citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 63 – septembrie

60

Upload: lyquynh

Post on 28-Jan-2017

225 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 3: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Prietenul la nevoie se cunoaºte!

Se ºtie de când lumea cã proverbul careface obiectul acestui editorial a fost ºi rãmâneun atribut al celor care înþeleg cã viaþa are uncaracter, prin excelenþã, social. Degeaba te„strãduieºti” (cum fac, din pãcate, azi o mânã depoliticieni afaceriºti) sã agoniseºti în scop per-sonal ºi ceea ce aparþine altora, pentru cã nurãmâi decât un om subjugat prostiei.

Prostiei care a fãcut, ºi face, mai mereu, dinom neom. Au trecut, deja, 20 de ani ºi unele dintreaceste specimene nu înþeleg cã schimbarea uneisituaþii nu înseamnã beneficii numai pentru tine.

Într-o societate modernã, liniºtea socialãînseamnã ºi pentru cei mulþi o viaþã decentã.

Ce sentiment poþi trãi atunci când, nabab fiind,priveºti opulent la supravieþuirea celor mulþi?

Nu simþi cã agoniseala personalã este urmareafrustrãrii celorlalþi?

Doar cu ajutorul electoral infantil al unoradintre cei mulþi, ei au reuºit sã obþinã proprietãþimateriale ºi financiare în þarã ºi strãinãtate care îidescalificã prin neomenie, atâta timp cât alþii morde foame.

Polarizarea excesivã, evidentã în Româniadupã numai 20 de ani, nu este în regulã.

În capitalismul occidental fenomenul îmbo-gãþirii unora a durat sute de ani; numai în România„performantã“ el a depãºit orice canoane ºipreviziuni.

Nababii de astãzi cred oare cã occidentalii,partenerii noºtri europeni nu „rumegã“ situaþia dinRomânia? Mai devreme sau mai târziu, înfuncþie de evoluþia situaþiei din þãrile „monito-rizate“, ei vor interveni pentru a nu fi denigratãimaginea ºi starea unei Uniuni Europene înte-meiate pe principii care sã asigure tuturor þãrilorcomponente o viaþã cu adevãrat civilizatã.

Un prim semnal a fost dat, deja, la începutulultimei decade a lunii iulie a.c., când, nemulþumiþi deceea ce se întâmplã în România Uniunii Europene,oficialii europeni au semnalat într-un raport dis-tinct situaþia negativã a prestaþiilor puterii de laBucureºti, punând sub semnul întrebãrii dacãaderarea României a fost oportunã!?

Acest lucru a creat o oarecare agitaþie înrândul celor care ne conduc þara. Degeaba,pentru cã treburile nu se rezolvã „pe picior“, cumse zice, ci atunci când politicienii au idei ºi programecoerente, realiste, însoþite de soluþii profesioniste.Ori, bulibãºeala mentalã, completatã de intere-sele pur individuale ale politicienilor-afaceriºti,nu au cum sã dea naºtere ºi la ceva cu adevãrateficient. Graba ºi goana politicianistã de însu-ºire a fondurilor europene nu face decât sãînceþoºeze orice mãsurã corectã care ar putea filuatã pentru redresarea catastrofei care ºi-aîntins tentaculele peste întreg spectrul econo-mico-social din þara noastrã.

Sigur, bugetul are nevoie de venituri pentru aputea asigura dezvoltarea cât de cât normalã aþãrii. Dar, amplificarea necontrolatã a numãruluide taxe ºi impozite nu poate duce la sporirea veni-turilor, atâta timp cât operatorii economici privaþisau de stat nu au o activitate normalã din care sãobþinã veniturile pentru plata taxelor ºi impozitelor.Ce va face statul dacã plãtitorii nu au bani?

Îi va împinge la faliment, la dispariþie, laºomaj, muncã la negru ºi, odatã cu acestea, ºila privarea bugetului de fondurile necesare.

Ce explicaþii pot da acum populaþiei ceicuprinºi în lanþul puterii, politicieni care seascund în spatele românilor care i-au ales, cumle place unora sã spunã, iar ei distrug, siste-matic, sectorul cel mai dinamic, cel al construc-þiilor, singurul care poate contribui la relansareaefectivã a economiei?

Stãm de vorbã zilnic cu patroni de firme deconstrucþii ºi, la unison, aceºtia acuzã lipsa demãsuri viabile, care sã stimuleze dezvoltarea ºinu trimiterea în faliment. Ei nu fac altceva zilnicdecât sã alerge aiurea dupã licitaþii sau sã se„milogeascã” în dreapta ºi în stânga pentru a-ºirecupera banii pentru lucrãrile ºi serviciileprestate anterior. Astea sunt preocupãrilemanagerilor ºi nu activitatea specificã sectoruluiconstrucþiilor.

Într-o situaþie similarã suntem ºi noi, ceicare ne ocupãm de reflectarea fenomenului pro-moþional în paginile revistei.

ªi noi alergãm continuu pentru a gãsi bene-ficiarii de spaþii publicitare, sau „gâfâim“ cuinsistenþele la diverse firme pentru achitareafacturilor, singura sursã de existenþã, întrucâtRevista Construcþiilor se distribuie gratuit.

Din acest punct de vedere este mai actualca oricând proverbul „prietenul la nevoie secunoaºte“.

ªi, cu mâna pe inimã, spunem cã avemasemenea prieteni, cei pe care îi vedeþi în paginilelunare ale publicaþiei noastre.

Unii dintre ei, chiar dacã temporar au absen-tat, din motive financiare, au revenit, conºtienþide avantajele reciproce ale unei asemeneacolaborãri.

Alþii, din motive nu întotdeauna justificate,ne-au pãrãsit, cu toate cã nu era cazul. Nu lepurtãm „picã“ pentru cã nu ne stã în caracter.

Revista Construcþiilor, deºi ºi-a restrânsnumãrul de pagini, va continua sã existe pentrucã aproape toþi cei din sectorul construcþiilorspun cã este nevoie de ea, chiar dacã existã ºiinternetul.

Salutãm, deci, decizia unor firme de pres-tigiu de a relua sau dezvolta relaþiile noastre decolaborare.

Cu ajutorul lor vom putea limita ºi elimina,pe cât se poate, efectele unei crize economicecare ne-a dezechilibrat pe mulþi din punct devedere financiar ºi, deci, existenþial.

Se apropie perioada întocmirii bugetelor decheltuieli pentru 2011, prilej cu care vã invitãmsã nu omiteþi din capitolele sale promovareapublicitãþii firmelor, produselor ºi serviciilorspecifice sectorului de construcþii.

Ofertele dvs. sunt ºi unele dintre cãile decunoaºtere ºi de luare în seamã ca parteneri deafaceri.

Împreunã putem reuºi!Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuprof. dr. ing. Adrian Radudr. arh. Niculae Vlãdescuing. Petre Badeaing. Mihai - Dan Popescudrd. ing. Sergiu Cãlinav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

Page 4: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 20104

Orizonturi strategicedr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Deºi mi se pare caraghios ca uncetãþean oarecare sã-i înveþe peguvernanþi care sunt acele situaþiicare îºi aºteaptã rezolvarea, avândînsã în vedere cã trãim într-odemocraþie originalã, am sã-mi per-mit sã le reamintesc stimabililornoºtri conducãtori câteva dintreproblemele ce-ºi aºteaptã rezol-varea grabnicã „pe termen scurt,mediu ºi lung“.

1. Din 1975 încoace se repetã, cudestulã regularitate, inundaþii careproduc sistematic pagube materialedin ce în ce mai mari ºi, din neferi-cire, ºi pierderi de vieþi omeneºti.Oare acest fapt nu reprezintã unmotiv serios, chiar foarte serios, depornire a unei campanii de lungãduratã pentru preîntâmpinarearepetãrii situaþiilor dezastruoase cre-ate de apele dezlãnþuite ºi deprevedere a unor mãsuri de stoparea acestor efecte în viitor? Esteatât de greu sã-þi propui pentru aniicare vin sã refaci, sã consolidezi ºisã completezi digurile de apãrareîmpotriva inundaþiilor, acolo unde s-adovedit în practicã utilitatea lor? Sausã prevezi mutarea construcþiilor delocuinþe ºi de producþie în locuri maiferite de ape? Sau sã alegi acelelocuri în care poþi permite inundareareaducând natura în fãgaºul ei nor-mal? Sau sã...

2. Din 1990 încoace, de cândsistemele de irigaþie ale regimuluiCeauºescu au fost lãsate în voiaDomnului ºi a hoþilor, ne plângemîncontinuu de fenomenul deºerti-ficãrii în diferite zone ale þãrii, faptce duce la sãrãcirea populaþieirãmase fãrã posibilitatea cultivãriigrânelor ºi altor plante utile. Oareacest fapt nu este suficient de îngri-jorãtor pentru a determina iniþiereaunei acþiuni de mare amploare ºilungã duratã pentru refacerea sis-temelor de irigaþie pãrãsite ºi com-pletarea lor cu altele noi care sãredea viaþa pãmântului secãtuit?Este atât de dificil sã planifici prio-ritãþile în refacerea sistemelor deaducþiune ºi distribuþie a apei atât denecesare dezvoltarii agricole a þãriiºi sã prevezi etapele necesare reali-zãrii lor? Sau sã...

3. De ani de zile se vorbeºte ºivorbeºte despre necesitatea exis-tenþei unei reþele de autostrãzi caresã permitã dezvoltarea turismuluiaducãtor de bani, dar ºi de satisfacþiipentru sãracii autohtoni ce-ºi rupmaºinile prin gropile existente pemai toate drumurile. Pare de neînþe-les prãpastia uriaºã între declaraþiilepoliticienilor ºi realitatea crudã ce seperpetueazã de mulþi ani pe scenapoliticã a þãrii, totul rãmânând înmare parte doar vorbe goale. Oareeste atât de greu sã se stabileascãun Plan Naþional de dezvoltare a

reþelei de autostrãzi pe o duratã dezece ani, plan care sã fie ºi pus înaplicare indiferent ce guvern este laconducerea þãrii? Dupã câte se ºtie,un asemenea plan existã de maimulþi ani, dar a fost ignorat cu obsti-naþie; oare de ce?

Nu ºtiu ce probleme mai impor-tante decât acestea ar putea existaîn þara noastrã pentru moment ºipentru viitorul mai apropiat sau maiîndepãrtat, dar consider cã rezol-varea lor printr-un Program Naþionalde lungã duratã acceptat, aprobat ºiasumat de cãtre toate partidelepolitice ar constitui un succes alîntregii naþiuni. Nu înþeleg ºi mãîngrijoreazã pasivitatea Guvernuluiîn faþa atacurilor Opoziþiei, când ar fiatãt de simplu sã prezinte un ase-menea program cu obiective vitalepentru întreaga populaþie, la cares-ar putea conecta întreaga clasãpoliticã, fãrã reþineri. Este un secret„a la Polichinelle“ cã dispersia mij-loacelor finaciare ºi materiale pe preamulte obiective nu poate duce decâtla „nimic“. Existenþa unui orizontstrategic clar ºi hotãrât este de doritºi din punctul de vedere al întreprin-zãtorilor, care se pot orienta mai uºorasupra viitorului propriilor afaceri.

Sã nu uitãm cã, în timpuri decrizã, acþiunile Statului cresc înimportanþã, cu condiþia ca Statul sãdevinã conºtient de acest fapt.

Oare de ce este atâta zarvã în jurul aºa-zisei absenþe a unei strategii pe termen mediu ºi lung? Are dreptate Opoziþia când afirmã cã actualul guvern nu vede dincolo de lungul nasului ºi cã viziunea sa

asupra viitorului þãrii este ca ºi inexistentã? Oare de ce Guvernul actual al României chiar nu iese pe piaþã cu un plan de perspectivã, care sã fixeze

principalele obiective tehnico-economice de atins în urmãtorii zece ani, independent de situaþia politico-economicã viitoare din þarã?

Este oare atât de greu sã pui pe hârtie principalele „chestiuni arzãtoare la ordinea zilei“ despre carevorbeºte o þarã întreagã „de la vlãdicã la opincã“?

Ce mare lucru ºi cât de complicat este sã spui þãrii: „iatã ce va trebui sã facem în viitorii zece ani ca sãne meargã mai bine!“

Page 6: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Soluþii tehnice profesionalepentru lucrãrile de artã ale proiectelor de infrastructurã

România, prin aºezarea sa geograficã, reprezintã ozonã de intersecþie a mai multor magistrale de transport,asigurând legãtura între reþeaua de transport comuni-tarã ºi reþeaua de transport a statelor necomunitarevecine din Europa de Est ºi Asia.

În condiþiile în care reþelele de transport nu satisfacnevoile economiei actuale, infrastructura rutierã aRomâniei reprezintã o prioritate, fiind mult în urmaEuropei de Vest. În ultima perioadã se fac eforturi pentrua aduce principalele ºosele din România la nivelul reþeleide coridoare europene.

„Harsco Infrastructure România“ ocupã un rol impor-tant în procesul de execuþie a proiectelor de infrastruc-turã, furnizând soluþii tehnice ºi suport logistic. Martorisunt multiplele colaborãri ºi relaþii comerciale excep-þionale cu puternicele grupuri ºi companii de construcþiiimplicate în procesul de modernizare a reþelei rutiere.

Pentru a exemplifica impactul soluþiilor ºi sistemelor„Harsco Infrastructure România“ în dezvoltarea infra-structurii autohtone, prezentãm în continuare câtevaechipamente utilizate în lucrãri de infrastructurã.

MANTO - Cofrajul masiv pe cadreCalitate, funcþionalitate ºi flexibilitate - MANTO

îndeplineºte aceste trei cerinþe, fiind unul dintre cele maides utilizate sisteme de cofraje Hünnebeck.

Grosimea ramei de 14 cm ºi nervurile de rigidizaredispuse în interiorul acestora conferã cofrajuluiMANTO o robusteþe deosebitã, care permite, chiar ºi încondiþii de supraetajare, preluarea unei presiuni de80 KN/m2, rezultatã din acþiunea betonului proaspãtturnat (foto 1).

Cofraj special circular Soluþia optimã pentru realizarea unui cofraj mulat per-

fect pe orice formã geometricã, este cofrajul special dinoþel, echipament conceput conform cerinþelor din proiect.

Se pot realiza pile sau stâlpi circulari de oricediametru, cofrajul special circular metalic fiind format dindouã carcase din oþel prevãzute cu un dispozitiv deeliberare rapidã (ºurub ºi piuliþã-fluture). De asemenea,sistemul poate fi combinat cu sistemul clasic Manto,pentru realizarea de diferite elemente cu forme circulare(foto 2).

Începând cu 2005, societatea Hünnebeck aparþine marii corporaþii americane cotate la Bursa din New York,„Harsco Corporation“ din Harrisburg - Pennsylvania. În anul 2008, „Harsco Corporation“ a înregistrat ocifrã de afaceri de 4 miliarde USD, din prestãri de servicii în domeniul industrial ºi din comercializarea deproduse. Împreunã cu afiliatele ei „SGB“ (Marea Britanie) ºi „Patent Construction Systems“ (SUA), grupulHünnebeck formeazã Concernul „HARSCO INFRASTRUCTURE“, aflat astãzi în plinã ascensiune financiarãºi cu un rol important în domeniul cofrajelor.

Foto 1 Foto 2

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 20106

Page 7: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

ID15 - Turnuri de sprijin pe cadre din oþel-eºafodajeLa nivel mondial, ID 15 a devenit unul dintre cele mai

performante sisteme de turnuri de sprijin executate dincadre din oþel.

Pentru a construi, în timp record, un turn ID 15 pedirecþie orizontalã este suficient un singur muncitor. Celmai greu element cântãreºte cu ceva mai puþin de 20 Kg.Dispozitivele de blocare rapide, prevãzute constructivpe cadrele din oþel, permit ca montarea, respectivdemontarea turnului ID 15, sã se execute rapid, numaiprin aplicarea unei singure lovituri de ciocan (foto 3).

SG - Juguri metalice Sistemul de juguri metalice SG marca Hünnebeck

este destinat pentru a susþine cofrajele necesare la exe-cutarea elementelor monolite ale podurilor.

Sistemul SG poate fi utilizat în patru variante con-structive diferite, în funcþie de modul de alcãtuire ºiconfigurare a elementelor de susþinere ºi a structuriiportante a podurilor (foto 4).

Load bearing - popi cadru de mare capacitate Încãrcarea maximã admisã pentru un singur pop

depinde de înãlþimea acestuia ºi poate sã atingãvaloarea de 211 KN.

Sistemul este format din trei dimensiuni de cadre,douã tipuri de capete ºi un picior bazã. Popii cadru loadbearing sunt utilizaþi, de cele mai multe ori, la construireapodurilor, fãrã întreruperea traficului în zonã, aceºtiapermiþând susþinerea grinzilor prefabricate pretensio-nate / tensionate (foto 5).

CS 240L ºi CS240H - consola cãþãrãtoareCS 240 este un sistem modular de schelã mobilã

cãþãrãtoare, destinat executãrii celor mai diversificatelucrãri de construcþii.

Sistemul poate fi folosit atât ca schelã suspendatã,cât ºi drept cofraj cãþãrãtor pentru preluarea eforturilorde presiune de pe o singurã faþã a cofrajului ºi/sau asarcinilor suplimentare provenite din beton în timpul ºiimediat dupã betonare (foto 6).

Foto 3 Foto 4

Foto 5 Foto 6

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 7

Page 10: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201010

Ctitori ºi martori ai istoriei:PALATUL COTROCENI

dr. arh. Niculae VLÃDESCUing. Petre BADEA

Arhitectura, atunci când rezistãcataclismelor naturale ºi intervenþieiomului, este unul dintre martorii ceimai credibili pentru civilizaþia pe careo reprezintã. Ea depune o mãrturieincontestabilã despre originalitateaunei perioade, despre modernitateasau tradiþionalismul care genereazãproiectele, despre influenþe, modele,credinþe, despre relaþiile care sedezvoltã între putere, economie ºiun stil de a fi.

Construit în anul 1679, de voievodulªerban Cantacuzino, aºezãmântul

de la Cotroceni este un martorexcepþional al istoriei noastre.

