citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 67 – februarie

Filozof ºi… filozofii!

Se spune din bãtrâni cã dacã tãcea…filozof rãmânea! Dar, la noi, pentru unii…gura pãcãtosului adevãr grãieºte!

Cugetarea i se potriveºte perfect pri-mului ºi unicului cârmaci al treburilor þãriidin ultimii ºase ani, care este supãratpe toatã lumea care-l înconjoarã (chiar ºipe apropiaþii numiþi tot de el) apropiaþi carese pare cã nu-l mai ascultã… orbeºte.De exemplu, supãrare mare pentru cãnimeni, deci nici unºii sãi, nu l-a invitat laradio sau la TV la cumpãna anilor pentru ase adresa „românilor lui“ cu eterna urarede „sã trãiþi bine!“.

Pãi dacã nici ei… atunci…?A trecut de acum primul an al celei de-a

doua „domnii“ portocalii ºi 2011 se anunþãunul cu mari dificultãþi economice ºisociale. Se prefigureazã, totuºi, un… binepeste 10 – 20 – 50 de ani. Sã vezi atuncitrai pe vãtrai. Pânã atunci nu ne rãmânedecât sã-l suportãm cu fidelitate pe primul„jucãtor“ al þãrii, un maestru în fente ºidriblinguri cu care a hipnotizat de câtevaori numeroºii sãi ageamii.

Pentru toþi aceºti „credincioºi“ ai stãpâ-nului, „conducãtorul“ dã cu consecvenþã,pe lângã din ce în ce mai puþinã pâine,mult circ! Sugerãm sã se instituie deurgenþã ºi sã se dãruiascã inimosului sãuelectorat portocaliu medalia sau ordinulanticomunismului, antimineriadelor, anti-Iliescu, anti, anti, anti… distincþii cu careproºtii se vor fãli cu tinicheaua pe piept darcu burta goalã. Mai sãraci, mai chinuiþi,mai rãbdãtori, dar cu coada sus cã scapãde comuniºti, de mineri, de Iliescu, demoguli…

Dupã mai bine de un cincinal nimic dinsuferinþele tuturor nu s-a ameliorat, gestuldisperat de la sfârºitul lui 2010 al electri-cianului TVR Adrian Sobaru demonstrândposibilitãþile din ce în ce mai reduse desupravieþuire într-o þarã aºa-zis euro-peanã. Faptul acesta, vãzut ºi revãzut deromâni dar ºi de numeroºi telespectatoride pe întregul glob, n-a miºcat cu nimic

ºi pe nimeni din conducerea þãrii, elrãmânând catalogat la „fapt divers“. AdrianSobaru a recurs la acest gest nu dinbravadã ci din cauza condiþiilor mizere lacare sunt supuºi numeroºi alþii ca el.

Acest om simplu cu familie ºi rãspun-deri ca atare n-a gustat ºi mai ales n-ar fivrut sã guste la nesfârºit din „bunãvoinþa“celor îmbuibaþi care de Paºte ºi de Crãciunºi numai în prezenþa camerelor de luatvederi (sã-i vadã electoratul... de!) împartternele ºi veºnicele sacoºe cu trei mere ºidouã portocale. În restul anului tãcere ºimormânt pentru cât mai mulþi.

Statul la cozi pentru o ciosvârtã, osarma ºi o fasole ar trebui sã ocupe un loccentral în cartea recordurilor pe mapamond.

Ce nu înþeleg în ruptul capului vajniciitembeli portocalii este cã „jucãtorul“ se…joacã de-a baba-oarba cu toatã lumea ºicu soarta tuturor. ªi prostimea tace ºicrede. Când vezi turma de oi credincioasecare se schimbã anual la guvernare dar cuacelaºi cioban în frunte, miniºtri fãrãopinii, fãrã rãspundere, fãrã bun simþ pen-tru cei care din greu ºi din puþinul pe careîl au îi alimenteazã cu salarii din taxe ºiimpozite care, ca numãr, au depãºit oriceînchipuire, îþi vine sã-þi iei zilele ca AdrianSobaru.

O paþachinã blondã ºi avutã, foartesolicitatã pe ecranele TV (nu ºtiu în cecalitate ºi pe cine reprezintã) vine ºi spunecã nu este normal din punct de vederecreºtin sã recurgi la suicid. Dar este moral,cucoanã, sã accepþi la nesfârºit condiþiilecreate de 20 de ani încoace de gaºca de„bãieþi deºtepþi” care sfideazã orice ºi peoricine din afara ei cu opulenþa neîntâlnitãnicãieri în lume? Atenþie la ce s-a întâm-plat în Tunisia ºi Egipt!

Ne întrebãm la nesfârºit unde suntbanii? Explicaþia pentru proºti cã actual-mente consumãm mai mult decât produ-cem ºi ca atare suntem nevoiþi sã apelãmla credite externe a devenit o gogotiþã.

Consecvent cu „adevãrurile“ pe care lerosteºte OMUL, la începutul lui 2011 a

spus cã România are bani. Atunci de cene mai împrumutãm? De aici ºi urmã-toarele întrebãri.

De ce sectorul construcþiilor a regresat„spectaculos“ în anii portocalii dereglândºi distrugând ramuri întregi producãtoarede bunuri ºi servicii aducãtoare de veniturila buget?

De ce nu se creeazã locurile de muncãpromise pânã la saturaþie?

De ce se cheltuie cu nonºalanþã banipentru „frunze turistice“, pentru tot felul deaniversãri cu tentã politicã, locuri unde serisipesc sume enorme?

De ce nu se finalizeazã niciun dosarde corupþie?

Cine sã mai creadã în Parlamentulþãrii unde destui membri ai sãi sunt incul-paþi, infractori, corupþi etc?

Unde sunt banii bugetului ºi cum suntei folosiþi?

De ce se finanþeazã cu bani grei alian-þele ºi grupurile parlamentare fidele guver-nãrii actuale?

Pe buletinul de identitate sau carteade identitate toþi cetãþenii acestei þãri suntromâni chiar dacã provin din diverse etnii.Atunci de ce iei tu Guvern sau Parlamentbanii românilor ca sã dai în plus unui grupde români mai români decât românii?

Iatã deci întrebãri la care nimeni dintrecei vizaþi nu rãspunde. Peste 5 milioanede susþinãtori portocalii suferã ºi ei dar tacchitic. Aºa cã, asta aþi vrut, asta, din pãcate,trãim cu toþii.

În rest, un an 2011 mai bun decât 2012.

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Radudr. ing. Victor Popadr. ing. Maricica Vasilacheconf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina Procaprof. dr. ing. Lucian Mihãescudr. ing. Aurora Ciocing. Mihai - Dan Popescuav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 20116

Temple ale culturii!MAREA REFACERE A ATENEULUI ROMÂN (I)

(1990 – 2003)

Pe locurile ocupate azi deAteneul Român ºi de scuarul din faþaacestuia se afla odinioarã LivedeaVãcãreºtilor, numitã aºa dupã stã-pânii locului. Aflate, în veacul alXVII-lea ºi începutul celui urmãtor,spre marginea de nord a Bucureºtilor,pãmânturile aparþinuserã lui lanacheVãcãrescu, cel omorât de turci în1714 la Constantinopol, odatã cuConstantin Brâncoveanu al cãruisfetnic credincios fusese.

Societatea „Ateneul Român“,care încã din noiembrie 1886 îºi sta-bilise ca obiectiv construirea unuipalat corespunzãtor rolului culturalpe care ºi-l asumase, în care sã-ºipoatã desfãºura activitãþile – conferinþe,expoziþii, spectacole muzicale etc. –,primeºte de la Primãrie, în urma stã-ruinþelor doctorului Constantin Esarcu,terenul din Grãdina Episcopiei pãrã-sit de Societatea Ecvestrã, cãreia ise plãtesc despãgubiri.

Nici Societatea „Ateneul Român”nu o ducea mai bine cu banii, fiindnevoitã sã facã chetã publicã pentrua completa fondurile. Mare lucru nus-a strâns din mila publicã, darîmprejurarea a avut meritul cã ne-alãsat formula „Daþi un leu pentruAteneu!“.

Din cauza greutãþilor financiare,construirea Ateneului s-a întins pecâteva decenii. Deºi inaugurareaoficialã a avut loc la 14 decembrie

1888, clãdirea era departe de a fiterminatã la acea datã, iar în 1889lipsa fondurilor a provocat oprirealucrãrilor (atunci s-a ajuns la soluþialistelor de subscripþie ºi la zicereamai sus-amintitã).

Reluate în 1893, lucrãrile vor fiterminate în 1897, iar între 1924-1928 se face o nouã modificare laaripa de nord, dinspre strada Epis-copiei.

***

În 1865 un grup de oameni deartã ºi culturã, entuziaºti, din carefãceau parte Constantin Esarcu,C.A. Rosetti, V.A. Urechia, NicolaeKretzulescu ºi Al. Odobescu, punbazele Societãþii Culturale „AteneulRomân“. Toþi doreau ca viitoareasocietate sã-si aibã sediul într-un„edificiu care va fi închinat în exclu-sivitate artei ºi ºtiinþei, deci arhitec-tura va trebui sã corespundã acesteidestinaþii“.

Pentru toþi românii, Ateneul este simbolul Bucureºtiului. Construitã în urmã cu 120 de ani, clãdirea dininima oraºului este sediul de astãzi – ºi parcã dintotdeauna – al Filarmonicii „George Enescu”. Am fi pututevoca istoria fantasticã a Ateneului Român rãsfoind pagini îngãlbenite de vreme ºi parcurgând un drum –cert interesant – de la trecut cãtre prezent. Am ales însã o altã cale ºi aceasta duce de la prezent, prin tre-cut, cãtre... viitor. Vã propunem o cãlãtorie în timp, o aventurã în care veþi fi conduºi de cei ce au lucrat larestaurarea monumentului în anii din urmã, meºterii, artiºtii care, refãcând clãdirea, acoperiºul, decoraþiu-nile, interioarele, fresca, orga etc., au ajuns sã o cunoascã atât de bine ºi în amãnunt încât sunt în stare sãvorbeascã parcã la nesfârºit, cu ºtiinþã ºi emoþie, despre acest adevãrat ºi unic templu al culturii române.Le mulþumim!

Cristina Sârbu – jurnalist (din lucrarea „Marea refacere a Ateneului Român – 1990-2003“)

Plecând de la aceastã sintezã clarã ºi la obiect asupra a ceea ce a fost, este ºi va fi Ateneul Român pentruRomânia ºi aceastã parte a lumii europene, se cuvine sã amintim entuziasmul, hotãrârea ºi profesionalismulspecialiºtilor români care au salvat la timp nãruirea unui edificiu simbol.

Cu precãdere între aceºtia se aflã restauratorul principal Aedificia Carpaþi care, în acelaºi timp, a fost ºi spon-sorul lucrãrii la care ne vom referi în paginile Revistei Construcþiilor prin deosebita amabilitate a Editurii Anima.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2011 7

Primãria doneazã terenul pe careerau deja turnate fundaþiile viitoruluimanej, edificiu aparþinând SocietãþiiEcvestre Române. Proiectul pre-vãzuse dimensiuni considerabile.Destinaþia iniþialã a terenului seschimbã, însã, ºi se hotãrãºte ca înlocul manejului sã se ridice clãdireaAteneului Român.

Dintre toate proiectele prezen-tate, a fost ales cel al arhitectuluifrancez Albert Galleron, cel careproiectase în Bucureºti PalatulBãncii Naþionale (1880-1885). Noulproiect va utiliza fundaþiile deja exis-tente. Descriind un cerc, ele vor stala baza sãlii de concerte.

Albert Galleron va fi asistat de ocomisie tehnicã formatã din arhitecþiºi ingineri români: Grigore Cherchez,Al. Orãscu, Constantin Bãicoianu,Ion Mincu ºi Ion Socolescu. Membriiacestei comisii aveau studiile fãcutela Paris ºi aveau concepþii artistice ºitehnice comune cu autorul proiectului.

Piatra de temelie fiind pusã la 26octombrie 1886, construcþia poateîncepe pe vechile fundaþii, rezultândun corp central circular. Au fost douãetape de construcþie: prima între

1886-1889, în care a fost ridicat cor-pul principal ºi cupola ce-l acoperã,iar a doua etapã între 1893-1897,când se ridicã anexa aflatã înspatele Ateneului.

Ca sistem constructiv, Ateneul sesprijinã pe zidãrie portantã decãrãmidã. Cupola are structura me-talicã, realizatã de firma din Beuchtel,specializatã în astfel de construcþii.Contractul cu aceastã firmã a fostîncheiat la 9 februarie 1887. Proiec-tant era I. Schwalbach, cel care a ºisupervizat montajul, început în iunie1887 ºi terminat dupã ºase luni.

Arhitectul francez Albert Galleronrecomanda folosirea acestei struc-turi metalice circulare peste tambu-rul de cãrãmidã, ca fiind cel maiindicat în aceastã situaþie, deoarece:„aceastã osaturã constituie unansamblu foarte solid ºi indicat înparticular þãrilor supuse cutremu-relor de pãmânt“. Astfel, el a fostprintre primii proiectanþi care a luatîn calcul riscul seismic specific zoneiþãrii noastre, precum ºi oraºuluiBucureºti.

Prima etapã a construcþiei se ter-minã în noiembrie 1887, urmând cafinisajele interioare ºi exterioare sãfie finalizate pe parcurs. AlexandruOdobescu marcheazã inaugurareaoficialã din 14 februarie 1888 printr-oconferinþã. Dupã un an, la 5 martie

1889, va fi terminatã ºi sala de con-certe, iar orchestra filarmonicã diri-jatã de Eduard Wachman va susþineprimul concert.

În anii urmãtori au fost finalizateºi celelalte lucrãri de cãtre arhitectulLeonida Negrescu: este vorba de celedouã aripi cu douã nivele aflate înstânga ºi dreapta intrãrii principale.

Fresca prevãzutã încã de la inau-gurare în interiorul sãlii de concerte,de cãtre Alexandru Odobescu tre-buia sã fie, în viziunea sa ºi a luiConstantin Esarcu, „o imagine aspecificitãþii sufletului românesc“.Suprafaþa pictatã este de 75 metrilungime ºi 3 metri înãlþime.

În 1901, pictorii ªtefan Popescuºi Costin Petrescu îºi prezintãproiectele, fiind acceptat proiectulcelui din urmã. Acesta avea învedere ca fresca sã prezinte 25 deepisoade din istoria românilor,

Începutã târziu, abia în 1933,fresca este inauguratã la 26 mai1938. De menþionat cã atât fresca,cât ºi medalioanele din mozaic alecelor patru domnitori ºi ale regeluiCarol I au fost acoperite în timpulcomunismului (fresca cu o draperiepe toatã lungimea de 75 metri, iarmozaicurile cu capace rotunde dinlemn). Printr-o întâmplare fericitã, aufost salvate de la distrugere, putândfi admirate ºi în ziua de azi.

continuare în pagina 8��


Ca stil, arhitectura AteneuluiRomân este neoclasicã, cu orna-mente ºi detalii specifice sfârºituluide secol XIX francez. Acest stil seîntâlneºte la majoritatea clãdirilorreprezentative ale Bucureºtiului.Este o perioadã puternic influenþatãde arhitectura francezã, de occiden-talizare, precum ºi de înflorirea vieþiisocial-economice a Regatului României.

Faþada dinspre vest are ca ele-ment principal porticul cu cele optcoloane ionice. Frontonul triunghiu-lar sprijinit pe acestea aminteºte devechile temple ale antichitãþii. Labaza frontonului se aflã inscripþia„Ateneul Român“.

Cupola, aflatã în spatele fronto-nului, este dominantã prin mãrimeasa, iar prin arhitectura barocã seimpune ca element central al con-strucþiei. Înãlþimea totalã a edificiuluieste de 41 metri, iar diametrul, de29,16 metri, înãlþimea cupolei fiindde 13 metri. Tamburul este prevãzutcu douãzeci de ferestre rotunde,fiecare având câte o lirã stilizatã caelement decorativ. Partea superioarã

a cupolei, în punctul ei cel mai înalt,este prevãzutã cu un luminator circu-lar cu geamuri mate. Atât cupola, câtºi luminatorul sunt executate dintablã de zinc, ca de altfel ºi ele-mentele decorative de pe ele. Subcupolã, la interior, se aflã sala marede concerte, iar la parter, un holmonumental. Acesta este prevãzutcu douãsprezece coloane dorice dis-puse circular, având miezul dinmetal.

Accesul la sala de concerte seface prin patru scãri în spiralã,impresionante ca mãrime ºi carealizare. Scãrile se desfãºoarã înjurul unui element central realizat dinmarmurã de Carrara.

Un element nou ºi deosebit înrealizarea scãrilor îl constituiepalierele-balcoane care duc spresala de concerte. Holul este dominatde scara de onoare, de asemeni dinmarmurã de Carrara. Scara aredouã rampe, una spre stânga,cealaltã spre dreapta, care pornescde la podestul unde, între douãcoloane ionice, se aflã bustul com-pozitorului George Enescu, cel carea organizat subscripþia pentru achi-ziþionarea unei orgi. Aceasta, con-struitã în 1939 ºi pãstratã înîntregime pânã în zilele noastre,este singura orgã de concert de maridimensiuni construitã de renumitulOscar Walcker.

Impresionantã este sala de con-certe, atât prin proporþii, cât ºi prinelementele decorative ºi realizareaplasticã a acestora. Diametrul sãliieste de 28,5 metri, iar înãlþimealiberã, de 16 metri. Bolta este bogatornamentatã cu elemente zoo- ºiantropomorfe, din stucaturã poli-cromã, realizate conform dorinþei luiAlexandru Odobescu.

Toate elementele decorative,care creeazã un ambient deosebit,au fost executate din stuc ºi finisatecu un deosebit simþ artistic, în aºa felîncât sã se armonizeze cu ansam-blul din care fac parte.

Elementul central ºi cel maiimpresionant al sãlii de concerteeste, fãrã îndoialã, fresca realizatãde Costin Petrescu. Aceasta începeºi se terminã pe cele douã laturi alescenei, dând senzaþia cã îmbrã-þiºeazã toatã sala, iar cele o sutãdouãzeci ºi patru de becuri aflate lapartea ei superioarã o pun ºi maimult în valoare, printr-o iluminarediscretã.

Din înaltul ei, sala este dominatãde un candelabru impunãtor, cu celedouã sute de becuri ale sale.

Constantin Esarcu, sufletul acestuiproiect, dorea ca „edificiul destinatartei ºi ºtiinþei sã fie monumental“;dorinþa i s-a împlinit ºi, poate maimult decât atât, Ateneul Român adevenit în timp simbolul capitalei ºial vieþii culturale româneºti.

(Continuare în numãrul viitor)

�� urmare din pagina 7


Managementul integrat al deºeurilor solide în jud. Argeº„Închiderea depozitelor de deºeuri ºi a platformelor de gunoi necontrolate,

construirea unui depozit ecologic de deºeuri ºi a unei staþii de transfer,sistem de colectare în zonele urbane si rurale în comuna Albota, jud. Argeº“

Contractul de lucrãri a fost atri-buit, în urma unei licitaþii inter-naþionale, consorþiului format dinHidroconstrucþia SA Bucureºti(lider) ºi Iridex Grup Construcþii SRLBucureºti.

Lucrãrile de execuþie s-au derulatpe o perioadã de 23 de luni, fiindprevãzutã ºi o garanþie de 24 de luni.

Valoarea totalã a investiþiei estede 27.003.365,07 Euro. Contribuþianerambursabilã a Uniunii Europeneprin programul ISPA (InstrumentStructural pentru Politici de Preade-rare) este de 16.070.650 milioaneEuro, diferenþa fiind asiguratã de labugetul de stat în conformitate cuOUG nr.135/2007.

