citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 59 – mai 2010

„Eu dacã vreau sã îmi bat joc,îmi bat…“

„Construcþiile“ - un cuvânt care ar trebuisã-i obsedeze pe toþi cei care se bat cu pum-nul în piept ori de câte ori au ocazii (elec-torale, desigur), lãsând sã se înþeleagã câtde preocupaþi sunt pentru binele acesteiþãriºoare, dupã care totul intrã în „normal”,adicã în anonimat.

De la „construcþia“ bugetului pânã ladeclanºarea lucrãrilor de investiþii de orice fel,spectacolul de ciorovãialã pentru obþinereaunui ciolan cât mai rentabil rãmâne, cu ade-vãrat, obsesia tuturor politicienilor afaceriºticare fac tot ce pot ca sã-ºi recuperezesumele „investite“ în „uninominal“ pentru aaccede în Parlament, locul de unde se „dis-tribuie“ dupã placul unora ºi aceloraºi benefi-ciari sume destul de consistente.

S-au creat ministere speciale, pomposintitulate ale… „dezvoltãrii“ sau „infrastructurii“,unde capii lor au fost, sunt ºi vor fi mereuoameni controversaþi din cauza prestaþiilortendenþioase, discutabile ºi preferenþiale.

Pe cei vizaþi nu-i intereseazã nimic dinceea ce opoziþia ºi presa sesizeazã, pebandã rulantã, ca fiind escrocherii ºi frâne înale dezvoltãrii.

Ei, cu zâmbetul pe buze, dau replici nãuci-toare tuturor, vãzându-ºi, pe mai departe, depolitica personalã privind prioritãþile economieiromâneºti. Mai mult, mint pentru a-ºi acoperinepriceperea profesionalã!

…Eu dacã vreau sã îmi bat joc, îmi bat!ªi îºi bat…

Sunt politicienii proveniþi din „oameni deafaceri“ care ºi-au cumpãrat locurile de…dormit în Parlament.

De dormit, este un fel de a spune, pentrucã, în somnolenþa lor, se nasc afaceri aducã-toare de profituri.

De aici, ºi grija pentru transferurile fon-durilor bãneºti din bugetul, destul de sãrac alþãrii, în rucsacurile personale, mereu cugoluri ce trebuie umplute. Golurile nu suntpentru cã ar fi prea sãraci.

Nu! Ei nu se mulþumesc cu ce au (ºi audestul, dupã cum aratã declaraþiile de avere).S-a declanºat, în schimb, în tot spectrul

politic (la putere sau în opoziþie) o luptã con-tra cronometru de care pe care. Adicã, de cesã aibã altul mai mult?

Scopul scuzã mijloacele ºi totul are pen-tru ei un singur sens: burduºirea propriilorbuzunare.

Ce investiþii, ce construcþii? Astea-s pen-tru amãgit naivii, lucru vecin cu bãtaia de joc.Ageamii creduli, sunt destui, fie ºi dacã negândim la cei peste cinci milioane de votanþiai continuitãþii politice ºi economice, ai celorcare în precedentele mandate n-au fãcutaltceva decât sã-ºi batã joc de doleanþele lorºi aºa modeste.

Nu ºtiu cât de greu este pentru unii sãpriceapã cum se ajunge, de ani buniîncoace, la câºtigarea alegerilor. Care va sãzicã, la ora 19:00 reprezentanþii unui partidau 2 - 3 procente avans, iar, dupã douã ore,outsider-ul depãºeºte el cu 2 - 3 procente peprezumtivul câºtigãtor. Aºa se percepe conti-nuitatea ºi dorinþa de înnoire atunci când ceicãrora le-a sunat ceasul cãderii de la puterenu au puterea sã înþeleagã realitãþile.

Odatã reconfirmaþi, credeþi cã mãcar aºa,de ochii lumii, îºi schimbã nãravul? Poatedoar blana! Câte legi s-au promovat în Parla-ment? Le numeri pe degete. Nu acelaºi lucruse poate spune atunci când este vorba defolosirea timpului pentru care sunt remuneraþi.

Spectacolele zilnice, lunare, anuale… etc.din Parlament sunt pe aceeaºi temã: comisiiºi comisioare pentru cercetarea activitãþiiinfracþionale a senatorilor, deputaþilor ºiminiºtrilor bãgaþi pânã în gât în tot felul deafaceri scandaloase. Este încã un exemplucã atunci când vor sã-ºi batã joc de orice, îºibat joc cu dezinvolturã. ªi aceasta pentru cãnu se cunosc cazuri când vreunul sã fi fostdat pe mâna justiþiei, aºa oarbã cum este ea.

În rest, sunt numai ºi numai… „intenþii“bune. Una dintre ele fiind dezvoltarea turis-mului ca sursã de alimentare a bugetului,dezvoltare care presupune ºi activitãþi pentrufirmele de construcþii.

Nu-þi vine sã râzi? Cum naiba ar fi posibilacest lucru, când infrastructura rutierã, ceaferoviarã ºi cea navalã sunt de nivelulepocii… precolumbiene.

Ce faci cu hotelurile, pensiunile ºi restul,când nu poþi ajunge la ele din cauza preca-ritãþii fizice a infrastructurilor de orice fel?

Banii promiºi pentru dezvoltare sunt des-tinaþi unora ºi aceloraºi firme româneºti ºistrãine preocupate mai degrabã de însuºireacât mai rapidã a lor ºi nu de realizarea con-cretã a investiþiilor respective.

Pe zi ce trece, se vede tot mai clar înrudi-rea intereselor politicienilor cu cele din lumeainterlopã, de unde ºi grija ca nimeni dintre eisã nu dea socotealã pe la justiþie, indiferentce mãgãrie a fãcut.

Mai nou, au apãrut ºi independenþii înParlament. Cu ce s-or ocupa ei, dacã, în modnormal, n-ar trebui sã fie nici cu puterea, nicicu opoziþia, adicã… independenþi? Numai cãstrãlucirea celor „treizeci de arginþi“ este pen-tru ei ispititoare.

Culmea, mai nou, sunt acuzaþi ca fiindmafioþi care au trecut dintr-o tabãrã în alta.Asta da doctrinã a politicii dâmboviþene!

ªi atunci, cum rãmâne cu investiþiile ºi,deci, cu construcþiile, cele care asigurã pro-gresul oricãrei economii? O întrebare la carecei îndrituiþi s-o facã vor avea în subconºtien-tul lor metafora… „eu când vreau sã îmi batjoc, îmi bat, cã nu mã costã nimic“.

Din contrã, îmi asigurã mijloacele finan-ciare care sã mã situeze cât mai sus pescara „valorilor“ prezentate în tot mai multestatistici cartonate ºi vândute pentru a se ºticine este cel mai tare… din parcare. Nuseamãnã, oare, cu lumea copiilor… maicorect cu datul în mintea copiilor?

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. univ. dr. ing. Adrian Raduprof. univ. dr. ing. Ioan Petru Ciongradiprof. univ. dr. ing. Marcela Munteanconf. univ. dr. ing. Maricica Vasilacheconf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina Procaing. Petre Ioniþãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !„ROMÂNIA CRÃPATÃ ªI FISURATÃ PE VERTICALÃ“

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERTULUI ªI MEDIULUI DE AFACERIDomnului ministru ADRIEAN VIDEANU

MINISTERUL DEZVOLTÃRII REGIONALE ªI TURISMULUI Doamnei ministru ELENA UDREA

MINISTERUL ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELORDomnului ministru VASILE BLAGA

În perioada 1960 - 1988, la marea majoritate a structurilor glisate, protecþiatermicã a fost realizatã din materiale slab performante ºi cu o dimensionaresuperficialã, neglijându-se eforturile din temperaturã în grosimea structurii.

Dimensionarea redusã la temperaturã, suprapusã peste o execuþie superficialãºi o exploatare intensã, au condus, în timp, la crãparea acestor structuri glisante.

Din cauza slabei organizãri tehnologice, pe timpul execuþiei lucrãrilor deglisare (lipsa perdelei de apã care sã umezeascã peretele pe timpul glisãrii),la majoritatea structurilor glisate (coºuri de fum, silozuri, turnuri de granulare,castele de apã º.a.) s-a produs o pierdere rapidã a apei din compoziþiabetonului, rezultând fenomenul de deshidratare ºi fisurare a structurii ºi oslabã conlucrare cu armãtura exterioarã.

Pentru cã nu s-au injectat canalele tijelor de glisare, s-au creat secþiunislãbite în structurã, iar din cauza stresului termic (îngheþ, ºocuri termice º.a.)au apãrut crãpãturi pe direcþia tijelor. În aceastã situaþie se aflã structuri carenu au fost reparate capital de peste 30 de ani, deºi termenul de reparaþiecapitalã este de 15 ani iar, prin funcþionarea lor, aceste structuri continuã safie elemente esenþiale ale sistemului energetic ºi industrial al þãrii.

Marea majoritate a coºurilor de fum, a turnurilor de rãcire ºi silozurilor, carenu au fost consolidate ºi reabilitate, continuã sã asigure funcþionarea cen-tralelor termice ºi platformelor industriale fãrã ca responsabilii acestor structurisã cunoascã adevãrata lor stare de degradare ºi periculozitate ºi sã ia mãsuri.

Datoritã insistenþei specialiºtilor de la S.C. GIP GRUP S.A., specialiºtirecunoscuþi în acest domeniu ºi pe plan internaþional, s-a reuºit o realizare devârf, respectiv construirea Coºului industrial de fum de 352 m de la Baia Mare,precum ºi construirea unor coºuri, turnuri de rãcire ºi silozuri în Ucraina, Siria,Irak, Egipt, Venezuela, Cehoslovacia, Pakistan, Libia º.a. De asemenea, a fostsalvat de la prãbuºire coºul de fum cu înãlþimea de 200 m de la CETIªALNIÞA, reuºindu-se, astfel, pãstrarea locurilor de muncã a peste 2000 deangajaþi, precum ºi producerea a 800 MW, în condiþiile în care toþi specialiºtiis-au pronunþat pentru demolarea acestuia ºi închiderea centralei.

Pe baza performanþelor de la CET Iºalniþa ºi a soluþiilor unice aplicate, aufost consolidate parþial coºurile nr. 2 ºi nr. 3, cu înãlþimea de 220 m, de laCET Rovinari. Consolidarea lor la interior s-a fãcut, însã, numai pânã la cotaH = 150 m, ceea ce face ca aceste coºuri sã nu fie stabile la sarcini severe dinvânt ºi cutremure, punând în pericol integritatea întregii centrale din cauzacrãpãturilor ºi a coroziunii interne avansate, situate de la cota 150 m la 220 m.Aceasta este, de altfel, partea de structurã din zona macaralelor cea maiafectatã ºi cea mai solicitatã, din cauzã cã nu este consolidatã la interior.

Mai grav este, însã, cã, în continuare, se invocã lipsa fondurilor ºi asoluþiilor de intervenþie pentru punerea în siguranþã a acestor structuri, încondiþiile în care, pentru investiþiile ºi modernizãrile din jurul acestor coloºi,s-au gãsit fonduri. Trebuie sã avem în vedere cã avarii sau accidente laaceste centrale pot pune în colaps întregul sistem energetic zonal.

Din pãcate, pe site-ul Inspectoratului de Stat în Construcþii ºi al Ministerului Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri nu a fost postatã nicio avertizare precum „Coºurile de fum reprezintã o problemã de siguranþã naþionalãîn cazul unui eventual cutremur major“, în condiþiile în care se recunoaºte cã peste 300 de coºuri sunt crãpate.

La CET Deva, de pildã, au fost consolidate parþial, tot din lipsã de fonduri, Coºurile nr. 2 ºi nr. 3, fãrã a se puneîn siguranþã totalã cele douã structuri. De altfel, Coºul nr. 1 este crãpat ºi se vede, de peste 10 ani, cum se deschidecrãpãtura ºi cum se prelinge acidul sulfuric rezultat din condens.

La CET Turceni nu s-au putut consolida structurile interioare din cauza lipsei de strategie, deºi existã expertize ºiproiecte de consolidare. Toþi factorii de decizie recunosc cã trebuie fãcut ceva, dar nu se întreprinde nimic concretpentru punerea în siguranþã a acestor structuri.

La ELCEN Bucureºti a fost elaborat ºi este în derulare un program de consolidare a coºurilor de fum, problemafiind tratatã cu toatã seriozitatea de cãtre factorii de decizie.

Din pãcate, nu existã niciun program de consolidare ºi punere în siguranþã a coºurilor de la CET-urile Braºov,Arad, Drobeta Turnu Severin, Piteºti, Giurgiu, Iaºi, Brãila, Galaþi º.a.

Cu toate cã unele combinate industriale, precum cele din Galaþi, Piteºti, Govora, Borzeºti, Slatina, aparþin unor firmeprivate, Statul Român nu poate fi indiferent cã, mai devreme sau mai târziu, unele structuri vechi, crãpate ºi corodatedin aceste combinate vor intra în colaps la sarcini severe din vânt ºi cutremur. Pe lângã efectele pe care asemeneaaccidente le pot avea, afectând întreaga economie naþionalã, sã nu uitãm cã acolo muncesc mii de salariaþi, salari-aþi care, în aceste condiþii, ar rãmâne pe drumuri. Este un alt motiv pentru care considerãm cã aceºti beneficiaritrebuie obligaþi de cãtre stat sã consolideze respectivele coºuri.

Guvernul nu poate rãmâne pasiv în cazul producerii unor cutremure sau vânturi puternice, fenomene care arduce în colaps aceste structuri, deoarece multe dintre ele asigurã apa caldã ºi cãldura în marile oraºe. În acestsens, dãm ca exemplu Coºul de la CET Brazi, H = 120 m, aflat într-o stare avansatã de degradare ºi care asigurãapa caldã ºi cãldura oraºului Ploieºti, coº care la primul cutremur se va prãbuºi, iar beneficiarul amânã consoli-darea lui de la un an la altul, de peste patru ani.

Nu trebuie ignorat faptul cã în þãri precum Turcia, Pakistan, Iran, Algeria º.a., din cauza miºcãrilor seismiceºi a vânturilor foarte puternice, cu aspect de tornadã, au fost degradate ºi scoase din funcþiune un numãrimportant de coºuri industriale de fum, fapt ce a condus la dereglarea ºi oprirea activitãþilor economice pe unlanþ energetic vast, în final rezultând prãbuºirea economiei pe o duratã lungã de timp.

Ne adresãm Dumneavoastrã Doamnã ºi Domnilor Miniºtri cu speranþa cã poate veþi înþelege gravitateasituaþiei privind starea precarã de siguranþã în care funcþioneazã aceste structuri speciale, vitale pentru sis-temul energetic ºi industrial, structuri care pot intra în colaps la eventuale sarcini severe din vânt ºicutremur ºi veþi dispune luarea unor mãsuri urgente de reparare ºi punere în siguranþã a acestor obiectivestrategice!

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021.310.24.74, 021.310.24.75, 021.310.24.76, 021.313.78.93; Fax: 021.310.24.62E-mail: [email protected]

Revista Construcþiilor mai 20108

Pe parcursul a cel puþin 10 ani au fost colectatepropuneri de îmbunãtãþire a unor norme, folosindexperienþa ºantierelor de pe tot cuprinsul þãrii, iar acesteobservaþii au fost centralizate tot de COCC.

Conform legislaþiei achiziþiilor publice din ultimii ani,folosirea indicatoarelor de norme de deviz, deºi este ori-entativã în conformitate cu regulile economiei de piaþã,este des folositã de majoritatea beneficiarilor, investitoriprivaþi sau de stat, unitãþi de proiectare, dar ºi parteneri-investitori din strãinãtate.

Precizând aceste elemente, dorim sã lãmurim clar dece pe piaþa construcþiilor din România nu pot fifolosite alte moduri de elaborare a unor norme dedeviz, iar datoritã faptului cã, de a lungul a peste 25 ani,COCC a reactualizat permanent indicatorul „C“ cunorme de deviz noi sau a ajustat niºte consumuri, aparefiresc ºi necesar ca acþiunea sã continue ºi în viitor.

Prezentul indicator „C“, care se observã cã are ºi untitlu modificat faþã de ediþia din 1981/1982, este struc-turat în trei volume pentru diverse lucrãri ºi un volum IVde resurse materiale ºi utilaje care, în baza de date afirmei, sunt codificare cu 13 caractere, conform prescrip-þiilor folosite în UE.

Vã prezentãm sumarul capitolelor de lucrãri aleultimei ediþii revizuite în anul 2007/2008:

Volumul ICA - Lucrãri de betoane;CB - Cofraje ºi schele;CC - Armãturi pentru betoane;CD - Închideri ºi compartimentãri;CE - Învelitori ºi ºarpante din lemn.

Volumul IICF - Tencuieli;CG - Pardoseli;CH - Scãri;CI - Placaje interioare ºi exterioare;CJ - Profiluri ºi ornamente deosebite;CK - Tâmplãrie din lemn, mase plastice ºi metal;CL - Construcþii ºi confecþii metalice.

Volumul IIICM - Geamuri;CN - Vopsitorii ºi zugrãveli;CO - Lucrãri diverse;CP - Montarea elementelor prefabricate din beton,

beton armat ºi profile metalice;CQ - Sisteme de fundare ºi consolidare de terenuri

pentru fundaþii;CR - Construcþii executate cu materiale locale ºi

alte tipuri de lucrãri pentru construcþii.Dupã cum se observã, în aceste capitole este

cuprinsã, practic, întreaga gamã de tipuri de lucrãricare se pot executa în România. Problema principalãrezidã din faptul cã explozia de materiale noi ºi, implicit,a unor tehnologii de lucru avansate, pune în faþa spe-cialiºtilor firmei noastre o mare responsabilitate de aputea cuprinde aceste mutaþii în ediþiile reactualizateperiodic ale indicatorului „C”. Apreciem cã actuala ediþiereactualizatã (anii 2007/2008) a acoperit o bunã partedin realitãþile pieþei construcþiilor, propunându-ne ca înanul 2011/2012 sã elaborãm o altã ediþie actualizatã.

Capitolul CA din volumul I - Lucrãri de betoane -cuprinde, în esenþã, consumuri medii de resurse, pre-cum ºi corecþii la consumurile de bazã pentruprepararea ºi turnarea betonului la principalele tipuri deconstrucþii rezidenþiale, administrative, social-culturale ºiindustriale.

Prepararea betoanelor, unde s-a avut în vederebetonul marfã fabricat în staþii agrementate de legislaþiaîn vigoare, este preluatã centralizat-industrializat. În acestcontext, articolul CA01 este singurul care se referã laprepararea betonului pe ºantier, cu betoniera. Acestaspect este prezentat în indicator ca o modificare deconcepþie, care nu este singularã.

În conformitate cu reglementãrile europene învigoare, în Anexa 1 a capitolului sus-amintit, se prezintãclasa betonului care se indicã prin cifra care urmeazãsimbolului „C“, conform cu Normativul NE 012/1999.

Vom continua, în numãrul urmãtor al revistei,prezentarea indicatorului „C“.

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

Continuãm prezentarea principalelor indicatoare de norme de deviz, începând cu indicatorul „C“ pentrulucrãri de construcþii administrative, social-culturale, rezidenþiale ºi industriale.

Aºa cum am precizat în numerele anterioare ale revistei, societatea noastrã COCC S.A. a fost abilitatãoficial în 1981/1982, de cãtre Ministerul Construcþiilor Industriale de la acea vreme, sã elaboreze, pentruprincipalele lucrãri din sectorul de construcþii din România, norme de deviz, cu evidenþierea materialelor,manoperei ºi a utilajelor folosite. Acþiunea, de o complexitate tehnicã deosebitã, a fost realizatã prinparticiparea directã a unitãþilor de construcþii ºi a unor institute de proiectare ºi cercetare reprezentative,COCC având sarcina de a centraliza toate propunerile din teritoriu.

În acest sens, a fost fãcutã o selecþie riguroasã a datelor necesare pentru normele respective ºi s-aîntocmit lista resurselor necesare, codificându-le pe toate conform realitãþilor „zilei“.


Soluþii tehnice profesionalepentru lucrãrile de artã ale proiectelor de infrastructurã

România, prin aºezarea sa geograficã, reprezintã ozonã de intersecþie a mai multor magistrale de transport,asigurând legãtura între reþeaua de transport comuni-tarã ºi reþeaua de transport a statelor necomunitarevecine din Europa de Est ºi Asia.

În condiþiile în care reþelele de transport nu satisfacnevoile economiei actuale, infrastructura rutierã aRomâniei reprezintã o prioritate, fiind mult în urmaEuropei de Vest. În ultima perioadã se fac eforturi pentrua aduce principalele ºosele din România la nivelul reþeleide coridoare europene.

„Harsco Infrastructure România“ ocupã un rol impor-tant în procesul de execuþie a proiectelor de infrastruc-turã, furnizând soluþii tehnice ºi suport logistic. Martorisunt multiplele colaborãri ºi relaþii comerciale excep-þionale cu puternicele grupuri ºi companii de construcþiiimplicate în procesul de modernizare a reþelei rutiere.

Pentru a exemplifica impactul soluþiilor ºi sistemelor„Harsco Infrastructure România“ în dezvoltarea infra-structurii autohtone, prezentãm în continuare câtevaechipamente utilizate în lucrãri de infrastructurã.

MANTO - Cofrajul masiv pe cadreCalitate, funcþionalitate ºi flexibilitate - MANTO

îndeplineºte aceste trei cerinþe, fiind unul dintre cele maides utilizate sisteme de cofraje Hünnebeck.

Grosimea ramei de 14 cm ºi nervurile de rigidizaredispuse în interiorul acestora conferã cofrajuluiMANTO o robusteþe deosebitã, care permite, chiar ºi încondiþii de supraetajare, preluarea unei presiuni de80 KN/m2, rezultatã din acþiunea betonului proaspãtturnat (foto 1).

Cofraj special circular Soluþia optimã pentru realizarea unui cofraj mulat per-

fect pe orice formã geometricã, este cofrajul special dinoþel, echipament conceput conform cerinþelor din proiect.

Se pot realiza pile sau stâlpi circulari de oricediametru, cofrajul special circular metalic fiind format dindouã carcase din oþel prevãzute cu un dispozitiv deeliberare rapidã (ºurub ºi piuliþã-fluture). De asemenea,sistemul poate fi combinat cu sistemul clasic Manto,pentru realizarea de diferite elemente cu forme circulare(foto 2).

Începând cu 2005, societatea Hünnebeck aparþine marii corporaþii americane cotate la Bursa din New York,„Harsco Corporation“ din Harrisburg - Pennsylvania. În anul 2008, „Harsco Corporation“ a înregistrat ocifrã de afaceri de 4 miliarde USD, din prestãri de servicii în domeniul industrial ºi din comercializarea deproduse. Împreunã cu afiliatele ei „SGB“ (Marea Britanie) ºi „Patent Construction Systems“ (SUA), grupulHünnebeck formeazã Concernul „HARSCO INFRASTRUCTURE“, aflat astãzi în plinã ascensiune financiarãºi cu un rol important în domeniul cofrajelor.

Foto 1 Foto 2

Revista Construcþiilor mai 2010 11

ID15 - Turnuri de sprijin pe cadre din oþel-eºafodajeLa nivel mondial, ID 15 a devenit unul dintre cele mai

performante sisteme de turnuri de sprijin executate dincadre din oþel.

Pentru a construi, în timp record, un turn ID 15 pedirecþie orizontalã este suficient un singur muncitor. Celmai greu element cântãreºte cu ceva mai puþin de 20 Kg.Dispozitivele de blocare rapide, prevãzute constructivpe cadrele din oþel, permit ca montarea, respectivdemontarea turnului ID 15, sã se execute rapid, numaiprin aplicarea unei singure lovituri de ciocan (foto 3).

SG - Juguri metalice Sistemul de juguri metalice SG marca Hünnebeck

este destinat pentru a susþine cofrajele necesare la exe-cutarea elementelor monolite ale podurilor.

Sistemul SG poate fi utilizat în patru variante con-structive diferite, în funcþie de modul de alcãtuire ºiconfigurare a elementelor de susþinere ºi a structuriiportante a podurilor (foto 4).

Load bearing - popi cadru de mare capacitate Încãrcarea maximã admisã pentru un singur pop

depinde de înãlþimea acestuia ºi poate sã atingãvaloarea de 211 KN.

Sistemul este format din trei dimensiuni de cadre,douã tipuri de capete ºi un picior bazã. Popii cadru loadbearing sunt utilizaþi, de cele mai multe ori, la construireapodurilor, fãrã întreruperea traficului în zonã, aceºtiapermiþând susþinerea grinzilor prefabricate pretensio-nate / tensionate (foto 5).

CS 240L ºi CS240H - consola cãþãrãtoareCS 240 este un sistem modular de schelã mobilã

cãþãrãtoare, destinat executãrii celor mai diversificatelucrãri de construcþii.

Sistemul poate fi folosit atât ca schelã suspendatã,cât ºi drept cofraj cãþãrãtor pentru preluarea eforturilorde presiune de pe o singurã faþã a cofrajului ºi/sau asarcinilor suplimentare provenite din beton în timpul ºiimediat dupã betonare (foto 6).

Foto 3 Foto 4

Foto 5 Foto 6


INJECTOFORAJ oferã investitorilorutilajele de la IMT spa

Primãvara a fost întotdeauna

sinonimã cu renaºterea, renaº-

tere pe care toþi, cu mic cu

mare, inclusiv operatorii eco-

nomici, o aºteptãm, o dorim.

Sperãm ca primãvara anului

2010 sã fie, într-adevãr, o

renaºtere a economiei, implicit

a sectorului de construcþii ºi

infrastructurã.

Anul 2010, anul în care „am

ieºit din crizã“, dupã cum afirmã

câte cineva, se anunþã pentru

piaþa construcþiilor la fel de

tulbure ca ºi anul 2009.

Eforturile firmelor de specia-

litate pentru depãºirea momen-

tului trebuie menþinute ºi, poate,

chiar sporite.

Societatea INJECTOFORAJ

SRL, înfiinþatã ca firmã cu acti-

vitate comercialã ºi-a diver-

sificat domeniul de activitate,

orientându-se spre execuþia

de lucrãri.

Pentru o mai bunã desfãºurare

a activitãþii astfel diversificate

s-a înfiinþat INJECTOFORAJ

DRILLING TOOLS SRL, care

va prelua partea de execuþie

lucrãri.

Ca în fiecare an, primãvara

aduce ºi târgul CONSTRUCT

EXPO UTILAJE, târg la care

INJECTOFORAJ participã încã

din anul 2004, an al înfiinþãrii

sale.

Am încercat sã prezentãm la

expoziþii noutãþi în domeniul

lucrãrilor de foraj ºi credem cã

am reuºit cu succes, judecând

dupã afluenþa vizitatorilor la

stand-ul nostru.

Anul acesta vã vom pre-

zenta, în cadrul expoziþiei, o

instalaþie pentru lucrãri de foraj

de mare capacitate (diametru

de peste 1.200 mm) a firmei

IMT spa - Ancona. Utilajele IMT

le propunem spre vânzare ºi,

mai nou, spre închiriere.

Vom mai prezenta un nou

produs al firmei Comacchio; de

asemenea, utilajele ºi acceso-

riile de la toate firmele repre-

zentate de noi.

Pentru noi, Construct Expo

- târgul de construcþii a fost

întotdeauna un succes.

Ne dorim acelaºi lucru ºi

pentru ediþia 2010 ºi vã

aºteptãm la ROMEXPO pe

Aleea Principalã!


Pereþi din beton armat disipatori de energieprof. dr. ing. Ioan Petru CIONGRADI, drd. ing. Sergiu Andrei BÃETU -

Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” Iaºi

Pereþii structurali din betonarmat reprezintã elemente de rezis-tenþã utilizate frecvent în construc-þiile din zonele seismice, datoritãfaptului cã au o rigiditate ºi o rezis-tenþã lateralã ridicatã la încãrcãriorizontale exterioare.

Dacã rigiditatea peretelui estefoarte mare, încãrcãrile seismicepreluate de structurã devin marirezultând, astfel, secþiuni neecono-mice ale peretelui. Fenomenul sepetrece, în special, la clãdirile multi-etajate înalte.

În cazul unor seisme de intensi-tate ridicatã, sunt preferate struc-turile flexibile, care pot acceptadeformaþii mari. În schimb, la seismede intensitate redusã, care au locmai frecvent, sau la acþiuni ale vân-tului, se preferã structuri rigide carenu permit deplasãri mari. Disipareaenergiei acumulate în structuraperetelui se produce, în general,

prin degradãri concentrate la bazaperetelui.

