezis-

tenþã la frecare ºi la acþiunea agenþilor

atmosferici. Spuma poliuretanicã

utilizatã la umplerea profilelor asi-

gurã porþilor de garaj o bunã izolare

termicã ºi acusticã.

Din punctul de vedere al desti-

naþiei, fiecare garaj trebuie sã fie o

încãpere sigurã ºi funcþionalã. Cel

mai important element care înde-

plineºte aceste cerinþe este poarta

garajului, care are nu numai rolul de

a asigura maºina, dar ºi de a

împiedica intrarea în casã a per-

soanelor nedorite. Þinând cont de

acest lucru, firma Aluprof vã propune

dumneavoastrã sistemele de porþi

de garaj rulate.

„Rularea porþii este o rezolvare

universalã care permite montarea

atât în clãdirile existente cât ºi în

cele noi. Calitatea de bazã a porþilor

rulate este economia de spaþiu.

Deoarece poarta funcþioneazã verti-

cal este o rezolvare bunã, mai ales

când garajul este îngust sau ieºirea

se face direct în stradã. Rezultã astfel

o siguranþã sporitã pentru ºofer,

deoarece poarta nu micºoreazã vizi-

bilitatea acestuia. Profilele din care

este construitã poarta de garaj se

caracterizeazã printr-o foarte bunã

izolare termicã ºi acusticã, iar ilumi-

narea suplimentarã poate fi asigu-

ratã prin montarea profilelor cu vizor

de sticlã. Poarta rulatã este echipatã

cu siguranþã împotriva ridicãrii.

Frâna electromagneticã a servomo-

torului de transmisie a porþii îngre-

uneazã cu succes încercarea de

Sisteme din aluminiu pentru uºi ºi ferestreing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA

RReevviissttaa Construcþiilor mai 2009 7

ridicare forþatã a porþii. În conformi-

tate cu normele în vigoare, în con-

strucþia porþii pot fi instalate ºi alte

asigurãri, ca, de exemplu, împotriva

strivirii prin închiderea nedoritã a

porþii. În momentul în care foto-

celulele surprind orice fel de obsta-

col, poarta se opreºte imediat. De

asemenea, nu sunt probleme în

momentul în care apare o avarie de

alimentare cu curent electric. În

cazul lipsei de alimentare, putem

deschide sau închide poarta cu aju-

torul motorului manual de urgenþã

(ANR) care poate fi echipat cu ser-

vomotoare Aluprof. Ca un element

arhitectonic important, poarta se

poate armoniza cu aspectul exterior

al clãdirii“ precizeazã domnul

Alexandru BURCEA, directorul

general al firmei.Datoritã culorii alese precum ºi a

esteticii putem sublinia finisareaexterioarã a casei ºi a garajului.Utilizarea transmisiei electrice pre-cum ºi comanda de la distanþã asi-gurã un confort sporit. Comanda prinradio face posibilã deschiderea ºiînchiderea porþii fãrã a fi nevoie sãcoborâm din maºinã. Acest fapt estefoarte important mai ales pe timp deploaie sau seara – când, cu ajutorultelecomenzii, putem porni iluminareadrumului ºi a garajului.

Foarte desele acte de vandalismdar ºi furturile îi obligã pe proprietariide magazine, mall-uri, bãnci saumuzee sã aleagã sisteme de sigu-ranþã ºi sã pãstreze în acelaºi timpaspectul plãcut al spaþiului respectiv.În dorinþa de a îndeplini aceste ce-rinþe, firma Aluprof oferã grilajul rula-bil PEK 80 ºi PER 77 construit dinaliaj de aluminiu îmbogãþit, rezistentla frecare ºi la acþiunea agenþiloratmosferici, într-o gamã coloristicãlargã conform paletei de culori RAL.

Echiparea standard presupune

urmãtoarele tipuri de asigurãri:

asigurarea împotriva pornirii

singure a blindajului (frânã de sigu-

ranþã);

asigurare împotriva strivirii prin

coborârea grilajului (senzor de con-

tact de siguranþã în partea inferioarã

sau sistem de fotocelule);

senzor electronic de super

sarcinã sau mecanism de tragere care

face imposibilã pornirea grilajului;

sistem de urgenþã pentru des-

chiderea manualã a grilajului;

asigurarea ventilãrii în pasaje

ºi garaje subterane, parcãri etajate;

folosirea sticlei în grilaj pentru

a feri suplimentar de ploaie, vânt,

praf etc.

Indiferent de sezon, porþile de

garaj executate cu profile din aluminiu

Aluprof asigurã protecþie, siguranþã

ºi confort.


PROBLEMA CLÃDIRILOR VECHI –Suportul

Montarea sistemului termoizolantpe clãdiri, vechi sau noi, impune, caprimã etapã, verificarea suportului.În cazul clãdirilor vechi, complexi-tatea acestei verificãri este mult maimare. În afarã de cerinþele privindabaterile dimensionale ºi de planei-tate ale suprafeþei pe care urmeazãsã lipim polistirenul, ne sunt impuseºi alte caracteristici: sã fie uscatã,neîngheþatã, fãrã praf, permeabilã

ºi cu capacitate portantã. În cazulconstrucþiilor vechi, este greu sãîntâlnim toate aceste caracteristicipe întreaga suprafaþã. De obicei,avem suprafeþe prãfuite cu zone fri-abile, tencuieli desprinse de zidãrie,multiple straturi de finisaj. Dacã pen-tru tencuieli slabe, uºor friabile,putem adopta o soluþie de „întãrire“– suport cu produse de genul„PutzFestiger“ care silicatizeazã îninteriorul mortarului de tencuialã sau

de genul rãºinilor sintetice în disper-sie LF, în cazul degradãrilor maipronunþate, cum ar fi tencuialadesprinsã sau finisaje care nu neasigurã portanþa – valori la smulgeremai mici de 0,1 N/mm2 – se impuneînlãturarea acestora.

Exemple de suport cu probleme– în fig. 1 ºi 2.

Soluþia: sistemul de termoizolareîn varianta – KlebeAnker.

Soluþia pe care o propune Baumitpentru înlãturarea acestui punct slabîn lanþul suprafaþã suport – materialadeziv – material termoizolant este…Baumit KlebeAnker – fig. 3 ºi 4.

KlebeAnker:DE LA PRODUS… LA SISTEM

Ce este KlebeAnker?Rãspuns simplu: Este o „ancorã“,

dupã cum spune ºi denumirea înlimba germanã, dar nu un dibluoarecare ci unul de plastic cu un cuide plastic – fig. 5.

Aºadar, un diblu special, nu numaicu capul mult mai mare – 110 mm –dar, cel mai important, un diblu„invizibil“. El „ancoreazã“ polistirenulnu prin „strângere“ ci prin „lipire“. Nuel prinde polistirenul ci polistirenul seprinde de el ºi nu trece prin poli-stiren. Capul lui este pe „faþanevazutã“ a plãcii de polistiren.Este direct în contact cu suportulºi ancorarea/baterea lui este „pevãzute“. În acest sistem el este...primul în contact cu peretele.

Reabilitarea termicã a clãdirilor cu trecut BAUMIT KlebeAnker – O SOLUÞIE CU VIITOR

ing. Paul DICU, product manager sisteme termoizolante – BAUMIT ROMÂNIA

Fondul locativ din România este, în mare parte, unul vechi, proiectat în condiþiile unor cerinþe mult preareduse în ceea ce priveºte consumul de energie în exploatare ºi, nu de puþine ori, executat în totalã lipsãde interes faþã de o cerinþã fundamentalã privind calitatea în construcþii: economia de energie ºi izo-larea termicã. În aceste condiþii, termoizolarea clãdirilor a ajuns din stadiul de proiect de promovare la onecesitate acutã, resimþitã de publicul larg din România. Acþiunii de înlocuire a tâmplãriei vechi trebuie sãi se asocieze, în mod natural, ºi îmbunãtãþirea capacitãþii de termoizolare a pereþilor - prin care se pierde,statistic, între 25% - 40% din energie. Varianta cea mai eficientã din punct de vedere al investiþiei iniþiale, încomparaþie cu beneficiile obþinute, este, de departe, cea a montãrii unui sistem termoizolant, variantã careoferã, în acelaºi timp, ºi posibilitatea de a da vechii clãdiri o faþadã nouã.

Fig. 1 Fig. 2

Fig. 3 Fig. 4


Poate este greu de explicat prinvorbe, dar mai simplu, prin sche-mele ºi fotografiile prezentate.

VARIANTE DE KlebeAnkerExistã urmãtoarele tipuri de

KlebeAnker, în funcþie de suport:Baumit KlebeAnker 138 – pen-

tru cãmãºuieli de beton; Baumit KlebeAnker 88 – pen-

tru tencuieli neportante; Baumit KlebeAnker 55 – pentru

suporturi netencuite, în special beton.CUM „LUCREAZÃ” KlebeAnker?Baumit KlebeAnker se poate

utiliza atât pentru sistemul de ter-moizolare Baumit EPS, cât ºi pentrusistemele tip Baumit Open.

Baumit KlebeAnker se ancorea-zã direct în zidãria portantã, într-uncaroiaj cu latura de cca 40 cm –ceea ce înseamnã câte 6 bucãþi/m2

ºi se acoperã cu un strat de adeziv.

În acest fel, ajutã la crearea depuncte puternice de lipire suplimen-tarã pe zidãria existentã.

În esenþã, eforturile de întinderela care sunt supuse diblurile setransmit de la placa termoizolantã,prin intermediul adezivului, la talerulancorei ce are diametrul de 110 mm,mult mai mare decât la un dibluobiºnuit ºi, prin tija ancorei, direct lastratul suport care poate asiguraportanþa necesarã – fig. 6, 7.

Astfel, etapele pregãtitoare pen-tru suport în vederea montãrii sis-temului termoizolant pot fi completreduse – economisind bani, respectivmateriale ºi manoperã; în plus, toateneplãcerile create de desfacerea ºirefacerea tencuielilor – moloz, praf,zgomot, timp pierdut – sunt elimi-nate, contribuind astfel la protecþiamediului ºi a sãnãtãþii oamenilor.

Dupã lipirea plãcilor de polistiren,celelalte etape – ºpãcluirea, finisa-rea etc. – sunt similare sistemuluiclasic – fig. 8.

Este o metodã sigurã – certificatãîn sistem, prin care Baumit rãspundeexigenþelor actuale, mereu cres-cânde, de economie de energie ºide protecþie.

PRINCIPALELE AVANTAJEALE SISTEMELOR CU KlebeAnker

Baumit KlebeAnker este „unic“,acelaºi, indiferent de grosimea plãciide polistiren, comparativ cu diblurileobiºnuite a cãror lungime dar ºi preþcresc odatã cu grosimea plãcii.

Baumit KlebeAnker este apli-cat direct pe zidãrie ºi, deci, nu dete-rioreazã materialul termoizolant.

Fig. 5 Fig. 6

Fig. 7

continuare în pagina 16


Eliminã complet punþile termice,mãrind astfel eficienþa sistemului ºiîmbunãtãþind estetica faþadei.

La sistemele obiºnuite, diblurilecare penetreazã stratul termoizolantsunt, ele însele, zone punctuale depunþi termice ºi se „citesc“ pe faþadeîn anumite condiþii de temperaturã ºiumiditate – fig. 9 ºi 10.

DA… DAR CÂT COSTÃ?Bine, bine, frumos – aºa o fi, dar

cât costã?!Pentru cã ºi diblurile astea proba-

bil cã sunt mai scumpe, plus cã seconsumã mai mult adeziv etc. etc.

Cât costã comparativ cu ce? Cuun sistem normal EPS?

Pãi, dacã se face comparaþia fãrãa lua în calcul costul lucrãrilor depregãtire a suporturilor vechi, des-facere – refacere a tencuielilor pere-þilor, sigur cã sistemul este maiscump, pentru aceeaºi grosime depolistiren – ex. 10 cm.

Dar, dacã luãm în considerare ºiacele costuri, iar grosimea de polis-tiren este mai mare – caz în carediblurile normale sunt mai scumpe –s-ar putea sã avem costuri similare

sau chiar mai mici cu toate avanta-jele menþionate anterior.

ÎN CONCLUZIEBaumit KlebeAnker – o idee

atât de simplã, dar cu efecte atât debenefice pentru toþi!

O soluþie alternativã, inovatoare,superioarã soluþiei tradiþionale desistem termoizolant, cu multipleavantaje pentru casele… cu trecut.

Dar, nu trebuie uitat cã BaumitKlebeAnker este soluþia pentru sis-temele termoizolante cu viitor – sis-temele tip Open.

Termoizolarea în sistemul KlebeAnker – etape de lucru

Fig. 9

Fig. 10

Fig. 8

urmare din pagina 15


(Urmare din numãrul anterior)

O LARGÃ GAMÃ DE POSIBILITÃÞIDeoarece pereþii ICF sunt atât de

puternici, apar noi posibilitãþi în

proiectarea pardoselelor.

Planºeurile de beton, fie cã sunt

prefabricate sau turnate pe loc, se

integreazã perfect cu structurile de

pereþi de beton armat turnat în

cofraje termoizolante – ICF. Aceasta

înseamnã cã este uºor sã amplasezi

o camerã sub garaj sau sã realizezi

un garaj cu douã niveluri la o casã

construitã în pantã.

Alþii au folosit pereþii pentru a

sprijini un acoperiº de beton.

Aceastã opþiune este legatã de pro-

tecþia împotriva uraganelor ºi tor-

nadelor, dar au fost ºi proprietari

care au folosit spaþiul ca loc de dis-

tracþie, sau au amplasat grãdini pe

acoperiº. În special în zonele comer-

ciale, acoperiºurile-grãdinã devin

motive de atracþie ºi importante

instrumente de vânzare.

Altã opþiune constã în folosirea

grinzilor transversale de oþel, pentru

a crea zone deschise largi în interi-

orul casei sau al centrului comercial,

structurã care este imposibil de rea-

lizat în construcþiile tradiþionale. Un

exemplu în acest sens este Turner

Residence (Tennessee, SUA), unde

o camerã are 9,14x10,97 metri. La

biserica Holy Cross (California,

SUA) nava are deschiderea de

17,67 metri, iar ºarpanta de dea-

supra altarului – de 24,99 metri.

PEREÞII INTERIORIÎn multe proiecte, numai anve-

lopa exterioarã a clãdirii este con-

struitã cu ICFs. Dar existã destule

construcþii care au aproape toþi

pereþii structurali din ICFs. S-a

împãmântenit deja obiceiul ca, la

hoteluri ºi la construcþiile pentru mai

multe familii, pereþii care separã

unitãþile (apartamentele) sã fie reali-

zaþi din cofraje termoizolante. La

construcþiile cu destinaþii multiple,

cum ar fi o staþie de pompieri,

se folosesc ICFs pentru a izola

spaþiile de locuit/odihnã de zonele

zgomotoase.

Proprietarul unei vile a cerut

pereþi din cofraje termo- ºi fono-

izolante ICFs în jurul apartamentului

sãu, pentru a-l separa acustic de

camera de joacã a gãlãgioºilor sãi

nepoþi.

Existã si alte utilizãri pentru pereþi

din ICFs în interiorul construcþiilor

rezidenþiale, cum ar fi: pivniþele de

vin, depozitele de alimente. Ca sã

nu mai vorbim de sãlile de teatru ºi

cinema ºi orice loc unde este nevoie

de bariere împotriva zgomotelor. În

alte situaþii, cum ar fi frumoasa vilã

Mady Residence (Ontario, Canada),

s-a recurs pe scarã extinsã la pereþi

interiori din cofraje, pentru cã acest

proiect complex a fost mult mai sim-

plu de realizat cu ICFs decât prin ori-

care alt procedeu. De asemenea,

piscinele pot fi realizate cu aceste

structuri inovatoare ºi eficiente.

INTEGRAREA TEHNOLOGIILOR„VERZI“

Mulþi arhitecþi, proiectanþi, antre-prenori ºi constructori sunt atraºi desistemul AMVIC datoritã posibili-tãþilor largi pe care le oferã acestapentru proiecte sustenabile, iarmulte tehnologii „verzi“ se adap-teazã extrem de bine la pereþii ICF.

În America de Nord ºi EuropaOccidentalã, încãlzirea în pardo-sealã a devenit o tehnologie foartepopularã. Datoritã inerþiei termice apereþilor, în interiorul unei caseAmvic, temperatura se pãstreazãfoarte mult timp. Astfel, încãlzirea înpardosealã este o opþiune înþe-leaptã, iar datoritã faptului cã struc-tura din pereþi de beton armat turnatîn cofraje termoizolante este foartesolidã, dalele de piatrã/marmurã sepot instala pe toate planºeele.

Alte tehnologii care funcþioneazãbine cu ICFs includ: panourile solare/fotovoltaice, sistemele de colectarea apei, sistemele de aerisire-venti-laþie cu recuperare de energie, fini-sajele interioare low-VOC (VolatileOrganic Compound).

NOTÃ: Graþie faptului ca struc-turile ICF sunt atât de eficiente dinpunct de vedere energetic, ele nece-sitã doar jumatate din echipamentulHVAC (Heating, Ventilation & AirConditioning) – în cazul cofrajelor dejoasã energie ºi 20% din echipament– în cazul cofrajelor pentru casa pasivã.Pentru ca eficienþa recunoscutã aICFs sã fie valorificatã pe deplin,este necesar ca sistemul HVAC sãfie dimensionat corespunzãtor.

ec. Marin CRUÞESCU

Sistemul AMVIC ºi criza imobiliarã (IV)

FINISAJELE EXTERIOAREEste suficient sã rãsfoim revista

ICF Builder pentru a realiza cã orice

tip de finisaj exterior se poate aplica

pe construcþiile la care s-au utilizat

cofraje termoizolante. Probabil cã

cel mai uºor de aplicat sunt stuca-

turile acrilice. Stucaturile tradiþionale

se pun aproape la fel de uºor, iar

problemele de umezealã sunt mini-

malizate sau inexistente cu ICFs.

Cãrãmida, piatra, piatra lustruitã

ºi placãrile de orice fel se monteazã

fãrã nicio dificultate.

PLANIFICAREA CONSTRUCÞIEIICFs oferã mai multe avantaje

când este vorba de proiectarea con-

strucþiei. Deoarece cofrajele termoizo-

lante din neopor rãmân încorporate

în pereþi dupã ce se toarnã betonul,

constructorii pot lucra cu ICFs chiar

ºi în iernile aspre, fãrã a reduce rit-

mul de lucru! Constrângerile sunt

determinate de mãsura în care

constructorii se adapteazã la

temperaturile scãzute, nu de regi-

mu l de turnare ºi consolidare

a structurii din beton armat. Cheltu-

ielile de ºantier pentru încãlzire sunt

minimizate.

Graþie ICFs, sunt deja rezolvate

problemele izolãrii termice, iar zidu-

rile sunt perfect drepte. Astfel, se

eliminã timpul ºi manopera necesare

pentru efectuarea acestor operaþiuni.

Last but not least, în timp ce pe

ºantierele clasice lucrãrile treneazã

(sau chiar se opresc) din cauza

condiþiilor meteorologice (ploaie, frig),

a noroiului sau a altor probleme,

construcþiile ICF nu sunt afectate în

niciun fel de condiþiile meteorologice.

ALTE INFORMAÞIIAcest scurt articol nu este sufi-

cient de detaliat pentru a rãspunde

la toate întrebãrile ce pot sã aparã

atunci când un proiectant se con-

fruntã pentru prima data cu ICFs.

Pentru proiectanþii din România,„MANUALUL TEHNIC AL CON-STRUCÞIILOR ÎN SISTEM AMVIC“[2] este un îndreptar preþios. Pentruinformaþii specifice, cei interesaþise pot adresa direct la sediulSC AMVIC SRL, din Bragadiru,ªos. Alexandriei nr. 292 sau potaccesa site-ul firmei: www.amvic.ro.

Ca întreaga industrie ICF, ºiAMVIC România recunoaºte cãarhitecþii ºi proiectanþii contribuie ºiei la recunoaºterea tot mai largã aacestui sistem revoluþionar de con-strucþii. ªi suntem fericiþi pentru cãne oferiþi ºansa de a vã convinge câtde uºoarã este proiectarea cu Amvic– cofraje termoizolante din neopor.

BIGLIOGRAFIE1. Paul FORESMAN, „An Intro-

duction to Insulated Concrete Formsfor Designers”, ICF Builder, February/March 2008, pag. 37;

2. *** „Manualul tehnic al construcþi-ilor în sistem AMVIC”, Bucureºti, 2008.


În ceea ce priveºte ARACO,principalele dificultãþi majore înpregãtirea ºi realizarea lucrãrilor deconstrucþii cu care s-a confruntat înintervalul 2007-2008 au fost:

Deºi relativ nouã, legislaþia dereglementare a achiziþiilor publice,OUG nr. 34/2006 cu toate comple-tãrile ulterioare, este tot complicatã,stufoasã, discriminatorie ºi permisivãacþiunilor pãgubitoare avutului public,cu influenþe negative pentru cei maimulþi dintre constructori;

Procesul de licitare a fãcutposibil accesul la lucrãri al unor soci-etãþi necalificate profesional cu influ-enþe asupra calitãþii lucrãrilor ºicostului acestora;

Constructorii au fost lipsiþi deresurse, atât prin întârzierea plãþiifacturilor pentru lucrãrile executate,nedecontarea pe baza actualizãriidinamice a preþurilor la principaleleresurse cât ºi prin plata anticipatã aTVA la facturare ºi nu la încasareaproducþiei realizate;

Viabilizarea terenurilor pentruansambluri rezidenþiale nu s-a reali-zat la timp sau deloc;

Exproprierile pentru amplasa-rea lucrãrilor publice s-au tratatsuperficial ºi au creat grave pro-bleme financiare, tehnologice ºisociale pentru constructori;

Procedurile ºi metodologiile deaccesare a fondurilor comunitares-au dovedit inadecvate, influenþânddirect reprogramarea sau eliminarealucrãrilor ºi, deci, limitarea portofo-liului de comenzi ºi, implicit, efectu-area unor cheltuieli de pregãtirepãgubitoare;

Recalcularea devizelor de lucrãripentru influenþe directe ºi clare aconstituit în permanenþã una dintrecele mai pãguboase dificultãþi pentruconstructori în procesul de execuþie;

ªcoala româneascã nu a reuºitsã atragã în sistemul de învãþãmântpreuniversitar elevi pentru calificareprin scoli profesionale;

Criza de personal s-a manifes-tat atât în plan cantitativ cât ºi cali-tativ, impunând atragerea depersonal cu calificare incertã dinTurcia ºi China.