Rãmas in situ, în pofida tuturorvicisitudinilor, Palatul Cotroceni nepoate face sã înþelegem ºi sãretrãim cele patru anotimpuri pe carele-au cunoscut zidurile sale maivechi sau mai noi, de-a lungul uneievoluþii istorice marcate de patruperioade distincte.

Din perspectiva evenimentelorprin care a trecut arhitectura lui,modelatã de cele douã forþe tutelare,credinþa ºi puterea, aceastã zidire

ieºitã dintr-o tradiþie post-bizantinã aavut o evoluþie grãitoare pentru isto-ria noastrã.

1. Între anii 1679 ºi 1893 a fostmãnãstire ºi reºedinþã domneascã.Domnitorii munteni au înzestratlãcaºul cu însemnate averi ºi daruri.În acest rãstimp s-au abãtut asupraCotrocenilor o seamã de calamitãþi:cutremurele din anii 1738, 1802 darºi altele mai mici, incendiile ºi jafurilecotropitorilor. Totodatã au fost fãcuteºi unele reparaþii ºi chiar reamena-jãri, ca de pildã aceea din timpuldomnitorului Alexandru loan Cuza,din anul 1862.

2. Din 1893 ºi pânã în 1947 a fostPalat regal, fiind modernizat de arhi-tectul Paul Gottereau ºi supus unorintervenþii ulterioare, datorate arhi-tecþilor Grigore Cerchez, Karel Limannºi Ion Ernest.

Sunt din ce în ce mai rare apariþiile de mare interes pentru specialiºti ºi nu numai, a unor lucrãri careprezintã bogata istorie arhitecturalã existentã de-a lungul veacurilor în România.

Este cu atât mai demn de semnalat faptul cã unii profesioniºti credincioºi meseriei lor îºi gãsesc timpsã ne încânte pur ºi simplu cu lucrãri care pun în evidenþã creativitatea ºi iscusinþa constructivã a unorctitori de excepþie. Aºa a apãrut, de curând, sub semnãtura domnilor dr. arh. Niculae VLÃDESCU ºiing. Petre BADEA, lucrarea atotcuprinzãtoare despre „Palatul Cotroceni“.

Suntem siguri cã publicarea selectivã a unor aspecte din istoria acestui edificiu va stârni interes nunumai pentru specialiºti, dar ºi pentru un public cititor mai larg. Din rândurile pe care le veþi parcurge, veþidesprinde valoarea, din toate punctele de vedere, a unor edificii care ne reprezintã pe mapamond.

Ciprian ENACHE

Grigore Cerchez Paul Gottereau

Zona de intrare dinspre Muzeul Cotrocenidupã cutremurul din 1977

ºi începutul lucrãrilor de consolidare

Aceeaºi zonã dupã restaurare,cu stemele Moldovei ºi Þãrii Româneºti

Page 11: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 11

Palatul a trecut printr-o marecumpãnã, dupã ce a fost avariat decutremurul din 10 noiembrie 1940 ºibombardat, în aprilie 1944, iardaunele suferite au condus, în 1946,la intenþia de a fi demolat, drept cares-a dat ºi un decret regal, care nus-a concretizat, din fericire.

3. Din 1948 pânã în 1976 s-a pro-dus marea distrugere a valorilor cerãmãseserã în Palat, dupã plecareaCasei Regale. Tãvãlugul istoriei post-belice n-a cruþat Palatul Cotrocenilor,cum n-a cruþat destinul oamenilor ºial civilizaþiei româneºti.

4. În 1977, la cutremurul din 4martie, palatul ºi biserica au fostgrav avariate. Acþiunea de restau-rare, începutã cu puþin timp înainte,a fost reluatã, însã în cu totul altãopticã decât ceea ce se înfãptuisepânã atunci. Avariile au impus oserie de intervenþii radicale, în spe-cial la zonele realizate dupã 1893, învreme ce vestigiile din primaperioadã (chilii ºi pivniþe) s-au com-portat bine la marele seism. Aºacum s-a procedat ºi în perioadeleanterioare, refacerea clãdirilor aprilejuit reamenajarea ºi moderni-zarea întregului complex.

Mesajul arhitectural transmis întimp de diversele intervenþii majore,care ºi-au lãsat amprenta asupraansamblului Cotroceni, poate fi orân-duit în patru etape sau perioade.

Arhitectura multisecularã a Cotroce-nilor se comportã ca un palimpsestdin vremuri strãvechi, ca pielea deanimal, pergamentul sau papirusulde pe care s-a ºters parte dinscrierea iniþialã, pentru a putea fifolosite din nou, dar pe care maiputem citi urmele vechiului text.

Cartea „Palatul Cotroceni“ pro-pune cititorului multiple cãi sauitinerarii prin ansamblul Cotroceni.În prezent, privirea noastrã admirãstrãlucirea ºi somptuozitatea ansam-blului, bogãþia ºi armonia decorativã,opulenþa materialelor, dar mai ales

arta meºteºugarilor care au sculptatpiatra, marmura ºi lemnul ºi auizbândit lucrãrile de ipsoserie, ca obroderie cu fir de aur.

Dacã vom alege, însã, ghidulistoriei, vom observa ºi ceea ce nuse mai vede de multe ori, nevãzutuldin orice act de ctitorire ºi restau-rare. Vom învãþa sã privim PalatulCotroceni ca pe o arhitecturã cecuprinde, în fiecare ansamblu ºidetaliu ºi o carte de învãþãturãdespre strãmoºii ºi perioadele detimp cãrora aceºtia le-au dãruitlumina unui anume orizont stilistic.

PERIOADA CANTACUZINÃ astat sub isprãvnicia spãtarului MihailCantacuzino, care a fãcut studii dearhitecturã la Padova, lãsându-neimpresionante ctitorii, între care ºiansamblul arhitectonic de la Colþea,Mãnãstirea Sinaia ºi chiar Horezu.Îi datorãm ºi acel pattern careanunþã stilul autentic brâncovenesc,ce combinã stilul bizantin cu arhitec-tura ºi arta româneascã, într-unmelanj influenþat de renaºtereatârzie italianã, bogat în decoraþii,rafinat în decuparea volumelor.

PERIOADA ECLECTISMULUIFRANCEZ, la depãrtare de douã sutede ani de ctitoria lui ªerban Can-tacuzino, este reprezentatã de inter-venþia autoritarã a Regelui Carol Iasupra expresiei arhitecturale, atât lainterior cât ºi la exterior.

Faþada dinspre Salonul florilor, din corpulde rãsãrit, extins de Gottereau în anul 1893

Faþada dinspre Salonul florilor, din corpul derãsãrit, cu zidul deplasat dupã cutremurul din 1977

Faþada spre incinta corpului de nord 1al Palatului vechi, dupã cutremurul din 1977

Aceeaºi faþadã, restauratã

continuare în pagina 12

Page 12: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201012

Funcþionalitatea trebuia acordatãºi ea cu un stil ºi un mod de viaþãexprimat prin spiritul eclectismuluifrancez, adus de arhitectul AlfredJules Paul Gottereau (1843 - 1904),cãruia îi datorãm ºi clãdirea CEC-ului, realizatã între anii 1896 - 1900,clãdirea Fundaþiilor Regale, proiec-tatã în 1914, Palatul Dinu Mihail dinCraiova ºi alte lucrãri remarcabile,fidele tradiþiei de la Ecole des BeauxArts.

Paul Gottereau ºi echipa sarãspund dorinþei suveranului coman-ditar, Regele Carol I, care ºi-a dorit oreºedinþã pentru familia viitoruluiprincipe moºtenitor. Anul 1893marcheazã începutul lucrãrilor demodernizare. Cele mai concludenteinformaþii ne-au fost furnizate de pla-nurile originale ale arhitectului PaulGottereau, pe care le-am descoperitîntâmplãtor la Castelul Peleº. Acesteacuprindeau, pe lângã configuraþiapartiului ºi indicaþii precise privindstilul decoraþiei interioare din fiecareîncãpere. De exemplu, pentru aco-periº, firma Geiser din Bucureºti alivrat furnitura de tinichigerie însem-nând burlane, ºenouri, coame deacoperiº, pinacli, lucarne, coºurietc., conform unui catalog deosebitde bogat. Echipa arhitectului PaulGottereau a fost scutitã de deta-lierea pieselor respective. Existenþaacestor subansambluri reprezentaexpresia unei industrializãri ºi inte-grãri în economia de piaþã euro-peanã adusã de noul suveran.

PERIOADA ROMANTISMULUI,marcatã de stilul Secession ºi neo-românesc, poartã amprenta voinþeiReginei Maria, cel mai longevivlocatar al palatului. Dorinþa RegineiMaria de a fi în pas cu moda timpuluia determinat o serie de modificãriconcepute de arhitectul ceh KarelLimann, care studiase la Praga ºi laMünchen ºi realizase în Româniapalatul Peliºor din complexul Peleº.Stilul preferat al Reginei Maria a fostSecessionul sau Art Nouveau. O deco-raþie foarte încãrcatã, cu numeroasereprezentãri din regnul vegetal,destul de bizar ºi cu o paletã croma-ticã „grea“ de tonuri de aur patinatroºcat, a înlocuit decoraþia stilLudovic al XlV-lea din fosta salã atronului, denumitã, în planurile luiGottereau, „salonul principesei“. Nouaimagine a determinat ºi schimbareanumelui acestuia în „salonul de aur“.

În aceeaºi perioadã, marcatã devoinþa regalã, se înscrie ºi dorinþa dea se identifica în aspiraþii, pe toateplanurile, cu spiritualitatea noii salepatrii, pe care a slujit-o cu un rardevotament. Stilul românesc s-a afir-mat la Cotroceni, pe linia unuiromantism ºi a fost impus ºi la Bran,Balcic sau Copãceni. Pentru reali-zarea acestei dorinþe a fost alesarhitectul Grigore Cerchez (1850-1927), reprezentant al stilului neo-românesc.

Cea de a treia perioadã a inter-venþiilor la Cotroceni este materia-lizatã ºi prin opera arhitectului KarelLimann. Acesta a unit salonul stilLudovic al XV-lea ºi sala bizantinã,în „salonul de vânãtoare“, în spirituldecoraþiei italiene.

PERIOADA RENAªTERII CANTA-CUZINE ªI A RESTAURAÞIEI e, înîntregime, legatã direct de activi-tatea mea de arhitect, coordonator alproiectului de restaurare, consoli-dare ºi remodelare ºi de construcþiapropriu-zisã a Ansamblului de laCotroceni (1977 - 1986).

De-a lungul unui deceniu, amreconsolidat, restaurat în întregimeºi amplificat ansamblul Cotroceni.ªantierul a debutat înainte de cutre-murul din 1977. Existã o imaginecare ilustreazã o consolidare, pre-mergãtoare marelui seism, ce indicãsoluþii care vor fi abandonate, dupãcutremur, fiind înlocuite cu intervenþiiradicale. S-a renunþat la plãcileprefabricate între care se turnabeton, peste armãturile de fier beton.Consolidarea ºi reconstrucþia vorimpune un regim de proiectare ºiexecuþie laborios ºi minuþios, de lastructurã pânã la stil.

Am realizat, de asemenea, pro-iectarea, construcþia ºi integrarea, învechiul ansamblu, a unui corp noude construcþie, destinat, la momentuliniþierii proiectului, sã devinã, proba-bil, un spaþiu reprezentativ pentruRomânia la întâlnirile la înalt nivelale ºefilor de state, membre CAER,pentru care ni s-au solicitat ºapteapartamente de lux, dotãri rezi-denþiale, sãli de recepþie ºi de primirila înalt nivel etc. Aceasta era unadin supoziþiile aduse în discuþieatunci când se cãuta o motivaþiepentru decizia restaurãrii vechiuluipalat ºi a construirii unui corp nou, laCotroceni.

Înfãþiºarea actualã a AnsambluluiCotroceni este, în întregime, rezul-tatul muncii depuse de-a lungul aceluideceniu, perioadã în care ne-am de-dicat aproape exclusiv ºi am trãit pro-fesional pentru a salva ºi renaºtefrumuseþea unei zidiri multiseculare,devastatã de istoria postbelicã ºi rui-natã de cumplitul cutremur din 1977.

Foiºorul lui Dionisie ºi peretele corpului vechideplasat de cutremurul din 1977

Foiºorul lui Dionisie dupã restaurarea în care afost demontat ºi remontat

urmare din pagina 11

Page 13: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Aceastã perioadã s-a continuatprin lucrãrile de construcþie aleMemorialului Cantacuzin Cotroceni(2003 - 2004) ºi reconstruirea înîntregime, dupã demolarea din1984, a Bisericii de la Cotroceni(2008 - 2009) ºi sfinþirea acesteia în11 octombrie 2009.

Ideea Memorialului CantacuzinCotroceni s-a nãscut din dorinþa de areaduce, în incinta Cotrocenilor,osemintele din necropola strãmutatãla Biserica Fundenii Doamnei.Dorinþa a fost exprimatã de descen-denþii ctitorului ªerban Cantacuzino:actorul ªerban Cantacuzino ºiarheologul Gheorghe Cantacuzino.Construcþia Memorialului a început,în iulie 2003, dupã un proiect elabo-rat de SC Carpaþi Proiect SRL.Proiectul a fost sponsorizat de SCAedificia Carpaþi SA. Împreunã cu oechipã de ingineri ºi de maiºtri, deun profesionalism desãvârºit, s-aupus în operã toate lucrãrile de laCotroceni, realizate în anii 1977 -

1986, apoi construcþia MemorialuluiCotroceni (2003 - 2004) iar, în 2009,s-a finalizat ºi reconstrucþia integralãa Bisericii Cotroceni.

Ca arhitect, în ultimele decenii,împreunã cu colectivele de oameniconduse de inginerul constructorPetre BADEA, am realizat, înainteºi dupã 1989, lucrãrile de consoli-dare ºi restaurare ale ansambluluiCotroceni. Proiectele poartã semnã-tura dr. arh. Niculae VLÃDESCU ºiale colegilor ºi proiectanþilor dincolectivul respectiv ºi au fost puse înoperã de excepþionalul colectiv con-dus de directorul general, inginerulPetre BADEA, de numele cãruia seleagã unele dintre cele mai impor-tante consolidãri ºi restaurãri aleunor clãdiri ce reprezintã adevãrateblazoane ºi simboluri în arhitecturadin România.

Reconstruirea Bisericii fosteiMãnãstiri Cotroceni a fost o promi-siune a noastrã ºi un vis împlinit, ceurma sã vindece rana din suflet pe

care am trãit-o, în vreme ce a fost

demolatã, chiar de o parte din

oamenii cu care am lucrat la integrala

restaurãrii Ansamblului Cotroceni ºi

construcþia Aripii noi a Palatului, în anii

1977 - 1986.

Biserica Mãnãstirii Cotroceni tre-

buia reconstruitã pentru cã îngloba o

parte importantã a istoriei poporului

nostru, începând cu epoca domnito-

rilor ªerban Cantacuzino ºi Con-

stantin Brâncoveanu, pânã la

transformãrile nefireºti ºi dramatice

de dupã cel de-al doilea Rãzboi

Mondial. Fãrã ea, ansamblul Cotroceni

era lipsit chiar de pivotul spiritual ºi

material al credinþei ortodoxe ce-l

determinase pe ctitorul ªerban Can-

tacuzino sã dezvolte proiecte cultu-

rale ºi alianþe cu Europa occidentalã

ºi sã înalþe aceastã bijuterie arhitec-

tonicã pentru a-L mulþumi ºi a-L slãvi

pe Cel de Sus.

(Continuare în numãrul viitor)

Page 14: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201014

Utilaje pentru execuþia fundaþiilor specialeÎn anul 2009 societatea INJECTO-

FORAJ, unic distribuitor în România

al firmei COMACCHIO, ºi-a axat

activitatea pe execuþia lucrãrilor din

domeniul fundaþi i lor speciale.

Este un domeniu în care s-a con-

statat cã vânzarea de utilaje noi

pentru asemenea lucrãri a înregistrat

o scãdere semnificativã, scãdere

compensatã cu alternativa „second-

hand“.

Echilibrul compartimentului „Vânzãri“al societãþii s-a menþinut, totuºi, în2009, prin livrarea utilajelor completrevizionate. Rezultatele pozitive înre-gistrate de INJECTOFORAJ s-audatorat ºi faptului cã activitatea soci-etãþii s-a desfãºurat cu acelaºi numãrde angajaþi din anul 2008, elrãmânând, deci, constant ºi în 2009,ceea ce a dus la consolidarea echi-pelor de lucru, care au putut depãºidificultãþile apãrute pe parcurs.

Momentul critic al verii 2009datorat crizei a fost trecut cu succesde cãtre firmã. Reluarea activitãþii devânzare ºi execuþie din toamna anu-lui 2009 a dus, astfel, la încredereacã exigenþele impuse de piaþa utila-jelor de construcþii pot fi îndeplinite,chiar dacã ele s-au caracterizatprintr-o evoluþie lentã, neclarã ºiinconstantã.

Totodatã, trebuie sã precizãm cãINJECTOFORAJ a obþinut certifi-carea ISO integrat (calitate, mediu,sãnãtate), ceea ce oferã o garanþieulterioarã clienþilor sãi.

Multe dintre lucrãrile executate însubantrepriza CAM SERV au fostcomplexe ºi au solicitat toatecunoºtinþele specialiºtilor noºtri.De exemplu, la execuþia lucrãrilordin zona Strãuleºti, o zonã dificilãdin punct de vedere geologic, undeam realizat piloþi Ø600 cu furnizareadiagramei fiecãrui pilot ºi finalizareaîn grafic a lucrãrilor, am avut satis-facþii deosebite pe plan tehnic ºi pro-fesional. Aici a fost utilizat sistemulGEO-CO.FL.AU pentru monitoriza-rea întregii lucrãri, sistem de controlfurnizat de firma GEOMISURE dinCesena, Italia care permite verifi-carea tuturor parametrilor piloþilor.

În acest sens s-au înregistrat îngrafic (fig. 1) urmãtorii parametri:

viteza (m/h) de coborâre acoloanei CFA;

viteza (r/m) capului de foraj;presiunea capului de foraj (bar);presiunea betonului (bar);cantitatea de beton (l/min);profilul real al pilotului;verticalitatea pilotului stânga-

dreapta-faþã-spate.În plus, sistemul de control fur-

nizeazã în forma „report pilot“ toatedatele mai sus menþionate.