Contractul a vizat: � închiderea actualului depozit

de deºeuri de la Albota (relocarea ºi

reprofilarea deºeurilor din amplasa-mentul vechiului depozit de gunoi:330.000 mc), acoperirea depozituluide 6,2 ha, sistemul de extragere agazului (13 puþuri de captare biogaz),reþea de conducte PEHD 2000 ml,staþie de control, instalaþie de extra-gere cu incinerator al gazului în exces;

� deschiderea noului depozitecologic de deºeuri Albota, prinrealizarea primei celule de depozi-tare cu o capacitate de 750.000 mc,funcþionabilã pe o perioadã de 5 ani,care cuprinde: staþie de sortare, staþiede compost, staþie de pre-tratarelevigat, staþie de ardere gaz dedepozit;

� Extinderea ariei de utilitãþi carecuprinde: staþie de sortare, pod bas-culã – L= 18 m, 60 tone, drumuri -1.130,59 ml, împrejmuire – 2.200 ml,

clãdirea administrativã – arie con-struitã 415,12 mp, staþie de compost– 7.200 mp, bazin de apã pluvialãdin aria de compost, staþia desortare care constã în construcþia adouã hale: 707 mp ºi h = 4 m ºih = 8,41 m, sistem electric, instalaþiisanitare, instalaþii termice;

� închiderea depozitelor de laCâmpulung (relocarea ºi reprofilareadeºeurilor din amplasamentul ve-chiului depozit de gunoi: 88.300 mc),acoperirea depozitului de deºeuri4,2 ha, strat de drenaj al gazului,strat suport, strat de geotextil de pro-tecþie 68.200 mp, strat drenant pen-tru ape necontaminate, strat degeotextil de filtrare 47.500 mp, stratde nisip/pietriº cu conþinut de argilãºi strat de pãmânt vegetal;

� închiderea depozitelor de laMioveni (relocarea ºi reprofilareadeºeuri lor din amplasamentulvechiului depozit de gunoi: 8.500 mc),acoperirea depozitului de deºeuri 4 ha,stratul de drenaj al gazului, stratulsuport, strat de geotextil de protecþie35.000 mp, stratul drenant pentruape necontaminate, strat de geotex-til de filtrare 40.000 mp, stratul denisip/pietriº cu conþinut de argilã ºistratul de pãmânt vegetal;

� construirea unei staþii de trans-fer la Câmpulung, care cuprinde ºi ostaþie de compost;

Alinierea la standardele UE, în privinþa protecþiei mediului, a impus construirea de incineratoare sau, înlipsa acestora, amenajarea unor gropi de gunoi (depozite de deºeuri) ecologice.

Autoritãþile din judetul Argeº au decis sã elaboreze un proiect în cadrul mãsurii ISPA „Managementulintegrat al deºeurilor solide din judeþul Argeº” pentru finanþarea construcþiei „Închiderea depozitelor dedeºeuri de la Albota, Câmpulung ºi Mioveni ºi a platformelor de gunoi necontrolate, construirea nouluidepozit de gunoi ecologic ºi a unei staþii de transfer la Câmpulung, sistem de colectare în zonele urbane ºirurale ale judeþului Argeº“.

ing. Maria OANCEA

Vechiul depozit Albotadupã executarea lucrãrilor de închidere

La festivitatea de deschiderea noului depozit Albota


� desfiinþarea depozitelor de laTopoloveni, Rucãr ºi din zonelerurale prin transportul deºeurilor lanoul depozit de la Albota-Piteºti ºireamenajarea terenurilor;

� sistemul de colectare a deºeu-rilor în zonele rurale Rucãr - 26 unitãþi,Câmpulung Muscel - 258 unitãþi, Piteºti- 315 unitãþi, Mioveni - 176 unitãþi,Topoloveni - 190 unitãþi;

� crearea a 4 puncte ecologicede colectare „Puncte verzi de depo-zitare“ (douã pentru Piteºti ºi câteunul pentru Mioveni, respectiv Câm-pulung). La aceste puncte populaþiapoate aduce reciclabilele volumi-noase ºi deºeurile periculoase ºi,astfel, sã ajute în separarea la sursãa materialelor reciclabile ºi la colec-tarea farã pericol a deºeurilor hazard;

� Pentru zonele urbane au foststabilite 90 de platforme-compost(câte 30 unitãþi la Câmpulung, Mioveniºi Topoloveni);

� implementarea unui sistem decolectare selectivã a deºeurilormenajere;

� reducerea conþinutului de deºeuriorganice prin producerea de compost.

La solicitarea Angajatorului -Consiliul Judeþean Argeº, lucrãrileaferente deschiderii noului depozitAlbota au fost predate în exploatareîn luna mai 2010, întreaga investiþiefiind finalizatã ºi recepþionatã în lunadecembrie 2010.

La execuþia acestei investiþii com-plexe s-au folosit tehnologii ºi mate-riale de ultimã orã pe plan mondial.

Colectivul de specialiºti ºi munci-tori de la SC Hidroconstrucþia SA înparteneriat cu SC Iridex Grup Con-strucþii SRL, coordonaþi de domnulinginer Ion PRIOTEASA - directorsucursala Hidroconstrucþia Argeº,care au executat aceastã investiþieau folosit toatã experienþa acumu-latã de-a lungul anilor pentru arãspunde corespunzãtor complexi-tãþii proiectului ºi cerinþelor decalitate ridicate ale Beneficiaruluiºi Consultantului.

Împreunã cu dumneavoastrã,viitorii noºtri parteneri, putem con-strui depozite ecologice de comple-xitate sporitã pentru o Româniemai curatã. �

Staþie sortare Albota Închidere depozit vechi,acces la celula 1

Zona de utilitãþi (vedere panoramicã)

Închiderea depozitului vechiºi celula nouã (vedere panoramicã)

Bazinul de incendiu Clãdirea de personalcu platforma cântarului


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

� Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

� Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

� Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþi

ºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãria dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

2005 a fost foarte productiv ºi înceea ce priveºte realizarea de pereþi-

cortinã, trei dintre cele mai impor-tante lucrãri fiind hala show-room KiaMotors de pe DN1, show-room-ul KiaMotors de pe bulevardul Aviatorilordin Bucureºti ºi hala proprie aSC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –CAM SERV deþine o staþie de distribuþiede combustibil CAMOIL la intersecþiadintre ªos. Berceni ºi ªos. de Centurã.Firma are licenþã de transport ºi dis-tribuþie de combustibili, deþinând douãauto-cisterne, fiind astfel distribuitorde produse petroliere pentru mai multestaþii de betoane ºi garaje ale unorimportante firme de construcþii ºi dis-tribuþie din Bucureºti ºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct, FlyperSRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’sSRL, DOOSAN IMGB România, ForiaRomânia. �

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 17 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


Degradarea construcþiilordr. ing. Felician Eduard Ioan HANN -

preºedinte de onoare, Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor

Degradarea construcþiilor poate fi definitã ca pierdereatreptatã a calitãþilor fizice ºi funcþionale ce caracterizeazãaptitudinea pentru exploatare a acestora.

Procesul de degradare se manifestã, de cele mai multeori, începând de la suprafeþele de contact ale construcþiilorcu mediul înconjurãtor. În cazul clãdirilor, asemenea mani-festãri se referã la decolorarea treptatã a zugrãvelilor ºivopsitoriilor, la murdãrirea acestora, la zgârierea sau cio-birea tencuielilor, la umezirea ºi pãtarea suprafeþelor, laapariþia eflorescenþelor, petelor de ruginã, a putregaiului, aurmelor lãsate de insectele xilofage etc.

În cazul drumurilor moderne, cu îmbrãcãminþi asfalticesau din beton de ciment, asemenea manifestãri sunt celecatalogate ca suprafaþã cu ciupituri, suprafaþã exsudatã,poroasã, ºlefuitã, ºiroitã sau încreþitã, faianþãri, rosturidecolmatate, rosturi cu mastic în exces, suprafaþã exfoliatãetc., iar la pavajele cu piatrã naturalã, cele precum decol-matarea rosturilor, rotunjirea pavelelor prin uzurã, suprafaþãºlefuitã º.a. (Este adevãrat cã unele dintre aceste mani-festãri reprezintã nu procese de degradare în timp, cidefecte induse prin greºeli de concepere sau execuþie.)

De remarcat necesitatea înþelegerii diferenþei întredegradare ºi defect: prima este consecinþa interacþiunii con-strucþiei cu mediul. A doua este consecinþa unei greºeliumane. În cazul podurilor, manifestãrile de suprafaþã aleînceputului de degradare în ceea ce priveºte exteriorulsuprastructurii sunt completate cu aspecte legate de infra-structura din zona contactului fluctuant între apã ºi materi-alul reazimelor podului, precum eroziunea betonului,ruginirea pieselor din oþel, putrezirea lemnului etc.

Progresiunea degradãrii spre interiorul componentelorconstructive poate afecta, cu timpul, siguranþa construcþiilorimplicate prin modificarea relaþiilor socotite drept admisibiledintre solicitãri ºi rezistenþe, astfel încât, în puncte critice,sã aparã ruperi de continuitate ale materialelor ce garantauechilibrul static sau dinamic previzionat; este cazul apariþieifisurãrii, premergãtoare ruperii, forma cea mai primejdioasãa evoluþiei procesului de degradare.

Fisurarea construcþiilor poate fi determinatã de multiplecauze printre care se citeazã tasarea inegalã a terenului defundare, ce produce o redistribuire a solicitãrilor în structurade rezistenþã, comportamentul diferit al materialelor înstructurile compozite sub acþiunea variaþiilor termice,îngheþul-dezgheþul apei din porii sau fisurile elementelorconstitutive, coroziunea armãturilor din elementele de con-strucþie insuficient protejate, oboseala materialelor constitu-tive solicitate dinamic în mod frecvent º.a.m.d.

Fisurarea construcþiilor reprezintã un semnal serios derisc pentru siguranþa constructivã/structuralã, ducând, înultimã instanþã, la prãbuºirea construcþiei în ansamblu sauparþial.

Viteza de degradare a construcþiilor poate fi mãritã încazul existenþei unor defecte iniþiale datorate greºelilor dinfazele de concepere, proiectare, execuþie sau chiarexploatare a acestora (lipsa continuitãþii rezemãrii pe verti-calã, poziþionare greºitã a armãturii sau cãlcarea ei în timpulexecuþiei, eliminarea unor componente constructive dupãdarea în exploatare º.a.). Toate acestea duc la apariþia unorconstrucþii a cãror înfãþiºare frizeazã esteticul, dar ºi sigu-ranþa utilizãrii lor, constituind, în ultimã instanþã, o dovadã aneglijenþei din partea proprietarilor, dar ºi a autoritãþilorpublice obligate sã vegheze la siguranþa publicã ºi curãþe-nia mediului.

Oare, poate fi prevenitã degradarea construcþiilor ºi pre-lungitã durata lor de exploatare, evitându-se ºi accidenteleposibile ca urmare a acestui proces?

Rãspunsul este categoric DA!Cea mai eficientã cale în aceastã direcþie o constituie

monitorizarea atentã, perseverentã ºi competentã a com-portãrii in situ a construcþiilor, adicã urmãrirea curentã ºispecialã a comportãrii lor ºi intervenþiile de mentenanþã(întreþinere ºi reparaþii) ºi de reabilitare (renovare ºi restruc-turare). Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construc-þiilor, o asociaþie profesionalã înfiinþatã în 1994 pe scheletulfostei comisii tehnice din CNIT apãrutã în 1984, militeazã dela înfiinþarea sa pentru recunoaºterea activitãþii respectiveprin CAEN ºi introducerea în COR a trei ocupaþii derivate,respectiv de „responsabil cu urmãrirea curentã a comportãriiin situ a construcþiilor“, de „specialist în urmãrirea specialã acomportãrii în situ a construcþiilor“ ºi de „expert în monito-rizarea comportãrii in situ a construcþiilor“.

De un an de zile asociaþia se luptã cu birocraþia noastrãtradiþionalã în vederea obþinerii calificãrii de „asociaþie deinteres public“ deºi este evident cã, dintre toate asociaþiileprofesionale din construcþii, CNCisC este cea mai implicatãîntr-o asemenea activitate. Autoritãþile administrative locale,dar ºi MDRT, ar trebui sã fie direct interesate în rezolvareapozitivã a propunerilor CNCisC, având în vedere conver-genþa þelurilor noastre, dacã, bineînþeles, ºi þelul lor este caþara noastrã sã aibã un fond construit existent sãnãtos ºi efi-cient economic. În fond ºi la urma urmei ºi problemadegradãrii construcþiilor este, în ultimã instanþã, o problemãeconomico-financiarã, care îi priveºte pe toþi proprietarii deconstrucþii din þara aceasta, fie ei publici sau privaþi. �

Din pãcate, construcþiile noastre nu sunt veºnice ºi indestructibile, ci, din contrã, sunt pieritoare ºi supusedegradãrii odatã cu trecerea timpului, unele mai încet, altele mai repede, în funcþie de multe condiþii, unele priel-nice, altele adverse existenþei lor. Printre cele ce contribuie la reducerea duratei de exploatare ºi de existenþã aconstrucþiilor se numãrã acþiunea agenþilor de mediu natural ºi tehnologic ca ºi a propriilor neajunsuri createde existenþa defectelor induse în procesul de concepere, proiectare, execuþie ºi exploatare, iar printre celebenefice prelungirii duratei de serviciu se evidenþiazã în primul rând activitatea de mentenanþã ºi de reabilitare,intervenþii menite a reface aptitudinea pentru exploatare a construcþiilor supuse degradãrii.

Programul Operaþional Sectorial „Creºterea Competitivitãþii Economice“- co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã

„INVESTIÞII PENTRU VIITORUL DUMNEAVOASTRÃ“

ANUNÞ

BUCUREªTI, 19.01.2011

SC GEOSTUD SRL, cu sediul în Bucureºti, str. Sângerului, nr. 11, sector 1, cod poºtal: 014617, deruleazã,începând cu data de 07.01.2011, proiectul „MODERNIZAREA ªI ACREDITAREA RENAR A LABORATORULUIGEOTEHNIC“, co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, în baza contractului de finanþareîncheiat cu Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri în calitate de Organism Intermediarpentru Intreprinderi Mici ºi Mijlocii.

Valoarea totalã a proiectului este de 418.388,53 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de246.110,90 lei.

Proiectul se implementeazã în localitatea Bucureºti pe o duratã de 24 luni.Obiectivul proiectului este consolidarea ºi dezvoltarea firmei SC GEOSTUD SRL, prin adoptarea standardelor

europene ºi internaþionale în domeniul sãu de activitate.

Detalii suplimentare puteþi obþine de la: Nume persoanã contact: BARARIU AURELFuncþie: DIRECTORTel.: 021.220.22.66, Fax: 021.220.22.67, e-mail: [email protected]


Deteriorãri în construcþiicauzate de excesul de apã

conf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina PROCA - Universitatea Tehnicã Iaºi

SURSE DE APÃ ªI DEGRADÃRIÎN EXPLOATAREA CONSTRUCÞIILOR

A. Apa sub formã de vaporiprezentã în spaþii construite estespecificã perioadei imediat urmã-toare punerii în operã a betoanelor ºimortarelor, întreþinerii ºi reparaþiilorcurente la elementele structurale ºinestructurale (înlocuiri sau refacerea elementelor de finisaj).

Excesul de vapori poate fi elimi-nat prin aerisirea naturalã a spaþiilor,pânã la uscare, respectiv pânã lastabilirea echilibrului higroscopic.

În fiecare spaþiu construit, apasub formã de vapori este pe de oparte, rezultatul proceselor metabo-lice ºi pe de altã parte, al unor pro-cese umede din bãi, bucãtãrii, fiindluatã în considerare în calculul higro-termic iniþial; din punct de vedereconstructiv, excesul de umiditatepoate fi îndepãrtat prin ventilarenaturalã sau/ºi electromecanicã.

Utilizarea necorespunzãtoare aspaþiilor de locuit în perioada deiarnã (încãlzire ºi ventilare sub para-metrii de confort termic) creeazãpremisele creºterii umiditãþii relativea aerului interior peste cea recoman-datã (55...60%) ºi conduce, implicit,la apariþia condensului pe suprafaþaºi în interiorul elementelor exterioarede construcþie. Un regim de încãlzirecontinuu ºi o aerisire de minimumdouã ore a încãperilor reduce semni-ficativ pericolul apariþiei fenome-nului de condens.

Dintre deteriorãrile frecvente seenumerã distrugerea finisajelor - ten-cuieli (umflare, exfoliere, desprindereparþialã de suport) (foto 1), iar la pla-caje, desprindere de stratul suport.

Din cercetãri proprii am constatatcã, în timpul verii, umiditatea creºtepeste cea admisibilã, în special înperioadele ploioase sau/ºi canicu-lare, cu precãdere în spaþii finisate

cu var lavabil ºi la care tâmplãriaexterioarã este de tip termopan.Excesul de umiditate poate fi elimi-nat eficient prin folosirea instalaþiilorde condiþionare a aerului dotate cufuncþia de dezumidificare.

Dacã efectul degradãrii elemen-telor de finisaj poate fi îndepãrtat re-lativ simplu, efectul umiditãþii înexces asupra sãnãtãþii lasã urmeimportante (reumatism).

De remarcat cã elementele deconstrucþie exterioare umbrite depomi sau construcþii învecinate sauorientate defavorabil (N, NV, NE) seusucã mai greu sau mai puþin,favorizând apariþia condensului îninteriorul acestora.

B. Apa în fazã lichidã- Apa menajerã care se infiltreazã

de la instalaþii defecte aflate pegrosimea pereþilor / planºeelor dete-rioreazã tencuielile sau placajeleafectând, în primul rând, confortulestetic al spaþiilor construite.

Degradãrile cauzate de apa în exces, sub diferitele sale forme de agregare, se constatã cu precãdere înperioada de exploatare a construcþiilor, de cele mai multe ori fiind rezultatul lipsei unui program perma-nent de întreþinere curentã ºi de reparaþii.

Foto 1: Degradare prin condensa peretelui de la casa scãrii

la un bloc de locuit

Foto 2: Infiltraþie apã dintr-o conductã fisuratãdispusã pe grosimea peretelui

la o construcþie de locuit


Infiltraþiile sunt rezultatul lipseiîntreþinerii ºi reparaþiilor curente,precum ºi a reparaþiilor capitale,care presupun înlocuirea reþelei inte-rioare de distribuþie dupã o anumitãperioadã de exploatare (12 – 15 ani,în funcþie de materialul din care suntrealizate) (foto 2).

- Apa din precipitaþii acþioneazãdirect asupra pereþilor exteriori, efec-tul de umezire excesivã fiind maximla acþiunea cumulatã ploaie-vânt;efectul este amplificat de burlanedefecte sau de lungimea insuficientãa acestora (foto 3, 4).

Execuþia incorectã a panteiacoperiºurilor terasã cumulatã cuefectele unei hidroizolaþii distrusesau incorect realizate ºi al înfundãriicolectoarelor de apã pluvialã, conducîn timp la degradarea planºeelor de

la ultimul nivel (foto 5) ºi la compro-miterea condiþiilor de confort termic.

În cazul în care trotuarul lipseºtesau este deteriorat parþial, cumulatcu inexistenþa sau realizareanecorespunzãtoare a soclului ºi ahidroizolaþiei dintre infrastructurã ºisuprastructurã, apa din teren ºi ceadin precipitaþii (ploaie, topireazãpezii) se infiltreazã în pereþii con-strucþiei (foto 6, 7).

- Infiltraþiile de apã din teren,cumulate cu lipsa unor mãsuri deîndepãrtare a cauzelor dar ºi cuefectul atacului microbiologic, deter-minã degradãri ample ale ten-cuielilor exterioare ºi ale suportului(foto 4, 5).

Ridicarea nivelului pânzei freatice,cumulat cu greºelile de proiectare,conduc la degradãri ample din cate-goria tasãrilor diferenþiate ale fun-daþiilor, care au fost detaliate înarticole anterioare ale autoarei.

CONCLUZIIDegradãrile cauzate de acþiunea

apei sub diversele ei forme asupraconstrucþiilor pot fi anticipate ºi pre-venite.

În mod frecvent, degradãrile seproduc din cauza efectelor cumulateale acþiunilor în construcþii (ploaie-vânt), proiectare / utilizare mente-nanþã defectuoase etc.

BIBLIOGRAFIE1. PROCA Gabriela, Inspecþia ºi

deprecierea construcþiilor - curs web;2. PROCA Gabriela, Articole

publicate în colecþia RevisteiConstrucþiilor 2004 -2010. �

Foto 4: Degradare structurã perete exterior dincauza acþiunii directe a apei din precipitaþii,

cumulatã cu efectul prelingerii apei din burlanulcolector, direct pe suprafaþa peretelui

Foto 5: Degradare placã planºeu,urmare a stagnãrii apei din precipitaþii

Foto 6: Deteriorare zidãrie socluprin infiltraþii de apã

Foto 7: Infiltraþii de apãdin topirea zãpezii în structura peretelui

Foto 3: Degradãri ale tencuielilor ºi finisajelor exterioare la o clãdire monument istoric

Injectoforaj Drilling Tools -Comacchio Drilling Hi-TechNEXTECH

Injectoforaj Drilling Tools prezintã în premierã

pe piaþa româneascã NEXTECH, produs de

Comacchio International SA. Acesta este un nou

brand al firmei Comacchio Drilling Hi-Tech SA.