Anii 2007 ºi 2008 precum ºitrimestrul l din 2009, prin structurade relaþii economice, juridice ºi decooperare create de noua poziþie încadrul Comunitãþii Europene ºi aNATO, a impus pentru constructori ºipentru ARACO adoptarea unui nouconcept de pregãtire ºi realizare aconstrucþiilor.

ARACO s-a implicat direct înelaborarea, modificarea, simplifi-carea, armonizarea ºi completareacadrului naþional de reglementarea legislaþiei din domeniul con-strucþiilor-investiþiilor.

Un obiectiv de referinþã în activi-tatea ARACO l-a constituit adop-tarea, modificarea ºi completareacadrului naþional de reglementarea achiziþiilor publice.

Prin propunerile fãcute s-aurmãrit sã se elimine ºi sã seîmbunãtãþeascã accesul la lucrãri alsocietãþilor de construcþii, adoptareaunui ghid de ajustare a preþurilor peparcursul execuþiei lucrãrilor, adop-tarea modelului de contract FIDIC,reducerea timpilor între fazele deîncheiere a licitaþiilor, simplificarea ºi

eliminarea, chiar, a sistemului decontestare ºi rezolvare a licitaþiilor,blocarea accesului la licitaþii al soci-etãþilor fãrã calificarea profesionalãpe categorii de lucrãri, modificarealegii exproprierii pentru lucrãri deutilitate publicã º.a.

Se poate spune cã procesul dereglementare a achiziþiilor publicea fost îmbunãtãþit, reuºindu-se caacest cadru legislativ sã fie mult maifuncþional, rãmânând totuºi cu multedisfuncþionalitãþi.

Au continuat ºi în prima parte aperioadei analizate întârzierile laplata din fonduri publice a lucrãrilorexecutate ºi facturate.

ªi-au fãcut loc în ansamblulactivitãþilor de construcþii-investiþii,cu precãdere în domeniul imobiliar,proceduri intermediare care auamplificat preþurile lucrãrilor ºi aublocat dezvoltarea în acest domeniu.Sunt abordãri speculative care augenerat discrepanþe mari între pro-fitabilitãþile dezvoltatorilor imobiliariºi cele ale constructorilor. Aceºtia dinurmã nu mai puteau influenþaaceastã situaþie decât dacã ar fireuºit sã devinã ºi investitori îndomeniul imobiliar.

Axatã pe eliminarea, sau celpuþin pe limitarea, efectelor negativeasupra activitãþii de construcþii-investiþii, generate de diferite pro-bleme de reglementare tehnicã ºieconomicã, ARACO a acþionat pen-tru corectarea acestora ºi adoptareaunor soluþii mai potrivite.

ARACO a colaborat cu autori-tãþile în domeniu pentru adoptareaunor corecþii ºi completãri ale

Pentru unii (ARACO de exemplu) proverbul „toamna se numãrã bobocii“ pare depãºit, de seamã ce laînceputul acestui an, prin organizarea Conferinþei Naþionale ARACO (aprilie 2009), proverbul devine„primãvara se numãrã bobocii“. ªi nu-i rãu, dacã þinem seama cã, de fapt, bobocii apar primãvara. Oprimãvarã actualã, mai efervescentã faþã de multe altele, fie ºi pentru cã ne-a adus surprize care au mocnitde ani de zile concretizându-se, în ultimã instanþã, în cea mai neplãcutã crizã.

Conferinþa Naþionalã ARACO 2009

ARACO



legislaþiei privind achiziþiile publi-ce, contractarea lucrãrilor dupãmodelul FIDIC, ajustarea devi-zelor pe parcursul execuþiei lucrã-rilor în funcþie de creºtereasemnificativã a preþurilor pro-duselor pentru construcþii.

Datoritã insistenþelor pe lângãANRMAP, s-a elaborat „Ghidulprivind ajustarea valorii situaþiilorde lucrãri corelat cu rata inflaþieiºi a creºterii preþurilor“;

La propunerea ARACO, a fostelaboratã ºi însuºitã de cãtre autori-tatea în domeniu – MDRL –Hotãrârea Guvernului privind certifi-carea calificãrii profesionale pe cate-gorii de lucrãri CAEN a societãþilorde construcþii.

Ca urmare a contestãrii dis-funcþionalitãþilor legislaþiei privindachiziþiile publice ºi a insistenþei unororganisme economice ºi, cu precã-dere, a ARACO, Guvernul Românieia declanºat la începutul anului 2009acþiunea de „Modificare a cadruluinaþional de reglementare a achi-ziþiilor publice“.

Sunt în curs acþiuni laANRMAP ºi Departamentul pentruAfaceri Europene pentru promo-varea urgentã a pachetului legislativprivind achiziþiile publice, prin carese urmãreºte mai multã trans-parenþã în desfãºurarea procesului,reducerea la maximum a duratei lici-taþiilor publice, prin simplificareadocumentaþiilor de eligibilitate ºiînlocuirea lor cu certificatele de cali-ficare profesionalã a societãþilor deconstrucþii, soluþionarea operativã acontestaþiilor.

S-a intervenit la MFP, MT ºiMDRL pentru punerea de acord aOrdinului comun nr. 915/2008privind aprobarea condiþiilor gene-rale ºi speciale de contractare modelFIDIC, emis tot la solicitareaARACO, cu o serie de acte norma-tive româneºti cum ar fi HG nr.264/2003 privind acordarea avan-surilor, HG nr. 273/1994, careaprobã Regulamentele de recepþii ºiHG nr. 766/1997 privind atribuþiilediriginþilor de ºantier º.a.

Urmare a insistenþelor ACPR ºiARACO, Guvernul a înfiinþat„Grupul interministerial pentrugestionarea absorbþiei fondurilorcomunitare“.

În aceeaºi perioadã ºi, cuprecãdere, în ianuarie 2009, fiind

cooptatã în Grupul de lucru pentruelaborarea „Platformei comune demãsuri anticrizã“, ARACO a pro-pus, susþinut ºi reuºit adoptarea decãtre Guvern a unor mãsuri careprivesc constructorii în domeniulinvestiþiilor-construcþiilor.

La Conferinþa Naþionalã ARACOparticipanþii au adoptat ºi orezoluþie care cuprinde în principalmãsurile de îndeplinit în perioadacare urmeazã. Astfel, având învedere contextul politico-econo-mico-social actual marcat de:

Amplificarea efectelor crizeieconomice cu potenþial socialcorelat cu turbulenþele de pe piaþaenergeticã;

Capacitatea incertã a atrageriiºi utilizãrii fondurilor comunitare de-dicate României;

Riscurile majore cu care seconfruntã sectorul de construcþii înplanul finanþãrii proiectelor;

Insolvabilitatea generatã deneîncasarea creanþelor;

Riscurile pierderii locurilor demuncã din sector,ARACO îºi asumã rolul de confede-raþie patronalã reprezentativã la nivelnaþional ºi înþelege sã îºi exerciteatribuþiile specifice astfel:

În planul relaþiilor cu auto-ritãþile de stat (în special Parla-ment, Guvern ºi Autoritãþi locale),ARACO îºi propune:

Negocierea si promovarea unuiPlan de mãsuri anticrizã actualizatcare sã acompanieze execuþiabugetarã în 2009, corelat cu noileprognoze macroeconomice asumatede Guvern, în urma semnãriiAcordului cu UE ºi FMI;

Promovarea unor corecþiinecesare în Legislaþia achiziþiilorpublice, Codul fiscal, Legislaþiainsolvabilitãþii, Codul Muncii, Certifi-carea obligatorie a capabilitãþii com-paniilor, Legea 220/2008, Norme laHG 90/2008, organizarea unui modcentralizat de gestiune a investiþiilorpublice, promovarea centralã ºilocalã a energiilor regenerabile etc.

Finalizarea urgentã a încasãriicreanþelor aferente anului 2008;

Publicarea urgentã de cãtreministerele de resort ºi autoritãþilecontractante a resurselor financiaredisponibile pentru proiectele în deru-lare ºi a calendarului licitaþiilor carevor fi organizate în 2009;

Crearea unor Comisii la nivelnaþional ºi regional cu participareapartenerilor sociali care sã monito-rizeze derularea achiziþiilor publice;

Crearea unui mecanism desubvenþionare a dobânzilor de cãtrestat în proiectele de reabilitare ter-micã pentru creditele acordateautoritãþilor locale sau asociaþiilor deproprietari, mãsurã care sã impliceîn acest program ºi sistemul bancarsau numai CEC;

Promovarea urgentã a legisla-þiei aferente proiectelor de investiþiiîn regim PPP.

În planul parteneriatului socialse are în vedere:

Dezvoltarea parteneriatului socialla nivel naþional ºi îmbunãtãþireasubstanþialã a funcþionarii CES;

Consolidarea ACPR ºi eficienti-zarea activitãþilor acestei alianþe;

Promovarea unui Acord socialla nivel naþional adaptat condiþiilorde crizã din România;

Consolidarea parteneriatuluisocial ºi actualizarea AcorduluiSocial sectorial din ramura deconstrucþii;

Dezvoltarea în continuare aentitãþilor paritare înfiinþate în sector(CSC, CMC º.a.m.d.).

În planul relaþiilor interne ARACOva acþiona pentru:

Consolidarea structurilor terito-riale ale asociaþiei;

Continuarea promovãrii con-ceptului de cluster în regiunile undeacestea nu au fost încã înfiinþate;

Participarea la proiecte cufinanþare comunitarã (FSE, granturi,Leonardo da Vinci etc.) solitar sau înparteneriat naþional, regional saucomunitar;

Organizarea de evenimenteregionale (Ardeal, Moldova, Dobro-gea, Oltenia, Muntenia), cu partici-parea reprezentanþilor autoritãþilorlocale, ai clasei politice, ai mediuluibancar, ai mediului universitar, aimass-media ºi ai industriei con-strucþiilor pentru promovarea directãa soluþiilor ºi serviciilor oferite deARACO;

Continuarea coagulãrii tuturorentitãþilor cu profil patronal sau pro-fesional din industria construcþiilordin România.

În cadrul Conferinþei a avut locºi alegerea organelor conducã-toare a Asociaþiei pentru perioadaurmãtoare.

În funcþia de preºedinte alARACO a fost reales dl. LaurenþiuPlosceanu.



Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþialîn zona de sud a Bucureºtiului –MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tip(U-R-B-A-N), cât ºi de profilele ger-mane marca REHAU. Anul 2005 aînsemnat o importantã evoluþiepentru acest compartiment, o seriede utilaje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã. 2005 a fost foarte produc-tiv ºi în ceea ce priveºte realizareade pereþi-cortinã, trei dintre cele maiimportante lucrãri fiind hala show-room Kia Motors de pe DN1, show-room-ul Kia Motors de pebu leva rdu l Av i a t o r i l o r d i n

Bucureºti ºi hala proprie a SCCAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili,deþinând 2 auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie dinBucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea gãseºteprilejul de a mulþumi celor mai impor-tanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe SociétéGénérale, ROHE România, Mit MotorsInternational, Ines Group, AgerBussines Tech, Ranexim SRL,Vertical Construct, Flyper SRL,Cristalex 94, ROEL Electrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB ROMÂNIA, ForiaRomânia.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 14 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021/361.29.24, Fax: 021/361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


În cazul construcþiilor vechi, cali-tãþii îndoielnice a materialelor deconstrucþie folosite (cãrãmidã ºimortar cu rezistenþe mecanicereduse) i se alãturã: alcãtuirea con-structivã neconformã normeloractuale de protecþie antiseismicã,schimbarea de destinaþie sau defuncþionalitate fãrã a folosi proiectede specialitate. Dupã 1989, s-aufãcut chiar modificãri structurale fãrãproiecte de specialitate, modificãri acãror influenþã asupra comportãriiclãdirii nu este cunoscutã, con-strucþiile devenind vulnerabile încazul unui seism.

Conform unui studiu realizat deComisia Economicã pentru Europa aOrganizaþiei Naþiunilor Unite, pânãîn anul 2020, doar 1,5 din cele 8 mili-oane de case ºi apartamente dinRomânia vor mai putea fi locuibile,restul ajungând la sfârºitul ciclului lorde viaþã. În viziunea specialiºtilorONU, un numãr semnificativ deblocuri suferã de probleme struc-turale majore, marea majoritatepãrând sã fie necorespunzãtor izo-late, provocând un disconfort majorºi punând în pericol sãnãtatea ºichiar viaþa locatarilor.

Într-un alt studiu realizat deABMEE Braºov, fondul de locuinþeexistent în România, conform recen-sãmântului populaþiei ºi locuin-þelor din 18 martie 2002, este de

4.846.572 clãdiri (8.110.407 locuinþe),din care în mediul urban 23,5% dinclãdiri (52,5% din locuinþe). O locu-inþã medie (fictivã) are o suprafaþãlocuibilã de 37,5 m2 ºi este ocupatãde 2,6 persoane. Faþã de anul 1992,numãrul clãdirilor a crescut consi-derabil pe total þarã, trei sferturi dinaceastã creºtere regãsindu-se înmediul rural.

Ca formã de proprietate, pon-derea locuinþelor proprietate privatãdin totalul fondului de locuinþe repre-zintã 97%. Creºterea se datoreazãîn primul rând vânzãrii locuinþelor dinfondul locativ de stat, retrocedãriiproprietãþilor, precum ºi construiriide noi locuinþe. Majoritatea locu-inþelor sunt situate în clãdiri cu vechi-mea cuprinsã între 15 ºi 55 ani,caracterizate prin uzurã avansatã ºiprintr-un grad redus de izolare termicã.

În ceea ce priveºte construcþiilenoi, datele oficiale oferite de Institu-tul Naþional de Statisticã aratã cã în2005 au fost finalizate 1.163 delocuinþe, 80% dintre acestea auparter ºi unul sau douã etaje.

În anul 2008 valorile s-au dublatdatoritã investiþiilor cu capital strãinîn zona construcþiilor de locuinþe.

În proiectarea, execuþia ºi între-þinerea construcþiilor, principalasursã de hazard natural o reprezintãseismul. Cutremurele de pãmânt seasociazã adesea cu alunecãri de

teren amplificate de natura slabã aterenului de fundare. În acestecondiþii, experþii tehnici nu trebuie sãse limiteze doar la evaluarea gra-dului de asigurare al structurii, ci vorefectua analize riguroase ale carac-teristicilor reale ale materialelor dinelementele structurale ºi ale tere-nului de fundare având în vedere influ-enþa factorilor din mediul ambiantasupra loessurilor.

Deºi varietatea materialelor uti-lizate la realizarea structurilor la noinu este foarte mare, se impunmetode diferenþiate de analizã struc-turalã, metode care sã urmãreascãîndeplinirea unor scopuri aparentdivergente ºi anume siguranþa,funcþionalitatea, asigurarea cerin-þelor utilizatorului pe de o parte, cos-tul iniþial pentru realizarea construcþieiºi cheltuielile de întreþinere pe dealtã parte.

Municipiul Iaºi este situat înpartea de Nord-Est a României, înPodiºul Moldovei, la o distanþã decca 200 km de principalul focar alseismelor majore, situat în Vrancea.

Construcþiile de locuit suntamplasate în proporþie de peste 60%pe versanþi ºi de 100% în terenurislabe de fundare (argila contractilãsau teren macroporos din categorialoessurilor). Amplasamentele pelunca Bahluiului sau chiar pe fostaalbie, pe teren de fundare argilã con-tractilã sau pe versanþi, pe loesssensibil la umezire, asociate cufenomene de alunecãri de teren saude umezire a zonei de fundare

Consideraþii privind problematicafondului construit existent

drd. ing. Daniela CRÃCIUNESCU – I.S.C. Iaºi,conf. univ. dr. ing. Gabriela PROCA – Universitatea Tehnicã Iaºi

În România, starea tehnicã a construcþiilor este departe de a fi

controlatã, în situaþia unui deficit de specialiºti antrenaþi în domeniu,

a unor resurse financiare limitate precum ºi a unui cadru legal

incomplet.


Noi capacitãþi de producþie la AZURAZUR S.A. a inaugurat recent cea

mai mare linie tehnologicã din Europade Est pentru fabricarea produselorpe bazã de apã. Este vorba desprevopsele lavabile pentru interior ºi exte-rior, tencuieli, grund de amorsare ºimozaic, produse pe noua linieautomatã, în cantitãþi foarte mari, curespectarea tuturor cerinþelor legis-laþiei de mediu.

Noua linie tehnologicã se compunedin: instalaþia pentru vopsele lavabiledin gamele: ROUA, EVRIKA ºi EDIL,cu o capacitate de 9.000 tone pe an,instalaþia de tencuieli sintetice dingama QTEK, cu o capacitate de 5.000tone pe an, instalaþia pentru grundul

de amorsare, cu capacitate de 5.000tone pe an ºi instalaþia pentru pro-ducþia de tencuialã de soclu.

„Costul noii investiþii de la AZUR s-aridicat la peste 4 milioane de euro“, dupãcum ne-a declarat dl. inginer ZoltanJAKAB – director general al societãþii.

Hotãrârea patronatului ºi a Consiliuluide Administraþie de a realiza aceastãinvestiþie se datoreazã creºterii cererii,materializatã în dublarea în ultimii treiani a vânzãrilor de produse AZUR pebazã de apã.

AZUR se aflã pe piaþa acestor pro-duse de peste 15 ani, iar în 2006 alansat brandul profesional QTEK.

Programul de investiþii de la AZURa fost strâns legat de dinamica pieþeiconstrucþiilor, de necesitatea impusãde mediul concurenþial de a producecu costuri cât mai mici ºi, mai ales, depolitica societãþii, axatã pe menþinereaunei calitãþi constante la cei mai înalþiparametri.

În acest fel AZUR se simte maiaproape de cerinþele ºi nevoileclienþilor sãi, oferind prompt pro-duse de înaltã calitate, la un preþavantajos.

urmare a întreþinerii precare a insta-laþiilor de apã ºi canalizare, sau adefectuoasei sistematizãri din jurulconstrucþiilor, constituie surse majorede risc privind stabilitatea generalã aconstrucþiilor. Se mai pot adãugafactori mai puþin studiaþi: modificareanivelului pânzei freatice, influenþapânzei de apã freaticã asupra fun-daþiilor, amplasamentul construcþiilorîn zona drenurilor dezafectate sauneîntreþinute, efectul vibraþiilor gene-rate de traficul intens de pe strãzileoraºului.

În ultimele douã secole, con-strucþiile oraºului au fost afectate denumeroase seisme (1802, 1838,1908, 1940, 1977, 1986, 1990) carele-au slãbit rezistenþa ºi stabilitatea.Lipsa sau calitatea precarã alucrãrilor de întreþinere ºi reparaþiicurente ale fondului construit exis-tent (remediere sau înlocuire la timpa lucrãrilor/instalaþiilor defecte: ali-mentare cu apã, canalizare, încãlzire,

jgheaburi ºi burlane lipsã saudefecte, repararea trotuarelor) deter-minã o creºtere a vulnerabilitãþiistructurilor, indiferent de vechime, încazul unui eventual seism important.

Din constatãrile fãcute deInspectoratul în Construcþii Iaºirelativ la desfãºurarea activitãþilor deurmãrire a comportãrii în timp aconstrucþiilor a rezultat necesitatearezolvãrii unor probleme majore lanivel urban pentru diminuarea efec-telor ce se pot produce în cazul unuicutremur de pãmânt prin avariereaunor construcþii vulnerabile, cu gradredus de siguranþã. La nivelul anului2000 în municipiul Iaºi erau experti-zate doar 258 de blocuri cu regim deînãlþime P+4E, construite în peri-oada 1960 – 1977, situate în carti-erele Cantemir, ªoseaua Naþionalã,Tãtãraºi, 24% dintre acestea fiindîncadrate de experþi în urgenþa U1.

S-a recomandat expertizarea ºi aînceput sau continuã, dupã caz, con-solidarea unor construcþii monument

istoric reprezentative pentru oraº,clãdiri spitaliceºti de importanþãvitalã care trebuie sa rãmânã înfuncþiune ºi post seism, spaþii de învã-þãmânt, construcþii de patrimoniu. Seacordã, totuºi, foarte puþinã impor-tanþã stabilirii stãrii tehnice reale afondului construit existent. Pentrumenþinerea unor condiþii acceptabilede trai ºi a unei identitãþi pe termenlung a oraºului, este necesarã for-mularea de politici urbane bazate peîntreþinerea construcþiilor prin conºti-entizarea proprietarilor asupra respon-sabilitãþilor pe care le au referitor laîntreþinerea imobilelor.

O dezvoltare urbanã responsa-bilã este rezultatul combinaþiei dintreconservarea, renovarea/reabilitareaºi managementul activitãþilor urbane.

Se considerã necesarã accep-tarea realitãþii ºi anume cã existãriscul avarierii construcþiilor la uneventual seism ºi cã, la nivelulcunoºtinþelor actuale, este imposi-bilã eliminarea acestui risc.



Voltex® este un compozit foarte eficient pentru hidroizo-laþii, format dintr-un geotextil rezistent ºi 4,88 kg de bentonitãde sodiu pe metru pãtrat. Bentonita sodicã, cu permeabilitateredusã, este încapsulatã între un strat de geotextil þesut ºiunul neþesut. Un proces de interþesere uneºte geotextileleformând un compozit puternic care acoperã bentonita, prote-jând-o împotriva condiþiilor de mediu ºi a deteriorãrilor asoci-ate construcþiei. Odatã umplut, Voltex® se hidrateazã ºiformeazã o membranã monoliticã hidroizolantã. Voltex® nuconþine COV (Compuºi Organici Volatili) ºi poate fi aplicat pebetonul proaspãt în aproape orice condiþii meteorologice,dovedindu-se eficient în proiecte noi sau de remediere ahidroizolaþiei oriunde pe glob.