Pe aceastã temã au fost efectu-ate numeroase cercetãri cu scopulîmbunãtãþirii ductilitãþii ºi redundan-þei pereþilor structurali la acþiuni ori-zontale ºi au fost propuse o serie desoluþii practice. Pereþii ºliþaþi repre-zintã o variantã de pereþi structuralispeciali, cu ductilitatea îmbunãtã-þitã. Intenþia specialiºtilor a fostde a reduce concentraþia degra-dãrilor de la baza peretelui ºi de ao distribui pe înãlþimea acestuia.

Formarea articulaþiei plasticeconferã structurii capacitatea dedisipare a energiei cinetice dar, înacelaºi timp, constituie o stare avari-atã a structurii. O proiectare bazatãpe performanþã va asigura viaþalocuitorilor, reabilitarea viabilã dinpunct de vedere economic ºi abor-dabilã din punct de vedere tehnic, aunei construcþii supusã la un seismmajor.

PRINCIPII DE ALCÃTUIREA PEREÞILOR ªLIÞAÞI

Un perete din beton armat spe-cial, cu proprietãþi foarte bune dedisipare a energiei seismice, numitperete ºliþat, a fost patentat de prof.K. MUTO din Japonia în 1973 [1].Aceºti pereþi reprezintã primul sis-tem de disipare a energiei folosit lastructurile din Japonia.

Prima clãdire realizatã cu acestsistem este Keio Plaza din Tokyo(1968) (fig. 1) [2], o structurã cu 36etaje, în cadre din oþel. În cadrelestructurii sunt introduse fâºii verti-cale din beton armat care formeazãun panou ºliþat, contactul dintrefâºii fiind executat cu mortar, plãcide azbest, rãºini sintetice sau plãcimetalice (fig. 2).

Disiparea energiei seismice serealizeazã prin distrugerea conexiu-nii dintre fâºiile de beton armat.

Pentru cei interesaþi, vã prezentãm date edificatoare privind tipurile de pereþi ºliþaþi din beton armat,monoliþi sau prefabricaþi, disipatori de energie, precum ºi comportarea lor la acþiuni seismice.

Datoritã soluþiilor de disipare a energiei propuse de cercetãtori pentru pereþii structurali din betonarmat, ductilitatea de ansamblu a structurii creºte, rezultând un plus de siguranþã pentru structurã.

Obiectivul acestor soluþii este de a crea o structurã idealã pentru clãdirile multietajate înalte, care laacþiuni seismice reduse se comportã rigid, dar sub acþiunea unor cutremure de intensitate ridicatã setransformã într-o structurã flexibilã.

Soluþiile de ductilizare a pereþilor prezentate în acest articol sunt viabile ºi uºor de pus în practicã.

Fig. 1: Keio Plaza din Tokyo

Fig. 2: Panouri ºliþate

continuare în pagina 16


În figura 2 se prezintã trei soluþiide alcãtuire a panourilor ºliþate: dinfâºii prefabricate din beton armat,din fâºii prefabricate din beton armatprinse cu conectori ºi din panouri cuºliþuri incomplete.

Obiectivul acestei invenþii estede a crea o structurã idealã pentruclãdirile multietajate înalte, care laacþiuni seismice reduse se comportãrigid iar sub acþiunea unor cutremurede intensitate ridicatã se transformãîntr-o structurã flexibilã. Iniþial, disi-parea energiei era realizatã prin dis-tribuþia fisurilor pe o suprafaþã câtmai mare în panoul ºliþat.

Spre deosebire de japonezi, cer-cetãtorii coreeni [3] au propus un alttip de perete ºliþat (fig. 3), folosit înspecial la structurile din beton armatla care fâºiile sunt ancorate în grinzi.În comparaþie cu pereþii ºliþaþi dinfâºii prefabricate, aceºti pereþi au oductilitate mai bunã, un nivel de disi-pare a energiei mai ridicat ºi acceptãdeplasãri laterale mai mari. Compor-tarea structuralã a acestor panourieste influenþatã de proprietatea beto-nului din care sunt alcãtuite fâºiile,de mãrimea panoului, de intensi-tatea încãrcãrii axiale, de grosimeaºliþului si de materialul cu care esteumplut ºliþul.

Un alt tip de perete ºliþat esteanalizat de cercetãtorii chinezi de launiversitatea din Hong Kong (fig. 4) [4].Pe înãlþimea ºliþului s-au introdusconexiuni din beton armat, careleagã pereþii structurali, formând ozonã disipativã.

Cercetãrile au fost efectuate încomparaþie cu un perete din betonarmat solid, fãrã ºliþuri. Rezultateleau evidenþiat eficienþa pereteluiºliþat: descresc deplasãrile la încãr-cãri ciclice cu 14% - 25%, scade drif-tul cu 19% - 26%, forþa seismicãindusã în perete este mai redusã cu20% - 25% ºi descreºte perioadaproprie a structurii, ductilitatea struc-turii fiind îmbunãtãþitã. Performanþaseismicã depinde de rezistenþa decurgere a conexiunilor.

O proiectare eficientã a acestorsisteme trebuie sã þinã seama de uncalcul raþional al conectorilor. În ace-laºi timp, trebuie evitatã intrarea pre-maturã în curgere a conectorilor ºi,de asemenea, trebuie evitatã dis-trugerea pereþilor, fãrã intrarea încurgere a conectorilor.

Un model de perete ºliþat, propusla Universitatea din Shanghai, China,de LU ºi WU [5], [6] în 1996 (fig. 5),introduce, între fâºiile din betonarmat, curele de cauciuc disipatoarede energie cineticã. Pentru aîmbunãtãþi comportarea seismicã, lafiecare nivel al structurii se reali-zeazã conexiuni cu ajutorul a patrubare de armãturã care strãpung

cureaua de cauciuc ºi sunt ancorateîn perete. Sistemul, astfel alcãtuit,are o capacitate foarte bunã de disi-pare a energiei seismice. Energiaseismicã este disipatã de defor-marea elasticã a cauciucului, dearmãturile care formeazã conexiu-nile ºi intrã în curgere ºi de frecareadintre beton ºi cureaua de cauciuc.

Aceastã variantã de perete ºliþatreprezintã o îmbunãtãþire a varianteicu conectori din beton armat, pentrucã nivelul de distrugere este mai miciar disiparea energiei este maiaccentuatã.

Cu aceastã soluþie structuralã aufost construite douã clãdiri cu 38 deetaje în Shanghai, în anul 1997.

Fig. 4: Perete ºliþat Fig. 5: Perete ºliþat

Fig. 3: Panou ºliþat monolit

urmare din pagina 14



Cercetãtorii de la Universitateadin Teheran [7] au analizat un alt tipde perete ºliþat (fig. 6), cu scopul dea creºte cantitatea de energie disi-patã de un perete din beton armat,introducând un numãr mare de ºliþurila partea superioarã ºi un numãrredus de ºliþuri la baza peretelui.În acest mod, cedarea rezultã dinacþiunea forþei tãietoare pe fiecarefâºie formatã. Cu cât numãrul de ºliþuricreºte, peretele structural se comportã

mai ductil, iar numãrul de articulaþiiplastice este mai mare, rezultândcreºterea energiei disipate peînãlþimea peretelui.

Un perete cu canale verticale afost cercetat în China (fig. 7), prin-cipiul de bazã fiind cel al pereþilorºliþaþi [8]. Aceºti pereþi au o rezis-tenþã mai mare decât un pereteºliþat, deplasãri mai mici ºi o ductili-tate mai scãzutã. Disiparea energieicinetice este produsã de fisurareabetonului în dreptul canalelor verti-cale din structura peretelui.

Cercetãtorii ruºi au patentat ºi eiun panou disipator de energie lacare fâºiile din beton armat suntprinse prin post-comprimare (fig. 8).Disiparea de energie este realizatãprin frecarea dintre fâºii [9].

CONCLUZIIO proiectare economicã a con-

strucþiilor, bazatã pe performanþã,are în vedere disiparea energieiseismice acumulate în structurã.Pereþii din beton armat reprezintãelemente de rezistenþã folosite desla structurile proiectate în zone cupotenþial seismic ridicat. Problemeleprincipale ale acestor elemente(ductilitatea ºi redundanþa scãzutã)sunt eliminate prin soluþiile prezentateîn acest articol. Cercetãrile efectuateau arãtat îmbunãtãþiri remarcabile

ale pereþilor struc-turali: comportareseismicã foartebunã ºi curbe his-teretice stabile cudisipare mare deenergie cineticã.

BIBLIOGRAFIE1. MUTO K., OHMORI N., ITOH T.,

Composite building structure andwalls therefor, United States Patent3736712, 1973.

2. AOYAMA H., DR. KIYOSHIMUTO (1903-1989), Structural Engi-neering International 1, (2005): 50-52.

3. LIOU Y. W.,SHEU S. M., Pre-diction of lateral stiffness for fullyslitted RC shear wall, Journal of theChinese Instutute of Engineers 21(1998) : 221-232

4. KWAN A. K. H., DAI H.,CHEUNG Y. K., Non-linear sesimicresponce of reinforced concrete slitshear walls, Journal of Sound andVibration 226 (1999): 701-718.

5. LU X., WU X., Study on a newshear wall system with shaking tabletest and finite element analysis,Eartquake Engineering and Struc-tural Dynamics 29 (2000): 1425-1440.

6. LU X., HUANJUN J., Nonlin-ear eartquake response analysisand energy calculation for seismicslit shear wall structures, EartquakeEngineering and Engineering Vibra-tion 1 (2002): 227-237.

7. SABOURI J., ZIYAEIFAR M.,Shear walls with dispersed inputenergy dissipation potential, AsianJournal of Civil Engineering (Buildingand Housing) 10 (2009): 593-609.

8. DING J. D., DAI H., XIA X. D.,Asesimic constructions and designmethod for multi-storey compositestructures, Eartquake Engineeringand Structural 9. Dynamics 25(1996): 887-907.

9. PAVLIK, V. S., VASIONKIN,A. N., Earthquake resistant building,Patent nr. 512279, URSS, 1976.

Fig. 7: Perete cu canale verticale Fig. 8: Perete cu fâºii post-comprimate

Fig. 6: Perete ºliþat


SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºl avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau, în cazul armãriiconstructive, a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

pardoseli industriale;platforme exterioare, parcãri, piste betonate;consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;prefabricate pentru orice destinaþii;fundaþii cu solicitare dinamicã mare;conducte din beton;ziduri de sprijin;elemente subþiri de faþadã;fundaþii de maºini unelte.

Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale,dozele de adaos a fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

soluþii profesionale de armareîn dispersie a betoanelor ºi mortarelor

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni


Aditivipentru realizarea prefabricatelor din beton

În timpul procesului de decofrare ºitransport, produsele din beton se potdeteriora. Utilizarea unei cantitãþi maimari de apã pentru amestecareînrãutãþeºte situaþia, rezultatul fiind oposibilitate scãzutã de menþinere aformei iniþiale, respectiv rezistenþãfinalã ºi capacitate de izolare scãzutã.

O altã problemã, des întâlnitã,este absorbþia capilarã care, asoci-atã cu acumularea insuficientã depastã de ciment ºi cu caracteristicilehigroscopice ale cimentului, au carezultat o penetrare adâncã a ume-zelii în structura betonului. Acestfenomen este observat, în special, laprodusele din beton colorat, rezultândeflorescenþe pe suprafaþã, fapt ceafecteazã negativ calitatea beto-nului ºi culoarea acestuia.

Evitarea acestor probleme esteposibilã prin folosirea gamei de adi-tivi MTC, fabricaþi de firma germanãKNOPP Chemie. Prin numeroa-se teste fãcute de-a lungul anilor,

KNOPP Chemie a dezvoltat o gamãde produse care rezolvã fiecareproblemã în parte.

Astfel: A fost dezvoltat aditivul HK 1

Spezial (SM) pentru îmbunãtãþireaproprietãþilor de compactare alebetonului cu clasa de consistenþãC0 - C1, în cazul fabricaþiei în sis-tem mecanic a produselor din betoncolorat sau incolor.

Aditivul Multimix îmbunãtãþeºtecompactarea la prefabricatele dinbeton preparate cu agregate de cali-tate inferioarã, respectiv la cimenturicu tendinþã de decolorare.

La fabricaþia produselor dinbeton incolor, cu posibilitatea dedecofrare ºi livrare rapidã, se va folosiaditivul Multimix Plast, sau MultimixPlast VPSM, acesta din urmã oferindo rezistenþã iniþialã ridicatã.

O altã gamã de produse suntaditivii multifuncþionali care asigurã o

serie de caracteristici superioare, cade exemplu: plastifiere, reglareaconsistenþei pentru o compactareoptimã etc.

Iatã câteva produse din aceastãgamã, precum ºi caracteristicile la:

Multiplast F - aditiv plastifiantpentru betoane colorate produsemecanic, cu consistenþã C0-C1. Elregleazã consistenþa, reduce ab-sorbþia porilor capilari ºi mãreºteintensitatea culorii.

Devenind membrã a Uniunii Europene, România a fost obligatã sã se adapteze, pas cu pas, la cerinþeleimpuse de þãrile vest-europene, mai ales în domeniul calitãþii produselor, indiferent de natura acestora.Industria construcþiilor ºi a materialelor de construcþii nu reprezintã, nici ea, o excepþie în acest domeniu.

Cu precãdere în ultimii ani, atât la betoane preparate în staþii, cât ºi la prefabricate din beton, seutilizeazã o gamã largã de aditivi (plastifianþi, impermeabilizatori, acceleratori de prizã etc.), în scopulîmbunãtãþirii calitãþii acestora.

În articolul de faþã ne vom ocupa mai ales de prefabricatele din beton, mai exact de problemele apãrutela fabricarea acestora, precum ºi de soluþiile care permit evitarea lor. Prefabricatele cu clasã de consis-tenþã (C0 - C1, C2), care nu permit o compactare optimã din cauza unui raport apã/ciment redus, au carezultat, deseori, o calitate mai slabã a produsului final.

Multiplast G - aditiv plastifiantpentru betoane colorate produsemecanic, cu consistenþã C0-C1.Regleazã consistenþa ºi reduceabsorbþia porilor capilari. Îmbunã-tãþeºte rezistenþa iniþialã ºi intensi-tatea culorii.

Multiplast GH-K - aditiv plasti-fiant pentru betoane colorate pro-duse mecanic, cu consistenþã C0-C1.Regleazã consistenþa ºi reduceabsorbþia porilor capilari. Îmbunãtã-þeºte rezistenþa iniþialã ºi intensitateaculorii, respectiv reduce apariþia eflo-rescenþelor.

Multiplast Dil - aditiv plastifiantpentru betoane colorate, fabricate înclasa de consistenþã C2. Regleazãconsistenþa ºi reduce absorbþiaporilor capilari. Îmbunãtãþeºte inten-sitatea culorii.

O altã gamã de aditivi a MTCeste destinatã hidrofobizãrii pro-duselor din beton colorat ºi reduceriieflorescenþelor, în scopul îmbunã-tãþirii calitãþii acestora.

Ei pot fi adaptaþi pentru diferiteclase de consistenþã:

Aditiv întãritor HP - aditiv pen-tru îmbunãtãþirea ºi întãrirea pro-duselor din beton colorat. Reduceapariþia eflorescenþelor primare ºisecundare, respectiv mãreºte rezis-tenþa la îngheþ ºi sãruri de dezgheþare.

Aditiv întãritor H5 - aditiv pen-tru îmbunãtãþirea ºi întãrirea pro-duselor din beton colorate. Reducesemnificativ apariþia eflorescenþelorprimare ºi secundare, respectivmãreºte rezistenþa la îngheþ ºi lasãrurile de dezgheþare.

Aditiv întãritor H10 - aditivpentru îmbunãtãþirea ºi întãrirea pro-duselor din beton, colorate, în parti-cular cele din clasa de consistenþãC1 - C2. Reduce semnificativ apariþiaeflorescenþelor primare ºi secun-dare; suprafaþa devine hidrofugã.

Aditiv întãritor H15 - aditivpentru îmbunãtãþirea ºi întãrirea pro-duselor din beton colorate, în parti-cular cele din clasa de consistenþãC1 - C2. Regleazã consistenþa ºireduce absorbþia porilor capilari.Îmbunãtãþeºte intensitatea culorii.

Aditiv întãritor H20 BIV - adi-tiv pentru îmbunãtãþirea ºi întãrireaproduselor din beton colorate, în

particular din clasa de consistenþãF3-F4. Se foloseºte la producereapavajelor din beton prin proces decompactare (ermetic). Are efect hidro-fobizant ºi reduce absorbþia porilorcapilari.

Aditiv întãritor H5 BE52 - adi-tiv pentru îmbunãtãþirea ºi întãrireabetoanelor colorate, cu clasa deconsistenþã C0-C1, cu potenþial dedecofrare ºi livrare rapidã. Are efecthidrofobizant ºi reduce absorbþia po-rilor capilari. Accelereazã procesulobþinerii rezistenþei iniþiale ºi finale.

Indiferent de tipul aditivului (dincele enumerate) care urmeazã a fiutilizat, nu este necesarã adãugareaunui plastifiant adiþional.

În concluzie, aditivii din gamaMTC pot fi utilizaþi în orice domeniuunde este necesarã o calitate supe-rioarã a produselor din beton (colo-rat sau incolor), fãrã eflorescenþe, oculoare intensã de-a lungul anilor, orezistenþã iniþialã ºi finalã îmbunã-tãþitã.

Pentru mai multe detalii privindprodusele MTC, vã invitãm sã necontactaþi!


Construieºti CA SÃ trãieºti în armonie cu natura!Nicolae NEAG - director comercial SICERAM SA

S.C. SICERAM S.A. are o vechime de peste 100 deani în producþia cãrãmizilor ºi þiglelor ceramice.

De-a lungul timpului, compania ºi-a extins oferta deproduse, în prezent clientul putând sã aleagã din urmã-toarele game:

TERMOBLOC® - sisteme de zidãrii ceramice dediferite dimensiuni, atât pentru pereþi exteriori cât ºi pen-tru pereþi interiori;

TERRA ROSA® - învelitori ceramice;TERRA RUSTICA® - gamã de zidãrii aparente, par-

doseli, învelitori manuale ºi alte produse pentru finisaje;COªUL DE FUM.

În anul 2008 s-a finalizat la SICERAM SA o investiþieconstând într-o fabricã nouã de producþie a þiglelor,care, la data punerii în funcþiune, era consideratã unadin cele mai moderne din Europa.

Datoritã formelor ºi greutãþilor lor, þiglele ceramicefabricate la SICERAM asigurã o izolaþie termicã, fonicãºi o stabilitate a acoperiºului superioare þiglelor fabricatedin alte materiale.

Prin punerea în funcþiune a noii linii de producþie seproduc, pentru prima datã în România, þigle ceramicemari cu un necesar de 10 buc/mp, cu un raportcalitate/preþ optim, o productivitate crescutã la montaj,consum redus de material lemnos, precum ºi un aspectestetic deosebit, aspect datorat formelor de ipsosfolosite în producþie.

Argila folositã în procesul de fabricaþie este una cutotul aparte, asigurând, dupã ardere, o culoare agreabilãfãrã adaosul altor coloranþi, precum ºi o rezistenþã marela îngheþ, fapt concretizat în garantarea durabilitãþii pen-tru 40 de ani, o garanþie superioarã faþã de alte produsesimilare.

Gama învelitorilor produse de SICERAM este destulde variatã, existând cinci modele diferite de þigle mici ºitrei modele noi de þigle mari, toate disponibile, momen-tan, doar în varianta naturalã a argilei.

Cele 5 modele de þigle mici sunt:BAVARIA TERRA ROSA;VALAHIA TERRA ROSA;PORTUGHEZÃ TERRA ROSA;MARSILIA TERRA ROSA;ANDALUSIA TERRA ROSA.

Modelele noi, þiglele mari, sunt urmãtoarele:BALTICA TERRA ROSA;CARPATHIA TERRA ROSA;FRANCIA TERRA ROSA.

La toate tipurile de þiglã dispunem ºi de o gamã com-pletã de accesorii.

Începând cu jumãtatea lunii iunie/începutul lunii iulie,ca noutate în domeniul învelitorilor, SICERAM SA vaproduce trei tipuri diferite de þiglã glazuratã:

Þiglã glazuratã cu o glazurã incolorã, careva închide un pic nuanþa naturalã a argilei ºi îi va oferi

Þiglã glazuratãÞiglã CARPATHIA



acestuia un aspect lucios. Acest tip de þiglã va fi pro-dus în serie (modelele BALTICA ºi FRANCIA);

Þiglã glazuratã coloratã. În serie, vor fi produseþiglele BALTICA ºi FRANCIA în douã culori, respectivroºu cãrãmiziu ºi maro închis, iar la comandã se vorputea produce ºi alte culori ºi modele;

Þiglã antichizatã. Se va produce la comandã.Pentru renovarea acoperiºului Bisericii Evanghelice

din Bistriþa, în toamna anului trecut, SICERAM SA arealizat pe noua linie de producþie pentru un model spe-cial de þiglã din argilã TERRA ROSA®.

În ceea ce priveºte gama de sisteme de zidãriiTERMOBLOC® vom realiza un produs cu dimensiuni noi,TERMOBLOC® T19 (190 mm x 380 mm x 188 mm) potrivitpentru pereþi interiori cu grosime de 19 cm.

De asemenea, dacã pânã de curând SICERAM SAproducea doar placaj manual ºi pardoseli manuale pen-tru interior, în momentul de faþã sunt disponibile douãproduse noi, potrivite pentru suprafeþe exterioare: placajºi pardosealã realizate mecanic, din aceeaºi argilã dincare este realizatã þigla.

Biserica Evanghelicã din BISTRIÞA Biserica Evanghelicã din BISTRIÞA - detaliu

Þiglã BALTICA Þiglã BAVARIA



S-a înfiinþatASOCIAÞIA NAÞIONALÃ

A MONTATORILOR DE ACOPERIªURI DIN ROMÂNIAPentru cei ce doresc un acoperiº de calitate…

În numãrul din luna aprilie alRevistei Construcþiilor anunþam înfi-inþarea Asociaþiei Naþionale aMontatorilor de Acoperiºuri dinRomânia, asociaþie care vine în spri-jinul celor ce doresc sã-ºi con-struiascã, sã înlocuiascã sau sãrenoveze un acoperiº. Asociaþiaasigurã pentru toþi cei interesaþicadrul organizatoric necesar pentruîntâlnirea cu montatorii profesioniºtide acoperiºuri.

Organizaþi într-o asociaþie de sinestãtãtoare, montatorii de acoperiºuridin România beneficiazã permanentde informaþii despre noutãþile dinacest domeniu. În acelaºi timp, peri-odic, asociaþia organizeazã cursuride instruire profesionalã pentrumontatori, în urma cãrora sunt tes-tate cunoºtinþele ºi aptitudinile demontatori de acoperiºuri.

Consultând pagina de internet aasociaþiei www.anmar.com.ro saucontactând ANMAR, puteþi benefi-cia, gratuit, de informaþii utile ºi deactualitate cu privire la activitatea demontare a acoperiºurilor.

Alegerea din site-ul asociaþiei aunui montator cu experienþã, mem-bru al asociaþiei, vã va garanta cali-tatea maximã în ceea ce priveºteserviciile de montaj acoperiº, serviciicare vor fi acoperite de garanþia certifi-catã de asociaþie.

Garanþia la montajul acoperi-ºului executat de un membru al aso-ciaþiei este acordatã de cãtre acestaºi va fi certificatã ºi preluatã de ANMAR,în cazurile de forþã majorã.

Membrii ANMAR beneficiazã deexperienþa celorlalþi membri, deinformaþii din domeniu actualizate,de cursuri periodice pentru pregãtireprofesionalã, de documentaþie tehnicãpentru noutãþile apãrute în dome-niul montajului de acoperiºuri.

Dacã doriþi certitudinea unui mon-taj corect, conform standardelor impusede producãtori, cu servicii de ceamai bunã calitate... aþi ajuns undetrebuie! Aici beneficiaþi de experienþaºi profesionalismul unei bresle lanivel naþional, organizatã ºi verifi-catã de ANMAR.

De menþionat cã, dupã înfiinþare,Asociaþia Montatorilor de Acoperiºuridin România (ANMAR) a aderat laAsociaþia Internaþionalã a Montato-rilor de Acoperiºuri (IFD), perfor-manþã importantã dacã þinem cont cãANMAR este primitã în IFD cu drep-turi depline, încã din primul an.

ªi în luna aprilie Asociaþia Naþio-nalã a Montatorilor de Acoperiºuri dinRomânia a avut o activitate bogatã.

La invitaþia conducerii asociaþieisimilare maghiare, o delegaþie a Aso-ciaþiei Naþionale a Montatorilor deAcoperiºuri din România a fãcut o

deplasare în þara vecinã, unde a avutloc decernarea premiilor la concursulanual „Acoperiºul anului“ organizatde EMSZ. În aceeaºi perioadã s-avizitat ºcoala maghiarã de arte ºimeserii, cu specialitatea acoperiºuri,de la Veszprem precum ºi una dintrecele mai moderne fabrici de þigleceramice din Europa, Creaton.

Tot în aprilie, ANMAR a participatla expoziþia Camex de la Braºov,expoziþie unde a prezentat în pre-mierã Zilele Meseriaºului. În cadrulstandului exterior, specialiºtii ANMARau construit în prima zi, în timp real,o ºarpantã pe care au acoperit-ocu þiglã metalicã RUUKKI, în ziuaa doua - cu ºindrilã bituminoasãTEGOLA, iar în ultimele douã zile -cu diferite modele de þiglã dinbeton de la BRAMAC ºi ELPRECO.De asemenea, au fost fãcutedemonstraþii ale montajului corectal sistemelor auxiliare (ferestre demansardã FAKRO, coºuri de fumSCHIEDEL, sisteme solare BRAMACºi sisteme pluviale). Acþiunea se varepeta la toate târgurile ºi expoziþiilela care ANMAR va participa în acestan. Scopul urmãrit este de a informapublicul interesat în legãturã cupunerea corectã în operã a pro-duselor destinate acoperiºurilor,conform specificaþiilor tehnice aleproducãtorilor.

BucureºtiTel.: 021 310 19 85Tel.: 021 332 43 02Fax: 031 817 58 34

BraºovTel.: 0268 335 800Fax: 0268 335 800

E-mail: [email protected] www.anmar.com.ro

IaºiTel.: 0232 220 877Fax: 0332 819 897

OradeaTel.: 0259 479 664Fax: 0359 815 384

Tg. MureºTel.: 0265 318 318Fax: 0265 318 318

Furtunul de injecþie este folosit pentru hidroizolarea rosturilor de lucrusupuse în permanenþã sau ocazional unei sarcini din cauza apei subterane,apei de pe versant ºi/sau a apei de suprafaþã. Folosit pentru injectarea înrosturi a rãºinilor, microcimenturilor ºi bentonitei.

Furtun cu perete dublu, pe bazã de PVC, cu orificii deplasate ºi/saufante pentru eliberarea materialului de injecþie sub presiune, pentru etanºarede rosturi de lucru la construcþiile subterane ºi pentru umplerea cavitãþilor;

Robusteþe la montarea în condiþii de ºantier, inclusiv sistem de prindere;Manevrare simplã ºi montaj simplu cu duratã scurtã;Nicio rãsucire nedoritã la montarea rolei, furtunul fiind rotund;Suprafaþa netedã împiedicã formarea unei legãturi între furtunul de

injecþie ºi beton. PREDIMAX® poate fi aplicat foarte uºor cu orice material.

QUELLMAX® Plus este o bandã pentru etanºarea rosturilor, din ben-tonitã, care poate fi montatã indiferent de vreme, deoarece acoperirea spe-cialã, patentatã, împiedicã expandarea timpurie cu 2 pânã la 3 zile.

Rosturile de lucru necesare pentru tehnica de execuþie pot fi realizateetanº faþã de apa sub presiune cu pânã la 7 bar = 70 mCA;

Capacitate puternicã de expandare (500%);Efect de injecþie propriu: prin expandare pãtrunde în toate fisurile ºi

cavitãþile rostului;Procesul de expandare ºi de contracþie este reversibil de nenumãrate ori;Formã foarte stabilã, nu este lipicios, chiar ºi la temperaturi ridicate pe

timp de varã;Componenþã anorganicã semnificativã, bentonita reacþionând pe o perioadã de decenii dupã introducere.

