citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 90 – martie 2013

www.revistaconstructiilor.euÎncepând cu luna ianuarie 2013, Revista Construcþii lor

a lansat noua fo rmã a s i te -u lu i pub l i ca þ ie i noas t re :www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fiaccesat acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem lacurent, în timp real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºidate de contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelorpublicate în revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise deprestigioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pecategorii, cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje;informaþii juridice / legislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot figãsite, mai uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerelerevistei, începând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã,pot fi gãsite în secþiunea „arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãrcatã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie,pe lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cerereaºi oferta din domeniul construcþiilor. În acest sens, site-ulrevistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii,în diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual,pentru promovarea produselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentrua descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români îndomeniul construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerearedacþiei pentru o eventualã prezenþã cu publicitate, constând înoferta dvs. pentru potenþiali clienþi, costul apariþiei fiind negociabil. �

Important

La începutul luidecembrie 2012,odatã cu alegerileparlamentare, aproa-pe toatã suflarearomâneascã sperasau, mai mult, cre-dea, cã în sfârºitziua cea mare asosit în sensul cã lucrurile vor lua o nouã turnurã înceea ce priveºte prezentul ºi viitorul þãrii.

S-au vãzut unele intenþii ºi s-au luat unelemãsuri ca atare în ceea ce priveºte întregireasalariilor ºi pensiilor pentru trãitorii acestormeleaguri. Un lucru lãudabil pentru cã s-a demon-strat cã nu aici erau resursele acoperirii „gãurilornegre” din bugetul þãrii, un buget devenit, în ultimii8-9 ani, sacul de unde se alimentau prin furt marileaveri ale unui grup restrâns de… „oameni de afaceri”.Afaceri din bugetul þãrii ºi nu din tranzacþii private.

În loc sã continue consecvent promisiunileelectorale actualii guvernanþi au cam „redusmotoarele” ajungând sã mai cârpeascã pe ici pecolo câte ceva. ªi aceasta pentru cã, deºi au în jurde 70% majoritate în Parlament, nu iau „taurul decoarne” ºi sã adopte unele legi ºi normative caresã dea altã configuraþie redresãrii stãrii dineconomie.

De ce? Simplu! Butoanele la structurile Justiþiei ºi

Serviciilor se aflã în mâna ºi la dispoziþia aceluiaºiOM, cel care ne-a adus în starea actualã. Nu asosit oare momentul ca aceste organe sã fie urgentdepolitizate ºi ca atare sã fie cu adevãrat indepen-dente?

De aceea, în momentul de faþã, s-a ajuns lastadiul în care guvernanþii actuali sunt la mâna ºivoinþa aceluiaºi OM, întrucât cam pentru orice secere avizul Cotroceniului!?

ªi-atunci? Atunci lucrurile vor fi „cosmetizate”sã le fie bine ºi unora ºi altora!

În concluzie, pânã când aceastã neproductivãcoabitare? ªi încã o datã, de aceastã coabitareavem noi nevoie în acest moment, sau de altceva?Ceva pentru care românii au ieºit în stradã unde aucerut nu orice, ci mãsuri ºi fapte care sã nuînsemne ceea ce s-a fãcut, ca fiind „schimbarea…schimbãrii”!?

Ciprian Enache

P.S. Apropo de bugetul european! „La pomullãudat (UE) sã nu te duci cu sacul”, zice proverbul.S-a dus OMUL ºi-a obþinut NIMIC!

Coabitarea, bat-o vina…!?

Meandrele coabitãrii!

e d ! t o r i a l

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20134

REZOLUÞIEa dezbaterii privind situaþia promovãrii ºi derulãrii

investiþiilor din domeniul hidroenergetic

Pe data de 23 noiembrie 2012, sub egida Asociaþiei Generale a Inginerilor din România

(AGIR) ºi a Academiei de ªtiinþe Tehnice din România (ASTR) a avut loc o dezbatere privind situ-

aþia promovãrii ºi derulãrii investiþiilor din domeniul hidroenergetic. Au participat 29 de specialiºti

de marcã din domeniu.

S-au constatat urmãtoarele:

Valorificarea resurselor regenerabile de energie (SRE) reprezintã un obiectiv prioritar al

politicii energetice, la nivel UE ºi la nivel naþional.

Potenþialul hidro reprezintã o alternativã durabilã de dezvoltare a sectorului energetic din

România, þinând cont de resursele limitate de materii prime energetice ale þãrii noastre, precum

ºi de nevoia de a obþine energie ieftinã care sã nu producã gaze cu efect de serã.

Potrivit proiectului de Strategie Energeticã a României pentru perioada 2011-2035 se impune

continuarea programului de realizare a centralelor hidroelectrice, cu punerea în funcþiune a circa

1.400 MW pânã în 2035. În aceste condiþii va fi amenajat potenþialul hidroenergetic naþional în

proporþie de 59% pânã în 2020 ºi de 67% pânã în 2035.

Deºi nu a existat un plan coerent, la nivel naþional, de amenajare a bazinelor hidrografice care

sã evidenþieze explicit amenajãrile hidroenergetice, SC Hidroelectrica SA a promovat, prin

strategia de dezvoltare proprie, o serie de obiective cu funcþiuni complexe, care rãspund urmã-

toarelor angajamente ale României faþã de UE:

• Promovarea E-SRE, orizont 2020, conform cu Directiva 2009/28/CE;

• Apãrarea împotriva inundaþiilor, conform cu Directiva inundaþii 2007/60/CE;

• Asigurarea surselor pentru alimentãri cu apã, conform cu Directiva cadru apã

2000/60/CE.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2013 5

Dupã intrarea în insolvenþã a SC Hidroelectrica SA, reorganizarea judiciarã prevede ori-entarea societãþii cãtre profit ºi, ca urmare, revizuirea programului investiþional ºi restrângereaacestuia la obiective strict imediat profitabile, care sã cuprindã numai folosinþa energeticã, fãrã ase mai alinia la dezideratul amenajãrilor hidrotehnice cu folosinþe multiple.

Pe de altã parte, în domeniul valorificãrii locale a potenþialului hidroenergetic naþional sunt,în piaþã, investitori privaþi care obþin autorizarea pentru proiecte de microhidrocentrale pe cursuride apã cuprinse în portofoliul proiectelor de interes naþional propuse pentru constituirea de soci-etãþi comerciale de tip IPP, conform programelor de dezvoltare.

Faþã de situaþia existentã, AGIR ºi ASTR solicitã Parlamentului ºi Guvernului o inter-venþie fundamentatã ºi rapidã pentru rezolvarea deficienþelor constatate.

Într-o primã etapã, cu caracter de urgenþã, se impune continuarea programului investiþionaldin strategia de dezvoltare proprie a SC Hidroelectrica SA ºi în special continuarea, cel puþin cuacelaºi ritm, a investiþiilor aflate în curs de implementare, dat fiind faptul cã amenajareapotenþialului hidroenergetic naþional în proporþie de 59% pânã în 2020 este o obligaþie asumatãde România în cadrul UE ºi cã intrarea în conservare a unor investiþii începute s-a dovedit, în tre-cut, extrem de pãgubitoare.

În etapa imediat urmãtoare, se impune crearea unui program naþional de valorificare apotenþialului hidroenergetic tehnic amenajabil, în contextul gospodãririi eficiente a resurselor deapã. În cadrul acestui program se vor promova scheme de amenajare hidroenergeticã cu folo-sinþe multiple, luând în considerare:

• regularizarea stocului natural hidrologic al bazinelor hidrografice, pentru acoperirea înperioadele secetoase a rezervelor de apã necesare pentru populaþie, industrie ºi agriculturã;

• tranzitarea undelor de viiturã, în condiþii de siguranþã, pentru localitãþi, cãi de comunicaþiiºi terenuri agricole;

• dezvoltarea potenþialului turistic ºi piscicol în zona viitoarelor amenajãri.

Se impune, de asemenea, stabilirea entitãþii guvernamentale care sã implementeze progra-mul de dezvoltare a sectorului hidroenergetic, în condiþiile în care SC Hidroelectrica SA estetratatã ca o societate comercialã într-o piaþã energeticã concurenþialã.

În acelaºi timp, trebuie elaboratã o legislaþie naþionalã specificã prin care toate entitãþileadministrative ºi economice beneficiare ale folosinþelor asigurate de valorificarea potenþialuluihidroenergetic sã contribuie la realizarea investiþiilor în domeniu.

Preºedinte AGIR ºi preºedinte interimar ASTR

prof. dr. ing. Mihai Mihãiþã


PSC promoveazã interesele regionaleale membrilor, prin intermediul filialelor

Redacþia: Spuneaþi cã þineþi multla activitãþile care implicã directmembrii PSC. Vã refereaþi ºi laconferinþele locale organizate dePatronat?Tiberiu Andrioaiei: Aºa este!

E dificil, astãzi, pentru orice organi-zaþie sã îºi pãstreze membrii ºiaceasta din mai multe motive, întrecare ºi acela cã doar 23 de ani deregim democratic s-au dovedit a fiinsuficienþi pentru a recultiva ºimaturiza spiritul asociativ la români,mai ales în mediul patronal, unmediu eminamente competiþional.Aºa cã strategia noastrã prevedenumeroase acþiuni prin care, în modconstant, membrii sau membriipotenþiali din toate zonele þãrii sãgãseascã ocazia de a-ºi exprima,liberi ºi în mod organizat, opiniiledespre situaþia breslei lor, despreviitorul acesteia ºi despre proble-mele pe care le întâmpinã, problemecare se pot rezolva doar prin putereagrupului.

Red.: Ce credeþi cã lipseºte pen-tru ca acest lucru sã se întâmpleîn mod natural?T.A.: La nivel general, în primul

rând încrederea. În toatã societateaactualã se manifestã o crizã cronicãde încredere. Ori, toate deciziilenoastre de viaþã se bazeazã, în prin-cipal, pe încredere. La fel ºi înmediul economic! Starea sesizatãmai sus mi-a fost confirmatã în celepeste 30 de întâlniri din ultimii ani cu

membrii noºtri din filiale. Consta-tarea este valabilã pentru toatezonele geografice, fãrã excepþie.

Eficienþa scãzutã a asociaþiilor îna susþine interesele de grup este oproblemã cu care ne confruntãm înpermanenþã. Aici vorbim, practic, deun cerc vicios. Nu avem în domeniul„advocacy“ performanþã apropiatãca valoare de cea din democraþiilevestice. Deci, oamenii nu cred cã potrezolva ceva prin puterea grupului.De aceea, nici nu alocã resurse pen-tru aºa ceva. Pe cale de consecinþã,nu se implicã personal aºa încâtasociaþiile nu au cum sã imple-menteze ºi sã susþinã performanþarealã. Cunosc puþine excepþii înRomânia care ar contrazice oasemenea afirmaþie.

Red.: ªi atunci care ar fi soluþia?T.A.: Din punctul nostru de

vedere nu existã o soluþie unicã, unbuton magic care, odatã apãsat, sãrezolve totul instantaneu, pentru cãnici ceea ce nu ne place nu s-aîntâmplat peste noapte. Noi credemîn soluþia mai dificilã dar mai sãnã-toasã ºi sustenabilã. Înþelegem cã eo problemã de proces ºi acesta tre-buie început de undeva. Dupã oanalizã atentã ºi profundã am înþelescã trebuie sã ne ocupãm, cu rãbdare,de toate elementele cheie. Am iden-tificat liderii care au crezut în proiec-tul de reformare propus ºi care auales sã se implice în mod voluntar.Am identificat prioritãþile de dez-voltare ºi am solicitat, tuturor celor

care sunt interesaþi ºi au puncte devedere, sã fie participanþi activi. Alt-fel, ºtiþi vorba aceea: „numai cine nueste prezent nu are dreptate“. Aºa, afost mai uºor sã alegem proiectelecare sunt, cu adevãrat, prioritare ºicare produc efectele aºteptate pen-tru cei vizaþi, ceea ce asigurã un ran-dament mai mare acþiunilor noastre.Un randament care începe sã „hrã-neascã“ tocmai starea de încredere.De aici se va alimenta ºi starea deimplicare, de participare. ªi atunci,oamenii încep sã simtã cã aceastaeste organizaþia care le aparþine,organizaþia lor, independentã ºi vo-luntarã. Altfel, cel mai frecvent, chiardacã întrevãd un proiect interesant,considerã cã e mai bine sã îl facãaltcineva.

Un grup unit este mai eficientpentru a transforma cercul viciosîntr-un cerc al virtuþii. Chiar ºi lipsade resurse pentru dezvoltare poate firezolvatã, dacã acest grup unit ºiflexibil reuºeºte, prin proiecte feza-bile, sã atragã resursele necesare.De aceea, îi chemãm alãturi de noidoar pe aceia care se regãsesc în

Continuãm, în acest numãr al revistei, convorbirea cu dl ing. Tiberiu Andrioaiei - secretar generalPSC, convorbire începutã în luna anterioarã.

dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC


proiectele noastre ºi care acceptã sãse implice personal, nu doar curesurse materiale. În acest fel,urmãrim ca organizaþia noastrã sãfie nu doar legitimã ºi reprezentativã– aºa cum, de altfel, cere ºi legea –ci sã fie una, în mod constant, efi-cientã ºi competitivã.

Red.: La ce vã gândiþi când spu-neþi asta?T.A.: La faptul cã în România

societatea civilã aproape cã nuexistã. ªi atunci, guvernele rãmân,practic, singure în demersul de ela-borare ºi ajustare a actelor norma-tive care ne influenþeazã viaþa, cãci,dupã cum vedem, mai tot timpulsuntem nemulþumiþi. ªi atunci guver-nele, nu întotdeauna din rea voinþã,ci de multe ori din nepricepere,emanã legi care afecteazã negativinteresele partenerilor sociali. Aici,soluþia este autoreglementarea. Deîmbunãtãþirea acestui proces neocupãm acum.

Cine ar trebui sã se priceapã aface legi mai bune pentru con-strucþii dacã nu constructorii? Înacest domeniu, organizaþiile trebuiesã performeze prin membrii sãi, iarcampaniile de „advocacy“, legal ºitransparent, trebuie profesionalizate,de la analiza de caz ºi pânã la pro-movare ºi implementare. Abia atuncine vom apropia de un mediu eco-nomic performant ºi predictibil, careva permite actorilor economici sãfacã faþã, inclusiv la turbulenþe degenul celor prin care trecem acum.

Red.: Ce rol au campaniile deconferinþe locale?T.A.: Ele au fost iniþiate având în

vedere câteva obiective importante,între care: exersarea spirituluiasociativ ºi a celui participativ almembrilor în baza unei agendeclare, transferul ordonat ºi nemijlocitde informaþie necesarã membrilordin filiale, care i-ar putea ajuta înactivitatea economicã ºi la care nuar avea altfel acces, profesiona-lizarea activitãþii de dialog social cusindicatele ºi autoritãþile publicelocale, susþinerea intereselor legi-time ale membrilor din filiale prin pu-terea grupului la nivel naþional,

dezvoltarea profesionalã a relaþiilorde comunicare cu presa localã, iden-tificarea oportunitãþilor de colaborareindividualã între membri etc.

La fel de importante sunt ºicolectarea, direct de la sursã, apunctelor de vedere ºi procesareaacestora chiar de cãtre cei în cauzã,precum ºi stabilirea, împreunã cumembrii a prioritãþilor locale ºi cen-trale privind problemele specifice ºicãile de urmat.

Red.: Continuaþi aceste conferinþeºi în acest an?T.A.: Da! Ne dorim ca ele sã de-

vinã un brand cu tradiþie, chiar dacãvor suferi transformãri permanente.Deocamdatã, pãstrãm formatul cucare am obiºnuit participanþii (reuni-uni de 3-4 ore, cu prezentãri, net-working ºi conferinþe de presã) cu ofrecvenþã de douã ori pe an înfiecare din oraºele în care avem fili-ale locale sau regionale. Oraºelesunt, în acest moment: Ploieºti, Galaþi,Iaºi, Suceava, Cluj, Timiºoara ºiBucureºti. Sunt ºi altele în vizorpentru cã avem solicitãri, în specialdin Braºov ºi Craiova. Fiind eveni-mente deschise ale PSC, la acestemanifestãri sunt invitaþi sã participeatât membrii cât ºi membrii potenþialisau persoane interesate de dome-niu, autoritãþi publice ºi de profil.Participarea este, în principiu, gratu-itã, dar accesul se face numai pebaza confirmãrii de cãtre PSC.

În acest an, ediþia de primãvarãva avea loc doar în Bucureºti, pen-tru cã principalele teme care au fostsolicitate de cãtre membri sunt înplinã evoluþie în aceastã perioadã iardin analiza canalelor noastre decomunicare, estimãm cã nu vor fidisponibile, cu elemente certe, pânãluna viitoare când era prevãzut sã sedesfãºoare conferinþele în þarã.

Red.: Ce teme de discuþie aþiales pentru aceastã campanie?T.A.: Principalele teme, de

actualitate, care au fost stabilitedupã consultarea membrilor, sunt:regionalizarea ºi efectele saleasupra sectorului construcþii,

certificare tehnico-profesionalã ºieconomicã a firmelor din con-strucþii ºi bugetul de stat alRomâniei – impactul asupraactivitãþii noastre. Din pãcate,acestea nu sunt încã clarificatela nivelul autoritãþilor.

Ca urmare, am decis ca întâlnirilecu membrii sã se desfãºoare dupãagendã dar nu în cadrul unor eveni-mente deschise ci prin discuþiidirecte, în cadrul filialelor.

În 24/25 aprilie va avea loc Con-ferinþa Localã PSC de Bucureºti,care, de regulã, are o anvergurã maimare fiind organizatã odatã cuAdunarea Generalã a Membrilor.De asemenea, aºa cum obiºnuim,evenimentul organizat toamna înBucureºti devine Conferinþa Naþio-nalã anualã PSC care, în acest an,va avea, din nou, invitaþi de pestehotare.

Red: Care este programul PSCde internaþionalizare a firmelordin construcþii?T.A.: Vom continua, ºi în acest

an, susþinerea firmelor, indiferent dedimensiune ºi specialitate, în a-ºigãsi proiecte în afara þãrii ºi vomaccentua acest demers pentru cãproiectele pe care ar trebui sã levedem iniþiate în România încã selasã aºteptate. Deja primele firmedin patronat au iniþiat demersurile deînfiinþare a sucursalelor în alte þãri,iar unele lucreazã, deja, la diverseproiecte. Am început, de asemenea,înscrierea firmelor în cadrul misiu-nilor economice cu subvenþionareparþialã de la stat pentru Rusia(sfârºitul lui mai), Kurdistan (sfârºitullui iunie) ºi Libia (septembrie).La cerere, putem organiza ºi alteevenimente similare.