NEXTECH este rezultatul studiilor ºi colaborãrii

dintre experþii italieni ºi elveþieni în domeniul forajelor.

Noua maºinã de foraj a fost conceputã pentru

lucrãri speciale în ºantiere dificile.

NEXTECH este o forezã hidraulicã pe ºenile cu

centralã integratã, proiectatã pentru ancoraje ºi con-

solidãri cu bare autoperforante.

Complet radiocomandatã, uºoarã ºi agilã, estegânditã ca soluþie optimã pentru situaþii de ºantier difi-cile, dintre cele mai variate.

Tehnologia cu bare autoperforante, utilizatã deobicei pentru consolidarea maselor de rocã îngalerii stradale, feroviare ºi miniere, este utilizatãdin ce în ce mai des în lucrãrile de infrastructurã ºiconstrucþii pentru micropiloþi, ancoraje ºi tiranþiprovizorii.

Ancorajele cu bare autoperforante au urmãtoareleavantaje:

� forajul ºi instalaþia sunt rapide, deoarece, con-comitent, se poate face ºi eventuala injecþie;

� nu existã bare de foraj de recuperat;� instalare analoagã pentru orice tip de teren;� Drill Bits pentru orice tip de teren;� cavitatea barelor permite nu numai pasajul apei

sau a aerului în timpul forajului, dar ºi injectarea culapte de ciment;

� instalarea uºoarã în spaþii restrânse.Prezentatã la GEOFLUID Italia, NEXTECH

intrã pentru prima datã pe ºantier în Elveþia.Din luna noiembrie a anului trecut este disponi-bilã ºi în România.

Pentru orice informaþie vã invitãm sã ne contactaþi la e-mail: [email protected] sau latelefoanele: 0723.319.328; 0721.840.654. �


Adaptarea la modificãrile climatice UMEZIREA EXCESIVÃ A SUBSOLURILOR VARA

prof. dr. ing. Adrian RADU, drd. arh. Codrina PURCARU, conf. dr. ing. Maricica VASILACHE -Universitatea Tehnicã, Iaºi

Problemele de umiditate în clãdiriconstituie un capitol important alhigrotermicii construcþiilor, care aufost studiate ºi sunt prezentate înmanualele de referinþã /1,2,3/, con-siderând mai ales:

� sistemele constructive tradiþi-onale caracterizate prin masivitateapereþilor cu zidãrii din materialeceramice sau beton celular autocla-vizat ºi planºeelor de beton armat;

� condiþiile climatice normale dinzonele cu climã temperatã, undepreocuparea principalã a fost pro-tecþia împotriva temperaturilor cobo-râte iarna, în restul anului exigenþelede igienã ºi confort fiind satisfãcuteprin ventilarea naturalã a încãperilor,dacã se menþin deschise ferestrele,în special noaptea.

Modificãrile climatice resimþite înultimul deceniu aduc în actualitateprobleme noi, similare cu cele dinzonele tropicale umede /4/. Cauzele„încãlzirii globale“ pot fi, încã, discu-tate, dar efectele acesteia sunt evi-dente, în special în emisfera nordicãºi este probabil cã se vor accentuaîn continuare.

Le resimþim puternic în toatã þara prin:� valori extreme ale temperaturii

exterioare iarna ºi vara, care persistãperioade lungi;

� temperatura aerului exteriorvara (fig. 1), cu menþiunea cã supra-feþele negre expuse la radiaþiasolarã depãºesc frecvent 80 0C, iarindicele de temperaturã-umezealã

(THI) trece zilnic de valoarea 80 con-sideratã admisibilã;

� episoade neobiºnuite de înzã-peziri ºi de ploi abundente cu debitepeste 50 l/m2, urmate de inundaþii ºialunecãri de teren catastrofale.

Toate acestea au legãturã cuumiditatea excesivã de care suferãvara multe încãperi din construcþiilecivile ºi mai ales cele situate la sub-sol, demisol sau cele unde func-þioneazã îndelung aparate de aercondiþionat. Primul semnal aparecând þevile interioare de alimentarecu apã rece devin umede din cauzaunui fenomen de condens accen-tuat, deºi în încãperi nu existã sursede vapori de apã în funcþiune (duº,vase care fierb descoperite, rufepuse la uscat etc.).

INDICELE DE TEMPERATURÃ-UMEZEALÃ THI, LA EXTERIOR

Existã mai mulþi indicatori referi-tori la starea de confort determinatãde temperatura ºi umiditatea aeruluiîn încãperi (fig. 2).

THI este un indicator care apareîn buletinele meteorologice, pentru acaracteriza climatul, fãrã ca semnifi-caþia lui exactã sã fie cunoscutã depopulaþie ºi de constructori.

Notat prescurtat THI (Temperature-Humidity Index), denumit uneoriindexul de disconfort, exprimã efec-tul combinat al temperaturii (în gradeFahrenheit) ºi al umiditãþii relative aaerului (%), vara, în spaþii deschise/6/; valoarea lui poate fi calculatã cuuna din ecuaþiile:

THI = 0,4 (Td + Tw) + 15 (1)THI = 0,55 Td + 0,2 Tdp +17,5 (2)THI = Td – (0,55 – RH) (Td – 58) (3)Semnificaþia notaþiilor, derivate din

englezã, (d - dry, w - wet) este:Td - temperatura termometrului cu

bulb uscat (0F);Tw - temperatura termometrului

cu bulb umed (0F);Tdp - temperatura punctului de

rouã (0F);RH - umiditatea relativã a aerului (%).Corespondenþa temperaturilor în 0C

ºi 0F este redatã în tabelul 1.Indicatorul THI este foarte sensi-

bil în domeniul 70 - 80. Se considerãcã aproape jumãtate din persoanese simt neconfortabil vara dacã THIeste egal cu 70. La THI = 79, majori-tatea se simt foarte prost.

Indicatorul THI þine seama cã laumiditãþi relative mari transpiraþiacorpului uman se evaporã greu ºidin aceastã cauzã nu poate contribuidestul la rãcirea lui.

Exprimând starea gravã de incon-fort, oamenii nu se plâng atât decãldurã cât de zãpuºealã sau denãduºealã, constatând cã trans-piraþia abundentã nu se poate usca.În vara anului 2010, în România THI aavut timp îndelungat valori peste 80.

Fig. 1: Perioadã din luna iulie, caracteristicã pentru evoluþia temperaturii în vara anului 2010în zona de est a României. Indicele THI a avut valori peste 80 Fig. 2: Zona de confort termic în încãperi /5/

Tabelul 1: Corespondenþa temperaturilor în 0C ºi 0F


Acest indicator nu considerã radi-aþia solarã directã care este defavo-rabilã ºi nici viteza vântului care estefavorabilã ºi nu se utilizeazã pentruspaþii închise (încãperi).

Trebuie ºtiut cã în 1985 the NationalWeather Service din SUA a adoptatindicele temperaturii aparente HI (HeatIndex), în locul THI, /7/.

Relaþia între temperaturã (0F) umi-ditatea relativã (%) ºi punctul de rouã(0F) notat cu DP (Dew-Point) esteprezentatã în tabelul 2. În general,dacã indicele HI atinge valoarea 90,se recomandã ca persoanele sã nustea mult la exterior. În condiþiiledepãºirii valorii HI = 105, oamenii seaflã în pericol.

Umiditatea foarte ridicatã (peste85%) în asociere cu temperaturi peste

27 0C produce senzaþia acutã de sufo-care ºi poate provoca dezvoltarea înaer a sporilor de mucegai sau a altorciuperci nocive sãnãtãþii umane.

Existã, însã, senzaþia de discon-fort ºi în condiþiile unei umiditãþi preascãzute (sub 35%), atunci apãrândsimptomele de iritare a cãilor respi-ratorii din cauza particulelor de prafºi uscãciunii aerului.

De asemenea, la umiditãþi sub45% aerul este încãrcat electrostaticºi poate provoca descãrcãri electricemai ales la atingerea obiectelor deplastic sau de lânã /9/.UMIDITATEA ÎNCÃPERILOR VENTILATE� La parter ºi nivelurile supe-

rioare, mai tot timpul iarna ºi uneorichiar în anotimpurile de tranziþie,

temperatura medie a aerului dinîncãperi, ziua ºi noaptea, este mairidicatã decât la exterior, fiind de20...22 0C. Vara, temperatura mediedin încãperi poate fi, de asemenea,puþin mai ridicatã decât cea din exte-rior, þinând seamã de media pentru24 ore. Excepþie face cazul când, dincauza zilelor fierbinþi, se folosescintermitent aparate de aer condi-þionat ºi aceasta se întâmplã dacãtemperatura exterioarã este, ziua, decca. 34 0C - 40 0C iar umiditatea rela-tivã de cca. 80 %. Astfel la interiorulclãdirilor se poate menþine o tempe-raturã de 20...24 0C. Se ºtie cã aerulare umiditãþi absolute maxime (gvap)la m3 de aer care cresc cu tempe-ratura (tabelul 3). Când se atingaceste umiditãþi maxime, apar rouã,condens ºi ceaþã.

Considerând aerul exterior latemperatura de 40 0C ºi umiditatearelativã de 80%, rezultã umiditateaabsolutã (conþinutul de vapori)

Uae = 0,80 x 51,5 = 41,20 g/m3

În interior, la 22 0C, umiditatearelativã 100% (adicã 19,40 gvap/m

3),nu poate fi depãºitã.

Cu fiecare metru cub de aer carepãtrunde în clãdire, vine ºi un plusde vapori de apã

41,20 - 19,40 = 21,80 gapã /m3

care este absorbit de elementelede construcþie ºi de obiectele dinîncãperi sau se depune pe supra-feþele cele mai reci (condens). Canti-tatea trebuie înmulþitã cu volumul deaer ventilat care intrã în clãdire înintervalul considerat.

Rezultatul este considerabil,dacã aerul evacuat nu contribuie laeliminarea vaporilor de apã. Se pro-duce, deci, un efect de pompare avaporilor de apã cãtre interiorulclãdirii ºi ar fi bine ca, prin utilizareaaparatelor de aer condiþionat, tem-peratura interioarã sã nu coboaremai mult decât este strict necesar(de regulã 5 0C).

� În încãperile situate la subsol ºila demisol, pãmântul este aproapetotdeauna umed, apa migrând subforme variate datoritã unei diferenþede presiune hidrostaticã, prin ascen-siune capilarã sau prin difuzia vapo-rilor ºi osmozã. Astfel existã otendinþã permanentã de umezire aelementelor de construcþie aflate încontact cu pãmântul. O proiectarejudicioasã previne acest efect prinhidroizolaþii orizontale ºi verticale:

Tabelul 2: Valorile indicelui HI (0F) ºi punctului de rouã (0F) la diverse umiditãþi (%)

Tabelul 3: Conþinutul maxim de vapori de apã al aerului corespunzãtor anumitor temperaturi



- o folie de polietilenã sau opeliculã de bitum împotriva apelorfãrã presiune ºi a vaporilor de apã(fig. 3). Un strat filtrant de pietriº,dispus sub stratul suport al hidroizo-laþiei, este necesar.

- hidroizolaþii puternice din stra-turi succesive de bitum pe suporttextil sau din alte materiale imperme-abile dispuse între douã straturi debeton armat, împotriva apelor cupresiune (atunci când nivelul apeisubterane depãºeºte pe cel alhidroizolaþiei orizontale) (fig. 4).

Problema trebuie soluþionatã pebaza unui studiu geotehnic din caresã rezulte nivelul maxim al apelorsubterane pe amplasament, de undeîncepe ascensiunea capilarã a apei.

Trebuie observat cã aceastãformã de migraþie se manifestã laînãlþimi cu atât mai mari, cu cât capi-larele sunt mai înguste. Când nivelulsubteran maxim este la cel puþin 3 msub fundaþii iar pãmântul din sãpã-turã este aparent uscat ºi dacã sedispune un strat de pietriº care sãîntrerupã migraþia capilarã a apei,aceasta nu înseamnã cã se poaterenunþa la hidroizolaþie. Motivul estecã apa sub formã de vapori treceprin stratul de pietriº dar ºi cã bazaclãdirii este expusã la diverse surseaccidentale de apã (terenul nesis-tematizat, defectarea unor conducte,infiltraþii cauzate de ploi ºi de topirea

zãpezii, întreþinerea unor plantaþii,lipsa trotuarelor ºi rigolelor cu pantãconvenabilã).

Presupunând cã aceste condiþiisunt îndeplinite, rãmâne tendinþa deumezire vara, când aerul exterioreste foarte cald ºi umed, iar înîncãperile de la subsol ºi chiar lademisol (orientate defavorabil)apare umezeala din cauza conden-sului pe suprafeþele mai reci dinsubsol sau demisol.

Considerând cã temperatura inte-rioarã este de 18 0C, (mai coborâtãdecât la etaje) conþinutul de apãpoate fi cel mult de 15,40 gapã/m

3aer

rezultând un exces de 41,20 - 15,40 =25,80 gapã/m

3.Aceasta este o cauzã de umezire

în special ziua ºi, deci, ferestrele tre-buie sã rãmânã închise. Ventilareanaturalã sau mecanicã poate fi utilãpentru uscarea încãperilor doardacã temperatura ºi umiditatea exte-rioarã ar coborî (indice THI sub 80).Un ventilator ar putea fi eficacenumai în nopþile reci, de regulã întreorele 24 - 8. În restul timpului estechiar defavorabil. O mãsurã extremãar fi chiar încãlzirea aerului interiorcu câteva grade, mai ales prin sobeavând coº de fum.

Se cunosc, de asemenea, sub-stanþe care absorb vaporii de apã(Feuchtigkeitkiller) ºi aparate dezu-midificatoare. Acestea din urmã potdescãrca din aerul umed pânã la 50litri de apã zilnic /8/.

Umiditatea subsolurilor depindemult de destinaþia încãperilor carepot avea surse de vapori (bãi,bucãtãrii, spãlãtorii, uscãtorii, garajeetc.) ºi de zona climaticã deamplasare.

La clãdirile lipsite de hidroizolaþiicorespunzãtoare, apare igrasia înso-þitã de depuneri albicioase de sãruritransportate de apã ºi depuse pesuprafaþa unde apa se evaporã(eflorescenþe). În astfel de condiþii,activitatea de dezumidificare este cuatât mai importantã.

Situaþia este mai defavorabilãatunci când clãdirea are subsol tehnic,care, fiind vizitat doar ocazional, sepoate umple cu apã ºi devine un locde înmulþire a insectelor ºi altordãunãtori. ªi în acest caz o ventilarejudicioasã este necesarã.

CONCLUZIIModificãrile climatice determinã

valori THI peste 80, neobiºnuite înRomânia. Umiditatea crescutã aîncãperilor ºi mai ales a celor situatela subsol sau la demisol este una dinconsecinþele acestor modificãri.

În aceste condiþii, pe lângãproiectarea judicioasã a hidroizolaþi-ilor clasice, regimul de exploataretrebuie adaptat vara, ventilarea fiindrecomandabilã numai noaptea, cândla exterior este cu câteva grade mairece decât în încãperi.

REFERINÞE1. NEGOIÞÃ, AL., º.a., Con-

strucþii Civile, Ed. Didacticã ºi Peda-gogicã, Bucureºti, 1976;

2. RADU, A., VEREª, Al. Con-strucþii civile, I, Ed. I. P. Iaºi, 1985;

3. ANDREICA, H-A., ConstrucþiiCivile, UTPRESS, 2009;

4. GIVONI, B., Passive and LowEnergy Cooling of Buildings, J. Wiley& Sons, New York, 1994;

5. ARNDT, H., Wärme - undFeuchteschutz in der Praxis, Verlagfür Bauwesen, Berlin, 1996;

6. AMERICAN METEOROLOGICALSOCIETY(AMS), Glossary of Mete-orology, http://amsglossary.allen-press.com, 2010;

7. WIKIPEDIA , Heat index,http://en.wikipedia.org/wiki/heat_index,2010;

8. BASEMENT DEHUMIDIFIER,Master your Humidity with SaniDry,http://www.totalbasementfinishing.com,2010;

9. Dirk U. HINDRICHS, KlausDANIELS - Plusminus 200/400 lati-tude - Sustainable building designin tropical and subtropical regions,Edition Axel Menges, Stuttgart/Lon-don, 2007. �

Fig. 4: Detaliu hidroizolaþie la demisol pentru situ-aþia când apa subteranã depãºeºte nivelul

hidroizolaþiei orizontale; 1 - pardosealã parchet;2 - strat suport pardosealã; 3 - placã beton armat;4 - membranã hidroizolantã din straturi succesive debitum pe suport textil; 5 - strat de beton slab armat

pentru protecþia hidroizolaþiei împotriva presiunii apeisubterane; 6 - strat pietriº pentru ruperea capilaritãþii;7 - pãmânt bãtut; 8 - fundaþie continuã de beton armat;9 - zid exterior portant de beton armat; 10 - membranãhidroizolantã autoadezivã; 11 - trotuar de gardã pozatpe strat de pietriº; 12 - dop de bitum pentru izolarea

rostului dintre trotuar ºi clãdire; 13 - tub de plastic per-forat pentru drenarea apelor din infiltraþii; 14 - zid decãrãmidã simplã de 7,5 cm pentru protecþia hidroizo-

laþiei împotriva ºocurilor mecanice

Fig. 3: Detaliu hidroizolaþie la demisol pentru situ-

aþia când apa subteranã este la cel puþin 3 m

adâncime; 1 - pardosealã parchet; 2 - strat suport par-

dosealã; 3 - placã beton armat; 4 - folie polietilenã;

5 - strat de termoizolaþie (polistiren extrudat) pozat pe

o ºapã nearmatã; 6 - pietriº pentru ruperea capilaritãþii;

7 - pãmânt bãtut; 8 - fundaþie continuã de beton armat;

9 - perete exterior portant de beton armat; 10 - strat

hidroizolant de vopsea de bitum; 11 - protecþie din folie

de PVC cu umflãturi; 12 - trotuar de gardã cu pantã

pozat pe strat de pietriº; 13 - dop de bitum pentru izo-

larea rostului dintre trotuar ºi clãdire; 14 - tub de plastic

perforat pentru drenarea apelor din infiltraþii



ALUPROF SYSTEM ROMÂNIAa deschis un nou maredepozit de produse

Pornind de la aceste considerente generale condu-

cerea companiei Aluprof System România a decis sã

investeascã în viitor, iar noul depozit de marfã deschis la

1 ianuarie 2011 vine în întâmpinarea partenerilor noºtri

cu mai multe produse ºi mai variate ca sortiment.

„Având un spaþiu de depozitare mult mai mare decât

precedentul, dispunând de birouri luminoase ºi conforta-

bile, noul depozit pune la dispoziþia colaboratorilor noºtri

atât sistemele clasice, cât ºi inovaþiile din ultimul an.

În fiecare an numãrul clienþilor a crescut, au apãrut sis-

teme noi din aluminiu, personalul firmei este mai

numeros, aºa încât era necesar un spaþiu mai mare în

care sã ne desfãºurãm activitatea. Decizia de a investi

în oameni ºi spaþiu, deci în viitor, pentru a putea fi tot tim-

pul aproape de fiecare dintre colaboratorii noºtri nu este

numai a noastrã - Aluprof România - ci ºi a partenerilor

noºtri din Polonia. Aºa încât, în localitatea Opole,

ALUPROF SA a deschis o nouã halã de producþie,

depozite ºi clãdiri administrative noi. Investind câteva

milioane de euro în spaþii mari ºi moderne, a fost mãritã

capacitatea pentru producþie ºi depozitare cu peste

1/3 faþã de cea existentã“, a declarat administratorul

companiei, Alexandru BURCEA.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA

... Si a mai trecut un an. Un an plin de amãrãciunepentru sectorul de construcþii.

… Pãºim totuºi încrezãtori ºi cu speranþe în noulan 2011.

Industria româneascã a construcþiilor, „oropsitã“în ultimii ani, îºi cere „dreptul la viaþã“, iar oameniimai „uºori“ cu 5%, 25% etc. cred cã nu vor mai fisufocaþi de grijile ºi necazurile provocate de diverse„ajustãri“ salariale ºi vom intra în normalul uneisocietãþi a secolului 21.

Aºadar, privim încrezãtori acest început de an,iar planurile de viitor trebuie fãcute în aºa fel încâtnãzuinþele ºi proiectele noastre sã se transforme înrealitate. Trebuie sã înþelem cã fiecare dintre noieste dator sã investeascã în propriul viitor.