CEMflex VB® poate fi folosit în toate rosturile de lucru, orizontale ºi verti-cale, cu apã sub presiune sau nu.

Elementele CEMflex VB sunt prevãzute pe ambele pãrþi cu un strat deacoperire special ºi patentat. Legãtura dintre stratul special ºi betonul proaspãtîmpiedicã deplasarea sistemului tablei de etanºare CEMflex VB. Pe lângã legãturafoarte bunã la betonul înconjurãtor, stratul special grãbeºte „activ“ impermeabi-lizarea naturalã a betonului prin formarea activã a calcarului ºi cristalizarea activã.

Este suficientã o încastrare în beton de doar 3 cm, pentru a asigura oetanºare sigurã. Efectul crescut de legãturã al stratului special împiedicã oeventualã neetanºeitate în zonele de racordare, prin oscilarea elementelorconstructive ale betonului.

Consultanþã • Proiectare • ExecuþieHidroizolaþii

Bauten Consulting oferã soluþii, nu doar produseSC Bauten Consulting SRL, cu sediul în Bucureºti, Bd. Unirii, nr.16, Bl. 5A, Sc. 1, Ap. 4, Sector 4, este

specializatã în soluþionarea, prin sisteme proprii, a hidroizolãrii lucrãrilor subterane, atât noi cât ºivechi, cu produse importate în exclusivitate de la firme producãtoare germane.

Vã prezentãm pe scurt doar câteva dintre soluþi i le de hidroizolare propuse de cãtrefirma SC Bauten Consulting SRL, care constau în hidroizolarea rosturilor de lucru verticale, orizon-tale, cu apã sub presiune sau nu ºi etanºeizarea suprafeþelor lucrãrilor subterane cu membranabentoniticã CEMtobent® DS.

Noi soluþionãm orice problemã legatã de hidroizolarea structurilor noi sau vechi!

PREDIMAX® – furtun de injecþie

QUELLMAX® Plus – cordon bentonitic cu protecþie la ploaie

CEMflex VB® – Tolã metalicã cu efect de cristalizare

AVANTAJE:Este singurul sistem de hidroizolaþii activ (lucreazã în timp, aco-

perind toate fisurile normale ce pot sã aparã ulterior în beton);Are vitezã mare de montare datoritã aºternerii simple a membranei

(rola are dimensiunea 1,8 m x 30 m);Se eliminã ºapa de protecþie pentru hidroizolaþiile orizontale ºi stra-

turile de geotextil sau beton negativ pentru hidroizolaþiile verticale, redu-cându-se costurile ºi durata de execuþie;

Armãtura se monteazã direct pe membranã, problemele create deînþeparea membranelor bituminoase clasice fiind eliminate de cãtre pro-prietãþile bentonitei;

* Se monteazã indiferent de vreme (nu conteazã temperatura exte-rioarã ºi nici ploile sau ninsorile uºoare), în cazul ploilor de lungã duratã seacoperã pânã la încetare cu o folie PVC;

* Stratul pe care se monteazã nu necesitã grad de uscare (montajul se poate face imediat ce se poatecircula);

Repararea imediatã ºi uºoarã în caz de rupere (peticire);Nu necesitã forþã de muncã calificatã (dar firma aplicatoare trebuie instruitã de reprezentantul producãtorului);Rezistã la o presiune de 5 bar.

*Notã: Membrana bentoniticã CEMtobent® DS este singurul produs de pe piaþã cu protecþie împotrivaploii ºi a umezelii. Datoritã sistemului special de încapsulare, granulele de bentonitã nu migreazã în contactcu apa sub presiune indiferent de condiþiile ºi unghiul de aplicare. Betonul turnat în elemente trebuie sã fiebine compactat pentru a evita segregãrile ºi golurile care duc la diminuarea sau chiar lipsa (în cazulgolurilor mari) a contrapresiunii necesare funcþionãrii sistemului.

Consultanþã • Proiectare • ExecuþieHidroizolaþii

Noi soluþionãm orice problemã legatã de hidroizolarea structurilor noi sau vechi!

Cofraje uºoare din cartonºi mase plastice tip RELTEC

Cofraje rotunde ºi forme speciale uºoare din mase plastice tip RELTEC

CEMtobent® DS – membranã bentoniticã


Sisteme de acoperiº monostrat ProtanGabriel RÎªCANU, director - Protan Roof România

Protan Roof România a început implementarea uneistrategii pe termen lung, prin care doreºte sã-ºi con-solideze prezenþa cu investiþii în personal de calitate,logisticã, know-how la nivel de arhitecþi, firme de con-strucþii ºi aplicatori; de asemenea, printr-o prezenþã activãîn reviste de specialitate ºi alte medii de informare.

Ne vom concentra pe ceea ce ºtim sã facem cu ade-vãrat - acoperiºuri la cheie impermeabilizate cu mem-branã PVC Protan, pe orice fel de suport - metalic,beton, lemn, asigurând, totodatã, garanþie ºi servicii deîntreþinere post construcþie.

Oferim soluþii atât pentru acoperiºuri noi cât ºi pentrurenovãri de acoperiºuri vechi. Ele sunt garantate de oexperienþã de aproape 40 de ani ºi puse în practicã despecialiºti de înaltã clasã.

Sistemele de acoperiº propuse de Protan Roof Româniapentru orice tip de acoperiº terasã, înclinat sau curb sunt:

sistemul cu prindere mecanicã;sistemul secret fix;sistemul prefabricat;sistemul vacuum;sistemul în aderenþã totalã;sistemul balastat;soluþii pentru acoperiºuri verzi terasã sau înclinate.

Servicii oferite: montaj pentru sisteme de învelitoriprin aplicatorii autorizaþi Protan, ºcoala de aplicatoriProtan, calculaþia necesarului de materiale - ProPlan,garanþie pentru lucrãrile realizate de aplicatorii autorizaþiProtan, documentaþie tehnicã completã.

Oferta de produse: membrane PVC 1,2 mm, 1,5 mm,1,6 mm, 1,8 mm, 2 mm, 2,4 mm armate cu fibre de poli-ester sau fibrã de sticlã, accesorii pentru acoperiºuri,membrane tehnice (membrane PVC pentru hidroizolaþia

rezervoarelor de ape reziduale, pluviale, potabile, prelatedin PVC, Ventiflex) conducte de ventilaþie din membranePVC, tapet din PVC.

Membranele PVC Protan trebuie montate numai deaplicatori autorizaþi care au absolvit ªcoala de AplicatoriProtan, condiþie indispensabilã atunci când doreºti cali-tate în execuþie, rapiditate, profesionalism.

CARACTERISTICI ALE ACOPERIªURILORREALIZATE CU MEMBRANE PVC MONOSTRAT

Libertatea pantei - Tehnologia monostrat permiteproiectarea acoperiºurilor cu pante de la 00 la 900.Tehnologia de sudare cu aer cald permite, de aseme-nea, staþionarea apei pe membranã timp îndelungat.

Stratul suport - Membranã PVC Protan poate fimontatã în condiþii eficiente pe orice tip de suport: metal,beton, lemn cu termoizolaþie sau fãrã.

Libertatea formei ºi culorilor - Versatilitatea mem-branelor PVC monostrat, paleta largã de culori ºi pro-filele estetice Omega, permit proiectantului o libertatemaximã în ceea ce priveºte designul acoperiºului, atâtpentru acoperiºuri noi cât ºi în cazul renovãrilor.

Sistem de acoperiº complet ºi eficient - Sistemulde acoperiº monostrat se poate instala aproape pe oricevreme; se poate suda pe ploaie uºoarã, zãpadã, tempe-raturi negative pânã la -30 0C. Este uºor de instalat, sigurdatoritã sudurii cu aer cald (sudurã intimã la nivel mole-cular). Necesitã o întreþinere minimã ºi, împreunã custratul suport ºi termoizolaþia, reprezintã un acoperiºcomplet. Membrana se sudeazã cu ajutorul unui aparatautomat de sudurã cu aer cald, la temperaturi de aproxi-mativ 500 0C ºi viteze de aprox. 2 m/min - 2,5 m/min.Pentru lucrãri de detaliu se utilizeazã un aparat manualde sudurã.

Protan este producãtor multinaþional de membrane din PVC pentru hidroizolaþia acoperiºu-rilor, fabricând ºi toatã gama de membrane tehnice, prelate, membrane pentru stocarea apei potabile,pentru conducte de ventilaþie ºi soluþii tehnice textile.

Sediul principal unde se realizeazã produsele Protan este situat în Drammen, Norvegia. De asemenea,Protan fabricã produse pre-sudate, în conformitate cu cerinþele clientului, în unitatea sa din Nesbyen.

Începând din 1971, numai în Europa s-au montat peste 100 de milioane mp de membranã PVC Protan iarcele mai vechi dintre acoperiºuri continuã sã reziste ºi astãzi fãrã a avea nevoie de reparaþii.

Libertatea pantei Stratul suport

Un acoperiº care respirã - Membrana Protan esteproiectatã pentru a lãsa vaporii de apã sã treacã de josîn sus, nefiind nevoie de aeratoare pentru eliminareasurplusului de vapori de apã.

Durabilitate - Datoritã caracteristicilor chimice ºimecanice ale membranei ºi datoritã tehnologiei de exe-cuþie acoperiºul monostrat Protan are o duratã de viaþãdoveditã de peste 30 de ani. Membrana PVC Protaneste proiectatã sã reziste condiþiilor grele de mediu(grindinã, radiaþii UV) ºi sã-ºi pãstreze proprietãþilemecanice ºi chimice în condiþii de variaþii de temperaturãîntre -30 0C ºi +130 0C.

Mediu - Cea mai bunã contribuþie a omului larespectarea mediului înconjurãtor este de a produce cevacu resurse minime. Optimum reprezintã energie cât maipuþinã, utilizarea de resurse regenerabile ºi duratã de viaþãfoarte mare. Membranele PVC Protan utilizeazã cantitãþimici de materie primã ºi energie pentru a obþine perfor-manþe maxime. Amprenta de carbon a membranei PVCProtan este una dintre cele mai mici din întreaga industrie.

Materie primã - Pentru membranele cu grosimi 1,1 mm÷ 1,8 mm cantitatea necesarã de materie primã esteîntre 1,5 Kg/m2 ÷ 2,5 Kg/m2. Acoperiºul este uºor iarmaterialul poate fi transportat fãrã eforturi mari. Mem-brana PVC este realizatã din policlorurã de vinil (45%),aditivi speciali (plasticizatori, aditivi de ignifugare, stabi-lizatori, pigmenþi etc. (48%) ºi armaturã din poliester saufibrã de sticlã (7%).

Reciclare - Membrana PVC Protan este completreciclabilã.

Sisteme de energie solarã - Sistemele de acoperiºîntr-un strat sunt optime pentru instalarea panourilorsolare care asigurã obþinerea energiei termice ºi elec-trice (tuburi, celule fotovoltaice etc.).

Protecþie la foc - Protan SE înseamnã Self Extin-guishing. Membrana Protan SE nu contribuie laîntreþinerea ºi extinderea focului ºi se autostinge. Mem-brana Protan are o clasificare la foc BROOF (t2), fiindtestatã conform ENV 1187 (t2) ºi clasificatã conformNS-EN 13501-5.

Libertatea formei ºi culorilor

Sisteme de lucru


Sistemele fotovoltaice BauderSOLAR

Sursele de energie regenerabilã joacã un rol din ce înce mai important în mixul de energie. Ele oferã ºansareducerii emisiilor de dioxid de carbon dãunãtoareclimei. Energiile regenerabile sunt surse durabile deenergie ºi includ: bioenergia, energia geotermalã,hidroenergia, energia eolianã ºi solarã. Spre deosebirede combustibilii fosili, utilizarea energiei regenerabile nugenereazã emisii de dioxid de carbon.

Din cãldura radiantã a soarelui pot fi obþinute ener-gia termicã sau/ºi energia electricã. Tehnologia solarãse referã atât la sistemele termice solare cât ºi la celefotovoltaice. Sistemele solare termice folosesc tehnolo-gia care transformã energia solarã în energie termicã.

Energia electricã produsã în sistemele fotovoltaicepoate fi folositã fie la nivel local, fie stocatã în baterii sautransportatã în reþelele de energie electricã.

În timpul alimentãrii cu energie în reþea, celulelesolare genereazã curent continuu care este transformat,printr-un invertor, în curent alternativ.

Aºadar, acoperiºurile terasã revin din ce în ce maimult în centrul atenþiei, sistemele fotovoltaice de peacoperiºuri cu generare a energiei electrice fiind foarteutile. În aceste condiþii, sistemele de hidroizolaþii specialcreate pentru economisirea energiei devin foarte impor-tante. Nu de puþine ori, însã, montarea celulelor foto-voltaice pe sistemele de impermeabilizare ridicã uneleprobleme tehnice, deoarece acoperiºurile terasã trebuieperforate atunci când se instaleazã un sistem fotovoltaic.Sistemul inovator BauderSOLAR îmbinã însã, într-omanierã optimã, etanºeizarea ºi hidroizolarea acope-riºului cu economisirea de energie prin intermediulcelulelor fotovoltaice.

BauderSOLAR FD 5 ºi BauderSOLAR LD 20 suntsoluþiile fotovoltaice pentru orice tip de acoperiº terasã.

BauderSOLAR FD 5Cu sistemul BauderSOLAR FD 5 s-a gãsit soluþia optimã

pentru acoperiºul terasã, o soluþie integratã de acoperiºfotovoltaic care cântãreºte doar 3 Kg/m2 fiind deosebitde potrivitã pentru acoperiºurile uºoare.

BauderSOLAR FD 5 combinã, deci, generarea deenergie ºi hidroizolarea într-un singur produs. Hidroizo-larea se realizeazã cu membrana din material plastic pebazã de FPO, de calitate ridicatã, care nu conþineplastifianþi volatili, metale grele sau compuºi cu halo-gen. Datoritã scalei mari a temperaturii folositã la sudare(între 380 0C ÷ 420 0C) îmbinãrile sunt sigure.

Generarea de energie fotovoltaicã este realizatã prinintermediul unui film flexibil de siliciu amorf subþire, careeste laminat pe membrana hidroizolantã. Puterea saeste de 135 waþi. Datoritã tehnologiei, modulul estedeosebit de rezistent la temperaturã ºi atinge, în com-paraþie cu alte module de cristaline, un grad de eficienþãmai bun.

Cu o lãþime de 1,40 metri ºi o lungime de 3,75 m,BauderSOLAR FD 5 poate fi montat, la fel de uºor ºirapid, cu o maºinã automatã de sudurã ca oricaremembranã de acoperiºuri FPO, iar conductorii dejoncþiune simplificã interconectarea modulelor foto-voltaice. Orientarea clãdirii nu joacã un rol important înaceastã soluþie integratã. Datoritã comportamentuluisãu optim la luminã scãzutã se realizeazã o eficienþãbunã a curentului. BauderSOLAR FD 5 poate fi folositcu succes ºi pentru alte forme de acoperiº.

BauderSOLAR LD 20Soluþia BauderSOLAR LD 20 convinge în douã pri-

vinþe: în primul rând, prin greutatea redusã, inovatoare,iar în al doilea rând, prin tehnica de montare. Având doaraproximativ 15 Kg /m2, este posibil sã se monteze ºi peacoperiºurile care pânã în prezent nu au fost utilizatepentru instalaþii fotovoltaice. Noua modalitate de fixareeste extrem de simplã, economiseºte timp ºi asigurãcondiþii de siguranþã elementului suport. De asemenea,se evitã strãpungerile masive ale acoperiºului.

Bauder este una dintre cele mai importante companii în domeniu, realizând hidro ºi termoizolaþii la unînalt standard tehnologic. Produsele inovative oferite de Bauder sunt adaptate în mod constant noilorstandarde tehnologice ºi specializate în domeniul sistemelor de acoperiº ºarpantã, terasã, acoperiº verde(cu vegetaþie), precum ºi în domeniul termoizolaþiilor.

În acest an, noutatea de la Bauder este lansarea sistemelor fotovoltaice denumite BauderSOLAR.

Tabelul 1: Specificaþii tehnice BauderSOLAR FD 5


Sistemul BauderSOLAR LD 20 este format din3 componente: elementul suport, unitatea inovatoare defixare ºi modulul fotovoltaic pentru generare de electricitate.

Elementul suport este realizat din policarbonat, fiind,totodatã, suport universal pentru module solare subþiri.Montajul se poate realiza atât pe hidroizolaþii din bitumcât ºi din material plastic. Se asigurã, astfel, o gamãlargã de utilizare. În scopul unei eficienþe optime apanoului solar, unghiul de înclinare a elementul de sprijintrebuie sã aibã o deschidere de 200 (tabelul 2).

Prin suprafaþa platã de sprijin se obþine, suplimentar,un grad ridicat de utilizare a suprafeþei acoperiºului.

Modulul solar oferit de Bauder în sistem are olungime de 1,20 m ºi 0,60 m lãþime ºi genereazã 75 waþi.Montajul modulului solar este incredibil de simplu, reali-zându-se prin cleme.

Un alt avantaj semnificativ al sistemului Bauder-SOLAR LD 20 este noua tehnologie unicã de fixareprin care elementul suport este ancorat mecanic sigur însubstructurã. Noua tehnicã de montare evitã strãpun-gerile masive ale acoperiºului ºi permite o instalare

deosebit de rapidã. Aceastase face cu un ºurub stocpentru substructurile dinbeton sau lemn, iar lasubstructurile din tablãtrapezoidalã, ancorareaeste realizatã prin nituire.

Ambele moduri de anco-rare se realizeazã prin hidro-izolaþie, termoizolaþie, barierã de vapori ºi substructurã,fie înºurubate, fie nituite. Pentru a elimina legãtura dintreºurubul de prindere ºi hidroizolaþie, Bauder oferã un condin material plastic cu înãlþimea de 5 cm, care serveºtela etanºeizarea hidroizolaþiei. Hidroizolarea stratuluide închidere se face la membranele din material plasticcu formã prefabricatã de material. La membranele bitu-minoase, hidroizolaþia rezultã în douã straturi de material,cu secþiuni corespunzãtoare.

Tabelul 2: Specificaþii tehnice BauderSOLAR LD 20


V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm.

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

2005 a fost foarte productiv ºi înceea ce priveºte realizarea de pereþi-cortinã, trei dintre cele mai impor-tante lucrãri fiind hala show-room KiaMotors de pe DN1, show-room-ul KiaMotors de pe bulevardul Aviatorilor

din Bucureºti ºi hala proprie aSC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili, deþi-nând douã auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie din Bucureºtiºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’s SRL, DOOSAN IMGBROMÂNIA, Foria România.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 16 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


Cofraje pentru beton aparent sculpturalcu parament natural

ing. Victor POPA

Prezenta documentaþie cuprinde FIªA TEHNOLOGICÃa execuþiei cofrajelor pentru elementele prefabricate dinbeton armat-aparent, cu parament natural, montate ladouã obiective:

parapeþi sub ferestre - Faþada Corp Tehnic Gara Bacãu;panouri de faþadã - Magazin „Nada Florilor” Fãlticeni.

DESCRIEREA OBIECTIVELORCaracteristicile principale

ale elementelor prefabricate montate în faþadeCORPUL TEHNIC AL GÃRII din Bacãu este o con-

strucþie cu regim de înãlþime P+3 ºi structurã în cadredin beton armat.

Elementele prefabricate - parapeþii de sub ferestreleclãdirii - sunt panouri având dimensiunile 540 cm x 90 cm,cu secþiunea profilatã pentru reazem ºi glaf. Grosimeabetonului este de 5 cm, cu nervuri marginale de 10 cm x7 cm, panouri prevãzute cu plãci metalice înglobate careau asigurat montajul ºi rigidizarea prefabricatelor întrestâlpii din beton armat ai structurii (Fig. 1).

MAGAZINUL „NADA FLORILOR“ din Fãlticeni este oconstrucþie cu regim de înãlþime P+3 ºi structurã în

cadre din beton armat. Faþadele magazinului suntalcãtuite din cinci tipuri de elemente prefabricate, avânddiferite dimensiuni, cu secþiuni economic profilate, cunervuri marginale ºi de câmp (Fig. 2 - 6).

Utilizarea acestei soluþii pentru faþadele ambelorobiective a înlocuit soluþiile clasice, tradiþionale, pentrurealizarea închiderilor perimetrale la clãdirile cu struc-turi/cadre din beton armat, obþinându-se, în condiþiileunor costuri sensibil egale, urmãtoarele avantaje princi-pale:

reducerea la o treime a duratei de execuþie/cate-goriei de lucrãri;

reducerea la o pãtrime a manoperei aferente cate-goriei de lucrãri prin eliminarea finisajelor;

transferarea din ºantier în ateliere centralizate amajoritãþii operaþiunilor care impun precizie ºi implicãprocese umede, susceptibile a fi împiedicate de anotim-pul friguros. De exemplu, faþadele magazinului „Nadaflorilor“ au fost montate în lunile ianuarie - martie;

alãturi de aspectul estetic deosebit, care s-arobþine din tencuieli obiºnuite printr-un mare volum de

Betonul aparent sculptural, cu parament natural, este betonul la care, dupã decofrare, feþele vãzuterãmân neacoperite cu alte materiale. Aspectul acestor suprafeþe este definitiv determinat de textura tãblieicofrajului, prelucratã special pentru obþinerea aspectului respectiv.

Calitatea ºi aspectul estetic deosebit al acestor suprafeþe de beton depind, esenþial, de calitatea rea-lizãrii cofrajului ºi de etanºarea acestuia, de compoziþie, de punerea în operã, de compactarea betonului,precum ºi de întreþinerea acestuia dupã betonare ºi decofrare. Se adaugã, drept performanþã, designulales, în funcþie de tipul de element de construcþie ºi de caracterul general al arhitecturii clãdirii.

Beneficiind de avantajul eliminãrii costurilor impuse de aplicarea pe beton a straturilor de finisajeobiºnuite la majoritatea clãdirilor ºi adãugând posibilitatea de a obþine un efect arhitectural special,betonul aparent sculptural cu parament natural este recomandat pentru realizarea faþadelor sau a unorelemente de faþadã la construcþii civile, pentru unele din clãdirile industriale ºi pentru lucrãri inginereºti.

Fig. 1


manoperã de înaltã calificare, suprafaþa betonuluiaparent este durabilã, rezistentã la acþiunile climatice iareventuala ei întreþinere se limiteazã la o simplã spãlarecu apã ºi detergent.

Avantajele acestei variante, pentru panotarea faþade-lor ºi în general, pentru elementele de construcþieaparente, se obþin, în mod evident, pornind de larealizarea cu atenþie a unor operaþiuni relativ simple deexecuþie a cofrajelor.

ALCÃTUIREA COFRAJELORProiectare

În scopul obþinerii efectului estetic ºi pentru identifi-carea soluþiilor tehnice, care sã rezolve problemele exe-cuþiei ºi punerea în operã a prefabricatelor din betonaparent sculptural cu parament natural, este necesarãcolaborarea dintre arhitect ºi inginerul constructor pentruelaborarea proiectului. Proiectul trebuie sã asigureconformarea faþadelor, dimensionarea, designul ºi

Fig. 2: Parapet sub ferestre - tip A

Fig. 5: Panou de faþadã ºi atic - etaj III

Fig. 3: Parapet sub ferestre - tip B

Fig. 4: Panou de faþade - parter, etaj I, II





alcãtuirea cofrajelor, armarea ºi accesoriile de montajale panourilor, condiþiile potrivite pentru betonare,întreþinerea dupã turnare, depozitarea, transportul ºimontajul acestora pe suportul structurii existente. Oasemenea exigenþã este necesarã atât pentru clãdirilecivile unicat, pentru construcþiile în serie realizate dupãproiecte tip, cât ºi pentru construcþiile industriale ºiinginereºti.

În cazul clãdirilor la care m-am referit: Gara Bacãu -Corp Tehnic ºi Magazin - Fãlticeni, proiectele au fostelaborate de Grupa de Cercetare ºi Tehnicã Nouã dinT. C. Ind. Oneºti în colaborare cu Catedra de Materialede Construcþie ºi Tehnologie din Facultatea de Con-strucþii Cluj.

Alcãtuirea cofrajelorConfecþionarea cofrajelor pentru betonul aparent

sculptural cu parament natural se realizeazã în confor-mitate cu detaliile de execuþie din proiect, într-un atelierde tâmplãrie dotat cu utilajele, echipamentele ºi uneltelespecifice.

Materialele folosite sunt:dulapi ºi scânduri din rãºinoase clasa B ºi C - STAS

1949/86, cherestea uscatã (25% umiditate) aleasã pen-tru a evita defecte precum noduri cãzãtoare, putregai,pungi de rãºinã, coajã etc.;

placaj TEGO - 15 mm, pentru tãblie;materiale auxiliare pentru prelucrare cherestea:

- acid clorhidric concentrat;- motorinã, benzinã;- parafinã.

materiale pentru fixare:- ºuruburi pentru lemn cu cap îngropat;- adezivi - aracet.

materiale pentru etanºãri:- chit tiocolic - Alutchit;- carton mucava - 3 mm grosime.

materiale pentru asamblarea ºi rigidizarea ele-mentelor cofrajului:

- generatoare ºi directoare: rigle din lemn, profilemetalice din þeavã rectangularã;

- pane din lemn;- piese de strângere - menghine.Prelucrarea cherestelei.

Fasonarea dulapilor ºi scândurilor: debitare la dimen-siuni, geluire pe patru feþe, fãlþuire.

Tratament chimic în soluþie de acid clorhidric, con-centraþie 25% ÷ 50%. Cheresteaua fasonatã se þine înimersie 24 de ore, în soluþie acidã, într-o baie (haba)metalicã, dupã care se lasã la uscat trei zile, elementelefiind aºezate vertical într-un ºopron.

Acidul clorhidric macereazã alburnul dintre fibrelelemnului.

Arderea cherestelei în tranºe de câte ºase - ºapteelemente aºezate orizontal, fãrã interspaþii, dupã apli-carea pe suprafaþã a soluþiei de ardere preparatã prinîncãlzire din motorinã ºi 5% ÷ 6% parafinã. Soluþia seaprinde cu lampa de benzinã, procesul fiind atent con-trolat pentru obþinerea unei arderi uniforme. În acelaºiscop, ungerea cu soluþie de motorinã/parafinã ºi arderease repetã de douã - trei ori, schimbând poziþia ele-mentelor din lemn, dupã care, eventualele zone neuniformarse se corecteazã local, astfel ca suprafaþa sã capeteculoarea maron ºi aspectul începutului de carbonizare.

Operaþiunea de ardere distruge alburnul macerat deacidul clorhidric ºi fortificã duralemnul, evidenþiind fibradin masa lemnoasã.

Curãþarea elementelor arse se face cu peria desârmã, pânã la eliminarea completã a pãrþii carbonizate,culoarea materialului devenind maron deschis, concomi-tent cu obþinerea reliefului suprafeþei, adicã adâncituri de3 mm - 8 mm între fibre. Dulapii ºi scândurile se spalã cuapã ºi detergent într-o baie unde se menþin 5 ore pentrudiluarea ºi eliminarea acidului absorbit în timpul tratamentu-lui chimic, dupã care materialele se lasã la uscat 4 - 5 zile.

Finisarea ºi eventualele corecþii se fac prin prelu-crarea canturilor ºi tãierea la dimensiunile din proiect.Concomitent, se corecteazã relieful suprafeþelor cu aju-torul unor dãlþi, prin rotunjirea fibrelor cu profil agresivlângã adâncituri pronunþate, zone din masa lemnoasãsusceptibile a fi smulse la decofrare. De asemenea,dulapii sau scândurile prevãzute pentru montaj la mar-ginile desenului, în zona colþurilor viitorului element dinbeton, vor fi netede pe o fâºie de 3 cm, pentru a eliminariscul ruperii muchiilor.

Alcãtuirea tãbliei se face prin fixarea placajului TEGO- 15 mm grosime, debitat la dimensiunile proiectului, larama de contur ºi coaste, elemente din lemn calculate ºiexecutate pentru a asigura caracteristicile geometrice,rigiditatea, durabilitatea ºi etanºeitatea, concomitent cuposibilitatea unei cuplãri simple, dar sigure, cu celelalteelemente ale cofrajelor. Se folosesc ºuruburi pentrulemn, aracet pentru lipire, colþare ºi alte piese metalicepentru rigidizare.

