17

Eliminarea unui obstacol major în creşterea eficientă a suinelor

Progresele obţinute în practicile de management, care includ utilizarea de programe îmbunătăţite de genetică şi vacci-

nare, au propulsat performanţa la suine la un nivel record de eficienţă. Cu toate acestea, există un obstacol în calea obţinerii unei

performanţe optime la suine: nutreţul contaminat cu micotoxine.

Au trecut mai bine de 40 de ani de când cercetătorii au descoperit legătura dintre toxinele produse de mucegaiuri, care

contaminează cerealele şi alte ingrediente pentru nutreţuri, precum şi nutreţurile complete. Până astăzi, oamenii de ştiinţă au

identificat câteva sute de micotoxine şi în multe cazuri au descris modul lor de acţiune. O listă parţială a micotoxinelor şi a

efectelor acestora asupra sănătăţii suinelor este prezentată în Tabelul 1.

Micotoxinele pot contamina aproape toate tipurile de ingrediente, inclusiv cele utilizate în reţetele pentru suine din

întreaga lume, cum ar fi porumbul, srotul de soia etc. Fiecare micotoxină are o structură chimică unică şi de aceea are ca ţintă

anumite organe şi sisteme biochimice. De exemplu, o micotoxină mimează hormonul feminin estrogen, făcând ca scroafa să

prezinte călduri false. Multe micotoxine duc la apariţia de leziuni hepatice şi renale. Micotoxinele pot agrava efectele infecţiilor

bacteriene, cum ar fi salmoneloza şi erizipelul.

Simptomele evidente ale micotoxicozei la suine sunt:

Refuzul hranei

Scăderea ratei de creştere

Tulburările de reproducţie

Scăderea statusului imun

Micotoxinele cu cel mai mare impact economic asupra crescătorilor de suine sunt: aflatoxina, zearalenona, vomitoxina,

deoxinivalenolul (DON), tricotecenele, fumonizina, toxina T-2 şi ochratoxina. Porcii în creştere şi cei din lotul de reproducţie

sunt extrem de sensibili la micotoxine. Una dintre principalele dificultăţi întâmpinate la controlul micotoxinelor este aceea că,

de obicei, într-un lot de nutreţ sau de cereale pentru porci sunt prezente mai multe tipuri de micotoxine în acelaşi timp.

Aflatoxina Aflatoxina contaminează cerealele depozitate şi este cea mai des întâlnită micotoxină în nutreţurile pentru suine. Im-

pactul aflatoxinei depinde de vârsta animalului, precum şi de doză: cu cât animalul este mai tânăr şi doza este mai mare, cu atât

efectul este mai mare. Simptomele clinice ale aflatoxicozei cuprind: reducerea apetitului, întârzierea creşterii, leziuni ale ficatu-

lui, icter, precum şi sensibilitate crescută la infecţii bacteriene şi virale. Acest din urmă efect duce la agravarea bolilor concurente,

cum ar fi PRRS, gripa şi micoplasmoza. Crescătorii de porci pot adesea să nu observe aflatoxicoza acută. Dar toxicoza cronică

18

provocată de ingerarea unor cantităţi scăzute de aflatoxină este un lucru obişnuit şi duce la pierderi economice serioase din cauza

reducerii performanţei animalului.

Zearalenona În general, contaminarea cu zearalenonă are loc la porumb şi la alte cereale înainte de recoltare. Cel mai probabil, ea se

petrece în condiţii de căldură şi umiditate. Zearalenona este un produs al mucegaiurilor Fusarium. Spre deosebire de alte mico-

toxine, zearalenona nu dă toxicitate acută, ci mai degrabă are o activitate estrogenică puternică. Zearalenona afectează toate

categoriile de suine. La scrofiţele prepuberale, zearalenona induce inflamarea şi tumefierea vulvei şi mărirea glandelor mamare.

Prolapsul vaginal şi/sau anal, anoestrul şi infertilitatea pot apărea şi ele la scroafe şi scrofiţe.

Nutreţ fără micotoxine Prevenirea dezvoltării mucegaiului în nutreţ şi ingredientele pentru nutreţ reprezintă metoda cea mai eficientă de redu-

cere a problemelor cauzate de micotoxine la suine. În ciuda acestor precauţii, cerealele şi nutreţul pot fi contaminate cu micoto-

xine. Potrivit unui raport recent al Naţiunilor Unite, aproximativ 25% din cerealele din lume sunt contaminate cu micotoxine.

Alte rapoarte arată că nivelul contaminării cu micotoxine se află între limitele de 40 şi 60%. Dr. Simon Shane, cercetător la

Universitatea din Louisiana, SUA, evidenţiază faptul că fenomenele meteorologice adverse, care afectează multe zone din lume,

duc la creşterea incidenţei contaminărilor. Condiţiile de secetă pot cauza probleme la fel de mari datorită micotoxinelor ca şi

ploile excesive sau inundaţiile. Un raport recent a dezvăluit faptul că, în climatele calde şi umede, 40-50% din nutreţurile pentru

suine sunt contaminate cu micotoxine.