Le stãm cu plãcere la dispoziþietuturor celor interesaþi prin site-ul –www.psc.ro. Ne mai pot contactala secretariat, prin e-mail: [email protected] ne pot vizita la sediul dinBucureºti pentru discuþii directe.Mã pot contacta ºi pe mine la [email protected]. �


Organizare – eficienþã!

Ciprian Enache: De ce a fostnevoie de o FPSC, care estescopul înfiinþãrii ei ºi ce patronateinclude?Valentin Petrescu: În anul 2006,

având sediile în aceeaºi clãdire (CaleaFloreasca, nr. 159), cele douã patro-nate PSC ºi PPTT au început colabo-rarea în vederea dezvoltãrii activitãþiipatronale. Am încercat, astfel, sãoferim operatorilor din construcþii toatecondiþiile necesare realizãrii unorlucrãri de calitate, la nivelul cerut dereglementãrile în vigoare ºi al exigen-þelor Comunitãþii Europene. Dupãtatonãri reciproce, cei doi preºedinþidl arh. Gheorghe Polizu de la PSC ºidl ec. Marin Cruþescu de la PPTT, înprezenþa directorilor executivi ing.Adriana Iftime ºi ing. Harilaus Kilaiditis,au încheiat protocolul de înfiinþare aFederaþiei Patronatelor Societãþilordin Construcþii.

Scopul principal al înfiinþãrii FPSCa fost acela de a ridica nivelul dereprezentativitate la nivel naþional pe otreaptã superioarã, þinând cont ºi defaptul cã membrii celor douã patronatesunt implicaþi total în realizareainvestiþiilor în domeniul construcþiilor.

C.E.: Practic, care sunt iniþiativeleºi acþiunile FPSC în prezent ºi înperspectivã?V.P.: FPSC are ca obiectiv principal

asigurarea, cu sprijinul autoritãþilor, acondiþiilor de relansare ºi dezvoltare aactivitãþii în construcþii în aºa fel încâtdomeniul nostru sã redevinã un factorimportant în economia româneascãprin urmãtoarele direcþii de acþiune:

a. dezvoltarea federaþiei ºi creº-terea reprezentativitãþii în teritoriu prinatragerea de noi membri ºi crearea defiliale regionale;

b. creºterea competitivitãþii opera-torilor din construcþii, în urma procesu-lui de evaluare ºi certificare a acestora;

c. elaborarea standardelor de costcare sã asigure cerinþele de calitate laun PREÞ CORECT;

d. realizarea unor programe decalificare ºi perfecþionare a forþei demuncã, în scopul creºterii producti-vitãþii ºi calitãþii producþiei;

e. creºterea ºi dezvoltarea spiritu-lui de asociativitate la nivelul mem-brilor, în scopul atacãrii cu succes aproiectelor de anvergurã din piaþainternã ºi internaþionalã;

f. identificarea ºi realizarea unorproiecte pentru atragerea fonduriloreuropene.

C.E.: Care sunt problemele ceurmeazã a fi rezolvate de FPSCpentru ca activitãþile de investiþii ºiconstrucþii sã devinã prioritare îneconomia româneascã?V.P.: Dupã cum se ºtie, FPSC este

afiliatã ºi participã la conducereaUGIR – Uniunea Generalã a Indus-triaºilor din România – asociaþiepatronalã multisectorialã. Preºedin-tele FPSC ales în mandatul actualeste dl dr. ing. Cristian Romeo Erbaºu,care îndeplineºte ºi funcþia de vice-preºedinte – reprezentant al sectoruluiconstrucþii – în UGIR. Trebuie sãmenþionãm faptul cã suntem la curent,ne declarãm ºi susþinem punctele devedere în cadrul comisiilor de dialogsocial, în problemele ce privesc dome-niul construcþiilor, încercând sã con-tribuim la relansarea activitãþii în acestsector atât de grav afectat de criza eco-nomicã.

Totodatã, conducerea federaþiei,asiguratã, prin alternanþã, la intervalde doi ani, de preºedinþii celor douãpatronate, are întâlniri permanente cureprezentanþi de prim rang de laM.D.R.A.P., M.T., M.E., M.F.P.,M.M.F.P.S.P.V. La aceste întâlniri sunt

abordate cele mai importante pro-bleme cu care se confruntã construc-torii. Trebuie menþionat cã în ultimaperioadã, o perioadã atât de frãmân-tatã din punct de vedere politic, mediulde afaceri din România suferã mult dincauza numeroaselor probleme cu carese confruntã: lipsa investiþiilor, neplataarieratelor, tva-ul la facturare etc.

C.E.: FPSC este asociatã la for-maþiunile similare din strãinãtate?V.P.: Federaþia nu este direct aso-

ciatã cu formaþiuni similare dinEuropa. Menþionãm, totuºi, cã celedouã patronate membre, PSC ºi PPTTsunt afiliate la U.E.P.C - Uniunea Euro-peanã a Promotorilor Constructori ºirespectiv F.A.E.C.F. - Federaþia Euro-peanã a Producãtorilor de Ferestre ºiFaþade Cortinã.

Din acest an, FPSC are ca par-tener media Revista Construcþiilor,prin care vom promova produse,tehnologii ºi servicii specificeFPSC, acþiuni de ordin legislativ,întâlniri cu specialiºti de marcã dinsectorul construcþiilor, dezbateriprofesionale pe probleme strin-gente de management ºi eficienþã,ridicarea nivelului calificãrii forþeide muncã, participarea la mani-festãrile profesionale interne ºiinternaþionale etc. �

De când a apãrut pe Pãmânt, în încercarea sa de a se adapta mediului ºi a supravieþui, omul a trebuit sãfoloseascã resursele naturale. La început primitiv dar, ulterior, prin noi descoperiri ºi invenþii a reuºit sã creezemijloace cu care sã-ºi construiascã o existenþã cât de cât acceptabilã. Timpul a trecut ºi oamenii s-au constituit înobºti profesionale, patronate ºi federaþii. În sectorul construcþiilor fiinþeazã de câþiva ani Federaþia Patronatelor dinConstrucþii (FPSC).

Dl Valentin Petrescu, prim-vicepreºedinte FPSC, a avut amabilitatea sã rãspundã unor întrebãri legate de acest subiect.

Valentin Petrescu, prim-vicepreºedinte FPSC

ChiriePlus acoperã cheltuielile ulterioare, care apardupã folosirea cofrajelor închiriate pe ºantiere.ChiriePlus se calculeazã, în funcþie de durataºantierului, dupã caz, ca o sumã pauºalã lunarã sautotalã, la valoarea mãrfii.

Prin aceasta, dumneavoastrã economisiþi energie ºitimp. La finalul proiectului returnaþi marfa închiriatãcãtre MEVA – fãrã a mai pierde timpul cu recepþia,verificarea ºi curãþarea pe ºantier. Asta face MEVApentru dumneavoastrã, eventual ºi cu reparaþii, dacãele sunt necesare. ChiriePlus nu acoperã pierdereatotalã sau piese lipsã.

Iatã ceea ce facem noi pentru dumneavoastrã�� Recepþia ºi verificarea funcþiilor ºi siguranþei materialului închiriat�� Sortarea elementelor defecte�� Repararea tuturor elementelor defecte care mai pot fi reparate�� Curãþarea materialului închiriat ºi curãþarea finalã a ramelor cofrajelor�� Curãþarea, recondiþionarea ºi repararea plãcilor din material sintetic alkus

Dumneavoastrã profitaþi de�� Siguranþa calculaþiei de la bun început�� Duratã de închiriere mai scurtã ºi costuri reduse prin returnare imediat dupã încheierea folosirii�� Necesar redus de timp, de muncã, de personal ºi de spaþiu, fãrã întreruperi în planul

de construcþie, pentru cã nu vã mai ocupaþi de recepþie, verificare ºi curãþare pe ºantier�� Lipsa recalculãrilor costisitoare, neplanificate�� Lipsa de negocieri care cer timp ºi energie

Economisiþi cu CHIRIE PLUS


ETANªAREA ROSTURILOR CU PROFILE APA-STOP DIN PVC „PROFIS“

Domenii de utilizare

� Structurile staþiilor de epurare� Rezervoare de apã potabilã� Piscine� Subsoluri� Parcãri subterane� Tuneluri� Baraje� Ziduri de sprijin� Radiere etc.

Avantaje

� Nu conþin substanþe toxice sau periculoase� Uºor de aplicat� Flexibile� Asigurã o protecþie pozitivã activã garantatã� Nu sunt afectate de îmbãtrânire ºi de cicluri

umed-uscat� Neutre la acþiunea gradienþilor de

temperaturã� Îºi menþin permanent flexibilitatea realizând

o barierã rezistentã ºi durabilã� Rezistente la acþiunea substanþelor chimice

din sol� Gama de produse asigurã cerinþele

principale de etanºare a rosturilor la structuri din beton armat

� Culoare: albastru� Rezistenþa la presiune hidrostaticã: 60 m col. apã� Deplasarea rostului: 10 mm� Compus: PVC SP 0005

� Valori tipice: conform BS 2571, Clasa 3, Tip G3� Rezistenþa la întindere: min. 16 MPa� Elongaþia la rupere: valoare medie 292%� Duritate: Shore A 70-90

Proprietãþi

Benzile apa-stop PVC PROFIS sunt destinate etanºãrii tuturor tipurilor de rosturi lastructurile din beton armat pentru construcþii civile ºi industriale, expuse la acþiunea apeicu sau fãrã presiune hidrostaticã.


Tehnologii moderne

ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþiiprof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

Pilotul forat cu ºnec sau burghiu continuu (CFA)este definit ca un pilot forat cu ajutorul unui ºnec sauburghiu continuu având o tijã gãuritã, prin gãurile cãreiabetonul sau laptele de ciment este injectat/pompat, pemãsurã ce ºnecul este extras. Existã capitole dedicatetehnologiei în standardul român de execuþie „EU-conform”,SR EN 1536/2011: Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale.Piloþi foraþi, respectiv se fac referiri la ea ºi în normativul deproiectare geotehnicã a fundaþiilor pe piloþi, NP 123:2010,deja adaptat la standardul SR EN 1997-1: 2006 – Eurocod 7:Proiectare geotehnicã. Partea 1: Reguli generale.

Diametrele uzuale sunt 400 / 500 / 600 / 800 / 900 / 1000/ 1200 mm, corelate cu lungimile de forare maxime de23..25,0 m, în funcþie de limitãrile utilajelor de forare.Lungimea carcaselor nu se recomandã a fi mai mare de 22..24 m, în funcþie de rigiditatea lor. Piloþii CFA seutilizeazã, de regulã, ca fundaþii indirecte, sub formã de ancoraje ºi ca elemente de susþinere, ziduri de sprijin.Un aspect important se atribuie siguranþei stabilitãþii pereþilor forajului, deoarece prin natura tehnologiei, în oricemoment al execuþiei, forajul nu rãmâne neprotejat:

• Pilotul este forat fãrã alte mãsuri de susþinere a excavaþiei, stabilitatea acesteia fiind pãstratã de ºnec ºi dematerialul de pe palele ºnecului.

• În timpul betonãrii, vârful ºnecului este mereu imersat în beton: stabilitatea forajului este asiguratã pe zonabetonatã de betonul deja turnat prin vârful ºnecului, iar în zona nebetonatã, pereþii forajului rãmân susþinuþi de ºnec/ materialul de pe palele ºnecului.

Una din soluþiile optime recente ale sistemului de forare a piloþilor de îndesare o reprezintã conceptul„screw” (ºurub). Acesta oferã alternative economice atât pentru tehnologiile tradiþionale de piloþi de înde-sare (piloþi prefabricaþi bãtuþi, piloþi Franki), cât ºi la piloþii foraþi. Soletanche Bachy a dezvoltat tehnologiaScrewsol® începând cu anii 2000, utilizând-o cu succes atât în Marea Britanie, Franþa, cât ºi în regiuneaCentral – Est Europeanã în România, Polonia, Ungaria, Slovacia, dar ºi în Africa de Sud, Madagascar ºiStatele Unite. În România ea reprezintã singura tehnologie capabilã sã realizeze piloþi de îndesare cusuprafaþa lateralã filetatã. Tehnologia este înregistratã sub patent european, iar denumirea „Screwsol”este marcã înregistratã. Tehnologia este acoperitã în Europa de standardul EN 12699:2000 adoptat înRomânia sub SR EN 12699:2004 Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Piloþi de îndesare.

Screwsol® reprezintã un nou trend în cadrul tehnologiilor mo-derne prin conlucrarea mai eficientã a terenului la preluareasarcinilor, rezultând o secþiune mai redusã a pilotului propriu-zis(zona centralã) prin raport cu un pilot clasic, costurile fiind opti-mizate în condiþii identice de proiectare. Fiind executat prin forare,la execuþia lui nu existã, practic, efecte dinamice, vibratorii ºi dezgomot. În faza de execuþie, momentul de torsiune ºi presiuneaverticalã aplicatã a utilajului de forare se aleg astfel încât forajul sãatingã cota necesarã ºi portanþa prescrisã, evitând deranjareastructurii pãmântului.

În numerele anterioare ale revistei (martie – decembrie 2012) au fost prezentate câteva dintre tehnologiilemoderne aflate în portofoliul grupului Soletanche Bachy, rezumate astfel:

• CFA – pilot forat cu ºnec continuu• SCREWSOL® – pilot de îndesare înºurubat• TRENCHMIX® – ecrane de etanºare / incluziuni liniare• GEOMIX® – ecrane de etanºare / incluziuni liniare de adâncime• SPRINGSOL® – coloane de pãmânt stabilizat

Etapele de execuþie CFA

Penetrarea ºi îndesarea terenuluicu tubul de forare Screwsol®

Carcasã pentru pilot CFA

Pilot Screwsol®

excavat.Evidenþiereacapacitãþiiportante asuprafeþei

laterale mãrite

Costuri reduse, rapiditate, respectpentru mediu – astfel se prezintã teh-nologia Trenchmix® dezvoltatã, înre-gistratã ºi patentatã de SoletancheBachy, constând în realizarea detranºee în teren prin amestecareapãmântului cu un liant. Tehnologia esteacoperitã în Europa de standardul EN14679:2005, adoptat în România subSR EN 14679:2005, Execuþia lucrãrilorgeotehnice speciale. Stabilizarea înadâncime a pãmânturilor prin mala-xare. Tehnologia se bazeazã pe ideeautilizãrii terenului de fundare ca material de construcþie ºi încorporarea prin malaxare a unui liant hidraulic.Cimentul, varul sau liantul special conceput poate fi pus în operã cu metoda de malaxare uscatã sau umedã,rezultând incluziuni de pãmânt stabilizat sub formã de elemente lineare sau tranºee, secþiuni rectangulare.

Tehnologia Geomix®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de SoletancheBachy, reprezintã o variantã a metodei CSM (Cutter Soil Mixing), dezvoltatãîmpreunã cu Bauer Maschinen în perioada 2003-2004. Dupã procedeulTrenchmix®, caracterizat prin realizarea de tranºee în teren prin amestecareapãmântului cu un liant la adâncimi relativ mici (9-10 m), Geomix® oferã posi-bilitatea executãrii de elemente liniare la adâncimi de 25-35 m. Ea sebazeazã pe realizarea tranºeelor de pãmânt amestecat cu liant folosind unutilaj „înrudit” cu hidrofreza: pãmântul este dezagregat utilizând douã roþi prinrotaþie opusã ºi amestecat simultan cu liantul hidraulic. Acesta este pompat lapresiuni joase cãtre duza aflatã între cele douã roþi.

Tehnologia Springsol®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de SoletancheBachy, reprezintã o nouã direcþie în rândul procedeelor de stabilizare apãmânturilor prin metode de malaxare în adâncime dupã Trenchmix® ºiGeomix®, care a fost gânditã iniþial pentru realizarea de coloane de pãmântstabilizat sub linii de cale feratã existente. Începând cu 2010 însã, o serie dealte aplicaþii i-au fost atribuite sub formã de lucrãri de subzidire în condiþii vari-ate, de ex. sub pardosealã de beton sau prin structuri existente. Ea sebazeazã pe realizarea de coloane de pãmânt amestecat cu liant folosind o tijãde forare avînd douã „braþe” rabatabile.

Îmbunãtãþirea terenului de fundare se obþine prin coloane Springsol® izo-late, însã – prin secantare / suprapunere, se poate obþine tratarea volumelormai mari de teren. Dimensiunile uzuale: diametre între 40..60 cm ºi adâncimemaximã de 12 m.

Atât experienþa internaþionalã cât ºi cea naþionalã au demonstrat aplicabi-litatea ºi avantajele clare ale acestor tehnologii noi într-o gamã largã deproiecte, deschiderea cãtre noi metode de execuþie oferindu-ne o viziune maiamplã asupra posibilitãþilor de rezolvare a problemelor geotehnice, iardezvoltarea lor este în favoarea creºterii competitivitãþii. Ca orice tehnologie,fiecare dintre cele prezentate are domenii de aplicare foarte bine delimitatede experienþa în execuþie întrunitã în standardele de referinþã. În consecinþãele trebuie utilizate în cunoºtinþã de cauzã. �

Începerea execuþiei ecranului Trenchmix® pe dig Ecran de etanºare Trenchmix® în zonã poluatã

Coloane Springsol® excavate

Principiul de realizare al elementului Geomix®

Etapele de execuþie Springsol®

SC SBR Soletanche Bachy Fundaþii SRLStr. Delea Nouã, Nr. 3, Et. 2, Sector 3, Bucureºti - 030924, România

Tel: +40 31 102 37 01 | Fax: +40 31 102 37 02Email: [email protected]

www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com


Un nou managementpentru reprezentanþa din România

Redacþia: Care sunt noutãþile în privinþa companieidvs?Arkadiusz Fron: În ultima perioadã echipa noastrã

s-a mãrit lunã de lunã, aºa încât, în acest moment, per-sonalul companiei a ajuns la 11 persoane. Aceastãechipã, bine închegatã, stã la dispoziþia clienþilor sãi atâtpentru vânzãri, cât ºi pentru detalii tehnice ºi livrare demarfã.

Începând cu luna iulie 2012, echipei managerialei s-a alãturat domnul HUBERT NUCKOWSKI, în funcþiade director general. În acelaºi timp, deoarece echipaºi-a lãrgit componenþa, gama de produse oferite semãreºte an de an, dar ºi pentru cã vânzãrile au cres-cut cu 20% faþã de anul 2011, se impunea o mãrire aspaþiului de depozitare. Astfel, pentru a veni în întâm-pinarea clienþilor noºtri cu cât mai multe produse, darºi pentru a avea pe stoc cantitãþi mai mari în mãsurãsã rãspundã prompt la solicitãrile acestora, începândcu aceastã lunã, martie 2013, depozitul de marfã dinPopeºti Leordeni îºi mãreºte capacitatea cu 30%.