Voltex® funcþioneazã prin formarea unei membrane cupermeabilitate redusã la contactul cu apa. Când este udatã,bentonita neîncapsulatã poate sã îºi mãreascã cu pânã la15 ori volumul ei uscat. Când este încapsulatã sub presiune,creºterea este controlatã, formând o membranã imperme-abilã hidroizolantã. Acþiunea de umflare a Volclay poatesigila micile crãpãturi ale betonului cauzate de terenul defundare, contracþia betonului sau acþiunea seismicã; problemece nu pot fi controlate în mod normal. Voltex® formeazã olegãturã mecanicã puternicã cu betonul atunci când fibrelegeotextilelor sunt încapsulate în suprafaþa betonului turnat.

AVANTAJEBARIERÃ PENTRU APÃ, VAPORI ªI GAZEAUTO SIGILARE ªI REPARAREELIMINÃ INFILTRAÞIILE DE APÃ AVANTAJOS ECONOMICINSTALARE ÎN ORICE CONDIÞII CLIMATERICE APLICARE RAPIDÃ / UªOARÃ FORMARE FLEXIBILÃ / UªOARÃ ASPRU / DURABILPREGÃTIRE MINIMÃ NU NECESITÃ ªAPÃ DE EGALIZARE FÃRÃ AMORSE / ADEZIVI FÃRÃ PLÃCI DE PROTECÞIE SISTEM UNIC DE IMPERMEABILIZAREA „PROPRIETÃÞII DELIMITATE“

APLICAÞIIVoltex® este proiectat pentru suprafeþe de fundare subte-

rane verticale ºi orizontale. Aplicaþiile uzuale includ pereþidin beton în contact cu pãmântul, acoperiºuri cu pãmânt,plãci structurale, tuneluri ºi elemente de fundaþie în contactcu pãmântul. Aplicaþiile includ piloþi secanþi ºi continui, pereþisubþiri ºi pereþi de susþinere. Aplicaþiile pot viza structuri subpresiune hidrostaticã continuã sau intermitentã. Atunci cândexistã apã subteranã contaminatã sau bogatã în sãruri,folosiþi Voltex CR cu bentonitã de sodiu rezistentã la conta-minãri. Voltex CR rezistã în condiþii de contaminare la nivelînalt cu: nitraþi, fosfaþi, cloruri, sulfaþi, var ºi solvenþi organici.

LUCRÃRI DE PREGÃTIRE A SUBSTRATULUISubstratul trebuie sã fie neted ºi compactat la o valoare

a Proctor Modificat de 85%. Suprafeþele de beton trebuiesã fie fãrã goluri sau proeminenþe. Iregularitãþile suprafeþeitrebuie sã fie îndepãrtate înaintea instalãrii. Porii ºi altegoluri ale betonului trebuie sã fie umplute cu mortar sauBentoseal, iar gãurile de la bolþuri trebuie sã fie umplute cuun mortar adecvat, noncontractil.

Membranã bentoniticã pentru hidroizolaþii

Fig. 1: Impermeabilizare fundaþii


Vã prezentãm alãturat câteva soluþii tehnice pentru uneleaplicaþii: Fig. 1 – impermeabilizare fundaþii, Fig. 2 – imper-meabilizare piloþi secanþi ºi Fig. 3 – impermeabilizare pene-trãri conducte.

ACCESORIIBENTOSEAL® – compus patentat pe bazã de ben-

tonitã sodicã în varianta „aplicabil cu mistria”, utilizat ca ºimastic de etanºare în jurul penetraþiilor ºi colþurilor;

VOLCLAY GRANULES® – bentonitã purã Volclay subformã de granule, utilizatã pentru a detalia zonele criticecare pot necesita protecþie suplimentarã Volclay;

WATERSTOP RX101® – bandã de impermeabilizarea rosturilor fãrã miºcare, pe bazã de bentonitã;

Oricare ar fi tipul de etanºare care trebuie sã fie execu-tat, SC IRIDEX GROUP PLASTIC SRL, prin intermediulDepartamentului Materiale Speciale de Construcþii, vã stãla dispoziþie oferindu-vã consultanþã tehnicã.

Fig. 2: Impermeabilizare piloþi secanþi Fig. 3: Impermeabilizare penetrãri conducte


ADEKA ULTRA SEAL profil expandabil în contact cu apa

Materialele izolatoare ADEKA sedilateazã în contact cu apa. Pre-siunea exercitatã (datoritã interac-þiunii cu apa) pe suprafaþa rostului,garanteazã oprirea eficientã ascurgerilor de apã. Atâta timp câtprofilul este în contact cu apa, pre-siunea exercitatã pe suprafaþa rostuluirãmâne constantã. Datoritã elasticitãþiiexcepþionale a cauciucului natural,ADEKA se adapteazã oricãrei miºcãria rostului, în timp ce menþineaceeaºi capacitate de hidroizolare.

Datoritã cauciucului natural aflatîn compoziþie, componentele hidro-filice ale produsului ADEKA nu sepierd nici dupã o perioadã maiîndelungatã. Aceastã caracteristicãpermite ca ADEKA sã fie produsulideal pentru a fi aplicat în locuri undenivelul apei este variabil.

Capacitatea de elasticitate ridi-catã a profilului ADEKA este menþi-nutã chiar ºi la temperaturi sub 0 0C.

ADEKA este rezistentã la diferitesubstanþe chimice agresive iar,datoritã componentelor naturale,este un produs ecologic.

Domeniile tipice de aplicareADEKA ULTRA SEAL:

Construcþii civile ºi/sau indus-triale: parcãri subterane, platformede beton, silozuri, construcþii indus-triale, bazine de apã etc.;

Tuneluri: cãi ferate subterane,treceri subterane, segmente detuneluri;

Inginerie subteranã: plãcipardosealã, table metalice, arbori,diafragme;

Lucrãri de canalizare: lucrãricanalizare, þevi canalizare, rezer-voare, conducte þevi;

Reþele electrice: centrale elec-trice, baraje;

Facilitãþi portuare: valve, con-strucþii de canale etc.

ADEKA ULTRA SEAL se aplicãuºor ºi rapid (foto 2).

Profilul de etanºare se aplicãpe mijlocul rostului de lucru: trebuiesã ne asigurãm cã ambele laturi aleprofilului sunt acoperite cu cel puþin10 cm de beton.

Suprafeþe umede sau cu ine-galitãþi: se aplicã adezivul cu creº-tere volumicã Adeka Ultra SealP-201 pe suprafaþa curãþatã a rostu-lui, pe toatã lungimea profilului careurmeazã a fi fixat. Apoi, profilul se vapresa pe P-201 aplicat. Turnareabetonului poate fi începutã cel maidevreme dupã 24 ore, dupã uscareaadezivului P-201.

Suprafeþe uscate, netede: seaplicã adezivul ITEC ULTRA BONDpe suprafaþa rostului, respectiv pe oparte a profilului. Dupã scurt timpprofilurile se vor fixa ºi presa pe rost.Betonul poate fi turnat imediat dupãacest procedeu.

Colþuri: profilurile rosturilor delegare trebuie sã fie la cel puþin 5 cmdistanþã unul de celãlalt.

Lipiþi rosturile (îmbinãrile) pro-filurilor cu Adeka Utra Seal P-201.

ADEKA ULTRA SEAL este obandã profilatã cu dilatarevolumetricã pe bazã de cauciucnatural. Benzile Adeka Utra Seal(foto 1) sunt folosite pentruizolarea permanentã a ros-turilor, împotriva infiltraþiilorsau scurgerilor de apã.

Tabelul 1: Tipuri de produse ºi dimensiunile disponibile

Foto 1

Foto 2

Vã prezentãm mai jos modalitãþi le de aplicare a profiluri lorexpandabile. Pentru mai multe detalii, vã rugam sã consultaþi fiºele tehniceale produselor ºi/sau sã ne contactaþi.

APLICAREA PROFILURILOREXPANDABILE - ÎMBINÃRI

Dupã aplicarea primei benzi profil, pasta deetanºare trebuie aplicatã pe partea lateralã a pro-filului pe toatã lungimea zonei de îmbinare. Aldoilea profil expandabil trebuie aplicat ºi fixat lângãcelãlalt.

Pãrþile de îmbinare a profilului expandabil tre-buie izolate cu pastã de etanºare. Orice breºã întreprofilurile expandabile trebuie izolatã cu pastã deetanºare.

APLICAREA PROFILURILOREXPANDABILE - ROST DE LUCRU

Suprafeþedenivelate/umede

Aplicaþi uniform pastade etanºare (Ø al pasteicel puþin 1 cm);

Banda expandabilãse va fixa ºi apãsa pesuprafaþã, pânã cândapar urme de adeziv;

Asiguraþi-vã cã pro-filul expandabil aderã înmod corespunzãtor pesuprafaþã;

Umpleþi breºa, întreprof i l º i suprafaþã, cupastã de etanºare.

Suprafeþenivelate/uscateAplicaþi uniform ade-

zivul contact (tip care nudizolvã cauciucul) pesuprafaþã, cu pensula;

Aplicaþi adeziv pesuprafaþa profilului expan-dabil (KMU-2010);

Lãsaþi adezivul laaer, pânã când acesta numai aderã la atingere, apoifixaþi ºi apãsaþi banda ex-pandabilã pe suprafaþã;

Asiguraþi-vã cã pro-filul expandabil aderã înmod corespunzãtor pesuprafaþã;

Umpleþi breºa, întreprofil ºi suprafaþã, cu pastãde etanºare.

APLICAREA PROFILURILOREXPANDABILE – INSTALAÞII CONDUCTE

Aplicaþi adezivulcontact în mod uniformcu pensula (pentru þevicu Ø > 40 cm aplicaþiadezivul pe profilul expan-dabil – KMU-2010 – iarpentru þevi cu Ø < 40 cmaplicaþi adezivul pe profilulexpandabil – KMU-2005.

Lãsaþi adezivul laaer, pânã când acestanu mai aderã la atingere.

Fixaþi ºi apãsaþibanda expandabilã pesuprafaþã.

Asiguraþi-vã cã pro-filul expandabil aderã înmod corespunzãtor pesuprafaþã.

Umpleþi breºa întreprofil ºi suprafaþã cupastã de etanºare.


Am profitat de campania elec-toralã pentru alegerile parlamentarede anul trecut pentru a lansa un apelpartidelor politice ºi unor ziare cen-trale prin care atrãgeam atenþiaasupra necesitãþii prezervãrii fonduluiconstruit existent ca principalã ºi ceamai de seamã bogãþie a cetãþeniloracestei þãri.

Dupã câºtigarea alegerilor decãtre cele douã mari partide PD-L ºiPSD-PC ºi formarea noului guvern,m-am adresat din nou preºedinteluiþãrii dl. Traian Bãsescu, primuluiministru dl. Emil Boc, preºedinteluiSenatului dl. Mircea Geoanã, pre-ºedintelui Camerei Deputaþilor d-naRoberta Anastase, ministruluiDezvoltãrii Regionale ºi Locuinþeidl. Vasile Blaga, secretarului de statdl. Rãzvan Murgeanu, ca ºi senato-rilor ºi deputaþilor de profesie inginericonstructori nou aleºi în Parlament,cãrora le-am propus:

1. Înlocuirea legii nr.10/1995„privind calitatea în construcþii“ cu oaltã lege „privind activitãþile din con-strucþii“, mai bine adaptatã realitã-þilor actuale;

2. Legalizarea ºi oficializareaocupaþiei „monitorizarea comportãriiin situ a construcþiilor“ prin înscriereaacesteia în CAEN ºi în nomencla-torul ocupaþiilor din România;

3. Descentralizarea controluluipublic de stat în construcþii, printrecerea principalelor atribuþii aleInspectoratului de Stat în Construcþiila autoritãþile administrative locale,direct interesate ºi responsabile înfaþa comunitãþilor lor, sub aspectulcomportãrii construcþiilor existentedin punct de vedere al securitãþii ºicalitãþii vieþii;

4. Recunoaºterea unor drepturilegitime ale profesiei de constructorºi ale asociaþiilor profesionale aleinginerilor constructori, precum par-ticiparea la elaborarea reglemen-tãrilor ºi atestarea competenþeiprofesionale.

La primul demers nu a reacþionatnici unul dintre partidele mari anta-mate ºi nici ziarele nu au consideratnecesarã adoptarea vreunei atitudini.

La al doilea au rãspuns pânã

în prezent preºedintele Senatului

dl. Mircea Geoanã, preºedintele

Comisiei Administraþia Publicã,

Organizarea Teritoriului ºi Protecþia

Mediului dl. senator Petru Filip ºi

responsabilul cu relaþiile publice din

secretariatul Guvernului. În rest, mai

aºteptãm.

A existat odatã un „Minister al

Construcþiilor“, conectat când cu

economia forestierã, când cu con-

strucþiile industriale, când cu trans-

porturile ºi turismul, dar care, prin

denumire mãcar, scotea în evidenþã

preocuparea guvernului pentru sec-

torul construcþiilor.

Ori, construcþiile alcãtuiesc infra-

structura tuturor activitãþilor umane,

oricât de spirituale ºi eterice ar

pãrea acestea. Construcþiile oferã

adãpost ºi suport, dar, În acelaºi

timp, exprimã creativitatea unui

popor, materializarea aspiraþiilor

sale spre frumos, spre trainic, spre

Ireversibil cum îl ºtim, timpul devine neiertãtor, în special în domeniul construcþiilor unde gravitatea ºicalitatea sunt puncte de boltã în realizarea oricãrei investiþii.

Pentru a se reuºi un asemenea deziderat, concepþia ºi organizarea conteazã hotãrâtor.De aici ºi nevoia unui cadru cât mai bine organizat de desfãºurarea a tuturor etapelor: de la proiectare

pânã la execuþia ºi punerea în exploatare a oricãrui obiectiv construit.Organizarea trebuie sã aibã, cum se spune, un… cap ºi o desfãºurare de activitãþi capabile sã asigure

calitatea ºi eficienþa atât de necesare pe o piaþã concurenþialã acerbã. Ori, ceea ce se întâmplã de ani buniîn sectorul de construcþii lasã sã se vadã lucrul la întâmplare, în virtutea inspiraþiei ºi experienþeirealizatorilor de investiþii.

Redacþia

Cine coordoneazã sectorul construcþii?Dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN,

Preºedintele Comisiei Naþionale „Comportarea in situ a construcþiilor“


Tehnologie de injectarecu rãºini sintetice URETEK

DEGRADÃRILE CONSTRUCÞIILORDin analizarea ºi cercetarea fisurilor în ansamblul con-

strucþiei se obþin informaþii foarte importante despre modulsau tipul de tasare survenit în timp. Evoluþia degradãrilorprezente, mai ales pe elemente structurale verticale –pereþi portanþi sau despãrþitori –, dar ºi deformarea plãcilorde pardosealã ne oferã informaþii importante referitoare laformarea fisurilor ºi evoluþia lor dinamicã. Desigur, la evalu-area degradãrilor din tasãri trebuie luate în considerareconcepþia structuralã a construcþiei, materialele folosite,precum ºi starea construcþiei din punctul de vedere al rezis-tenþei ºi stabilitãþii.

În cazul unor tasãri ale terenului de fundare, structurileconstrucþiilor au o anumitã capacitate de deformarefizicã, deformare care nu afecteazã ansamblul con-strucþiei. Dacã, însã, tasãrile conduc la trecerea pestelimita maximã de deformare a elementelor structuraleafectate, acestea nu-ºi mai pot exercita rolul lor de rezis-tenþã. Ca urmare, elementele structurale se deterioreazã,apar fisurile ºi deformãrile fizice extreme.

În prima fazã, deteriorãrile apar în punctele consideratemai slabe din punct de vedere al rezistenþei; dupã o anu-mitã perioadã de timp, se extind în restul elementelorzonei afectate, fiind posibilã astfel degradarea totalã aconstrucþiei. Structura construcþiei se remediazã prin stabi-lizarea ºi îmbunãtãþirea terenului de fundare, prin elimi-narea cauzelor tasãrilor, dar ºi prin lucrãri de consolidare ºirenovare la elementele de construcþie afectate.

Foarte des se întâmplã ca tasãrile sã survinã treptat, într-operioadã lungã de timp, ca urmare a degradãrii lente a terenu-lui de fundare. Deteriorãrile pe una dintre pãrþile construcþieipot fi cauzate de implicarea unor tensiuni globale suplimentare,provenite din tasãrile unei alte pãrþi ale aceleiaºi construcþii.Pentru a preveni degradãrile ulterioare ºi mai grave, dupãdescoperirea unor deteriorãri sau fisuri la partea de infrastruc-turã a construcþiei, este indicatã intervenþia imediatã.

INJECTAREA URETEK Tehnologia Uretek poate fi folositã pentru aproape toate

tipurile de terenuri de fundare. Cazuri extreme prezintãsolurile cu conþinut de materiale organice, care sunt foartecompresibile. Aceeaºi tehnologie se poate aplica ºi în cazulacestor soluri, însã trebuie luate ºi alte mãsuri de intervenþie.

Pentru solurile argiloase ºi foarte plastice, în majoritateacazurilor trebuie fãcut un studiu geotehnic mai amãnunþit casã se poatã prevedea eventualele tasãri suplimentare sauexpansiuni ale terenului de fundare. La construcþiile foartedeteriorate sunt necesare ºi intervenþii clasice de consoli-dare structuralã.

În cazul intervenþiilor majore (de ordinul centimetrilor)de ridicare la nivel a construcþiei prin tehnologia Uretek,trebuie realizatã o expertizã structuralã (calcul static ºistabilitate) de cãtre o persoanã autorizatã, pentru a seputea lua în calcul caracteristicile elementelor de con-strucþie, mãsurã prin care se evitã alte degradãri aleconstrucþiei.

Pentru aglomerarea solurilor, de exemplu, se poatefolosi tehnologia de injectare cu Uretek Deep-Injections cuaplicaþie de la case familiale pânã la clãdiri industriale.Tehnologia asigurã o executare rapidã ºi curatã a lucrãrilorºi nu necesitã demolare sau intervenþie fizicã. Se pot rea-liza lucrãri pânã la adâncimi de 7 metri. Produsul poate fifolosit cu succes la stabilizarea sau ridicarea pardoselilor,în cazul supraetajãrilor, precum ºi la umplerea golurilor dinterenul de fundare.

Durabilitatea pe un timp îndelungat a lucrãrilor executateeste asiguratã de performanþele ridicate ale tehnologieiURETEK care garanteazã consolidarea terenului de fundare.Acest lucru poate fi verificat ºi confirmat prin penetrareadinamicã a solului.

Tehnologia Uretek a fost conceputã pentru consolidarea tasãrilor de clãdiri, drumuri, culee de pod ºi pentrustabilizarea terenurilor de fundare, atunci când cauzele degradãrilor sunt greºelile de execuþie sau pierdereacapacitãþii portante a respectivelor terenuri. Cu ajutorul tehnologiei de injectare Uretek se pot remedia tasãrileneuniforme ale construcþiilor, fãrã sã fie nevoie de intervenþii majore de consolidare structuralã ºi demolãripentru acces la anumite procedee de consolidare. Stabilizarea sau chiar ridicarea (aducerea în poziþia iniþialã lanivel) construcþiilor deteriorate se controleazã în permanenþã pe parcursul injectãrii ºi poate fi opritã în oricemoment dacã este necesar.


mãreþ, dar, mai ales, spre util. Utili-tatea construcþiilor reprezintã princi-pala lor calitate, ce se manifestã încursul exploatãrii lor ºi care constãîn satisfacerea cerinþelor beneficia-rilor de siguranþã, confort ºi economie.

În felul acesta, aptitudinea pentruexploatare a construcþiilor constituiecali tatea globalã a acestora,realizarea ºi menþinerea ei fiindscopul principal al tuturor activitãþilordin domeniu: cercetare, proiectare,execuþie, învãþãmânt, asistenþã,consultanþã, reglementare, control º.a.

Construcþiile sunt peste tot ºi seprezintã sub o diversitate de formela fel de mare precum sunt pre-ocupãrile ºi aspiraþiile umane. ªi, cutoate acestea, toate construcþiile,fie ele civile, industriale, agro-tehnice, hidrotehnice, energetice,miniere, cãi de comunicaþii ºitransport, edilitare, militare, sub-terane ºi supraterane etc. au încomun câteva trãsãturi ºi anume:materialitatea, alcãtuirea con-structivã, destinaþia funcþionalã,echiparea ºi locaþia.

Aceste caracteristici comune leleagã ºi, în acelaºi timp, le diferenþi-azã, permiþând diversificarea lor.Cunoaºterea ºi înþelegerea acestortrãsãturi caracteristice ne permit sãconcepem ºi sã realizãm construcþiide toate felurile, care, prin perfor-manþele lor de comportament, sã fieapte pentru exploatare dacã acesteasatisfac condiþiile de utilitate legatede destinaþia lor funcþionalã.

Normalã s-ar pãrea a fi situaþiaîn care progresul ºi dezvoltarea îndomeniul construcþiilor, cel puþinal principiilor de proiectare ºi exe-cuþie comune tuturor, sã fie coor-donate de o organizaþie distinctã,puternic susþinutã de guvernulnumit de aleºii poporului.

Ori, în organizarea actualuluiMinister al Dezvoltãrii Regionale ºiLocuinþei existã vreo 30 de direcþii,dintre care doar trei se ocupã de

„construcþii“, respectiv „DirecþiaGeneralã Construcþii Locuinþe ºiReabilitare Termicã“ ºi „DirecþiaGeneralã Tehnicã de Construcþii“ cuo „Direcþie de Reglementãri înConstrucþii“. Credeþi cã este deajuns pentru a stabili politicilestatului pentru imensa diversitatede construcþii existente ºi care serealizeazã continuu?