Fig. 6: Stâlp




Fixarea elementelor de relief pe tãblia panoului decofraj se face în conformitate cu desenul, fãrã rosturideschise, cu ºuruburi pentru lemn cu cap îngropat dis-tribuite în falþ, la distanþe de 20 cm ºi lipite cu aracet pesuprafaþã ºi pe contur. Eventualele defecte locale secorecteazã cu chit tiocolic Alutchit, preparat din compo-nentele A ºi B, în proporþie de 8/1 ºi aplicat în interval demaxim o orã dupã amestecare.

Subansamble. AccesoriiLateralele care închid perimetral cofrajul sunt alcã-

tuite din dulapi de rãºinoase geluiþi ºi debitaþi, la dimen-siunile prevãzute de proiect. Ramele cu secþiunetrapezoidalã pentru asigurarea alunecãrii la decofrare,care urmeazã sã asigure matriþa nervurilor marginale ºide câmp ale elementului din beton, se confecþioneazãdin dulapi geluiþi, asamblaþi prin chertare ºi rigidizate cudistanþiere din rigle de lemn ºi colþare metalice.

Elementele de aliniere ºi asamblare ale cofrajuluisunt confecþionate din þeavã rectangularã 60 mm x 40 mm.Acestea fixeazã lateralele de tãblia cofrajului ºi asigurãpoziþia corectã a ramelor pentru nervuri. Accesoriile demontaj sunt constituite din menghine, bolþuri ºi agrafe.

PREGÃTIREA COFRAJULUIPENTRU TURNAREA BETONULUI

Etanºare. Asamblarea elementelor cofrajului se faceconcomitent cu etanºarea rostului dintre panou (tãblie)ºi laterale, inclusiv în rostul vertical dintre laterale, cubandã tãiatã din carton mucava de 3 mm grosime. Dupãaceea, se strâng menghinele ºi se aplicã substanþadecofrantã preparatã prin încãlzirea unui amestec dinmotorinã cu 10% parafinã.

Baghete de colþ. În scopul evitãrii apariþiei de ºtirbi-turi, bavuri sau discontinuitãþi ale muchiilor elementuluide beton, colþurile ºi intersecþiile dintre elementele cofra-jului sunt prevãzute cu baghete fasonate din lemn debrad, având secþiune triunghiularã (1 cm x 1cm), fixate lalocul potrivit cu ace de baretã.

Aplicarea decofrantului se face cu pensula, cu scopulde a obþine o peliculã subþire ºi continuã, fãrã exces ºiaglomerãri locale la rãdãcina reliefului. Operaþiunea serepetã la circa o jumãtate de orã, dar nu mai mult de oorã înainte de betonare, dupã care se monteazã armã-turile ºi piesele metalice înglobate.

Se procedeazã la montajul ramelor care cofreazãnervurile, a elementelor superioare de aliniere ºi asam-blare, împreunã cu accesoriile de blocare: bolþuri ºiagrafe. Se verificã atent conformitatea ansamblului cuprevederile proiectului ºi fiºei tehnologice, întocmin-du-se documentele de atestare a calitãþii lucrãrilor caredevin ascunse.

DECOFRAREDupã turnarea betonului ºi întreþinerea acestuia dupã

turnare, la expirarea timpului de menþinere în cofraj, sta-bilit de normele tehnice, operaþiunea decofrãrii trebuierealizatã cu maximã atenþie. De aceasta depind atâtcalitatea produsului din beton, cât ºi conservareaintegritãþii cofrajului.

Este obligatoriu a se respecta condiþii ºi mãsurispecifice, dupã cum urmeazã:

Timpul de menþinere în cofraj trebuie sa fie egalpentru toate elementele prefabricate montate într-unobiectiv. În caz contrar apar nuanþe diferite ale culoriibetonului.

Demontarea elementelor cofrajului, executatã înordine inversã decât la montaj, se face fãrã agresivitate,fãrã rãngi sau alte unelte contondente care pot deterioramuchiile elementelor din beton.

Desprinderea prefabricatului din betonul deamprentã trebuie fãcutã concomitent pe întreagasuprafaþã a elementului, prin tragere din direcþia perpen-dicularã pe tãblie.

Imediat dupã decofrare, elementele cofrajului securãþã cu ºpaclul ºi se spalã cu jet de apã cu perii ºilavete. Se procedeazã la verificarea ºi, eventual, reme-dierea unor avarii, prin chituire cu pastã de ciment/aracet. De asemenea, în cazul apariþiei locale deaºchieri ale fibrelor rãmase ascuþite dupã prelucrareainiþialã, zona se poate corecta prin dãltuire atentã.

În vederea refolosirii, cofrajele se conservã prin apli-carea soluþiei de decofrare, dupã care se depoziteazã laun loc uscat ºi umbrit, în poziþia care exclude posibili-tatea deformãrii acestora.

ARMÃTURIArmarea panourilor prefabricate s-a executat uti-

lizând o osaturã din bare de oþel beton Ø14, Ø16 mmPC52, conformatã de traiectoria nervurilor marginale ºide câmp, completatã de conectori - Ø6 mm OB37.

Armãtura de câmp foloseºte plase sudate Ø6/10 -STNB îndoite în carcase ºi fixate prin hafturi la armã-turile de rezistenþã, carcasa fiind potrivitã dimensiunilordin secþiunea elementului considerat. Soluþia trebuie sãasigure carcase de armãturi în urma unui montaj corect,a unei acoperiri cu beton de cca. 2 cm, concomitent cueliminarea sârmei de legare. În cazul unor legãturiincorecte se poate ajunge la paramentul faþadei ºi sepoate compromite, în timp, aspectul betonului, prinapariþia unor pete de ruginã.

Pentru pãstrarea în cofraj a poziþiei corecte a carca-sei armãturilor se utilizeazã distanþieri din PVC cudimensiunea D= 30 mm. Piesele metalice înglobate sefixeazã prin hafturi executate între armãturi ºi praznuri.

Montajul carcasei ºi pieselor metalice trebuie fãcut cuatenþie, evitându-se deteriorarea amprentei cofrajului ºiinfestarea armãturilor cu substanþã decofrantã.

BETONAREA ELEMENTULUI PREFABRICATÎn scopul obþinerii performanþelor de calitate impuse

de tehnologie, sunt obligatorii unele mãsuri specialepentru prepararea, turnarea, compactarea ºi întreþinereabetonului dupã turnare, mãsuri menþionate drept exem-ple în prezenta documentaþie, adicã:

Alegerea componentelor din compoziþia betonuluiAgregate - îndeplinind o exigenþã impusã de cãtre

beneficiarii ºi arhitecþii lucrãrilor. Agregatele utilizatepentru parapeþii din Gara Bacãu ºi panourile de faþadãale magazinului din Fãlticeni au fost fracþiuni/sortimentedin piatrã de marmurã concasatã cu sorturi de 0 mm ÷ 3 mm,3 mm ÷ 7mm ºi 7 mm ÷ 15 mm ºi adaos de parte finã,


0 mm ÷ 0,2 mm - filer de calcar - cantitãþi stabilite prin cal-culul reþetei (Tabelul 1).

Ciment - pentru conformitatea aceloraºi exigenþe,s-a utilizat un amestec:

- ciment alb - PA35 - 60%.- ciment obiºnuit - P40 - 40%.

Apã - conform reþetei.Reþeta.

În principiu, fãrã a explicita mici corecþii - normale înstabilirea cantitãþilor pentru componentele unui betonspecial - a rezultat urmãtoarea reþetã (vezi tabelul 1);

Lucrabilitate - L2.Pentru lucrãrile exemplificate nu s-au folosit coloranþi

ºi nici aditivi sau adaosuri stabilizatoare.IMPORTANT. În scopul conservãrii nuanþei de

culoare a paramentului din beton pentru toate ele-mentele faþadei, trebuie ca, în derularea execuþiei, sãrãmânã neschimbate atât reþeta de preparare a beto-nului cât ºi componentele din compoziþia acestuia.Aprovizionarea cu cantitãþile de ciment ºi agregate,necesare pentru întreaga lucrare, trebuie fãcutã de laînceput ºi din acelaºi lot de fabricaþie.

Prepararea betonului. Se recomandã ca preparareabetonului sã se facã în betoniere cu amestec forþat, cuax vertical. Exemplificarea cuprinsã în prezenta docu-mentaþie a folosit betoniera BF 2 - 500.

Prepararea, transportul ºi turnarea betonului în cofrajse executã în conformitate cu norma tehnicã C140 -1986, înlocuitã astãzi de NE012/1999 ºi NE02-1/2007.

Compactarea betonului se face cu un vibrator desuprafaþã (placã), durata unui ciclu de vibrare fiind de30 secunde.

Întreþinerea betonului dupã turnare. În scopul uneidezvoltãri reduse a contracþiilor, în urmãtoarele 12 zilede la turnare, elementele din beton se acoperã cuprelate menþinute ude ºi protejate, astfel, de efectuloricãror acþiuni climatice. Dupã decofrare, elementeledin beton armat sunt spãlate cu peria ºi apã cu deter-gent ºi se depoziteazã în standuri speciale, respectândpoziþia de montaj.

Montajul elementelor prefabricate constituie o ope-raþiune relativ simplã, în care utilajul conducãtor a fostMacaraua Turn MTA 125.

Confecþionate ºi depozitate pe stelaj special, înordinea de montaj, elementele prefabricate sunt ridicateºi rezemate pe grinda canal perimetralã a structurii exis-tente în cadre din beton armat. Aºa a fost executatãaceastã structurã pentru Corpul Tehnic al Gãrii Bacãu ºipentru magazinul „Nada Florilor“ din Fãlticeni. S-au exe-cutat, bineînþeles, sudurile de montaj ºi cele definitiveîntre plãcile metalice înglobate în structurã ºi pieselemetalice înglobate în elementele prefabricate abia mon-tate. Rosturile dintre aceste elemente s-au finisat cumortar de ciment/ciment alb în proporþia menþionatã la„Betonarea elementului prefabricat“.

Tabelul 1


Profesioniºti în realizareapodurilor infrastructurii rutiere

ing. Mihai POPA, director general - DARA Construcþii

O asemenea firmã, DARA Construcþii, între 2003

(anul înfiinþãrii) ºi 2010 a cãutat sã-ºi aleagã un drum

propriu, care sã contribuie prin tehnologii noi la definirea

identitãþii specifice de astãzi, aducând un plus de

valoare atât pentru clienþii sãi cât ºi pentru constructor.

Pe de altã parte, într-un moment în care cuvântul de

ordine este „reducerea costurilor“, DARA Construcþii s-a

strãduit ºi a reuºit sã se încadreze în acest trend.

Pentru ilustrarea celor spuse, prezentãm trei lucrãri

executate în anii 2008 ºi 2009, lucrãri care se

încadreazã în douã tipologii importante ca frecvenþã a

apariþiei lor ºi ca manierã de rezolvare.

Cea dintâi lucrare, unde DARA Construcþii a fost sub-

antreprenor de specialitate, este repararea podului peste

râul Vedea, în comuna Bragadiru, judeþul Teleorman.

Podul a fost puternic afectat de inundaþiile din 2005, astfel

încât fundaþia pilei 2 (dinspre Zimnicea) s-a afuiat, fãrã

însã a fi compromisã suprastructura. Soluþia aleasã de

proiectant a prevãzut, printre altele, ridicarea supra-

structurii cu 1,5 m pânã la 1,95 m ºi reconstrucþia pilei

vechi, prin cãmãºuire ºi aducerea la cota iniþialã.

Aceastã parte a lucrãrii a revenit societãþii noastre,

lucrãrile fiind efectuate în perioada noiembrie - decem-

brie 2008, simultan cu cele de asfaltare a cãii.

Nu este, desigur, o noutate faptul cã anii care au trecut dupã 1990 au însemnat, în sectorul construcþiilor,o nouã abordare a dezvoltãrii infrastructurii rutiere. Totul a plecat de la necesitatea asigurãrii unor condiþiisporite de siguranþã în trafic, pe fondul creºterii volumului de mãrfuri ºi cãlãtori din transportul rutier.

Este un fapt cunoscut cã în infrastructura rutierã existã destule poduri cu probleme. Unele dintre ele auo vechime destul de mare în exploatare, altele nu mai corespund unor gabarite ºi greutãþi sporite, însfârºit, o parte dintre ele, deºi renovate, s-au deteriorat destul de repede ca urmare a vicisitudinilor naturiiºi a materialelor de slabã calitate folosite pentru asemenea lucrãri. ªi cum improvizaþiile în realizarea ºiîntreþinerea podurilor au dat numai bãtãi de cap investitorilor, dar mai ales participanþilor la traficul rutier,s-a înþeles, în sfârºit, cã numai firmele specializate cu adevãrat în construcþia ºi reparaþia podurilor potrealiza lucrãri durabile, de calitate, funcþionale pe un termen lung ºi, în ultimã instanþã, eficiente faþã defondurile investite.

Foto 1: Bragadiru - Pod peste râul Vedea (înainte) Foto 2: Bragadiru - Pod peste râul Vedea (dupã)



Urmãtoarele douã lucrãri sunt pasajele pesteautostrada A1, la kilometrul 70, respectiv kilometrul 94.Beneficiar a fost DRDP Bucureºti. La primul dintre celedouã pasaje (de la km 70), proiectantul, SODIConstruct, a dispus ridicarea suprastructurii podului cu+0,70 m, iar la cel de-al doilea (de la km 94) cu +1,00 m.

Din imaginea alãturatã se poate vedea suprastruc-tura care era grav afectatã de accidentele provocate, pede-o parte, de transporturile agabaritice (neprevãzute înproiectele iniþiale ale pasajelor de peste autostradã) ºi,pe de altã parte, din cauza ridicãrii cotei cãii de rulare, înurma aºternerilor repetate de covor asfaltic.

Una dintre cerinþele importante ale acestor lucrãri afost executarea lor fãrã întreruperea circulaþiei peautostrada A1, dar nici pe pasaje, întrucât ambeledeserveau trasee importante, intens circulate.

Un element comun celor trei lucrãri menþionate estefolosirea instalaþiei de ridicare sincronã controlatã decalculator. Acest control creºte gradul de precizie ºi si-guranþã pe întreaga duratã a procesului de ridicare saucoborâre a suprastructurii.

În premierã, aceastã instalaþie oferã înregistrãri alevalorilor reacþiunilor pe punctele de ridicare. În acest fel,suprastructurile ridicate pot fi „cântãrite“ (o altã apli-caþie practicã a unui asemenea tip de instalaþie).

Avantajele tehnologiei folosite de DARA Construcþiisunt multiple. Primul este cã întregul proces de ridicares-a fãcut în condiþiile desfãºurãrii normale a circulaþiei,fãrã a fi necesare variante de ocolire, reducându-seastfel durata ºi costul execuþiei. Un al doilea avantaj estecã, datoritã tehnologiei ºi aparaturii specifice, lucrãrile lacalea rutierã au fost posibile pe toatã durata procesuluide ridicare a cotei podurilor.

Aºadar, acolo unde în domeniul realizãrii ºi moder-nizãrii podurilor de pe cãile rutiere lucreazã firme de spe-cialitate, cum este ºi DARA Construcþii, se pot realizalucrãri de bunã calitate, ceea ce înseamnã, în primulrând, durabilitate.

Foto 5: Autostrada A1 - pod Km 94 în timpul execuþiei lucrãrilor

Foto 3: Autostrada A1 - Km 70 (dupã ridicare)

Foto 4: Autostrada A1 - Km 70

Foto 6: Sistem de ridicare sincronã controlatã de calculator



Materiale geosintetice:soluþii moderne pentru probleme actuale

Seminarul s-a bucurat de unmare interes din partea mediului uni-versitar, a specialiºtilor în proiectareºi execuþie, a constructorilor ºi ope-ratorilor de depozite ecologice pentrudeºeuri, a specialiºtilor în domeniulapelor, dar ºi a autoritãþilor statului -Ministerul Mediului ºi Pãdurilor,Agenþiile Regionale de ProtecþiaMediului, Garda de Mediu - nu maipuþin de 60 de invitaþi participând lalucrãrile sale.

Începutul lucrãrilor a fost dedicatanalizãrii din punct de vedere tehnica cadrului legislativ existent înmaterie de proiectare ºi execuþie dedepozite ecologice de deºeuri ºi agenerat dezbateri aprinse pe mar-ginea lacunelor, greºelilor ºi omisiu-nilor din acesta. Prezentãrile fãcutede specialiºtii Naue Romania ausubliniat faptul cã, mai ales Anexa laOrdinul 757/2004, ridicã problemedeosebite, atât celor care trebuie sãproiecteze ºi sã construiascã sis-teme de impermeabilizare a bazei ºide acoperire a depozitelor de deºe-uri, dar ºi celor care trebuie sã le

aprobe. Aceastã situaþie se datore-azã, în principal, faptului cã docu-mentul menþionat descrie un numãrfoarte limitat de sisteme constructivecu caracter presupus obligatoriu,posibil de folosit pentru depozitelede deºeuri din România ºi care nuacoperã nici varietatea de situaþii cucare constructorii ºi proiectanþii dindomeniu se confruntã ºi nici nivelultehnic actual.

A fost remarcat, de asemenea,faptul cã Anexa la Ordinul 757/2004are cerinþe privitoare la unele materi-ale geosintetice folosite la depozitelede deºeuri, excesiv de detaliate ºi,uneori, necorelate între ele saugreºite, în timp ce, în cazul altora,aceste cerinþe lipsesc sau suntincomplet sau incorect fundamentatetehnic. De asemenea, s-a arãtat cãdocumentul menþionat pune accentpe folosirea intensivã a materialelorminerale naturale de etanºare ºidrenaj, care sunt din ce în ce maiscumpe ºi mai greu de gãsit, deºiexistã soluþii alternative cu materialegeosintetice folosite, deja, de mulþi

ani în alte þãri din Europa ºi în

Statele Unite.

Seminarul a continuat cu prezen-

tarea de cãtre unul dintre elaboratorii

normativului NP075-02 pentru uti-

lizarea materialelor geosintetice la

lucrãrile de construcþii, a normelor

tehnice, a standardelor româneºti ºi

europene ºi a cerinþelor care ar tre-

bui sã stea la baza specificãrii ºi

alegerii materialelor geosintetice

folosite la depozitele de deºeuri, De

asemenea, s-a prezentat o mare

varietate de soluþii tehnice construc-

tive pentru etanºarea bazei ºi a

acoperirii.

Participanþii la seminar au fãcut

cunoºtinþã ºi cu sistemele de etan-

ºare a terenului de fundare, aplica-

bile în cazul proiectãrii ºi execuþiei

depozitelor de deºeuri în România.

O concluzie clarã a fost aceea cã

geocompozitele bentonitice întreþe-

sute reprezintã nu numai o alterna-

tivã posibilã dar ºi superioarã, din

cele mai multe puncte de vedere, a

unei etanºãri cu argilã compactatã.

Recent, Naue România a organizat la Cluj Napoca un seminar structurat pe trei teme principale:depozite de deºeuri, lucrãri de infrastructurã ºi lucrãri cu specific hidrotehnic, la care se folosesc materi-ale geosintetice. Seminarul a avut ca obiective dezbaterea problematicii curente în domeniile amintite, cuprecãdere în domeniul depozitelor de deºeuri, prezentarea cadrului legislativ ºi a posibilitãþilor de utilizarea materialelor geosintetice, proprietãþile ºi caracteristicile importante pentru diverse tipuri de aplicaþii,soluþii alternative cu materiale geosintetice folosite în locul materialelor naturale, proiecte realizate înRomânia cu materiale Naue.

Ideea a fost susþinutã teoretic ºi cuexemple practice, axate, mai ales,pe experienþa acumulatã în StateleUnite cu privire la înlocuirea com-pletã a barierelor minerale etanºe ºia straturilor de drenaj din pietriº cugeocompozite bentonitice întreþe-sute ºi saltele drenante.

S-a prezentat, de asemenea,modul în care se calculeazã ºi sealeg geotextilele de protecþie folositepentru protejarea geomembranelorîmpotriva deteriorãrii mecanice.

O prezentare foarte interesantã afost aceea a unui studiu de caz peun proiect de închidere a unui iaz dedecantare care conþinea deºeuri dinindustria chimicã, deºeuri saturatecu compuºi lichizi ºi fãrã capacitateportantã, la care sistemul de închi-dere a putut fi aplicat numai dupãinstalarea unui sistem combinat deseparare/ filtrare, armare ºi drenajla suprafaþa depozitului.

O atenþie deosebitã s-a acordatmarcajului CE, considerat a fi nece-sar ºi util pentru clarificarea unorconfuzii care, încã, existã cu privire

la acesta ºi la drepturile ºi obligaþiilepe care el le creeazã producãtorilorde materiale geosintetice. S-a subli-niat faptul cã produsele care poartãmarcajul CE sunt supuse unui sis-tem riguros de verificare a calitãþii decãtre organisme abilitate indepen-dente ºi cã, în cadrul Uniunii Europene,marcajul CE reprezintã o condiþieobligatorie pentru introducerea pepiaþã a produselor ºi o garanþie pen-tru utilizatorul final al acestor materi-ale cã ele nu provin de pe piaþa „gri“.

A doua zi a seminarului a fostaxatã pe problematica folosirii mate-rialelor geosintetice pentru lucrãricu specific hidrotehnic: metode depunere în siguranþã a digurilorfolosind geocompozite bentoniticeîntreþesute, metode de combatere afenomenelor de antrenare hidrodi-namicã ºi eroziune.

În finalul seminarului au fost pre-zentate soluþii de armare a fundaþiilordrumurilor ºi cãilor ferate ºi structurilorde pãmânt armat cu geogrile ºi geo-compozite produse de NAUE GmbH& Co. KG, modul ºi parametrii de

calcul ai acestora ºi software-ulspecializat furnizat de NAUE.

O soluþie deosebit de interesantãprezentatã auditoriului s-a referit lafundarea unor clãdiri înalte constru-ite pe terenuri cu capacitate portantãredusã folosind perne de balastarmate cu geogrile, ca alternativã lafundarea pe piloþi, metodã susþinutãde verificãri efectuate pe o cutie deforfecare modernã aparþinând labo-ratorului de geotehnicã al Universi-tãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti.

Seminarul ale cãrui lucrãri s-audesfãºurat la Cluj Napoca face partedintr-o strategie de comunicare aNAUE Romania, cu specialiºtii ºiautoritãþile, în vederea informãriireciproce cu privire la soluþiile tehniceactuale cu materiale geosintetice,aplicabile ºi aplicate în domeniuldepozitelor ecologice de deºeuri, aconstrucþiilor hidrotehnice ºi lucrã-rilor de infrastructurã, precum ºi dez-baterii problemelor existente, maiales în privinþa cadrului legislativ, învederea rezolvãrii lor.


SRAC CERT este reprezentantul ift-Rosenheimîn România

Tipurile de încercãri pentru ferestre ºi uºi exterioare,conform prevederilor din standardul european armonizatSR EN 14351-1+A1 „Ferestre ºi uºi exterioare pentrupietoni, fãrã caracteristici de rezistenþã la foc/sauetanºeitate la fum“, respectiv pentru geam termoizolator,conform cerinþelor din standardul european armonizatSR EN 1279-6 „Elemente de vitraje izolante - Controlulproducþiei în fabricã ºi încercãri periodice“, carese realizeazã în laboratorul SRAC din Bucureºti sunturmãtoarele:

Permeabilitate la aer conform SR EN 1026;Etanºeitate la apã conform SR EN 1027;Rezistenþa la încãrcare din vânt conform

SR EN 12211;Capacitate de rezistenþã a dispozitivelor de

siguranþã conform SR EN 14609;Rezistenþa la impact conform SR EN 13049;Forþe de acþionare conform SR EN 12046;Rezistenþa mecanicã conform SR EN 14608;Durabilitate (rezistenþa la deschidere ºi închidere

repetatã) conform SR EN 1191;Rezistenþa sudurii colþurilor (caracteristicã

specificã tâmplãriei din PVC) ;Încercare climaticã de scurtã duratã, în cadrul

CPF pentru elemente de vitraje izolante conformSR EN 1279-6.

Totodatã SRAC oferã în parteneriat cu ift-Rosenheimºi servicii de certificare ºi de supraveghere periodicãa controlului producþiei în fabricã, pentru elemente detâmplãrie ºi elemente de vitraje izolante, dupã schemede certificare stabilite de ift-Rosenheim. Aceste schemede certificare au la bazã experienþa îndelungatã aift-Rosenheim, privind evaluarea calitãþii elementelorde tâmplarie ºi stabilirea unor cerinþe minime decalitate.

În baza acestui parteneriat, SRAC poate oferirãspunsuri la cele mai frecvente neclaritãþi referitoare la

marcajul CE sau la calitatea ferestrei, cu care se con-fruntã producãtorii de tâmplãrie termoizolantã, cum ar fi:

condiþii de valabilitate a încercãrilor iniþiale de tip (ITT); condiþii de preluare în cascadã a rezultatelor ITT de

la furnizorul de sistem;premise pentru trecerea de la un sistem de mana-

gement al calitãþii dupã ISO 9001 la un sistem de controlal fabricaþiei produsului;

produsul „CE PLUS“ - premisa pentru trecereade la marca CE de conformitate la o marcã de calitate aferestrei;

rolul certificãrii conformitãþii CPF în menþinereacalitãþii ferestrei;

încercarea periodicã (de regulã, anual) a unuieºantion reprezentativ - garanþie a menþinerii perfor-manþei iniþiale a ferestrei ºi a funcþionãrii eficace a sis-temului CPF;

reguli privind interschimbabilitatea elementelorcomponente a unei familii de ferestre cu menþinereavalabilitãþii rezultatelor ITT.

Serviciile de verificare produs ºi de audit de certifi-care produs, efectuate de SRAC CERT în colaborare cuift-Rosenheim, aduc urmãtoarele avantaje:

recunoaºterea internaþionalã a certificãrii/încercã-rilor ift-Rosenheim;

respectarea cerinþelor legale;întãrirea poziþiei pe piaþa concurenþialã;atragerea de clienþi noi;îmbunãtãþirea ºi, totodatã, þinerea sub control a

proceselor/procedurilor de fabricaþie ºi de verificare aprodusului;

ridicarea nivelului de calitate a produsului;o combinaþie eficientã între auditul de produs ºi

auditul de sistem de management.Parteneriatul încheiat între SRAC CERT ºi ift-Rosenheim

oferã pe piaþa româneascã competenþã ºi încredere,asigurând, totodatã, independenþã ºi neutralitateîn realizarea verificãrilor ºi în efectuarea auditurilorde certificare produs.

Societatea comercialã SRAC CERT a încheiat un parteneriat cu ift-Rosenheim - Institut fuerFensterTechnik din Germania - organism de notorietate internaþionalã în domeniul cercetãrii, încercãrii ºicertificãrii ferestrelor, fiind notificat european pentru încercãri pe ferestre, uºi exterioare, porþi industriale,pereþi-cortinã, vitraje termoizolante, rulouri, obloane ºi feronerie.

SRAC dispune de laborator propriu, amplasat în Bucureºti ºi dotat cu echipamente de încercare,furnizate ºi calibrate de ift Rosenheim, echipamente ce permit efectuarea atât a încercãrilor obligatoriipentru aplicarea marcajului de conformitate CE cât ºi a încercãrilor relevante pentru definirea calitãþiiprodusului.

Încercãrile efectuate respectã procedurile de acreditare, notificare ºi monitorizare, stabilite deift-Rosenheim, iar producãtorul primeºte rapoarte de încercare emise de ift-Rosenheim.


ALUPROF SYSTEM ROMANIAaniverseazã 5 ANI de activitate

Pânã în anul 2005 numele companiei eraMETALPLAST BIELSKO.

Pentru a sãrbãtori acest moment aniversar,începând cu data de 20.04.2010 ºi pânã la06.07.2010, ALUPROF SYSTEM ROMANIA oferãclienþilor fideli, precum ºi tuturor clienþilor noi, preþuripromoþionale pentru anumite componente ale sis-temelor de rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj.

Sistemele din aluminiu furnizate de ALUPROFSYSTEM ROMANIA sunt, de departe, unele dintre cele

mai moderne, de o calitate ireproºabilã, acoperind ogamã foarte variatã de lucrãri: de la închideri de balcoane,compartimentãri interioare, lucrãri cu suprafeþe mici,pânã la pereþi cortinã, lucrãri de mii de metri pãtraþi, de ocomplexitate sporitã.