Red.: Exigenþele privind calitatea ºi fiabilitatea pro-duselor similare de pe piaþa româneascã au sporitneîncetat. Care sunt argumentele firmei dumnea-voastrã pentru asigurarea unei competitivitãþi sporite?Hubert Nuckowski: Produsele oferite de compania

Aluprof sunt foarte diverse: sisteme din aluminiu pentruuºi, ferestre, compartimentãri interioare, faþade cortinã,sisteme din aluminiu rezistente la foc/fum, sisteme dinaluminiu pentru rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj,grilaje din aluminiu, sisteme din oþel pentru uºi ºi feres-tre, ferestre glisante, plase contra insectelor fixe, tiprulou sau glisante etc. În aceste condiþii, sistemele noas-tre pot satisface solicitãrile celor mai exigenþi utilizatori ºi

pot ajuta arhitecþii sã dea frâu liber creativitãþii. Aceastaºi datoritã faptului cã toate produsele noastre pot filivrate atât nevopsite, cât ºi vopsite în culori din toatãgama RAL sau imitaþie de lemn.

Compania ALUPROF SA Polonia deþine propria vop-sitorie, aºa încât calitatea acoperirii este foarte bunã, iartimpul de livrare este scurt.

Toate mãrfurile sunt livrate cu certificate de garanþie,incluzând ºi garanþia pentru vopsea, fiind însoþite ºi dedeclaraþii de conformitate.

Personalul companiei ALUPROF, începând cuechipa de vânzãri, tânãrã ºi entuziastã, ºi continuând cuechipa de livrare, atentã ºi operativã, sunt, în perma-nenþã, la dispoziþia partenerilor noºtri cu sfaturi tehnice,soluþii eficiente ºi livrãri prompte de marfã.

Red.: Care sunt produsele noi oferite de ALUPROFpentru beneficiarii din România?

Pentru a-ºi eficientiza activitatea, firmele cu reprezentare în România se modernizeazã, din mers,încercând sã se adapteze rapid la exigenþele impuse de piaþa construcþiilor din þara noastrã.

La ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA SRL, de pildã, compania mamã ALUPROF SA POLONIA a hotãrâtsã schimbe conducerea, astfel cã, pentru o mai bunã administrare a afacerilor, începând cu datade 15 martie 2011, administrator al firmei a fost numit dl Arkadiusz Fron, care este, totodatã, ºi direc-torul de export al companiei din Polonia.

Pentru a afla ºi alte noutãþi pe care le aduce pe piaþa româneascã a construcþiilor ALUPROFSYSTEM ROMÂNIA, vã prezentãm convorbirea realizatã cu dl Arkadiusz Fron - administrator AluprofRomânia ºi cu dl Hubert Nuckowski - director general Aluprof România.

Arkadiusz Fron -administrator Aluprof România

Hubert Nuckowski - director general Aluprof România


A.F.: Proiectanþii companiei ALUPROF sunt gata tottimpul sã punã la dispoziþia clienþilor produse noi, dar ºisã le îmbunãtãþeascã pe cele vechi. De aceea, având labazã sistemele deja cunoscute pentru uºi ºi ferestre, darºi cele pentru pereþi cortinã, putem pune acum la dispo-ziþia colaboratorilor noºtri sisteme cu un coeficient sporitde izolare termicã, “high insulation”.

Avem în ofertã ºi sisteme noi pentru uºi-ferestre cumeste MB-86, primul sistem din aluminiu din lume la carea fost utilizat “aerogel”, material perfect pentru izolaretermicã; oferim, de asemenea, sisteme noi pentru pereþi

cortinã MB-TT 50, care asigurã un grad înalt de sigu-ranþã a clãdirii împotriva pierderii de energie termicã,sisteme pentru uºi armonice, pentru protecþie solarãMB-SUNPROF etc. Avem, totodatã, în ofertã sistemedin oþel Forster. Suntem oricând la dispoziþia colabora-torilor noºtri cu sfaturi ºi detalii tehnice referitoare la sis-temele elveþiene din oþel pentru uºi, ferestre (cu sau fãrãbarierã termicã), pereþi cortinã, luminatoare, sistemeantiefracþie etc.

În ceea ce priveºte sistemele de rulouri ºi porþi pentrugaraj sunt inovaþii aduse la produsele vechi, dar avem înofertã ºi sisteme noi cum ar fi cele din PVC, sistemeantiefracþie, sisteme de rulouri tencuibile, plase contrainsectelor glisante ºi cu balamale etc.

Red.: În 2013 ºi în continuare se sperã în relansareaconstrucþiilor în România. Puteþi asigura eventualacerere din produsele ALUPROF?A.F.: Pe toþi partenerii noºtri, dar ºi pe viitorii colabo-

ratori, îi invitãm sã vinã la Depozitul de marfã dinPopeºti Leordeni, Ilfov pentru a se familiariza cu pro-dusele din oferta companiei ALUPROF, dar ºi pentru acunoaºte întreaga echipã ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA.

Suntem la dispoziþia partenerilor noºtri pentru oricecomandã iar prin mãrirea capacitãþii de stocare a mãrfii,vom reduce la zero perioada de aºteptare pânã ce marfaeste aprovizionatã de la compania “mamã”. �


PARAMETRII DE CALCULPENTRU ELEMENTELE SISTEMULUI

DE FUNDARE ªI ALE INCINTEIDE PEREÞI MULAÞI

Perete de incintã• Rigiditatea la încãrcãri axiale a

peretelui de incintã alcãtuit din piloþisecanþi cu diametrul d = 0,90 m ºilungime 17,0 metri, fundat pânã lacota -18,00 (69,00 RNM):

- în regim static de solicitare:Kv = 25.000 kN/m/m;

- în regim dinamic de solicitare(seismic): K’v = 3xKv = 75.000 kN/m/m;

• Rigiditatea la încãrcãri orizon-tale a segmentului de perete de in-cintã cuprins între talpa radierului ºicota de fundare a peretelui de incintã:

- în regim static de solicitare:Kh = 84.000 kN/m/m;

- în regim dinamic de solicitare (se-ismic): K’h = 3xKh = 252.000 kN/m/m;

• Pe peretele de incintã, interacþi-unea cu terenul se poate modelaconsiderând un coeficient de pat pedirecþie orizontalã, ale cãrui valorisunt dupã cum urmeazã:

- în regim static de solicitare:kh = 2.030 kN/m3 pentru adân-

cimea h = 0,00 m – 3,80 m;kh = 4.370 kN/m3 pentru adânci-

mea h = 3,80 m – 9,50 m;- în regim dinamic de solicitare

(seismic):k’h = 3xKh = 6.090 kN/m3 pentru

adâncimea h = 0,00 m – 3,80 m;k’h = 3xKh = 13.110 kN/m3 pentru

adâncimea h = 3,80 m – 9,50 m.Piloþii de fundare d = 1,20 m,

l = 23,00 mSumarizând calculele fãcute pe

modelele geotehnice, capacitãþileportante estimate ale piloþilor au fostconsiderate astfel:

• Capacitate portantã la compre-siune: Rcd = 7.600 kN;

• Capacitate portantã la smulgere(inclusiv greutatea pilotului): Rt = 2.000 kN;

• Rigiditatea la încãrcãri axialepentru piloþii de sub nuclee:

- în regim static de solicitare:Kv = 210 MN/m;

- în regim dinamic de solicitare(seismic): K’v = 3xKv = 630 MN/m;

• Rigiditatea la încãrcãri axialepentru piloþii exteriori nucleelor:

- în regim static de solicitare:Kv = 175 MN/m;

- în regim dinamic de solicitare(seismic): K’v = 3xKv = 525 MN/m;

• Rigiditatea la încãrcãri orizon-tale (pentru toþi piloþii):

- în regim static de solicitare:Kh = 17,5 MN/m;

- în regim dinamic de solicitare(seismic): K’h = 3xKv = 52,5 MN/m;

• Rigiditatea la încovoiere (pentrutoþi piloþii):

- în regim static de solicitare:KΦ = 150 MNm/rad;

- în regim dinamic de solicitare(seismic): K’Φ = 3xKv = 450 MNm/rad.

Radier• Rigiditatea la încãrcãri axiale

pentru zona de sub nuclee:- în regim static de solicitare:

kv = 15 MN/m3;- în regim dinamic de solicitare

(seismic): k’v = 3xKv = 45 MN/m3;• Rigiditatea la încãrcãri axiale

pentru zona exterioarã nucleelor:- în regim static de solicitare:

kv = 10 MN/m3;- în regim dinamic de solicitare

(seismic): k’v = 3xKv = 30 MN/m3;

• Rigiditatea la încãrcãri orizontale(pentru tot radierul):

- în regim static de solicitare:kh = 5 MN/m3;

- în regim dinamic de solicitare(seismic): k’h = 3xKh = 15 MN/m3.LUCRÃRI DE EPUIZMENT ªI DRENAJ

Având în vedere cã pe amplasa-mentul construcþiei, conform studiu-lui geotehnic, nivelul apei subteraneeste situat la o adâncime de aproxi-mativ -7,50 m sub cota terenului na-tural, deci cu aproximativ 2,00 metripeste cota finalã a excavaþiei, a fostnecesarã realizarea unui epuizment,în vederea coborârii nivelului hidro-static în interiorul incintei etanºeexecutatã din piloþi secanþi.

Epuizmentul ºi monitorizarea apeisubterane au fost necesare pe peri-oada execuþiei lucrãrilor de excavaþieºi a infrastructurii (subsolul -2), puþurilede epuizment fiind executate înEtapa a 3-a de realizare a infrastruc-turii de la cota -5,70. Au fost execu-tate 6 puþuri de epuizment, cu olungime de 12,30 m, penetrândîntreaga adâncime a acviferului ºifiind încastrate în pachetul argilelorintermediare (pe o adâncime deaproximativ 2,0 m) la cota -18,00.

Pe parcursul execuþiei, nivelulapei subterane a fost menþinut laaproximativ 1.00 m sub nivelul fun-dului excavaþiei. Datoritã geometrieifundului excavaþiei, nivelul apei sub-terane în interiorul incintei a fost, maiîntâi, scãzut general ºi apoi local învecinãtatea baºelor.

Pentru monitorizarea niveluluiapei subterane în afara excavaþiei,pe durata lucrãrilor de epuizment, aufost instalate, în afara incintei, patrupiezometre cu un diametru de 20 cmºi o adâncime de 16,00 m.

Proiect imobil de birouri„UNICREDIT ÞIRIAC BANK”

2S+P+15 etaje (III)ing. Ionel BADEA, ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU,

ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN - SC Popp & Asociaþii SRLing. Tudor SAIDEL - SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL

dr. ing. Mircea GALER - verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRLprof. dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB


MONITORIZAREA DEPLASÃRILORPERETELUI ÎNGROPAT

ªI A TASÃRILOR CONSTRUCÞIEIPentru monitorizarea deplasãrilor

peretelui de incintã pe perioada

execuþiei lucrãrilor de infrastruc-turã, s-au instalat patru coloaneînclinometrice I1, I2, I3, I4 de 17.00 mlungime. Aºa cum se poate observadin figura 24, deplasarea orizontalã

maximã înregistratã a pereteluimulat, pentru diferite faze de exe-cuþie, este de 12 mm.

Pentru monitorizarea tasãrilor con-strucþiei (conform STAS 2745-1990),pentru clasa de precizie B, s-auinstalat 3 repere de referinþã înterenul stabil ºi 12 de mãrci detasare în structura clãdirii.

Pentru faza de exploatare a noiiconstrucþii s-au determinat tasarearadierului acesteia precum ºideplasarea terenului în exteriorulincintei (importantã pentru deter-minarea zonei de influenþã a con-strucþiei).

Pe zona nucleelor a fost aplicatão încãrcare de 430 kPa (rezultatãprin distribuirea încãrcãrii aferentenucleelor 296.260 kN) iar pe zonaexterioarã nucleelor a fost aplicatã oîncãrcare de 123 kPa (rezultatã prindistribuirea încãrcãrii aferente zoneiexterioare nucleelor 339.500 kN).

Tasarea maximã a radierului esti-matã prin calcul este de 32,42 mm(fig. 25).

Diagrama deplasãrilor verticaleale suprafeþei terenului în exteriorulincintei este redatã în figura 27.Valoarea tasãrii maxime este de15,12 mm înregistratã la 1,40 m faþãde peretele de incintã.

Diagrama deplasãrilor orizontaleale terenului la extradosul pereteluiincintei este redatã în figura 28.Valoarea deplasãrii orizontale maximeeste de 6,14 mm, înregistratã la 1,20 madâncime faþã de suprafaþa terenului.

(Va urma)

Fig. 24: Diagrame înclinometrice inclinometru I4 pe faze de execuþie. (Deplasarea totalã maximã = 12 mm)

Fig. 25: Modelul discretizat deformat. Faza de exploatare. (Deplasarea totalã maximã = 32,42 mm)

Fig. 26: Diagrama deplasãrilor verticale ale radierului.Faza de exploatare.

(Deplasarea verticalã maximã = 29,32 mm)

Fig. 27: Diagrama deplasãrilor verticale alesuprafeþei terenului în exteriorul incintei. Faza de

exploatare. (Deplasarea verticalã maximã =15,12 mm la 1,40 m faþã de axul peretelui de incintã.)

Fig. 28: Diagrama deplasãrilor orizontale aleterenului la extradosul peretelui incintei. Faza de

exploatare. (Deplasarea orizontalã maximã = 6,14 mmla 1,20 m adâncime faþã de suprafaþa terenului.)


CLUJ ARENA

Cluj Arena, stadion la standardeinternaþionale, este o lucrare proiec-tatã ºi executatã de cãtre o asocierede firme conduse de ACI Cluj SA,într-un termen de 24 de luni.

Stadionul, cu teren de fotbal ºipistã de atletism, are douã tribune ºidouã peluze, însumând un total de30.576 locuri, majoritatea acoperite.

Pentru executarea infrastructuriiau fost excavaþi 90.200 mc depãmânt. De asemenea, au fost uti-lizate 3.800 t de oþel-beton fasonatla suprastructura ºi structura dinbeton monolit.

ACI Cluj SA a fasonat oþelul-be-ton cu echipamente automate, înpropria Bazã de Producþie. Betonul,32.700 mc a fost preparat în douãstaþii de betoane.

ACI Cluj SA, liderul Asociaþiei, afãcut un efort deosebit ºi a amplasat,în incinta ºantierului, staþia debetoane semimobilã, tip LiebherrBetomix 2.25 RIM, cu o capacitate de80 mc/orã. Punerea în operã abetonului s-a fãcut cu pompe de tipPutzmaister ºi macarale Potain.

Stadionul are o arhitecturã mo-dernã iar spaþiile au fost finisate laun standard ridicat. În zona aferentãpublicului, materialele utilizate ca fi-nisaje la pardoseli, pereþi ºi tavaneau fost alese astfel încât sã fie rezis-tente la uzurã, uºor de întreþinutºi sã evidenþieze funcþia spaþiuluirespectiv.

Învelitoarea are 24.168 mp, esteo structurã de tip fermã cu zãbrele,care iese în consolã peste gradene.La aceasta se adaugã 4.109 mp deînvelitoare uºoarã, având o suprafaþãdin policarbonat ºi fiind continuatã

cu 20.059 mp fâºii de aluminiu,mulate pe forma obiectivului.

Cele 2.211 gradene, parapeþii ºitreptele lor, au fost produse în Fa-brica de Prefabricate a ACI Cluj SA.

Stadionul este complet echipatcu instalaþii de încãlzire, climatizare,sanitare, electrice ºi instalaþii spe-ciale: sistem de stingere a incen-diilor, sisteme moderne de detectarea monoxidului de carbon ºi averti-zare în caz de incendiu, cablarestructuratã, supraveghere video, folo-sind camere cu rezoluþie mare, con-trol acces pentru vehicule ºi pentruspectatori ºi ticketing, sistem de cea-soficare, tabele de marcaj ºi sistemde iluminat nocturn pentru terenul defotbal. Lucrãrile de instalaþii specialeau fost proiectate ºi executate desubantreprenori de specialitate.

Stadionul Cluj Arena a fost rea-lizat printr-un efort deosebit al celor12 societãþi subantreprenoare, 87 desocietãþi prestatoare de servicii ºi183 de furnizori de materiale, coor-donaþi de o echipã managerialã aliderului ACI Cluj SA.

Pentru realizarea acestei lucrãricomplexe s-au utilizat tehnologiimoderne, materiale de foarte bunãcalitate ºi personal competent, ceeace a condus la îndeplinirea cerinþelorde calitate cerute de normele FIFA ºiUEFA.

Pentru ACI Cluj SA, cu toatãexperienþa acumulatã în cei 59 deani de existenþã, „Cluj Arena” repre-zintã o lucrare de referinþã, care con-cretizeazã cel mai elocvent logo-ulsocietãþii „ACI Cluj – The way tobuild on!”. �

Antreprenor: Asocierea ACI Cluj SA – lider,CON-A SRL, TRANSILVANIA CONSTRUCÞII SA

Beneficiar: Consiliul Judeþean ClujProiectant general: Universitatea Tehnicã Cluj NapocaProiectant arhitecturã: Dico ºi Þigãnaº Birou de Proiectare SRLProiectant rezistenþã: Bog’art Construct SRLProiectant instalaþii: Das Engineering Grup SRL, Grup 4 Instalaþii SA


Consolidarea cu metode modernea clãdirilor din clasa a I-a

de importanþã ºi expunereBogdan GEORGESCU, Vasile GAE, Andreea GEORGESCU - SC PROIECT BUCUREªTI SA

Basarab CHESCA - Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism ION MINCU Bucureºti

Descrierea construcþieiClãdirea existentã, care adã-

posteºte funcþiuni ce au determinatîncadrarea sa în clasa a I-a deimportanþã, are sistemul structuraliniþial în cadre din beton armat.Forma generalã în plan este H, con-stituitã din 3 tronsoane denumite A,B ºi C, separate prin rosturi dedilataþie de 2,5 cm.

Tronsoanele A ºi C sunt identicedin punct de vedere structural,având linii de cadre ordonate bidi-recþional, cu 3 deschideri, din caredouã de 4,775 m ºi la mijloc de2,40 m ºi 9 travei, din care prima ºiultima au 3,45 m iar restul 3,25 m.

Tronsonul B, din mijloc, are 7 tra-vei, din care prima ºi ultima de câte3,25 m ºi trei deschideri de 4,775 m,2,40 m ºi 4,775 m.

Clãdirea are o arie construitãde 1.143 m2 ºi una desfãºuratã de10.567 m2.