Guvernul ºi-a propus ºi, pe dreptcuvânt, sã investeascã masiv îninfrastructura þãrii. Corect! Dar cufondul construit existent moºtenitºi cu cel pe cale de creare, cumrãmâne? Cine ºi, mai ales, cum sãpãstreze aceastã avere uriaºã apoporului nostru?

Construcþiile, ca tot ce estepãmântean, se nasc, cresc, îmbãtrâ-nesc ºi mor. Dar durata lor de exis-tenþã ºi, mai ales, de exploatare utilãeste legatã de modul cum ºtim noisã le concepem, sã le proiectãm, sãle executãm ºi sã le utilizãm, dar ºisã le întreþinem, sã le reparãm, sã lerenovãm ºi sã le restructurãm lanevoie.

Ca sã asigurãm mentenanþa ºireabilitarea construcþiilor de oricefel, trebuie sã le urmãrim com-portarea in situ, sã le evaluãmstarea tehnicã ºi funcþionalã înmod corect ºi responsabil.Aceastã monitorizare a comportãriiin situ a construcþiilor nu este însã ooperaþie simplã, la îndemâna oricui.În funcþie de complexitatea struc-turalã a construcþiei, de condiþiile deamplasament, de destinaþia func-þionalã se cere ºi o graduare a cali-ficãrii ºi a competenþei celor implicaþiîn aceastã activitate. Una este sãmonitorizezi o clãdire ºi alta este sãmonitorizezi un baraj hidrotehnic, untunel, un pod, o ºosea etc.

În prezent, activitatea de urmã-rire a comportãrii in situ a construc-þiilor ºi de intervenþii asupraacestora, de altfel stipulatã de actu-ala lege nr.10/1995 privind calitatea

în construcþii drept o componentã asistemului calitãþii în construcþii, estepracticatã în unele sectoare precumbarajele hidrotehnice, centrale termoºi nuclearo-electrice, drumuri, poduri,cãi ferate, fãrã însã ca aceste ocu-paþii sã fie reglementate oficial,legal.

Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Locuinþei ºi-a propus sã se ocupede clãdirile de locuit ºi de reabi-litarea lor termicã; foarte bine, delocuinþe au nevoie toþi oamenii dinþara noastrã. Dar de celelalte cate-gorii de construcþii cine seocupã? Zilnic se prezintã în mass-media ºtiri despre clãdiri de ºcoli,spitale, cinematografe, teatre,muzee ºi altele aflate în stare gravãde degradare, la care cad acope-riºuri, tavane, aticuri, copertineomorând oameni. Zilnic apar înmass-media ºtiri privind drumuri ºiºosele desfundate, pline de gropi ºialte deteriorãri, privind poduri ºipodeþe luate de ape, privind digurierodate ºi sparte etc. etc.

Cutremurul din 1977 a dãrâmatmulte construcþii degradate ante-rior din cauza condiþiilor vitregede exploatare, dar ºi a neglijenþeiºi nepãsãrii în monitorizareacomportãrii.

Reabilitarea termicã este bene-ficã sub aspectul efectelor saleprivind confortul termic ºi economiade energie, dar nici reabilitareastructuralã a construcþiilor degradatesau avariate nu ar trebui neglijatã,deoarece ea recreeazã siguranþa înceea ce priveºte viaþa, sãnãtatea ºiintegritatea corporalã a ocupanþilor.ªi parcã acestea sunt mai impor-tante pentru oameni decât confortultermic.

Aºa cã, ar trebui ca autoritateacare coordoneazã progresul ºi dez-voltarea în sectorul construcþii sã segândeascã la toate aceste aspecteºi sã acþioneze în consecinþã.

Dar, cine coordoneazã sectorulconstrucþii?



Implementarea ºi certificareaunui sistem integrat de management împreunã cu certificarea „CE“

faciliteazã creºterea încrederii între partenerii de afaceri

drd. chim. Magdalena DIMIAN – director executiv AEROQ

Organizaþiile care doresc sã se integreze în efortulgeneral de promovare a unui parteneriat între oameniide afaceri din þãri diferite au multe interese comune,printre care ºi acelea de a:

îmbunãtãþi competitivitatea ºi dezvoltarea durabilãpe plan regional ºi european prin promovarea uneipolitici europene a calitãþii;

facilita schimbul de informaþii, cunoºtinþe ºi expe-rienþe, inclusiv cele legate de sistemele de management;

considera calitatea, ca fiind în serviciul societãþiiîn ansamblul ei, ca element de bazã al unei politici deîmbunãtãþire a performanþei economice, pentru a facefaþã noilor provocãri ale globalizãrii.

Oamenii de afaceri pot contribui la dezvoltareaschimburilor economice, sociale, culturale ºi prin pro-movarea tehnicilor ºi conceptelor legate de sistemeleintegrate de management împreunã cu certificarea CE,operând cu obiective comune legate de progresul ºi dez-voltarea relaþiilor dintre ele.

AFACERILE ªI SISTEMELE DE MANAGEMENTÎn majoritatea cazurilor, oamenii de afaceri reprezintã

managementul la cel mai înalt nivel al unei organizaþii,care o orienteazã ºi o controleazã. Aceasta trebuie sa sebazeze pe un sistem de management prin care se sta-bilesc: politica, obiectivele ºi acþiunile de îndeplinire aacestora.

Un Sistem de Management al Calitãþii împreunã cucertificarea CE presupune activitãþi coordonate pentru aorienta ºi controla organizaþia, în ceea ce priveºte cali-tatea ºi conformitatea produsului faþã de un standardarmonizat. Acesta este instrumentul principal al mana-gementului la cel mai înalt nivel, prin care se urmãreºteîmbunãtãþirea continuã a activitãþilor pentru a furnizaîncrederea necesarã în interiorul organizaþiei ºi clienþilorsãi cã produsele ºi serviciile furnizate îndeplinesc înmod consecvent cerinþele, inclusiv cele reglementate caaplicabile.

În relaþiile de afaceri, este necesar sã demonstramcã organizaþiile sunt conduse ºi funcþioneazã cu „suc-ces“, cã acestea sunt coordonate ºi controlate într-unmod sistematic ºi transparent. Putem demonstra acest„succes“ mai ales prin implementarea, menþinerea ºicertificarea, de cãtre o terþã parte (organismul de certifi-care acreditat), a conformitãþii produselor (certificat CE)ºi a unui Sistem Integrat de Management (ca parte amanagementului) proiectat pentru îmbunãtãþirea con-tinuã a performanþei, luând în considerare necesitãþiletuturor pãrþilor interesate, partenerii de afaceri fiind unadintre ele.

Certificarea sistemelor integrate de management, aconformitãþii produselor ºi/sau serviciilor a devenit onecesitate pentru organizaþiile care furnizeazã produseºi servicii, într-un mediu concurenþial, în concordanþã cucerinþele pieþei. Conformitatea produselor/serviciilorreprezintã gradul de utilitate a acestora ºi mãsura princare, prin ansamblul performanþelor lor tehnice ºi eco-nomice, satisfac nevoia pentru care au fost create fãrã afi afectate mediul înconjurãtor, sãnãtatea ºi securitateaocupaþionalã.

Aprecierea conformitãþii produselor/serviciilor are învedere ansamblul caracteristicilor definitorii cum suntperformanþele tehnice, economice, ergonomice, este-tice, de disponibilitate ºi este confirmatã prin Certificatede conformitate CE, Declaraþii de conformitate CE ºi/saubuletine cu rezultatele analizelor. Pe mãsurã ce pro-ducþia de produse ºi servicii s-a diversificat foarte mult, aapãrut necesitatea unei noi practici privind confirmareaconformitãþii ºi anume certificarea de cãtre o terþã parte,independentã de furnizor ºi utilizator, fapt care gene-reazã o mai mare încredere în performantele aºteptateale produselor/serviciilor.

În fapt, certificarea conformitãþii CE este un proces(cu date de intrare ºi ieºire, cu acþiuni de monitorizare,planificate etc.) prin care o terþã parte (organismul decertificare notificat) emite un certificat de conformitate pe

AEROQ, ca organism de certificare acreditat pentru certificarea sistemelor de management ºi a confor-mitãþii produselor ºi organism notificat pe Directiva Produse pentru Construcþii se alãturã, prin inter-mediul Revistei Construcþiilor, demersului de a promova schimburile economice, sociale ºi culturaledintre România ºi alte þãri. În acest numãr al revistei propunem cititorilor un subiect foarte actual:„implementarea ºi certificarea unui Sistem Integrat de Management împreunã cu certificarea CE“, subiectcare a fost, este ºi va fi în continuare o provocare.


LAFARGE CIMENT (ROMÂNIA) SAHoghiz, Medgidia, Tg. Jiu

AMVIC SABragadiru

LASSELSBERGER SABucureºti

TERRAMOLD CONSTRUCT SRLIaºi

LAFARGE AGHIREª SAAghireº

CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

RECON ªI DOJE SRLBucureºti

FORETIS SABucureºti

MACON SARepublica Moldova

SANEX SACluj-Napoca

AUSTROTHERM COM SRLBucureºti

MECHEL CÂMPIA TURZII SACâmpia Turzii

PROIMSAT SRLRâmnicu Vâlcea

SAINT GOBAIN ISOVERROMÂNIA SRL - Ploieºti

LAFARGE AGREGATEBETOANE SA - Bucureºti

BEGA MINERALE INDUSTRIALE SA - Aghireºu

I.M.I. SABaia Mare

BENYALEX SRLNegreºti-Oaº

PRECON SAJilava

IMSAT SABucureºti

OYL COMPANY SRLSlobozia

PRODEXIMP SRLSatu Mare

TUPAL HP IMPEX SRLBucureºti


baza regulilor unui sistem de certificare, certificat careconfirmã cu un grad suficient de încredere cã un sistemde management are ca referinþã un standard din seriaISO, iar un produs corespunzãtor identificat este con-form cu un standard armonizat.

Certificarea conformitãþii produselor poate fi un actvoluntar (deci nereglementat) sau obligatoriu în dome-niile reglementate prin Legea 608/2001 care nomina-lizeazã domeniile reglementate prin Directive la nivelEuropean. Pentru domeniul voluntar certificarea confor-mitãþii este efectuatã de cãtre organisme acreditate lanivel naþional ºi/sau la nivel European/Internaþional.Pentru domeniul reglementat este necesar ca organis-mele acreditate sã fie recunoscute ºi desemnate, con-form unei proceduri stabilitã prin lege la nivel naþional ºieuropean.

Certificarea conformitãþii unui sistem integrat demanagement este în general un act voluntar care are careferinþã un standard emis de Organizaþia Internaþionalãde Standardizare (ISO) sau alte standarde recunoscuteºi acceptate de pãrþile implicate.

Indiferent de tip, certificarea conformitãþii genereazãîncredere atât în sistemul de management aplicat cât ºiîn calitatea produselor/serviciilor în cauzã, situaþie încare se asigurã un avantaj comercial contribuind la: pro-movarea produselor/serviciilor, eliminarea încercãrilormultiple ºi costisitoare, înlãturarea barierelor tehnice dincalea comercializãrii libere a produselor ºi serviciilor încondiþiile armonizãrii procedurilor de certificare ºi uti-lizãrii de referenþiale identice sau comparabile.

Organizaþiile care doresc sã-ºi certifice numai confor-mitatea produselor sunt obligate sã documenteze, apliceºi sã menþinã cel puþin acele elemente ale unui sistemde management aplicabile ciclului de viaþã al produsului.Prin urmare, certificarea unui sistem integrat de manage-ment are principalul atu, ºi anume creºterea încrederiiclienþilor în calitatea produselor/serviciilor.

Aceastã încredere este generatã ºi asiguratã prinfaptul cã organizaþiile care au un Sistem de Manage-ment certificat întreprind acþiuni cu un impact deosebitasupra calitãþii produselor/serviciilor, ºi anume:

1. Stabilesc, documenteazã ºi aplicã o politicã a cali-tãþii ºi planificã realizarea unor obiective ale calitãþii cuþinte ºi scopuri pe care trebuie sa le realizeze în diferitedomenii: tehnic, economic, resurse, protecþia mediului,responsabilitate socialã etc.

2. Documentarea, implementarea ºi menþinerea SMnecesitã o serie de documente (Manualul SM, proceduri,alte documente de planificare, operare, control, dia-grame de proces, diagrame de flux, planuri ale calitãþii,înregistrãri) prin care este monitorizat ºi þinut sub controlsistemul.

3. Principiul „Abordarea bazatã pe proces“ este oparte componentã a SM care implicã identificarea,înþelegerea ºi conducerea sistemului de procese dinorganizaþie, care contribuie la eficacitatea ºi eficienþaacestora în îndeplinirea obiectivelor legate de calitate.Aceastã abordare conduce la realizarea calitãþii doriteprin acþiuni cum ar fi:

definirea procesului pentru a ajunge la rezultatul dorit;identificarea ºi mãsurarea datelor de intrare ºi a

datelor de ieºire ale procesului;identificarea interfeþelor procesului cu funcþiile

organizaþiei;

evaluarea riscurilor posibile, a consecinþelor ºiimpactului procesului asupra clienþilor, furnizorilor ºi aaltor pãrþi implicate în proces;

stabilirea clarã a responsabilitãþilor, autoritãþii ºiabilitaþii pentru conducerea procesului;

identificarea clienþilor, furnizorilor ºi a altor pãrþiimplicate, interne ºi externe;

proiectarea proceselor, luând în considerareetapele procesului, activitãþile, fluxul, mãsurile de con-trol, necesitãþile de pregãtire, echipamente, metode,informaþii ºi alte resurse.

4. Stabilirea de mãsuri pentru a demonstra aplicareaunui principiu al managementului calitãþii, ºi anume ori-entarea cãtre client, care implicã:

cunoaºterea ºi înþelegerea cerinþelor ºi aºteptãrilorclienþilor;

cunoaºterea nivelului satisfacþiei acestora;identificarea ºi rezolvarea problemelor pentru a

mãri nivelul satisfacþiei clienþilor.5. Acþiuni de instruire ºi conºtientizare a personalului

pe linia calitãþii produselor/serviciilor.6. Aplicarea principiului îmbunãtãþirii continue care

implicã activitãþi repetate pentru a creºte abilitatea orga-nizaþiei de a îndeplini cerinþe. Aplicarea acestui principiuconduce la urmãtoarele acþiuni:

efectuarea îmbunãtãþirilor continue asupra pro-duselor, proceselor ºi sistemelor, care sã constituie unobiectiv pentru fiecare individ din organizaþie;

aplicarea conceptelor de bazã ale îmbunãtãþiriicontinue, pentru a asigura îmbunãtãþiri substanþiale;

folosirea evaluãrilor continue ale criteriilor de exce-lenþã stabilite, pentru a identifica zonele pentru îmbunã-tãþirea potenþialã;

îmbunãtãþirea continuã a eficienþei ºi efectivitãþiituturor proceselor;

promovarea activitãþilor bazate pe prevenire;asigurarea fiecãrui membru al organizaþiei cu edu-

caþie ºi pregãtire corespunzãtoare, asupra metodelor ºiinstrumentelor pentru îmbunãtãþirea continuã, cum ar fi:

- ciclul Planificã-Efectueazã-Verificã-Acþioneazã (PDCA);- rezolvarea problemelor;- reengineering-ul procesului;- inovarea procesului;

stabilirea mãsurilor ºi þelurilor pentru a dirijaîmbunãtãþirile;

recunoaºterea îmbunãtãþirilor obþinute.În afarã de creºterea încrederii clienþilor în calitatea

produselor/serviciilor, certificarea conformitãþii de cãtre oterþã parte conduce ºi la: confirmarea aplicãrii diferitelorreglementãri, alinierea la directivele ºi normele speci-fice, asigurarea repetabilitãþii realizãrii produselor lanivelul specificat, îmbunãtãþirea imaginii organizaþiei,îmbunãtãþirea culturii calitãþii în organizaþie etc.

ªi, nu în ultimul rând, pentru a accesa „banul public“,este o condiþie absolut obligatorie certificarea sistemuluiintegrat de Management-Calitate-Mediu-Sãnãtate ºiSecuritate Ocupaþionalã împreunã cu certificarea CE aproduselor care intrã sub incidenþa Directivei Europene„Produse pentru Construcþii“.



Dezvoltarea unor sisteme constructive eficientepentru clãdiri cu structurã din lemn

ALINIEREA LA STANDARDELE EUROPENEing. Daniel PAªCU – director general SC PASCONMAT CONSTRUCT SRL

(Urmare din numãrul anterior)VARIANTE CONSTRUCTIVE

DE REALIZARE A STRUCTURILOR DE LEMNa. Case de locuit din buºteni

Sunt unele din cele mai vechi tipuri de locuinþeconstruite, având ca material principal lemnul. Ele suntrealizate din trunchiuri de copac, drepte. Înainte deprelucrare, trunchiurile sunt decojite. Lemnul nu seusucã decât în mod natural. Buºtenii se îmbinã princhertãri, fãrã a se folosi alte elemente de asamblaremetalice. Izolaþia termicã a casei este realizatã exclusivdin lemn. Acest sistem se preteazã pentru cabane saucase de vacanþã aºezate în zone montane (foto 1).

b. Case de locuit din bârneReprezintã o formã de casã mai evoluatã decât cea

din buºteni rotunzi. Ele au apãrut odatã cu primele sculede prelucrare a lemnului. Deoarece bârnele au o secþi-une regulatã, asamblarea casei se face mult mai uºor. Înmediul rural, multe construcþii din lemn sunt realizate ºiacum prin aceastã metodã. Deoarece atât în România,cât ºi pe plan mondial lemnul devine un material din ceîn ce mai scump, aceastã metodã de construcþie sedovedeºte nerentabilã, recomandându-se doar celor caredoresc, într-adevãr, o casã rusticã. Varianta modernã aunor asemenea case se realizeazã acum din bârnefrezate lambã-uluc pe canturi cu câte douã sau treicanale, în funcþie de lãþimea elementelor. Acestea asigurão mai bunã montare a elementelor, o izolaþie termicãbunã ºi o protecþie împotriva vântului net superioarãvariantei clasice. ªi designul general, exterior ºi interior,al casei are de câºtigat (foto 2).

c. Case de locuit din grinzi lamelareAcest tip de case este echivalentul celor clasice pe

structurã de stâlpi ºi grinzi din beton armat. Ele prezintãmarele avantaj cã, într-o anumitã mãsurã, sunt modu-lare. Aºadar, în cazul în care proprietarul doreºte parta-jarea spaþiului, acesta poate fi modificat ºi dupãfinalizarea construcþiei. Pereþii au, în general, doar roldespãrþitor, de izolaþie fonicã ºi termicã.

Datoritã tehnologiei din zilele noastre, existã posibili-tatea de a se fabrica pereþi stabili cu grosimi mari, de120 mm, 160 mm sau chiar 200 mm.

Acest fapt permite, în premierã, ºi doar pentru secþiu-nile mari (cu lãþimile de 160 mm ºi 200 mm), utilizarealemnului ca unic material în componenþa pereþilor. Cualte cuvinte, este posibil acum sã se realizeze pereþiicaselor integral din lemn, nemaifiind necesarã izolarealor suplimentarã cu alte materiale, reducându-se astfelfoarte mult timpul de execuþie ºi montaj al casei.

În condiþiile climatice din þara noastrã, folosirea larealizarea pereþilor a grinzilor cu grosimea de 160 mmaduce un nivel de confort termic suficient, acestea avândun coeficient de transfer termic k = 0,69. Pentru condiþiiclimatice dure se folosesc pereþii cu grosimea de 200 mm.

Grinzile lamelare pot fi realizate din douã esenþe delemn diferite, respectiv: lamela exterioarã din lemn delarice, iar celelalte din lemn de pin. Acest sistem conferãpereþilor casei o rezistenþã naturalã sporitã, având învedere caracteristicile lemnului de larice.

O altã variantã de realizare a pereþilor, numitã „DubluPerete” implicã alãturarea a douã straturi de lemn dis-tanþate între ele, fiecare cu grosimea de minimum80 mm. Spaþiul creat între acestea este umplut cu mate-rial izolator. Acest sistem prezintã un avantaj ºi în ceea cepriveºte uºurinþa de montaj a traseelor pentru instalaþii.Foto 2

Foto 1

Structura acoperiºuluiPentru structura acoperiºului se utilizeazã aproape

exclusiv elemente din lemn lamelar încleiat, din acelaºimaterial fiind confecþionatã ºi structura de rezistenþã aplanºeelor. În cele mai multe cazuri, pentru a pãstra oatmosferã caldã, deosebitã, elementele principale alestructurii acoperiºului (cãpriori, pane) cât ºi grinzile caresusþin planºeele, rãmân vizibile din interior, închiderile ºistratul de izolaþie fiind amplasat deasupra acestora.

În linii mari, mergând din interior cãtre exterior, pestestructura de rezistenþã vizibilã a acoperiºului se mon-teazã, în ordine:

placare interioarã cu lambriu din rãºinoase sau,opþional, cu rigips;

bariera de vapori - folie PE;izolaþia termicã din vatã mineralã sau celulozã cu

grosimile de 150 mm sau 200 mm;pane intermediare ºi contrafise cu înãlþimea de

150 mm sau 200 mm, în funcþie de grosimea stratului deizolaþie;

strat OSB 15 mm;membranã permeabilã la vapori;suport pentru învelitoare (în funcþie de tipul învelitorii);învelitoare.

Ancorarea casei pe fundaþia de betonUn alt aspect, de naturã tehnicã, cu rol deosebit de

important în asigurarea durabilitãþii acestui tip de case,

este sistemul de aºezare ºi ancorare a construcþiei dinlemn pe fundaþia din beton. La aceastã operaþie trebuieevitat contactul direct între bârnele din lemn ºi suprafaþadin beton, pentru a nu permite infiltrarea, în timp, a apei.

Ferestrele ºi uºileFerestrele sunt realizate din lemn de rãºinoase masiv

sau stratificat. Acestea pot fi dotate cu geamuri clasice(ferestre simple sau duble) sau cu geamuri tip termopan.Poziþionarea ferestrelor în pereþi se face printr-un sistemspecific caselor de acest tip. Sunt prevãzute, de aseme-nea, pervazuri pe ambele feþe ale pereþilor.