Fig. 1

Page 15: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Sistemul Geomisure, la care nereferim, executã ºi ridicarea auto-matã a coloanei de foraj cu betonaresimultanã. Este un sistem caregaranteazã calitatea pilotului ºi oimportantã economie de material(beton).

Acest sistem este utilizat de firmanoastrã pe toate instalaþiile de forajMC COMACCHIO dar el poate fi mon-tat pe oricare altã instalaþie de foraj.

ªantierele care executã lucrãri însubantreprizã pentru grupul CAMSERV, grup din care face parte ºiINJECTOFORAJ, au întâmpinat înderularea lucrãrilor grade diferitede dificultate, ceea ce a presupusadoptarea de soluþii specifice.

Menþionãm numai câteva dintrelucrãrile la care a intervenit imple-mentarea unor soluþii tehnologiceparticularizate fiecãrui proiect înparte:

Strãuleºti - (Griviþa Residential)Cluj (Intelgeo)Matei Basarab (Total Confort)Calea Plevnei (Damatarc)C-tin Zlãtescu (Intelgeo)Kogãlniceanu (Intelgeo)

Þepeº Vodã (C Tehnic & Serv)

Bd. Geniului (Bog’art)

Stadion Cluj (Intelgeo)

Staþia pompare Cluj (Intelgeo)

Bacãu - Sãnduleni

Ploieºti - râul Cricov

Mall Sun Plaza

Pasaj Victoria

Brãila (CamServ)

Page 18: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201018

Cum se desfiinþeazã o societate comercialãîn România

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator CASA DE AVOCATURÃ COLTUC

Cheltuielile ºi timpul pierdut pen-tru desfiinþarea unei firme nu suntdeloc neglijabile, plus cã, dacãapare vreo oportunitate, trebuieînfiinþatã altã firmã.

Dizolvarea ºi radierea firmeicostã aproximativ 500 de lei. Însã,dacã este necesarã ºi lichidarea,atunci trebuie plãtit ºi onorariullichidatorului, care diferã în funcþie

de cât de complicatã este situaþiapatrimoniului, precum ºi de firma delichidare aleasã.

Desfiinþarea unei firme parcurge,în principiu, douã etape: dizolvareaºi radierea. În situaþia în care asoci-aþii nu se înþeleg cu privire laîmpãrþirea bunurilor, apare ºi o etapãintermediarã, respectiv lichidareafirmei.

Prima fazã este dizolvarea, carese poate face voluntar, prin hotã-rârea asociaþilor (respectiv deciziaasociatului unic) sau prin hotãrârejudecãtoreascã în cazul în care întreasociaþi apar neînþelegeri grave saudin diverse alte motive prevãzute delege. În anumite situaþii, dupã dizol-vare urmeazã lichidarea firmei.

În cazul unui SRL cu asociat unicnu este nevoie de intervenþia lichida-torului, însã el trebuie sã menþionezeîn decizia de dizolvare dacã soci-etatea are datorii ºi, în cazul în careare, cum se vor stinge acestea.

Nici în cazul dizolvãrii voluntare,când toatã lumea este de acord cuîmpãrþirea activului, nu este nevoiede lichidator, deci s-ar putea lua înconsiderare niºte economii sub-stanþiale cu onorariile acestora. Însã, dacã asociaþii nu se înþeleg cuprivire la împãrþirea bunurilor soci-etãþii, atunci vor trebui sã treacã ºiprin faza de lichidare. În funcþie desituaþie, lichidatorul poate fi numit deinstanþã sau pot angaja ei o firmã delichidare.

Dacã dizolvarea societãþii s-a fãcutvoluntar, dosarul care se depune laRegistrul Comerþului trebuie sãconþinã, printre alte documente, ºisituaþia financiarã de lichidare;hotãrârea de repartizare a activelor;certificat de la Administraþia Finan-ciarã din care rezultã cã societatea nuare datorii la bugetul de stat ºi la con-tribuþiile sociale. Dacã dizolvarea nueste voluntarã, ci prin hotãrârejudecãtoreascã, instanþa va trimitehotãrârea la ONRC, care va radia dinoficiu societatea.

Dacã societatea are datorii labugetul statului sau faþã de terþi, pecare nu le poate plãti, ea va fi dizol-vatã pentru insolvenþã. Conform Legiiinsolvenþei nr. 85/2006, reprezen-tanþii societãþii aflate în aceastãstare trebuie sã adreseze tribuna-lului o cerere de a intra în procedurageneralã sau simplificatã de insol-venþã.

O soluþie mai simplã pentru fir-mele care, din diverse motive, numai au activitate este suspendareaactivitãþii pe o perioadã care nu poatedepãºi 3 ani. Aceasta este posibilãatunci când comerciantul nu aredatorii la bugetul statului, întrucât,pentru acordarea regimului deroga-toriu prevãzut în caz de inactivitatetemporarã, legea cere sã nu figurezecu obligaþii fiscale restante cãtrebugetul general consolidat ºi sã nufie în curs de soluþionare o cererede rambursare sau de restituire aimpozitelor, taxelor ºi contribuþiilor.

În cazul în care activitatea unei societãþi comerciale nu mai este rentabilã, asociatul sau asociaþii aces-teia au posibilitatea de a opta fie pentru desfiinþare, fie pentru suspendarea temporarã a activitãþii.

Sunt multe situaþii în care comercianþii nu fac nimic ºi sperã cã, la un moment dat, vor scãpa de cheltu-ieli ºi de bãtaie de cap pentru cã va interveni radierea din oficiu a firmei pentru neîndeplinireadiferitelor obligaþii cerute de lege. Fiecare soluþie are avantajele ºi dezavantajele ei.

Page 19: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Procedura suspendãrii tempo-rare începe cu o cerere, la ONRC, lacare trebuie anexate hotãrâreaAdunãrii Generale a Asociaþilor,(Acþionarilor), respectiv decizia aso-ciatului unic privind suspendareatemporarã a activitãþii. Costurile cuplata taxelor ºi cu actele ajung laaproximativ 250 de lei. Mai sunt ºialte formalitãþi cum ar fi: redactareaactelor, obþinerea autentificãrii, dareade datã certã, acordarea de îndrumãripentru completarea corectã a cereriide înregistrare care se efectueazãprin serviciile de asistenþã din cadrulOficiului Registrului Comerþului de pelângã tribunal ºi care presupun cos-turi suplimentare, în funcþie de servi-ciile la care s-a apelat.

Suspendarea temporarã este osoluþie la care au apelat mulþi comer-cianþi fãrã activitate, pentru a evitaimpozitul forfetar. Contribuabilul aflatîn inactivitate temporarã poate bene-ficia de un regim derogatoriu în ceeace priveºte declaraþiile fiscale, în

sensul cã nu are obligaþia depuneriiacestor declaraþii, cu excepþia anilorfiscali cuprinºi parþial în acest interval.Pentru aceasta, va face cerere laorganul fiscal pentru stabilirea altortermene sau condiþii de depunere adeclaraþiilor fiscale pentru impozi-tele, taxele ºi contribuþiile adminis-trate de ANAF.

Sunt multe persoane care îºi lasãpur ºi simplu firma în paraginã, adicãnu mai întreprind nimic nici ca sãscape de ea, nici ca sã o punã pepicioare, sperând cã firma va fi radiatãdin oficiu ºi vor scãpa de cheltuieli.Radierea din oficiu intervine, în gene-ral, atunci când dizolvarea firmei areloc prin hotãrâre judecãtoreascã.Instanþa trimite automat hotãrârea laONRC, care va radia firma din oficiu.

Legea prevede multe situaþii încare ONRC, precum ºi orice per-soanã interesatã, printre care ºiMinisterul Finanþelor, pot face, la tri-bunal, cerere de dizolvare a soci-etãþii, în situaþia nerespectãrii unordispoziþii legale, cum ar fi cele de

mai jos (prevãzute în Legea soci-etãþilor comerciale, art. 237):

a) societatea nu mai are organestatutare sau acestea nu se mai potîntruni;

b) societatea nu a depus, în celmult 6 luni de la expirarea terme-nelor legale, situaþiile financiareanuale sau alte acte care, potrivitlegii, se depun la Oficiul RegistruluiComerþului;

c) societatea ºi-a încetat activi-tatea, nu are sediul social cunoscutori nu îndeplineºte condiþiile referi-toare la sediul social sau asociaþii audispãrut ori nu au domiciliul cunos-cut sau reºedinþa cunoscutã;

d) societatea nu ºi-a completatcapitalul social, în condiþiile legii.

De asemenea, în cazul în caresocietatea a fost suspendatã tempo-rar ºi nu ºi-a reluat activitatea dupã3 ani, ONRC sau Ministerul Finan-þelor ar putea cere tribunaluluidizolvarea acesteia, ceea ce duce laradierea din oficiu.

Page 20: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201020

V&K® România se prezintã

Serviciile oferite de V&K® Româniaacoperã toata gama de coordonare aexecuþiei investiþiilor, de la proiectpânã la darea în folosinþã a obiectivu-lui ce face parte din contract.

Concret, noi vã oferim servicii com-petente în urmãtoarele domenii:

Proiecte de amenajarea terito-riului, planuri urbanistice (Plan Urba-nistic General, Plan Urbanistic Zonal,Plan Urbanistic de Detaliu);

Proiectarea unor lucrãri com-plexe (centre comerciale, construcþiiindustriale, staþii de alimentare carbu-ranþi, complexe hoteliere, clãdiri debirouri, centre de recreere ºi loisir,case de locuit ºi vile;

Lucrãri tehnico-edilitare, instalaþiisanitare, ventilaþii, termice, climatizare,sprinklere etc.

Pentru satisfacerea eficientã acondiþiilor impuse prin contract, servi-ciile noastre includ toatã gama demanagement a unor proiecte complexecu toate domeniile complementare:

Identificarea proiectului ºi alocaþiilor, precum ºi analiza complexãa amplasamentelor;

Studii pregãtitoare (topografice,geotehnice, hidrogeologice, de impactasupra mediului etc.);

Studii de prefezabilitate ºi feza-bilitate;

Proiectare, arhitecturã, rezis-tenþã, toate specialitãþile de instalaþii;

Proiectare tehnicã ºi detalii deexecuþie;

Documentaþii specifice pentruorganizarea licitaþiilor privind execuþia

lucrãrilor, analize de costuri, caiete desarcini etc.;

Organizarea execuþiei ºi super-vizarea execuþiei în calitate de firmãde consultanþã ºi inspecþie de ºantierpe toate specialitãþile. Managementulexecuþiei.

Pânã în 1990 echipa fondatoareV&K® România a obþinut experienþã ºiperformanþe lucrând în cadrul Institu-tului Judeþean de Proiectare Covasna.

Membrii fondatori ai firmei auobþinut Premiul Uniunii Arhitecþilor dinRomânia, alte menþiuni ºi premii lacompetiþii importante.

Pentru a facilita o înþelegere câtmai aproape de doleanþele investito-rilor care ne solicitã, în cadrul firmeisunt persoane care cunosc limbileromânã, maghiarã, englezã, francezã,spaniolã ºi germanã.

Suntem, totodatã, membri aiCamerei de Comerþ ºi Industrie fiind înpermanenþã, din 1995, în „topul firmelor“,la nivel judeþean ºi naþional.

V&K® România SRL este membruactiv al Uniunii Arhitecþilor, al OrdinuluiArhitecþilor din România ºi al Regis-trului Urbaniºtilor din România, iarcolaboratorii noºtri sunt ingineriexperþi atestaþi de Ministerul LucrãrilorPublice.

Exigenþi în tot ceea ce facem, vãprecizãm cã avem un „Manual al cali-tãþii” elaborat în conformitate cuSR EN ISO 9001-2001, iar firma ºicolaboratorii noºtri dispun de toatelicenþele ºi atestatele necesare lucrã-rilor specifice pe care le angajãm.

„V&K®” S.R.L. România este o firmã independentã, cu capital privat,specializatã în proiectarea ºi managementul investiþiilor în domeniulconstrucþiilor civile ºi industriale.

Societatea a fost înfiinþatã în anul 1992 având în componenþa sa oechipã de peste 50 de specialiºti cu experienþã în domeniul proiectãriiconstrucþiilor formatã din arhitecþi, ingineri constructori, ingineri deinstalaþii pentru construcþii (electrice, termice, sanitare), geologi, tehni-cieni, verificatori proiecte, experþi.

arh. Vivianne GHEORGHIU, director general

Page 21: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie
Page 22: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201022

Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR

DE INVESTIÞII – primul parc rezi-denþial în zona de sud a Bucureºtiului– MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

2005 a fost foarte productiv ºi înceea ce priveºte realizarea de pereþi-cortinã, trei dintre cele mai impor-tante lucrãri fiind hala show-room KiaMotors de pe DN1, show-room-ul KiaMotors de pe bulevardul Aviatorilor

din Bucureºti ºi hala proprie aSC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili, deþi-nând douã auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie din Bucureºtiºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’s SRL, DOOSAN IMGBROMÂNIA, Foria România.

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 16 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

Page 23: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz

Page 24: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201024

Volumul II al indicatorului „C“ cuprinde:lucrãri de tencuieli;lucrãri de pardoseli;scãri;lucrãri de placaje interioare ºi exterioare;profiluri ºi ornamente decorative;lucrãri de tâmplãrie din lemn, mase plastice ºi metal;construcþii ºi confecþii metalice.

Lucrãrile de tencuieli conþin, în detaliu, norme deconsumuri medii de resurse pe articole de deviz ºicorective la normele de bazã pentru tencuieli interioareºi exterioare care se executã, de regulã, pe ºantiere darºi pentru unele lucrãri speciale.

De asemenea, în cadrul acestui capitol se regãsescºi norme pentru unele lucrãri de prelucrare a supra-feþelor de pereþi-tencuieli ºi gleturi care se executãpentru toate tipurile de construcþii civile, rezidenþiale sauindustriale.

Nu sunt cuprinse în acest prim capitol al indicatorului„C“ – volumul 2 – norme pentru lucrãri de ornamente, elefiind tratate special în alt capitol; de asemenea, nu suntcuprinse nici norme executate cu unele materiale locale,ele fiind tratate special în volumul trei al indicatorului.

În prezentarea generalã a acestui capitol se facreferiri la prevederi ºi prescripþii tehnice de care s-a þinutseamã, cu precizarea cã orice fel de modificare a acestorreglementãri tehnice va fi luatã în considerare la o nouãeditare a indicatorului.

Cei ce folosesc sistemul DELTA 2000 au însã accesgratuit la aceste modificãri, în decursul unui an, conformcontractului de asistenþã tehnicã.

Consumurile specifice de manoperã din acestcapitol cuprind:

curãþarea, pregãtirea ºi, eventual, stropirea supra-feþelor de tencuit;

prepararea mortarului pentru stratul vizibil de þânciºi a ºpriþului, precum ºi a mortarelor de ipsos care se potprepara pe ºantier la locul de producþie;

reamestecul mortarului, respectiv adãugareacimentului la mortarul marfã, sosit de la staþiile depreparare;

executarea tencuielilor propriu-zise, prin diversemetode, cu scule ºi dispozitive adecvate diverselor soluþiitehnologice;

în situaþia tencuielilor exterioare, în norme estecuprinsã ºi executarea profilelor trase cu ºablon avândieºinduri din câmpul pereþilor de pânã la 5 cm ºi lãþimeade pânã la 20 cm;

manipularea ºi transportul, pe orizontalã sau verti-calã, atât a mortarului cât ºi a celorlalte materiale, lanivelul punctului de lucru;

degajarea de materiale ºi eventual, molozul de lalocul de producþie, precum ºi curãþarea sculelor ºi dis-pozitivelor de lucru.

Pentru operaþiile de tencuire, executate în modmecanizat sau manual-mecanizat, normele cuprind ºiconsumul de manoperã pentru alimentarea utilajelor detencuit precum ºi mânuirea acestora la aplicarea mor-tarului pe plafoane ºi pereþi.

În cadrul normelor nu sunt cuprinse schelele folosite;acestea fac obiectul unor norme tratate separat.

Distanþele de transport a materialelor au fostconsiderate, în medie, de 30 m de la locul de producþieefectiv.

În consumurile specifice de ore-utilaj sunt cuprinseorele de funcþionare efective ale utilajelor pentru ridi-carea, atât a mortarului cât ºi a celorlalte materiale nece-sare, la nivelul locului de producþie. Sunt trecute ºieventualele ore de funcþionare a utilajelor pentru exe-cutarea mecanizatã a tencuielilor.

În numerele viitoare ale revistei vom continuaprezentarea, în detaliu, a indicatorului „C“ de norme dedeviz.

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

Revenim astãzi asupra indicatorului de norme de deviz „C“ – pentru lucrãrile de construcþii administra-tive, social-culturale, rezidenþiale ºi industriale, dupã ce în numãrul trecut al revistei am considerat util sãprezentãm produsul informatic DELTA 2000 – COCC, care rezolvã la nivel calitativ superior problemeleprivind întocmirea ºi urmãrirea devizelor de execuþie a lucrãrilor de C + M supuse sau nu legislaþiei decontractare, prin legea achiziþiilor publice.

Page 26: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201026

Elemente prefabricate din betonarmate cu fibre de oþel

ELEMENTE STRUCTURALE

Pânã de curând, betonul armat cufibre de oþel nu putea fi folosit la lucrãride structurã fiind limitat, în special, lapardoseli ºi betoane torcretate. Acestlucru se întâmplã din douã motive:

primul, deoarece betonul armatcu fibre de oþel, în dozajul uzual 20 –60 kg/mc, nu permitea atingerea depli-nei maleabilitãþi necesare unui com-portament non casant în aplicaþiilestructurale;

al doilea, la creºterea dozajuluipentru a atinge deplina maleabilitate,lucrabilitatea betonului se modifica înaºa fel încât era aproape imposibil sãfie amestecat corect ºi sã fie turnat.