Regimul de înãlþime este: la tron-soanele A ºi C de S+P+7(8)E, cuînãlþimea de nivel, de la subsol pânãla etajul 7, de 3,15 m ºi la etajul 8(parþial) de 3,10 m. Regimul de înãl-þime la tronsonul C este S+P+7E, cuînãlþimea de nivel pânã la etajul 6 de3,15 m, iar la etajul 7 de 6,40 m.

În conformitate cu rezultateleîncercãrilor nedistructive efectuate,la structura iniþialã s-au utilizat urmã-toarele tipuri de betoane: subsol -clasa C18/22.5 (echivalent marca B300), parter - C 16/20 (echivalentB250), etaj 1 - clasa C12/15 (echiva-lent B200), iar la etajele 2÷7 - betonde clasã intermediarã între C8/10 ºiC12/15 (respectiv marca B170).

Pereþii de compartimentare cãtreexterior sunt executaþi din zidãriegvp de 30 cm grosime, iar pereþiiinteriori de compartimentare din

zidãrii de cãrãmidã, cu grosimi de25 cm la casele scãrilor, lifturi ºi cori-dor ºi 12,5 cm în rest.

Stâlpii din faþade, care asigurauliniile dominante ale faþadelor, eraudin zidãrie, rezemaþi pe consolescurte ºi ataºaþi stâlpilor din betonarmat care se aflã în spatele lor, lainterior.

Acoperiºul este de tip terasãnecirculabilã.

Fundaþiile sunt de tipul tãlpi armatecu bloc din beton simplu ºi cuzinetdin beton armat.

În figura 1 se prezintã schemastructurii iniþiale a unui etaj curent, întimp ce în figura 2 se prezintã planulstructurii consolidate al unui etajcurent.

Scurt istoricConstrucþia a fost conceputã în

1966, în conformitate cu „Normativulde proiectare antiseismicã a con-strucþiilor“ indicativ P13-1963 ºi exe-cutatã în perioada 1967-1968.

Clãdirea a suportat uzura dinexploatarea curentã neîntreruptã ºiacþiunile seismice, dintre care celemai semnificative au fost cele din04.03.1977 (M = 7,2), 30.08.1986(M = 7,0), 30.05.1990 (M = 6,7) ºi31.05.1990 (M = 6,1).

În cursul anului 2007 s-a întocmitde cãtre dr. ing. Radu Vãcãreanu ºiing. Dragoº Badea, experþi tehniciatestaþi, „Raportul de Completare aExpertizei tehnice” a clãdirii de birouri.

Prezentãm, pentru specialiºtii în domeniu, conceptul de reabilitare seismicã structuralã a unei clãdiriexistente, care se încadreazã în clasa a I-a de importanþã ºi este amplasatã în zonã seismicã cuag = 0,24 g, pe baza conceptului de reducere a cerinþelor seismice prin creºterea fracþiunii de amortizarecriticã a structurii. Conceptul este materializat prin instalarea, în cadrul structurii de rezistenþã, a unormecanisme de disipare a energiei induse de seisme de tipul amortizorilor seismici cu fluid vâscos, metodede intervenþie asupra sistemului structural existent, amplasat în zona seismicã ag = 0,24 g, în scopul puneriiîn siguranþã ºi asigurãrii funcþionãrii post-seism a clãdirii, pentru evenimente seismice reglementate înCodul P 100-1/2006. Cap. 3.

Fig. 1: Plan cofraj etaj curent la structura iniþialã Fig. 2: Plan cofraj consolidare etaj curent


Din cuprinsul expertizei tehnicese desprind perioadele proprii de1,28 s ºi 1,50 s la tronsoanele A ºi Cºi de 1,28 s ºi 1,39 s la tronsonul B,care relevã flexibilitatea structuralã.Urmare a investigaþiilor prin calculau rezultat grade de asigurare seis-micã de R = 0,26~0,34 la tron-soanele A ºi C, ºi de R = 0,36 latronsonul B.

În cadrul concluziilor din exper-tiza tehnicã se aratã cã, întrucâtevaluarea seismicã efectuatã a arã-tat o comportare seismicã aºteptatãnesatisfãcãtoare a structurii derezistenþã la incidenþa cutremurului

de proiectare, sunt neapãrat nece-sare mãsuri de intervenþie structuralã.

În cadrul propunerii de consoli-dare se analiza posibilitatea dereabilitare structuralã care se bazea-zã pe conceptul de reducere a cerin-þelor seismice prin creºterea fracþiuniide amortizare criticã a structurii, peseama introducerii în structurã aunor mecanisme de disipare aenergiei de tipul „amortizori seismicicu fluid vâscos“.

În cursul anului 2010 s-a întocmit,în cadrul SC Proiect Bucureºti SA,proiectul de consolidare-modernizarefaza SF, apoi, la sfârºitul lui 2011,proiectul tehnic.

În foto 1 ºi 2 se relevã avariileseismului din 1977, care se potvedea ºi astãzi, când, din cauza fle-xibilitãþii structurii ºi a unei rigiditãþiiinsuficiente la forþe laterale, o seriede pereþi de zidãrie s-au desprinsdin ramele de beton fiind incompati-bili cu deplasãrile structurii. Unii dinpereþi au fost în prag de a fiexpulzaþi, aºa cum se poate observaîn foto 3.

Încadrarea în clase ºi categoriiÎn conformitate cu codul P 100-

1/2006 cap.3 ºi cu SR EN 1998-1:2004/NA:2008, hazardul seismicpentru proiectare al zonei denumitãZ3 este definit de valoarea de vârf aacceleraþiei orizontale a terenuluiag = 0,24 g, definitã pentru un IMR= 100 ani corespunzãtor ULS, ºi cuperioade de control de TB = 0,16 s,TC= 1,6 s ºi TD= 2,0 s.

În conformitate cu HGR nr.261/1994 ºi cu HGR nr. 766/1997art. 20, clãdirea se încadreazã încategoria de importanþã A.

În conformitate cu SR EN1990:2004 tab. 2.1, cu SR EN 1992-1-1:2004 tab. 4.1 ºi cu SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 tab. 4.3.N, clasastructuralã este S4 (construcþiiobiºnuite cu durata de utilizare de50 ani), iar clasa de expunere esteXC3 (coroziune indusã de carbona-tare, umiditate moderatã).

Conform cu NP 074/2007, ampla-samentul are risc geotehnic redus ºicategoria geotehnicã 1.

Descrierea conceptuluide consolidare

Soluþia de reabilitare structuralãpropusã în cadrul proiectului ºi înacord cu propunerile ºi concluziile„Raportului de expertizã tehnicã“, sebazeazã pe conceptul de reducere acerinþelor seismice, prin creºtereafracþiunii de amortizare criticã astructurii.

În figura 3 se prezintã creºtereafracþiunii de amortizare criticã, obþi-nutã prin introducerea în structurade rezistenþã a clãdirii a unor amorti-zori seismici cu fluid vâscos.

Influenþa amortizãrii vâscoaseasupra reducerii rãspunsului seismic

Fig. 3: Influenþa posibilelor strategiide reabilitare seismicã asupra comportãrii

seismice aºteptate a structurii

Foto 1

Foto 2

Foto 3

Fig. 4: Vibraþii libere amortizate pentru diferite fracþiuni din amortizarea criticã

continuare în pagina 30��


structural este recunoscutã îndinamica structurilor ºi ingineriaseismicã. În figura 4 sunt reprezen-tate vibraþiile libere amortizate pen-tru un sistem structural cu diferitefracþiuni de amortizare criticã între2% ºi 50%. Se poate observa influ-enþa hotãrâtoare a mãririi fracþiuniide amortizare criticã atât asupraamplitudinii ciclurilor cât ºi anumãrului de cicluri cu amplitudiniimportante.

Amortizarea suplimentarã a struc-turii de rezistenþã conduce la mic-ºorarea la jumãtate a rãspunsuluiseismic al structurii exprimat îndeplasãri laterale. Sistemul de amor-tizori este adecvat pentru structuraanalizatã deoarece aceasta este oclãdire relativ flexibilã încãrcatã cuforþe laterale.

Principiul de alcãtuire al unuiamortizor seismic cu fluid vâscoseste prezentat în figura 5.

Parametrii amortizorilor neliniaripot fi constanta de amortizare (C) ºiexponentul vitezei (α):

F = C ⋅ υα

Proiectul de reabilitare structuralã,luând în considerare propunerile deconsolidare din cadrul expertizei teh-nice, propune urmãtoarele:

• Legarea, pe toatã verticala, acelor 3 tronsoane (A, B ºi C), înscopul obþinerii unei singure entitãþistructurale, prin cãmãºuirea cubeton armat ºi anveloparea stâlpiloradiacenþi de la liniile faþadelor lacuplare, realizarea unor pereþi struc-turali din beton armat, prin înlocuireapereþilor existenþi din zidãrie de

cãrãmidã, cu realizarea unor rigle decuplare din beton armat ºi cucãmãºuirea stâlpilor de la cuplare ºitransformarea lor în bulbi de pereþi,ºi respectiv, realizarea a 4 gusee /nivel din beton armat la nivelul plã-cilor, câte douã la legãtura dintre A ºiB, respectiv încã douã între B ºi C.

Suplimentar, pentru îmbunãtãþireatransferului la nivelul ºaibei orizon-tale, se introduc, la fiecare etajsuprateran, colectori din platbandãde oþel mascaþi în ºapa de par-dosealã, solidarizaþi de placa exis-tentã cu ancore chimice ºi sudaþi dearmãtura rigidã din stâlpii BAR;

• Realizarea unor cadre din BA ºi,în anumite poziþii, din BAR, adiacentecelor existente, la toate faþadele; îndeschiderile cadrelor BAR se vorinstala mecanismele de disipare aenergiei de tipul amortizori seismicicu fluid vâscos (ASFV). Cadrele noise vor realiza pe la exteriorul celorexistente, prin demolarea stâlpilor dezidãrie ataºaþi la exteriorul stâlpilordin beton armat existenþi. Amplasareaîn cadrele BAR în poziþii diagonale,pe ambele direcþii principale, la toatecorpurile, la toate nivelurile începândcu parterul, a mecanismelor ASFV,cu rol de micºorare semnificativã adeplasãrilor laterale totale, a depla-sãrilor relative de nivel ºi a drifturilorrelative de nivel, prin mãrirea fracþiu-nii din amortizarea criticã de la ξ = 5%la ξ = 30%. Zonele în care se insta-leazã ASFV au fost stabilite caurmare a unor analize complexe,încã de la primele modelãri, pentruoptimizarea rãspunsului ºi pentru anu avea efecte indirecte cumulate.

Astfel, se instaleazã câte 4 meca-nisme ASFV pe fiecare direcþie, lafiecare nivel suprateran ºi la toatetronsoanele, cu excepþia ultimuluietaj de la tronsonul B, unde s-aproiectat o legãturã puternicã întretronsoanele adiacente de tipul a 2+2grinzi pereþi;

• Cãmãºuirea metalicã a stâlpilorinteriori, de la subsol la etajul 3 inclu-siv, pentru compensarea ductilitãþii ºia deficitului de capacitate de forþãtãietoare, fãrã penetrarea planºeelorºi fãrã metalizarea nodurilor, precumºi cãmãºuirea metalicã a stâlpilor ºia nodurilor de cadre de la faþade, latoþi stâlpii adiacenþi cadrelor de BAR;

• Realizarea, la exterior, a unuicontur perimetral de pereþi structuralidin BA ºi BAR la subsol;

• Eliminarea, prin reconfigurarelocalã, a celor 4 zone cu bovindouridin zidãrie de cãrãmidã de la etajul 1pânã la etajul 7 inclusiv, zone cares-au comportat nesatisfãcãtor laseismul din 1977, atunci când zidãri-ile s-au desprins ºi dislocat dinramele de beton existente (foto 3) ºirealizarea, pe aceste poziþii, la verti-cala parterului, a unor cadre BAR;

• Intervenþii la fundaþiile de peconturul exterior, precum ºi a celorinterioare de la cuplãrile dintre tron-soane, pentru corecta transmitere lateren a noilor sarcini aduse de sis-temul de consolidare;

• Înlocuirea parapeþilor de laterasã, executaþi iniþial din zidãrie decãrãmidã, cu parapeþi BA;

• Datoritã funcþiunii clãdirii, caretrebuie menþinutã, în timpul ºi ime-diat dupã evenimente seismice, secãmãºuiesc pereþii interiori de com-partimentare la dublã faþã cu CFRP.

Abordarea analizelorstructurale

În conformitate cu P 100-1 / 2006pct. A.7 ºi cu SR EN 1998-1:2004 /NA:2008 pct. 3.2.2.2 spectrul de rãs-puns elastic pentru TB<T< TC este:

Se(T) = Se(T)ξ(5%) ηîn care Se(T)ξ(5%) este spectrul de

rãspuns elastic pentru componenteleacceleraþiei terenului în amplasa-ment, corespunzãtor unei fracþiuniFig. 5: Amortizor seismic cu fluid vâscos

�� urmare din pagina 29



din amortizarea criticã de 5%, iar ηreprezintã factorul de corecþie,care þine cont de amortizareaefectivã η= √(10)/(5+25) = 0,577 > 0,55,în situaþia introducerii ASFV cu unaport suplimentar de 25% fracþiunedin amortizarea criticã.

Pentru a se lua în considerarestadiul de lucru fisurat al elementelordin beton armat, rigiditatea acestoraa fost redusã la 50%, iar a elemen-telor BAR la 70%, conform cu P100-1/2006 ºi respectiv NP 033/1999,astfel încât în modelul de calcul 3Ds-au introdus moduli de elasticitatediferenþiaþi pentru betoanele noi declasã C25/30, respectiv pentru celeexistente determinate din încercãri.

Caracteristicile materialelor uti-lizate sunt redate în tabelul 1.

Noile cadre de faþadã au fostconectate la fiecare nivel de struc-tura existentã. Figura 6 prezintãmodelul 3D pentru structura consoli-datã, în care, la cadrele noi adãugatela faþade, s-au marcat diferenþiatzonele cu BAR.

Amortizorii seismici cu fluid vâs-cos din amplasamentele stabilite

s-au poziþionat în sistem diagonal,prin elemente LINK în cadrul progra-mului ETABS.

A fost analizatã posibilitatea folo-sirii amortizorilor neliniari. Caracteris-ticile acestora au fost stabilite peprincipiul disipãrii egale de energiepânã la deplasarea þintã comparativcu un amortizor liniar, întrucât avan-tajul utilizãrii unui amortizor neliniareste de reducere a forþei maxime dinamortizor.

La analiza prin calcul a modeluluistructural 3D, s-a utilizat combinareaefectelor componentelor orizontaleale acþiunii seismice cu urmãtoarelecombinaþii:

EDx + 0,3 EDy0,3 EDx + EDyîn care:EDx - reprezintã efectele acþiunii

datorate aplicãrii miºcãrii seismicepe direcþia axei orizontale x-x alesepentru structurã;

EDy - reprezintã efectele acþiuniidatorate aplicãrii miºcãrii seismicepe direcþia y-y perpendicularã peaxa orizontalã x-x.

În cadrul studiului de faþã s-a uti-lizat analiza dinamicã liniarã pentruproiectarea ºi verificarea sistemuluicu amortizori seismici cu fluid vâs-cos (ASFV). Analizele s-au efectuatutilizând 5 accelerograme artificiale

compatibile cu codul de proiectareP100-1/2006 pct. 3.1.2.

Sistemul structural s-a proiectatpentru un factor de comportare q = 4.

Accelerogramele au fost amplifi-cate cu coeficientul de importanþã ºiexpunere γ = 1,4, datoritã clasei deimportanþã a clãdirii.

Figura 7 prezintã una dintre cele5 acelerograme, cu o duratã de timpde 20 secunde, ºi un interval dis-cretizat la 0,02 secunde.

Dupã o serie de rulaje de opti-mizare ºi de acordare a amortizãrii(tuning damping) au rezultat urmã-toarele:

• utilizarea de amortizori seismicicu fluid vâscos cu capacitate de 100 tfpe direcþie y-y (transversalã) ºi de75 tf pe direcþie x-x (longitudinalãparalelã cu latura lungã de la tron-sonul B);

• exponent al vitezei α = 0,5;• constantele amortizorilor variind

între C = 180 la 500 [t(s/m)0,5];• cursa pistonului ± 100 mmStructura consolidatã cu cadre

înalt disipative are de preluat, în ter-meni de forþã orizontalã echivalentã,Fb = γ1Sd(T)λm = 1,4 x (0,24 gx 2,75)/(4) x 0,85 x G/g = 0,1963 x G,adicã 19,63% din greutatea calcu-latã pentru ipoteza specialã, deter-minatã conform CR 0-05.

Datoritã instalãrii amortizorilorseismici cu fluid vâscos (ASFV), cumãrirea fracþiunii din amortizareacriticã de la ξ = 5% la ξ = 5+25 = 30%,se obþine o forþã orizontalã echiva-lentã de Fb = γ1Sd(T)λm = 1,4 x(0,24 g x 2,75 x 0,577)/(4) x 0,85 xG/g = 0,113 x G, adicã pentru 11,3%din G. Astfel cã, în termeni de forþãde cod, instalarea ASFV conduce lao diminuare cu 42% a forþei orizon-tale echivalente faþã de sistemulstructural existent consolidat în sis-tem clasic cu material compozit (BAR).

Fig. 6

Fig. 7

Tabelul 1�� urmare din pagina 30

Relaþiile pentru proiectarea anco-rajelor de conectare în beton deslabã rezistenþã (sub 15 N/mm2) s-austabilit consultând concluziile din

lucrarea “Experimen-tal Study on post-install anchors at lowstrength RC mem-bers” de YamamotoY., Akiyama T.

Figura 8 prezintãschema de montaj,în poziþie diagonalã,a unui amortizorseismic cu fluid vâs-cos (ASFV), cu prin-dere de elementelerigide ale cadrelorBAR.

În final, echipa deproiectare aduce, ºipe aceastã cale, mul-þumiri celor doi con-silieri, ing. DragoºBadea ºi dr. ing.Radu Vãcãreanu,pentru solicitudine ºipentru sfaturile ºiîndrumãrile care ne-au

fost de un real ajutor în abordarea ºiducerea la bun sfârºit a unui proiectde reabilitare structuralã complex ºicu elemente de noutate.

Bibliografie„Raport de Completare a Expertizei

tehnice” dr. ing. Radu Vãcãreanu ºi ing.Dragoº Badea, experþi tehnici atestaþi;

„Cod de proiectare seismicã pentruclãdiri - Partea a I-a: prevederi deproiectare pentru clãdiri” indicativP 100–1/2006;

„Cod de proiectare seismicã -Partea a III-a: prevederi pentru evalu-area seismicã a clãdirilor existente”indicativ P 100–3/2008;

„Regulament privind stabilirea ca-tegoriei de importanþã a construcþiilor”HGR nr. 261/1994;

„Reglementãri privitoare la asi-gurarea calitãþii construcþiilor ºiurmãrirea comportãrii în exploatare”HGR nr. 766/1997;

„Bazele proiectãrii structurilor” indi-cativ SR EN 1990:2004;

„Proiectarea structurilor de beton –reguli generale ºi reguli pentru clãdiri”indicativ SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008,Anexa naþionalã;

„Dispozitive antiseismice” indicativSR EN 15129:2010;

„Normativ privind documentaþiilegeotehnice pentru construcþii” indicativNP 074–2007;

„Experimental Study on post-installanchors at low strength RC members”de Yamamoto Y., Akiyama T. et al. –2000. �

Fig. 8: Schema amplasãrii ASVF în poziþie diagonalã


Sisteme moderne de hidroizolaþii

În domeniul sistemelor de hidro-izolaþii ºi termoizolaþii pentru clãdirinoi sau reabilitãri de clãdiri exis-tente, SC Diana Decor asigurã ser-vicii beneficiarilor sãi în domeniile:

� Consultanþã în alegerea solu-þiei tehnice optime, atât din punct devedere funcþional cât ºi financiar.

� Hidroizolaþii la construcþii civileºi industriale, cu sau fãrã termoizolaþie.

� Refacerea hidroizolaþiei ºi atermoizolaþiei existente, deteriorate.

� Montajul de luminatoare ºitrape de fum, inclusiv a traseelor deacþionare a acestora, atât electric câtºi pneumatic (SIH Franþa ºi MERCORPolonia).

� Realizare de învelitori pentruconstrucþii industriale sau civile.

� Hidroizolaþii pentru bazine, pis-cine, cuve (inclusiv hidroizolaþii anti-corozive).

� Lucrãri de hidroizolaþii pentruinfrastructura clãdirilor, drumurilor ºiautostrãzilor.

În ceea ce priveºte confecþiilemetalice ºi lucrãrile de tinichigerie,clienþii societãþii noastre pot benefi-cia de lucrãri care privesc:

� Închiderile de hale industrialetermoizolate cu tablã ºi panourisandwich.

� Producerea ºi montajul struc-turii de susþinere pentru elementede închidere realizate din profilede tablã ambutisatã sau din profilelaminate.

� Realizarea ºi montajul de ele-mente de tinichigerie conform speci-ficaþilor dimensionale ºi cromatice alebeneficiarului.

Calitatea prestãrilor noastre esteconfirmatã de certificãri, atestãri ºipersonal de specialitate: ingineri,economiºti ºi personal de execuþiecorespunzãtor ofertei pentru poten-þialii clienþi, cel mai important fiindISO 9001.

În privinþa aplicãrii membranelorºi a altor materiale de hidroizolaþii (laclãdiri civile, industriale, poduri) firmaeste atestatã pentru produse aleICOPAL-SIPLAST Franþa, SOPREMAFranþa, SIKA ºi Bauder Germania.

De asemenea, deþine un atestatpentru hidroizolaþii la Lucrãri de Artãemis de Asociaþia Profesionalã deDrumuri ºi Poduri ºi atestate pentru

instalare ºi mentenanþã a produselorSIH ºi MERCOR.

Iatã câteva dintre lucrãrile SC DianaDecor SRL în perioada 2009- 2012:

� Comsilcost, Sibiu - acoperiº HotelCENTER

� Concefa, Poiana Braºov - termoºi hidroizolaþii terase circulabile

� Max Bögl, Sibiu - hidroizolaþiipoduri Centura Sibiu

� AUCHAN Piteºti ºi MilitariBucureºti - contracte de mentenanþã

� Monteadrian, Lugoj - hidroizo-laþii poduri Centura Lugoj

� Seebuca Immo (FM Logistic),Petreºti – Dâmboviþa - învelitoarehale de depozitare

� Eurofoam, Sibiu - bazin deretenþie a apelor pluviale

� Flexik Automation, Timiºoara -închideri halã, acoperiº

� Centrul Medical Regina Maria,Bucureºti - hidroizolaþii terase

� COPISA By Pass, Caransebeº- hidroizolaþii poduri

� RSTB, Cluj - închideri faþade ºiacoperiº - Continental Automotive Sibiu

� Balor Cons, Sibiu - acoperiºHotel Select. �

SC Diana Decor, în funcþiune din anul 2003, este un furnizor de servicii specia-lizate care acoperã spectrul complet al sistemelor profesionale de hidroizolaþii,termoizolaþii, confecþii metalice ºi lucrãri de tinichigerie în construcþii civile ºiindustriale.

ing. Diana Tatudirector general

SC Diana Decor SRL


Alegerea caracteristicilor piloþilorîn funcþie de tasarea admisibilã

prof. univ. dr. ing. Romeo CIORTAN - Universitatea „Ovidius“ Constanþa, Facultatea de Construcþiiprof. univ. dr. ing. Sanda MANEA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,

Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþiiing. G. TSITSAS – SC EDRASIS SRL

Alegerea soluþiilor de fundareporneºte, în general, de la capaci-tatea portantã a terenului (SLCP= SLU), iar atunci când sunt aplica-bile atât soluþiile de fundare directecât ºi cele indirecte, de multe ori, pelângã costuri, sunt foarte importantetermenele de execuþie.

În funcþie de soluþia pentru carese opteazã, starea limitã de exploa-tare (SLE = SLS) þine seama detasãrile acceptabile pentru con-strucþie, ale cãror valori ºi mod dedesfãºurare în timp conduc ladimensionarea fundaþiilor.

În general, din considerentetehnologice de exploatare se impunvalori restrictive ale tasãrilor finale,care, în unele cazuri, sunt de ordinulmilimetrilor, iar tasãrile diferenþiatesunt în limite foarte reduse. În astfelde situaþii, terenul de fundare poatesã nu fie utilizat la capacitatea por-tantã pe care o are, ci numai la ceacorespunzãtoare deformaþiilor impuseºi în consecinþã, trebuie ales siste-mul de fundare adecvat.

În cazul în care, într-un acelaºiamplasament, se construiesc obiec-tive cu tasãri admisibile diferite, princalcule specifice, care trebuie sã fiebazate pe informaþii geotehnicedetaliate ºi pe încercãri in situ, sealeg, pentru optimizare, soluþii defundare diferite.

Fiind vorba de valori milimetriceale tasãrilor acceptabile se propunsoluþii de fundare indirecte sau con-solidarea terenului.

În studiile geotehnice „clasice“,elaboratorul, recomandând fundareaindirectã, are tendinþa de a prezentacapacitãþi portante la compresiune

pentru piloþi de diferite diametre ºilungimi pe baza calculelor, prinmetode prescriptive, fãrã niciun felde referire la deformaþii. De multe ori,astfel de date, cu caracter informativ,sunt preluate în proiecte, rezultând outilizare neraþionalã a terenului defundare.

Prin „proiectarea geotehnicã“ [1],luând în considerare atât starea deeforturi cât ºi pe cea de deformaþii înterenul de fundare, se pot optimizaprin diferenþiere soluþiile, în cadrulunui aceluiaºi amplasament.

STUDIU DE CAZCerinþe tehnice

Într-un amplasament situat înzona sudicã a României s-a propusconstruirea unei hale de producþieîn cuprinsul cãreia, datoritã moduluide organizare a procesului tehno-logic, existã zone cu cerinþe diferitedin punct de vedere al tasãriloradmisibile (fig. 1). Hala a fost situatãîn continuarea unei hale existentefundatã pe piloþi, astfel încât stâlpiide pe o laturã a halei noi sprijinã pefundaþiile aflate în exploatare.

Condiþiile de tasãri admisibile aufost diferenþiate astfel:

• pentru fundaþiile stâlpilor: 10,0 mmsub sarcinã medie de 4.000 KN;

• pentru diferite obiecte din halã:5,0 mm;

• pentru pardoseli: 50,0 mm la oîncãrcare normatã de 120 KN/m2.

Aspecte geotehnicespecifice amplasamentului

Pentru relevarea condiþiilor geo-tehnice din amplasament s-a întocmitun studiu geotehnic pe baza a cinciforaje cu adâncimi de 16-25 m, dincare s-au prelevat probe tulburate ºinetulburate analizate în laborator.În foraje s-au executat încercãri depenetrare (SPT), iar trei foraje aufost echipate pentru a se efectuapompaje, stabilind astfel regimulhidrogeologic al amplasamentului.

De asemenea, pânã la adâncimide 9-13 m s-au efectuat 4 penetrãridinamice PDM. Pe baza cercetãrilorde teren ºi laborator s-au stabilitcaracteristicile geotehnice ºi hidro-geologice ale amplasamentului pre-zentate sintetic în profilul geotehnicdin figura 2.

Încercãrile piloþilor pentru fundarea construcþiilor permit sã fie determinatã capacitatea portantã aacestora în corelare cu stratificaþia amplasamentului.

Capacitatea necesarã utilizatã depinde ºi de mãrimea tasãrilor admisibile ale construcþiei. Interpretareaunor astfel de teste a permis sã se diferenþieze soluþiile de fundare în funcþie de tasarea admisã pentrudiversele zone ale unei hale de producþie.

Fig. 1: Halã de producþie. Zonarea tasãrilor admisibile (Sadm) ºi soluþii de fundare adoptate


Firma TEGERO SRL a fost înfiinþatã în anul 1991 casocietate mixtã germano-românã.

În anul 1999 denumirea societãþii s-a schimbat în„TEGERO & Co.“ profilul de activitate lãrgindu-se în dome-niul hidraulicii.

Încã din anul 2000 s-a implementat logistica necesarãpentru reparaþii motoare diesel, pompe ºi motoarehidraulice, cutii de viteze ºi punþi, precum ºi reparaþii capi-tale începând cu utilaje mici (ex: miniexcavatoare, mini-încãrcãtoare) ºi pânã la utilaje medii ºi mari.

Începând cu 2004 s-a extins gama de mãrci de utilaje.TEGERO & Co. livreazã piese de schimb originale ºi OEMpentru care se asigurã ºi service. S-a ajuns pânã înprezent la urmãtorul portofoliu: Akerman, Ammann, Atlas,Benati, Bobcat, Case, Caterpillar, Daewoo, Doosan,Demag, Eder, FAI, Faun, Fiat, Fiat-Allis, Fuchs,Furukawa, Hamm, Hanix, Hanomag, Hitachi, Hydrema,Hyundai, IHI, JCB, Kobelco, Komatsu, Kramer, Kubota,Liebherr, Mitsubishi, Neuson, New Holland, Nobas,O&K, Poclain, Samsung, Schaeff, Sennebogen, Terex,Voegele, Volvo, Yanmar, Zeppelin.

Suntem în prezent în situaþia de a rãspunde prompttuturor solicitãrilor din partea clienþilor, în orice localitate dinþarã, având la dispoziþie trei echipe de service ºi autove-hiculele aferente dotate cu sculele ºi echipamentele nece-sare pentru intervenþii rapide la beneficiar.

Putem asigura atât reparaþii pe subansamble: motor,pompe, hidromotoare, transmisii: cutii de vitezã ºi punþi,instalaþie electricã ºi electronic, precum ºi revizii ºiîntreþinere periodicã.

La sediul firmei se aflã parcul de utilaje second-hand, atelierul pentru reparaþii capitale, maºina de serti-zat furtunuri hidraulice, magazia de piese schimb ºiconsumabile.

În întâmpinarea clienþilor venim, deasemenea, cu o echipã de vânzãri profe-sionistã care face identificarea pieselor,corect ºi rapid, în vederea asigurãriituturor cerinþelor pentru clienþii noºtri.

Calitatea serviciilor ºi seriozitateasunt cele douã principii de bazã laTEGERO & Co.

Ofertã diversificatã de:piese de schimb, motoare diesel, pompe hidraulice, transmisii

TEGERO & Co. participã în perioada 27-31 martie a.c.la Târgul de Utilaje ºi Camioane (UTICAM) ce va avea loc la Romaero Bãneasa, Bucureºti.

Vã aºteptãm sã ne vizitaþi la târg dar ºi la sediul din Sibiu sau pe internet la adresa www.tegero-utilaje.ro.


Se remarcã stratificaþia zonei,constituitã din alternanþe de pachetecoezive ºi necoezive cu grosimi ºicaracteristici geotehnice diferite, câtºi existenþa a douã acvifere, unul desuprafaþã la adâncimi de 2,2 ÷ 2,7 mºi unul de adâncime medie la cca.6 ÷ 7 m, aflat sub presiune.

Specificul amplasamentului con-stã în existenþa unui pachet coezivcu grosimi de 6 - 8 m, format prepon-derent din argile în stare plasticmoale - consistentã (Ic = 0,4 ÷ 0,5),aflat între douã straturi necoezivegrosiere, cu grosimi de 3,0 m, celsuperior ºi cca. 6,0 m, cel inferior.Pachetul coeziv dintre adâncimile(3 ÷ 10 m) este foarte compre-sibil, cu modulii de deformaþieM200-300 = 3.400 ÷ 6.000 KPa ºi defor-maþii ε200 = 7 ÷ 10%, fiind subconso-lidat, ceea ce indicã dezvoltarea unortasãri chiar sub greutate proprie.

Stratul necoeziv de sub adâncimide 10 m constituit din pietriº se aflãîn stare îndesatã constituind unteren cu capacitate portantã ridicatãºi deformabilitate redusã.

Soluþii de fundare adoptateDin condiþiile tehnologice ºi geo-

tehnice coroborate au rezultat atâtsoluþii de fundare indirectã, cât ºidirectã pe teren îmbunãtãþit. Astfel,sub stâlpii halei au fost prevãzuþipiloþi, pentru cãile de rulare micropi-loþi, iar pentru pardosealã îmbunã-tãþirea terenului cu incluziuni (fig. 3).

Limitarea tasãrilor sub pardoselia impus consolidarea stratului coezivprin incluziuni de beton simplu, pen-tru eliminarea tasãrilor acestuia subgreutate proprie, cu valori estimatepânã la 50 cm cu desfãºurare întimp (Cv = 10-4cm2/s).

Pentru a fi alese secþiunile,numãrul ºi lungimile optime ale ele-mentelor fiºate, utilizând în mod efi-cient terenul de fundare (tasãrilimitate de sarcinile tehnologice)s-au proiectat ºi executat teste înamplasament. Dintre acestea semenþioneazã:

• piloþi foraþi din beton armat cudiametrul φ600 mm. Au lungimi de14,00 m, care pãtrund în stratulnecoeziv grosier cca. 3,5 ÷ 4 m,supuºi la o sarcinã maximã de com-presiune de 1.500 KN. La aceastãsarcinã a rezultat o tasare maximãde 4,6 mm. Dupã descãrcare, tasa-rea remanentã a fost de 1,76 mm.Încercãrile efectuate aratã cã ta-sãrile pilotului se aflã în domeniulliniar - elastic (fig. 4);

Fig. 2: Profil geologic

Fig. 3: Soluþie de îmbunãtãþire a terenului sub pardosealã ºi de fundare a stâlpilor halei

Fig. 4: Încercarea la compresiune a pilotului φφ 60 cm

Fig. 5: Încercarea la compresiune a incluziunilor φφ 40 cm (trepte de încãrcare: 162,5 KN; 325 KN; 487,5 KN; 650 KN)


• incluziuni din beton simplu, deîndesare, cu diametrul φ = 400 mmºi lungimi de 14 m, care pãtrund înstrat necoeziv cca. 3,5 ÷ 4 m, supuºila sarcina maximã de compresiunede 650 KN, rezultând tasãri maximede 8,75 ÷ 11,0 mm. Aceste tasãris-au stabilizat în timp (fig. 5);

• micropiloþi din beton armat, cudiametrul φ = 250 mm ºi lungimea de13 m (pãtrundere în stratul necoezivcca. 3 m), supuºi la o sarcinã maxi-mã de compresiune de 300 KN.Tasarea maximã rezultatã a fost de3,13 mm, care dupã descãrcare aajuns la 1,42 mm (fig. 6).

Pentru optimizarea globalã ainfrastructurii ºi suprastructurii,aceste rezultate au fost utilizatepentru dimensionarea structuriiconstrucþiilor.

Pe baza rezultatelor încãrcãrilorde probã, în final au fost proiectatesoluþii de fundare diferite, astfel:

• stâlpii halei au fost fundaþi pecâte 4 piloþi foraþi φ600 care pãtrundîn stratul de pietriº pe cca. 3,5 ÷ 4,0 m;tasarea acestora nu va depãºi10,0 mm. Un calcul estimativ al gru-pei de piloþi aratã cã pãtrunderea în

stratul de pietriº cu modul de defor-maþie de cca. 50.000 KPa estenecesarã;

• grinda cãii de rulare este fun-datã pe micropiloþi cu diametrulde 250 mm, fiecãruia revenindu-icca. 2,5 m2;

• pentru consolidarea terenuluisunt necesare incluziuni φ400, fie-cãreia revenindu-i cca. 3,2 mp.

CONCLUZIIPrin încercãrile specifice pe teren,

prin proiectare geotehnicã judici-oasã, pe baza unui studiu geotehnic

cu informaþii complete se pot opti-miza soluþiile de fundare, în funcþiede tasãrile admisibile ale structurilor.

Studiul de caz ilustreazã faptul cã,pentru economicitatea lucrãrii, peacelaºi amplasament pot fi utilizatesoluþii diferite, tehnic ºi tehnologic.

BIBLIOGRAFIE1. SREN 1997-1:2006 Eurocod 7:

Proiectarea geotehnicã - Partea l:Reguli generale;

2. Proiect: Extindere halã de pro-ducþie - fabricã oþel. Sisteme de fun-dare ºi consolidarea terenului - SCHECON, 2011. �

Fig. 6: Încercarea la compresiune a micropilotului φφ 25 cm


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIHorea SANDI

S-a nãscut în Sibiu, la 20 ianuarie1932, unde a absolvit Liceul „GheorgheLazãr“ în 1950.

Între anii 1950 - 1955 a urmatcursurile Facultãþii de Construcþii Civileºi Industriale din Institutul de Construc-þii Bucureºti, frecventând, în paralel, ºicursurile Facultãþii de Matematicã aUniversitãþii din Bucureºti (1950 - 1954).