O dată ce micotoxinele contaminează nutreţul şi cerealele este aproape imposibil să fie înlăturate şi sunt foarte greu de

neutralizat. Cele mai multe metode sunt scumpe sau nepractice pentru a fi utilizate în industria de nutreţuri. Tratamentul cerea-

lelor cu amoniac inactivează aflatoxina prin distrugerea moleculelor de aflatoxină, dar acest procedeu face adesea ca cerealele

să capete un gust neplacut.

Captarea micotoxinelor cu ajutorul unor compuşi inerţi este o metodă promiţătoare pentru combaterea micotoxinelor.

Micotoxinele captate nu pot fi absorbite din tractusul digestiv al suinelor şi excretate prin fecale. Argilele, cum ar fi bentonitele

şi aluminosolicaţii, se folosesc de mulţi ani în acest scop, dar ele au mai multe neajunsuri. Argilele nu se descompun, deci se

acumulează în mediu. Ca urmare, ele pot scurta viaţa bazinelor de dejecţii şi echipamentul de mânuire a gunoiului de grajd. De

asemenea, ele pot face podelele alunecoase, ceea ce poate duce la accidente în rândul lucrătorilor şi chiar la animale. În al doilea

rând, pentru a fi eficiente, majoritatea argilelor au nevoie de rate mari de administrare: 0,5-0,10% din raţie. În al treilea rând,

majoritatea produselor comerciale pe bază de argile captează numai aflatoxina. Adesea, o singură încărcătură de cereale sau

nutreţ este contaminată cu mai multe tipuri de micotoxine. Ca urmare, captatorul ideal trebuie să capteze mai multe tipuri de

micotoxine. Un lucru deosebit de important de avut în vedere este acela că argilele captează şi nutrienţii, mineralele şi vitaminele

precum şi antibioticele.

Tabelul 1. Micotoxine cu efecte negative importante în nutreţurile pentru suine

Ciuperci producatoare1 Simptome majore1

Aflatoxina Aspergillus flavus Reducerea ratelor de creştere, reducerea statusului imun, le-

ziuni hepatice

Zearalenona Aspergillus parasiticus

Fusarium graminearum

Fusarium moniliforme

Efecte estrogenice, avort, fătare de purcei slabi

Deoxinivalenolul2 Gibberella zea Vomă, hemoragie, refuzul hranei, imunosupresie

Toxina T-2 Fusarium tricinium Reducerea eficacităţii antibioticelor, purcei slabi, scăderea

numărului de purcei la o fătare

Ochratoxina Fusarium solani

Aspergillus ochraceus

Penicillum virdicatum

Leziuni renale, tumori genitale, diaree.

Citrinina Penicillum citrinum Leziuni renale, creşterea consumului de apă, leziuni orale

Alcaloizii Claviceps purpurea Necroză, tulburări reproductive 1 Listă parţială 2 De asemenea cunoscută ca DON şi ca vomitoxină

Un număr din ce în ce mai mare de nutriţionişti înlocuiesc argilele cu glucomannani esterificaţi (Mycosorb), carbohidraţi

funcţionali extraşi din culturi celulare de drojdie. EGM are o suprafaţă mare de acţiune: 1 kg de Mycosorb are aproximativ 2,2

hectare. Suprafaţa conţine pori de diferite dimensiuni pentru a capta o mare varietate de micotoxine. În studiile efectuate pe

animalele de fermă, Mycosorb (Alltech, Inc.) a dus la anularea efectelor adverse ale micotoxinelor asupra performaţei. Principa-

lele avantaje ale produsului în nutreţurile pentru suine sunt:

Rate scăzute şi eficiente de administrare

Captează mai multe tipuri de micotoxine.

Funcţional într-o limită largă de pH .

Rezistă la procesul de fabricare a nutreţului, inclusiv la peletare.

19

Mycosorb - scurt istoric Povestea produsului Mycosorb începe în Asia. Dr. G Devegowda de la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Bangalore,

India, a observat că Yea-Sacc1026 (Alltech, Inc.), o cultură de drojdie vie, a dus la reducerea efectelor adverse ale aflatoxinei

asupra creşterii broilerilor. Mai târziu, Dr. Devegowda şi alţi cercetători au observat că un component al peretelui celular de

drojdie, care s-a descoperit mai târziu a fi glucomannan esterificat, era componenta activă. Modificarea tehnicilor de fabricaţie

a permis obţinerea unor preparate modificate din perete celular de drojdie care aveau capacităţi sporite de captare a unei mari

varietăţi de micotoxine. Majoritatea argilelor disponibile pe piaţă captează numai aflatoxina. Unele captează şi o mică parte din

ochratoxină şi zearalenonă. Această limitare se poate datora dimensiunii uniforme a porilor argilelor. O dimensiune uniformă a

porilor “prinde în capcană” numai o serie restrânsă de dimensiuni moleculare. S-a comparat capacitatea produsului Mycosorb şi

a altor captatori de a neutraliza şi alte micotoxine pe lângă aflatoxină. Deşi produsele pe bază de diatomit şi aluminosilicaţi

captează cantităţi importante de aflatoxină şi zearalenonă, ele au fost ineficiente în faţa fumonizinei şi DON.

Mycosorb este esenţial în prevenirea apariţiei efectelor secundare al contaminării cu micotoxine. Aflatoxina şi alte

micotoxine sunt transferate cu uşurinţă din nutreţ în lapte. Scroafele hrănite cu nutreţ contaminat cu micotoxine pot produce

lapte contaminat cu micotoxine, ceea ce poate dăuna foarte mult purceilor sugari.

Perfomanţa Micotoxicoza poate afecta negativ performanţa suinelor, dar Mycosorb este un instrument eficient pentru eliminarea

acestui serios neajuns în creşterea suinelor. Modificările ulterioare ale structurii produsului au dus la creşterea capacităţii sale de

captare şi la specificitatea sa pentru anumite micotoxine. Prevenirea contaminării cu micotoxine este cheia, iar practicile de

control asupra nutreţului vor asigura un nutreţ de calitate pentru suine şi vor îmbunătăţi performanţele din suinicultură.

Strategii de control al mucegaiurilor Selecţia unor varietăţi de cereale rezistente la fungi.

Practici de cultivare care inhibă dezvoltarea mucegaiurilor pe câmp.

Recoltarea atentă pentru a se evita distrugerea miezului.

Uscarea adecvată a cerealelor recoltate.

Intreţinerea spaţiilor de depozitare a cerealelor şi nutreţului, mai ales în ceea ce priveşte ferirea de umezeală şi eliminarea

rozătoarelor şi insectelor.

Curăţarea frecventă a dispozitivelor de alimentare pentru a se elimina nutreţul alterat, mai ales în fermele unde se utilizează

alimentatoare la umed.

Testele de rutină ale tuturor nutrienţilor pentru depistarea prezenţei micotoxinelor.

Introducerea unui inhibitor de mucegaiuri în reţete.

Inhibitorii de mucegaiuri pe bază de acid propionic tamponat (de exemplu Mold-Zap, Alltech, Inc.) sunt cei mai eficienţi

deoarece au o viaţă mai lungă în nutreţ.

Rezultatele obtinute in laboratorul Alltech 37+

În analiza asupra probelor de cereale colectate din România (68 probe) şi analizate in laboratorul Alltech 37+ din SUA a reieşit

ca probele erau contaminate în medie cu 5 micotoxine.

Prevalenţa grupelor de micotoxine este după cum urmează:

20

Riscul la care sunt supuse animalele din fermă sunt:

Foarte important de mentionat este indicele REQ care măsoara riscul echivalent la care sunt expuse animalele din fermă

din cauza intoxicării multiple cu micotoxine. Pericolul constă în faptul că micotoxinele acţionează sinergic iar o multi-toxicoză este mult mai serioasă decât o intoxicare singulară. Astfel o intoxicare cu DON şi alfatoxină va fi considerabil mai periculoasă pentru că cele două micotoxine vor lucra împreună pentru a ataca organismul animal.

Produsele din gama Mycosorb au capacitatea de a capta micotoxinele indiferent de structura lor moleculară (DON, aflatoxină, zearalenona, etc) astfel încât să se înlăture acţiunea sinergică pe care acestea le-ar putea avea asupra animalului din fermă.

Cum putem controla această provocare?

In cadrul gamei Mycosorb, Alltech a dezvoltat MTB A+ care este un adsorbant cu spectru larg care se va dovedi un

ajutor esenţial în reducerea micotoxinelor din furaj şi a costurilor pe care acestea le pot crea in fermă.

Ce anume face ca MTB A+ să fie un ajutor esenţial în lupta cu micotoxinele?

Capacitatea de a reduce nivelul mai multor tipuri de micotoxine simultan, inclusiv cele mai obişnuite precum afla-

toxina, zearalenona, toxina T-2, deoxinivalenolul (DON), fumonisina şi ocratoxina.

O rată de încorporare mică şi eficientă

Liber de toxine secundare precum dioxina.

Capacitatea de a controla efectele micotoxinelor în limite de pH care cuprind întregul tract gastro-intestinal (pH 3-

8).

Dispersie rapidă şi uniformă în nutreţ în timpul amestecării.

Stabilitate la temperaturi obişnuite de peletare (80-900° C).

Nu afectează vitaminele, mineralele sau alţi nutrienţi.

Alltech este alături de dumneavoastră pentru că recunoaştem că protejarea animalelor din fermă şi a profitului începe

cu un furaj de calitate şi cu un management competent al provocării cauzate de intoxicarea multiplă cu micotoxine.

Anul acesta Alltech Romania va participa la INDAGRA în cadrul pavilionului C2 la standul 5.

Pentru discuţii şi întrebări suplimentare vă așteptăm la standul nostru

între 28 octombrie - 1 noiembrie 2015.