Pe baza unui proiect de cercetare,s-a reuºit obþinerea unui amestec debeton, care este aproape autonivelantºi autocompactant ºi care întâlneºteambele criterii referitoare la perfor-manþã ºi lucrabilitate, conducând lastructuri rezistente. Astfel, interesulpentru folosirea betonului armat cufibre în altfel de aplicaþii decât pânãacum a crescut semnificativ în ultimeledouã decenii, în special în Europa.

Motivele pentru acest interes cres-cut sunt mai multe: timpi mai mici depunere în operã, salarii mari, lipsaconstructorilor cu experienþã etc.Totuºi, existã o mare problemã atuncicând se folosesc fibrele de oþel înarmarea elementelor de structurã:dozajul uzual de fibre, de pânã la60 kg/mc beton, permite atingerea

numai parþialã a maleabilitãþii nece-sare a materialului. Asta înseamnã cã,dupã ce betonul se crapã, în special latestele standard de încovoiere, capaci-tatea de încãrcare purtatã scade pânãla un anumit punct de stabilizare anivelului de încãrcare, în funcþie dedozajul fibrelor ºi de tipul acestora.

La testele cu placã, pierderilecapacitãþii de încãrcare sunt, în gene-ral, mai mici iar variaþia într-o serie deteste este, de asemenea, mai micã.Totuºi, deplina maleabilitate, incluzândtensiunea de cãlire, aºa cum estecunoscutã în betonul armat, este rareoriatinsã. Aceastã tensiune de cãlire esteabsolut necesarã pentru prevenirearupturilor din cauza casãrii precum ºi aruperilor bruºte, neaºteptate.

Înainte de a folosi, în aplicaþii destructurã, betonul armat numai cu fibrede oþel era absolut necesar ca betonularmat cu fibre de oþel sã îndeplineascãurmãtoarele condiþii:

Atingerea maleabilitãþii depline,cu un minimum de tensiune de cãlireîn fiecare punct al structurii, controlulcomportamentului la crãpare ºi limi-tarea deschiderii crãpãturilor. Acesteapot fi realizate fie printr-un dozaj marede fibre (minimum 60 kg/mc) de înaltãperformanþã fie printr-un dozaj încã ºimai mare (minimum 80 kg/mc) de fibremai puþin performante.

Obþinerea unui beton armat cufibre de oþel, cu o bunã lucrabilitate.

În fapt, când se folosesc dozaje aºa demari de fibre, creºte performanþa darlucrabiliatea devine o adevaratã pro-blemã. Poate începe integrarea fibrelorcare duce la aºa-numitele „gheme defibre“ uscate, „gheme de fibre“ multprea umede datorate mixãrii preaîndelungate sau proastei compoziþii abetonului care poate cauza problemecu pomparea acestuia.

Obþinerea unui beton aproapeautonivelant ºi autocompactant. Acestcriteriu este aºa de important încâtaceste betoane nu ar trebui com-pactate prea mult, cu tot felul de vibra-toare, pentru a se evita segregãrile ºipentru a garanta cã fibrele sunt dis-tribuite ºi orientate uniform în întreagamasã a betonului.SELECTAREA BETONULUI SI A FIBRELOR

Ca un prim pas, un numãr mare deamestecuri de diverse tipuri de beton,cu diferite tipuri de fibre au fost anali-zate. Aceste teste erau menite sãarate care era cel mai bun beton armatcu fibre de oþel, amestc care sãîntruneascã criteriile de mai sus.

Pentru început testele se axau pelucrabilitatea amestecurilor. Dupã gã-sirea amestecului ideal din punct devedere al lucrabilitãþii, o a doua seriede teste care s-a fãcut se referea laperformanþele mecanice ale ameste-curilor selectate. Aceste teste au fostfãcute pe o pardosealã circularã de800 mm diametru, conform standarde-lor SIA 162/6 (Suedia) si pe un modelde razã conform cu RILEM TC 162 TDF.

ARMIX CONCRETE SOLUTION SRL este o societate cu capital integral românesc care a luat fiinþã în anul2008 ºi activeazã în domeniul materialelor de construcþie.

Deoarece dorim sã devenim un partener de încredere pentru dumneavoastrã ºi nu doar un simplu furnizor demateriale, împreunã cu colaboratorii noºtri vã punem la dispoziþie soluþii tehnice inovatoare care sã asigurereuºita proiectului dumneavoastrã.

Vã prezentãm, în acest sens, un articol despre elementele prefabricate armate exclusiv cu fibre de oþel.

Page 27: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

În funcþie de tipul de fibre, dozajeleanalizate au variat de la 45 kg la 120kg/mc.

Dupã aceste teste, au fost selec-þionate douã amestecuri pentru etapaurmãtoare, care constã în testareaunor pardoseli mai mari, în principalcirculare, cu diametre de 1.500 mm ºi2.000 mm ºi grosime de 150 ºi 200 mm.În final, un amestec care presupune100 kg fibre la mc a fost declarat celmai bun. Tipul de fibre ales este unulnu foarte performant datoritã geome-triei sale.

Totuºi, a fost cel mai bun compro-mis între performanþa clarã ºi criteriilede lucrabilitate.

Dozajul de 100 kg/mc nu a avutnevoie de o atenþie specialã în ceea cepriveºte integrarea: fibrele se potadãuga manual precum ºi automatfãrã nicio precauþie ºi fãrã riscul for-mãrii „ghemelor“. Mai mult, faptul cãs-a folosit un dozaj mai mare duce lamai puþine variaþii ale rezultatelor decâtatunci când se foloseºte un dozaj maimic de fibre mai performante, care suntºi mai dificil de integrat. Aºadar, valorilecaracteristice ale rezistenþei la îndoirevor varia mai puþin faþã de valoareanormalã decât dozajele mai mici defibre mai performante.

Aºa cum fibrele mai groase suntmai ieftine decât fibrele de înaltã per-formanþã, alegerea unor fibre maipuþin performante poate avea sens ºidin punct de vedere economic.

TESTAREA LA SCARA MAREUn beton cu proprietãþile mecanice

descrise mai sus poate fi folosit înnumeroase aplicaþii. Una dintre pri-mele aplicaþii vizate au fost pardoseliledin clãdirile multietajate.

Pentru a analiza comportamentulbetonului armat cu fibre de oþel încondiþii reale (design, livrarea beto-nului etc.) s-a efectuat un test pe opardosealã de 18,3 m x 18,3 m, cu ogrosime de 200 mm, împãrþitã în9 panouri de 6 m x 6 m ºi susþinutã de16 coloane de 300 mm x 300 mm.Acest test a permis analizarea com-portamentului unui panou central, aunui panou de margine ºi a unuia decolþ, la încãrcãri de pânã la 220 kN.

OBIECTIVE DE REFERINÞÃPe baza acestor experimente, se

pot realiza multe aplicaþii structuralecum ar fi: poduri, pardoseli în clãdirimultietajate, unitãþi comerciale, clãdiride birouri, parcãri ºi în principiu oricefel de structurã din elemente prefabri-cate. De fapt, numai în Europa existãpeste 40 de cladiri cu etaje cu des-chidere liberã, în þãri precum: Belgia,Marea Britanie, Spania, Austria, Esto-nia, Letonia, Germania, Luxemburg.

CONCLUZIIElementele de structurã prefabri-

cate, armate numai cu fibre de oþel, numai sunt o utopie. Ele pot fi realizate încondiþiile de ºantier iar acest lucru afost dovedit în mai multe proiecte rea-lizate în ultimii ani în toatã Europa.

Tehnologia este disponibilã ºi s-adovedit a fi funcþionalã ºi de încredere.Totuºi, una din problemele majore esteºi va continua sã fie controlul calitãþiiîn ºantier. Oamenii trebuie sa fieconºtienþi cã dozajul prescris ºi o dis-tribuire uniformã a fibrelor în ames-tecul de beton sunt cu adevãratnecesare pentru a garanta comporta-mentul normal al elementelor prefabri-cate din beton, armate cu fibre de oþel.

Triºatul, în ceea ce priveºtedozajul fibrelor, aºa cum se întâmplãadesea în domeniul pardoselilorindustriale, poate duce la un ade-vãrat dezastru. Controalele regulateale amestecurilor de beton ca ºi aldozajelor de fibre, în timpul turnãriibetonului proaspãt, sunt absolutnecesare pentru a evita apariþia unorprobleme ulterioare. Dacã toþi ceiimplicaþi în proiect sunt conºtienþi deaceste lucruri, elementele struc-turale prefabricate din beton, armatecu fibre de oþel, vor avea un viitorluminos.

Pentru orice fel de detalii vã stãmla dispoziþie, atât prin pagina deinternet www.armix.ro, unde puteþi gãsimai multe informaþii, cât ºi telefonic.

De asemenea, pe site-ul nostrugãsiþi un „Ghid complet de orientareîn construirea pardoselilor industriale“pe care îl veþi primi gratuit pe e-mail.

Page 28: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201028

SistemulUNDER PLASTER

Sistemul de rulouri exterioareUNDER PLASTER este un sistemdestinat obiectivelor noi, care seexecutã luându-se în calcul încorpo-rarea discretã a sistemului în zidãrie.

Caseta ruloului este încastratã înperete în timpul construcþiei iar,suplimentar, în cazul în care clientuldoreºte acest lucru, se poate montaºi sistemul de protecþie împotrivainsectelor.

Rulourile din sistemul UNDERPLASTER se integreazã în elevaþia

clãdirii, constituind o parte integrantãa acesteia. Partea frontalã a rulouluiconstituie, de asemenea, un suportpentru orice fel de material de fini-sare (de exemplu tencuialã sau dale).Astfel, caseta devine o parte invizi-bilã a faþadei clãdirii.

Construcþia modernã a caseteisistemului UNDER PLASTER per-mite realizarea lucrãrilor de conser-vare ºi de întreþinere a elementelormecanice ale ruloului, fãrã a-i deranjape ocupanþii clãdirii.

Sistemul asigurã o izolare ter-micã ºi acusticã perfectã deoarecenu intervine în construcþia tocului, aferestrelor sau a uºilor; aºadar, nureduce capacitatea de izolare aacestora.

Este un sistem care poate fimontat ºi în clãdirile mai vechi, încazul modernizãrii sau a schimbãriiferestrelor.

Multiplele posibilitãþi de utilizareale sistemului sunt facilitate ºi defaptul cã rulourile UNDER PLAS-TER sunt oferite într-o gamã colo-risticã variatã, ceea ce permiteadaptarea lor la orice construcþie.

Se poate folosi ºi varianta cuplasã de protecþie împotriva insec-telor care, pe lângã faptul cã oferãutilizatorului o protecþie eficientãîmpotriva insectelor, permite tre-cerea luminii ºi a aerului curat dinexterior.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMANIA SRL

Compania ALUPROF SYSTEM ROMANIA vã pune la dispoziþiediverse sisteme din aluminiu pentru rulouri exterioare ºi porþi degaraj. Sunt sisteme moderne, de o calitate ireproºabilã, utilizabilepentru diferite construcþii deja realizate (Adaption SK, Sistemul Oval)sau în curs de execuþie (rulouri încorporabile în zidãrie Under Plastersau sistemul SKN).

Sistemul UNDER PLASTER

Page 29: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 29

Paleta coloristicã în care pot filivrate elementele sistemului UNDERPLASTER este foarte diversã,acoperind o mare parte din gamaRAL, dar ºi imitaþii de lemn, în aºafel încât clientul sã îºi poatã con-fecþiona rulourile în culoarea doritã.

Coloristica bogatã aduce un picde luminã fiecãrei construcþii, clãdi-rea devenind, astfel, mai atractivã.

Profilele de lamelã sunt fabricatepe linii automatizate de producþie ºise caracterizeazã printr-o foarte mareprecizie de execuþie.

Toate elementele sunt acoperitecu vopsele având o rezistenþã foartebunã a culorii ºi o durabilitate sporitãla abraziune.

Suprafeþele sunt rezistente, deasemenea, la acþiunea nocivã a fac-torilor atmosferici permiþând ca,dupã mai mulþi ani de utilizare,rulourile dumneavoastrã sã îºi pãs-treze, în totalitate, caracteristicileestetice ºi funcþionale.

Prelucrarea corespunzãtoare amaterialului precum ºi verificãrileperiodice ale calitãþii conferã sigu-ranþa cã produsul final va suportacele mai exigente cerinþe iar rulouriledin aluminiu achiziþionate de cãtredumneavoastrã vor fi o investiþiebunã pentru mai mulþi ani.

Toate sistemele livrate suntînsoþite de certificatele de calitateale producãtorului din Polonia.

Testãrile produselor oferite decãtre firma noastrã au fost efectuatela unul dintre cele mai respectabileinstitute de cercetare din Europa, IFTdin Rosenheim.

Pentru a vedea produsele comer-cializate de compania noastrã ºi atesta calitatea lor vã aºteptãm laDepozitul din Popeºti Leordeni,Str. Taberei, nr. 1 A (aproape deªoseaua de Centurã).

Iatã câteva dintre avantajele utili-zãrii sistemului UNDER PLASTERdin aluminiu pentru rulouri exterioareALUPROF:

raport optim preþ/calitate;utilizare ºi întreþinere simplã;sunt eliminate pierderile de cãldurã;protecþie împotriva insectelor;obþinerea de lucrãri cu esteticã

deosebitã;calitate ireproºabilã a pro-

duselor;gamã coloristicã variatã;suport tehnic, incluzând ºi softul

specializat.

Page 32: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201032

Fix All vã reparã totul

TEHNOLOGIA JAPONEZÃFaþã de alte tipuri de produse

„Fix“ - adezivi pe bazã de apã saurãºini sintetice - produsul Fix All alcompaniei Soudal se bazeazã petehnologia japonezã modernã a MSpolimerilor, care asigurã o structurãde lipire foarte puternicã ºi posibili-tatea de folosire pe post de adeziv ºiprodus de etanºare cu utilizare uni-versalã. Polimerii de tip MS îmbinãproprietãþile siliconului ºi ale poliure-tanilor, dar nu posedã caracteristicilenegative ale acestora.

Produsele bazate pe MS polimerise caracterizeazã printr-o aderenþãsporitã la orice fel de suprafaþã deconstrucþie: plastic, lemn, tencuialã,metal, plãci din gips-carton, piatrã,glazurã ºi altele. De asemenea, pro-dusul poate fi utilizat pe suprafeþeleumede.

Cu ajutorul adezivului de etanºareFix All vom putea umple un rostde-a lungul chiuvetei, a cãzii de baie(chiar ºi acrilice) sau a plãcilor defaianþã ºi vom putea etanºa cabina deduº.

Produsul conþine substanþe anti-fungice, la fel ca ºi siliconul sani-tar, de aceea poate fi utilizat înîncãperi cu umiditate sporitã, cum arfi: bãi, bucãtãrii sau spãlãtorii.

FIX ALLÎN LOC DE MAªINÃ DE GÃURITCu ajutorul produsului Fix All se

pot ataºa orice fel de elemente dedotare sau finisare a interiorului, fãrãa utiliza o bormaºinã, ºuruburi saudibluri. În loc sã gãuriþi orificii întocurile ferestrelor, feroneriei sau apereþilor placaþi cu glazurã (se ºtiecã faianþa se crapã foarte uºor),puteþi folosi Fix All.

Forþa de aderenþã foarte puter-nicã permite montarea jaluzelelor înferestre, lipirea solidã a cârligelor, asuporturilor pentru ustensilele debucãtãrie, a plãcilor de faianþã, a elemen-telor decorative, a casetoanelor saua plintelor.

Adezivul de etanºare bazat peMS polimeri este fãrã miros ºi neutrudin punct de vedere chimic. Astfel,nu apar schimbãri de nuanþã la culo-rile suprafeþelor lipite ºi nu este dete-riorat stratul de reflexie. Aºadar,produsul este foarte bun ºi pentrulipirea oglinzilor. Dupã solidificare,rosturile pot sã fie vopsite, chiar ºi cuvopsele pe bazã de apã.

MS polimerii asigurã rosturilor orezistenþã foarte bunã. Locurileumplute cu acest produs sunt foarterezistente la acþiunea razelor UV,care cauzeazã decolorarea ºi sfãrâ-marea maselor de etanºare bazatepe alte tehnologii. Chiar ºi pe supra-feþele foarte dificile, Fix All nu nece-sitã folosirea unui grund.

Tehnologia modernã oferã ajutor vieþii de zi cu zi. Noutãþile tehnologice îºi gãsesc apli-care, în primul rând, în produsele profesionale. Soluþiile care au fost verificate în lucrãrilede specialitate devin, din ce în ce mai repede, disponibile ºi pentru clienþii individuali. Lafel s-a întâmplat ºi cu tehnologia MS polimeri, utilizatã în producþia adezivului de etanºareFix All al companiei Soudal.

În fiecare casã sau apartament avem deseori probleme cu mici lucrãri de renovare saufinisare. Cabina duºului nu este etanºã, o placã de faianþã este crãpatã, cârligul pentruprosoapele din baie cade din ce în ce mai des, plinta de pardosealã este desprinsã etc., etc.Repararea acestor mici elemente întârzie cu trecerea timpului. De obicei, când, înfinal, ne decidem sã mergem la un magazin cu materiale de construcþii pentru acumpãra produsele necesare pentru aceste renovãri sau finisãri, constatãm cã lista loreste foarte lungã. Suntem puºi în faþa unui raft gigant cu o varietate de produse de tipsilicon, adezivi, mortare de etanºare ºi nu prea ºtim ce sã alegem. Oferta disponibilã pepiaþã este uriaºã iar produsele sunt foarte specializate: produse pentru etanºareaelementelor din sticlã, a pieselor sanitare, din acril, adezivi de montaj cu diluant, adezivide montaj pe bazã de apã, pentru marmurã, pentru oglinzi etc. Fãrã ajutorul persona-lului magazinului nu vom fi în stare sã ne descurcãm.

În acelaºi timp, existã un produs care va putea înlocui cu succes toate celelaltedescrise mai sus. Acesta este Fix All fabricat de compania Soudal.

Page 33: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 33

FIX ALL VÃ VA SCÃPA DE PROBLEMEPosibilitãþile de utilizare ale pro-

dusului Fix All sunt, practic, nelimi-tate. Este foarte important ca,întotdeauna, sã îl aveþi la îndemânãîn casã. Cu siguranþã, vã va scãpade multe necazuri, în cazul defecþiu-nilor mãrunte ºi a reparaþiilor minore.