Activitatea inginereascã a început-ola IGLL Raion N. Bãlcescu, ca inginerproiectant, realizând lucrãri de repa-raþii ºi consolidãri. Apoi, a continuat-ola Institutul de Proiectãri Cãi Ferate, cainginer proiectant ºi inginer proiectantprincipal (1955 - 1957), realizând pro-iecte de galerii, silozuri, castele deapã, structuri de hale, clãdiri feroviare.În continuare, a lucrat la Institutul deStudii ºi Cercetãri Hidrotehnice, cacercetãtor principal (1957 - 1958),studiind modelarea structuralã (fizicã)ºi propagarea undelor în masivele deteren. Apoi a trecut, pentru o lungãperioadã de timp, la Institutul deCercetãri în Construcþii ºi EconomiaConstrucþiilor (INCERC), ca cercetãtorprincipal, ºef de secþie, ºef de divizie.Aici a fost ales preºedinte al Consiliuluiªtiinþific (1993 - 1996) ºi s-a pensionatîn 1998, continuând activitatea, prin cumul,cu normã întreagã pânã în anul 2001.

La INCERC, în cei 43 de ani deactivitate ºtiinþificã, s-a impus ca unuldintre marii specialiºti în domeniulIngineriei seismice ºi Siguranþei struc-turale (apreciat cu deosebire ºi înstrãinãtate), realizând:

• cercetãri experimentale (încercãripe modele, determinãri de caracteris-tici dinamice ale construcþiilor la scarãnaturalã);

• cercetãri analitice (dinamica struc-turilor, fenomene de interacþiune dina-micã - seismicã, modelare probabilisticãa încãrcãrilor, cu accent special pecazul încãrcãrii seismice, modelare în

analiza siguranþei structurale ºi riscu-lui, analize macroscopice de vulnera-bilitate ºi risc seismic;

• dezvoltare de programe de calcul(sistem modular pentru analiza com-portãrii statice ºi dinamice a struc-turilor, generãri de accelerogrameseismice ºi de succesiuni artificiale deevenimente seismice, prelucrare dedate instrumentale, analize parame-trice de vulnerabilitate ºi risc);

• elaborare de documente norma-tive (standarde, normative, ghiduri);

• mãsuri integrate de protecþie anti-seismicã, strategii de prevenire adezastrelor;

• asistenþã tehnicã ºi lucrãri deexpertizare a construcþiilor;

• studii de prognozã ºi strategie decercetare.

Din 2001 s-a transferat la Institutulde Geodinamicã „Sabba S. ªtefã-nescu“ al Academiei Române, înfuncþia de cercetãtor principal, ocupân-du-se de caracterizarea miºcãrii seis-mice a terenului, fenomene deatenuare, influenþa condiþiilor locale,evaluarea ºi controlul riscului seismic.

Dr. ing. Horea Sandi a desfãºuratºi o activitate didacticã remarcabilã, înspecial la Institutul de Construcþii (Uni-versitatea Tehnicã de Construcþii)Bucureºti: conducere de proiecte dediplomã la Catedra de beton armat(1957 - 1960), seminarii la RezistenþaMaterialelor, Teoria elasticitãþii, Stabili-tatea ºi dinamica structurilor (1963 -1967); cursuri de Teoria elasticitãþii,Teoria plãcilor curbe. Încercarea con-strucþiilor (1965 - 1986); cursuri dePrevenirea dezastrelor, Rezistenþamaterialelor (în limba englezã), Calcu-lul probabilitãþilor ºi statisticã mate-maticã, Teoria plãcilor curbe la cursurilede studii aprofundate - anul VI - (dinanul 1999, la Universitatea Tehnicã deConstrucþii Bucureºti). În perioada1999 -2003 a colaborat ºi la Universi-tatea „Ovidius“ - Constanþa, predând

pentru cursurile de studii aprofundatecursul de Hazard ºi risc seismic.

Titlul ºtiinþific de doctor - inginer l-aobþinut în anul 1966 la Institutul deConstrucþii Bucureºti, cu teza „Con-tribuþii la teoria dimensionãrii struc-turilor“. În perioada februarie 1968 -mai 1969 a fost bursier al FundaþieiHumboldt la Universitatea TehnicãHanovra. Din anul 1991 a condus doc-toranzi, la INCERC, iar apoi la Univer-sitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti.

Activitatea ºtiinþificã a dr. ing.Horea Sandi este impresionantã, fiindconsiderat unul dintre cei mai deseamã teoreticieni în domeniul ºtiinþeiconstrucþiilor. A publicat singur douãcãrþi: „Metode matriceale în mecanicastructurilor“ Editura Tehnicã, 1975; ºi„Elemente de dinamica structurilor“,Editura Tehnicã, 1983. A colaborat laalte ºase cãrþi: „Încercarea construc-þiilor“ (cap. 3, 4) (editori: ªt. Bãlan, M.Arcan), Editura Tehnicã, 1965; „Essaides constructions“ (cap. 3, 4) (editori:ªt. Bãlan, M. Arcan), Eyrolles - Meridi-ane, 1972; „Manual pentru calcululconstrucþiilor“ (cap. 9) (editor: A. Cara-costea), Editura Tehnicã, 1977;„Cutremurul de pãmânt din Româniade la 4 martie 1977’ (cap. 5, 9), (edi-tori: ªt. Bãlan, V. Cristescu, I. Cornea),Editura Academiei, 1982; „Lexicon deconstrucþii ºi arhitecturã“ (diferite arti-cole) (editori: ªt. Bãlan, N. ªt. Mihãiles-cu, A. Teodoru), Editura Tehnicã, 1985(volume succesive); UNDP/UNIDOProject RER/79/015, „Building Con-struction Under Seismic Conditions inthe Balkan Region“. Manual 4: „Post -Earthquake Damage Evaluation andStrength Assessment of BuildingsUnder Seismic Conditions“ (Anexa D:„Analytical Treatment of SeismicRisk“), UNIDO, Viena, 1985.

A scris peste 150 articole ºi comu-nicãri ºtiinþifice, dintre care circa 50%



publicate în strãinãtate (dintre aces-tea, aproximativ 50 la conferinþelemondiale sau europene de inginerieseismicã).

Enumerãm principalele domeniiabordate în care s-a remarcat în modcu totul deosebit (lucrãri ºtiinþifice pu-blicate în cãrþi, articole, comunicãri înþarã ºi strãinãtate):

1. Dinamica construcþiilor: dina-mica barajelor în arc; moduri propriineclasice (formulare în spaþiul transfor-matelor Laplace, valori proprii complexeasociate cu suprafeþe riemanniene,singularitãþi ale vectorilor proprii com-plecºi în punctele cu valori proprii mul-tiple, lanþuri de vectori principali etc.);implicaþii pentru proiectare ale naturiispaþiale ºi nesincrone în diferitepuncte a miºcãrii seismice a terenului;oscilaþiile structurilor flexibile subrafale de vânt nesincrone în diferitelepuncte.

2. Fenomene de interacþiunedinamicã: teren - structurã (tehnicasubstructurãrii, ecuaþii integraleVolterra în domeniul timp, ecuaþii alge-brice parametrizate în domeniul frec-venþã); plãci pe semispaþiul deformabil;efectul sistemelor vibroizolante; interac-þiunea apã - baraj (tehnicã similarã,miºcare nesincronã a interfeþei cuterenul).

3. Cercetãri experimentale privindcomportarea dinamicã a structurilor:elemente teoretice (mãsurare, gene-rare de încãrcãri de încercare); deter-minãri experimentale la scarã naturalãasupra caracteristicilor dinamice; clãdirietajate - analizã statisticã asupraperioadelor proprii fundamentale, ana-lize individuale aprofundate, defec-toscopie structuralã; Baraj Argeº -Vidraru, Hotel Intercontinental -Bucureºti - urmãrirea biograficã peparcursul execuþiei în ambele cazuri;modele la scarã de clãdiri ºi ale Bara-jului Argeº - Vidraru, comparaþii.

4. Modele stochastice privind con-siderarea miºcãrii seismice a terenu-lui, miºcarea, ca acþiune nesincronã îndiferite puncte de rezemare: modelarediscretã, pentru structuri; baraje în arc;perturbaþii de rotaþie localã, pentruîncovoierea structurilor în consolã ver-ticalã ºi pentru torsiunea de ansamblua acestora; criterii de similitudine înmiºcarea seismicã a masivelor deteren; modelare stochasticã a miºcãriimasivelor geologice (modelate casisteme continue); reprezentãri alterna-tive pentru funcþii aleatoare nestaþionare

(reprezentarea „diagonalã“, cu posibi-litatea de trecere continuã de lareprezentãrile nestaþionare la celestaþionare), generare de accelero-grame artificiale cu mai multe compo-nente; aplicaþii: analize pentru poduriledunãrene, silozuri; formulãri pentrupoduri cu mai multe deschideri.

5. Automatizarea calculelor ingi-nereºti: statica sistemelor articulatespaþiale; sistem modular de programepentru analiza comportãrii statice ºidinamice a structurilor din bare saucontinue; aplicarea metodei substruc-turilor pentru structuri mari calculatecu metoda elementelor finite; pro-grame de generare a accelero-gramelor artificiale scalare sauvectoriale; programe de calcul pentruspectre de rãspuns (acceleraþii abso-lute, deplasãri relative etc.); programede calcul pentru spectre de etaj, cugeneralizãri (rozete de spectre).

6. Analize de siguranþã structuralãºi risc: analiza criticã a metodei stãrilorlimitã de pe poziþiile abordãrii proba-bilistice; proprietãþi statistice alecapacitãþii portante a structurilor staticnedeterminate; analiza probabilisticã aacþiunilor variabile; formulãri generale;fundamentãri teoretice (spaþiul acþiu-nilor, relaþii generale privind siguranþaºi riscul, convexitatea varietãþii limitã aunei structuri în spaþiul încãrcãrilor,definire generalizatã a vulnerabilitãþii -vulnerabilitate evolutivã, determinatãde efectele cumulative ale cutre-murelor succesive); fundamentareadeciziei privind intervenþia asuprastructurilor existente vulnerabile; extin-deri la cazul sistemelor cu mai multecomponente, distribuite pe teritoriu;analize parametrice privind risculdeterminat de acþiunea zãpezii ºi ana-lizã de cost-beneficiu; definirea proba-bilisticã a durabilitãþii; criterii deverificare pentru acþiuni multi-parame-trice; sistem de entitãþi pentru analizariscului seismic; criterii de utilizare aaccelerogramelor artificiale; analizeprobabilistice parametrice asuprariscului seismic; analizã dinamicãneliniarã asupra efectelor cumulativeale cutremurelor succesive; date sta-tistice privind vulnerabilitatea seismicãa clãdirilor.

7. Cuantificarea intensitãþii miºcãriiseismice: sursa primarã a analizei cri-tice a conceptului de intensitate: expe-rienþa cutremurului din anul 1977(datele instrumentale, rezultatele ana-lizei inginereºti statistice aprofundate);

tensor spectral de destructivitate;relaþia între intensitatea seismicã ºivulnerabilitatea seismicã; intensitateabazatã pe spectre; nouã structurã ascãrii de intensitãþi, bazatã pe dateinstrumentale; sistem de mãsuri alter-native, susþinute de analiza statisticãasupra datelor instrumentale.

8. Analize asupra hazardului seis-mic: convoluþii probabilistice completepentru analiza hazardului seismiclocal; analize probabilistice de hazardseismic pentru diferite localitãþi dinþarã; prognozã pe baze statistice acutremurelor vrâncene majore; privirecriticã asupra condiþiilor seismice deproiectare pentru CNE Cernavodã;analizã probabilisticã de hazard seis-mic pentru oraºul Potenza - Italia (încadrul proiectului european ENSeRVES);schiþe de scenarii de cutremur; exa-minarea contribuþiilor mecanismului desursã ºi a condiþiilor locale la specificulmiºcãrii seismice a terenului, în cazulcutremurelor vrâncene.

9. Sinteza experienþei cutremurelorputernice: învãþãminte de la cutremu-rul din anul 1977; contribuþie la mono-grafia cutremurului din anul 1977;analiza statisticã a atenuãrii în cazulcutremurelor vrâncene, în termeniglobali, direcþionali ºi spectrali; reco-mandãri privind protecþia antiseismicãîn Muntenegru dupã cutremurul dinanul 1979 (contract de consultanþã cuUNDRO); analizã asupra cutremuruluidin Mexic din 1985 (contract de con-sultanþã cu UNIDO).

10. Analize inginereºti aplicative,asistenþã tehnicã: analizã asupra unuimonument istoric (turnul - clopotniþã alMãnãstirii Apostolache); expertizarede hale ºi clãdiri; analiza structurii prin-cipale EREN/ROMEXPO Bucureºti;analiza podurilor dunãrene Feteºti -Cernavodã; analiza solicitãrilor dinanvelopa U.3 Cernavodã, þinând sea-ma de traseele deviate ale cablurilorde precomprimare; specificarea condi-þiilor seismice de etaj pentru structurileCNE Cernavodã ºi ROMAG - Halânga.

11. Contribuþii la dezvoltarea bazeinormative: normativele condiþionateprivind bazele metodei de calcul (P.6-62) ºi acþiunile în construcþii (P.7-62),în perioada introducerii experimentalea metodei stãrilor limitã; responsabilelaborator pentru standardul privindprincipiile generale de verificare a si-guranþei construcþiilor (STAS 10100-75)ºi pentru majoritatea standardelor deacþiuni în construcþii (seria STAS


10101); participare la elaborarea ediþii-lor succesive ale normativului P.13 ...P.100; proiecte de ghiduri ºi de coduriromâneºti.

12. Elemente de sintezã, rapoarte,strategii de protecþie antiseismicã:raport asupra stadiului încãrcãrilor înconstrucþii (Conf. internaþionalã pentruclãdiri înalte, 1972); raport asuprametodelor discrete în Dinamica struc-turilor (Conf. internaþionalã, Segrate -Milano, 1974), rapoarte pentru Comi-sia Economicã ONU pentru Europa(armonizarea prescripþiilor privindproiectarea antiseismicã, colaborareinternaþionalã); schiþã de strategie deprotecþie antiseismicã; evidenþiereaobstacolelor în calea reducerii risculuiseismic; educarea inginerilor în vede-rea prevenirii ºi limitãrii dezastrelorseismice.

Ca o recunoaºtere a activitãþiidepuse, a fost ales în anul 1999 mem-bru titular al Academiei de ªtiinþeTehnice din România, unde, din anul1999, a îndeplinit funcþia de vicepre-ºedinte, iar din anul 2007 îndeplineºtefuncþia de preºedinte al Secþiei deConstrucþii ºi Urbanism.

În anul 2000 i s-a conferit ordinul„Steaua României“, în grad de cavaler.În anul 2004, Universitatea Tehnicã deConstrucþii Bucureºti i-a conferit cali-tatea de profesor onorific iar în acelaºian, Asociaþia Inginerilor ConstructoriProiectanþi de Structuri i-a conferitdiploma ºi medalia pentru OperaOmnia. În anul 2007 i s-a conferit, decãtre Universitatea Tehnicã de Con-strucþii din Bucureºti, titlul ºtiinþificde doctor honoris causa.

Om de ºtiinþã de analizã, dar ºi desintezã, a contribuit la fundamentareaingineriei seismice româneºti, fiindconsiderat printre primii specialiºti înacest domeniu. Contribuþiile ºtiinþifice,participãrile la congrese, întâlnirileinternaþionale, l-au fãcut cunoscut ºiapreciat de cei mai de seamã spe-cialiºti din lume. Amintim în acest con-text participarea sa la convenþii decolaborare bilateralã, la activitãþiCAER, la proiecte balcanice PNUD /UNESCO ºi PNUD / UNIDO, consul-tanþã pentru UNDRO (1983, reduce-rea riscului seismic în RepublicaMuntenegru dupã cutremurul din anul1979) ºi UNIDO (1983, consultanþã în

cadrul proiectului balcanic PNUD /UNIDO; 1985 - 1986, consultanþãdupã cutremurul din Mexic din 1985),conferinþele la mai multe universitãþide prestigiu, un curs de risc seismic laUniversitatea Basilicata - Italia (1991),conducerea de grupe de lucru ale Aso-ciaþiei Europene de Inginerie Seis-micã, lector la seminariile regionaleorganizate de Asociaþia Europeanã deInginerie Seismicã (1973 ... 1989), caorganizator în perioada 1993 - 1996 alunor seminarii internaþionale de ingi-nerie seismicã desfãºurate la Cos-tineºti ºi Mangalia sub egida FundaþieiUniversitãþii Mãrii Negre. A fost vice-preºedinte al Asociaþiei Europene deInginerie Seismicã (ciclul 1982 - 1986)ºi este membru individual al unor aso-ciaþii de specialitate: GAMM - Germania,AFPS - Franþa, IASSAR - internaþionalã.

Personalitate de prim rang a ºtiinþeiºi tehnicii româneºti în construcþii, unicprin tot ceea ce a realizat, dr. ing.Horea Sandi a intrat, încã de pe acum,în istoria ºtiinþei ºi tehnicii româneºti înconstrucþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)


Folosirea materialelor geosinteticela sistemele de fundare pe terenuri dificile

drd. ing. Felicia NICULESCU-ENACHE, cercet. ºt. CS3 - Universitatea „Politehnica” din Timiºoara,Facultatea de Construcþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru;Instit. Naþ. de Cercetare - Dezvoltare în Construcþii, Urbanism ºi Dezvoltare Teritorialã Durabilã

URBAN INCERC sucursala Timiºoara

Construcþia clãdirilor sau a altorstructuri de inginerie civilã, ampla-sate pe terenuri cu capacitate por-tantã scãzutã, implicã un anumitrisc, deoarece asemenea soluri suntsensibile la tasãri diferenþiate ºiprezintã rezistenþã redusã la forfe-care ºi compresibilitate mare.

Cunoaºterea comportãrii pãmân-turilor sub acþiunea solicitãrilordinamice este necesarã la proiec-tarea sistemelor de fundare aleconstrucþiilor. Dacã la proiectare nuse ia în calcul influenþa regimuluidinamic de solicitare a terenurilor defundare, mai ales în cazul în care peamplasament se aflã nisipuri înexploatare ºi mai ales în cazul pro-ducerii unui cutremur, repercusiunilepot fi foarte grave. Aceasta, deoa-rece totalitatea încãrcãrilor la careeste supusã suprastructura clãdiriieste transferatã infrastructurii care,la rândul sãu, o transmite terenuluide fundare.

Dimensionarea fundaþiilor trebuiefãcutã astfel încât sã nu fie mai maredecât capacitatea portantã a terenu-lui de fundare, respectiv:

• sã nu aparã tasãri peste celeadmise ºi calculate în etapa deproiectare;

• sã nu aparã fenomene de liche-fiere a terenului de fundare, ceea cear putea duce la pierderea stabilitãþiistructurii.