Proiectanþii, împreunã cu personalul din producþie, augândit o diversificare a produselor, realizând sistemeîmbunãtãþite atât pentru uºi ºi ferestre cât ºi pentrupereþi cortinã ºi pentru produsele rezistente la foc/fum,dar ºi noi componente pentru sistemele de rulouri exte-rioare ºi porþi pentru garaj.

Acum, vã punem la dispoziþie sistemele clasice pentruuºi ºi ferestre, cu sau fãrã barierã termicã: MB-23P,MB-45, MB-59S, MB-60, MB-70, sisteme rezistentela foc/fum de pânã la 60 minute, sisteme de faþade:MB-SR50, clasice, semistructurale ºi structurale, sistemepentru aplicaþii speciale MB-SG50, MB-SR80, MB-SR100,MB-SG60, uºi glisante, porþi pentru garaj, rulouriexterioare din aluminiu.

În showroom-ul depozitului vor fi expuse mostre ºiale acestor sisteme dar ºi sisteme „hi insulation“,MB-60 HI, MB-60-E HI, MB-60-US HI, MB-70 HI, MB-70-US HI, MB SR 50- HI etc. ºi mostre de rulouri exterioareºi paletare de culori în care pot fi disponibile lamelele.

Pentru cã acoperã o gamã foarte variatã de lucrãri,sunt moderne, au calitate ireproºabilã, sistemele dinaluminiu furnizate de ALUPROF SYSTEM ROMÂNIAasigurã îmbunãtãþirea confortului termic ºi fonic ºi pot fiutilizate pentru construcþia unor obiective simple, dar ºipentru cele cu complexitate sporitã.

Paleta coloristicã (toatã gama RAL) este acumîmbunãtãþitã. Oferim culori în imitaþie de lemn, profilelesistemelor putând fi vopsite în peste nouã culori imitaþiede lemn: viºin, stejar auriu, nuc, tec etc. Se primesccomenzi ºi pentru profile în aluminiu natur, aºa încâtclientul poate opta sã le vopseascã ulterior în culoareape care o doreºte.

Vã aºteptãm sã ne vizitaþi în strada Taberei, nr. 1 A,localitatea Popeºti-Leordeni, judeþul Ilfov (aproapede ªoseaua de Centurã).

Vã dorim un an 2011 plin de proiecte pe care noi vãputem ajuta sã le realizaþi! �


Atenþie la sechestrul statului!av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

Potrivit Ordinului MFP ºi ANAF

2605/2010, organele de control pot

dispune mãsuri asiguratorii ori de

câte ori sunt indicii cã existã peri-

colul ca debitorul sã se sustragã,

sã-ºi ascundã ori sã-ºi risipeascã

patrimoniul, periclitând sau îngre-

unând, în mod considerabil, colec-

tarea, în urmãtoarele situaþii:

A) În urma constatãrii unor acte ºi

fapte care pot constitui infracþiuni de

evaziune sau fraudã fiscalã, în cazul

cãrora prejudiciul nu a fost stabilit prin

acte administrative fiscale de impu-

nere, potrivit Ordonanþei de Urgenþã

a Guvernului nr. 91/2003 privind

organizarea Gãrzii Financiare;

B) În situaþia în care au fost sta-

bilite obligaþii fiscale cu ocazia acþiu-

nii de control, prin acte administrative

fiscale de impunere;

C) În situaþia în care urmeazã sã

fie stabilite obligaþii fiscale cu ocazia

acþiunii de control prin acte adminis-

trative fiscale de impunere;

D) Dacã sunt îndeplinite condiþiile

pentru deschiderea procedurii de

atragere a rãspunderii solidare, dupã

emiterea deciziei de atragere a

rãspunderii solidare;

E) În cazul în care sunt îndepli-

nite condiþiile pentru deschiderea

procedurii de atragere a rãspunderii

solidare, înainte de emiterea deciziei

de atragere a rãspunderii solidare.

Organele de control la care face

referire ordinul sunt nu numai Garda

Financiarã, ci ºi Direcþia Generalã

de Coordonare ºi Inspecþie Fiscalã,

Autoritatea Naþionalã a Vãmilor,

Direcþiile Generale ale Finanþelor

Publice judeþene, respectiv a

municipiului Bucureºti, organele fis-

cale teritoriale subordonate acestora

ºi Direcþia Generalã de Administrare

a Marilor Contribuabili.

Mãsurile care pot fi luate� Sechestru asigurator pentru

bunuri imobile;� Sechestru asigurator pentru

bunuri mobile, inclusiv titlurile devaloare ºi bunuri mobile necorporale;

� Poprirea asiguratorie asuprasumelor datorate debitorului de cãtreterþi;

� Poprirea asiguratorie asupradisponibilitãþilor bãneºti din conturilebancare.

Organul de executare poate dis-pune ºi duce la îndeplinire mãsurileasigurãtorii ori de câte ori sunt indiciicã existã pericolul ca debitorul sã sesustragã, sã îºi ascundã ori sã-ºirisipeascã patrimoniul, periclitândsau îngreunând, în mod considerabil,colectarea, în urmãtoarele situaþii:

A) Înainte de existenþa posibilitãþiilegale de aplicare a mãsurilor executorii;

B) În cazul în care creanþele fis-cale sunt individualizate ºi înregis-trate în evidenþa fiscalã ºi fac obiectulunor înlesniri la platã, potrivit legii;

C) Dupã emiterea deciziei deatragere a rãspunderii solidare;

D) Dacã sunt îndeplinite condiþiilepentru deschiderea procedurii deatragere a rãspunderii solidare,înainte de emiterea deciziei deatragere a rãspunderii solidare.Organul de control ºi, respectiv,organul de executare nu va dispunemãsuri asigurãtorii pentru debitoriiaflaþi în insolvenþã sau atunci cândcontribuabilul nu deþine active patri-moniale urmãribile.

De foarte multe ori aþi auzit, atunci când aveaþi datorii la stat, cã „vã punem sechestru pe avere“.Dar, ce înseamnã acest lucru? Este motivul pentru care voi încerca sã dezvolt semnificaþia sechestrului

ºi care sunt condiþiile pentru instituirea lui.

SURSE DE INFORMAÞII

DESPRE PATRIMONIUL DEBITORULUI

În timpul derulãrii controlului/

antrenãrii rãspunderii solidare sau în

fazele premergãtoare acestor activi-

tãþi (analizã, documentare, informare),

dacã nu sunt deþinute suficiente

informaþii, organul de control/organul

de executare, pentru stabilirea ºi

instituirea mãsurilor asigurãtorii, va

desfãºura, dupã caz, urmãtoarele

activitãþi de documentare ºi pregãtire:

A) Identificarea conturilor de

disponibilitãþi ºi a depozitelor ban-

care ale debitorului/persoanelor la

care s-a atras sau urmeazã sã se

atragã rãspunderea solidarã, dupã

caz, precum ºi a unitãþilor bancare

care le administreazã, evidenþiate în

documentele contabile ale acestora,

precum ºi consultarea aplicaþiei

informatice clienþi-bãnci deþinute de

Agenþia Naþionalã de Administrare

Fiscalã ºi utilizate de unitãþile subor-

donate;

B) Identificarea, în declaraþiile

informative ºi/sau evidenþa contabilã,

a sumelor datorate debitorului/per-

soanelor la care s-a atras sau

urmeazã sã se atragã rãspunderea

solidarã de cãtre terþi;

C) Identificarea bunurilor propri-

etate a debitorului/persoanelor la

care s-a atras sau urmeazã sã se

atragã rãspunderea solidarã ºi a

locaþiilor unde acestea se gãsesc.

În cazurile în care se impune,

organul de control/organul de exe-

cutare poate solicita informaþii

despre patrimoniul debitorului ºi de

la alte instituþii precum: Agenþia

Naþionalã de Cadastru ºi Publicitate

Imobiliarã, oficiile ºi birourile teritori-

ale ale acesteia; unitãþi administra-

tiv-teritoriale, în cadrul cãrora sunt

organizate direcþii / compartimente /

structuri de impozite ºi taxe locale,

Direcþia Regim Permise de Condu-

cere ºi Înmatriculare a Vehiculelor;

Oficiul Naþional al Registrului Comer-

þului; Depozitarul Central autorizat

de Comisia Naþionalã a Valorilor

Mobiliare, cu privire la acþiunile

cotate pe piaþa bursierã deþinute de

cãtre debitor/persoanele la care s-a

atras sau urmeazã sã se atragã

rãspunderea solidarã la societãþi

comerciale; orice alte instituþii care

deþin informaþii cu privire la bunurile

ºi veniturile debitorului/persoanelor

la care s-a atras sau urmeazã sã se

atragã rãspunderea solidarã. �


SIGURANÞA ÎN EXPLOATARE A COªURILOR DE FUM,CONDIÞIE PREALABILÃ PENTRU EFICIENÞA ENERGETICÃ

ing. Laszlo SCHRECK, director tehnic SCHIEDEL

EVACUAREA GAZELOR DE ARDEREInstalaþiile de colectare ºi eva-

cuare a gazelor de ardere sunt sub-ansamble de construcþii, sau chiarconstrucþii, complexe prin proceseletermice ºi gazodinamice care lecaracterizeazã. Ele sunt supuse lasolicitãri interioare de naturã fizicã ºichimicã (temperaturi ridicate alegazelor arse, ºocuri termice cauzatede aprinderea accidentalã a funin-ginei, acþiunea corozivã a conden-satului acid) precum ºi la acþiuniexterioare climatice (de exempluîngheþ-dezgheþ) sau mecanice/dinamice (vânt, seism), ºi ca ataretrebuie sã corespundã unor cerinþesevere de funcþionalitate ºi durabili-tate. Aceste cerinþe pot fi îndeplinitedoar printr-o concepþie tehnicãadecvatã ºi prin folosirea unor mate-riale cu specificaþii tehnice cores-punzãtoare.

SITUAÞIA REGLEMENTÃRILORDE SPECIALITATE

În ceea ce priveºte cadrul legis-lativ privind proiectarea ºi execuþiacoºurilor de fum, constatãm cã înreglementãrile tehnice existente

coºurile de fum pentru construcþiilecivile sunt tratate succint, sub formaunor capitole, în care se prezintã, înmajoritatea cazurilor, numai principiisau condiþii generale de realizare aacestora.

Unele aspecte importante, pre-cum înãlþimea minimã a coºurilordeasupra nivelului acoperiºurilor,ºi înãlþimea activã minimã, distanþaminimã faþã de elementele combus-tibile ale construcþiilor, condiþii deevacuare a condensatului, nu sunttratate unitar sau deloc. De aseme-nea, aceste reglementãri sunt de-pãºite ori incomplete, având în vederesoluþiile tehnice / constructive actualede evacuare a gazelor de ardere.

Trebuie menþionat, însã, cã în cazulcoºurilor de fum industriale existãCodul de cerinþe privind proiectarea,execuþia, urmãrirea comportãrii,repararea ºi consolidarea coºurilorde fum industriale din beton armat,indicativ NP 108-04.

Prevederile standardelor europenearmonizate se aplicã pe bazã devoluntariat, exceptându-se standar-dele de produs, care au devenitobligatorii ca urmare a efectelorH.G. Nr. 622/2004.

Din documentaþiile tehnice deexecuþie a construcþiilor, caietele desarcini privind coºurile de fum înmulte cazuri lipsesc sau nu sunt sufi-cient de detaliate/conþin trimiteri lareglementãri abrogate/înlocuite.Drept urmare, numãrul coºurilor defum concepute/executate greºit,folosindu-se materiale inadecvatedomeniului, este însemnat.

Consecinþele situaþiei descrise sereflectã în numãrul mare de coºuride fum deteriorate dupã o perioadãscurtã de funcþionare (1 - 2 ani) ºi înincendiile cauzate de coºuri defecte(peste 1.500 anual).

În concluzie, în vederea asigu-rãrii unui document de bazã privindproiectarea ºi execuþia soluþiilor deevacuare a gazelor de ardere, caresã satisfacã toate cerinþele impuse

în domeniu, este necesarã elabo-rarea unui normativ naþional pentrucoºurile de fum pentru construcþiilecivile ºi aplicaþii similare.

De asemenea, este necesarãstabilirea unei proceduri rapide deinformare între organismele intere-sate pentru semnalarea neconfor-mitãþilor ºi evenimentelor din piaþade profil, concomitent cu intensifi-carea acþiunilor de control. �

Evoluþia tehnicii de încãlzire în direcþia utilizãrii judicioase a diferitelor tipuri de combustibili a condusla apariþia surselor de cãldurã cu randament energetic superior, având drept consecinþã ridicarea graduluide confort termic, concomitent cu reducerea cheltuielilor efectuate în acest scop.

Coºurile de fum sunt o componentã a instalaþiei de încãlzire, cu rol determinant în funcþionarea lacapacitate ºi în deplinã siguranþã a aparatelor termice.

ing. Laszlo SCHRECK, director tehnic SCHIEDEL


Aspecte ale utilizãrii biomaseila cazanele pentru încãlzire

prof. dr. ing. Lucian MIHÃESCU, conf. dr. ing. Manuela Elena GEORGESCU,conf. dr. ing. Mãlina PRISECARU, º.l. dr. ing. Elena POP - Universitatea Politehnicã Bucureºti

Depunerile de reziduuri solide în focar ºi pe schimbã-toarele de cãldurã blocheazã canalele de gaze de ardere,reducând sarcina instalaþiei ºi impunând o curãþareperiodicã.

Fenomenul de zgurificare ºi temperaturile caracteristiceale cenuºii trebuie, de asemenea, luate în considerare.

Coroziunea metalului sub influenþa HCl, ca ºi poluareamediului, reprezintã o altã problemã importantã.

Anduranþa sau aspectele legate de scoaterea dinfuncþiune, totalã sau parþialã, a unui cazan, ca urmare acaracteristicilor defavorabile ale combustibilului, capãtã odeosebitã importanþã la utilizarea biomasei.

De multe ori, oprirea, numai ºi pentru curãþare (focarºi schimbãtoare de cãldurã convective), creeazã mariprobleme deþinãtorilor de cazane.

Coroziunea, la temperaturi înalte, asuprafeþelor de schimb de cãldurã,datoratã componentelor corozive for-mate în procesul de ardere al biomasei,este un fenomen ce nu poate fi evitat.Cea mai importantã limitare a utilizãriibiomasei în scopuri energetice o repre-zintã coroziunea suprafeþelor de schimbde cãldurã, care produce deteriorãrigrave ale acestora ºi pierderi ridicate demetal (prin efectul HCl).

Coroziunea la temperaturi înalte asuprafeþelor de schimb de cãldurãdevine o prioritate, în condiþiile arderiibiomasei cu conþinut ridicat de metalealcaline ºi clor, deoarece clorurile alca-line formate se depun pe suprafeþele deschimb de cãldurã pe care le deteri-oreazã. Murdãrirea schimbãtoarelor de

Se spune, pe drept cuvânt, cã „nevoia te obligã sã te adaptezi“. În cazul nostru te adaptezi gãsindsoluþii, tehnici ºi tehnologii pentru a restrânge sau înlocui resursele energetice din ce în ce mai secãtuiteºi, deci, mai scumpe.

În toate sectoarele economice se depun, de ani de zile, tot mai multe eforturi pentru a asigura funcþio-nalitatea ºi eficienþa activitãþii unitãþilor industriale, comerciale, administrative, culturale etc., atât înmediul urban cât, mai ales, în cel rural unde, prin programe cu sprijin financiar european, se prevãd obiec-tive pe termen scurt, mediu ºi lung de modernizare.

Din acest punct de vedere, asigurarea energiei termice ºi electrice ocupã un loc fruntaº pentru cã deenergie este nevoie în orice domeniu de activitate.

Pe aceastã linie au apãrut, pe lângã combustibilii tradiþionali (þiþei, gaze, cãrbuni), alþii cu proprietãþiaproape similare dar de alte origini. Un exemplu recent îl reprezintã folosirea, în acest scop, a biomasei.

Desigur, sunt încã foarte puþine centrale termice care folosesc biomasa, dar sunt semnale cã lucruriles-ar putea extinde.

Acolo unde biomasa a devenit materie primã pentru obþinerea energiei, au apãrut ºi unele probleme lautilajele specifice acestui proces tehnologic. Specialiºtii din învãþãmântul universitar de profil sugereazãºi modalitãþile de înlãturare a acestor defecþiuni. Unele dintre ele se referã la cazanele pentru încãlzire carefolosesc biomasa lemnoasã ºi agricolã.

În cele ce urmeazã prezentãm câteva aspecte legate de funcþionarea cazanelor, probleme care apar laarderea biomasei lemnoase ºi agricole.

Fig. 1: Variaþia randamentului cu puterea termicã a cazanului



cãldurã convective este în strânsã legãturã cu conþinutulde umiditate al biomasei. Uscarea acesteia, eventualforþatã, ca în cazul peletelor, reduce considerabil acestfenomen.

În figura 1, se prezintã o sintezã a datelor privindrandamentul cazanelor care utilizeazã diferite categoriide biomasã, în funcþie de puterea lor termicã (sarcinatermicã).

COROZIUNEA DE ÎNALTÃ TEMPERATURÃªI ZGURIFICAREA

Coroziunea indusã de clor, la temperaturi înalte,apare indiferent de tipul de focar ºi condiþiile de ardere,atât în zona focarului (zona de amplasare a vaporiza-torului), cât ºi în zona supraîncãlzitoarelor convective (latemperaturi ale aburului peste 350 0C).

Clorul este pulverizat în biomasa lemnoasã, dar înspecial în paiele culturilor de grâu.

Coroziunea indusã de clor în zona focarului apareatunci când stratul de oxid de metal are aderenþãscãzutã ºi când existã concentrãri de clorurã.

În procesul de ardere al biomasei, fenomenele decoroziune la temperaturã înaltã sunt caracterizate ca o„oxidare activã“ în care evaporarea clorurilor metalice ºitrecerea lor la oxizii de la interfaþa metal/oxizi suntresponsabile pentru creºterea rapidã, dar neprotectoarea stratului de oxid. Astfel, pe suprafeþele metalice seformeazã un oxid gros, poros, cu aderenþã scãzutã, caredeterminã o pierdere mult mai mare de material metalicdecât în cazul unui oxid cu proprietãþi protectoare(pasive), conform reacþiei:

Fe(s) + Cl2(g) = FeCl2(s,g)Datoritã presiunii relativ ridicate a vaporilor de FeCl2

ºi în funcþie de temperaturã ºi concentraþii, diclorura defier se va evapora parþial ºi va difuza prin crusta încon-jurãtoare. La fel, datoritã presiunii parþiale ridicate a oxi-genului, diclorura de fier va reacþiona cu oxigenul ºioxizii de fier conform reacþiilor de mai jos:

3FeCl2+2O2 = Fe3O4+3Cl22FeCl2+1,5O2 = Fe2O3+2Cl2

FeCl2 + O2 + Fe3O4 = 2Fe2O3+Cl2Clorul degajat poate reacþiona, din nou, cu metalul

pur. În acest fel, clorul are rol de catalizator, prin trans-portul fierului de la peretele þevii ºi prin realizarea uneicoroziuni severe.

Se mai observã coroziunea suprafeþelor de schimbde cãldurã, care se dezvoltã sub depunerile de cenuºãformate pe þevi. Depunerile iniþiale se formeazã din cauzaforþelor termoforetice cauzate de gradientul mare detemperaturã între gazele fierbinþi ºi peretele þevilor decazan, cu efect dominant asupra particulelor foarte mici(sub 1μm), formate prin procesele de nucleaþie, conden-sare, reacþii chimice ºi aglomerare.

În cazul acestor mecanisme, concentraþiile cele maimari de K, Cl, S, vaporizate ºi ulterior condensate, seregãsesc în particulele cele mai mici.

Mãsurãtorile particulelor de cenuºã rezultate din com-bustia biomasei confirmã cele de mai sus ºi relevãcreºterea concentraþiilor particulelor de K, Cl ºi S avânddimensiuni reduse. Pe de altã parte, elementele persis-tente, precum siliciu ºi calciu, dominã particulele dedimensiuni mari.

Dacã se atinge echilibrul chimic în gazele rezultate,la temperaturi înalte (>900 0C), se poate constata cã,iniþial, potasiul existã sub forma KCl(g) la arderea paielorºi sub forma KOH(g) la arderea lemnului, în timp ce sul-ful ºi excesul de clor este prezent sub forma SO2(g) ºirespectiv HCl(g). La arderea paielor se formeazã HCL ºila temperaturi mai scãzute ale gazelor de ardere, com-parativ cu deºeurile lemnoase.

