citeste pdf
TRANSCRIPT
SISTEM INTEGRAT PENTRU GESTIONAREA FACTORILOR DE RISC ÎN
PRODUC�IA DE GRÂU, FLOAREA-SOARELUI �I PORUMB ÎN DOBROGEA
I. FACTORI ABIOTICI DE RISC
1. Particularit��i geografice ale zonei Dobrogea
1.1 Relieful
1.2 Clima
1.3 Regimul hidrologic
1.4 Solurile
2. Metode de reducere a efectelor riscurilor factorilor abiotici
2.1 M�suri agrotehnice �i de amenajare a terenului
2.2 Perdele de protec�ie
2.2.1 Structura �i dinamica terenurilor cultivate (influen�a perdelelor de protec�ie)
2.3 Sisteme de iriga�ie
II. GRÂU - FACTORII DE RISC
1. Particularit��i biologice ale grâului
2. Particularit��i tehnologice de cultur� a grâului în Dobrogea
2.1. Alegerea terenului
2.2. Alegerea soiului
3. Factori de risc cu caracter abiotic la grâu
4. Modalit��i de reducere a riscului fa�� de factorii abiotici de stres la grâu
4.1 Lucr�ri agrotehnice
4.2. Perdele forestiere
5. Principalii factori biotici de risc la cultura grâului
5.1 Bolile ca factori de risc
5.2 D�un�torii ca factori de risc la grâu
5.3 Buruienile ca factor de risc la grâu
III. FLOAREA SOARELUI - FACTORII DE RISC
1. Particularit��i biologice ale plantelor de floarea-soarelui
2. Particularit��i tehnologice de cultur� la florea - soarelui în Dobrogea
2.1. Alegerea terenului
2.2. Alegerea hibridului
3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui
4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici
4.1. Lucr�ri agrotehnice
2
4.2. Perdelele forestiere �i rolul acestora pentru reducerea riscurilor în
produc�ia de floarea-soarelui
5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui
5. 1. Bolile ca factor de risc
5.2 D�un�torii ca factor de risc
5.3 Buruienile ca factor de risc
IV. PORUMB - FACTORII DE RISC
1. Particularit��i biologice ale plantelor de porumb
2. Particularit��i tehnologice de cultur� la porumb în Dobrogea
3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de porumb
4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici
4.1. Lucr�ri agrotehnice
5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de porumb
5. 1. Bolile ca factor de risc
5.2 D�un�torii ca factor de risc
5.3 Buruienile ca factor de risc
V. ROZ�TOARELE DIN DOBROGEA
3
I. FACTORI ABIOTICI DE RISC
1. Particularit��i geografice ale zonei Dobrogea
Dobrogea este regiunea geografic� ce ocup� partea nord-estic� a Peninsulei
Balcanice. La nord este delimitat� de Dun�re �i delta sa, la est de Marea Neagr�, la
Vest cu Câmpia Român�, iar la sud regiunea Ludogorie �i gura râului Batova din
Bulgaria.
Teritoriul s�u este împ�r�it în mod conven�ional în Dobrogea de Nord, situat�
pe teritoriul României �i Dobrogea de Sud, care apar�ine Bulgariei. În interiorul
grani�elor României, Dobrogea de Nord este împ�r�it� în zonele administrative ale
jude�elor Constan�a �i Tulcea (fig.1).
1.1 Relieful
Podi�ul Dobrogei Centrale este împ�r�it în:
- Podi�ul Casimcei; cu un relief care înregistreaz� cea mai mare altitudine din
regiune, de la 300 m (la Nord) pân� mai jos de 250 m (la Sud), este traversat de Râul
Casimcea, are o topografie carstic� la Sud, calcar din perioada jurasic�, la contactele
petrografice apar bazine de depresiune cu maluri de povârni�. La Nord exist� desi�uri
de p�dure, step� de p�dure în centru �i step� la sud.
- Podi�ul Daeni Hâr�ova; se întinde c�tre vest în regiunea Daeni Hâr�ova sau
Gârliciului, cu o l��ime de aproximativ 10-15 km cu un relief în dou� trepte (30 m –
65 m) �i depozite la sol considerate terase de abraziune, cu peisaj agricol dominant.
- Podi�ul Istriei este situat în partea de est a regiunii; este alc�tuit din dou�
trepte inferioare, situat în zona de influen�� a M�rii Negre. Exist� mici zone cu soluri
s�rate �i vegeta�ie sau exces de umiditate.
Fig. 1. Harta Dobrogei
4
1.2 Clima
Dobrogea se suprapune regiunii europene cu clim� continental�, caracterizat�
prin ierni relativ reci �i veri fierbin�i. Clima regiunii se formez� sub influen�a maselor
de aer oceanic, care p�trund dinspre nord �i nord-est, precum �i a maselor de aer
continental formate deasupra Câmpiei Europei de Est (Câmpia Rus�). Lipsa existen�ei
unei bariere naturale în partea de nord-est este cauza p�trunderii maselor de aer
arctic, caracteristice climatului subpolar. Influen�a M�rii Negre este direct� �i
puternic�, p�trunzând 40-60 km în interiorul uscatului. Acest lucru se manifest� clar
în timpul înc�lzirii din lunile de prim�var�.
Vânturile sunt un fenomen des întâlnit în aceast� regiune. Principalul flux de
aer vine dinspre nord �i nord-est. O influen�� semnificativ mai slab� o exercit�
vânturile de component� sudic�. Frecven�a zilelor cu vreme „lini�tit�” este extrem
de sc�zut�, iar viteza medie a vântului este de aproximativ dou� ori mai mare decât
cea pentru restul teritoriului ��rii.
Un element important în evaluarea poten�ialului natural al acestei regiuni este
str�lucirea soarelui.
Radia�ia solar� reprezint� principala surs� de energie pe care o prime�te
suprafa�a solului, fiind un factor important în procesele de fotosintez� �i maturare a
fructelor �i a semin�elor. Plantele folosesc atât efectul caloric, cât �i cel luminos
Fig. 2 Spectrul radia�iei solare
al radia�iei solare. Din tot spectrul radia�iei solare (fig. 2) plantele folosesc energia
luminoas� ce apar�ine intervalului lungimilor de und� de la 400 la 700 nm. Radia�ia
de la 300 la 400 nm produce modific�ri ale structurii ADN-ului, distrugeri la nivel de
membrane celulare �i promoveaz� apari�ia de compu�i reactivi ai oxigenului. Toate
aceste modific�ri, la nivelul frunzei creaz� susceptibilitatea îmboln�virii cu diferi�i
agen�i patogeni. Astfel, dup� cîteva zile cu insola�ie ridicat� �i umiditate sc�zut�,
5
riscul îmboln�virii este foarte ridicat, dac� se formeaz� rou� sau vin ploi de scurt�
durat� �i intensitate mic�.
Din punct de vedere al temperaturii, media multianual� din 1950 �i pîn� în
2006, pentru zona Dobrogei, este cuprins� între 11 �i 12 0C (Fig. 3), iar înc�lzirea
global� în ultimii cincizeci de ani este în jurul valorii de 0,7 0C.
Temperatura are un rol important în mobilitatea s�rurilor minerale, astfel în
perioadele de secet� înso�it� de temperaturi ridicate, s�rurile de potasiu �i sodiu se
acumuleaz� în straturile superficiale ale solului �i în plant�. Acest fapt duce la
m�rirea rezisten�ei insectelor d�un�toare în lunile cu temperaturi sub 00C. La
alegerea materialului de sem�nat trebuie s� se �in� cont �i de zona de provenien�� a
acestuia, deorece în procesul de maturare a semin�elor, condi�iile agro-meteo locale
î�i pun puternic amprenta asupra capacit��ii de germinare. Astfel, trebuie folosite
semin�e din zone cu caracteristici climatice asem�n�toare.
Unul din cei mai importanti factori de risc, pentru culturile agricole din
Dobrogea, este seceta. Pentru Dobrogea, cantitatea de ap� disponibil� proceselor de
evapotranspira�ie (fig. 4) este cuprins� între 300 �i 500 mm/an.
Fig. 3 Media multianual� a temperaturii (1950-2006)
6
Fig. 4 Evapotranspira�ia anual� (media multianual� 1950-2000)
1.3 Regimul hidrologic
Caracteristicile hidrologice ale zonei, sunt influen�ate de clima excesiv
continental� (precipita�ii sc�zute �i distribuire extrem de inegal�) �i de roci
permeabile mari. Faliile de ap� de suprafa�� sunt aproape inexistente. Funda�iile de
fli� �istos prezint� fluxuri sc�zute �i sunt extrem de volatile. Straturile de ap�
subteran� prinse între straturile impermeabile sunt bogat carbogazoase. Re�eaua de
ape de suprafa�� constituie un afluent al M�rii Negre �i al Dun�rii. Cele mai multe au
cursuri intermediare. Majoritatea sunt canale înguste prin care, în perioadele de
clim� uscat�, curge un flux sc�zut de ap� cu noroi, care cauzeaz� un puternic proces
de eroziune. Râurile care str�bat Podi�ul Dobrogei Centrale sunt Casimcea, Topolog,
Carasu, Hamaragia.
1.4 Solurile
Din punct de vedere pedogeografic, Dobrogea se încadreaz� în spa�iul Est-
european, Danubiano-pontic. Un rol distinct în dezvoltarea tipurilor de soluri l-a avut
climatul excesiv continental. Se întâlnesc soluri de tip cernoziom, brun-ro�cat, aluvial
�i erodat. În anumite zone se g�sesc molisoluri �i arii limitate, impuse de c�tre roci.
Specifice suprafe�ei Podi�ului Dobrogei Centrale sunt rezine �i cernoziomuri.
7
2. Metode de reducere a efectelor riscurilor datorate factorilor abiotici
2.1 M�suri agrotehnice �i de amenajare a terenului
În vederea conserv�rii apei în sol se recomand� alegerea de soiuri �i/sau
hibrizi cu o suprafa�� foliar� mai sc�zut� fa�� de medie, dar cu frunze mai groase a
c�ror reflectan�� (luciu) este mai ridicat�. Mulcirea terenului, imediat dup�
recoltare, cu resturi vegetale tocate ajut� semnificativ la reducerea cantit��ii de ap�
pierdut�. De exemplu, paiele de grîu au o capacitate de îmbibare cu ap� de 400%,
permi�înd, astfel, o încetinire a procesului de evaporare a apei.
Una din practicile agricole cu efecte negative, atît în Dobrogea, cît �i în zonele
învecinate, este incendierea miri�tilor. Aceast� practic� inten�ionat� sau involuntar�
are rezultate negative, atît pentru locul unde se produce, cît �i pentru zonele
învecinate. Local se produce o pierdere accentuat� a apei �i o degradare a activit��ii
biologice a solului.
Eroziunea solului const� în fenomenul de pierdere a particulelor de dimensiuni
foarte mici ce între�in activitatea biologic� în sol. În Dobrogea eroziunea poate fi
datorat� vîntului sau apei. Terasarea terenurilor agricole este una din m�surile de
stabilizare �i conservare a solului �i a apei de pe versan�i �i dealuri. Consolidarea
teraselor se face prin plantarea de copaci cu sisteme radiculare puternice �i totodat�
cu arbu�ti, terasele oferind zone plate de teren, care pot fi cultivate.
2.2 Perdele de protec�ie
Perdelele de protec�ie sunt realizate din benzi de copaci, arbu�ti �i ierburi
cultivate într-un rând sau în rânduri multiple, speciile ideale fiind cele care rezist� la
condi�ii dificile de mediu, cum ar fi vântul cald sau rece, s�rat, furtuni de nisip, sau
secet�. Plantele erbacee pot fi sem�nate la baza perdelelor de protec�ie pentru a
proteja erodarea solului de vânt. Perdelele de protec�ie sunt amplasate pe partea
opus� direc�iei vântului �i sunt cele mai eficiente atunci când sunt plantate
perpendicular pe direc�ia vântului dominant. Uneori, suprafe�e mari sunt protejate
de mai multe perdele de protec�ie paralele. Studiile arat� c� viteza vântului se
reduce pe ambele p�r�i ale barierei. Înfiin�area perdelelor de protec�ie are o serie de
avantaje, cum ar fi: reducerea deterior�rii fizice a solurilor �i culturilor, modificarea
temperaturii solului �i a aerului din spatele perdelelor, men�inerea umidit��ii,
prevenirea eroziunii solului �i altele.
Dezavantajele legate de terenul ocupat, sau de un anumit grad de concuren�� al
culturilor pe care le protejeaz�, sunt minore în compara�ie cu efectele pozitive
asupra terenurilor agricole.
8
2.2.1 Structura �i dinamica terenurilor cultivate (influen�a perdelelor de
protec�ie)
În afara particularit��ilor geografice, o influen�� semnificativ� asupra
structurii terenurilor cultivate este exercitat� �i de complexul factorilor antropici. Un
exemplu tipic este reprezentat de perdelele de protec�ie (fig. 5). Influen�a acestor
perdele de protec�ie se întinde pân� la o distan�� de aproximativ 15-30 ori mai mare
decât în�l�imea acestora, în func�ie de densitatea lor.
Din complexul factorilor ecologici care sunt influen�a�i pozitiv de perdelele de
protec�ie, un rol hot�râtor îl are stocarea umidit��ii în sol. Aceasta poate duce la
cre�terea produc�iei agricole cu pân� la 30-35%. Cel mai mare efect este ob�inut
atunci când perdelele au ca principal rol reducerea ac�iunii curen�ilor de aer. Sub
ac�iunea acestora, viteza vântului scade în medie cu 19-38%, în unele luni cu 56-59%,
iar în anumite zone cu câmpuri protejate, de 2-3 ori. În partea ferit� de vânt,
perdelele au o ac�iune de protec�ie împotriva vântului pe o distan�� de aproximativ
20-30 ori mai mare decât în�l�imea acestora; cel mai mare efect al acestor perdele
privind reducerea vitezei vântului se manifest� la o distan�� mai mare de aproximativ
12-15 ori decât în�l�imea acestora.
Temperatura în stratul arat al solului, prim�vara �i toamna, este mai mare cu
0,2-1,3°�, iar în timpul verii cu 0,5-3-4°� mai sc�zut� decât cea a solului din
câmpurile neprotejate. Temperatura aerului în stratul de 0-2 m este cuprins� între
0,1 - 5-6°�, mai mic� vara �i mai mare iarna. Grosimea stratului de z�pad� �i a
rezervelor de ap� din sol cresc de la 50-60% pân� la de 2-3 ori. Umiditatea productiv�
a solului în stratul de pân� la 1 m este cu 14-58 mm mai mare, iar umiditatea relativ�
a aerului cu 1-10% mai ridicat�. În stratul de sol al unui lot protejat de 50 ha, se
acumuleaz� 15-16.000 m3 ap�, comparativ cu stratul de sol din loturile neprotejate.
Evaporarea apei din sol este cu 11-32% mai mic�. Poten�ialul de fertilitate a solului în
câmpurile protejate este mai mare. Influen�a perdelelor de protec�ie are un caracter
Fig. 5. Perdele de protec�ie
9
mai pronun�at în perioadele cu vijelii �i vânturi uscate, când defla�ia solului scade de
3-7 ori, particulele de praf din aer - de 2-4 ori, temperatura se schimb� cu 5-6°�, iar
umiditatea cre�te cu 22-27%.
Efectul perdelelor de protec�ie trebuie s� fie analizat pe termen lung,
deoarece dinamica dezvolt�rii acestora determin� schimb�rile survenite în
caracteristicile terenurilor cultivate. Acestea reprezint� biocenoza în care, din punct
de vedere al protec�iei plantelor, o importan�� semnificativ� o au componen�a �i
num�rul insectelor �i roz�toarelor existente.
2.3 Sisteme de iriga�ie
Din cauza resurselor hidrologice limitate, pentru teritoriul Dobrogei sistemele
de iriga�ii prezint� o importan�� vital�. O mare parte a acestora nu func�ioneaz� din
cauza mai multor factori – pre�ul ridicat al apei, schimb�ri privind proprietatea
terenului, abandonarea instala�iilor. Riscurile în produc�ia agricol� din zona Dobrogea
pot fi limitate prin refacerea sistemelor de iriga�ii, crearea de condi�ii pentru
exploatarea acestora.
10
II. FACTORII DE RISC PRIVIND CULTURA GRÂULUI
1. Particularit��i biologice ale grâului
Grâul este principala cultur� cerealier� din România; 20% din terenul arabil
destinat culturii grâului este considerat foarte favorabil, iar aprox 70%, este
favorabil. Produc�iile de grâu depind în mare m�sur� de asigurarea cerin�elor de
dezvoltare a plantei, inclusiv limitarea riscurilor cauzate de factorii abiotici care
influen�eaz� dezvoltarea plantei, ca �i de factorilor biotici de dezvolare.
Particularit��ile biologice ale grâului sunt unice, deoarece se supun unor
cerin�e deosebite de temperatur�, lumin� �i umiditate, în diferite faze de cre�tere �i
stadii de dezvoltare. Fiecare anomalie înregistrat� de unii dintre ace�ti factori
produce un anumit risc pentru cultur�, mai ales dac� se prelunge�te. Din punct de
vedere al rezultatului final, recolta, se poate spune c� anual, grâul este cultivat în
condi�ii de stres, ceea ce împiedic� dezvoltarea poten�ialului s�u genetic. Acest lucru
înseamn� c�, în condi�iile interven�iei inteligente a omului, s-ar putea ajunge la
cre�terea recoltei cu cel pu�in 10-20%. Se poate spune c�, tehnologia de cultivare a
grâului nu trebuie aplicat� dup� un �ablon în fiecare an. Aceasta trebuie s� se
realizeze în conformitate cu caracteristicile biologice, cu particularit��ile diferitelor
soiuri �i condi�iile meteorologice concrete ale fiec�rei perioade din an.
Grâul trece prin urm�toarele faze fenologice: germinare (r�s�rire),
înr�d�cinare, înfr��ire, formarea paiului, înspicare, înflorire, fecundare, formarea �i
maturarea boabelor.
Germinarea normal� a bobului de grâu depinde în cea mai mare m�sur� de
combinarea umidit��ii din sol cu regimul termic. Boabele se umfl� �i încep s�
germineze atunci când absorb o cantitate de ap� egal� cu aproximativ 45-55 % din
greutatea lor. În condi�ii favorabile de temperatur� (14-16°�), cre�terea poate avea
loc �i în condi�ii de umiditate mai sc�zut�, fa�� de cazurile în care se înregistreaz�
temperaturi sc�zute (4-6°�). Doar germinarea rapid� �i uniform� asigur� o bun�
dezvoltare a culturilor. Studiile pe termen lung au demonstrat c� pentru Dobrogea,
cel mai bun moment pentru sem�nat este prima jum�tate a lunii octombrie, când
temperatura medie zilnic� este de 15°C. Umiditatea necesar� în stratul superior al
solului de 10 cm trebuie s� fie mai mare de 11 mm. O astfel de rezerv�, pentru
cernoziomurile levigate este asigurat dac� umiditatea în acest strat dep��e�te
coeficientul de ofilire (C.O.) cu aproximativ 7%. Ca urmare a proceselor de schimb
între particulele de sol, se ajunge la un moment în care are loc absorb�ia apei de
c�tre bobul încol�it. Este posibil� uscarea embrionului înainte ca acesta s� ias� la
suprafa��. În urma germin�rii grâului, de obicei, se formeaz� trei r�d�cini embrionare,
11
pe suprafa�a c�rora se formeaz� peri�ori radiculari. Aproape simultan începe
dezvoltarea tulpinii, care iese din bob pu�in mai târziu.
Momentul apari�iei plantei la suprafa�a solului este numit� germinare
(încol�ire). În condi�iile unei rezerve suficiente de ap� în sol �i ale unui regim termic
normal, încol�irea are loc dup� 8-13 zile din momentul în care suma temperaturilor
efective (peste 5°�) este de aproximativ 30°�. În cazul existen�ei unor condi�ii
extreme, perioada de germinare este prelungit�. În timpul germin�rii, embrionul
este învelit de coleoptil, care îl protejeaz� de intemperii în timpul apari�iei sale la
suprafa�a solului. Dup� formarea celei de-a treia frunze, tulpina principal� î�i
suspend� temporar dezvoltarea, iar substan�ele nutritive sunt orientate spre unul
dintre internodurile subterane, care iau amploare. Se formeaz� nodul de înfr��ire,
care are un rol semnificativ pentru plantele de grâu. Din acesta se formeaz� r�d�cini
secundare �i noi tulpini (fra�i). Aceasta este partea vital� a plantei. Pozi�ia sa în sol
determin� în mare m�sur� iernarea cu succes. Nodul dispus în adâncime, în afara de
faptul c� este expus unui risc mai mic de temperaturi sc�zute negative, este asociat
�i cu buna dezvoltare a sistemului radicular. Evolu�ia fazei de înfr��ire este foarte
strâns legat� de temperatur�, umiditate, fertilitatea solului, precum �i de
caracteristicile pedologice Procesul este continuu �i evolueaz� cu o oarecare
regularitate. Clima umed� �i rece favorizeaz� înfr��irea. Sc�derea temporar� a
temperaturii, precum �i cre�terea nebulozit��ii, determin� stagnarea cre�terii plantei
�i intensificarea ritmului de înfr��ire. În condi�ii de secet� �i umiditate relativ
sc�zut�, procesul încetine�te. Temperaturile optime au valori cuprinse între 12 �i
20°C. Când temperatura este mai mic� de 6°C, procesul de înfr��ire este oprit, iar
când temperatura dep��e�te 20°C, acesta este încetinit. În condi�iile existente în
Dobrogea, înfr��irea culturilor îns�mân�ate în perioada optim� începe în a doua
jum�tate a toamnei �i continu�, dac� sunt întrunite condi�iile, în timpul iernii �i
prim�vara. Un factor de limitare a înfr��irii de toamn� este c�ldura, iar pentru cea
de prim�var�, umiditatea stratului de suprafa�� al solului. Soiurile diferite de grâu au
un poten�ial diferit de înfr��ire. Cei mai importan�i factori sunt adâncimea de
sem�nat �i norma de îns�mân�are. În cazul unei suprafe�e mai mari, înfr��irea este
mult mai intens�; în general, plantele au capacitatea de a regla densitatea unei
culturi. Aceast� capacitate nu este nelimitat�. Cea mai mare adâncime optim� de
sem�nat este adesea asociat� cu fra�ii mai pu�in dezvolta�i �i cu cei nedezvolta�i. Un
bun regim de alimentare influen�eaz�, de asemenea, ritmul de înfr��ire.
Temperatura �i lumina joac� un rol important în dezvoltarea grâului. Pentru
trecerea la stadiul de reproducere, plantele au nevoie de efectul temperaturilor
12
sc�zute (vernalizare). Anumite soiuri au cerin�e diferite pentru prelungirea duratei
acestui proces. La culturile de grâu de iarn�, durata este cuprins� între 20 �i 35 de
zile. Temperatura optim� variaz� în intervalul 0-2°C, dar poate ajunge �i la 10°C.
Sensibilitatea fa�� de durata fotoperioadei determin� ritmul de recuperare a
vegeta�iei în lunile de prim�var�. De obicei, acest lucru are loc atunci când durata
zilei este cuprins� între 12-14 ore. S-a constatat c� cerin�ele privind durata de
vernalizare �i reac�ia la fotoperioad� sunt caracteristici cheie, asociate cu buna
germinare, iernarea normal� �i fenologia grâului. Odat� cu cre�terea temperaturilor,
plantele intr� în faza de formare a paiului. Aceast� perioad� este caracterizat� prin
cre�terea rapid� �i acumularea de biomas�, care necesit� o mai mare rigoare a
condi�iilor de mediu. În practic�, cea mai important� este partea de început a acestei
perioade, când se formeaz� spicul. Se consider� c� aceast� perioad� corespunde
momentului form�rii primului nod deasupra solului pe principala tulpin� (paiul).
Acesta este observat cu dificultate, dar poate fi u�or sim�it la atingere. Factorii de
risc în aceast� perioad� sunt lipsa umidit��ii �i a substan�elor nutritive. Dezvoltarea
unei mase abundente de frunze este strâns legat� de necesitatea unei mai bune
rezerve de ap�. În condi�ii nefavorabile, paiul format este mai mic, având spice slab
dezvoltate. Dup� aproximativ 30-35 de zile de la începutul form�rii paiului, începe
formarea spicului. Acesta este momentul în care jum�tate din pai este deasupra
frunzei steag. Perioada dureaz� un timp relativ scurt. Doar dup� câteva zile, începe
înflorirea. Uneori, coincide cu perioada de formare a spicului. Mai întâi are loc
înflorirea spicului principal. Între p�r�ile spicului exist� de asemenea diferen�e.
Fecundarea florilor de grâu are loc la câteva ore dup� ce polenul ajunge pe stigmat �i
se dezvolt�. Ultimele etape sunt critice pentru formarea recoltei, iar desf��urarea lor
este direct legat� de condi�iile agroclimatice. Temperaturile optime sunt cuprinse
între 14 �i 25° C. În cazul temperaturilor ridicate �i umidit��ii insuficiente a solului,
scade foarte mult gradul de fertilitate. O umiditate relativ mai mic� de 24 % �i
vânturile perturb� procesele de înflorire �i de fecundare. Temperaturile sc�zute �i
înghe�urile târzii de prim�var�, caracteristice regiunii Dobrogea, sunt responsabile
pentru cre�terea nivelului de sterilitate. Se observ� diferite deforma�ii ale paiului �i
ale aristei. Imediat dupa fecundare, începe dezvoltarea embrionului �i a endospermei.
Perioada mai este cunoscut� sub numele de formarea bobului �i se termin� cu
maturarea (coacerea). Bobul trece prin mai multe etape: faza de lapte (când grâul
este verde �i plin de un lichid alb l�ptos), faza de pârg� (atunci când bobul se
îng�lbene�te, dar înc� este moale) �i faza de coacere (când grâul este tare). Aceste
13
faze sunt determinante pentru formarea indicilor calitativi ai grâului. Acumularea de
substan�� uscat� este intens�. Substan�ele nutritive din frunze �i tulpini trec în bob.
La sfâr�itul maturit��ii lactice, acesta atinge dimensiunea maxim�. Vremea uscat� �i
fierbinte este deosebit de nefavorabil� pentru umplerea bobului. Acesta r�mâne mic,
uneori chiar zbârcit. Foarte d�un�toare sunt, în special, vânturile uscate, care duc la
maturarea prematur�. Prin maturitatea fiziologic� se în�elege momentul în care
semin�ele plasate în condi�ii optime de temperatur� �i umiditate pot germina în mod
normal. Atingerea acestei faze este o caracteristic� a diversit��ii soiurilor, dar
depinde �i de condi�iile de p�strare de dup� recoltare.
Informa�iile privind cerin�ele biologice ale grâului reprezint� un element
important pentru o produc�ie durabil�. Fiecare soi este o combina�ie unic� a
propriet��ilor biologice �i agricole specifice �i reac�ioneaz� în mod diferit,
adaptându-le la condi�iile de mediu. Acumularea unor informa�ii cu privire la
particularit��ile biologice ale grâului ofer�, într-o faz� ulterioar�, realizarea
corect� a selec�iei soiurilor, mai ales atunci când stresul plantelor este anual.
2. Particularit��i tehnologice de cultur� a grâului în Dobrogea
2.1. Alegerea terenului
Recolta de grâu �i reducerea la minimum a riscurilor, depind într-o mare
m�sur� de alegerea corect� a terenului �i a culturii premerg�toare. Ca principal�
cultur� cerealier� pentru Dobrogea, cultura de grâu destinat panifica�iei trebuie
inclus� corect în rota�ia culturilor; trebuie identificate cele mai potrivite terenuri �i
culturi premerg�toare. Cele mai multe dintre suprafe�ele cultivate cu grâu din
Dobrogea sunt foarte potrivite pentru acest scop. Plantele premerg�toare culturii de
grâu, în general, trebuie s� fac� parte din grupe botanice diferite, s� fie cultivate în
condi�ii optime, fertilizate �i erbicidate la timp, cur��ate de buruieni.
În ceea ce prive�te condi�iile de favorabilitate al culturilor premerg�toare
pentru cultivarea grâului, acestea pot fi clasificate, în general, astfel:
� culturi cerealiere timpurii anuale;
� culturi anuale de leguminoase târzii �i amestecuri de plante leguminoase;
� porumb de siloz �i soia;
� floarea-soarelui, porumb pentru boabe (hibrizi timpurii), rapi��;
� cereale de prim�var� (ov�z, orz);
� hibrizi târzii de porumb �i monoculturi de grâu.
Culturile premerg�toare din primele dou� grupe, cum ar fi maz�rea, lintea,
fasolea �i amestecurile acestora cu structur� neleguminoas�, elibereaz� devreme
14
câmpurile, le las� relativ curate, îmbog��ite cu azot organic �i le ofer� posibilitatea
efectu�rii unor lucr�ri timpurii de prelucrare a solului înainte de îns�mân�are.
Floarea-soarelui, porumbul pentru furaj, hibrizii timpurii �i târzii pentru boabe,
precum �i soia, sunt, de asemenea, culturi premerg�toare foarte potrivite pentru
cultura de grâu. Acest tip de asolament permite alternarea lucr�rilor solului, diferite
prin tipul �i adâncimea de realizare, contribuind astfel la reducerea riscului de
înmul�ire a buruienilor de acela�i fel. Cerealele de prim�var� (ov�z, orz), hibrizii de
porumb utiliza�i repetat �i cei târzii pentru boabe, din cauza întârzierii recolt�rii,
precum �i din cauza existen�ei unor boli �i d�un�tori comuni, sunt mai pu�in potrivi�i
pentru cultura de grâu. Se impun mai multe m�suri organizatorice �i agrotehnice
pentru eliminarea riscurilor.
2.2. Alegerea soiului
Dobrogea este o zon� în care este cultivat de regul� grâul de iarn�. Diferitele
tipuri de stres necesit� un tratament special pentru toate activit��ile ce vizeaz�
cultivarea �i condi�iile de risc. Clasificarea optim� pe soiuri este una dintre condi�iile
prealabile pentru o produc�ie stabil� pe ani. In general, în condi�ii nefavorabile de
mediu, gradul de reducere a recoltei de cereale prin cultivarea unui grup de soiuri
este întotdeauna mai mic comparativ cu cel provenit din cultivarea unui singur soi.