Pãmânturile necoezive ºi în spe-cial cele saturate, solicitate la încãr-cãri dinamice, îºi modificã foarte multcaracteristicile, prin transformareamasei neuniforme într-o stare încare forþele de frecare dintre granulese reduc, determinând scãderearezistenþei la forfecare ºi pierdereaechilibrului. Fenomenul de lichefierea terenului de fundare apare, de

regulã, pe parcursul cutremurului,din cauza eforturilor ciclice induseîntr-un teren cu suprafaþa orizontalã,în principal din cauza miºcãrilorseismice orizontale, miºcarea seis-micã verticalã producând variaþiitemporare ºi de mai micã intensitatedecât cele orizontale. Efectele obser-vate ale acestui fenomen constau înejectãri de pãmânt ºi apã (vulcani denisip), fisurarea terenului, deformaþiiale terenului (laterale sau verticale),ridicarea construcþiilor îngropate, res-pectiv tasarea sau cedarea fundaþiilor.

Pentru a se evita apariþia tasãrilorºi deplasãrilor laterale ale fundaþiilordincolo de valorile admise, ºi deciapariþia fenomenului de lichefiere încazul producerii seismului, se reco-mandã a se adopta sisteme de fun-dare adaptate tipului de teren,respectiv tipului de suprastructurã ºimãsuri de consolidare ºi îmbunã-tãþire a terenului de fundare, cuscopul creºterii capacitãþii portante aacestuia, fie prin diferite tehnici deîmbunãtãþire ºi stabilizare a terenu-lui, fie prin armarea acestuia.

SOLUÞII DE ÎMBUNÃTÃÞIREA TERENULUI DE FUNDARE

CU MATERIALE GEOSINTETICEPãmânt armat cu materiale

geosintetice – presupune introdu-cerea de materiale geosintetice îninteriorul pãmântului pentru a preluaeforturile de întindere pe care acestanu le poate prelua. Asemenea mate-riale au început sã fie folosite în anul1926 în statul Carolina de Sud dinSUA pentru armarea drumurilor. Cutimpul s-a creat o gamã diversificatãde produse, realizate, cu prepon-derenþã, din materiale sintetice cucaracteristici fizico-mecanice diverse,adaptate scopului pentru careurmeazã a fi folosite, iar eficienþadoveditã a acestora a dus la extin-derea continuã a domeniilor de

activitate, identificându-se circa 150de aplicaþii la care pot fi folosite geo-sinteticele.

Cele 6 funcþii principale pentrucare se folosesc sunt: filtrarea, dre-narea, separarea, armarea, protec-þia, controlul antierozional.

Pentru funcþia de armare, materi-alele geosintetice se folosesc lafoarte multe lucrãri geotehnice: laziduri de sprijin armate, la îmbunãtã-þirea terenului de fundare, la terasa-mente pentru drumuri ºi cãi ferate,pentru stabilizarea pantelor ºi con-struirea podurilor, chiar ºi în zoneseismice. Materialele geosintetices-au folosit pentru armare datoritãavantajelor lor faþã de sistemele cla-sice, respectiv înaltã rezistenþã laîntindere, eficienþã în exploatare petermen lung, reducerea timpului delucru ºi a impactului negativ asupramediului ºi scãderea costurilor prinîmbunãtãþirea pãmântului aflat peamplasament; de asemenea, au omai bunã comportare la solicitãriledinamice din timpul cutremuruluidatoritã flexibilitãþii ºi ductibilitãþii maimari decât cele ale sistemelor cla-sice (Huang et al., 2002).

În literatura de specialitate se pre-zintã foarte multe cercetãri, atât teo-retice cât ºi studii de caz, privindaportul pozitiv pe care îl au diverselemateriale geosintetice introduse înpãmânt. În cazul studiilor teoretice,efectul pozitiv al materialelor geosin-tetice este pus în evidenþã princomparaþia comportãrii sistemuluianalizat, cu ºi fãrã aceste materiale.La lucrãrile la care s-au folositasemenea materiale, chiar dacã s-auefectuat studii teoretice înainte defolosirea lor, eficienþa este demon-stratã, de fapt, prin observarea stãriilucrãrii dupã producerea seismului.

În lucrarea de faþã vã prezentãm o serie de soluþii privind utilizarea materialelor geosintetice pentruîmbunãtãþirea terenurilor cu capacitate portantã scãzutã ºi realizarea unor soluþii de fundare a construc-þiilor în zone seismice, cu rol de filtru pentru energia seismicã ce se transmite de la teren la suprastructuraconstrucþiilor.


Astfel, s-a studiat comporta-mentul acestor sisteme constructiveîn timpul seismelor majore la Kobe,Japonia, 1995 (Tatsuoka et al.,1995, 1997, 1998 [1]), California,SUA, 1994 (Sandri, 1997 [2]; Whiteand Holtz, 1994 [3]), în Taiwan,1999 (Ling et al., 2001 [4]), înTurcia, 1999 (Sankey and Segrestin,2001 [5]) constatându-se fie cã nuau cedat, fie cã mãrimea daunelor afost net diminuatã faþã de structurileclasice. Aceasta a dus la dezvol-tarea conceptului de pãmânt armatºi la extinderea folosirii sale la câtmai multe aplicaþii.

Studiile teoretice, în urma cãroras-au realizat acele sisteme construc-tive folosind pãmântul armat, au fostverificate ºi în realitate, dupã cutre-mure, iar rezultatele investigaþiilorau permis elaborarea de normativecare sã le reglementeze.

În prezent, pãmântul armat se folo-seºte pe scarã largã ºi în Româniapentru realizarea zidurilor de sprijinºi armarea terasamentelor drumu-rilor, existând ºi un normativ învigoare, care indicã normele de pro-iectare pentru acest gen de lucrãri;se foloseºte însã puþin la consoli-darea terenurilor de fundare cu capa-citate portantã scãzutã, sub fundaþiide suprafaþã pentru construcþii.

La nivel mondial, în literatura despecialitate, se gãsesc numeroasestudii privind modul de comportare apãmântului armat în condiþii de soli-citãri dinamice. Aceste studii au fostefectuate de cercetãtori care au rea-lizat diferite combinaþii de nisip ºiargilã armate cu geotextile, geogrile,respectiv cu geocelule, care au fosttestate pentru a vedea cum se com-portã la aplicarea solicitãrilor denaturã staticã sau dinamicã. În urmaacestor studii s-au elaborat teorii decalcul pentru proiectare, în funcþie detipul de material geotextil folosit, detipul de pãmânt, de felul ºi dimensiu-nile fundaþiei ºi de mãrimea ºi felulîncãrcãrilor. Funcþia principalã aacestor materiale este preluareaforþelor de întindere, care se dez-voltã în terenul de fundare, dincauza încãrcãrilor la care este supusºi transmiterea lor în toatã masapãmântului.

Pentru o proiectare eficientã ºieconomicã trebuie sã se ia în con-siderare mecanismul prin care inter-acþioneazã materialul geosintetic ºipãmântul din amplasament.

S-a studiat comportamentul tere-nurilor granulare armate cu geosin-tetice (Goodhue et al., 2001 [6];Sugimoto and Alagiyawanna, 2003

[7]; Desai and El-Hoseiny, 2005 [8];Moraci and Gioffre’, 2006 [9]), com-portamentul terenurilor coezive ar-mate cu geosintetice (Almohd et al.,2006 [10]; Abdi et al., 2009 [11]).

Distribuþia tensiunilor în masapãmântului armat, precum ºi modulde deformare, depind de rezistenþala forfecare a solului, de rezistenþa laîntindere a materialului geosintetic(geogrile, geocelule) ºi de mecanis-mul de conlucrare, interfaþa, întrecele douã materiale pãmânt - geo-sintetic, care se exprimã prin coefi-c ientu l de legãturã ce a fostdeterminat pe cale experimentalãpentru diverse combinaþii de pãmânt-geosintetic (Cowland ºi Wong, 1993 [12]).

S-a constat cã, din gama diversi-ficatã a materialelor geotehnicepentru îmbunãtãþirea terenurilor defundare, cele mai bune rezultate seobþin prin dispunerea de geogrile ºigeocelule.

ARMAREA PÃMÂNTULUICU GEOCELULE

Geocelulele sunt structuri tridi-mensionale polimerice, permeabile,realizate din benzi de geotextile,geogrile sau geomembrane, utilizatepentru armarea pãmântului sau/ºicontrol erozional. Studiul folosirii lora început în ultimii 20 de ani ºi, dinaceastã cauzã, nu sunt folosite la felde mult precum geosinteticele planede tip geogrile sau geotextile.Eficienþa lor la armarea terasamen-telor dispuse pe terenuri cu capaci-tate portantã scãzutã a dus laextinderea domeniilor de aplicare.

Cowland ºi Wong (1993) [12] auraportat un studiu de caz privind per-formanþa unei saltele de geocelulefolosite la armarea unui terasamentamplasat pe zgurã moale.

Latha et al. (2006) [13] ºi Latha ºiMurthy (2007) [14] au efectuat oserie de teste de compresiune pen-tru a studia eficienþa armãrii pãmân-tului în trei variante (geogrilã planã,fibre dispersate ºi geocelule) pentruconsolidarea ºi îmbunãtãþirea rezis-tenþei la forfecare a nisipului. Ei auobservat cã, prin consolidarea cugeocelule, s-a îmbunãtãþit forþa defrecare a solului pe întreg amplasa-mentul dovedindu-se o soluþie maieficientã în consolidarea soluluidecât variantele dispunerii de armã-turã planã.

Zhou ºi Wen (2008) [15] au ob-servat, de asemenea, dupã efectu-area de teste de compresiunetriaxiale cã geocelulele sunt o vari-antã superioarã de armare în

comparaþie cu armarea planã.Rezultatele studiului lor indicã faptulcã, la armarea unei perne de nisipcu geocelule, coeficientul de legã-turã dintre cele douã materiale,nisip-geocelule a crescut de 3 ori,iar deformaþiile au fost reduse cu44%. Zhang et al. (2009) [16] a stu-diat aportul straturilor de geocelulepentru armarea umpluturilor (fig. 1).El a concluzionat cã folosirea geo-celulelor pentru armarea terasa-mentelor îmbunãtãþeºte rezistenþaterenului prin trei metode: efectulrezistenþei laterale, efectul de scã-dere a eforturilor de compresiune peverticalã ºi efectul de membranã.

a) Efectul rezistenþei laterale (deconfinare) – deoarece geocelulelesunt materiale tridimensionale careconfineazã, reþin ºi armeazã diversemateriale. Aceste celule împiedicãrãspândirea lateralã a materialelorpe care le conþin ºi cresc rezistenþala forfecare a materialelor pe care learmeazã. Mai mult, rezistenþa lainterfaþa între pãmânt ºi armãturã,ce rezultã din interacþiunea dintregeocelule ºi straturile de teren situ-ate sub ºi deasupra stratului armat(fig. 2) creºte, prin armarea lateralã,ºi determinã o mãrire a modulului derezistenþã al stratului armat, precumºi îmbunãtãþirea distribuþiei ºi scã-derea valorilor eforturilor de compre-siune pe verticalã.

b) Efectul de scãdere a efortu-rilor de compresiune pe verticalã– deoarece realizarea stratului armatcu geocelule duce la mãrireasuprafeþei pe care se vor distribui

Fig. 1: Aºezarea ºi umplerea geocelulelor [16]

Fig. 2: Efectul rezistenþei lateralea armãrii cu geocelule [16]



încãrcãrile ºi deci la scãderea valo-rilor acestor eforturi, astfel încât sãnu depãºeascã capacitatea portantãa stratului de pãmânt existent (fig. 3).

În figura 2 este reprezentatmodul de distribuþie a încãrcãrilor, iarnotaþiile au urmãtoarea semnificaþie:

- bn – suprafaþa pe care se aplicãîncãrcãrile uniform distribuite;

- pn – capacitatea portantã a tere-nului de fundare nearmat;

- hc – înãlþimea stratului de ar-mare cu geocelule;

- Φc – unghiul de dispersie a geo-celulei folosite ca armare.

c) Efectul de membranã – pemãsura aplicãrii încãrcãrii, fundaþiaºi terenul de sub fundaþie se depla-seazã în jos iar straturile de armaresunt supuse la întindere, se curbeazãºi lucreazã ca un tot unitar. Armãturatensionatã trebuie sã fie întinsã ºirigidã, pentru a se evita ruperea prinsmulgere sau depãºirea rezistenþeila întindere.

Primele cercetãri abordeazã arma-rea cu geocelule din punct devedere al mecanismului de armare,proprietãþile ºi geometria geocelu-lelor ºi materialul pentru umplere.Preocupãrile majore ale acestorstudii au fost cu privire la efectelegeocelulelor din punct de vedere alraportului lãþime-înãlþime, rezistenþala întindere a materialului geocelulei,rezistenþa ºi densitatea materialuluidin umpluturã, modul de încãrcare ºidispunerea încãrcãrilor ºi folosireaîmpreunã cu alte tipuri de materialegeosintetice plane (geogrile, geo-reþele, geotextile etc.).

Aceste studii s-au efectuat pentruîncercarea pãmânturilor armate cugeocelule la încãrcãri statice. Studiileefectuate privind armarea terenurilorcoezive ºi necoezive cu geoceluleau arãtat eficienþa folosirii lor. Astfel,Mengelt et al. (2006) [17] a raportato creºtere marcantã a modululuielastic al solurilor coezive (16,5% -17,9%), prin consolidarea cu un sin-gur strat de geocelule ºi o creºteremai micã în cazul solurilor granulare(1,4% - 3,2%).

Un studiu recent realizat dePokharel et al. (2009b) [18] pe nisiparmat cu geocelule a arãtat, deasemenea, cã prin consolidarea cuun strat de geocelule s-a redus pro-centul deformaþiilor plastice ºi acrescut procentul deformaþiilor elas-tice sub încãrcãri repetate. PokharelS. et al. (2010) [19] a efectuat studiulluând în considerare 4 tipuri de geo-celule, diferite din punct de vedere almaterialului din care sunt realizate ºial formei geocelulei, pentru armareanisipului; pentru comparaþii s-a luatîn considerare ºi un model nearmat.

S-a observat cã forma ºi materi-alul din care sunt realizate geocelu-lele pot influenþa comportamentulnisipului armat. Astfel, dupã apli-carea încãrcãrilor statice, s-a obser-vat creºterea rigiditãþii nisipuluiarmat cu geocelule cu formã circu-larã ºi elicoidalã, deplasãrile fiind decirca 5 mm (echivalentul a 3,3% dindiametrul plãcii de încãrcare). Rezul-tatele se pot exprima ca raport întrerigiditatea sau capacitatea de încãr-care ultimã a pãmântului armat ºinearmat.

Dispunerea stratului de armarecu geocelule a determinat creºterearigiditãþii cu un factor între 1,3÷2,0 ºia capacitãþii ultime de încãrcare cuun factor între 1,5÷2,5, în funcþie detipul ºi forma iniþialã a geocelulei.Aceste valori sunt în concordanþã curezultatele experimentale ºi numericeobþinute de Han et al. (2008a) [20].

S-a observat cã gradul de îmbu-nãtãþire a performanþelor nisipuluiarmat depinde de modulul elastic almaterialului plasei cu geocelule, iarrigiditatea ºi capacitatea ultimã deîncãrcare sunt mai mari în cazul geo-celulelor cu formã circularã decât lacele cu formã elipticã. De asemenea,înãlþimea geocelulei poate influenþacomportamentul nisipului armatsupus la încãrcãri statice.

Shimizu ºi Inui (1990) [21] auconstatat cã o creºtere a înãlþimii ºisuprafeþei geocelulei a condus lacreºterea capacitãþii portante afundaþiei armate, aceastã creºterefiind corelatã ºi cu rigiditatea orizon-talã a materialului celulei.

Pentru studierea efectului înãlþimiigeocelulei asupra rigiditãþii ºi capa-citãþii portante a nisipului armat, s-aufãcut teste pe straturi de nisip near-mat ºi armat cu geocelule, cu înãl-þimi între 75 mm ºi 100 mm ºisecþiune circularã, acoperite cu unstrat de nisip suplimentar de 20 mm.Nisipul armat cu geocelulele mai

înalte a înregistrat creºteri ale rapor-tului rigiditãþii ºi capacitãþii portanteîntre 1,3÷1,6, iar cel armat cu geo-celule mai puþin înalte, creºteri între1,6÷1,9. Existã un optim între rapor-tul dintre înãlþimea ºi grosimea geo-celulei ºi raportul dintre lãþimilesuprafaþei de încãrcare ºi cele alecelulei. Modul de comportare a nisipu-lui armat este influenþat ºi de carac-teristicile materialului folosit pentruarmare.

Pentru încercãri s-au utilizat nisipde carierã ºi nisip de râu, care nuconþin pãrþi fine ºi nu sunt sensibilela umiditate. Nisipul de râu cu particu-le rotunde are o capacitate portantãmai micã decât cel de carierã, careconþine circa 7% fracþiune de parti-cule fine. Dupã umplerea geocelu-lelor cu cele douã tipuri de materialºi aplicarea de solicitãri statice s-aobservat o îmbunãtãþire semnifica-tivã a capacitãþii portante a nisipuluide râu, mai mare decât în cazulnisipului de carierã. Aceasta datoritãcontribuþiei geocelulelor la îmbunã-tãþirea forþelor de coeziune dintreparticulele materialului granular, princonfinarea între pereþii geocelulei.Aºadar, forþele de coeziune exis-tente în masa materialului de bazãminimizeazã aportul pozitiv pe careîl are forþa de confinare a geoceluleisupusã la încãrcãri statice.

Utilizarea, pentru armare, a douãstraturi de geocelule a dus la creº-terea rigiditãþii ºi capacitãþii portantede circa 2÷3 ori.

ARMAREA PÃMÂNTULUICU GEOGRILE

Pentru studierea comportãriiterenurilor ranforsate cu unul saumai multe straturi de armãturã planã(geogrile, geotextile, georeþele), s-auefectuat numeroase studii teoretice,folosindu-se programe de calculspecifice dar ºi experimentale caresã confirme rezultatele teoretice. Îndecursul timpului, lucrãrile executateau fost solicitate la încãrcãri reale,dovedindu-ºi eficienþa.

Aportul straturilor de armarefolosite la îmbunãtãþirea terenuluipentru executarea fundaþiilor desuprafaþã se exprimã cu ajutorul adoi parametri, respectiv coeficientulde capacitate portantã ºi factorul dereducere a tasãrii. Numeroºi cer-cetãtori au efectuat studii pe diversecombinaþii de sisteme de armare,diferenþiate în funcþie de materialulde armare, de modulul de dispunerea armãturii, de tipul de fundaþie ºi defelul terenului. În urma acestor studiis-au stabilit relaþiile de calcul, cel

Fig. 3: Efectul de scãdere a eforturilorde compresiune



mai eficient modul de dispunere aarmãturii ºi relaþiile între dimensiu-nile fundaþiei ºi cele ale straturilor dearmãturã.