Fix All este disponibil în cartuºede 290 ml ºi în tuburi mai mici de 80ml. Un singur ambalaj poate fi uti-l izat o perioadã mai îndelungatã

de vreme. Produsul se fabricã în mai

multe culori: alb, maro, gri ºi negru,

precum ºi în varianta Fix All Crystal -singura masã de etanºare cristalinincolorã disponibilã pe piaþã.

Pentru lucrãrile speciale demontare, care necesitã o structurãde lipire rapidã, se recomandã uti-lizarea produsului Fix All High Tack.Aceastã „variantã întãritã” a pro-dusului Fix All permite fixareaobiectelor masive, fãrã a fi necesarãutilizarea de console de suportadiþionale.

Un produs de tip adeziv de etanºare elastic ºi de duratã, universal, cusolidificare neutrã bazat pe MS POLYMER. Aderenþã excelentã pe orice fel desuprafeþe de construcþie. Produsul poate fi aplicat chiar ºi pe suprafeþeleumede. Nu are miros, nu conþine diluanþi, nu interacþioneazã cu o varietate deproduse chimice: acizi slabi, baze, diluanþi sau uleiuri. Dupã solidificare, sepoate vopsi - chiar ºi cu vopsele pe bazã de apã. Produsul este rezistent laacþiunea factorilor atmosferici ºi a radiaþiilor UV.

Culorile disponibile: alb, gri, negru, maro.Ambalajul: cartuº 290 de ml, tub de 80 de ml

Strada Calea Dârzei 86A,Sat Dârza, Comuna Crevedia,

Cod poºtal 137182, Jud. DâmboviþaTel.: 0213515804, Fax: 0213515804

E-mail: [email protected], www.soudal.ro

Soudal Fix All

Un produs de tip adeziv de etanºare elastic ºi de duratã, cristalin incolor, universal, cu solidificare

neutrã bazat pe MS POLYMER. Aderenþã excelentã pe orice fel de suporturi de construcþie. Produsul

poate fi aplicat chiar ºi pe suprafeþele umede. Nu are miros, nu conþine diluanþi, nu interacþioneazã

cu o varietate de produse chimice: acizi slabi, baze, diluanþi sau uleiuri. Dupã solidificare se poate

vopsi - chiar ºi cu vopsele pe bazã de apã. Produsul este rezistent la acþiunea factorilor atmosferici

ºi a radiaþiilor UV.

Ambalajul: cartuº 290 de ml

Soudal Fix All Crystal

Un produs de tip clei de etanºare elastic ºi de duratã, universal, cu solidificare neutrã bazat pe

MS POLYMER. Aderenþã excelentã pe orice fel de suporturi de construcþie. Produsul poate fi aplicat

chiar ºi pe suprafeþele umede. Nu are miros, nu conþine diluanþi, nu interacþioneazã cu o varietate de

produse chimice: acizi slabi, baze, diluanþi sau uleiuri. Dupã solidificare se poate vopsi - chiar ºi cu

vopsele pe bazã de apã. Produsul este rezistent la acþiunea factorilor atmosferici ºi a radiaþiilor UV.

Se caracterizeazã printre altele cu o prizã rapidã la începutul lipirii. Produsul permite fixarea obiectelor

masive fãrã a fi necesarã utilizarea de console de suport adiþionale.

Culorile disponibile: alb. Ambalajul: cartuº 290 de ml

Soudal Fix All High Tack

Page 34: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201034

Clãdiri de birouri „THE GATE“

Complexul „The Gate” este for-mat din douã clãdiri simetrice debirouri, cu spaþii pentru comerþ saubirouri cu public la nivelul strãzii,spaþii tehnice ºi anexe necesarefuncþionãrii.

Situat în Piaþa Presei Libere,ansamblul este alcãtuit din douã tur-nuri cu regim de înãlþime 3S+P+18E,completate de câte o clãdire deînãlþime micã 3S+P+2E.

Aria construitã la nivelul soluluieste 4207,76 mp.

Aria desfãºuratã totalã este93.500 mp, din care subteran 42.500 mpºi suprateran 51.000 mp.

Înãlþimea maximã a construc-þiei este de 73,90 m.

Cele trei subsoluri cuprind:1019 locuri de parcare; circulaþii(ºase scãri de evacuare, douã lifturide serviciu, patru lifturi de persoanepentru accesul cãtre holurile princi-pale, douã rampe duble pentrumaºini); spaþii tehnice (centrale ter-mice, camere electrice, staþii depompare, rezervoare de apã).

La parter se aflã cele douãholuri principale de acces, recepþii,spaþii comerciale.

Cele 18 etaje de birouri suntconcepute ca spaþii deschise, com-partimentãrile interioare urmând a fiproiectate ºi realizate de chiriaºi, cuacordul proiectantului general ºi curespectarea reglementãrilor tehniceîn vigoare.

Peste etajul II al corpurilorjoase a fost executat un luminator.

Peste etajul XVII al celor douãclãdiri înalte se aflã terasa, utilizatãpentru amplasarea utilajelor de ven-tilare ºi condiþionare a aerului.

Finisaje: granit la holurile deintrare, dale mozaic prefabricate lascãri de evacuare ºi dale vinilice înzonele de circulaþii. În birouri s-aumontat dale mochetã ºi pardosealãflotantã.

Faþadele sunt realizate în mareparte cu perete cortinã, ceea ceasigurã condiþii de iluminat natural.

Prin lucrãrile de calitate deose-bitã, Bog’art a realizat un spaþiureprezentativ pentru funcþia debirouri, o adevãratã Poartã la intrareaîn Bucureºti.

Antreprenor general: BOG’ART SRL, BucureºtiInvestitor: CITY GATE SRLProiectant general: WESTFOURTH ARCHITECTURE SAProiectanþi de specialitate: POPP & ASOCIAÞII

CONS-ENGMIGA AIRVENT

Subantreprenori: IMSAT MUNTENIA - instalaþiiAUTOHTON - structura metalicãALUSYSTEM - pereþi cortinã ºi faþadã Alucobond

Page 35: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

CARPATCEMENT HOLDING SABucureºti

EDELWEISS HOLDING SRLCluj-Napoca

LAFARGE AGREGATEBETOANE SA - Bucureºti

CARMEUSE HOLDING SRLBraºov

SIMCOR VAR SA - OradeaPunct de lucru - Tg. Jiu

COSTAVAMOS TRADE SRLBrãila

CAPOLES SERV SRLPloieºti

SANEL EDIL SRLBraºov

FARBEN SRLNegreºti - Oaº

GRIGOR CONSTRUCTCOMERT SRL - Bucureºti

CONCIVIC SRLSlobozia

VIATECH SOLUTIONS SRLBucureºti

EDILITAR PROIECT SRLReºiþa

HOLCIM (ROMANIA) SABucureºti

APLAST SRLLoc. Ceptura, Jud. Prahova

DUMAR CONSTRUCT SRLBucureºti

EUROVER SERV SRLBucureºti

PRO STRATEGYCONSTRUCTION SRL - Târgoviºte

SEGAMA SRLBacãu

VERTICALIA SRLSocietate civilã profesionalã de arhitecturã

Bucureºti

AS CONSTRUCT EXPERT SRLBucureºti

ITALO CONVEST SABucureºti

CHS CONTAINER RO SRLBucureºti

Page 36: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201036

Sisteme modernede evacuare a gazelor de ardere (I)

drd. ing. Laszlo SCHRECK

Aparatele termice ale zilelor noastre, foarte perfor-mante, bazate pe arderea diferitelor tipuri de com-bustibili, creeazã condiþii severe de exploatare pentrucoºurile de fum aferente. Sistemele de evacuare, careservesc generatoare de cãldurã de ultimã generaþie,sunt supuse la acþiuni interioare de naturã fizicã ºi chi-micã (temperaturi ridicate, ºocuri termice sau incendii încanalul de fum, acþiunea corozivã a condensatului acid,evacuare cu suprapresiune) sau exterioare, de naturãclimaticã (de exemplu îngheþ-dezgheþ) ºi mecanicã(vânt, seism) foarte complexe ºi, ca atare, trebuie sãcorespundã unor cerinþe severe de funcþionalitate ºidurabilitate. Adaptarea permanentã, de cãtre producã-tori, a coºurilor de fum la evoluþia rapidã a tehniciiîncãlzirii a condus la elaborarea unor soluþii constructivefiabile, punându-se, totodatã, accent ºi pe siguranþa înexploatare a instalaþiilor termice.

Un coº de fum, chiar ºi în soluþia cea mai simplã,este, dupã caz, un subansamblu de construcþie sauchiar o construcþie complexã, prin procesele termice ºigazodinamice ale gazelor arse ºi prin cerinþele de rezis-tenþã mecanicã ºi stabilitate pe care trebuie sã leîndeplineascã [2]. Complexitatea problematicii sereflectã în standardele europene de specialitate dindomeniu, care stabilesc criteriile fundamentale de per-formanþã ºi de clasificare ºi prezintã metodele de deter-minare a caracteristicilor relevante, cu valori limitã, dacãe cazul, aplicabile diferitelor tipuri de coºuri de fum ºicanale de racordare, cum sunt: clasa de temperaturã,clasa de presiune, clasa de rezistenþã la condensat, lacoroziune ºi la focul din canalul de fum [3].

Ca procedeu tehnic de execuþie, prefabricarea,datoritã multiplelor avantaje pe care le prezintã, a

devenit o necesitate, iar în prezent o realitate ºi îndomeniul coºurilor de fum, cu preponderenþã în cazulconstrucþiilor civile.

Ne referim, în continuare, la douã tipuri de sistemede coºuri de fum prefabricate, care diferã din punctul devedere al domeniului de utilizare, respectiv al principiilorde funcþionare.

Din prima categorie fac parte acele coºuri care au oarie de aplicabilitate foarte largã, începând cu aparateletermice individuale pânã la cazanele pentru încãlzirecentralã sau instalaþiile termice industriale (cazane deabur, cuptoare, incineratoare etc.), echipate cu arzã-toare atmosferice sau camere de ardere presurizate, uti-lizând combustibili solizi, lichizi sau gazoºi. Aceste sursede cãldurã îºi asigurã aerul de combustie din spaþiul deamplasare ºi sunt racordate la coº la un singur nivel.

Sistemele de coºuri de fum, care funcþioneazã dupãprincipiul tirajului natural, aferente generatoarelor ter-mice precizate, dispun de o soluþie constructivã apereþilor tip multistrat, fiecare element component avândun rol bine definit în cadrul ansamblului ºi caracteristicitehnice adecvate domeniului de utilizare.

În istoria dezvoltãrii omenirii, o etapã deosebit de importantã a fost cea a descoperirii multiplelorutilitãþi ale focului. Evacuarea fumului rezultat în urma arderii a devenit o necesitate odatã cu apariþiafocarelor mai eficiente din punct de vedere al randamentului, semi-închise la început, mai apoi închise.Evoluþia coºurilor de fum este strâns legatã de progresul înregistrat de-a lungul timpului de generatoarelede cãldurã utilizate în scop casnic sau industrial. Astfel, în secolul X a apãrut primul focar închis, iar con-comitent cu realizarea primelor construcþii etajate s-a pus mai accentuat problema evacuãrii fumului,deoarece acest lucru nu se putea obþine prin aplicarea unui gol în acoperiºul construcþiei, soluþie tradiþio-nalã pânã în acel moment. Atunci s-a nãscut ideea „fabricãrii“ unui canal special având rolul de a conducefumul în exteriorul casei [1]. Pentru început, s-a folosit ca material lemnul de esenþã tare, care a fost prote-jat împotriva temperaturilor ridicate prin cãptuºire cu un strat de argilã. A urmat o perioadã lungã de timp,în care soluþia constructivã utilizatã pe scarã largã, mai ales în domeniul rezidenþial, a fost cea a coºului cuperete simplu din zidãrie de cãrãmidã.

Criza de energie a anilor ´70 a avut drept consecinþã extinderea cercetãrilor în direcþia utilizãriijudicioase a combustibililor ºi apariþia unor generatoare de cãldurã cu randament energetic ridicat.

Fig. 1: Exemple de terminale de coºuri zidite

Page 37: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Anvelopa exterioarã, care are rol de protecþiemecanicã ºi de asigurare a stabilitãþii sistemului, se exe-cutã din elemente prefabricate de manta, cu o grosime apereþilor de 40 ÷ 70 mm, turnate din beton uºor cu odensitate cuprinsã între 1400 ÷ 1800 Kg/m3. Aceste ele-mente prefabricate, cu o înãlþime modularã 300 ÷ 500 mm,conþin un gol central pentru canalul de fum, cu secþiunecircularã sau pãtratã. În funcþie de nivelul de rezistenþãla difuzia vaporilor de apã a canalelor interioare deevacuare, mantalele pot dispune de canale pentru venti-larea naturalã a termoizolaþiei, dispuse, în general, lacolþuri. De asemenea, pentru racordarea independentãa douã surse de cãldurã sau ventilarea naturalã a unorîncãperi din construcþiile rezidenþiale, mantalele se pro-duc ºi în varianta cu douã canale de fum distincte sau cucanale de ventilare. În vederea mãririi rigiditãþii siste-mului la acþiuni laterale, anumite tipuri de înveliºuri exte-rioare includ ºi canale speciale pentru armarea verticalãa secþiunilor. Rezistenþa la compresiune a betonului uti-lizat la prefabricare este de minim 5 MPa.

Stratul termoizolant, cu o grosime care variazã între25 ÷ 50 mm, în funcþie de diametrul interior al coºului, serealizeazã din plãci de vatã mineralã bazalticã semi-rigidã, incombustibilã, având o densitate de circa 100 kg/m3

ºi conductivitatea termicã de 0,04 W/mK. Prin preve-derea acestui strat, se îmbunãtãþesc considerabilcondiþiile de tiraj, rezistenþa la transfer termic a sistemu-lui de coº fiind de 0,40 ÷ 0,65 m2K/W, ºi se reduce canti-tatea de condensat format în canalele de fum în perioadelecu temperaturi scãzute ale aerului exterior. Materialulsemirigid asigurã dilatarea liberã a tubulaturii de ºamotã,dilatare care se dezvoltã atât în sens transversal cât ºiîn sens longitudinal, ca urmare a variaþiilor de tempe-raturã ale gazelor arse. Termoizolarea sistemelor decoºuri de fum prefabricate mai este soluþionatã dediverºi producãtori prin crearea unor straturi de aerînchise în pereþii mantalelor sau prin integrarea, încã dinfaza de turnare a anvelopelor exterioare, a unui strat debeton spumat, cu o densitate de 250 ÷ 300 Kg/m3.

Canalul interior de fum, care intrã în contact direct cureziduurile de ardere, se executã din tuburi de ºamotã,caracterizate prin rezistenþã la temperaturi ridicate ºiºocuri termice de pânã la 1.000 0C, etanºeitate la gazearse ºi umiditatea din coº, rezistenþã la mediu puterniccoroziv cauzat de condensatul acid. Astfel, în conformi-tate cu standardele europene de produs, pierderile degaze de ardere maxime nu depãºesc 2 ÷ 3 litri/sec.m2, lao presiune de încercare de 40 Pa respectiv 20 Pa, iar, înfuncþie de compoziþia chimicã ºi de clasa de rezistenþãla acizi a tubulaturii, pierderile de masã rezultate în urmaefectuãrii încercãrilor accelerate prescrise pentru o duratãde viaþã estimatã a instalaþiei la 100 de ani sunt de 2%pânã la 5% [4].

Tipodimensiunile uzuale de tuburi includ secþiuni cudiametre interioare ce variazã între 120 mm ÷ 500 mm,cu grosimea pereþilor cuprinsã, în general, între 15 mm ÷40 mm (fig. 2).

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro

Fig. 2: Coºuri de fum cu pereþi în trei straturi

continuare în pagina 38

Page 38: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

În cadrul unor proiecte speciale, în Europa au fost

realizate sisteme de coºuri de fum prefabricate indepen-

dente, cu diametre interioare ale canalelor de fum de

pânã la 1,00 m ºi înãlþimi considerabile, atingând chiar

40,00 m. Condiþiile de proiectare seismicã au impus, în

aceste cazuri, secþiuni superioare celor prezentate

anterior. Elementele componente exterioare, turnate din

beton greu, au o înãlþime modularã de 1,00 m, iar

grosimea pereþilor variazã, în funcþie de tipodimensi-

unea coºului, între 150 ÷ 250 mm. Dimensiunile în plan

ale secþiunii sistemului de evacuare sunt reduse,

respectiv de 1,00 ÷ 2,00 m. Armãturile longitudinale de

rezistenþã se introduc în canalele de armare cu

diametrul de 100 mm (fig. 3).

Ca o consecinþã a randamentului energetic foarte

ridicat, gazele de ardere provenite din aparate termice

de ultimã generaþie - cele în condensaþie, de exemplu -

au temperaturile extrem scãzute (30 0C ÷ 40 0C ), evacu-

area în aceste situaþii nemaifiind posibilã cu tiraj natural.

Prin urmare, cazanele respective dispun de un arzãtor

cu aer insuflat, ventilatorul având în acelaºi timp rol de

aspirare a aerului ºi de evacuare, sub presiune, a

gazelor arse.

BIBLIOGRAFIE1. HAUSLADEN G. - Handbuch der Schornstein-

technik. Oldenbourg Verlag, München, 1994;

2. ANTONESCU N., STÃNESCU P. D., ANTO-

NESCU N.N. - Coºuri ºi instalaþii de tiraj. Editura Matrix

Rom, Bucureºti, 2000;

3. SR EN 1443:2004 Coºuri de fum. Condiþii generale;

4. SR EN 1457:2003 Coºuri de fum. Canale interi-

oare de argilã/ceramice. Condiþii ºi metode de încercare;

5. Schiedel International Technician Conference, 2005;

6. MILOªAN I. - Tehnologii curate aplicate în ingineria

protecþiei mediului industrial, Editura Universitãþii

Transilvania Braºov, 2005.