Cu cât num�rul soiurilor cultivate este mai mare, cu atât gradul efectelor adverse
este mai mic.
Principalele motive pentru cultivarea mai multor soiuri sunt:
� grâul este o cultur� de microclimat, iar reac�ia sa depinde în mare m�sur� de
condi�iile specifice anuale �i corela�ia cu fazele sale de dezvoltare;
� varietatea mare a solurilor, care are un impact semnificativ asupra solu�iilor
tehnologice adoptate;
� existen�a �i frecven�a perioadelor de stres, intensitatea �i durata acestora;
� diversitatea genetic� mare a soiurilor adecvate condi�iilor existente în
Dobrogea;
� plan de operare pentru men�inerea soiului �i a produc�iei de semin�e provenind
din soiurile cele mai adaptate condi�iilor existente în regiune.
Cultivarea unui singur soi într-o ferm� de dimensiuni medii nu este corect�,
indiferent cât de potrivit este acesta pentru zon�. Cultivarea unui singur soi, chiar �i
pentru o perioad� scurt� de timp, este o cauz� a sc�derii recoltei de cereale. Nu
exist� un „soi ideal" de grâu �i, de aceea, este mult mai bine s� se conteze pe câteva
soiuri cu calit��i agricole diferite �i complementare. Cultivarea acestora, în mare
m�sur�, reduce influen�a negativ� a stresului. Se recomand� ca suprafa�a cultivat�
15
cu soiul de baz� s� ocupe aproximativ 40-60%, iar cele câteva soiuri „înso�itoare",
restul de 40-60%. Soiul de baz� este cel care a avut rezultate bune în regiune cel
pu�in cinci ani la rând. Soiurile înso�itoare sunt cele care sunt ori noi, ori
comportamentul lor, de-a lungul anilor, a fost ezitant �i nu este întâlnit, în general,
la soiul principal. Num�rul de soiuri care se recomand� a fi folosite este determinat
de mai mul�i factori:
Suprafa�a total� �i m�rimea zonei cultivate are importan�� pentru alegerea
soiurilor. Dac� suprafa�a cultivat� cu grâu este mai mare de 200 ha, atunci merit� s�
se realizeze optimizarea soiurilor (Tabelul 1). Cu cât suprafa�a este mai mare, cu
atât num�rul soiurilor trebuie s� fie mai mare. M�rimea zonei în care sunt situate
suprafe�ele cultivate cu grâu este foarte important�. Cu cât sunt mai îndep�rtate
parcelele, cu atât mai multe soiuri trebuie s� fie cultivate, în special, pe suprafe�ele
mai mari de 1.000 ha. Acest lucru este legat de condi�iile pedologice diferite �i de
dificult��ile întâlnite în respectarea termenului �i calit��ii de execu�ie a fiec�rei
lucr�ri agrotehnice.
�bel 1. Schem� privind num�rul soiurilor conform suprafe�ei cultivate
Factor Suprafa�a
Suprafa�a total�, ha pân� la 200 pân� la 500 pân� la 1000 peste 1500
Num�rul soiurilor 1-2 2-3 3-4 5-6
Probabilitatea apari�iei stresului �i intensitatea acestuia (frig, secet�, boli);
principiul este urm�torul: cu cât se înregistreaz� mai des condi�iile de stres, cu atât
mai multe soiuri trebuie s� fie cultivate. Când exist� o probabilitate mare a apari�iei
condi�iilor de stres extrem, cu excep�ia cazului în care exist� un num�r mai mare de
soiuri, deosebit de important� este toleran�a lor specific�.
Posibilitatea aplic�rii unor lucr�ri agrotehnice adecvate particularit��ilor
biologice ale solului; dac� un anumit produc�tor are posibilitatea efectu�rii la timp a
unor lucr�ri tehnologice de calitate pentru dezvoltarea culturilor, î�i poate permite
„luxul" de a cultiva un num�r mai mic de soiuri.
Utilizarea unor semin�e de calitate; îns�mân�area unor semin�e de calitate
slab� este cauza ob�inerii unei recolte cu aproximativ 10% mai sc�zut�. Dac� aceste
„semin�e", vin dup� mai mult de cinci ani dup� soiul „de baz�", efectul negativ pot
determina sc�derea dramatic� a produc�iei cu pân� la 30%.
16
Selec�ia soiului trebuie s� �in� seama de realizarea produc�iei de boabe �i a
calit��ii acesteia, asigurate de caracteristicile biologice �i economice, cum ar fi
precocitatea �i propriet��ile morfologice (în�l�imea), importante în realizarea
clasific�rii pe soiuri din punct de vedere al duratei de maturare �i al riscului de
culcare a lanurilor. Alte caracteristici, cum ar fi dimensiunea bobului, înfr��irea,
ritmul de umplere a bobului sunt importante pentru explicarea comportamentului
unui anumit soi în condi�iile concrete specifice. Propriet��ile biologice, cum ar fi
rezisten�a la frig �i pe timpul iernii, rezisten�a la boli, au o pondere foarte mare în
ob�inerea unor recolte ridicate.
Principalele soiuri omologate în România, recomandate pentru Dobrogea,
sunt:
LITERA, soi precoce, creat la INCDA Fundulea. Are rezisten�� foarte bun� la
condi�iile de iernare, c�dere, secet�, ar�i�� �i �i�t�vire; rezisten�� mijlocie la f�inare;
rezisten�� bun� la rugina brun� �i galben� �i la înnegrirea spicelor; sensibilitate
medie la septorioz� �i sensibilitate la fusarioza spicelor. Însu�irile de calitate pentru
industria de panifica�ie sunt bune. Produc�ia de 6300 kg/ha.
MV KOLO, soi tardiv, creat în Ungaria. Plante de în�l�ime medie, aristate
mediu lung la vârful spicului, alb la maturitate. Are rezisten�� foarte bun� la
condi�iile de iernare, c�dere, secet�, ar�i�� �i �i�t�vire; rezistenta medie la rugina
brun� �i rugina galben�; sensibilitate medie la septorioz� �i f�inare, fusarioza �i
înnegrirea spicelor. Soiul are însu�iri de calitate foarte bune pentru industria de
panificatie. Produc�ia de 6030 kg/ha.
PKB ROXANDA, soi semitardiv, creat în Serbia. Plante de înal�ime medie. Are
rezisten�� foarte bun� la condi�iiie de iernare; rezistenta medie la c�dere, secet�,
ar�i��, �i�t�vire, f�inare �i septorioz�, rugina brun�; sensibilitate la fusarioza �i
înnegrirea spicelor. Produc�ia de 6070 kg/ha.
PKB VIZELIKA, soi semitardiv, creat in Serbia. Plante de în�l�ime medie. Are
rezisten�� foarte bun� la condi�iile de iernare; rezisten�� medie la c�dere, secet�,
ar�i�� �i �i�t�vire; rezisten�� medie la rugin�, brum� �i înnegrirea spicelor;
sensibilitate medie la f�inare �i septorioz� si fusarioza spicelor. Produc�ia de 6300
kg/ha.
3. Factori de risc cu caracter abiotic la grâu
Factorii climatici care creeaz� de cele mai multe ori situa�ii de risc pentru
produc�ia de grâu din regiunea Dobrogei sunt temperatura, precipita�iile �i vânturile.
Pentru realizarea poten�ialului lor productiv, plantele de grâu trebuie s� ierneze f�r�
a înregistra pierderi semnificative.
17
Rezisten�a cerealelor la ger reprezint� o caracteristic� important� a soiurilor.
Capacitatea de adaptare la temperaturi sc�zute se nume�te c�lire. Cea mai mare
capacitate de c�lire o au plantele în faza de înfr��ire. Organele plantelor au o
rezisten�� diferit� la frig, astfel încât temperaturile sc�zute pot duce la apari�ia
nodului de înfr��ire. În cazul deterior�rii frunzelor sau înghe��rii r�d�cinilor, nodul de
înfr��ire poate forma noi r�d�cini �i fra�i, care s� duc� la refacerea plantei. Prin
urmare, important� pentru supravie�uirea plantei este temperatura înregistrat� la
nodul de înfr��ire. În cazul unei perioade mai lungi de înc�lzire a vremii în timpul
iernii, modific�rile ap�rute în procesul de germinare dispar. În anumite situa�ii, poate
avea loc o a doua „c�lire”. Principala cale de contracarare a pericolului de înghe�
este reprezentat� de cultivarea unor soiuri rezistente la frig. Acestea încep procesul
de aclimatizare la temperaturi mai ridicate �i, prin urmare, au nevoie tot de
temperaturi mai ridicate pentru a restabili procesul de vegeta�ie. De aceea, acestea
încep procesul de c�lire mai devreme �i dispun de mai mult timp pentru a se dezvolta
�i pentru a-�i cre�te rezisten�a la frig. În cazul înc�lzirii accidentale sau înregistr�rii
unor temperaturi crescute pentru o perioad� mai îndelungat� la sfâr�itul iernii,
acestora le scade u�or nivelul de toleran�� la frig.
Înghe�ul amenin�� în cea mai mare m�sur� cerealele de iarn� din regiune.
Platoul dobrogean are deschidere spre nord �i nord-est, ceea ce-l face vulnerabil la
p�trunderea maselor de aer rece. Atunci când acest lucru este combinat cu vânturi
puternice �i lipsa stratului de z�pad�, plantele pot fi expuse la temperaturi sc�zute
pân� la un nivel critic. Trebuie remarcat faptul c� important� nu este numai valoarea
temperaturilor negative, ci �i momentul, viteza cu care apar �i durata. Germinarea
plantelor �i rezisten�a acestora la frig în aceast� perioad� este foarte important�.
Daunele provocate de crusta de ghea�� sunt consecin�a faptului c� ghea�a are
o conductivitate termic� mult mai mare decât z�pada. Acest lucru face ca plantele s�
fie deosebit de vulnerabile la sc�derea critic� a temperaturilor. Nivelul daunelor
depinde de grosimea crustei de ghea�� �i de durata înghe�ului.
Riscuri pentru produc�ia de grâu pot prezenta �i înghe�urile târzii de
prim�var�. Înghe�urile târzii de prim�var� pot provoca sterilitatea spicului, mai ales
în cazul soiurilor care î�i formeaz� spicul mai devreme (fig. 6).
18
Fig. 6 Deteriorarea �i sterilitatea spicului de grâu ca rezultat al înghe�urilor târzii de
prim�var�
Un alt factor de risc pentru produc�ia de grâu din Dobrogea este seceta. Din
punct de vedere meteorologic, seceta este o perioad� de lung� durat�, lipsit� de
precipita�ii. Din perspectiv� agronomic�, seceta este un complex de condi�ii
meteorologice, care perturb� echilibrul de ap� al plantelor. Intensificarea
transpira�iei �i evapor�rii apei din sol duce la deshidratarea �i ofilirea plantelor.
Acest lucru provoac� daune �i reduce recolta. Seceta atmosferic� se mai nume�te
�i vânt uscat sau vânt negru. Apare imediat �i independent de umiditatea solului.
Reprezint� o combina�ie a umidit��ii atmosferice sc�zute (10-20%) cu temperatura
ridicat� a aerului (peste 25°C) �i vânturi puternice (peste 5 m/sec.). Surprinde
plantele nepreg�tite, ac�ioneaz� într-un timp relativ scurt, provocând daune majore.
Seceta solului apare atunci când sunt înregistrate precipita�ii insuficiente �i
evapotranspira�ie activ�, care conduc la reducerea umidit��ii disponibile în sol.
Seceta solului apare treptat, permi�ând plantelor s� se preg�teasc� pentru aceast�
perioad�. Combinarea celor dou� fenomene duce la seceta complex�.
Pentru întreaga perioad� de vegeta�ie, grâul are nevoie de 450-500 mm de
precipita�ii. Plantele sunt mai sensibile la lipsa umidit��ii în fazele de alungire a
paiului, de formare a spicului, de înflorire �i umplere a bobului. Seceta de prim�var�
este caracterizat� prin temperaturi sc�zute, umiditate sc�zut� a aerului �i vânturi
puternice. Aceasta se r�sfrânge negativ asupra relu�rii procesului de vegeta�ie a
culturilor cerealiere �i leguminoase de iarn� (fig. 7). În timpul form�rii paiului, seceta
duce la reducerea num�rului de fra�i �i a inflorescen�elor, precum �i la reducerea
num�rului boabelor de pe spice. Perioadele de secet� înregistrate în timpul verii sunt,
de obicei, de tip complex (secet� atmosferic� �i pedologic�).
19
Fig. 7 Seceta, factor de risc în cultura grâului
Seceta de toamn� afecteaz� în mod negativ îns�mân��rile, germinarea uniform� �i la
timp, precum �i cre�terea plantelor. Precipita�iile înregistrate în timpul iernii duc la
formarea unei rezerve de ap� în sol. Stratul de z�pad� protejeaz� plantele de
temperaturile negative. În cazul topirii lente a z�pezilor, apa este absorbit� mai bine
în sol �i nu se scurge.
4. Modalit��i de reducere a riscului fa�� de factorii abiotici de stres la grâu
4.1 Lucr�ri agrotehnice
Situa�ia înregistrat� în ultimii ani în practica agricol�, a dus la excluderea celor
mai potrivite culturi premerg�toare pentru grâu din rota�ia culturilor – culturile
leguminoase timpurii. De asemenea, s-a redus procentul suprafe�elor cultivate cu
porumb pentru boabe �i furaj, atât din cauza pre�ului de cump�rare sc�zut, cât �i din
cauza distrugerii zootehniei dup� anii de tranzi�ie. Se practic� rota�ia cu plante
oleaginoase - floarea-soarelui �i rapi��. Este cunoscut faptul c� floarea-soarelui
dezvolt� un puternic sistem radicular �i usuc� foarte mult solul. Acest lucru are
consecin�e pentru produc�ia de grâu, mai ales în anii cu toamn� uscat�, deoarece
cele mai multe suprafe�e cultivate cu grâu ocup� acele terenuri unde umiditatea
productiv� este aproape inexistent�. Dac� nu plou� la timp, germinarea este
întârziat� �i, prin urmare, �i dezvoltarea culturilor. Mai târziu, culturile germinate,
de obicei, r�mân slabe �i au o rezisten�� redus� împotriva atacului buruienilor.
Tulpinile r�mase dup� recoltarea florii-soarelui sunt, de asemenea, o problem�
serioas�, atât în plan tehnologic, cât �i fitosanitar. În trecutul apropiat, aceste tulpini
erau culcate la p�mânt �i arse. Un rol pozitiv în cadrul acestor lucr�ri îl avea arderea
agen�ilor patogeni care rezistau în tulpinile de floarea-soarelui dup� recoltare. Dintr-
un motiv sau altul, strângerea �i arderea tulpinilor a fost eliminat� din practic�, de
20
aceea culcarea la p�mânt �i f�râmi�area sunt de o importan�� crucial� pentru aratul
calitativ al resturilor de plante �i pentru limitarea r�spândirii infec�iilor. În anii mai
ploio�i, preg�tirea suprafe�elor destinate culturilor de grâu dup� rapi�� este mai
pu�in calitativ�. Tulpinile de rapi�� care r�mân dup� recoltare, sunt mai groase, mai
flexibile �i sunt t�iate mai greu de utiliajele de prelucrare a solului.
Pentru reducerea riscurilor ce pot ap�rea în condi�ii de iarn� nefavorabile, se
recomand� includerea în asolamentul culturilor a plantelor leguminoase anuale
(maz�re, fasole, linte), care nu absorb toat� umiditate din sol, permit eliberarea
terenului mai devreme, las� o cantitate mai mic� de resturi vegetale �i îmbog��esc
solul în azot. Toate acestea permit realizarea unor lucr�ri de calitate �i la timp pe
terenurile destinate culturilor de grâu, precum �i realizarea îns�mân�arilor în
perioada optim�.
Lucr�rile solului exercit� cea mai mare influen�� direct� asupra regimului de
ap� din sol. Prin aplicarea unor lucr�ri minime realizate înaintea îns�mân��rilor cu
grâu, se sl�be�te stratul de suprafa�� al solului �i se distrug capilarele existente. Prin
aceasta, este distrus drumul prin care apa urc� spre suprafa��, r�mânînd astfel în sol.
De asemenea, o parte a resturilor vegetale r�mâne la suprafa�a solului �i joac� rolul
de mulci.
Un factor determinant pentru lucr�rile solului este densitatea solului. Atunci
când densitatea are valori mai mari de 1,50 g/cm3 (media pentru stratul de 0-40 cm),
este recomandat ca prelucrarea solului înainte de îns�mân�area grâului s� includ�
aratul cu plugul la o adâncime de 12-16 cm sau lucr�ri cu ajutorul cultivatorului,
urmate de dou� lucr�ri de discuire cu grape cu discuri grele. Resturile vegetale arate
vor contribui la cre�terea cantit��ii materiei organice în stratul arabil, care, la rândul
s�u, va îmbun�t��i structura solului. Este obligatorie alternarea cu aratul în adâncime,
în func�ie de plantele de prim�var� incluse în rota�ia culturilor �i de condi�iile
meteorologice înregistrate în cursul anului; astfel, stratul arat se omogenizeaz�,
echilibrând propriet��ile fizice, chimice �i biologice; se creeaz� condi�ii termice
favorabile ale aerului �i apei.
Terenurile cu o compozi�ie mecanic� mai grea trebuie s� fie prelucrate în
anumite condi�ii de umiditate, fiind caracterizate prin a�a-numita maturitate fizic� a
solului, în care aderen�a între particulele solului �i agregate este minim�, solul fiind
f�râmi�at în buc��i mici. Prelucrarea solului în astfel de condi�ii duce la cre�terea
rezisten�ei la trac�iune a plugului, se formeaz� brazde, care, în condi�ii de secet�,
duc la formarea unor bulg�ri tari de p�mânt. Suprafa�a stratului arat �i a celui de sub
ar�tur� sunt sl�bite, se formeaz� „urme de plug", care limiteaz� p�trunderea apei,
21
distrug porozitatea, solul este compactat suplimentar de ro�ile tractorului.
Propriet��ile solului sunt distruse pe aceast� cale, neputând fi ref�cute pe termen
scurt.
Fertilizarea cu îngr���minte organice �i minerale este o component�
important� a tehnologiilor sau metodelor intensive de produc�ie a grâului. Efectuarea
unor lucr�ri de slab� calitate, utilizarea incorect� a echipamentului sau ajustarea
acestuia, pot duce la culturi stresate, la o fertilizare mult prea unilateral�, precum �i
la lipsa substan�elor nutritive. În practic�, cele mai frecvente gre�eli apar din
urm�toarele cauze:
� adaptarea în mod necorespunz�tor a l��imii de lucru a utilajului, având drept
consecin�� r�spândirea neuniform� a îngr���mintelor cu peste 25%;
împr��tierea necorespunz�toare a îngr���mintelor cu ajutorul distribuitorului
cu discuri rotative;
� îngr���mânt cu structur� neomogen� sau umiditate ridicat�; fertilizare în
condi�ii de vânt lateral cu vitez� de peste 5 m/sec.
� fertilizarea nu este realizat� în conformitate cu particularit��ile tipului de sol
sau cu diversitatea �i fertilitatea zonei. Pentru cernoziomurile tipice �i
carbonate, trebuie s� fie respectat raportul de N:P=1:1; în cazul celor levigate,
raportul este de 1:0.8-1; solurile podzolice �i solurile cenu�ii de p�dure-1:0.6-
0.8. Fertilizarea cu potasiu are un efect direct asupra produc�iei de grâu în
cazul cernoziomurilor carbonate;
� tehnologia de realizare a fertiliz�rii nu este în concordan�� cu termenul de
aplicare, modul �i tipul îngr���mintelor, tipul de sol �i metoda de prelucrare a
solului; tehnologia de fertilizare nu este în conformitate cu tipul culturii
precedente;
� nu se cunosc cerin�ele soiului privind necesarul acestora de substan�e nutritive.
Condi�iile agroecologice din Dobrogea, determinate de suma temperaturilor
efective pentru perioada de îns�mân�are-germinare, de cantitatea de umiditate din
sol, în a doua jum�tate a lunii septembrie - începutul lunii octombrie �i de
caracteristicile biologice ale soiurilor, stabilesc perioada 25 septembrie - 15
octombrie ca perioad� optim� pentru îns�mân�are. Cele mai importante condi�ii
pentru determinarea adâncimii de sem�nat sunt compozi�ia mecanic� �i umiditatea
solului, eroziune eolian�, etc. Adâncimea optim� pentru sem�natul grâului este de 4-
6 cm. În cazul unor îns�mân��ri efectuate la o adâncime mai mare, exist� riscul ca
semin�ele s� nu germineze, pentru c� mugurii mor înainte de a ajunge la suprafa�a
22
solului din cauza epuiz�rii rezervelor de substan�e nutritive. Din semin�ele cultivate
la adâncime mic�, se formeaz� plante cu nod de înfr��ire situat în apropierea
suprafe�ei solului, expus intemperiilor �i condi�iilor neprielnice.
Pe o scar� de la 1 la 3, este evaluat riscul pentru produc�ia de grâu, în func�ie
de aplicarea corect� sau incorect� a principalelor practici agricole (tab. 2).
Tabel 2. Evaluarea riscului în func�ie de practicile agricole aplicate.
Nr.
Punctul critic în
procesul
tehnologic
Criterii
Not
a
1. Alegerea câmpului
�i a culturilor
precedente
Cultivarea grâului se realizeaz� pe ogoare necultivate
sau dup� leguminoase (maz�re, linte, fasole, bob, soia)
�i culturi de iarn� de la timpurii pân� la medii, dar �i
dup� culturi de prim�var� – medii-tarzii (rapi��,
porumb pentru furaj, floarea-soarelui, porumb pentru
boabe, recoltat la începutul lunii octombrie, sfecl�,
culturi de zarzavaturi).
3
Cultivarea grâului se realizeaz� dup� culturi
precedente care se recolteaz� în perioada 10-20
octombrie (hibrizi târzii de porumb pentru boabe, sorg,
legume târzii), precum �i dup� culturi repetate (grâu-
grâu).
2
Cultivarea grâului se realizeaz� dup� aratul ierburilor
perene (lucern�, p��uni artificiale), dup� orz sau dup�
o monocultur�, cultur� repetat� (mai mult de 3 ani)
1
2. Materialul pentru
îns�mân�at
Se folosesc semin�e certificate, tratate împotriva
agen�ilor de d�unare.
3
Se folosesc semin�e necertificate din produc�ia proprie
dintr-un soi cu o rentabilitate dovedit� pentru zon�,
tratate împotriva agen�ilor de d�unare.
2
Se folosesc semin�e alese la întâmplare sau semin�e
provenind din soiuri (adesea, o selec�ie str�in�), care
nu sunt testate în centrele na�ionale de testare,
precum �i semin�e netratate împotriva agen�ilor de
d�unare, semin�e necertificate.
1
23
3. Preg�tirea solului
pentru
îns�mân��ri �i
prelucrarea
acestuia
� Cultura precedent� este recoltat� cu un dispozitiv de
zdrobire �i împr��tiere uniform� a resturilor
vegetale;
� Resturile vegetale sunt eliminate de pe câmp;
� În cazul cutiv�rii grâului tot dup� o cultur� de grâu
sau dup� culturi precedente îmburuienate, câmpul
este eliberat de resturile vegetale în luna iulie �i
sunt realizate lucr�ri de ar�tur� pre-îns�mân�are
(18-22 cm), urmate de discuit;
� Dup� celelalte culturi precedente, au fost realizate
3-4 lucr�ri de discuit în diferite direc�ii �i a fost
asigurat un strat afânat (8-10 cm);
� Prin folosirea unor sem�n�tori combinate a fost
realizat� discuirea dup� recoltarea culturii
precedente.
3
� Câmpul este acoperit cu multe resturi vegetale
r�spândite în mod neuniform.
� Sem�narea unor culturi repetate cu sem�n�tori
combinate se realizeaz� f�r� lucr�rile de ar�tur�
pre-îns�mân�are.
� Îns�mân�area culturilor repetate se realizeaz� dup�
lucr�ri de arat pre-îns�mân�are realizate cu
întârziere sau dup� aratul la adâncimi mari.
2
� Grâul se cultiv� dup� grâu (triticale, secar�) f�r�
lucr�ri de arat pre-îns�mân�are.
� Dup� culturile precedente recoltate târziu (hibrizii
târzii de porumb), câmpul nu este bine cur��at �i
sunt efectuate 1-2 lucr�ri de discuit pentru
economisirea timpului.
1
4. Fertilizarea � Au fost folosite îngr���minte pe baz� de fosfor (cel
pu�in o dat� la 3 ani) �i potasiu (periodic pentru
cernoziomurile carbonate �i pentru culturile
repetate), cu norma de 80-100 �60-80, precum �i
îngr���minte combinate pe baz� de NPK – înainte de
îns�mân�are;
3
24
� Se realizeaz� fertilizarea optim� cu azot, dup� cum
urmeaz�: dup� cele mai multe culturi precedente –
între 120 kg/ha N pentru solurile bogate �i 160 kg/ha
N – pentru cele mai s�race; aplicarea frac�ionat�
(1/3 înainte de îns�mân��ri - pe terenurile situate în
pant� �i cu o mas� mare de resturi vegetale; 2/3 –
prim�vara devreme ca supliment de hran�) sau
aplicat� o singur� dat� - toat� norma este folosit�
pentru hr�nirea plantelor;
� Fertilizatea cu azot dup� culturile de leguminoase se
reduce cu 1/3 din norm� �i se aplic� o singur� dat�;
� Împr��tierea îngr���mintelor este uniform� la
suprafa�� sau se folosesc sem�n�tori combinate;
� Fertilizarea cu azot se realizeaz� conform cerin�elor
agronomice (în ianuarie-februarie, în condi�iile
existen�ei unui strat sub�ire de z�pad� sau crust�
sub�ire de ghea��; la temperaturi mai înalte, nu se
folose�te uree);
� Se folosesc îngr���minte pentru foliare �i se trateaz�
semin�ele, ca un supliment fa�� de fertilizarea cu
azot, fosfor �i potasiu.
Criteriile precizate mai sus nu sunt respectate
întocmai.
2
Se aplic� numai fertilizarea cu azot, utilizând norme
reduse, f�r� respectarea criteriilor de hran�.
1
5. Îns�mân�area Se aplic� norme optime: termen 1-20 octombrie;
norma de îns�mân�are (kg/ha) este calculat� pentru
norma culturii de 500-600 semin�e germinabile/m2; se
folosesc sem�n�tori combinate sau bine echipate �i
sem�n�tori conven�ionale pentru ob�inerea unei
adâncimi uniforme de îns�mân�are de 1-3 cm.
3
Se folosesc norme suboptime: termen 5-10 zile înainte
sau dup� perioada optim�; norma de îns�mân�are este
mai mare cu 25%, dar îns�mân��rile sunt realizate cu
sem�n�tori bine echipate,
2
25
Cerin�ele privind realizarea unei îns�mâ��ri corecte,
legate de termen, norma de îns�mân�are (neconform�
cu norma �i indicii de îns�mân�are) �i uniformitatea
îns�mân��rilor au fost grav înc�lcate, folosindu-se
tehnici �i echipamente necorespunz�toare.
1
6. Combaterea
buruienilor
Se realizeaz� o protec�ie optim� a solului împotriva
îmburuien�rii – alegerea corect� a suprafe�ei �i
efectuarea calitativ� a lucr�rilor de preg�tire a solului,
iar utilizarea erbicidelor se face în func�ie de grupele
de buruieni de la începutul etapei de formare a paiului;
în cazul lipsei buruienilor, este permis� renun�area la
utilizarea erbicidelor.
3
–
Toate practicile (lucr�rile) agrotehnice realizate
înaintea îns�mân��rilor sunt aplicate incorect �i
presupun un grad ridicat de îmburuienare, iar
combaterea chimic� nu este conform� cu tipul
buruienilor sau nu se aplic�.
1
7. Combaterea
bolilor
� Sunt folosite soiuri de grâu rezistente sau tolerante
fa�� de agen�ii de d�unare.
� Pentru a preveni infectarea în mas� cu putregaiul
r�d�cinilor �i tulpinilor, la culturile repetate,
înaintea îns�mân��rilor, se realizeaz� lucr�ri de arat.
3
–
� Se folosesc semin�e cu provenien�� incert�, care nu
sunt decontaminate.
� Îns�mân�area unor culturi repetate se realizeaz�
dup� executarea unor lucr�ri de arat.
1
8. Combaterea
d�un�torilor
� Culturile sunt verificate în mod regulat de atacul
�oarecelui de câmp, al gândacului ghebos (la
culturile repetate �i la monoculturile de scurt�
durat�), al p�duchelui frunzelor, al gândacului b�los
�i plo�ni�ei grâului;
� În cazul observ�rii unui atac peste pragul economic
de d�unare, se realizeaz� o tratatare chimic�
3
26
adecvat� a plantelor.
Atacul �oarecelui de câmp �i al d�un�torilor este
observat târziu, iar combaterea chimic� nu are un
efect satisf�c�tor.
2
Atacul d�un�torilor produce pagube mari din cauza
lipsei m�surilor de protec�ie a plantelor.
1
9. Recoltarea Recoltarea se face la timp cu combine bine echipate,
la care pierderea boabelor se încadreaz� în norme, iar
calitatea boabelor este p�strat�.
3
Recoltarea se face cu întârziere, cu combine bine
echipate, ducând la o anumit� înr�ut��ire a calit��ii
bobului.
2
Recoltarea nu se efectueaz� la timp sau este realizat�
mai târziu, cu combine slab echipate, lucru ce duce la
înregistrarea unor pierderi semnificative, iar în cazul
întârzierii – se ajunge la deteriorarea calit��ii bobului
de grâu.
Lipsesc condi�iile pentru realizarea unei eliber�ri de
calitate a câmpului �i men�inerea calit��ii bobului.