În privinþa degajãrii metalelor alcaline la arderea bio-masei se poate concluziona cã:

� pentru combustibilul lemnos, cu conþinut relativscãzut de metale alcaline ºi clor, alcaliile sunt primelecare se degajã prin vaporizare sau descompunerea sul-fatului alcalin;

� pentru combustibilii cu conþinut ridicat de metalealcaline ºi clor, precum paiele de cereale, clorurile dealcalii sunt primele care se degajã;

� pentru combustibilii cu conþinut înalt de alcalii ºiconþinut scãzut de clor, alcaliile se degajã sub formã dehidroxid de alcalii.

Depunerile din focarul cazanelor cuprind resturi aleprocesului de formare lichidã a zgurii (zgurificare),care obtureazã canalele de acces ale aerului ºi reducsarcina. Aceste depuneri se acumuleazã ºi trebuie înde-pãrtate. Frecvenþa cu care se face curãþarea depinde decreºterea în timp a depunerilor, care poate fi estimatãcunoscând valorile temperaturilor caracteristice alecenuºii. Se recomandã utilizarea suflãtoarelor defuningine pentru instalaþiile mari, pentru depunerile fri-abile sau îndepãrtarea prin curãþare manualã a aces-tora, în perioadele de oprire ale instalaþiei, pentrudepunerile aderente. Trebuie determinatã, deci, vitezade creºtere a depunerilor ºi timpul de funcþionare întredouã opriri.

În cazul cazanelor pentru deºeuri lemnoase estespecificã arderea în strat, caz în care aerul trebuie sãînvingã rezistenþa hidraulicã a grãtarului ºi a stratului decombustibil ºi, printr-o distribuþie judicioasã, sã ajungã înapropierea fiecãrei particule de combustibil. Cu câtdimensiunile lemnului sunt mai mari, cu atât procesul deardere este mai îndelungat. La rumeguº praf arderea


este rapidã. Ca urmare, astãzi, pentru instalaþiile deputeri medii se recomandã tehnologia arderii în suspen-sie, similarã arderii pulverizate a cãrbunelui.

Rumeguºul aglomerat, sub formã de brichete saupelete, se utilizeazã cu succes în instalaþii specialconcepute. Aglomerarea sau densificarea conduce lacreºterea densitãþii ºi, deci, la realizarea unor încãrcãritermice ridicate ale volumului focarului ºi creºterea puteriiinstalate.

Pe parcursul iernii anului 2007/ 2008, pentru o cen-tralã de 32 KW care a utilizat lemn, anduranþa a fost de45 de zile, perioadã în care s-au format depuneri ade-rente în zona finalã a schimbãtoarelor de cãldurã ºi înzona de racord cu coºul.

O altã centralã de 80 KW supusã testãrilor, care afuncþionat cu rumeguº, a necesitat opriri sãptãmânale decirca 6 ore pentru rãcire ºi curãþarea mecanicã, colec-tându-se circa 2,2 Kg - 2,4 Kg depunere ºi cenuºã.Rumeguºul utilizat a fost depozitat acoperit, calitatea luifiind permanent controlatã.

O rezolvare propusã astãzi pentru evitarea unorasemenea aspecte negative, constã în folosirea unorcombustibili trataþi adecvat.

În cazul utilizãrii peletelor, umiditatea variazã între 8%- 12%, iar cantitatea de cenuºã rezultatã este sub 0,5%.Problemele menþionate se reduc sensibil, atât mur-dãrirea cât ºi zgurificarea, dar preþul peletelor, de 0,9Lei/Kg - 1 Leu/kg, conduce la un cost prea ridicat pentruenergie, peste cazul utilizãrii gazului natural.

Cercetãri recente pe un cazan de 70 KW carefoloseºte brichete de paie de grâu, au arãtat ca nece-sarã, pentru evitarea zgurificãrii, menþinerea la finelefocarului a unei temperaturi sub 800 0C (totul trebuiecorelat cu reducerea la maximum a emisiei de CO), fieprin utilizarea barelor rãcite de grãtar, fie prin montareagrãtarului în interiorul unei cutii rãcite cu apã, soluþiecare apropie construcþia de focarele ecranate.

CONCLUZIICazanele care utilizeazã biomasã sunt tot mai cãutate.

Cei ce fac investiþii în acest domeniu vor trebui sãcunoascã însã ºi aspectele negative ale utilizãrii bioma-sei. Ca urmare, în lucrare se prezintã anduranþa, noþiunide exploatare ºi curãþare, ºi chiar necesitatea cazanelorde rezervã.

Alte detalii puteþi obþine de la autori.BIBLIOGRAFIE

[1] JENKIS, BM, º.a. - Biomass and Bioenergy,1996, 10:243-260;

[ 2 ] G E O R G E S C U , M . E . , MIHÃESCU, L., º.a.- Valorificarea energeticã a unor categorii de deºeuri încazane mici, Ed. Perfect, 2008;

[3] PRISECARU, M., MIHÃESCU, L., º.a. - Con-strucþia ºi exploatarea cazanelor de abur ºi apã fierbinte,Ed. Politehnica Press, 2009. �


Procesarea armãturilor din oþel betoncu echipamente specializate

în centre de transformare dr. ing. Aurora CIOC - ICECON SA Bucureºti

ing. Vasile MORARU - Constam Metal SA Buzãu

NOÞIUNEA DE PRELUCRÃTOR,CONFORM ST 009-05

Prelucrãtorul este definit ca fiindun agent economic (centru de trans-formare) cu activitate de construcþiicare deþine un ansamblu de echipa-mente de producþie în afara pro-ducãtorului de oþel sau ºantierului,care primeºte de la producãtorul deoþel elemente de bazã (colaci, baresau plase sudate) ºi confecþioneazãelemente pentru armare structuralã,elemente ce pot fi folosite direct înlucrãri de beton armat (fasonate,carcase pentru armarea piloþilor).

În prezent, în România, pentruarmãturi fasonate din oþel beton, nuexistã standard de referinþã.

Condiþii minime obligatorii pentruprelucrãtor:

a) Cerinþe specifice de dotarecu echipamente tehnologice spe-cializate

Prelucrãtorul sã dispunã deechipamente de producþie specia-lizate, destinate scopului, denumite,în continuare, echipamente tehno-logice pentru urmãtoarele categoriide lucrãri:

� prelucrare oþel beton din bare;� prelucrare oþel beton din colaci;� preasamblare;� fabricare carcase pentru arma-

rea piloþilor;� tãiere ºi îndoire plase sudate etc.Echipamentele tehnologice vor fi

verificate din punctul de vedere alperformanþelor ºi al capabilitãþiitehnice de a executa lucrãrile deprocesare a oþelului beton la nivelulde calitate impus prin documentelede referinþã (specificaþii tehnice etc.).

Verificarea tehnicã, evaluareacapacitãþii de procesare precisã, sta-bilã ºi uniformã, se realizeazã în

regim de inspecþie tehnicã de cãtreorganisme de inspecþie de „terþã parte“,acreditate în domeniul de speciali-tate al echipamentelor tehnologice.

Procesul tehnologic sã dispunãde un program de mentenanþã ºi sãdemonstreze cã respectã realizareaetapelor specifice, astfel încât per-formanþa de funcþionare ºi de proce-sare se pãstreazã la valorile iniþiale,chiar ºi dupã efectuarea operaþiilorde mentenanþã.

Procesarea tehnologicã cu echi-pamente specializate este permisãnumai în condiþiile evaluãrii procesuluitehnologic, a capacitãþii de proce-sare ºi a existenþei unui Raport deinspecþie emis de cãtre un organismde inspecþie de tip A, care furnizeazãservicii de „terþã parte“, specializat ºiacreditat conform SR EN ISO / CEI17020:2005.

Primul episod legat de fasonarea industrializatã se regãseºte în Germania în anul 1915, în timpul primuluirãzboi mondial. În Italia, între anii 1960 - 1970, firma „Antonelli” din Padova produce, pentru prima datã,bare din oþel beton fasonat. Începând cu anii ’80 în întreaga peninsulã fasonarea s-a extins pe fonduldezvoltãrii spectaculoase din construcþii [1].

Germania ºi Italia au devenit lideri în producþia de echipamente destinate fasonãrii oþelului beton. Ca orecunoaºtere a prioritãþilor germane în domeniu, dr. ing. RUSSWURM (directorul Institutului de Oþel Betondin Germania) a condus ºi comisia însãrcinatã la nivel european cu armonizarea normelor de oþel betonfinalizatã prin standardul EN 10080. Propunerile actualului preºedinte al comitetului tehnic ECSISS TC 104WG 1.1, dr. ing. Jörg MOERSCH, referitoare la produsele menþionate în EN 10080, au fost formulate în 27ianuarie 2010, la ultima întrunire în vederea revizuirii cerinþelor din Mandatul European M/115:26.05.2009.

În România, introducerea acestor echipamente de fasonare a început masiv dupã anii 2000, în specialdupã 2004, pe fondul creºterii activitãþii din construcþii. Astãzi, cel puþin 70% din consumul anual de oþelbeton se realizeazã în centre de prelucrare.

La sfârºitul anului 2005 se aprobã Reglementarea tehnicã „Specificaþie tehnicã privind produse din oþelutilizate ca armãturi: cerinþe ºi criterii de performanþã”, indicativ ST 009-05, în prezent în proces derevizuire de cãtre ICECON S.A. - Bucureºti. În iunie 2006 „Asociaþia de Standardizare din România“(ASRO) elaboreazã versiunea româneascã a standardului european EN 10080, versiune care primeºteindicativul SR EN 10080. Cele douã documente (specificaþia tehnicã ºi standardul european armonizat cucaracter de standard de produs) trebuie studiate împreunã pentru a putea defini complet oþelurile pentruarmãturi. Chiar dacã la nivelul Comisiei Europene standardul EN 10080 a fost retras pentru moment dinlista standardelor armonizate, în þãri ca Anglia, Franþa, Germania, Grecia, Bulgaria etc., standardelenaþionale de oþel beton s-au modificat având la bazã prevederile din EN 10080.



Inspecþia tehnicã de „terþã parte“este procesul de analizã ºi evaluarecare atestã conformitatea cu cerin-þele specifice sau generale - deseoricomplexe sau critice - ale echipa-mentelor tehnologice în funcþionare,unicat, de serie micã, mijlocie, deserie limitatã, sau cu destinaþii pre-cise, pentru a se demonstra capabi-litatea acestora de a efectua lucrãride calitate specifice domeniului lorde utilizare, în condiþiile asigurãriisecuritãþii muncii ºi a mediului, precumºi stabilite de urmãtoarele directive:

� Directiva 2006/42/EC Maºini;� Directiva 2004/108/EC Compati-

bilitate Electromagneticã;� Directiva 2006/95/EC (ex-73/

23/EEC) Directiva de joasã tensiune;� Directiva 2000/14/EC Emisiilor

de zgomot în mediu de cãtre echipa-mentele utilizate în exterior.

Inspecþia se face la utilizatorulechipamentului tehnologic, la pune-rea în funcþiune a echipamentelor ºiperiodic, la un interval de 2 ani.Aceastã activitate de inspecþie sefinalizeazã cu un Raport de inspecþiecare atestã cã prevederile privindverificarea conformitãþii echipamen-telor tehnologice în raport cu cerin-þele din procedura tehnicã deinspecþie, însuºitã de solicitant, suntîn totalitate sau parþial îndeplinite(conform PCC 013- 2000). În funcþiede rezultatele inspecþiei se stabileºtedomeniul de utilizare în construcþii alechipamentului tehnologic.

b) Cerinþe specifice pentru per-sonal

Sã dispunã de personal operatorinstruit pentru deservirea echipa-mentelor de producþie.

Sã dispunã de sudori calificaþi(numai în cazul procesãrii armãtu-rilor care implicã sudarea).

Sã dispunã de personal calificatpentru sistemul intern al calitãþii.

c) Cerinþe pentru asigurareamanagementului calitãþii

Sã dispunã de un sistem de man-agement al calitãþii conform SR ENISO 9001:2008, certificat de unorganism acreditat.

Sã dispunã de un laborator pro-priu pentru încercãri sau contract cuun laborator acreditat.

Sã fie identificabil printr-o marcãproprie aplicatã pe etichetele de pro-duse (armãturilor procesate).

Sã lucreze cu produse din oþelcare provin din U.E. sau din afaraU.E. cu certificate de conformitate.

SCHEMA ACTIVITÃÞILORDE PRELUCRARE ÎNTR-UN CENTRU

DE PROCESAT ARMÃTURICerinþele pentru activitãþile de

prelucrare sunt prezentate în conti-nuare ºi sunt ilustrate în fig. 1.

1) Lista de fasonate - cerereaexecutantului va fi transmisã la pre-lucrãtor în formã scrisã sau electro-nicã, având precizãri, ca în exempluldin tabelul 1.

2) Recepþia materialelor aprovi-zionate:

� verificarea etichetelor colacilorsau legãturilor de bare (producãtor,calitate oþel, standard, diametru,ºarjã);

� verificarea corespondenþei din-tre datele înscrise pe etichetã ºi docu-mentele de calitate care însoþesclivrarea (declaraþia de conformitateºi certificatul de inspecþie de la pro-ducãtor);

� prelucrarea mostrelor conformstandardului de produs ºi efectuareaîncercãrilor la un laborator acreditat.

3) Derulare - îndreptare:� inspecþie vizualã pentru fiecare

colac prelucrat;� mãsurarea suprafeþei relative

a nervurii fR la cel puþin o probã pe ziºi diametru prelucrat. Se admite odiminuare a fR cu cel mult 15% dinvaloarea de înainte de îndreptare;

� încercãri mecanice la o frec-venþã de cel puþin o probã pe tip de

corp de îndreptare (cu role saucadru rotitor) pe sãptãmânã pentru2 diametre prelucrate, astfel încât, în6 luni, toate diametrele prelucrate sãfie testate; rezultatele trebuie sã seîncadreze în standardul de produs;

� înregistrãrile vor fi stocate ºifolosite în acþiunea de evaluare acalitãþii pe termen lung.

4) Toleranþe - verificarea abate-rilor dimensionale faþã de dimensiu-nile din lista de fasonate conformstandardului de proiectare sau astandardului de produs fasonat.

5) Diametrele dornurilor de îndoire- valorile minime ale dornurilor deîndoire se vor alege conform stan-dardului de proiectare sau a standar-dului de produs fasonat.

6) Marcarea de identificare - fiecarepoziþie din lista de fasonate va filegatã ºi i se va ataºa o etichetã careva avea specificate urmãtoareledate de identificare:

� date de identificare prelucrãtor;� echipament de prelucrare;� ºantier;� lista de fasonate: Plan etc.;� poziþia din lista de fasonate;� numãr de bucãþi;� diametru oþel;� calitate oþel, ºarjã sau lot;� geometria elementului fasonat.7) Livrare:� verificãri finale înainte de livrare;� reverificarea numãrului de bucãþi

ºi a tipologiei elementelor fasonateconform listei de fasonate;

Fig. 1: Schema activitãþilor de prelucrare

Tabelul 1


� verificarea prin cântãrire a can-titãþii pentru o livrare; aceasta trebuiesã fie cu cel mult 2% peste greutateateoreticã a listei de fasonate.

8) Documente de livrare:� documente de calitate produ-

cãtor oþel (declaraþie de conformitateºi certificat de inspecþie) în copie;

� declaraþia de conformitate aprelucrãtorului;

� rapoarte de încercãri ale prelu-crãtorului în copie:

i. conform desenelor de execuþieale proiectantului;

ii. conform cerinþelor directoruluide calitate ale executantului.

CONCLUZIICentrul de transformare trebuie

recunoscut ca o verigã de mareimportanþã pe traseul producãtor deoþel - prelucrãtor - executant.

Necesitatea elaborãrii de norme/standarde pentru certificarea deconformitate a produsului fasonat,conducând la urmãtoarele avantaje:

� reducerea numãrului de probeºi implicit economisirea de timp ºibani din partea executantului;

� crearea unui sistem unitar decontrol pe ºantierele din þarã.

În cadrul procesului de certificarede conformitate a produsului oþel

beton în colaci, sã se ia în conside-rare ºi încercãrile legate de îndrep-tarea cu maºini automate de fasonatsau prin întindere cu troliul (pentrumetoda clasicã). Se disting, în acestmod, certificarea pentru oþel beton încolaci, respectiv în bare.

Diseminarea cunoºtinþelor legatede centrele de transformare în facul-tãþile de profil din þarã; organizareade masterate ºi doctorate pe acestdomeniu, conferinþe etc.

a) Funcþionarea unui centru detransformare implicã costuri pentruasigurarea deplinei încrederi în pro-dusul final (laborator, certificareetc.). De asemenea, se eliminã con-sumurile specifice la executant.Recunoaºterea de cãtre executant aacestor avantaje va conduce ladecizia acestuia pentru colaborãri cucentre de transformare.

b) La lucrãrile finanþate din banipublici sã fie obligatorie furnizareaoþelului beton fasonat din centre detransformare care au certificare deconformitate a produsului (a se vedeaItalia, Anglia, Franþa).

c) Menþionarea pe desenele exe-cutate, de cãtre proiectanþii de armã-turã, a greutãþii totale a armãturii

þinând cont ºi de abaterea din stan-dard a secþiunii oþelului beton (max.5%) ºi nu numai a greutãþii nominale(teoretic). Greutatea nominalã (teo-reticã) este un element de antecalculºi nu de postcalcul al investiþiei ceurmeazã a fi realizatã.

d) Aplicarea marcãrii de identifi-care a producãtorului de oþel (internsau import) direct pe oþelul beton ºiînregistrarea acestora la direcþiatehnicã din ministerul de resort.

e) Se propune pentru centrele detransformare un standard pentrufasonate din oþel beton ºi obþinereaunui certificat de conformitate, caresã conducã la un produs final deîncredere, astfel încât sã se eliminesubstituirea de documente de cali-tate pe piaþa de oþel beton.

BIBLIOGRAFIE[1] ARU Giuliana, ROSAS D. -

„Presagomatura delle armature dacemento armato: tecnologie e normeper la certificazione; la situazione inItalia e in Europa“, POLITECNICODI MILANO, 2005;

[2] MORARU, V. - „Centre detransformare”, Workshop „Atestareaconformitãþii armãturilor din oþelbeton” Galaþi, 2008. �


Pornind de la aceste premise, nepermitem o revenire la unele pre-cizãri strict necesare:

� Actualele norme de deviz,cuprinse în 47 indicatoare denorme de deviz, au fost elaborateîn perioada 1981/1982 de specia-liºti-tehnologi în domeniu din unitãþide execuþie, institute de proiectare ºicercetare din întrega þarã.

C.O.C.C., ca unitate de speciali-tate, a primit din partea MinisteruluiConstrucþiilor Industriale, la aceavreme, sarcina de a coordonaîntreaga activitate, prin centralizareatuturor tehnologiilor folosite înnormele de deviz primite ºi stabilirearesurselor necesare: materiale, mano-perã ºi utilaje; iar pentru a exista ogândire unitarã, la C.O.C.C. s-a rea-lizat codificarea resurselor cu 7caractere.

Aceastã acþiune a dus la creareaunei baze de date normative de oexcepþionalã valoare, care a putut fistocatã informatic pentru a putea fiprocesatã ulterior. Editarea ºi difuza-rea în teritoriu a revenit, de drept, totC.O.C.C., unde s-au centralizat,apoi, ºi toate observaþiile primite dinteritoriu, pentru a le putea valorifica,dupã analiza lor, în editãri ulterioare.

� Dupã anul 1990, prin intervenþiisuccesive, cu acordul ministerului despecialitate, s-a ajuns sã se reali-zeze o nouã codificare unitarã aresurselor din indicatoare, o codifi-care de 13 caractere, în concordanþãcu prevederile cuprinse în normeleU.E., iar începând cu anul 1999 –prin nota nr. 1143/24.03.1999 aM.L.P.A.T. - C.O.C.C. a primit sarcinaeditãrii în noua formã a tuturor indi-catoarelor de norme de deviz.Precizãm, spre exemplu, cã C.O.C.C.a avut un protocol, din data de03.04.2000, cu INCERC, actual-mente URBAN-INCERC, prin careC.O.C.C., în schimbul unei cola-borãri reciproc avantajoase, realizacodificarea unitarã a resurselor,editarea ºi difuzarea a trei dintreindicatoare: „C“, „S“, „RpS“. Oînþelegere similarã a existat ºi cuDAFI Bucureºti – Direcþia de Admi-nistrare a Fondului Imobiliar Bucu-reºti – pentru o altã categorie deindicatoare de norme de deviz.