Oferta companiei include: sisteme din aluminiupentru uºi ºi ferestre, cu sau fãrã barierã termicã:MB-23P, MB-45, MB-59S, MB-60, MB-70, sisteme dinaluminiu pentru uºi ºi ferestre, rezistente la foc/fum depânã la 60 minute, dar ºi sisteme pentru faþade: MB-SR50,

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

Compania ALUPROF SYSTEM ROMANIA,membrã a Grupei KETY din Bielsko-Biala,Polonia, cel mai mare extruder producãtor ºidistribuitor est-european de diverse sisteme dinaluminiu pentru construcþii, prezentã pe piaþaautohtonã încã din anul 2005, este una dintreparticipantele de anul acesta, în perioada 11-15 Mai2010, la CONSTRUCT EXPO ANTREPRENOR -AMBIENT, ediþia a XVII-a.

De asemenea, în aceastã perioadã, companiaaniverseazã 5 ani de când activeazã pe piaþaconstrucþiilor sub numele de ALUPROF SYSTEMROMANIA.


clasice, semistructurale ºi structurale, sisteme

pentru apl icaþ i i speciale MB-SG50, MB-SR80,

MB-SR100, MB-SG60, uºi glisante, porþi pentru garaj,

inclusiv rulouri exterioare din aluminiu.

Toate accesoriile ºi feroneria aferentã acestora

sunt produse de firme renumite ca: ROTO, dr. HAHN,

WALA etc.

Paleta coloristicã în care pot fi livrate sistemele din

aluminiu este foarte diversã: toatã gama RAL, imitaþii de

lemn, sau profile natur, ele putând fi vopsite, ulterior de

cãtre client, în culoarea doritã.

Toate sistemele livrate sunt însoþite de certifi-

catele de calitate ale producãtorului din Polonia, firma

deþinând agremente tehnice pentru toate tipurile de

sisteme furnizate.

Testãrile produselor oferite de cãtre firma noastrã au

fost efectuate la unul dintre cele mai respectabile insti-

tute de cercetare din Europa, IFT din Rosenheim.

Din 2007, compania are deschis un depozit în

Popeºti Leordeni, Str. Taberei, nr. 1 A, din care poate

livra majoritatea tipurilor de produse pe care le comer-

cializeazã.

Iatã câteva dintre avantajele utilizãrii sistemelor

de aluminiu ALUPROF:

raport optim între preþ ºi calitate;

obþinerea de lucrãri cu o arhitecturã deosebitã, în

acord cu cerinþele arhitecturale;

calitate ireproºabilã a produselor;

utilizarea pentru o gamã largã de lucrãri;

suport tehnic, incluzând ºi softul specializat.

În perioada 11-15 Mai 2010, îi aºteptãm pe toþiclienþii ºi colaboratorii noºtri sã ne viziteze la Stan-dul nr. 21-22, Sector C din Pavilionul Central.


Arbitrajul, o instituþie care se va impune în 2010av. Marius Vicenþiu COLTUC - Casa de avocaturã Coltuc

Originile arbitrajului pot fi identifi-

cate în Evul Mediu, când litigiile

comerciale erau soluþionate prin

intermediul unei persoane de auto-

ritate, aleasã de cãtre pãrþi.

În legislaþia noastrã, reglementarea

juridicã a instituþiei arbitrajului comer-

cial s-a fãcut prin Codul de Proce-

durã Civilã, adoptat în anul 1865.

Dupã instaurarea regimuluicomunist, principiile liberale ale arbi-trajului comercial au fost apreciateca incompatibile cu noile principii aleorânduirii socialiste ºi, pe cale deconsecinþã, dispoziþiile Cãrþii a IV-a aCodului de Procedurã Civilã nu aumai avut sferã de aplicare în rapor-turile litigioase comerciale. De remar-cat faptul cã aceste dispoziþii nu aufost în mod formal abrogate ci aufost izolate într-un cadru legislativfãrã obiect de reglementare.

Arbitrajul comercial este o moda-litate eficientã de soluþionare a liti-giilor dintre comercianþi ºi se afirmãca o excepþie de la regula conformcãreia înfãptuirea justiþiei constituiemonopol de stat. Arbitrajul comercial,de asemenea, reprezintã o alterna-tivã privatã de justiþie prin inter-mediul cãreia persoanele fizice ºijuridice pot soluþiona litigiile patrimo-niale dintre ele.

Prin excepþie, nu pot fi soluþio-nate pe calea arbitrajului acele cate-gorii de litigii care se referã ladrepturi asupra cãrora legea nu per-mite a se face tranzacþie. Bunãoarã,nu pot fi soluþionate pe calea arbitra-jului litigiile care au ca obiect con-flictele colective de muncã sau celereferitoare la statutul persoanelor.

Este, însã, esenþial de reþinut cãsoluþionarea unui litigiu pe calea arbi-trajului depinde de acordul pãrþilor în

acest sens. Pe cale de consecinþã,pentru a se deduce judecãþii unlitigiu comercial prin procedura arbi-tralã, este necesar ca pãrþile sã fistabilit competenþa instanþei arbi-trale, fie în prealabil prin intermediulunei clauze compromisorii, fie ulte-rior ivirii litigiului, prin compromisularbitral. În lipsa acordului pãrþilor,partea contractantã prejudiciatã prinacþiunea celeilalte pãrþi poate apelanumai la instanþa de judecatã încondiþiile dreptului comun, arbitrajulfiind considerat o procedurã specialãderogatorie de la legea generalã.

Clauza compromisorie înscrisã încontractul încheiat între pãrþi repre-zintã acordul acestora în sensul caeventualele litigii sã fie soluþionatepe calea arbitrajului, fiind înlãturatãcompetenþa generalã a instanþei dedrept comun (Judecãtorie - Tribunal- Curtea de Apel sau Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie).

Compromisul arbitral reprezintãun acord încheiat ulterior apariþieilitigiului, prin care pãrþile convin casituaþia litigioasã sã fie dedusãjudecãþii pe calea arbitrajului. Înacest sens, pãrþile vor menþionaobiectul litigiului, numele arbitrilorsau modalitatea lor de numire.

Pentru comercianþi, procedura arbi-trajului prezintã numeroase avantajefaþã de soluþionarea litigiilor pe caleaprocedurii de drept comun.

Situaþia politicã ºi, mai ales, problemele din justiþia românã îi vor îndemna pe justiþiabili sã foloseascãcât mai mult arbitrajul în 2010. Procedura de arbitraj dureazã mai puþin ºi se finalizeazã prin hotãrârejudecãtoreascã executorie de drept.

Arbitrajul comercial reprezintã o alternativã privatã de justiþie prin intermediul cãreia persoanele fiziceºi juridice pot soluþiona litigiile patrimoniale dintre ele. Prin excepþie, nu pot fi soluþionate pe calea arbitra-jului acele categorii de litigii care se referã la drepturi asupra cãrora legea nu permite a se face tranzacþie.Bunãoarã, nu pot fi soluþionate pe calea arbitrajului litigiile care au ca obiect conflictele colective demuncã sau cele referitoare la statutul persoanelor.


1. Soluþionarea cu celeritate alitigiului. Arbitrajul reprezintã omodalitate deosebit de eficientã ºirapidã de soluþionare a unei situaþiilitigioase, fãrã posibilitatea de ter-giversare a termenelor de judecatãºi fãrã sistemul cãilor de atac speci-fice dreptului comun. În arbitrajulcomercial este reglementatã o caleunicã de atac sau de reformare ahotãrârii arbitrale, pentru anumitemotive temeinice ºi limitative, pre-vãzute de lege: acþiunea în anulare.

2. Pãrþile au posibilitatea de a-ºidesemna ele însele arbitrii, fie prinintermediul clauzei compromisorii,fie pe calea compromisului arbitral.

3. Soluþionarea litigiului are locîn condiþii de confidenþialitate. Dacãîn procedura de drept comun, solu-þionarea litigiilor se supune principiu-lui publicitãþii ºedinþelor de judecatã,în cazul arbitrajului comercial arbitriiau obligaþia de a pãstra confidenþia-litatea dosarului, începând dinmomentul investirii tribunalului arbi-tral. Nici o persoanã strãinã nu areacces la dosarul cauzei fãrã acordulscris din partea pãrþilor.

4. Cheltuielile arbitrale sunt maireduse. Accesul la justiþie, în gene-ral, nu este gratuit. Investirea instanþeide judecatã în scopul soluþionãriiunui litigiu are loc numai dupã achi-tarea taxei de timbru ºi a timbruluijudiciar. Aceste taxe de timbru au uncuantum destul de ridicat în com-paraþie cu cheltuielile ocazionate dearbitrajul comercial, unde taxelearbitrale sunt regresive. Pentru aevidenþia avantajele arbitrajului dinperspectiva cheltuielilor de judecatã,menþionãm cã taxele arbitrale suntcu cca. 35% mai reduse decât taxelede timbru achitate pentru procedurade drept comun.

Efectul direct al unei convenþiiarbitrale îl constituie excludereacompetenþei instanþelor judecãto-reºti pentru litigiul în discuþie ºi

atragerea compenþei exclusive a tri-bunalului arbitral. În acest sens, arbi-trajul poate fi încredinþat unui arbitruunic sau mai multor arbitri, iarnumirea, înlocuirea sau revocareaarbitrilor, se va face numai în acordºi conform cu convenþia arbitralã.Arbitrii pot fi recuzaþi dacã existãsuspiciuni întemeiate referitoare laindependenta ºi imparþialitatea lor.

Potrivit art. 355 C. proc. civ., tri-bunalul arbitral este sesizat de cãtrereclamant în scris, printr-o cererecare va cuprinde:

a) numele, domiciliul sau reºe-

dinþa pãrþilor ori, pentru persoanele

juridice, denumirea ºi sediul lor, pre-

cum ºi, dupã caz, numãrul de înma-

triculare în Registrul Comerþului,

numãrul de telefon, contul bancar;

b) numele ºi calitatea celui care

angajeazã sau reprezintã partea de

litigiu, anexându-se dovada calitãþii;

c) menþionarea convenþiei arbi-

trale, anexându-se copie dupã con-

tractul în care este inseratã, iar dacã

s-a încheiat un compromis, copie

dupã acesta;

d) obiectul ºi valoarea cererii,

precum ºi calculul prin care s-a

ajuns la determinarea acestei valori;

e) motivele de fapt ºi de drept,

precum ºi probele pe care se înte-

meiazã cererea;

f) numele ºi domiciliul membrilor

tribunalului arbitral;

g) semnãtura pãrþii.Cererea se poate face ºi printr-un

proces-verbal încheiat în faþa tri-bunalului arbitral ºi semnat de pãrþisau numai de reclamant, precum ºide arbitri. Acest ultim aspect este,însã, foarte puþin întâlnit în practicajudiciarã.

Copia cererii ºi copiile dupãînscrisurile pe care se întemeiazãcererea vor fi comunicate arbitrilor ºipârâtului de cãtre reclamant. În ter-men de 30 de zile de la data primirii

cererii, pârâtul formuleazã întâmpi-nare prin care se apãrã faþã de pre-tenþiile reclamantului.

Judecata se va face cu respec-tarea regulilor privind imparþialitateaºi independenþa arbitrilor, respec-tarea principiului contradictorialitãþiiºi asigurarea dreptului la apãrare.Administrarea probelor se face înºedinþa tribunalului arbitral iaraprecierea lor se face de cãtre arbitripotrivit principiului intimei convingeri.Dezbaterile vor fi consemnate înîncheierea de ºedinþã ºi vor fi moti-vate. Tribunalul arbitral are obligaþialegalã de a pronunþa o hotãrâre întermenul general de 5 luni de la dataconstituirii, dacã pãrþile nu au dero-gat de la regula prevãzutã imperativde lege. În acest sens, pãrþile auposibilitatea de a micºora sau pre-lungi termenul înãuntrul cãruia tri-bunalul va pronunþa hotãrâreaarbitralã.

Cheltuielile de arbitraj vor fi dis-tribuite între pãrþi conform înþelegeriiacestora, iar în lipsa unui acord,cheltuielile de judecatã vor fi supor-tate de cãtre partea care a pierdutprocesul. Hotãrârea arbitralã se vacomunica pãrþilor în termen de celmult o lunã de la data pronunþãrii ei.

Hotãrârea arbitralã este definitivãºi obligatorie pentru pãrþi, iar înipoteza în care prevederile acesteianu sunt aduse la îndeplinire debunã-voie, partea interesatã vainvesti hotãrârea cu formulã execu-torie. Hotãrârea arbitralã investitã cuformulã executorie constituie titluexecutoriu ºi poate fi pusã în exe-cutare silitã.

Dupã cum precizam, hotãrâreaarbitralã poate fi desfiinþatã numaiprin intermediul acþiunii în anulare,fiind excluse formele de atac pre-vãzute de dreptul comun.

Acþiunea în anulare poate fi intro-dusã numai pentru urmãtoarelemotive, în mod limitativ prevãzute delege:

a) litigiul nu era susceptibil desoluþionare pe calea arbitrajului;

b) tribunalul arbitral a soluþionatlitigiul fãrã sã existe o convenþiearbitralã sau în temeiul unei con-venþii nule sau inoperante;



c) tribunalul arbitral nu a fost con-stituit în conformitate cu convenþiaarbitralã;

d) partea a lipsit la termenul cândau avut loc dezbaterile ºi procedurade citare nu a fost legal îndeplinitã;

e) hotãrârea a fost pronunþatãdupã expirarea termenului arbitraju-lui de 5 luni;

f) tribunalul arbitral s-a pronunþatasupra unor lucruri care nu s-aucerut sau nu s-a pronunþat asupraunui lucru cerut ori s-a dat mai multdecât s-a cerut;

g) hotãrârea arbitralã nu cu-prinde dispozitivul ºi motivele, nuaratã data ºi locul pronunþãrii, nueste semnatã de arbitri;

h) dispozitivul hotãrârii arbitralecuprinde dispoziþii care nu se potaduce la îndeplinire;

i) hotãrârea arbitralã încalcãordinea publicã, bunele moravuriori dispoziþii imperative ale legii.

Acþiunea în anulare a hotãrâriiarbitrale reprezintã, în practicã, overitabilã formã de exercitare a con-trolului judecãtoresc. Competentãsã soluþioneze acþiunea în anulareeste instanþa judecãtoreascã ime-diat superioarã instanþei judecã-toreºti care, în lipsa convenþieiarbitrale, ar fi fost competentã sãjudece litigiul în fond.

SPEÞEArbitraj. Hotãrâre arbitralã. Acþiune

în anulare. Clauzã inoperantãPrin sentinþa nr.133/1999, Curtea

de Arbitraj Internaþional de pe lângãC.C.I.R. a admis în parte acþiuneaformulatã de reclamantã S.C. ?A? ?S.A. Piteºti împotriva pârâteiS.C.?K.L.? ºi a obligat pârâta sãplãteascã reclamantei suma de268.048,67 USD, cu titlul de preþpentru marfa livratã, cu o dobândãde 11% pe an, calculatã la aceastãsumã, cu începere de la datasentinþei ºi pânã la data efectivã aplãþii, precum ºi la 11.261 USD,reprezentând cheltuieli de judecatã.Împotriva acestei sentinþe a formulatacþiune în anulare pârâta. Curtea deApel Bucureºti, secþia comercialã, arespins acþiunea în anulare, canefondatã.

Pentru a hotãrî astfel, Curtea a con-statat ca nu se poate reþine cã aufost încãlcate dispoziþiile art. 364 lit. bC. pr. civ., în sensul cã tribunalularbitral ar fi soluþionat litigiul întemeiul unei convenþii arbitrare ino-perante, deoarece clauza compro-misorie inclusã în contractulcomercial ar fi fost imprecisã. Inter-pretarea unei clauze arbitraledeficitare spre a determina efectelepe care le produce impune o exa-minare în considerarea unor ele-mente ce sunt esenþiale. Convenireaunei clauze compromisorii, chiardeficitar redactatã, exprimã certvoinþa pãrþilor de a supune even-tualele diferende unei instanþe arbi-trale ºi nu instanþelor judecãtoreºti,astfel cum este prevãzutã de art. 343alin. 1 C. pr. civ. Datoritã acestuiconsiderent, tribunalul arbitral, careîºi verificã competenþa, trebuie, îninterpretarea ce o va da, sa constatedacã existã o clauzã inoperantã.Ori, în speþã, clauza compromisorieexprimã, cert, intenþia pãrþilor de asupune eventualele litigii unui arbi-traj instituþionalizat ºi nu instanþelorjudecãtoreºti.

Indiferent cã, din eroare, s-afãcut referire la Comisia de Arbitraj,din moment ce existã un singur arbi-traj instituþionalizat, pãrþile au doritca eventualele litigii sã fie soluþio-nate de Curtea de Arbitraj, ca unicorganism arbitral de pe lângã Camerade Comerþ ºi Industrie a României.Nu se poate reþine nici încãlcareaprevãzutã de art. 364 lit. a C. pr. civ.,în sensul cã hotãrârea arbitralã afost pronunþatã dupã expirarea ter-menului arbitrajului, întrucât litigiulcomercial s-a purtat între cele douãpãrþi menþionate anterior, acesteaavând reciproc calitatea de pârâtã ºireclamantã, ca urmare a unei cererireconvenþionale depusã de pârâtã.

Soluþionarea cauzei a implicatabordarea raporturilor comercialedesfãºurate pe un numãr de 6 ani,ceea ce a impus verificarea livrã-rilor, stocurilor ºi facturãrilor peîntreaga perioadã contractualã. Însituaþia datã, prelungirea durateiprocesului a fost major determinatã

de cãtre pârâtã, care a solicitatamânãri ale dezbaterilor, fiinddependente de contractul cu clientulsãu ºi de relaþiile ºi actele ceruteacestuia din Anglia.

În conformitate cu prevederileart. 353 C. pr. civ. art. 51 (1) dinRegulament, sentinþa arbitralã sepronunþã într-un termen de 5 luni dela data constituirii tribunalului arbi-tral, respectiv în termen de 9 luni,conform art. 51 (1) din Regulament.Este adevãrat cã aceste termene aufost depãºite, dar potrivit art. 353alin. ultim C. pr. civ., trecerea ter-menului prevãzut în prezentul articolnu poate sã constituie un motiv decaducitate al arbitrajului, afarã decazul în care una din pãrþi a notificatceleilalte pãrþi ºi tribunalului arbitral,pânã la primul termen de înfãþiºare,cã înþelege sã invoce caducitatea.Întrucât o asemenea notificare nu aavut loc, instanþa va respinge ºi celde-al doilea motiv de anulare invocatde petentã. Cel de-al treilea motiv deanulare invocat de petentã vizeazãpretinsa încãlcare a prevederilorart. 364 lit. i C. pr. civ. O hotãrârearbitralã poate fi desfiinþatã prin acþi-une în anulare, dacã încalcã ordineapublicã, bunele moravuri ori dispo-ziþiile imperative ale legii. Petentasusþine ca sentinþa arbitralã nr.133/1999ar fi încãlcat atât bunele moravuri,cât ºi dispoziþiile imperative ale legii.Susþinerile petentei sunt neînte-meiate, întrucât încãlcarea bunelormoravuri nu poate echivala cu con-cepþia petentei cã inechitateaîncalcã bunele moravuri, întrucâtpetenta susþine ca hotãrârea esteinechitabilã, oferind câºtig de cauzãpãrþii care ºi-a încãlcat obligaþiile.Nu se poate reþine critica potrivitcãreia au fost încãlcate dispoziþiiimperative ale legii, deoarece tribu-nalul arbitral a analizat pânã în celemai mici detalii susþinerile ºi argu-mentele contradictorii ale ambelorpãrþi, raportându-se la toate actelerelevante adoptãrii unei soluþii.



Conexpand metalic cu instalare prin rotire controlatã

ºi funcþionare prin extensie;

Filet tatã;

Folosit în beton fãrã fisuri;

Montare uºoarã;

Util pentru sarcini grele (statice sau semi-statice);

Versiuni în oþel zincat galben, tip tijã zincatã galben

ºi ºurub inoxidabil A2;

Instalare prin gaura elementului de fixat;

Versiunea cu ºurub zincat este omologatã de Insti-

tutul Eduardo Torroja de Studii în Construcþii (membru

EOTA) prin Agrementul Tehnic DITE 04/0100, în confor-

mitate cu punctul 8 din ghidul ETAG-001 al European

Organization for Technical Approvals.

Din anul 2006, BENDKOPP este certificatã de cãtreDEKRA Certification GmbH cu sistemul de managemental calitãþii ISO 9001:2000 pentru domeniile: comerþ cuorgane de asamblare ºi sisteme de fixare.

Noul sediu ºi depozitul unde funcþioneazã societateasunt situate între localitãþile Gilãu ºi Cãpuºu-Mare,jud. Cluj. Sediul firmei se desfãºoarã pe trei nivele, tota-lizând 1.200 m2, iar depozitul are o suprafaþã de 2.200 m2,cu o capacitate de 3.000 tone de marfã.

În prezent, BENDKOPP are capacitatea de a livra dinstoc peste 25.000 de articole diferite, iar grupa pro-duselor destinate fixãrilor profesionale în construcþii s-adiversificat pe mai multe domenii: fixãri de mare tonaj,fixãri în material cu goluri sau fixãri pentru materialtermoizolant.

Pentru fixãri de mare tonaj sau solicitãri greleBENDKOPP oferã produse cu Aviz Tehnic EuropeanETA ºi marcaj CE cum ar fi Conexpandul SL pentrusarcini grele sau Capsula chimicã CA-QU.

Societatea BENDKOPP din Cluj Napoca este unul dintre cei mai importanþi furnizori de tehnicã de vârf îndomeniul fixãrilor profesionale. Oferta firmei rãspunde cerinþelor tot mai diverse ale unei pieþe orientate sprecalitate, timp ºi costuri. În acest sens, BENDKOPP pune le dispoziþia constructorilor soluþii optime în dome-niul tehnicii de fixare în beton, cãrãmidã º.a. sau cele mai moderne metode de fixat izolaþiile.

Pe lângã un stoc cuprinzãtor de articole standard, în special în domeniul fixãrilor, firma oferãclienþilor ºi servicii personalizate în funcþie de nevoile lor de achiziþie, punându-se accent pe orientarea, cuprioritate, spre client.

Filosofia de afaceri a BENDKOPP se bazeazã pe conºtiinþa calitãþii, flexibilitãþii ºi inovaþiei. De peste 15 aniBENDKOPP este furnizorul de încredere de tehnicã de fixare în construcþii, transformându-se dintr-o micã între-prindere regionalã într-o afacere internaþionalã. Beneficiarii serviciilor oferite de BENDKOPP sunt rãspândiþi întoatã þara ºi se regãsesc în cele peste 10.000 de societãþi din diferite ramuri ale industriei construcþiilor.

În acest numãr al revistei, firma se adreseazã consumatorilor de produse pentru fixãri profesionale ºiproduse pentru fixãri de izolaþii.

Soluþii moderne pentru asamblarea ºi fixarealucrãrilor de construcþii

Conexpand SL

Fixare chimico-metalicã, compusã din capsulachimicã ce interacþioneazã cu tija metalicã la instalare;

Filet tatã;Fixare fãrã extensie care nu produce tensiuni în

materialul de bazã;Adecvatã pentru fixãri supuse la vibraþii;Permite fixarea la distanþã micã de marginea mate-

rialului de bazã;Montaj: rotirea tijei la viteza minimã de rotire pânã

ajunge la fundul gãurii;A se aºtepta timpul prescris pânã la încãrcarea tijei

cu o sarcinã;Se utilizeazã pentru sarcini medii în beton nefisurat

sau poros;Utilizatã pentru fixarea tijei zincate galben sau inoxi-

dabile AISI 304 (AZ);Odatã montat, elementul fixat se poate demonta

fãrã a afecta ancora chimicã;

Nu produce efecte nocive sau reziduale;

A se evita contactul cu alimentele sau apa potabilã;

Utilizabil în toate condiþiile climatice.

Pentru aceste produse, BENDKOPP dispune de soft-ware special destinat proiectanþilor. Prin intermediulacestui software se poate calcula, în funcþie de sarcini,necesarul de ancore, respectiv dimensiunea lor.

În ceea ce priveºte produsele care sunt destinatefixãrilor materialului cu goluri, este de remarcat cã, decurând, prin subvenþiile acordate de stat reabilitãrilortermice ale locuinþelor se consumã foarte multe produse

din aceastã categorie. BENDKOPP vã poate oferi ogamã vastã de produse destinate acestor lucrãri, inclu-siv unul dintre cele mai uzuale, cum este diblul pentrufixat izolaþie, montajul lui fãcându-se rapid ºi uºor.Diblurile sunt disponibile în mai multe variante, pentrufixare în beton, piatrã, cãrãmidã, lemn, metal, polistiren,vatã mineralã ºi polistiren extrudat.

Capsula chimicã CA-QU


„Cea mai mare parte a programelor de relansareeconomicã adoptate în Europa nu sunt satisfãcãtoare lanivelul conþinutului lor, amplorii ºi obiectivelor urmãrite.

Aceste programe propun adesea soluþii pe termenscurt dar de ceea ce avem nevoie acum sunt: investiþiilecare pot garanta o dezvoltare durabilã pe termen lung.

Industria construcþiilor nu cere subvenþii, ci un fluxpermanent ºi coerent de investiþii, care sunt necesarepentru garantarea dezvoltãrii economice ºi sociale, ca ºibunãstarea cetãþenilor europeni de astãzi ºi ai gene-raþiilor viitoare“ au declarat Dirk CORDEEL ºi DomenicoPESENTI, preºedinþii FIEC ºi EFBWW, partenerii socialieuropeni din industria de construcþii.

La summit-ul European extraordinar din 11 februariea.c., FlEC ºi EFBWW au semnat o declaraþie comunã,chemând Uniunea Europeanã ºi statele membre sã îºiîntãreascã mai mult eforturile, nu numai în cuvinte ci ºiîn fapte, prin mãsuri concrete pentru depãºirea crizei,garantând, în acelaºi timp, dezvoltarea durabilã îneconomia europeanã. Acest apel este, de asemenea, ocontribuþie la dezbaterea asupra strategiei 2020 a UniuniiEuropene.

Industria construcþiilor joacã un rol esenþial în econo-mia europeanã (10,4% din PIB-ul UE în 2008), în locurilede muncã (7,6% din totalul locurilor de muncã din UE) ºiîn politicile în materie de schimbãri climatice (clãdirile

sunt acum responsabile de 42% din consumul energetical UE ºi produc aproape 35% din toate emisiile de gazecu efect de serã).

Aºadar, industria construcþiilor este un actor cheie.Garantarea unei dezvoltãri durabile pe termen lung,respectând, totodatã, drepturile sociale fundamentale,cu mãsuri stabilite pentru termene mai scurte, sunt pâr-ghiile esenþiale pentru a putea ieºi rapid din criza eco-nomicã mondialã actualã, pentru a ne conformastrategiilor europene în materie de angajare ºi mediu ºide a asigura o dezvoltare durabilã, pe termen lung, aeconomiei europene.

Pentru a face faþã nevoilor pe termen scurt, cu oatenþie specialã asupra viitorului, FIEC ºi EFBWW invitãUE ºi autoritãþile naþionale sã-ºi concentreze acþiunileasupra urmãtoarelor puncte:

Investiþii care favorizeazã durabilitatea ºieconomia de energie;

Facilitãþi în materie de formare ºi perfecþionareprofesionalã;

Investiþii în cercetare-dezvoltare ºi inovare;Garantarea accesului la credite pentru între-

prinderi ºi cetãþeni;Garantarea investiþiilor pe termen lung.

(Buletin ARACO nr. 2/2010)

Parteneriat social european FIEC-EFBWWINVESTIÞII DURABILE ÎN CONSTRUCÞII

ARACO

Parlamentul European (PE) a adoptat proiectul deraport al lui Klaus-Heiner LEHNE aprobând proiectul dedirective care autorizeazã statele membre sã excludãmicro-întreprinderile de la anumite reguli contabileeuropene.

Micro-întreprinderile afectate trebuie sã îndeplineascãdouã sau trei din criteriile urmãtoare:

o cifrã de afaceri sub 1 milion euro;o balanþã totalã sub 650.000 euro;sã aibã mai puþin decât 10 angajaþi.

Membrii PE considerã, totuºi, cã statele membre careutilizeazã opþiunea (ca Germania ºi Regatul Unit) trebuie sãrespecte „obligaþia de a þine registre care sã arate tranzacþiilecomerciale ºi situaþia financiarã“ a respectivelor companii.

Decizia aparþine Consiliului European, care se pare cãva examina dosarul la sfârºitul lui septembrie a.c.

Aproape 7,2 milioane de întreprinderi din UE sunt subiectal directivelor privind regulile contabile ale UE. Cam 5,4 mili-oane (cca. 75%) din acestea sunt micro-întreprinderi(„Mintr“). Ele sunt angajate în principal în business-ul localsau regional, cu o micã sau nulã activitate externã.

Propunerea va permite statelor membre sã simplificemediul de afaceri pentru Mintr prin renunþarea la cererileuzuale de raportare, simplificarea propusã stimulând com-petitivitatea lor ºi potenþialul de creºtere.

Un studiu citat de Comisie, în aprecierea impactului,conclude cã media costului per companie pentru com-pletarea cererilor directivei contabile este de 1.558 euro.Din aceastã sumã, partea administrativã este de 1.169 euro.Dacã toate statele membre ar scuti Mintr ºi nu ar impunealte cereri, propunerea poate economisi aproximativ6,3 miliarde de euro.

UEAPME (Asociaþia Europeanã a Întreprinderilor Mari,Mici ºi Medii) a criticat aceastã decizie, reclamând cã ea vacrea un câmp de acþiune inegal pentru afacerile întrediferite state membre ºi nu va genera o reducere a costuluinet, dacã Mintr vor avea oricum de þinut contabilitate pen-tru administraþia naþionalã, pentru bãnci, furnizori ºi clienþi.

Pe de altã parte, Tina SOMMER, preºedintele „EuropeanSmall Bisiness Alliance“, a primit favorabil decizia PE,declarând cã ea va reduce sarcina administrativã.

PARLAMENTUL EUROPEANScutirea voluntarã de la regulile contabile europene pentru micro-întreprinderi


METECNO - între tradiþie ºi inovaþie

În cei 49 de ani de activitate,Metecno a fost, de multe ori, lidermondial pe piaþa construcþiilor cupanouri termoizolante.

În România s-a dezvoltat încã din1993, dovedind pregãtire ºi valoarecalitativã.

Standardele de calitate sunt cer-tificate de UNI EN ISO 9001: 2000,certificare eliberatã de IGO (Institutulitalian de garantare a calitãþii pentrutoate produsele metalurgice). De ase-menea, Metecno deþine o extensieinternaþionalã a certificãrii în cadrulIQNET (Institutul italian de certificarea sistemelor de calitate a soci-etãþilor) ºi institutelor afiliate IQNET.

Pe lângã produsele de bazã pecare compania le comercializeazãcu o frecvenþã ridicatã (poliuretan:Monowall, Glamet, Superwall ºi vatãmineralã: Hipertec Wall, HiperetecRoof, Superwall HF), grupul oferã ºiproduse speciale care îndeplinesccaracteristici diferite ºi care seadreseazã anumitor proiecte.

Din aceastã gamã, produsulMETENERGY îndeplineºte particu-laritãþile unui acoperiº, dar care inte-greazã în partea lui planã dintreprofilurile „U“ module foto-voltaiceUNI-SOLAR disponibile în douãversiuni: PLV-64B ºi PVL-128.B.

Modulele pot fi conectate astfelîncât sã producã valorile de putere ºitensiune dorite, un atribut care faceca panoul solar METENERGY sã fiepotrivit pentru utilizãri multiple cumar fi: acoperiºuri, elemente de ecra-nare solarã, izolaþie fãrã cãldurã ºisunet, dar ºi multe alte domenii.

Poate fi utilizat pentru locaþii

industriale, clãdiri publice ºi pentru

sport, dar ºi pentru clãdiri rezi-

denþiale sau case mai mici. Dupã

cum se ºtie, energia fotovoltaicã

reprezintã o sursã alternativã, al

cãrei scop este acela de a asigura

necesitãþile unei clãdiri, prin exploa-

tarea unei surse nelimitate cum este

lumina solarã. Totodatã, sistemele

fotovoltaice nu sunt o sursã de

ameninþare pentru mediu, nu nece-sitã combustibil, nu fac zgomot ºi nuproduc pierdere de cãldurã sauenergie.

Un alt produs cu caracteristicidiferite faþã de gama standard esteMETCOPPO, care a trezit interes ºipe piaþa din România. METCOPPOeste un panou compozit, carecuprinde douã acoperiri de plãcimetalice, legate printr-un strat dematerial izolant PUR. Are auto-susþinere, este monolitic, izolant,rezistent ºi uºor. Configuraþia geo-metricã a plãcii exterioare urmeazãforma unei þigle clasice de acoperiº,dând panoului o aparenþã plãcutã,elegantã.

Încã de la înfiinþarea sa, în anul 1961, Grupul Metecno s-a menþinut în topurile producãtorilor de panouritermoizolate cu poliuretan sau vatã mineralã. Secretul acestei longevitãþi este reprezentat de profesiona-lismul, calitatea ºi varietatea de produse pe care Metecno le-a oferit, de-a lungul anilor, pieþei materialelorde construcþii, reuºind sã satisfacã cele mai exigente cerinþe ale clienþilor sãi.

Regãsit sub diferite brand-uri în întreaga lume, cum ar fi TOPANEL, SIS.CO sau METECNO, grupul ºi-apãstrat aceeaºi coloanã vertebralã, fiind uºor de identificat prin stilul sãu propriu, chiar dacã, permanent,a existat nevoia de extindere a companiei, dar ºi progresul tehnologic.


OYSTER este cel de-al treileapanou Metecno cu trãsãturi dis-tinctive, pe care îl prezentãm înarticolul de faþã. Este un tip deacoperiº curbat, cu strat de izo-lare PUR; panoul este curbatpe lungime (raza curbatã între3.500 mm ºi 20.000 mm) ºi sefoloseºte pentru acoperiºurileclãdirilor industriale dar ºi ale celorrezidenþiale. Panoul OYSTER esteo soluþie unicã, alternativã, cuperformanþe mecanice mari ºi cuputere de izolare.

Vã informãm cã, începând din acestan, Metecno Trading România vã punela dispoziþie ºi panouri sandwichpentru uºi, panouri produse decãtre Metecno Doors Panels.Panourile de uºi au o izolaþiefoarte bunã, din poliuretan, împo-triva variaþiilor de temperaturã saua vremii nefavorabile ºi suntdisponibile atât pentru tipurile deuºi secþionale industriale, cât ºipentru cele rezidenþiale. Grosi-mi le d ispon ib i le sunt cele de40 mm ºi 80 mm, iar culorile suntvariate.

Toate produsele Metecno suntagrementate conform normelor euro-pene pentru evaluarea calitãþii.Alãturi de livrarea în condiþii supe-rioare a produselor solicitate oferimºi proiectul de montaj sau tinichige-ria pentru diferitele obiective pe carele aveþi în execuþie.

Singurul mod în care vã putem

convinge de calitatea produselor

ºi profesionalismul companiei

Metecno este sã iniþiem o colabo-

rare serioasã. De aceea, vã aºtep-

tãm cu detalii ºi solicitãri la adresa

de e-mail: [email protected]

sau la numãrul de telefon: 0268-

406.249 ºi fax: 0268-406.248.

Dacã doriþi mai multe informaþii,

puteþi accesa site-ul www.metecno.ro

sau puteþi contacta direct persoana

responsabilã pentru zona dvs:

Zona: TransilvaniaHoria GHINESCUTel: 0749-234.661

Zona: Moldova ºi BucureºtiMarius NISTORTel: 0755-748.089

Zona: SE-ul þãriiFlorin ªERBANTel: 0748-234.665

Notã: Vã reamintim, de aseme-nea, cã Metecno Group este singu-rul deþinãtor de marcã înregistratã abrand-urilor: METECNO, TOPANELSIS.CO.


(Urmare din numãrul anterior)STRUCTURA DE SUSÞINERE

Fundaþiile ºi infrastructura caresusþin acoperiºurile cu zãbrele trebuieproiectate luând în considerare sar-cinile adiþionale pe pereþii exteriori.În caz cã nu se observã, proiecþiilegrinzilor cu zãbrele semnificã faptulcã structura de susþinere este adec-vatã, pentru a rezista la toate sar-cinile orizontale ºi verticale.

Acolo unde construcþia pereteluinu este în concordanþã cu regulile lo-cale de construcþie, e necesarã o pro-iectare specialã.

Fundaþiile trebuie sã fie, de ase-menea, în concordanþã cu regulilede construcþie locale. Acolo unde auloc sarcinile concentrate mari, cumar fi suporturile pentru grinzile cuzãbrele, trebuie realizatã o verificarespecialã de cãtre proiectantul deconstrucþii.

Grinzile cu zãbrele se vor pozi-þiona exact deasupra prezoanelor deperete, la distanþele specificate pedesene. Acolo unde acest lucru nueste posibil, dimensiunile plãcilor debazã vor fi în concordanþã cu regulilede construcþie locale.

Contravântuirea va fi în concor-danþã cu recomandãrile indicate întehnologia MiTek sau cu desenelerelevante ºi standardele din þarã.

Grinzile cu zãbrele trebuie insta-late în linie cu intenþiile proiectantului.Centrii grinzii cu zãbrele, materialulde învelire ºi vitezele nominale alevântului trebuie sã fie, toate, în con-cordanþã cu datele de proiectare agrinzii, indicate pe desenele tehnicede proiectare sau pe ProgramulMiTek. Aranjamentele acoperiºului

trebuie sã fie în concordanþã cu dese-nele (unde sunt indicate) ºi, în niciuncaz, grinzile cu zãbrele nu vor fi ladistanþe interax mai mari decât celespecificate de proiectant.

În timpul instalãrii, va fi prevã-zutã contravântuirea temporarã,pentru a þine grinzile cu zãbrele ver-ticale ºi stabile, iar acestea nu vor fideplasate pânã nu se vor ataºapane ºi plãci groase de contravân-tuire permanentã.

Contravântuirea permanentãtrebuie sã fie în concordanþã cudesenele (respectându-se întocmaiindicaþiile acestora). În toate cazurile,contravântuirea permanentã va fi înconformitate cu regulile de con-strucþie locale. Nu se vor face schim-bãri sau modificãri, de niciun fel, lagrinzile cu zãbrele, fãrã consultareainginerului proiectant.

Fixarea grinzilor cu zãbrele lastructura de susþinere va fi fãcutãastfel încât sã reziste la toate forþeleverticale ºi orizontale indicate deproiectant. Metodele de fixare suge-rate sunt indicate în tehnologia de tipMiTek ºi se vor adapta cerinþelor dinþarã. Aceste detalii ar trebui utilizatenumai ca un ghid, din moment ceeste responsabilitatea proiectantuluisã determine cerinþele de fixarenecesare.

Grinzile cu zãbrele vor fi susþi-nute pe pereþii portanþi exteriori,numai dacã nu este specificat altfelde cãtre proiectant. Pentru a neasigura de faptul cã sarcinile verti-cale semnificative nu sunt transfe-rate între grinda cu zãbrele ºi pereþiicare nu sunt portanþi, se va realiza oprevedere specialã. Din acest punct

de vedere, pereþii portanþi ar trebuisã fie cu minim 15 mm mai înalþi decâtpereþii care nu sunt portanþi.

Astereala de acoperiº ºi de tavantrebuie sã fie proiectatã, ca grosime,în funcþie de interaxele specificatede proiect. De asemenea, trebuie sãfie clasificate ºi fixate, în concor-danþã cu codurile ºi recomandãrilefabricantului.

Legãturile longitudinale, acolounde sunt solicitate, trebuie sã fieclasificate ºi fixate la talpa supe-rioarã, la diagonale, la montanþi ºi latalpa inferioarã, dupã cum se speci-ficã pe desenele proiectãrii.

Grinzile cu zãbrele care susþinîncãrcãri de la serviciile de utilitãþi -cum ar fi unitãþile de apã caldã ºi declimatizare a aerului - vor fi proiec-tate în mod specific pentru acesteîncãrcãri suplimentare.

Utilitãþile, acolo unde sunt insta-late, nu vor impune încãrcãri maigrele ºi nu vor fi amplasate în altepoziþii decât în cele stabilite de cãtreproiectant. În niciun caz grinzile cuzãbrele nu vor fi tãiate sau modifi-cate pentru a rãspunde traseelor deutilitãþi.

Materialul de acoperiº trebuiefixat de grinzile cu zãbrele, în unasau maxim douã sãptãmâni dupãinstalare, pentru a asigura protecþieîmpotriva vremii. Expunerea prelun-gitã la ploaie ºi soare trebuie evitatã,deoarece uscarea ºi umezirea repe-tatã au un efect dãunãtor asuprarezistenþei lemnului ºi a plãcii multicui.

Grinzile cu zãbrele de acoperiºvor susþine încãrcãrile lor nominale,atunci când sunt:

instalate într-o poziþie verticalã;susþinute în puncte de reazem

proiectate;

Tehnologii modernede realizare a structurilor de lemn

TEHNOLOGII ªI ELEMENTE DE PRINDERE (IV)

ing. Daniel PAªCU – director general SC PASCONMAT CONSTRUCT SRL

întãrite prin contravântuire late-ralã pentru a preveni rãsturnarea;

întãrite prin contravântuire pen-tru a preveni curbura lateralã;

legate de reazem, pentru a sus-þine ºi preveni ridicarea prin secþiune;

nedeteriorate în timpul prelu-crãrii ºi montajului.

Grinzile cu zãbrele, mai ales celecu deschideri mari, necesitã sã fiemanevrate cu grijã. Localizareaincorectã a buclelor de ridicarepoate cauza îndoirea grinzilor subpropria lor greutate.

Grinzile tip Constructa pot fi uti-lizate pentru pardosealã, cãpriori, cagrinzi suspendate ºi buiandrugi, eleoferind multe avantaje în comparaþiecu lemnul neuscat, tradiþional.

Din punctul nostru de vedere,aceste grinzi asigurã un materialvalabil, la dimensiuni lungi, „fãcut lacomandã“ ºi tãiat la lungimi egale.Asigurã, de asemenea, stabilitatedimensionalã, dat fiind cã sunt reali-zate din elemente mai mici, care nusuferã o deformare mare la uscare.

Au calitatea consistentã a unuiprodus ingineresc trecut prin filtrulunei proiectãri. Lemnul are un gradde rezistenþã mai ridicat, dat fiind cãdefectele sunt înlãturate înainte defabricare.

De asemenea, sunt recomandateºi din punct de vedere economic,deoarece cheltuielile de obþineresunt mai mici.

Grinzile tip Constructa pot firealizate la comandã, la orice

lungime care poate fi transportatã ºiprelucratã, fãrã deteriorare. Cãprioriiºi grinzile pot fi continue pestesuporturile interioare.

Deoarece grinzile tip ConstructaBeam sunt fabricate numai din lemnuscat, sunt stabile din punct devedere dimensional, nu se contractã,nu se deformeazã ºi nu se îndoaiesau despicã. Deformarea pe termenlung este mai micã decât la lemnulneuscat ºi aceasta permite, adeseori,

Fig. 1



utilizarea secþiunilor mai mici. Grinziletip Constructa sunt tãiate corect,nefiind necesarã netezirea punctelorridicate ºi joase care pot apãrea lacãpriorii ºi grinzile neuscate.

Grinda Constructa este un pro-dus tehnic, realizat cu un suport totalal Sistemului de asamblare cu cuietip MiTek. Aceasta este o garanþiede performanþã, care nu este vala-bilã la lemnul solid, din cauzadefectelor ce pot apãrea la secþiunilemari ale acestuia. Conceptul a fostdezvoltat, într-o tehnologie de pro-ducþie sigurã, de cãtre ingineriiMiTek.

Produsul, grinda tip Constructa,a fost supus unei testãri complete

de laborator unde se foloseºte sis-temul MiTek ºi s-a dovedit a fi foartesigur în practicã. Dezvoltarea pro-duselor de acest tip este în desfãºu-rare, încercându-se o îmbunãtãþire atehnologiei.

Procesul de fabricaþie permite cadefectele naturale din bucãþile delemn sã fie tãiate, înainte ca ele sãfie incluse într-o grindã tip Constructa.Înlãturarea defectelor are ca rezultatîmbunãtãþirea rezistenþei lemnuluiutilizat, pe mãsurã ce probabilitateaapariþiei de noduri ºi alte defecte înlocaþii critice este redusã.

Sistemul de asamblare cu plãcimulticui asigurã suport tehnic

complet pentru grinzile tip Constructa,care pot fi folosite ca ºi:

cãpriori;grinzi de tavan (sau par-

dosealã);grinzi principale în interiorul

acoperiºului;buiandrugi.

Pentru a adapta aplicaþiile neobiº-nuite, dimensiunile în afara standar-dului sau pentru rezistenþe necesaremai rar întâlnite ale lemnului, trebuieproiecte speciale.

Grinzile, de aceeaºi lungime ºigrosime, pot avea diferite plãci delegãturã, iar acestea pot fi la dis-tanþe diferite, de-a lungul grinzii, înfuncþie de destinaþia finalã a elemen-tului. De exemplu, pentru ca grinziletip Constructa sã fie utilizate dreptbuiandrugi, sunt necesare plãci maigrele decât cele pentru cãpriori.Specificaþiile de fabricaþie sunt soli-citate pentru fiecare aplicaþie agrinzii. Utilizarea finalã este mar-catã, întotdeauna, pe grinda finisatã,ca produs prefabricat.

Deoarece echipamentul de pre-sare, solicitat de fabricarea grinzilortip Constructa, este relativ simplu,producþia lor nu este limitatã lareþeaua fabricanþilor de grinzi cuzãbrele MiTek.

Grinzile tip Constructa laminatenu sunt la fel ca lemnul solid. Ele potfi legate în lungime numai în locaþiilespecificate ºi într-un anume mod, încare piesele de legãturã nu suntniciodatã la mai mult de 450 mm dela capãtul grinzii.

Nu toate grinzile tip Constructasunt identice. Buiandrugii susþinsarcini de forfecare grele; prinurmare, buiandrugii din grinzile tipConstructa au plãci de legãturã maigrele decât acelea utilizate pe cãpri-ori etc. Utilizarea de capãt este indi-catã pe toate grinzile tip Constructa.În schimb, numai grinzile marcate cudenumirea de „Buiandrug“ vor fifolosite în acel scop. Grinzile cu gro-sime dublã vor fi laminate cu cuie,pentru a vã asigura cã ele împartîncãrcãrile fixate în mod egal.

Ca o concluzie, utilizarea înRomânia a grinzilor tip ConductaBeam se impune în condiþiile decrizã a masei lemnoase. Acest tip degrinzi oferã o bunã soluþie, într-opaletã largã de aplicaþii inginereºti.

(Continuare în numãrul viitor)Fig. 2


Faþã cu responsabilitatea...dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Ultimele cutremure din Haiti ºiChile au avut darul de a alarma o bunãparte din populaþia þãrii, stimulatã (nuse putea altfel!) ºi de mass-medianoastrã, atentã tot timpul sã nu cumvasã ne liniºtim ºi sã ne vedem de treabanoastrã utilã (fiecãruia dintre noi ºinouã tuturor).

Televiziunea ni-l prezintã pe domnulMÃRMUREANU pe post de Cassandra:„Sã nu ne ascundem dupã deget! O sãfie un cutremur mare!“

Dar asta nu este o noutate!O aflasem imediat dupã 4 martie

1977, când predicþia se poziþiona înjurul anului 2004. Au trecut de atunci33 de ani ºi marele cutremur nu avenit. Oamenii au uitat ºi, chiar dacãpe clãdirea lor existã vestita bulinãroºie, au devenit imuni la asemeneaveºti. De altfel, existã ºi o explicaþiepentru aceastã inerþie de atitudine:autoritatea de stat - care ar putea sãdea sens concret îngrijorãrii popu-lare - lipseºte cu desãvârºire, aºa cãtotul se reduce la vorbe ºi iar vorbe.

Chiar dacã în aceºti ani de dupã„revoluþie“ o serie întreagã de spe-cialiºti cunoscuþi ºi recunoscuþi, pre-cum dr. ing. Gheorghe MÃRMUREANU,dr. ing. Sever GEORGESCU,dr. ing. EugenIORDÃCHESCU (ca sã mã rezum doarla aceºtia câþiva) au apãrut „pe sticlã“în repetate rânduri, toate avertismen-tele lor au rãmas doar vorbe, vorbe,vorbe…

De ani de zile scriu în diversereviste de specialitate, ai cãror redac-tori responsabili au înþeles importanþaproblemei, despre necesitatea existen-þei unei Autoritãþi de Stat în Construc-þii, secondatã de un Institut Naþionalde Cercetare, Expertizare ºi Reabili-tare în Construcþii, de un sistem demonitorizare a comportãrii in situ aconstrucþiilor, populat cu oameni califi-caþi ºi competenþi pentru aceastãocupaþie, care sã fie susþinut de socie-tatea civilã ºi mass media, în egalãmãsurã interesate de siguranþa, con-fortul ºi economia construcþiilor care leadãpostesc ºi le suportã activitãþile.Dar, atâta timp cât autoritãþile actualese aratã surde la asemenea propuneri

ºi, implicit, sunt indiferente la peri-colele care pasc populaþia þãrii dincauza unor construcþii neglijate, niciscrisul meu nu va reprezenta mai multdecât niºte vorbe. Doar cã „scriptamanent“, aceste vorbe nu dispar citrec doar la „recycle bin“, urmând sãaparã atunci când responsabilii deazi vor avea de dat socotealã pentruopacitatea lor la „Vox Populi“ ºinepãsarea faþã de binele poporului.

Care ar putea fi mãsurile de adop-tat pentru a preveni o catastrofãnaþionalã ºi care nu ar necesita nicimãcar fonduri prea mari?

1. - Transformarea Inspecto-ratului de Stat în Construcþii într-oAutoritate Naþionalã de Stat în Con-strucþii (ANSC), cu atribuþii de coor-donare a activitãþilor din construcþii,indiferent de proprietatea asupra aces-tora (cadrul legislativ ºi reglementar,aplicare, control, mãsuri). În prezentaceste atribuþii sunt distribuite ºi, ca deobicei, nimeni nu ºtie de ele ºi nimãnuinu-i pasã decât în mãsura în carepoate câºtiga sau pierde bani de peurma lor.

2. - Transformarea InstitutuluiNaþional de Cercetare Dezvoltare înConstrucþii ºi Economia Construc-þiilor (actualul - fost INCERC) într-unInstitut Naþional de Cercetare,Expertizare ºi Reabilitare în Con-strucþii (I.N.C.E.R.C.) în subordineaANSC, cu atribuþii conforme noii denu-miri (de exemplu expertizarea clãdi-rilor ce stau sã cadã în capultrecãtorilor, reabilitarea structuralã ºitermicã a clãdirilor, studiul cauzelor ºiefectelor cutremurelor, ale alunecãrilorde teren, ale inundaþiilor, ale cãderilormasive de zãpadã, ale vijeliilor etc.) cecuprind toate problemele ce nu-iintereseazã pe „privaþi“, dar ne intere-seazã pe noi toþi, de cunoaºterea ºistãpânirea lor putând sã depindã chiarviaþa noastrã.

3. - Înscrierea în CAEN ºi în CORa activitãþii ºi a ocupaþiei „Monitori-zarea comportãrii in situ a construc-þiilor“ pentru a asigura un cadru legalºi oficial acestei ocupaþii, ferind-o deoameni necalificaþi ºi incompetenþi în

urmãrirea comportãrii construcþiilor ºia intervenþiilor de remediere a defi-cienþelor constatate. În prezent, chiardacã existã unele reglementari, acesteasunt fie necunoscute, fie nerespectate,fie sunt chiar nocive prin minimali-zarea acestei activitãþi. Responsabili-tatea unei asemenea activitãþi, de carepoate depinde viaþa, sãnãtatea, ave-rea celor ce folosesc construcþiile nupoate fi încredinþatã ca simplã sarcinãde serviciu unor angajaþi fãrã opregãtire specialã (de exemplu unoradministratori de bloc precum gospo-dine, avocaþi, medici, chiar inginericonstructori). Trebuie sã existe unstandard ocupaþional, care sã pre-cizeze condiþiile de calificare ºi com-petenþã pentru aceastã activitate ºimeserie. Introducerea în CAEN ºiCOR a acestei propuneri ar crea omeserie nouã, oficialã, similarã celorde proiectant, de consultant, de diri-ginte de ºantier etc., ajutându-i ºi pediverºii beneficiari de construcþii înangajarea unor specialiºti atestaþi, încare sã poatã avea încredere.

Desigur cã toate aceste mãsuri arnecesita ºi revizuirea cadrului legal(Legea nr. 10/1995 privind calitatea înconstrucþii) ºi a derivatelor sale; înaceastã idee ar putea fi folositenumeroasele mele propuneri care dauposibilitatea alcãtuirii unui nou ºi ade-vãrat sistem al calitãþii în con-strucþii. Adoptarea unui nou sistem alasigurãrii calitãþii în construcþii, bazatpe componente sub forma activitãþilorprin care se realizeazã construcþiile,singurele ce pot fi reglementate, l-arface mai logic ºi mai accesibil,deschizând porþile pentru noi posibi-litãþi de afirmare ºi câºtig pentru ingi-nerii constructori ºi firmele care s-arlansa în aceastã activitate ºi ocupaþie.

Domnilor guvernanþi!Este timpul sã luaþi mãsurile

necesare de preîntâmpinare a unuidezastru naþional. Oamenii care vorscãpa, astfel, cu viaþã o sã vã fierecunoscãtori!



CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

S-a nãscut la 15 iunie 1926 la Oradea.Dupã absolvirea, în anul 1944, a liceului militar Mihai

Viteazul din Tg. Mureº ºi în anul 1946 a ªcolii de ofiþeride geniu din Bucureºti, a activat în unitãþi militare dinLipova ºi Alba lulia.

Din anul 1951, a urmat Academia Militarã Tehnicãdin Bucureºti, Facultatea de Construcþii Fortificaþii ºi Uti-laj de Geniu, pe care a absolvit-o în 1955. Admis la doc-torat, a lucrat la Catedra de construcþii-fortificaþii aAcademiei Militare Tehnice ºi a fost trimis în anul 1957,pentru continuarea studiilor, la Academia Militarã deIngineri din Moscova.

În perioada de doctorat, a publicat lucrarea Scurtistoric al fortificaþiei permanente din România, 1958.

Trecut în rezervã în anul 1959, s-a angajat la Institu-tul de Documentare Tehnicã din Bucureºti ca cercetãtordocumentarist, valorificându-ºi astfel ºi cunoºtinþele salelingvistice (are certificate de traducãtor pentru cincilimbi: germanã, francezã, englezã, rusã, maghiarã).

În acelaºi an, s-a transferat la Institutul de Cercetãriºi Proiectãri pentru Materiale de Construcþii dinBucureºti.

A lucrat iniþial ca adjunct al secretarului ºtiinþific; a tre-cut, apoi, la Secþia de mecanicã ºi încercarea construcþi-ilor, conducând între anii 1964-1970 Laboratorul demetodica încercãrii construcþiilor; din anul 1970 a activatca cercetãtor ºtiinþific principal gradul III, la Secþia deinginerie seismicã ºi mecanica construcþiilor.

În anul 1969, a fost trimis la specializare în Franþa înproblema „Organizarea ºi dotarea laboratoarelor deîncercãri în construcþii“.

În INCERC, s-a dedicat problemelor legate deurmãrirea comportãrii construcþiilor sub forma „încer-cãrilor in situ“. În acest scop, a studiat ºi elaboratmetodele ºi tehnicile de lucru, dezvoltând baza materi-alã a activitãþii prin conceperea ºi executarea de traduc-toare de interior ºi exterior, doze de forþã ºi de presiune,aparate de mãsurat deplasãri statice ºi dinamice,mijloace auxiliare mãsurãrilor ºi încãrcãrilor (mese pli-ante portative cu asigurarea aparatelor, role cu cablu ºiprize, stative, dispozitive de prindere, truse de lucru ten-sometric pe ºantier, vârtelniþã, transportor greutãþi etc.).

Are contribuþii originale, unele confirmate prin certifi-cate de inventator, la conceperea ºi realizarea urmã-toarelor aparate ºi tehnologii: Dispozitiv mobil pentruîncercarea elementelor ºi structurilor, Dispozitivpneumatic de blocare automatã, utilizat la încercareaconstrucþiilor, Instalaþie de încercare a construcþiilor,Telecomparator cu fir ºi traductoare electrice rezistive,Metodã de încercare a construcþiilor ºi instalaþie deîncãrcare-descãrcare telecomandatã pentru aplicareametodei, Metodã pentru folosirea traductoarelor electro-tensometrice rezistive în urmãrirea pierderilor de tensi-une în elementele de construcþie, Procedeu pentrudeterminarea solicitãrilor rezultate din cutremur, Dozãde presiune cu coardã vibrantã pentru teren.

Invenþia „Telecomparator cu fir ºi traductoare elec-trice tensometrice“ a primit Marea medalie de argint laexpoziþia de invenþii de la Viena în 1969.

A condus ºi organizat numeroase „încercãri in situ“pe diferite construcþii: Circul de stat Bucureºti (cupola ºitribunele), pavilionul Expoziþiei realizãrilor economieinaþionale (cupola iniþialã), hala nouã a uzinei de pompeAversa Bucureºti (ferme metalice de acoperiº), planºeedin beton armat la depozitul de zahãr din comuna Dridu,fabrica de încãlþãminte ºi mase plastice Victoria dinTimiºoara, rezervoare sferice metalice de 1000 m3 pentruindustria chimicã ºi petrochimicã de la Turnu Mãgurele,Brazi ºi Piteºti, poduri din dotarea armatei, viaductul depeste Cãtuºa de la Galaþi etc.

De asemenea, a elaborat proiecte de încercare ºipentru alte construcþii ca: podul transbordor nr. 4 de laCD Reºiþa, stâlp de susþinere LEA de 110 KV, converti-zorul L de la hala de elaborare a oþelãriei din C.S. Galaþi,silozul de cereale Traian din Constanþa, acoperiºul sãliisporturilor Vrancea din Focºani ºi a sãlii din Deva,cupola refãcutã a pavilionului Expoziþiei realizãriloreconomiei naþionale.

Datoritã contribuþiei sale la teoria ºi practica „încercãriiin situ“ a construcþiilor, a fost propus membru al comisieitehnice Testing Building Structures in situ a ReuniuniiInternaþionale a Laboratoarelor de încercare a Materi-alelor ºi Construcþiilor, în care a activat între anii 1971-1978, organizând întâlnirea membrilor comisiei la Oradeaîn anul 1976.

Este elaboratorul recomandãrilor RILEM privind ter-minologia, notaþii ºi simboluri pentru „încercarea in situ“a construcþiilor ºi a celor privind „încercarea construcþiilorcivile ºi industriale“, recomandãri care preiau orientãrileevidenþiate în STAS 1336-74.

La Congresul din anul 1977 de la Budapesta, organi-zat de RILEM pe tema „încercarea in situ a construcþiilor“,a fost ales vicepreºedintele secþiei a doua: „Încercareaprin încãrcare a structurilor din beton“, ca o recunoaº-tere a meritelor sale.

În anul 1977, a susþinut teza de doctorat Încercareain situ a construcþiilor. Contribuþie cu privire la dez-voltarea metodicii de cercetare experimentalã a con-strucþiilor. În acelaºi an, a fost numit secretarul comisieiÎncercarea construcþiilor din Secþia Construcþii aConsiliului Naþional al Inginerilor ºi Tehnicienilor, funcþiepe care a deþinut-o pânã în anul 1983.

Între anii 1979 - 1985, a fost membru al comisieitehnice Long Time Observation of Structures. LTO-45din RILEM, fiind raportor general la secþiunea a 4-a acongresului RILEM de la Budapesta din anul 1984 -secþiune intitulatã „Equipements et methods pour l’obser-vation a long terme et le comportement dynamique desstructures“.

Din anul 1983, a fost preºedintele comisiei Com-portarea in situ a construcþiilor din CNIT, organizând îndiferite oraºe din þarã schimburi de experienþã.

Dr. ing. HANN a fãcut parte ºi din comisia TestingPrefabricated Concrete Elements TPC-40 a RILEM înanii 1981 - 1986 ºi a participat la cercetãri pe linie CAERîn domeniul silozurilor de cereale de mare capacitate(1970 - 1980), a metodelor de calcul moderne ºi încãr-cãrilor în construcþii (1980 - 1985).

Amintim ºi alte invenþii ale sale: Rezervor cu struc-turã mixtã din elemente prefabricate, asamblate prinprecomprimare ºi procedeu de asigurare suplimentarã aetanºeitãþii rezervorului, Rezervor de presiune precom-primat din elemente prefabricate monotip de betonarmat ºi procedeu de asigurare suplimentarã aetanºeitãþii rosturilor, Eºafod pentru ridicarea ºisusþinerea unui rezervor amplasat la înãlþime.

Rezultatele activitãþii sale s-au concretizat în peste100 de articole ºi comunicãri la manifestãri ºtiinþificeinterne ºi internaþionale.

De asemenea, a colaborat la cartea Încercarea con-strucþiilor tradusã ºi în limba francezã.

Caracterizat prin putere de muncã, capacitate orga-nizatoricã, corectitudine în raporturile sale cu oamenii,punctualitate în îndeplinirea sarcinilor, spirit de disci-plinã ºi autoritate, dr. ing. Felician Eduard loan HANNreprezintã o personalitate de seamã în domeniul încer-cãrilor in situ a construcþiilor din România, afirmat ºi înstrãinãtate.

Apropiata aniversare a zilei sale de naºtere(15 iunie) ne oferã prilejul de a-i adresa urãri de sãnã-tate ºi puterea de a continua colaborarea laborioasãcu Revista Construcþiilor.


B C AEficienþã energeticã - Economie - Durabilitate

Dupã cum se ºtie, cu toate cã ritmul construcþiei delocuinþe (acolo unde BCA-ul se preteazã destul de bine),a înregistrat începând cu a doua parte a anului 2009 oscãdere, în prezent se pune un accent deosebit perevigorarea lui prin Programul „Prima Casã 2010“.

O altã componentã care poate contribui la un nouritm în construcþii, concomitent cu rezolvarea unorprobleme sociale, este Programul „Renaºterea SatuluiRomânesc“, program care îºi propune stabilirea cadrelorcu studii superioare în spaþiul rural, acolo unde existãmari lacune din acest punct de vedere.

Cã lucrurile sunt luate în serios ne aratã ºi mãsurapreconizatã de a se acorda garanþii de stat pentruproiectele finanþate din fondurile europene.

Facilitãþile menþionate ridicã, însã, problema luãriiunor mãsuri ferme pe linia cadrului legislativ ºi a politiciifiscale, mãsuri care trebuie sã fie coerente ºi stabilepentru o perioadã cât mai lungã.

Dupã cum se ºtie, România se aflã, din 2009, în plinãdesfãºurare a unui program de certificare energeticã aclãdirilor, program necesar pentru a se putea trece laîntocmirea cãrþilor energetice ale clãdirilor conform prac-ticii europene.

Cerinþele esenþiale ale unei clãdirila care se utilizeazã blocurile de zidãrie din BCA

Conform directivei europene 89/106/EEC existãºase cerinþe esenþiale:

rezistenþã ºi stabilitate;siguranþã la foc;igienã, sãnãtatea oamenilor ºi protejarea mediului;siguranþã în exploatare;protecþie împotriva zgomotului;izolare termicã ºi economie de energie.

Rememorând, este bine de ºtiut cã BCA-ul s-a fabri-cat pentru prima datã în anul 1929 în Suedia, în loca-litatea Yxhults. Produsul a fost dezvoltat apoi înGermania, unde este destinat realizãrii structurilor dezidãrie la orice tip de construcþie.

În timp, BCA-ul a devenit un material bun pentru oricetip de construcþii, rezidenþiale sau non-rezidenþiale, extin-deri sau renovãri ale unor construcþii deja existente: de lalocuinþe, ºcoli, spitale, clãdiri administrative pânã la con-strucþii sociale sau spaþii logistice.

În perspectiva eficienþei energetice, blocurile dezidãrie din BCA se preteazã la construirea noilor clãdiricu materiale de zidãrie moderne ºi eficiente, asigu-rându-se astfel o duratã de viaþã mai mare (50 ÷ 100 deani), fãrã costuri pentru termoizolaþii suplimentare.

Izolarea termicã deosebitã, asiguratã de materialul dezidãrie în sine, face ca BCA-ul sã fie cel mai bun mate-rial de zidãrie, neavând concurenþã în acest sens(λ cuprins între 0,10 W/mK - 0,14 W/mK); alte blocuri dezidãrie nu pot îndeplini cerinþele de izolare termicã, lagrosimile uzuale ale zidurilor, decât împreunã cu altemateriale folosite pentru izolare.

BCA devine, astfel, un material unic prin performanþelesale, ca material de zidãrie ºi ca material izolator.

Totodatã, el este considerat cel mai uºor material dezidãrie (conþine 50% ÷ 60% aer prin porii din structurasa, iar aerul este cel mai bun izolator termic), dar are ºi orezistenþã la compresiune ridicatã ºi deci, o rezistenþãportantã foarte bunã.

Datoritã proprietãþilor mult mai bune de izolare ter-micã, un zid de BCA poate atinge, fãrã lucrãri supli-mentare de termoizolare, o clasã energeticã mai marela aceeaºi grosime a zidului.

Are, în acelaºi timp, o foarte bunã rezistenþã la foc,pretându-se la realizarea pereþilor anti-foc.

În ceea ce priveºte izolarea fonicã excepþionalã,BCA-ul atinge coeficientul de atenuare a zgomotelorde 48 dB.

Pentru a înþelege cã BCA-ul este un material de con-strucþie economic, eficient ºi ecologic, este suficient sãreþinem câteva dintre avantajele oferite:

Costuri substanþial reduse pentru construcþii (cupânã la 30% faþã de alte materiale de zidãrie) ºi costurimici de exploatare (consum de energie cu 50% mai mic);

Ideal pentru clãdirile unde costurile sunt limitate(gen programe ANL, Renaºterea satului românesc etc.),unde se cer costuri mai reduse ºi un timp mai scurt derealizare a investiþiilor;

Este un produs ecologic ºi se poate refolosi în pro-porþie de 100%;

Procesul de fabricaþie presupune un consum deenergie mai mic decât în cazul altor materiale, gene-rând, în acelaºi timp, un nivel scãzut de CO2;

Densitatea BCA-ului este mult mai micã decât aaltor materiale de zidãrie, ceea ce duce la realizareaunor ziduri uºoare ºi cu proprietãþi capabile sã facã faþãmult mai bine eventualelor seisme.

Iatã, aºadar, în mare, câteva motive care trebuie sãdetermine folosirea pe scarã largã a BCA-ului la toateconstrucþiile la care se preteazã acest material.

În industria materialelor de construcþii din România, BCA-ul a avut ºi are un rol important, pentru cãreprezintã o alternativã la folosirea clasicei cãrãmizi sau a cimentului prin cofrare.

În acelaºi timp, nu trebuie neglijat faptul cã un loc de muncã pentru producerea BCA-ului susþine altepatru locuri de muncã pe orizontala industriei.

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Refacerea Directivei Etichetarea Energiei a fost pro-pusã de CE în noiembrie 2008. Comisia propune extin-derea scopului directivei existente pentru produse directconsumatoare de energie, la produse corelate cu energia,ca material izolator ºi rame de ferestre. Propunerea a ajunsîn faza poziþiei comune a Consiliului ºi se proiecteazã a fivotatã din nou de PE, la a doua citire, în mai 2010.

În amendamentele de la prima citire, PE a inclus refe-rinþe specifice pentru produsele de construcþie. Acestea aufost opuse, iniþial, de serviciile Comisiei. Apoi Comisia aindicat, într-o hotãrâre anexatã la lucrãrile Consiliului delucru, cã va fi acordatã „atenþie deosebitã“ energiei legatede produse de construcþie atunci când se va întocmi listade prioritãþi cu energia, referitor la produse.

LÃMURIRI ALE PREZENTÃRILORComisiaAndre BRISAER, ºeful Unit 3 din DG Energie s-a referit

la opinia Comisiei asupra implementãrii.Sunt de interes urmãtoarele puncte:

Comisia va examina introducerea produselor în listade prioritãþi care vor fi apte de etichetare;

Aceasta va include, desigur, produsele finite, caferestrele, deoarece ele reprezintã o mare piaþã B2C.Comisia va mai propune mãsuri de implementare;

Etichetarea este mai problematicã pentru produseleintermediare ca materialul izolant, gresia ºi cãrãmizile.Interacþiunea produsului cu restul anvelopei clãdirii estecheia asigurãrii sporului de eficienþã energeticã;

În ceea ce priveºte materialul izolator, în unele cazuri,o comprimare foarte mare necesitatã la izolarea acope-riºurilor reduce performanþa termicã a materialului. De aceea,este necesar ca acest tip de produse sã fie evaluate pebazã de asemãnare;

În cazul regulilor de achiziþii publice, Comisia stabi-leºte cã acestea se vor aplica atunci când statele membredoresc acest lucru.

CEPMCPerformanþa energeticã este o dimensiune a durabi-

litãþii clãdirilor;Cele mai multe produse de construcþii sunt produse

intermediare ºi nu suportã etichete energetice. Declaraþiilede performanþã de mediu, menþionate în CEN/TC 350,includ performanþa energeticã în criteriile de evaluare;

Clãdirile au întâlnit, deja, criteriile CPD, în ceea cepriveºte încorporarea produselor (ER6);

Sensul general al mesajului: Trebuie sã ne concen-trãm, mai degrabã la nivelul clãdirilor, decât pe produseindividuale.

Alte prezentãriReprezentanþii lui Glass for Europe susþin ideea nece-

sitãþilor de etichetare energeticã pentru ferestrele gatafãcute, vândute direct consumatorului. O schemã de etiche-tare de succes, desfãºuratã de Glass and Glazing Federation,existã în Marea Britanie.

Prezentãrile fãcute de reprezentanþii CEMBUREAU ºiWienerberger repetã un mesaj similar, în care produseleintermediare nu ar trebui etichetate energetic. Numaievaluarea întregii clãdiri, susþin aceºtia, este esenþialã.

Refacerea directiveiETICHETAREA ENERGIEI

Prezentare în PEorganizatã de FOCOPE - 4 martie 2010

ARACO


Începând cu luna mai, firma KÖBER include în portofoliul sãu un nou produs superlavabilde interior, din gama superpremium:

KÖBER: lansare produs nou

Încorporat în strategia de dez-voltare pe termen lung a gameide produse KÖBER, ZERTIFIKATPLUS rãspunde provocãrii de alansa o soluþie inovatoare desti-natã pieþei materialelor de finisaj.Produsul este rezultatul a pestedoi ani de cercetare proprie ºiîncorporeazã, pentru prima datã,avantajele combinaþiei ionilor deargint cu dispersia poliuretanicãBayhydrol de la Bayer MaterialScience, tehnologie dezvoltatã despecialiºtii firmei KÖBER.

Noul produs purificã aerul distru-gând rapid microbii din încãperileîn care este aplicat, oferind cumpã-rãtorilor siguranþa unui mediusãnãtos, timp îndelungat. Este înacelaºi timp un produs ideal pentruzugrãvit: uºor de aplicat, cu puterede acoperire de la primul strat,garantând o peliculã albã, uni-formã. Eficienþa produsului împo-triva microbilor a fost testatã lainstitutul ISEGA Germania ºi înlaboratorul ISHIZUKA din Japonia(reduce în procent de peste99,928% Staphylococcus aureusºi de peste 99,998% Escherichiacoli, din primele 24 ore de la apli-care). KÖBER are, deci, în acestmoment un produs de excepþie,complet, care pe lângã perfor-manþele garantate iniþ ial în

ZERTIFIKAT - vopsea superlava-bilã, putere mare de acoperire,uºurinþã în aplicare, grad ridicat dealb - aduce beneficii noi: efectîndelungat antimicrobian, inclusivanti-mucegai, testat în laboratoaredin þãri cu standarde ridicateprivind sãnãtatea (Japonia ºiGermania). Toate aceste calitãþi îlrecomandã atât pentru spaþiile delocuit, cât ºi pentru cele cu desti-naþii speciale, cum sunt grãdiniþele,ºcolile, cabinetele medicale, spi-talele, construcþiile din industriaalimentarã ºi farmaceuticã.

Înfiinþatã în 1991, KÖBER esteîn prezent numele a douã fabrici devopsele (una la Turtureºti cu o capa-citate anualã de cca. 50.000 tone,cealaltã pe platforma industrialãSãvineºti, judeþul Neamþ, cu o capa-citate anualã de cca. 120.000 tone)ºi a unei fabrici de centrale termice

în localitatea Vaduri, cu reþele pro-prii de desfacere a produselor, cuexporturi în Europa ºi Asia cu o cifrãde afaceri de mai multe zeci de mili-oane de euro ºi peste 500 de anga-jaþi, unii dintre ei de la începutulafacerii, în urmã cu 19 ani.

Firma KÖBER SRL furnizeazãde la produse decorative (destinatesegmentului DIY ºi firmelor de con-strucþii), pânã la produse specialepentru protecþia metalului, produsepentru protecþia lemnului, vopselepulberi ºi produse auto. De aseme-nea, este unul dintre puþinii pro-ducãtori de rãºini din România.

KÖBER are certificat Sistemulde Management de cãtre TÜVSUDDEUTSCHLAND ºi Sistemulde Asigurare a Calitãþii de cãtreGERMANISCHER LLOYD CERTI-FICATION GmbH, fiind prima firmãdin industria lacurilor ºi vopselelorcare a obþinut (în 2000) un sistemcertificat de Management de Mediu.

Pentru a veni în întâmpinareaclienþilor sãi, produsele firmei, atâtcele în solvent organic, cât ºi cele îndispersie apoasã, au fost testate încadrul laboratoarelor autorizate,obþinând agremente tehnice aleICECON.

Informaþi i supl imentare pe www.kober.rowww.ZERTIFIKAT.ro


Efecte colateraleale reabilitãrii termice locale

conf. univ. dr. Gabriela Ecaterina PROCA - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“, Iaºi

Cine are îndoieli din acest punctde vedere, nu trebuie decât sã pri-veascã modul în care, în capitalã darºi în alte localitãþi, se desfãºoarãreabilitarea termicã a blocurilor delocuit ºi credem cã se va convingede cele afirmate mai înainte.

La toate acestea se adaugã vop-sirea aproape uniformã, cu aceeaºiculoare deci, a construcþiilor respec-tive, aºa încât nu ne mai dominãvechiul gri, ci roºul ºi, pe ici-colo,portocaliul (politic), la modã decâþiva ani.

Dar sã vedem în ce constã reabi-

litarea termicã ºi cum se face ea, pe

un exemplu înregistrat în Iaºi, unde

se întâlnesc cam aceleaºi metehneca ºi la Bucureºti.

REABILITARE TERMICÃ.ANVELOPARE

Reabil i tarea termicã a uneiconstrucþii are în vedere creº-terea nivelului de confort termic,cu eliminarea sau atenuareaefectelor punþilor termice exis-tente, fiind vizatã îmbunãtãþireaperformanþelor elementelor exte-rioare de construcþie, cât ºi aleinstalaþiilor ºi surselor de încãl-zire sau climatizare.

Anvelopa construcþiei estereprezentatã de ansamblul ele-mentelor exterioare (soclu, pereþiexteriori, suprafeþe vitrate, acoperiº),iar aplicarea unei protecþii termicesuplimentare a faþadelor reprezintãdoar o etapã a reabilitãrii termice.

Mai devreme sau mai târziu, trebuia sã ne constrângã ºi pe noi nevoia gospodãririi mai responsabile aenergiei ºi, pe aceastã bazã, a economisirii resurselor furnizoare de materii prime pentru realizarea ei,întrucât aceste resurse devin din ce în ce mai limitate ºi mai scump de procurat, atât din þarã cât ºi dinstrãinãtate.

Economisirea energiei se impune în exploatarea construcþiilor, loc unde acest aspect era tratat cudestulã uºurinþã pe tot traseul proiectare-execuþie-exploatare. ªi chiar dacã, din concepþie, se prevedeaulucrãri ºi materiale care sã asigure un grad mai ridicat de protecþie termicã sau de folosire a unor alterna-tive (în principal energia solarã), constructorii, mânã în mânã cu beneficiarii (asociaþiile de locatari),eludau cu bunã ºtiinþã aplicarea noilor soluþii, ºi, pe aceastã cale, obþinerea unor costuri mai mici. Nu depuþine ori anveloparea termicã a fost executatã prin metode artizanale, fãrã proiect sau expertizã tehnicãde specialitate.

Foto 1 Foto 2

Foto 4Foto 3


SOLUÞII LOCALE. EFECTE LOCALEÎn lipsa unei informãri corecte a

proprietarilor de locuinþe, mulþi dintre

aceºtia au recurs la soluþii locale,

gândite ºi executate necorespunzã-

tor din punct de vedere tehnic, de

cele mai multe ori chiar fãrã

obþinerea unei autorizaþii de con-

strucþie ºi, nu în ultimul rând, cu

prejudicii de ordin tehnic ºi estetic

pentru blocurile de locuinþe.

Dintre soluþiile locale de anvelo-

pare se menþioneazã:

placãrile cu polistiren expandat

(unul sau douã apartamente pe

nivel, foto 1, 8; câteva nivele pla-

cate, altele nu, foto 2) finisate

ulterior în culori care creeazã un dis-

confort estetic ºi afecteazã continui-

tatea arhitecturalã;

realizarea unor acoperiºuri de

tip ºarpantã, chiar ºi la blocuri cu

10 etaje, eventual cu variante diferite

de ºarpante la scãri adiacente (foto 3);

închiderea balcoanelor, în sis-

tem neunitar, fiecare proprietar ale-

gându-ºi propriul model de închidere

(foto 3, 4).

Placarea doar a suprafeþei exte-

rioare a unui apartament, care nu

rezolvã problema punþilor termice ºi

are un aport minim la creºterea

nivelului de confort termic.

Sistemul incorect de fixare a tâm-

plãriei pentru un balcon poate ge-

nera prelingerea/scurgerea apei din

precipitaþii pe faþade ºi degradarea,

pe aceastã cale, a planºeelor de la

nivelele inferioare (foto 5-7).

În situaþiile în care proiectanþii au

considerat cã balcoanele pot fi

închise, proiectarea ºi execuþia au

condus spre un aspect estetic ordo-

nat ºi civilizat.

Acoperiºurile de tip ºarpantã

realizate incorect, eventual fãrã

autorizaþie de construcþie, genereazã,

chiar ºi numai dupã câþiva ani de

existenþã, multe inconveniente:

detaºarea ºarpantei cu o dis-

tanþã sub 30 cm - 45 cm faþã de atic,

cuplatã, eventual, cu lipsa jgheabu-

rilor ºi burlanelor, favorizeazã umezirea

excesivã a pereþilor ultimelor nivele

în timpul ploilor/formarea þurþurilor

de gheaþã pe întreg perimetrul

acoperit (foto 8);

ancorarea insuficientã sau

incorectã a acoperiºului creeazã

premisele deplasãrii acestora în tim-

pul furtunilor de varã, fiind menþio-

nate distrugeri importante în ultimii

ani la Iaºi, Drobeta Turnu Severin,

Cluj, Oradea.

De semnalat cã la lucrãrile de

anvelopare, la nivel de scarã de bloc,

nu se remarcã ºi eventuale lucrãri de

reparaþii capitale la acoperiºuri (sub-

ansamble constructive ce fac parte

din anvelopa construcþiei).

Pe ansamblu, monotonia faþade-

lor blocurilor din fondul construit

existent a fost înlocuitã, treptat, de

un haos estetic „desãvârºit“.

Deºi în România existã un

pachet legislativ coerent privind cali-

tatea în construcþii, modul în care

sunt exploatate ºi întreþinute acestea

lasã de dorit.

În lipsa unei informãri a propri-

etarilor ºi administratorilor de clãdiri

cu privire la obligaþiile ce le revin,

degradarea treptatã a construcþiilor

devine o problemã greu de stãpânit.

În aceste condiþii, un proprietar al

unei locuinþe degradate parþial, în

urma unor modificãri ale elementelor

de închidere exterioare fãcute de

vecini, are ºanse practic nule de

remediere.

Ar fi de dorit, în acest sens, o

implicare activã a serviciilor de spe-

cialitate (arhitecturã ºi urbanism, dis-

ciplinã în construcþii) din cadrul

administraþiei publice locale pentru a

preveni ºi, acolo unde este cazul, a

corecta iniþiativele locale. Altfel, de la

bune intenþii vom „culege“ risipã de

fonduri, timp pierdut ºi lucrãri de

reabilitare termicã de calitate ºi

eficienþã energeticã îndoielnicã.

Foto 5 Foto 7Foto 6

Foto 8


1.1.0. DEFINIÞII1.1.1. Servicii calificate de managementTotalitatea serviciilor sau acþiunilor pe care le executã

consultantul, pentru sau în numele investitorului, care auca scop coordonarea generalã a investiþiei pe întreagaperioadã de desfãºurare (etapa preliminarã, etapa de fun-damentare ºi etapa de execuþie).

1.1.2. Servicii de consultanþã sau lucrãriSunt serviciile de consultanþã pentru care investitorul

(clientul) angajeazã, pe bazã de contract, inginerul con-sultant, în vederea executãrii de cãtre acesta a unorservicii profesionale calificate ºi competente sau sã-lreprezinte în numele sãu, în vederea realizãrii uneilucrãri. Serviciile de consultanþã sau lucrãrile pe careinginerul consultant le poate executa se desfãºoarã petoatã perioada de promovare a unei investiþii sau pe oanumitã etapã sau fazã, începând cu etapa preliminarã(studii preliminare, rapoarte, analize, studii de prein-vestire, expertize etc.), continuând cu faza de funda-mentare (documentaþii pentru avize, studii de teren,studii de fezabilitate, etc.) ºi încheind cu etapa de exe-cuþie (proiecte, supravegherea execuþiei, asistenþatehnicã etc.).

1.1.3. Inginer consultant (consultant, inginer, arhitect)Este persoana sau societatea comercialã care

îndeplineºte condiþiile legale de prestare de servicii de

consultanþã sau lucrãri, deþine un statut profesional, areindependenþã în relaþiile cu investitorul ºi antreprenorul,are competenþa ºi calificarea necesarã realizãrii unorservicii de consultanþã sau lucrãri, pe bazã de contractde consultanþã, în scopul realizãrii unei lucrãri;

1.1.4. Entitate achizitoare (investitorul, clientul,

beneficiarul)

Persoana juridicã, societatea comercialã sau regia

autonomã, care are finanþarea asiguratã ºi intenþioneazã

sã promoveze o investiþie (lucrare) ºi care angajeazã, pe

bazã de contract, consultanþi ºi antreprenori pentru

prestarea de cãtre aceºtia a unor servicii de consultanþã

sau lucrãri.

1.1.5. Contractantul general (antreprenor general)

Este antreprenorul care are capacitatea tehnicã ºi

organizatoricã de a se angaja, exclusiv în nume propriu,

în relaþii contractuale cu investitorul ºi/sau directorul de

proiect, pentru execuþia unor lucrãri, prin forþe proprii sau

pe baze contractuale, împreunã cu alþi antreprenori spe-

cializaþi sau furnizori. Aceºtia din urmã au, faþã de antre-

prenorul general, statutul de antreprenori de specialitate

(subantreprenori).

1.1.6. Contractantul (antreprenor sau contractor)

Persoanã juridicã, societate comercialã sau regie

autonomã, organizatã ºi dotatã corespunzãtor pentru

1.1.0. Definiþii

2.0.0. Echipa de execuþie ºi delimitarea contractului

3.0.0. Serviciile de bazã ale directorului de proiect

4.0.0. Servicii suplimentare prestate de directorul de proiect

5.0.0. Responsabilitãþile investitorului

6.0.0. Costul proiectului (investiþiei)

7.0.0. Plãþi cãtre directorul de proiect

8.0.0. Situaþii contabile

9.0.0. Arbitraj

10.0.0. Rezilierea contractului

11.0.0. Succesori ºi mandatari

12.0.0. Delimitarea contractului

13.0.0. Asigurare

14.0.0. Valuta ºi cursuri de schimb

15.0.0. Condiþii speciale de contractare

16.0.0. Anexa a

17.0.0. Anexa b

18.0.0. Alte prevederi

LISTA CAPITOLELOR PRINCIPALE

(Urmare din numãrul anterior)

Consultanþaîn investiþii-construcþii (XVII)

CONTRACTUL DE MANAGEMENT

ing. Petre IONIÞÃ

execuþie de lucrãri, care îndeplineºte condiþiile legale de

a desfãºura acest gen de activitate ºi a semnat un con-

tract de execuþie, având ca obiect realizarea unei lucrãri.1.1.7. Contract (acord) de management

Este actul juridic încheiat prin acordul de voinþã între

investitor (client) ºi directorul de proiect. De regulã con-

tractul este compus din „ACORDUL DE CONTRACT“,

însoþit de condiþii generale de contractare, condiþii spe-

ciale de contractare ºi anexe.

1.1.8. Furnizor

Este persoana juridicã, societatea comercialã sau

regia autonomã care asigurã, pe bazã de oferte ºi con-

tracte, livrarea de materiale, utilaje ºi echipamente, ºi,

dupã caz, proiectarea ºi montarea acestora. În funcþie

de complexitatea sarcinilor pe care le contracteazã ºi

realizeazã, furnizorul poate fi: furnizor general sau furni-

zor de specialitate (subfurnizor).

1.1.9. Investiþie numitã în cele ce urmeazã ºi „lucrare“,

„lucrãri“ sau „proiect“

Reprezintã toate lucrãrile (permanente ºi temporare),

care sunt definite prin contract, pentru care se fac cheltu-

ieli de capital, finanþate integral de stat sau din sectorul

particular, din bugetele locale, din fondurile special con-

stituite prin lege în afara acestor bugete ºi din credite

externe sau contractate direct de stat, pentru proiectarea

ºi realizarea de investiþii, inclusiv instalaþiile aferente.

1.1.10. Preþ de contract

Este suma menþionatã în Acordul de contract ºi

Anexele la contract, ca remuneraþie a directorului de

proiect pentru executarea serviciilor sau lucrãrilor

înscrise în contract.

1.1.11. Proiect

Totalitatea acþiunilor ºi serviciilor care se întreprind

de un investitor pentru realizarea unei investiþii,

începând cu etapa de analize preliminare (studii preli-

minare, rapoarte, analize etc.), continuând cu faza de

fundamentare (documentaþii pentru avize, studii de feza-

bilitate etc.) ºi finalizând cu etapa de execuþie ºi recepþie

(proiecte, licitaþia ºi contractare, execuþia lucrãrilor,

probe tehnologice, recepþii etc.)

1.1.12. ªantier

Reprezintã terenurile ºi alte suprafeþe, în sau prin

care lucrãrile urmeazã sã fie executate ºi orice alte

terenuri sau locuri prevãzute de beneficiar în scopul con-

tractului, împreunã cu acele alte suprafeþe care pot fi

desemnate în contract sau precizate ulterior de consul-

tant ca fãcând parte din ºantier.(Continuare în numãrul viitor)


Protejarea suprafeþelor de ipsosprin acoperire cu pelicule organice

Lidia RADU - Universitatea Tehnicã de Construcþii BucureºtiMarcela MUNTEAN, Ovidiu DUMITRESCU - Universitatea Politehnicã Bucureºti

Mãcinarea, cunoscutã ca fiind ofazã de fabricaþie puternic ener-gofagã (atât a materiilor prime, cât ºia semifabricatului), se face mult maiuºor ºi cu un consum energetic sen-sibil mai mic în cazul fabricãrii ipso-sului sau a lianþilor pe bazã de ipsos.Toate acestea pot explica preþurileatât de diferite ale lianþilor pe bazãde ipsos, comparativ cu ale celor pebazã de ciment Portland: de 2 - 3 orimai mici pentru lianþii de ipsos.

Din punctul de vedere al propri-etãþilor mecanice, însã, ipsosul esteinferior cimentului Portland ºi cimen-tului Portland alb ºi, pentru utilizarea

lui pe scarã mai largã în construcþii,se impune îmbunãtãþirea acestorproprietãþi.

Pe de altã parte, trebuie sublini-atã lucrabilitatea foarte bunã alianþilor pe bazã de ipsos, capaci-tatea lor de a se modela extrem deuºor, chiar în forme complicate, pre-cum ºi capacitatea ipsosului de a seîntãri rapid în aer.

Proprietãþile fizico-mecanice alematerialelor liante pe bazã de ipsospot fi sensibil îmbunãtãþite prin peli-culizarea suprafeþei acestora. Apli-carea unei pelicule organice stabile

la suprafaþa ipsosului determinãreducerea drasticã a porozitãþiimaterialului ºi, totodatã, o creºtere astabilitãþii la acþiunea apei ºi/sau adiferitelor medii corozive.

Fig. 2: Detaliu a monumentuluiGiovani ºi Pietro de Medici,

sacristia veche din San Lorenzo – Florenþa(realizat de Verocchio în 1472)

Fig. 3: Detaliu al unui plafon de ipsos,Castelul Broughton din Oxon, 1600

Fig. 4: Casa Borujerdi din Kashan,Iran – sec. 19

Ipsosul este un material de construcþie care se caracterizeazã printr-un foarte bun grad de alb (peste80%), superior cimentului Portland alb (75% - 76%).

El este, totodatã, un material ieftin, comparativ cu cimentul Portland ºi cimentul Portland alb. Astfel,temperatura de deshidratare a rocii de gips, de numai 110 0C - 170 0C, este net inferioarã celei necesare calcinãriiamestecului brut pentru obþinerea cimentului Portland sau a cimentului Portland alb, de peste 1.500 0C -1.600 0C. De asemenea, tehnologia de obþinere a ipsosului este mai avantajoasã, implicând un consumgeneral de energie mai scãzut.

Fig. 1: Element arhitectural, sec. 14 – Anglia


Ipsosul este un material de con-strucþie destul de vechi. Se pare cãel s-a folosit ºi la construcþia pirami-delor iar, mai târziu, pentru realizareaunor efecte estetice deosebite, înspecial în interiorul clãdirilor. Stuca-turile de ipsos, de exemplu, din inte-riorul clãdirilor au constituit adevãrateopere de artã (fig. 1 - 4).

Protejarea suprafeþelor de ipsoscu ajutorul unor pelicule organicestabile în timp, la intemperii precumºi la acþiunea mediilor corozivesaline, acide etc. poate permite reali-zarea unor elemente arhitectonicedeosebite ºi în exteriorul clãdirilor.

Pentru peliculizare se pot folosi,cu bune rezultate, rãºini epoxidicesau poliesterice. Dintre ele, s-auales rãºinile epoxidice, ºtiut fiind fap-tul cã acestea au o foarte bunã sta-bilitate la umiditate ºi la acþiuneafactorilor de mediu corozivi.

Aºa cum se ºtie, orice materialpe bazã de ipsos prezintã, dupãîntãrire, o structurã extrem de neo-mogenã, cu porozitate ridicatã(fig. 5). Se pot observa, cu uºurinþã,numeroºi pori sferici sau cilindricicare comunicã între ei - aºa numiþiipori interconectaþi. Porii interconec-taþi faciliteazã comunicarea uºoarãcu exteriorul ºi, deci, penetrarea cuuºurinþã a fluidelor din exterior spreinteriorul probei, provocând în timpscãderea rezistenþelor mecanice alematerialului.

Peliculizarea superficialã, cu orãºinã organicã, împiedicã pene-trarea fluidelor în interior ºi, mai mult,contribuie la densificarea superfi-cialã a materialului. Prin peliculizare

se ajunge de la o porozitate de 30%- 33% a ipsosului, la valori sub-unitare ale porozitãþii, la suprafaþaprobelor pe adâncimi de câþivamilimetri - adâncime corespunzã-toare grosimii stratului protector.

Rãºina provoacã colmatareaporilor care comunicã cu exteriorulºi, astfel, materialul se densificã.

REZULTATE EXPERIMENTALEDrept material suport pentru peli-

culizare s-a utilizat ipsosul de con-strucþii bogat în β-CaSO4 · 0,5H2O,ale cãrui proprietãþi (tabelul 1) aufost determinate dupã metode stan-dardizate - SR ISO 3049/1996.

Urmãrirea atentã a distribuþieigranulometrice, cu ajutorul unuiaparat de tip granulometru cu laserMALVERN, MASTERSIZER 2000, afracþiunii mai mici de 100 μm a evi-denþiat fineþea avansatã a ipsosului(fig. 6). Granulometria este îngustã,prezentând o pondere semnificativãîn cazul particulelor cuprinse între1 μm - 10 μm.

Înaintea aplicãrii peliculei orga-nice, probele de ipsos au fost pãs-trate în aer, timp de 7 zile, pentrudesãvârºirea procesului de hidratare-hidrolizã (întãrire). Acest fapt a fostconfirmat ºi de analizele roentgeno-grafice, care, dupã 7 zile de pãstrare

Fig. 5: Imagine de microscopie opticã a unei probede ipsos - 100 X (pori interconectaþi – roºu)

Fig. 6: Curba de distribuþie granulometricã a ipsosului

Fig. 7: Variaþia în timp a rezistenþelor mecanice relative pentru paste de ipsospãstrate 2 ore ºi 7 zile înainte de peliculizare

Tabelul 1



a pastelor de ipsos, au evidenþiatexistenþa în totalitate a dihidratului -CaSO4 · 2H2O.

Alegerea timpului optim de pãs-trare a probelor de ipsos, înainteaaplicãrii peliculelor organice, afost confirmatã experimental - fig. 7.La aplicarea peliculelor, dupãnumai 2 zile de pãstrare a probelorde ipsos, rezistenþele mecanice lacompresiune ºi la încovoiere au fostfoarte mici. Adeseori, s-au obþinutvalori ale rezistenþelor mecanice maimici decât ale probei de referinþã(etalon).

În cazul probelor pãstrate timp de7 zile, când procesul de întãrire alipsosului este practic finalizat, s-auobþinut valori spectaculoase, atâtpentru rezistenþa la compresiune,cât ºi pentru cea la tracþiune - de 4,pânã la de 4,3 ori mai mari decât aleprobei martor - fig. 7.

Rezultatele au fost fireºti, avândîn vedere faptul cã, dupã numaidouã zile de pãstrare, procesul deîntãrire a ipsosului nu este realizat

decât în proporþie de 60% - 65%,aºa cum s-a observat din analizeleroentgenografice.

O importanþã deosebitã o are ºigrosimea peliculei. Încercãrileexperimentale au demonstrat cãaceasta este optimã la valori de1,3 mm - 1,5 mm. Pelicule maigroase nu sunt economice ºi nici nuconduc la creºteri spectaculoase aleproprietãþilor mecanice. Peliculeleprea subþiri sunt mai sensibile laîncercãrile agresive: la variaþii de pHale mediului sau la variaþiile bruºtede temperaturã ºi prezintã o durabi-litate mai scãzutã, practic un ciclu deviaþã mai scurt.

Ipsosul peliculizat prezintã ocomportare bunã în apã ºi în mediiagresive sulfatice:

La pãstrarea în apã s-auobþinut coeficienþi de înmuiere de0,9 - 1,1, comparativ cu numai 0,2în cazul ipsosului nepeliculizat(0,8 reprezintã valoarea limitã destabilitate);

În soluþii sulfatice, s-au obþinutcoeficienþi de 0,93 - 2,50 pentru ipso-sul peliculizat ºi de numai 0,7 - 0,8pentru ipsos (limita minimã admisi-bilã este de 0,90).

Imaginile de microscopie elec-tronicã ale probelor de ipsos peli-culizate pun în evidenþã structurainternã a probelor de ipsos ºi peli-cula superficialã de grosimi diferite -fig. 8. Structura internã a probeloreste asemãnãtoare, apar cristale dedihidrat bine formate, aranjateneregulat. Se pot remarca unelediferenþe ale aspectului porilor înfuncþie de particularitãþile stratului derãºinã; de exemplu, la timpi maiîndelungaþi de la preparare pânã laaplicarea rãºinii se observã cãrãmân mulþi pori neimpregnaþi - com-parativ fig. 8a ºi fig. 8b.

CONCLUZIIPe baza rezultatelor experimentale

obþinute, se pot afirma urmãtoarele:Se constatã o îmbunãtãþire

remarcabilã a proprietãþilor ipsosuluiprin aplicarea unor pelicule organiceepoxidice la suprafaþa acestuia;

Încercãrile mecanice (la com-presiune ºi tracþiune) efectuate asupraipsosului peliculizat aratã îmbunãtãþirispectaculoase, de ordinul 100% -400%, faþã de martorul ne-peli-culizat; rãºina preia o mare parte atensiunilor interne care apar la solici-tãrile mecanice;

S-a constatat cã materialelecompozite (ipsos/rãºinã epoxidicã)sunt stabile faþã de apã ºi la acþi-unea mediilor sulfatice agresive,dacã se alege o grosime optimã apeliculei de rãºinã.

BIBLIOGRAFIE1. RADU, L., MUNTEAN, M.,

The evaluation of the performancesof decorative mortars made of thenon-formal pigments, The 16th Con-ference Ibausil 20-24 sept., 326-P3.37, p. 2-1299, 2006;

2. RADU, L., LONESCU, A.,ROPOTÃ, L., MUNTEAN, M., Influ-enþa unor pigmenþi asupra caracte-risticilor unor mortare decorative,a X-a Conferinþã de ªtiinþa ºi Ingi-neria Materialelor Oxidice - CONSILOX,p. 53, 2008.

Fig. 8: Imagini electronomicroscopice ale ipsosului peliculizat.a. - imediat dupã preparare; b. - dupã 20 de min. de la preparare


Asociaþia Producãtorilorde Materiale de Construcþii din România

ConstructExpo 11 - 15 Mai 2010SIMPOZION

„LEMNUL - un produs de construcþiipentru dezvoltare durabilã”

ROMEXPO, Sala Nicolae Bãlcescu, 12 Mai 2010

Principalele teme în discuþie:a) pãdurile României - factor de susþinere a dezvoltãrii

naþionale durabile, situaþie fond forestier - exploatabilitate,planificare, sustenabilitate;

b) politici de industrializare a lemnului pentru construcþii;c) politici de cercetare pentru valorificarea în construcþii

a materialului lemnos;d) politici de construcþii pentru stimularea construirii

locuinþelor din lemn;e) poziþiile asociaþiilor profesionale vis-a-vis de politicile

guvernamentale;f) realizãri în România - oferta de structuri ºi case din lemn;g) izolaþii din fibrã de lemn ºi materiale complementare

pentru construcþii.

Parteneri la manifestare: Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, Ministerul Economiei, Comerþului ºi Mediului deAfaceri ºi Ministerul Mediului ºi Pãdurilor.

Vor fi prezenþi, de asemenea, reprezentanþii institutelorde cercetare în materiale de construcþii, mediul academic,producãtori de utilaje specializate, precum ºi principaliiactori ai pieþei lemnului ºi produselor pentru construcþii.


Simularea ventilãrii naturale în clãdiriprin modelare fizicã

Adrian RADU, Maricica VASILACHE, Dan OSPIR, Ancuþa MOCANU, Costel AVRAM -Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Iaºi

Ventilarea este un proces impor-

tant pentru asigurarea unor condiþii

favorabile în clãdiri, cum sunt:

împrospãtarea aerului, menþinerea

unor niveluri potrivite de temperaturã

ºi umiditate, evacuarea unor sub-

stanþe poluante etc. Ea poate fi natu-

ralã, mecanicã sau mixtã. În primul

caz, este generatã permanent de

diferenþe de temperaturã sau inter-

mitent ºi de acþiunea vântului, astfel

cã nu implicã un consum de energie,

ceea ce corespunde cu una din exi-

genþele principale ale dezvoltãrii

durabile.

Existã douã categorii de pro-

bleme privind ventilarea în con-

strucþii, dupã scopul urmãrit:

satisfacerea cerinþelor de igienã

ºi confort prin ventilarea încãperilor

în locuinþe, birouri, sãli de clasã din

ºcoli ºi universitãþi, spitale etc.

utilizarea unor elemente de

construcþie cu straturi de aer (faþade

ºi acoperiºuri ventilate, ferestre cu

mai multe rânduri de geam, canale

ºi coºuri de evacuare a gazelor etc.).

VENTILAREA ÎNCÃPERILORTimp de secole, ventilarea natu-

ralã a spaþiilor din clãdiri a fost posi-bilã la nivel mulþumitor, fãrã proiectespeciale, deoarece tâmplãriile nuerau etanºe, existau canale de fumºi sobe care activau tirajul termic.În prezent situaþia s-a schimbat,existã dotãri superioare, uneleavând emisii nocive, se fumeazã ºi,în mod evident, creºte frecvenþacazurilor de condens, alergii ºi altemaladii, toate direct legate de insufi-cienþa ventilãrii în spaþiile utile.

Constructorii au înþeles cã lipsaventilãrii contribuie la generalizareafenomenelor de condens atuncicând s-au confruntat cu aceastãsituaþie la clãdirile din panouri marisau cu diafragme din beton armat, labucãtãrii unde sunt instalate maºinide gãtit cu gaze, care la ardere pro-duc bioxid de carbon ºi vapori deapã. Suprafeþele interioare alepereþilor exteriori, cu punþi termice,se acopereau cu mucegai. Acestfenomen se produce ºi acum dupãmontarea ferestrelor etanºe cugeam termopan când locatarii nu þinseamã cã trebuie sã asigure ventilarea

permanentã a încãperilor, deºipunþile termice sunt corectate. Maipuþin evidente, dar tot atât de impor-tante, sunt stãrile de obosealã ºialergiile în locuinþe, ºcoli, birouri ºialte spaþii insuficient ventilate. Defapt, se pune atât problema ventilãriigenerale a încãperilor cât ºi proble-ma optimizãrii distribuþiei ventilãrii,astfel încât, indiferent de poziþia per-soanelor, necesarul de aer curat sãfie asigurat. Rata ventilãrii, stabilitãuniform pe clãdire, în funcþie de per-meabilitatea anvelopei ºi de expu-nerea la vânt prescrisã de normativulC-107, are în vedere calculul nece-sarului de cãldurã ºi nu se referã, înmod special, la aspectele de igienãºi de confort.

O primã posibilitate, grosierã, deexaminare a ventilãrii unei unitãþifuncþionale, bazatã pe simulareacâmpului termic a fost utilizatã în /1/cu prilejul renovãrii imobilului ieºeande locuinþe sociale din str. Tabacului.

Întrucât viteza curenþilor de aerventilat este foarte micã, exceptândorificiile de intrare ºi de evacuare aaerului, se poate admite cã aerul arfi un fluid nevâscos ºi incompresibil.

Ventilarea naturalã în construcþii este necesarã pentru satisfacerea exigenþelor esenþiale de perfor-manþã, ea devenind o problemã de actualitate mai ales datoritã utilizãrii tâmplãriilor cu geam termopan.Ventilaþia naturalã se impune în vederea diminuãrii folosirii aparatelor de aer condiþionat.

În faza de proiectare a construcþiilor, este necesarã o analizã prin simulare numericã sau cu modelefizice, din care sã rezulte distribuþia curenþilor de aer. În prezent, chiar dacã se prevãd ochiuri mobile saualte dispozitive de ventilare, lipseºte întotdeauna o analizã 3D a curgerii aerului prin încãperi sau prinelementele de construcþie ventilate.

În studiul de faþã, se prezintã principiile modelãrii fizice pe baza criteriului de similitudine Grashof,pentru un acoperiº mansardat, într-o variantã nouã, comparabilã cu modelarea fizicã în apã, utilizatã laI.N.S.A. - Reims.

Ventilarea naturalã pe sub învelitoare, la acoperiºuri mansardate, cumulatã ºi cu un strat subþiretermoreflectant poate îmbunãtãþi condiþiile de confort pe timp de varã.


În aceastã situaþie, curgereaaerului poate fi asimilatã cu cea acãldurii, adicã fãrã vârtejuri. S-aobþinut o imagine aproximativã acâmpului de viteze ºi a gradului deprimenire a aerului, în diversepuncte (fig. 1), utilã pentru proiec-tarea de arhitecturã, dar insuficientãpentru analiza unor situaþii speciale,cum sunt cazurile de ventilareîntr-un spaþiu de tratament medical(unde trebuie evitatã infectareapacientului sau a medicului) ori într-oindustrie de mare fineþe.

VENTILAREAELEMENTELOR DE CONSTRUCÞIEAceastã situaþie apare în cazul

structurilor ventilate denumite„double peau“, „double skin“ sau„hinterlüftete Fassade“ (fig. 2).

Un strat de aer separã peretelede bazã cu izolaþia termicã aferentãde stratul de protecþie împotriva ploii.Iniþial, acest strat avea numai rolulde a permite scurgerea picãturilor deapã (fig. 3), însã acum poate con-tribui ºi la protecþie termicã vara.Structuri similare sunt la acoperiºuriunde un strat de aer ventilat poate fifolosit pentru evacuarea vaporilor deapã ºi a cãldurii excesive vara /4/.

Analiza procesului de ventilareeste necesarã în multe problemeinginereºti speciale ca: exploatareaunui perete de tip Trombe, valorifi-carea unei sere adiacente la ofaþadã, folosirea sistemului denumit„puþ canadian“ /3/, fereastrã finlan-dezã, combaterea consecinþelorigrasiei cu ajutorul unor canale înzidãrie ºi chiar propagarea fumuluiîn cazul unui incendiu (fig. 4).

MODELAREA FIZICÃA VENTILÃRII NATURALE

Ventilarea naturalã determinatãde diferenþe de temperaturã seexplicã prin faptul cã aerul cald estemai uºor decât cel rece, iar pentru

realizarea modelelor fizice trebuieconsiderate unul din criteriile desimilitudine Grashof (Gr) ºi Rayleigh(Ra), având expresiile:

unde simbolurile au semnificaþiilecunoscute:

L - lungimea (m);g - acceleraþia gravitaþiei (m/s2);β - coeficientul de dilatare termicã

(1/K);ν - vâscozitatea cinematicã (m2/s);ΔT - diferenþa de temperaturã (K);a - difuzivitatea termicã (m2/s).În cazul general, prototipul ºi

modelul la scarã redusã pot conþinegaze diferite. Dacã gazul este acelaºi,de exemplu aerul, condiþia Gr sereduce la:

(L3·ΔT)P = (L3·ΔT)M

sauΔTM = ΔTP·(SL)

-1

Rezultã cã diferenþa de tempe-raturã aplicatã pe model va trebui sãfie mult mai mare decât cea de peprototip. De exemplu, dacã scaralungimilor SL = 1/10, atunci ΔTM =1000·ΔTP, ceea ce nu se poate rea-liza în practicã. Totuºi pentru cazu-rile de ventilare, la care diferenþa detemperaturã este foarte micã, mode-larea fizicã poate fi realizatã la scaraSL = 1/5.

Fig. 1 – Rezultatul modelãrii numerice simplificate.a - Locuinþa are ferestre permeabile la aer. Situaþia înainte de reabilitare;

b - Locuinþa are ferestre etanºe.Situaþia dupã reabilitare: zonele întunecate sunt puternic ventilate, cele albe sunt slab ventilate.

Fig. 2: Perete cortinã ventilat

Fig. 4: Puþ canadian /3/Fig. 3: Zidãrie cu strat de aer ventilat

a. b.



Mai mult decât atât, ceea ceintereseazã în mod special este sãse afle la ce diferenþã de tempe-raturã începe ventilarea naturalã încondiþiile date. Pe aceastã bazã, încadrul catedrei de Construcþii civile ºiindustriale a fost construit modelulunui acoperiº ventilat, urmãrind caprin ventilare ºi termo-reflectare sãse îmbunãtãþeascã nivelul de conforttermic în sezonul cald /4, 5/. Curge-rea aerului a fost vizualizatã cu fum,dar ºi prin termografie IR, printr-unperete lateral transparent (fig. 5).

În scopuri similare, la I.N.S.A.-Reims /6/ experimentãrile se efec-tueazã pe baza criteriului Raileygh,

folosind un model cu apã ºi vizua-lizãri cu particule ºi un fascicul laser.În acest mod se beneficiazã ºi defaptul cã apa prezintã unele caracte-ristici fizice mai favorabile pentrusatisfacerea criteriului Ra.

BIBLIOGRAFIE1. UNGUREANU, C. C. - Ele-

mente privind ventilarea clãdirilor

reabilitate termic, Editura Societãþii

Academice „Matei - Teiu Botez“ Colecþia

Higrotermica în Construcþii, 2009.

2. HORST, Arndt - Wärme und

Feuchteschutz in der Praxis: die

neue Warmeschutzverordnung in

Anwendung, Berlin: Verlag Fur

Bauwesen, ISBN 3-345-00582-4.

3. ROULET C. A. - Qualité de

l’environnement intérieur, Presse

Polytechnique Romande, Lausanne,

2004, 1996.

4. MOCANU, Ancuþa - Optimiza-

rea alcãtuirii constructive a mansar-

delor, tezã, U.T. Iaºi, 2010.

5. SCHURING, Dietrich, J. - Scalemodels in engineering, PergamonPress, New York, 1977.

6. SEDOV, L. - Similitude etDimensions en Mécanique, Ed. MIR,Moscou 1977.

7. OSPIR, D., DEFAY, B., POPA,C., FOHANNO, S. - Etude d’unécoulement de convection naturelledans un canal vertical chaufféasymétriquement, Revue Volume X.

8. FOHANNO, S., DUMEZ, N.,OSPIR, D., POLIDORI, G., POPA, C.- Influence du rapport d’aspect surl’écoulement de convection libre encanal plan, IX Colloque Interuniversi-taire Franco - Québécois sur la Ther-mique des Systèmes, Lille, 2009.

9. OSPIR, D., POPA, C., CHERE-CHEª, C. N., FOHANNO, S., CHE-RECHEª, M. - Natural convectionflow dynamics in a double - skinenvelope, International Symposiumon Convective Heat and MassTransfer in Sustainable Energy,Tunisia, 2009.

Fig. 5: Modelarea acoperiºului mansardat.Vizualizare cu IR

Primim la redacþie


d i n s u m a rEditorial 3

GIP GRUP avertizeazã:

România crãpatã ºi fisuratã pe verticalã 4, 5

Spuma poliuretanicã rigidã 6, 7

Managementul activitãþii

de construcþii - instalaþii montaj 8

Soluþii tehnice ºi suport logistic

pentru proiectele de infrastructurã 10, 11

Echipamente specializate

pentru foraje ºi fundaþii 12, 13

Pereþi din beton armat disipatori de energie 14, 16, 18

Soluþii profesionale de armare în dispersie

a betoanelor ºi mortarelor 19 - 21

Aditivi pentru prefabricatele din beton 22, 23

Existã chimie în orice construcþie! 24, 25

Construieºti

CA SÃ trãieºti în armonie cu natura! 26 - 28

Lucrãri moderne de hidroizolaþii 30, 31

Consultanþã - Proiectare - Execuþie

în hidroizolaþii 32, 33

Sisteme de acoperiº monostrat Protan 34, 35

Sisteme fotovoltaice 36, 37

Specialiºti

în proiectarea ºi managementul investiþiilor 38, 39

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 40, 41

Materiale de construcþii ºi metalurgice 42, 43

Cofraje pentru beton aparent sculptural

cu parament natural 44, 46, 48, 50, 51

Profesioniºtii

pentru podurile infrastructurii rutiere 52 - 54

Soluþii moderne: materialele geosintetice 56, 57

Certificarea încercãrilor ºi marcajul european

la tâmplãria termoizolantã 58 - 59

Aluprof System România la 5 ani de existenþã 60, 61

Adezivi pentru lipirea polistirenului 62, 63

Arbitrajul,

o instituþie care se va impune în 2010 64 - 66

Ascensoare, scãri rulante, trotuare rulante 67

Soluþii moderne pentru asamblarea

ºi fixarea lucrãrilor de construcþii 68, 69

Tradiþie ºi inovaþie

în producerea panourilor termoizolante

cu poliuretan ºi vatã mineralã 72, 73

Tehnologii moderne

de realizare a structurilor de lemn 74 - 76

Constructori de excepþie:

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN 78, 79

Produse superlavabile

cu efect antimicrobian 82, 83

Faþadele clãdirilor ºi combaterea efectelor

cauzate de factorii din mediul înconjurãtor 84, 85

Efecte colaterale ale reabilitãrii termice locale 86, 87

Consultanþa în investiþii - construcþii 88, 89

Protejarea suprafeþelor de ipsos

prin acoperire cu pelicule organice 90 - 92

Simularea ventilaþiei naturale în clãdiri

prin modelare fizicã 94 - 96

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 7.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 59 – mai 2010

Documents