1
Legend�: Note: 3 – f�r� risc; 2 – risc moderat; 1 – risc ridicat.
4.2. Perdele forestiere
Depunerea z�pezii, precum �i reten�ia acesteia, sunt deosebit de importante
pentru iernarea grâului, precum �i pentru formarea în sol a rezervelor de ap� pe
timpul iernii. În spatele perdelelor de protec�ie se depune cea mai mare cantitate de
z�pad�. Pe m�sur� ce ne îndep�rt�m de aceste perdele, grosimea stratului de z�pad�
scade. Un strat mai gros de z�pad� pe suprafa�a cuprins� în interiorul perdelelor
regleaz� fluctua�iile de temperatur�, protejând astfel grâul de efectele înghe�ului.
Depunerea uniform� a z�pezii depinde de structura �i l��imea perdelelor de protec�ie.
Z�pada se depune într-un strat mai uniform în spatele perdelelor de protec�ie. S-a
observat c� efectul este mai mare dac� înal�imea acestora dep��e�te 7 m.
Îmbun�t��irea microclimatului pe suprafe�ele protejate duce la crearea unor condi�ii
mai bune pentru dezvoltarea grâului �i la cre�terea recoltei. Pe suprafe�ele protejate,
culturile tolereaz� mai bine condi�iile termice din timpul iernii, procesul de
dezvoltare începe mai devreme �i este uniform, plantele cresc mai repede. Plantele
27
sunt mai puternice, au mai multe frunze, cu spice �i boabe mai multe �i mai mari.
Fotosinteza este mai intens�, iar transpira�ia mai lent�. Consumul neproductiv de ap�
scade cu 12-31 %. Pagubele mecanice, precum scuturarea �i decorticarea semin�elor
sunt mai mici. Acest lucru determin� ob�inerea unei produc�ii mai mari în medie cu
20-30%. Astfel, riscul privind produc�ia de grâu este redus în mod semnificativ.
O influen�� negativ� a perdelelor asupra productivit��ii grâului poate ap�rea
atunci când rezervele de ap� din sol sunt insuficiente în timpul iernii, dar numai în
apropierea perdelelor. Perdelele de protec�ie extrag mai mult� ap� din culturile
agricole, reducând umiditatea din sol pe o distan�� de 10-15 m, fenomen mai
pronun�at în partea aflat� în direc�ia opus� vântului. În anii mai seceto�i, germinarea
grâului poate fi întârziat� mai mult de o lun�. Pentru dep��irea acestei influen�e, se
recomand� ca în spa�iile situate în interiorul perdelelor s� creasc� densitatea
culturilor cu 20-30%. În ceea ce prive�te plantele, ar trebui s� se �in� seama de faptul
c� un num�r mare de d�un�tori g�sesc condi�ii prielnice de iernare în perdelele de
protec�ie.
În general, realizarea unei re�ele de perdele protec�ie este o modalitate
eficient� pentru atenuarea �i reducerea mai multor factori de risc în produc�ia de
grâu în condi�iile existente în Dobrogea.
5. Principalii factori biotici de risc la cultura grâului
5.1 Bolile ca factori de risc
Bolile grâului reprezint� unul dintre factorii biotici majori de risc în produc�ia
de grâu în Dobrogea. Dezvoltarea acestora duce la reducerea semnificativ� a
cantit��ii �i calit��ii produc�iei. Din cele peste 15 boli identificate, cauzate de
bacterii �i ciuperci, cele mai importante pentru regiunea Dobrogea sunt:
M�lura comun�
Agentul patogen - Tilletia laevis �i forma sexuat� Tilletia caries, prima fiind
mai des întâlnit�.
Simptome. Plantele bolnave de m�lur� în procesul de vegeta�ie sunt mai mici
�i î�i p�streaz� culoarea verde o perioad� mai lung� de timp, comparativ cu plantele
s�n�toase. Simptomele bolii apar dup� etapa de formare a spicului, dar sunt mai
pronun�ate în faza de umplere a bobului �i în cea de maturitate lactic�. Paleile �i
aristele sunt mai îndep�rtate. Boabele m�lurate sunt mai mici, mai rotunde, la
început de culoare verde închis, mai târziu galben-brun, apoi negru în faza de
maturare. Prin ap�sare, acestea se sparg, iar din interior iese o mas� negricioas� de
clamidospori cu miros de pe�te stricat (din cauza trimetilaminei). Ace�tia sunt
28
clamidosporii ciupercii care în timpul recoltei sunt pulveriza�i �i zboar� pe suprafa�a
semin�elor s�n�toase sau p�trund în sol împreun� cu celelalte resturi vegetale.
Ciclul evolutiv. Principala surs� de infec�ie este reprezentat� de sporii
ciupercii c�zu�i pe semin�e în timpul treieratului. Infec�ia are loc în timpul germin�rii
plantelor �i este favorizat� de adâncimea mai mare a sem�n�turilor �i de
temperaturile mai sc�zute înregistrate în aceast� perioad�, din cauza ritmului de
cre�tere mai lent. Odat� p�truns în plant�, miceliul atinge vârful perioadei de
vegeta�ie �i r�mâne acolo pe timpul iernii. Prim�vara, când procesul de vegeta�ie
este reluat, cre�te �i miceliul.
T�ciunele zbur�tor
Agentul patogen. Boala este cauzat� de ciuperca Ustilago tritici.
Simptomele îmboln�virii cu t�ciune zbur�tor sunt vizibile dup� formarea
spicului la plantele bolnave. În locul spicului normal se observ� un spic distrus în
întregime �i transformat într-o mas� negricioas� de praf. Spicule�ele sunt distruse
înainte de înspicare, fiind acoperite cu o membran� sub�ire �i transparent�, care se
rupe foarte u�or. În locul bobului se formeaz�, prin fragmentarea miceliului,
clamidosporii ciupercii. Ace�tia nu sunt la fel de compac�i ca în cazul m�lurii, fiind
sub form� de pulbere. Ruperea membranei coincide cu momentul înfloririi plantelor,
clamidosporii fiind r�spândi�i de vânt. Din plant�, doar paiul r�mâne s�n�tos (fig. 8).
Ciclul evolutiv. Principala surs� de infec�ie este reprezentat� de semin�e.
Infec�ia acestora se produce în timpul înfloririi. Semin�ele infectate nu se deosebesc
prin nimic de cele s�n�toase. Condi�iile optime pentru infectarea cu t�ciunele
zbur�tor al grâului apar în cazul infest�rii culturilor sau zonelor învecinate, precum
�i în condi�ii de umiditate ridicat� în timpul înfloririi. Cultivarea soiurilor cu înflorire
deplin�, de asemenea, favorizeaz� infectarea.
O m�sur� important� pentru limitarea riscului infect�rii grâului cu m�lur�
este reprezentat� de utilizarea unui material s�n�tos pentru îns�mân�are. Atunci
când este identificat� infec�ia, se recomand� ca semin�ele s� fie decontaminate cu
Fig. 8 Simptomele infec�iei cu m�lura grâului (sub form� compact� - stânga) �i
(sub form� de pulbere - dreapta)
29
fungicide corespunz�toare prin metoda înmuierii. În acest scop, pot fi utilizate
produse chimice pe baza unor substan�e active: tebuconazol, triticonazol diniconazol,
difenoconazol, carboxin, procloraz, protioconazol, triabendazol, tiram, flutriafol.
F�inarea
Agentul patogen este reprezentat de ciuperca Erysiphe graminis (sin. Blumeria
graminis).
Simptome. La suprafa�a frunzelor infestate sau pe alte organe, se formeaz� un
strat sub�ire alb asem�n�tor pulberii de f�in�, de unde vine �i numele bolii (fig. 9).
Stratul format are la început o form� clar definit� de romb sau elips� �i se nume�te
tuf�. Mai târziu, aceste pete (tufe) cresc, se unesc formând pete mai mari �i mai
neregulate, care pot acoperi o mare parte din organele atacate. În cazul apari�iei
unor condi�ii nefavorabile, petele se închid la culoare, c�p�tând un aspect gri deschis,
pe acestea ap�rând apoi pete rotunde de culoare brun închis spre negru.
Ciclul evolutiv. Agentul patogen reu�e�te s� dep��easc� lunile nefavorabile de
var� sub forma cleistotecilor. În perioada de iarn�, rezist� sub form� de miceliu în
plantele infestate. Infectarea are loc în condi�ii de umiditate relativ� ridicat� (96%) �i
temperatur� optim� de 15-20°C.
F�inarea este o boal� anual� �i o problem� pentru regiunea Dobrogea. Una
dintre principalele modalit��i de rezolvare a acestei probleme este cultivarea unor
soiuri de grâu rezistente. Utilizarea eficient� a substan�elor chimice const� în
Fig. 9 Semne ale f�in�rii la plantele de grâu
30
aplicarea corect� a acestora, conform fazelor de dezvoltare a plantelor de grâu,
alegând corect fungicidele �i respectând stict dozele recomandate. Pentru
combaterea f�in�rii, pot fi utilizate diferite fungicide, bazate pe substan�e active:
epoxiconazol, carbendazim, crezoxim-metil, metconazol, propiconazol, tebuconazol,
teofanat-metil, triadimenol, trifloxistrobin, fenpropimorf, flusilazol, flutriafol,
ciproconazol.
Rugina brun� (rugina frunzelor)
Agent patogen. Boala este r�spândit� de ciuperca Puccinia recondita
f.sp.tritici.
Simptomele bolii se observ� pe frunze, pe tecile frunzelor �i, mai rar, pe pai,
pe palei �i ariste, sub forma unor gr�m�joare de culoare brun-ruginie (uredospori),
care ini�ial sunt sub epiderm�, ulterior, rupându-se �i împr��tiindu-se. Mai târziu,
�esuturile atacate se înnegresc din cauza form�rii teleutosporilor. În cazul unei
infec�ii puternice, culturile sunt arse. Deosebit de grav� este atacarea frunzei steag.
Ciclul evolutiv. Din cauza lipsei unui ciclu evolutiv complet al ciupercii în
regiunea Dobrogei, sursa de infec�ie la începutul vegeta�iei este reprezentat� de
sporii transporta�i de curen�ii de aer din alte zone. Când infec�ia apare toamna,
ciuperca ierneaz� sub form� de miceliu în culturile infestate. Infectarea are loc în
prezen�a apei pe plante �i temperatur� optim� de 15-20°C.
În cadrul complexului de m�suri privind reducerea riscului de proliferare a
ruginii brune, un rol însemnat îl au lucr�rile agrotehnice: tratamente pre-
îns�mân�are, pentru a preveni dezvoltarea plantelor spontane, selec�ia soiurilor cu
rezisten�� ridicat� la ac�iunea agentului patogen, norme �i perioade optime pentru
îns�mân�are, fertilizare optim� cu îngr���minte minerale. Folosirea a 2-3 soiuri ofer�
posibilitatea reducerii presiunii exercitate de agentul patogen, având ca rezultat
apari�ia mai lent� a modific�rilor în rândul popula�iilor. Pragul economic de d�unare
este criteriul cel mai important în determinarea aplic�rii substan�elor chimice.
Substan�e active eficiente sunt epoxiconazol, carbendazim, crezoxim-metil,
metconazol, propiconazol, tebuconazol, teofanat-metil, triadimenol, trifloxistrobin,
fenpropimorf, flusilazol, flutriafol, ciproconazol.
Rugina galben�
Agentul patogen al bolii este ciuperca Puccinia striiformis.
Simptome. Rugina galben� afecteaz� toate p�r�ile aeriene ale plantei de grâu -
frunze, tulpini, teci, palei, ariste, iar, în unele cazuri, se observ� �i la boabe.
Frunzele sunt cel mai puternic afectate. Primele semne ale infest�rii cu rugin�
galben� apar sub forma unor mici uredospori galbeni, având dimensiunea de 1 x 1,5
31
mm. O caracteristic� privind dispunerea uredosporilor este c� acestea sunt aranjate
între nervurile frunzelor ca ni�te linii drepte sub forma unui tighel, realizat la ma�ina
de cusut (fig. 10). Plantele infestate r�mân mai mici, frunzele lor sunt r�sucite,
paiele sunt mai scurte, semin�ele ob�inute sunt zbârcite, de slab� calitate �i cu
putere de germinare redus�.
Ciclul evolutiv. Agentul patogen are nevoie pentru a se dezvolta de �esutul
unei plante vii. Condi�iile optime pentru dezvoltarea acesteia sunt temperaturile
Fig. 10. Rugina galben� a grâului
cuprinse între 11-13�C, maxime de pân� la 16°C �i umiditatea ridicat� a aerului.
Ciuperca se adapteaz� foarte u�or la condi�iile termice sc�zute �i nu tolereaz�
temperaturile ridicate. Dezvoltarea agentului patogen este inhibat� la temperaturi ce
dep��esc 25°C. Rugina galben� apare mai rar, dar capacitate de v�t�mare în
cazul înmul�irii masive o poate dep��i pe cea a ruginii brune. În cazul unei infec�ii
masive, recolta scade cu 25-50%. Pentru a limita r�spândirea agentului patogen
trebuie s� se �in� cont de condi�iile descrise la rugina brun�.
P�tarea brun� a frunzelor - septorioza
Agentul patogen al p�t�rii timpurii a frunzelor este ciuperca Septoria tritici
(forma sexuat� Micospherela graminicola). Cea de-a doua form� a bolii este cauzat�
de ciuperca Stagonospora nodorum (Phaeosphaeria nodorum).
Simptome. Ambele forme ale bolii au simptome relativ similare, ap�rând pe
frunze. În cazul p�t�rii timpurii a frunzelor, petele sunt brune, alungite,
dreptunghiulare, neregulate. În centrul zonelor p�tate, se observ� puncte mici negre,
fructifica�ii cu spori – picnidii. Întotdeauna atacul începe de la baza plantei, adeseori
32
fiind chiar limitat� la frunzele inferioare, dar în condi�ii de mediu favorabile, atacul
se extinde �i la frunzele superioare.
În timpul prim�verii �i verii, atacul se extinde de la frunzele inferioare spre
cele superioare, pe frunze ap�rând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu
aspect cenu�iu, cu puncte mici negre. Picnidiile sunt greu de observat cu ochiul liber.
Simptomele sunt larg r�spândite în etapa de formare a spicului �i acoper� paleile. În
cazul unei infec�ii masive, ambele forme ale bolii provoac� arderea frunzelor (fig. 11),
spicele formate fiind mici, iar bobul - mic �i zbârcit.
Ciclul evolutiv. În condi�iile specifice regiunii Dobrogea, p�tarea timpurie a
frunzelor se observ� mai ales la începutul prim�verii pân� în perioada de formare a
spicului. Umiditatea �i temperaturile sc�zute din aceast� perioad� favorizeaz�
dezvoltarea bolii. Infec�ia are loc la temperaturi cuprinse între 9 - 20°C în condi�ii de
umezeal� sau umiditate relativ� de 100%.
Evolu�ia p�t�rii de prim�var� a frunzelor este favorizat� de precipita�iile
frecvente �i de vremea relativ cald� în timpul form�rii spicului �i înfloririi. Agentul
patogen se dezvolt� în intervalul de temperatur� cuprins între 4-34°C, temperatura
optim� fiind în jurul valorii de 24°C.
Ambii agen�ii patogeni rezist� în resturile vegetale. La soiurilor sensibile,
ace�tia se refac pe fâ�iile umbrite din apropierea perdelelor de protec�ie. Culturile
dense �i fertilizarea dezechilibrat� cu azot favorizeaz� re�inerea umidit��ii, ceea ce
permite �i crearea unor condi�ii prielnice dezvolt�rii formelor de septorioz� pentru o
perioad� mai lung� de timp. Cre�terea rapid� a temperaturii limiteaz� drastic
Fig. 11. Simptome de septorioz� la grâu
33
r�spândirea agentului patogen; acest lucru este observat în zona de coast�,
prim�vara, foarte devreme.
Fuzarioza cerealelor
Agen�ii patogeni ai bolii sunt ciupercile din genul Fusarium.
Simptome. Fuzarioza cerealelelor are o importan�� economic�, în special, în
cazul infect�rii spicelor (fig. 12). Boala apare pe anumite spicule�e, dar în condi�ii
favorabile poate acoperi anumite por�iuni sau întregul spic. Spicele infectate se
p�lesc treptat, î�i schimb� mai devreme culoarea din verde în galben, apoi u�or roz,
mai ales la baza axului sau chiar pe tot spicul. Aceste simptome creeaz� diferen�e
mari între spicele infectate �i cele s�n�toase. În p�r�ile bolnave ale spicului, boabele
r�mân zbârcite �i decorticate. În condi�ii de umiditate crescut�, pe acestea se
formeaz� un strat sub�ire de mucegai roz. Ciclul evolutiv. Boala se manifest� puternic în perioadele prelungite cu vreme
rece �i umed�, în timpul înfloririi. Infec�ia puternic� se observ� pe suprafe�ele
îns�mân�ate dup� cultura de porumb pentru boabe, cu o perioad� lung� de vegeta�ie.
Combaterea integrat� a bolilor la grâu
Mijloacele agrotehnice recomandate de tehnologia de produc�ie, nu sunt
întotdeauna asociate cu posibilitatea de limitare a bolilor importante din punct de
vedere economic. Prelucrarea optim� �i la timp a suprafe�elor cultivate cu grâu,
limiteaz� dezvoltarea plantelor spontane. Acestea sunt purt�torii multor boli ce
afecteaz� culturile cerealiere de toamn�. Respectarea perioadei optime pentru
îns�mân�are nu este doar o premis� pentru dezvoltarea �i germinarea normal� a
plantelor înaintea iernii, ci, de asemenea, �i pentru reducerea riscului de r�spândire
Fig. 12. Fuzarioza grâului
34
a bolilor, prin întreruperea transmiterii acestora. Densitatea optim� a sem�n�turilor
este un indicator care trebuie s� fie întotdeauna monitorizat, deoarece culturile
foarte dense duc la crearea unor condi�ii bune pentru dezvoltarea f�in�rii, a tipurilor
de rugin�, precum �i a altor boli. Fertilizarea este esen�ial� nu numai pentru
cre�terea �i dezvoltarea plantelor de grâu, dar �i pentru determinarea condi�iilor
fitosanitare ale culturilor. Fertilizarea unilateral� cu azot favorizeaz� dezvoltarea a
numeroase boli – în primul rând, f�inarea �i rugina. Rota�ia corect� a culturilor sau
alternarea culturilor îns�mân�ate necesit� o în�elegere a caracteristicilor acestora �i
a rela�iei cu bolile importante din punct de vedere economic. În cazul unor boli, cum
ar fi t�ciunele, alternarea este indispensabil�, neexistând o metod� mai eficient� de
combatere. Pentru a evita r�spândirea agentului patogen pe suprafe�ele unde a fost
identificat, nu este recomandat s� se semene grâu dup� grâu.
Combaterea chimic� a bolilor presupune aplicarea diferitelor substan�e
chimice care limiteaz� sau opresc dezvoltarea bolii, f�r� a afecta plantele.
Fungicidele pot avea un efect protector �i/sau terapeutic. Efectul terapeutic a fost
posibil dup� crearea fungicidelor cu ac�iune sistemic�. Mijloacele chimice de
combatere a bolilor pot fi grupate în func�ie de substan�a activ� sau dup�
mecanismul de ac�iune. Principalul avantaj al metodei chimice este posibilitatea
aplic�rii rapide în caz de nevoie �i într-o anumit� situa�ie. Dificult��ile în utilizarea
acestei metode sunt asociate cu nevoia de identificare precis� a agentului cauzator al
bolii, alegerea celui mai potrivit fungicid �i aplicarea în timp optim, înainte ca boala
s� provoace daune majore. În acest scop, a fost introdus termenul cunoscut �i sub
numele de „prag de d�unare". Conceptul determin� gradul de invazie al agentului
patogen la care, din punct de vedere economic, este obligatorie aplicarea metodei
chimice de combatere a bolilor. În cazul valorilor superioare �i inferioare pragului de
d�unare, eficien�a economic� a activit��ii desf��urate nu este total�. Combaterea
chimic� prezint� �i un alt dezavantaj, care trebuie luat în seam�. Acesta este
reprezentat de dezvoltarea rezisten�ei agen�ilor patogeni la fungicidele sistemice
aplicate în mod obi�nuit.
Selec�ia unor soiuri rezistente la boli este o activitate foarte complex�,
comparativ cu selec�ia soiurilor cu alte caracteristici agronomice importante.
5.2 Insectele ca factori de risc la grâu
Peste 100 de specii de insecte tr�iesc în agrocenoza de grâu, multe dintre
acestea fiind d�un�toare pentru cultur�. Unii dintre ace�ti d�un�tori, de obicei, apar
rar sau au o densitate mic�, provocând pagube minore, dar exist� de asemenea, unii
35
foarte importan�i din punct de vedere economic. Dac� nu se realizeaz� combaterea
acestora, se poate ajunge la compromiterea recoltei.
Plo�ni�a grâului - Eurygaster integriceps
Insecta adult are corpul alungit cu spatele rotunjit convex, brun sau cenu�iu
deschis, aproape de culoare neagr� �i pete negre translucide (fig. 13). Ou�le sunt
sferice, de culoare verzuie. Larvele trec prin cinci stadii larvare, care se deosebesc
din punct de vedere morfologic.
Modul de atac. Aceast� insect� provoac� daune p�r�ilor vegetative ale plantelor de
grâu �i boabelor, sugând sucul celular din acestea. Activitatea sa d�un�toare este
împ�r�it� în dou� etape. În prima etap�, plo�ni�ele deterioreaz� tulpinile de grâu,
multe dintre acestea se usuc�, culturile sunt distruse. În a doua etap�, d�un�torul
atac� bobul, ducând la sc�derea nu numai a cantit��ii, ci �i a calit��ii recoltei. În
Fig. 13 Form� adult� �i ou� de plo�ni�a grâului
Fig. 14 Daune provocate de plo�ni��
36
prima etap�, d�un�toare sunt plo�ni�ele adulte, iar în a doua – adul�ii �i larvele.
Prim�vara, dup� iernat, plo�ni�ele sug sucul celular din tulpina principal� sau din
fra�i, ca urmare frunza central� se îng�lbene�te, se r�suce�te, iar dup� aceea se
usuc� (fig. 14). Mai târziu, acestea sug seva din frunze, ducând la distrugerea
�esutului, iar textura frunzelor deasupra locului atacat se ofile�te, atârn�, se usuc� �i
apoi cade. În cazul plantele care nu �i-au format înc� spicul, atunci când spicul este
înc� învelit în ultima frunz�, plo�ni�a suge sucul celular din partea superioar� a
acestuia. Pe locul atacat nu se formeaz� spice, paiul se curbeaz�, iar aristele se
onduleaz�. Aceast� parte se albe�te, afec�iunea fiind cunoscut� sub numele de albire
par�ial�. Dup� formarea spicului, plo�ni�ele sug seva din tulpina situat� deasupra
ultimului nod. În locul afectat, �esutul moare, se închide la culoare, iar tulpina se
înnegre�te. În faza de pârg�, în locul în�epat, bobul devine plat sau u�or concav.
Spicele plantelor atacate se albesc �i r�mân în pozi�ie vertical�. Aceste daune sunt
cunoscute sub numele de albire total� a spicului (fig. 15). Când începe formarea
boabelor, plo�ni�ele sug sucul din ele. Dac� în�eparea plantei are loc în perioada de
maturitate lactic�, boabele r�mân zbârcite. La boabele ajunse la maturitate, în
special la cele sticloase, în locul în�epat se formeaz� o pat� închis� la culoare cu
halou luminos, pe când la boabele f�inoase, locul afectat nu este foarte vizibil.
Fig. 15 Daune provocate de plo�ni�a grâului la nivelul spicului
Ciclul evolutiv al plo�ni�ei grâului este anual. Ierneaz� ca insect� adult, sub
frunzele c�zute din perdelele forestiere de protec�ie �i din p�duri. Insectele î�i reiau
activitatea prim�vara, migra�ia masiv� având loc la o temperatur� medie zilnic� mai
mare de 11,5-12°C. Reproducerea plo�ni�elor începe înc� din locurile unde ierneaz�
�i continu� pe câmp. În regiunea Dobrogea, depunerea ou�lor începe cel mai adesea
în prima decad� a lunii mai. Perioada de depunere a ou�lor are o durat� diferit�,
variind de la 25 la 45 zile. Femela depune ou�le, de cele mai multe ori, câte �apte
37
ou� în dou� rânduri, ini�ial pe resturile vegetale, pe bulg�rii de p�mânt, apoi pe
frunze �i, în cele din urm�, pe spice. Larvele trec prin cinci stadii cu durat� de
dezvoltare diferit�, durat� ce depinde în primul rând de condi�iile meteorologice.
Larvele din prima vârst� nu au nevoie de hran�, cele din vârsta a doua se hr�nesc cu
p�r�ile vegetative ale plantelor, iar larvele din urm�toarele etape se hr�nesc din bob.
Adul�ii din noua genera�ie apar cel mai frecvent în prima - a doua decad� a lunii iulie.
Pentru trecerea cu succes a perioadei var�-iarn�, plo�ni�ele acumuleaz� rezerva
necesar� de gr�simi. În condi�ii favorabile, acest lucru are loc în 10-15 zile. Migra�ia
masiv� din timpul verii are loc la temperatura medie zilnic� de 23-25°C. Se întâlnesc
pe suprafe�ele care le asigur� protec�ie împotriva temperaturilor ridicate, le
protejeaz� de ac�iunea direct� a razelor soarelui �i le ofer� umiditatea necesar�. În
septembrie �i octombrie, atunci când vremea se mai r�ce�te, iar umiditatea
atmosferic� cre�te în condi�ii de vreme cald�, însorit� �i calm�, plo�ni�ele î�i caut�
loc pentru iernat – are loc a�a-numita migra�ie de toamn�. Asupra reproducerii �i
dezvolt�rii plo�ni�ei grâului o influen�� semnificativ� o exercit� factorii abiotici,
parazi�ii �i pr�d�torii, precum �i tehnologia de cultur�. Un rol important în reducerea
num�rului plo�ni�ei grâului îl au ou�le parazi�ilor din ordinul Hymenoptera (uneori
gradul de parazitare al ou�lor de plo�ni�� dep��e�te 85%). La o densitate de 2-4
plo�ni�e adulte sau larve pe 1 m2, se impune combaterea chimic� a d�un�torului.
Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides
Insecta adult este un gândac cu corpul alungit, negru, cu luciu metalic. Larva
este de culoare alb murdar, capul �i cele trei segmente toracice - brun închis. În
partea superioar� a segmentelor abdominale au pete maron (fig. 16).
Fig. 16 Gândacul ghebos (adult �i larv�)
38
Modul de atac. Adul�ii sunt d�un�tori pentru c� se hr�nesc cu boabele în perioada
lactic� �i cea de pârg�. Pagubele provocate de adul�i nu sunt de importan��
economic�, excep�ie fac cazurile cu popula�ie masiv�, când este afectat� recolta.
Importan�� economic� prezint� daunele provocate de larvele gândacului ghebos (fig.
17). Ini�ial, larvele atac� mugurii plantelor. Ulterior, rod frunzele, sug seva, dar
nerva�iunea fruzelor r�mâne intact�. Frunzele deteriorate se ofilesc, se zbârcesc, se
închid la culoare. Dac� atacul survine în stadiile incipiente de dezvoltare, plantele
mor, iar într-o faz� ulterioar�, au o cre�tere lent�, cultura r�rindu-se. În cazul unei
invazii, întreaga cultur� poate fi distrus�.
Fig. 17 Daune provocate de gândacul ghebos
Ciclul evolutiv al gândacului ghebos este de un an. Ierneaz� mai des ca larv� �i
mai rar ca insect� adult în culturile de grâu infestate. În timpul iernilor blânde �i în
condi�iile existen�ei unui strat gros de z�pad�, larvele se hr�nesc pe durata întregii
ierni. Noua genera�ie apare în iunie �i este întâlnit� pân� toamna târziu. Adul�ii sunt
activi pe timp de noapte. În timpul zilelor c�lduroase de var�, ace�tia p�trund în sol
�i petrec diapauza pân� în septembrie. La debutul ploilor de toamn�, adul�ii apar la
suprafa�a solului �i se reproduc. Gândacii î�i depun ou�le în sol, în gr�mezi mici.
Dezvoltarea embrionar� dureaz� între 9 - 25 zile, în func�ie de temperaturile medii
zilnice. Imediat dup� eclozare, larvele sap� în sol, în apropierea plantei, galerii cu
pere�i netezi. În timpul nop�ii, se hr�nesc cu frunzele plantelor de grâu. Mai mult
decât atât, acestea trag p�r�ile superioare ale frunzelor în galeriile s�pate pentru a
se hr�ni în timpul zilei. Larvele înceteaz� s� se hr�neasc� atunci când temperaturile
39
scad mult sub 0°C. Factorii care limiteaz� reproducerea gândacului ghebos sunt
reprezenta�i de sc�derea temperaturii solului în timpul iernii, precum �i de seceta din
perioada depunerii ou�lor. În condi�ii de umiditate sc�zut�, ou�le nu se dezvolt�.
Zonele în care temperatura solului la o adâncime de 20 cm scade sub -3°C în luna cea
mai rece, iar suma anual� a precipita�iilor este mai mic� de 400 mm, nu sunt
potrivite pentru dezvoltarea �i reproducerea gândacului ghebos.
P�duchele ov�zului (p�duchele frunzelor) - Sitobion avenae.
Aceste insecte pot fi f�r� aripi �i au culoarea galben-verde sau cu aripi, când
au culoarea brun-ro�cat pe cap �i torace, iar pe abdomen – verde, în func�ie de modul
de reproducere specific afidelor(sexuat �i asexuat) (fig. 18).