Actualizarea indicatoarelor denorme de deviz, cu materiale ºitehnologii noi, s-a realizat laC.O.C.C. începând cu anul 2000,iar legislaþia succesivã în dome-niul achiziþiilor publice a admis în

cursul anilor 1998, 2001, 2004„... folosirea orientativã a indica-toarelor de norme de deviz seria1981, precum ºi noile normerevizuite ºi completate, aprobatede Ministerul Lucrãrilor PubliceTransportului ºi Locuinþei atât deproiectanþi cât ºi de antreprenori“.

A fost corectã precizarea folosiriiorientative a normelor de deviz dindouã considerente: existenþa activi-tãþii concurenþiale pe piaþa con-strucþiilor, conform regulilor economieide piaþã, cât ºi posibilitatea folosiriiunor norme de deviz proprii. Evidentcã de bazã sunt normele de deviz,grupate în cele 47 de indicatoare,care pleacã de la premise tehno-logice atent analizate de cãtre spe-cialiºti ºi care, ulterior, pot fi completatecu tehnologii ºi materiale noi.

În sprjinul tuturor celor afirmatemai sus, dupã anul 2000 au apãrutindicatoare de norme de devizrevizuite ºi completate, iar editareaºi difuzarea s-a fãcut de cãtreC.O.C.C.

Indicatorul de norme de deviz„C“ a fost revizuit ºi completat înanul 2000, iar o altã revizuire ºicompletare s-a realizat la C.O.C.C.în anul 2007.

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

Spre finalul anului 2010 în domeniul construcþiilor s-au derulat douã evenimente notabile: Conferinþaorganizatã de MEDIAFAX pe teme de actualitate în construcþii-montaj ºi Conferinþa RIFF organizatã deOrdinul Arhitecþilor din România pe o problematicã ºi ea de actualitate: reabilitarea termicã a faþadelor,ferestrelor ºi instalaþiilor din clãdiri. Din diversele contacte avute cu specialiºti din domeniu, la acestemanifestãri tehnice, am constatat un interes deosebit ºi pentru problemele privind folosirea normelor dedeviz în activitatea de construcþii. Apariþia pe piaþã a numeroase materiale de construcþii-instalaþii noi ºifolosirea unor tehnologii alternative la cele tradiþionale fac ca actualizarea permanentã a normelor dedeviz, cu consumuri aferente de resurse: materiale, manoperã ºi utilaje, sã devinã deosebit de impor-tantã, specialiºtii în domeniu sprijinind un astfel de demers.

În articolele prezentate anterioram precizat cã indicatorul „C“,apãrut în anul 2007, este conceptualdiferit de ediþiile 1981 ºi 2000deoarece:

� þinând cont cã, în prezent,prepararea betoanelor ºi mortarelorse realizeazã centralizat, industria-lizat, în staþii specializate, dotateadecvat, s-a renunþat la o serie dearticole de deviz în care se prezentavarianta tehnologicã a preparãriiacestora pe ºantier. Þinând cont deunele situaþii de excepþie s-amenþinut ºi o normã de prepararelocalã, pe care o considerãm realã;

� aceeaºi situaþie ºi în cazularmãturilor din oþel;

� s-a renunþat la unele articole dedeviz, privind folosirea unor tipurivechi de cofraje, înlocuindu-se cunorme de deviz pentru cofraje mo-derne tip DOKA, PERI, MEVA etc.;

� compartimentãrile interioare ºiexterioare sunt tratate special, cu

unele tehnologii noi ºi cu alte tipuride materiale decât cele tradiþionale;

� forþa de muncã necesarã puneriiîn operã a unei activitãþi definite denormã este prezentatã global, defal-carea pe diverse categorii de califi-care realizându-se opþional la nivelde ºantier în conformitate cu regulileeconomiei de piaþã;

� volumul IV – Liste de materialecuprinse în norme, este restruc-turatã cuprinzând actualmente 75 degrupe de materiale ºi o listã de uti-laje, codificate, în conformitate custandardele europene.

Într-o situaþie similarã este ºiindicatorul de norme de deviz deizolaþii în Construcþii ºi instalaþii“IZ “care a fost actualizat în anul2005, iar în momentul de faþã esteîn lucru pentru o nouã actualizare,apariþia noii ediþii fiind prevãzutãîn trimestrul I 2011.

Am apreciat util ca, la o perioadãde 5 – 7 ani, sã se încerce o nouã

revizuire a unei serii importante deindicatoare de norme de deviz, caresunt cerute pe piaþa construcþiilor dinRomânia.

Încercarea unor societãþi de ascoate pe piaþa construcþiilorunele tipuri de indicatoare denorme de deviz nu poate fi utilãpentru cã ar crea confuzii ºi ar fi,evident, incomplete, dat fiind fap-tul cã baza de date normativã estecentralizatã la C.O.C.C.

Sigur, activãm într-o economiede piaþã, în care concurenþa esteadmisã, dar considerãm cã se poaterealiza o colaborare utilã, reciprocavantajoasã, cu toþi cei interesaþi deacest domeniu, iar C.O.C.C. estedeschis la orice fel de discuþii înacest sens.

Cei peste 5.000 de beneficiari aiproduselor ºi serviciilor C.O.C.C. neconferã garanþia cã, în acest dome-niu, putem continua o activitate pecare o desfãºurãm de peste 40 ani. �


dr. ing. Victor POPA – vicepreºedinte CONSITRANS,membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

SCURT ISTORICAL CONCEPÞIEI PASAJULUI

Realizarea proiectului pentru flu-entizarea DN 1 între aeroporturileBãneasa din municipiul Bucureºti ºi„Henri Coandã“ din oraºul Otopeni,inclusiv a pasajului denivelat pe cen-turã din oraºul Otopeni a revenit înanul 2002 firmei Search Corporation,care a realizat un „Studiu de Fezabi-litate“ în care se propunea, pentrupasajul în cauzã, o structurã hoba-natã cu un pilon înclinat ºi o des-chidere principalã de 160 m cepermitea trecerea celor 3 linii C.F. decenturã, peste care urma sã tra-verseze denivelat ºoseaua adia-centã acestora (fig. 1).

Intersecþia impunea o deschiderefoarte mare a pasajului (160 m) ºiimplicit o structurã specialã datoritãoblicitãþii foarte mari dintre cele douãcãi de comunicaþie (cca. 100).

În aceastã situaþie s-a propussoluþia de structurã hobanatãhibridã asimetricã, cu trei des-chideri (60 m + 160 m + 85 m).

Pentru echilibrarea deschideriimediane mari s-au propus douãdeschideri laterale, dintre care unadin beton armat precomprimat (des-chiderea de 60 m).

Pasajul propriu-zis se continuacu un viaduct de acces cu treideschideri de câte 40 m lungimefiecare. Lungimea totalã a pasajuluiîn aceastã soluþie era de cca. 425m, iar lungimea întregii traversãri(inclusiv rampele de acces) era de980 m.

În cadrul studiului de fezabilitatea fost analizat ºi un alt traseu de tra-versare, mai lung cu cca. 2 km, carepãrãsea traseul existent, se înscriape lângã pãdurea limitrofã oraºuluiOtopeni ºi traversa calea feratãaproximativ normal cu un pasaj custructurã obiºnuitã ºi lungimeredusã. Deºi costul traversãrii înaceastã soluþie era mai redus,soluþia a fost respinsã la avizãri dincauza traseului de drum necores-punzãtor, cu curbe ºi contracurbeavând raze deosebit de reduse.

Fluentizarea traficului rutier pe DN1, pe sectorul Bucureºti – Otopeni, precum ºi modernizarea ºilãrgirea ºoselei de centurã a municipiului Bucureºti au impus, printre altele, ºi sistematizarea intersecþieidintre DN 1 ºi centura de ºosea dar ºi traversarea denivelatã a acestei ºosele peste calea feratã de centurã,printr-un pasaj superior cu patru benzi de circulaþie.

În prezent, circulaþia rutierã pe centurã, în zona acestei intersecþii, se desfãºoarã pe partea dreaptã acãii ferate, traverseazã calea feratã de centurã, la nivel, în zona pasajului superior existent pe DN 1 laOtopeni ºi continuã pe partea stângã a cãii ferate.

În intersecþia la nivel dintre cele douã cãi (ºosea ºi cale feratã) concurã ºi bretelele de legãturã ale DN 1cu ºoseaua de centurã dinspre ºi spre Bucureºti ºi, respectiv, dinspre ºi spre Otopeni. Aceastã intersecþieeste complet depãºitã faþã de traficul actual ºi, frecvent, au loc aglomerãri de vehicule ºi blocaje de circu-laþie, mai ales atunci când sunt coborâte barierele de trecere peste calea feratã.

Pasajul denivelat de trecere a ºoselei peste calea feratã va îmbunãtãþi substanþial traficul în zona inter-secþiei, eliminându-se cozile de aºteptare ºi blocajele în acest nod. Pasajul denivelat este amplasat la odistanþã de cca. 560 m spre NE faþã de pasajul existent pe DN 1, la intrarea în oraºul Otopeni.

Fig. 1 Pasaj Otopeni. Soluþia iniþialã Fig. 2 Pasaj hobanat simetric la Otopeni. Soluþia cu un pilon central cu înãlþimea de 60 m. Elevaþie.Vedere planã

Pasaj hobanat Otopenipeste calea feratã de centurã a municipiului Bucureºti (I)


Pe traseul traversãrii liniilor C.F.s-a mai studiat ºi o soluþie de pasajdenivelat cu structurã de semitunel,cu lungime similarã cu cea a pasa-jului hobanat. Iniþial a fost avizatãaceastã soluþie, care avea un costceva mai redus faþã de soluþia cupod hobanat, dar mai apoi, din con-siderente estetice, s-a solicitat dinnou soluþia de pasaj hobanatsimetric, cu un pilon central ºi douãdeschideri egale de câte 120 mlungime fiecare (fig. 2).

Înãlþimea pilonului era de 60 m,iar tablierul de suprastructurã erasusþinut de 40 cabluri dispuse îndouã planuri laterale, câte 10 bucãþide fiecare parte a pilonului (fig. 2).

În acest caz, cele 3 cãi ferate tre-ceau pe sub cei 2 stâlpi ai pilonului,iar tablierul mixt cu conlucrare eraîncastrat în stâlpii pilonului, redu-cându-se substanþial înãlþimea deconstrucþie ºi implicit lungimea ram-pelor (fig. 3).

Pasajul nu a fost avizat de cãtreAutoritatea Naþionalã de Aeronauticã.Aceasta a solicitat ca înãlþimea maxi-mã a pilonului, mãsuratã de la nivelulterenului, sã fie de 46,50 m, similarãcu cea a turnului de control telecomu-nicaþii din incinta unitãþii militare detransmisiuni aflatã în apropiereaamplasamentului pasajului.

A fost analizatã o nouã soluþie cupilon având înãlþimea elevaþiei de47,50 m, respectiv 46,50 m de lanivelul terenului. Numãrul hobanelor,de fiecare parte a pilonului, s-a redusde la 2x10 buc. la 2x9 buc. (fig. 4).

Aceastã soluþie a fost propusã îndouã variante ºi anume:

� varianta I – pasaj hobanat cuun singur plan de hobane pe mijloculcãii (fig. 5a);

� varianta a II-a – pasaj hobanatcu douã planuri de hobane laterale(fig. 5b).

A fost avizatã varianta a II-a depasaj. Pentru varianta în soluþiaavizatã s-a întocmit proiectul tehnicºi lucrarea a fost licitatã spre exe-cuþie, fiind câºtigatã de consorþiulALPINE (Austria) – FCC (Spania).

DESCRIEREA PASAJULUIÎN SOLUÞIE FINALÃ

Date generaleConsorþiul care a câºtigat exe-

cuþia lucrãrilor a încredinþat firmeiFHECOR (Spania) elaborarea deta-liilor de execuþie pentru pasaj, iarfirmei VIA DESIGN (România) elabo-rarea detaliilor de execuþie pentrurampe ºi verificarea de calitate adetaliilor de execuþie pentru pasaj.Însuºirea proiectului cu detaliile deexecuþie pentru pasaj a fost încre-dinþatã firmei IPTANA (România).

Fig. 4 Pasaj hobanat simetric Otopeni. Soluþia cu un pilon central cu înãlþimea de 47,50 m.Elevaþie. Vedere planã

Fig. 3 Pasaj hobanat simetric la Otopeni.Soluþia cu un pilon central cu înãlþimea de 60 m.

Secþiune transversalã

Fig. 5 Pasaj hobanat simetric la Otopeni. Soluþia cu pilon central cu înãlþimea de 47,50 mSecþiuni transversale

a Var. I - Pilon cu hobane în plan central; b Var. II - Pilon cu hobane laterale

a b



Proiectantul FHECOR a operatunele schimbãri structurale, neesen-þiale din punct de vedere al costuluiºi exploatãrii, fãrã a aduce, însã, modi-ficãri de funcþionalitate ºi aspect.

Lucrarea a fost avizatã cu acestemodificãri ºi execuþia a fost dema-ratã pe baza detaliilor de execuþieelaborate de cãtre FHECOR (Spania).

Modificãrile structurale au con-stat în urmãtoarele:

� rezemare independentã atablierului de suprastructurã pepilon, în locul încastrãrii acestuia înstâlpii de pilon;

� micºorarea deschiderilor, prinintroducerea a douã pile la distanþade 35 m faþã de culee ºi, implicit,reducerea numãrului de hobane, însens longitudinal, de la 2 x 9 buc. la2 x 8 buc., de fiecare parte a cãii(fig. 6);

� realizarea tablierului metalicdin douã grinzi casetate laterale, înlocul tablierului triplu casetat (fig. 7).

Rezolvarea rezemãrii indepen-dente a tablierului de suprastructurape pilon s-a fãcut prin prevederea adouã console ieºite din stâlpii depiloni la nivelul de rezemare, astfelîncât sã nu afecteze gabaritul deliberã trecere sub pasaj, linia roºie acãii rãmânând nemodificatã (fig. 7).

Aparatele de reazem prevãzutepe aceste console sunt de tip spe-cial, conþinând ºi amortizoare anti-seismice (fig. 8).

InfrastructuraInfrastructura pasajului este con-

stituitã din cele douã culei de lacapete, din cele douã pile intermedi-are ºi pilonul central de care esteancorat tablierul.

Culeele pasajului au alcãtuireaunor pile, deoarece tablierul supra-structurii se terminã cu console lacapete având lungimea de câte2,61 m. Pe aceste console reazemãºi plãcile de racordare cu terasa-mentele, umpluturile terasamentelorfiind alcãtuite din pãmânt armat.

Elevaþiile culeelor sunt alcãtuitedin beton armat ºi au formã lamelarãîn T, cu grosimea de 2,00 m. Lãþimeaelevaþiei la bazã este de 10,73 m ºise racordeazã la lãþimea de 17,10 ma banchetei de rezemare, cu arce decerc având raza de 6,30 m (fig. 9).

Înãlþimea totalã a elevaþiilor cule-elor este de 8,35 m. Culeele suntfundate pe câte 6 coloane forate dinbeton armat având diametrul de 1,50 mºi lungimea de 18,50 m prin inter-mediul unor radiere din beton armatcu lungimea de 12,00 m, lãþimea de7,00 m ºi adâncimea de 2,50 m.

Pilele pasajului au elevaþiilealcãtuite din beton armat, cu formãlamelarã în T, având grosimea de2,00 m. Lãþimea elevaþiei la bazãeste de 3,52 m ºi se racordeazã lalãþimea de 12,60 m a banchetelor derezemare, cu arce de cerc avândraza de 6,30 m (fig. 10). Înãlþimeatotalã a elevaþiilor pilelor este de8,50 m. Pilele sunt fundate pe câte4 coloane forate din beton armat, cudiametrul de 1,50 m ºi lungimea de

18,50 m, prin intermediul unorradiere din beton armat cu lungimeade 7,50 m, lãþimea de 6,50 m ºiadâncimea de 2,00 m.

Pilonul pasajului este unul dinelementele principale ale structuriide rezistenþã. Elevaþia pilonului are oformã în A, cu douã rigle de stabilitateºi console de rezemare a tablieruluisuprastructurii. Înãlþimea elevaþieipilonului este de 47,50 m. Stâlpiipilonului sunt astfel aºezaþi încâtasigurã gabaritul de trecere pentrucele trei cãi ferate, prin spaþiul dintreei. Corpul inferior al stâlpilor depiloni este alcãtuit din beton armat ºiare o secþiune dreptunghiularã, vari-abilã. Corpurile inferioare ale celordoi stâlpi de piloni sunt înclinatecãtre interiorul structurii, unde, lapartea de sus, sunt amplasateconsole pe care sunt amenajatebanchetele de rezemare a supra-structurii. Corpurile inferioare secontinuã de la nivelul banchetelor derezemare cu corpurile superioarecasetate. Acestea sunt înclinatecurbiliniu cãtre interiorul structurii ºise terminã în partea de sus cu câte ozonã rectilinie, unde sunt amplasatecapetele ºi respectiv ancorajelehobanelor.

Stâlpii de piloni au o lãþime liniarvariabilã, de la 4,50 m la bazã (larostul elevaþie – fundaþie) pânã la3,00 m la vârf ºi o grosime, de ase-menea, liniar variabilã, de la 3,00 mla bazã pânã la 2,00 m la vârf.

Fig. 7 Pasaj hobanat simetric la Otopeni.Soluþia finalã.

Secþiune transversalã

Fig. 6 Pasaj hobanat simetric la Otopeni. Soluþia finalã. Elevaþie. Vedere planã



Pilonul este fundat pe coloaneforate din beton armat cu diametrulde 2,00 m ºi lungimea de 18,00 m,câte 8 bucãþi pentru fiecare stâlp,prin intermediul a douã radiere dinbeton armat. Radierele au lungimeade 20,50 m, lãþimea de 8,50 m ºiînãlþimea de 4,50 m.

Secþiunea verticalã din lungulradierului este o combinaþie dintre ozonã dreptunghiularã la bazã cuînãlþimea de 2,00 m ºi lãþimea de20,50 m ºi o zonã trapezoidalã înpartea superioarã, cu înãlþimea de2,50 m ºi lãþimea variabilã de la20,50 m în partea de jos, pânã la5,00 m în partea de sus.

SuprastructuraStructura de rezistenþã a supras-

tructurii este alcãtuitã din:� tablierul suprastructurii;� sistemul de hobanare.

Tablierul suprastructuriiTablierul suprastructurii are o

structurã mixtã cu conlucrare ºi secompune din:

� tablierul metalic;� platelajul din beton armat;� conectorii de legãturã dintre

tablierul metalic ºi platelajul dinbeton armat.

Tablierul metalic este alcãtuit dindouã grinzi principale semicasetate,legate între ele cu antretoaze aºe-zate echidistant la 3,33 m.

Grinzile semicasetate au talpainferioarã cu lãþimea constantã de2.500 mm ºi grosimea variabilã de la40 mm pânã la 55 mm, în funcþie denecesitãþile statice ºi douã tãlpisuperioare cu lãþimea de 500 mm ºigrosimea de 50 mm.

Inimile au grosimea de 20 mm ºiînãlþimea diferitã ºi anume:

� inima exterioarã: 1.395 mm(inclusiv grosimile tãlpilor);

� inima interioarã: 1.550 mm(inclusiv grosimile tãlpilor).

Distanþa dintre axele grinzilorprincipale este de 14.100 mm.

Antretoazele curente sunt grinzicu inimã plinã în formã de „I“. Tãlpilesuperioarã ºi inferioarã au lãþimeade 400 mm ºi grosimea de 30 mm.Inimile au grosimea de 15 mm ºiînãlþimea variabilã de la 1.335 mmpânã la 1.490 mm. Antretoazele depe reazeme sunt casetate ºi auînãlþimea egalã cu cea a antre-toazelor curente ºi lãþimea de1.200 mm.

Platelajul din beton armat esteelementul care susþine calea pe pod(partea carosabilã pentru patrubenzi de circulaþie ºi trotuarele late-rale) ºi conlucreazã cu tablierul me-talic prin intermediul conectorilor,sporind rezistenþa ºi rigiditatea struc-turii. Platelajul din beton armat are olãþime echivalentã cu lãþimea cãii ºio grosime de 25 cm. Betonul dinplatelaj este prevãzut a fi de marcãC 30/37.

Conectorii de legãturã dintretablierul metalic ºi platelajul dinbeton armat sunt de tip flexibili, fiindalcãtuiþi din dibluri cu cap îngroºatrealizate din oþel de marcã OL 37-3k.Diametrul diblurilor este de 19 mm,iar lungimea lor este de 200 mm.

Sistemul de hobanareSistemul de hobanare se com-

pune din:

� hobane;� ancoraje.Hobanele sunt elemente flexi-

bile, teoretic rectilinii, care susþinsuplimentar suprastructura faþãde reazemele fixe de pe pile ºiculei, permiþând realizarea unorlungimi ale deschiderilor depasaj, superioare în raport cucele ale structurilor clasice,obiºnuite.