(Continuare în numãrul viitor)

Fig. 3: Coºuri de fum prefabricate independente

Conferinþa NaþionalãCOMPORTAREA IN SITU

A CONSTRUCÞIILORcu participare internaþionalã

Ediþia a 18-a Bucureºti, 23-24 septembrie 2010

Loc de desfãºurareSala I. L. Caragiale (Primãria sector 2, Bucureºti)

Organizatori: Comisia Naþionalã Comportarea insitu a Construcþiilor, Primãria sector 2, PatronatulSocietãþilor din Construcþii, Universitatea de Arhitecturãºi Urbanism Ion Mincu, SC CONSITRANS SRLBucureºti.

COMUNICÃRI TEHNICO-ªTIINÞIFICE

REFERITOARE LA URMÃTOARELE ASPECTE TEMATICE:

Interacþiunea construcþii-mediu: condiþii naturale

ºi tehnologice, efecte, concluzii;

Degradarea construcþiilor, defecte ºi accidente în

construcþii: cauze, manifestãri, concluzii;

Monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor:

metode, tehnici, aplicaþii de urmãrire ºi de intervenþii;

Organizare, documentaþii, legislaþie ºi regle-

mentãri privind monitorizarea comportãrii in situ a

construcþiilor;

Aprecierea aptitudinii pentru exploatare a con-

strucþiilor: performanþe, calitãþi.

Conferinþa se adreseazã: participanþilor la realizarea

construcþiilor, ca ºi beneficiarilor/utilizatorilor de construcþii:

civile, industriale, agrozootehnice, cãi de comunicaþie ºi

transport terestru, aerian ºi naval, hidrotehnice ºi edilitare.

Conferinþa urmãreºte: evidenþierea importanþei cunoaº-

terii ºi a monitorizãrii comportãrii in situ a construcþiilor ºi

atenþionarea autoritãþilor publice asupra obligaþiei civice de a

asigura cadrul legislativ ºi reglementar pentru desfãºurarea

activitãþilor corespunzãtoare.

Cei care doresc sã participe sunt rugaþi sã se înscriela dna Angela Viºan ([email protected]) pânã joi,9 septembrie, pentru rezervãrile necesare.

Informaþii suplimentare pe site-ul asociaþiei:www.cncisc.ro

urmare din pagina 37

Page 40: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201040

ABS Trenchless GmbHFORAJE ORIZONTALE DE SUBTRAVERSARE

SISTEMELE ABSDE FORAJ ORIZONTAL

PENTRU SUBTRAVERSAREÎn cazul în care este necesarã

trecerea unor conducte pe sub ocale feratã, o intersecþie într-un oraºsau chiar pe sub o autostradã, fãrã ase perturba traficul sau activitatea înzonã, ABS oferã o soluþie rapidã,sigurã ºi ieftinã.

Se sapã douã incinte, de o parteºi de cealaltã a zonei respective, laadâncimea la care se doreºte sã seintroducã conducta, una de start ºicealaltã de ieºire. În incinta de startse introduce echipamentul de foraj ºise poziþioneazã pe ºine speciale,bine ancorate în sol.

Grupul hidraulic de putere careacþioneazã echipamentul de forajpoate rãmâne la exterior.

Forajul se poate executa cu saufãrã ghidare. Forajul fãrã ghidare seexecutã, în special, pentru distanþede foraj mai mici. Dupã ce suportulde susþinere a echipamentului deforaj a fost bine poziþionat pe direcþiadoritã, se executã forajul în interiorultuburilor de protecþie iar materialul

excavat de capul de sãpare estetrimis înapoi în incinta de start, deelicea continuã a burghiului de foraj.

De cele mai multe ori, însã, fora-jul se face cu ghidare, în douã feluri:

cu montarea, în faþa sculei desãpare, a unui cap de ghidare cuprofil tãiat asimetric.

printr-un sistem complex, denu-mit PTPM („pilot tube microtunneling“),care constã în introducerea, în primafazã, a unei coloane de ghidare cuun cap de sãpare tãiat asimetric, peprincipiul forajului cu presarea materi-alului în pereþii gãurii forate.

În faza a doua, capul de foraj mon-tat pe secþiunea de burghiu cu elicecontinuã începe forarea la diametruldorit, în interiorul tubului de protecþie,înaintând împreunã cu acesta pecoloana de ghidare introdusã anterior.

În ambele situaþii direcþia estecontrolatã printr-un sistem optic demãsurare a unghiurilor, cu camerãde luat vederi, denumit teodolit ºieste urmãritã pe un monitor.

Materialul forat este eliminat, princonducerea lui cãtre incinta de por-nire, de elicea continuã a burghiuluide foraj, de unde este scos cu aju-torul unor containere speciale.

Operaþia se repetã introducând onouã secþiune de burghiu, împreunãcu un alt tub de protecþie.

Membrã a BAUER GROUP din august 2009,firma germanã ABS Trenchless GmbH vine sã com-pleteze oferta BAUER de utilaje de foraj pentruindustria construcþiilor cu o gamã largã de maºiniºi echipamente pentru foraje orizontale de subtra-versare ºi sisteme de reabilitare a reþelelor vechi deconducte subterane.

Gama de utilaje ABS cuprinde:instalaþiile ABS pentru foraj de subtraversare

cu burghiu, care, cu forþe de împingere cuprinse între200 KN ºi 1.500 KN ºi cu cupluri de pânã la 50.000 Nm,pot executa foraje în tuburi cu diametre de 100 mm -1.600 mm pe lungimi de pânã la 80 m - 100 m;

sistemele RBS pentru instalare de conductenoi în interiorul celor vechi, prin tragere cu cablu,cu forþe cuprinse între 300 KN ºi 1500 KN, pe distanþede peste 1.000 m;

echipamente auxiliare: unitãþi de prepararea fluidelor de foraj pentru lucrul cu ciocan defund; containere mobile cu compresoare de vacuumpentru preluarea lichidelor folosite; remorci pentrutransportul rolelor de tuburi;

burghie elicoidale ºi sape de foraj.

Page 41: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

În funcþie de natura lucrãrii, tuburilede protecþie din oþel pot fi sudateîntre ele ºi sã rãmânã drept suportde protecþie prin care se vor trececonductele/cablurile necesare. Elepot fi, însã, scoase prin împingere,pe mãsurã ce se introduc tuburiledestinate lucrãrii respective.

SISTEMELE RBSPENTRU INSTALAREA DE CONDUCTESUBTERANE NOI, PRIN TRAGERE CUCABLU ÎN INTERIORUL CELOR VECHI

Sistemele RBS asigurã înlocuirearapidã ºi sigurã a vechilor conductede gaz, apã sau canalizare, prin tra-gerea în interiorul acestora a con-ductelor noi, fãrã a fi necesarãdecopertarea lor.

Ca ºi în cazul forajelor orizontalede subtraversare, se sapã douã incinte,de o parte ºi de cealaltã a zonei încare se doreºte înlocuirea conductei.În incinta de plecare se aduce con-ducta nouã, în care se monteazã uncap special de tragere, cu strângerepe con ºi cu ochi de agãþare pentrucablul de tragere.

În incinta de sosire se introduceinstalaþia de tragere a cablului, acþi-onatã de un grup hidraulic de puteredispus la suprafaþã.

În funcþie de materialul þevii vechiºi de diametrul dorit la noua conductã,vechea conductã poate rãmâneintactã, sau poate fi spartã în bucãþicare sunt împinse spre exteriorul gãuriiodatã cu tragerea conductei noi.

Pentru operaþia de spargere,în funcþie de materialul conductei vechi,capul de tragere este prevãzut peconul exterior cu diverse profile detãiere/ spargere.

Lucrarea poate fi, practic, execu-tatã de un singur operator, prin tele-comandã din exterior, fãrã a se expunevreunui pericol.

Datoritã forþelor mari de tragere,se pot depãºi ºi unghiuri de 150 - 200,fãrã a fi necesarã sãparea unor incinteintermediare pe distanþe de peste1.000 m.

În afara instalaþiilor de foraj pentrusubtraversare ºi a celor de înlocuirede conducte, firma ABS Trenchlessasigurã ºi toate echipamentele auxiliarenecesare execuþiei lucrãrilor, precum:capete de tragere pentru conductediverse, sape de foraj pentru toatetipurile de soluri, remorci pentru tam-burii cu conducte, precum ºi sistemulBENTOVAC de preluare ºi evacuarea lichidelor de foraj folosite.

Cornel UDRESCU - director general

Page 42: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

SC Mechel Service Romania SRL este filiala reþelei internaþionale de servicii ºi vânzãri „Mechel-Service”,

specializatã în vânzarea en-gros ºi en-detail a producþiei companiei „Mechel SA”. În prezent, unitãþile

„Mechel-Service” îºi desfãºoarã activitatea pe pieþele europene, în Rusia ºi în þãrile CSI. Zilnic, în toatã

lumea, prin reþeaua „Mechel-Service” se vând peste 6 mii de tone de produse metalurgice.

Pe teritoriul României, din martie 2008, „Mechel Service Romania” este distribuitorul exclusiv al oþelului

beton, sârmei laminate la cald, oþelului rotund ºi profilelor laminate din producþia „Mechel Târgoviºte”,

„Mechel Câmpia Turzii”, „Mechel Ductil Steel” ºi „Laminorul Brãila”. De asemenea, „Mechel Service

Romania” comercializeazã profile din oþeluri speciale, sârme, plase, cuie, electrozi ºi þevi. Compania

realizeazã livrãri directe consumatorilor finali, fãrã intermediari, satisface orice comenzi, indiferent de

cantitatea acestora, asigurând o abordare individualã a fiecãrui client. Principiile de bazã ale activitãþii

noastre sunt reprezentate prin politica flexibilã de distribuþie, prin formarea relaþiilor strânse ºi a parteneri-

atelor de lungã duratã cu clientul.

În prezent, pe teritoriul þãrii, „Mechel Service Romania” îºi desfãºoarã activitatea în 9 oraºe. În Câmpia

Turzii ºi Târgoviºte funcþioneazã douã complexe proprii de producþie care oferã oþel-beton fasonat ºi car-

case din oþel-beton. „Mechel Service Romania” continuã sã-ºi dezvolte activ prezenþa în toate regiunile

þãrii, pãstrând cu toate acestea sistemul centralizat de gestiune a vânzãrilor, sistem care asigurã un con-

trol eficient asupra livrãrilor, a logisticii ºi componentei financiare a activitãþii companiei.

Page 43: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

Puncte de lucru „Mechel Service Romania”

BucureºtiAdresa: ªos. Gãrii Cãþelu, Nr. 501, BucureºtiTel.: 0372 168 200Fax: 0372 168 220Depozit: ªos. Gãrii Cãþelu, Nr. 501, Bucureºti

ªos. De Centurã, Nr. 3, Jud. Ilfov

BraºovAdresa: Str. Alexandru Vlahuþã, Nr. 10,

Corp A, Birou A5, Braºov, Jud. BraºovTel.: 0758 022 726Fax: 0268 546 206Depozit: Parcul Industrial Tractorul,

Str. Turnului, Nr. 5, Jud. Braºov

ClujAdresa: Str. Arþarului, Nr. 41-42,

Cluj-Napoca, Jud. ClujTel.: 0741 816 426Fax: 0741 816 425

ConstanþaAdresa: Bd-ul Aurel Vlaicu, Nr. 191 C,

Corp administrativ C3, Constanþa, Jud. Constanþa

Tel.: 0771 769 488Fax: 0341 464 120Depozit: Bd-ul Aurel Vlaicu, Nr. 144

Constanþa, Jud. Constanþa

TimiºoaraAdresa: Str. Andrei ªaguna, Nr. 3, Bl. U5,

Birou 12, Timiºoara, Jud. TimiºTel.: 0749 212 417Fax: 0356 469 196Depozit: Str. Constructorilor, Nr. 1,

Timiºoara, Jud. Timiº

IaºiAdresa: ªos. Pãcurari Nr. 127, Et. 2, Iaºi, Jud. IaºiTel.: 0758 046 039Fax: 0332 458 314Depozit: Str. Sergent Grigore Ioan Nr. 7, Iaºi

TârgoviºteDepozit: ªos. Gãeºti, Nr. 9-11,

Târgoviºte, Jud. Dâmboviþa

Câmpia TurziiDepozit: Str. Laminoriºtilor, Nr. 145,

Câmpia Turzii, Jud. Cluj

BrãilaDepozit: Str. Industria Sârmei, nr. 2/B,

Brãila, Jud. Brãila

Page 44: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201044

Clãdire de birouriStr. N. Filipescu, Bucureºti

Clãdirea de birouri clasa „A”, situ-atã pe str. N. Filipescu nr. 28, a fostconstruitã dupã demolarea celor treicorpuri de clãdire existente, cu pãs-trarea ºi integrarea faþadei de lastradã a corpului principal.

Construcþia are regim de înãlþime3S + P + 4E + E5 retras, suprafaþaconstruitã desfãºuratã este 6.122,40 mp.

Natura terenului (nivelul pânzeifreatice la cota -5,80 m ºi prezenþaunor calcane la clãdiri anexe) aimpus realizarea unui ecran de piloþiforaþi secanþi, precum ºi mãsuri deimpermeabilizare ºi protecþie aradierului ºi a pereþilor de contur aisubsolurilor.

Infrastructura a fost realizatã custâlpi ºi diafragme interioare ºi pereþide contur de 20 cm grosime, dinbeton armat.

Suprastructura - sistem mixt decadre din stâlpi ºi grinzi, cu pereþi ºiplanºee din beton armat, în coor-donare cu sistemul de pardosealãsupraînãlþatã de 20 cm.

Pentru pãstrarea ºi integrareafaþadei vechi de la stradã s-a realizatconsolidarea acesteia ºi legareastructuralã de clãdirea nouã prin ele-mente de beton, amplasate pe faþainterioarã.

Organizarea interioarã a clãdiriis-a fãcut prin modularea în unitãþi despaþii de birouri de mici dimensiuni(100 mp - 150 mp utili fiecare), semi-decomandate, mixte.

Finisajele pardoselii sunt în piatrãnaturalã sau marmurã.

Existã posibilitatea ventilãrii natu-rale directe, tâmplãriile exterioareavând ochiuri mobile.

Pereþii exteriori sunt finisaþi pânãla cota +11,85 m cu termosistem tipBAUMIT ºi tencuialã decorativã tex-turatã, iar partea superioarã esteperete ventilat, sistem ETERNIT.

În parcarea subteranã pot fi adã-postite 62 autovehicule.

Lucrãrile de foarte bunã calitateau scos în evidenþã concepþia arhi-tecturalã de facturã modernistã mini-malistã, obþinându-se un spaþiu debirouri elegant ºi funcþional.

Antreprenor: EUROCONSTRUCT SA, TimiºoaraProiectant: AVANGARDA SRL - arh. Marius TURCUBeneficiar: CONTA INVESTMENT SASubantreprenor: SENBEST GRUP SRL - structura

JPV ITALIA - furnizare pardosealã suspendatãPERMONT SRL - furnizare ºi montaj pereþi sticlãMELDI INTERNATIONAL - furnizare ºi montaj marmurãMIMO SRL - tâmplãrie faþadã

Page 46: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201046

CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Victor POPA

S-a nãscut la 22 iunie 1942 încomuna Crâmpoia, judeþul Olt.

A urmat liceul în Slatina.Deºi avea înclinaþii artistice spre

picturã ºi muzicã, având o voce fru-moasã ºi fiind talentat la vioarã ºidesen - la îndemnul tatãlui sãu, careremarcase cã stãpânea foarte binematematica ºi fizica - s-a înscris laFacultatea de Cãi Ferate, Drumuri ºiPoduri - Institutul de ConstrucþiiBucureºti, pe care a absolvit-o cubrio în anul 1966.

Dupã terminarea facultãþii, a fostrepartizat la Institutul de ProiectãriTransporturi Auto, Navale ºi Aeriene,Secþia Poduri.

Încã de la început, a fost implicatîn proiectarea primului pod cu exe-cuþie în consolã din România, cel pesterâul Cerna de la Orºova, pentru carea elaborat calcule statice ºi de rezis-tenþã, calcule economice, detalii dealcãtuire ºi tehnologii de montaj.

În perioada 1966 - 1974, cainginer proiectant, a elaborat proiectulunei structuri metalice de lansare agrinzilor prefabricate din betonprecomprimat, structurã folositã lamontajul grinzilor principale ale via-ductelor Slãtinicul Mare, SlãtiniculMic ºi Vir de pe noul traseu DN 6 pesectorul Turnu Severin - Orºova undeing. Victor POPA a rãspuns demontare, de calculul ºi alcãtuirea

grinzii de lansare ºi de urmãrireaexecuþiei. De asemenea, ing. VictorPOPA a contribuit la proiectareapodurilor peste pârâul Întors de peDN 29 A Suceava - Dorohoi ºi podulpeste pârâul Sinea de la ªercaia.A proiectat ºi realizat grinda prototipdin beton uºor pentru poduri deºosea ºi grinda prototip precompri-matã cu armãturi PC100. În aceastãperioadã, a colaborat la elaborareaproiectului pentru grinzi tipizate Grinziprefabricate precomprimate pentrupoduri de ºosea cu deschideri de24 m, 27 m, 30 m ºi 33 m (prima ediþie).

În anul 1974, a fost selecþionat încolectivul de proiectare a canalelornavigabile din România, participândcreativ la proiectarea unor poduri cusoluþii inedite în România ºi chiar înlume.

În perioada 1974 - 1986, a elabo-rat studii tehico-economice pentrupodurile peste canalul Dunãre -Marea Neagrã de la Agigea ºiMedgidia, propunând pentru primadatã în România soluþii moderne ºieficiente de poduri, precum soluþiade pod hobanat de la Agigea cu des-chiderea maximã de 162,50 m ºisoluþia de pod cu structurã Langermixtã cu conlucrare (arce metalicecu grinzi de rigidizare compoziteavând deschiderea principalã de130 m ºi lungimea totalã de 688 m)la Medgidia.

La podul de la Medgidia a fostresponsabil cu elaborarea calculelorstatice, de rezistenþã ºi de dimen-sionare, precum ºi cu întocmireadetaliilor de alcãtuire ºi a tehnologi-ilor de execuþie, folosind procedeede montaj ingenioase ºi deosebit deeficiente. Calculele statice ºi derezistenþã s-au efectuat pe bazaunui program computerizat de cal-cul, elaborat în colaborare cu dr. ing.Gh. OBLEMENCO.