Modul de atac. Stadiul d�un�tor îl reprezint� atât adul�ii cât �i larvele, care
sug seva din frunze, tulpini �i spicele grâului. În aceste locuri, �esutul se decoloreaz�,
iar mai târziu se îng�lbene�te. În cazul unui atac puternic, frunzele se r�sucesc, se
ofilesc �i cap�t� o culoare ro�u-brun. Ca urmare a daunelor provocate, num�rul
boabelor din spice scade, acestea r�mân zbârcite �i cu con�inut nutritiv redus, lucru
ce se r�sfrânge asupra masei lor specifice �i totale. Semin�ele plantelor infestate au o
energie germinativ� mic� �i o germina�ie mai slab�. Pierderile înregistrate în urma
atacului depind în primul rând de densitatea p�duchilor pe plant�, de fenofaza în
care este atacat� cultura �i de condi�iile meteorologice înregistrate în timpul anului.
La o densitate de 50 de afide (p�duchi) pe plant�, recolta scade cu 25%. Pierderile
sunt mai mari atunci când apari�ia masiv� a p�duchilor coincide cu perioada de
înflorire �i cu cea de formare a boabelor de grâu.
Ciclul evolutiv. P�duchele ov�zului face parte din grupa afidelor care duc o
via�� sedentar�. Ierneaz� ca ou în culturile de grâu sau în plantele s�lbatice.
Prim�vara, dup� înc�lzirea vremii, la temperaturi de peste 5°C, larvele ies din ou� �i
Fig. 18 P�duchele ov�zului pe frunzele �i spicul de grâu
40
încep s� sug� seva din frunze �i tulpinile plantelor. Acest lucru se înregistreaz� la
începutul lunii aprilie, dar în cazul unei prim�veri mai reci, eclozarea începe mai
târziu. Dup� dezvoltarea partenogenetic�, femele dau na�tere noilor genera�ii. Înc�
din primele genera�ii, în afar� de cele f�r� aripi, exist� �i forme cu aripi, care
faciliteaz� r�spândirea speciilor. Înmul�irea masiv� a p�duchilor începe în luna mai,
iar num�rul maxim este înregistrat în a doua jum�tate a lunii iunie, atunci când grâul
este în fenofaza de lapte sau pârg�. Dup� aceea, num�rul acestora scade în mod
semnificativ. La începutul lunii octombrie, apar femelele cu aripi, sexuate, care la
sfâr�itul lunii dau na�tere formelor de sex masculin �i a celor de sex feminin
purt�toare de ou�. Dup� fecunda�ie, femelele î�i depun ou�le pe culturile de cereale
�i de ierburi perene.
Cele mai mari daune provocate de p�duchi se înregistreaz� dup� anii cu veri
moderat calde �i umede. Un rol important asupra dezvolt�rii �i inmul�irii îl au
afidofagii �i parazi�ii (Coccinella septempunctata, mu�te Syrphidae, Chrysoperla
carnea, �.a). Ca m�suri preventive pentru combaterea p�duchilor se disting unele
activit��i agricole cum ar fi perioada optim� de sem�nat, densitatea normal� a
îns�mân��rilor, fertilizarea echilibrat� cu minerale, combaterea buruienilor �.a.
Combaterea chimic� a p�duchelui frunzelor de ov�z este justificat� atunci când
densitatea acestora este mai mare decât media de 10 afide pe spic sau 50% dintre
plante sunt infestate dup� formarea spicului �i în timpul maturit��ii lactice.
P�duchele verde al cerealelor – Schizapis graminearum
P�duchele verde al cerealelor a fost semnalat în ultima vreme �i în România, el
fiind unul dintre d�un�torii cei mai importan�i din grupul afidelor. Virginogenele
aptere au corpul oval de 1,5-2,0 mm lungime, de culoare verde deschis� sau cu
nuan�e galbui. Virginogenele aripate au corpul de 1,2-1,9 mm lungime cu capul �i
toracele brun �i abdomenul verde. Aripile sunt membranoase, dezvoltate, cu nervura
median� bifurcat�.
Modul de atac. Insecta atac� graminee cultivate, formând colonii numeroase pe
frunze, dar �i specii de graminee spontane. Atacul se manifest� în vetre. Datorit�
atacului frunzele se contorsioneaz�, iar în zonele în�epate apar initial pete ro�ietice
care conflueaz� cuprinzând treptat toata frunza, ducând în final la uscarea plantei.
Ciclul evolutiv. Specia ierneaza ca ou de rezistenta depus de female, toamna, pe
grau, orz,s org porumb sau graminee spontane. La începutul prim�verii, apar în 6-12
zile de la începutul dezvoltarii oului, formele fundatrix, care se înmultesc prin
partenogenez� �i viviparie. Din aceste larve apar fundatrigenele din care deriv�
41
formele virginogene aptere care sunt mai numeroase �i prezint� �i forme aripate.
Formele aripate formeaz� noi colonii pe diferite plante cultivate sau spontane.
Zborul insectei are loc în cursul zilei, cu dou� maxime, unul diminea�a �i altul seara,
pân� la 8 m de la suprafa�a solului.
Viespea paiului de grâu - Cephus pygmaeus.
Insectele adulte au culoare neagr�, iar lungimea corpului de 8-10 mm (fig. 19).
Segmentele patru, �ase �i nou� ale abdomenului, la femele, sunt str�b�tute de dungi
galbene. Masculii au dungi galbene pe segmentele trei, patru, �ase �i nou�. Larva
este alb-g�lbuie, cu cap maron deschis, f�r� picioare, curbat� în form� literei S.
Lungimea corpului larvei este 12-14 mm.
Fig. 19 Viespea (adult) paiului de grâu �i pagube produse de larve
Modul de atac. Larva produce pagube paiului. Ea se dezvolt� în pai �i se
hr�ne�te cu �esutul parenchimatos aflat la nivelul internodului. Larvele se deplaseaz�
de sus în jos pe tulpin� �i pân� la apari�ia fazei de pârg� atac� toate internodurile.
Daunele se reflect� în reducerea masei �i calit��ii boabelor. Riscul privind atacul
paiului de grâu cre�te în cazul nerespect�rii rota�iei culturilor �i este deosebit de
mare în cazul monoculturii de grâu. Nivelul atacului este mai mare la culturile rare,
precum �i în cazul fertiliz�rilor unilaterale numai cu îngr���minte de azot. Pericolul
pentru axul paielor este enorm când densitatea dep��e�te 4 adul�i/m2.
Mu�tele cerealelor- musca suedez�-(Oscinella frit), musca paiului de grâu (Chlorops pumilionis), musca cenu�ie (Delia coarctata)
Modul de atac. Sunt d�un�toare larvele mu�telor. Se hr�nesc cu tulpinile
plantelor tinere în timpul toamnei sau prim�vara devreme. Ca urmare, frunza
42
central� se îng�lben�te, se r�suce�te �i se ofile�te, în timp ce toate celelalte frunze
r�mân verzi (fig. 20). Frunza central� deteriorat� se smulge foarte u�or, iar în locul
atacat se g�sesc larve sau coconi. Plantele tinere afectate deseori nu reu�esc s�
ierneze cu succes. Larvele genera�iilor de var� se dezvolt� între tulpin�
Fig. 20 Plante atacate de mu�tele cerealelor
�i frunzele tecilor, în flori sau spice. Daunele provocate de mu�te culturilor de
cereale depind foarte mult de caracteristicile soiului. Acelea care înfr��esc mai mult
�i se dezvolt� mai repede, sunt mai rezistente la daune. Sem�natul timpuriu în
perioada de toamn� cre�te riscul de atac al mu�telor de cereale. Perioada optim�,
densitatea �i adâncimea de sem�nat, precum �i normele echilibrate de fertilizare
reprezint� o premis� pentru dezvoltarea unor plante puternice, care înfr��esc
toamna �i evit� stric�ciunile.
Gândacul b�los al grâului - Oulema melanopus
Insecta adult este un gândac cu corpul alungit, capul �i antenele negre,
protoracele este portocaliu-ro�u, iar elitrele albastru închis cu luciu metalic(fig. 21).
Larva este de culoare alb murdar. Corpul este acoperit cu un �esut mucilaginos, în
care înoat� excre�iile. Larva seam�n� cu o lipitoare, de unde �i denumirea acestei
insecte. Coconul este galben-brun.
Modul de atac. D�un�tori sunt adul�ii �i larvele. Acestea provoac� daune pe
suprafe�e înguste, în lungime, între nervurile frunzelor. Adul�ii distrug cele dou�
epiderme �i �esutul parenchimatos, în timp ce larvele distrug doar epiderma
superioar� �i parenchimul, f�r� a afecta epiderma inferioar�. Larvele distrug cel mai
des culturile în perioada de treierat. Acest lucru se datoreaz� faptului c� ou�le nu
sunt depuse în mod uniform în culturi. Odat� cu înmul�irea larvelor �i cre�terea
43
daunelor provocate plantelor atacate, zonele infestate se m�resc, se unesc, iar în
cazul unui atac masiv, întreaga cultur� poate fi distrus�. Frunzele distruse de larve �i
adul�i se usuc�, procesul de dezvoltare a plantelor încetine�te, iar recoltele de boabe
�i paie sunt reduse. Daunele cresc în condi�ii de secet�, umiditate
insuficient� în sol �i fertilizare unilateral� cu azot. Reducerea recoltelor depinde de
gradul distrugerilor produse. În cazul unei distrugeri a suprafe�ei frunzelor cu 25%,
recolta de boabe scade cu 14%. Pragul economic de d�unare este de 30-50 adul�i/m2
sau o larv� pe frunza steag.
Combaterea integrat� a d�un�torilor la grâu
Reducerea num�rului de insecte în culturile de grâu �i a ac�iunii d�un�toare a
acestora pot fi realizate prin aplicarea unui sistem integrat, care include m�suri de
control agrotehnice, biologice �i chimice.
Toate m�surile agrotehnice care se întreprind în produc�ia de grâu
influen�eaz� direct sau indirect dezvoltarea �i reproducerea insectelor d�un�toare.
Dintre aceste m�suri, cele mai importante sunt rota�ia culturilor, izolarea câmpului,
selec�ia soiurilor, termenele �i metoda de îns�mân�are, fertilizarea, combaterea
buruienilor, recoltarea la timp.
Rota�ia culturilor influen�eaz� d�un�torii culturii de grâu, care ierneaz� în sol
sau în resturile vegetale. În cazul monoculturilor se observ� înmul�irea gândacului
ghebos, larvelor viermilor sârm�, c�r�bu�ilor, a tripsului de grâu, a viespei paiului,
precum �i a altor câtorva specii foarte d�un�toare. Prin urmare, este necesar ca
grâul s� nu fie cultivat ca o monocultur�, ci s� fie inclus în trei sau patru loturi.
Izolarea terenului între zonele cultivate cu grâu ar putea limita înmul�irea
d�un�torilor cu capacitatea de migrare slab�, cum ar fi mu�tele cerealelor, viespea
paiului, tripsul de grâu �.a. Ca o bun� m�sur� de izolare a spa�iului, distan�a trebuie
Fig. 21 Gândacul b�los – adult �i daune provocate de larv�
44
s� fie de cel pu�in 1000 m. Ar trebui s� se aib� în vedere direc�ia �i intensitatea
vânturilor predominante, deoarece acestea sporesc capacitatea de migrare a
insectelor.
Selec�ia soiurilor cultivate are o mare însemn�tate asupra gradului daunelor
produse. Soiurile de grâu care înfr��esc mai intens �i se dezvolt� mai repede, sunt
mai rezistente la atacul mu�telor cerealelor. Pentru a minimiza daunele provocate de
gândacul b�los se recomand� cultivarea soiurilor care au mai multe firi�oare pe
frunze. Viespea paiului de cereale atac� mai ales soiurile cu tulpini goale. Daunele
provocate de adul�ii gândacului ghebos, ai plo�ni�ei, ai larvelor �ân�arului ro�u al
cerealelor sunt mai mici în rândul soiurilor timpurii.
Perioada de îns�mân�are influen�eaz� foarte mult atacul grâului de mu�tele
cerealelor �i p�duchii frunzelor în timpul toamnei. La îns�mân��rile timpurii, zborul
masiv al mu�telor coincide cu perioada critic� (formarea primelor 2-3 frunze ale
plantei), atunci când are loc atacul, iar daunele sunt cele mai mari.
Îns�mân�area trebuie f�cut� cu semin�e de calitate - energie germinativ� mare
�i germinare intens�, în cazul utiliz�rii normei optime de îns�mân�are. Adâncimea
trebuie s� fie de 4-6 cm. Acest lucru asigur� germinarea rapid� �i uniform� a
culturilor �i permite buna dezvoltare a culturii în etapele timpurii �i mai vulnerabile.
Culturile uniforme sunt atacate mai pu�in de d�un�tori, compensând, în acela�i timp,
mai u�or stric�iunile provocate.
Fertilizarea mineral� favorizeaz� apari�ia simultan� a plantelor, ajut� la
cre�terea mai rapid� a acestora �i la trecerea mai rapid� prin fenofazele critice,
atunci când grâul este atacat de insecte. Mai mult, fertilizarea contribuie la
recuperarea �i compensarea mai u�oar� în dezvoltarea grâului, dup� daunele
înregistrate. Efectul îngr���mintelor asupra dezvolt�rii �i înmul�irii insectelor depinde
de compozi�ia chimic� a acestora, de raportul dintre componente, de metodele �i
termenele de aplicare. În cazul fertiliz�rii unilaterale cu îngr���minte de azot,
plantele devin mai fragile �i mai suculente, sunt atacate mai mult de p�duchi,
gândacul b�los, mu�tele cerealelor �i viespea paiului. Fertilizarea complet� �i
echilibrat�, ce include îngr���minte de azot, fosfor �i potasiu, precum �i unele
microelemente, îmbun�t��e�te capacitatea de rezisten�� a plantelor, inclusiv
împotriva insectelor.
Combaterea buruienilor în culturile de cereale, precum �i în jurul acestora,
reduce pierderile cauzate de insecte. Ierburile s�lbatice �i buruienile creeaz� condi�ii
favorabile pentru dezvoltarea insectelor �i sunt o surs� permanent� pentru infestarea
cu p�duchi, diferite specii de plo�ni�� �i gândac ghebos.
45
Recoltarea la timp, într-o perioad� scurt�, duce la o reducere a daunelor
bobului cerealelor de c�tre plo�ni�e �i c�r�bu�i.
Lucr�rile de prelucrare a solului realizate dup� recoltarea grâului reduc în
mod semnificativ num�rul unora dintre d�un�tori în anul urm�tor. Prin acestea sunt
distruse unele insecte: tripsul de grâu, c�r�bu�ul, viespea paiului, pupele �i adul�ii
gândacului b�los, pupele unor specii ca musca cerealelor �i al�i d�un�tori, care se
g�sesc în sol. Pe de alt� parte, lucr�rile de prelucrare a solului distrug plantele
spontane, care asigur� hrana larvelor gândacului ghebos, p�duchilor, cicadelor �i
mu�tele cerealelor.
Dintre metodele biologice de combatere a insectelor întâlnite în culturile de
grâu, cele mai importante sunt du�manii naturali. Ace�tia sunt bolile, pr�d�torii �i
parazi�ii insectelor d�un�toare. Cu insecte se hr�nesc multe p�s�ri, broa�te, reptile �i
cârti�e. Multe specii de gândac ghebos din genurile Carabus, Calosoma, Harpalus �i
Amara, apar�inând familiei Carabidae, buburuze, plo�ni�e r�pitoare, larvele mu�telor
syrphidae (sirfide) �i lasioptera, chrysopidae se hr�nesc cu insecte care produc
pagube plantelor de grâu. De obicei, singure, acestea nu sunt capabile s� exercite o
reglare complet�, dar, de�i nesemnificativ, influen�eaz� num�rul popula�iei de
insecte d�un�toare. Cu toate acestea, în unele cazuri, cum ar fi cel al buburuzelor
r�pitoare, este perturbat� înmul�irea masiv� a p�duchilor frunzelor. În condi�ii
adecvate, parazitarea ou�lor de plo�ni�� a grâului poate ajunge la la 85%.
Metoda chimic� de combatere a insectelor este bazat� pe utilizarea de
substan�e chimice speciale, destinate pentru a fi aplicate în agricultur�. Mijloacele
chimice trebuie s� fie utilizate numai �i numai atunci când este necesar.
Necesitatea tratamentului chimic apare atunci când, dup� investiga�ii extinse ale
culturilor, se stabile�te densitatea insectelor d�un�toare în func�ie de pragul
economic de d�unare (PED), justificat în mod �tiin�ific �i acceptat în practic�. Pentru
aplicarea corect� a substan�elor chimice este necesar s� se cunoasc� în ce stadiu de
dezvoltare a insectelor se aplic�, s� se cunoasc� doza �i modul de aplicare. Trebuie
s� se foloseasc� insecticide autorizate, care nu afecteaz� entomofauna benefic�,
precum �i s� fie respectate toate regulile de aplicare a acestora.
5.3 Buruienile ca factor de risc la grâu
Buruienile sunt un factor de risc important, putând deprecia semnificativ
produc�ia, atât calitativ, cât �i cantitativ.
În culturile de grâu din jude�ul Constan�a, buruiana cu concuren�a �i
abunden�a cea mai ridicat� este Polygonum convolvulus, urmat� de Sinapis arvensis
46
�i Chenopodium album. O r�spândire medie au speciile: Polygonum aviculare,
Convolvulus arvensis, Descurainia sophia, Sisymbrium orientale, Chondrilla juncea �i
Anagallis arvensis.
R�spândire mai redus� au speciile: Setaria viridis, Fumaria rostellata, Cirsium
arvense, Papaver rhoeas, Reseda lutea, Salsola ruthenica.
Polygonum convolvulus Sinapis arvensis Chenopodium album
Foarte des întalnit� este specia Polygonum aviculare (în peste 65 % din
parcelele cercetate). De asemenea, trebuie semnalat� prezen�a masiv� a cruciferelor
(Sinapis arvensis, Descurainia sophia, Sisymbrium orientale). Specia Sinapis arvensis
prezint� abunden�� mai mare în culturile irigate, chiar dubl� în unele sole. De
asemena, în iernile blânde, specia Sinapis arvensis ierneaz� în faza vegetativ�, ceea
ce m�re�te pericolul prezentat de acest� buruian�.
O specia important� este Avena fatua, prezent�, în special, mai ales în zona
Constan�a, Agigea, Murfatlar. Unele buruieni periculoase ca: Cirsium arvense,
Cynodon dactylon, Vicia sp, etc, sunt mai pu�in r�spândite.
Pagubele directe provocate de buruieni pot varia de la 10 la 40 % din produc�ia
poten�ial�. Culturile de grâu sunt invadate de buruieni ce r�sar fie înainte, simultan
sau dup� r�s�rirea culturilor. De�i cerealele p�ioase pot concura buruienuile, în
special cele cu r�s�rire târzie prim�vara, nu acela�i lucru se întâmpl� cu buruienile
care r�sar din toamna sau prim�vara devreme, înainte de acoperirea solului. La fel
sunt p�gubitoare �i buruienile bienale �i perene al c�ror ritm de cre�tere. este
superior cerealelor p�ioase �i în special grâul. Unele specii sunt d�un�toare nu atât
prin concuren��, cât prin împiedicarea recolt�rii �i influen�ei asupra purita�ii
semin�elor (Polygonum convolvulus-hrisca; Gallium aparine-turita; Convolvulus
arvensis-volbura; Cirsium arvense-palamida).
47
Convolvulus arvensis Polygonum aviculare
Avena fatua Descurainia sophia
Sistemele integrate de combatere a buruienilor din cultura grâului se
bazeaz� pe îmbinarea armonioas� a meodelor agrotehnice, chimice, preventive �i
organizatorice:
Metode preventive
- respectarea regulamentelor de carantin� fitosanitar�;
- folosirea la sem�nat a semin�elor condi�ionate;
- distrugerea focarelor de infestare cu semin�e de buruieni din terenurile
necultivate: drumuri alei, talazurile teraselor, �an�uri, canale de irigat
- folosirea apei de irigat f�r� semin�e de buruieni;
- recoltarea la timp �i corect� a culturilor;
- evitarea r�spândirii semin�elor de buruieni prin intermediul animalelor;
- urm�rirea evolu�iei speciilor segetale;
- preg�tirea patului germinativ;
- sem�natul la epoca optim�;
- respectarea adâncimii de sem�nat;
- asigurarea densita�ii optime a plantelor;
- corectarea reac�iei solului;
- folosirea gunoiului de grajd, complet fermentat;
- eliminarea excesului de umiditate
Metode agrotehnice
48
- lucr�rile de baz� ale solului: ar�tura �i lucr�rile de preg�tire a patului
germinativ;
- rota�ia culturilor - permite evitarea monoculturii care favorizeaz� înmul�irea
buruienilor;
Combaterea chimic� a buruienilor din culturile de grâu
Pentru a asigura o eficacitate ridicat�, trebuie ales foarte bine momentul
optim de aplicare a erbicidelor, moment în care buruienile au sensibilitatea cea mai
mare (între stadiul de ”rozet�” �i 2-3 frunze), cât �i de toleran�a maxim� a culturii
(între înfr��ire �i începerea form�rii primului nod diferen�iat). O influen�� mare
asupra eficacita�ii erbicidelor o are temperatura �i umiditatea (temperaturi medii de
peste 8-100C �i umiditate suficient�).
Decizia privind aplicarea erbicidelor trebuie s� �in� cont de gradul de
îmburuienare existent �i previzibil, speciile predominante �i starea de vegeta�ie a
culturilor, în fiecare sol� în parte.
In ultimii ani s-a constatat c� erbicidele combinate (asociate) care con�in mai
multe substan�e active (2 sau 3), au un spectru de combatere mai larg, în compara�ie
cu erbicidele simple. Aplicarea erbicidelor nu înseamn� numai combaterea
corespunzatoare a buruienilor pentru cultura în curs, ci �i pentru culturile urm�toare.
Prin urmare alegerea corespunz�toare a erbicidelor (a tehnicilor de aplicare, a
calit��ii tratamentelor) pentru culturile de grâu reprezint� o bun� investiga�ie pentru
anii urm�tori. A�a cum se specific� mai sus, buruienile dicotiledonate ocup� ponderea
cea mai mare, pentru acestea existând mai multe posibilita�i de combatere:
1. buruieni sensibile la acidul 2,4 D sau s�rurile acestuia (Sinapis arvensis-mustarul
salbatic; Chenopodium album-loboda;Cirsium arvense-palamida; Polygonum
convolvulus-hrisca; Polygonum aviculare-troscot; Raphanum raphanistrum - ridichea
salbatica; Thlaspi arvense- paralute; Atriplex sp- loboda; Sonchus oleraceus-susai
moale; Centaurea cyanus etc.). Epoca optim� de aplicare a acestor erbicide este de
la începutul înfr��irii pân� la formarea primului internod, iar temperatura s� fie >
100C.
2. buruieni rezistente la 2,4 D sau s�rurile acestuia (Gallium aparine-turita;
Matricaria chamomila-musetelul mirositor; Matricaria inodora-musetelul nemirositor;
Agrostema githago- neghina; Vicia sp-mazarichea; Papaver rhoeas-macul; Anthemis
sp.; Veronica sp.-soparlita, ventrilica, etc. Epoca optim� de combatere a buruienilor
din aceast� categorie este faza de rozeta (5-7 frunze), când buruienile au cre�terea
activ�, erbicidele fiind preluate �i translocate în plant� mult mai rapid.
49
Erbicidele recomandate sunt în special cele din clasa sulfoniureice: clorsulfuron
75%; tifensulfuron-metil 75%; triasulfuron 75%; clorsulfuron 75%; tifensulfuron–metil
25% + tribenuron-metil 25%;metsulfuron-metil 60%; iodosulfuron-metil-Na 25 g/l +
amidosulfuron 100 g/l +mefempirdietil(safener) �i altele.
Pe lâng� erbicide din clasa sulfonilureice se mai pot utiliza erbicide i din
alte clase chimice: fluroxipir 250 g/l;clopiralid 300 g/l; piraflufen-etil 2%;
trinexapac-etil 250 g/l; carfentrazon –etil 5,75% + acid 2,4D 64,7%. Amestecurile de 2
sau mai multe substan�e ce asigur� un spectru mai mare de combatere, face ca
aceste erbicide s� fie din ce în ce mai utilizate. Dintre acestea cele mai importante
sunt dicamba 100 g/l + acid 2,4D 300 g/l; tritosulfuron 25% + dicamba 50%;
bromoxinil octanoat 24 g/l + ioxinil octanoat 160 g/l; bromoxinil 280 g/l + acid 2,4D
280 g/l etc.
În cazul buruienilor monocotiledonate se pot utiliza erbicidele: clorotoluron;
propoxicarbazon; iodosulfuron metil sodium 100 g/l + 300 g/l mefenpir dietil
(safener); pinoxaden + cloquintocet mexil (safener 12,5 g/l; piroxsulam +
cloquintocet mexil (safener) sau amestecuri de 2 substante diflufenican 100 g/l +
isoproturon 500 g/l; pinoxaden + 5 g/l florasulam + 11,25g/l cloquintocet mexil
(safener).
Zonarea culturii grâului de toamn� în România, recomand� Dobrogea ca zona
favorabil�, caracterizat� prin precipita�ii mai reduse, dar cu o umiditate atmosferic�
bun� datorat� influen�ei M�rii Negre, ceea ce creaz� condi�ii bune de vegeta�ie.
Dealurile erodate din Nordul Dobrogei, se încadreaza în zona pu�in favorabil�
grâului, în care condi�iile climatice sunt asigurate grâului, dar solurile se
caracterizeaz� prin fertilitate redus�, însu�iri fizice �i chimice pu�in corespunz�toare.
50
III. FACTORII DE RISC PRIVIND CULTURA DE FLOAREA SOARELUI
1. Particularit��i biologice ale plantelor de floarea-soarelui
Floarea-soarelui este principala cultur� oleaginoas� cultivat� în Dobrogea. Pe
lâng� faptul c� reprezint� o materie prim� important� în industria alimentar�,
produc�ia suplimentar� a acestei culturi (�rotul de floarea soarelui, biocombustibilii,
etc), are o contribu�ie semnificativ� la veniturile ob�inute de popula�ia care se ocup�
cu agricultura.
În timpul vegeta�iei, floarea-soarelui trece prin urm�toarele fenofaze:
germinarea (apari�ia cotiledoanelor deasupra suprafe�ei solului), prima pereche de
frunze adev�rate, înmugurirea (dimensiunea mugurilor ajunge la 1-1,5 cm), înflorirea
�i maturizarea; acestea sunt descrise în tabelul 3.
Tabel 3 Fenofazele de dezvoltare la floarea-soarelui
cotiledon
În timpul primelor 15-20 de zile de la germinare, partea
plantei aflat� deasupra solului se dezvolt� lent, pe
seama sistemului radicular, atingând în aceast�
perioad� în�l�imea de 40 cm.
prima pereche de frunze
Dup� 3-4 s�pt�mâni de la germinare, plantele î�i
formeaz� 6-8 frunze adev�rate, apoi începe
diferen�ierea intens� a organelor generative -
inflorescen�a �i componentele sale.
a doua pereche de frunze
La soiurile timpurii, acest lucru are loc în perioada
apari�iei perechilor 2-4 de frunze, iar la soiurile mediu
timpurii - de la a treia pân� la a �asea.
51
Începutul înmuguririi
În faza înmuguririi, începe perioada de cre�tere intens�,
care continu� pân� la stadiul de înflorire. În aceast�
perioad�, continu� formarea p�r�ilor componente ale
inflorescen�ei �i se observ� o accelerare a cre�terii
organelor vegetative - tulpin�, frunze, sistem radicular.
sfâr�itul înmuguririi
De o importan�� deosebit� pentru aceast� perioad� este
furnizarea de substan�e nutritive, de c�ldur�, lumin� �i
umiditate.
înflorire în mas�
Înflorirea începe diminea�a devreme înainte de r�s�ritul
soarelui prin deschiderea florilor ligulate. Florile
tubulare (fructele) înfloresc de la periferie spre centru
în grupuri de câte 2-3 rânduri. De obicei, se formeaz� 8-
10 zone. Înflorirea unei plante dureaz� 8-10 zile, în
timp ce pentru toat� cultura este nevoie de 20-30 zile.
Temperaturile ridicate, umiditatea atmosferic� sc�zut�
(vânturile uscate) �i ploile prelungite pot influen�a
desf��urarea normal� a acestui proces.
sfâr�itul înfloririi
Pân� la apari�ia florilor, mugurii se îndreapt�
întotdeauna spre soare �i urmeaz� mi�carea acestuia,
de unde vine �i denumirea sa (helio - soarelui �i antus -
floarea). Deoarece înflorirea începe diminea�a, plantele
r�mân pân� la sfâr�itul vegeta�iei îndreptate spre est.
maturitate fiziologic�
Maturizarea continu� timp de 5-6 s�pt�mâni de la
fecundare. Aceasta este caracterizat� prin trei etape:
galben�, maro �i complet�.
52
În ceea ce prive�te condi�iile din Dobrogea, perioada de la îns�mân�are pân� la
germinare este de 12-15 zile. De la germinare la înmugurire trec 30-40 de zile, iar de
la înmugurire la înflorire - 20-28 zile. Întreaga perioad� de vegeta�ie dureaza 90 - 140
de zile (la hibrizii mediu timpurii, aceast� perioad� este 115-125 zile).
Zonele optime pentru cultura de floarea-soarelui în Dobrogea
Condi�iile climatice �i pedologice din Dobrogea sunt, în general, potrivite
pentru cultivarea florii-soarelui. În plus, aceast� cultur� este caracterizat� �i de o
plasticitate ecologic� mare.
În România sunt diferentiate câteva zone de cultur� pentru floarea-soarelui,
Câmpia Român� �i Dobrogea cu solurile de tip cernoziom �i Câmpia de Vest, situându-
se în zona I de favorabilitate. În agricultura modern�, exist� posibilitatea de a
extinde zonele favorabile pentru cultur� �i de a îmbun�t��i calit��ile acelor zone prin
aplicarea îngr���mintelor �i a iriga�iilor.
Precipita�iile anuale din Dobrogea, temperatura �i umiditatea aerului în timpul
etapelor critice de dezvoltare a culturilor r�spund în mare m�sur� (în anii normali din
punct de vedere climatologic) necesit��ilor plantelor. În timpul perioadei de
vegeta�ie, ploile sunt insuficiente, reprezentând un risc pentru produc�ia de floarea-
soarelui pe aceste suprafe�e.
2. Particularit��i tehnologice de cultur� la floarea-soarelui în Dobrogea
2.1. Alegerea terenului
Atunci când se alege terenul pentru sem�narea florii-soarelui ar trebui s� se ia
în considerare urm�torii factori: particularit��ile biologice ale culturii (cerin�e privind
tipul de sol, umiditatea, temperatura, lumina, etc.), sensibilitatea la boli �i
d�un�tori, precum �i buruieni, cerin�e fitosanitare determinante. Pe acela�i teren,
cultura ar trebui s� fie sem�nat� dup� 5-6 ani. Se recomand� ca în cazul suprafe�elor
mari, floarea-soarelui s� fie cultivat� în asolament de 4-6 ani, astfel încât partea cea
mai semnificativ� s� nu dep��easc� 12,5-25% din totalul suprafe�ei pentru rota�ia
culturilor. Un rol esen�ial în dezvoltarea plantelor �i ob�inerea recoltei de floarea-
soarelui îl au culturile premerg�toare. Importan�a acestora este determinat� de
m�sura în care ele apar ca surs� sau gazd� pentru dezvoltarea �i înmul�irea bolilor �i
d�un�torilor care pot afecta cultura de floarea-soarelui, de cantitatea total� de
umezeal� a straturilor solului, de gradul de infestare a solului cu buruieni �i de
consecin�ele negative ale erbicidelor.
Dintre culturile premerg�toare potrivite cerin�elor culturii de floarea-soarelui,
se deta�eaz� culturile cerealiere de toamn� - grâu �i orz. Acestea ofer� o alternare
clasic� în rota�ia culturilor �i ofer� oportunit��i pentru aplicarea diverselor sisteme
53
de cultivare a solului �i de protec�ie a plantelor, oferind posibilitatea utiliz�rii unei
cantit��i mai mici de azot în lucr�rile de fertilizare.
Relativ potrivit� ca plant� premerg�toare pentru floarea-soarelui este cultura
de porumb, utilizat pentru boabe sau nutre�. În acest caz, principala cerin�� este ca
recoltarea s� se fac� devreme, astfel încât principalele lucr�ri s� se încheie la
sfâr�itul lunii noiembrie. Nu este de dorit ca porumbul s� fie utilizat ca o cultur�
premerg�toare pentru floarea-soarelui în zonele supuse unei severe eroziuni a apei �i
a vântului.
Culturi premerg�toare mai pu�in potrivite pentru floarea-soarelui sunt cele de
lucern� �i iarb� arate de curând, care usuc� foarte mult straturile mai profunde ale
solului (pân� la o adâncime de 3 m sau mai mult). În anii ploio�i, floarea-soarelui
poate fi sem�nat� pe suprafe�ele arate dup� 1-2 ani. În cazul altern�rii unor ani
usca�i cu unii ploio�i �i umiditate insuficient�, floarea-soarelui poate ocupa aceste
terenuri nu mai devreme de 3-4 ani. Culturi premerg�toare pu�in adecvate sunt �i
legumele �i tutunul, deoarece sunt atacate de acelea�i boli ca floarea-soarelui.
Nu este de dorit ca floarea soarelui �i rapi�a s� fie cultivate prin rota�ie pe
acela�i loc, iar dac� sunt cultivate în dou� rota�ii consecutive, este necesar s� se
prevad� izolarea acestui spa�iu.
În niciun caz nu ar trebui s� se permit� sem�narea florii-soarelui ca
monocultur�.
Nu în ultimul rând, în alegerea terenului trebuie s� se �in� seama de tipul �i
varietatea solului. Exist� percep�ia c� floarea-soarelui poate fi cultivat� pe orice fel
de sol dup� recoltarea culturilor cerealiere de toamn� - grâu �i orz. Reac�ia plantelor
la compozi�ia mecanic� a solului este relativ aceea�i, atât în cazul unor soluri pu�in
nisipoase, cât �i în cazul solurilor grele, argiloase. Dezvoltarea plantelor pe soluri cu
o compozi�ie mecanic� diferit� este determinat�, într-o mai mic� m�sur�, de
caracteristicile structurii, �i într-o mai mare m�sur�, de existen�a umidit��ii �i
nutrien�ilor din sol. Pentru solurile u�or nisipoase, dezvoltarea culturii este
determinat� de nivelul de fertilizare, în timp ce pentru solurile grele, argiloase – de
excesul de umiditate din sol în timpul anumitor etape ale dezvolt�rii plantelor.
Impactul negativ al solurilor grele îmbibate cu ap� este mai mare în perioada
cuprins� între sem�nat �i formarea celei de-a doua perechi de frunze, atunci când
pentru germinarea �i cre�terea sistemului radicular în adâncime este nevoie de mai
mult� caldur�. Îmbibarea cu ap� a stratului de la suprafa�a solurilor argiloase în
54
perioada de preînflorire duce la dispunerea r�d�cinilor plantelor la o adâncime mai
mic� �i la o cre�tere vegetativ� anormal�.
În ceea ce prive�te propriet��ile chimice ale solului, s-a constatat c� floarea-
soarelui nu tolereaza excesul de carbona�i. Plantele cresc cel mai bine dac� solul este
neutru sau u�or acid. Salinizarea solului nu are un efect semnificativ asupra
produc�iei �i cre�terii plantelor. S-a demonstrat c� dintre culturile oleaginoase,
floarea-soarelui are cea mai mare rezisten�� la salinitate. În acela�i timp, plantele de
floarea-soarelui dezvolt� un sistem radicular puternic, reac�ionând negativ la solurile
cu pietri� situat la mic� adâncime.
Prin urmare, adâncimea profilului de sol �i gradul de drenaj al solului au o
influen�� semnificativ� asupra produc�iei, în timp ce compozi�ia mecanic� �i
fertilitatea solului afecteaz� mai pu�in dezvoltarea plantelor.
2.2. Alegerea hibridului
Dup� durata perioadei de vegeta�ie, hibrizii de floarea-soarelui se împart în:
� timpurii – perioad� de vegeta�ie 108-110 zile;
� semi-timpurii – perioad� de vegeta�ie 110-114 zile;
� semi-târzii - perioad� de vegeta�ie 114-117 zile;
� târzii – perioad� de vegeta�ie peste 120 zile.
O etap� foarte important� în ob�inerea unei produc�ii de succes este
reprezentat� de lupta cu seceta �i temperaturile ridicate. Prin urmare, este
important ca produc�torii din zona Dobrogea s� se orienteze spre hibrizi mai timpurii,
deoarece sem�natul timpuriu permite plantelor s� creasc� într-un mediu mai propice.
Ei trebuie s� aleag� un hibrid care s� îndeplineasc� urm�toarele cerin�e:
- Hibrizii s� fie semi-timpurii;
- S� aib� o bun� plasticitate ecologic�, pentru a putea ob�ine recolte sigure �i stabile;
- S� îmbine toleran�a ridicat� la secet� cu posibilitatea ob�inerii unor cantit��i mari
de semin�e �i ulei;
- S� fie rezisten�i la noile tipuri de lupoaie ( – N);
- S� fie rezisten�i la îndoire �i rupere;
- Întregul capitul s� fie bine inseminat, semin�ele s� fie dense �i plantele s� nu fie
atacate de boli �i d�un�tori;
Este foarte greu sau aproape imposibil ca to�i ace�ti indicatori s� se reg�seasc�
într-un singur hibrid. Acest lucru este principalul obiectiv al centrelor de selec�ie a
semin�elor. În cadrul selec�iei trebuie s� primeze hibrizii testa�i, în timp ce pe
55
suprafe�ele mari, dac� este posibil, s� fie cultiva�i 3-4 hibrizi cu caracteristici
economice diferite, în scopul asigur�rii unei produc�ii stabile �i sigure.
In România sunt omologa�i urm�torii hibrizi:
AMIGO SU, hibrid simplu din grupa de maturitate semitardiv�, creat de firma
Quality Crops Agro SRL, Romania. Planta are în�l�ime medie. Epoca înfloritului este
medie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� �i la ar�i��; rezisten�� bun� la
frângere; mediu rezistent la atacul de Sclerotinia sclerotiorum, Phomopsis helianthi
�i Plasmopara helianthi. Rezistent la lupoaie (Orobanche sp.). Produc�ie medie de
3200 kg/ha.
CELIA CL, Hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului -
tardiv�. Planta este de în�l�ime mare. Rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet�, la
ar�i�� �i la frângere; mediu rezistent la atacul de Phomopsis helianthi �i Sclerotinia
sclerotiorum. rezistent la Plasmopara helianthi. Rezistent la aplicarea erbicidelor pe
baz� de imidazolinone. Produc�ie medie de 3080 kg/ha.
DALIA CS, hibrid simplu din grupa de maturitate timpurie mijlocie. Epoca înfloritului
-precoce. Prezint� rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� rezisten��; foarte bun�
la ar�i�� �i la frângere; rezistenta la atacul de Plasmopara helianthi; mediu rezistent
la Sclerotinia sclerotiorum �i Phomopsis helianthi; rezistent la atacul de lupoaie
(Orobanche sp.). Produc�ie medie de 3340 kg/ha.
ES ALMINAR, hibrid din grupa de maturitate semitardiv�. Rezisten�� bun� la secet� �i
bun� spre foarte bun� la ar�i�� �i la frângere; tolerant la atacul de Phomopsis
helianthi; mediu rezistent la Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi;
rezistent� la atacul de lupoaie (Orobanche sp.). Produc�ie medie de 3070 kg/ha.
ES AZACAN, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului
este medie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� �i la ar�i��; rezisten��
foarte bun� la frângere; rezistent la atacul de Phomopsis helianthi �i Sclerotinia
sclerotiorum; mediu rezistent la Plasmopara helianthi; rezistent la lupoaie. Produc�ie
medie de 3440 kg/ha.
ES PRATIC, hibrid simplu, din grupa de maturitate mijlocie timpurie. Epoca
înfloritului este tardiv�. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� la ar�i�� �i la
frângere; rezistenta medie la atacul de Phomopsis helianthi, Sclerotinia sclerotiorum
�i Plasmopara helianthi; rezisten�� la lupoaie. Produc�ie medie de 3190 kg/ha.
ES ZANCARA, hibrid simplu din grupa de maturitate semitardiv�. Epoca înfloritului
este medie. Are rezisten�� bun� la secet� �i rezisten�� bun� spre foarte bun� la ar�i��
�i la frângere; rezistenta la atacul de Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara
helianthi; rezistent la atacul de lupoaie (Orobanche sp.). Produc�ie medie de 3100
56
kg/ha.
LA PAMPA SU, hibrid simplu, care face parte din grupa de maturitate mijlocie. Epoca
înfloritului este tardiv�. Planta are în�l�imea medie. Prezint� rezisten�� bun� spre
foarte bun� la secet�, ar�i�� �i frângere; rezistenta medie la atacul de Phomopsis
helianthi, Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi; rezistenta la
tratamentele cu erbicide pe baz� de tribenuron. Produc�ie medie de 3340 kg/ha.
MAS 91I R, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului
este timpurie. Planta este de în�l�ime medie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun�
la secet�, ar�i�� �i la frângere; rezistenta medie la atacul de Phomopsis helianthi,
Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi; toleranta la atacul de lupoaie;
rezistenta la tratamentele cu erbicide pe baza de imidazolinone. Produc�ie medie de
2980 kg/ha.
MAS96OL, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Epoca înfloritului
este medie spre tardiv�. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet�, la ar�i�� �i la
frângere; rezistenta medie la atacul de Sclerotinia sclerotiorum, Plasmopara
helianthi �i Phomopsis helianthi; toleranta la atacul de lupoaie. Produc�ie medie de
3120 kg/ha.
NS ORO, hibrid simplu din grupa de maturitate semitardiv�. Epoca înfloritului este
timpurie. Are rezisten�� bun� spre foarte bun� la secet� �i la ar�i�� �i rezisten�� bun�
la frângere; rezistenta la atacul de Sclerotinia sclerotiorum, Phomopsis helianthi �i
Plasmopara helianthi. Este rezistent la atacul de lupoaie. Produc�ie medie de 3080
kg/ha.
OBRAIA CS, hibrid simplu din grupa de maturitate timpurie. Are rezisten�� foarte
bun� la secet�, frângere �i spre foarte buns� la ar�it�; rezisten�� medie la atacul de
Phomopsis helianthi, Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi; rezistent la
atacul de lupoaie. Produc�ie medie de 3400 kg/ha.
RAFALE, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Are rezisten�� bun� spre
foarte bun� la secet�, la ar�i�� �i la frângere; rezistenta medie la atacul de Sclerotinia
sclerotiorum, Plasmopara helianthi �i Phomopsis helianthi. Este rezistent la atacul de
lupoaie. Produc�ie medie de 3290 kg/ha.
TORO SU, hibrid simplu din grupa de maturitate semitimpurie. Are rezisten�� bun�
spre foarte bun� la secet�, ar�i�� �i frângere; rezistenta la atacul de Phomopsis
helianthi, Sclerotinia sclerotiorum �i Plasmopara helianthi. Este rezistent la atacul
de lupoaie. Produc�ie medie de 3000 kg/ha.
57
3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui
Factorii climatici de risc în dezvoltarea plantelor de floarea-soarelui sunt
temperatura �i precipita�iile. Suma temperaturilor efective pentru floarea-soarelui
este de aproximativ 2500°C. Cea mai potrivit� temperatur� pentru cre�tere �i
dezvoltare este de 20-25°C, dar temperaturile reale adeseori dep��esc aceste limite.
Îns�mân�area începe atunci când temperatura solului la adâncimea de 10 cm este de
8-10°C. Plantele tinere pot tolera pentru scurt� durat� temperaturi sc�zute pân� la
6°C, dar dac� vârful vegeta�iei este distrus, dezvoltarea va fi încetinit� �i recolta va
sc�dea. Cre�terea temperaturilor la peste 30°C încetine�te dezvoltarea plantelor de
floarea-soarelui.
Un alt factor care, de multe ori, limiteaz� produc�ia de floarea-soarelui este
reprezentat de precipita�iile insuficiente. Floarea-soarelui este o plant� relativ
rezistent� la secet�. Datorit� sistemului s�u radicular puternic �i structurii frunzelor,
floarea-soarelui tolereaz� mai u�or seceta solului �i seceta atmosferic�. Faza de
înmugurire-înflorire este critic� în ceea ce prive�te umiditatea. Atunci când umplerea
semin�elor are loc în condi�ii optime de umiditate, cre�te recolta �i se acumuleaz�
mai multe gr�simi. Consumul total de ap� este de aproximativ 400 m3 la hectar.
Din punct de vedere meteorologic, seceta este un interval lipsit de precipita�ii
pentru o perioad� mai lung� de timp. Din perspectiv� agronomic�, seceta este un
complex de condi�ii meteorologice (precipita�ii reduse, temperaturi ridicate,
umiditate sc�zut� a aerului �i vânturi puternice), care stric� echilibrul apei la nivelul
plantei. Se intensific� transpira�ia �i evaporarea apei din sol, plantele se
deshidrateaz� �i se ofilesc. Acest lucru afecteaz� �i reduce recolta.
De obicei, apare seceta atmosferic�. Seceta atmosferic� mai este denumit� �i
vânt uscat sau vânt negru. Apare brusc �i indepedent de umiditatea din sol.
Reprezint� combinarea unei umidit��i atmosferice sc�zute (10-20%), temperatur�
ridicat� a aerului (peste 25°�) �i vânt puternic (peste 5m/s). Surprinde plantele
nepreg�tite, ac�ioneaz� în timp relativ scurt, dar provoac� daune majore.
Uscarea solului este înregistrat� în cazul unor precipita�ii insuficiente �i a
evapotranspira�iei, ceea ce duce la reducerea apei din sol de care pot dispune
plantele. Uscarea solului se produce mai încet �i treptat, lucru ce permite plantelor
s� se preg�teasc� de secet�. Combinarea celor dou� fenomene duce la usc�ciunea
solului �i a atmosferei.
58
4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici
4.1. Lucr�ri agrotehnice
În ultimii ani, includerea celei de-a doua culturi oleaginoase (rapi�a) în
sistemul de rota�ie a culturilor a dus la greut��i pentru produc�ia de floarea-
soarelui din Dobrogea. Dup� cum se �tie, floarea soarelui �i rapi�a sunt atacate de
acelea�i boli: Phoma, Sclerotinia, Alternaria, care se înmul�esc din cauza
nerespect�rii regulii ca aceste dou� culturi s� se succead� una dup� cealalt� abia
dup� 5-6 ani.
Pe fondul cerin�elor organizatorice, agrotehnice �i fitosanitare, cele mai bune
plante premerg�toare pentru floarea-soarelui sunt culturile cerealiere de iarn�.
Este recomandat ca în asolament s� fie incluse �i culturi secundare pentru a
preveni eroziunea solului în timpul perioadei când nu este cultivat� floarea-soarelui.
Potrivite pentru sunt unele leguminoase (maz�re pentru furaj, m�z�richea obi�nuit� -
borceagul, m�z�richea de nisip, m�z�richea verde, �.a.), care cresc repede dup�
germinare. Efectul antieroziv al culturilor învecinate poate fi m�rit dac� prim�vara,
înainte de sem�narea florii-soarelui, masa verde nu este arat�, ci este tratat� cu
erbicid pentru întreruperea vegeta�iei �i p�strat� ca mulci.
Lucr�rile solului au o influen�� direct� asupra cre�terii plantelor �i recoltei,
determin� calitatea �i eficien�a celorlalte lucr�ri agricole - sem�natul, combaterea
buruienilor, eficien�a m�surilor de protec�ie a plantelor �.a.
Dezmiri�tirea mecanizat� (îndep�rtarea resturilor de coceni r�mase dup�
recoltare) este o opera�iune tehnologic� subestimat�, ce poate duce la apari�ia
urm�toarelor probleme:
� îmburuienarea miri�tilor, care împiedic� dezvoltarea culturii în perioada de
vegeta�ie activ�;
� propagarea d�un�torilor �i agen�ilor patologici;
� uscarea stratului superior al solului ale c�rui capilare nu sunt totu�i distruse;
� reten�ia apei rezultat� din eventuale precipita�ii aproape de suprafa�a solului
�i cre�terea consumului de energie în timpul urm�toarelor lucr�ri ale solului.
În cazurile în care nu se vor executa principalele lucr�ri ale solului în zilele de
dup� recoltare, ar trebui ca miri�tea s� fie cur��at� imediat dup� recoltare sau în
maxim 2 zile de la aceasta; dezmiri�tirea realizat� imediat dup� recoltare poate duce
la reducerea rezisten�ei la trac�iune a plugului în timpul aratului cu 35%. Resturile
vegetale trebuie s� fie complet amestecate cu solul.
59
În zona Dobrogea, principala lucrare a solului pentru cultura de floarea-
soarelui este reprezentat� de aratul adânc cu întoarcerea brazdelor. În ultimii ani,
este întâlnit �i aratul adânc f�r� întoarcerea brazdelor de p�mânt, precum �i
adâncimea de 40-50 cm.
Principalele riscuri, care afecteaz� lucr�rile de baz� ale solului, constau în
urm�toarele:
� nerespectarea adâncimii de lucru, adâcime mai mare decât cea permis� cu 5%,
mai ales pe fâ�iile situate în curb� �i în apropierea perdelelor de p�duri, unde
deseori r�mân nearate - suprafe�e late nearate;
� dep��irea cu 10% a l��imii de lucru, mai ales în cazul adâncimilor mari (f�r�
întoarcerea brazdelor), câteodat� r�mânând suprafe�e nelucrate;
� deseori, ar�tura adânc� de var� este realizat� atunci când solul este foarte
uscat �i num�rul bulg�rilor de p�mânt cu dimensiunea de peste 10 cm
dep��e�te limita admis� de 15%;
� slaba cunoa�tere a structurii plugului reversibil, din ce în ce mai r�spândit,
ajustarea necorespunz�toare a l��imii de lucru, a primului corp al plugului,
precum �i a întregului plug; rezultatul este evident, culminând cu stabilirea
desf��ur�rii lucr�rilor, una dup� alta �i dimensiunea inegal� a brazdelor;
� aratul �i distrugerea incomplet� a resturilor vegetale (miri�tea), îndeosebi în
cazul unei f�râmi��ri necorespunz�toare realizate de combine �i a unui volum
ridicat.
Pentru Dobrogea, cel mai bun efect agrotehnic al aratului este ob�inut atunci
când lucr�rile se realizeaz� pân� la sfâr�itul lunii august. În cazul unei ar�turi târzii,
realizat� pân� la sfâr�itul lunii noiembrie �i mai ales prim�vara, produc�ia culturilor
de prim�var� scade brusc. Efectul pozitiv al aratului timpuriu în adâncime poate fi
explicat ca rezultat al descompunerii materiei organice �i al acumul�rii mai multor
nitra�i, observându-se �i o mobilitate mai mare a fosfa�ilor; suprafe�ele sunt cur��ate
mai bine de buruieni �i, mai ales, de r�d�cinile �i ramifica�iile perene; udarea
periodic� �i uscarea unora dintre soluri favorizeaz� formarea acestora. Lucr�rile
principale realizate timpuriu se impun �i din considerente tehnice �i organizatorice.
În septembrie �i octombrie, se realizeaz� preg�tirea solului pentru sem�nat �i
îns�mân�area rapi�ei �i grâului. În cazul în care, dup� sem�nat, sunt înregistrate
ploile de toamn�, condi�iile de arat se înr�ut��esc �i lucr�rile sunt amânate pentru
prim�var�, cu toate consecin�ele negative, care decurg din aceasta.
60
Suprafe�ele nearate �i nelucrate acumuleaz� mai greu apa provenit� din
precipita�ii. Pierderea umidit��ii pe aceste suprafe�e este intensificat� �i de
cre�terea buruienilor �i a plantelor spontane. Miri�tile nearate devin incubator pentru
numeroase boli �i d�un�tori – man�, phom�, sclerotinie, lupoaie, viermele sârm� �.a.
Se recomand� ca, imediat dup� recoltarea culturilor de cereale, s� se are câmpurile
care urmeaz� s� fie sem�nate cu floarea-soarelui.
Lucrarea principal� a solului trebuie s� fie diferit� �i în func�ie de
particularit��ile solului. În zonele cu soluri de tip cernoziom, adâncimea ar�turii
trebuie s� fie între 23-25 cm, iar în zonele cu cernoziomuri podzolite, din cauza
compozi�iei mecanice a acestora �i înt�ririi rapide a ar�turii, aratul trebuie efectuat
la adâncimea de 28-30 cm. Aceste soluri trebuie s� fie arate în condi�ii de umiditate
optime, atunci când aderen�a dintre particule �i agregate este minim�, iar solul este
f�râmi�at în bulg�ri mici. În cazul unei umidit��i ridicate, cre�te rezisten�a plugului la
trac�iune, se formeaz� brazde, care în caz de secet� duc la formarea unor bulg�ri
mari, se formeaz� „urme de plug”, care limiteaz� p�trunderea apei, reducând
porozitatea.
În ceea ce prive�te terenurile arabile cu o pant� u�oar�, în lungul curbelor de
nivel, în acela�i timp cu ar�tura adânc� pot fi construite valuri pentru re�inerea pe
pant� a apei provenite din ploi �i z�pezi. Valurile pot fi formate cu al 4-lea sau al 5-
lea corp de plug, ultimul corp al plugului fiind înlocuit cu un disc mai mare. Pe
terenurile arabile situate în pant�, unde apare men�ionat orizontul A, întoarcerea
brazdei este inadecvat� din cauza faptului c� la suprafa�� se afl� o scoar�� stâncoas�
care nu este fertil� �i are o rezisten�� sc�zut� la eroziune.
Agricultura modern� intensiv� impune utilizarea obligatorie a erbicidelor �i
minimizarea importan�ei lucr�rilor realizate înainte de îns�mân�are, iar pe de alt�
parte prim�vara necesit� nivelarea terenurilor arate �i cur��area acestora de
buruieni. În acest sens, între�inerea ar�turii de toamn�, realizat� prin discuire sau
lucr�ri cu ajutorul cultivatorului la adâncimea de 10-15 cm, este o parte
indispensabil� a lucr�rilor de prelucrare a solului. Prin aceste lucr�ri sunt distruse
buruienile �i plantele spontane, sunt nivelate suprafe�ele, este p�strat� umiditatea în
sol. Pe lâng� aceasta, sunt create condi�ii �i pentru germinarea semin�elor de
buruieni, lucru care faciliteaz� aplicarea, �i, în unele cazuri, reduce necesitatea
efectu�rii unor lucr�ri de prim�var� pentru c� majoritatea buruienilor r�s�rite
toamna târziu sunt distruse de gerurile din timpul iernii. Din diverse motive
(angajarea în alte activit��i agricole, motive economice, etc.), o parte a fermierilor
nu efectueaz� aceast� lucrare, lucru ce duce la îmburuienarea suprafe�elor arate.
61
Pentru a ob�ine un efect dublu - nivelarea terenului arat �i distrugerea buruienilor,
între�inerea ar�turii ar trebui s� se fac� în a doua jum�tate a toamnei: 15 septembrie
- 30 noiembrie. Pân� în aceast� perioad�, bulg�rii mari de p�mânt sunt f�râmi�a�i, iar
semin�ele buruienilor germineaz�. Prin între�inerea ar�turii de toamn� sunt distru�i �i
mul�i d�un�tori din sol.
Prin lucr�rile efectuate înainte de îns�mâ�are sunt înl�turate condi�iile pentru
germinarea buruienilor, dar semin�ele î�i p�streaz� densitatea �i vitalitatea, lucru ce
se observ� mai târziu, dup� sem�natul florii-soarelui. În acest caz, distrugerea
buruienilor pe cale mecanic� este mai dificil� �i duce la r�rirea culturilor. Aceste
considerente impun efectuarea, înainte de sem�nat, a 1-2 lucr�ri cu ajutorul
cultivatorului. O condi�ie obligatorie este ca ultima lucrare s� se efectueze dupa 1-2
zile de la realizarea îns�mân��rilor, iar adâncimea s� nu fie mai mai mare de 8 cm.
Pentru a evita apari�ia riscurilor care ar putea afecta produc�ia de floarea-
soarelui, este necesar s� se aplice o fertilizare mineral� echilibrat�, cantit��ile de
îngr���minte fiind stabilite în func�ie de factorii pedologici, climatici, biologici,
agrotehnici, agrochimici �i de al�i factori.
Floarea soarelui este o mare consumatoare de elemente nutritive, produc�ii
ridicate sub aspect cantitativ �i calitativ, ob�inându-se în principal prin fertilizare
corespunzatoare cu azot, fosfor �i potasiu, iar acolo unde situa�ia o impune �i prin
folosirea microelementelor cu magneziu, zinc �i bor.
Cantitatea de precipita�ii �i distribuirea lor în perioada de vegeta�ie exercit� o
influen�� semnificativ� asupra eficien�ei fertiliz�rii. Efectul azotului este relativ mai
mare în anii cu precipita�ii crescute. Fertilizarea doar cu azot este mai pu�in
eficient�, �i, prin urmare, nu ar trebui s� fie aplicat�. Nutri�ia neechilibrat� a
plantelor de floarea-soarelui cu azot mineral duce la îmboln�virea fiziologic�
cunoscut� sub numele de îng�lbenirea culturilor.
Floarea-soarelui este receptiv� la fertilizarea cu fosfor. Fosforul ajut� la
reducerea coeficientului de transpira�ie, la formarea unui sistem radicular puternic;
acest sistem ajut� la folosirea mai eficient� a rezervelor de ap� �i absorb�ia mai bun�
a substan�elor nutritive din straturile mai adânci ale solului.
Fertilizarea cu potasiu duce la cre�terea nesatisf�c�toare a produc�iei. Potasiul
cre�te rezisten�a la secet� a plantelor �i stabilizeaz� con�inutul de gr�sime al
semin�elor.
Pentru o produc�ie de 100 kg semin�e plus produc�ia secundar� aferent�,
floarea-soarelui extrage din sol 4 – 6 kg azot, 1,5 – 2,3 kg P2O5 si 7,5 – 12 kg K2O), la
acestea adaugându-se 1,8 kg calciu, 1,1 kg magneziu, 0,5 kg sulf, 0,2 kg sodiu, 26 g
62
fier, 5,5 – 15,5 g mangan, 4,2 – 9,9 g zinc, 1,5 – 1,9 g cupru, 6,5 – 13,5 g bor, 0,4- 2,9
g molibden si 28,7 g aluminiu. In nutri�ia cu N, P si K la floarea-soarelui, perioada
critic� o reprezinta faza de r�s�rire, formarea primei perechi de frunze adevarate �i
înflorirea, iar influen�a negativ� a insuficien�ei acestora nu mai poate fi corectat�
ulterior, chiar dac� se asigur� cele mai bune condi�ii de nutri�ie.
Eficacitatea fertiliz�rii este determinat� în mare m�sur� de uniformitatea
distribuirii îngr���mintelor. Supradozajul sau lipsa substan�elor nutritive pe anumite
fâ�ii �i sec�iuni ale câmpului, ca urmare a distribuirii neomogene a îngr���mintelor,
duce la lipsa unei omogenit��i a solu�iei din sol �i la tulbur�ri fiziologice ale
plantelor. Prin urmare, alimentarea distribuitoarelor de îngr���minte trebuie
realizat� în afara rândurilor. Fertilizarea trebuie s� fie realizat�, astfel încât la curbe
trebuie închis mecanismul de distribu�ie a îngr���mintelor.
În ceea ce prive�te cultura de floarea-soarelui, raportul dintre principalele
macroelemente ar trebui s� indice excesul fosforului �i potasiului fa�� de azot. Fiind
o cultur� cu r�d�cini adânci �i beneficiind în mod activ de apa �i substan�ele nutritive
din stratul de 2 metri, floarea-soarelui este capabil� s� utilizeze, prin urmare,
substan�ele minerale ale culturilor precedente, în special cele de azot, sp�lat în
orizonturile inferioare. Din aceast� cauz�, fertilizarea cu azot a acestei culturi nu
trebuie s� dep��easc� 60-80 kg/ha. Fertiliz�rile cu fosfor �i potasiu ale acestei culturi
sunt esen�iale nu doar pentru productivitatea semin�elor, ci �i pentru cre�terea
produc�iei de ulei. Prevalen�a acestor dou� elemente fa�� de azot trebuie s� fie de
1,0 – 1,5 ori, în func�ie de capacitatea solului de a le fixa. Acest lucru este valabil
mai ales pentru solurile cu o compozi�ie mecanic� mai grea. Aceste soluri necesit�
cantit��i ridicate de potasiu pentru a satisface capacitatea plantelor de a le fixa.
În ceea ce prive�te microelementele, se observ�: fierul este insuficient, lucru
ce duce la apari�ia clorozei la plantele cu sistem radicular adânc. Con�inutul în
mangan mobil �i cobalt este sc�zut. Ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de
cupru. Con�inutul de zinc este relativ ridicat, dar mobilitatea acestuia este redus� în
mod semnificativ din cauza prezen�ei ridicate a carbonatului de calciu.
Momentul cel mai favorabil pentru a începe sem�natul florii-soarelui este
atunci când, în adâncimea prev�zut� pentru sem�nat, temperatura solului atinge
niveluri constante de peste 8°C. Pe baza observa�iilor meteorologice multianuale,
timpul calendaristic pentru a începe sem�natul în Dobrogea se înregistreaz� între 25
martie �i 15 aprilie. În unii ani, din cauza precipita�iilor mai sc�zute înregistrate în
timpul iernii, dar �i umidit��ii mai sc�zute de la începutul prim�verii, agricultorii
63
efectueaz� îns�mân�area mai devreme, lucru ce, la rândul s�u, reprezint� un risc
pentru plantele tinere de floarea-soarelui din cauza înghe�urilor târzii înregistrate la
sfâr�itul prim�verii.
Pentru zona Dobrogei, densitatea optim� de sem�nat este de 45 mii – 50 mii
plante/ha.
Trebuie s� se �in� cont �i de adâncimea îns�mân��rilor. Una dintre cauzele
aspectului neomogen al culturilor de floarea-soarelui o reprezint� sem�natul la
adâncime mare. Floarea-soarelui germineaz� foarte greu din cauza puterii sale slabe
de p�trundere; o mare parte a semin�elor care sunt sem�nate la o adâncime de 7 cm
nu germineaz�. Iat� de ce nu trebuie s� se permit� efectuarea îns�mân��rilor la o
adâncime mai mare decât cea optim� - între 5 �i 7 cm.
Momentul optim pentru începerea recolt�rii florii-soarelui trebui s� fie determinat
de dinamica acumul�rii substan�ei uscate �i a gr�similor în semin�e, de dinamica umidit��ii
din capitule �i tulpini. Combina�ia cea mai potrivit� a acestor parametri este întâlnit� atunci
când umiditatea semin�elor este de pân� la 12%. Recolta de floarea-soarelui trebuie s� se
fac� cu combine foarte bine echipate, astfel încât pierderile rezultate din risipirea
semin�elor s� fie sub 5-6%.
Riscul privind produc�ia de floarea-soarelui este evaluat pe o scar� de la 1 la 3, în
func�ie de aplicarea corect� sau incorect� a principalelor practici agricole (efectuarea
principalelor lucr�ri agricole), precum este prezentat în tabelul 4.
Tabel 4 Evaluarea riscului în func�ie de tehnicile agricole aplicate
Nr.
Punctul critic �i
procesul tehnologic
Criterii N
ota
1. Alegerea terenului Teren pe care floarea-soarelui se seam�n� în acela�i
loc dup� cel de-al patrulea an.
3
Teren pe care floarea-soarelui se seam�n� în acela�i
loc dup� mai pu�in de patru ani.
2
Teren pe care se seam�n� floarea-soarelui imediat
dup� floarea-soarelui.
1
64
2. Alegerea hibridului;
materialul pentru
îns�mân�at
(semin�ele)
Alegerea unui hibrid potrivit pentru o anumit� zon�
agroecologic�; semin�e care sunt conforme în
totalitate standardului.
3
Se folosesc semin�e la întâmplare sau semin�e din hibrizi,
care nu sunt testa�i în centrele na�ionale de testare a
soiurilor.
1
3. Culturi
premerg�toare
Optime – culturi cerealiere de toamn� �i prim�var�
pentru suprafe�e plane (grâu, orz, triticale, ov�z).
3
Mediu optime - porumbul, amestecuri de iarb� arate,
lucern�, culturi oleaginoase.
2
Inadecvate – floarea-soarelui, rapi��, culturi
leguminoase pentru boabe (din cauza problemelor
fitosanitare).
1
4. Prelucrarea solului Vara sau la începutul toamnei - aratul la o adâncime
de 22-25 cm; lucr�ri de între�inere realizate toamna
târziu prin discuire sau utilizarea repetat� a
cultivatorului înaintea îns�mân��rilor.
3
Ar�tura de prim�var� la 22-25 cm �i utilizarea
repetat� a cultivatorului înainte de îns�mân�are.
2
Ar�tura de prim�var� sau discuirea, f�r�
lucr�ri de între�inere cu ajutorul
cultivatorului, realizate înainte de
îns�mân�are.
1
5. Fertilizarea
Fertilizarea la timp cu azot, fosfor �i potasiu, cantit��i
optime pentru tipul respectiv de sol (N0-80P60-100K0-60) �i
în concordan�� cu fertilizarea culturii precedente;
tratarea semin�elor înainte de sem�nat cu
3
65
îngr���minte; folosire îngr���minte foliare.
Fertilizare numai cu azot.
2
F�r� aplicare de îngr���minte.
1
6. Îns�mân�area
� Folosirea unor semin�e certificate;
� Sem�natul în termen optim, cu o densitate de
55.000-60.000 de semin�e germinabile/ha, la o
adâncime optim� de 6-7 cm – pentru ob�inerea unui
aspect omogen al culturilor - de la 50.000-55.000
plante/ha.
3
� Calitatea slab� a semin�elor utilizate;
� Sem�natul dup� termenul optim, adâncimea inegal�
a sem�n�turilor; aspectul neomogen al culturilor
(sub 40.000 de plante la hectar sau peste 70.000
plante la hectar).
2
� Utilizarea unor semin�e cu o provenien�� neclar�;
� Sem�narea dup� termenul optim, sub adâncimea
necesar�. Aspectul neomogen al culturilor – sub
30.000 de plante la hectar.
1
7. Combaterea
buruienilor
Prin aplicarea a dou� erbicide preemergente �i, dac�
este cazul, a unui erbicid postemergent, plus o
lucrare de între�inere între rânduri în perioada de
vegeta�ie. Nivelul de îmburuienare - sub 10%.
3
Prin aplicarea unui erbicid preemergent (imediat
dup� sem�nat) sau postemergent (în perioada de
vegeta�ie) �i efectuarea unei lucr�ri între rânduri în
perioada de vegeta�ie.
Nivelul de îmburuienare – 15-20%.
2
1
66
F�r� aplicarea unor erbicide, doar 1-2 lucr�ri între
rânduri.
Gradul de îmburuienare – peste 30%.
8. Combaterea bolilor
�i d�un�torilor
� Folosirea unor hibrizi rezisten�i la boli, respectarea
celor cinci loturi în rota�ia culturilor, izolarea
terenului de culturile din anul precedent, tratarea
semin�elor cu fungicide (în cazul sensibilit��ii
hibridului) �i folosirea obligatorie a unui insecticid;
� Tratarea culturilor în timpul vegeta�iei, în cazul
înmul�irii d�un�torilor peste pragul economic de
d�unare (PED).
3
Îns�mân�area florii-soarelui la un interval de timp mai
mic de patru ani, tot dup� o cultur� de floarea-
soarelui, nerespectarea izol�rii terenului de culturile
din anii trecu�i.
2
Îns�mân�area florii-soarelui dup� o cultur� de floarea-
soarelui sau dup� culturi precedente nepotrivite,
nerespectarea altor condi�ii privind prevenirea
atacului bolilor �i d�un�torilor – hibrizi sensibili,
netratarea semin�elor.
1
9. Recoltarea
Recoltare în condi�ii optime – realizat� la maturitatea
deplin�, pierderi sub 5-6%.
3
Recoltare realizat� la o s�pt�mân� dup� înregistrarea
maturit��ii depline, pierderi - pân� la 20%.
2
Recoltare dup� dou� sau mai multe s�pt�mâni de la
atingerea maturit��ii depline – pierderi de peste 20%.
1
Legend�: Note: 3 – nu exist� risc; 2 – risc moderat; 1 – risc ridicat.
67
4.2. Perdelele forestiere �i rolul acestora pentru reducerea riscurilor în
produc�ia de floarea-soarelui
Principalul efect al perdelelor forestiere de protec�ie (fig.14) const� în reducerea
efectului d�un�tor al vânturilor. Dintre beneficiile permanente ale perdelelor forestiere de
protec�ie amintim: distribuirea uniform� a stratului de z�pad� �i, prin urmare, a rezervelor
de ap� pe terenurile agricole protejate, îmbun�t��irea microclimatului, protejarea solului
împotriva degrad�rii (eroziunea, de�ertificarea), men�inerea �i îmbun�t��irea fertilit��ii
solului, cre�terea recoltelor �i a calit��ii culturilor agricole, conservarea calit��ii apei,
solului, aerului �i a s�n�t��ii oamenilor, cre�terea biodiversit��ii �i a patrimoniului natural
�.a.
În ceea ce prive�te condi�iile din Dobrogea, perdelele forestiere de protec�ie
sunt mijloace eficiente, economice �i ecologice pentru protejarea �i îmbun�t��irea
mediului înconjur�tor în terenurile desp�durite:
� Datorit� perdelelor de protec�ie, viteza vântului scade în medie cu 19-38%, iar
în unele luni cu 46-50%;
� Grosimea stratului de z�pad� �i rezervele de ap� din sol cresc de la 50-60% de
2-6 ori.
� Umiditatea productiv� în stratul de sol de pân� la 1 m adâncime este mai mare
cu 14-58 mm , iar umiditatea relativ� a aerului este cu 1-5 % mai ridicat�.
� Temperatura înregistrat� prim�vara �i toamna în stratul arat este mai mare cu
0,2-1,3° �.
� Temperatura aerului la 50 cm de la suprafa�a solului pe terenurile protejate în lunile
de vegeta�ie este mai ridicat�, în medie cu 1-2 °� în timpul prim�verii.
Pe câmpurile dezgolite neprotejate, solul înghea�� mai profund, iar, în cazul
înc�lzirii mai rapide a timpului, apa provenit� din z�pezi se scurge de pe locurile mai
înalte, f�r� ca plantele s� beneficieze de ea.
Perdelele forestiere de protec�ie reduc defla�ia solului de 3-7 ori �i înc�rcarea
aerului cu particule de praf - de 2-4 ori.
68
Fig. 14 Perdele de protectie la floarea soarelui
Pentru regiunea Dobrogea, vânturile sunt un factor foarte serios de risc,
deoarece vântul lipse�te doar în 20-30% din zilele din timpul anului. Vânturile din
lunile martie �i aprilie usuc� foarte puternic solul. În lunile mai, iunie �i iulie, bat
vânturile calde �i uscate de vest �i sud-vest. Ele sunt de obicei înso�ite de
temperaturi ridicate �i umiditate relativ sc�zut� a aerului �i pot provoca pagube
importante culturilor agricole de prim�var�. Plantele de floarea-soarelui sunt
deosebit de sensibile la vânturile uscate �i fierbin�i în timpul înfloririi, atunci când
multe dintre flori se pot ofili �i nu pot ajunge la maturitate.
Seceta se r�sfrânge puternic asupra fertilit��ii. La o umiditate a solului de 80%
în timpul înfloririi, rezult� 26% semin�e goale, iar când umiditatea solului este de 40%
- se înregistreaz� 41% semin�e goale.
Sub influen�a perdelelor forestiere de protec�ie se schimb� brusc �i efectul
fertiliz�rii. Men�inerea umidit��ii ridicate a solului pe câmpurile protejate creeaz�
condi�ii pentru o mai bun� dizolvare a s�rurilor minerale; datorit� acestui fapt,
recolta culturilor agricole cre�te în mod semnificativ. Acest lucru este foarte
important pentru aplicarea unor îngr���minte bogate în fosfor �i potasiu, toamna,
înainte de prelucrarea suprafe�elor destinate îns�mân��rii culturilor de floarea-
soarelui. În cazul ar�turilor, îngr���mintele se distribuie uniform pe toat� suprafa�a
arat�, iar în cazul unei mai bune asigur�ri a umidit��ii solurilor, planta î�i asigur�
necesarul de fosfor în fiecare etap� de formare a sistemului radicular.
Floarea-soarelui este o plant� tipic entomofil� (polenizarea este realizat� prin
intermediul insectelor). Polenul s�u este greu, lipicios �i practic nu poate fi
transportat de vânt. Singurele insecte cu rol polenizator pentru floarea-soarelui sunt
albinele. Albinele joac� un rol vital în aceast� privin��, deoarece acestea transport�
peste 80% din polen.
69
Vântul puternic împiedic� zborul normal al albinelor, ceea ce poate reduce în
mod semnificativ num�rul florilor polenizate, respectiv recolta de floarea-soarelui.
Vântul împiedic� �i împr��tierea polenului. În cazul vânturilor puternice, staminele se
închid, iar r�spândirea polenului este redus�. Neprielnice sunt atât vânturile nordice
reci, cât �i cele sudice calde. Perdelele forestiere de protec�ie ajut� la reducerea
intensit��ii vântului, creând astfel condi�ii mai favorabile pentru zborul �i activitatea
albinelor, precum �i pentru r�spândirea polenului la plantele de floarea soarelui.
5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de floarea-soarelui
5. 1. Bolile ca factor de risc
Mana
Agentul patogen care produce mana la floarea-soarelui este ciuperca numit�
Plasmopara helianthi. Sursa de infec�ie este reprezentat� de resturile vegetale ale
plantelor bolnave care con�in ciuperca. Prim�vara, miceliul ciupercii afecteaz�
embrionii tineri prin intermediul firi�oarelor r�d�cinii sau prin hipocotil. Semnele
bolii sunt observate chiar �i în primele stadii ale dezvolt�rii plantelor, de la embrion,
la a doua pereche de frunze adev�rate. Plantele infectate r�mân în urm� în ceea ce
prive�te cre�terea �i dezvoltarea, r�mân mici, cu internoduri foarte reduse (fig. 15).
Acestea înfloresc mai devreme, formeaz� capitule mici, inegale, care de obicei sunt
sterile. Pe suprafa�a superioar� a frunzelor se observ� pete clorotice care acoper�
întregul limb sau o parte a acesteia, iar pe partea inferioar� se formeaz� un strat alb
gros de conidiospori. Acestea sunt semnele a�a-numitei forme sistemice a manei. În
timpul vegeta�iei, conidiosporii sunt purta�i de vânt �i dac� întâlnesc condi�ii
favorabile se dezvolt� forma local� a manei. Aceasta se caracterizeaz� prin apari�ia
unor pete clorotice r�spândite pe partea superioar� a frunzelor �i un strat alb format
din spori – pe partea inferioar�.
70
Fig. 15. �n la floarea-soarelui (stânga) �i petele cenu�ii produse de
Phomopsis helianthi (dreapta)
Boala poate fi prevenit� prin m�suri agrotehnice �i biologice, constând în
utilizarea hibrizilor rezisten�i dar �i prin tratamentul chimic al semin�ei.
Petele cenu�ii
Agentul patogen este ciuperca Phomopsis helianthi. Primele semne apar la
sfâr�itul lunii iulie - începutul lunii august, perioad� care coincide cu începutul
stadiului de înflorire. Boala afecteaz� frunzele, pe�iolul, tulpina (fig. 16), iar în
condi�iile întâlnite în Dobrogea foarte rar, capitulele de floarea soarelui. Primele
pete apar pe textura frunzelor situate la în�l�imea medie a plantei. De la frunze,
infec�ia se extinde la pe�iol �i ajunge la tulpin�. Acolo se formeaz� pete eliptice,
care, uneori, se întind la unul sau la mai multe internoduri. Petele sunt de culoare
maron deschis la începutul infec�iei, iar la sfâr�itul perioadei de vegeta�ie, se deschid
mai mult la culoare, devenind gri. Necroza apare �i în profunzime, afectând
�esuturile pân� la m�duv�. Aceasta este complet distrus�, f�când ca tulpina s� fie
foarte fragil�. Vectorul bolii ierneaz� în resturile vegetale.
Fig. 16. Simptome de îmbolnavire produse de patogenul Phomopsis helianthi
71
Tratamentele chimice aplicate in special, in perioada de vegetatie, care din
pacate, nu se suprapun cu cele pentru Sclerotinia sclerotiorum si Botrytis cinerea,
pot avea un efect puternic de prevenire, mai ales cand sunt aplicate la avertizare.
Actiunea biologica a tratamentelor, scade pe masura ce apar simptomele de
imbolnavire.
Putregaiul alb
Agentul patogen, ciuperca Sclerotinia sclerotiorum se dezvolt� pe r�d�cini �i
pe organele vegetative (tulpin�, frunze, capitul) (fig. 17). Luând în considerare
condi�iile din Dobrogea, o mai mare importan�� economic� o are forma r�d�cinii. Ea
se manifest� anual, rata de atac fiind puternic influen�at� de condi�iile climatice.
Sursa primar� de infec�ie este reprezentat� de sclero�iile (sporii) ciupercii, care
ierneaz� în sol �i în resturile de plante. În perioada procesului de vegeta�ie, sporii
încol�esc în hifa contagioas�, care infecteaza sistemul radicular al plantelor-gazd�.
Miceliul cuprinde baza tulpinii �i opre�te trecerea apei �i a substan�elor nutritive. Ca
urmare, plantele se ofilesc, treptat se usuc� �i nu mai dau roade.
Fig. 17. Simptome de Sclerotinia sclerotiorum (stânga) �i alternarioz� (dreapta)
Alternarioza
Agentul patogen este ciuperca Alternaria helianthi, care atac� toate p�r�ile
componente ale plantei - frunze, tulpini, capitule. Pe frunze apar pete necrotice
unghiulare, de form� neregulat�, care acoper� treptat întreaga textur�. Culoarea
acestora variaz� de la maro deschis pân� la maro închis cu halou clorotic, care mai
târziu dispare. Cea mai tipic� este deteriorarea tulpinii (fig. 17). Boala apare sub
forma unor pete închise la culoare care, treptat, se m�resc �i formeaz� benzi înguste
72
�i alungite. Zonele afectate se unesc de multe ori, iar tulpina devine maro închis.
Afec�iunile capitulelor apar sub forma unor pete cafeniu închis, pete în profunzime,
care, în condi�ii de umiditate atmosferic� ridicat� se acoper� cu un miceliu verde-
oliv. Capitulele se descompun, iar semin�ele sunt grav deteriorate. Principala surs� a
infec�iei este reprezentat� de resturile vegetale.
Tratamentele chimice, aplicate la avertizare, cu fungicide sistemice, pot
reduce substantial atacul.
Petele negre pe plantele de floarea-soarelui
Agentul patogen, ciuperca Phoma macdonaldii, afecteaz� toate organele
plantei, dar cele mai tipice sunt petele la nivelul tulpinii (fig. 18). Se formeaz� la
baza pe�iolului �i se dezvolt� în lungime �i l��ime. P�tarea începe la nivelurile
inferioare ale plantelor �i afecteaz� ulterior p�r�ile superioare. Petele de pe tulpini
sunt negre, ovale, clar delimitate de restul �esutului verde �i au un luciu metalic
tipic. Ciuperca ierneaz� în resturile vegetale infestate.
Fig. 18. Pete negre produse de Phoma (stânga) �i lupoaie (dreapta) la plantele de
floarea-soarelui
Lupoaia - Orobanche sp.
Lupoaia este un parazit superior al plantelor. Deasupra solului, ea formeaz� o
tulpin� neramificata (purt�toare de flori), iar în treimea superioar� formeaz� o
inflorescen�� de culoare albastru-violet (fig. 18). Dupa polenizare, se formeaz�
pungu�e care con�in un num�r mare de semin�e foarte mici. Acestea sunt foarte
u�oare �i pot fi u�or purtate de vânt, ap�, animale, om, utilaje agricole �i î�i pot
p�stra vitalitatea pân� la 10 ani �i chiar mai mult. Odat� ajunse în sol, semin�ele
germineaz�, planta-parazit se ata�eaz� de sistemul radicular al plantelor de floarea-
soarelui �i se hr�ne�te cu substan�ele nutritive deja acumulate de planta-gazd�. Ca
urmare, plantele parazitate sunt puternic afectate – r�mân mai mici, masa frunzelor
73
este puternic redus�, deseori se ofilesc �i î�i refac cu greutate turgescen�a, formeaz�
capitule mici cu semin�e goale sau cu un con�inut redus de gr�simi.
5.2 Insectele ca factor de risc
R��i�oara porumbului - Tanymecus dilaticollis
Insecta este polifag�, atacând peste 30 de specii de plante cultivate �i spontane.
Adultul este un gândac cu corpul negru, acoperit cu firi�oare de culoare gri (fig. 19).
Larva are o form� u�or curbat�, aproape cilindric�, de culoare alb murdar, cu un cap
mic. Insecta atac� în stadiul de adult �i larv�, dar cei mai periculo�i sunt adul�ii.
Ace�tia m�nânc� semin�ele din sol, rod mugurii �i tulpina în sol, dar, adesea, rod
tulpina exact la suprafa�a solului, hr�nindu-se cu ea. În cazul apari�iei masive a
d�un�torilor, culturile sunt afectate în mod semnificativ, iar dac� nu se iau m�suri în
timp util pentru combaterea g�rg�ri�elor, culturile sunt distruse complet �i se impune
reîns�mân�area sau aratul. Dup� cre�terea plantelor, g�rg�ri�ele se hr�nesc cu
frunze, mâncând frunzele în mod neregulat, uneori în întregime, alteori l�sând doar
nervurile centrale mai groase �i mai aspre.
Fig. 19 R��i�oara porumbului
Plantele atacate într-o faz� mai avansat� prezint� un atac caracteristic,
frunzele fiind roase marginal, în trepte. La plantele tinere ros�turile bazale provoac�
frângerea frunzelor. Când plantele dep��esc faza de 4-5 frunze, adul�ii le p�r�sesc �i
migreaz� pe flora spontan�.
Prevenirea atacului:
a) rota�ia culturilor;
b) ar�tura adânc� de toamn� pentru distrugerea larvelor;
c) adunarea �i distrugerea prin ardere a tuturor resturilor dup� recoltare;
d) cultivarea de soiuri �i hibrizi rezisten�i.
Combaterea chimic� are o importan�� deosebit�, cel mai indicat fiind tratamentul
aplicat la saman�� cu unul din insecticidele: thiametoxam, imidacloprid sau
74
acetamiprid. Thiametoxam-ul poate fi aplicat �i în vegeta�ie, fiind insecticid
sistemic cu efect de lung� durat�, care combate un spectru larg de d�un�tori la
un num�r mare de culturi. Ac�ioneaz� prin contact �i ingestie. Produsul p�trunde
rapid în plant� �i apoi este transportat ascendent (acropetal) prin sistemul
vascular, protejând întreaga plant�, precum �i noile cre�teri. Combate d�un�torii
atât în stadiul de larv�, cât �i de adult.
Gândacul p�mântiu - Opatrum sabulosum
Gândacul p�mântiu este un d�un�tor polifag, care atac� floarea-soarelui în anii
seceto�i, pagubele mari putând dep��i 50% din recolt�. Adul�ii rod semin�ele abia
încol�ite, frunzele bazale ale plantelor �i chiar coletul puie�ilor din pepiniere. Atacul
se produce de obicei în lungul rândurilor, realizându-se mai ales noaptea. În cazul
larvelor, acestea se hr�nesc la început cu diferite vegetale intrate în descompunere,
atacând apoi r�d�cinile plantelor, asemeni viermilor sârm�, f�r� a provoca, îns�,
daune importante.
Fig. 20 Gândacul p�mântiu
Prevenirea atacului produs de gândacul p�mântiu �i combaterea acestuia se fac
precum s-a ar�tat la r��i�oara porumbului.
C�r�bu�ul de step� - Anoxia vilosa
C�r�bu�ul de step� este un d�un�tor în plina expansiune. Pagubele sînt
produse atît de larve (fig.21), cît �i de adul�i, mai ales în anii seceto�i �i în condi�ii de
neirigat. Adultul atac� frunzele, producînd ros�turi adînci pe marginea limbului, sau
atac� teaca plantulei în fazele timpurii ale apari�iei. Larvele consum� r�d�cinile
producînd uscarea plantelor.
75
Fig. 21 C�r�bu�ului de step� (adult �i larv�)
M�suri de combatere se aplic� în cazul atacului peste pragul economic de d�unare (3-
4 larve/m2) este recomandat� aplicarea tratamentelor la sol cu insecticide
granulate. Rezultate bune s-au ob�inut �i prin aplicarea tratamentelor cu produse
biologice (pe baz� de tulpini de Beauveria basiana Bass. Vuill).
Molia florii-soarelui - Homoeosoma nebulella
Insecta poate produce, în unii ani, pagube însemnate. Larvele se hr�nesc cu
polenul sau cu organele florale, apoi consum� coaja semin�elor, p�trund în interiorul
acestora �i le m�nânc� miezul. Pagubele produse la culturile de floarea-soarelui pot
fi, uneori foarte mari.
În anii cu atac se aplic� tratamente cu insecticide avizate sau cu produse biologice pe
baz� de Bacillus thuringiensis
Viermii sârm�
Adul�ii sunt gândaci de culoare maron sau negru închis (fig. 22 ). Larvele au un
corp chitinos, puternic, de culoare galben� �i se asem�n� cu o buca�ic� de sârm�.
Fig. 22 Viermi sârm� (adult �i larv�)
76
Daune produc atât adul�ii, cât �i larvele; pagubele produse de adul�i nu sunt de
importan�� economic�. Larvele distrug semin�ele din sol, mugurii, tulpinile tinere �i
sistemul radicular al plantelor. Când semin�ele se umfl�, larvele distrug înc� de la
început embrionul, iar dup� aceea �i endosperma. Din semin�ele afectate r�mâne
doar coaja. La germinarea plantelor, larvele atac� embrionii chiar înainte de a ie�i la
suprafa��. Dup� germinare, atac� partea subteran� a plantelor. Larvele î�i fac galerii
pân� la r�d�cina central� a plantelor de floarea soarelui, prin acestea p�trunzând
agen�ii a numeroase boli. Plantele infestate se îng�lbesc, se ofilesc �i pot fi smulse cu
u�urin��.
M�surile de control se impun atunci cînd densitatea larvelor/m2 este mai mare
de 5-6 larve/ m2. Tratamentul semin�elor cu produsele chimice avizate este o m�sur�
eficient� pentru prevenirea atacurilor, care pot duce la pierderi de recolt�.
Insecte din familia Noctuidae
Omizile fluturilor din familia Noctuidae pot provoca daune semnificative
culturilor de floarea-soarelui (fig. 23). Dintre insectele din aceast� familie, în
Dobrogea, sunt întâlnite buha sem�n�turilor - Agrotis segetum Schiff (întâlnit� iarna),
ca �i: Euxoa temera Hubner (prim�vara), Agrotis Ypsilon Hufnagel, buha Agrotis
exclamationis L., Euxoa tritici L., Xestia c-nigrum L. (fig. ), Noctua pronuba L.,
Helicoverpa armigera Hübner.
Fig. 23 Omizile insectei Xestia c-nigrum
Cele mai d�un�toare pentru floarea-soarelui sunt omizile adulte. Cel mai
adesea, acestea atac� plantele tinere de floarea soarelui la baz� sau scheletizeaz�
frunzele. Unele dintre acestea distrug semin�ele �i mugurii afla�i în sol. Omizile se
77
hr�nesc, în principal, pe timp de noapte, iar în timpul zilei se ascund în sol, adunate
în cerc, în jurul jurul plantelor.
5.3 Buruienile ca factor de risc
In culturile de floarea soarelui din judetul Constanta dicotiledonate anuale
sunt speciile cu r�spândirea �i dominan�a cea mai mare, urmate de dicotiledonatele
perene (ca num�r de specii nu ca num�r de indivizi) �i monocotiledonatele anuale.
Dintre acestea cele mai importante sunt:
-dicotiledonate anuale: Chenopodium album, Sinapis arvensis, Amaranthus
blitoides, Amaranthus retroflexus, Polygonum convolvulus, Xanthium sp., Xanthium
italicum;
- dicotiledonate perene: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense;
- monocotiledonate anuale: Setaria viridis, Setaria glauca Echinochloa crus-galli;
- monocotiledonate perene: Sorghum halepense.
Ch. album S. arvensis A. retroflexus X. strumarium C. arvensis
Pentru reducerea infest�rii cu buruieni anuale �i perene din cultura florii-soarelui, se
impune efectuarea corect�, la epoca optim�, a tuturor lucr�rilor necesare înfin��rii
culturilor (ar�tura de toamna, discuirea; preg�tirea patului germinativ, fertilizarea).
S. glauca S. viridis E. crus galli S.halepense
Floarea soarelui, comparativ cu alte plante de cultura, prezint� o
particularitate privind concuren�a buruienilor, în sensul c� ele pot concura plantele
numai o perioad� de 3-5 s�pt�mâni de la r�s�rire. Intervenind cu erbicide în aceast�
78
perioada, planta de cultura este salvat�, dezvoltandu-se normal, f�r� s� mai fie
concurat� de buruieni.
La stabilirea tehnologiei de cultura o importanta deosebita o prezinta
stabilirea metodei de combatere a buruienilor anuale si perene fara a neglija
alegerea hibrizilor, epoca de semanta, lucr�rile solului, îngra��mintele, tratamentele
fitosanitare împotriva bolilor �i d�un�torilor.
Metode de combatere
Sistemele integrate de combatere a buruienilor din cultura florii soarelui se
bazeaz� pe îmbinarea armonioas� a metodelor agrotehnice, chimice, preventive �i
organizatorice:
Metode preventive
- respectarea m�surilor de carantin� fitosanitar�;
- folosirea la sem�nat a semin�elor condi�ionate;
- distrugerea focarelor de infestare cu semin�e de buruieni din terenurile
necultivate: drumuri alei, talazurile teraselor, �an�uri, canale de irigat;
- folosirea apei de irigat far� semin�e de buruieni;
- recoltarea la timp �i corecta a culturilor;
- evitarea raspândirii semin�elor de buruieni prin intermediul animalelor;
- urm�rirea evolu�iei speciilor segetale;
- preg�tirea patului germinativ;
- sem�natul la epoca optim�;
- respectarea adâncimii de semanat;
- asigurarea densita�ii optime a plantelor;
- corectarea reac�iei solului;
- folosirea gunoiului de grajd, complet fermentat;
- mulcirea;
- eliminarea excesului de umiditate.
Metode agrotehnice
- lucr�rile de baz� ale solului: ar�tura �i lucr�rile cu cultivatorul sau
combinatorul care distrug buruienile în vegeta�ie �i par�ial organele vegetative de
înmul�ire;
- metoda epuiz�rii se folose�te pentru distrugerea buruienilor perene prin
lucr�ri superficiale, repetate ale solului, prin t�ierea l�starilor care apar la suprafa�a
solului la 10 - 15 cm epuizând astfel substantele de rezerv�;
- metoda provocarii const� în m�run�irea stratului superficial de sol, prin
gr�pare.
79
Metode chimice
Pentru a înregistra o eficacitate cât mai ridicat� în combaterea buruienilor din
cultura de floarea soarelui pot fi aplicate mai multe scheme de tratament, în func�ie
de speciile dominante:
a. Pe suprafe�ele infestate cu buruieni dicotiledonate �i monocotiledonate anuale
predominand speciile de buruieni dicotiledonate se vor aplica urm�toarele
tratamente:
- imediat dup� sem�nat (preemergent);
- în vegeta�ie (postemergent) când floarea-soarelui are 4-6 frunze, buruienile
graminee anuale 2-4 frunze înainte de înfratire.
b. Cand parcele sunt infestate cu buruieni monocotiledonate anuale �i perene �i
dicotiledonate, chiar �i Sorghum halepense din rizomi sunt necesare urm�toarele
tratamente:
- primul tratament la sem�nat pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate anuale (Setaria, Echinochloa,) din semin�e;
- al doilea tratament pe vegeta�ie (postemergent) când planta de floarea-
soarelui este în faza de 2-4 frunze, pentru combaterea dicotiledonatelor
anuale (în faza de 2-4 frunze);
- al treilea tratament este destinat combaterii speciei Sorghum halepense
din rizomi care se realizeaz� tot în vegeta�ie (postemergent) când costreiul
are înaltimea de 15-25 cm si plantele de floarea-soarelui 4-6 frunze.
Erbicide aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate �i
dicotiledonate anuale: oxifluorfen 240 g/l; bifenox 480 g/l; linuron 47,5%; S-
metolaclor 960 g/l; dimetenamid –P; pendimetalin 330 g/l; petoxanid 600 g/l.
Erbicide aplicate postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate
anuale �i perene: tepraloxidim 50 g/l; cledodim 120 g/l; propaquizafop 100 g/l;
cletodim 240 g/l; fenoxaprop-P-etil 75 g/l; fluazifop-P-butil 150 g/l; quizalofop-p-etil
50 g/l; quizalofop-p-tefuril 40 g/l.
80
IV. FACTORII DE RISC PRIVIND CULTURA DE PORUMB
1. Particularit��i bio-ecologice ale plantelor de porumb
Porumbul este una din cele mai valoroase plante cultivate, datorit�
productivit��ii foarte ridicate �i multiplelor întrebuin��ri a produselor sale, respectiv,
în alimenta�ia oamenilor, în zootehnie �i în industrie.
Boabele (care con�in în medie 10% proteine, 7% substan�e extractive ne
azotate, 4% gr�sime 2%, celuloz� 1%, cenu�� 13% ap�), sunt folosite cu precadere ca
nutre� concentrat în alimenta�ia tuturor categoriilor de animale.
Porumbul este originar din America Central�, fiind cultivat azi în multe regiuni
ale lumii ca plant� alimentar�, industrial� �i furajer�. Reprezint�, al�turi de grâu,
80% din produc�ia de cereale.
Este o plant� iubitoare de caldur�, cerin�ele lui mari fa�� de temperatur�, se
manifest� începând chiar cu germina�ia, care are loc la minim 8 - 10°C. În luna mai
temperatura trebuie sa fie de peste 13°C, la apari�ia paniculului, de peste 18°C, iar
dup� aceea pân� la apari�ia m�t�sii �i în timpul fecund�rii, de 22°C.
În timpul form�rii boabelor temperatura poate s� scad� pân� la 19°C, iar în
timpul matur�rii lor, chiar la 15°C. Temperaturile mai sc�zute decât cele indicate
pentru fazele de vegeta�ie amintite, determin� întârzierea vegeta�iei �i sc�derea
accentuat� a produc�iei. La temperatura de 5°C cre�terea plantelor înceteaz�, iar
brumele, chiar u�oare, distrug frunzele.
Are cerin�e mari fa�� de umiditate, r�spl�tind cu produc�ii sporite surplusul de
ap� din precipita�ii sau din iriga�ii. El suport� mai u�or seceta survenit� în timpul
primelor faze de vegeta�ie, când cerin�ele fa�� de umiditate sunt mici; cele mai mari
sc�deri de produc�ie se înregistreaz� la porumb dac� îi lipse�te apa în perioada
cuprins� între 1-2 s�pt�mâni de la apari�ia inflorescen�ei mascule �i maturitatea lapte
- cear�, perioad� care dureaza circa 5 - 8 s�pt�mâni, (în func�ie de hibrid) �i în care
porumbul are cel mai ridicat consum de ap� (respectiv 500% din întregul consum din
timpul perioadei de vegeta�ie).
Porumbul are cerin�e foarte mari fa�� de lumin� �i nu suport� umbrirea
îndelungat�.
Prefer� soluri fertile �i profunde; el poate îns� valorifica, datorit� sistemului
s�u radicular bine dezvoltat �i dotat cu o mare capacitate de solubilizare, soluri
foarte diferite în privin�a texturii (de la cele nisipoase pân� la cele argiloase), a
reac�iei - de la pH 5,8 pân� la pH 8 - dând astfel recolte bune pe toat� gama de
soluri, de la cernoziomuri pân� la soluri brune.
81
Recoltele cele mai mari se ob�in pe diferite tipuri de cernoziomuri, pe solurile
brun ro�cate �i în special solurile aluviale bogate, mai ales pe cele din Lunca Dun�rii.
In afar� de porumb cultivat pentru boabe o importan�� deosebit� prezint� �i
porumbul cultivat ca plant� furajer�, pentru siloz sau mas� verde, porumbul pentru
siloz, recoltat în faza de lapte-cear�, asigur�, în compara�ie cu alte plante furajere,
cea mai mare cantitate de unit��i nutritive la hectar �i la cel mai sc�zut cost de
produc�ie.
Importan�� deosebit� a porumbului decurge �i din alte avantaje ale culturii lui,
d� produc�ii foarte mari, iar recoltele sunt mai sigure decât la alte plante, fiind
rezistent la secet� �i având pu�ine boli �i d�un�tori; poate fi cultivat cu bune
rezultate în condi�ii foarte variate de clim� �i sol; las� terenul curat de buruieni �i
este o bun� premergatoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua
cultur� dup� plantele cu recoltare timpurie; necesit� o cantitate mic� de s�mân��
pentru sem�nat; nu se scutur� la recoltare etc.
În Uniunea European�, România ocup� primul loc în ceea ce prive�te
suprafa�a cultivat� cu porumb, de�inând aproape 30% din suprafa�a total� de 8,6
milioane de hectare.
În România porumbul poate fi cultivat cu rezultate bune în aproape toate
regiunile, g�sind condi�ii favorabile de clim� �i sol pe aproximativ 92% din suprafa�a
arabil�.
Zona foarte favorabil� se g�se�te în Câmpia din Vestul �i Sudul ��rii, unde se
realizeaz� 1400 – 1700 unit��i termice �i cad 550 – 600 mm precipita�ii anuale. În
aceast� zon� predomin� cele mai bune soluri pentru porumb, cernoziomurile, solurile
aluviale, brun-ro�cate.
Zona favorabil� este mult mai mare �i se întinde în continuarea zonei foarte
favorabile, spre interiorul ��rii, cuprinzând �i cea mai mare parte din Transilvania �i
Moldova.
Zona mai pu�in favorabil� pentru cultura porumbului se g�se�te în regiunea
dealurilor subcarpatice, a dealurilor puternic accidentate �i erodate din Nordul
Dobrogei pe terenurile nisipoase s�r�turate.
2. Particularit��i tehnologice de cultur� la porumb în Dobrogea
2.1. Alegerea terenului
Rota�ia: Porumbul nu este preten�ios fa�� de planta premergatoare �i poate fi
cultivat cu bune rezultate dup� aproape toate culturile. Produc�iile cele mai ridicate
se ob�in îns� la porumb, când aceasta urmeaz� în cultur�, dup� planta premerg�toare
care se recolteaz� în prima parte a verii, în primul rând leguminoasele pentru boabe,
82
apoi culturile furajere, cerealele p�ioase de toamn� �i de primavar�, pr��itoarele
timpurii.
Cele mai des folosite plante premerg�toare pentru porumb, în România, sunt
cerealele p�ioase �i în special grâul de toamn�, rota�ia grâu – porumb fiind impus� de
suprafetele mari pe care le ocup� cele dou� culturi.
Porumbul se autosuport� mai bine decât alte plante �i dac� se aplic�
îngra��minte poate fi cultivat dup� el însu�i ani de-a rândul.
Se recomand� totu�i ca porumbul s� nu fie cultivat în monocultur� decât cel
mult 2 – 3 ani în cultura neirigat� �i 3 – 4 ani în condi�ii de irigare. Cultura irigat� a
porumbului mai mult de 3 – 4 ani duce la înmul�irea excesiv� a speciilor de buruieni
rezistente la erbicide, la intensificarea atacului unor boli �i d�un�tori specifici, la
deteriorarea structurii solului, ceea ce determin� o sc�dere accentuat� a produc�iei.
Porumbul timpuriu constituie o premerg�toare destul de bun� pentru grâul de
toamn�; pentru a înl�tura condi�iile nepotrivite de sem�nat ale plantelor care
urmeaz� dup� porumb, este necesar s� se m�run�easc� bine resturile vegetale înainte
de executarea ar�turii adânci, prin lucrarea repetata a solului cu polidiscul.
2.2. Alegerea hibridului
În România se cultiv�, în prezent numai hibrizi de porumb ob�inu�i pe baz� de
linii consagvinizate. În cultur� se afl� hibrizi (nota�i pe scurt cu initialele HS) hibrizi
dubli (HD) �i hibrizi triliniari (HT). Ace�tia au o productivitate mult mai ridicat�,
valorific� mai bine îngr���mintele �i apa de iriga�ie, suport� o densitatea mai mare,
sunt mai rezisten�i la secet�, la boli �i la d�un�tori, rezist� la c�dere, se pot recolta
mecanizat deoarece plantele au o cre�tere uniform�, stiule�ii se desprind u�or de pe
penducul, iar p�nu�ile se desfac u�or de pe �tiulete.
Capacitatea de produc�ie ridicat� a hibrizilor se manifest� numai în prima genera�ie,
de aceea s�mân�a hibrid� trebuie produs� în fiecare an.
Hibrizii de porumb cultiva�i în România au o perioad� de vegeta�ie cuprins� între 115
zile (cei mai timpurii) �i peste 150 de zile (cei mai târzii). În func�ie de durata
vegeta�iei, ei se împart în cinci grupe de maturitate, notate cu numere de la 90 la
peste 400 (grupele 90, 100, 200, 300, 400), hibrizii din grupa 90 fiind cei mai
timpurii, iar cei din grupa 400, cei mai târzii. Hibrizii se pot clasifica �i dup� suma
temperaturilor biologic-active (sau ale unit��ilor termice) necesare ajungerii la
maturitate, adic� dup� suma temperaturilor cuprinse între 10-30°C (temperaturi la
care planta cre�te), din perioada de la sem�nat pân� la maturitatea hibridului.
Dup� acest criteriu, hibrizii se încadreaz� în trei clase de maturitate:
83
1. Hibrizi timpurii (grupele 90 – 100), necesitând o sum� a unit��ilor termice
cuprinse între 801 – 1200°C;
2. Hibrizi mijlocii (grupa 200), cu suma unit��ilor termice 1201 – 1400°C;
3. Hibrizi târzii (grupele 300 - 400), cu suma unit��ilor termice (1400 – 1600°C).
Sortimentul hibrizilor cultiva�i în România cuprinde hibrizi cu poten�ial productiv
ridicat �i cu calit��i superioare.
Zonarea hibrizilor:
Marea varietate a condi�iilor pedoclimatice din �ara noastr� �i particularit��ile
biologice ale hibrizilor de porumb au impus zonarea lor, respectiv stabilirea celor mai
bune zone de cultur� pentru fiecare hibrid în parte. În acest scop teritoriul ��rii
noastre a fost împ�r�it în trei zone de cultur� a hibrizilor de porumb, zone ce se
deosebesc între ele prin condi�iile de clim�, în special temperatur�.
Zonele de cultur� �i structura hibrizilor de porumb pe zone:
I. B�r�gan �i Dobrogea, zonele de câmpie din sudul �i vestul ��rii, peste 1400°C:
Târzii 80%, Mijlocii 20%.
II. Podi�ul Moldovei, zonele culinare din sudul �i vestul ��rii, câmpia Transilvaniei.
1200 – 1400°C, Mijlocii 50%, Timpurii 36%, Târzii 14 %.
III. Nordul Moldovei zonele premontane, dealurile Transilvaniei. 800 –
1200°C, Timpurii 74%, Mijlocii 26%.
În fiecare zon� sunt cultiva�i numai acei hibrizi care pot s� ajung� normal la
maturitate �i care au cea mai mare produc�ie. Hibrizii târzii se cultiv� cu prec�dere
în zonele cele mai c�lduroase din Sudul �i Vestul ��rii, hibrizii mijlocii predomin� în
zona a doua cu regim termic mai redus, iar hibrizii timpurii in zonele mai r�coroase
din �ara noastra �i în cele premontane.
Hibrizii cei mai timpurii se vor cultiva în zonele cu resursele termice cele mai
reduse.
Se recomand� ca în fiecare unitate agricol� s� se cultive 2 - 4 hibrizi dintre cei
raporta�i pentru fiecare zon�, diferi�i ca perioad� de vegeta�ie, astfel se valorific�
mai bine condi�iile naturale �i se ob�ine o e�alonare a lucr�rilor de sem�nat,
îngrijirea �i recoltarea. Suprafe�ele ce urmeaz� a fi sem�nate cu grâu �i orz de
toamn� vor fi cultivate cu hibrizii cei mai timpurii, indica�i pentru zonele respective,
care pot fi recolta�i pân� la 10 - 15 septembrie.
Caracteristicile principalilor hibrizi omologa�i în România sunt:
CERA 2504. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor mijlocii creat la firma SC Procera
Agrochemicals Romania SRL. Planta este medie spre înalt�. �tiuletele este scurt spre
mediu, de form� cilindro-conic� �i num�r mic de rânduri de boabe. Bobul este de tip
84
semiindurat dentat, cu vârful �i marginea dorsal� de culoare galben�. Perioada
înfloritului �i a m�t�sitului este târzie. Produc�ie de 7720 kg boabe/ha în condi�ii de
neirigare �i 9930 kg boabe/ha, în condi�tii de irigare. Se poate cultiva în zona I din
sudul �i vestul ��rii �i în zona a II-a din sudul ��rii.
CRI�ANA. Hibrid simplu creat la INCDA Fundulea, România. Planta este înalt�.
�tiuletele este scurt spre mediu, de form� cilindro-conic� �i num�r mediu de rânduri
de boabe. Bobul este de tip semiindurat dentat, cu vârful �i marginea dorsal� de
culoare galben�. Perioada înfloritului �i a m�t�sitului este târzie spre foarte târzie.
Hibridul este tolerant la secet�, ar�i�� �i �i�t�vire �i este rezistent la c�dere �i
frângere. Realizeaza în medie o produc�ie de 8800 kg boabe/ha, în condi�ii de
neirigare �i 10840 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare. Se poate cultiva in zona I din
sudul �i vestul ��rii �i în zona a II-a din sudul ��rii.
KOLIBRIS. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor mijlocii, creat la firma KWS SAAT AG,
Germania. Plante înalte spre foarte înalte. �tiuletele este lung, cu un num�r de
rânduri de boabe mediu. Bobul este de tip dentat, cu vârful bobului de culoare
galben�. Perioada înfloritului �i a m�t�sitului este timpurie. Tolerant la secet�, ar�i��
�i �i�t�vire �i este rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza în medie o produc�ie de
8270 kg boabe/ha, în condi�ii de neirigare �i 11120 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare.
Se poate cultiva în zona I din sudul �i vestul ��rii �i în zona a II-a din sudul ��rii.
LG 3540. Hibrid simplu din grupa hibrizilor târzii, creat la firma Limagrain Verneuil
Holding, Fran�a. Planta este înalt�. �tiuletele este mic, de forma cilindo-conic�, cu
un num�r mediu de rânduri de boabe. Bobul este de tip dentat, cu vârful de culoare
galben� �i marginea dorsal� de culoare galben portocalie. Este tolerant la secet�,
ar�i�� �i �i�t�vire �i rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza o produc�ie de 8070 kg
boabe/ha, în condi�ii de neirigare �i 12400 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare.
ONELI CS. Hibrid din grupa hibrizilor semitârzii creat la firma Caussade Semences,
Fran�a. Planta este foarte înalt�. �tiuletele este de lungime medie, de form�
cilindroconic� �i num�r mediu de rânduri. Bobul este de tip semiindurat dentat, cu
vârful de culoare alb g�lbuie �i marginea dorsal� galben portocalie. Este tolerant la
secet�, ar�i�� �i �i�t�vire �i rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza o produc�ie de
7980 kg boabe/ha, în condi�ii de neirigare �i 12090 kg boabe/ha, în condi�ii de irigare.
PROLLIX. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor timpurii, creat la firma Maisadour
Semences, Fran�a. Planta este de în�l�ime medie. �tiuletele este de lungime medie,
de forma cilindro-conic�, cu un numâr de rânduri de boabe mediu. Bobul este
indurat-semiindurat, cu vârful de culoare galben� �i marginile dorsale de culoare
portocalie. Perioada înfloritului �i a m�t�sitului mijlocie. Este tolerant la secet�,
85
ar�i�� �i �i�t�vire �i rezistent la c�dere �i frângere. Realizeaza o produc�ie de peste
9200 kg/ha boabe STAS.
SUANITO. Hibrid trilinial din grupa hibrizilor timpurii, creat la firma Dow AgroSciences
GmbH, Germania. Planta este de în�l�ime medie spre înalt�. �tiuletele este de
m�rime medie, cu un num�r de boabe mediu �i de form� cilindro-conic�. Bobului este
semiindurat-dentat, cu vârful bobului de culoare galben�. Perioada înfloritului �i a
m�t�sitului este medie. Este tolerant la secet�, ar�i��, �i�t�vire �i rezistent la c�dere
�i frângere. Realizeaza o produc�ie de peste 9400 kg/ha boabe STAS.
HIBRIZI MODIFICATI GENETIC: LG3330YG, LG3475YG, PR35T11 PR37NO2 cu
rezistenta la atacul sfredelitorului porumbului Ostrinia nubilalis.
3. Factori abiotici de risc pentru produc�ia de porumb
Temperaturile extreme �i lipsa precipita�iilor reprezint� factori abiotici de
stres, care �i pentru cultura porumbului au importan�� deosebit� în ob�inerea
recoltelor planificate. De aceea, limitarea stresului produs de factorii abiotici
plantelor de porumb, prin m�suri specifice, trebuie s� constituie un obiectiv în
realizarea tehnologiilor de cultur�.
4. Recomand�ri de limitare a riscurilor fa�� de factorii abiotici
4.1. Lucr�ri agrotehnice
Fertilizarea: porumbul este una din cele mai productive plante agricole
cultivate în România, dar pentru a realiza produc�ii ridicate, are nevoie de cantita�i
mari de substante nutritive. Pentru fiecare ton� de boabe (inclusiv produc�ia
corespunzatoare de tulpini), porumbul extrage din sol, N – 29 kilograme, P2O5 – 12
kilograme, K2O – 32 kilograme �i CaO – 9 kilograme. Îngr���mintele sporesc produc�ia
la porumb pe toate tipurile de sol, chiar dac� acestea au fertilitatea ridicat�.
Gunoiul de grajd este un îngra��mânt deosebit de valoros pentru porumb. El
reprezint� o surs� de elemente nutritive pe întreaga perioad� de vegeta�ie a
porumbului �i contribuie, în acela�i timp, la îmbun�t��irea unor însu�iri fizice �i
biologice ale solului. Gunoiul de grajd este cu deosebire indicat pe solurile mai grele
�i mai u�oare. Se aplica în doze de 20 – 40 tone la hectar, odat� la 4 – 5 ani, pe
acela�i teren �i se încorporeaz� în sol sub aratura adanc�.
Dintre îngras�mintele chimice, rolul hot�râtor în ob�inerea produc�iei de
porumb îl au îngr���mintele cu azot. Cantit��ile de îngr���minte cu azot aplicate
variaz� foarte mult, între 60 – 200 kilograme la hectar substan�� activ�, în func�ie de
hibridul cultivat �i de plantele premerg�toare. Aceste doze se vor corecta în func�ie
de planta premerg�toare, majorandu-se cu 20-30 kilograme N la hectar dup�
86
pr��itoare (floarea soarelui, cartofi târzii, sfecla de zah�r), �i se vor reduce cu 20-30
N kilograme dup� leguminoase.
În func�ie de fertilitatea natural� a solului, de gradul de aprovizionare a solului
cu ap� �i de nivelul produc�iei planificate, se recomand� ca 1/2 - 2/3 din întreaga
doz� de azot s� se aplice primavara, prin încorporarea în sol la preg�tirea patului
germinativ sau concomitent cu sem�natul, restul s� fie aplicat în timpul vegeta�iei
odat� cu a doua pra�il� mecanic�, cu ajutorul echipamentelor pentru fertilizat
montate pe cultivator.
Îngr���mintele cu fosfor influenteaza mai pu�in produc�ia de porumb. Ele se
aplic� în doze de 40-120 kilograme la hectar substan�� activ�, diferentierea f�cându-
se în func�ie de con�inutul solului în fosfor mobil, de cantit��ile de îngr���minte cu
azot �i de recoltele planificate. Dozele de fosfor pentru porumb difera în func�ie de
con�inutul solului în fosfor mobil. Îngr���mintele cu fosfor se încorporeaz� din
toamn�, sub ar�tura adânca. În cazul în care îngr���mintele cu fosfor nu au putut fi
administrate în toamn�, se vor aplica primavara. Înainte de preg�tirea patului
germinativ eficien�a îngr���mintelor cu fosfor este sporit� în cazul când sunt aplicate
la sem�nat, pe rânduri, împreun� cu îngr���mintele azotate. Prin administrarea în
amestec a azotului cu fosfor este stimulat�, în acela�i timp, atât absorb�ia fosforului
de c�tre plantele de porumb, cât �i a azotului. Se realizeaz�, de asemenea, cea mai
bun� dezvoltare a sistemului radicular al plantelor, o mai mare rezistent� la seceta �i
produc�ii mai ridicate.
Îngr���mintele cu potasiu nu dau sporuri de produc�ie pe cele mai multe soluri
din Romania, fac excep�ie solurile foarte s�race in potasiu, cum sunt solurile
argiloiluviale pe care se recomand� doze de 40-100 kilograme la hectar substan��
activ�, dozele aplicându-se diferen�iat, în func�ie de solurile aprovizionate în potasiu
asimilabil. Gunoiul de grajd aplicat împreun� cu îngra��mintele chimice spore�te
mult produc�ia de porumb în special pe solurile mai s�race. Când se aplic� gunoi,
dozele de îngr���minte chimice se reduc în medie cu 2 kilograme.
O problem� nou� pentru cultura porumbului în România, o constituie utilizarea
macroelementelor, în special a zincului. Insuficienta zincului în nutri�ia porumbului a
fost constatat� pe unele soluri erodate din Moldova �i sudul B�r�ganului. Cerin�a de
zinc este favorizat� de folosirea dozelor mari de fosfor �i azot, precum �i de
monocultur�. Ea se manifest� prin clorozarea frunzelor, prin piticire �i întârzierea
cre�terii plantelor, pierderile de produc�ie putând atinge 20-30 %. Înl�turarea reac�iei
la zinc se face prin aplicarea a 40-60 kilograme la hectar sulfat de zinc, odat� la 6 ani
sau prin 2-3 tratamente cu solu�ie de 0,2% sulfat de zinc, la interval de 7-10 zile,
87
începând cu faza de 4-5 frunze. Pe solurile acide, cu un pH sub 5,8 este necesar�
aplicarea amendamentelor cu calciu 5-10 tone la hectar, odata la 6-8 ani,
amendamentele se încorporeaz� sub aratura adânc�.
Lucr�rile solului: Porumbul nu poate realiza produc�ii mari decât dac� se reu�e�te
prin lucr�rile solului, s� se acumuleze �i s� se p�streze în sol o cât mai mare parte din
ap� din precipita�ii. În acest scop, preg�tirea solului pe o anumit� adâncime trebuie
s� se realizeze o suprafa�� mai nivelat�, m�runtire a bulgarilor �i încorporarea
complet� a resturilor vegetale.
În cazul în care porumbul se seaman� dupa premerg�toarea timpurie se
recomand� ca vara, dupa recoltarea plantei premergatoare �i eliberarea rapid� a
terenului, s� se execute imediat ar�tura la adâncimea de 25-30 cm, în func�ie de
tipul de sol �i de starea de umiditate a terenului. Ar�tura se va executa cu plugul în
agregat cu grapa stelat�. Pana în toamn�, ar�tura executat� vara men�ine soluri
afânate �i curate de buruieni, prin lucr�ri cu grapa cu col�ii reglabili, când solul
formeaz� crusta, si cu grapa cu discuri in agregat stelat, daca apar buruieni. Dupa
plantele care se recolteaza tarziu (porumb, soia, cartof etc), imediat ce se
elibereaza terenul se executa aratura adanca la 25-30cm în func�ie de umiditatea
solului. In cazul plantelor la care, dup� recolta r�mâne pe sol resturi vegetale
(porumb, cartof, sfecla etc ), ar�tura este precedata de a lucra cu grapa cu discuri
pentru maruntirea resturilor vegetale. In vederea unei nivelari cat mai bune, se
recomanda ca, la intrarea in iarn�, ar�tura de toamna s� fie lucrat� cu grapa cu
discuri. Primavara, în condi�ii normale, când ar�tura a fost bine executata �i ternul se
prezint� nivelat �i f�r� buruieni, pentru preg�tirea patului germinativ este suficient�
o singur� lucrare, efectuata în ziua sau preziua semanatului cu combinatorul sau cu
grapa cu discuri în agregat cu o grapa cu col�i, la adâncimea de semanat a
porumbului. Ar�turile denivelate se vor lucra la desprimaverire, imediat dupa ce
terenul s-a zvântat, cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu col�i, dup� care, in
preajma sem�natului, se va efectua preg�tirea patului germinativ normal.
S�mânta �i sem�natul: S�mân�a de porumb destinat� sem�natului trebuie s� apar�in�
hibrizilor zona�i �i s� aib� o valoare culturala ridicat� (minim 90% germina�ie �i 98%
puritate). Inainte de sem�nat, s�mân�a se trateaz� cu insecticide împotriva
principalilor d�un�tori ai porumbului (viermi sarma, r��i�oara), precum si cu
fungicide speciale, care maresc rezistenta semintelor la atacul diferitilor agen�i
patogeni.
Epoca de sem�nat este determinat� de realizarea în sol, la adâncimea de 10 cm, de
temperaturi de 8-9 grade, stabil� la orele 8 diminea�a, iar vremea este în curs de
88
înc�lzire. Nu este bine s� se semene înainte de a se fi realizat în sol aceasta
temperatur�, deoarece semin�ele, de�i sunt îmbibate cu ap�, î�i prelungesc perioada
de germina�ie, sunt expuse la mucigaiuri �i atac d�un�tori din sol din care rezult� o
r�s�rire neuniform�. Nici întarzierea sem�natului nu este favorabil� deoarece solul se
usuc� repede la suprafa��, multe boabe nu încoltesc, ceace atrage dupa sine o
sc�dere �i o întarziere a produc�iei. Întreaga suprafa�� cu porumb din unitate trebuie
sem�nat� în 5-6 zile.
Densitatea optim� se stabile�te în func�ie de gradul de aprovizionare cu ap�, de
poten�ialul de fertilitate a solului �i de particularit��ile hibrizilor cultiva�i �i este
cuprins� între 50-80 mii plante recoltabile la hectar. Densitatea minima se realizeaza
in conditiile unei rezerve reduse de umiditate în sol �i a unui nivel de fertilizare
sc�zut�. Pe m�sur� ce condi�iile de aprovizionare a plantelor cu ap� �i substan�e
nutritive se îmbun�t��esc, densitatea se m�re�te, devenind maxim� în condi�ii de
cultur� irigat� la porumb intervin în condi�ii de iriga�ie densitatea trebuie s� fie chiar
de 80-120 mii plante la hectar.
Cantitatea de s�mân�� folosit� la hectar variaz� obi�nuit între 10-20 kilograme, în
func�ie de densitatea stabilit� �i de masa a 1000 boabe. Distan�a de semanat între
rânduri este pentru to�i hibrizii de 70 cm. Adâncimea de sem�nat este de 4 - 6 cm pe
solurile mai grele �i de 5-7 cm pe solurile mai u�oare, diferentierea f�cându-se în
func�ie de umiditatea solului.