Fig. 8 Aparate de reazem antiseismice

Fig. 9 Plan cofraj culee

Fig. 10 Plan cofraj pilã



Hobanele transmit o parte dinîncãrcãri cãtre piloni, reducândîncãrcãrile pe celelalte elemente aleinfrastructurilor (culei ºi eventualpile). În acelaºi timp, redistribuieîncãrcarea suprastructurii pe lungi-mea acesteia, diminuându-i substan-þial solicitãrile. Avantajul primordialal structurilor hobanate îl consti-tuie reducerea drasticã a înãlþimiide construcþie a suprastructurii ºi asecþiunilor acesteia, cu toate bene-ficiile care decurg din acest mod dealcãtuire.

De regulã, hobanele sunt alcã-tuite din fascicule de sârme sautoroane, care se prind la capete detablier ºi, respectiv, de pilon, prinintermediul ancorajelor.

La pasajul Otopeni, hobanelesunt alcãtuite din cabluri sub formãde fascicule de toroane tip BBR, pro-tejate în teci de polietilenã de înaltãdensitate. Sistemul de dispunere acablurilor este în evantai, pe ambelemargini laterale ale tablierului desuprastructurã, câte 8 bucãþi defiecare parte.

Alcãtuirea hobanelor la pasajulOtopeni constã într-un numãr vari-abil de toroane, din câte 7 sârmegalvanizate cu diametrul de 6 mmfiecare. Numãrul de toroane T7 vari-azã între 20 ºi 31 bucãþi, în funcþiede necesitãþile statice. Protecþiasârmelor se face atât prin galva-nizare cât ºi prin acoperirea lor cuvaselinã ºi învelirea cu folie de poli-etilenã (PE) sau polipropilenã (PP).

Toroanele componente, astfelconstituite, sunt cuprinse în interiorulunei þevi din polietilenã de înaltãdensitate (HDPE).

Ancorajele sunt dispozitivele careasigurã legãtura hobanelor la capetecu tablierul de suprastructurã ºi,respectiv, cu pilonul de care acestase ancoreazã.

Ancorajele sunt de douã tipuri ºianume:

� ancoraje mobile (ajustabile)sau active;

� ancoraje fixe sau inactive.Ancorajele mobile (ajustabile)

sunt dispozitivele de unde seefectueazã tensionarea, respectivdetensionarea cablurilor ce alcãtu-iesc hobanele.

Ancorajele fixe sunt similare cucele mobile, dar nu sunt folositepentru tensionare (detensionare).De regulã, ancorajele mobile suntamplasate pe pilon, unde accesuleste mai facil, aºa cum este ºi lapasajul Otopeni.

Calea pe pasajCalea pe pasaj este alcãtuitã

dintr-o parte carosabilã cu lãþimeade 14,80 m, pentru patru benzi decirculaþie (câte douã benzi pentrufiecare sens) ºi douã trotuare pieto-nale laterale cu lãþimea utilã de câte1,00 m fiecare.

Structura cãii pe partea carosa-bilã constã din îmbrãcãmintea cãii,formatã din douã straturi de betonasfaltic de 3 cm ºi respectiv 4 cmgrosime ºi din hidroizolaþia alcãtuitãdintr-o membranã hidroizolatoareperformantã de cca. 1 cm grosime ºidintr-un strat de protecþie de mortarasfaltic de 2 cm grosime.

Trotuarele sunt alcãtuite dinumpluturi de beton ºi îmbrãcãminteasfalticã de 2 cm grosime.

Calea este prevãzutã cu para-pete de protecþie pietonalã, alcãtuitecu stâlpi din þevi metalice cu secþi-une pãtratã 80 mm x 80 mm x 6 mm,lise superioare din þevi metalice cusecþiune dreptunghiularã 60 mm x106 mm x 6 mm, lise inferioare dinþevi metalice pãtrate 50 mm x 50 mmx 3 mm ºi zãbreluþe din bare deoþel rotund cu diametrul de 16 mm.De asemenea, calea este prevãzutãcu borduri înalte care limiteazãpartea carosabilã de trotuare.Înãlþimea bordurilor deasupra pãrþiicarosabile este de 40 cm, iar lãþimeaacestora este de 20 cm.

La capetele suprastructurii pasa-jului, calea este prevãzutã cu dis-pozitive de acoperire a rosturilor dedilataþie de tip etanº, care asigurãracordarea dintre suprastructurã ºirampe, permiþând deformaþiile supra-structurii din variaþiile de tempera-turã, dar ºi din celelalte acþiuni lacare aceasta este supusã.

Dispozitivele de acoperire a ros-turilor de dilataþie de la pasajulOtopeni sunt de tip MAURER ºiasigurã o deplasare longitudinalãmaximã absolutã de 1.040 mm(± 520 mm) ºi o deplasare transver-salã maximã absolutã de 800 mm(± 400 mm), în caz de seism.

Calea pe pod mai este prevãzutãcu un sistem de evacuare a apei depe partea carosabilã constituit dinguri de scurgere laterale tip BRIDGEDECK, þeava colectoare din lungulpasajului, burlanele flexibile de legã-turã între gurile de scurgere lateraleºi þeava colectoare ºi burlanele deevacuare fixate pe elementele deinfrastructurã.

Anexele pasajuluiAnexele pasajului constau din:

aparatele de reazem, dispozitivelede acces în interiorul stâlpilor depilon ºi al grinzilor casetate alesuprastructurii, sistemul de ilumi-nare, sistemul de balizare, sistemulde protecþie împotriva trãsnetului(paratrãsnet), racordarea cu terasa-mentele ºi sistemul de semnalizareºi marcare.

Aparatele de reazem de pe pilonsunt alcãtuite din cilindri de neoprenarmat cuprinºi între platane metalicesuperioare ºi inferioare, de formãpãtratã, cu dimensiunea laturii de900 mm. Înãlþimea aparatelor dereazem este de 430 mm. Aparatelede reazem de pe pilon preiau osarcinã verticalã maximã de 6.580 kNºi o deplasare maximã din cutremurde ± 405 mm.

Aparatele de reazem de pe pile ºiculei sunt de tip „oalã“ cu neopren ºiteflon ºi preiau o sarcinã maximã de9.050 kN la pile, asigurând o depla-sare din seism de ± 447 mm în senslongitudinal ºi de ± 415 mm în senstransversal, iar la culei preiau osarcinã maximã de 3.800 kN, cu odeplasare din seism de ± 462 mmîn sens longitudinal ºi de ± 386 mmîn sens transversal. Dimensiunileacestor aparate de reazem, respec-tiv lungime / lãþime / înãlþime sunt610 mm / 610 mm / 155 mm.

Plãcile de racordare cu terasa-mentele sunt elemente prefabricate culungimea de 5 m, lãþimea de 1,10 mºi grosimea de 0,32 m.

Dispozitivele de acces în interi-orul pilonului ºi al grinzilor casetateale suprastructurii constau în goluricorespunzãtoare, bordurate cu tablede oþel practicate în elementelestructurale, precum ºi în scãrile deacces metalice de tip „pompier“.

Sistemele de iluminare, de bali-zare, de protecþie antitrãsnet ºi desemnalizare rutierã sunt lucrãri spe-cializate, dar strict necesare pentrufuncþionarea în siguranþã a lucrãrii.

Aspectul final al pasajului pregãtitpentru punerea în funcþiune esteprezentat în figura 11.

(Continuare în numãrul viitor)Fig. 11 Pasaj Otopeni. Modelare 3D



CHE Ipoteºti -EXTINDEREA CENTRULUI OPERAÞIONAL DE EXPLOATARE SLATINA

Clãdirea sediului administrativdin cadrul Centrului Operaþional deExploatare Slatina are regim deînãlþime S + P + 2E.

Structura de rezistenþã este pecadre de beton armat.

Traveile ºi deschiderile au fostdimensionate în funcþie de nevoilede spaþiu interior destinat încãperilorºi circulaþiilor, ca ºi de necesarul despaþiu de manevrã în cazul garajului.

Subsolul adãposteºte garajul,centrala termicã ºi atelierele deîntreþinere.

Parterul este ocupat de spaþiireprezentative: sala de întruniri ºi o

salã CTE, accesibile din holul central- expoziþie.

Etajele 1 ºi 2 sunt destinatebirourilor, dispuse perimetral în jurulunei curþi interioare, acoperite culuminator. Accesul la aceste niveleeste asigurat de o scarã semicircu-larã cu vang central; execuþia aces-teia a necesitat o atenþie deosebitãdin partea echipelor de structuriºti,scara fiind un element monolit eli-coidal.

Faþadele sunt realizate din tâm-plãrie de aluminiu cu geam termo-pan reflexiv, combinatã cu panouride aluminiu tip Alucobond.

Finisajele pardoselilor se modi-ficã gradat, pornind din zona deintrare cãtre spaþiile tehnice. Astfel,pentru zonele de trafic intens, s-aurealizat placaje de granit la parter ºigresie de trafic pe circulaþiile de nivelde la etaj; birourile au pardoseli dinparchet lamelar stratificat.

Tavanele sunt realizate din plãcitip Armstrong.

Prin lucrãrile de bunã calitaterealizate de Grup Primacons SRLSlatina a fost pusã la dispoziþiabeneficiarului o construcþie modernãºi funcþionalã. �

Antreprenor: GRUP PRIMACONS SRL, SlatinaProiectant: ISPH, BucureºtiBeneficiar: HIDROELECTRICA SA, Sucursala Hidrocentrale Slatina


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Gheorghe MÃRMUREANU

S-a nãscut la 3 decembrie 1939,în satul Gorgheºti, comuna Onceºti,judeþul Bacãu.

Dupã terminarea Liceului GeorgeBacovia din Bacãu, a urmat Facul-tatea de Construcþii - InstitutulPolitehnic Iaºi, pe care a absolvit-oîn anul 1963.

Între anii 1963-1972, a fost asis-tent ºi ºef de lucrãri la Facultatea deConstrucþii - Institutul Politehnic Iaºi.Pentru pregãtirea sa teoreticã, întreanii 1963 - 1966, în paralel cu activi-tatea didacticã, a urmat la Facul-tatea de Matematicã - Fizicã aUniversitãþii Al.I. Cuza din Iaºi cursurile:Mecanica cuanticã, Reologie, Teoriaelasticitãþii, Electrodinamicã, Matema-tici speciale, Algebra convoluþiei etc.

Dupã 1972, a continuat activi-tatea ca analist principal ºi ºef alDepartamentului de programe ºi sis-teme de programare la Centrul Teri-torial de Calcul Iaºi (1972 - 1975);cercetãtor ºtiinþific gr. III la Centrulde Mecanica Solidelor - AcademiaRomânã ºi la Institutul de Fizica ºiTehnologia Materialelor (1975 -1979); Centrul de Fizica Pãmântuluiºi Seismologie (1979 - 1990); Institu-tul Naþional de Cercetare-Dezvoltarepentru Fizica Pãmântului din anul1990 (INCDFP), ca cercetãtor ºtiin-þific gr. II ºi apoi gr. I.

Între anii 1993 - 1996 a fost se-cretar ºtiinþific ºi preºedintele Consi-liului ºtiinþific al INCDFP, iar între1996 - 2000, director ºtiinþific alaceluiaºi institut.

Din anul 2000 pânã în prezent,este director general al INCDFP.

Titlul de doctor inginer l-a obþinutîn 1970, în domeniul Mecanicii corpuluideformabil. Amintim cã a beneficiat

de bursa Fulbright, la Cornell Univer-sity, N.Y., SUA, realizând, între anii1968 - 1970, partea experimentalã atezei de doctorat.

În 1978, a beneficiat de o bursãUNESCO la Institute of EarthquakeEngineering and Engineering Seis-mology - IZIIS, la Skopje. Alte stagiile-a efectuat la Facultatea de Fizicã- Universitatea Karlsruhe (Germania)ºi la Universitatea Trieste (Italia).

Activitatea didacticã: A susþinutseminarii de Teoria elasticitãþii laInstitutul de Construcþii Bucureºti -Facultatea de Construcþii Hidroteh-nice ºi a predat cursul Seismologieinginereascã (clasele de master) laaceeaºi facultate. În prezent, ca profesor,predã cursul „Hazard ºi risc seismic“(singurul curs de acest gen dinRomânia) la Facultatea de Fizicã -Universitatea Bucureºti (clasele demaster).

Precizãm cã este conducãtor dedoctorat în Fizicã, specialitateaFizica pãmântului, la Facultatea deFizicã - Universitatea Bucureºti.

Activitatea de cercetare ºtiinþificã:prof. Gheorghe MÃRMUREANU areo activitate ºtiinþificã impresionantã,de importanþã majorã, pe plannaþional ºi internaþional, pe care oinserãm în rezumat:

� Începând cu anul 1968, la CornellUniversity, SUA, a introdus con-ceptele de analizã postcriticã ºi derezistenþã postcriticã ºi a analizat,pentru prima datã în literatura ºtiin-þificã ºi tehnicã mondialã, com-portarea postcriticã a structurilorcuasielastice (din industria aeronau-ticã ºi din ingineria civilã) cu teo-remele Lyapunov de stabilitate asoluþiilor ecuaþiilor diferenþiale neliniare;

tot în premierã mondialã, a evidenþiatbifurcaþia echilibrului în regim post-critic, inclusiv comportarea neliniarã.Cercetãrile au fost incluse în tratatulºtiinþific Rezistenþa postcriticã, autor:Gheorghe MÃRMUREANU, Ed. Acade-miei Române, 1985.

� Din anul 1978, a iniþiat ºi dez-voltat în România studiul comportãriipãmânturilor (rocilor degradate) lasarcini dinamice (seismice) cumetoda coloanelor rezonante Hardinºi Drnevich (patent SUA), noutateabsolutã pentru România (întreagaaparaturã a sosit pe adresa sa deacasã, deoarece era interzis expor-tul ei peste Oceanul Atlantic).

Rezultatele acestor cercetãri aufost folosite ca bazã de date înrealizarea spectrului de rãspuns ºide proiectare ºi a accelerogramelorde calcul necesare proiectului Cen-tralei Nucleare Ceranavodã. Metodaa fost aplicatã apoi ºi pentru alteamplasamente seismice de centralenucleare: Beelene - Bulgaria ºi lastudiul proiectelor altor posibileamplasamente ale centralor nuclearedin România: Victoria, Izvoarele,Avrig, Turnu-Roºu, Cut, Mãcin etc.Datele obþinute sunt de bazã înstudiile de microzonare seismicã alocalitãþilor dens populate, în reali-zarea hãrþii de hazard seismic aRomâniei.

� Metodologia elaboratã, în urmaacestor studii, în conformitate cunormele IAEA Viena ºi recoman-dãrile Comisiei Atomice USA, a fostexpusã în monografia Introducere înmecanica fenomenelor seismice ºiinginerie seismicã (coautor) - lucrarepentru care a obþinut premiul TraianVuia al Academiei Române pe anul1990.


� A introdus ºi pus în evidenþãconceptul de neliniaritate în seismo-logie folosind înregistrãrile cutremurelorputernice vrâncene; aceste rezultateau fost publicate la Ed. Kluwer Aca-demic Press. La Ed. Springer Verlag,Heidelberg, Berlin, 2005 a apãrutcartea Perspective in Modern Seis-mology (coautor), vol. 105, Editor -Friedemann Wenzel, unde a publicatºi capitolul: Nonlinear Seismology -The Seismology of the XXIst Century,2005. Acest capitol, de avangardã,deschide o nouã perspectivã îndomeniul seismologiei ºi al Fiziciipãmântului în secolul XXI, pentrucare i s-a acordat alt premiu Traian Vuiaal Academiei Române pe anul 2005.

� A iniþiat ºi condus cercetãrileprivind realizarea hãrþii de hazard seis-mic a României, a hãrþilor de hazardseismic local - microzonare seismicãa oraºelor Bucureºti, Iaºi, Bacãu,Buzãu ºi Craiova, a hãrþii miºcãrilorseismice în timp real - Shake Map, asistemului de avertizare seismicã întimp real pentru unitãþi industriale curisc major la cutremurele vrâncene -sistem care a primit The 2006European IST Prize - EuropeanCommission. A contribuit la realiza-rea tomografiei seismice a barajelor,o nouã abordare, cu date înregis-trate de Reþeaua Seismicã Naþionalã,a conceptului de coliziune continen-talã în zona seismogenã Vrancea. Aparticipat, de asemenea, cu datereale la dezbaterile care au loc înmass-media ºi în presa internaþionalãprivind ordonat ºi haotic în domeniulFizicii pãmântului etc.

� Cercetãri de ultimã noutate, peplan mondial, privind realizareahãrþilor Shake/Quake Map (a desfã-ºurãrii, în timp real, a cutremurului)pentru Bucureºti ºi pentru întreagazonã extracarpaticã, dau posibili-tatea factorilor de decizie, la nivelcentral sau regional, sã ia cele maiadecvate mãsuri, în timpul desfã-ºurãrii ºi dupã terminarea cutremu-rului, pentru salvarea de vieþiomeneºti ºi de bunuri materiale,respectiv asigurarea unui manage-ment eficient al riscului seismic.

Activitatea publicisticã: A publicatpeste 130 de articole originale în

reviste din þarã ºi strãinãtate ºi aprezentat peste 80 de comunicãri ladiferite manifestãri ºtiinþifice inter-naþionale, ceea ce reprezintã unrecord; multe dintre articole suntpublicate în reviste cotate ISI (Peer -reviewed papers. ISI journals).

De asemenea, a publicat 8 cãrþide realã valoare ºtiinþificã, dintrecare amintim: Postbuckling Strength(autor), Romanian Academy of Sci-ence Publishing House, 1985; Intro-duction to the mechanics of seismicphenomena and earthquake engi-neering (coautor), Romanian Academyof Science Publ. House, 1987. Pre-miul Traian Vuia al Academiei Românepe 1990; Real-Time EarthquakeInformation Systems in Disastersand Society - from Hazard Assess-ment to Risk Reduction (coautor),Logos Verlag, Berlin, 2005; Nonli-near Seismology - The Seismologyof the XXIst Century (coautor), LectureNotes of Earth Sciences, Perspec-tive in Modern Seismology, vol. 105,Springer Verlag, Heidelberg (2005);Earthquake Early Warning Systems(coautor), Springer Verlag, Heidel-berg, 2007 etc.

Amintim cã a condus mai multeseminarii ºtiinþifice la UniversitateaTrieste - Departamentul Fizica Glo-bului Pãmântesc ºi la UniversitateaKarlsruhe.

De remarcat prestigiul internaþio-nal de care se bucurã prof. GheorgheMÃRMUREANU, urmare a activitãþiisale laborioase: membru AmericanSociety of Mechanical and StructuralDivision - ASCE, 1969 (ca recunoaº-tere a cercetãrilor privind rezistenþapostcriticã a sistemelor, dezvoltareaconceptului de stabilitate în sensLyapunov, a teoriei bifurcãrii echili-brului, a traiectoriilor postcritice, abifurcaþiilor secundare postcritice);membru al Societãþii Române deFizicã; membru fondator al EURO-SCIENCE (European Association forPromotion of Science and Technogy),2000; Premiul Academiei Românepe anul 1990 (ca recunoaºtere acercetãrilor de risc seismic pentruCNE Cernavodã, a altor obiectivesocial-economice ºi militare materi-alizate în tratatul: Introducere în

mecanica fenomenelor seismice ºiinginerie seismicã (singura carte dinRomânia care trateazã probleme degeofizicã, mecanica rocilor, seis-mologie ºi inginerie seismicã).