Uºile, atât cele interioare cât ºi cele exterioare, suntrealizate, în mod obiºnuit, din lemn de rãºinoase, cutãblii din panouri stratificate (masiv). La cerere, suntposibile oricare alte variante.

Finisaje. Tratamentul lemnuluiToate elementele din lemn din componenþa kit-ul de

construcþie sunt tratate cu substanþe agrementate contrainfecþiilor specifice care deterioreazã structura lemnului.Substanþele sunt fabricate special ºi sunt conforme stan-dardelor Europene. Este inclus, de asemenea, tratamen-tul de protecþie UV. Finisarea construcþiei se face cu lacuriecologice, pe bazã de apã, în nuanþa aleasã dintr-obogatã paletã coloristicã.

Planºee, scãri interioareStructura de rezistenþã (grinzile) poate fi vizibilã sau nu.

Tavanele sunt acoperite cu lambriu de cea mai bunãcalitate, cu grosimea de 14 mm sau 19 mm sau tencu-ialã uscatã. Duºumeaua are grosimi cuprinse între 20 mmºi 80 mm. Izolarea fonicã ºi termicã se face cu vatãmineralã sau, opþional, cu celulozã. În interiorul plan-ºeelor sunt incluse ºi traseele instalaþiilor.

Scãrile interioare sunt realizate din lemn derãºinoase sau, opþional, din lemn de esenþã tare, avândsau nu contratreaptã (foto 3).

(Continuare în numãrul viitor)Foto 3


Contracþia împiedicatãa pereþilor structurali de beton armat (I)

prof. dr. ing. Cãlin MIRCEA

Calculul la Stãrile Limitã aleExploatãrii Normale constituie ceamai dificilã ºi mai puþin înþeleasãcomponentã a proiectãrii structurilorde beton armat. Comportarea subîncãrcãrile de exploatare depinde înprimul rând de proprietãþile beto-nului, de regulã acestea fiind cunos-cute inconsistent în etapa deproiectare. Mai mult, betonul armatse comportã inelastic ºi neliniar chiarºi sub încãrcãrile de exploatare.Aceastã comportare complicãanalizele specifice exigenþelor uneiexploatãri normale din cauzafisurãrii, participãrii betonului la pre-luarea eforturilor de întindere întrefisuri, a curgerii lente ºi contracþiei.Dintre acestea, contracþia este ceamai delicatã problemã. Împiedicareacontracþiei produce o stare defisurare pe fondul unei stãri de efor-turi parazite care evolueazã în timp.Se reduc treptat ºi efectele beneficeale capacitãþii de preluare a efor-turilor de întindere de cãtre betonîntre fisuri. Ca rezultat, deschiderilefisurilor se mãresc gradual caurmare a evoluþiei stãrilor de efor-turi parazite, dificil a fi estimate cuacurateþe.

Controlul fisurilor la o structurãde beton armat se realizeazã de re-gulã prin limitarea creºterii efortuluiîn armãtura aderentã la anumitevalori reduse, considerate accep-tabile, precum ºi prin asigurareaunei aºezãri ºi distribuþii corecte abarelor aderente. Majoritatea codurilorde proiectare limiteazã creºtereaeforturilor în armãturi dupã deschi-derea fisurilor ºi prevãd distanþemaxime admise între barele aderente.Totuºi, acestea se limiteazã lafisurile induse de acþiuni exterioare.Nu existã proceduri standardizatecare sã ia în considerare riguroscreºterea gradualã în timp adeschiderii fisurilor în primul rânddatoritã contracþiei împiedicate, pre-cum ºi iniþierea în timp de noi fisurica urmare a eforturilor de întindereparazite rezultate din împiedicareacontracþiei.

Fisurile deschise excesiv suntneplãcute ºi depreciazã aspectulunui element de beton. În plus, per-mit accesul umiditãþii la armãturi ºi,în consecinþã, creeazã condiþiileunei coroziuni accelerate a armã-turii, reducând durata de exploatare

a elementului. Deºi, de cele maimulte ori, fisurarea este inevitabilã,pentru a se limita deschidereafisurilor la valori mici ºi acceptabile,în toate zonele în care apar eforturisemnificative de întindere trebuieînglobate cantitãþi adecvate dearmãturã, bine ancoratã ºi corectdistribuitã.

Aºa cum se pune în evidenþã înFigura 1, controlul fisurilor este oproblemã delicatã, fiind necesarãînþelegerea unui complex întreg defenomene interdependente ºi depen-dente de timp, suprapuse uneori pesubiectivitatea factorului uman.Lucrarea de faþã este rezultatul maimultor ani de investigaþii efectuateatât în cadrul unor expertize tehnicepe cazuri concrete, cât ºi princercetãri teoretice ºi experimentalerealizate în cadrul grantului CNCSIS1568/2007. Aceste cercetãri au avutca scop controlul fisurilor ºi creº-terea durabilitãþii structurilor debeton armat, un aspect deosebit deimportant în contextul actual deproiectare bazat pe performanþã.

CONTRACÞIA BETONULUIªI STÃRILE DE EFORTURI PARAZITE

Reducerea volumului betonuluica urmare a contracþiei în sine nurezultã în stãri de fisurare, deoarececontracþia liberã a betonului nu estegeneratoare de stãri de eforturi. Pefondul contracþiei betonului însã,apariþia fisurilor este cauzatã deeforturile parazite generate de con-strângerile exterioare ale elementului(grade de nedeterminare staticã),care se opun tendinþei de micºorarea volumului elementului de betonarmat. La pereþii structurali de betonarmat, aceste constrângeri se mani-festã în principal pe contur. La bazalor, contracþia este constrânsã deprezenþa fundaþiilor sau a unor pereþi

Coroziunea armãturilor este una din cauzele majore ale degradãrii timpurii a structurilor de betonarmat. O structurã exploatatã în condiþii normale trebuie sã satisfacã urmãtoarele exigenþe: o stare defisurare limitatã, deplasãri rezonabile ºi sã nu vibreze excesiv. Contracþia betonului joacã un rol major înîndeplinirea fiecãreia dintre aceste exigenþe, iar adeseori are o influenþã importantã ºi asupra nivelului desiguranþã structuralã.

Fig. 1: Cauzele fisurãrii betonului structural



turnaþi anterior. La partea supe-rioarã, contracþia este constrânsã deprezenþa planºeelor, iar pe pãrþilelaterale sau chiar în câmpul lor, deprezenþa pereþilor structurali trans-versali. La rândul lor, toate acesteelemente suferã o contracþie abetonului. Este foarte dificil deci deestimat chiar gradul de constrângereal fiecãrui element de contur înparte, în principal din cauza depen-denþei de timp a fenomenului. Maimult, armãturile înglobate în betonse opun ºi ele contracþiei betonului,astfel încât ºi în câmpul pereþilorstructurali se genereazã constrân-geri ale contracþiei ºi, în consecinþã,stãri de eforturi parazite. La pereþiimasivi, chiar gradienþii termici saude umiditate interiori masei elemen-tului genereazã constrângeri.

Modificarea volumului la ele-mentele de beton armat ca urmare acontracþiei prezintã trei etape succe-sive, dar interdependente. Contracþiade volum din cauza gradientului ter-mic rezultat din hidratarea cimentuluise amortizeazã în panã la o sãp-tãmânã de la turnarea betonului.Evident, împiedicarea continuã acontracþiei elementului este factorulcheie generator de eforturi parazitepânã temperatura mediului exteriorse echilibreazã cu cea a elemen-tului. De asemenea, betonul suferãºi contracþie autogenã, care progre-seazã semnificativ circa o lunã,respectiv contracþie la uscare, careevolueazã semnificativ pe o duratãde trei sau chiar patru ani. Deoareceoþelul ºi betonul au valori compara-bile ale coeficientului de dilatare ter-micã liniarã, armãtura înglobatã înmasa elementului va genera unobstacol interior doar împotriva con-tracþiei autogene ºi contracþiei lauscare. Pe acest fundal de împiedi-care a contracþiei volumului, defor-marea elasticã ºi curgerea lentã abetonului compenseazã parþialreducerea volumului, iar betonulcontinuã sã-ºi îmbunãtãþeascã pro-prietãþile de rezistenþã ºi rigiditate.Astfel, o evaluare completã trebuie

sã ia în considerare ca variabile deproiectare atât parametrii climatici,cât ºi timpul.

Constrângerea exterioarã aschimbãrii globale de volum a ele-mentelor de beton ºi beton armateste cauzatã de legãturile exterioare(reazeme). Împiedicarea interioarãeste generatã între pãrþi aleaceluiaºi element care prezintã tem-peraturi diferite, migrãri de umiditateºi armãturã înglobatã. Când efor-turile de întindere induse de restric-þionarea reducerii de volum depãºescrezistenþa la întindere a betonului,elementul fisureazã. Modificareavolumului elementelor de beton ºibeton armat este naturalã, mecanis-mele principale fiind:

gradienþii de temperaturãgeneraþi de cãldura eliberatã întimpul hidratãrii cimentului conduc lao temperaturã generalã mare a ele-mentului; când se rãceºte, elementulîºi reduce volumul, în timp ce legã-turile exterioare ºi interioare (dato-rate în principal gradienþilor interioride temperaturã ºi/sau umiditate laelementele masive, aºa cum se subli-niazã în Figura 2) se opun acesteitendinþe; asemenea gradienþi interi-ori de temperaturã pot sã aparã ºicând diferenþa de temperaturã dintresuprafaþa expusã a betonului masivºi mediul înconjurãtor este semni-ficativã perioade lungi;

contracþia autogenã este con-secinþa reacþiilor chimice care au locîn masa betonului ºi este asociatãcu pierderea de apã din porii capilaripe durata hidratãrii cimentului; seiniþiazã la începutul prizei, dureazãmai mulþi ani de-a lungul perioadeide întãrire a betonului, dar semnifi-caþie practicã are doar cea consu-matã de regulã în prima lunã de laturnare;

contracþia la uscare este con-secinþa uscãrii ºi contracþiei geluluide ciment cauzatã de hidratareacimentului portland; cei mai impor-tanþi factori de influenþã sunt raportulapã/ciment, dozajul ºi natura agre-gatelor; alþi factori semnificativi pot fi

adaosurile care influenþeazã conþi-nutul de apã în amestecul proaspãtde beton; evoluþia majorã a acestuitip de contracþie se manifestã treisau patru ani, dar fenomenul continuãpe întreaga duratã de exploatare astructurii.

RETROSPECTIVÃ CRITICÃA LITERATURII DE SPECIALITATEMajoritatea codurilor de practicã

introduc formule pentru calcululdeschiderii fisurilor induse derestricþionarea contracþiei autogeneºi la uscare, bazate pe cercetãrileefectuate pe elemente solicitate laîntindere centricã de cãtre Base ºiMurray [1], Tam ºi Scanlon [2],respectiv Gilbert [3]. Pentru început,sã considerãm variaþiile eforturilorcare apar într-un element staticnedeterminat din cauza contracþiei lauscare. Elementul fiind blocat laextremitãþi, pe mãsurã ce betonul secontractã în timp, cresc ºi eforturileparazite de întindere în beton. Cutoate acestea, barele de armãturãrãmân netensionate deoarecelungimea sa este aceeaºi. În condiþiidefavorabile, eforturile de întinderevor depãºi rezistenþa la întindere abetonului ºi va apare o fisurã. Dacãîn element nu existã armaturã, seva forma o singurã fisurã, iardeschiderea sa va creºte direct pro-porþional cu mãrimea contracþieibetonului (deschiderea fisurii va fiegalã cu deformaþia unitarã din con-tracþie multiplicatã cu lungimea ele-mentului). Dacã existã armaturã, vaapãrea de asemenea fisura, dardeschiderea sa va fi mult mai redusãdecât în lipsa ei.

Apariþia primei fisuri din con-tracþia la uscare conduce la redis-tribuiri de eforturi în interiorulelementului (fig. 3). Efortul unitar înbetonul din dreptul fisurii devine nul,dar, în ciuda acestei eliberãri deefort, betonul tinde sã se contracteîn continuare. Aderenþa dintre betonºi armãturã se opune contracþiei încontinuare, iar în betonul din zonade lunecare (zona 2) apar eforturi deîntindere. Dupã lungimea zonei delunecare (zona 1) eforturile de întin-dere în beton rãmân constante.Aceastã lungime de lunecare estecirca jumãtate din lungimea delunecare în cazul fisurãrii din înco-voiere. Ea depinde de o constantã(egalã cu 0,08 dupã Base ºi Murray[1] sau 0,1 potrivit lui Gilbert [3]),diametrul barei ºi procentul dearmare.Fig. 2: Variaþia temperaturii în interiorul elementelor masive de beton



BIGIMPEX din Baia Mare comercializeazã urmã-toarele produse:

PANOURI CELULARE DIN POLICARBONAT:PLANECUTATE - THERMOGRECA – pentru benziluminatoare la haleONDULATE - THERMONDAMODULARE tip Lambã ºi Uluc – pentrugeamuri, vitraje ºi pereþi cortinã la haleSISTEME AUTOPORTANTE PENTRUACOPERIRI ªI ÎNCHIDERI cu panouri

GLAFURI DIN P.V.C. pentru interior import BelgiaNOU: PARCHET PVC – 100% rezistent la apãProiectate special pentru aplicaþii industriale,

PANOURILE DIN POLICARBONAT CELULAR CUTATETHERMOGRECA sunt soluþia idealã pentru realizareade benzi luminatoare în planul acoperiºurilor din panourisandwich sau panouri cutate. Profilul THERMOGRECA1000 G16 este o placã celularã cu 4 cute, cu grosime de16 mm, THERMOGRECA G5 cu 5 cute ºi THERMO-GRECA G7 cu 7 cute au grosimea de 10 mm, lãþimeapanourilor fiind de 1000 mm iar lungimea la cerere.Suprafaþa de suprapunere a urechilor este între 24-45 mm,în funcþie de tipul panoului sandwich.

Avantajele acestor panouri cutate faþã de cele dinfibrã de sticlã sunt:

având structurã celularã ºi capetele termosudate,au o bunã termoizolaþie K = 1,8 Kcal/m2h0C;

sunt tratate împotriva razelor UV, au o bunã rezis-tenþã la factori de mediu (intemperii) ºi la impact (suntpractic incasabile) iar aspectul lor este menþinut în timp.

Pentru completarea produselor din PVC pentru gea-muri, oferim CADRUL PENTRU GEAMURI – practic ºiuºor de montat.

PARCHETUL din PVC DUMAFLOOR 100%WATERPROOF este un parchet laminat cu sistem deîmbinare tip CLICK, fabricat din materiale compozitecare asigurã impermeabilitate, durabilitate ºi izolaþie.Se poate monta în bãi, bucãtãrii sau orice spaþiucare trebuie continuu întreþinut prin spãlare. Nuanþe:PALISANDRU, WENGE, PIN ALB, STEJAR – toateprodusele sunt GARANTATE 15 ani.

Suntem informaþi despre faptul cã au apãrut pe piaþãoferte foarte atractive, pentru produse APARENT identicecu cele comercializate de BIGIMPEX încã din 1994.E greu sã faci competiþie acestor produse, ÎNSÃ...

Datoritã condiþiilor de crizã, au apãrut ºi produse decrizã. Aceste produse, care sunt mult mai ieftine decâtprodusele noastre, cu certitudine sunt produse contrafã-cute, care au o greutate/mp mai micã ºi/sau sunt fabricatedin materiale regranulate, refolosite sau au în compoziþie,în afarã de policarbonat, ºi alte materiale plastice.

Produse comercializate de BIG IMPEX


Dupã apariþia primei fisuri, efortulde întindere din betonul adiacentacesteia este mai mic decât rezis-tenþa sa la întindere. Fisura face ele-mentul mai flexibil, ceea ce conducela o reducere generalã a eforturilorde întindere în zonele neinfluenþatede beton. Însã, fisura va provocaapariþia unui mare efort de întindereîn armãturã în dreptul fisurii. Efortulaxial din bare cauzat de efortul uni-tar mare din dreptul fisurii este egalcu efortul total de întindere din ele-ment. Efortul în oþel descreºte pelungimea de lunecare pânã atinge ovaloare constantã de compresiune,astfel încât lungimea totalã a barelorrãmâne neschimbatã. Dupã ce s-aformat prima fisurã, efortul de întin-dere din beton creºte pe mãsurã cese consumã contracþia. Dacã efor-turile de întindere ating rezistenþa laîntindere a betonului, se formeazã onouã fisurã ºi apar, din nou, redis-

tribuiri de eforturi în beton. Procesulse repetã pânã se consumã întreagacontracþie, când starea de fisuraredevine stabilã ºi finalã.

Ecuaþiile de calcul propuse deBase ºi Murray [1] se bazeazã peanalize numerice ale elementelorstatic nedeterminate. Pe de altã parte,Gilbert [3] a utilizat principiile de bazãale echilibrului ºi compatibilitãþii defor-maþiilor pentru a deriva expresii pen-tru calculul eforturilor finale în oþel ºibeton, a numãrului de fisuri ºi adeschiderii medii a acestora.

Tam ºi Scanlon [2] au efectuat,de asemenea, analize ale iniþierii ºievoluþiei fisurilor datoritã contracþieiîmpiedicate. Calculând variaþia efor-tului în beton ca o funcþie de timp, eiau estimat când vor apãrea fisurileîntr-o placã cu grosimea de 190 mmrezematã pe douã laturi. Totuºi,deschiderile fisurilor nu au fostestimate. Funcþiile dependente de

vârstã prevãzute de ACI 209R [4] aufost utilizate pentru evoluþia defor-maþiei unitare din contracþia lauscare ºi coeficientul de curgerelentã, iar valorile finale ale acestoraau fost considerate 0,0008 ºi res-pectiv 2,35.

În baza acestor analize, Tom ºiScanlon au raportat urmãtoareleconcluzii:

numãrul fisurilor creºte cudeschiderea elementului; de aceea,distanþa între fisuri este indepen-dentã de deschiderea elementului;

numãrul de fisuri creºte cu can-titatea de armãturã;

barele cu diametru mai mareconduc la mai puþine fisuri, dar cudeschideri mai mari.

Investigaþiile efectuate recent deMircea ºi colectivul [5] confirmã fap-tul cã toate teoriile pe care se ba-zeazã codurile de practicã conduc ladiferenþe semnificative în raport cudeschiderile fisurilor înregistrate insitu la elementele de suprafaþã. Înbaza acestor constatãri, cercetãrileefectuate în cadrul grantului CNCSIS1568/2007 au pus în evidenþã oabordare mult mai consistentã înprevederile raportului ACI 207.2R [6],dedicat elementelor masive debeton ºi beton armat.

ACI 207.2R [6] (fig. 4) descriesuccesiunea iniþierii fisurilor ºi sec-venþele propagãrii lor ca urmare aîmpiedicãrii la bazã a contracþieivolumului la un perete masiv de beton.Prima fisurã (fisura 1) apare aproxi-mativ la mijlocul marginii laturii reze-mate ºi se propagã înspre parteasuperioarã. Dacã L/H >2,0 ºi fisurase extinde la aproximativ 0,20 – 0,30H, fisura devine instabilã ºi se vapropaga pe întreaga înãlþime a ele-mentului. Datoritã redistribuþieiiniþiale a eforturilor de constrângerela baza laturii rezemate, apare onouã pereche de fisuri (fisurile 2)cam la jumãtatea zonelor nefisuratede la bazã adiacente primei fisuri.Acestea se dezvoltã în sus în ace-leaºi condiþii ca ºi prima fisurãdacã L’/H > 1,0, unde L’ = L/2. Toategrupurile succesive de fisuri se iniþi-azã ºi evolueazã într-o manierã simi-larã, pânã când suma deschideriituturor fisurilor compenseazã modifi-carea de volum. Deschiderea maxi-mã pentru fiecare fisurã este atinsãîn vecinãtatea pãrþii superioare afisurilor iniþiate în etapa anterioarã.

Prezenþa armãturii de oþel înglo-batã în element nu poate prevenifisurarea din contracþia cauzatã degradientul termic. Ea asigurã doar

Fig. 3: Apariþia primei fisuri într-un panou de perete constrâns perimetral

Fig. 4: Trasee ºi secvenþe tipice de fisurare la elementele masive de beton simplu




controlul prin iniþierea mai multorfisuri cu deschideri mai mici. Deasemenea, furnizeazã controlul princonstrângerea interioarã a con-tracþiei autogene ºi la uscare.

Cuantificarea stãrilor de eforturiparazite se bazeazã pe introducereanoþiunii de grad de constrângere adeformaþiei axiale. La baza unuiperete structural (fig. 5), acesta estedefinit analitic prin expresia:

în care Ac ºi Ec sunt aria transver-salã ºi modulul de elasticitate abetonului din peretele structural, iarAf ºi Ef sunt aria transversalã ºi mo-dulul de elasticitate ale elementuluide la bazã (de exemplu fundaþia),care asigurã constrângerea defor-maþiilor.

Pe înãlþimea peretelui structural,la o înãlþime curentã h, gradul deconstrângere a deformaþiei axialeeste dat de etalonãrile experimen-tale ale lui Carson ºi Reading [7](fig. 6), sau aproximãrile lor prinrelaþiile:

Aceastã abordare poate fi consi-deratã satisfãcãtoare sub aspectulproiectãrii, rezultând arii de armãturãsuficiente pentru controlul fisurilor

induse de contracþia betonului. Totuºi,ea nu explicã pe deplin mecanismulde formare a fisurilor, constrângereadeformaþiilor axiale printr-un meca-nism simplu, bazat pe rigiditãþile axi-ale ale elementelor aflate în contact,fiind mult prea acoperitoare.

De asemenea, nu explicã de cecea mai mare parte a fisurilor larãdãcinã au un traseu înclinat ºi nupermite abordãri numerice bazate pemetoda incrementãrii directe. Deexemplu, prin abordarea propusã deACI 207.2R [6], la fiecare etapã incre-mentalã implementatã prin metodadirectã gradul de constrângere labazã este constant (fig. 7), rezultândîn final o nedeterminare din punctulde vedere al numãrului de fisuri.

BIBLIOGRAFIE[1] Base, G.D. and Murray,

M.H., New Look at Shrinkage Crack-ing, Civil Engineering Transactions,IEAust, V.CE24, No.2, May 1982,171 pp.

[2] Tam, K.S.S. and Scanlon,A., Analysis of Cracking Due toRestrained Volume Change in Rein-forced Concrete Members, ACI Jour-nal, Vol. 83, No. 4, July-August1986, pp. 658-667.

[3] Gilbert, R.I., ShrinkageCracking in Fully Restrained ConcreteMembers, ACI Structural Journal,Vol. 89, No. 2, March-April 1992, pp.141-149.

[4] ACI Committee 207, 1992,Prediction of Creep, Shrinkage, andTemperature Effects in ConcreteStructures (ACI 209R-92), AmericanConcrete Institute, Farmington Hills,MI, 47 pp.

[5] Mircea, C., Pãstrav, M, Filip,M, Repair of an Industrial Buildingwith Glass Fibre Sheets, ConcreteDurability: Achievement andEnhancement, Proceedings of theInternational Conference held atUniversity of Dundee, Dundee (UK),8-9 of July 2008, ISBN-13:978-1-84806-039-5, pp. 561-570.

[6] ACI Committee 207, 1995,Effect of Restraint, Volume Change,and Reinforcement on Cracking ofMass Concrete (ACI 207.2R-95),American Concrete Institute, FarmingtonHills, MI, 26 pp.

[7] Control of Cracking in MassConcrete Structures, EngineeringMonograph No. 34, U.S. Bureau ofReclamation, Denver, 1965.

[8] EN 1992-1-1 Eurocode 2,Design of Concrete Structures. Gene-ral Rules and Rules for Buildings,European Committee for Standard-ization, pp. 26-40, pp. 207-209.

[9] Mircea, C., Filip, M., Ioani,A., Investigation of Cracking of MassConcrete Members Induced byRestrained Contraction, ACI SpecialPublication SP-246CD: StructuralImplications of Shrinkage and Creepof Concrete, 2007, ISBN-13:978-0-87031-250-2, pp. 229-244.

[10] Gergely, Peter, and Lutz,LeRoy A., Maximum Crack Width inReinforced Concrete Flexural Mem-bers, Causes, Mechanism, and Con-trol of Cracking in Concrete, ACISP-20, American Concrete Institute,Detroit, 1968, pp. 76-117.

(Continuare în numãrul viitor)

Fig. 5: Definirea gradului de constrângere la bazã considerând rigiditatea axialã

Fig. 7: Schema redistribuirii gradului de constrângere la bazãconsiderând rigiditatea axialã a elementelor în contact

Fig. 6: Variaþia gradului de constrângere în secþiunea transversalã centralã



INJECTOFORAJ - COMACCHIO vã prezintã foreza MC1500INJECTOFORAJ este o soci-

etate româno-italianã, înfiinþatã înanul 2004, cu capital integral privat,orientatã cãtre un domeniu moderndar puþin exploatat profesional înþara noastrã: consolidarea terenu-rilor ºi a fundaþiilor cu maºini specia-lizate. Societatea, în calitate deimportator unic, furnizeazã maºinipentru foraj ale producãtorului italianCOMACCHIO. De asemenea, benefi-ciind de o experienþã vastã a per-sonalului specializat în ºantierele deprofil din Italia ºi Elveþia, firma importãutilaje second-hand, le recondiþi-oneazã ºi le pune în vânzare lapreþuri atractive. Tot cu ajutorul spe-cialiºtilor instruiþi în fabrica din Italia,INJECTOFORAJ acordã asistenþãtehnicã permanentã ºi service tuturorclienþilor sãi.

INJECTOFORAJ, distribuitor unicîn România al firmei COMACCHIO, vãprezintã, în acest numãr al revistei,foreza MC1500, unul dintre cele maiperformante utilaje, care, datoritã cali-tãþilor ºi caracteristicilor sale, a cunos-cut un real succes ºi în þara noastrã.

Proiectul forezei MC1500 ademarat în 1989, ca urmare a nece-sitãþii diferitelor firme specializate dea dispune de o forezã hidraulicãauto-montantã, uºor transportabilã,

fãrã restricþii de dimensiuni ºi greu-tate pentru executarea rapidã ºi efi-cientã a forajelor pentru micropiloþide mare adâncime, limitându-seîncãrcarea manualã a accesoriilorde foraj, ca în cazul forajelor carenecesitã sistemul „prãjinã-tub deprotecþie cu trascinator”.

Pornind de la aceste necesitãþi ºibeneficiind de o bogatã experienþãîn proiectarea ºi fabricarea maºinilorde foraj hidraulice, COMACCHIO arealizat foreza MC1500, o adevãratãcapodoperã tehnologicã ce întru-neºte toate caracteristicile mai susmenþionate. Cerinþele pieþei au dusla dezvoltarea forezei MC1500: de lamicropiloþi s-a trecut la versiunea jet-grouting ºi la cea CFA/FDP, extin-zând câmpul de utilizare al maºinii.

Domeniile de utilizare ale forezeiMC 1500

MicropiloþiVersiunea de bazã a maºinii per-

mite execuþia forajelor pentru micro-piloþi folosind toate sistemele deforaj de tip rotaþie ºi rotopercuþie,cu ºi fãrã tub de protecþie, pânã la

400 mm diametru, 16 m adâncimecursã unicã ºi 40 m adâncime cuutilizarea de prãjini suplimentareîncãrcabile prin intermediul încãrcã-torului de prãjini cu o capacitate depânã la 168 mm diametru.

Jet-groutingAceastã versiune prevede apli-

carea pe maºina standard a unuiprelungitor de mast cu zãbrele, man-drinã hidraulicã grea ºi sistem cutemporizator de ridicare, care per-mite execuþia printr-un sistem spe-cial de tratament al terenului pânã lao adâncime de 33 m cu „pasaj simplu“

ºi pânã la 60 m, utilizând prãjinisuplimentare încãrcabile prin interme-diul încãrcãtorului de prãjini. Mandrinahidraulicã grea permite utilizarea deprãjini pânã la un diametru de 140 mm.

Piloþi CFADacã este echipatã cu rotativ

special care poate dezvolta un cuplude pânã la 4.800 daNm, cu aductorpentru injecþia cu beton cu pasaj de4” ºi cu sistem de control automat deridicare, MC1500 se dovedeºte a fi osoluþie optimã pentru execuþia depiloþi cu metoda CFA cu diametrupânã la 600 mm ºi 16 m adâncime.

În general, o asemenea operaþi-une necesitã utilaje mai mari ºi maicostisitoare.

În România, maºina de forajMC 1500 a lucrat pe numeroase ºan-tiere în Cluj, Constanþa, Bucureºti(Izvor, Podul Grant, Strãuleºti,Pentaco, Matei Basarab, Plevnei,Sebastian etc.).

Prezenþa noastrã la Târgul deUtilaje Construct Expo Bucureºti ºila expoziþiile CAMEX asigurã o infor-mare imediatã ºi directã a publiculuiinteresat. Vã aºteptãm la urmã-toarele târguri de construcþii de laConstanþa, Târgu Mureº, Cluj ºiTimiºoara.

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

16 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


Proiectarea optimizatãa soluþiilor de cofrare cu

Alegerea corectã a sistemului decofrare contribuie în mod esenþial lasuccesul unui proiect de construcþie.Din acest motiv Doka a dezvoltat oserie de servicii pentru alegerea,planificarea ºi utilizarea pe ºantier asistemelor sale de cofrare, careprevin costurile suplimentare ºineprevãzute pentru lucrãrile decofrare pe ºantier, uºurând în acelaºitimp munca ºefilor de ºantier ºi deechipã.

SOLUÞII OPTIMIZATESoftware-ul inteligent de proiec-

tare a soluþiei de cofrare, Tipos-Doka 6.0, este un instrumentspecializat pentru planificarea opti-mizatã a procesului de cofrare.Circa 20.000 de soluþii verificate înpracticã pot fi accesate cu un simpluclick, fiind aplicabile pentru toatetipurile de cofraj Doka. Suplimentar,programul face posibilã realizarea desoluþii individualizate prin intermediulAutoCAD®, de analize structuralecomplexe, cât ºi de liste de materi-ale complete în vederea elaborãriide oferte pentru beneficiar.

STANDARD TEHNIC RIDICATÎn anumite domenii ale ingineriei

civile sunt necesare soluþii de cofrarefoarte specializate ºi know-how

profesional. Aici îºi pun amprenta cen-trele de competenþã Doka, care prelu-creazã astfel de proiecte în toatãlumea, acumulând ºi centralizândinformaþii teoretice ºi practice com-plexe. Centrele de competenþã pentrutuneluri, tehnicã auto-cãþãrãtoare,poduri suspendate, poduri compozite,project management contribuie laderularea sigurã a proiectelor cu ungrad ridicat de dificultate tehnicã.

EFICIENÞA ECONOMICÃCofrajele au un potenþial semni-

ficativ de reducere a costurilor, celemai scumpe fiind:

Cele care stau nefolosite peºantier pentru cã nu au fost incluse înplanuri, chiar dacã ar fi avut un bunpotenþial de utilizare.

Cele care nu sunt disponibile peºantier când este nevoie de ele ºi tre-buie obþinute cu mult efort ºi costurisau sunt înlocuite prin improvizaþii careridicã semnificativ costul de manoperã.

Planificarea corespunzãtoare ducela reducerea de costuri ºi riscuri. Prinintermediul Tipos, Doka a dezvoltat uninstrument de proiectare ºi organizareîn scopul de a aduce un plus de efi-cienþã, rapiditate ºi siguranþã parte-nerilor sãi.

www.doka.ro

„(...) fiecare ban investit înplanificarea cofrajelor economi-seºte de mai multe ori aceeaºivaloare, reflectatã în costuri peºantier.“

Profesor Hoffmann


Turn circular de captare a apeiSOLUÞIE ORIGINALÃ LA BARAJUL TARNIÞA

Barajul de acumulare Tarniþa dinGilãu are o înãlþime de 97 m ºi o lungimede 237 m ºi capteazã apele de reversareale râului Someºul Cald într-un lac deacumulare cu o lungime de 7 km.

Cei cca. 110 mii de metri cubi de apãdin lacul de acumulare sunt utilizaþi de ohidrocentralã pentru a produce energieelectricã. În plus, barajul Tarniþa repre-zintã, practic, rezerva de apã potabilã aoraºului Cluj-Napoca ºi a zonelor înveci-nate. Apa trebuie prelevatã din lacul for-mat de baraj de la diferite adâncimi,pentru ca prin amestecare sã se obþinãnivele calitative diferite. Montarea unorsisteme speciale de admisie a apei aasigurat captarea apei potabile de laadâncimi diferite.

Turnul circular, înalt de 25 m, are dia-metrul exterior de 7 m. Spaþiul din interioreste împãrþit în trei camere de admisie,de mãrimi identice, separate între ele detrei pereþi.

În timp ce peretele exterior are ogrosime de 50 cm, pereþii interiori au ogrosime de doar 30 cm. Turnul a fost reali-zat în 10 etape de betonare. Prima etapãa constat în turnarea radierului. Au urmatapoi turnãri succesive, în care s-au rea-lizat tronsoane de betonare de câte 3 m.

Pentru executarea peretelui exterior,Hünnebeck Romania a pus la dispoziþiaconstructorului sistemul de cofraje pen-tru pereþi din grinzi de lemn H20, un sistemextrem de robust.

Grinzile H20, din lemn stratificat,ºi-au demonstrat, ºi cu aceastã ocazie,flexibilitatea!

Pentru a obþine geometria pereteluiexterior de formã circularã, grinzile dinlemn au fost prevãzute cu elementeromanate, pe care a fost fixatã foaiacofrantã.

Sistemul de cofrare MANTO ºi-a pusîn evidenþã caracteristicile lui perfor-mante, chiar ºi în spaþiile limitate dininteriorul turnului. Datoritã gamei dimen-sionale variate a panourilor de cofraj,acest sistem oferã soluþii de cofrare per-fecte pentru orice înãlþime, indiferent deforma geometricã a secþiunii cerutã prinproiect. Deoarece panourile MANTOrealizeazã o geometrie poligonalã, aces-tea au fost cãptuºite cu elemente com-pensatoare ºi au o foaie cofrantã curbã,flexibilã.

Colþurile interioare au fost rezolvatecu elemente speciale.

Pe ºantierul de la barajul Tarniþa,Hünnebeck a demonstrat din nou cali-tatea serviciilor pe care le oferã, compe-tenþa ºi flexibilitatea specialiºtilor sãi.

Constructorul s-a bucurat de soluþiitehnice sigure ºi rentabile.

Informaþii suplimentare pot fio b þ i nute prin internet la adresa:www.huennebeck.ro

HÜNNEBECK ROMANIAHünnebeck Romania, localizatã în

Dezmir, lângã Cluj-Napoca, este în topulfirmelor furnizoare de cofraje, schele ºiaccesorii pentru construcþii.

Din 2008, societatea face parte dingrupul de firme „Hünnebeck Group“ cusediul în Ratingen, Germania, care are otradiþie de 80 de ani.

Hünnebeck oferã soluþii de înaltã com-petenþã inginereascã ºi este orientatã spreconsultanþã ºi servicii complete pentrutoate fazele unui proiect.

În Europa, Orientul Mijlociu ºi Americade Sud, Hünnebeck este reprezentatãprin 15 filiale, cãrora li se adaugã nume-roºi distribuitori.

Din 2005, Hünnebeck aparþineCorporaþiei Harsco, cu sediul în Harrisburg/Pennsylvania, care, în anul 2008, a avuto cifrã de afaceri de patru miliarde deUSD, proveniþi din prestarea de serviciiºi produse industriale.

Hünnebeck formeazã, alãturi desocietãþile surori SGB (UK) ºi PatentConstruction (USA) segmentul „HarscoInfrastructure“ care, cu cei peste 6.800de angajaþi, în 2008, a obþinut o cifrã deafaceri de 1,54 mld. USD.

Hünnebeck, firmã furnizoare de cofraje, schele ºi accesorii pentru construcþii, elaboreazã conceptul special deconstrucþie a unui turn de captare a apelor de la Tarniþa.

Construcþiile deosebite necesitã soluþii pe mãsurã:În vederea construirii turnului circular de captare a apei de la barajul Tarniþa din apropierea oraºului Cluj-Napoca,

Asocierea Strabag - Hidroconstrucþia s-a bazat pe cunoºtinþele de specialitate, experienþa ºi profesionalismulspecialiºtilor de la Hünnebeck Romania. În cazul de faþã, datoritã curburii peretelui exterior, nu a existat nicio posibi-litate de a utiliza panourile de cofraje clasice. Spaþiul limitat disponibil în interior ar fi putut conduce la încetinirealucrãrilor de cofrare a pereþilor interiori ai turnului, care separau camerele individuale. Special pentru aceastã situaþie,Hünnebeck Romania a elaborat un proiect de execuþie a cofrajului prezentând o soluþie originalã, prin care se pune ladispoziþia constructorului întreaga cantitate de material cofrant necesar în acest scop.


Instalaþii de foraj pentru captarea energiei geotermaleprin firmele grupului BAUER KLEMM ºi PRAKLA Bohrtechnik

Grupul german BAUER Maschinen,prin firmele sale: KLEMM – profilatãpe fabricaþia de instalaþii de forajpentru micropiloþi ºi de ancorare ºiPRAKLA – specializatã pe instalaþiimobile de foraj pentru puþuri de apã ºipentru prospecþiuni geotehnice, a tre-cut la dezvoltarea unor instalaþii spe-cializate pentru foraje de captare aenergiei geotermale.

KLEMM Bohrtechnik este pro-ducãtoare de instalaþii ºi accesorii deforaj pentru fundaþii speciale de maibine de 40 de ani.

În 1970, urmare a dezvoltãrii rapidea reconstrucþiei vechilor mine saupuþuri pãrãsite, KLEMM Bohrtechnikproiecteazã ºi executã primele utilajecu unitãþi de antrenare cu capeteduble, cu sensuri opuse de rotaþie.

Aceste unitãþi pot furniza momentede torsiune foarte mari, iar coloana deforaj poate fi antrenatã, atât în modulde rotaþie simplã, cât ºi în modul derotaþie cu percuþie.

Între numeroase alte avantaje,pentru prima datã unitatea de foraj

permite ca punctul de începere aforãrii sã fie sub nivelul pânzei deapã freaticã, având control asupraextracþiei mâlului, nisipului ºi soluluiforat. Datoritã ancorelor cu cablu, for-fecãrile sau tasãrile terenurilor suntmult mai bine controlate, iar terenurilemult mai sigure. Toate aceste calitãþiau fãcut sistemul cu cap dublu derotire din ce în ce mai puternic ºi maiutilizat pe utilajele de foraj KLEMM.

Urmare a crizei petrolului din 1973ºi 1980, au apãrut în Elveþia primelecereri de utilaje de foraj pentrucaptarea energiei geotermale.

Tuburi speciale de captare a ener-giei geotermale, mai lungi de 150 m,urmau sã fie instalate vertical îndiferite soluri: argiloase dense, nisi-poase sau în rocã durã. Instalaþiile deforaj pentru puþuri de apã, existente laacea datã, nu puteau executa gãuri înrocã compactã, la asemenea adân-cimi, prin tuburi de stabilizare a solului,fãrã utilizarea unui oscilator.

Spre sfârºitul anilor ‘80, KLEMMBohrtechnik a livrat în Elveþia utilajede foraj bazate pe sistemul cu unitãþide antrenare cu cap dublu. Coloanade prãjini interioarã este echipatã, înfuncþie de condiþiile de sol, cu o sapãde foraj rotativã sau cu un ciocan defund DTH, acþionat cu aer comprimatde la un compresor.

Deoarece, la forajele geotermale,coloana de foraj interioarã este foartelungã, maºinile au fost echipate cumacarale ºi dispozitive de manipularea prãjinilor.

Sistemele geotermale de încãlzire ºi/sau climatizare capteazã, cu ajutorul pompelor de cãldurã, energia ter-micã stocatã în pãmânt, aproape de suprafaþã sau la adâncimi relativ mici (max. 150 m), pentru a încãlzi/clima-tiza locuinþe sau spaþii industriale. Spre deosebire de sistemele convenþionale care produc energie prin ardereaunui combustibil, pompele de cãldurã transferã cãldura, nu o produc. Aceastã sursã de energie alternativã estecomplet nepoluantã ºi, practic, inepuizabilã.

Pompã de cãldurã(7 - 8 kW )

Tub în formã de „U“schimbãtor de cãldurã

Pardosealã încãlzitã (35 0C)

Diametrul gãurii forate: 10-15 cm

Adâncime de foraj: 110-130 mTemperaturã: 12 0C – 14 0C

Cãldura naturalã a pãmântului este captatã de un sistemde conducte din plastic prin care circulã un fluid (apã cuantigel). În timpul iernii, fluidul absoarbe energia termicã apãmântului ºi o transportã în clãdire la pompele de cãldurã.Acestea o concentreazã ºi o distribuie la o temperaturã maimare. Vara, procesul este invers: excesul de cãldurã dinclãdire este captat de pompa de cãldurã ºi dispersat înpãmânt.

Odatã cu scãderea costurilor de furnizare, prin per-fecþionarea pompelor de cãldurã, dar ºi prin dezvoltareatehnologiilor de foraj, energia geotermalã câºtigã tot mai multteren în faþa resurselor convenþionale, limitate ºi neecologice.

Primul utilaj de foraj geotermal,KR 805-1W, este dezvoltat din mo-delul KR 806-3, cu cap dublu de rotireºi a fost livrat în anul 2001. Acestaeste prevãzut cu un dispozitiv mag-netic de manipulare a prãjinilorcoloanei de foraj. Dispozitivul demanipulare a prãjinilor constã dintr-unbraþ rotitor ºi un troliu în partea supe-rioarã a mastului.

Utilajele proiectate pentru forajegeotermale sunt dotate ºi cu macaraleputernice, pentru manipularea bobi-nelor masive cu tuburile pentrucaptarea energiei geotermale sau apaleþilor cu prãjini de foraj.

Sistemul de rulare pe ºenile, osci-lant, precum ºi cinematica mastuluicare permite înclinaþii în toate pla-nurile, asigurã un reglaj al verticalitãþiiforajului în cele mai dificile condiþiitopografice.

Începând cu anul 2005, cererea deutilaje pentru foraje geotermale acunoscut o creºtere constantã.

Acest lucru a determinat firmeleproducãtoare sã-ºi diversifice gamade astfel de produse.

KLEMM produce acum mai multemodele, de diferite mãrimi, pentru asatisface diversitatea de cereri, lapreþuri optime:

KR 704 DW: 4,8 t; 48 kWKR 707-1W: 9,5 t: 95 kWKR 709-2W: 14,5 t; 129 kWKR 805-2W: 17,3 t; 129 kWKR 806-3DW: 19,6 t; 147 kW

Firma PRAKLA Bohrtechnik a dez-voltat, la început pentru forajele geo-termale, modelul pe ºenile RB 8 R,compact, de 17 t ºi cu un motor de95 kW, cu cap dublu de rotire. Esteindicat pentru foraje la adâncimide 140-160 m, cu diametrul gãurii deφ 152-156 mm.

Pentru lucrãri mai mari, sunt în cursde realizare modelele RB 11 R (200 m)ºi RB 25/30 R (250-300 m).

Maºinile sunt dotate cu pompe pro-prii de spãlare, dar pot folosi ºi pompecentrifugale exterioare sau instalaþiicomplexe de preparare, amestecºi injecþie produse de firma speciali-zatã a grupului BAUERMasch inen , MATMischanlagentechnik.

Mai multe detalii privind utilajele ºitehnologia BAUER pentru foraje decaptare a energiei geotermale puteþiobþine de la Tractor Proiect Comerþdin Braºov, reprezentantã a grupuluiBAUER în România.


TIAB:De 60 de ani împãrþim succesul cu clienþii noºtri

Fabricile, rafinãriile, spitalele,

metroul, spaþiile comerciale sunt mai

mult decât produse ºi consumatori.

În spatele lor se aflã toatã gama de

instalaþii care cer experienþã în elec-

tricitate, control al climatului, reþele

de comunicare, sisteme de protecþie

împotriva incendiilor, control de acces.

De aceea unitãþile de business TIAB

sunt de cele mai multe ori în spatele

scenei, oferind experienþa lor ºi

jucând un rol important în succesul

clientului în piaþa de profil. Fiecare

domeniu are propriul sãu concept

de realizare, destul de diferit de al

celorlalte. Oamenii, însã, creeazã

puntea de legãturã între proiecte,

unindu-ºi experienþele ºi lãsând

povestea sa meargã mai departe…

Din spatele scenei… în liniaîntâi…

La Slatina, TIAB a fãcut montaj debare pentru cuve de electrolizã, staþiielectrice, redresori, modernizãri înautomatizãri, semiporticuri între1960-2008 ºi a reuºit gãsirea soluþi-ilor de sudurã în argon pentru legã-turi flexibile la barele de curent desecþiuni foarte mari (300 x 100 mm),a fãcut instalaþii electrice de forþã ºiautomatizãri ºi laminoare la cald încãdin 1984. Din spatele scenei a con-tribuit la succesul multor clienþi.

„Dupã o perioadã de regres, înanii 1990 - 1993, din cauza scãderiiinvestiþiilor, TIAB Slatina revine pepiaþã începând cu anul 2006, cafurnizor de servicii în investiþii,reparaþii ºi modernizãri-reorientarepe cerinþele pieþei – cu o creºterevertiginoasã“, a spus AlexandruCIOBANU – director TIAB Slatina.

Istoria continuã…TIAB se implicã acum la Slatina

în alimentãri electrice la utilaje, mon-taj de silozuri ºi prese de cereale ºirapiþã, instalaþii electrice ºi automa-tizãri, montare sisteme de alarmã,CCTV ºi semnalizãri incendii.

ªi la Târgu Mureº, TIAB s-a impli-cat în proiecte de anvergurã, împãr-þind succesul cu mai mulþi clienþi dinindustria chimicã prin lucrãri deinstalaþii electrice ºi de automati-zare, instalaþii de alimentare cuenergie electricã (de medie tensi-une), realizarea ºi reabilitarea insta-laþiilor electrice de distribuþie (demedie tensiune), execuþia de racor-duri la staþiile de transformatoare oridin industria de prelucrare a hârtiei(ambalaje), prin instalaþii electrice,sanitare ºi termice, instalaþii depompe hidranþi ºi de detectare aincendiilor ori din industria de þesã-turi ºi fibre textile prin instalaþii

O companie poate avea succes dacã oamenii care o compun ºi proiectele la care lucreazã au succes.Fabrici, rafinãrii, spitale, hoteluri, staþii de metrou, linii ale RATB, aeroporturi, spaþii comerciale ori com-plexe de locuinþe au oferit unitãþilor de business TIAB proiecte pentru concepþie, realizare, modernizare,punere în funcþiune ori mentenanþã. De fiecare datã, TIAB a furnizat soluþii adaptate cerinþelor specifice alefiecãruia.

electrice ºi termice, instalaþii anti-incendiu (hidranþi, sprinklere, sistemde detecþie a incendiilor), instalaþiede aer comprimat, instalaþii dededurizare a apei;

„TIAB Târgu Mureº a rezistat pepiaþa durã a firmelor de instalaþii elec-trice ºi de automatizare prin specializarepe beneficiari din domeniul industrial,care au exigenþe maxime privitoare lacalitatea lucrãrilor executate ºi la gradulde siguranþã al acestora“, a spusGaspar BERKECZI – director la filialeledin Târgu Mureº ºi Cluj.

Istoria continuã ºi la TârguMureº, unitatea de business impli-cându-se în proiecte de alimentare

cu energie electricã la Cluj, în reabi-litarea instalaþiilor de automatizare,în reþele electrice exterioare sau îninstalaþii de curenþi slabi la clienþi dinTârgu Mureº.

Aceastã tradiþie în instalaþii estepurtatã peste timp ºi de celelalte 12unitãþi de business TIAB. Uneleproiecte, cum este cazul metrouluibucureºtean (proiect al TIAB INFRABucureºti) sau al rafinãriilor (proiectederulate de TIAB Piteºti ºi TIABPloieºti prin cele 3 unitãþi de busi-ness), au sudat parteneriate puter-nice între TIAB ºi beneficiar, acesteaderulându-se pe parcursul a 20-30de ani, încã de când s-au pus bazeleproiectelor.

În 60 de ani, deopotrivã munci-tori, proiectanþi ºi ingineri au scrisistoria TIAB, dând viaþã la nenu-mãrate proiecte în þarã ºi strãinãtate.Cheia succesului a fost câºtigareaîncrederii partenerilor ºi oferirea desuport necondiþionat pe tot parcursulproiectelor.

În 2009, construind pe trecut,continuãm istoria cu mai multã„energie” ºi orientare spre clienþiilocali, fãrã a uita sã împãrþim succe-sul cu clienþii noºtri.

Mulþumim tuturor celor care ne-aufost ºi ne sunt alãturi ºi îi aºteptãmsã celebrãm împreunã succesulcelor 60 de ani pe data de 28 Mai laClubul Diplomatic Bucureºti.


Produse de calitate superioarãSISTEME DE COªURI DE FUM LEIER

Structura de înveliºMantaua coºurilor de fum Leier este alcãtuitã din

elementele de înveliº din beton uºor. Betonul, rea-

lizat din materialele de bazã amestecate conform

scopului, asigurã, pe lângã greutatea micã, ºi o

rezistenþã potrivitã, iar datoritã aditivilor sãi ºi o

bunã termoizolaþie.Burlanul de ºamotã

Materialul de cãptuºire a canalului de fum propriu-zis

de la coºurile de fum Leier este tubul de ºamotã produs

Creºterea continuã a preþului energiei determinã, în mod direct, evoluþia instalaþiilor de încãlzire alelocuinþelor. Instalaþii din ce în ce mai moderne sunt capabile sã utilizeze cea mai mare parte a energieipentru încãlzirea locuinþelor, iar procentul de cãldurã care pãrãseºte instalaþia împreunã cu gazele deardere este din ce în ce mai mic.

Adaptându-se acestor cerinþe, sistemele de coºuri de fum fabricate ºi comercializate de firma Leier autrecut printr-un amplu proces de modernizare. Tehnologia de fabricaþie actualã oferã posibilitatea de arealiza peretele coºului tip sandwich, unind astfel toate caracteristicile avantajoase ale componentelor.

Sistemele de încãlzire cu spaþiul de ardere închis racordate la coºul de fum LEIER TURBO primescaerul necesar arderii din canalul de admisie al coºului de fum, iar gazele de ardere sunt evacuate princanalul de evacuare special conceput pentru aºa ceva. Astfel, spaþiul de ardere al sistemului de încãlzireeste despãrþit ermetic de încãpere, iar reîntoarcerea gazelor de ardere în spaþiul încãperii este exclus.Asemenea soluþie este optimã în special în cazul noilor locuinþe sau a celor renovate, care au montateferestre ºi uºi bine izolate cu geam termopan.

Folosirea în aceste clãdiri a sistemelor de încãlzire tradiþionale, cu spaþii de ardere deschise, e posibilãnumai dacã aerul proaspãt necesar arderii este introdus prin orificiile auxiliare. În anotimpurile reci, însã,aceasta ar conduce la creºterea consumului de energie termicã.

COMPONENTELE COªURILOR DE FUM LEIER

Leier LK Leier LSK Leier TURBOCoº de fum (model nou)

de cãtre HART Keramik în Germania. ªamota, de oexcelentã calitate, fabricatã dupã metode ºi tehnologiigermane, rezistã, timp de mai multe decenii, fãrã a sedeteriora la acþiunea acizilor rezultaþi în urma exploatãriifoarte intense, precum ºi la temperaturile foarte înalterezultate în urma funcþionãrii.

Beneficiind de aceste caracteristici deosebite,coºurile de fum Leier se pot utiliza în cazul oricãrui sis-tem de încãlzire, cu orice fel de combustibil. Cu ajutorullor se pot evita incendiile ºi efectele negative aledepunerii de umiditate.

Termoizolaþia Reducerea umiditãþii din canalul de fum poate fi posi-

bilã prin perfecþionarea termoizolaþiei coºului.Coºurile de fum Leier au douã variante de termoizo-

laþie. În cazul tipului LK, stratul de aer aflat între manta ºitubul de ºamotã izoleazã termic ºi asigurã libera miºcarede dilataþie termicã. La coºul de fum LSK elementultermoizolator este vata mineralã, a cãrei suprafaþã exte-rioarã – având în vedere structura de manta – estepermanent aerisitã.

Gradul de termoizolare trebuie ales în funcþie degazele de ardere care intrã în coºul de fum ºi de tempe-ratura mediului exterior.

Coºurile de fum Leier au fost dezvoltate în specialpentru sistemele de încãlzire a locuinþelor. Elementele

care compun mantaua asigurã montarea unuia sau adouã canale de fum, precum ºi realizarea orificiului deventilaþie.

Coºul de fum ºi instalaþia de încãlzire sunt ele-mentele unui sistem. Randamentul optim se poateobþine prin dimensionarea corespunzãtoare a tuturorelementelor sistemului de încãlzire. În stabilirea secþiuniide pildã, trebuie avute în vedere dimensiunile clãdirii,tipul combustibilului ºi randamentul termic al instalaþieide încãlzire.

Datoritã proprietãþilor termoizolante ale coºurilor,încãlzirea imobilelor devine mult mai economicã,obþinându-se astfel anual, în medie, un procent deeconomisire a energiei de 5% - 7%.


Diagnosticarea construcþiilor (I)METODE MODERNE

ing. Fãnel-Eduard IORGA

METODE DE DETECTARE A AVARIILORBAZATE PE ANALIZA DINAMICÃDeterminarea amplasãrii ºi

dimensiunilor avariilor structurilorprin mãsurãri de vibraþii a cunoscut omare dezvoltare. Cercetãrile au fostiniþiate datoritã unei necesitãþi pentruo metodã nedistructivã mai precisã.

Tehnicile de inspectare bazate pemãsurãri de vibraþii sunt necesare lastructuri mari deoarece nu necesitãaccesul specialistului la construcþie,aºa cum cer tehnicile bazate peobservaþii vizuale, mãsurãri directe,mãsurãri cu ultrasunete, mãsurãriprin emisie acusticã etc.

Una din consecinþele unei avariistructurale (fisurã) este o variaþie arigiditãþii locale, având ca urmarescãderea frecvenþei naturale a con-strucþiei. Metoda cea mai aplicatãeste cea bazatã numai pe variaþiafrecvenþei naturale.

Comparând variaþiile, determi-nate experimental, a modurilor devibraþie, cu modelele de vibraþieprezise teoretic, se poate presupuneamplasarea sau dimensiunea avariei.Aceastã metodã necesitã cunoaº-terea teoreticã a modurilor devibraþie a structurii la diferitele deteri-orãri, variabile ca amplasare ºidimensiune. Rezultatul depinde degradul în care modelul matematicdescrie comportarea dinamicã astructurii avariate ºi neavariate.

Determinarea avariilor prin mãsu-rarea schimbãrilor în comportareadinamicã pune problema inversã,respectiv, cum pot fi obþinute infor-maþii asupra amplasãrii ºi dimensiu-nilor deteriorãrilor, prin câtevamãsurãri dinamice.

Existã trei metode principale desoluþionare:

Metoda bazatã pe raportul din-tre variaþiile mici ale frecvenþelornaturale mãsurate ºi variaþiile deter-minate teoretic. Este utilã la deter-minarea amplasãrii deteriorãrilor, darnu dã precizãri asupra mãrimii lor;

Metoda elementelor finite,care porneºte de la frecvenþeleproprii determinate experimental.Matricea rigiditãþii este datã ca ofuncþie a dimensiunii ºi amplasãriidefectului. Scãderea cea mai accen-tuatã a rigiditãþii, comparatã cu rigidi-tatea structurii intacte, dã cea maiprobabilã amplasare a defectului;

Metoda reþelelor „neuronale“ –artificiale, în care parametrii unuimodel structural aprioric (masã,rigiditate, amortizare) sunt ajustaþipentru a minimiza diferenþa dintrevalorile date de predicþia analiticã ºivalorile mãsurate experimental.Metoda reþetelor neuronale artificialecea mai utilizatã pentru deter-minarea avariilor este MLP (multilay-ered perception). Este un sistem demodelare matematicã în trepte, pen-tru simularea comportãrii reale, dinpunct de vedere dinamic a structurii,inclusiv prezenþa avariilor, ca mãrimeºi amplasare, prin confruntarea trep-tatã cu comportarea constatatãexperimental.

Metoda este complexã, dar sta-bileºte o tehnicã de determinare online a defectelor ºi constituie o preocu-pare de viitor a cercetãrii în construcþii.

METODE NEDISTRUCTIVEUtilizarea metodelor nedistructive

face posibilã atât detectarea ºilocalizarea defectelor, cât ºi evaluareastãrii materialelor de construcþii.

Problemele care apar la diagnos-ticarea construcþiilor au fãcut nece-sarã dezvoltarea unor metodeeficiente, uºor de aplicat ºi care sãfie capabile sã ofere date cât maicomplete asupra modificãrilorapãrute în structura materialelor,fãrã a influenþa starea elementelorde construcþie sau a materialelor.

Tehnicile de investigare nedis-tructive au ca scop evaluarea carac-teristicilor materialelor, astfel încâtsã se poatã detecta tipurile de dete-riorãri structurale ºi amplasarea lor.

În afara metodelor nedistructivecunoscute (în special ultrasonice),se lucreazã la aplicarea unormetode nedistructive noi, bazate petehnici moderne cu dezvoltare mareîn alte domenii, dar care au gãsitaplicaþii interesante ºi în domeniulmãsurãrilor în construcþii. Este vorbade metode bazate pe propagareasemnalelor în materialele de con-strucþii.

Metoda ultrasonicã de impulsEste cea mai utilizatã, beneficiind

de dezvoltarea ºi perfecþionareaaparaturii de mãsurã ºi de un volummare de date experimentale, ceeace permite o bunã cunoaºtere amodului de aplicare, a avantajelor ºilimitelor ei.

Determinarea zonelor degradatese bazeazã pe modul de propagarediferit al ultrasunetelor în mediu solidºi în aer. Se mãsoarã timpul depropagare între traductorul emiþãtorºi cel receptor, prin transmisiedirectã sau pe diagonalã, prin com-paraþie între zonele presupusefisurate ºi zonele nefisurate. Timpulde propagare creºte în zoneledegradate, datoritã modului depropagare din cauza ultrasunetelor,care ocolesc fisurile ºi microfisurile.

Avantajele metodei sunt:permite stabilirea existenþei

zonelor cu degradãri (respectivfisuri) ºi localizarea lor;

metoda se aplicã pe suprafaþaconstrucþiei, pe elemente sau struc-turi de orice formã sau dimensiune,inclusiv pe cele cu o singurã faþãaccesibilã;

nu necesitã pregãtiri complicate;mãsurãrile se fac în timp scurt;aparatura de mãsurã este rela-

tiv simplã ºi are un cost mediu.Dezavantajele metodei sunt

legate de complexitatea prelucrãriidatelor, care trebuie sã þinã seamade un numãr mare de factori, ceinfluenþeazã rezultatele.


Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22

Miv SRL 021 – 242.82.77Tavicom SRL 021 – 318.74.30

Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330

Estbau SRL 0334 – 401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777Braºov Analit SRL 0268 – 335.771Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963

DVI Construct SRL 0723 – 612.087Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092

Refrom Nav 0241 – 510.231Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341 Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440Iaºi Status SRL 0232 – 210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216

Ambient SRL 0269 – 229.630Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341

Lider SRL 0230 – 526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


Utilizarea metodelor cu ultra-sunete la zidãrie – Importanþa carese acordã utilizãrii metodelor nedis-tructive cu ultrasunete la construcþi-ile de zidãrie se datoreazã faptuluicã un numãr foarte mare de monu-mente istorice de mare valoare suntconstruite în acest mod. Necesitateade a le reabilita impune expertizarealor prin metode cât mai fine, dincategoria metodelor nedistructive.

Metodele de investigare cu ultra-sunete sunt cele mai indicate înaceaste cazuri. Totuºi, aplicarea lorprezintã dificultãþi, din cauzã cã atâtcãrãmida, cât ºi mortarul de legã-turã, mai ales dupã punerea lor înoperã, dau un material eterogen ºicu neomogenitate foarte mare.Punerea în evidenþã a fisurãrii, înacest caz, este foarte complicatã.

Numai zidãria cu o grosime pânãla 1 m poate fi inspectatã cu aceastãmetodã, limitându-se astfel investi-gaþiile structurale la elemente subþirisau monolitice. În toate celelaltecazuri se aplicã metoda seismicã,deoarece impulsurile se propagã ladistanþã mai mare, semnalul avândintensitate mai mare ºi frecvenþã maimicã, deci absorbþia este mairedusã.

Metoda seismicã: impact – ecou Undele mecanice, cu frecvenþa

între 300 Hz ºi 3 KHz, sunt generatepe suprafaþa elementului structural,de obicei cu un „ciocan“. Undele sepropagã prin element ºi suntrecepþionate de unul sau mai mulþireceptori.

Timpul de propagare a undei lon-gitudinale, cea mai rapidã dintre ele,este mãsurat între transmiþãtor ºireceptor. Viteza undei, calculatã ast-fel, depinde de proprietãþile materi-alului dar este influenþatã ºi degoluri, fisuri sau rosturi neumplute.Astfel de anomalii produc deviaþii înpropagarea undei, deci reduc viteza.

Metoda seismicã permite dife-renþierea între suprafeþele diferitelormateriale sau structuri (de exemplu,zidãrie în straturi, deschideri umplute,rosturi). Deoarece rezultatele depindde proprietãþile mecanice, metodaeste foarte utilã. Pot fi detectate, deasemenea, ºi golurile mari.

Metoda seismicã a fost folositã ºipentru verificarea eficienþei injecþiilordestinate mãririi rezistenþei zidãriei.

În tehnica „impact-ecou“ se studi-azã undele reflectate de zonele de„legãturã“ exterioare ºi de disconti-nuitãþile interioare, cum ar fi fisurilesau golurile.

Un traductor, montat pe aceeaºisuprafaþã cu cel de impact, recep-þioneazã undele într-un anumit inter-val de timp ºi semnalul este supusanalizei Fourrier la un analizor despectru, emiþãtorul ºi receptorul fiindconectaþi la un calculator. Tehnicaeste folositã pentru localizareadefectelor interne, pentru mãsurareagrosimii elementelor din beton, acolounde numai o faþã este accesibilã ºipentru a determina rezistenþa.

Relaþia dintre viteza de propa-gare ºi rezistenþa la compresiuneeste influenþatã de mulþi factori,inclusiv umiditatea materialului ºicea a elementului de legãturã. Pen-tru fiecare material testat trebuie sãse stabileascã o curbã de etalonare.

Metoda a fost folositã la experti-zarea coloanelor, pereþilor etc. cugrosimi mai mici de 600 mm. Celemai bune rezultate au fost obþinutela detectarea fisurilor în materialeleomogene, în care caz s-au pututdetecta fisuri paralele cu suprafaþa.

Analiza spectralã a undelorde suprafaþã (SASW), utilizatãla suprafeþe cu o singurã faþã acce-sibilã (pavaje, dale, drumuri), este ovariantã a metodei seismice.

Metoda a fost dezvoltatã pentru adetermina proprietãþile elementelorde construcþii în straturi. În aceastãtehnicã, suprafaþa materialului testateste lovitã iar douã receptoare, mon-tate pe suprafaþã, mãsoarã vitezaundelor de suprafaþã, în funcþie delungimea de undã. Viteze crescutecorespund unui modul de elasticitatemai mare, deci unei calitãþi supe-rioare a materialului. Este necesar acce-sul la o singurã faþã a materialului.

Metoda este aplicabilã cu rezul-tate bune pentru pereþi groºi de pia-trã sau zidãrie, dar un impedimenteste prezenþa unui material absor-bant, de exemplu ipsos.

Citirile se fac în frecvenþa (KHz),în funcþie de defazaj (grade). Ca ºi lacelelalte metode bazate pe vitezaundelor, citirea ºi interpretareadatelor nu este uºoarã, iar echipa-mentul destul de scump.

Metoda cantitativã cu ultrasuneteMetoda cantitativã cu ultrasunete

este bazatã pe tehnica de mãsurare„impuls-ecou“. Modul de propagareal impulsurilor de frecvenþã ultraso-nicã (20 Khz – 200Khz), transmisebetonului sau altui material princuplaj mecanic, depinde de carac-teristicile materialului. Calitatea ºidefectele materialului influenþeazã

viteza de propagare, amortizarea ºiforma undei la recepþie. În acest fel,se pot determina starea de fisurare amaterialului.

Impedimentul de bazã este sepa-rarea frecvenþelor parazite, careapar din cauza neomogenitãþiimaterialelor ºi care se suprapunpeste armonicele impulsului purtã-toare de informaþii privind defectelematerialului. Pentru rezolvarea pro-blemei se recurge la calcule mate-matice complexe prin realizareamediei de putere pentru fiecare com-ponentã a semnalului.

Aceastã metodã, care necesitãun echipament special diferit de celcurent ºi dotat cu tehnicã de calculºi-a demonstrat utilitatea la detec-tarea fisurilor ºi evoluþiei lor, ladetectarea deteriorãrilor din îngheþ-dezgheþ, la inspectarea toroanelor,inclusiv în zonele de ancoraj.

Metoda tomografiei sonice Este un procedeu care combinã

tomografia computerizatã la frecvenþesonice cu tehnicile de vizualizarerecente.

Colectarea datelor se realizeazãprin propagarea undelor acustice,prin mediu, de la surse (ciocan, aercomprimat, exploziv) la receptor(senzor piezoelectric, accelerometru,geofon sau hydrofon). Amplasareasursei ºi receptorului poate varia ast-fel încât undele sã acopere din plinsecþiunea supravegheatã, în moduniform ºi în numeroase direcþii. Seobþine un numãr mare de date,exprimate prin timpul de tranzit alundelor longitudinale, folosite pentrua construi schema distribuþieivitezelor în secþiune. Viteza estedeterminatã de modulul de elastici-tate, de densitate ºi, indirect, derezistenþa la compresiune a betonuluiºi de defectele prezentate de acesta.

Problema principalã la investi-garea într-un anumit plan estegãsirea unui model matematic caresã corespundã repartiþiei vitezelor,mãsurate experimental. Ambelemetode sunt laborioase, necesitãprograme speciale ºi ajustãri pentruoptimizare. Metoda a dat rezultatebune la investigarea elementelorstructurale (stâlpi, piloni).

Termografia în infraroºu este ometodã de testare pe suprafaþã.Foloseºte fluxul de energie termicãaplicat pe suprafaþa materialului saugenerat de tensionarea materialului,flux care este afectat de proprietãþileizolatoare ale materialului ºi de



ÎNCÃLZIREA SPAÞIILOR INDUSTRIALE

Tubulaturã radiantã OhaEste o soluþie

excelentã pentruîncãlzirirea spaþii-lor industriale cuînãlþimi medii ºimari. Flexibilitateasistemului constãîn adaptarea tubu-

laturii radiante la or ice exigenþeprivind traseul sãu. În funcþie denecesarul de cãldurã, tubulatura radi-antã poate avea configuraþie monotubu-larã sau bitubularã. Grupul decombustie, plasat în exteriorul clãdirii,are rolul de a genera cãldura prinintermediul arzãtorului ºi de a realiza,printr-un ventilator, circuitul continuu alfluidului caloportor. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radiante,etanºe ºi în depresiune în raport cu mediul,se poate situa între 120-290 0C. Mareleavantaj al acestui sistem este acela aleconomiilor energetice importante obþinuteatât prin direcþionarea cãldurii doar înzona de lucru, cât ºi prin recirculareagazelor de ardere în proporþie de 80%.

Systema este singurul producãtorcare poate crea sisteme de tubulaturãradiantã cu lungimi ce pot ajunge pânã la250 m, datoritã gamei foarte mari deputeri termice cuprinse între 50 ºi 400 kW.

Tuburi radiante modulare InfraSe preteazã

foarte bine pentruîncãlzirea zonalã,obþinându-se zonecu temperaturidiferite în aceeaºiincintã. Pot fi uti-lizate în spaþii cu

înãlþimi cuprinse între 4 ºi 30 de metri.Concentreazã fluxul de cãldurã în zonade lucru ºi, în acelaºi timp, limiteazãstratificarea aerului între pardosealã ºiplanºeu.

Infra este un sistem foarte economic,încãlzeºte rapid suprafeþele aflate subconul de radiaþie, suprafeþe ce emanã larândul lor cãldurã. Coroborate cu unregim de funcþionare termostatat, con-duc la economii de energie de 30-65%faþã de sistemele clasice. De asemenea,existã tuburi radiante Infra BAF concepute

special pentru încãlzirea serelor ºi afermelor cu înãlþimi reduse.

Systema produce module radiantecu o gamã de puteri cuprinsã între 15 ºi60 kW ºi lungimi de 3, 6, 9, 12, 15, 18 m,fiind printre puþinii care, la nivel mondial,mai realizeazã produse din inox.

Panouri radiante ceramiceInfra Rosso Scr

Destinate încãl-zirii spaþiilor cuînãlþimi mari, pano-urile radiante cera-mice produse deSystema au oputere termicã vari-abilã între 12 ºi25 kW ºi între 24 ºi

50 kW. Ecranul reflectorizant din inoxgaranteazã o distribuþie maximã în zonade lucru a cãldurii emise de placaceramicã, indiferent de condiþiile demontaj (la plafon sau înclinat la perete).Sistemul de combustie este modulant,reglajul puterii termice realizându-secu ajutorul panourilor de comandãcare constituie parte integrantã aechipamentului.

Systema România oferã soluþii tehnice pentru încãlzirea oricãrui tip de spaþiu industrial, în condiþiile obþinerii unoreconomii importante de energie (pânã la 65%). În cele ce urmeazã, vã prezentãm gama echipamentelor de încãlzire prin radiaþie.


gradul în care suprafaþa acestuiaradiazã energie. Rezultã diferenþede temperaturã a suprafeþelor, caresunt înregistrate folosind camere fotocu infraroºu sau înveliºuri specialetermice.

Echipamentul constã dintr-ocamerã video cu instalaþie specialãde rãcire, cu cristale semiconduc-toare în nitrogen lichid. Se facefotografierea suprafeþei, iar culorilerezultate indicã variaþiile de tempe-raturã a suprafeþelor. Culorile trans-lateazã de la negru-violet pentrurece la roºu-alb pentru cald.

Sunt detectate scurgerile de aer,diferitele tipuri de materiale precumºi anomaliile de suprafaþã sau dininterior, punþile, canalele interioaresau alte falii termice ale construcþiei,cât ºi suprafeþele umede.

Este foarte utilã la detectareascurgerilor de la acoperiºuri – factorimportant de deteriorãri la clãdirivechi, cum sunt monumenteleistorice – a fisurilor în faþade, a izo-laþiilor defecte la acoperiºuri-terasã,la starea pereþilor sub zugrãvealã.

Pentru zidãrie, se obþin dateprivind deteriorãrile, care au tempe-raturi diferite, legate de conþinutuldiferit de umezealã în cãrãmidã ºipiatrã poroasã, deterioratã.

Metoda este capabilã sã sem-naleze doar anomaliile pe suprafaþãºi amplasarea lor; nu poate deter-mina adâncimea ºi grosimea aces-tora. Rezultatele sunt influenþate defactori de mediu exteriori (tempe-ratura ºi umiditatea).

Reflectografia cu infraroºii seaplicã pentru determinarea graduluide penetrare a umezelii în pereþi.

Utilizarea microundelor (radar)Proprietãþile de propagare a

microundelor pot furniza informaþiipreþioase asupra structurii materi-alelor ºi pot sta la baza unei metodenedistructive de încercare a con-strucþiilor. Aceste metode se bazeazãpe douã caracteristici ale microundelor:

Modul diferit de propagare înmedii diferite – ceea ce permite (lafel ca la procedeele optice) mãsu-rarea diferitelor mãrimi geometrice(distanþe, deplasãri, viteze). Puterealor de penetrare permite analiza înprofunzime a unui material pentrulocalizarea defectelor, discontinui-tãþilor sau corpurilor strãine.

Utilizând energii slabe, se potcaracteriza proprietãþile unui mate-rial prin pierderile sale dielectrice.

În diagnosticarea clãdirilor vechi,mai ales a monumentelor istorice,metoda este utilizatã la:

detectarea unor caracteristiciascunse sub zidurile, pardosealasau tavanul construcþiilor vechi;

detectarea prezenþei mai mul-tor straturi în zidãrie (prin reflectareamicroundelor de stratul de legãturã);

detectarea golurilor importante;prezenþa elementelor moderne

de metal introduse în zidãrie;zonele dezintegrate sau deteri-

orate;determinarea conþinutului în

umiditate a materialelor din zidãrie.Dat fiind domeniul extrem de

frecvenþã utilizat (0,5-4 GHz), apli-carea microundelor prezintã nume-roase dificultãþi:

necesitatea unei aparaturifoarte pretenþioase (radar), cu per-formanþe superioare celor utilizate înobservaþia aerianã;

domeniile de aplicare sunt limi-tate la medii cu constante dielectriceridicate;

solurile foarte umede, înveliºu-rile bituminoase, argilele plasticeatenueazã puternic semnalul, limi-tând adâncimea de penetrare;

interpretarea laborioasã ºi criticãa rezultatelor (necesitã numeroasecorecþii);

iradierea personalului.Metoda fibrelor optice

Cunoaºte numeroase aplicaþii întehnica de diagnosticare a con-strucþiilor. Instrumentul, denumit„fibroscop“, este format dintr-unmãnunchi de fibre optice flexibile, iarinstrumentul denumit „borescop“, dinfibre optice rigide. O parte din fibreau rol de a transmite radiaþiile uneisurse de luminã foarte puternice,situatã la un capãt, celelalte servindla vizualizarea obiectului prin lentilefoarte puternice. Extremitatea „devizualizare“ a cablului poate fi rotitãpentru a da imagini din diferiteunghiuri.

Aceste instrumente au aplicaþii ºiîn evaluarea structurilor vechi, darcu anumite limitãri. Este obligatoriusã existe spaþii libere în care sã sepoatã insera cablul pentru observaþiivizuale. Structurile din zidãrie masivenu posedã, de regulã, spaþii în caresã se poatã introduce dispozitivul.

Metoda s-a experimentat la con-strucþiile din lemn, unde se poateface o gaurã micã în suprafaþa fini-satã cu tencuialã sau lemn, pentruintroducerea cablului flexibil ºi

culegerea unui numãr mare deinformaþii.

Faþã de alte tehnici de mãsurã, încazul în care nu existã alte posibi-litãþi de cunoaºtere a structuriiinterne a elementului, se recomandãexecutarea unui orificiu (diametru decca 12 mm) ºi introducerea unuiborescop cu fibre optice. De aseme-nea, se pot utiliza rosturile ºi fisurilepentru introducerea unui endoscop.Un parametru important al dispozi-tivului este distanþa focalã, pentruevaluãri structurale fiind recoman-date distanþe focale mari.

Metode magneticePentru diagnosticarea construcþi-

ilor, se utilizeazã metoda de detec-tare a corpurilor metalice incluse,folosind un aparat denumit„pahometru“.

Metoda se bazeazã pe pertur-barea câmpului magnetic, generatde o bobinã, în prezenþa unui ele-ment metalic. Perturbaþia este pro-porþionalã cu mãrimea obiectului ºiapropierea de traductor. Traductoruleste direcþional, deci deviaþia esteimportantã când axa longitudinalã alui ºi axa longitudinalã a obiectuluimetalic sunt colineare.

Aparatul a dat rezultate bune ladetectarea grinzilor metalice caresuportã arcurile de cãrãmidã, cu cca9 inch acoperire, deºi nu apãreaniciun element metalic la suprafaþã.De asemenea, se pot detectacoloane de oþel în interiorul uneiacoperiri cu granit de 8 inch. Se potdetecta uºor ºi ancoraje de fier înpereþii de piatrã. Aparatul, dotat cucalculator, vizualizeazã poziþia ºidiametrul ºi prelucreazã datele.

Detecþia electromagneticã esterecomandatã ºi în cazurile în careeste necesarã certitudinea cã nuexistã obiecte metalice ascunse,care pot perturba aplicarea altormetode.

Utilizarea razelor X ºi Gamma:sursa de radiaþii se plaseazã pe oparte a elementului studiat, iar fil-mul fotografic pe cealaltã parte.Absorbþia razelor este proporþionalãcu densitatea ºi numãrul atomic alelementului.

Radiografia cu raze X sau Gammaeste utilã mai ales la localizarea ºideterminarea diametrului armãturilorînglobate.

Metoda cu raze Gamma este uti-lizatã pentru beton pânã la 50 cm,iar cea cu raze X pentru beton pânãla 25 cm. Dacã nu se cunoaºte




acoperirea cu beton ºi nici diametrularmãturii, se utilizeazã metodadublei expuneri. În caz cã grosimeaeste mai mare, se practicã gãuripentru introducerea sursei. Metodaare avantajul cã imaginea poate fiuºor interpretatã.

Metoda geoelectricãÎn aceastã metodã, un câmp

electric continuu este indus în zonade testat prin unul sau mai mulþielectrozi. Este calculatã rezistivi-tatea materialului þinând cont decurentul prin echipament, diferenþade tensiune dintre douã probe (caremãsoarã diferenþa de potenþial întresuprafeþele pe care sunt montate) ºide un factor specific, derivat din con-figuraþia folositã. Valoarea depinde,mai ales, de „conþinutul în umiditate“ºi de „concentraþia sãrurilor dizolvate“.

Prin aceastã metodã este posibila se stabili „harta zonelor de umidi-tate“ ºi a se investiga structura uneiclãdiri, mai ales din punctul devedere al stratificãrii ºi golurilor.

O variantã a metodei geoelec-trice, metoda potenþialului propriueste bazatã pe fenomenul de gene-rare a unui câmp electric de un metalîn stare de coroziune. Acest câmpeste sesizat de douã probe. Metodaeste foarte utilã la detectarea unuiproces activ de coroziune, cucondiþia ca amplasarea metalelorînglobate sã fie cunoscutã ºi ca unuldin senzori sã fie plasat direct pemetal. Metoda are o rezoluþie multmai micã decât metoda radarului.

Metode de mãsurare a umiditãþii Existã diferite aparate destinate

mãsurãrii stãrii de umezealã, în spe-cial a zidãriei:

aparat de mãsurare a conduc-tivitãþii;

metoda capacitivã;aparatura cu neutroni.

Sistem optic pentru mãsurareacu laser – utilizat la mãsurareadeplasãrii structurilor, este per-fecþionat pentru observaþii pe timplung, în regim static sau dinamic.

Vizualizarea structurii interne cucamere de televiziune – Metoda afost utilizatã pentru a cunoaºte maibine structura internã a zidãriei.Combinarea metodelor nedistructive

Este recomandabilã combinareadiferitelor metode nedistructive pen-tru obþinerea unor date concludenteºi anume combinarea metodei radarcu alte metode, deoarece radaruleste foarte versatil, furnizeazã dateprecise ºi opereazã rapid. Pentru

interpretarea verificãrilor ºi pre-cizãrilor se foloseºte o altã metodã,eventual cu mai puþine puncte demãsurã.

De exemplu, radarul este potrivitpentru detectarea straturilor, dar nuoferã date privind miezul, în cazulunei zidãrii cu mai multe straturi. Înacest caz, se face apel la metodaseismicã, mãsurând viteza depropagare a undelor elastice înzidãrie; mãsurarea vitezei de propa-gare în piatrã se face la suprafaþãsau în gãurile obþinute prin carotare,prin metode ultrasonice. Dacã celedouã metode dau rezultate diferindsemnificativ este indiciul existenþeiunui gol.

În alte cazuri, anomaliile caresunt detectate cu radarul nu pot ficlasificate. Se folosesc metode mag-netice sau geoelectrice pentrudetectarea unor metale incluse.Metoda potenþialului propriu sefoloseºte pentru detectarea unuicâmp activ de coroziune.

Dacã utilizarea a douã metodenedistructive dã rezultate cu disper-sie mare, se recomandã verificarealor prin probe.

Metoda „flat-jack”Metoda, denumitã ºi a „eliberãrii

parþiale“ sau „a despicãrii“, permitemãsurarea directã a eforturilor înelementul de construcþie, fãrã a serecurge la legea de comportare amaterialului.

Metoda constã în realizarea uneidespicãturi, perpendiculare pe direc-þia eforturilor ce urmeazã a fimãsurate, urmatã de introducerea îndespicãtura a unei prese plate, învederea generãrii unei presiuni îninteriorul despicãrii, pânã la resta-bilirea stãrii iniþiale de deformaþii.Starea iniþialã de deformaþii se deter-minã prin mãsurãri extensometrice,efectuate înainte de despicare.

Independent de starea elasticã,presiunea necesarã pentru reveni-rea la starea iniþialã reprezintãstarea de eforturi existentã înaintede despicare.

Aceastã metodã este aplicatã pescarã largã la construcþiile vechi(aproape la toate monumenteleistorice), în douã faze ale acþiunii dereabilitare ºi prezervare:

diagnosticarea stãrii construc-þiei, pentru stabilirea caracteristicilorstructurale ale zidãriei vechi, mãsu-rarea stãrii reale de eforturi;

monitorizarea comportãrii întimp a elementelor, prin realizarea

periodicã de mãsurãri pentrusupravegherea modificãrii stãrii deeforturi, mai ales în cazurile cânddeteriorãrile iniþiale nu au putut fiînlãturate prin reabilitare (de exem-plu: tasãri evolutive, modificãri alepânzei freatice etc.).

BIBLIOGRAFIE[1] S. TOLOGEA, „Probleme

privind patologia ºi terapeutica con-strucþiilor“, Editura Tehnicã, 1976;

[2] D. GEORGESCU, „Aspecteprivind durabilitatea construcþiilor dinbeton armat“, tezã de doctorat,UTCB, 2000;

[3] A. POPESCU, „Biodeterio-rarea construcþiilor“, tezã de doc-torat, UTCB, 1999;

[4] „Comportarea in situ a con-strucþiilor“, Materialele conferinþeinaþionale, 1994, 1996;

[5] P. POPESCU, „Metodologii ºitehnici experimentale în studiul stãriide eforturi ºi deformaþii ale ele-mentelor ºi structurilor din betonarmat“, tezã de doctorat, UTCB, 1997;

[6] I. PEPENAR, „Analiza unorconstrucþii degradate datoritã feno-menului de coroziune“, referatINCERC, 1995;

[7] P. POPESCU, „Degradareaconstrucþiilor“, Editura FundaþieiRomânia de Mâine, 2002;

[8] A. VANN, J. DAVIS, „Monitor-ing Instrumentation Fault Diagnosisand Data Interpretation“, IABSE,Bergamo, 1995, p.147;

[9] J. RHAZI, Y. KHARRAT, „SonicTomography Analysis of ConcreteStructures“, IABSE, San Francisco,1995, p. 183;

[10] S. MATTHEWS, F. TSUI,„Radar Inspection of Structures“,IABSE, San Francisco, 1995;

[11] M. CHANDOGA, A. JARO-SEVICI, „Reliable method for long-therm monitoring prestressed concretestructures“, Civil Infrastructures Sys-tems for next century: a global part-nership in research, Cracow,Poland, oct.1996, p.71;

[12] N. Krstulovic-Opara, „Non-destructive Testing og High perform-ance Composites“, Curent State andFuture Needs – a global partnershipin research, Cracow, Poland,oct.1996, p.111.

(Continuare în numãrul viitor)


PROGRAMUL CONFERINÞEI: • Prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice • Acordarea PREMIILOR A.I.C.P.S.• Acordarea DIPLOMELOR „OPERA OMNIA“ pen-

tru activitate îndelungatã ºi meritorie privind proiectareastructurilor pentru construcþii, promovarea ºtiinþei ºitehnicii structurilor pentru construcþii ºi contribuþii meri-torii la activitatea A.I.C.P.S.

• EXPOZIÞIE de proiecte, lucrãri de construcþiideosebite executate ºi materiale de construcþii.

Masa festivã organizatã cu prilejul celei de a XIX-aConferinþe Naþionale AICPS va începe la ora 16.00 ºi se vadesfãºura la Restaurantul „Trattoria Il Calcio“ (fost CINA)din Str. Benjamin Franklin nr. 1-3 , sector 1, Bucureºti.

Costul participãrii la masa festivã este de 130 RON/persoanã ºi se va achita anticipat pânã la data de 20 mai2009, în contul AICPS: RO87CECEB50343RON0650131,deschis la CEC Bank - Agenþia Cotroceni.

Vã rugam sã ne confirmaþi plata ºi înscrierea lamasa festivã prin email: [email protected]

TEMA CONFERINÞEI: “ASPECTE REZULTATE DIN APLICAREA ÎN PROIECTAREA STRUCTURILOR PENTRU CONSTRUCÞII

A NOII GENERAÞII DE REGLEMENTÃRI”

Loc de desfãºurare: SALA AUDITORIUM A MUZEULUI NAÞIONAL DE ARTÃ AL ROMÂNIEIStr. ªtirbei Vodã nr. 1, Bucureºti, ORA: 9.00

Informaþii suplimentare se pot obþine de la secretariatul A.I.C.P.S.:Sediul: ªos. PANDURILOR nr. 94, corp. B, et.1 (incinta AEDIFICIA CARPAÞI), sector 5, Bucureºti.Tel./Fax: 021.412.02.04; Mobil: 0788.35.96.96; E-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected]

ASOCIAÞIA INGINERILOR CONSTRUCTORI PROIECTANÞI DE STRUCTURI (A.I.C.P.S.)

a n u n þ ã : CEA DE A XIX-A CONFERINÞÃ NAÞIONALÃ A.I.C.P.S.

vineri 22 MAI 2009

d i n s u m a rEditorial 3

Adeziv poliuretanic pentru polistiren 4, 5

Sisteme de aluminiu pentru uºi ºi ferestre 6, 7

Acusticã ºi design 8, 9

Construcþii metalice 10, 11

Izolarea termicã ºi fonicã a mansardei 12, 13

Reabilitarea termicã a clãdirilor cu trecut 14–16

Emailuri sintetice pentru protecþie

anticorozivã ºi întreþinere decorativã 17–19

Sistemul AMVIC ºi criza imobiliarã (IV) 20, 21

Conferinþa Naþionalã ARACO 2009 22, 24

Activitate integratã

pentru investiþii eficiente 26, 27

Problematica fondului construit existent 28, 30

Vopsele lavabile, tencuieli, grunduri 29

Membranã bentoniticã pentru hidroizolaþii 32, 33

Izolarea rosturilor împotriva infiltraþiilor 34, 35

Cine coordoneazã sectorul construcþiilor? 36,38

Tehnologii de injectare cu rãºini sintetice 37

Sisteme de învelitori metalice 39

Implementarea ºi certificarea

sistemului integrat de management 40–42

Sisteme eficiente pentru clãdiri

cu structurã din lemn 44, 45

Contracþia împiedicatã a pereþilor structurali

din beton armat (I) 46, 48, 50, 52

Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 54–65

Instalaþii de foraj

pentru captarea energiei termice 66, 67

Soluþii globale pentru industrie,

infrastructurã ºi sectorul terþiar 68, 69

Sisteme de coºuri de fum 70, 71

Metode moderne de diagnosticare

a construcþiilor 72, 74, 76, 78

Încãlzirea spaþiilor industriale 75

Sisteme care eliminã umiditatea 77

Cea de a XIX-a Conferinþã Naþionalã AICPS 79

Ofertã de turism 80, 81

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 48 – mai 2009

Documents