Pentru determinarea condiþiiloroptime care sã asigure cea mai efi-cientã armare, studiile au urmãritstabilirea:

• raportului între suprafaþa primu-lui strat de armare de la baza fun-daþiei (u) ºi suprafaþa fundaþiei (B);

• raportul între grosimea stratuluide armare (b) ºi suprafaþa fundaþiei (B);

• raportul între adâncimea de lacare se dispune armarea (h) ºisuprafaþa fundaþiei (B).

Chung ºi Cascate (2006) [23]aratã cã cel mai eficient efect alarmãturii cu o fundaþie dreptunghiu-larã, dispusã pe un teren cu nisiparmat cu geogrile, se obþine la unraport u/B situat între 0,175÷0,3,raportul b/B între 2÷3 iar d/B circa1,25. Adams ºi Collin (1997) [23] aufãcut experimente, la scarã, pe 34 demodele ºi au constatat cã raportulîntre capacitatea portantã a pãmân-tului armat cu geogrilã ºi cel nearmateste de 2,63, iar raportul întrecapacitatea portantã a pãmântuluiarmat cu geocelule ºi cel nearmateste de 1,27.

Das ºi Shin (1994) [24] au cer-cetat comportamentul unei fundaþiicontinue amplasatã pe teren cu nisiparmat cu geogrilã, rezultând o redu-cere a tasãrii permanente cu 20÷30%.

Chung ºi Cascante (2006) [22]au arãtat cã zona cea mai eficientãîn care sã se dispunã stratul de ar-mãturã este cea cuprinsã între 0,3 Bºi 0,5 B. Ei au constatat, de aseme-nea, cã dispunerea de armãturã subo fundaþie circularã duce la creº-terea capacitãþii portante ºi a rigi-ditãþii terenului faþã de situaþia farãarmãturã, deoarece transferã încãr-cãrile aduse de fundaþie cãtre unstrat de teren dispus la adâncimemai mare, reducând, astfel, nivelulde solicitare ºi tasare a terenului.

Un sistem inovativ a fost introdusde Boushehrian A.H. et al. (2010)

[25] (fig. 4), ºi a fost utilizat pentruinvestigarea nisipului armat supus laîncãrcãri ciclice. Acest sistem pre-supune folosirea la armare a uneigrile-ancorã, care s-a dovedit a fimai eficientã decât utilizarea armã-turii sub formã de geogrilã. Acest tipde armãturã poate fi folosit pentruscãderea tasãrilor uniforme ºi neuni-forme ale terenurilor de fundare asilozurilor sau a altor depozite sauplatforme de încãrcare precum ºi laterasamente de cale feratã supusela încãrcãri repetate. Utilizând acestmaterial a rezultat o scãdere între10÷31% a valorilor tasãrilor în com-paraþie cu terenul nearmat, în funcþiede mãrimea fundaþiilor. Aceste studiiau fost fãcute luându-se în conside-rare încãrcãri statice.

Ghazavi M. ºi Lasavan A. A.(2008) [26] au realizat un studiu teo-retic privind raportul capacitãþii por-tante pentru douã fundaþii pãtrate,amplasate pe terenuri cu nisip armatcu geogrile. Rezultatele, obþinute folo-sind programul de calcul Plaxis, aufost verificate ºi confirmate în prac-ticã prin studii experimentale pe mo-dele. S-a studiat aportul dispuneriiunuia sau mai multor straturi degeogrile privind creºterea forþelor deforfecare a nisipului ºi scãdereatasãrilor, în funcþie de suprafaþa fun-daþiilor ºi a geogrilelor ºi de adân-cimea la care se dispun acestea.

În figura 5 este prezentat contu-rul forþelor tensiometrice de forfe-care a nisipului nearmat în cazul a),armat cu un singur strat de geogrilã,în cazul b) ºi armat cu douã straturide geogrilã în cazul c).

S-au observat urmãtoarele efecte: • Creºterea capacitãþii portante ºi

scãderea tasãrilor;• Raportul critic de armare între

suprafaþa fundaþiilor ºi cea a geo-grilei (b/B) are valoarea 3, în cazuldispunerii unui singur strat de ar-mare ºi 2,5 în cazul a douã straturide armare a nisipului;

• Raportul critic între adâncimeade dispunere a primului nivel degeogrile ºi suprafaþa fundaþiei (u/B)are valoarea 0,25÷0,35, pentru unulsau douã niveluri de armãturã;

• Optimul raportului între adân-cimea stratului de armare (d/B) are ovaloare de 0,3 pentru douã straturide armãturã;

• Efectul de bloc al celor douãfundaþii ºi armãturã dispare dacãraportul dintre centrul armãrii ºi cen-trul interspaþiului dintre fundaþii ºisuprafaþa fundaþiilor (Δ/B) depãºeºtevaloarea 2;

• Capacitatea portantã estemaximã pentru valori ale raportului(Δ/B) = 2.0;

• Cedarea la forfecare a nisipuluise extinde pe verticalã pânã laadâncimea de 0,8 B sub fundaþii.

Eficienþa armãrii creºte odatã cusporirea numãrului de straturi dearmãturã ºi cu reducerea distanþeidintre fundaþii.

Din puþinele exemple publicate înliteratura de specialitate, privind uti-lizarea geosinteticelor în condiþiiseismice, putem aminti experimentulrealizat de Nanda et al. (2010) [27]care a studiat performanþa izolãrii labazã, prin dispunerea de materialgeotextil pentru protecþia seismicã aclãdirilor. Conceptul de izolare abazei de frecare s-a aplicat la

Fig.4: Strat de geogrilã cu ancore [25] Fig. 5: Contururi tensiometrice de forfecare a pamântului [26]



clãdirile din zidãrie, prin separareasuprastructurii fundaþiei la nivelulsoclului cu ajutorul unei interfeþe defrecare-alunecare realizatã prin dis-punerea unui strat de material geo-textil neþesut pe o suprafaþã demarmurã. Au fost studiate propri-etãþile dinamice de frecare ale inter-feþei zidãrie-geotextil. Testul s-aefectuat pe o masã vibrantã, folosindun model cu un singur nivel realizatla scara 1 la jumãtate. Structuraclãdirii este din zidãrie de cãrãmidãdispusã pe o interfaþã de alunecarebiaxialã. Pentru solicitarea seismicãs-a propus un nivel corespunzãtorcu spectrul de proiectare, compatibilcu 5% din nivelul maxim de pro-iectare la cutremur, specificat destandardul indian, luând în conside-rare cea mai severã zonã seismicã.S-a observat cã utilizarea de materi-ale geotextile pentru izolarea bazeiclãdirii a fost destul de eficientã,constatându-se o reducere cu 65% aacceleraþiei absolute de rãspuns lanivelul acoperiºului, în comparaþiecu nivelul acceleraþiei pentru struc-tura de bazã. Astfel, s-a obþinut odeplasare la vârf de 25 mm faþã de75 mm, nivelul calculat fãrã armarela bazã.

Pe viitor, ne propunem studiereaunor soluþii noi de fundare a con-strucþiilor amplasate în zone seis-mice, folosind materiale geosintetice,soluþie care constã în realizarea uneiperne de balast armatã pe treidirecþii cu materiale geosintetice(grile ºi geocelule), care sã consti-tuie un filtru pentru energia seismicãtransferatã de la teren la structuraconstrucþiei. În acest fel, se reducforþele seismice care acþioneazãasupra construcþiei, cu efecte favo-rabile pentru rezistenþa ºi stabilitateaacesteia, pentru viaþa oamenilor ºiprotecþia mediului înconjurãtor, impli-când, de asemenea, costuri maimici. Pentru realizarea filtrului anti-seismic („pernei”) se pot folosi mate-riale locale (balast, piatrã spartã) ºimateriale geosintetice.

CONCLUZII Din sinteza materialelor studiate

rezultã cã materialele geosinteticesunt folosite pe scarã largã la exe-cuþia fundaþiilor pentru cãile decomunicaþii terestre iar în ultimultimp ºi la construcþii civile. Com-portarea în timp s-a dovedit foartebunã atât la încãrcãri statice cât ºi lasolicitãri ciclice în zone seismice.

Sub aspect economic, considerândîntreaga duratã de existenþã a con-strucþiei, se constatã cã acestesoluþii, bazate pe utilizarea materi-alelor geosintetice, sunt mai efi-ciente decât cele clasice.

BIBLIOGRAFIE 1. Tatsuoka, F., Koseki, J., Tateyama,

M., 1997. Performance of reinforced soilstructures during the 1995 Hyogo-kenNanbu Earthquake, pp. 973–1008;

2. Sandri, D., 1997. A performancesummary of reinforced soil structures in thegreater Los Angeles area after the North-ridge Earthquake. Geotextiles andGeomembranes 15, 235–253;

3. White, D.M., Holtz, R.D., 1994. Per-formance of Geosynthetic-ReinforcedSlopes and Walls During the Northridge,California Earthquake of January 17, 1994.Department of Civil Engineering, Universityof Washington, Seattle, WA;

4. Ling, H.I., Leshchinsky, D., Chou,N.N.S., 2001. Post-earthquake investiga-tion on several geosynthetic-reinforcedsoil retaining walls and slopes during theJi-Ji earthquake of Taiwan. Soil Dynamicsand Earthquake Engineering 21, 297÷313;

5. Sankey, J.E., Segrestin, P., 2001.Evaluation of seismic performance inMechanical Stabilized Earth structures. In:International Symposium on Earth Rein-forcement Practice, IS Kyushu’ 01, 15November;

6. Goodhue, M.J., Edil, T.B., Benson,C.H., 2001. Interaction of foundry sandswith geosynthetics. Journal of Geotechni-cal and Geoenvironmental Engineering,ASCE 124 (4), 353÷36;

7. Sugimoto, M., Alagiyawanna, A.M.N.,2003. Pullout behaviour of geogrid by testand numerical analysis. Journal of Geo-technical and Geoenvironmental Engineer-ing, ASCE 129 (4), 361÷371;

8. Desai, F.C.S., El-Hoseiny, K.E.,2005. Prediction of field behavior of rein-forced soil wall using advanced constitutivemodel. Journal of Geotechnical andGeoenvironmental Engineering, ASCE 131(6), 729÷739;

9. Moraci, N., Gioffre’, D., 2006. Asimple method to evaluate the pulloutresistance of extruded geogrids embeddedin compacted granular soil. Geotextiles andGeomembranes 24 (2), 116÷128;

10. Almohd, I., Abu-Farsakh, M.,Khalid, F., 2006. Geosynthetic reinforce-ment-cohesive soil interface during pullout. Proceedings of the 13th Great Lakes Geo-technical and Geoenvironmental Confer-ence, Milwaukee, Wisconsin, USA, 40÷49;

11. Abdi, M.R., Sadrnejad, A., Arjo-mand, M.A., 2009. Strength enhancementof clay by encapsulating geogrids in thinlayers of sand. Geotextiles and Geomem-branes 27 (6), 447÷455;

12. Cowland, J.W., Wong, S.C.K.,1993. Performance of a road embankmenton soft clay supported on a geocell cushionfoundation. Geotextiles and Geomem-branes 12, 687–705;

13. Latha, G.M., Murthy, V.S., 2007.Effects of reinforcement form on the behav-ior of geosynthetic reinforced sand. Geo-textiles and Geomembranes 25, 23–32;

14. Latha, G.M., Rajagopal, K., Krish-naswamy, N.R., 2006. Experimental and

theoretical investigations on geocell-supported embankments. InternationalJournal of Geomechanics 6 (1), 30–35.ASCE;

15. Zhou, H.B., Wen, X.J., 2008.Model studies on geogrid- or geocell-rein-forced sand mattress on soft soil. Geotex-tile and Geomembranes 26, 231–238;

16. Zhang L., Zhao M., Shi C., ZhaoH., 2010, Bearing capacity of geocell rein-forcement in embankment engineering.Geotextile and Geomembranes 28,475–482;

17. Mengelt, M.J., Edil, T.B., Benson,C.H., 2006. Resilient modulus and plasticdeformation of soil confined in a geocell.Geosynthetic International 13 (5), 195-205;

18. Pokharel, S.K., Han, J., Leshchin-sky, D., Parsons, R.L., Halahmi, I.,2009b. Behavior of geocell-reinforcedgranular bases under static and repeatedloads. Proceedings of the 2009 Interna-tional Foundation Congress & EquipmentExpo, March 15-19, 2009, Orlando,Florida, vol. 187. ASCE Geotechnical Spe-cial Publication, pp. 409-416;

19. Pokharel S., Han J., LeshchinskyD., Parsons R., Halahmi I., Investigationof factors influencing behavior of singlegeocell-reinforced bases under static load-ing, Geotextile and Geomembranes 28,570–578;

20. Han, J., Yang, X.M., Leshchinsky,D., Parsons, R.L., 2008a. Behavior of geo-cell-reinforced sand under a vertical load.Journal of Transportation Research Board2045, 95-101;

21. Shimizu, M., Inui, T., 1990.Increase in the bearing capacity of groundwith geotextile wall frame. In: Hoedt, Den(Ed.), Geotextiles, Geomembranes andRelated Products. Balkema, Rotterdam,p. 254;

22. Chung, W., Cascante, G., 2006.Experimental and numerical study of soil-reinforcement effects on the low-strain stiff-ness and bearing capacity of shallowfoundations. Geotechnical and GeologicalEngineering 25, 265-28;

23. Adams, M.T., Collin, J.G., 1997.Large model spread footing load tests ongeosynthetic reinforced soil foundations.Journal of Geotechnical and Geoenviron-mental Engineering 123 (1), 66-72;

24. Das, B.M., Shin, E.C., 1994. Stripfooting on geogrid reinforced clay: behav-iour under cyclic loading. Geotextiles andGeomembranes 13, 657-667;

25. Boushehrian A. H., Hataf N.,Ghahramani A. Modeling of the cyclicbehavior of shallow foundations resting ongeomesh and grid-anchor reinforced sand,Geotextiles and Geomembranes 29, 242-248;

26. Ghazavi M., Lavasan A. A., Inter-ference effect of shallow foundations con-structed on sand reinforced withgeosynthetics, Geotextiles and Geomem-branes 26 (2008) 404–415;

27. Nanda R. P.; P. Agarwal P.;Shrikhande M. Friction base isolation bygeotextiles for brick masonry buildings,Geotextiles and Geomembranes 17 (2010)48–55. �


d i n s u m a rEditorial 3Constructori care vã aºteaptã

- CONSTRUCÞII ERBAªU Coperta 2- AEDIFICIA CARPAÞI Coperta 4

Rezoluþie a dezbaterii privind situaþiapromovãrii ºi derulãrii investiþiilordin domeniul hidroenergetic 4, 5PSC promoveazã interesele regionale ale membrilor prin intermediul filialelor 6, 7Organizare – eficienþã! (Federaþia PatronatelorSocietãþilor din Construcþii) 8MAPEI: Sisteme complete de refacere ºi consolidare a structurilor din beton 9AKZO NOBEL: Lac de impregnarepe bazã de apã pentru protecþia suprafeþelor din lemn 10, 11Sisteme moderne de cofrare:

- DOKA 12, 13- MEVA 14, 15

IRIDEX: Etanºarea rosturilor cu profile apa-stop din PVC „Profis“ 16, 17SBR: Tehnologii moderne în domeniul forajelor ºi stabilizãrii solului 18, 19ALUPROF: Un nou management ºi o ofertãdiversificatã de sisteme din aluminiu 20, 213M: Protecþie rapidã ºi eficientã împotriva incendiilor 22, 23Proiect imobil de birouri (III) 24, 25Cluj Arena - printre cele mai frumoase construcþii din lume 26GEOSTUD:Laborator central de geosintetice 27POPP & ASOCIAÞII: Companie de top în proiectarea structurilor 27Servicii de proiectare ºi consultanþã

- METROUL Coperta 3- ALMA CONSULTING 27

Consolidarea cu metode moderne a clãdirilor din clasa a I-a de importanþã ºi expunere 28 - 30, 32, 33Organisme de certificare:

- QUALITY CERT 31 - EURO QUALITY TEST 39

GEOBRUGG:Bariere flexibile cu plasã inelarã 31DIANA DECOR: Sisteme moderne de hidroizolaþii 34, 35HEXADOME: Sisteme de desfumare ºi ventilaþie naturalã 35Alegerea caracteristicilor piloþilor în funcþie de tasarea admisibilã 36, 38, 39TEGERO & Co.: Utilaje pentru construcþii,service ºi piese de schimb 37 Personalitãþi din construcþii -Horea SANDI 40, 42, 43UTICAM - cea de-a doua ediþie a expoziþiei internaþionale de utilaje ºi camioane pentru construcþii - 27-31 martie 2013 41NAUE ROMÂNIA:Sisteme pentru aplicaþii de pãmânt armat 43Folosirea materialelor geosintetice la sistemele de fundare pe terenuri dificile 44 - 48CONSTRUCT EXPO - târgul internaþionalde tehnologii, echipamente, utilaje ºi materialepentru construcþii - 18-21 aprilie 2013 49

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0727.911.222

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanning. Dragoº Marcuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcudr. ing. Bogdan Georgescuprof. univ. dr. ing. Romeo Ciortanprof. univ. dr. ing. Sanda Maneadrd. ing. Felicia Niculescu-Enacheprof. dr. ing. Nicolae Boþuav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0729.938.9660730.593.2600722.581.712

E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“

este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la

câteva mii dintre cele mai

importante societãþi de: pro-

iectare ºi arhitecturã, con-

strucþii, fabricaþie, import,

distribuþie ºi comercializare de

materiale, instalaþii, scule ºi

utilaje pentru construcþii, bene-

ficiari de investiþii, instituþii

centrale (Parlament, ministere,

Compania de investiþii, Compa-

nia de autostrãzi ºi drumuri

naþionale, Inspectoratul de Stat

în Construcþii ºi Inspectoratele

Teritoriale, Camera de Comerþ

a României ºi Camerele de

Comerþ Judeþene etc.) aflate în

baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei

sunt publicate: prezentãri de

materiale ºi tehnologii noi,

studii tehnice de specialitate

pe diverse teme, interviuri,

comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se

confruntã societãþile implicate

în aceastã activitate, reportaje

de la evenimentele legate de

activitatea de construcþii, pre-

zentãri de firme, informaþii de

la patronate ºi asociaþiile profe-

sionale, sfaturi economice ºi

juridice, programul târgurilor ºi

expoziþiilor etc.

Încercãm sã facilitãm, în

acest mod, un schimb de infor-

maþii ºi opinii cât mai complet

între toþi cei implicaþi în activitatea

de construcþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interiorºi DCL 170 g/mp la coperte

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 90 – martie 2013

Documents