I s-au decernat premiile TraianVuia ºi IT pe anul 2005 ale Acade-miei Române (pentru lucrãrile privindseismologia neliniarã ºi sistemul deavertizare seismicã în timp real - sin-gurul sistem din Europa care func-þioneazã ºi este aplicat unitãþilornucleare din þarã); a condus cerce-tãrile în cuprinsul Proiectului NATOnr. ENVIR.LG 960916 privind Micro-zonarea seismicã a oraºului Bucureºti,al Proiectului UNESCO-1GCP 414:Realistic Modelling of Seismic Inputfor Megacities and Large UrbanArea (1997 - 2004) ºi a participat larealizarea Proiectului NATO SfP972266: Impact of Vrancea Earth-quakes and the Security ofBucharest and other Adiacent UrbanAreas (1999 - 2004) etc.; a conduscercetãrile de seismologie ingine-reascã în Proiectul Strong eartquakes:from Geosciences to Civil Engineeringde colaborare dintre INCDFP ºiFacultatea de Fizicã - UniversitateaKarlsruhe (1996 - 2007); promotor alcercetãrilor privind seismologia neli-niarã, dezvoltând conceptul: Seis-mologia neliniarã - seismologiasecolului XXI; conduce cercetãrile ºiface parte din Comitetul executiv alProiectului SAFER - Seismic EarlyWarning for Europe; FP6 - 2005 -Global - 4; Sustainable Develop-ment, Global Change and Ecosys-tem, Priority 6.3.IV.2.1: Reduction ofseismic risks (2006-2008); a conduscercetãrile privind realizarea Siste-mului de avertizare seismicã în timpreal (EWS) - sistem premiat cu pre-miul IST European Prize de cãtreEuropean Commission, în anul2006. (România este singura þarãdin Estul Europei care obþine un ast-fel de premiu în domeniul IST, Infor-mation Society Technology). Sistemula fost prezentat de cãtre MEdC laExpoziþia Mondialã de la Paris înperioada 8 - 11 iunie 2006 ºi stã labaza unui proiect obþinut în Progra-mul FP6 la care participã ºi alte14 universitãþi ºi centre de cercetare



din Europa, Japonia ºi SUA. (Sistemulva fi implementat în toatã Europa);referent ºtiinþific permanent pentruRomanian Journal of Physics,Romanian Reports in Physics ºiReports in Physics, MathematicalReview - USA etc.; numeroase citãriîn Mathematical Review ºi alte publi-caþii. (Rezultate ale cercetãrilor saleau fost preluate ºi aplicate pe planinternaþional, ca în cazul CentraleiNucleare Beelene - Bulgaria); mem-bru al World Academy of Sciences,International Center for TheoreticalPhysics (ICTP) - Secþia Earth Physics,Trieste, Italia.

Activitatea sa de excepþie a fostrecompensatã cu diferite ordine ºimedalii, dintre care amintim: OrdinulNaþional Pentru Merit în grad deofiþer, 2000, pentru rezultatele obþi-nute în domeniul cercetãrii ºtiinþificepe plan naþional ºi internaþional ºi afost numit membru în Consiliul deOnoare al Ordinului Naþional pentruMerit, 2005.

În cele ce urmeazã, inserãm dinrealizãrile INCDFP, sub conducereaprof. Gheorghe MÃRMUREANU, înseismologia modernã (extrase dinbiblioteca institutului ºi din presã):

1. Sistem de avertizare seismicãîn timp real a cutremurelor adâncivrâncene (EWS).

EWS reprezintã un instrument deblocare a proceselor industriale peri-culoase, înainte ca undele distrugã-toare (undele de forfecare S) ale

cutremurelor vrâncene puternice sãsoseascã - un sistem european desuport al deciziilor. EWS reprezintãprimul sistem european de detecþietimpurie, în timp real ºi de alarmareîn cazul cutremurelor puternice (fig. 1).

EWS foloseºte intervalul detimp (28 - 32 secunde) dintre mo-mentul în care cutremurul este detec-tat de seismometrele din gãurile desondã situate în zona epicentralã(Vrâncioia - Ploºtina, fig. 2) ºi mo-mentul când unda distrugãtoareajunge în zona de protejat, de exem-plu, Bucureºti ºi toatã zona extra-carpaticã de la Iaºi la Craiova.

Sistemul EWS produce: a.) blo-carea automatã a obiectivelor deinteres naþional cu risc major lacutremure puternice: gazul metan lautilizatori, CNE Cernavodã, instala-þiile electrice de înaltã tensiune, cal-culatoarele la nivel central, unitãþilede stocare a datelor centrale, lifturileduse într-o poziþie de siguranþã, con-ductele de petrol ºi de apã, trenurilede mare vitezã, instalaþiile aeronau-tice, rafinãriile etc.; b.) activareamijloacelor de salvare, protecþie ºiintervenþie: protecþia civilã, perso-nalul ºi grupurile electrogene dinsãlile de operaþii din spitale etc.

În prezent, este folosit pentru ira-diatorul de la IFI-HH Bucureºti, laReactorul Nuclear de la Piteºti, laFabrica de Apã Grea de la TurnuSeverin, urmând sã fie introdus ºi însãlile de operaþii ale spitalelor dinþarã.

2. Hãrþi de microzonare seis-micã (hazard seismic local) alocalitãþilor dens populate.

O altã direcþie extrem de impor-tantã în Programul Naþional de Ma-nagement al Riscului Seismic (HG372/2004) dezvoltatã de grupul decercetare pe care prof. GheorgheMÃRMUREANU îl conduce, se referãla realizarea hãrþilor de hazard seismiclocal (microzonare) a localitãþilor denspopulate de pe teritoriul României.

În Bucureºti, în timpul cutremuruluide pãmânt din 30 august 1986,cutremur cu magnitudinea pe scaraRichter, MGR = 7,0, înregistrãrilefãcute în diferite puncte ale oraºuluiau arãtat variaþii ale acceleraþiilor, dela simplu la triplu.

Mai mult, existã zone dinBucureºti care manifestã perioadefundamentale de vibraþie ale terenu-lui ºi structuri geologice foartediferite. În anul 2005 s-a realizatprima hartã de microzonare seis-micã a oraºului Bucureºti, în urmaanalizelor de evaluare a hazarduluiseismic local (microzonare), folosindabordãri probabiliste ºi deterministe(pentru prima datã în þarã ºi înEuropa). Au rezultat 14 zone dis-tincte în cuprinsul oraºului Bucureºti(fig. 3) - fiecare fiind caracterizatãprin acceleraþia maximã posibilã(amax), intensitatea seismicã (Imax) ºiperioda fundamentalã (Tf) de rezo-nanþã dintre teren ºi structurã pentrucutremurul maxim posibil în Româniacu magintudinea, MGR = 7,5 pe scaraRichter (este valoarea pentru cares-a proiectat ºi CNE Cernavodã).În momentul de faþã, prof. GheorgheMÃRMUREANU conduce cercetãrilepentru realizarea hãrþilor de hazardseismic local (microzonare), pentruoraºele Iaºi, Bacãu, Buzãu ºi Craiova.

Fig. 1: Sistemul de avertizare seismicã în timp real pentru cutremurele vrâncene puternice (EWS) Fig. 2: Observatorul seismologic Vrâncioaia



3. Harta de hazard seismic aRomâniei.

Construirea hãrþii de hazard seis-mic al României, þinând seama deînregistrãrile care s-au fãcut în ultimiiani, permite o proiectare realistã ºi opredicþie pe termen lung, în sensprobabilistic sau determinist, la viitoa-rele miºcãri ale terenului.

Prof. Gheorghe MÃRMUREANUconduce proiectul intitulat Cercetãricomplexe de Fizica pãmântului pen-tru realizarea finalã a hãrþii de ha-zard seismic a României prin metodeprobabiliste ºi deterministe, liniare ºineliniare ce va avea ca rezultat finalHarta de hazard seismic a României- proiect la care participã Universi-tatea Bucureºti - Facultatea deGeologie ºi Geofizicã, INCERCBucureºti, Institutul de MecanicaSolidelor al Academiei Române ºiFacultatea de Matematicã a Univer-sitãþii Al.l. Cuza din Iaºi. Metodele ºitehnicile folosite în analiza determi-nistã a propagãrii undelor seismicegenerate în focar pe traseul focar -fundament - suprafaþa liberã aterenului, sunt combinate, dupã ce,în prealabil, s-a fãcut o calibrarepentru un cutremur înregistrat.Aceastã calibrare va ajuta la con-struirea structurilor pe traseul focar -fundament - suprafaþa liberã a

terenului, chiar dacã efec-tele neliniare pentru mag-nitudini mari, corespunzãtoarecutremurului maxim posibil,vor fi reevaluate þinândseama de relaþiile neliniaredintre factorii de amplifi-care spectralã ºi mag-nitudinea cutremurului,determinate de prof. Gheor-ghe MÃRMUREANU ºi pu-blicate de Springer Verlag.

INCDFP este iniþiatorulcercetãrilor privind seismo-logia neliniarã, Româniafiind printre primele þãri curezultate calitative ºi canti-tative în acest domeniu.

În cartea: Perspective inModern Seismology, vol. 105,Springer Verlag, Heidelberg,prof. Gheorghe MÃRMU-REANU a publicat articolul:Nonlinear Seismology -The Seismology of theXXIst Century, 2005.

4. Harta desfãºurãrii în timp reala cutremurului - Shake/Quake Map.

Realizarea hãrþii seismice adesfãºurãrii cutremurului în timp real- Shake/Quake Map este o noutatepe plan mondial, care oferã posibili-tatea factorilor de decizie, la nivelcentral sau regional, sã ia cele maipotrivite mãsuri în timpul desfãºurãriiºi dupã terminarea cutremurului.Pe aceastã hartã apar, în diferiteculori, în timp real, zonele cele maiafectate în funcþie de intensitãþileînregistrate. Asemenea hãrþi se vorrealiza ºi la nivel de judeþ, creându-seun sistem integrat (un sistem de sis-teme) la nivel naþional ºi regional.

Un exemplu este prezentat înharta din figura 4, pentru cutremuruldin 27.10.2004 cu magnitudineaMGR = 5,8. În figura 4 se vede loculacestei hãrþi în managementul situ-aþiilor de risc, la cutremure puter-nice, de la timpul t = 0 secunde,

Fig. 4: Locul sistemului EWS ºi al hãrþii Shake Map în managementul riscului seismic

Fig. 3: Harta de microzonare seismicã a oraºului Bucureºti( MGR= 7,5)



pânã la Disater Map, informaþieextrem de importantã pentru autori-tãþile guvernamentale ºi pentru oameni.

Harta desfãºurãrii cutremurului întimp real (Shake/Quake Map) este ocontinuare a sistemului de avertizareseismicã în timp real (EWS), un nouprodus în lucru la INCDFP.

Autoritãþile implicate vor fi capa-bile sã reacþioneze imediat, chiar întimpul cutremurului sau la câtevasecunde dupã terminarea lui, luândmãsuri pentru salvarea vieþii oame-nilor ºi a bunurilor materiale. Coman-damentul seismic naþional din nouaclãdire a INCDFP a fost proiectat ºiexecutat în aºa fel încât permite afi-ºarea în timp real a hãrþii desfãºurãrii,pe un ecran imens ºi pe alte 4 ecraneLCD. În fiecare secundã, pe acesteecrane vor apãrea, în diferite culori,de la alb (intensitate I = II - III pescara MSK) la negru (intensitate I =IX – X1/2), tot ce se întâmplã pe teri-toriul þãrii.

5. Cercetãri în susþinerea con-ceptului de „coliziune continentalã“în Vrancea, în cele privind „ordo-nat” ºi „haotic” în Fizica pãmântului,de predicþie a cutremurelor vrâncene.

România este afectatã periodicde cutremure a cãror sursã princi-palã este zona epicentralã Vrancea.Aici se produc seisme la adâncimede 70 Km - 200 Km (subcrustale), cuenergie mare, resimþite pe ariiîntinse: 2 - 3 asemenea evenimentepe secol, ultimele douã producân-du-se la 10 noiembrie 1940 (MGR = 7,4pe scara Richter) ºi la 4 martie 1977(MGR = 7,2). Majoritatea acestor seismedin zona seismogenã Vrancea, darmai ales cele foarte mari, sunt pro-duse prin forfecãri determinate decompresiune, ca urmare a coliziuniicontinent-continent din zona Carpaþilor.

Aceastã teorie este acceptatã ºia fost dezvoltatã de echipa decercetãtori din care face parte prof.

Gheorghe MÃRMUREANU, în tratatul

Introducere în mecanica fenomenelor

seismice ºi inginerie seismicã, Ed.

Academiei Române, 1987.Cutremurele vrâncene sunt peri-

culoase atunci când magnitudinealor, pe scara Richter, este strict maimare de 7,00: valoare criticã a mag-nitudinii, extrem de importantã înstudiile de hazard seismic, mai alesîn reevaluarea catalogului de cutre-mure istorice.

De asemenea, dupã anul 2005,pentru România ºi alte zone, influ-enþa blocului indo-australian estemai puternicã decât cea a bloculuitectonic african ºi, astfel, cele maiputernice cutremure care au apãrutîn România în ultimii 200 de ani auavut loc în aceastã situaþie (1802,1838, 1940, 1977, 1986). Nu s-aîntâmplat, însã, întotdeauna acestlucru. Au fost perioade când, chiardacã Vrancea era sub influenþaacestui bloc indo-australian, nu auavut loc cutremure catastrofale.

Cutremurele mari, care au loc înultima perioadã în Asia, din cauzaacþiunii acestui bloc tectonic indo-australian confirmã ipotezele susþinutede prof. Gheorghe MÃRMUREANUcã dezvoltarea proceselor de dega-jare a energiilor acumulate care auloc în aceastã parte a lumii face sãfim, oarecum, la adãpost pentrucâþiva ani de acum înainte.

O preocupare a fost ºi esterealizarea unui sistem performant demonitorizare a cutremurelor. În acestsens, în anul 2000 s-a semnat laBaza Aerianã Militarã Patrick,Florida, USA, acordul între GuvernulRomâniei ºi Guvernul Statelor Uniteale Americii, prin Air Force TechnicalApplication Center (AFTAC), privindînfiinþarea, funcþionarea ºi exploa-tarea în România a unei staþii tipARRAY de monitorizare a seismelorgenerate de orice sursã, în sprijinul

Tratatului de Interzicere a Expe-rienþelor Nucleare (CTBT - Compre-hensive Nuclear Test Ban Treaty) -Viena.

Reþeaua seismicã de tip ARRAY(reþea pe o arie restrânsã, formatãdin 9 staþii seismice introduse înpãmânt la adâncimi cuprinse între50 m ºi 80 m), construitã în locali-tatea Moldoviþa - Suliþa, judeþulSuceava, reprezintã instrumentulseismologic cel mai avansat dinpunct de vedere tehnologic folosit înlume pentru studiul miºcãrilor seis-mice generate de orice sursã.

Explozia nuclearã produsã deCoreea de Nord a fost înregistratã deaceastã Staþie Seismicã tip ARRAYdin Bucovina ºi de Observatorul deSeismologie Muntele Roºu (Cheia).

Ce se mai poate spune, în plus,despre aceste realizãri de valoareinternaþionalã, mai ales dupã vizitaComisarului european pentru ºtiinþãºi cercetare Janek POTOCNIK, laInstitutul Naþional de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pãmântului,din septembrie 2006, care conclu-ziona: prin anvergura rezultatelor,INCDFP este de talie europeanã.

La anvergura rezultatelor s-a ajunsdatoritã conducãtorului institutului,prof. Gheorghe MÃRMUREANU, darºi contribuþiei sale ºtiinþifice, care - prinnatura realizãrilor - s-a întrecut pe sine.

M-am bucurat sã scriu despreacest profesor, trudnic cercetãtor,adevãrat om de ºtiinþã, capabil dedecizii majore, novator, întreprinzã-tor, luptãtor, învingãtor - cuvântu-inelipsit de faptã.

Acesta este Gheorghe MÃRMU-REANU, cel care aduce onoareRomâniei, intrând, încã de pe acum,în istoria ºtiinþei ºi tehnicii româneºtiºi internaþionale cu fapte sortite sãdãinuie. �

(din vol. „Personalitãþi româneºti în construcþii“,

autor dr. ing. Hristache POPESCU)



Imobil de birouriCUBIC BUSINESS CENTER

Imobilul de birouri clasa A „CUBICBUSINESS CENTER”, este situat peªos. Pipera-Tunari. La nivelul pro-iectelor din anul 2007, a fost desem-nat de WSP ca fiind clãdirea, deacest tip, cu cel mai înalt standarddin România.

Construcþia are Sd = 44.000 mpºi un regim de înãlþime 3S + P + 12E+ etaj tehnic. În cele 3 nivele de lasubsol sunt 507 locuri de parcare.Spaþiile de birouri se desfãºoarã peo suprafaþã de 27.400 mp.

Societatea IMSAT MUNTENIA SAa executat instalaþiile interioare deîncãlzire, climatizare, ventilaþii, sani-tare ºi stins incendiu, electrice,curenþi slabi, BMS, precum ºi reþe-lele exterioare de apã-canal.

Centrala termicã, echipatã cucazane Viessmann (3 x 1.500 KW),a fost instalatã într-un spaþiu special,amenajat la subsolul 1 al imobilului.Fiecare cazan are tablou propriu deautomatizare.

Spaþiile de birouri sunt încãlzite ºirãcite cu ventiloconvenctoare TRANEcu 4 þevi, cu aport de aer proaspãt ºiumidificare.

Gospodãria de apã pentru incen-diu, amplasatã la subsolul 3 este com-pusã din: rezervor din beton, (cu volumutil de 400 mc pentru hidranþi interi-ori, hidranþi exteriori, sprinklere ºidrencere), ºi 3 grupuri de pompare.

Distribuþia principalã de joasãtensiune furnizeazã energie pentruurmãtoarele servicii: iluminat ºiprize, încãlzire, ventilaþie, desfumareºi sisteme de climatizare, lifturi depasageri ºi mãrfuri, hidrant ºi grupuride pompare, CCTV ºi sisteme desecuritate.

Pentru securitatea construcþiei,uºile sunt monitorizate ºi acþionateprin contacte electrice; existã, deasemenea, un circuit TV închis caremonitorizeazã toate pãrþile comuneale clãdirii.

Un sistem integrat de manage-ment al clãdirii (BMS), monitorizeazãcomanda tuturor echipamentelor deinstalaþii. Este astfel conceput ca sãcontroleze sistemul de securitate,comutarea luminii, sistemul dealarmã la incendiu, alarma liftului,sistemul de sprinklere, echipa-mentele de pompare ºi controlulsistemului de climatizare. Monitori-zarea se face de la un calculatorcentral, situat în biroul de manage-ment securizat, astfel încât adminis-tratorul clãdirii poate asigura confortulcontinuu al ocupanþilor acesteia.

Lucrãrile de calitate deosebitã ºimaterialele utilizate au condus larealizarea unui mediu de lucru sãnãtos,de înaltã performanþã, precum ºi efici-enþã energeticã ridicatã. �

Antreprenor: IMSAT MUNTENIA SA, BucureºtiAntreprenor general: BAUPARTNER SRL, PloieºtiBeneficiar/investitor: CUBIC CENTER DEVELOPMENT SAManagement de proiect: ATELIER 2000 SRLProiectant general: DESIGN UNIT SRLProiectant instalaþii HVAC: MIGA AIRVENT SRLProiectant instalaþii sanitare: GENERAL LUX THERM SRLProiectant instalaþii electrice: CONS-ENG CO SRL

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori în top C2, C4, 10, 11

Cofraje pentru infrastructura rutierã 4, 5

Temple ale culturii:

Refacerea Ateneului Român (I) 6 - 8

Lucrãri speciale pentru infrastructura utilitarã 9

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 12, 13

Degradarea construcþiilor 14

Modernizarea ºi acreditarea RENAR

a laboratorului geotehnic 15

Deteriorãri în construcþii

cauzate de excesul de apã 16, 17

Noi maºini de foraj pentru lucrãrile speciale

ºi ºantiere dificile 18, 19

Adaptarea la modificãrile climatice:

umezirea excesivã a subsolurilor vara 20 - 22

Fundaþii solide pentru clãdiri înalte 23

Sisteme de desfumare ºi ventilaþie naturalã 23

Un nou ºi modern magazin de desfacere

pentru uºi de garaj ºi alte profile din aluminiu 24, 25

Atenþie la sechestrul statului! (consultanþã juridicã) 26, 27

Adezivi poliuretanici 27

Sisteme centrale de aer condiþionat

ºi încãlzire pe gaz ºi pompe de cãldurã

prin tubulaturã 27

Siguranþa în exploatare a coºurilor de fum

pentru eficienþa energeticã 28

Aspecte ale utilizãrii biomasei

la cazanele pentru încãlzire 29 - 31

Sisteme de plafoane 31

Procesarea armãturilor din oþel-beton

cu echipamente specializate

în centre de transformare 32, 34, 35

Sursa ta de construcþii ºi arhitecturã 33

Certificãri de sisteme de management 33

Arta finisajelor deosebite 35

Managementul activitãþii

de construcþii - instalaþii montaj 36, 37

Pasaj hobanat Otopeni – Bucureºti (I) 38 - 42

Extinderea centrului operaþional de exploatare

Slatina de la CHE Ipoteºti 43

Constructori de excepþie:

Gheoghe MÃRMUREANU 44 - 48

Clãdirea cu cel mai înalt standard din România 49

Ascensoare performante C3

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 67 – februarie

Documents