Lucr�rile de îngrijire: Rolul esen�ial al lucr�rilor de îngrijire în cultura porumbului
este combaterea buruienilor, fa�� de care porumbul este mai sensibil în compara�ie
cu alte plante pr��itoare �i reactioneaz� cu sc�deri importante de produc�ie. Un alt
obiectiv al lucr�rilor de îngrijire este combaterea insectelor d�un�toare.
5. Principalii factorii biotici de risc pentru produc�ia de porumb
5. 1. Bolile ca factor de risc
Putregaiul roz al tiuletilor, produs de agentul patogen Fusarium
graminearum (Giberella zeae) (fig.24 ) produce daune în toate stadiile de dezvoltare
(plantule, tulpina �i boabe). Plantulele atacate putrezesc. La plantele mature atacul
se produce în zona dintre r�d�cina primara �i zona de formare a r�d�cinilor adventive,
extinzându-se treptat în lungul tulpinii. Interiorul tulpinii atacate cap�t� o culoare
roz, apoi treptat se brunific�, �esuturile putrezesc, tulpinile frângându-se cu u�urin��.
Atacul se poate produce �i pe boabele �tiuletelui, care sunt invadate de o pâsl� alb�
cu nuan�e roz, afectând inclusiv p�nu�ile care se lipesc de boabe �i putrezesc
împreun�. Temperatura ridicat� favorizeaz� boala. Ea evolueaz� �i în timpul p�str�rii
�tiule�ilor peste iarn� în condi�ii de depozitare necorespunz�toare (umezeal� mare,
89
neaerisire, etc.). Recolta de porumb este depreciat� cantitativ �i calitativ �i prin
con�inutul de micotoxine (aflatoxine �i fumonizine).
In condi�ile României, atacul ciupercii Fusarium graminearum pe �tiule�i produce
pierderi de 7-15%, con�inutul de micotoxine DON în boabele infectate dep��ind cu
mult nivelul admis. Reducerea nivelului de inocul primar de F. graminearum/G. zeae
prin utilizarea tehnologiilor conservative de biofumigare în cadrul succesiunii de
culturi grâu – porumb este benefic� atât pentru cultura de grâu cât �i pentru cultura
de porumb. In cazul unor condi�ii climatice favorabile atacului de F. graminearum,
pierderile la porumb pot fi semnificative, contaminarea cu micotoxine fiind cu mult
peste cea înregistrat� în cazul înro�irii spicului de grâu.
Fig. 24 Simptome de fuzarioza porumbului Gibberelia zeae (Fusarium
graminearum)
Cea mai sigur� m�sur� de prevenire a fuzariozelor o constituie cultivarea de
hibrizi rezisten�i �i tratamentele la saman��. De asemenea, sunt indicate sortarea
�tiuletilor �i depozitarea numai a celor cu umiditatea normal� (16-17oC) respectându-
se condi�iile optime de p�strare (aerisire).
Aspergiliile porumbului (Aspergillus flavus). Pericolul cel mai ridicat pentru
s�n�tatea omului �i a animalelor este reprezentat de ciupercile toxigene care
infecteaza porumbul în timpul vegeta�iei, producând micotoxine (aflatoxine) care
contamineaz� lan�ul alimentar.
T�ciunele comun (Ustilago maydis) este întâlnit frecvent în Câmpia Dun�rii.
Atacul ciupercii Ustilago maydis se manifest� dup� r�s�rire sau când porumbul are 7-
8 frunze �i pâna la coacere. Cel mai frecvent sunt atacate tulpinile �i �tiule�ii, mai
rar frunzele �i paniculele. O infec�ie puternic� a plantelor tinere are ca urmare
deformarea �i distrugerea lor.
Pe tulpini, tumorile se formeaz�, de regula, la nodurile bazale sau în treimea
superioar� a plantei, deasupra �tiuletelui, iar în acest caz urm�rile atacului sunt mai
grave. Pagubele produse sunt evaluate în medie la 2-5% din recolta anual�, dar în
anumite zone pagubele înregistrate pot fi �i mai mari. O intensitate mai mare a
atacului se înregistreaz� când porumbul este cultivat în monocultur�, iar în ultimii
90
ani se întâlneste în lanurile produc�toare de samân�� hibrid�, dezvoltându-se pe
�esuturile r�nite în urma ruperii paniculelor.
R�nile cauzate de insecte sau grindin�, îngr���mintele organice, excesul de
azot, densitatea mare a plantelor, sem�natul târziu, favorizeaz� atacul
ciupercii Ustilago maydis. Pentru prevenirea t�ciunelui comun se recomand�:
adunarea resturilor de plante r�mase dup� recoltare precum �i adunarea �i
distrugerea tumorilor pentru a evita m�rirea rezervei de spori din sol. Se recomand�
aratura adânc� �i respectarea unui asolament de 4-5 ani.
5.2 Insectele ca factor de risc
Caracterizarea agrometeorologic� a zonelor agricole în regiunea Dobrogea
indic� persisten�a unui climat continental cu influen�e reduse subtropicale
(mediteraneene) îns� cu o predominan�� spre un climat semiarid a�a cum indic�
media anual� a precipita�iilor. În aceste condi�ii, spectrul �i structura faunistic� a
popula�iilor d�un�toare sunt destul de restrînse, referitor la implica�iile asupra
produc�iei sau pagubelor. Condi�iile de secet� accentueaz� mult factorii favorabili
dezvolt�rii unor insecte d�un�toare specifice zonei aride. De asemenea, de cele mai
multe ori în asemenea situa�ii, impactul major asupra poten�ialului de produc�ie al
plantelor este sporit, nu atît de atacul în sine, cît mai ales prin faptul c� ace�ti
d�un�tori sînt vectori pentru patogeni care se manifest� extrem de virulent
diminuînd semnificativ calitativ �i cantitativ recolta.
Principalii d�un�tori identifica�i pentru zona Dobrogea, precum �i m�surile
recomandate pentru combatere, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 5 Principalele specii de insecte d�un�toare culturilor de porumb în Dobrogea
SPECIA M�SURI DE COMBATERE
Tanymecus dilaticollis Gyll., (r��i�oara,
g�rg�ri�a frunzelor de porumb)
Tratament la s�man��
Ostrinia nubilalis Hb. (sfredelitorul
porumbului)
Rezisten�a hibridului, tratamentul
semin�ei, m�suri agroculturale,
tratamente cu produse biologice în
vegeta�ie
Anoxia villosa F., Pentodon idiota Hb.,
Melolontha melolontha L (viermi albi,
Tratament la s�man��, tratament la sol
cu produse granulate
91
scarabeide)
Agriotes pilosus Panz., Agriotes ustulatus
Schall., (viermi sîrm�)
Tratament la s�man��, tratament la sol
cu produse granulate
Homeosoma nebulella Hb. (molia florii
soarelui)
Monitorizare �i m�suri de prognoz�
Cel mai des întâlnit d�un�tor, Tanymecus dilaticollis Gyll. (r��ioara porumbului),
produce daune în stadiul de adult. Consumarea frunzelor poate avea loc treptat,
dinspre partea superioar� c�tre cea inferioar� �i dinspre cele dou� margini ale
limbului c�tre nervura central�.
Fig. 25 Harta de r�spândire a d�un�torului Tanymecus dilaticollis
Zonele marcate cu ro�u, în harta de r�spândire (fig.25), reprezint� ariile cu condi�ii
de favorabilitate pentru specia T. dilaticollis, în aceste zone densitatea insectei
dep��ind frecvent 10 exemplare/m2 .
Frecvent, prin confluen�a unor ros�turi, por�iuni de frunz� se franjureaz�, se
desprind �i cad pe sol; alteori, ros�tura transversal� efectuat� la diferite niveluri
deasupra zonei tecii progresând, în cele din urm� frunzele se frâng sub propria lor
greutate.În sfîr�it, dac� frunzele au fost consumate în întregime, insecta se fixeaz� la
partea terminal� a tulpinii �i roade extremitatea tijei pîn� la zona coletului; nu
rareori, îns� în cazul unor atacuri puternice este roas� baza tulpinii, la nivelul solului,
consecin�a fiind retezarea plantei
M�surile de combatere sunt reprezentate în primul rând printr-o bun� agrotehnic�
respectînd normele indicate de speciali�ti (ar�tur� adînc�, discuit, epoca de plantare,
densitate, iriga�ii etc.), care poate reduce considerabil gradul de atac men�inînd
atacul la limita sau sub pragul economic de d�unare (PED), respectiv 3 adul�i/mp la
r�s�rire. Se recomand� de asemenea, tratamente la s�mîn�� cu produse avizate.
92
Ostrinia nubilalis Hb. (Lepidoptera:Pyralidae) (sfredelitorul porumbului)
Fig. 26 Harta de r�spândire în Dobrogea a d�un�torului Ostrinia nubilalis
Zonele marcate cu ro�u pe harta de r�spândire (fig. 26), sunt ariile cu condi�ii
de favorabilitate pentru specia Ostrinia nubilalis Hb. Atacul este produs de larv�
(fig.27). Pe plantele de porumb, atacul se poate prezenta sub diferite aspecte, în
func�ie de organul plantei atacat. Astfel, pe inflorescen�e, larvele rod staminele �i
manifest� o tendin�� de perforare a pedunculului panicular, fapt pentru care
paniculul se frînge cu mult� u�urin�� în timpul vînturilor sau ploilor. Pe frunze, atacul
larvelor de vîrsta I se prezint� sub forma unor orificii alungite cu l��imea de 1 mm �i
lungimea de 5-10 mm. �tiule�ii pot fi ataca�i la rîndul lor �i larva consum� o parte din
boabe. Larva de vîrsta II – III p�trunde în interiorul tulpinii de porumb, obi�nuit prin
zona tecii frunzelor �i mineaz� de-a lungul internodiilor tulpinii; în caz de vânt, chiar
slab, tulpinile se frâng u�or iar recoltarea mecanic� este dificil�, pierderile de recolt�
fiind consistente. Activitatea larvei favorizeaz�, de obicei, prin leziunile produse la
nivelul tuturor organelor plantei instalarea unor specii de patogeni deosebit de
periculo�i, cel mai frecvent fiind t�ciunele negru (Ustilago sp.).
Fig. 27 Atacul larvei sfredelitorului Ostrinia nubilalis Hb. în interiorul tulpinii de
porumb (Foto original)
M�surile pentru prevenirea atacului acestei specii, precum �i cele curative sunt
cele mai indicate. Modul de via�� al insectei, în interiorul tulpinii, pentru o mare
parte din ciclul s�u biologic, ca �i dificultatea efectu�rii eficiente a tratamentelor în
perioada de vegeta�ie complic� foarte mult protec�ia plantelor de porumb fa�� de
93
acest d�un�tor. În Dobrogea îns�, condi�iile de dezvoltare pentru o mare parte dintre
entomofagii acestei specii (destul de numero�i, de altfel) în special existen�a a cel
pu�in dou� specii de parazitoizi ai larvei, din familia Tachinidae (Ord. Diptera), poate
fi un element important pentru mentinerea popula�iilor acestei specii la un nivel de
densitate sub pragul economic de daunare. În acela�i timp, selectarea în vederea
plant�rii a hibrizilor cu rezisten�� crescut� la atacul acestei specii poate fi m�sura
util� care, coroborat� cu o agrotehnic� perfect� poate asigura o protec�ie eficient� a
culturii de porumb.
Reorganizarea sistemului agricol dup� 1990 a creat �i o serie de condi�ii pentru
men�inerea �i chiar exacerbarea atacului unor specii de insecte d�un�toare
caracteristice zonelor de step� �i silvostep� arid� dar care erau men�inute la un nivel
rezonabil de densitate prin managementul agricol de tip intensiv care a fost aplicat
înainte de 1989. Dintre acestea se remarc� speciile de Scarabeidae (viermi albi) (fig.
28 �i 29), care în localitatea Amzacea produc frecvent daune porumbului (larvele în
primele etape de vegeta�ie).
Fig. 28 Anoxia villosa F. (larva) Fig. 29 Melolontha melolontha L. (larva)
Pagubele d�un�torului Anoxia villosa F. (c�r�buul de step�) (fig. 28) sunt
produse atît de larve, cît �i de adul�i, mai ales în anii seceto�i �i în condi�ii de
neirigat. Adultul atac� frunzele, producînd ros�turi adînci pe marginea limbului, sau
atac� teaca plantulei în fazele timpurii ale apari�iei. Larvele consum� r�d�cinile
producînd uscarea plantelor. M�suri de control sunt reprezentate de aplicarea
tratamentelor la sol, cu insecticide granulate. Rezultate bune s-au ob�inut �i prin
aplicarea tratamentelor cu produse biologice (pe baz� de tulpini de Beauveria
basiana Bass.- Vuill.)
Viermii sârm� (Agriotes lineatus, Agriotes pilosus, Agriotes obscurus) pot
produce daune însemnate. Sunt insecte polifage, larvele atac� boabele în germina�ie
�i vârfurile de cre�tere ale ramifica�iilor radiculare ale multor specii de graminee.
M�surile de control se impun atunci când densitatea larvelor/m2 este mai mare de 5-6
larve/m2. Tratamentul semin�elor cu produsele chimice avizate este o m�sur�
eficient� pentru prevenirea atacurilor, care pot duce la pierderi de recolt�.
94
Deosebit de important� în tehnicile de combatere, este combaterea biologic�.
Aceasta metod� are scopul de a limita densitatea popula�iilor si nu de a eradica
agen�ii de d�unare. Metodele de combatere biologic� cuprind o serie de practici,
care implic� utilizarea mijloacelor microbiologice cu actiune direct� sau indirect
asupra patogenilor sau asupra plantei gazd�.
Utilizarea biopesticidelor în agricultur� a crescut semnificativ, datorit� multiplelor
lor avantaje, �i anume:
� Nu las� reziduuri nocive;
� Impact semnificativ redus asupra speciilor ne�int�;
� Pot fi mai ieftine decât pesticidele chimice, când sunt produse local;
� Pot fi mult mai eficiente pe termen lung decât pesticidele chimice;
� Sunt selective �i nu determin� apari�ia unor noi agen�i de d�unare
problem�;
� Nu este necesar� producerea unor noi substan�e chimice, deoarece
organismele sunt disonibile;
� Organismele de combatere se vor înmul�i �i r�spândi în mod natural;
� Agentul de d�unare este incapabil s� dezvolte rezisten�� (sau aceasta se
dezvolt� foarte încet);
� Durabilitatea tratamentelor prin multiplicarea continua a agentilor de
combatere biologica.
In acela�i timp, combaterea biologic� are �i dezavantaje:
� Specificitate înalta, care necesit� o identificare exact� a d�un�torului/
patogenului �i poate presupune utilizarea mai multor pesticide;
� Vitez� de ac�iune lent� (aceasta facându-le nepotrivite pentru aplicarea
în cazul în care un focar de infec�ie reprezint� o amenin�are imediat� pentru o
cultur�);
� Adesea au o eficacitate variabil� datorit� influen�ei factorilor biotici �i
abiotici (deoarece biopesticidele sunt organisme vii care combat d�un�torii/ bolile
prin multiplicarea în locusurile tinta);
� Organismele vii evolueaz� �i î�i m�resc rezisten�a la mijloacele de
combatere biologice, chimice, fizice sau orice alt� form� de combatere. Dac�
popula�ia �int� nu este exterminat� sau împiedicat� s� se înmul�easc�,
supravie�uitorii pot deveni toleran�i, rezultând rase evoluate, rezistente la produsele
aplicate;
95
� Metodele de combatere biologic� implic� costuri destul de mari �i
necesit� consultarea speciali�tilor în domeniu.
5.3 Buruienile ca factor de risc
Culturile de porumb din judetul Constanta prezint� o puternic� �i diversificat�
infestare cu buruieni mono si dicotiledonate anuale si perene. Cele mai raspandite
sunt:
- dicotiledonate anuale: Amaranthus blitoides, Amaranthus retroflexus,
Chenopodium album, Polygonum convolvulus, Solanum nigrum, Xanthium spinosum;
- dicotiledonate perene: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Aristolochia
clematitis;
- monocotiledonate anuale: Setaria viridis, Setaria glauca, Echinochloa crus-galli;
- monocotiledonate perene: Cynodon dactylon, Sorghum halepense
a b c d
e f g h
a- Amaranthus retroflexus; b -Chenopodium album; c- Solanum nigrum;
d- Aristolochia clematidis; e- Setaria glauca; f- Echinochloa crus galli;
g- Sorghum halepense; h- Cynodon dactylon
Pagube produse de buruieni la cultura porumbului
Cre�terea lent� a plantelor de porumb în primele de 4-6 s�pt�pmâni de la
r�s�rire, asociat� cu num�rul redus de plante la m2 (4-6 pl/m2), creaz� o competi�ie
înc� de la început între planta de cultur� �i buruian� cu un avantaj major în favoarea
buruienilor. Acestea, prin numarul lor, prin rapacitatea pentru spa�iu, ap� �i hran�,
câstig� lupta provocând mari pagube culturilor de porumb care variaz� în limitele 30-
96
80% în func�ie de gradul de infestare, ducând chiar la compromiterea total� a
recoltei în cazul infest�rii cu specia Sorghum halepense din rizomi.
Metode de combatere a buruienilor
Sistemele integrate de combatere a buruienilor din cultura porumbului se
bazeaz� pe îmbinarea armonioas� de metode preventive, metode agrotehnice �i
chimice:
Metode preventive
- respectarea m�surilor de carantin� fitosanitar�;
- folosirea la semanat a semin�elor condi�ionate;
- distrugerea focarelor de infestare cu semin�e de buruieni din terenurile
necultivate: drumuri, alei, talazurile teraselor, �an�uri, canale de irigat;
- folosirea apei de irigat f�r� semin�e de buruieni;
- recoltarea la timp �i corect� a culturilor;
- evitarea r�spândirii semin�elor de buruieni prin intermediul animalelor;
- urm�rirea evolutiei speciilor segetale;
- preg�tirea patului germinativ;
- sem�natul la epoca optim�;
- respectarea adâncimii de sem�nat;
- asigurarea densit��ii optime a plantelor;
- corectarea reactiei solului;
- folosirea gunoiului de grajd complet fermentat;
- mulcirea;
- eliminarea excesului de umiditate
Metode agrotehnice
- lucr�rile de baz� ale solului: ar�tura �i lucr�rile cu cultivatorul sau care distrug
buruienile în vegeta�ie �i par�ial organele vegetative de înmul�ire;
- metoda epuiz�rii pentru distrugerea buruienilor perene prin lucr�ri superficiale,
repetate ale solului, prin t�ierea l�starilor care apar la suprafata solului, epuizând
astfel substan�ele de rezerv�;
- metoda provoc�rii care const� în m�run�irea stratului superficial de sol, prin
gr�pare pentru a stimula germina�ia semin�elor de buruieni. Opera�ia se repet� de 2-
3 ori la adâncimi diferite iar reu�ita ei depinde �i de umiditatea solului.
- pr��itul; num�rul �i epocile de aplicare ale pra�ilelor depind de gradul de
îmburuienare. La pr��itul mecanic pe intervalele dintre rânduri trebuie respectat�
97
zona de protec�ie, adâncimea �i epoca de executare, viteza de deplasare a
agregatului etc.
- rota�ia culturilor, care permite evitarea monoculturii ce favorizeaz� înmul�irea
buruienilor;
Metode chimice
Combaterea pe cale chimic� a buruienilor din cultura porumbului poate fi realizat�
prin:
Tratamente aplicate preemergent - înainte de sem�nat (ppi) sau imediat
dup� sem�nat.
Tratamente aplicate postemergent - aplicate în vegeta�ie.
In functie de speciile de buruieni erbicidele recomandate la cultura de porumb sunt:
Pentru buruieni monocotiledonate si unele dicotiledonate, erbicide cu aplicare ppi
sau preemergenta: S-metolaclor 960 g/l; S-metolaclor 312,5 g/l + terbutilaxin 187,5
g/l; dimetenamid P 720 g/l; pendimetalin 330 g/l; isoxaflutol 480 g/l; petoxamid 600
g/l; mesotrione 37,5 g/l + teburtilazin 125 g/l + S-metolaclor 375 g/l
Pentru buruieni dicotiledonate anuale �i perene �i unele monocotiledonate, erbicide
cu aplicare in postemergenta: fluroxipir 250 g/l; clopiralid 300 g/l; acid 2,4D din
1EHE 600 g/l; acid 2,4D 675 g/l; dicamba 480 g/l; dicamba 100 g/l + acid 2,4D 300
g/l; tritosulfuron 12,5% + dicamba 60 %; rinsulfuron 3,26% + dicamba 60,87%;
florasulam 6,25 g/l + acid 2,4D 300 g/l; dicamba 120 g/l + acid 2,4D 344 g/l.
Pentru buruieni monocotiledonate si in special Sorghum halepense din rizomi,
erbicide cu aplicare postemergenta: nicosulfuron 40 g/l; rimsulfuron 250 g/kg +
surfactant; rimsulfuron 50% + tifensulfuron –metil 25% si altele.
98
V. ROZ�TOARELE DIN DOBROGEA
Componenta specific� a roz�toarelor din B�r�gan �i Dobrogea este urm�toarea:
iepurele (Lepus europaeus L), popând�ul (Citellus citellus), �oarecele de stepa
(Sicista subtilis Nordm.), orbetele (Spalax leucodon Nordm.), �obolanul cenu�iu
(Rattus norvegicus Berk.), �oarecele de misun� (Mus musculus spicilegus Pet.),
�oarecele de p�dure (Apodemus sylvaticus L.) hârciogul (Cricetus cricetus L), grivanul
mic (Mesocricetus auratus Waterh.), �oarecele de p�dure( Microtus arvalis Pall) etc.
In culturile de cereale se întâlnesc toate speciile enumerate mai sus,dar
dominante sunt speciile Microtus arvalis, Mus musculus spicilegus si Apodemus
sylvaticus; speciile, Mus musculus spicilegus �i Apodemus sylvaticus, se concentreaz�
aici în timpul prim�verii �i verii datorit� abunden�ei de hran�. Specia Microtus arvalis,
se întâlne�te mai ales începând din toamn� �i pân� în prim�var�, în faza verde a
culturilor �i în anii de invazii.
Culturile de plante pr��itoare (porumb, floarea soarelui etc.), sunt cele slab
populate. Aici lucr�rile intense de agrotehnic� nu asigur� condi�ii optime de hran� �i
microclim�.Se remarc� popularea acestor culturi dupa sem�nat de c�tre Citellus
citellus, care hr�nindu-se cu semin�ele de porumb �i floarea soarelui aduce pagube
importante culturilor respective. In timpul verii aceste culturi de obicei nu sunt
populate de roz�toare, doar spre toamn� când apar din nou speciile M.m.spicilegus si
A.sylvaticus, atrase de semin�ele de porumb �i floarea soarelui, iar dup� ce se
efectueaz� ar�tura de toamn� se retrag spre perdele de protec�ie.
Speciile dominante în perdelele de protec�ie, sunt în general speciile granivore,
cum ar fi M.m.spicilegus si A.sylvaticus. Celalalte specii populeaz� de obicei numai
marginile perdelelor de protec�ie, unde i�i fac galerii, astfel fiind ferite de lucr�rile
agrotehnice.
Din cele expuse mai sus se poate preciza c� �oarecele de câmp, �oarecele de
misun�, �oarecele de p�dure �i popând�ul predomin� în majoritatea culturilor
agricole, unde datorit� modului de hran� �i condi�iilor de via�� produc daune
importante.
�oarecele de câmp, Microtus arvalis Pall. se num�r� printre roz�toarele cele
mai d�un�toare culturilor de cereale. El tr�ie�te în colonii, în cuiburi subterane cu
numeroase galerii, adânci de 30-40 cm, care comunic� cu exteriorul printr-un num�r
variabil de g�uri, care nu corespund cu numarul real de �oareci.
Densitatea acestui d�un�tor este în func�ie de temperatur�, umiditate, hran�
etc. Precipita�iile abundente sau topirea brusc� a z�pezii în prim�var� sunt total
nefavorabile, în aceste condi�ii înregistrându-se o mortalitate foarte ridicata.
Lipsa exagerat� a precipita�iilor în perioada de primavar� – var� (seceta
prelungit�), duc la reducerea num�rului de �oareci. In verile mai pu�in secetoase sau
99
iernile mai blânde, �oareci p�r�sesc cuiburile vechi �i i�i construiesc galerii în
terenurile înierbate sau în terenurile îns�mân�ate cu cereale de toamn�, aici g�sind
hran� suficient�.
�oarecele de câmp se înmul�e�te în tot cursul perioadei de vegeta�ie (din
prim�var� pân� în toamn�), având o prolificitate destul de mare, o femel� are 4- 7
genera�ii pe an, fiecare având 4-8 pui. Puii ajung la maturitate în decurs de 30 –60
de zile, raportul dintre sexe fiind de 3:1 sau chiar 4:1 în favoarea femelelor,
conducând de cele mai multe ori la cre�terea densit��ii.
Densitatea este în func�ie de sezon, �i poate varia de la 100 de indivizi/ ha
(nivel foarte sc�zut), la 500 de indivizi/ha (nivel mediu) �i la peste 1000 indivizi/ha
(nivel foarte ridicat). Specia Microtus arvalis are fluctua�ii numerice foarte mari �i în
condi�iile ��rii noastre pot s� apar� la fiecare 3 – 4 ani suprapopulari (invazii) locale,
care îns� în condi�iile de step� nu sunt de lung� durat�.
Când densitatea este mare, �oarecii de câmp produc pagube mari în culturi
atât la suprafa�� prin roaderea p�r�ilor aeriene ale plantelor cât �i în sol prin
distrugerea r�d�cinii plantelor.
Atacul de toamn� se manifest� imediat dup� r�s�rirea grâului (sau altei
culturi), plantele sunt roase având aspect de p��unare. Atacul se poate continua �i în
iarn� dac� solul nu este acoperit cu zapada iar temperaturile sunt mai mari de 0
grade C, precum �i la desprim�v�rare.
O alt� perioad� a atacului este între formarea bobului �i recoltare. În lan se
pot observa fire de grâu cu spicul retezat de la baz�. În lanurile atacate se
eviden�ieaz� c�r�rile pe unde circul� �oarecii. În timpul recoltatului �i mai ales dup�
seceri�, �oarecii produc în anii de invazii pagube foarte mari. Cantitatea de hran�
consumat� de un �oarece în timp de un an este de cica 7 kg. de boabe �i 11 kg.
vegetale.
Speciile Mus musculuus, Apodemus sylvaticus sunt mai pu�in frecvente în
culturile de cereale în condi�iile nefavorabile ale prim�verilor �i verilor, dar spre
toamn� când hrana este din abunden�� se face sim�it� prezen�a acestora.
A�a dup� cum s-a men�ionat mai sus în culturile de pr��itoare predominant�
este specia Citellus citellus, mare consumator de diverse semin�e, iar prim�vara de
r�d�cini. Tr�ie�te în galerii adânci de 1–1,5 m, unde i�i construie�te cuibul �i i�i
adun� rezerve mici de hran�. Toamna intr� în hibernare care dureaz� pân� prim�vara.
Femela na�te de 1-2 ori pe an, câte 3–8 pui. Condi�iile nefavorabile afecteaz� mai
pu�in aceast� specie, aceasta se explic� prin faptul ca ele au galeriile adânci unde
petrec perioadele nefavorabile în hibernare.
100
COMBATEREA ROZ�TOARELOR
Din cauza temperaturilor ridicate din ultima perioad�, exist� un real poten�ial
de atac �i tendin�a accentuat� de înmul�ire a roz�toarelor mici (�oarecele de câmp
(Microtus arvalis) în culturile agricole, drept pentru care în astfel de situa�ii se impun
m�suri de prevenire �i combatere. Succesul în ac�iunile de prevenire �i combatere a
roz�toarelor este greu de realizat, fiind condi�ionat de unii factori importan�i cum ar
fi modul de via�� �i hran�, condi�iile climatice etc.
M�suri de prevenire �i combatere.
M�surile de prevenire constau în recoltatul la timp al cerealelor, efectuarea
ar�turilor de var� �i de toamn� pentru distrugerea cuiburilor, distrugerea buruienilor
�i mai ales a celor de pe marginea �an�urilor, a drumurilor etc., care le servesc drept
hran� pe timpul iernii.
Combaterea chimica const� în utilizarea unor substan�e chimice, cu ac�iune de
intoxicare rapid� sau lent�, care trebuie s� întruneasc� anumite calit��i �i s� prezinte
garan�ia eficacit�tii rodenticide, dup� cum urmeaz�:
- s� fie toxice numai pentru roz�toare;
- s� fie absorbite repede �i în totalitate în organismul roz�toarelor;
- s� se elimine cât mai greu, pentru ca moartea sa se produc� lent, dup�
câteva zile, ca s� nu creeze panic� sau s� alarmeze ceilal�i indivizi, care astfel
sesiza�i, nu mai consum� substan�ele toxice sau p�r�sesc cultura;
- s� fie u�or de preparat �i condi�ionat, ca pulbere pentru pr�fuirea galeriilor
sau ca momeli alimentare.
Atunci când densitatea roz�toarelor este redus�, combaterea acestora se
efctueaz� prin aplicarea de momeli (circa 15 -25 g momeli /gal.activ�), sau prin
folosirea de cartu�e fumigene amplasate în galerie.
În situa�iile când densitatea �oarecilor este foarte mare a�a cum a fost în
toamna anului 2010, cele mai bune rezultate se ob�in prin efectuarea de tratamente
terestre cu insecticide a culturilor invadate.
La aplicarea tratamentelor fitosanitare se va avea în vedere respectarea
cu stricte�e a tehnologiei de aplicare �i a normelor de protec�ie a muncii �i a
mediului înconjur�tor prev�zute de legisla�ia în vigoare în cazul produselor de
protec�ia plantelor.
În concluzie se poate spune c�, în condi�iile existente în B�r�gan �i Dobrogea,
unele specii roz�toare i�i g�sesc condi�ii de via�� favorabile. În func�ie de sezon, de
num�rul lucr�rilor agrotehnice, ele migreaz� dintr-o cultur� în alta, ceea ce
contribuie la supravie�uirea �i înmul�irea acestora.