La podul de la Agigea, a elaboratproiectele pentru tehnologia de mon-taj a tablierului metalic (lansare de peambele maluri) ºi tehnologia de reali-zare a pilonului cu înãlþimea elevaþieide 85 m, pentru care a proiectatprimul cofraj cãþãrãtor-autoridicãtor(brevet de invenþie OSIM nr. 94249).

În aceeaºi perioadã, a elaboratproiectele a douã poduri importantepeste canalul navigabil Poarta Albã -Midia-Nãvodari, la Poarta Albã peDN 22C si la Ovidiu pe DN 2A,având suprastructura tip Langer(arce metalice casetate cu grinzi derigidizare compozite) cu deschi-derea principalã de 110 m ºilungimea totalã de 170 m, respectiv260 m. De asemenea, proiectul dereconstrucþie, în condiþii de navigabi-lizare, a podului peste râul Olt laStoeneºti pe DN 6. Aici s-a adoptat osoluþie deosebit de eficientã, ajun-gându-se la reducerea pânã la jumã-tate a valorii investiþiei iniþiale. Deºipodul în lungime totalã de 260 m erapropus sã fie demolat ºi înlocuit cuunul nou având lungimea de 550 m,s-a aplicat soluþia dr. ing. VictorPOPA de a ridica suprastructuraexistentã, construitã cu doar 10 aniîn urmã, cu 8,39 m la un capãt ºi cu1,08 m la capãtul opus. Aºa a fostposibil sã se consolideze infrastruc-tura existentã ºi sã se extindã podul

Pod peste Canalul Dunãre - Marea Neagrãla Medgidia

Pod peste braþul Dunãrea Micã (Gogoºu)la Ostrovul Mare

continuare în pagina 48

Page 48: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201048

cu un tablier cu grinzi mixte cu con-lucrare continuã pe 3 deschideri decâte 60 m fiecare. În acest fel s-aasigurat gabaritul de navigaþie cuînãlþimea de 7 m ºi lãþimea de 56 m,lungimea totalã a podului devenind440 m. La acest pod ºi la cele douãtip Langer a fost responsabil cu con-cepþia, calculul, detaliile constructive,tehnologiile de montare ºi urmãrireaexecuþiei.

Între anii 1986 - 1990, a fost ºefde proiect la 6 poduri peste CanalulBucureºti - Dunãre, cel mai impor-tant fiind podul peste râul Argeº dela Adunaþii Copãceni, pe DN 5 Bucu-reºti - Giurgiu (la care a fost ºiresponsabil de proiect cu calcule,alcãtuiri constructive, tehnologii demontaj ºi urmãrire a execuþiei).Acest pod era propus sã fie demolatºi înlocuit cu unul nou cu lungimeade 250 m, deºi tablierul fusese exe-cutat cu doar 10 ani înainte, ca ºi lapodul peste Olt la Stoeneºti. Pe bazaunei propuneri de inovaþie a dr. ing.Victor POPA, s-a adoptat o soluþiecare utiliza integral tablierul existent,în lungime de 171 m (grindã mixtãcu conlucrare continuã pe treideschideri de 57,50 m + 56,00 m +57,50 m = 171,00 m). Soluþia pro-pusã a constat în deplasarea late-ralã, pe o distanþã de 20 m, atablierului existent compozit având ogreutate de 3600 t ºi ridicarea aces-tuia pe o înãlþime de 8 m, în vedereaasigurãrii gabaritului de navigaþie pecanalul Bucureºti - Dunãre.

Tot în aceastã perioadã, a fostºef de proiect la podurile de la Sis-temul hidroenergetic ºi de navigaþiePorþile de Fier II, poduri cu o lungimetotalã de aproximativ 3,5 km - celmai important fiind podul suspendatpeste braþul Dunãrea Micã (Gogoºu),pentru accesul în Ostrovul Mare(primul pod suspendat din România,cu lungimea L 60 m + 240 m + 60 m= 360 m ºi podul de ºosea inter-naþionalã între malurile românesc ºisârbesc, peste uvrajele centralei înzona staþiei hidro-energetice a eclu-zei româneºti, având lungimea de555 m. La aceste poduri a fostresponsabil cu concepþia, calculul,detaliile constructive, tehnologiilede montare ºi urmãrirea execuþieilucrãrilor.

Între anii 1990 - 1997, a fostresponsabil cu coordonarea activi-tãþii de proiectare poduri la IPTANASA, incluzând studii de fezabilitate,proiecte tehnice ºi proiecte cu detaliide execuþie în domeniul podurilor.De asemenea, a fost ºef de proiectla cele 50 poduri de pe autostradaCernavodã - Constanþa (studiu defezabilitate) ºi ºef de proiect la podulpeste Canalul Dunãre - Marea Nea-grã de la Cernavodã, cu o lungimetotalã de 550 m ºi o deschidere prin-cipalã de 170 m (studiu de fezabili-tate ºi proiect tehnic).

În cei 31 ani de activitate labo-rioasã la IPTANA, a deþinut funcþiilede inginer proiectant, inginer proiec-tant principal gr. III, II ºi I, ºef deproiect, ºef de colectiv proiectarepoduri.

Din 1997 pânã în 2007 a activatla SEARCH CORPORATION, cadirector departament poduri, fiindresponsabil cu coordonarea ºi con-ducerea activitãþii de proiectare apodurilor, inclusiv servicii de asis-tenþã tehnicã, verificare a calitãþiiproiectelor ºi expertizarea tehnicã apodurilor existente. În context, amin-tim: coordonarea ºi conducereaactivitãþii de proiectare poduri pentruautostrada Deva - Nãdlac, ºefproiect la definitivarea proiectuluipentru podul suspendat pesteDunãrea Micã (braþul Gogoºu) laOstrovul Mare (Porþile de Fier II) cuo deschidere principalã de 240 m ºio structurã hibridã oþel-beton pre-comprimat - primul pod suspendatdin þarã ºi primul pod suspendat custructurã hibridã din lume; respon-sabil coordonare proiecte de reabi-litare de pe unele drumuri ºiautostrãzi importante din þarã, inclu-siv a celor de pe autostrãzileBucureºti - Piteºti, Bucureºti - Cer-navodã (sectorul Bucureºti - Fundu-lea), DN 1 sectorul Câmpina -Comarnic, DN 6 sector Bucureºti -Ghimpaþi, DN 24 sector Mãrãºeºti -Tecuci, DN 2 Sãbãoani - Siret, DN 7Deva - Oradea; ºef de proiect ºicoordonator pentru pasarelã sus-pendatã peste Jiu la Filiaºi cudeschiderea principalã de 260 m(studiu de fezabilitate); reabilitareapasarelelor suspendate ºi hobanatepeste râul Târnava Mare la Mediaº

având deschiderile principale de 100 mºi respectiv 60 m lungime; reparareaºi consolidarea podului peste râulJijia la Cârniceni; repararea ºi con-solidarea podului peste râul Dâm-boviþa la Gemenea. La aceste dinurmã douã poduri, a propus o soluþienouã de consolidare prin hobanare,soluþie brevetatã de OSIM; 30 depasarele metalice peste DN 1,având soluþii cu structuri spaþialeLanger cu arce înclinate, grinzispaþiale Vierendel, arce cu cale lamijloc, pasarelã hobanatã; pasajulsuperior Voiteg cu structura princi-palã cadru cu stâlpi înclinaþi cudeschiderea principalã de 34,4 m ºilungimea totalã de 241 m; podhobanat peste Valea Rea la CornuL = 15 m + 42 m + 15 m - primul podhobanat cu structurã hibridã din þarã,soluþie deosebit de eficientã; sala desport Cornu cu 300 locuri avândstructura acoperiºului hobanatã;varianta de ocolire a municipiuluiPiteºti care cuprinde 3 poduri pesteArgeº cu structuri continue mixte cuconlucrare L = 50 m + 70 m + 50 m,un pod peste râul Doamnei cu struc-turã similarã dar cu deschideridiferite L = 3 m x 60 m + 3 m x 60 m= 360 m ºi 8 poduri ºi pasaje din betonprecomprimat cu structuri simplurezemate sau continuizate; autostrã-zile Bucureºti - Braºov ºi Braºov -Târgu Mureº: poduri, viaducte, pasaje(la ambele autostrãzi: coordonareaºi conducerea activitãþii de proiec-tare pentru lucrãrile de artã aferente).

Din aprilie 2007 activeazã laCONSITRANS, în funcþia de directorgeneral.

O activitate de 40 ani cu vastãexperienþã în proiectare, mai ales îndomeniul podurilor din þarã, familia-rizat cu normele româneºti ºieuropene, coordonarea departa-mentului de poduri, urmãrirea exe-cuþiei, servicii de consultanþã ºiasistenþã tehnicã, verificarea pro-iectelor, expertize de poduri.

Este verificator ºi expert tehnicatestat MLPAT pentru proiecte depoduri, membru în Comitetul Tehnicde specialitate CTS-13 - Poduri ºiConstrucþii Subterane din MTCT,pentru aprobarea normativelor ela-borate de Minister.

urmare din pagina 46

Page 49: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

În acelaºi timp este ºi mem-bru în Comisia CNCisC de atestarea experþilor în domeniul Comportãriiin situ a construcþiilor ºi membru încomisia de avizare a CNADNR.

Subliniem cã, în aceastã activi-tate, a expertizat peste 80 de poduriºi a verificat calitatea a peste 110proiecte, dintre care amintim: podulpeste râul Cerna la Orºova, poduripe DN 7, sector km 394 - 445, poduripe DN 13, pod peste Canalul Dunãre- Marea Neagrã la Medgidia, pasajkm 42 pe autostrada Bucureºti -Piteºti, centura Nord Craiova, pasajpeste calea feratã, tramvai ºi DN 6eºafodaj viaduct P8-C2 etc.

Din anul 1999, este doctoringiner susþinând teza: Contribuþiiprivind alcãtuirea ºi calculul podu-rilor rutiere tip Langer mixte cu con-lucrare, iar din anul 2006, estemembru corespondent al Academieide ªtiinþe Tehnice din România.

Dotat cu intuiþie ºi dragoste pen-tru nou, este autor a 3 patente deinvenþie ºi 15 certificate de inovaþie.

A colaborat la elaborarea norma-tivelor de proiectare: Îndrumãtortehnic departamental pentru calcululºi alcãtuirea podurilor de ºosea -prima ediþie, 1974; STAS 10111/2-77

- Poduri de cale feratã ºi ºosea.Suprastructuri de beton, beton armatºi beton precomprimat. Prescripþii deproiectare - prima ediþie, 1977.

Dr. ing. Victor POPA are ºi obogatã activitate publicisticã tehnicã:peste 80 de lucrãri tehnico-ºtiinþificepublicate în reviste de specialitatesau prezentate la diferite manifestãriºtiinþifice naþionale sau internaþio-nale: Budapesta, 1982 ºi 1995; Cra-covia, 1995; Irsee - Germania, 1996;Bratislava, 1992 ºi 2001; Innsbruck,1997; Kobe - Japonia, 1998; Malmö,1999; Banff Alberta - Canada, 2000;Los Angeles, 2000; Lucerna, 2000;Kona - Hawaii, USA, 2001; Barcelona,2002; Rio de Janeiro, 2002; Londra,2003; Kyoto - Japonia, 2004; NoviSad, 2004; Porto, 2006; Budapesta,2007.

Menþionãm ºi activitatea dinînvãþãmânt, ca asistent ºi profesorasociat la Catedra de poduri aFacultãþii de Cãi Ferate, Drumuri ºiPoduri - Institutul de ConstrucþiiBucureºti (1975 - 1989) ºi conducãtorla proiectele de diplomã.

De asemenea, amintim cã estemembru fondator al Societãþii ªtiinþi-fice Teiu Botez din laºi ºi membru al

mai multor asociaþii profesionale:Asociaþia Internaþionalã a Inginerilorde Poduri ºi Structuri Inginereºti;Asociaþia pentru Cooperare Inter-naþionalã ºi Cercetare în StructuriCompozite Oþel-Beton; AsociaþiaInternaþionalã pentru Întreþinerea ºiSiguranþa Podurilor.

Pentru laborioasa sa activitate, afost distins cu peste 20 de diplome ºi7 medalii dintre care menþionãmMedalia ºi Decret Prezidenþial pen-tru contribuþia la realizarea podurilorpeste Canalul Dunãre - Marea Neagrã.

O activitate tehnico-ºtiinþificã curezultate de excepþie: poduri cusoluþii realizate pentru prima datã înþarã (structurã hibridã oþel-beton pre-comprimat, metodã de execuþie înconsolã, metodã de consolidare prinhobanare, primul pod suspendatcu structurã hibridã din þarã etc.);patente de invenþie ºi certificate deinovaþii; numeroase articole publi-cate în þarã ºi în strãinãtate; elabo-rarea de standarde ºi prescripþii deproiectare; membru în diferite comisiide specialitate, dar mai ales în celetrei asociaþii internaþionale de pres-tigiu (IABSE, ASCCE, IABMAS).

Dr. ing. Victor POPA este unvrednic urmaº al marilor înaintaºi,fãuritori de poduri.

Page 50: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201050

METECNO - între tradiþie ºi inovaþie

În cei 49 de ani de activitate,Metecno a fost, de multe ori, lidermondial pe piaþa construcþiilor cupanouri termoizolante.

În România, Metecno s-a dezvol-tat încã din 1993, dovedind pregãtireºi valoare calitativã.

Standardele de calitate sunt cer-tificate de UNI EN ISO 9001: 2000,certificare eliberatã de IGO (Institutulitalian de garantare a calitãþii pentrutoate produsele metalurgice). De ase-menea, Metecno deþine o extensieinternaþionalã a certificãrii în cadrulIQNET (Institutul italian de certificarea sistemelor de calitate a soci-etãþilor) ºi institutelor afiliate IQNET.

Pe lângã produsele de bazã pecare compania le comercializeazãcu o frecvenþã ridicatã (poliuretan:Monowall, Glamet, Superwall ºi vatãmineralã: Hipertec Wall, HiperetecRoof, Superwall HF), grupul oferã ºiproduse speciale care îndeplinesccaracteristici diferite ºi care seadreseazã anumitor proiecte.

Din aceastã gamã, produsulMETENERGY îndeplineºte particu-laritãþile unui acoperiº, dar care inte-greazã în partea lui planã dintreprofilurile „U“ module foto-voltaiceUNI-SOLAR disponibile în douãversiuni: PLV-64B ºi PVL-128.B.

Modulele pot fi conectate astfelîncât sã producã valorile de putere ºitensiune dorite, un atribut care faceca panoul solar METENERGY sã fiepotrivit pentru utilizãri multiple cumar fi: acoperiºuri, elemente de ecra-nare solarã, izolaþie fãrã cãldurã ºisunet, dar ºi multe alte domenii.

Poate fi utilizat pentru locaþii

industriale, clãdiri publice ºi pentru

sport, dar ºi pentru clãdiri rezi-

denþiale sau case mai mici. Dupã

cum se ºtie, energia fotovoltaicã

reprezintã o sursã alternativã, al

cãrei scop este acela de a asigura

necesitãþile unei clãdiri, prin exploa-

tarea unei surse nelimitate cum este

lumina solarã. Totodatã, sistemele

fotovoltaice nu sunt o sursã de

ameninþare pentru mediu, nu nece-sitã combustibil, nu fac zgomot ºi nuproduc pierdere de cãldurã sauenergie.

Un alt produs cu caracteristicidiferite faþã de gama standard esteMETCOPPO, care a trezit interes ºipe piaþa din România. METCOPPOeste un panou compozit, carecuprinde douã acoperiri de plãcimetalice, legate printr-un strat dematerial izolant PUR. Are auto-susþinere, este monolitic, izolant,rezistent ºi uºor. Configuraþia geo-metricã a plãcii exterioare urmeazãforma unei þigle clasice de acoperiº,dând panoului o aparenþã plãcutã,elegantã.

Încã de la înfiinþarea sa, în anul 1961, Grupul Metecno s-a menþinut în topurile producãtorilor de panouritermoizolate cu poliuretan sau vatã mineralã. Secretul acestei longevitãþi este reprezentat de profesiona-lismul, calitatea ºi varietatea de produse pe care Metecno le-a oferit, de-a lungul anilor, pieþei materialelorde construcþii, reuºind sã satisfacã cele mai exigente cerinþe ale clienþilor sãi.

Regãsit sub diferite brand-uri în întreaga lume, cum ar fi TOPANEL, SIS.CO sau METECNO, grupul ºi-apãstrat aceeaºi coloanã vertebralã, fiind uºor de identificat prin stilul sãu propriu, chiar dacã, permanent,a existat nevoia de extindere a companiei, dar ºi progresul tehnologic.

Page 51: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 51

OYSTER este cel de-al treileapanou Metecno cu trãsãturi dis-tinctive, pe care îl prezentãm înarticolul de faþã. Este un tip deacoperiº curbat, cu strat de izo-lare PUR; panoul este curbatpe lungime (raza curbatã între3.500 mm ºi 20.000 mm) ºi sefoloseºte pentru acoperiºurileclãdirilor industriale dar ºi ale celorrezidenþiale. Panoul OYSTER esteo soluþie unicã, alternativã, cuperformanþe mecanice mari ºi cuputere de izolare.

Vã informãm cã, începând din acestan, Metecno Trading România vã punela dispoziþie ºi panouri sandwichpentru uºi, panouri produse decãtre Metecno Doors Panels.Panourile de uºi au o izolaþiefoarte bunã, din poliuretan, împo-triva variaþiilor de temperaturã saua vremii nefavorabile ºi suntdisponibile atât pentru tipurile deuºi secþionale industriale, cât ºipentru cele rezidenþiale. Grosi-mi le d ispon ib i le sunt cele de40 mm ºi 80 mm, iar culorile suntvariate.

Toate produsele Metecno suntagrementate conform normelor euro-pene pentru evaluarea calitãþii.Alãturi de livrarea în condiþii supe-rioare a produselor solicitate oferimºi proiectul de montaj sau tinichige-ria pentru diferitele obiective pe carele aveþi în execuþie.

Singurul mod în care vã putem

convinge de calitatea produselor

ºi profesionalismul companiei

Metecno este sã iniþiem o colabo-

rare serioasã. De aceea, vã aºtep-

tãm cu detalii ºi solicitãri la adresa

de e-mail: [email protected]

sau la numãrul de telefon: 0268-

406.249 ºi fax: 0268-406.248.

Dacã doriþi mai multe informaþii,

puteþi accesa site-ul www.metecno.ro

sau puteþi contacta direct persoana

responsabilã pentru zona dvs:

Zona: TransilvaniaHoria GHINESCUTel: 0749-234.661

Zona: Moldova ºi BucureºtiMarius NISTORTel: 0755-748.089

Zona: SE-ul þãriiFlorin ªERBANTel: 0748-234.665

Notã: Vã reamintim, de aseme-nea, cã Metecno Group este singu-rul deþinãtor de marcã înregistratã abrand-urilor: METECNO, TOPANELSIS.CO.

Page 52: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201052

Specialiºtii autohtoni (ingineri ºiarhitecþi) care preferã utilizarea aces-tora îºi asumã o evidentã rãspun-dere, deoarece în þara noastrã nuexistã decât prescripþii informativede calcul ºi alcãtuire a unor astfel desisteme constructive ºi ar fi nece-sarã o motivare bazatã pe normeromâneºti.

S-au efectuat trei analize diferite,prin metodologia de calcul utilizatã,pe o ministructurã cu planºee tip

BD280 cu deschideri de 5 m x 5 mîntre elementele de reazem.

Scopul acestui studiu este de adetalia aspecte privind modelarea cuplanºee cu goluri sferice, în vedereaobþinerii unei armãri raþionale atuturor elementelor care compunplanºeul. În tabelul 1 sunt detaliatecaracteristici ale planºeelor cu golurisferice, conforme cu AgrementulTehnic din România.

PREZENTARE MODELARE Elementele care compun planºeul

cu goluri sferice sunt plãci cu nervuripe douã direcþii, realizate din betonarmat sau beton precomprimat.La aceste elemente de planºeu,legãtura dintre partea inferioarã debeton ºi cea superioarã se reali-zeazã prin intermediul unor nervuriverticale, constituite în jurul golurilorde formã sfericã.

Golurile sunt realizate prin înglo-barea în beton a unor sfere dinpolipropilenã de înaltã densitate, dis-puse conform cu proiectul ºi montateîntre plasele de armãturã. Distanþaminimã între goluri este de 1/9 dindiametrul lor.

Introducerea golurilor sferice înplanºeu conduce la adoptarea uneimetodologii specifice de calcul, lanoi în þarã neexistând, pânã înprezent, norme de calcul pentru ast-fel de sisteme constructive.

Varianta IÎntr-o primã fazã, în urma consul-

tãrii unor specialiºti strãini, în ceeace priveºte modelarea planºeelor cugoluri sferice, s-a recomandat mode-larea acestuia ca un planºeu dalã plin.

Ulterior s-a trecut la introducereaîn programul de calcul ºi modelareanumericã a unui planºeu dalã plin cugrosimea de 28 cm.

Modelarea planºeelor cu goluri sferice drd. ing. Sergiu CÃLIN -

Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Iaºi

Pentru cã s-a discutat mult despre avantajele tehnico-economice ale planºeelor dalã, iar sistemulstudiat se încadreazã în acest domeniu, aducem un plus de informaþii prin detalierea unor metodologii decalcul specifice. Studiul va fi detaliat cu fiecare etapã parcursã ºi cu precizarea paºilor de lucru în intro-ducerea structurilor în programele de calcul.

Din cele cunoscute, în condiþiile lipsei unor norme specifice ºi sub presiunea timpului, proiectanþii aufolosit metode aproximative de determinare a solicitãrilor, mult acoperitoare, proprii sistemelor clasicesimilare, a cãror alcãtuire ºi mod de comportare sub încãrcãri diferã într-o oarecare mãsurã.

Aceastã situaþie trebuie evitatã urgent, pentru a se evita compromiterea unor asemenea sistemeconstructive, fapt care s-a mai petrecut ºi cu alte idei valoroase în procesul de construcþii.

În prezentul articol se detaliazã ºi o metodã originalã de calcul, deosebit de utilã în proiectarea cusistemul de planºee cu goluri sferice.

Tabelul 1: Caracteristici planºee cu goluri sferice

Observaþie:Greutatea proprie a elementului de planºeu cu goluri tip BubbleDeck este în funcþie de diametrul golurilor.Dimensiuni maxime pentru elementele de planºeu - lãþime: 3 m, lungime: 9 m ÷ 14 m (depinde de producãtor).

Fig. 1: Elemente componente ale planºeului cu goluri sferice tip BubbleDeck

Page 53: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 53

S-a realizat discretizarea în ele-mente finite ºi apoi calculul structurii,de unde au rezultat diagrame ºi hãrþide tensiune, care sunt redate înfigurile 3, 4 ºi 5.

Varianta IIÎn prima variantã nu au fost

întâmpinate dificultãþi la introduce-rea structurii în programul de calcul.În schimb, s-a dorit o analizã care sãia în considerare golurile care existãîn planºeu. Pentru o simplificare acalculului, s-a efectuat o echivalareîntre secþiunea de calcul ºi cearealã. Aceastã echivalare esteprezentatã, în mod schematic, înfigura 6.

Datoritã conturului sferelor, secþi-unea nervurilor are o formã specialãcare conduce la o serie de dificultãþiprivind introducerea în programelede calcul. Echivalarea s-a realizatprin asimilarea golurilor de formãsfericã cu goluri în formã de cub.Prin adoptarea acestei soluþii arezultat, pentru nervuri, o secþiune înformã de dublu T.

Dupã stabilirea formei secþiuniipentru nervuri ºi calcularea ariilorechivalente, s-a trecut la introduce-rea modelului de planºeu în progra-mul de calcul, modelul ales fiindplanºeul casetat închis bidirecþional,prezentat în figura 7.

În mod asemãnãtor cu Varianta Is-au introdus încãrcãrile pe planºeuºi s-a efectuat analiza în urma cãreiaau rezultat stãrile de eforturi ºi tensi-uni, precum ºi modul de comportarea planºeului (figurile 8 ºi 9).

Varianta III Pentru cã variantele anterioare

nu permit o analizã exactã pentrudimensionarea ºi armarea tuturorelementelor componente ale acestuitip de planºeu, s-a realizat o metodãoriginalã de calcul elaboratã decolectivul Catedrei BMTO - Facul-tatea de Construcþii ºi Instalaþii dinIaºi, deosebit de utilã în proiectareacu sistemul de planºee cu golurisferice.

Fig. 2: Introducerea datelor în programul de calcul pentru varianta I

Fig. 5: Hãrþi de tensiune pentru placã

Fig. 3: Modul de discretizare al plãcii Fig. 4: Deformata structurii

Fig. 6: Echivalarea secþiunilor planºeului cu goluri sferice

Fig. 7: Introducerea datelor în programul de calcul pentru varianta II

Fig. 8: Hãrþi de tensiune pentru placã Fig. 9: Deformata structuriicontinuare în pagina 54

Page 54: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201054

S-a fãcut echivalarea ariilor ner-vurilor verticale cu grinziºoare avândsecþiunea din figura 10. Grinzi-ºoarele s-au dispus dupã douãdirecþii ortogonale, formând o reþeade grinzi, care dupã cum se vaobserva din calculele efectuate,lucreazã deosebit de avantajosîn preluarea eforturilor (figura 11).Se va dispune, atât la partea infe-rioarã, cât ºi la cea superioarã, oplacã cu grosimea rezultatã dincalul; grosimile ºi toate dimensiunilevariazã în funcþie de grosimea plan-ºeului utilizat. În zona de reazem aplãcii pe stâlpi, neexistând goluri,sunt dispuse capiteluri înglobate înplacã (figurile 12 ºi 13).

S-au introdus încãrcãrile pe plan-ºeu, iar în urma efectuãrii calcululuistatic au rezultat diagrame de efor-turi pentru fiecare nervurã ºi hãrþi detensiune pentru placa superioarã ºicea inferioarã, precum ºi modul dedeformare al tuturor elementelorcomponente (figurile 14 ºi 15).

În aceastã variantã de calculdevin uºor de observat zonele careprezintã concentrãri de eforturi, fiindposibilã o armare raþionalã a tuturorelementelor componente ale planºe-ului: nervuri, plãci ºi capiteluri.

CONCLUZIIS-a dorit a veni în întâmpinarea

specialiºtilor care vor sã utilizezeacest sistem constructiv relativ nou,

prin detalierea unor metode speci-fice de calcul. Studiile ºi metodelede calcul detaliate în prezentul arti-col relevã modul de comportare subacþiunea încãrcãrilor iar acurateþearezultatelor obþinute justificã ºi încu-rajeazã implementarea lor în prac-tica din þara noastrã ºi nu numai.De altfel, examinarea cu atenþie aacestor metodologii de calcul con-duce la alegerea soluþiei optime înceea ce priveºte modelarea numericãa unor asemenea sisteme constructive.

Se considerã cã studierea plan-ºeelor cu goluri sferice, îmbunã-tãþirea metodelor de calcul, ametodelor de testare ºi standar-dizarea lor sunt obiective importantepentru cercetãri viitoare.

BIBLIOGAFIE1. EN 1992-1-1:2004 Eurocode 2:

Design of Concrete Structures.2. Agrement Tehnic 007-01/120-

2007: - BubbleDeck. 3. Standard Român SR EN

13747:2006: „Produse prefabricatede beton - Predale pentru sistemede planºee“.

4. Agrément certification KOMOTechnical Certificate, 2006.

5. Lighter Flat Slab Structureswith BubbleDeck - Part 1, February,2006.

6. Design Guide from BubbleDeckUnited Kingdom - The Biaxial HollowDeck - The way to new solutions.

7. MIHAI P. - „Proiectarea construc-þiilor din beton armat“ Ed. SocietãþiiAcademice Matei-Teiu Botez, Iaºi,2009.

8. ZOLTÁN K., ONEÞ T. - „Proiec-tarea structurilor de beton dupãSR EN 1992-1“, Ed. Abel, Cluj Napoca,2008.

9. Von Emilie VEILLON, UEFA-Verwaltungsgebäude in Nyon Einerunde Sache, Nr. 4, Freitag, 29.Januar 2010.

10. Robot Millennium v.20.1.Autodesk Inc, 2008.

11. Axis VM Finite ElementAnalysis & Design Program V9r3.

12. www.bubbledeck.com.

Fig. 10: Echivalare secþiuni Fig. 11: Detaliu intersecþiegrinziºoare

Fig. 13: Model experimental în programul de calcul Fig. 14: Deformata structurii

Fig. 12: Introducerea datelor în programul de calcul pentru varianta III

Fig. 15: Rezultate obþinute

urmare din pagina 53

Page 56: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 201056

Punerea în siguranþã a barajului Mãneciu,Judeþul Prahova

Barajul Mãneciu, amplasat perâul Teleajen, se încadreazã înproiectul de amenajare a bazinelorhidrografice Prahova ºi Ialomiþa Infe-rioarã. Este un baraj de tip neomogen,din balast, cu un nucleu central dinargilã ºi protecþie de anrocamente cuurmãtoarele caracteristici: înãlþimeamaximã 75 m, lãþimea la corona-ment 11,50 m ºi lungimea corona-mentului 750 m.

Lucrãri pentru reabilitarea disi-patorului ºi canalului rapid algolirii de fund:

în zona disipatorului s-au rea-lizat umpluturi cu balast stabilizat cuciment compactat;

refacerea dalelor pe zoneleavariate, pe aproximativ 25% dinlungimea canalului rapid;

protejarea canalului cu betonde uzurã ºi realizarea pe radierulrapid a unor rugozitãþi artificiale,perpendiculare pe axa canalului.

Reabilitarea evacuatorului deape mari. Amplasat în versantuldrept, evacuatorul este de tip pâlnie,cu trei fronturi deversante, care secontinuã în zona barajului cu uncanal casetat cu trei compartimentecare debuºeazã într-un canal rapid.

lucrãri pentru înlãturarea infil-traþilor prin planºeul casetei I prinmatarea rosturilor cu mortar special

cu întãrire rapidã ºi etanºarea ros-turilor cu injecþii cu rãºini poliureta-nice, în zonele unde existã apã subpresiune;

refacerea betonului de uzurãpe canalul rapid, prin turnarea unuistrat de beton armat de 20 cmgrosime, ancorat de cel existent prinintermediul ancorelor cu panã, urmatãde protecþia betonului proaspãt curãºinã epoxidicã bicomponentã.

Lucrãri pentru stabilizarea ver-santului stâng:

protejarea versantului, deasupradrumului de acces la coronament,constituit din rocã fiabilã cu salteaantierozionalã cu geogrile spaþiale;

asigurarea preluãrii ºi dirijãriiapelor pluviale de pe versant ºi prinintermediul unei rigole de beton,amplasatã la baza versantului ºidescãrcarea dirijatã a apelor pluvialeprin intermediul unor podeþe tubu-lare φ 1.000, în rigolele amenajatepe versant sub cota drumului.

Lucrãri privind amenajãrile aval: în zona aval a pragurilor de

beton existente, s-a executat o um-pluturã din anrocamente pe o grosimede 1,5 m ºi o lungime de 10 m;

în zona consolidãrilor de mal,degradate ca urmare a afluirilor, labaza pintenului de beton existent,s-a realizat un prism de anrocamenteîngropat.

Reabilitarea sistemului de moni-torizare, avertizare, alarmare:

Lucrãrile de bunã calitate, rea-lizate de specialiºtii firmei APASCOSA MÃNECIU, au fost apreciate atâtde beneficiar cât ºi de proiectant,întrucât ele au condus la condiþiioptime de exploatare în siguranþã abarajului Mãneciu.

Antreprenor: APASCO SA, MãneciuBeneficiar: AN „APELE ROMÂNE” - Direcþia Apelor Buzãu - IalomiþaProiectant: AQUAPROIECT SA, Bucureºti

Page 57: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

RReevviissttaa Construcþiilor septembrie 2010 57

CONFERINÞA NAÞIONALÄEcomaterialele de construcþii –

o ºansã pentru dezvoltarea durabilã a României“

Informaþii suplimentare:Tel. 021/3213232; Fax: 021/3211236, Mobil: 0724/356404, E-mail: [email protected]; [email protected]

www.apmcr.org

Obiectivele conferinþei:familiarizarea autoritãþilor, con-

structorilor ºi publicului larg cu noilemateriale de construcþii;

adoptarea unor mãsuri legislativecare sã faciliteze utilizarea materialelorecologice;

stabilirea unor contacte între firme,care sã permitã realizarea, cu resurselocale, în România, a acestor materiale;

schiþarea unei strategii industrialepentru integrarea ecomaterialelor înprogramele de dezvoltare durabilã.

Conferinþa se adreseazã cu prio-ritate:

autoritãþilor centrale ºi locale, mem-brilor legislativului;

mediului de afaceri, în specialmicilor întreprinderi;

mediului academic implicat înactivitatea de proiectare ºi cercetare;

firmelor de construcþii, în calitatede potenþiali aplicatori;

ONG-urilor implicate în promova-rea conceptelor „verzi“.

Conferinþa este structuratã pe urmã-toarele teme principale:

Prezentare ºi expunere de eco-materiale pentru construcþii realizateîn Romania ºi UE;

Legislaþie – de la definirea eco-materialelor de construcþii la finanþa-rea producãtorilor;

Casele ecologice ºi Casele verzi- concepte, realizãri, perspective înRomânia;

Fonduri structurale disponibilepentru aceste activitãþi, cooperare înproiecte.

ASOCIAÞIA PRODUCÃTORILOR DE MATERIALE PENTRU CONSTRUCÞII,membrã a Consiliului European al Producãtorilor de Materiale pentru Construcþii,

organizeazã, în data de 07.10.2010, la Complexul Expoziþional ROMEXPO - Bucureºti,conferinþa internaþionalã cu tema:

„ECOMATERIALELE DE CONSTRUCÞII – O ªANSÃ PENTRU DEZVOLTAREA DURABILÃ A ROMÂNIEI“

Page 58: citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 63 – septembrie

d i n s u m a rConstructori performanþi cop. 2, 3, 4, p. 55

Editorial 3

Orizonturi strategice 4

Calitatea protecþiei mediului,

sãnãtãþii ºi securitãþii muncii 5

Soluþii tehnice profesionale

pentru lucrãrile de artã

ale proiectelor de infrastructurã 6, 7

Sisteme de învelitori 8, 9

Ctitori ºi martori ai istoriei: Palatul Cotroceni 10 - 13

Utilaje pentru execuþia fundaþiilor speciale 14, 15

Economii la întreþinerea locuinþei 16, 17

Cum se desfiinþeazã o societate comercialã

în România 18, 19

Servicii competente

în proiectarea ºi managementul investiþiilor 20, 21

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 22, 23

Managementul activitãþii

de construcþii-instalaþii montaj 24

Ascensoare ºi scãri rulante

de înaltã performanþã 25

Elemente prefabricate

din beton armate cu fibre de oþel 26, 27

Sisteme din aluminiu

pentru rulouri exterioare ºi porþi de garaj 28, 29

Adezivi de montaj transparenþi 30, 31

Adezivi pe bazã de MS polimeri 32, 33

Sisteme moderne

de evacuare a gazelor de ardere (I) 36 - 38

Conferinþa Naþionalã

„Comportarea in situ a construcþiilor“ 38

Foraje orizontale de subtraversare 40, 41

Comercializare produse metalurgice 42, 43

Arta finisajelor deosebite 45

Sisteme de etanºare pentru depozite de deºeuri 45

Constructori de excepþie: Victor POPA 46, 48, 49

Vopsea superlavabilã cu ioni de argint 49

Producãtori de panouri termoizolate

cu poliuretan sau vatã mineralã 50, 51

Modelarea planºeelor cu goluri sferice 52 - 54

Conferinþa naþionalã

„Ecomaterialele de construcþii - o ºansã

pentru dezvoltarea durabilã a României“ 57

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 7.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor