citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 56

Î n l o c d e e d ! t o r i a l . . . 2 0 1 0 v ã a d u c e

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 150 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Mihai RUGINÃ

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.2480771.536.400

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizuing. Petre Ioniþãdr. ing. Emil Sever Georgescuing. Traian Constantin Rãdaning. Mihai Dan Popescudr. arh. Ruxandra Cruþescudr. ing. Claudiu Sorin Dragomirav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

G I P G R U P A V E R T I Z E A Z Ã !SOS - coºurile de fum de pe platformele industriale

ºi ale centralelor termoenergetice în pericol de prãbuºire

Încã din anul 2006, Revista Construcþiilora atenþionat, printr-o serie de articole,despre grava degradare a coºurilor defum industriale care deservesc sistemulenergetic ºi industria, pe diverse ramuri deproducþie.

Specialiºtii GIP GRUP, care au proiectat,executat ºi consolidat peste 100 de coºuricu înãlþimi între 60 m ÷ 350 m, specialiºti cuo experienþã în domeniu de peste 45 de ani,pot demonstra cã aceste structuri bãtrâneºi intens exploatate sunt în mare pericol,putând conduce la un colaps major în sis-temul energetic naþional.

Se pare cã uitãm foarte repede tragediadin Haiti ºi gerurile nãprasnice din întreagaEuropã, urmate de o serie de furtuni vio-lente. La aceste sarcini majore generate decutremur, furtuni puternice ºi diferenþe maride temperaturã, aceste structuri înalte crã-pate ºi corodate se pot prãbuºi ºi scoatedin funcþiune un întreg lanþ energetic.

Nu se pot moderniza sau realiza investiþiinoi în zona acestor structuri crãpate ºidegradate de peste 20 de ani, fãrã a le puneîn pericol pe cele noi.

Toate aceste semnale au fost preluate înanul 2006 de cãtre Inspectoratul de Stat înConstrucþii care, în urma controlului efec-tuat, a recunoscut ca 341 de coºuri investi-gate sunt în stare avansatã de degradare.

În urma acestor constatãri, încã din anul2000 dar cu precãdere dupã 2006, GIP GRUPa intervenit avertizând factorii cu putere dedecizie precum Camera Deputaþilor, SenatulRomâniei, Guvernul României ºi pe PrimulMinistru, Consiliul Suprem de Apãrare aÞãrii, Ministerul Economiei, Ministerul

Finanþelor, Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Ministerul Mediului, A.V.A.S. ºi, nu înultimul rând, Inspectoratul de Stat în Construcþii asupra pericolului pe care îl reprezintãdegradarea coºurilor de fum industriale, pentru a se lua mãsuri ºi a se elabora un„Program naþional de consolidare, reparare ºi punere în siguranþã a acestor structurispeciale“, prin implicarea ministerelor ºi a altor organisme guvernamentale din domeniulenergiei.

A fost înaintatã, de asemenea, la toate organele abilitate, o notã de avertizare a situaþieigrave a coºurilor industriale, notã de avertizare semnatã de cãtre profesori specialiºti înastfel de structuri, de institute de proiectare ºi de specialiºtii GIP GRUP la care, însã, nus-a primit niciun rãspuns.

Deci, pe cale de consecinþã, problemele semnalate de GIP GRUP nu reprezintã o noutate.Mai grav este însã cã, aºa cum a rezultat pânã în prezent, nu se doreºte luarea demãsuri ºi nici accesarea de fonduri europene, aºa cum s-a solicitat prin scrisoareaGIP GRUP adresatã Ministerului Economiei.

Am vrea sã credem cã nu se doreºte ca România sã ajungã în situaþia Turciei, Pakistanului,Iranului, Algeriei º.a., þãri în care, din cauza miºcãrilor seismice ºi a vânturilor foarteputernice cu aspect de tornadã, au fost degradate ºi scoase din funcþiune peste 70 decoºuri, ceea ce a condus la oprirea activitãþilor economice pe un lanþ energetic vast,implicit la prãbuºirea monedelor naþionale ale þãrilor respective. Problemele din Haitiºi/sau Fãcãeni se pot repeta în multe zone cu riscuri majore de cutremur sau furtuni.

În numerele viitoare vom reveni cu alte aspecte concrete din acest domeniu, vitalpentru economia naþionalã*.

* - GIP GRUP a salvat de la „prãbuºire“ coºul de fum de H = 200 m de la CET IªALNIÞA,în condiþiile în care toþi specialiºtii s-au pronunþat pentru demolarea acestuia ºiînchiderea centralei, reuºindu-se astfel pãstrarea locurilor de muncã a peste 2.000 deangajaþi precum ºi producerea a 800 MW.

GIP GRUP SABucureºti, Str. C.F. Robescu nr. 12, sector 3; cod poºtal 030218

Tel.: 021.310.24.74, 021.310.24.75, 021.310.24.76, 021.313.78.93; Fax: 021.310.24.62E-mail: [email protected]

Se spune de când lumea cã oricefiinþã la 35 de ani se aflã în pleni-tudinea posibilitãþilor de afirmare acapacitãþilor profesionale ºi nu numai.

În aceastã categorie se situeazãºi Den Braven, una dintre cele maicunoscute ºi cotate firme producã-toare de izolanþi profesionali, deve-nitã lider mondial în acest domeniu.

Am introdus-o în rândul „fiinþelor”pentru cã este fãrã de tãgadã cevaîn viaþã prin ceea ce a realizat în35 de ani de activitate. La baza cotei35 s-a ajuns prin oamenii care auiniþiat-o ºi care o conduc, un orga-nism viu, rãspândit pe multe meridi-ane ale lumii. Un rol deosebit în

evoluþia firmei Den Braven (Olanda)l-a avut ºi îl are Dl. Kees den Braven,proprietarul acestui gigant industrialºi comercial.

Sãrbãtorirea evenimentului legatde cei 35 de ani de la înfiinþarea DenBraven a avut loc în România laTeatrul Odeon din Bucureºti, printr-unremarcabil concert de operã.

Vorbind despre Den Braven, sepoate spune cã aceastã firmã ºi-aîntãrit poziþia de Lider Naþional înIzolanþi Profesionali, datoritã investi-þiilor din România în producþia despumã poliuretanicã ºi hotmelt, alecãrei produse sunt exportate în 29de þãri pe 4 continente.

Den Braven România, subsidiaralocalã a grupului olandez Den Braven,lider mondial în izolanþi profesionali,cu o cifrã de afaceri de 30,85 mili-oane de euro, a deþinut anul trecut ocotã de peste 50% din piaþa localã aspumelor poliuretanice, principalulprodus al companiei, dar ºi a izo-lanþilor siliconici ºi acrilici, cu54,4% pe piaþa do-it yourself ºi56,8% pentru silicon neutral IGGlasseal pe piaþa industrialã, sau ahotmeltului, marca Hottix, cu o cotãde piaþã de peste 60%, în condiþiileîn care în anul 2009 cererea demateriale pentru construcþii, indus-tria geamului termoizolant ºi finisajedin România s-a redus cu 30%-50%faþã de anul 2008.

... la cota 35!

An i v e r s a r e

�� Revista Construcþiilor �� ianuarie - februarie 20106

Creºterea totalã a vânzãrilor despumã poliuretanicã a fost de 15%,reprezentând vânzãri cumulate, atâtla intern, cât ºi la export, totalizând15,4 milioane de euro, pe piaþainternã, unde compania a câºtigatpeste 200 de clienþi noi faþã de anulprecedent, reuºind, în acelaºi timp,fidelizarea clienþilor vechi, ceea ce apermis ridicarea cotei de piaþã acompaniei pe segmentul business-to-business la 56,5% (faþã de 48,5%în 2008), în timp ce, pe segmentaldo-it yourself, cota de piaþã s-a mãritla 50,5% (comparativ cu 47,5%, înanul precedent).

De asemenea, exporturile despume poliuretanice au avansat cu54,4% în volum ºi cu 43,9% ca va-loare, pânã la 10,6 milioane de euro,în timp ce exporturile totale ale com-paniei au crescut cu 33,9 %, la 12,40milioane de euro.

„Exporturile reprezintã o compo-nentã determinantã în strategiagrupului Den Braven, acesta fiind ºimotivul pentru care, în 2007, a fostdeschisã în România singura fabricãdin sud-estul Europei a grupului.Creºterea cu 33% a vânzãrilor laexport este semnificativã þinând contde situaþia economicã actualã. Anultrecut am intrat pe alte nouã pieþe,exportãm acum în 29 de þãri ºi vomcontinua extinderea ºi în 2010.

Compania a semnat anul trecutcontracte cu peste 200 de clienþi noi,ajungând la un portofoliu de 7.715clienþi în România, în condiþiile încare peste 20% din firmele auto-htone din domeniul construcþiilor ºial tâmplãriei termoizolante ºi-au înc-etat activitatea.

Pentru o perioadã de crizãaceste rezultate sunt foarte bune,mai ales dacã ne raportãm laevoluþia negativã a sectorului con-strucþiilor. De altfel, puteam sã nemenþinem vânzãrile la nivelul celordin 2008, pentru cã aveam comenzisuficiente, însã, din cauza prob-lemelor legate de colectarea banilor,am decis sã ne selectãm clienþiifoarte atent ºi am renunþat sã livrãmunor firme în care nu aveamîncredere cã pot sã-ºi achite facturilela timp“, a declarat Adrian STATE,directorul general al Den BravenRomânia, cu prilejul celei de-a 35-aaniversãri a existenþei lui DenBraven.

Vânzãrile totale ale Den BravenRomânia au atins în 2009 un nivelde 30,85 milioane de euro, valoarecare include ºi rezultatele filialei dinRepublica Moldova, în scãdere cu7,75% faþã de 2008, când au fostconsemnate vânzãri totale de 33,42milioane euro.

Compania a înregistrat creºteriale cotelor de piaþã ºi pentru cele-lalte tipuri de produse pe care lecomercializeazã în România, cum arfi cazul izolanþilor siliconici ºi acrilici,care au reprezentat anul trecutcirca 55% din piaþa localã de DIY,comparativ cu 45%, în 2009. De ase-menea, cota sigilanþilor siliconicidestinaþi sectorului business-to-busi-ness a avansat cu peste 15%, la56%, iar cea a hotmelt-ului (sigilantfolosit pentru fabricarea ferestrelorcu geam de tip termopan) s-a majo-rat de la 54% la 63%.

Firma a deschis anul trecut douãfiliale noi, la Oradea ºi Baia Mare,care vor funcþiona alãturi de celelalteopt puncte de lucru înfiinþate ante-rior. Bugetul de investiþii pentru 2009a fost de aproximativ un milion deeuro ºi a fost alocat, în principal,pentru instalarea unei linii de pro-ducþie a spumei poliuretanice rigide,linie unicat pentru aceastã zonã aEuropei, pentru finalizarea lucrãrilorde investiþie din 2008 la hala deproducþie hotmelt.

Adrian STATE,director general Den Braven România

�� Revista Construcþiilor �� ianuarie - februarie 2010 7

continuare în pagina 8��

Banii din buget au mai fost folosiþiºi pentru deschiderea celor douãsucursale amintite mai înainte pre-cum ºi pentru achiziþia punctului delucru din Timiºoara, pentru carefirma a plãtit chirie pânã în acelmoment. Valoarea totalã a investiþi-ilor Den Braven de la intrarea pepiaþa româneascã, în 1997, se ridicãla aproximativ 20 de milioane deeuro.

Potrivit directorului general alDen Braven România, ProgramulNaþional de Reabilitare Termicã aClãdirilor ar trebui sã continue într-unritm mai accelerat decât cel din2009, iar autoritãþile locale carecoordoneazã acest program ar tre-bui sã includã în caietele de sarciniºi soluþii tehnice alternative, care arputea reduce semnificativ costurilede la bugetele locale.

În acest moment dificil din punctde vedere economic, orice reducerea cheltuielilor este importantã, iarDen Braven are soluþii pentruscãderea costurilor proiectelor dereabilitare termicã agrementatetehnic, conform legii. Este vorbadespre adezivul poliuretanic pentrupolistiren Zwaluw care, pe lângã fap-tul cã este de 100 de ori mai uºor pemetru pãtrat decât un adeziv pebazã de ciment ambalat la saci de25 Kg, este ºi de circa cinci ori maiieftin pe metru pãtrat ºi de 5 ori mai

rapid de pus în operã. Cu toateacestea, în caietele de sarcini suntintroduºi numai adezivi pe bazã deciment ambalaþi la saci, deºi aceºtiaîncarcã faþadele blocurilor vechiintrate în programul de reabilitare cude 100 de ori mai multã masã deºpaclu pe metru pãtrat decât ade-zivul poliuretanic pentru polistirenZwaluw-Den Braven care permitelipirea a 15 metri pãtraþi de polistirencu un singur tub încãrcat cu 825 ml.Întãrirea acestuia se realizeazã încirca o orã, faþã de zile în cazuladezivului la ºpaclu, nemaivorbindde preþ ºi de uºurinþa punerii lui înoperã, ceea ce ar duce la o reducerede 5 ori a costurilor ºi a rapiditãþiiefectuãrii reabilitãrii termice! Pro-dusul este utilizat pe scarã largã defirmele de construcþii, care îl solicitãpentru lucrãri private, pentru a puteasã-ºi diminueze costurile de achiziþiecu circa 500% (de circa 5 ori maiieftin pe metru pãtrat de polistirenlipit) ºi pentru a executa lucrãrile de5 ori mai rapid (a se vedea costurilecu manopera).

Chiar în condiþiile vitrege alecrizei ce s-a abãtut ºi asupra þãriinoastre, Den Braven România nu arecurs la disponibilizãri anul trecut ci,dimpotrivã, a angajat încã 45 de per-soane, numãrul total al acestoraridicându-se în prezent la 240 ºi estedispusã sã angajeze în continuare.

Precizãm cã Grupul Den Braven,înfiinþat în anul 1974 în Olanda deDomnul Kees den Braven, deþinezece unitãþi de producþie la nivelmondial având filiale proprii în circa30 de þãri de pe 4 continente, fiindspecializat în producþia ºi distribuþiaizolanþilor profesionali pentru con-strucþii, industria geamului termo-izolant ºi auto, precum ºi pentruutilizatori casnici. Societatea arerelaþii comerciale cu parteneri dinpeste 100 de þãri din întreaga lume.Rezultatele deosebite înregistratede filiala din România au consemnatîn perioada 2001-2007 o cifrã deafaceri de 85 de milioane de euro ºiau determinat conducerea grupuluisã investeascã în 2007 peste zecemilioane de euro într-o fabricã despume poliuretanice în România,singura de pe piaþa localã ºi dinEuropa de Est. Aceastã cochetãinvestiþie nu poate scãpa ochiuluiniciunui trecãtor pe vechea ºoseaBucureºti-Piteºti.

La aniversarea celor 35 de ani de laînfiinþarea grupului olandez, a partici-pat în România chiar fondatorul ºiacþionarul majoritar al grupului, Keesden Braven, prilej de recunoaºtere amanagementului afacerii din România.

La Mulþi Ani Den Braven!

�� urmare din pagina 7


ADEPLAST SA PLOIEªTIINSTALAÞII ELECTRICE ªI AUTOMATIZÃRI

� Fabrica de mortare uscate

Ploieºt i d in cadrul societãþ i i

ADEPLAST SA produce mortare,

adezive pentru placaje ceramice,

gleturi, ºape, pardoseli industriale ºi

mortare mecanizate.

� Linia de producþie este marca

M-TEC Germania, lider mondial în

producþia de astfel de utilaje, iar

partea de automatizãri a fost rea-

lizatã cu aparatura ABB.

� Întreg procesul este automa-

tizat, de la preluarea materiei prime,

uscare, trecere prin dozatoare,

malaxoare, depozitare în buncãre,

ambalare, fiind condus ºi suprave-

gheat din Camera de comandã de pe

calculatoarele de proces.

� Pentru a realiza conducerea

procesului de pe PC, s-au montat în

Camera de comandã dulapurile –

MCC, echipate cu aparaturã ce asi-

gurã interfaþa între echipamentele

din Hala de producþie ºi PC.

� Traseele de cabluri de forþã, ilu-

minat, telefonie, comandã ºi sem-

nalizare, PC, avertizare incendiu,

totalizând 3.590 ml, sunt realizate cu

poduri ºi jgheaburi protejate prin zin-

care la cald.

� Asigurarea aerului instrumental

pentru aparatura AMC cu acþionare

pneumaticã, de la compresoarele

ATLAS COPCO, s-a realizat în þeava

zincatã, totalizând 2.800 ml.

� Montajul aparaturii de automati-

zare, realizarea conexiunilor, sche-

mele de comandã, blocare,

semnalizare, aducerea la parametri,

au fost realizate de sucursala

Ploieºti a SC TIAB SA, sub suprave-

gherea specialistului german M-TEC

Germania.

� Lucrãrile finalizate în trei luni, la

un nivel calitativ foarte bun, au

întrunit aprecierile beneficiarului. �

Antreprenor: TIAB SA, Sucursala PloieºtiAntreprenor general: M-TEC, Germania

Beneficiar: Adeplast SAProiectant: TIAB SA, Sucursala Bucureºti


� Proiectul „ACCED - Acces la formare profesionalãcontinuã“ este cofinanþat din Fondul Social European prinProgramul Operaþional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, Axa prioritarã 2, Domeniul major deintervenþie 2.3 „Acces ºi participare la formarea profesio-nalã continuã“.

Obiectivul general al proiectului constã în creºtereanivelului de calificare al persoanelor angajate în sectorulconstrucþiilor, dezvoltarea capitalului uman ºi creºtereacompetitivitãþii economice, prin activitãþi specifice calificãriisau recalificãrii angajaþilor necalificaþi, necorespunzatorcalificaþi sau insuficient calificaþi.

Durata proiectului este de 30 de luni.Fundaþia Casa de Meserii a Constructorilor, în calitate

de beneficiar, ºi partenerii sãi SC Hidroconstrucþia SA ºiAsociaþia de Formare Profesionalã a Adulþilor îºi propun sãdesfãºoare un numãr de 14 cursuri de calificare/recalificarepentru meserii/ocupaþii de care este stringentã nevoie înindustria construcþiilor. De asemenea, pentru a conferiproiectului efecte multiplicatoare ºi sustenabilitate, în cadrulproiectului se vor desfãºura cursuri pentru formatori, evalu-atori ºi tutori de practicã.

Valoarea totalã a proiectului este de 3.944.515 lei, dincare asistenþa financiarã nerambursabilã este de 3.865.625 lei.

� Proiectul „PICAS - Puncte de Informare, Consiliereºi Asistenþã Specializatã pentru ºomerii ºi persoaneleîn cãutarea unui loc de muncã din sectorul de con-strucþii“ se aflã în ultima fazã de evaluare, fiind cofinanþatdin Fondul Social European prin Programul OperaþionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, AxaPrioritarã 5, Domeniul Major de Intervenþie 5.2 „Dezvoltareaºi implementarea mãsurilor active de ocupare“.

Obiectivul general al proiectului este îmbunãtãþireacapacitãþii de ocupare a resurselor umane din sectorul deconstrucþii în vederea depãºirii fluctuaþiilor de activitate prindezvoltarea unor instrumente ºi mecanisme complexe ºispecializate de formare, acompaniere ºi motivare a per-soanelor în cãutarea unui loc de muncã.

Durata proiectului este de 36 de luni.Grupul þintã al proiectului este reprezentat de persoanele

care au pãrãsit timpuriu ºcoala, persoanele în cãutarea unuiloc de muncã ºi ºomerii în/din sectorul abordat.

Fundaþia Casa de Meserii a Constructorilor, în calitatede beneficiar, ºi partenerii sãi SC Sempla SRL (Italia) ºiAgenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã(ANOFM) îºi propun sã creeze, prin intermediul proiectului,Puncte de Informare, Consiliere ºi Asistenþã Specializatã(PICAS) care sã deserveascã urmãtoarele regiuni ale þãrii:Bucureºti-Ilfov; Sud-Muntenia, Nord-Est, Centru, Sud-Est.

Valoarea totalã a proiectului este de 21.097.740 RON,din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de20.650.585,20 RON.

� Proiectul „RSC Construct - Responsabilitatesocialã corporatistã sectorul de construcþii” se aflã înultima fazã de evaluare, fiind cofinanþat din Fondul SocialEuropean prin Programul Operaþional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritarã 3, DomeniulMajor de Intervenþie 3.2. „Formare ºi sprijin pentru între-prinderi ºi angajaþi pentru promovarea adaptabilitãþii“.

Obiectivul general al proiectului îl constituie disemi-narea responsabilitãþii sociale corporatiste pentru creºtereaadaptabilitãþii ºi flexicuritãþii angajaþilor ºi companiilor.Proiectul îºi propune diseminarea unei noi metode antre-prenoriale concentratã pe o abordare orientatã cãtre dez-voltarea eco-durabilã a proceselor de management ºivalorizarea resurselor umane.

Durata proiectului este de 36 de luni.Grupul þintã al proiectului este constituit din angajaþi,

întreprinzãtori, persoane fizice autorizate ºi manageri dinsectorul de construcþii.

� Fundaþia Casa de Meserii a Constructorilor, în calitatede beneficiar, ºi partenerii sãi SC Srac Servicii Grup SRL,Fundaþia SÃTEAN, Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, SIDA SRL ºi Sinergo SRL, vor desfãºura o serieîntreagã de activitãþi menite sã sensibilizeze ºi sã asiguresuportul companiilor din sector cu privire la subiectulResponsabilitãþii Sociale Corporatiste.

Valoarea totalã a proiectului este de 20.273.400 RON,din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de19.867.932 RON.

Pentru mai multe informaþii, vã puteþi adresa domnuluiSimion ILIE - PR Manager, Casa de Meserii a Constructorilor.

Telefon : 021.212.37.62Email: [email protected]: www.cmc.org.ro

(Buletin ARACO nr. 23/2009)

Proiecte cu finanþare europeanãARACO

Unul dintre obiectivele esenþiale atribuite fundaþiei „Casa de Meserii a Constructorilor“ (CMC) este acela de aelabora ºi implementa proiecte cu finanþare comunitarã relevante pentru sectorul de construcþii.

Pânã în prezent, organizaþia a câºtigat ºi implementat numeroase proiecte, având o preocupare constantãpentru identificarea ºi exploatarea de noi ºi noi oportunitãþi.

În acest moment, pe lângã alte proiecte de mai micã anvergurã, dar la fel de importante, CMC implementeazãproiectul strategic CALE - „Calitate în Educaþie“ (www.cmc.org.ro/cale) co-finanþat din Fondul Social Europeanprin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

În plus, sfârºitul anului 2009 a adus foarte multe veºti bune pentru CMC! S-a acceptat un al doilea proiectco-finanþat tot prin FSE, alte douã aflându-se în ultima fazã de evaluare la Autoritatea de Management.

Vã prezentãm pe scurt proiectele pe care CMC le va implementa în urmãtoarea perioadã.


2010 - anul înnoirilorîn domeniul construcþiilor

Rep.: Domnule Albuþiu, numelefirmei cu care atacaþi anul 2010este nou. Aceasta înseamnãºi o schimbare a profilului ei deactivitate?Mircea Albuþiu: Noua denumire,

Harsco Infrastructure Romania,ne prezintã, în continuare, ca unfurnizor de soluþii ºi echipamente(cofraje ºi schele) pentru proiectelede construcþii de infrastructurã ºiindustriale. Prezenþa acestor echipa-mente este necesarã la realizareamajoritãþii proiectelor importanteaflate în lucru în momentul actual.

Parcul de echipamente de caredispune firma este foarte important,atât ca valoare cât ºi ca diversitate(European Rental Park). Aceasta per-mite ca Harsco Infrastructure Romaniasã asigure echipamentele necesarepentru clienþii sãi, convingându-i peaceºtia prin soluþiile propuse, printermenul de livrare ºi, nu în ultimulrând, prin calitatea echipamentelor,cã parteneriatul cu Harsco este oalegere eficientã pe întreaga duratãde execuþie a investiþiei.

Firma Harsco InfrastructureRomania (fostã Baviera sau Hün-nebeck Romania cum era cunoscutãpânã în luna Noiembrie 2009) estefiliala din România a concernuluiHarsco Corporation. Hünnebeckformeazã împreunã cu Patent Con-struction Systems din SUA ºi SGBdin Anglia, departamentul Infrastruc-ture, un departament cu peste 7.000de angajaþi.

Rep.: Ce a însemnat pentru soci-etatea dvs. anul 2009, un an decrizã economicã ºi de reaºezarea relaþiilor cu potenþialii colabo-ratori?M.A.: 2009 a fost pentru noi anul

de echilibrare, de aºezare în piaþã.În 2009 am demonstrat cu ajutorulechipei cã suntem un partener sigur,pe care constructorul se poate baza.Desigur, lipsa investiþiilor a redusvolumul vânzãrilor, însã comenzilepentru închirierea echipamentelornoastre au echilibrat pe total afacereape care am dezvoltat-o în România.

Noile condiþii apãrute ºi în dome-niul realizãrii infrastructurii ne-au pusîn 2009 în situaþia de a oferi soluþiilenoastre, zicem eficiente, pe ºantiereprecum Autostrada Transilvania,Centura Sibiului, Staþiile de epurareale oraºelor Suceava ºi Reºiþa, Cen-trala Termicã Turceni. Aceste lucrãripresupun echipamente speciale ºimulte ore de pregãtire a producþieidin punct de vedere tehnologic, pre-supun multe ore de proiectare aleinginerilor din departamentul tehnic.De asemenea, asistenþa tehnicã dinºantier este esenþialã în asemeneacazuri, service-ul fiind efectuat cuprofesionalism de cãtre echipelenoastre de ingineri.

Rep.: La ce proiecte este angre-natã firma în 2010?M.A.: Proiectul Staþiei de desul-

furare din cadrul CET Turceni este oadevãratã provocare pentru Harsco

Infrastructure Romania. Este unproiect la care þinem foarte mult. Deasemenea, suntem furnizorul desoluþii ºi echipamente la StadionulU-Cluj. Rãmânem activi ºi la noileproiecte de autostrãzi: Medgidia-Constanþa ºi Arad-Timiºoara. Sperãmsã aparã noutãþi ºi în alte domenii.

Pentru ca derularea acestorlucrãri de investiþii sã decurgã nor-mal, m-aº bucura sã constat cãGuvernul plãteºte, în primul rând,lucrãrile executate pânã în prezent.Creanþele considerabile existenteîngreuneazã evident activitatea furni-zorilor ºi constructorilor. Aceºtia sestrãduiesc sã finalizeze proiecteleîncepute, în termenii contractuali.Asigurarea ritmicã a fondurilor nece-sare ar permite o mai bunã pregãtirea proiectelor ºi ar conduce la unsucces garantat, fãrã costuri supli-mentare, a tuturor investiþiilor pro-gramate sã fie terminate în 2010 ºiîn anii urmãtori.

Aºadar, în 2010 îmi doresc sãcreºtem în continuare, sã putemrãspunde ºi mai bine necesitãþilorclienþilor noºtri. Îmi doresc parteneri-ate solide cu societãþile de con-strucþii care au viziuni similare cu alenoastre despre viitor. Îmi doresc sãtrãiesc într-o þarã civilizatã cu oamenicorecþi. Toate acestea înseamnã„investiþii“, investiþii materiale dar ºicele care sunt legate de naturaumanã. �

Derularea investiþiilor în 2010 are loc în condiþii cu totul noi din punct devedere al conceptelor prin care ele sã fie puse în operã. Aceasta,deoarece întreaga activitate de construcþii trebuie restructuratã pentru a facefaþã exigenþelor create de recenta situaþie de crizã.

În acest sens, iatã câteva precizãri fãcute de dl. Mircea ALBUÞIU, managingdirector, CEO, Harsco Infrastructure Romania.

Mircea ALBUÞIU -managing director, CEO,

Harsco Infrastructure Romania


Utilaje pentru execuþia fundaþiilor specialeÎn anul 2009 societatea INJECTO-

FORAJ, unic distribuitor în România

al firmei COMACCHIO, ºi-a axat

activitatea pe execuþia lucrãrilor din

domeniul fundaþiilor speciale. Este

un domeniu în care s-a constatat cã

vânzarea de utilaje noi pentru

asemenea lucrãri a înregistrat o

scãdere semnificativã, scãdere

compensatã cu alternativa „second-

hand“.

Echilibrul compartimentului „Vânzãri“al societãþii s-a menþinut, totuºi, în2009, prin livrarea utilajelor completrevizionate. Rezultatele pozitive înre-gistrate de INJECTOFORAJ s-audatorat ºi faptului cã activitatea soci-etãþii s-a desfãºurat cu acelaºi numãrde angajaþi din anul 2008, elrãmânând deci constant ºi în 2009,ceea ce a dus la consolidareaechipelor de lucru care au pututdepãºi dificultãþile apãrute pe parcurs.

Momentul critic al verii 2009datorat crizei a fost trecut cu succesde cãtre firmã. Reluarea activitãþii devânzare ºi execuþie din toamna anu-lui 2009 a dus, astfel, la încredereacã exigenþele impuse de piaþa utila-jelor de construcþii pot fi îndeplinitechiar dacã ele s-au caracterizatprintr-o evoluþie lentã, neclarã ºiinconstantã.

Totodatã, trebuie sã precizãm cãINJECTOFORAJ a obþinut certifi-carea ISO integrat (calitate, mediu,sãnãtate), ceea ce oferã o garanþieulterioarã clienþilor sãi.

Multe dintre lucrãrile executate însubantrepriza CAM SERV au fostcomplexe ºi au solicitat toatecunoºtinþele specialiºtilor noºtri. Deexemplu, la execuþia lucrãrilor dinzona Strãuleºti, o zonã dificilã dinpunct de vedere geologic, unde amrealizat piloþi Ø600 cu furnizarea dia-gramei fiecãrui pilot ºi finalizarea îngrafic a lucrãrilor, am avut satisfacþiideosebite pe plan tehnic ºi profe-sional. Aici a fost utilizat sistemulGEO-CO.FL.AU pentru monitoriza-rea întregii lucrãri, sistem de controlfurnizat de firma GEOMISURE dinCesena, Italia care permite verifi-carea tuturor parametrilor piloþilor.

În acest sens s-au înregistrat îngrafic (fig. 1) urmãtorii parametri:

� viteza (m/h) de coborâre acoloanei CFA;

� viteza (r/m) capului de foraj;� presiunea capului de foraj (bar)� presiunea betonului (bar)� cantitatea de beton (l/min)� profilul real al pilotului� verticalitatea pilotului stânga-

dreapta-faþã-spate.În plus, sistemul de control fur-

nizeazã în forma „report pilot“ toatedatele mai sus menþionate.

Fig. 1

Sistemul Geomisure, la care nereferim, executã ºi ridicarea auto-matã a coloanei de foraj cu betonaresimultanã. Este un sistem caregaranteazã calitatea pilotului ºi oimportantã economie de material(beton).

Acest sistem este utilizat de firmanoastrã pe toate instalaþiile de forajMC COMACCHIO dar el poate fi mon-tat pe oricare altã instalaþie de foraj.

ªantierele care executã lucrãri însubantreprizã pentru grupul CAMSERV, grup din care face parte ºiINJECTOFORAJ, au întâmpinat înderularea lucrãrilor grade diferitede dificultate, ceea ce a presupusadoptarea de soluþii specifice.

Menþionãm numai câteva dintrelucrãrile la care a intervenit imple-mentarea unor soluþii tehnologiceparticularizate fiecãrui proiect înparte:

� Strãuleºti - (Griviþa Residential)� Cluj (Intelgeo)� Matei Basarab (Total Confort)� Calea Plevnei (Damatarc)� C-tin Zlãtescu (Intelgeo)� Kogãlniceanu (Intelgeo)

� Þepeº Vodã (C Tehnic & Serv)

� Bd. Geniului (Bog’art)

� Stadion Cluj (Intelgeo)

� Staþia pompare Cluj (Intelgeo)

� Bacãu - Sãnduleni

� Ploieºti - râul Cricov

� Mall Sun Plaza

� Pasaj Victoria

� Brãila (CamServ) �


Furtunul de injecþie este folosit pentru hidroizolarea rosturilor de lucrusupuse în permanenþã sau ocazional unei sarcini din cauza apei subterane,apei de pe versant ºi/sau a apei de suprafaþã. Folosit pentru injectarea înrosturi a rãºinilor, microcimenturilor ºi bentonitei.

� Furtun cu perete dublu, pe bazã de PVC, cu orificii deplasate ºi/saufante pentru eliberarea materialului de injecþie sub presiune, pentru etanºarede rosturi de lucru la construcþiile subterane ºi pentru umplerea cavitãþilor.

� Robusteþe la montarea în condiþii de ºantier, inclusiv sistem de prindere;� Manevrare simplã ºi montaj simplu cu duratã scurtã;� Nici o rãsucire nedoritã la montarea rolei, furtunul fiind rotund;� Suprafaþa netedã împiedicã formarea unei legãturi între furtunul de

injecþie ºi beton. PREDIMAX® poate fi aplicat foarte uºor cu orice material.

QUELLMAX® Plus este o bandã pentru etanºarea rosturilor, din ben-tonitã, care poate fi montatã indiferent de vreme, deoarece acoperirea spe-cialã, patentatã, împiedicã expandarea timpurie cu 2 pânã la 3 zile.

� Rosturile de lucru necesare pentru tehnica de execuþie pot fi realizateetanº faþã de apa sub presiune cu pânã la 7 bar = 70 mCA

� Capacitate puternicã de expandare (500%);� Efect de injecþie propriu: prin expandare pãtrunde în toate fisurile ºi

cavitãþile rostului;� Procesul de expandare ºi de contracþie este reversibil de nenumãrate ori;� Formã foarte stabilã, nu este lipicios, chiar ºi la temperaturi ridicate pe

timp de varã;� Componenþã anorganicã semnificativã, bentonita reacþionând pe o perioadã de decenii dupã introducere.

CEMflex VB® poate fi folosit în toate rosturile de lucru, orizontale ºi verti-cale, cu apã sub presiune sau nu.

� Elementele CEMflex VB sunt prevãzute pe ambele pãrþi cu un strat deacoperire special ºi patentat. Legãtura dintre stratul special ºi betonul proaspãtîmpiedicã deplasarea sistemului tablei de etanºare CEMflex VB. Pe lângã legãturafoarte bunã la betonul înconjurãtor, stratul special grãbeºte „activ“ impermeabi-lizarea naturalã a betonului prin formarea activã a calcarului ºi cristalizarea activã.

� Este suficientã o încastrare în beton de doar 3 cm, pentru a asigura oetanºare sigurã. Efectul crescut de legãturã al stratului special împiedicã oeventualã neetanºeitate în zonele de racordare, prin oscilarea elementelorconstructive ale betonului.

Consultanþã • Proiectare • ExecuþieHidroizolaþii

Bauten Consulting oferã soluþii, nu doar produseS.C. Bauten Consulting S.R.L., cu sediul în Bucureºti, Bd. Unirii, nr.16, Bl. 5A, Sc. 1, Ap. 4, Sector 4, este

specializatã în soluþionarea, prin sisteme proprii, a hidroizolãrii lucrãrilor subterane, atât noi cât ºi vechi,cu produse importate în exclusivitate de la firme producãtoare germane.

Vã prezentãm pe scurt câteva dintre soluþi i le de hidroizolare propuse de cãtre f irmaSC BautenConsulting SRL care constau în hidroizolarea rosturilor de lucru verticale, orizontale, cuapã sub presiune sau nu.

PREDIMAX® – furtun de injecþie

QUELLMAX® Plus – cordon bentonitic cu protecþie la ploaie

CEMflex VB® – Tolã metalicã cu efect de cristalizare

� Benzile hidroizolante de rosturi pentru forma convenþionalã a etanºãriirosturilor;

� Materialul PVC moale folosit pentru fabricarea benzilor hidroizolante derosturi CEMproof® este stabil faþã de solurile ºi apa agresivã (de exemplu îninstalaþiile de epurare), cât ºi faþã de cei mai mulþi acizi ºi leºii;

� Benzile hidroizolante de rosturi CEMproof® din PVC pot fi dotatedin fabricaþie cu sistemele noastre testate de furtunuri pentru injecþiiPREDIMAX®.

CEMswell este un profil de etanºare de rosturi, care expandeazã regulatsub acþiunea apei ºi care se utilizeazã în principal în cazul rosturilor ele-mentelor de construcþie din tronsoane, cu precãdere prefabricate sau tronsonvechi - tronson nou. Nu se utilizeazã în cazul betonului monolit.

� CEMswell este un amestec compus din cauciuc butil, rãºini expandabilela contactul cu apa, polietilenã, silicon ºi adaosuri speciale;

� În cazul contactului cu apa, capacitatea de expandare este de 4 ori maimare decât mãrimea iniþialã;

� Efectul de etanºare se realizeazã prin creºterea presiunii de expandare.Banda nu îºi pierde funcþia sa de etanºare nici în cazul în care deschidereade rosturi este variabilã;

� Denivelãrile ºi rugozitatea nu au nicio consecinþã negativã asupra efectului de expandare a benzii.

ALTE PRODUSE:

� Membrana bentoniticã pentruhidroizolat suprafeþe subterane

CEMtobent DS

� Adezivi pentru etanºarearosturilor

CEM 805CEM 805 activCEM 423 1K PU

� Hidroizolaþii vechi ºi noi cu mem-branã mineralã flexibilã pe bazã deciment ºi polimeri

CEMDicht flex,CEMDicht flex 3 în 1,CEMDicht flex 5 în 1

Consultanþã • Proiectare • ExecuþieHidroizolaþii

Noi soluþionãm orice problemã legatã de hidroizolarea structurilor noi sau vechi!

CEMproof® – bandã apa-stop PVC

CEMswell® – cordon apa-stop din bentonitã


(Continuare din numãrul anterior)În articolul prezentat în nr. 55

(decembrie 2009) al Revistei Con-strucþiilor se preciza faptul cã legislaþiaactualã din domeniul achiziþiilor pu-blice - OG nr. 34/2006 aplicatã prinlegea nr. 337/2006 - nu prevede înmod expres un principiu de elaborareunitar al întocmirii documentaþiilor deofertare ºi execuþie a lucrãrilor de C+Maºa cum legislaþiile anterioare îndomeniu arãtau explicit acest lucru.

Considerãm acest aspect inaccep-tabil pentru cã el creeazã problemeatât la întocmirea unitarã a documen-taþiilor care se prezintã la licitaþii cât ºila urmãrirea ºi decontarea producþieirealizate, precum ºi la un eventualcontrol al banilor publici.

De ce oare? Existã, eventual, uninteres pentru a nu se putea efectuaun control al lucrãrilor executate dinfonduri publice? Nu acuzãm, nu avemdovezi, dar ca specialiºti în domeniune punem firesc astfel de întrebãri.

De asemenea, pentru corectitu-dine, trebuie sã precizãm cã soci-etatea noastrã - C.O.C.C. - care a fostabilitatã oficial de MLPAT, de-a lungulultimilor 10-15 ani sã se ocupe deaceastã problemã, a încercat înrepetate rânduri, prin contacte directesau prin adrese la nivel de decizie a

Agenþiei Naþionale pentru Regle-mentarea ºi Monitorizarea AchiziþiilorPublice, sã prezinte situaþia realã înacest domeniu. Mai mult, a prezentatºi modul - cu formulare ºi anexe - încare se putea prevedea în metodo-logie sau ghidul de aplicare a legiinr. 337/2006.

Un alt element, care aratã cã avemdreptate, este faptul cã peste 6.000 deunitãþi de construcþii-instalaþii-montajdin þarã folosesc produsele ºi serviciilenoastre pentru a putea realiza un modcorect de întocmire a documentaþiilorde execuþie. Aici ar trebui precizat ºifaptul cã printre beneficiari se gãsescºi unitãþi publice, firme private careparticipã la licitaþii din fonduri publice.

Pentru lucrãrile private, la primavedere, nu ar exista un interesdeosebit în alcãtuirea unor documen-taþii economice riguroase dar reali-tatea a confirmat cã ºi acestea suntdirect interesate ºi folosesc din plinprodusele noastre. În acest sens,printre cele care rãspund cerinþelor îndomeniul întocmirii documentaþiilor deexecuþie ºi a decontãrii lor, se numãrãîn principal: indicatoarele de norme dedeviz, ghiduri pentru elaborarea caie-telor de sarcini - condiþii tehnice - pen-tru diverse categorii de lucrãri ºiprodusul informatic DELTA 2000

pentru elaborarea ofertelor de licitaþii,programarea ºi urmãrirea decontãriilucrãrilor de C+M.

În acest numãr al revistei, vãprezentãm preocuparea constantã aC.O.C.C. în privinþa editãrii ºi actuali-zãrii permanente a indicatoarelor denorme de deviz ca formã principalã deelaborare a documentaþiei de execuþie.

Se ºtie cã la nivelul anilor1981/1982 C.O.C.C. a elaborat - princolaborare directã cu institute deproiectare, cercetare ºi unitãþi de exe-cuþie ale M.C. Industriale - un numãrde 47 de indicatoare de norme dedeviz pentru toate categoriile de lucrãride C+M.

Observaþiile venite din teritoriu aufost stocate ºi au fost cuprinse în cele27 de indicatoare de norme de devizcare au fost aprobate de MLPAT înperioada 1992-1996 ºi dupã anul1998. Au fost luate în discuþie doar 27de indicatoare din cele 47 elaborateiniþial deoarece realitãþile anilor 1990-2000 au impus acest lucru.

A apãrut ºi problema esenþialã:era normal ca în perioada de dupãanii 1990 explozia de produse ºitehnologii noi sã poatã sã fie cuprinsãîn conþinutul acestor indicatoare ºi ast-fel s-a trecut la actualizarea acestoraprin reevaluarea consumurilor iniþialeºi apariþia unor norme noi.

Reactualizarea indicatoarelor s-afãcut eºalonat - dupã 1998 - ºi s-a stabilitîn principiu ca o datã la 5 ani sã fie luatãîn calcul o posibilã nouã reactualizare.

În momentul de faþã lista indica-toarelor de norme de deviz reactua-lizate este redatã în tabelul 1.

La aceste indicatoare de norme dedeviz s-a realizat ºi o codificare unitarãa resurselor, de 13 caractere, în con-formitate cu prevederile UE - acþiuneiniþiatã de MLPAT care a transmis-o casarcinã C.O.C.C.

În numerele viitoare vom continuaprezentarea atât a indicatoarelor denorme de deviz, cât ºi a celorlalte docu-mentaþii ºi produse informatice strictnecesare pentru întocmirea corectã ºicoerentã a documentaþiilor de execuþie. �

Managementul activitãþiide construcþii-instalaþii montaj

ing. Mihai-Dan POPESCU - director COCC Soft Construct

C Construcþii (4 vol.) RpC Reparaþii construcþii (4 vol.)

Iz Izolaþii RpIz Reparaþii pentru izolaþii (2 vol.)

D Drumuri RpD Reparaþii la drumuri ºi strãzi

I Instalaþii încãlzire RpI Reparaþii instalaþii încãlzire

G Instalaþii gaze RpG Reparaþii instalaþii gaze

S Instalaþii sanitare RpS Reparaþii instalaþii sanitare

Ac Alimentãri cu apã ºi canalizareRpAc Reparaþii alimentãri apã,

canalizare (2 vol.)

E Instalaþii electrice RpE Reparaþii instalaþii electrice

V Instalaþii de ventilaþii RpV Reparaþii instalaþii de ventilaþii

P Poduri Tr Transporturi

RM Restaurãri monumente istorice Tf Termoficare

AUT Utilaje de construcþii Tc Telecomunicaþii

M1 Montaj utilaj tehnologic,conducte (2 vol.)

W3 Linii electrice de contact,semnalizãri ºi centralizãri feroviare

Tabelul 1


Calculul structurilor din betonconsolidate cu materiale compozite

armate cu fibre de carbondrd. ing. George MAREª - Academia Tehnicã Militarã

PREVEDERI GENERALECalculul structurilor din beton

consolidate cu materiale compozitearmate cu fibre de carbon sebazeazã pe:

� respectarea prevederilor „Nor-mativului P 100-92 pentru proiec-tarea antiseismicã a construcþiilorde locuinþe, social-culturale, agro-zootehnice ºi industriale“ ºi a pre-cizãrilor suplimentare din „CodulP 85-96 pentru proiectarea con-strucþiilor cu pereþi structurali debeton armat“, Elaborator: UTCB, subaspectul mãsurilor de protecþie anti-seismicã;

� respectarea exigenþelor privindmecanismul structural de disipare aenergiei (mecanismul de „plastifi-care“) conform P 85-96, cap. 3.2;

� respectarea exigenþelor de rezis-tenþã ºi stabilitate conform P 85-96,cap. 3.3.;

� respectarea exigenþelor de rigi-ditate conform P 85-96, cap. 3.4.;

� respectarea exigenþelor privindductilitatea localã ºi eliminarearuperilor cu caracter neductil con-form P 85-96, cap. 3.5.

Pereþii rezultaþi prin consolidareastructurii cu materiale compozitearmate cu fibre de carbon trebuie sãfie proiectaþi astfel încât sã se com-porte similar cu pereþii structuralirealizaþi din beton armat monolit.În acest scop, îmbinãrile elementelorde cadru cu pereþii de consolidarevor trebui astfel dimensionate ca sãfie solicitate, în domeniul elastic, subîncãrcãrile care corespund stadiuluiultim pentru structurã în ansamblu.

Valorile forþelor de lunecare ºi aleforþelor care intervin la dimensionareaconectorilor (dornuri, ancore fixate curãºinã sau mecanic) vor fi cel puþinegale cu valorile asociate mecanis-mului de plastificare structural.

Calculul elementelor structuraleale construcþiilor din beton consoli-date cu materiale compozite armatecu fibre de carbon se va face pentrugrupãrile fundamentalã ºi specialãde încãrcãri. Greutatea pereþilor ast-fel consolidaþi ºi, dupã caz, greutateacãmãºuielii elementelor structuriirezultate se adaugã la sarcinile gravi-taþionale ale structurii iniþiale.

Schematizarea pentru calcul astructurilor cu pereþi rezultaþi princonsolidarea cu materiale compozitearmate cu fibre de carbon, deter-minarea eforturilor axiale de com-presiune din pereþi din acþiuneaîncãrcãrilor verticale, metodele decalcul în domeniul elastic, respectivpostelastic, sunt stabilite conformP 85-96, cap. 5, paragrafele 5.2.,5.3., 5.4. ºi 5.5.

Pentru calculul secþiunilor pereþilorrealizaþi prin consolidarea cu materi-ale compozite armate cu fibre decarbon, valorile eforturilor secþionalede dimensionare, evaluarea efec-tului încãrcãrilor verticale excentrice,calculul armãturilor longitudinale ºitransversale din pereþii astfel conso-lidaþi se face în conformitate cuprevederile din P 85-96, cap. 6,paragrafele 6.2., 6.3., respectiv 6.5.

Pereþii rezultaþi în urma con-solidãrii trebuie sã fie dispuºi, pe câtposibil, simetric în plan ºi uniform peînãlþimea structurii. Prin modul derealizare a prinderilor dintre cadru ºi

pereþii consolidaþi trebuie sã se asi-gure pereþilor obþinuþi o comportaresimilarã cu cea a pereþilor monoliþi,sub aspectul rigiditãþii, capacitãþii derezistenþã ºi ductilitãþii.

La alcãtuirea prinderilor dintreelementele de cadru ºi pereþii con-solidaþi cu materiale compozite armatecu fibre de carbon se vor avea învedere urmãtoarele:

� forþele de compresiune setransmit exclusiv prin intermediulelementelor cadrului;

� forþele de întindere se transmitexclusiv prin armãturile care seînnãdesc cu conectorii fixaþi în ele-mentele cadrului;

� transmiterea eforturilor nor-male si tangenþiale în zonele deprindere trebuie realizatã în mod uni-form distribuit pentru a evita concen-trãrile de eforturi.

ACTUALIZAREA COEFICIENÞILORPARÞIALI DE SIGURANÞÃ PENTRU

PROPRIETÃÞILE MATERIALELORÎn cazul structurilor din beton

consolidate cu materiale compozitearmate cu fibre de carbon, valorile decalcul fd ale rezistenþelor pot fi deter-minate pe baza rezistenþelor carac-teristice fk, fd = fk / γM unde γM estecoeficientul parþial de siguranþã actu-alizat pentru proprietãþile materi-alelor, cu urmãtoarele condiþii:

� proiectul construcþiei iniþiale sãfie disponibil;

� sã nu existe indicii privindpotenþiale neconformitãþi ale materi-alelor utilizate (rezistenþã insufi-cientã, alterare etc.);

� rezultatele încercãrilor efectu-ate sã confirme cele douã ipotezeformulate anterior.


Coeficienþii parþiali de siguranþã γM

trebuie stabiliþi în funcþie de accesibi-litatea elementelor consolidate ºi denivelul posibil de realizare a contro-lului de calitate ºi a inspecþiilor în tim-pul execuþiei lucrãrilor de consolidare.

TRANSFERUL FORÞELORLA INTERFAÞA STRUCTURÃ DIN

BETON ARMAT-PERETE CONSOLIDATAderenþa beton armat - mate-

rial compozit reprezintã rezistenþala forfecare a interfeþei în absenþaunui efort de compresiune perpendi-cular pe interfaþã ºi a unei armãturitransversale care sã intersectezeinterfaþa. Valoarea maximã a ade-renþei se atinge la valori ale lunecãriide circa 0,01 mm pânã la 0,02 mm ºirãmâne practic constantã pânã laatingerea unei lunecãri de cca 0,5 mm.

În cazul încãrcãrilor monotone,valoarea efortului de aderenþã poatefi consideratã:

� 0,25 fctk pentru suprafeþe nete-de, neprelucrate, ca de exemplusuprafaþa betonului rezultatã dinturnare;

� 0,75 fctk în cazul în care inter-faþa este prelucratã artificial prinsablare etc.;

� 1,00 fctk când între structura debeton armat ºi materialul compozitbetonul nou este turnat un strat deadeziv.

fctk = rezistenþa caracteristicã laîntindere a betonului.

Lipsa asperitãþilor la nivelul inter-feþei, ruperea legãturii chimice, facca la deplasãri alternante de ampli-tudine mare de-a lungul interfeþei sãaparã pierderi importante sau chiardistrugerea rezistenþei de aderenþã.De aceea, în cazul unor solicitãrialternante, aderenþa nu va fi luatã înconsiderare în calcul ºi aceasta cuatât mai mult cu cât, în prezenþa unuiefort de compresiune normal peinterfaþã ºi a unei armãturi transver-sale perpendiculare pe interfaþã,rezistenþa la forfecare a interfeþeieste activatã la valori relativ mari alelunecãrii.

FRECAREA ÎNTRE STRUCTURADIN BETON ARMAT

ªI MATERIALUL COMPOZITValoarea de calcul τfud a rezis-

tenþei maxime la forfecare a inter-feþei, pentru cazul în care existãefort de compresiune normal peinterfaþã σc, poate fi calculatã cuurmãtoarele relaþii:

a) Pentru interfaþa netedã, nepre-lucratã, cu expresia (1):

unde σcd este valoarea de calcula efortului de compresiune normalpe interfaþã rezultat din solicitãrileaferente elementului luat în calcul.În cazul în care frecarea este defa-vorabilã, coeficientul 0,4 trebuieînlocuit cu 0,6 în relaþia (1).

Se poate considera cã forþa defrecare creºte liniar cu lunecarea lainterfaþã, pânã la atingerea valoriimaxime a lunecãrii, Sfu, datã deexpresia (2):

unde σcd este mãsuratã în MPa.

Pânã la aceastã valoare a

lunecãrii, forþa de frecare poate fi

consideratã constantã.

Solicitãrile ciclice ºi deformaþiile

paralele cu interfaþa produc degra-

dãri semnificative ale forþei de fre-

care la interfaþã. Valoarea degradãrii

se poate calcula cu expresia (3):

unde:τfu,n = efortul maxim de frecare

dupã „n“ cicluri, la lunecãri mai maridecât valoarea Sfu

τfu,1 = valoarea corespunzãtoarepentru o încãrcare monotonã

δ = coeficient care poate fi con-siderat egal cu 0,15.

b) De-a lungul unei interfeþe pre-lucrate artificial sau a unei interfeþeîntre structura din beton ºi materialul

compozit, valoarea de calcul a rezis-tenþei maxime la forfecare τfud estedatã de relaþia (4):

unde fcd este valoarea de calcul aefortului de compresiune în structuradin beton.

Dacã efectul frecãrii este defa-vorabil, coeficientul 0,4 din relaþia (4)trebuie înlocuit cu 0,65.TRANSFERUL FORÞEI DE FORFECARE

PRIN STRATURILE DE ADEZIVValoarea de calcul a rezistenþei la

compresiune, pe direcþie normalã peo interfaþã pe care s-a aplicat unstrat de adeziv, poate fi consideratãegalã cu cea a structurii din beton.Rezistenþa la întindere poate fi con-sideratã egalã cu valoarea rezis-tenþei caracteristice la întindere amaterialului compozit utilizat, rapor-tatã la coeficientul de siguranþã almaterialului γM = 1,5.

Rezistenþa la forfecare a unui„sistem de interfeþe” structurã dinbeton - adeziv - material compoziteste de câteva ori mai mare decâtrezistenþa la forfecare a betonului,iar între straturi nu se produceruperea aderenþei la valori impor-tante ale lunecãrii.

Totuºi, datoritã influenþei mari pecare temperatura ºi umiditatea o auasupra rezistenþei de aderenþã aadezivilor utilizaþi, este recomanda-bilã neglijarea contribuþiei aderenþeila rezistenþa de forfecare a interfeþeiîn condiþii permanente sau cvasiper-manente de umiditate ºi temperaturãridicatã.

TRANSFERUL SOLICITÃRILORDE LA STRUCTURA DIN BETON

ARMAT LA MATERIALUL COMPOZITPRIN STRATUL DE ADEZIV

Transferul solicitãrilor între ostructurã din beton (fixatã pe un ele-ment al cadrului) ºi materialul com-pozit se concentreazã la capetelestructurii, pe direcþia eforturilor deîntindere din aceasta ºi pe direcþiaforfecãrii de-a lungul interfeþei.

(1)

(2)

(3)

(4)



Pentru a evita cedarea la întin-dere a materialului compozit utilizatîn astfel de cazuri, trebuie asigu-ratã o lungime de aderenþã la lacapetele structurii din beton armat.Valoarea minimã a lui la este datãde relaþia (5):

unde:fctk = rezistenþa caracteristicã la

întindere a betonului γc = coeficientul de siguranþã al

materialului compozit ts = grosimea materialului com-

pozit.EFECTUL ARMÃTURII TRANSVERSALE

Forþa de frecare normalã pe ointerfaþã forfecatã strãbãtutã dearmãturã transversalã (conectori)poate fi calculatã cu ajutorul efortuluiunitar de lunecare, cu relaþia (6):

unde:μ = coeficientul de frecareρ = procentul de armare transver-

salãfsy = rezistenþa oþelului la curgereσo = efortul exterior de compre-

siune normal pe interfaþãτu,m = rezistenþa la forfecare a

materialului compozitCoeficientul de frecare μ va fi

considerat conform prevederilorSTAS 10107/0-90, pct. 3.4.2.2.

Dacã efortul σo este de întinderese introduce cu semnul negativ.

TRANSFERUL SOLICITÃRILORPRIN CONECTORI

Un conector lucreazã ca dorn

când este solicitat la forfecare ºi

respectiv ca ancorã când este solici-

tat la întindere. Capacitatea portantã

la forfecare, respectiv la întindere, a

conectorilor este notatã cu Vud,

respectiv Nud. Conectorii solicitaþi la

întindere ºi forfecare trebuie sã satis-

facã condiþia datã de expresia (7):

unde:α ia valori cuprinse între 1 ºi 2N = valoarea solicitãrii de întin-

dereV = valoarea solicitãrii de forfe-

careValorile Nud ºi Vud sunt dictate de

acelaºi material (materialul compozitsau oþelul din conectori).

FRAGILITATEAConsolidarea unei structuri din

beton cu materiale compozitearmate cu fibre de carbon conducela îmbunãtãþirea fragilitãþii, carereprezintã un aspect foarte impor-tant. Fragilitatea, care poate sã aparãîn vecinãtatea zonelor consolidatedin stâlpi sau grinzi, poate fi evitatãprin asigurarea unei descreºteritreptate a rezistenþei la ambelecapete ale zonei consolidate.

În cazul cadrelor flexibile consoli-date, fragilitatea globalã care poateinterveni la cadru impune consoli-darea în prealabil a elementelorcadrului.

RIGIDITATEA ªI REZISTENÞADUPÃ CONSOLIDARE

Metoda exactãEstimarea, dupã executarea

consolidãrii structurii din beton prinutilizarea materialelor compozitearmate cu fibre de carbon, a rigi-ditãþii ºi rezistenþei elementelorstructurii consolidate se poateface, riguros, pe bazã de modeleconstitutive.

Metoda simplificatãRezistenþa R, respectiv rigidi-

tatea K a unei structuri din betonconsolidate cu materiale compozite,se obþin din caracteristicile omologeRmon, respectiv Kmon, ale unei struc-turi presupuse monolite, utilizândfactori de corecþie pentru model.

Factorii de corecþie pentru modelsunt kr ≤ 1 (pentru rezistenþã) ºi kK ≤ 1(pentru rigiditate).

Astfel, caracteristicile rezidualeale unei structuri din beton consoli-date cu materiale compozite pot fiexprimate de expresiile (8) ºi (9):

Coeficienþii r ºi k se aleg acoperitor.Metoda simplificatã poate fi apli-

catã pentru orice material compozitarmat cu fibre de carbon utilizat laconsolidarea structurilor din beton.

Consolidarea structurilor din betoncu lamele din fibre de carbonºi þesãturi din fibre de carbon

(figura 1)Pentru a asigura elementului

consolidat prin aceastã metodã ocomportare similarã cu cea a unuielement monolit, caz în care se con-siderã kr = kK = 1 trebuie îndeplinitesimultan urmãtoarele condiþii:a) Rezistenþa prinderii este dictatãde rezistenþa la întindere a lamelelordin fibre de carbon sau a þesãturilordin fibre de carbon existente în cazulfixãrii cu adeziv.

unde indecºii 0 ºi f se referã laelementul iniþial (existent), respectivla elementul final (consolidat).PREVEDERI CONSTRUCTIVE SPECIFICE

Pereþi de consolidare -dimensiuni minime

Grosimea pereþilor de consoli-dare trebuie sã respecte simultanurmãtoarele condiþii:

b ≥ 150 mmb ≥ 1/4 din lãþimea stâlpuluib ≥ He/20b ≤ lãþimea grinzii cadruluiunde:b = grosimea peretelui de conso-

lidareHe = înãlþimea de nivel

(5)

(6)

(8)

(9)

conform expr. (10)

(7)

b)

c) conform expr. (11)



În cazul îngroºãrii unui pereteexistent, grosimea peretelui de con-solidare trebuie sã fie b ≥ 120 mm ºicel puþin egalã cu grosimea pereteluiexistent[3].

În cazul în care pereþii structuralirealizaþi prin consolidarea cadruluicu pereþi din materiale compozite dinfibre de carbon sunt exteriori, pentruamplasarea golurilor se vor respectaprevederile de la paragrafele 7.2.6.,7.2.7. ºi 7.2.8. din „Codul P 85-96pentru proiectarea construcþiilor cupereþi structurali de beton armat;Elaborator: UTCB“.

CONECTORI STRUCTURÃDIN BETON ARMAT -PERETE CONSOLIDAT

GeneralitãþiPrin modul de fixare a îmbinãrilor

dintre structura din beton ºi pereþiiconsolidaþi trebuie sã se asigurepereþilor realizaþi prin consolidareastructurii o comportare similarã cucea a pereþilor monoliþi. Conectoriitrebuie dispuºi pe tot conturulochiului de structurã dar pot fi fixaþiºi numai în grinzi, atunci când aces-tea pot asigura transmiterea forþelor

tãietoare de la structura din betonarmat la peretele consolidat.

Numãrul de conectori sau deperechi de conectori fixaþi în stâlpi peînãlþimea unui etaj va fi de minimum 5.Distanþa maximã între conectoriifixaþi în grinzi va fi 20 d (unde d = dia-metrul conectorilor) (fig. 2).

Conectorii verticali ºi orizontali sevor înnãdi pe o lungime de cel puþin40 d (d = diametrul conectorului) cubarele de armãturã longitudinalã,respectiv transversalã din peretelede consolidare. Diametrele uzualepentru conectori sunt cuprinse întreφ12 ºi φ22.

Ancore fixate cu adezivModul de realizare a lucrãrilor de

ancorare este descris în capitolelenr. 2.3.3, 2.3.4, 2.3.5 ºi 2.4 alelucrãrii citate. Diametrul gãurii va ficu 3…5 mm mai mare decâtdiametrul barei de ancorare. Orien-tativ, adâncimea de înglobare pentruancorele fixate cu adeziv se va luaconform cu valorile din tabelul 1, înfuncþie de diametrul ancorei (d) ºi dematerialul compozit în care este fixatãancora.

La solicitãrile alternante sau deobosealã, adâncimea de ancorarese va lua ha = 20 d. Pentru com-portarea la temperaturi mari se vastabili prin calcul regimul de tempe-raturã la nivelul adezivului: în cazulexpunerii pe duratã lungã sau perma-nentã la temperaturi de max. +50 0Csau în cazul expunerii de scurtãduratã la temperaturi de max. +80 0C,se vor ancora barele pe o adâncimede 20 d.

La amplasarea barelor ancoratese vor respecta distanþele de laancorã la marginile elementului,respectiv interax ancore, conformfigurii 3 a, b.

Înnãdirea barelor ancorate sepoate face prin petrecere sau prinsudurã, conform prevederilor STAS

Fig. 1: Consolidare cu lamele sau þesãturã din fibre de carbon

Fig. 2: Exemple de fixare a ancorelor

Tabelul 1: Valorile adâncimilor de ancorare



10107/0-90, cap. 6.3. ºi normativul

C 28-83. În cazul înnãdirii prin sudurã,

aceasta se va realiza dupã întãrirea

adezivului, iar distanþa de la începu-

tul înnãdirii pânã la suprafaþa materi-

alului compozit în care s-a realizat

ancorarea nu va fi mai micã de 10 cm.

Ancorare cu sisteme mecaniceEste permisã numai în cazul în

care condiþii le de utilizare în

exploatare a pereþilor de consolidare

sunt în conformitate cu domeniile de

utilizare precizate prin agrementul

tehnic pentru ancorele mecanice.

Adâncimea de ancorare, distanþele

caracteristice (distanþele între ancore,

în plan longitudinal, respectiv trans-

versal ºi distanþele de la ancore la

margini pe aceleaºi direcþii), capaci-

tatea de rezistenþã la tracþiune ºi

forþã tãietoare în exploatare trebuie

sã fie indicate în agrement.

PREGÃTIREA SUPRAFEÞEI STRUCTURIIDIN BETON ARMAT

Se vor efectua[4]:

� Îndepãrtarea materialelor rezi-

duale (resturi de beton etc.);

� Realizarea rugozitãþii necesare,

impuse prin proiect, prin: sablare,

periere cu perie de sârmã ºi suflare

cu jet de aer comprimat etc.;

� Curãþarea suprafeþei de praf, nisip,

grãsimi, uleiuri sau alte contaminãri;

� Aplicarea unui strat subþire de

adeziv pe suprafaþa betonului cu

câteva minute înainte de lipirea

materialului compozit. În acest caz,

suprafaþa betonului trebuie sã fie

perfect uscatã înainte de aplicarea

stratului de adeziv. Grosimea stra-

tului de adeziv la interfaþã trebuie sã

fie în medie mai micã de 3 mm.

Grosimea minimã a stratului de

adeziv este dictatã de cerinþele

privind întreaga interfaþã, inclusiv

neregularitãþile ºi asperitãþile. Pentru

abaterile de la proiect ale ambelor

feþe ale interfeþei se vor admite tole-

ranþe de 2 mm - 3 mm;

� Facultativ, pentru creºterea efi-

cacitãþii mecanismului de transmi-

tere a eforturilor la interfaþã se mai

pot lua urmãtoarele mãsuri: crearea

de pene de forfecare prin fixarea cu

adeziv a unor pene prefabricate din

diverse materiale pe suprafaþa

betonului sau crearea de praguri de

forfecare, prin scobirea betonului.

CONCLUZIICalculul structurilor din beton

consolidate cu materiale compozite

armate cu fibre de carbon este o

temã de strictã actualitate, deoarece

structurile din beton care au suferit

avarii sau modificãri au nevoie de

consolidãri durabile, eficiente ºi, în

multe cazuri, de timp de execuþie

redus ºi o tehnologie de execuþie

simplã.

BIBLIOGRAFIE[1] POSTELNICU T., PASCU R. -

Elemente de noutate privind proiec-

tarea structurilor de beton armat în

prevederile P100-1/2004. SELC

ediþia a XVI-a, oct. 2004, pag. 1 - 11.

[2] IANÃªI C. – „Materiale com-

pozite pe bazã de fibre de carbon“,

Scientific Conference 9th edition with

international participation, November

5 - 6, Tg. Jiu, 2004.

[3] GOIA I., ROªU D., VLASE S.,

TEODORESCU H. - „Încercãri experi-

mentale asupra unor materiale com-

pozite noi“, Buletinul celei de a

XXXI-a Conferinþe Naþionale de

Mecanicã a Solidelor, pag. 58-61,

27-29 septembrie 2007, Universi-

tatea Tehnicã a Moldovei, Chiºinãu,

Republica Moldova.

[4] GINGU O. - „Materiale com-

pozite uºoare“, Editura Universitaria

Craiova, 2003. �Fig. 3: Dimensiunile orificiilor realizate în materialul compozit



Calitatea în lucrãrilede reabilitare termicã a clãdirilor

dr. arh. Gheorghe POLIZU

Constructorii au rãmas în pagubãcu multe lucrãri sistate sau amânateîn care au înglobat materiale ºimanoperã. Dezvoltatorii care au fãcutcheltuieli pe care nu le mai pot recu-pera sunt obligaþi sã scadã preþurilepentru a vinde ceea ce au construit.În acelaºi timp, firmele implicate înacest proces edilitar trebuie sã gân-deascã ºi sã gãseascã noi facilitãþipentru a tenta potenþialii cumpãrãtori.

Spre deosebire de trecut, putemvorbi, într-un fel, de intrarea în eranumitã „piaþa clientului“ caracteri-zatã de oferte de lucrãri ºi capacitãþide execuþie mult mai mari decâtsolicitãrile pieþei. În noua situaþie,clienþii devin mai pretenþioºi, cerândlucrãri de calitate ºi termene certede finalizare.

Aceasta face ca, pentru lucrãrileºi puþinele programe la care se potasigura finanþãri, sã se punã la puncttactici ºi strategii care sã asigurecâºtigarea licitaþiilor.

Pentru a-ºi asigura ºi menþine opoziþie stabilã pe piaþa construcþiilordin România, firmele din cadrulFederaþiei Patronatelor din Construcþiiau înþeles acum, în aceastã peri-oadã de crizã, cã trebuie sã fierecunoscute ca firme având un com-portament fãrã reproº. Au înþeles cãtrebuie sã se pregãteascã cu grijãpentru a realiza lunar lucrãri care sãfie apreciate ºi pentru care sã nuprimeascã reclamaþii.

Þinem foarte mult la buna reputa-þie a firmelor noastre, la menþinerealor în grupa de elitã a celor carerealizeazã lucrãri de calitate, apreci-ate de clienþi ºi societãþile partenere.

Din crizã, însã, am învãþat cãdepãºirea ei nu înseamnã revenireala situaþia anterioarã ci înlocuireaunor relaþii depãºite cu altele noi,care modificã relaþiile ºi ierarhiileinstituite pânã atunci. Altfel spus,criza produsã ca efect al unui tip derelaþii nu va fi depãºitã pânã cândacestea nu vor fi înlocuite cu altelenoi. Cu cât înþelegem mai repede ºimai profund acest lucru, cu câtdescoperim mai repede, în noilecondiþii, ce trebuie înlocuit, cu atâtmai repede creãm premise pentru cafirmele cuprinse în Federaþia Patro-natelor din Construcþii sã se încadrezepe linia unei evoluþii sãnãtoase.

Dacã mã refer la ansamblul pro-blematicii care acoperã ceea cenumim reabilitare termicã, pentrudocumentarea ºi în folosul mem-brilor noºtri, am cãutat sã comparfelul în care am gândit noi sã lucrãmfaþã de modul în care s-a rezolvataceastã problemã în alte pãrþi alelumii care din acest punct de vederese aflã cu un pas, sau mai mulþi,înaintea noastrã.

În acest sens am acþionat pe maimulte cãi. Prima a fost o cercetaredocumentatã a unor studii ºi revistede specialitate. Ce am aflat ºi ce amreþinut a fost publicat în RevistaConstrucþiilor, o publicaþie partenermedia al patronatului nostru, apreci-atã ºi cititã de specialiºti. Totodatã,aceastã situaþie destul de serioasãam dezbãtut-o ºi în cadrul unor acþi-uni media organizate de patronatsau de alte organisme la carepatronatul nostru a fost invitat sãparticipe.

O a doua cale a constituit-o par-ticiparea specialiºtilor din patronat(membri ai Comitetelor Tehnice despecialitate) la analizarea, avizareaºi propunerea spre aprobare aîntregii serii de noi reglementãritehnice. Au fost - ºi sunt - analizateproiectele de reglementare naþionalãdin domeniu, prin compararea ºi alã-turarea lor celor utilizate în alte statemembre ale UE.

Concluziile analizelor materia-lizate în proiectele de reglementãritehnice, cel puþin în unele cazuri, aufost prezentate pentru luare lacunoºtinþã ºi observare ConsiliilorTripartite (guvern-patronat-sindicate)care funcþioneazã pe lângã Autorita-tea de Reglementare în Construcþii.

O a treia cale pe acest drum alcunoaºterii au constituit-o discuþiileºi analizele organizate cu colabo-rarea ambasadelor ºi serviciilor con-sulare ale acestora din mai multe þãricare, aºa cum am menþionat, au por-nit lucrãrile de reabilitare termicã aclãdirilor mai devreme decât noi.

ªi nu am terminat parcurgereaacestui drum. Intenþionãm ca înfinalul acestui demers documentarsã organizãm, în prima parte a anu-lui 2010, probabil sub forma uneireuniuni workgroup, o conferinþã depresã în care sã prezentãm conclu-ziile noastre. Am învãþat ºi învãþãmmulte lucruri care pot determina unsalt în calitatea lucrãrilor de reabi-litare termicã.

La noi, principala reglementarecare se referã la creºterea perfor-manþelor energetice în „blocurile delocuinþe“, Ordonanþa de Urgenþã aGuvernului nr. 18/2009 este - dinpunctul de vedere al autoruluiacestui text - foarte contradictorie.

Activitatea din construcþii, ca ºi cea mai mare parte a economiei naþionale, traverseazã în momentul defaþã o lungã ºi apãsãtoare perioadã de recesiune. Suntem victimele unor nesãbuinþe ºi a lipsei de prudenþã,produse undeva departe, de cãtre instituþii financiare pe care le consideram modele pentru sãnãtatea finan-ciarã a lumii.

Recesiunea (criza) se manifestã, în primul rând, prin lipsa acutã de fonduri, implicit, prin scumpireacreditelor, prin exigenþe sporite faþã de capacitãþile de rambursare ale solicitanþilor ºi printr-o lipsã deabilitate a organismelor financiare autohtone. În consecinþã, activitatea pe ºantiere este redusã, multesocietãþi, în special cele constructoare de locuinþe, gãsesc cu greu fonduri pentru continuarea lucrãrilorºi, tot atât de greu, cumpãrãtori.


Pe de o parte, foarte târziu, seprezintã punctul de vedere al guver-nului prin care lasã sã se înþeleagãcã trebuie fãcut ceva pentru amicºora contribuþia sectorului con-strucþiilor la emisiile aeriene, careacum se numesc „carbon“ (CO2), darºi gaze de ardere, care influenþeazãschimbarea catastrofalã a climei.În acelaºi timp, din pãcate, guvernullimiteazã acþiunea de reabilitare ter-micã numai la blocurile de locuinþerealizate între 1950 - 1990.

O analizã criticã a acestei situaþiia fost fãcutã în articolul „Reabilitareatermicã se ocupã numai de blocurilede locuinþe? Ce facem cu restulclãdirilor încãlzite?“, pe care RevistaConstrucþiilor a avut bunãvoinþa dea-l publica în numãrul din septem-brie 2009 (pag. 24-26). Mã aºteptamla o reacþie din partea celor vizaþi,dar nu a apãrut nimic.

Situaþia este discutabilã ºi înceea ce priveºte licitarea ºi cerereade ofertã pentru auditarea, pro-iectarea ºi execuþia lucrãrilor peºantiere.

Pentru firmele din federaþia noas-trã patronalã, preocupant este sã nufie limitat accesul la aceste lucrãrirelativ delicate doar unui numãr deformaþii încropite de obicei ad-hocsau sã fie acaparat de firmuliþe ºiechipe care acum aud prima oarã depolistiren, de izolaþie termicã. Situ-aþia a fost ºi este generatã ºi dincauza unor caiete de sarcini nepro-fesionale ºi permisive prezentate laacþiunea de licitare a unor aseme-nea lucrãri.

Din pãcate, asemenea practici nuconduc la realizarea calitatãþii lucrã-rilor executate pentru cã existãobsesia unor costuri minime pentruobþinerea unor facilitãþi legate definanþare. Mã refer la reducerea par-ticipãrii locatarilor la numai 20% dincostul execuþiei sau la preluareaintegralã a cheltuielilor de cãtreunele administraþii locale, care, dinpãcate, încã nu au capacitatea de aurmãri calitatea execuþiei.

Preluarea întregii sarcini finan-ciare, în acest caz, îi îndeamnã peunii funcþionari ai acestor adminis-traþii sã creadã cã lucrãrile le aparþin,locatarul proprietar nemaiavând niciun drept ºi neputând obiecta nimicatunci când, de exemplu, un con-structor nepriceput îi distruge faþadalocuinþei. În plus, unii proprietari vorca pentru apartamentul lor sã sefoloseascã soluþii mai speciale ºi,eventual, mai scumpe. În acest caz,

proprietarii sunt obligaþi sã se alini-eze la coada soluþiilor promovate deniºte funcþionari plictisiþi.

Situaþia se repetã ºi din cauzã cãlicitaþiile - mai ales cele pentru exe-cuþie - sunt câºtigate de firme „repu-tate“ în lucrãri de infrastructurã,firme lacome care se mulþumesc cucifre de afaceri cu pânã la 50% maimici decât valoarea avutã în vederede elaboratorul caietului de sarcini.Ori, cu jumãtate din valoarea esti-matã de proiectant ca bazã pentrulicitaþie este greu de crezut cã semai poate face ºi o lucrare de cali-tate.

De fapt ºi principiul cã licitaþia tre-buie câºtigatã cu valoarea minimãeste discutabil. Despre „ieftin“ ºi„scump“ în construcþii vom vorbi,însã, cu alt prilej.

Recapitulând, o firmã având uncu totul alt profil de activitate, deexemplu infrastructurã rutierã,câºtigã o licitaþie oferind pânã lajumãtate din valoarea calculatã deproiectant. Apoi, nu ºtie, nu poate,nu vrea ºi nu realizeazã lucrarea,încredinþând execuþia lucrãrilor - aºacum am precizat - unor mici firme„flãmânde“ sau unor formaþii ad-hocfãrã experienþã. ªi ce iese dinaceastã întreprindere vom vedea.Din pãcate, incorectitudinea exe-cuþiei ºi lipsa de calitate nu ies ime-diat în evidenþã, ci dupã un anumittimp. Ies în evidenþã atunci cândsuprafaþa de tencuialã pe care s-aaplicat polistiren cedeazã, când nus-a aplicat suficient adeziv, când s-afãcut economie la fixãrile mecanice,când diblurile nu sunt suficient deadânc ancorate, când tencuiala deprotecþie exterioarã este groasãpentru a compensa diferenþele deplaneitate a plãcilor din polistiren ºiale þesãturii din fibre de sticlã.

Pe de altã parte considerãm peri-culoasã unicitatea soluþiilor dereabilitare cu plãci termoizolatoaredin polistiren ºi tencuieli subþiriarmate cu þesãturi din fibre de sticlã.

Suntem nemulþumiþi deoarece cutoatã graba s-a fãcut foarte puþinpentru constituirea unui ansamblude firme care sã poatã demonstra cãsunt capabile sã realizeze lucrãri dereabilitare termicã, formaþii de lucruinstruite, cu realizãri anterioare ºilogistica necesarã etc.

O altã problemã care trebuieanalizatã cu atenþie este cea a prin-cipalelor materiale utilizate. Cred cãnu trebuie sã considerãm polistirenul

ºi tencuiala subþire pe plasã capanaceu universal, ca singura solu-þie posibilã. Nu vreau sã vorbesc derãu polistirenul expandat, materialtermoizolator de înaltã performanþã,cu care se pot face ºi se fac lucrãrideosebite. Înainte de 1989 am fi fostmulþumiþi sã obþinem 3 cm - 4 cmpentru termoizolarea faþadelor ºi apanourilor mari fãrã punþi termice. ªinu cãpãtam. Cineva neavizat arputea sã ne considere aroganþiacum când vrem 10 cm! Dar avemmotive.

Pe lângã calitãþile termoizola-toare, din pãcate, nu trebuie sã uitãmincendiile la faþadele cu polistiren.Sã nu uitãm cã placarea unor faþadeconform unor proiecte fãcute îngrabã poate afecta profilaturafaþadelor, unificând în sensul rãu alcuvântului, aspectul clãdirilor, caredevin astfel anoste ºi fãrã personali-tate. Aceasta se întâmplã când ela-borarea respectivelor proiecte intrã„pe mâna“ unor proiectanþi atenþi labani ºi mai puþin atenþi la prestigiullor profesional ºi la calitatea demer-sului lor. Nu vom face oraºele noas-tre mai frumoase cu faþade plate,depersonalizate, fãrã reliefuri, vopsitecu mai multã sau mai puþinã pricepere.

Nu am o soluþie magicã! ªi credcã ea nici nu poate exista. Rezol-varea trebuie adaptatã condiþiilorlocale, volumului lucrãrilor etc., etc.Dar mai sunt ºi alte materiale ter-moizolatoare de calitate ridicatã. Mãgândesc, în primul rând, la bogatulsortiment de vatã mineralã sau alteproduse din fibre. Mã gândesc laspumele de poliuretan. De aseme-nea, ne putem gândi la înlocuireatencuielii subþiri, exterioare, cu unecran rigid din metal, din sticlã saudintr-un alt material cu o bunã com-portare la foc. Mã gândesc, deasemenea, la sisteme ventilate caresã nu blocheze migrarea vaporilorde apã de la interiorul încãlzit iarnala exteriorul rece. Mã gândesc laadoptarea acestor sisteme la struc-turi din zidãrie cu BCA, blocuri dinbeton etc., care, datoritã termoizo-laþiilor, sunt menþinute tot timpul latemperaturi pozitive.

Poate vom discuta despre acestetipuri de soluþii în viitoarele nu-mere ale Revistei Construcþiilor.Ce pãrere aveþi? �


De ce… „BAUMIT în sprijinulPROGRAMULUI NAÞIONALDE REABILITARE TERMICÃ“?

Rãspunsul cel mai simplu ar fi:pentru cã atunci când zici sistemtermo, te gândeºti automat laBaumit.

Pentru cã Baumit este un numecunoscut în lumea sistemelor termodin Europa ºi, bineînþeles, dinRomânia.

Pentru cã în cei 16 ani parcurºide la înfiinþarea societãþii în România,Baumit a depus o muncã intensã depionierat, de informare ºi comuni-care, de convingere, de pregãtire ºiinstruire a tuturor actorilor implicaþiîn actul de creaþie a unei case cu sis-tem termoizolant.

Pentru cã Baumit – lider de piaþãîn domeniul sistemelor termoizo-lante în România - este Producãtorºi Furnizor de sisteme termoizolantecomplete de cea mai bunã calitate.

Pentru cã Baumit „are în spate“,experienþa celor 25-30 de ani de sis-teme termoizolante aplicate îndiverse þãri din Europa, ºi aproape15 ani în România.

Ce poate oferi BAUMIT, pentruetapele de PROIECTARE ºI EXECUÞIE?

Pentru a avea o lucrare de calitate,trebuie sã ai:

� un proiect bun: bine calculatdin punct de vedere tehnic ºi econo-mic dar ºi complet, cu toate detaliile.

� un sistem termoizolant decalitate: complet – cu toate compo-nentele verificate în sistem, de cali-tatea specificatã, garantatã.

� o execuþie de calitate – opunere în operã cu respectareatuturor operaþiilor descrise ºi cu exe-cutarea corectã a lor; degeaba aiun proiect bun ºi un sistem termode calitate – dacã execuþia nu estecorespunzãtoare, totul este ratat.

Baumit România pune la dispo-ziþia Proiectanþilor informaþii privindîntreaga sa experienþã referitor la:

� cerinþele unui sistem termoizo-lant la nivel european, conformghidului ETAG 004;

� agrementul european al sis-temului Baumit EPS;

� posibilitatea optimizãrii calcu-lelor termo-tehnice, pentru sta-bilirea grosimii minime necesare

de polistiren, pentru pereþi, terase,subsoluri;

� modul de rezolvare a diferitelordetalii, în special la racorduri;

� programul de colorare al faþa-delor pentru armonizarea culorilor;

� variante multiple de finisare -tencuieli decorative: peste 1.200,diferenþiate prin culoare, granulaþie,texturã etc.

Ce poatesã ofere BAUMIT EXECUTANTULUI?Baumit România devine un

Partener permanent ºi de încredereal Executantului, punându-i la dispo-ziþie urmãtoarele:

� un sistem termoizolant agre-mentat atât la nivel naþional, cât ºieuropean

- Agrement tehnic;- Agrement tehnic european ETA;� un sistem termoizolant com-

plet cu toate materialele com-ponente de top – Premium alesistemului – marca Baumit, avândnivelul de calitate conform cerinþelor

BAUMIT ROMÂNIA,în sprijinul

Programului naþional de reabilitare termicãing. Paul DICU – BAUMIT ROMÂNIA, Product Manager sisteme termoizolante

Despre reabilitarea termicã a fondului construit în România s-a vorbitprima data „oficial“, în anul 2000. Dupã mai multe OUG, Legi, HG, în2005, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Locuinþei a lansat Programulnaþional de reabilitare termicã.

În perioada 2006 – 2008, au fost reabilitate câteva blocuri dinoraºele nominalizate, în fiecare an, prin Ordin al Ministrului, contribuþiala finanþare – Buget central – Buget local – Asociaþie de proprietari fiind de34% – 33% – 33%, cu excepþia unor iniþiative locale care au încercat sãreducã pânã la 0 contribuþia locatarilor.

În 2009, odatã cu actuala crizã, problema reabilitãrii termice a fonduluiconstruit a revenit, cu forþe noi, în actualitate. Pe ansamblu, cca 89.000 deblocuri erau prevãzute pentru a fi reabilitate. Dintre acestea, pentru 2009,se anunþase o cifrã de cca 35.000 de apartamente. De menþionat cã, pentru 2009, s-a îmbunãtãþit ºi cota departicipare la finanþare, contribuþia Minister (buget) – Consilii Locale (buget local) – Asociaþie de proprietarifiind de 50% – 30% – 20% în condiþiile în care lucrãrile de reabilitare termicã au început în a doua jumãtate a anului.

De la „intenþie“ pânã la „recepþie“, cel puþin în Bucureºti, a rãmas, însã, un drum lung de parcurs, cumulte etape, toate necesare ºi importante, în care fiecare dintre actorii implicaþi – Asociaþia de proprietari,Coordonatorul de program, Proiectantul ºi Executantul - are partea sa de realizat. În asemenea condiþiieste foarte importantã comunicarea, colaborarea ºi respectarea legilor în toate etapele, astfel încât sã seajungã la final cât mai repede ºi în condiþii satisfãcãtoare pentru toatã lumea din punct de vedere al cos-turilor ºi eficienþei termice.

O lacunã de semnalat este cã, în toatã aceastã acþiune, deºi este legat implicit de etapele deProiectare ºi Execuþie, Producãtorul/Furnizorul de sisteme termoizolante nu apare explicit ca parteimplicatã în acest proces.


proiectului ºi ale agrementului tehnic,respectiv:

- adezivul de lipire ºi ºpãcluireBaumit Klebespachtel;

- plãcile de polistiren specialepentru faþade – Baumit SpezialFassadenplatten;

- plasa de armare din fibrã desticlã - Baumit Textilglassgitter;

- tencuiala decorativã – înfuncþie de natura factorilor agresivi aimediului, aceasta poate fi: BaumitGranopor Putz, Baumit SiliconPutz sau Baumit Silicat Putz.

� un sistem de calitate verificatºi garantat. Garanþia calitãþii esteasiguratã de fabricarea materialelorîn unitãþile proprii de producþie dinRomânia, într-un sistem de manage-ment al calitãþii certificat ISO 9001,cu un Plan de control al producþiei înfabricã certificat, cu probe de controlpe materii prime, pe flux de fabri-caþie ºi pe produsele finite, efectuatede cãtre Laboratoarele Baumit, pen-tru fiecare lot de materiale în parte.Toate stau la baza Declaraþiilor deconformitate pentru fiecare dintrematerialele componente livrate.

� un ghid complet de punere înoperã a sistemului termoizolant,cu informaþii ºi detalii importante petoate fazele de execuþie – lipire,dibluire, ºpãcluire, înglobare plasãde armare, finisare cu tencuielidecorative etc.

� o procedurã tehnicã de exe-cuþie, în care sunt specificate res-ponsabilitãþile, fazele importante decontrol ºi documentele de calitate cetrebuie completate, astfel încât înfinal sã existe garanþia unei buneexecuþii.

� o instruire intensivã ºi com-pletã a echipelor de lucru, de cãtrepersonalul Baumit.

Execuþia trebuie sã se desfã-ºoare fãrã greºeli majore, defectelegrave fiind greu de remediat ºi foartecostisitoare.

� o supraveghere periodicã, înspecial în fazele importante ale pro-cesului de execuþie ºi mai ales înzona detaliilor - acolo unde situaþiade pe teren nu se încadreazã totdea-una în schemele de rezolvare tip.În acelaºi timp Reprezentantultehnic-comercial þine permanentlegãtura cu ºeful lucrãrii, pentru afurniza direct, rapid ºi în cunoºtinþãde cauzã informaþiile necesare.

Întrebarea principalã:CE GROSIME DE POLISTIREN?

De fiecare data când un Propri-etar ajunge în faza de termoizolarefaþadã, primele întrebãri pe care ºile pune sunt: ce fel de polistiren ºice grosime de plãci ar trebui sãfoloseascã?

Rãspunsul „automat“ este cã trebuiefolosit polistiren special ignifugatavând caracteristicile fizico-meca-nice corespunzãtoare pentru sis-teme de termoizolare faþade.

În ceea ce priveºte grosimeaminimã dacã în urmã cu mai mult de10 ani se foloseau cu precãdere –din motive economice - plãcile cu

grosime de 5 cm, astãzi vorbim deminim 8 cm sau chiar minim 10 cm,în funcþie de materialul din care suntfãcuþi pereþii: beton, cãrãmidã plinã,„bolþari“ din beton, cãrãmidã cugoluri, blocuri ceramice cu golurietc., dar ºi de temperaturile exte-rioare minime, eventual maxime dinzonã.

Polistirenul este materialul carepreia „ºocul termic“, de aceeagrosimea minimã de polistiren secalculeazã þinând seama de toþiaceºti factori.

Rãspunsul simplu ar fi cã, dinpunct de vedere al confortului inte-rior, trebuie evitate suprafeþele radi-ante reci; cu cât polistirenul este maigros, cu atât mai bine – lucru evi-denþiat de valorile de temperaturãdin tabelul 1.

În ceea ce priveºte costul totalpe metrul pãtrat, trebuie sã avempermanent în minte cã polistirenulare o anumitã pondere în structuracosturilor, fapt ilustrat în figura 1,ceea ce înseamnã ca dublareagrosimii polistirenului nu conduceautomat la dublarea costului.

În cadrul Programului naþional dereabilitare termicã, Proiectantul sta-bileºte pentru fiecare tip, zonã cli-maticã ºi structurã de bloc, care estegrosimea optimã de polistiren cesatisface confortul minim prevãzut înnorme, la costuri cât mai mici.

Pentru ca reducerea facturilor deîntreþinere sã ajungã la 40%, saumai mult, reabilitarea termicã apereþilor trebuie completatã ºi cuschimbarea tâmplãriei, cu termoizo-larea teraselor ºi a planºeelor pestesubsol.

În loc de concluziiÎn calitate de Furnizor cu cea mai

mare experienþã în domeniul sis-temelor termoizolante în Europa ºiîn România, Baumit se considerã„parte integrantã“ – Partener profe-sionist ºi de încredere al tuturorcelor implicaþi în Programul naþionalde reabilitare termicã. �

Fig. 1: Repartiþia procentualã a diferitelor elemente în preþul total sistem

Tabelul 1: Influenþa termoizolãrii asupra gradului de confort

Zona climaticã II – BucureºtiTemperatura exterioarã - Te: -15 0CTemperatura interioarã - Ti: +22 0C

Tep – temperatura la faþa exterioarã a pereteluiTip – temperatura la faþa interioarã a pereteluiCu cât diferenþa dintre temperatura aerului la interior (Ti) ºi temperatura de la faþa

interioarã a peretelui (Tip) este mai micã, cu atât gradul de confort este mai mare.


În urma dezvoltãrii sociale ºiapariþiei autoritãþilor publice ºi astatului, în paralel cu apariþiaaglomerãrilor urbane, a dezvoltãriicomunicaþiilor ºi transporturilor, aînmulþirii întreprinderilor individuale,a mecanizãrii ºi chimizãrii agriculturiiºi a multor altor inovaþii ºi invenþiitehnice, a apãrut ºi grija pentru sigu-ranþa populaþiei în acest nou mediutehnologic ºi pentru calitatea vieþiipublice, ameninþate de poluareamediului ambiant.

Responsabilitatea statului pentrusiguranþa ºi calitatea vieþii popu-laþiei se exprimã în realizarea unuicadru legislativ ºi reglementarcare, prin prevederile sale, sãimpunã respectarea unor reguliconsiderate ca reprezentând expe-rienþa socialã la nivelul cel maiînalt în acest domeniu.

Reglementãrile privind condiþiileimpuse proiectãrii ºi execuþiei þintescrealizarea unor construcþii apte pen-tru exploatare, care sã reziste fãrãprobleme tuturor acþiunilor mediuluinatural ºi tehnologic pe durata deserviciu prevãzutã. În acest mod sesatisfac cerinþele de siguranþã, con-fort ºi economie individuale ale pro-prietarilor de construcþie ºi, în

acelaºi timp, se creeazã premiseleteoretice pentru siguranþa populaþieiºi calitatea vieþii ei.

Cum lumea nu este staticã ci încontinuã dezvoltare ºi schimbare,inclusiv construcþiile supuse agresi-vitãþii agenþilor de mediu ºi careîmbãtrânesc ºi se deterioreazã, estenecesarã monitorizarea comportãriilor spre a preveni orice pericol deafectare a vieþii utilizatorilor lor, câtºi a colectivitãþilor din zona lor deinfluenþã.

Primii responsabili de monitori-zarea comportãrii in situ a construcþi-ilor sunt chiar proprietarii acestora,care o pot realiza personal, în cazulunor construcþii simple ca alcãtuire ºimici ca dimensiuni, sau cu anga-jarea unor specialiºti experþi, per-soane fizice sau juridice, în cazulunor construcþii cu o structurã com-plicatã ºi de mari dimensiuni.

Una este sã monitorizezi com-portarea unei case de locuit ºi cutotul altceva sã urmãreºti ºi sã inter-vii în caz de defecþiune a unui barajhidrotehnic mare, a unui pod dunã-rean sau chiar a unui bloc delocuinþe cu zece etaje.

Monitorizarea comportãrii insitu a construcþiilor necesitãexperienþa unui personal calificatîn construcþii ºi competent pentruaceastã ocupaþie, similarã celeide cercetãtor. Din pãcate, deºiactivitatea existã, cel puþin subforma urmãririi comportãrii con-strucþiilor, mai ales a marilor barajehidrotehnice, ocupaþia respectivã nueste recunoscutã oficial, iar Inspec-toratul de Stat în Construcþii auto-rizeazã responsabili cu urmãrireaspecialã a comportãrii construcþiilorîn condiþii total necorespunzãtoaresub aspectul competenþei; în felulacesta, activitatea respectivã estedusã în derizoriu, putând avea con-secinþe periculoase pentru con-strucþiile urmãrite ºi oamenii ce lefolosesc.

Dacã monitorizarea compor-tãrii in situ a construcþiilor este onecesitate pentru proprietarii pri-vaþi, pe care aceºtia o satisfac dinpropriu imbold, pentru proprieta-rii publici, ea trebuie sã constituieo obligaþie impusã de societateca o autoapãrare de eventualeaccidente.

Tot o obligaþie impusã în auto-apãrare de societate este ºi controlul

De când lumea ºi pãmântul, proprietarii au fost responsabili de starea tehnicã ºi funcþionalitatea con-strucþiilor aflate în posesia lor, fie direct, fie prin intermediari angajaþi în vreun fel. De modul în care îºifãceau ºi gospodãreau construcþiile, depindea folosul pe care-l aveau din ele. Cerinþele fundamentale aleproprietarilor ºi utilizatorilor de construcþii erau ca acestea sã fie sigure, protejându-le viaþa, sãnãtatea ºiaverea, sã fie confortabile, uºurându-le viaþa ºi activitatea ºi sã fie economice, adaptate posibilitãþilor lorfinanciare.

Pentru a-ºi gospodãri, adicã a-ºi exploata ºi pãstra construcþiile, proprietarii nu aveau ºi nu au nevoiede niciun îndemn, de nici o supraveghere, de niciun control. Instinctul de autoconservare ºi conºtiinþaavantajelor rezultate dintr-o întreþinere ºi reparare fãcute la timp pe construcþii sãnãtoase din proiectare ºiexecuþie constituie garanþia comportãrii lor satisfãcãtoare în exploatare. Aceastã garanþie este valabilãpentru construcþiile aflate în proprietate privatã, în cazul cãrora neglijarea monitorizãrii, (prin urmãrire ºiintervenþii, a comportãrii lor poate aduce grave prejudicii materiale ºi financiare proprietarului.

Pentru construcþiile proprietate publicã, simþul responsabilitãþii este dispersat (construcþiile sunt aletuturor ºi ale nimãnui), administratorii lor nefiind direct loviþi în interese dacã se întâmplã ceva neplãnuitcu construcþia.

Controlul public în construcþiidr. ing. Felician Eduard loan HANN –

preºedintele Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor (CISC)


asupra modului de efectuare a aces-tei activitãþi din partea autoritãþilorpublice, reprezentanþi ai cetãþeniloralegãtori.

Douã ar fi momentele esenþialeîn care autoritatea publicã ar trebuisã intervinã: autorizarea execuþiei ºirecepþia.

În faza de autorizare se verificãîn ce mãsurã proiectarea a respectattoate condiþiile de utilitate impuse dedestinaþia funcþionalã a construcþieiºi care sã-i garanteze aptitudineapentru exploatare în condiþiile deamplasament date.

În faza de recepþie se verificã înce mãsurã s-au respectat prevede-rile proiectantului privind execuþia ºimodul în care construcþia realizatãrespectã cerinþele beneficiarului,condiþiile de utilitate derivate, regle-mentãrile în vigoare.

În urma acestor acte de control,autoritatea publicã trebuie sã verificefelul în care proprietarii, publici sauprivaþi, monitorizeazã comportareaconstrucþiilor aflate în proprietate,intervenind în douã situaþii precise:dacã starea tehnicã a construcþiei ºiechipamentele ei se deterioreazã înasemenea mãsurã încât devin unpericol public ºi dacã activitãþilesuportate sau adãpostite de acesteconstrucþii creeazã un pericol public.

Pot constitui pericole publiceclãdirile vechi, neîntreþinute, de peale cãror faþade cad tencuieli,ornamente, balcoane sau aticuri,putând rãni sau omorî trecãtori;poduri deteriorate de viituri sau prinsupraîncãrcare care pot cedaprãbuºindu-se cu vehicule ºi oamenicu tot; baraje ºi diguri slãbite prininfiltraþii, coroziune, fisurare ºi carepot ceda generând valuri ucigãtoareºi inundaþii; drumuri ºi ºosele des-fundate, alterate, spãlate de apecare pot produce accidente auto cupierderi de vieþi omeneºti. Acestesituaþii nu sunt fantasme, ci chiar auexistat ºi vor mai fi.

La noi în þarã existã o autoritatepublicã centralã de stat, „Inspec-toratul de Stat în Construcþii”,autoritate apãrutã dupã cutremuruldin 4 martie 1977, sub forma unei„Inspecþii de Stat” în cadrul Inspec-toratului General de Stat pentru

Investiþii în Construcþii (IGSIC) ºicare exercita controlul de stat privindexecutarea sarcinilor prevãzute delege, peste controlul intern adminis-trativ al fiecãrui minister sau instituþiesimilarã. În prezent, ISC este sin-gura autoritate de stat ce deþinemonopolul controlului asupra înde-plinirii atribuþiilor diverºilor actori pescena asigurãrii calitãþii în con-strucþii (Legea nr. 10/1995).

Din pãcate, ISC ºi-a construitLegea nr. 10/1995 privind calitateaîn construcþii astfel încât ºi-a asigu-rat dreptul de control aproape neli-mitat asupra tuturor activitãþilor dinconstrucþii, la liberã alegere, fãrãnicio rãspundere pentru eficienþa saîn ceea ce priveºte rezultatele ºi fãrãgrija bugetului propriu, asigurat prinlege din surse extrabugetare prove-nite de la cei controlaþi.

Aceastã instituþie are printremulte alte atribuþii diverse ºi peaceea a controlului asupra moduluide îndeplinire a activitãþii de urmãrirea comportãrii în exploatare a con-strucþiilor ºi a intervenþiilor în timp.În aceastã privinþã, din nou dinpãcate, rezultatele multor controaleraportate au fost de naturã birocra-ticã (documente) ºi ineficiente înceea ce priveºte prevenirea acci-dentelor ºi în ceea ce priveºte valori-ficarea constatãrilor. Nici în privinþamediatizãrii activitãþii sale ISC nu aexcelat, învãþãmintele ce s-ar fi pututtrage din constatãri rãmânând ascunsepublicului larg.

De aceea ºi pentru cã apare logicºi natural, consider cã sarcina exe-cutãrii controlului în ceea ce priveºteasigurarea aptitudinii pentru exploa-tare a construcþiilor ar trebui sãrevinã autoritãþii publice locale, pri-marilor ºi consiliilor judeþene, celemai apropiate de nevoile cetãþenilorºi capabile sã le rezolve operativ.În cadrul acestor unitãþi administra-tive locale ar trebui sã existe com-partimente, servicii, secþii ºi direcþiide disciplina construcþiilor ºi moni-torizarea comportãrii lor, încadratecu ingineri inspectori de teren ºiingineri verificatori de proiect, caresã asigure operaþiunile de autori-zare, participare la recepþie ºi con-trolul monitorizãrii comportãrii in situa construcþiilor.

În oraºele mari ºi la consiliilejudeþene ar trebui sã funcþionezebãnci de date care sã centralizezerezultatele controalelor, þinând o evi-denþã a accidentelor ºi a deviaþiilorcomportamentale ale construcþiilorde la cea normalã, prevãzutã. În bãnciar trebui evidenþiate descrierea eve-nimentelor/situaþiilor, cauzele pro-ducerii lor, mãsurile de intervenþierecomandate, rezultatul intervenþiilorrealizate. Asemenea bãnci de dateconstituie o realitate în multe þãri cueconomii avansate, dar acolo (SUA,Franþa, Belgia, Anglia) ele sunt cre-ate de asociaþii ºi societãþi, unelemultinaþionale.

Pânã când ºi la noi vor apãreaasemenea asociaþii ºi societãþispecializate în monitorizarea compor-tãrii construcþiilor, putem sã orga-nizãm aceastã activitate în cadruladministraþiilor autoritãþii publicelocale.

Un asemenea sistem instituþio-nalizat de monitorizare a comportãriiin situ a construcþiilor cu centre decolectare a datelor în bãnci de dateºi de prelucrare statisticã a acestoraar veni în sprijinul autoritãþii localecare:

� ar detecta eventualele pericoleevidenþiate de comportarea anor-malã a construcþiilor ºi le-ar puteaînlãtura la timp;

� ar cunoaºte starea tehnicã aconstrucþiilor din aria sa jurisdicþio-nalã ºi ar putea alcãtui programe deintervenþie pe prioritãþi, asigurându-ºimijloacele materiale ºi financiare dintimp;

� ar putea sã-ºi organizeze maibine, în cunoºtinþã de cauzã, relaþiacu cetãþenii alegãtori pentru a-i influ-enþa în sprijinul acþiunilor întreprinsepentru o mai bunã gospodãrire aclãdirilor ºi construcþiilor speciale.

Pentru Guvernul României ºipentru eventuala Autoritate de stat înconstrucþii, datele strânse la adminis-traþiile locale ale Puterii de stat arputea constitui baza hotãrârilor cuprivire la politicile statului în dome-niul construcþiilor, sursa de informareasupra problemelor ce necesitãiniþierea de cercetãri de importanþãnaþionalã sau elaborarea de noireglementãri, eventual modificareacelor existente.

Cine are urechi de auzit... �


Cu ocazia Zilei Mondiale a Standardizãrii, în cadrul gene-ral al lucrãrilor Consiliului de experþi ai Comisiei Europenepentru evaluarea Sistemului European de Standardizare(EXPRESS), FIEC doreºte sã sublinieze urmãtoarele Principii:

Relevanþa de piaþã a standardelor:� Standardizarea nu reprezintã un scop în sine ci, se

presupune cã, rãspunde nevoilor pieþei; încrederea în sis-temul de standardizare ºi în standarde în sine poate fisusþinutã de o atentã selecþie a propunerilor pentru noistandarde, pentru a se evita apariþia prea multor standarde;aceastã standardizare excesivã poate cauza confuzie ºipoate îngreuna procesul de punere în practicã pentru ceicare trebuie sã le aplice.

Accesul la proces:� FIEC considerã cã standardizarea ar trebui sã fie, pe

cât posibil, dictatã de nevoile industriei la care se referã;procesul ar trebui sã ia în considerare opinia experþilor îndomeniu care deþin informaþii tehnice specifice de o valoaredeosebitã.

� Este esenþial ca standardele sã facã referire la situaþiigeneral acceptate ºi practicate. Standardele care au labazã descoperiri ºtiinþifice recente ºi care sunt recunoscutesau folosite de un numãr redus de indivizi sau organizaþiivor crea dificultãþi de punere în practicã pentru ceilalþi fac-tori implicaþi în domeniu.

� Standardele trebuie sã lase loc competitivitãþii încadrul industriei la care se referã la toate nivelurile proce-sului de aprovizionare ºi trebuie sã instituie un sistem dereguli echilibrat ºi transparent, referitor la interacþiunea întrediferitele niveluri ale acestui proces.

� Înainte de a adopta noi standarde, CEN ar trebui sãrealizeze un studiu de impact referitor la relevanþa respec-tivului proiect ºi ar trebui sã acorde suficient timp pentru catoþi factorii implicaþi sã îºi exprime punctul de vedere, cuprecãdere IMM-urile. Pe durata derulãrii acestui studiu,indiferent de procedura folositã, perioada de timp dedicatãconsultãrii tuturor propunerilor de standarde ar trebui pre-lungitã, astfel încât toþi cei vizaþi sã aibã timp sã îºi exprimeopinia.

� Standardizarea Europeanã are la bazã reprezentareafiecãrei þãri membre prin delegaþi naþionali. Aceºtia suntprezenþi la ºedinþele tehnice ale Comisiei Europene pentruStandardizare (CEN). Delegaþii apãrã interesele naþionale.

Comisiile Naþionale trebuie sã reflecte interesele naþionale,punctul de vedere al acþionarilor ºi utilizatorilor implicaþi.Formularea ºi adoptarea noilor standarde nu ar trebui sãreflecte numai interesele celor care au o mizã financiarãpentru adoptarea lor.

� Standardele formulate ca suport pentru legislaþie,cum este Directiva referitoare la Produse din domeniulConstrucþiilor, ar trebui formulate astfel încât sã þinã cont cuprecãdere de metodele de producþie ºi de management alcalitãþii folosite deja de producãtori ºi IMM-uri. În standardar trebui încorporate soluþii îmbunãtãþite din punct devedere ºtiinþific ºi tehnic care sã nu necesite evaluare sausã necesite evaluãri minime (teste, calcule).

� Activitãþile organismelor finanþate din fonduri publice,care pretind cã reprezintã interesele anumitor acþionari, artrebui sã fie limitate la reprezentarea unui singur set deinterese. Este inacceptabil ca organismele finanþate dinfonduri publice sã pretindã cã reprezintã, spre exemplu,atât interesele producãtorilor cât ºi ale utilizatorilor de pro-duse din domeniul construcþiilor, atât timp cât acesteinterese sunt, în mod clar, diferite.

� Organismele Naþionale de Standardizare, cu ajutorulasociaþiilor profesionale sectoriale, deþin un rol important înaducerea la cunoºtinþa IMM-urilor a procesului de standar-dizare ºi în încurajarea participãrii IMM-urilor la ComisiileNaþionale.

� Pentru ca standardele sã reprezinte intereselediferitelor societãþi, finanþarea din fonduri publice acercetãrii referitoare la pre-normative ºi co-normative artrebui sã permitã pãrþilor implicate, cu precãdere IMM-urilor,sã colaboreze la realizarea standardizãrii.

Utilizarea Standardelor ºi accesul la Standardele adoptate:� Standardele sunt adesea redactate astfel încât nu pot

fi cu uºurinþã descifrate de cãtre IMM-uri care alcãtuiesccoloana vertebralã a industriei construcþiilor. Dacã esteposibil, ar trebui ca limbajul folosit pentru redactarea stan-dardelor sã fie simplificat.

� În multe cazuri, ghiduri de aplicare a standardeloradoptate, uºor de înþeles ºi cu preþ redus de achiziþie, pot fiutile celor ce pun în aplicare standardul ºi pot ajuta la imple-mentarea acestuia.

� Extrase gratuite din standardele adoptate ar trebui sãfie puse la dispoziþia celor interesaþi prin intermediul Orga-nismelor Naþionale de Standardizare. �

Principiile FIEC pentru standardizareARACO

Industria construcþiilor asigurã peste 10% din Produsul Intern Brut al UE ºi ei i se rezervã majoritateaºedinþelor comisiilor tehnice ale Comisiei Europene pentru Standardizare (CEN). FIEC, în calitatea sa de princi-pal membru asociat al CEN ºi de reprezentant unic al tuturor companiilor din domeniul construcþiilor, considerãcã procesul de standardizare ar trebui sã fie conceput astfel încât sã fie în avantajul tuturor celor implicaþi înactivitatea acestei ramuri industriale.

În comparaþie cu alte domenii, valoarea activelor fixe în domeniul construcþiilor este considerabilã; de aceea, ino-vaþiile în acest sector trebuie evaluate din punct de vedere al durabilitãþii, compatibilitãþii ºi respectãrii cerinþelortuturor disciplinelor implicate în utilizarea lor, înainte ca aceste inovaþii sã fie supuse procesului de standardizare.

În majoritatea cazurilor, FIEC se opune standardizãrii europene în industria construcþiilor, fie pentru cãaceastã standardizare se referã la condiþii ºi practici naþionale particulare care nu sunt aplicabile la nivelulUniunii, fie pentru cã, din contrã, se referã la condiþii prea generale pentru a putea fi aplicate în practicã la nivelnaþional.


Activitate integratã pentru investiþii eficiente

CONSTRUCÞII – un colectivde profesioniºti care însumeazãtoate ramurile acestei activitãþi:

� Proiectare – managementul achi-ziþiei terenurilor, consiliere urbanisticã,arhitecturã, structurã, instalaþii;

� Execuþie lucrãri de construcþiicivile, industriale ºi edilitare cu sub-dezvoltãri pe fiecare capitol – case,grupuri de case, ansambluri reziden-þiale, hale industriale dedicate(fabrici pentru industria alimentarã,show-room, service auto), clãdiri debirouri, spaþii comerciale;

� Antreprenoriat general.INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE

INVESTIÞII – primul parc rezidenþialîn zona de sud a Bucureºtiului –MAMINA-BERCENI.

VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºieste o activitate relativ nouã a soci-etãþii, echipa de agenþi bazatã perelaþiile ºi experienþa firmei-mamã adezvoltat o minireþea de distribuþiede materiale pentru construcþii,având în vedere ºi o capacitate dedepozitare (15.000 mp descoperiþiºi 800 mp acoperiþi). În acestsens, departamentul de vânzãri

a dezvoltat relaþii de distribuitor ºiparteneriat cu firme renumite, pre-cum: Wienerberger (distribuitor),Weber-Batec (distribuitor), Lindab(distribuitor), Bramac (distribuitor),Romstal (partener), Daw Benþa(partener). De asemenea, CAMSERV comercializeazã toate tipurilede cherestea ºi oferã un pachet deservicii pentru fierul beton pentruconstrucþii (îndreptare, tãiere,fasonare, transport).

TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU –desfãºuratã într-o halã modernã de600 mp; este un domeniu de activi-tate garantat atât de utilajele de tipU-R-B-A-N, cât ºi de profilele germanemarca REHAU. Anul 2005 a însem-nat o importantã evoluþie pentruacest compartiment, o serie de uti-laje nou-achiziþionate dublând,practic, capacitatea de producþieexistentã.

2005 a fost foarte productiv ºi înceea ce priveºte realizarea de pereþi-cortinã, trei dintre cele mai impor-tante lucrãri fiind hala show-room KiaMotors de pe DN1, show-room-ul KiaMotors de pe bulevardul Aviatorilor

din Bucureºti ºi hala proprie aSC CAM SERV SRL.

DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL –de 3 ani CAM SERV deþine o staþiePetrom în francizã la intersecþia dintreªos. Berceni ºi ªos. de Centurã. Totde atunci, firma are licenþã de trans-port ºi distribuþie de combustibili, deþi-nând douã auto-cisterne, fiind astfeldistribuitor de produse petroliere pen-tru mai multe staþii de betoane ºigaraje ale unor importante firme deconstrucþii ºi distribuþie din Bucureºtiºi jud. Ilfov.

Pentru dezvoltarea acestor activi-tãþi ºi proiecte, societatea mulþumeºtecelor mai importanþi clienþi ai sãi: BRDGroupe Société Générale, ROHERomânia, Mit Motors International,Ines Group, Ager Bussines Tech,Ranexim SRL, Vertical Construct,Flyper SRL, Cristalex 94, ROELElectrics, Rolly’s SRL, DOOSAN IMGBROMÂNIA, Foria România. �

CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994, având ca domeniu de activitateconstrucþiile ºi instalaþiile aferente acestora. Sectorul serviciilor este vast, fiind structurat astfel încât sã acopereîntreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. Dupã 16 ani deactivitate, la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate, definite ca centre de profit.

CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni nr. 1270A, Berceni, Jud. IlfovTel.: 021.361.29.24, Fax: 021.361.29.26

web: www.camserv.ro, e-mail: [email protected]

EXCAVAÞII & PLATFORME

• Excavaþii cu evacuare subsoluriºi fundaþii blocuri, case, hale:

parc 10 excavatoare de mare capacitateºi 25 de autobasculante DAF - 18 mc

• Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri)• Decopertãri

• Umpluturi compactate• Platforme balastate

DEMOLÃRI & EVACUÃRI

• Demolãri mecanizate cu piconºi foarfece pentru demolãri

Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã)Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã)

Excavator Liebherr R 902 (picon)

• Demolãri prin implozie• Evacuare moloz


DECLARAÞIA INDUSTRIEI EUROPENE A CONSTRUCÞIILORFIEC ºi EIC se opun ferm corupþiei sub toate formele

sale deoarece aceasta reprezintã un fenomen inac-ceptabil în tranzacþiile comerciale naþionale ºi inter-naþionale. Nu numai cã ea ridicã preocupãri morale ºipolitice, de bunã guvernare ºi falsã concurenþã inter-naþionalã, dar provoacã, de asemenea, efecte defavora-bile asupra comerþului, dat fiind cã afecteazã negativcalitatea lucrãrilor ºi randamentul economic. În acelaºitimp, corupþia devalorizeazã imaginea ºi reputaþia indus-triei construcþiilor în ansamblul sãu.

Sectorul construcþiilor este adesea denunþat ca fiind,în mod special, înclinat cãtre corupþie. Totuºi, FIEC ºiEIC se opun ferm la orice declaraþii simpliste bazate peindici de percepþie, deoarece acestea nu sunt obiectivefaþã de sectorul nostru care, prin natura sa profundã, ºidatoritã numãrului de pãrþi implicate, este mai vizibil ºideschis publicului larg. Într-adevãr, industria construcþi-ilor se caracterizeazã printr-un grad ridicat de puteridelegate ºi de autoritate datoritã faptului cã întreprinderilede construcþii au obligaþia sã construiascã produsul lor înlocuri furnizate de client. Aceasta reprezintã, prin con-secinþã, o sarcinã enormã pentru persoanele local respon-sabile care gireazã sume ridicate ºi care sunt susceptibilede a fi expuse la propuneri dubitabile în vederea faci-litãrii realizãrii proiectelor.

Cu toate cã în activitatea lor întreprinderile de con-strucþii nu sunt în totalitate ireproºabile, fapt este cã, încursul ultimului deceniu, numeroºi antreprenorieuropeni au investit enorm în politici etice, în adoptareaºi publicarea de coduri de eticã, în formarea de personal

ºi în aplicarea de mecanisme de control interne ºiexterne, vizând punerea în operã a unor sisteme de pre-venire a corupþiei în interior. Deoarece este imposibil sãse excludã toate posibilitãþile de comportament indivi-dual rãu, aceste întreprinderi au început sã ia mãsuripozitive în sfera lor de influenþã în scopul de a pune înoperã procese ireversibile pentru eliminareacorupþiei, printr-o politicã de „toleranþã zero“, axatã peeliminarea comportamentelor contrare eticii în interiorulîntreprinderii.

Un management pozitiv este cerut din partea Guver-nului, a conducãtorilor de lucrãri publice ºi a organis-melor de finanþare, în vederea întãririi ºi completãriiiniþiativelor adoptate de întreprinderile private. Dinpãcate, FIEC ºi EIC constatã mult mai puþin entuziasmdin partea autoritãþilor contractante ºi guvernelor înmod egal în interiorul ºi în exteriorul Europei, pentru pro-mulgarea politicilor anticorupþie similare în sânul sfereilor de influenþã.

De altfel, industria europeanã a construcþiilordeplânge, în egalã mãsurã, lipsa de determinare dinpartea organismelor de finanþare bilaterale, europeneºi internaþionale, când este vorba de a supravegheastrict execuþia proiectelor de infrastructurã pe care lefinanþeazã ºi sã intervinã în caz de practici contrare eticii.

Dificultãþile care decurg din lipsa de susþinere dinpartea sectorului public sunt multiplicate pentru între-prinderile europene de construcþii care realizeazã lucrãriîn afara OCDE, unde ele nu sunt supuse regulilorechitabile. De fapt, antreprenorii europeni sunt obligaþisã respecte normele de mediu, sociale, comerciale ºi de

Prevenirea corupþiei în industria construcþiilorDECLARAÞIA FIEC/EIC

ARACO

FIEC este Federaþia Industriei Europene a Construcþiilor. Ea reprezintã, prin cele 33 federaþii naþionalemembre din 28 de state (26 state membre UE ºi AELE, Croaþia ºi Turcia), întreprinderile de construcþii detoate mãrimile, adicã mici ºi mijlocii, ºi de toate specialitãþile din construcþii ºi din geniu civil.

European International Contractors (EIC), care numãrã 15 federaþii naþionale membre, reprezintã intereseleIndustriei Europene a Construcþiilor în toate problemele legate de activitãþile lor de construcþii internaþionale.

În prezent industria europeanã a construcþiilor reprezintã investiþii de cca. 1.500 miliarde/an, aproape10% din PIB-ul U.E. ºi cca. 53% din formaþia brutã de capital fix. Între cele 2,3 milioane întreprinderi deconstrucþii existente în U.E., 97% sunt IMM de sub 20 de persoane ºi utilizeazã o mânã de lucru totalã de13,5 milioane lucrãtori.

Aproape 26 milioane de lucrãtori depind direct sau indirect de sectorul de construcþii. Veniturileinternaþionale ale antreprenorilor europeni se ridicau în 2007 la aproape 121 miliarde euro, din care65 miliarde erau generate în afara Europei.


eticã internaþionalã stipulatã de OCDE, UE ºi deacþionarii întreprinderilor care sunt adesea importanþiinvestitori instituþionali ºi, deci, este puþin probabil caîn acest sens concurenþii lor locali sau cei proveninddin þãrile emergente, care sunt pentru unii impor-tante întreprinderi publice, sã fie afectate de acestenorme sau de sancþiunile legate de ele.

FIEC ºi EIC estimeazã cã sectorul public este pre-ocupat de instalarea unei reglementãri noi, mai dure,pentru a pedepsi conduita rea în sectorul privat. Noigãsim cã aceastã strategie limitatã are o lipsã de perspi-cacitate ºi aºteptãm din partea sectorului public ca sãechilibreze sancþiunile pentru abaterea de la conduitasectorului privat prin planuri tot atât de ambiþioase.Sperãm cã aceste eforturi vor include creaþia unui cadrude adjudecare transparent, care favorizeazã la toatenivelele o concurenþã loialã în cererile de ofertã înmaterie de infrastructurã, recunoscând astfel principiulcare spune „cã existã unele lucruri pe care nu le poþiface singur“. De exemplu, sectorul public ar putea sãsusþinã iniþiative de luptã contra coruperii sectorului pri-vat, astupând faliile care permit sau încurajeazã com-portamentul contrariu eticii „din partea cererii“, înspecial în fazele de cerere de ofertã ºi de realizareaproiectelor.

În loc de a penaliza simplist comportamentul contrareticii al unei pãrþi, lupta globalã contra corupþiei ar puteafi întãritã dacã s-ar identifica unelte anticorupþie care sãîncurajeze un comportament pozitiv din parteatuturor pãrþilor. Mãsuri de acest gen ar putea fi puse înoperã într-o perspectivã holisticã, în scopul ca toatepãrþile implicate sã poatã acþiona simultan în cadrulsferelor de influenþã.

FIEC ºi EIC recomandã:� sectorul privat sã acþioneze conform codurilor de

conduitã pe care le-a publicat;� beneficiarii/autoritãþile contractante sã punã, de

asemenea, în operã un cod etic al beneficiarului ºi sãintroducã procesul de selecþie bazat pe calitate carecuprinde:

- o ponderare pozitivã în timpul procedurii de cererede ofertã pentru întreprinderile având politici anticorupþiecredibile;

- dispoziþii contractuale standard care permit nunumai beneficiarului dar ºi antreprenorului de a sus-penda sau a rezilia contractul în caz de oferte contrareeticii sau de presiuni exercitate, inclusiv raportarea saureþinerea plãþilor datorate, în scopul facilitãrii execuþieicontractului;

- tipuri de mecanisme de compensare sau de asigu-rare în caz de corupere pentru întreprinderile care suportãpierderi financiare ca urmare a refuzului de acceptare aunor propuneri contrare eticii;

� inginerii consultanþi conservã ºi apãrã indepen-

denþa lor profesionalã pe timpul întregului proiect,

chiar în situaþii dificile, ca de exemplu respingerea

atribuirii unui proiect cãtre un subcontractant inadecvat

sau abuzul autoritãþii sale de certificare;

� organismele de finanþare îºi asumã respon-

sabilitatea întregului proiect ºi pun în operã o

supraveghere sau un audit complet atunci când fon-

durile publice sunt în joc, insistând, de exemplu, pe sta-

bilirea unor reguli clare în materie de mecanisme de

rezolvare a litigiilor echitabile, rapide ºi eficace sau intro-

ducând stimulente pentru guverne ºi autoritãþi contrac-

tante în scopul de a adopta politici anticorupþie stricte;

� donatorii se abþin sã acorde orice tip de ajutor

bugetar sau orice autorizaþie de a utiliza sisteme de

adjudecare naþionale - cel puþin în ceea ce priveºte

sectorul infrastructuri - la þãri care nu au controlul buge-

tului lor.

Societatea civilã a propus recent introducerea unei

transparenþe aproape complete în proiectele de con-

strucþii din sectorul public, inclusiv divulgarea de date

comerciale confidenþiale. FIEC ºi EIC recunosc motivele

care impun acest lucru. Totuºi, în cadrul sistemului inter-

naþional de contracte ºi cereri de ofertã, în care din

nefericire beneficiarii fac apel la „criteriul de ofertã cea

mai ieftinã“ pentru selecþionarea antreprenorului, divul-

garea acestui tip de date ar putea sã influenþeze poziþia

întreprinderii faþã de beneficiari ºi de concurenþi ºi, deci,

nu este acceptabilã. În schimb, trebuie sã subliniem cã

aceastã propunere de iniþiativã transparentã este o prac-

ticã standard în cadrul mecanismelor novatoare de

realizare a proiectelor, ca parteneriatul sau alianþa.

În numeroase regiuni din lume beneficiari privaþi experi-

mentaþi ca ºi beneficiari publici favorizeazã aceastã

modalitate, dat fiind cã ei apreciazã spiritul de partene-

riat ºi estimeazã cã ea aduce rezultate financiare ºi

economice mai bune decât modelele contractuale

tradiþionale.

Noi estimãm cã posibilitãþile de ameliorare a trans-

parenþei în proiectele de construcþii din sectorul public ar

putea fi îmbunãtãþite dacã beneficiarii publici ar fi mai

mult dispuºi sã încheie contracte de tip novator.

FIEC ºi EIC se considerã actori legitimi ºi parteneri

esenþiali în lupta globalã contra corupþiei. Noi cerem

organismelor financiare bilaterale europene ºi inter-

naþionale sã stabileascã un dialog serios cu industria

construcþiilor, în scopul identificãrii mijloacelor eficace în

lupta contra corupþiei. �


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Adrian RADU

S-a nãscut la 25 septembrie1928 în Iaºi.

Dupã studii la Liceul InternatC. Negruzzi din Iaºi ºi ColegiulC.D. Loga din Timiºoara, a urmatFacultatea de Construcþii a InstitutuluiPolitehnic din Timiºoara. S-a trans-ferat, în anul II, la aceeaºi facultate aInstitutului Politehnic Gh. Asachi dinIaºi, pe care a absolvit-o în anul1951.

Activitatea inginereascã aînceput-o la SA Sovromconstrucþie -Trustul 4, Iaºi, ca ºef de lot,devenind ulterior ºef de laborator,dispecer ºef serviciu tehnic-pro-ducþie, inginer ºef de întreprindere.A participat în aceastã perioadã larealizarea unor importante lucrãriprecum: clãdirea ISEP laºi, Fabricade Avioane Bacãu, TermocentralaComãneºti, Fabrica de RulmenþiBârlad, Fabrica de Penicilinã Iaºi etc.

Între anii 1955 - 1958 a funcþionatca inginer ºef al „Grupului deºantiere locuinþe muncitoreºti“ dinIaºi, contribuind la adoptarea unorsoluþii noi, admise ca invenþii sauinovaþii.

În anul 1955 a devenit ºi asistentcu 1/2 normã la Catedra de con-strucþii civile ºi industriale a Institu-tului Politehnic din Iaºi trecând, înanul 1958, cu funcþia de bazã înînvãþãmânt.

Titlul ºtiinþific de doctor inginer l-aobþinut la Institutul Politehnic dinCluj-Napoca, în anul 1969, cu otezã privind dezvoltarea metodelorde cercetare experimentalã ºi mo-delãrii analogice în higrotermicaconstrucþiilor.

A participat la realizarea Staþieide încercãri higrotermice a Labora-torului didactic de higrotermicã ºi decercetare al Filialei INCERC laºi.

De asemenea, a înfiinþat ºi unlaborator de aerodinamicã a con-strucþiilor pentru încercãri pe modelefizice, de nivel european: tunel custrat limitã turbulent ELWT de tipOpen Return Jet pentru studiereaacþiunii vântului, dispersia de polu-anþi, depunerea zãpezii ºi pentruinfluenþa asupra ventilãrii naturale aclãdirilor ºi a pierderilor de cãldurã.

Amintim cã, între anii 1968 -1969, a efectuat un stagiu de docu-mentare în domeniul fizicii con-strucþiilor la Catedra de tehnologie aconstrucþiilor de la Politehnica Regalãdin Stockholm.

În anul 1970 a devenit confe-renþiar iar în anul 1972, profesor titu-lar la disciplina Clãdiri civile. Întreanii 1976 - 1990, a fost ºeful cate-drei, iar din anul 1970 este conducã-tor de doctoranzi;

Prof. Adrian RADU a elaborat ºiproiecte dintre care menþionãm:locuinþe, halã de turnãtorie, clãdirilefacultãþii din zona Podu-Roº, conso-lidarea corpului A al UniversitãþiiAl.I. Cuza (cel mai mare edificiu dinþarã cu structurã de zidãrie fãrã ros-turi de separare a tronsoanelor -avariatã de seismul din anul 1977),proiectul de modernizare, consolidareºi reabilitare termicã a Cãminului T 14(realizare experimental-demonstra-tivã de eficientizare energeticã aunui imobil din panouri mari prefabri-cate din beton armat, folosind izo-laþie termicã exterioarã cu plãci de

polistiren expandat ºi fâºii cu miezdin spumã de poliuretan protejate cufoi subþiri din aluminiu - tehnologiaadoptatã deschide drumul cãtretransformarea clãdirilor din panourimari prefabricate în imobile cu gradfoarte redus de energie pentruîncãlzire).

Este verificator atestat de MCTCºi auditor energetic implicat în reabi-litarea termicã a 4.000 de aparta-mente din Moldova.

În laborator, pe machete, a evi-denþiat efectul de adãpostire creatde clãdire pentru colectoarele solaremontate pe acoperiºuri.

La solicitarea ISPE ºi IMH, a fostmodelatã dispersia penei de fum laCET-urile aflate în construcþie. Deasemenea, a studiat în tunel aerodi-namic riscul de poluare cu hidrogensulfurat, în caz de avarie de diversegrade, la Fabrica de Apã Grea delângã Turnu Severin, stabilind soluþiide protecþie pasivã.

Activitatea ºtiinþificã a fost axatãpe probleme din domeniul fizicii con-strucþiilor. A urmãrit realizarea con-diþiilor esenþiale de igienã, confort,siguranþã în exploatare, eficientizareenergeticã a clãdirilor ºi dezvoltare ainfluenþei umiditãþii asupra conduc-tivitãþii termice a materialelor de con-strucþie; de asemenea, utilizareatermografiei în infraroºu, mãsurareadirectã a presiunii medii exercitatede vânt pe suprafeþele elementelorde construcþii expuse ºi identificareazonelor interioare de condens, prinsimulare numericã 2D.

De menþionat cã prof. AdrianRADU are ºi o activitate publicisticãînsemnatã, cuprinzând peste 200 delucrãri publicate în reviste sauprezentate la diferite manifestãriºtiinþifice interne ºi internaþionale.

Amintim cãrþile publicate (autorsau coautor): Construcþii civile, Ed.Didacticã ºi Pedagogicã, 1976; Con-strucþii de zidãrie ºi beton, Ed.Didacticã ºi Pedagogicã, 1981; volu-mele Clãdiri (la Institutul PolitehnicIaºi); îndrumãtoare de laborator înfizica construcþiilor ºi de aerodina-micã a construcþiilor; manualeleprivind: Satisfacerea exigenþelor deizolare termicã ºi conservare aenergiei în construcþii, 2003; Higro-termicã aplicatã, Ed. Societãþii Aca-demice Matei-Teiu Botez, 2004;Dezvoltarea durabilã în construcþiicivile sub impactul modificãrilor cli-matice, preþului crescând al energieiºi riscului seismic, Ed. SocietãþiiAcademice Matei-Teiu Botez, 2004;Expertizarea ºi auditul energetic alclãdirilor, Ed. Experþilor Tehnici.

Între anii 1990 - 1996 prof. AdrianRadu a avut ºi funcþii de rãspundere,ca decan al Facultãþii de Construcþiiºi Arhitecturã - Universitatea TehnicãGh. Asachi Iaºi. În aceastã calitate aorganizat secþia de Inginerie Civilãcu predare în limbile englezã ºifrancezã ºi a contribuit la reluareaactivitãþii secþiei de Arhitecturã ºiUrbanism cu durata de 4 ani.

Menþionãm cã prof. Adrian RADUeste membru al Comisiilor Inter-naþionale: CIB. W-40 - Heat andMoisture Transfer in Buildings, W-67-Energy Conservation in the BuiltEnviromnent, TG 66 - Energy andthe Built Environment; membru per-manent al Conferinþei profesorilor defizicã a construcþiilor din Europa(timp de 4 ani a fost membru alCNEAA - Comisia 2 de ªtiinþeInginereºti); membru al Academieide ªtiinþe Tehnice din România -Secþia de Construcþii ºi Urbanism;preºedinte al Comisiei regionale de

examinatori pentru auditori energetici.Timp de 6 ani prof. Adrian RADUa fost ºi membru al ConsiliuluiNaþional de Cercetare ªtiinþificã.

Prof. Adrian RADU are meritul dea fi continuat ºi îmbogãþit opera prof.Virgil FOCªA, fiind iniþiatorul ºi rea-lizatorul bazei de cercetare la staþiade încercãri higrotermice ICCPDC -Filiala Iaºi. De remarcat aplicabili-tatea în practicã a studiilor realizatecât ºi formarea unui colectiv care sãcontinue investigaþiile într-un dome-niu de actualitate.

Prof. Adrian RADU - personali-tate de seamã în domeniul fiziciiconstrucþiilor - s-a dãruit profesiei culucrãri ce contribuie la afirmareaºtiinþei ºi tehnicii româneºti în con-strucþii, impunându-se cu o paginãfrumoasã de creaþie.

Onestitatea, obiectivitatea, capaci-tatea de analizã ºi sintezã, dra-gostea de bine ºi de adevãr suntvirtuþi care îi onoreazã activitatea. �


Planºeele cu goluri sferice tip Bubble DeckPROGRAM EXPERIMENTAL

drd. ing. Sergiu CÃLIN, drd. ing. Ciprian ASÃVOAIE -Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Iaºi

PROGRAMUL EXPERIMENTALCercetarea pe care o iniþiem are

la bazã studii experimentale care sevor realiza în laboratoarele Facultãþiide Construcþii ºi Instalaþii Iaºi,catedra B.M.T.O.

Programul îºi propune efectuareaunui studiu experimental, referitor lacomportarea unui planºeu din betoncu goluri sferice, aflat în condiþiisimilare de execuþie ºi solicitare cucele existente într-o construcþierealã; acesta presupune realizareaunui element de planºeu monolit lascara 1:1, care va fi supus încãr-cãrilor statice gravitaþionale, în ve-derea cunoaºterii caracteristicilor dedeformare, fisurare ºi cedare. Con-cluziile rezultate vor servi la definireamecanismelor de cedare deosebitde utile în formularea unui modelmatematic adecvat.

Structura presupune realizareaunui element de planºeu din beton

cu goluri sferice tip Bubble Deck,

care reazemã pe patru stâlpi, iar

pentru observarea modului de com-

portare a zonei de contact dintre

stâlpi ºi placã, în vederea stabilirii

unor condiþii raþionale de armare ºi

alcãtuire constructivã, este prevã-

zutã o consolã de aproximativ un metru

pe întreg perimetrul plãcii (fig. 1). [1]

Încastrarea stâlpilor la nivelulpardoselii se realizeazã prin dis-punerea unor grinzi de legãturã întreaceºtia.

Suprafaþa plãcii este de 42,51 mp,structura având un singur nivel, iarînãlþimea totalã fiind de 1,60 m.

Distanþele interax între stâlpi suntde 5 m pe ambele direcþii A x A-B ºiA x 1-2.

Grinzile de legãturã ºi stâlpii ausecþiunea 40 cm x 40 cm, iaracoperirea cu beton este de 2,5 cm.[4], [5]

Planºeul are grosimea de 28 cm

ºi conþine sfere din polipropilenã de

diametru 22,5 cm. Acestea sunt

aºezate între plase care formeazã

niºte module de armãturã cu sfere,

pentru uºurinþã în execuþie. Îmbina-

rea modulelor cu sfere este pre-

vãzutã cu armãturi de continuizare,

conform Agrementului Tehnic. [3]

Prin acest program experimental, se urmãreºte studiul comportãrii sub încãrcãri gravitaþionale aplanºeelor din beton cu goluri sferice (tip Bubble Deck), care sã conducã la obþinerea unor informaþii utileactivitãþii de proiectare.

Sfera preocupãrilor la care se face referire în continuare ar putea fi extinsã pe mãsurã ce însuºirilenoului sistem constructiv vor fi mai bine cunoscute de cãtre proiectanþi ºi investitori.

Cercetãrile de laborator urmãresc, cu precãdere, modul de comportare a zonei de contact dintre stâlpiºi placã pentru stabilirea celor mai raþionale condiþii de armare, în vederea adaptãrii normelor deproiectare existente pentru elemente ºi structuri clasice la condiþiile particulare pe care le prezintã noulsistem constructiv.

În ceea ce priveºte stadiul actual de cunoaºtere pe plan internaþional, precizãm cã în cadrul unorInstitute de Cercetare din Uniunea Europeanã se desfãºoarã numeroase cercetãri referitoare la diverseleprobleme care privesc proiectarea ºi execuþia. Drept urmare, au fost elaborate ºi puse în aplicare ampleprograme de cercetare-experimentare care au permis elaborarea unor metode de calcul ºi tehnologii deproducþie adecvate sistemului.

Importantele avantaje tehnico-economice, ce au rezultat în urma folosirii sistemului Bubble Deck,au stimulat introducerea acestuia în practicã pe scarã largã. [6]

Fig. 1: Plan cofraj element experimental Bubble Deck



Materiale folositeA. - beton autocompactant turnat

monolit, în planºeu, stâlpi ºi grinziºi armãturi PC 52, OB 37, achi-ziþionate cu sprijinul d-lui dir.executiv Robert PRELICZ, SCBUILDCORP - PREFABRICATE ªIBETON, IAªI.

B. - module Bubble Deck.Achiziþionate cu sprijinul d-lui

dir. Daniel JARDA, BUBBLEDECKROMÂNIA.

Armãrile ºi detaliile de execuþieau fost puse la punct în urma cal-culelor realizate intr-un program decalcul automat, unde s-a introdusstructura prezentatã mai sus, stâlpiiconsiderându-se încastraþi la nivelulgrinzilor de fundare. În calitate deelemente verticale de rezistenþã,stâlpii au fost calculaþi ºi dimensio-naþi la eforturile rezultate din calcululstatic. [2]

Placa a fost dispusã direct pe ceipatru stâlpi ºi va fi încãrcatã cu osarcinã uniform distribuitã realizatãprin sistemul de distribuþie prezentatîn figura 2.

Datoritã prezenþei sferelor încomponenþa plãcii, pentru calcululstatic a rezultat un beton cu o greu-tate de 1.650 daN/mc.

S-a realizat discretizarea în ele-mente finite ºi apoi calcul structuriide unde au rezultat diagrame ºihãrþi de tensiune, care sunt redate înfigurile 3 ºi 4.

REALIZAREAMODELULUI EXPERIMENTAL

Execuþia elementului experimen-tal a început în luna septembrie2009. În foto 1 - 6 sunt prezentateo serie de fotografii din timpulexecuþiei.

În tabelul 1 este prezentatmodul de organizare a proiectului.

FEZABILITATEA CONTRIBUÞIILORPOTENÞIALE PROPUSE

Trebuie sã se acorde prioritateproiectãrii ºi execuþiei, în conformi-tate cu realizãrile recente dobânditeprin activitatea practicã ºi cu rezul-tatele de ultimã orã ale cercetãrilorîn domeniu.

Cercetãrile care se vor desfãºuraîn cadrul proiectului rãspund obiec-tivelor majore ale dezvoltãrii meto-delor de calcul ºi a prescripþiilorexistente ale planºeelor din beton cugoluri sferice. Realizarea obiec-tivelor propuse implicã activitãþi dedocumentare, studiu teoretic, cola-borare cu alþi parteneri, colectare ºiprelucrare a rezultatelor obþinute înlaborator ºi chiar in situ.

Fig. 2: Schema de încãrcare pentru placa Bubble Deck

Fig. 3: Modul de discretizare a plãcii

Fig. 4: Hãrþi de tensiune pentru placã

Foto 1: Cofraj grinzi de legãturã

Foto 2: Cofraj placã

Foto 3: Montaj module Bubble Deck

Foto 4: Vedere de ansamblu din timpul turnãrii

Foto 5: Turnare beton autocompactant

Foto 6: Vedere de ansamblu proiect


TRANSFER TEHNOLOGICÎn ceea ce priveºte transferul

tehnologic, ar putea exista posibili-tatea unei colaborãri între Univer-sitatea Tehnicã Gh. Asachi - Iaºi ºiproiectanþi/investitori autohtoni carese ocupã de problematicile menþio-nate în tema de cercetare. Prin inter-mediul acestor colaborãri, se vorputea realiza schimburi de experienþãîntre personalul UTI ºi alte instituþii deînvãþãmânt, cercetare ºi proiectare.

CONCLUZIIRealizarea cercetãrilor circum-

scrise proiectului va conduce larezultate care, valorificate practic,vor avea un impact pozitiv important,sub aspect tehnic, economic ºisocial, concretizat în:

� clarificarea condiþiilor de alcã-tuire care asigurã o anumitã rigidi-tate în plan orizontal a plãcii cugoluri sferice, în baza cãreia plan-ºeul este capabil sã preia ºi sãtransmitã în mod eficient, solicitãrileorizontale (în special cele seismice);

� implicarea în parteneriat a unorcolective din unitãþi de învãþãmântsuperior va asigura o mai bunã sinte-tizare a rezultatelor obþinute.

BIBLIOGRAFIE 1. British Standard - „Precast

concrete products - Floor plates forfloor systems“, BS EN 13747:2005;

2. Design Guide from BubbleDeck - The Biaxial Hollow Deck -The way to new solutions;

3. Agrement Tehnic 007-01/120-2007- Bubble Deck;

4. EN 1992-1-1:2004 Eurocode 2:Design of Concrete Structures;

5. STAS 10107/1-4, 1990-1992„Construcþii civile, industriale ºi agri-cole. Calculul ºi alcãtuirea ele-mentelor structurale din beton, betonarmat ºi beton precomprimat”;

6. www.bubbledeck.com,www.bubbledeck.ro.

Tabelul 1: Obiective ºi activitãþi din cadrul proiectului de cercetare


Cartea tehnicã a construcþieiURMÃRIREA SPECIALÃ A COMPORTÃRII CONSTRUCÞIILOR

ing. Traian Constantin RÃDAN

(Urmare din nr. 55, decembrie 2009)JURNALUL EVENIMENTELOR

1. Evenimentele care se înscriu înjurnal se codificã cu urmãtoarele litereîn coloana 2 „categoria evenimentului“(tabelul 1).

- UC: rezultatele verificãrilor peri-odice din cadrul urmãririi curente.

- US: rezultatele verificãrilor ºimãsurãtorilor din cadrul urmãririi spe-ciale, în cazul în care implicã luareaunor mãsuri.

- M: mãsuri de intervenþie în cazulconstatãrii unor deficienþe (reparaþii,consolidãri, demolãri etc.).

- E: evenimente excepþionale(cutremure, inundaþii, incendii, ploitorenþiale, cãderi masive de zãpadã,prãbuºiri sau alunecãri de teren etc.)

- D: procese verbale întocmite deorganele de verificare, pe fazele deexecuþie a lucrãrilor.

- C: rezultatele controlului privindmodul de întocmire ºi de pãstrare acãrþii tehnice a construcþiei.

Evenimentele consemnate în jurnalcare au corespondent în acte cuprinseîn documentaþia de bazã se prevãd cutrimiteri la dosarul respectiv, menþionân-du-se natura actelor.

INTERVENÞII ÎN TIMPASUPRA CONSTRUCÞIEI

Intervenþiile în timp asupra con-strucþiilor au ca scop:

� menþinerea construcþiilor la nivelulnecesar cerinþelor;

� asigurarea funcþiunilor construc-þiilor, inclusiv prin extinderea sau modi-ficarea funcþiunilor iniþiale ca urmare amodernizãrii.

Controlul stãrii construcþiilor are caobiect identificarea degradãrilor sauavariilor produse în exploatare, prinverificarea modului cum este întreþi-nutã ºi cum se comportã construcþia.Controlul stãrii construcþiilor, în vede-rea planificãrii lucrãrilor de întreþinereºi reparaþii curente, se va încadra înprogramul urmãririi comportãrii în timpa construcþiilor, executându-se celpuþin anual.

Controlul stãrii construcþiilor seexecutã, de regulã, fãrã întrerupereaexploatãrii. În cazul în care acest con-trol nu se poate efectua decât prinîntreruperea funcþionãrii construcþiilor,el se va efectua numai în perioadeleplanificate de întrerupere (reparaþiicurente, reparaþii capitale) sau ocazi-onale (dupã fenomene naturale sauevenimente locale) ºi numai pe bazaaprobãrii forului îndreptãþit sã ia deci-ziile respective.

1. Lucrãri de întreþinereLucrãrile de întreþinere sunt deter-

minate de uzura sau degradarea nor-malã ºi au ca scop menþinerea stãriitehnice a construcþiilor. Lucrãrile deîntreþinere constau în efectuarea, peri-odic, a unor remedieri sau reparãri alepãrþilor vizibile ale elementelor de con-strucþie - finisaje, straturi de uzurã,straturi ºi învelitori de protecþie - sauale instalaþiilor ºi echipamentelor,inclusiv înlocuirea unor piese uzate.

Urmãrirea specialã este o activitate de constatare a comportãrii construcþiilor care priveºte mãsurarea,înregistrarea, prelucrarea ºi interpretarea sistematicã a parametrilor ce definesc mãsura în care construcþiile îºimenþin cerinþele de rezistenþã, stabilitate ºi durabilitate stabilite prin proiecte.

Urmãrirea specialã a comportãrii construcþiilor se instituie la:� construcþii noi, de importanþã deosebitã sau excepþionalã stabilitã prin proiect;� construcþii în exploatare cu evoluþii periculoase, fiind recomandatã de rezultatele unei expertize tehnice

sau a unei inspectãri extinse;� cererea proprietarului, a I.S.C. sau a organismelor recunoscute de acesta pe domenii de specialitate.Urmãrirea specialã a comportãrii construcþiilor se efectueazã cu mijloace de observare ºi mãsurare

complexe ºi specializate, adaptate obiectivelor specifice fiecãrui caz în parte ºi þinând seama de prevederilereglementãrilor în vigoare.

Activitatea de urmãrire specialã are un caracter permanent sau temporar, durata ei stabilindu-se de la caz lacaz, în conformitate cu prevederile proiectului prin care a fost instituitã urmãrirea specialã.

Instituirea urmãririi speciale asupra unei construcþii se comunicã de cãtre investitor, proprietar sauutilizator cãtre Inspectoratul Judeþean.

Tabelul 1

Fig. 1: Fluxul documentelor în cadrul activitãþii de urmãrire a comportãrii construcþiilor

2. Lucrãri de reparaþiiLucrãrile de reparaþii sunt determi-

nate de producerea unor degradãriimportante ºi au ca scop menþinereasau îmbunãtãþirea stãrii tehnice aconstrucþiilor.

Principiile care stau la baza aces-tor tipuri de lucrãri sunt:

� soluþiile se stabilesc numai dupãcunoaºterea stãrii tehnice a construcþi-ilor, inclusiv a cauzelor care au produsdegradãri, iar dacã este cazul, ca rezul-tat al expertizãrii tehnice (vezi detaliiledin notã);

� condiþiile de lucru impun o atenþiesporitã privind asigurarea calitãþiilucrãrilor.

3. Lucrãri de modernizareLucrãrile de modernizare, inclusiv

extinderile, sunt determinate deschimbarea cerinþelor faþã de con-strucþie sau a funcþiunilor acesteia ºi

se pot realiza cu menþinerea sauîmbunãtãþirea stãrii tehnice a con-strucþiilor.

Soluþiile vor avea în vedere inter-dependenþa dintre construcþie - parteaexistentã - ºi lucrãrile noi care se vorexecuta, atât pe ansamblu, cât ºi local.

POSTUTILIZAREACONSTRUCÞIILOR

Declanºarea activitãþii din etapa depostutilizare a unei construcþii începeodatã cu iniþierea acþiunii pentru desfi-inþarea acelei construcþii.

Aceasta se realizeazã:� la cererea proprietarului;� la cererea administratorului con-

strucþiei, cu acordul proprietarului;� la cererea autoritãþilor adminis-

traþiei publice locale, în cazurile în care:- construcþia a fost realizatã fãrã

autorizare de construire;

- construcþia nu prezintã siguranþãîn exploatare ºi nu poate fi reabilitatãdin acest punct de vedere;

- construcþia prezintã pericol pentrumediul înconjurãtor ºi nu poate fireabilitatã pentru a se elimina acestpericol; cerinþele de sistematizare pen-tru utilitate publicã impun necesitateadesfiinþãrii construcþiei.

Desfãºurarea activitãþilor ºi lucrã-rilor din etapa de postutilizare a con-strucþiei se efectueazã pe baza uneidocumentaþii tehnice ºi a unei autori-zaþii de desfiinþare eliberate de autori-tãþile competente, conform legii.

Conþinutul documentaþiei privindurmãrirea corespunzãtoare a fiecãruiamplasament se aflã stocat pe suportmagnetic, urmând ca la situaþia actua-lizatã sã se poatã apela de la orice ter-minal din baza de date respectivã.

NOTÃ:Exemplu: În cazul expertizei tehnice efectuate la anumite elemente de construcþie, metalice, din cadrul unei hale metalice

aflate în exploatare, expertiza se executã în baza unui CONTRACT (obligatoriu pentru oricare situaþie expertizatã). Firma spe-cializatã în astfel de expertize, asupra cãreia e bine sã ne informãm ºi la Inspectoratul de Stat în Construcþii, trebuie sã fie abili-tatã iar expertul tehnic sã aibã atestat valabil la data solicitãrii acestuia. Colectivul de specialiºti care asigurã calculele structuraleºi investigaþiile necesare, de asemenea sã fie alcãtuit din ingineri - specialitatea: Rezistenþã ºi verificatori de proiect corespunzãtoriexpertizei solicitate. Dupã finalizare, concluziile sunt cuprinse, detaliat (motivarea expertizei, încadrarea clãdirii conform P100 - 92,descrierea construcþiei, date privind modul cum a fost respectat proiectul construcþiei expertizate, rezultatele investigaþiilor dinteren, date ºi ipoteze de bazã necesare verificãrilor prin calcul - concluzii, consultarea Cãrþii tehnice a construcþiei pentru a seconstata intervenþiile fãcute pe parcursul exploatãrii, punctul de vedere al expertului semnat ºi ºtampilat cu ºtampila de experttehnic, imagini foto, rezultatele grafice ale analizei structurale) într-un REFERAT DE EXPERTIZÃ TEHNICÃ.


Soluþii de evitare a falimentului în România

av. Marius Vicenþiu COLTUC - Casa de avocaturã Coltuc

Societãþile comerciale care audatorii ar putea încheia o înþelegerecu creditorii, pentru a se redresa dinpunct de vedere financiar. În acestsens, Camera Deputaþilor va dez-bate un proiect de lege privind con-cordatul preventiv.

Legea se va aplica pentru urmã-torii debitori:

� societãþi comerciale, inclusivsocietãþile la care statul sau o insti-tuþie a administraþiei publice localedeþine totalitatea sau majoritateaacþiunilor sau pãrþilor sociale;

� organizaþii cooperatiste decredit, de consum ºi meºteºugãreºti;

� persoane fizice, care exercitãacte de comerþ individual sau în aso-ciaþii familiale;

� regii autonome;� societãþi agricole;� grupuri de interes economic;� asociaþii ºi fundaþii.Nu vor putea solicita procedura

concordatului preventiv urmãtoriidebitori:

� debitorul împotriva cãruia s-apronunþat o hotãrâre definitivã ºi ire-vocabilã de condamnare pentru ban-crutã simplã sau frauduloasã;

� debitorul împotriva cãruia a fostdeclaratã procedura de faliment, înultimii 5 ani anteriori cererii;

� debitorul care într-o perioadãde 3 ani anteriori datei de înregis-trare a cererii a mai beneficiat deprocedura concordatului preventiv.

DOUÃ SOLUÞII MODERNE:CONCORDATUL ªI MANDATUL AD-HOC

Concordatul este un mecanismde evitare a insolvenþei ºi constãîntr-o înþelegere între debitor ºi cre-ditori cu privire la modul în care debi-torul aflat în dificultate financiarã îºiva plãti datoriile.

Mandatul ad-hoc este o pro-cedurã confidenþialã, declanºatã lacererea debitorului, prin care un„mandatar ad-hoc“, desemnat de in-stanþã, negociazã cu creditorii înscopul realizãrii unei înþelegeri întreunul sau mai mulþi dintre aceºtia ºidebitor, în vederea depãºirii stãrii de

dificultate în care se aflã între-prinderea acestuia din urmã.

Concordatul preventiv este uncontract încheiat între debitor, pe deo parte, ºi creditorii care deþin celpuþin douã treimi din valoarea cre-anþelor acceptate ºi necontestate,pe de altã parte. Prin concordatulpreventiv debitorul propune un plande redresare a întreprinderii sale ºide acoperire a creanþelor creditorilorîmpotriva sa iar creditorii acceptã sãsprijine eforturile debitorului dedepãºire a dificultãþii în care se aflãîntreprinderea debitorului.

Poate recurge la procedura deconcordat preventiv orice debitor, cuanumite excepþii prevãzute de legecum ar fi fapte înscrise în cazierulfiscal sau dacã împotriva debitoruluia mai fost deschisã procedura insol-venþei cu 5 ani anteriori ofertei deconcordat preventiv etc.

DESCHIDEREA PROCEDURIIªI OFERTA DE CONCORDAT PREVENTIV

Debitorul poate introduce la tri-bunalul competent o cerere dedeschidere a procedurii de concor-dat preventiv prin care va propune ºiun conciliator provizoriu, dintre prac-ticienii în insolvenþã.

În termen de 30 de zile de la nu-mirea sa de cãtre judecãtorul sindic,conciliatorul elaboreazã, împreunãcu debitorul, lista creditorilor ºi ofertade concordat preventiv.

Conciliatorul, al cãrui onorariu vafi suportat din averea debitorului, aremai multe atribuþii, printre care întoc-mirea tabloului creditorilor, care


include ºi creditorii contestaþi sau alecãror creanþe sunt în litigiu ºi tabloulcreditorilor concordatari; elaborarea,împreunã cu debitorul, a ofertei deconcordat; convoacã adunarea credi-torilor concordatari; supravegheazãîndeplinirea obligaþiilor asumatede cãtre debitor prin concordatulpreventiv etc.

Oferta de concordat preventiv va fidepusã la tribunal ºi se notificã de cãtreconciliatorul provizoriu creditorilor prinmijloace rapide de comunicare, ceasigurã posibilitatea verificãrii recepþieiofertei de concordat.

De asemenea, oferta de concor-dat preventiv va cuprinde ºi proiectulde concordat preventiv, la care sevor anexa declaraþia debitoruluiprivind starea de dificultate finan-ciarã în care se aflã, precum ºi listacreditorilor cunoscuþi, inclusiv cei alecãror creanþe sunt contestate inte-gral sau parþial, cu precizarea cuan-tumului ºi a garanþiilor acceptate dedebitor.

PROIECTULDE CONCORDAT PREVENTIV

Acesta trebuie sã prezinte, înmod detaliat:

a) situaþia analiticã a activului ºi apasivului debitorului, certificatã deun expert contabil sau, dupã caz,auditatã de un auditor, autorizatpotrivit legii;

b) cauzele stãrii de dificultatefinanciarã ºi mãsurile luate de de-bitor pentru depãºirea acesteia pânãla depunerea ofertei de concordatpreventiv;

c) proiecþia evoluþiei financiar-contabile pe urmãtoarele 6 luni.Proiectul de concordat preventiv tre-buie sã includã un plan de redresarecare prevede cel puþin urmãtoarelemãsuri:

- reorganizarea activitãþii debito-rului, prin mãsuri precum: restruc-turarea conducerii debitorului,

modificarea structurii funcþionale,reducerea personalului sau orice altemãsuri considerate a fi necesare;

- modalitãþile prin care debitorulînþelege sã depãºeascã starea dedificultate financiarã, precum: majo-rarea capitalului social, împrumutbancar, obligaþional sau de altãnaturã, înfiinþarea sau desfiinþareaunor sucursale sau puncte de lucru,vânzarea de active, constituirea degaranþii;

- procentul preconizat de satis-facere a creanþelor, care nu poate fimai mic de 50%, urmare a imple-mentãrii mãsurilor de redresare pro-puse; în acest scop, debitorul poatepropune mãsuri precum: amânãrisau reeºalonãri la plata creanþelorcontra sa, ºtergerea în tot sau înparte a unor creanþe sau numai adobânzilor ori a penalitãþilor deîntârziere, compensãri, novaþii prinschimbare de debitor; pentru obliga-þiile fiscale de platã propunerile deamânãri, ºtergeri, eºalonãri, reeºa-lonãri ºi reduceri parþiale se pot facenumai cu respectarea prevederilorlegale în materia ajutorului de stat;în aceastã situaþie este nevoie deacordul expres al Agenþiei Naþionalede Administrare Fiscalã, acord caretrebuie exprimat în termen de 30 dezile; în caz contrar acordul seprezumã;

- termenul-limitã pentru satisfa-cerea creanþelor stabilite prin concor-dat nu poate depãºi 18 luni de la dataîncheierii concordatului preventiv.

ÎNCHEIEREA, CONSTATAREAªI OMOLOGAREA

CONCORDATULUI PREVENTIVDebitorul va putea sã ajungã la o

înþelegere cu toþi creditorii sãi saucu o majoritate calificatã a acestora.Creditorii disidenþi nu vor putea fiobligaþi sã accepte concordatul,însã publicarea acestuia le va opridreptul unei urmãriri silite indivi-duale pe perioada de executare aconcordatului.

În vederea exercitãrii votului

creditorilor asupra proiectului de

concordat preventiv, debitorul poate

organiza una sau mai multe ºedinþe

colective sau individuale de nego-

ciere cu creditorii, în prezenþa conci-

liatorului propus de debitor. Creditorii

voteazã, în principiu, prin corespon-

denþã. Votul favorabil necondiþionat

asupra concordatului preventiv are

valoare de acceptare a concordatului.

Orice condiþionare a votului este

consideratã vot negativ.

Concordatul preventiv se consi-

derã aprobat de creditori dacã sunt

întrunite voturile creditorilor ce re-

prezintã majoritatea de douã treimi

din valoarea creanþelor acceptate ºi

necontestate. În cazul în care nu se

întruneºte majoritatea prevãzutã,

debitorul are dreptul ca, dupã tre-

cerea a minimum 30 de zile, sã facã

o nouã ofertã de concordat preventiv.

Creditorii care au votat împotriva

concordatului preventiv pot cere

anularea contractului, în termen de

15 zile de la data menþionãrii concor-

datului în registrul comerþului.

Pentru a face opozabil concor-

datul preventiv creditorilor nesem-

natari, inclusiv creditori necunoscuþi

sau contestaþi, conciliatorul poate

cere judecãtorului-sindic omologarea

concordatului. Dispunând omologa-

rea, judecãtorul-sindic suspendã

toate procedurile de executare silitã.

La cererea conciliatorului, sub condi-

þia acordãrii de garanþii creditorilor

de cãtre debitor, judecãtorul-sindic

poate impune creditorilor nesemna-

tari ai concordatului preventiv un ter-

men de maximum 18 luni de

amânare a scadenþei creanþei lor,

perioadã în care nu vor curge do-

bânzi, penalitãþi, precum ºi orice alte

cheltuieli aferente creanþelor. �


În actualitate: clãdirile pasive!dr. arh. Ruxandra CRUÞESCU - director general Institutul pentru Case Pasive

Din studiile fãcute de specialiºtii din domeniu, rezultã cãpânã în anul 2020 omenirea va avea nevoie de un plus deenergie de pânã la 59% - 60% faþã de momentul actual.

Aceastã creºtere se va plia pe situaþia în care în viitorenergia va fi:

� greu de procurat;� disponibilã în cantitãþi mici;� extrem de scumpã.Iatã de ce, în ansamblul dezvoltãrii durabile globale, se

impune exploatarea ºi utilizarea resurselor fiecãrei þãri înparte ºi apelarea la tehnologii noi, eficiente energetic ºinepoluante, care sã contribuie la diminuarea producerii degaze cu efect de serã. Aceste tehnologii trebuie puse lapunct în timpul cel mai scurt pentru a face posibilã, treptat,trecerea la noile resurse energetice, reprezentate de energiileregenerabile, ecologice, prietenoase cu mediul înconjurãtorºi într-un viitor cât mai apropiat posibil sã conducã laobþinerea ºi menþinerea unei independenþe energetice.

Sigur, acestea necesitã investiþii extrem de mari,precum ºi timp, pentru realizarea ºi implementarea lor înrealitatea concretã.

În acest sens, în þara noastrã a fost aplicat un conceptgermano-suedez de eficienþã energeticã în construcþii, ceare în vedere maximum de confort cu consumuri minime deenergie. Conceptul este cunoscut în toata lumea sub denu-mirea de Casã/clãdire pasivã, ca standardul de construirepentru clãdiri eficiente energetic.

Avantajele unei clãdiri pasive?Consumuri reduse de combustibili, echivalentul a

maximum 1,5 l combustibil lichid sau 1,5 mc gaz pe metrulpãtrat de suprafaþã utilã, adicã echivalentul a 15 KWh.

Necesarul anual de energie a unei clãdiri pasive nu tre-buie sã depãºeascã 15 KWh/mp an.

O clãdire pasivã aduce numai avantaje beneficiarilor finali:� diminuarea cu peste 80% a necesarului de energie;� o reducere substanþialã a gradului de poluare în com-

paraþie cu clãdirile clasice existente.� confort interior excelent la orice orã din zi sau din

noapte;� cheltuieli minimale de întreþinere pe toatã durata de

existenþã a acelei clãdiri.Trebuie precizat foarte clar faptul cã preþul de cost al

unei clãdiri se calculeazã corect þinând seamã de cheltu-ielile de construire propriu-zise ºi cheltuielile de întreþinerea acelei clãdiri pentru o perioadã de minim 20 - 30 de ani.Fãcând corect aceastã comparaþie între o clãdire pasivã ºiuna în sistem clasic, rezultatul este net în favoarea clãdirilorpasive, în care confortul este în permanenþã asigurat, deoa-rece este eficient gândit încã din faza de proiectare ºi atentcontrolat în permanenþã pe toatã perioada de existenþã aacelei clãdiri.

Sistem de ventilaþie controlatã cu recuperare de cãldurãO caracteristicã esenþialã a unei clãdiri pasive este

faptul cã în permanenþã existã aer proaspãt la temperaturapotrivitã, în fiecare secundã, asigurat de o instalaþie de ven-tilaþie cu recuperare de cãldurã în procent de minim 60% ºimergând pânã la 80% - 90%.

În acest fel, oamenii ce îºi desfãºoarã activitatea într-oclãdire pasivã sunt, de fapt, extrem de activi, datoritã con-diþiilor excelente de confort interior asigurate.

Prima casã-locuinþã unifamilialã-pasivã a fost realizatãîn România în anul 2004 în satul Burluºi, com. Ciofrângeni,jud. Argeº, iar prima clãdire pasivã de birouri la Bragadiru,ªos. Alexandriei nr. 292, judeþul Ilfov. Aceste douã clãdiripot fi vizitate de cãtre cei interesaþi, pentru aceasta fiindorganizate ºi anunþate programe de vizitare pe site-urilerespective ºi în presã: „zilele uºilor deschise“ ºi „zilele inter-naþionale ale clãdirilor pasive“. Clãdirea de birouri dinBragadiru poate fi vizitatã ºi în timpul sãptãmânii , de lunipânã vineri, în timpul programului de lucru al firmei Amvic.

Pentru cei interesaþi, Institutul pentru Case Pasive, recentînfiinþat, oferã:

� proiectarea clãdirilor pasive;� cursuri pentru proiectarea clãdirilor pasive;� cursuri pentru constructori de clãdiri pasive;� consultanþã ºi proiectarea de soluþii pentru reabilitarea

clãdirilor existente respectând standardul de clãdiri pasive;� audit energetic al clãdirilor existente;� promovarea conceptului de clãdiri pasive în România.Primele realizãri de clãdiri pasive din România au fost

prezentate deja la Congresul de clãdiri pasive de la Bruxelles- septembrie 2008, ºi la a 13-a Conferinþã Internaþionalã declãdiri pasive de la Frankfurt - aprilie 2009.

Pentru a avansa cât mai curând ºi într-un ritm cât maisusþinut pe linia promovãrii clãdirilor pasive ºi în þara noas-trã, institutul recomandã adoptarea cât mai repede cuputinþã a standardului de clãdiri/case pasive pentru toateconstrucþiile noi, indiferent dacã acestea sunt investiþiibugetare sau particulare.

� stimularea de cãtre statul român a tuturor celor impli-caþi în construirea unei case pasive, începând de la proiec-tant (prime în bani), constructor (facilitãþi pentru activitateade execuþie), producãtori de materiale de construcþii(stimulãri materiale ºi tarife preferenþiale la materii prime,utilitãþi), pânã la proprietari (impozite mai mici sau chiarscutire de impozite), care sã recunoascã calitatea net supe-rioarã a investiþiei pe care acesta a fãcut-o.

Prima casã pasivã din România a fost realizatã înanul 2004 la Burluºi, com. Ciofrângeni, jud. Argeº

Prima clãdire pasivã din România a fost realizatãîn Bragadiru, jud. Ilfov

Ansamblu de case pasive sociale -Adunaþii Copãceni, jud. Ilfov (proiect)

Un astfel de standard este necesar deoarece:� eficienþa energeticã reduce costurile legate de

energie;� creºte rentabilitatea utilizãrii energiei electrice;� oferã ocupanþilor clãdirilor confort optim;� reduce impactul asupra mediului natural.La nivel de stat, standardul de construire pentru clãdiri

pasive este important ºi necesar pentru viitorul energetic alRomâniei. Banii bugetari vor fi în acest fel investiþi ºi nunumai cheltuiþi. Cel puþin pentru investiþiile bugetare îndomeniul construcþiilor - locuinþe sociale, ºcoli, grãdiniþe,creºe, cãmine, spitale etc., acest lucru devine extrem deinteresant prin faptul cã statul, în calitate de proprietar alrespectivelor clãdiri va fi interesat sã aibã cheltuieli deîntreþinere a acestora cât mai reduse. În acest fel, se vorelibera fonduri importante bugetare ce vor putea fi folositeîn alte domenii, precum cercetare, culturã, învãþãmânt etc.

La ora actualã existã cca 15.000 de clãdiri pasive întoatã Europa, dintre care cca 8.000 doar pe teritoriul Germaniei.

Listate pe site-ul www.passiv.de sunt 1.302 clãdiripasive (la data de decembrie 2009), majoritatea în þãri caGermania, Austria, Suedia, Norvegia, Finlanda, Franþa º.a.

219 dintre cele 1302 listate ca fiind clãdiri pasive deþincertificatul de clãdire pasivã emis de Passivhaus InstitutDarmstadt.

Constatãm cã în þãri în care legislaþia oferã efectivcâteva avantaje proprietarilor de clãdiri pasive, aceºtiapreferã doar sã deþinã în mod real o astfel de clãdire,recunoscindu-i implicit enormele avantaje.

Dintre cei cca 8.000 de proprietari, 1.302 au ales sã-ºilisteze realizãrile pe un site recunoscut, de specialitate.

Dintre cei 1.302 listaþi, 219 posedã certificatul de clãdirepasivã emis de un institut de specialitate.

Analizând situaþia descrisã, rezultã interesul clar de adeþine în mod real o clãdire pasivã, care sã nu polueze, sãutilizeze cât mai puþinã energie (iar aceea sã fie pe cât posibil

energie obþinutã din surse regenerabile) ºi care sa aibãcosturi minime de întreþinere pe toatã durata de existenþã.

Interesul pentru listarea pe un site de specialitate saupentru solicitarea ºi obþinerea unui certificat de clãdirepasivã este relativ scãzut.

Motivul: lipsa legislaþiei adecvate care sã ofere condiþiinet avantajoase proprietarilor de clãdiri pasive, în concor-danþã cu capacitatea nepoluantã a acestora, în condiþiileactuale de schimbãri climatice cu consecinþe dramaticeasupra planetei.

Obiectivele þintã ale Institutului pentru Case Pasive dinRomânia:

� Concentrare pe acþiune;� Formarea de specialiºti locali în toatã România.În acest sens, propunem crearea cadrului legislativ care

sã promoveze conceptul de casã pasivã ca standard deproiectare ºi construire atât pentru clãdirile noi, cât ºi pentruclãdirile vechi ce trebuie reabilitate termic. În cazul clãdirilorexistente, este posibil ca acest standard sã nu mai poatã fiatins, însã, chiar dacã ne apropiem foarte mult de el, este unenorm câºtig. În încheiere, recomandãm ca acest standardde construire sã fie implementat ºi în þara noastrã, în etape,corespunzãtoare nivelului de dezvoltare ºi posibilitãþilormateriale, stimulând toatã echipa ce a contribuit la crearearespectivei clãdiri ºi evidenþiind ºi popularizând avantajelepe care aceasta le aduce proprietarilor ºi mediului încon-jurãtor. În acest fel, vom contribui ºi noi, cu o parte destulde importantã la o dezvoltare durabilã, pe criterii ecologice,prin folosirea de energii regenerabile nepoluante, pãstrândplaneta noastrã cât mai verde ºi mai curatã pentru generaþiileviitoare.

Sã începem chiar de astãzi sau dacã ar fi posibil chiarde ieri! �


PREVEDERILE ESENÞIALEALE CONTRACTELOR DE CONSULTANÞÃ

Definirea perspectivelorEste necesar ca definirea misiu-

nii sau lucrãrii sã fie sintetic ºi clarfãcutã în condiþiile de contract, cuprecizãri privind derularea în timp alucrãrilor ºi a plãþilor precum ºi aobligaþiilor între pãrþi.

Elaboratorul contractului trebuiesã cunoascã bine lucrarea, modul derealizare în timp, astfel ca sã pre-cizeze ºi sã fixeze perspectivaderulãrii acþiunii.

Definirea perspectivelorîn faze succesive

În majoritatea cazurilor, o activi-tate de consultanþã poate fi organi-zatã în faze succesive.

Aceste faze trebuie descrise sufi-cient de clar în condiþiile de contract.De asemenea, sã fie precizatetermenele de execuþie, plãþile succe-sive etc.

Este posibil ca o fazã ulterioarãsã nu poatã fi descrisã decât dupãîncheierea fazei anterioare, de rezul-tatul acesteia depinzând conþinutulfazei ulterioare. În acest caz se pre-vãd condiþiile contractuale pentruîntreaga lucrare, descrierea, plãþile,termenul etc. Contractul se încheienumai pentru prima fazã, pãrþile

angajându-se prin contract sã reali-zeze împreunã întreaga lucrare.

Schimbãri de perspectivãEste posibil ca pe parcursul reali-

zãrii contractului de consultanþã sãfie necesare schimbãri de soluþii,programe, termene, analize supli-mentare, studii complementare,expertize etc.

Schimbãrile de perspectivã, caurmare a unor evenimente nepre-vãzute din cauze tehnice sau eco-nomice sunt, în unele situaþii,inevitabile.

Aceste schimbãri pot fi suficientde importante pentru a modificaangajamentele anterioare prevãzuteîn contract.

Ca urmare, în condiþiile contrac-tuale se vor prevedea articole caresã permitã amendamente la con-tract, ce vor reflecta schimbãrilenecesare.

Desemnarea personaluluiresponsabil

Se recomandã ca douã persoanesã fie desemnate responsabile, unareprezentând clientul ºi cealaltã soci-etatea consultantului. Acestea vor fiabilitate cu luarea deciziilor privindexecutarea sau modificarea clauzelor

din contract, numele lor fiind comuni-cat între pãrþi printr-un schimb descrisori.

Se recomandã ca persoaneleresponsabile din partea investitoruluiºi a consultantului sã fie implicate înproblemele lucrãrii încã de la fazelede selecþionare a consultantului.

Orice schimbare a persoanelorresponsabile se va comunica întrepãrþi.

De multe ori între pãrþi se comu-nicã ºi numele înlocuitorilor per-soanelor responsabile.

Este, totuºi, de dorit sã i se laseconsultantului libertatea de aschimba personalul dupã nece-sitãþile sale, aceasta stipulându-seîn condiþiile contractuale.

Responsabilitatea consultantuluiContractul va avea clauze spe-

ciale ºi clare cu privire la respon-sabilitatea consultantului.

De asemenea, se vor prevedeaclauze care sã precizeze deciziileconsultantului pentru care acesta estenecesar sã informeze sau sã obþinãaprobarea clientului. În aceastã cate-gorie se înscriu: alegerea unor soluþiice genereazã costuri ºi responsabi-litãþi importante, alegerea subcontrac-torilor, furnizorilor, asociaþilor etc.

Consultanþaîn investiþii-construcþii (XIV)

CONTRACTUL DE CONSULTANÞÃ

ing. Petre IONIÞÃ

Relaþiile ºi obligaþiile reciproce între consultant ºi client trebuiesc precizate foarte clar, în scris, înaintede începerea executãrii lucrãrii, printr-un CONTRACT între pãrþi, care poate fi numit ºi ACORD.

Contractul poate fi:a) Contract însoþit de condiþii generale ºi speciale de contractareb) Contract complet, într-un singur document, care include cele trei pãrþi precizate la punctul a).În general, inginerii consultanþi preferã forma „a“.În oricare dintre forme, pãrþile care negociazã contractul trebuie sã prevadã cã ºi alte persoane pot

interpreta termenii ºi articolele. Este, deci, indispensabil ca fiecare articol sã fie prezentat corect ºi com-plet formulat iar contractul ºi condiþiile de contract sã fie clare, simple, concise ºi complete.

Nu este recomandatã o dezvoltare exageratã a condiþiilor contractuale, aceasta conducând de multe orila confuzii ºi contradicþii.

În majoritatea cazurilor, consultantul este cel care pregãteºte proiectul de acord ºi condiþiile generaleºi speciale de contractare. Este important sã fie descrise succesiunea ºi termenele derulãrii, conþinutullucrãrilor, informaþiilor ºi documentelor care se vor furniza periodic clientului iar modul ºi condiþiile deplatã sã fie prevãzute clar, concis ºi sã fie elaborate de profesioniºti.



Informaþii furnizate de cãtre clientEste foarte important ca benefi-

ciarul sã transmitã la timp toateinformaþiile necesare consultantului.Se vor prevedea clauze speciale înacest sens.

La rândul sãu, consultantul, con-form prevederilor codului de onoare,va considera aceste informaþii confi-denþiale.

Servicii în sarcina clientuluiSunt frecvente situaþiile în care

clientul pune la dispoziþia consultan-tului diverse facilitãþi ºi servicii ca:birouri, transport, cazare, scutiri detaxe etc.

Se recomandã ca aceste facilitãþisã fie înscrise în contract. La rândulsãu, consultantul va þine seama lastabilirea preþului de aceste facilitãþi.

Analize ºi revizuiriPeriodic, între reprezentanþii

clientului ºi ai consultantului se vororganiza analize referitoare la mer-sul lucrãrilor, ºi, ca urmare, de comunacord, se vor lua unele decizii derevizuire a soluþiilor, termenelor, cos-turilor etc.

Ambele pãrþi se vor strãdui caîntâlnirile sã aibã loc la termenelestabilite ºi cu participarea necesarã.

RapoarteConsultantul va transmite clien-

tului rapoarte periodice care sãinformeze despre mersul lucrãrilor.

De regulã, rapoartele se vorîntocmi ºi transmite la încheiereafiecãrei etape a execuþiei lucrãrii,termenele acestora înscriindu-se încontract.

De asemenea, consultantul vatransmite clientului note ºi rapoarteintermediare, mult mai frecvente,pentru buna informare a acestuia.

Valabilitatea contractuluiContractul va stipula în mod

expres termenul de valabilitate alacestuia.

De asemenea, în condiþiile con-tractuale se va prevedea posibili-tatea revizuirii termenului stabilitiniþial ºi consecinþele necesare aces-tei revizuiri.

Reînnoirea sau extindereavalabilitãþii contractului

Prin condiþiile contractului se vaprevedea ºi posibilitatea de reînnoiresau extindere a contractului, pre-cizându-se ºi modul de stabilire aextinderii onorariilor pentru consultant.

Anularea în cursul execuþiei a lucrãriiSe vor prevedea clauze prin care

pãrþile pot sã punã capãt contrac-tului, durata preavizului, plãþilecuvenite consultantului pânã la dataîncetãrii activitãþii lui etc.

Drepturi de multiplicareDe regulã, în contract se pre-

cizeazã cã drepturile de multiplicare adocumentelor care vizeazã lucrareaºi relaþiile între pãrþi sunt exclusiv aleclientului ºi consultantului.

Legislaþia care guverneazãcontractul

În funcþie de zona în care se exe-cutã lucrarea ºi de locul undefuncþioneazã clientul ºi consultantul,se va preciza legislaþia care guver-neazã contractul, limba care se vafolosi etc.

Condiþii de platãPeriodic sau pentru fiecare etapã

succesivã a lucrãrii se vor prevedeaprin contract plãþi ale clientului înfavoarea consultantului.

Se vor face precizãri asupra valo-rilor, a modalitãþilor de platã, felulmonedei, transferul în strãinãtate,impozite, taxe, asigurãri, etc. în sarcinaclientului sau a consultantului.

Garanþia de bunã execuþieDe regulã, nu se solicitã garanþie

pentru serviciile de consultanþã.Asociaþiile profesionale se opun, îngeneral, acesteia.

Dacã se convine totuºi între pãrþio garanþie, atunci se recomandã caaceasta sã se constituie dintr-unprocent din onorarii, cu reþineri suc-cesive.

Sunt ºi situaþii în care, pentrumãrirea prestigiului sãu, consultantuldepune o garanþie bancarã înnumele clientului, prin care garan-teazã, de fapt, capabilitatea ºi repu-taþia sa.

Garanþii de platãConsultantul poate solicita clien-

tului garanþii de platã, fie printr-unacreditiv, fie printr-un document princare sã garanteze existenþa fondurilornecesare plãþilor cãtre consultant.

Neîndeplinirea obligaþiilorPrin condiþiile contractului se pot

prevedea clauze de penalizare aconsultantului ºi a investitorului pen-tru întârziere sau neîndeplinireasarcinilor contractuale care le revin.

Arbitraj Toate acordurile de contract vor

conþine clauze privitoare la diver-genþele care pot sã aparã între clientºi consultant, pe parcursul derulãriicontractului.

Se vor preciza numele arbitrului,locul ºi modalitatea de arbitraj.Clauze speciale referitoare la lucrãri

în care consultantul acþioneazãºi ca antreprenor (contracte la cheie)

Sunt mai rare situaþiile în careconsultantul poate fi ºi antreprenor.

Sunt situaþii în care se declarãincompatibilã cumularea funcþiuniide consultant cu cea de antreprenor.Enumerãm mai jos câteva servicii ºigradul de compatibilitate:

� Consultant + proiectant - com-patibil;

� Proiectant + antreprenor* -compatibil;

* (Contract la cheie condiþionatde verificarea ºi aprobarea proiectu-lui de cãtre un consultant indepen-dent ºi/sau de cãtre investitor)

� Antreprenor + elaborarea deta-liilor de execuþie** - compatibil;

** (Condiþionat de aprobareadetaliilor de cãtre un consultant inde-pendent)

� Consultant + Proiectant + Antre-prenor *** - incompatibil;

***Aceastã variantã poate fi com-patibilã în situaþia în care consultan-tul este independent, subcontractantal investitorului.

CONTRACTUL ªI CONDIÞIIGENERALE DE CONTRACTARE

În anexele nr. 1, nr. 2 ºi nr. 3 seprezintã:

� CONTRACT (formular tip con-tract);

� CONDIÞII GENERALE DE CON-TRACTARE (condiþii standard);

� CONDIÞII SPECIALE DE CON-TRACTARE (condiþii de aplicabilitatespeciale);

� ANEXELE A, B ºi C;Aceste documente contractuale,

care au caracter refolosibil, au fostelaborate în conformitate cu „Mode-lul de contract pentru servicii încheiatîntre client ºi inginerul consultant“elaborat de FIDIC;

Documentele prezentate suntrecomandate pentru uzul general, înscopul contractãrii serviciilor deconsultanþã ºi vizeazã lucrãri deinvestiþii-construcþii sau mai multeservicii;


� Documentaþii care vizeazãetapa preliminarã de promovare ainvestiþiilor (rapoarte, studii de toatecategoriile, proiecte preliminare,studii de prefezabilitate etc.);

� Documentaþii care vizeazãetapa de fundamentare a promovãriiinvestiþiilor (studii de teren, studii defezabilitate, studii de finanþare, docu-mentaþii pentru avize, expertize etc.);

� Documentaþii ºi servicii carevizeazã etapa de execuþie a investi-þiilor (proiecte tehnice, documentaþiipentru licitaþii, organizarea licitaþiilor,evaluarea ºi compararea ofertelor,supravegherea execuþiei, elabo-rarea detaliilor de execuþie etc.);

� Managementul de proiect ºi/sauAdministrarea execuþiei;

� Supravegherea lucrãrilor înºantier.

CONTRACTUL (formular tip decontract) este prezentat în ANEXAnr. 1.

Clauzele Contractuale cu carac-ter general, care au aplicabilitategeneral valabilã pentru servicii deconsultanþã la toate genurile deinvestiþii, au fost grupate în „CondiþiiGenerale de Contractare” (condiþiistandard) ºi prezentate în ANEXAnr. 2.

Clauzele contractuale cu caracterspecial, care au aplicabilitate numai

pentru anume servicii de consul-tanþã, definite pentru o anumitãinvestiþie, au fost grupate în „Condiþiispeciale de contractare“ (Condiþii cuaplicabilitate specialã) prezentate în- Anexa nr. 3.

Anexele la contract sunt:Anexa A - scopul ºi descrierea a

serviciilor;Anexa B - personal, echipament,

dotãri ºi servicii din afarã sau asigu-rate de investitor;

Anexa C - remunerarea ºi plata;Anexa D - alte prevederi.Acestea se elaboreazã distinct

pentru fiecare lucrare, se anexeazã lacontract ºi fac parte integrantã din el.

În figura 1 este prezentatãSCHEMA DE RELAÞII.

Sunt situaþii în care, în cazulacestui gen de contract, CLIENTULpoate fi ºi Antreprenorul General:

� În cazul unui contract LA CHEIE;� Pentru realizarea detaliilor de

execuþie;� Pentru proiecte tehnologice de

execuþie a lucrãrilor de construcþii.(Continuare în numãrul viitor)Fig. 1


Casa din alt punct de vedere!O PERSPECTIVÃ FILOSOFICÃ ASUPRA RELAÞIEI DINTRE NATURÃ ªI LOCUIRE

Constantin STOENESCU - Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucureºti

Locuirea nu se petrece oricum, accidental, oportunistºi ocazional, ori ca fapt împlinit într-o serie de interacþiunicauzale mai mult sau mai puþin întâmplãtoare. Casaînsãºi devine expresia unui plan, a unui proiect, condiþi-ile locuirii sunt îmbunãtãþite, astfel încât logosul este la elacasã într-o casã în care sunt oameni. Poate nu ºi într-ocasã pustie.

Însãºi planul unei case este un exerciþiu omenesc despiritualitate ce poate fi superficial sau profund, con-venþional sau inovator, sobru sau ironic. O casã ne ducela un echilibru reflexiv nu doar între planul ei ºi materia-litatea zidurilor, ci ºi între mintea celui care oconstruieºte ºi mintea celui care o locuieºte.

Cum este însã posibilã casa visatã? Cel mai bunrãspuns în aceastã privinþã ni-l oferã Ferdinand GONSETHatunci când ilustreazã ideea sa a unei filosofii idoneiste,deschise la experienþã, prin fabula casei visate (Notã:Gonseth, 1995, vol. al II-lea, pp. 52-53)

O redau în continuare în versiunea româneascãpropusã de Vasile TONOIU.

Un stãpân ºi-a strâns muncitorii ºi le-a ordonat:„Faceþi-mi neîntârziat casa la care visez dintotdeauna“.Dupã care i-a expediat fãrã alte cuvinte.

Muncitorii s-au sfãtuit ºi au delegat pe unul de-al lor.„Avem nevoie, i-a explicat acesta stãpânului, de un planal casei pe care þi-o doreºti. Fãrã acest plan, ºi dacãnimeni nu ne indicã materialele de care sã ne servim ºimodul în care sã le organizãm, nu vom putea niciîncepe, nici continua, nici duce la bun sfârºit treaba pecare ne-o ceri.“

Stãpânul s-a învoit. A mers deci sã caute un arhitect.„Vreau sã mi se construiascã, îi spune, casa visurilormele. Dar fãrã un plan bine întocmit, muncitorii mei nuºtiu sã punã piatrã peste piatrã. Te rog sã mi-l faci cât

mai repede.“ Dupã ce i-a vorbit astfel, a plecat fãrã nici oaltã explicaþie.

Arhitectul i-a fãcut un plan oarecare. Ce altcevaputea face?

Stãpânul reveni sã se intereseze de plan. I-a fost arã-tat dar a fost decepþionat de el. „Unui oarecare decondiþie foarte joasã, spuse el, poate cã i-ar conveni.Dar nu este planul casei visurilor mele.“ ªi a plecat.

Arhitectul a reflectat: „Îi trebuie o locuinþã metafizicã.“Dupã multe strãdanii, a întocmit un plan al cãrui ansam-blu ºi ale cãrui detalii erau guvernate de reguli absolute,precum regula de aur.

A fost chemat stãpânul. „Acesta este monumentulfunerar al unui vis mort, spuse el, mã îndoiesc cã cinevaar dori vreodatã sã adãposteascã aici visul vieþii sale.“

Arhitectul se tulburã. „Cum aº fi putut imagina unplan potrivit visului tãu, se apãrã el, dacã nu vrei sã mi-lexplici? ªi, de altfel, este oare realizabil visul tãu?“

„Liniºteºte-te, reluã stãpânul, pe care experienþa îlfãcuse înþelept, nu refuz sã-þi expun dorinþele mele. Nicinu-þi cer mãcar sã reuºeºti perfect.“

Au cãzut deci de acord asupra unei metode care sãpermitã confruntarea între vis ºi real. Au examinatîmpreunã materialele disponibile, au imaginat mijloacelede a le orândui. Dupã multe încercãri, stãpânul adeclarat: „Acest ultim plan mã satisface. Nu pot aºteptala nesfârºit unul mai bun.“

Arhitectul a condus fãrã ezitãri lucrãrile. El ºtia acumdinainte care erau materialele potrivite întrebuinþãrii lor,care erau modurile adecvate de a le asambla. ªtia careerau mijloacele ºi scopurile activitãþii sale.

Dar cum le-ar fi cunoscut în prealabil?În felul în care aratã o casã îl regãsim pe omul care o

locuieºte. De fapt, casa îl totalizeazã pe om.

În mod curent arhitecþii, proiectanþii ºi constructorii sunt, în principal, ocupaþi cu realizarea concretã aconstrucþiilor la care s-au angajat prin proiecte ºi investiþii. Depãºind un asemenea stadiu ºi pentru a vã„descreþi“ puþin frunþile, vã propunem în cele ce urmeazã sã „filosofãm“ puþin asupra unor noþiuni ºicorespunzãtorul lor concret în cazul relaþiei dintre naturã ºi locuire. Aºadar...

Deºi prin însãºi înþelesul ei filosofic cultura presupune depãºirea condiþiei naturale, ideea de naturãeste configuratã specific în orice culturã astfel încât sunt favorizate anumite reprezentãri ale naturii ºi suntfixate pânã la nivelul de reflex cultural una sau alta dintre atitudinile posibile faþã de naturã. O cercetareasupra istoriei ideii de naturã în ansamblul mentalitãþilor dominante într-o epocã sau alta, într-o culturãsau alta, va scoate la ivealã faptul cã ieºirea treptatã a oamenilor de sub necesitatea naturalã prin civilizareºi putere tehnologicã nu a presupus nicidecum o rupturã ideologicã faþã de naturã fie ca forþã stihialã fieca peisaj ce meritã sã fie contemplat pentru frumuseþea lui. Aºa se face cã, în mod tradiþional, dupã cum arzice Constantin NOICA, omul rãmâne în cumpãnã cu natura.

Spunem „Aceasta este casa mea“. Casa este indivi-dualã, ea este un criteriu al individualizãrii personale.

Într-o ordine istoricã deosebim, dupã ConstantinNoica, între casa individualã a omului clasic, oraºul încare se simte acasã omul romantic ºi omul care nu vreanici o aºezare, omul barocului, cel care reinventeazãnomadismul ºi se încumetã sã-l trãiascã. Astfel a fostposibilã, prin dezrãdãcinarea omului clasic, prin disi-parea citadinã a romanticului ºi prin indiferenþa faþã destarea de a avea casa sa a omului baroc, abandonareade sine a omului în mari concentrãri urbane, cu dez-voltãri pe verticalã, ajungându-se la liniaritateacolþuroasã a cubului care face din casa omului actualmai mult o cutie decât un spaþiu al locuirii.

De aici ºi pânã la non-casã nu mai este decât un pas.Oare celula spaþialã nu este nimic altceva decât un pro-totip al non-casei? Fireºte, va urma ºi non-oraºul, înþelesca o parcare pentru non-case. Natura dispare din peisaj,înceteazã sã mai fie o priveliºte nu doar pentru cã numai poate fi vãzutã în vecinãtatea non-casei, dar ºi pen-tru cã nimic din ea nu mai este recuperat în mod autentic.În non-casã putem planta organisme modificate geneticcare doar mai reamintesc de o zestre naturalã a începu-turilor. Pãmântul este redus la rolul de simplã plasãgravitaþionalã de care stãm agãþaþi pentru a nu cãdea îngolul cosmic.

Adaptabil la toate aceste transformãri ºi tolerant faþãde ele este cel pe care Constantin Noica îl numeºteomul suplimentar, adicã omul rupt de mediul sãu naturalºi adãugat brusc civilizaþiei noastre tehnologice. Lipsitde vreun ghidaj cultural, în afara unei tradiþii arhaice decare nu mai ºtie cum sã se foloseascã, omul lumii a treiaeste deja omul suplimentar al epocii noastre, disponibilpentru non-casã ºi non-oraº. El nu mai are de ce sã vreasã locuiascã pentru cã maladia nelocuirii l-a cuprins.

Eliberat de problema casei visate, el nu mai esteacasã nicãieri, de vreme ce nu mai are nevoie de ocasã, casa sa, înþeleasã ca spaþiu al locuirii. Oricum,poate gãsim ºi un avantaj în toate acestea: omul supli-mentar, bolnav de maladia nelocuirii, este cel mai binepregãtit sã locuiascã în cosmos, oriunde ar fi un locdisponibil. Omul actual, în mãsura în care a început dejasã se rupã de tradiþia locuirii, este o blândã prefigurare aomului suplimentar.

BIBLIOGRAFIENOICA, Constantin, Simple introduceri la bunãtatea

timpului nostru, ediþie îngrijitã de Marin Diaconu ºiGabriel Liiceanu, Editura Humanitas, Bucureºti, 1992.

NOICA, Constantin, Modelul cultural european,Editura Humanitas, Bucureºti, 1995.

GONSETH, Ferdinand, Filosofia deschisã, Ed.ªtiinþificã, Bucureºti, 1995. �


Firma MiTek oferã cele mai com-

plexe ºi performante echipamente

ºi linii de producþie din aceastã

industrie.

Echipamentele oferite de MiTek

de-a lungul timpului beneficiazã de

punerea în funcþiune, garanþie ºi

post garanþie de cãtre specialiºti

bine pregãtiþi, având o experienþã

bogatã în industria ºarpantei indus-

trializate.

MiTek este întotdeauna în cãu-

tarea celor mai noi tehnologii,

oferind afacerii dumneavoastrã

soluþii practice pentru a vã uºura

munca ºi de a creºte profitul.

Industria de fabricare a ºarpan-

telor este într-o continuã schimba-

re/dezvoltare iar MiTek va continua

sã fie pionierul multora din aceste

schimbãri care ne vor da posibili-

tatea de a obþine cele mai bune

rezultate în aceastã industrie ºi în

România.

Plãcile multicui realizate de

MiTek sunt folosite la fermele din

lemn pentru ºarpantele ºi planºee

industrializate. Aplicarea lor se face

prin presare la îmbinarea pofilelor.

Plãcile multicui sunt concepute ºi

realizate într-un sistem complet din

tablã de oþel inoxidabil sau oþel zin-

cat (275 g Zn/m2).

Plãcile - conectorii multicui se

produc în cinci grupe de clasificare,

pe tipuri conceptuale ºi dimensionale:

� GNA20 - grosime 1 mm; galva-nizat 275 g/mp; oþel Fe250; cuie de10 mm;

� T150 - grosime 1,5 mm; galva-nizat 275 g/mp; oþel Fe250; cuie de15 mm;

� M16H - grosime 1,5 mm; galva-nizat 275 g/mp; oþel Fe350; cuie de20 mm;

� M16S - grosime 1,5 mm; EN10088-2:2005 1.4404; oþel Fe250;cuie de 15 mm;

� M14 - grosime 2 mm; galva-nizat 275 g/mp; oþel Fe250; cuie de20 mm.

Sistemele de îmbinare princonectori MiTek permit montareaacestora numai prin procedeemecanice de presare.

Aceste plãci sunt furnizate într-ogamã de configuraþii ce sunt în modspecific proiectate pentru a asigura obalanþã între densitatea dinþilor ºirezistenþa metalului ºi diferã la fiecareaplicaþie.

Plãcile specializate sunt valabile

pentru grinzile cu zãbrele de aco-

periº, grinzile cu zãbrele de par-

dosealã, îmbinarea lemnului ºi

scopurile de anti-despicare.

PIESELE DE LEGÃTURÃ DIN LEMN

PRYDA

Pryda a avut un rol foarte impor-

tant în proiectarea ºi fabricarea

pieselor de legãturã din lemn, pentru

a simplifica construcþiile.

Pryda produce acum o gamã

vastã de elemente diferite de legã-

turã ºi conexiune din lemn, pentru

aplicaþiile în construcþii ºi pentru uti-

lizarea industrialã generalã.

Produsele Pryda, pentru conexi-

unea lemn pe lemn ºi a lemnului

pe ciment, includ: plãcile cu cuie,

suporturi de grindã, cizme de

grindã, piese de legãturã legate

jos, ancorele de stâlp ºi fixãrile

exterioare.

Foto 1 Foto 2

Tehnologii modernede realizare a structurilor de lemn

TEHNOLOGII ªI ELEMENTE DE PRINDERE (I)

ing. Daniel PAªCU – director general SC PASCONMAT CONSTRUCT SRL

Factorii care afecteazã per-

formanþa pieselor de legãturã din

lemn:

1. Forfecare/Extracþie;

2. Proiectarea produsului;

3. Tipul de cui;

4. Rezistenþa lemnului (Categoria

de îmbinare);

5. Sistemul Pryda;

6. Explicarea normelor produsului;

7. Categoriile produsului principal

ºi aplicaþiile lor.

Piesele de legãturã din lemn

oferã mai multe avantaje:

Sunt uºor de utilizat - nu necesitã

calificãri de tâmplãrie specializate.

Economisesc timp - sunt uºor de

fixat.

Îmbinãrile sunt foarte rezistente.

Clãdirile trebuie sã se constru-

iascã astfel încât sã reziste la forþele

considerabile care acþioneazã asu-

pra lor, de la vânturi puternice pânã

la ploaie.

Fixarea în cuie oblice poate avea

ca rezultat rezistenþe diferite ale

îmbinãrilor, în funcþie de îndemâ-

narea meºterului care executã

fixarea cu cuie.

În cazul în care cuiele sunt fixate

într-un unghi greºit sau nu pãtrund

prin lemn la adâncimea corectã,

rezistenþa îmbinãrii poate fi mai

slabã. Daca lemnul se deterioreazã

în timpul fixãrii, atunci îmbinarea

poate sã-ºi reducã rezistenþa. Utili-

zând cuie de 75 mm x 3,75 mm

rezistenþa în lemnul masiv este de

1,06 KN, iar în pin de 1,5 KN.

Folosind un dispozitiv multiplu de

prindere pentru a realiza aceeaºi

îmbinare, rezultã o valoare proiec-

tatã de cel puþin 2,5 KN.

Piesele de legãturã din lemn

asigurã rigiditatea ºi anti-rotaþia la

îmbinare, când sunt utilizate alter-

nat, pe fiecare parte a lemnului.

De ce sã utilizãm piesele din lemn?Clãdirile trebuie construite, pen-

tru a rezista forþelor considerabile de

vânt puternic ºi ploaie.

Aceste forþe se referã, în general, la:

Sarcina permanentã = sarcini

pe termen lung.

Înãlþarea vântului = efectul vân-

tului bãtând de-a lungul unei supra-

feþe formeazã, la vitezã ridicatã, un

gol care încearcã sã ridice structura

spre cer.

Trebuie realizatã o structurã

foarte rezistentã care sã se opunã

forþelor ce tind sã împingã acoperiºul

în sus. Aceastã structurã trebuie sã

fie la fel de rezistentã ºi pentru a þine

acoperiºul în jos.(Continuare în numãrul viitor)


Metodologia de calcul pentru lucrãrile subteranede adãposturi de protecþie civilã

ing. Fãnel Eduard IORGA

Comparativ cu construcþiile obiº-nuite civile ºi industriale, calculullucrãrilor subterane prezintã uneleparticularitãþi:

a) Încãrcãrile de bazã care se iauîn calcul ºi solicitã lucrãrile subte-rane. Ele sunt încãrcãri dinamicerezultate din acþiunea dirijatã asupralor a mijloacelor de distrugere. Încãr-cãrile provin din ºoc ºi sub formã deimpuls ori suprapresiune provenitedin explozia mijloacelor clasice saua celor nucleare (unda de ºoc) dedistrugere. Încãrcãrile se considerãuniform distribuite pe elementelestructurii de rezistenþã.

b) La acþiunea undei de ºoc(impulsului) se adaugã efectul derupere (distrugere) a tavanului strati-ficat ca urmare a acþiunii mecanice,a energiei ce rezultã din exploziaproiectilelor (bombelor) pãtrunse înstratul de protecþie sau rãmase pesuprafaþa acestuia. Pâlniile de ex-plozie slãbesc secþiunile de rezis-tenþã, ceea ce conduce la cedãri încazul repetãrii acþiunii mijloacelor dedistrugere.

c) Acþiunile dinamice destinatedistrugerii lucrãrilor subterane pot fide valori foarte mari, sunt complexeºi evaluarea lor exactã este dificilãprin relaþii matematice.

La proiectarea ºi realizarea adã-posturilor subterane trebuie sã seacorde atenþie mãsurilor constructivede ansamblu pentru a feri structura de

rezistenþã de contactul ei direct cumijloacele de distrugere.

Trebuie ca impactul ºi exploziaproiectilelor (bombelor) sã aibã loccât mai departe de structura derezistenþã. Aceasta se poate realizacu ajutorul straturilor de protecþie dediferite tipuri: monostrat, multistratsau stratul natural în cazul con-strucþiilor subterane de tip galerie(fig. 1).

În cazul lucrãrilor suprateraneimpactul proiectilelor (bombelor) cuelementele structurii de rezistenþãnu poate fi evitat.

d) Încãrcãrile dinamice pe struc-tura de rezistenþã se iau sub formãde încãrcãri statice echivalente.Acestea din urmã se obþin prinamplificarea acþiunilor dinamice cucoeficienþi dinamici. Încãrcãrile sta-tice echivalente astfel obþinute se iaucumulate cu încãrcãrile statice pro-venite din greutatea straturilor deprotecþie, greutatea proprie a con-strucþiei, împingerea pãmânturilorsau presiunea litostaticã.

e) Intervine verificarea prin calcul aadãpostului la acþiunea radiaþiei pene-trante ºi la efectul termic provenit dinexplozia muniþiei nucleare.

Deºi nu este un calcul de rezis-tenþã, concluziile acestor verificãripot impune sporirea grosimii unorelemente de rezistenþã ale con-strucþiei sau îmbunãtãþirea propri-etãþilor fizico-chimice ale materialelorpentru a le mãri performanþele deprotecþie.

f) Se ia în calcul acþiunea mijlo-cului de distrugere cel mai avantajosposibil ºi care acþioneazã o singurãdatã. În unele cazuri se iau în calculsituaþii în care douã sau mai multecategorii de încãrcãri (mijloace)acþioneazã concomitent ºi cumulat.

g) Nu se ia în calcul situaþia încare muniþia nuclearã ar lovi directadãpostul, ci numai efectele aces-teia când explozia s-ar produce la oanumitã distanþã de adãpost.

h) Încãrcãrile din explozii fiindfoarte mari, rezultã din calcul dimen-siuni ale elementelor tot mari.

Paradoxal, ne place, nu ne place, în timp de pace trebuie sã ne gândim, dar, mai ales, sã realizãm ºiunele construcþii care sã constituie locuri de adãpost ºi protecþie în situaþii nu neapãrat de conflictemilitare. Unele dintre acestea, destinate populaþiei în situaþii de urgenþã, sunt adãposturile de protecþiecivilã. Lucrãrile respective urmeazã ºi ele tripticul proiectare, construcþie, exploatare, asemeneatuturor obiectivelor de investiþii.

În cele ce urmeazã, specialiºtii ºi toþi cei cuprinºi în realizarea adãposturilor de protecþie civilã potafla lucrurile specifice unor asemenea construcþii.

Fig. 1: Protejarea structurii de rezistenþã prin asigurarea distanþei de siguranþã, Rd.a) tavan monostrat; b) tavan stratificat; c) strat natural de protecþie


De aceea dimensiunile ce se adoptãtrebuie sa fie strict necesare ºi înconformitate cu nevoile funcþionaleºi ergonomice atât pentru ansambluladãpostului cât ºi pentru elementelesale componente.

i) În cazul lucrãrilor subteraneeste necesar un calcul de rezistenþãal uºilor, ecranelor de protecþie,prizelor de aer etc. la încãrcãriledinamice ce acþioneazã asuprastructurii de rezistenþã în ansamblu.

j) Intervine calculul de rezistenþãºi dimensionarea în plan a elemen-telor ce protejeazã structura derezistenþã cum sunt stratul rigid, pin-tenii de protecþie, aripile de protecþieprecum ºi unele elemente construc-tive ce asigurã mascarea lucrãriisubterane.

Cerinþele de bazã sunt:a) Alegerea unor scheme con-

structive raþionale în sensul cã la oanumitã solicitare probabilã ele-mentele structurii de rezistenþã sã fieîncãrcate uniform.

b) Alegerea unor dimensiunistrict necesare atât pentru con-strucþia în ansamblu cât ºi pentrufiecare spaþiu ºi element în parte.Aceste dimensiuni sã garantezeconstrucþiei rezistenþa ºi stabilitateanecesarã ºi prin aceasta protecþiainteriorului construcþiei.

c) Problemele pe care se axeazãcalculul lucrãrilor subterane vizeazãrealizarea urmãtoarelor condiþii:rezistenþã, stabilitate, etanºeitate,neinflamabilitate, protecþia împotrivaradiaþiei penetrante, protecþia împo-triva undelor electromagnetice.

d) În mod obiºnuit în calcul seþine seama de influenþa unui singurmijloc de distrugere cel mai deza-vantajos posibil pentru lucrarea sub-teranã ºi care acþioneazã o singurãdatã. În unele situaþii se ia în calculinfluenþa cumulatã a douã sau maimultor mijloace (proiectile + unda deºoc a exploziei nucleare + greutateastraturilor).

IPOTEZELE DE ÎNCÃRCAREALE LUCRÃRILOR SUBTERANE

În alegerea ipotezei de acþiunetrebuie sã se aibã în vedere datelepreliminare referitoare la:

� cel mai probabil mijloc de acþiune;� cel mai probabil mijloc de

transport al mijloacelor de distrugere(aviaþie, artilerie, rachete etc.);

� cea mai posibilã formã amijloacelor de distrugere (clasicãsau nuclearã);

� cel mai probabil calibru (echiva-lentul de trotil) al mijloacelor dedistrugere.

În vederea calculului ºi realizãriiunei lucrãri subterane trebuie sã fieprecizate urmãtoarele elemente:

� categoria (grad de protecþie);� natura geologicã a terenului;� tipul ºi calibrul mijlocului de

distrugere;� modul de transport la þintã sau

mãrimile din punct de contact alproiectilului cu suprafaþa lucrãrii sub-terane;

� de câte ori este posibil sã seacþioneze asupra lucrãrii subteraneetc.

Având în vedere cele de mai sus,rezultã cã, în condiþii actuale, suntposibile ºi trebuie luate în conside-rare urmãtoarele trei ipoteze deîncãrcãri (grupãri de sarcini):

1. Încãrcãri din acþiunea numaia mijloacelor clasice de distrugere.În acest caz se efectueazã:

� calculul la acþiunea localã deter-minându-se grosimea straturilor deprotecþie;

� calculul structurii de rezistenþãla acþiunea generalã datã de ºocul ºipresiunea din explozie.

2. Acþiunea mijloacelor clasicede distrugere ºi a efectelor explozieinucleare. În aceastã ipotezã sedeterminã:

� efectele acþiunii locale ºi grosi-mea straturilor de protecþie;

� verificarea grosimii de protecþiela acþiunea radiaþiei penetrante;

� calculul la acþiunea generalãatât a mijloacelor clasice de distru-

gere cât ºi a mijloacelor nucleare,inclusiv acþiunea termicã.

3. Acþiunea numai a efectelormijloacelor nucleare de distrugere.

Se presupune cã aceastã ipotezãva fi folositã mai puþin probabil încondiþiile rãzboiului de apãrare ºi seare în vedere la calculul unor lucrãrisubterane de apãrare de importanþãdeosebitã ºi în toate cazurile lalucrãrile pentru apãrarea civilã.

În aceastã ipotezã se determinã:� încãrcãrile dinamice ºi încãr-

cãrile statice echivalente corespun-zãtoare;

� încãrcãrile statice date degreutatea straturilor protectoare ºi aimpregnãrii pãmântului;

� dimensiunile elementelor struc-turii de rezistenþã din încãrcãri ºi dinacþiunea radiaþiei penetrante.

În situaþiile când, pentru protecþiaîmpotriva radiaþiei penetrante, gro-simea de protecþie este insuficientã,se recomandã ca efectuarea corecþi-ilor necesare sã se facã nu peseama îngroºãrii structurii de rezis-tenþã ci a folosirii materialelor cu pro-prietãþi de protecþie mai bune.

În toate cazurile când nu se pre-cizeazã ipoteza de calcul, se vaadapta ipoteza a II-a în care se þineseama atât de acþiunea mijloacelorclasice de distrugere cât ºi a mijloa-celor nucleare.

STÃRILE LIMITÃCE SE AU ÎN VEDERE

LA CALCULUL LUCRÃRILORStarea limitã este acea stare a

structurii de rezistenþã pentru carelucrarea subteranã sub influenþaacþiunilor considerate în calcul înce-teazã sã mai satisfacã condiþiile uneiexploatãri normale.

Stãrile limitã în cazul lucrãrilorsubterane sunt aceleaºi ca ºi încazul construcþiilor obþinute cu uneleparticularitãþi în sensul cã:

� se are în vedere durata de acþi-une a sarcinii dinamice;

� nu se ia în calcul starea limitãde obosealã deoarece se considerãcã acþiunile nu se repetã ciclic.



La calculul lucrãrilor subteranese iau în considerare urmãtoarelestãri limitã:

a) starea limitã a capacitãþii por-tante, la rezistenþã ºi stabilitate;

b) starea limitã a exploatãrii nor-male date de:

� dezvoltarea deformaþiilor;� acceleraþia imprimatã lucrãrii

datoritã acþiunii sarcinii dinamice,acceleraþie care împiedicã funcþio-narea normalã a lucrãrii;

� formarea fisurilor, nepenetrabi-litatea la contaminãri (gaze) sauapariþia desprinderilor de material laplanºeu sau pereþi;

� doza admisã a radiaþiei gamaºi a fluxului de neutroni în interiorullucrãrii;

� încãlzirea excesivã sau aprin-derea materialului construcþiei caurmare a emisiunii de luminã datãde explozia muniþiei nucleare;

� umiditate excesivã ca urmare ahidroizolãri necorespunzãtoare;

� perturbaþii în funcþionarea sis-temului electric ºi de transmisiuniprovocate de impulsul electromag-netic dat de explozii nucleare.

STRUCTURA DE REZISTENÞÃPENTRU CONSTRUCÞIILE SUBTERANE

DIN ELEMENTE PREFABRICATEDIN BETON

Prefabricatele din beton armatfolosite numai în subteran sunt soli-citate la încãrcãri statice a cãror va-loare maximã nu depãºeºte 0,1 tf/m2.

Adaptarea prefabricatelor din betonarmat folosite la diferite construcþii,la noile lor funcþiuni în cadrul struc-turii lucrãrilor de apãrare, a necesitato bunã cunoaºtere a particularitãþilorlor de alcãtuire ºi de comportare,astfel încât noile structuri sã asiguregradul de protecþie cerut.

La proiectarea construcþiilor mili-tare de apãrare din prefabricate s-auavut în vedere urmãtoarele principii:

a) Dispunerea elementelor înstructurã s-a efectuat astfel încât sãfie solicitate de aceeaºi categorie desolicitãri, ca ºi în cazul destinaþiei eiiniþiale. La aºezarea elementelor înstructurã s-a þinut seama de modulde armare a elementelor respective.

În figura 2 este redatã poziþia încare este aºezat elementul prefabri-cat în funcþie de încasarea ºi de dis-punerea armãturii.

b) Deschiderea de calcul a struc-turii adãpostului este egalã sau maimicã decât deschiderea pentru careelementele respective au fost pro-iectate iniþial. Acestea permit folo-sirea elementelor de îmbinare pecare ele le au deja ºi sporirea capa-citãþii portante a structurii de rezis-tenþã în ansamblu.

c) S-a asigurat îmbinarea întreprefabricate utilizând prelungirilearmãturii lor sau introducând bare deoþel suplimentare.

În cazul aºezãrii elementelor prinsimplã rezemare, capetele acestorasunt petrecute peste marginea exte-rioarã a pereþilor laterali cu cel puþin20 cm; când rezemarea se facedirect pe teren (tranºee acoperite),marginile elementelor se reazemãpe o lãþime de minim 50 cm.

d) Prefabricatele structurii derezistenþã sunt aºezate pe fundulgropii sãpate, pe un radier din ele-mente prefabricate, aºezat pe unstrat de nisip (pietriº) de 10 cm - 15 cmgrosime. Se asigurã în acest fel obunã preluare a încãrcãrilor date detasarea lucrãrii ºi, în acelaºi timp, omai uºoarã îmbinare a prefabri-catelor între ele în faza de montare astructurii.

e) Pereþii despãrþitori interiori aiadãposturilor care nu au rol de rezis-tenþã sunt elemente prefabricate degrosime micã, se evitã creºterea în

mod nejustificat a volumului desãpãturã.

f) Structura de rezistenþã se veri-ficã la acþiunea radiaþiei penetrante.Radiaþia penetrantã constã din acþi-unea concomitentã atât a radiaþiilorgama, cât ºi a fluxului de neutroni.

Se verificã doza de radiaþie pefaþa exterioarã a stratului de protecþie,doza de radiaþie rãmasã dupã parcurge-rea stratului de protecþie ºi grosimeaminimã de protecþie necesarã.

Pentru elementele prefabricateluate în mod separat se face o esti-mare a capacitãþii portante plecândde la valorile de calcul consideratepentru funcþionarea ºi comportareapotrivit destinaþiei lor iniþiale astfel:

� în cazul prefabricatelor desti-nate pentru construcþii subterane,încãrcarea capabilã este egalã cuîncãrcarea utilã pentru care au fostproiectate iniþial elementele respec-tive;

� în cazul elementelor cu uti-lizare subteranã, capacitatea por-tantã este egalã cu încãrcarea utilãpentru care au fost proiectate iniþialelemente la care se adaugã dife-renþa de greutate a coloanei deumpluturã pânã la grosimea umplu-turii prevãzute a fi folositã iniþial.

BIBLIOGRAFIE1. JOSAN Miron, Fortificaþii per-

manente, partea I, Editura Acade-miei Militare, Bucureºti, 1977;

2. OPREA Gheorghe, JOSANMiron, Elemente de calcul altavanelor stratificate, Editura Acade-miei Militare, 1979;

3. OPREA Gheorghe, MecanicaConstrucþiilor, Editura AcademieiMilitare, 1975;

4. OPREA Gheorghe, Calcululplãcilor plane de grosime medie ºi alplanºeelor stratificate solicitate ladiverse sarcini cu acþiune dinamicã,Bucureºti 1975

5. OPREA Gheorghe, IONNicolae, Culegere de lecþii de fortifi-caþii, Editura Academiei Militare,1974. �

Fig. 2: Poziþia elementelorîn funcþie de modul de armare



Instrumente de măsură şi de analizăgeotehnice

Ca activitate, SolData SAS oferăo gamă largă de soluţii de monito-rizare pentru observaţii asupraconstrucţiilor, mediului, geotehnice,hidrologice şi structurale, toate înserviciul securităţii, existenţei şi func-ţionalităţii acestora.

Experienţa acumulată în dome-niul profesional la care ne referim,precum şi angajamentul exigenţeipentru calitate au făcut ca SolDatasă devină lider mondial în ultimiizece ani.

Câteva date privind istoriculfirmei ne arată că, din acest punctde vedere, Grupul, central este situatîn Franţa, iar filialele sunt prezenteîn multe ţări din întreaga lume,oferind serviciile sale cele maipotrivite pentru clienţii care îi soli-cită colaborarea.

SolData s-a mutat în Europa deEst în 2006, prin intermediul SolDataSAS din Ungaria, cu misiunea de ainstala şi a face posibilă funcţio-narea sistemului de monitorizarenecesar pentru construirea încondiţii de siguranţă a Liniei 4 ametroului din Budapesta pentruclientul BKV Zrt.

Filiala operează sistemul demonitorizare a clădirilor (zgomotul,vibraţiile), precum şi sistemul demonitorizare a apelor carstice şiapei subterane în cooperare cuparteneri din Ungaria.

Mai apoi, SolData s-a dezvoltatşi în alte ţări din Estul Europei:Serbia, Ucraina, Rusia şi, acum, înRomânia.

Informaţii cu privire la diferiteleactivităţi ale SolData Group puteţi găsipe site-ul www.soldatagroup.comîn mai multe limbi. În acelaşi timp,veţi găsi aici toate trimiterile la nivelmondial pentru grup.

În România, SolData a apărut în2009.

Concret, compania oferă unserviciu complet: consultare, furni-zare şi instalare de dispozitive demăsură, exploatare şi întreţinere asistemului de monitorizare, de pre-lucrare a datelor care se regăsescîntr-un raport de date.

Tehnologiile aplicate de SolDatase referă, în principal, la urmă-toarele domenii: tuneluri, fundaţii,baraje, clădiri industriale şi locuinţe,monumente, drumuri, poduri, porturi,căi ferate, măsurători industriale,aeroporturi, geotehnică, geofizică,hidrologie, meteorologie, acustică,măsurători de vibraţii şi de salubri-tate a apei.

În afară de soluţiile tradiţionalede monitorizare, SolData a dez-voltat o tehnologie performantăde achiziţie şi de transmisiuneautomată în timp real a datelorprin Geoscope web. Aceasta per-mite transmiterea datelor în timp

real şi o prelucrare foarte eficientăa datelor de la distanţă.

Co-dezvoltându-l împreună cuIGN (Institutul Geografic Naţional),sistemul CYCLOPS este, de aseme-nea, o referinţă la nivel mondialcunoscut şi recunoscut.

SolData are:� 11 filiale geografice (Marea

Britanie, SUA, Franţa, China, Spania,Olanda, Ungaria, Serbia, Ucraina,Rusia, România).

� 2 parteneri tehnici (Européennede Géophysique, SolData Acous-tique & Vibration).

� cifra de afaceri de 21 de mili-oane Euro

� 83 de şantiere în întreaga lume� 190 de angajaţi, majoritatea

ingineri, de diferite naţionalităţi �

SolData este o companie de servicii care oferă instrumente de măsură şi de analiză geotehnice pentruprevenirea şi securitatea în toate zonele de risc: mediul natural, construcţii, clădiri şi structuri sensibile. Grupulare sediul în Franţa şi oferă expertiza sa prin intermediul celor 11 filiale localizate pe toate continentele.

SolData România Calea Victoriei nr. 26, Etaj 1, Sector 3,030027 - BucureştiTel.: +40.213.104.566 Mob.: +40.758.015.833Fax: +40.213.104.567http://www.soldatagroup.com

Director General: Nicolas POITRINEAUBusiness Developer: Caroline NICA


Zonarea seismicã a Românieiîn contextul cerinþelor standardelor europene (I)

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, dr. ing. Claudiu Sorin DRAGOMIR, dr. mat. Ioan Sorin BORCIA - INCERC

În acest context, autorii articolului ºi-au pus urmã-toarele întrebãri:

� care sunt cerinþele standardelor europene ºi ceconsecinþe va avea aplicarea acestor SR EN?

� ce era insuficient reglementat în hãrþile de zonareîn vigoare din 1992, ce era ºi ce a rãmas diferit de ce seface ºi se normeazã în UE, cum trateazã problema alteþãri europene?

� ce putem critica la hãrþile adoptate în 2006 ºi 2008ºi ce ne-ar trebui de fapt?

Abordarea aplicatã este preliminarã ºi încearcã sãrãspundã numai la o parte dintre necesitãþile de dez-voltãri ºi dezbateri din mediul ºtiinþific ºi tehnic românesc.

STADIUL ACTUAL ÎN ZONAREA SEISMICÃPe plan mondial, pânã în prezent, principiile aplicate

în zonarea seismicã au condus la elaborarea de hãrþi dezonare exprimate în intensitãþi pe scãrile cunoscute(MCS, MM, MMI, JMA, MSK, EMS) sau în parametri demiºcare a terenului. Treptat au fost introduse corelaþii alecondiþiilor de teren cu spectrele de proiectare ºi precizãriprivind recurenþa miºcãrilor seismice.

Istoricul pe scurt în România, din 1941 pânã în 1991,include, astfel:

� harta macroseismicã a cutremurului din 1940 publi-catã de G. DEMETRESCU în 1941 (elaboratã împreunã cuGh. PETRESCU), care prezenta intensitãþi (pe scara MCS) [1];

� harta publicatã de Gh. PETRESCU (1955), carediferã de precedenta prin 5 puncte de grad 10 (Panciu,Târgu-Bujor, Focºani, Lopãtari, Neculele) [2];

� harta macroseimicã a cutremurului din 1940,redatã de I. Atanasiu (1962), care în sud-est include ariacunoscutã din Muntenia ºi Moldova, cu un mozaic dediferenþieri ºi amplificãri locale pânã la gradele 8, 9 ºipunctual chiar 10 MCS (datele se bazau pe sinteze efec-tuate pânã în 1949) [3];

� harta de zonare din „Instrucþiunile pentru preve-nirea deteriorãrii construcþiilor din cauza cutremurelor ºipentru refacerea celor degradate“, aprobate de MLPC la30 decembrie 1941 ºi publicate la 19 ianuarie 1942,prima zonare seismicã oficialã a teritoriului, cu zonaextracarpaticã în echivalent grad VIII, aplicabilã laclãdiri publice, foarte simplificatã faþã de cea a luiDEMETRESCU [4, 7, 8, 11];

� hãrþile, ca ºi normativele de calcul la acþiunea seis-micã, au suferit modificãri succesive, de multe ori reduceri[ 4, 7, 8 ] începând cu 1952;

� harta de zonare seismicã din STAS 2923-52,care a statuat ºi detaliat amploarea ariilor expusecutremurelor vrâncene; forma izoliniilor ºi valorile inten-sitãþilor aratã cã aparent s-a luat harta DEMETRESCU-PETRESCU din 1941 pe care s-a redus un grad în afarazonei adiacente Vrancei ºi douã grade aproape de epi-centru [4, 7, 8, 10];

� harta de zonare seismicã din STAS 2923-63 uti-lizatã în normativele P. 13/1963, respectiv P. 13/1970, cuzone de intensitãþi asociate cu coeficienþi seismici ksavând valori foarte reduse, de 0,025 în gradul 7, 0,05 îngradul 8 ºi 0,1 în gradul 9 [4, 7, 8, 10];

� dupã cutremurul din 1977 a fost adoptatã harta dezonare seismicã conform decretului nr. 66/1977, cumodificãri ulterioare în harta de macrozonare din STAS11100/1-77; cu acel prilej au fost modificate atât curbade amplificare dinamicã (coeficientul dinamic βr ), dinnormativul P.13-1970 (devenit P.100-78) cât ºi limitelezonelor pe grade de intensitãþi ºi valorile ks (de la 0,07 îngradul 6 pânã la 0,32 în gradul 8), corelate mai bine cuacceleraþiile terenului [4, 7, 8, 10];

� astfel, pânã în 1991 hãrþile de macrozonare seis-micã erau exprimate direct în intensitãþi (aprobate caSTAS-uri), fiind utilizate atât de seismologi cât ºi de nor-mativele româneºti de proiectare antiseismicã, cu zonedefinite cu cifre arabe între 6 ºi 9 (uneori cifre romaneîntre VI ºi IX), cãrora le corespundeau coeficienþii ks deintensitate seismicã din acea perioadã, diferenþiaþi deex. în normativul P100-81 la 1/2 grad de intensitate;

În 1990 s-au reluat studiile privind normele deproiectare antiseismicã, iar din 1991 abordãrile s-auseparat între ingineri ºi seismologi [5]:

� hãrþile de zonare seismicã a teritoriului Românieidin Normativul P100-91...92 au trecut la doi parametriseismici de bazã:

� coeficientul ks pe zone definite cu litere (A...F),care reprezentau raportul dintre acceleraþia maximã amiºcãrii seismice a terenului corespunzãtoare zoneiseismice respective ºi acceleraþia gravitaþiei;

Proiectarea construcþiilor pentru rezistenþa la cutremur reprezintã un aspect cheie în România, dar uniiparametri de intrare prezintã mari diferenþe faþã de cerinþele din alte þãri. Începând cu anul 2010, se are învedere sã devinã obligatorie aplicarea Eurocodurilor la proiectarea structurilor de construcþii în toate þãrileUniunii Europene. Pentru a putea aplica aceste coduri, pentru care existã versiuni în limba românã, cu ane-xele naþionale respective, seria SR EN 1990 - SR EN 1999, Conferinþa Naþionalã AICPS din 2009 a iniþiat dez-bateri pentru cunoaºtere ºi aplicare, prezentare de probleme de principiu sau de detaliu, exemple ºi studiicomparative. Autorii acestui articol prezintã o evaluare criticã preliminarã a hãrþilor de zonare ºi a altor dateconexe din P 100 - 1:2006 ºi din SR EN 1998-1/NA iulie 2008 - Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentrurezistenþa la cutremur Partea 1: Reguli generale, acþiuni seismice ºi reguli pentru clãdiri. Anexa Naþionalã.


� perioada de colþ Tc corespunzând unor zone defi-nite cu cifre (0,7; 1 ;1,5), o caracteristicã dinamicã a tipu-lui de miºcare seismicã ºi a condiþiilor de amplasamentla scarã mare, o premierã pentru acea epocã.

� perechile de valori ks ºi TC, corespunzânddiferitelor zone din hãrþile anexã la P100-91 ºi P 100-92,se puteau echivala cu intensitãþile seismice exprimate îngrade MSK, printr-o anexã, cu rotunjire la numere întregi(legal nu existau jumãtãþi de grad seismic, deºi în prac-ticã se atribuiau la investigaþii ºi uneori chiar la echivalãricu hãrþile precedente).

� potrivit anexei A din P100, perioadele de revenireale intensitãþilor cutremurelor corespunzãtoare zonelorseismice de calcul erau de aproximativ 50 de ani pentruzonele în care predominã influenþa focarului Vrancea ºide ordinul a 100 de ani, sau mai mult, pentru zonele încare predominã influenþa altor focare;

� în 1991 s-a actualizat zonarea vestului þãrii,rezultând harta din P100-92, pentru a reflecta datele noiculese dupã cutremurele din Banat din 1991 [5];

� dupã 1977, principalele „câºtiguri“ ale normelor deproiectare a clãdirilor rezistente la cutremur au fost mo-dificarea curbei spectrale, sporirea coeficienþilor de cal-cul ºi a ariilor diferitelor zone seismice, accentuate înnormativul P100 ºi hãrþile de ks ºi TC din 1991-1992.Treptat, generalizarea în teritoriu a specificului înre-gistrãrii - unicat - de la INCERC a fost criticatã, iar dateleinstrumentale obþinute tot de INCERC în 1986 ºi 1990(Vrancea) ºi 1991 (Banloc ºi Timiºoara) au fost aduse caargument în favoarea diversificãrii acestor reprezentãrinormative.

� corelat cu Anexa A din P100-92, care reda para-metrii de calcul ks ºi TC pentru diferite localitãþi, în 2001s-a elaborat de INCERC un document normativ extins,avizat de MLPTL («Detalierea parametrilor de calcul ksºi TC la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale. IndicativNP-055-01, 2001»), cu precizarea acestor parametri ºi aintensitãþii echivalente la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale (municipii, oraºe, comune - din fiecare judeþ) [6];

� zonarea seismicã din STAS 11100/1-77, caredevenise SR 11100 - 1:91 (Zonarea seismicã. Macro-zonarea teritoriului României), a fost de asemenearevizuitã ºi adoptatã ca SR 11100 - 1:93 pentru a reflectacutremurele din Banat din 1991; cifrele între 6 ºi 9 expri-mau intensitãþi pe scara MSK, dar s-au introdus, deasemenea în premierã, elemente de caracterizare pro-babilisticã, prin indicele care exprimã o perioadã mediede revenire, de ex. 1 pentru minimum 50 de ani, respec-tiv 2 pentru o perioadã medie de revenire de minimum100 de ani a intensitãþilor respective) [7, 8];

� harta din SR 11100 - 1:93 nu se utiliza pentruproiectarea antiseismicã, dar putea fi comodã pentruaprecieri generale pe baza unui singur parametru -intensitatea;

� utilizatorii au constatat cã, din cauza abordãrilorspecifice diferite, în unele zone ale þãrii, unele relativreduse ca arie, existã diferenþe de la 1/2 pânã la 1 gradMSK între intensitãþile care rezultã exprimate în cifreromane potrivit tabelului A.2 din anexa A la P100-92 ºicele exprimate în cifre arabe pe harta din SR 11100-1: 93;

� de asemenea, existau diferenþe faþã de dateleistorice privind [9]:

- cutremurul de la 1471 ºi efectele asupra CetãþiiSuceava, ca ºi asupra primei Mãnãstiri Neamþ, reflectatdoar prin gradul VI de pe harta seismologicã cu inten-sitãþi MSK, în timp ce zonarea seismicã din P.100-1992indicã gradul VII;

- cutremurul din 1738, care a cauzat grave avariiMãnãstirii Putna, amplasatã într-o zonã subestimatã înharta de intensitãþi;

- cutremurul din 1838, la care efectele asupra reliefu-lui au fost deosebite pe zone extinse, s-a format LaculRoºu prin prãbuºirea unui munte, deºi în harta seismo-logicã avem acelaºi grad VI;

� în perioada 1977-2004 s-au obþinut numeroaseînregistrãri accelerografice în reþelele INCERC, INCDFP,ISPH-GEOTEC ºi CNRRS, care au îmbogãþit baza dedate.

� dupã 1992, s-a manifestat preocuparea de a setrece la reglementãri armonizate cu Eurocodurile, întreacestea fiind vizate atât normele de calcul cât ºi hãrþilede zonare, iar la INCERC ºi UTCB s-au efectuat diferitestudii;

� într-un studiu UTCB din 1994 [20] s-au evaluatvalorile TC din înregistrãrile disponibile ºi au sugerat ºi oposibilã hartã de zonare pentru TC. Pe acea hartã, multevalori TC, din surse ICB, CFPS ºi INCERC, diferã de celecunoscute azi, sau de cele obþinute recent la INCERC.Existã o zonã normatã în TC = 1,6 s în cuadrantul desud-est, coborând spre sud pe linia Câmpulung - Piteºti.Restul þãrii (Oltenia, Banat, Transilvania, aproape toatãMoldova, este zonat în TC = 0,7 s. Dobrogea intrã înTC = 0,7 s, incluzând bãlþile dunãrene ºi Delta.

� treptat, principalele cerinþe europene s-au concen-trat asupra unui format comun, caracterizat prin expresiaprobabilisticã a hazardului, cu perioada de revenirestandard de 475 de ani, corelat cu stãrile limitã ale com-portãrii construcþiilor, condiþiile locale de teren pe clasedefinite în corelaþie cu spectrele de proiectare etc.

În România s-au obþinut înregistrãri accelerograficeîn timpul mai multor cutremure vrâncene puternice cumagnitudini MGR ≥ 6,: 1977.03.04 (MGR = 7,2),1986.08.30 (MGR = 7,0), 1990.05.30 (MGR = 6,7),1990.05.31 (MGR = 6,1). Înregistrãrile seismice obþinuteconstituie un valoros tezaur de informaþie, oferind datecu privire la specificul miºcãrii terenului ºi a comportãriistructurilor instrumentate seismic în timpul unorcutremure semnificative.

Primele date accelerografice obþinute de INCERCsunt înregistrãrile din 1977.03.04: o înregistrare la nivelulterenului la sediul INCERC - Bucureºti ºi o înregistrare laultimul etaj al blocului E5 din Bucureºti - Balta Albã.

Datele instrumentale obþinute în secolul 20 au fostobþinute în principal prin intermediul unor accelerografeanalogice, tip SMA-1 ºi SMAC. Informaþia seismicã pri-marã a fost digitizatã ºi prelucratã standard (corecþii ºifiltrãri), obþinându-se rezultate de utilitate inginereascãdirectã:

� înregistrãri numerice de tipul istoriilor în timp(accelerograme, vitezograme, seismograme de deplasãri);

� spectre de rãspuns seismic, pentru acceleraþiiabsolute, viteze relative, pseudoviteze relative, deplasãrirelative etc.).

Digitizãrile înregistrãrilor accelerografice au fost efec-tuate în mai multe etape succesive, cu mijloace ºi proce-duri diferite. O primã digitizare, pentru înregistrareaBucureºti - INCERC din 1977, a fost efectuatã laINCERC cu ajutorul unei lupe gradate. Ulterior s-au efec-tuat digitizãri în þarã ºi strãinãtate (în Japonia ºi SUA,pentru înregistrarea din staþia INCERC din anul 1977).Începând cu anul 1995, când a fost achiziþionat un pachetmodern de programe, elaborat de firma Kinemetrics(SUA), digitizãrile ºi prelucrãrile au fost realizate cu acestinstrument software standard la nivel internaþional.

În cadrul unor studii efectuate în ultimii 15 ani înINCERC, INCDFP ºi UTCB a fost reexaminat ºi reinter-pretat sistemul de accelerograme obþinut în reþeleleaccelerografice din România, vãzut în ansamblu. Estenecesarã considerarea informaþiei instrumentale pentru



toate evenimentele seismice relevante, în timpul cãroras-au obþinut înregistrãri accelerografice, având în vederefaptul cã natura puternic aleatoare a fenomenelor seis-mice poate conduce la concluzii insuficient controlatedacã se considerã un singur eveniment.

Baza de date INCERC, elaboratã pornindu-se de laînregistrãrile obþinute, înregistrãri care realizeazã o bunãacoperire a teritoriului, a subliniat diferenþe consistenteale cutremurelor intermediare de Vrancea faþã decutremurele crustale din Europa ºi din alte zone. Ana-lizele macroseismice ºi analiza fondului de date instru-mentale obþinut în timpul cutremurelor vrânceneputernice din anii 1977, 1986 ºi 1990 au zdruncinatcredinþa iniþialã a multor specialiºti cã seismelevrâncene provoacã înregistrãri accelerografice deperioadã relativ lungã în multe zone, în principal datoritãcondiþiilor locale. Condiþiile locale îºi pun într-o mãsurãlimitatã amprenta asupra miºcãrii seismice a terenului,iar diferenþele de mecanisme de sursã, care creeazãefecte de directivitate de multe ori diferite în funcþie debanda spectralã, au o influenþã majorã în concretizareacaracteriticilor miºcãrii seismice a terenului [32, 33, 34,35, 36].

Potrivit cercetãrilor recente [37], este evidentã con-tribuþia hotãrâtoare a mecanismului de focar ºi drumuluide propagare asupra compoziþiei spectrale a miºcãriiseismice a terenului, din cauza încadrãrii amplasa-mentelor menþionate în categoria definitã de autori princoloane geologice caracterizate printr-o creºtere gra-datã a vitezei de propagare a undelor S odatã cucreºterea adâncimii.

În anul 2002 erau deja elaborate noile hãrþi de zonarepropuse de UTCB, iar în 2004 a fost pus în circulaþiepentru anchetã proiectul Codului P 100-1:2004, care asuscitat numeroase reacþii, dintre care multe negative;dupã câteva dezbateri târzii, codul a intrat în vigoare înianuarie 2007, cu anumite modificãri, sub indicativul CodP.100-1/2006, practic având aceleaºi hãrþi de zonareseismicã. O primã dificultate de abordare în raport cuEC 8, recunoscutã ºi declaratã de autorii codului ºi largacceptatã în practicã de cei interesaþi, a fost opþiuneapentru perioade de revenire mai mici de 475 de ani pen-tru hãrþi ºi pentru diferitele stãri ultime (în etapa actualã30 de ani ºi 100 de ani) ca urmare atât a specificuluirecurenþei cutremurelor de Vrancea în magnitudini faþãde intensitãþi, cât ºi a consecinþelor asupra proiectãrii aunui salt brusc de la perioada de revenire de 50 de ani la475 de ani.

În condiþiile seismice ºi de teren din România, pentrucutremure având IMR = 100 ani, codul redã zonareapentru proiectare a teritoriului în termeni de valoarea devârf a acceleraþiei orizontale a terenului ag ºi de perioadãde control (colþ), TC a spectrului de rãspuns. Se pre-cizeazã cã este obþinutã pe baza datelor instrumentaleexistente pentru componentele orizontale ale miºcãriiseismice; un argument repetat a fost prelucrarea în for-mat GIS, care va aduce o acurateþe sporitã reprezentãriiºi aplicãrii;

Pânã în 2008 au fost elaborate ºi adoptate SR EN1998-1:2004/NA:2008 [15] împreunã cu standardul SREN 1998-1:2004, pornind de la hãrþile de zonare dinCodul P100-1 : 2006. Se precizeazã cã Anexa naþionalã:

- furnizeazã parametri determinaþi la nivel naþional(NPD) pentru articolele standardului european EN 1998-1:2004, care autorizeazã alegerea naþionalã;

- stabileºte condiþiile de utilizare a anexelor informa-tive A, B ºi anexei normative C ale standardului SR EN1998-1:2004;

� În mod specific, aplicarea standardului se face prinidentificarea claselor de teren. Potrivit principiiloreuropene, schema de clasificare a terenului þinândseama de geologia profundã care se utilizeazã într-oþarã poate fi specificatã în Anexa Naþionalã, incluzândvalorile parametrilor S, TB, TC ºi TD care definesc spec-trul elastic de rãspuns orizontal ºi vertical. În România,schema de clasificare a tipurilor de teren (A, B, C, D, E,S1 ºi S2) din SR EN 1998-1-2004 a fost consideratãneaplicabilã în prezent.

� Autorii Anexei Naþionale au adoptat, pentruproiectare, clasificarea condiþiilor locale de amplasa-ment în trei zone de teren/amplasament: Z1, Z2, Z3,zone caracterizate în funcþie de perioada de control TC aspectrelor de rãspuns, preluând valorile ºi adaptândharta TC din Codul P100-1:2006.

Ca o consecinþã, cu privire la condiþiile de utilizare aanexelor standardului SR EN 1998-1:2004, Anexa A(informativã) spectrul de rãspuns elastic pentrudeplasãri, se precizeazã cã pe teritoriul României nu seaplicã anexa A referitoare la spectrul de rãspuns elasticpentru deplasãri întrucât nu se dispune de datele nece-sare pentru stabilirea parametrilor acestuia, funcþie declasele de teren (clasele de la A pânã la E). În acestecondiþii în calculul deplasãrilor în vederea verificãriicondiþiei de limitare a deplasãrilor relative de nivel seaplicã procedura de la 4.4.3.2 din SR EN 1998-1:2004.

Limitarea deplasãrii relative de nivel, prin valorilecare se atribuie lui ν (factor de reducere a valoriideplasãrii aplicat la starea limitã de serviciu) pentru uti-lizarea într-o þarã se dau în anexa naþionalã. Pentruregiuni seismice diferite ale þãrii se pot defini valoridiferite ale lui ν în funcþie de condiþiile de hazard seismicºi de obiectivul de performanþã al clãdirii. Valorile reco-mandate pentru ν sunt 0,4 pentru clasele de importanþãIII ºi IV ºi ν = 0,5 pentru clasele de importanþã I ºi II.

Din text nu rezultã valori diferite ale ν pentru zoneseismice diferite, deºi din înregistrãrile de miºcãri puter-nice se cunoaºte cã sursa Vrancea ºi în special condi-þiile geologice din sud-estul þãrii conduc la cerinþedeosebite, mai ales pentru proiectarea clãdirilor încadre. De fapt, pe lângã alinierea la formatul standar-delor europene, unul dintre argumentele pentru modifi-carea radicalã a hãrþilor de zonare ºi a spectrelor deproiectare ar fi fost ºi cerinþa prea mare de drift pentrucutremure crustale (Banat) în raport cu cutremureleintermediare (Vrancea).

EVALUAREA CRITICÃ COMPARATIVÃA HÃRÞILOR DE ZONARE

Considerãm cã este necesarã evaluarea criticã ahãrþilor de zonare din ultimele normative (P100-1992faþã de P100-1:2006 [13] ºi ambele în raport cu dateleinstrumentale) deoarece:

� pentru proiectanþi, aceste hãrþi prezintã modificãriimportante de termeni tehnici ºi tip de parametri consi-deraþi (ag în loc de ks, interval mediu de recurenþã în locde perioade de revenire, perioadã de control în loc deperioadã de colþ etc.), de amploare a unor zone ºi valoarea unor parametri;

� atât reducerile cât ºi sporurile de valori ale unor para-metri generali, mai puþin înþeleºi (trecerea de la perioadade revenire de 50 de ani la 100 de ani, ºi la 475 de ani înperspectivã), ca ºi a valorilor specifice pentru zone ºi loca-litãþi importante, au trezit întrebãri ºi nelãmuriri;

� deoarece ºi hãrþile din P100 ediþiile 1991 ºi 1992 sebazau pe înregistrãri ale unor cutremure puternice, cares-au produs, în majoritate, pânã în 1990, iar noile hãrþiporneau, în principiu, de la aceeaºi bazã de date, ar fifost necesare detalii metodologice care sã justifice dife-renþele rezultate;



� este evident cã, deoarece în România nu avemînregistrãri ale unui cutremur care sã corespundã mag-nitudinii unui eveniment cu perioada de revenire de 475de ani, este de presupus cã au fost utilizate scalãri aleunor parametri pe baza unor legi sau corelaþii din zonecu cutremure crustale, adaptate la condiþiile surseiVrancea; în acelaºi timp, nu putea fi evitatã o calibrarecu datele locale din teritoriu;

� dacã aceste operaþiuni ar fi fost transparente, s-arfi evitat, destul de probabil, impresia de interpolaremecanicã dar fãrã o regulã coerentã a unor curbe printrepuncte cu anumite valori, ca ºi omiterea altor puncte.

În acest context, sunt relevante câteva dintre obser-vaþiile transmise de noi cãtre autoritatea de resort înreglementãri în mai 2004, cu privire la Codul P100-1,publicat atunci [12, 16]. La numeroase întrebãri autoriiobservaþiilor nu au primit rãspuns (deºi unele corecturide termeni au fost efectuate, dovadã cã observaþiilefuseserã primite). Pe ansamblu, nu s-a fãcut decât odifuzare târzie a noului cod dar nu ºi o dezbatere publicãadecvatã în mediul academic ºi tehnico-ºtiinþific, de spe-cialitate, iar la avizarea ºi dezbaterea în CTS-4 MLPTLunii membri nu au fost invitaþi decât în etapa finalã,autorii hãrþilor de zonare anterioare ºi alþi experþi îndomeniu fiind evitaþi.

Dintre observaþiile importante transmise de autoriiacestui articol [16] citãm:

� s-a propus armonizarea sau o opþiune comunãprivind termenul de „perioadã de recurenþã de referinþã“,TNCR, ca în EC 8, faþã de „interval de revenire de refe-rinþã“ ca în P100, din acelaºi capitol sau „interval mediude recurenþã de referinþã“ din cap. 3; aceastã inconsis-tenþã (folosirea ambilor termeni, IMR ºi TNCR) s-a rezolvatîn P-100 dar s-a menþinut în anexa naþionalã la SR EN;

� s-a atras atenþia cã se face referinþã la cerinþa delimitare a degradãrilor pentru acþiunea cu TNCR = 30 deani, ??? existent încã din Red. I, care nu este utilizatãdupã aceea, ºi nu are asociatã vreo hartã, cerinþa nefiindclarã;

� noþiunea de „hazard seismic“, neutilizatã în P100-92 de proiectantul obiºnuit ºi semnificaþia probabilisticãintrodusã de noile hãrþi, nu era explicatã, dupã cum nicinoþiunea de „nivel de proiectare a hazardului seismic“ nuera clarã, noi am propus «nivelul de proiectare cores-punzând hazardului seismic», care s-a modificat acceptabil;

� noþiunea de „stare limitã ultimã“ pentru proiectaredin cap. 3 (corespunzând IMR de 100 ani - pentru mag-nitudini nu este explicatã nici în acest caz, uniiproiectanþi obiºnuiþi nu pot sesiza diferenþa faþã de cazulrecurenþei în intensitãþi sau în privinþa unui alt para-metru), de aceea ar trebui sã fie bine precizatã în raportcu celelalte niveluri specifice comportãrii structurilor, maiales în corelaþie cu cele corespunzând IMR de 475 ani(pentru magnitudini sau pentru intensitãþi?) din cap. 2.1.;

� cu privire la harta TC: ce motive geomorfologice ºigeotehnice existã în Câmpia Românã pentru ca izoliniade TC = 1,6 s sã ocoleascã Ploieºtiul ºi a se crea con-cavitatea respectivã? În schimb, în zona curburiiCarpaþilor, ce înregistrãri ºi motive ar exista pentru aintra cu valori mari TC în zona de munte pe teren ferm?Nici în prezent nu sunt date explicaþii în comentarii;

� la Cap. 3, 3.1 - în figurile 3.3 ºi 3.4 s-a propus ºis-a acceptat ºtergerea indicaþiilor de valori cu intervale(TC ≤ 0,7 s, 0,7 s < TC ≤ 1,0 s ºi 1,0 s < TC ≤ 1,6 s), pen-tru a se evita eventuale confuzii cu valorile de colþ(de control) ale spectrelor de rãspuns în acceleraþiicorespunzãtoare unei componente de accelerogramãînregistratã.

Din evaluãrile, mai mult grafice, ale înregistrãrilorobþinute în acelaºi punct la cutremure vrâncene puter-nice, se poate trage concluzia cã eventualele corelaþiiîntre magnitudinile ºi perioadele de colþ sunt slabe înmulte zone ale României. Aceste constatãri se dato-reazã, probabil, ºi importanþei mai mari a directivitãþilorcomplet diferite ale cutremurelor vrâncene din 1986 ºi1990.

Autorii acestui articol nu cunosc cã ar exista publicaþiiale elaboratorilor Codului P100-1 prin care sã se expliceîn detaliu procedeele aplicate. Existã însã articole încare s-au prezentat unele formule adaptate din literaturainternaþionalã, date ºi hãrþi rezultate [19, 20, 38, 39]. Atâtdin acestea, cât ºi din comentariile la cod publicate în2007 (relativ restrânse în privinþa cap. 3), rezultã urmã-toarele [27]:

� catalogul de cutremure vrâncene ce a stat la bazaanalizei de recurenþã a magnitudinilor a utilizat un modelde recurenþã ce þine seama de magnitudinea momentminimã (pragul inferior de interes) Mw,min = 6,3 ºi demagnitudinea moment maximã credibilã (posibilã) pen-tru sursa subcrustalã Vrancea; s-a utilizat un set de80 accelerograme ce a stat la baza analizei de atenuarea acceleraþiei maxime a terenului;

� relaþia de atenuare include un termen care þineseama în mod explicit de influenþa adâncimii seismelordin sursa Vrancea, cu un model de atenuare de tipJOYNER-BOORE, iar coeficienþii relaþiei de atenuare s-audeterminat prin multiregresie, cu menþiunea autorilor cãmodelul obþinut este asemãnãtor cu modele din SUA ºiJaponia pentru surse subcrustale; valorile ag din hartade zonare sunt valori ale acceleraþiei la suprafaþaterenului, de tip media plus o abatere standard;

� pentru celelalte regiuni din þarã au fost analizatedatele macroseismice istorice; pentru Banat s-a apreciatcã datele instrumentale existente sunt insuficiente canumãr, domeniu de magnitudini ºi dispoziþie geograficã;

� harta de zonare a acceleraþiei terenului pentruproiectare ag din P100-1: 2006 este o hartã de tranziþiecãtre cea cu IMR = 475 ani;

� condiþiile locale de teren în amplasamentul con-strucþiei sunt descrise prin valorile perioadei de control(colþ) TC a spectrului de rãspuns elastic în amplasament,care caracterizeazã sintetic compoziþia de frecvenþe amiºcãrilor seismice, iar harta TC din aceastã abordareeste o alternativã la clasificarea condiþiilor locale înfuncþie de caracteristicile geofizice ale terenului dinamplasament pe minim 30 m adâncime;

� autorii codului P100-1 au precizat cã hãrþile actualesunt dependente de baza de date disponibile ºi trebuieconsiderate ca fiind evolutive, în funcþie de nivelulcunoaºterii seismice instrumentale, în cât mai multeamplasamente, astfel încât hãrþile ºi formele spectrale sãpoatã fi îmbunãtãþite pe baza evidenþelor instrumentale.

În acest proces de evoluþie, pentru a lãmuri o partedintre nelãmuriri ºi inconsistenþe, am procedat la o verifi-care a domeniilor de valori ale datelor instrumentale,deoarece elaboratorii Codului P100 ºi a SR EN pre-cizeazã cã s-au bazat pe „înregistrãrile seismicedisponibile de la cutremurele subcrustale vrâncene din1977, 1986 ºi 1990, zone de teren/amplasament carac-terizate în funcþie de perioada de control TC a spectrelorde rãspuns.“

Din analiza directã a hãrþii ag din P100-1:2006 faþãde P100-92, rezultã cã izoliniile sunt mai uniform depar-tajate faþã de hãrþile precedente, valorile mai mari ale agfiind justificabile prin trecerea la o perioadã de reveniremai mare ºi existã diferenþe de trasare în toate regiu-nile. Din partea seismologilor s-au exprimat unele criticisau rezerve cu privire la valorile ag în apropierea zoneiepicentrale.



BIBLIOGRAFIE1. DEMETRESCU, G.: Remarques sur le tremblement de terre de Roumanie

du 10 novembre 1940. Comptes Rendus de Séances de L´Académie des Sciencesde Roumanie. 553. Tome V, No. 3, p. 224-241. Ed. Cartea Româneascã, Bucureºti.

2. PETRESCU, Gh.: Despre cutremurele de pãmânt ºi regiunile seismice dinþara noastrã. Editura Tehnicã, Colecþia SRSC, nr. 108, 1955.

3. ATANASIU, I.: Cutremurele de pãmânt din România. Editura AcademieiR.P.R., 1961.

4. BÃLAN, St. CRISTESCU, V. CORNEA, I. (Coordonatori): Cutremurul depãmânt din România din 4 martie 1977, Ed. Academiei, Bucureºti, 1982.

5. *** Normativ pentru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe,social-culturale, agrozootehnice ºi industriale, indicativ P-100-92. MLPAT-DCLP,Editor INCERC, 1992

6. *** Normativ pentru proiectarea antiseismicã a construcþiilor de locuinþe,social-culturale, agrozootehnice ºi industriale, indicativ P-100-92. Detalierea para-metrilor de calcul ks ºi TC la nivelul unitãþilor administrativ-teritoriale. ContractMLPTL-INCERC. Indicativ NP-055-01, 2001.

7. GEORGESCU, E. S.: 25 de ani de la dezastrul din 4 martie 1977.Învãþãmintele ingineriei seismice. Tribuna Construcþiilor nr. 6 - 7 (156 - 157) 2002

8. GEORGESCU, E.S., Earthquake Engineering Development before and afterthe March 4, 1977, Vrancea, Romania Earthquake, Symposium „25 years ofResearch în Earth Physics”, National Institute for Earth Physics, 25 - 27september2002, Bucharest. St. Cerc. GEOFIZICA, tomul 1, p. 93-107, Bucureºti, 2003

9. GEORGESCU, E.S.: Cutremurele istorice ºi performanþa structuralã. ConferinþaNaþionalã AICPS, 14 martie 2003, Bucureºti. Buletinul AICPS, 2003

10. GEORGESCU, E.S.: Managementul riscului seismic: specific, percepþie ºicomunicare. Editura Fundaþiei Culturale LIBRA, 2005, ISBN 973-8327-96-2. Volumapãrut cu sprijinul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

11. GEORGESCU, E.S.: Bucureºtiul ºi seismele. Editura Fundaþiei CulturaleLibra, Bucureºti, 2007. ISBN: 978-973-7633-45-50-7. Volum apãrut cu sprijinulAutoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã.

12. *** Cod de proiectare seismicã P100. Partea I - P100-1/2004. Prevederide proiectare pentru clãdiri. (elaborator Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, Buletinul Construcþiilor, aprilie 2004; publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 462 din 31 mai 2005).

13. *** Cod de proiectare seismicã P100. Partea I - P100-1/2006. Prevederide proiectare pentru clãdiri (elaborator Universitatea Tehnicã de ConstrucþiiBucureºti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 ºi 803 bis din25 septembrie 2006).

14. BORCIA, I.S., SANDI, H., STANCU Olga: „Condiþiile seismice din zonele„A“ ºi „B“, definite de normativul P.100-92. Constatãri pe marginea datelor instru-mentale ºi analize de hazard seismic.“, în Gazeta AICR, 34, 2000.

15. *** SR EN 1998-1/NA. Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezis-tenþa la cutremur Partea 1: Reguli generale, acþiuni seismice ºi reguli pentru clãdiri.Anexa Naþionalã. ASRO. Iulie 2008.

16. GEORGESCU, E.S., Borcia, I. S.: Observaþii privind Codul P 100-1/2004,INCERC, Laborator Evaluarea riscului seismic ºi prevenirea dezastrelor. Adresãcãtre MTCT, 31 mai 2004

17. BORCIA I. S., LUNGU D., PRAUN C., SANDU C.: „INCERC Strong MotionDatabase”, în Proc. Int. Conf. Earthquake loss estimation and risk reduction 2002,(D. Lungu, F. Wenzel, P. Mouroux, I. Tojo editors), Independent Film, Bucharest,Romania, 2004, vol I, pag. 329 - 340, ISBN 973-85112-8-3.

18. SANDI, H., BORCIA, I.S.: Scara Macroseismicã Europeanã 1998 , EMS-98.Ediþie bilingvã englezã-românã. Completatã cu exemple ilustrative româneºti aleclasificãrii avarierii pentru anumite tipuri de clãdiri ºi cu exemple de atribuire a inten-sitãþii din date documentare din România. Institutul Naþional de Cercetare-Dez-voltare în Construcþii ºi Economia Construcþiilor - INCERC ºi Institutul deGeodinamicã «Sabba S. ªtefãnescu» al Academiei Române. Lucrare elaboratã încadrul contractului: „Ghid privind adaptarea scãrii de intensitãþi seismice europeneEMS - 98 la condiþiile seismice ale României ºi la necesitãþile inginereºti“, benefi-ciar: MLPTL, 2002.

19. LUNGU, D., ALDEA, A., ARION, C., CORNEA, T.: City of Bucharest seismicprofile: from hazard estimation to risk mitigation. A doua Conferinþã naþionalã deinginerie seismicã - CNIS 2, 8-9 noiembrie 2001; date similare în LUNGU, D.:Seismic risk mitigation în the Vrancea region, Romania. Hazard Risk Mitigation înEurope and Central Asia. WORLD BANK Workshop, Istanbul, October 26-28, 2004

20. *** Studiu pentru calibrarea siguranþei structurale în standardele ºi norma-tivele româneºti pentru proiectarea construcþiilor pe baza codurilor ºi cercetãrilor despecialitate din SUA ºi Europa de Vest. Contract no. 50 7 1993, Faza 3-a. ICB-Facultatea de Construcþii Civile, 1994.

21. SLEJKO, D., PERUZZA, L., REBEZ, A.: Seismic hazard maps of Italy.Annali di Geofizica, Vol. 41, N. 2, June 1998.

22. MUSSON, R.M.W., SARGEANT, S.L.: Eurocode 8 seismic hazard zoningmaps for the UK. BRITISH GEOLOGICAL SURVEY SEISMOLOGY AND GEOMAG-NETISM PROGRAMME. Technical Report CR/07/125 Issue 3.0, 2007

23. BOOTH, E.: Design Spectral Shapes for the UK. Implementation of EC8 inthe UK. ICE-SECED. UK, 2007

24. BOOTH, E., SKIPP, B.: Establishing the need for seismic design în the UK.Report for the Institution of Civil Engineers’ Research Enabling Fund, September2007. ICE-SECED, UK.

25. FARDIS, M.N.: Eurocode 8 and other seismic design codes. WORKSHOPon the use of the Eurocodes în the Mediterranean Countries, 27-29 November2006, Varese, Italy.

26. MÃRMUREANU, G. at al: Harta de hazard seismic local (microzonare)pentru Bucureºti. Analiza probabilistã ºi deterministã. Vol. I, pag. 69-96, A 3-aConferinþã naþionalã de inginerie seismicã - CNIS 3, 9 decembrie 2005, Editat deINCERC Bucureºti.

27. *** Ordin nr. 688 din 10/08/2007 pentru modificarea ºi completarea Regle-mentãrii tehnice „Cod de proiectare seismicã - Partea I - Prevederi de proiectarepentru clãdiri“, indicativ P 100-1/2006, aprobatã prin Ordinul ministrului transpor-turilor, construcþiilor ºi turismului nr. 1.711/2006, Publicat în Monitorul Oficial nr. 850din 11/12/2007 ºi Anexa H la Ordinul nr. 688 din 10.08.2007 , Comentarii referitoarela prevederile P100-1:2006. Buletinul Construcþiilor, vol. 11-12/2007

28. SANDI, H.: Observaþii de ordin metodologic pe marginea codului deproiectare P.100-1/2006. Conferinþa Naþionalã AICPS 2009

29. SPENCE, R., LOPES, M., BISCH, P., PLUMIER, A., DOLCE, M.: Earth-quake risk reduction în the European Union. Proposals for a European earthquakerisk reduction programme - a discussion document. Workshop „Reducing Earth-quake Risk în Europe”, organised by the EAEE and SPES, with the support of theEuropean Commission’s Joint Research Centre (JRC) and the UK Society forEarthquakes and Civil Engineering Dynamics, and hosted by the PortugueseGovernment, Lisbon, 31 October 2005.

30. *** CEN. TC 250 SC 8. Situation Reports on the implementation ofEurocode 8 at National level for different countries. 2007.

31. SOUSA, M.L., COSTA CAMPOS, A.: Ground motion scenarios consitentwith probabilistic seismic hazard disaggregation analysis. Application to MainlandPortugal. Bull. Earthquake Eng. 7:127-147 (2009)

32. *** Proiectul MENER „Baza de date seismice pentru cutremurele dinRomania“, 2001 - 2004, INCDFP & INCERC.

33. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU, M., STANCU, O., VLAD , I., VLAD, N.:Influence of source mechanism versus that of local conditions upon spectral contentof ground motion (paper no. 2509). Proc. 13-th World Conf. on Earthquake Engineering,Vancouver, 2004.

34. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU Olga: „Asupra specificãrii condiþii-lor seismice ºi nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare“,Simpozionul Proiectarea consolidãrii structurale a construcþiilor existente pentrusiguranþa acestora la acþiunea cutremurelor de pãmânt, UTCB, 4 martie 2005.

35. SANDI, H., BORCIA, I. S.: „A summary view on the implications of availablestrong motion data on Vrancea earthquakes“, International Symposium on „StrongVrancea Earthquakes and Risk Mitigation“, October 4-6, 2007.

36. SANDI, H., BORCIA, I. S.: „On the verification criteria for base isolationsystems, under the conditions of Romania”,Technical-Scientific InternationalSymposium on „Modern Systems for Mitigation of Seismic Action”, General Associ-ation of Engineers of Romania (AGIR), Bucharest, Romania, October, 31, 2008

37. SANDI, H., BORCIA, I.S., STANCU, O.: Asupra specificãrii condiþiilorseismice ºi nivelului de asigurare pentru proiectarea lucrãrilor de consolidare.Simpozionul Proiectarea consolidãrii structurale a construcþiilor existente pentrusiguranþa acestora la acþiunea cutremurelor de pãmânt, UTCB, 4 martie 2005.

38. LUNGU, D., DEMETRIU, S., ALDEA, A., ARION, C.: Probabilistic seismichazard assessment for Vrancea earthquakes and seismic action în the new seismiccode of Romania, First European Conference on Earthquake Engineering andSeismology (a joint event of the 13th ECEE & 30th General Assembly of the ESC),Geneva, Switzerland, september 2006

39. LUNGU, D., ALDEA, D., ARION, C., DEMETRIU, S.: Probabilistic zonationof Vrancea seismic hazard. Eurocode 8 reprezentation of design action, ColloqueNational AFPS, 2003.

(Continuare în numãrul viitor)



Adevãraþii ctitori!… Vã mulþumesc pentru rândurile publicate despre tatãl

meu în revista din luna decembrie 2009.dr. ing. Graziella MATEESCU

Stimatã doamnã profesoarãMemoria existenþei ºi trecerii cu folos prin aceastã

viaþã ºi þarã a unui om de talia tatãlui dvs., acad. prof.dr. Dan MATEESCU, trebuie împrospãtatã din când încând pentru cã astãzi aºa ziºii „ctitori“ ai unei noi lumiasemãnãtoare celei occidentale sunt niºte oameni de„trei parale“. Atât valoreazã din punct de vedere moralaverile ºi valorile însuºite de ei în raport cu suferinþeleprovocate unor oameni ºi unei þãri aflate la dispoziþia aºaziºilor reformatori de sistem statal, economic ºi edu-caþional, dupã o jumãtate de secol de ignoranþã, dezu-manizare ºi lipsã de exprimare liberã.

Neaveniþii care se perindã de douãzeci de ani pescena societãþii româneºti, „bãtându-se“ cu pumnii înpiept pentru a ne convinge de capacitãþile lor de înnoirea structurilor organizatorice ºi funcþionale ale acesteiþãri, sunt niºte impostori lipsiþi de cele mai elementarenoþiuni ºi cunoºtinþe într-un asemenea domeniu. „Scara“acestor valori, chipurile latente pânã acum, a fost ºi esteîntr-o continuã ºi îngrijorãtoare decãdere din punct devedere moral ºi profesional, reprezentând un iminentpericol pentru viitorul României. De vinã nu suntemnumai noi, cei care mai trãim pe aceste meleaguri, ci ºilumea UE, în care, formal, am fost integraþi ºi care nuºtim pe ce criterii ne acceptã ºi ignorã, fiind pãrtaºã laceea ce se întâmplã. Este inexplicabil de înþeles cumpoate tolera UE ceea ce se întâmplã aici, fie ºi dacã ar fisã facem apel la statutul ei organizatoric, elaborat de ceicare vor o Europã omogenã din punct de vedere social,economic, moral, educaþional ºi, mai ales, uman.

Spun mai ales uman pentru cã pânã acum, într-untimp record (nedoborât nicãieri în lume) niºte performeriîn ale „succesurilor” au reuºit sã-ºi însuºeascã avereasocialistã (deci a tuturor), polarizând societatearomâneascã în îmbuibaþi ºi sãraci, parafrazându-l pemarele poet naþional.

Cum a fost ºi este posibil în continuare un asemeneaspectacol dezagreabil?

Simplu, ºi el a pornit de la oameni… simpli din toatepunctele de vedere care au pus mâna pe structurile deforþã, urmãrire ºi justiþie.

Ultima fiind poate cea mai vinovatã de „performanþele“celor amintiþi pentru cã de bunã voie ºi nesilitã a accep-tat, de cele mai multe ori nu fãrã recompensã materialã,terfelirea sub toate formele a speranþei celor mulþi deneviciere a libertãþii la dreptate. Aºa a fost posibilã dis-trugerea unei bogãþii naturale ºi a celei materiale createde oameni de-a lungul a cincizeci de ani prin muncãspecificã socialismului.

Unii au muncit, alþii au profitat ºi profitã, persiflândniºte oameni deosebit de toleranþi, cu precãdere pe ceide vârsta a treia, creatorii de fapt ai bunurilor materialesocialiste, oameni care au devenit astãzi cerºetori decondiþii de viaþã cât de cât decentã. Pe ei îi consider ceimai vinovaþi de acceptarea unor asemenea situaþii into-lerabile în lumea UE, acolo unde „bãtrânii“ sunt stimaþipentru ceea ce au fãcut în viaþa lor activã ºi recompen-saþi pentru a simþi cã n-au fãcut ceva de care sã sebucure numai contemporanii aflaþi la putere.

Dacã jumãtate din cei aproximativ cinci milioane depensionari, dacã jumãtate din lumea didacticã, dacã oparte din cei din armatã, dacã jumãtate din bugetari ar ficorecþi ºi ar pune hotãrât piciorul în prag, alta ar fi situ-aþia existenþei umane în aceastã þarã. Dar atâta timp câtprin vot tolereazã o asemenea stare de lucru, îmi vine sãcred cã asta vor ºi asta au.

Au viaþa pe care o duc, au spectacole dezagreabilecu ministerese blonde, cinice, sfidând bunul simþ,încãlecând „admirativ“ pe cai albi ca din poveºti, sau„ridzzi-nd“ de banii tineretului în festivaluri care mai decare mai electorale.

În schimb, oamenii de vârsta a treia, consecvenþivechilor obiceiuri, sunt aceiaºi stãtãtori la rând pentru unmic ºi o bere, cei cãrora le-a intrat în sânge punereaunei haine în plus în sezonul rece, cei care umplu pânãla refuz policlinicile ºi spitalele, cei care îºi jelesc pe ceipierduþi, aºteptându-ºi rândul.

Nu, nu este vorba de scepticism, de negare a ceeace s-ar putea face pentru a ne simþi ºi noi… noi din punctde vedere existenþial. Este vorba de o situaþie creatã deo minoritate (a noastrã, desigur) fãrã niciun fel descrupule, care nu conteneºte de atâþia ani sã neumileascã ºi sã ne demonstreze capacitãþile lor deoameni profitori care, de fapt, (lucru nedovedit) ne vorbinele (binele lor, desigur) ºi nu al „tutulor“, cum deseorispunea Împuºcatul.

Iatã de ce, doamnã dr. ing. Graziella MATEESCU, operarealã a tatãlui dvs., acad. prof. dr. Dan MATEESCU,reîmprospãtatã în mintea celor de astãzi, poate însemnaºi un punct de plecare, mãcar pentru cei care vor cuadevãrat ca þara aceasta ºi oamenii ei sã arate altfel, sãse apropie cât de cât de valorile europene sãnãtoase.

Prin ceea ce a creat ºi a lãsat în urma sa, memoriatatãlui dvs. rãmâne pe mai departe, din toate punctelede vedere, o operã reprezentativã, pentru cã este cevacare este la vedere pentru multe generaþii, certificândadevãratele personalitãþi nemuritoare ale acestei þãri.

Ciprian ENACHE


Având în vedere Recomandarea Comisie Europenedin 11 decembrie 2003 cu privire la implementarea ºi uti-lizarea Eurocodurilor pentru lucrãri de construcþii ºi pro-duse structurale de construcþii, cu relevanþã în spaþiuleconomic european, în conformitate cu prevederileart. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea înconstrucþii, cu modificãrile ulterioare, Ministerul Tran-sporturilor, Construcþiilor ºi Turismului a emis Ordinulnr. 620/2005 din 29.04.2005, care precizeazã la:

Art. 4. - (1) Eurocodurile ºi anexele naþionale,aprobate ca standarde naþionale, se utilizeazã ca docu-mente normative de referinþã în reglementãrile tehniceîn construcþii.

(2) în perioada 2005-2010 fondul naþional de regle-mentãri tehnice în construcþii va fi revizuit pentru asigu-rarea prevederilor alin. (1).

(3) în perioada de implementare a Eurocoduriloracestea pot fi utilizate dacã trateazã aspecte pentru carenu existã alte prevederi naþionale.

ISTORICUL PROGRAMULUI DE EUROCODURIÎn 1975, Comisia Comunitãþilor Europene decidea

demararea, în baza articolului 95 al Tratatului, a unuiprogram de acþiune în domeniul construcþiilor. Obiectivulprogramului era eliminarea barierelor tehnice în schim-burile comerciale ºi armonizarea specificaþiilor tehnice.

În cadrul acestui program de acþiune, comisia a luatiniþiativa stabilirii unui ansamblu de reguli tehnice armo-nizate pentru proiectarea construcþiilor; în prezent,aceste reguli sunt utilizate în statele membre ca o alter-nativã, într-o primã etapã, la reglementãrile naþionale învigoare pe care urmeazã sã le înlocuiascã ulterior.

Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cuajutorul unui Comitet Director alcãtuit din reprezentanþiistatelor membre, dezvoltarea programului Eurocodurilor,fapt ce a condus la apariþia primei generaþii de codurieuropene în anii 1980.

În 1989, Comisia ºi statele membre ale UniuniiEuropene ºi ale Asociaþiei Europene a Liberului Schimb- AELS - au decis, pe baza unui acord între Comisie ºiCEN, sã transfere la CEN, printr-o serie de mandate,

pregãtirea ºi publicarea eurocodurilor, cu scopul de a leatribui în viitor statutul de standard european (EN).

În acest mod, se stabileºte, de facto, o legãturã întreEurocoduri ºi totalitatea directivelor Consiliului ºi/saudeciziile Comisiei privind standardele europene (deexemplu Directiva Consiliului 89/106/EEC privind pro-dusele pentru construcþii - DPC - ºi Directivele Consiliului93/37/CEE, 92/50/EEC ºi 89/440/EEC privind lucrãrile ºiserviciile publice, ca ºi directivele echivalente ale AELS,destinate revigorãrii pieþei interne).

Programul Eurocodurilor pentru structuri cuprindestandardele urmãtoare, alcãtuite fiecare, în general, dinmai multe pãrþi:

� EN 1990 Eurocod: Bazele proiectãrii structurilor;� EN 1991 Eurocod 1: Acþiuni asupra structurilor;� EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de

beton;� EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oþel;� EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor com-

pozite de oþel ºi beton;� EN 1995 Eurocod 5: Proiectare structurilor de lemn;� EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidãrie;� EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicã;� EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru

rezistenþa la cutremur;� EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de alu-

miniu.Standardele Eurocod recunosc responsabilitatea

autoritãþilor de reglementare din fiecare stat membru ºistipuleazã dreptul acestora de a stabili, la nivel naþional,valori ale unor parametri de calcul, care sã fie incluse înreglementãrile privind siguranþa construcþiilor, în cazulîn care aceste valori continuã sã fie diferite de la o þarãla alta.

Standardele Eurocoduri furnizeazã reguli comune deproiectare structuralã pentru calculul întregii structuri ºial produselor componente, de naturã tradiþionalã sauinovatoare. Formele neobiºnuite constructive sau deconcepþie nu sunt acoperite în mod specific ºi în aseme-nea cazuri proiectantul apeleazã la experþi pentruconsideraþii adiþionale.

EUROCODURIARACO

30 ianuarie 2010 reprezintã data limitã stabilitã de cãtre Comitetul European de Standardizare(CEN), pentru anularea tuturor standardelor naþionale conflictuale cu Eurocodurile de cãtre fiecaretarã membrã CEN.


STANDARDE NAÞIONALE CARE ADOPTÃ EUROCODURIStandardele naþionale care adoptã eurocoduri tre-

buie sã cuprindã textul integral al Eurocodului (inclusivanexele) aºa cum a fost publicat de CEN; textul Euroco-dului poate fi precedat de o paginã naþionalã de titluri ºiun preambul naþional ºi poate fi urmat de o anexãnaþionalã.

Standardele naþionale româneºti, valabile la data de07.07.2009, care adoptã Eurocoduri se regãsesc pesite-ul MDRL, la secþiunea Direcþia Generalã Tehnicã.

Anexa naþionalã poate sã conþinã numai informaþii ºidate privind parametrii din Eurocod definiþi drept para-metrii care se determinã la nivel naþional; informaþiile ºidatele care fac obiectul opþiunii autoritãþilor naþionalesunt utilizate pentru proiectarea construcþiilor ºi alucrãrilor inginereºti din þara respectivã ºi se referã la:

� valori ºi/sau clase pentru care Eurocodul prevedealternative naþionale;

� valori care se pot utiliza în cazul în care Eurocodulnu furnizeazã valoarea parametrului ºi indicã numai sim-bolul acestuia;

� date specifice þãrii respective (geografice, climaticeetc.), ca de exemplu harta de zonare pentru încãrcareadatã de zãpadã;

� procedura care trebuie utilizatã atunci cândEurocodul prezintã proceduri alternative. Anexa naþio-nalã poate sã conþinã, de asemenea, ºi:

� decizii de aplicare a anexelor informative aleEurocodului;

� referiri la informaþii ºi date complementare, care sãnu contravinã textului standardului, cu scopul de a asistautilizatorul la aplicarea Eurocodului.

LEGÃTURA DINTRE EUROCODURI ªI SPECIFICAÞIILETEHNICE ARMONIZATE (EN ºI ATE) PENTRU PRODUSEEste necesar sã existe o coerenþã în ceea ce

priveºte specificaþiile tehnice armonizate pentru pro-dusele de construcþii ºi regulile tehnice pentru lucrãrilede construcþii. Pe lângã acesta, orice informaþie referi-toare la Eurocoduri, care însoþeºte marcajul CE pentruprodusele de construcþii, trebuie sã menþinã clar para-metrii determinaþi la nivel naþional care au fost luaþi înconsiderare.

Implementarea ºi utilizarea Eurocodurilor pentru con-strucþii se face în conformitate cu Ordinul MTCT 620 din29.04.2005 care are în vedere Recomandarea ComisieiEuropene din 11 decembrie 2003 ºi Ghidul de aplicare ºiutilizare Eurocoduri din 27 noiembrie 2003.

INFORMAÞII SPECIFICE EN 1990EN 1990 descrie principiile ºi cerinþele de securitate,

aptitudinile în exploatare ºi durabilitate ale structurilor;

se bazeazã pe conceptul de stare limitã, utilizat împre-

unã cu metoda coeficienþilor parþiali.

Pentru proiectarea structurilor noi, EN 1990 se uti-

lizeazã, pentru aplicare directã, împreunã cu Euroco-

durile de la EN 1991 pânã la 1999.

EN 1990 furnizeazã de asemenea indicaþii referitoare

la aspectele de fiabilitate structuralã legate de securi-

tate, aptitudine în exploatare ºi durabilitate:

� pentru cazurile de proiectare care nu fac obiectul

de la EN 1991 pânã la 1999 (alte secþiuni, tipuri de struc-

turi neluate în considerare, alte materiale);

� pentru a servi ca document de referinþã pentru alte

TC ale CEN în ceea ce priveºte aspectele structurale.

EN 1990 este destinat sã fie utilizat de cãtre:

� comitetele care se ocupã de redactarea proiectelor

standardelor de proiectare structuralã ºi standardelor

corespunzãtoare de produse, încercãri ºi execuþie;

� clienþi (de exemplu pentru a formula cerinþele

specifice ale acestora în privinþa nivelurilor de fiabilitate

ºi durabilitate);

� proiectanþi ºi constructori;

� autoritãþi competente în domeniu.

EN 1990 poate sã fie utilizat, atunci când este rele-

vant, ca un document ghid pentru proiectarea structurilor

care nu fac obiectul Eurocodurilor de la EN 1991 pânã la

1999, pentru:

� a evalua alte acþiuni ºi modul de a se grupa;

� a modela comportarea materialului ºi structurile;

� a evalua valorile numerice ale formatului de

fiabilitate.

Valorile numerice pentru coeficienþii parþiali ºi alþi

parametri de fiabilitate sunt recomandaþi ca valori de

bazã care asigurã un anumit nivel de fiabilitate acceptat.

Acestea au fost selectate presupunând un nivel cores-

punzãtor al calitãþii manoperei ºi managementului.

Când se utilizeazã EN 1990 ca document de bazã de

cãtre alte CEN/TC trebuie sã se utilizeze aceleaºi valori.

Notã:

ARACO intenþioneazã ca în perioada semestrului I

2010 sã organizeze cursuri de instruire cu societãþile

membre interesate, cursuri având ca lectori personalul

care a contribuit la elaborarea reglementãrilor bazate pe

Eurocoduri.

Aceste cursuri au drept scop clarificarea modului în

care cerinþele Eurocodurilor pot fi influenþate în activi-

tatea de proiectare a structurilor pentru construcþii.(Buletin ARACO nr. 23/2009)


Sistemul CRMTRIUNGHIUL RELAÞIILOR CLIENT - VÂNZÃTOR - BUNURI/SERVICII

ing. Aurel PETRESCU, ELPRECO CRAIOVA

Sistemele de CRM autorizeazãafacerile sã-ºi gestioneze activ rela-þiile cu clienþii într-un mod organizatºi strategic. Practic vorbind, astaînseamnã dezvoltarea metodologiilorcompaniilor, a operaþiunilor interne, acapacitãþilor software ºi a internetuluipentru a se adresa mai bine nevoilorclienþilor, iar, ca rezultat, relaþia cuclienþii sã fie mai profitabilã.

Folosind un sistem CRM, oafacere poate pãstra informaþiilecheie ale unui client cum ar fi con-tacte, mijloace de comunicare, preþuri,arhive ºi preferinþe, marcând nevoileclienþilor cu produsele ºi serviciileofertei. Companiile pot sã analizezedatele pentru a identifica cei mai buniclienþi, sã gestioneze campaniile demarketing, sã reducã în timp realrãspunsul clientului ºi sã funcþionezepe arii geografice îndepãrtate.

Sistemul CRM nu trebuie sã fie ounealtã doar pentru creºterea vân-zãrilor, pentru menþinerea clienþilor ºiatragerea de noi clienþi pentru cãastfel s-ar reduce la un sistem purfinanciar. În condiþiile actuale, cândritmul construcþiilor s-a redus simþi-tor, iar obiectivele realizate se vânddin ce în ce mai dificil, sistemul CRMtrebuie sã evolueze ca un triunghivirtual cu colturile vânzãtor, cumpã-rãtor ºi mãrfuri/servicii. Laturile tri-unghiului sunt relaþiile ce se dezvoltãîntre cele trei entitãþi (fig. 1).

Spre exemplu, dintr-un alt dome-niu, dacã analizãm strategia firmeiproducãtoare a autoturismului Porsche,implicarea echipei manageriale adepartamentului de vânzãri, pe de oparte, ºi rãspunsul cumpãrãtorilor,pe de altã parte, observãm ca existão relaþie între cele douã „tabere“,

care este oglinditã în sistemul deproiectare ºi construcþie de modeleauto (produsele firmei ce se potvinde). Practic se închide un triunghivirtual.

Analizând triunghiul CRM obser-vãm cã nu existã o delimitare strictãîntre „relaþii“ ºi „obiecte“, aºa cãstudierea comportamentului client -server - mãrfuri/servicii se face luândîn considerare toate condiþiile înfuncþie de care se dezvoltã aceastãevoluþie complexã.

Pornind din colþul consumatorului(acesta are o serie de variabile care-linfluenþeazã în procesul de cumpã-rare de produse/servicii), spre colþulvânzãtorului (cu altã serie de vari-abile cu materializare în rãspunsuri,motivaþii etc.) traseul poate fi princolþul mãrfuri/servicii sau nu, înfuncþie de o serie de variabile corec-toare.

Analizând triunghiul CRM, dinpunct de vedere al cumpãrãtoru-lui (consumatorului), avem o seriede caracteristici ºi anume:

MODELE DE COMPORTAMENTAL CONSUMATORULUI

La început, agenþii de vânzãri îiputeau cunoaºte pe consumatorivânzând zilnic cãtre aceºtia. Dar,odatã cu dezvoltarea firmelor ºi apieþelor, mulþi dintre agenþii devânzãri au pierdut contactul direct cuclienþii lor, locul fiind luat de noimijloace de comunicare (telefonmobil, internet etc., fiind nevoiþi sãrecurgã la studii de piaþã. Astfel, se

Managementul relaþiei cu clientul (CRM - Customer Relationship Management) este un termen vast cecuprinde mai multe concepte folosite de companii pentru a-ºi gestiona relaþia cu clienþii, incluzândcaptura, depozitarea, analiza informaþiei clientului, stabilirea unei relaþii complexe vânzãtor - cumpãrãtor,analiza vânzãrilor, repartiþia încasãrilor, proiectarea de noi produse.

În mediul competitiv, prezent ºi în domeniul larg al construcþiilor, gãsirea ºi pãstrarea clienþilor este maicriticã decât a fost vreodatã. Este, de asemenea, mai puþin costisitoare menþinerea clienþilor existenþidecât gãsirea clienþilor noi. Ca rãspuns, conceptul de CRM s-a dezvoltat ca un proces strategic pentruafaceri de a-ºi îmbunãtãþi sistematic ºi eficient relaþia cu clienþii.

Fig. 1


cheltuiesc o mulþime de bani pentrua fi înþeles mai bine comportamentulconsumatorului. Cine cumpãrã? Cumcumpãrã? Când cumpãrã? Undecumpãrã? De ce cumpãrã? Iatã oserie de întrebãri la care trebuie sãse dea rãspuns. Vânzãtorul careînþelege cu adevãrat cum reacþi-oneazã cumpãrãtorul la diferitelecaracteristici ale produsului ºi la preþdeþine un mare avantaj faþã de con-curenþii sãi. Prin urmare, companiileºi cercetãtorii au depus eforturiimense pentru a determina existenþaunei relaþii tridimensionale Client -Vânzãtor - Mãrfuri/Servicii. Punctulde pornire este modelul careînfãþiºeazã rãspunsul cumpãrãtoru-lui la stimuli, model prezentat înfigura 2, unde se demonstreazã cãstimulii vânzãtorului alãturi de alþistimuli pãtrund în „cutia neagrã“ acumpãrãtorului ºi genereazã unrãspuns.

Vânzãtorul trebuie sã aibã abili-tatea de a descoperi ce se aflã în„cutia neagrã“ a cumpãrãtorului.Stimulii vânzãtorului constau în celepatru elemente: produs, preþ, dis-tribuþie, promovare. Alþi stimuli includforþe ºi elemente semnificative dinmediul cumpãrãtorului: economice,tehnologice, politice ºi culturale.

Toþi aceºti factori pãtrund în„cutia neagrã“ a cumpãrãtorului,

unde se transformã într-o serie dereacþii observabile ale acestuia:alegerea produsului, cantitãþii, ale-gerea sau nu a firmei ofertante (indi-rect, a agentului de vânzãri) etc.Acest pas are douã etape.

În prima, trãsãturile cumpãrãtoruluiinfluenþeazã modul în care acestapercepe ºi reacþioneazã la aceºtistimuli.

În a doua etapã, procesul deluare a deciziilor de cãtre cumpãrãtorinfluenþeazã comportamentul lui ºi,apoi, examineazã procesul de luarea deciziilor de cãtre cumpãrãtor.

Nu vom cunoaºte niciodatã cuexactitate ceea ce se întâmplã în„cutia neagrã“ ºi nici nu vom puteaprezice cu certitudine care va fi com-portamentul cumpãrãtorului, darmodelele ne pot ajuta sã înþelegemcumpãrãtorii, sã punem corect între-bãrile ºi sã-i influenþãm.

FACTORII CARE INFLUENÞEAZÃCOMPORTAMENTULCONSUMATORULUI

Achiziþiile cumpãrãtorului suntputernic influenþate de factorii cultu-rali, sociali, personali ºi psihologici(fig. 3). În cea mai mare parte, agen-þii de vânzãri nu pot controla aceºtifactori, dar îi pot lua în considerare.

Prezentãm acþiunea acestor fac-tori în cazul unei persoane ipotetice

Elena Klein. Ea este cãsãtoritã, arestudii superioare, lucreazã în calitatede director responsabil cu pro-movarea unui produs la o companieproducãtoare de mãrfuri de largconsum. Modul în care îºi va evaluaaparatul de fotografiat ºi va alegemarca este influenþat de mai mulþifactori.

DECIZIA CUMPÃRÃTORULUIAlegerea pe care o face

cumpãrãtorul rezultã din interacþi-unea complexã a factorilor culturali,sociali, personali ºi psihologici. Deºimulþi din aceºti factori nu pot fi influ-enþaþi de vânzãtori, ei pot fi utili laidentificarea cumpãrãtorilor intere-saþi în proiectarea produselor pre-cum ºi pentru buna satisfacere anevoilor clienþilor. Comportamentulcumpãrãtorilor în procesul deci-zional la acelaºi tip de produsreacþioneazã distinct de la caz lacaz. Cumpãrãtorii au un comporta-ment complex de cumpãrare atuncicând sunt puternic implicaþi într-oanumitã achiziþie ºi percep dife-renþele semnificative dintre mãrcilecomerciale, sau când produsul estescump, riscant, achiziþionat rar ºireflectã într-un grad înalt statutulpersoanei care-l posedã.

Comportamentul de cumpãrare,orientat spre reducerea disonanþei,are loc atunci când un consumatoreste puþin implicat în achiziþionareaunui produs ºi când diferenþeleîntre mãrcile comerciale suntnesemnificative.

Cumpãrãtorii au un comporta-ment de cumpãrare orientat cãtrevarietate în situaþii orientate într-oimplicare redusã a acestora ºi prindiferenþele semnificative între mãr-cile comerciale.

PROCESUL DE ADOPTAREA DECIZIEI DE CUMPÃRARE

Cele mai multe companii cerce-teazã deciziile de cumpãrare aleconsumatorului foarte detaliat pentrua ºti ce cumpãrã acesta, de unde,cum, cât de mult, când ºi de ce.Vânzãtorii pot studia achiziþiilecumpãrãtorilor pentru a gãsi rãspun-suri la întrebãri legate de ceea cecumpãrã consumatorii, locul de

Fig. 2

Fig. 3



unde cumpãrã ºi modul în care pro-cedeazã. În figura 4 sunt prezentateetapele pe care cumpãrãtorul le par-curge pentru a lua decizia decumpãrare.

DECIZIA DE CUMPÃRAREA NOILOR PRODUSE

Am analizat etapele pe care leparcurge cumpãrãtorul în încercareade a-ºi satisface o anumitã nevoie.Cumpãrãtorii pot sã parcurgã mairapid sau mai lent aceste etape, iarunele dintre ele pot fi chiar inversate- depinde de cumpãrãtor, de produsºi de situaþia de cumpãrare. În celece urmeazã vom analiza modul încare cumpãrãtorii abordeazã achi-ziþia unor produse. Un produs noupoate exista pe piaþã de mai multtimp, dar interesul nostru este legatde modul în care consumatorii aflãde existenþa acestuia ºi iau deciziade a-l cumpãrã.

Etapele procesului de adoptare:1. Conºtientizarea - Consuma-

torul aflã de existenþa noului produs,dar îi lipsesc informaþiile despre el.

2. Interesul - Consumatorul cautãinformaþii despre noul produs.

3. Evaluarea - Consumatorulanalizeazã dacã are sens sã încercenoul produs.

4. Probarea - Consumatorulîncearcã noul produs pe o scarãmicã, pentru a-i aprecia valoarea.

5. Adoptarea - Consumatoruldecide sã utilizeze din plin ºi în modregulat noul produs.

DIFERENÞEPRIVIND RECEPTIVITATEA LA NOUOamenii diferã semnificativ în

promptitudinea cu care cautã noileproduse. În fiecare domeniu exista„pionieri ai consumului” ºi acceptanþi

timpurii ai unui nou produs. Altepersoane adoptã produse noi multmai târziu. S-a ajuns astfel la clasifi-carea consumatorilor dupã timpul deadoptare a inovaþiilor. Dupã un startlent, un numãr tot mai mare deoameni adoptã noul produs. În figurade mai jos sunt prezentate cele cincigrupuri cu trãsãturi diferite (fig. 5).

Influenþa personalã descrie efec-tul declaraþiilor fãcute de o anumitãpersoanã asupra atitudinilor altorasau a probabilitãþii de achiziþie.Influenþa caracteristicilor produsuluiasupra ratei de achiziþionare: anu-mite produse au prizã la compãrãtorpeste noapte, în timp ce altele aunevoie de un timp mai lung pentru afi acceptate.

Din punct de vedere al vânzã-torului, prietenia face mai multevânzãri decât negustoria.

Existã o vorbã veche în afacericare spune aºa: „Când toate condiþi-ile sunt aceleaºi, oamenii vor preferasã facã afaceri cu prietenii lor. Iarcând condiþiile nu sunt chiar ace-leaºi, oamenii vor prefera în continuaresã facã afaceri cu prietenii lor“. Seestimeazã cã, în proporþie de peste50%, vânzãrile se realizeazã ºirelaþiile de afaceri se pãstreazã dincauza prieteniei. În general, vân-zãrile nu se fac pe criterii de cel maibun produs, cel mai bun preþ, cel maibun serviciu, ci în jur de 50% se facpe criterii „de prietenie“. Iar parteacea mai bunã este cã prietenii n-aunevoie sã-ºi convingã prietenii ape-lând la tehnici de vânzare. Criteriulprieteniei mai are ºi un imens avan-taj materializat în eliminarea con-curenþei, nici cel mai bun concurentde pe piaþã nu va smulge un client delângã un vânzãtor prieten.

Sistemul CRM oferã un instrumentsolid de manageriere a triunghiuluiClient - Vânzãtor - Mãrfuri/Servicii,instrument ce are o serie de atribute:principii personale, reguli de vân-zare, achiziþii de date, comunicaþii,calendar de lucru etc.

În procesul relaþiei Vânzãtor -Client este nevoie de 5 pânã la 10expuneri (reveniri) în faþa unui clientpotenþial pentru a realiza primavânzare.

Sistemul de comunicare prin fax,telefon, mail impune o vitezã dereacþie superioarã ºi constituie unavantaj competitiv în consolidarearelaþiei, materializat într-o serie deinformaþii importante, preþuri, modi-ficãri de contract, pentru a accentuao idee, pentru a rãspunde la o între-bare ce þine de vânzare, pentru aavertiza în legãturã cu o iminentãmajorare de preþuri, pentru a pre-zenta un produs nou, pentru a mul-þumi, pentru a felicita, pentru a amintiun termen limitã, pentru a confirma oîntrevedere, pentru a arãta o scrisoarede recomandare sau un articol etc.

O proprietate importantã a tri-unghiului are componenta: „negoci-ere reciproc avantajoasã“. Mulþivânzãtori - cumpãrãtori, atunci cândajung la un acord, considerã cãnegocierile au fost reciproc avanta-joase. O analizã mai atentã aratã,însã, de obicei, cã s-au irosit bani,s-au irosit resurse ºi nu s-a valorifi-cat potenþialul de câºtig reciproc. Înmod evident minþile ºi inimile negoci-atorilor au fost la locurile potrivite,dar ei nu au obþinut ce au vrut cuadevãrat - un acord integrator caresã valorifice pe deplin intereselepãrþilor ºi opþiunile disponibile.Negocierea reciproc avantajoasãeste o idee frumoasã, înþeleasã deprea multe ori defectuos ºi pusã înpracticã necorespunzãtor. Evident,„împãrþirea tortului“ este absolutnecesarã într-o negociere, iaroamenii pot privi aceastã problemãcu sentimentalism. Avantajul reciprocînseamnã cu totul altceva. El NUînseamnã:

� Compromis;� Împãrþire egalã;� Satisfacþie;� Stabilirea unei relaþii.

Fig. 4

Fig. 5



Existã un mare lanþ de sistemeCRM, de la cele mai simple, pânã lacele mai complexe. Un sistem sim-plu de CRM poate fi folosit ca unprogram de management softwarepentru a pãstra evidenþa/interacþiu-nile clientului. Totuºi, sistemele celemai eficiente necesitã oricum un vizi-bil efort al companiei pentru a atrageºi reþine clienþii în înþelegerea strate-giei informaþiei, a oamenilor, apoliticii, a procesului ºi a tehnologiei.Ei necesitã un proces multifunc-þional, astfel încât nici o afacere nupoate efectiv sã execute CRM deuna singurã.

În ultimii ani, tehnologiile CRM audevenit accesibile chiar ºi pentrucele mai mici companii, deoarecesoluþiile tehnologice au influenþatcreºterea profitului iar costurile auscãzut. Un lanþ de opþiuni sunt acumdisponibile on-line, prin aplicaþiile deWeb, care nu cer cumpãrarea sauinstalarea unui software. În schimb,compania plãteºte o taxã „semnatã“.

Multe companii mici aplicã teh-nologiile CRM în trepte, de obiceiîncepând cu automatizarea forþei demuncã sau funcþia de call-center. Întimp ce folosesc soluþia de softwareºi avanseazã, ei realizeazã cum ºialte trãsãturi îi pot ajuta în avan-sarea afacerii.

Înainte de a implementa un sis-tem CRM, trebuie sã se cunoascãmetoda de management a clientuluiprecum ºi preferinþele ºi comporta-mentul clientului. Pentru a fi într-ade-vãr eficient, un sistem trebuie sãcolecteze datele exacte ºi sã poatãanaliza acele date, sã se asigure cãpersoanele potrivite îl urmãresc ºi cãinformaþia este folositã corect. Cândacestea nu sunt posibile, companiileriscã sã investeascã o cantitatemare de timp ºi bani ºi sã nu ajungãla beneficiile implementãrii unui CRM.

La bazele lui, CRM este o strate-gie de afaceri ºi nu o tehnologie.Nivelul cel mai ridicat în desfã-ºurarea de CRM poate fi atins cândo companie îºi dezvoltã prima datãstrategia ei de CRM ºi apoi îºi identi-ficã procesele ºi stabileºte obiectivepentru sistemul de CRM. Abia apoiar trebui sã înceapã procesul deimplementare, de preferinþã în dife-rite trepte.

Aplicaþia de CRM, de asemeneacunoscutã ca o aplicaþie de front-office, ajutã companiile sã îºi orga-nizeze relaþiile critice cu clienþii prinsuportarea tuturor proceselor unuiclient cu o antreprizã incluzând mar-ketingul vânzãrilor ºi suportul clien-tului. O soluþie CRM ajutã ocompanie ce are probleme în pãs-trarea clienþilor existenþi sau are ostrategie de marketing nesofisticatãsã identifice parteneri ce pot menþinetargetul ºi ajutã contactul direct cudorinþele clientului. Aceste sistemeau fost create ºi folosite de clienþi,parteneri ºi îºi propun sã adune ºi sãserveascã informaþii obþinând cotede preþuri, locuri ºi comenzi, pro-ducþii rezolvate ºi service - problemeºi întrebãri puse ºi multe altele.

Analizând triunghiul CRM dinpunct de vedere al relaþiilor ce sedezvoltã între vânzãtor (sau com-panie care vinde), cumpãrãtor(sau companie care cumpãrã) ºimarfa sau serviciul ce se negoci-azã observãm cã:

Soluþiile de CRM se adreseazã ºialtor probleme cu care se confruntã,în zilele noastre, companiile în dez-voltare - greutatea unei succesiuni,incapacitatea acelui sistem de asuporta avansãri anticipate precumºi volumul clientului ºi/ori neinte-grarea în strategie. Soluþia de CRMrezolvã problemele legate de o bazãglobalã vastã ºi avansatã, mereu înschimbare, de nevoile complexe ºipersonalizate ale clienþilor; metodenoi de vânzare ºi marketing, oavansare în ceea ce priveºte pro-dusele ºi serviciile; schimbãri strate-gice de organizare; ºi migrarea ºiintegrarea datelor necesare pentruavansarea prin fuziuni ºi achiziþii.

CRM oferã oportunitatea de adezvolta, menþine un consistent, pre-cis ºi setat pe client, produs ºi infor-maþii de service despre client - în ceeace priveºte marketingul, vânzãrile,serviciile, suportul ºi produce dez-voltarea sectoarelor din întreprindere.Abilitatea sa spre creºterea corporatãa venitului anual explicã creºtereapopularitãþii. Într-adevãr, firmele careimplementeazã CRM pot ºi, dacã estenecesar, în timp real, cuantificãinvestiþia lor în CRM în termeni decreºtere a venitului, costuri mai mici,creºterea satisfacþiei clienþilor, dez-voltarea noilor afaceri ºi profitîmbunãtãþit.

Fluxul de Marketing are de-a faceîn principal cu procurarea funcþiilorde planificare pe termen lung ºiîndeplinirea în termen scurt a acti-vitãþilor de marketing în interiorulunei companii.

Planurile de Marketing pe termenlung pot fi efectuate ºi targeturilecantitative precum ºi cele calitativepot fi instalate pe o perioadã deter-minatã ºi pentru diferite grupuri deproducþie, arii geografice etc. Aces-tea sunt apoi monitorizate pe bazaperformanþelor actuale pe timpulperioadei determinate.

Îndeplinirea în termen scurtinclude campanii de Marketing prindiferite cãi de comunicare având caþintã un grup pre-definit de clienþipotenþiali cu un mesaj specificreferitor la un produs sau un grup deproduse.

Un obiectiv cheie a fluxului deMarketing este sã genereze vânzãriîn raport cu prioritãþile care la sfârºitse convertesc în veniturile anualeale companiei. Campaniile de Mar-keting cu obiectivul specific de aavansa (viitorii clienþi ce vor fi intere-saþi de un produs). Managementulprioritãþilor are de-a face cu prelu-crarea acestor prioritãþi, a duce labun sfârºit o bunã verificare, eva-luând autenticitatea informaþiei(deoarece sunt foarte multe infor-maþii cumulate în timpul campanieide Marketing ºi este necesar sã searhiveze aceste prioritãþi) ca lasfârºit acestea sa fie convertite înPrioritãþi principale sau prioritãþisecundare.

Fluxul de vânzãri ajutã echipa devânzãri sã execute ºi sã gestionezemai bine ºi într-un mod mai organizatprocesele de pre-vânzare. Echipa devânzãri este responsabilã pentru acaptura punctele importante aleinteracþiunilor dintre clienþi, orice pri-oritate sau oportunitate pentru carelucreazã ei etc., în sistemul CRM.

Oportunitãþile ajutã echipa devânzãri prin organizarea tuturordatelor relevante urmãrind o afacereprosperã într-un loc. Este caracterizatde detalii precum clientul potenþial,bugetul aºteptat, cheltuielile totale,produsele de care este interesat,data de închidere aºteptatã, jucãtoriicheie în afacere ºi caracteristicile lorcheie, datele importante etc.



Oportunitatea are mai multeetape, de ex. iniþierea, identificarea,calificarea, RFP (Request for Pro-posal) primit, oferta trimisã, ultimafazã, câºtigat sau pierdut. Bineînþe-les, aceste etape se bazeazã penevoile individuale ale companiei.Un sistem CRM ajutã în fiecareetapã prin „îndrumarea“ reprezen-tantului de vânzãri sã execute anu-mite activitãþi sugerate de politicacompaniei. Creazã mementuri ºiactivitãþi planificate în interiorul sis-temului e.g. (example given) dacãOportunitatea a atins nivelul „RFPprimit“ ºi cifra de afaceri este maimare de 50,000 USD, sistemulpoate sã trimitã un reprezentantpentru o noua discuþie cu unul dindirectori. Aceasta este de obiceinumitã „Metodele Ghidului deVânzãri“. Oportunitãþile pot fi conver-tite direct în Oferte sau Ordine devânzãri.

Dacã oportunitãþile ating etapade ofertare, aceasta poate fi conver-titã într-o ofertã, ºi dacã estecâºtigatã este convertitã într-unordin de vânzare. Trãsãturile stan-dard de creare a unei legãturi întreofertã ºi ordinul de platã din oportu-nitãþi sunt interzise. Aceste ordine deplatã sunt trimise într-un Black-end(ERP) sistem pentru urmãtoareleprocese ºi livrare.

Activitãþile reprezintã diferiteVânzãri sau Servicii ce au legaturãcu interacþiunea dintre clienþi (întâl-niri, discuþii, apeluri telefonice,emailuri). Managementul activitãþilordeþine o platformã de a consolidatoate interacþiunile dintre clienþi într-osingurã platformã, ajutându-l peclient sã aibã o viziune de 360grade. Activitãþile pot fi sincronizateîn MS Outlook/Lotus Notes Calendar(întâlniri ºi taskuri).

MODELE COMPUTERIZATEDE PREVIZIUNE

Cele mai simple modele compu-terizate de previziune se bazeazã pefoile electronice de calcul, unde uti-lizatorul introduce datele ºi for-mulele, pe care computerul leutilizeazã pentru a calcula relaþiile debazã între cifra de vânzãri ºi poziþiiledin contul de profit ºi pierderi sau dinbilanþul contabil. Utilizatorul intro-duce apoi valorile viitoare ale cifreide vânzãri sau ratele de creºtere aleacesteia, date cu care computerul

face de fapt aceleaºi calcule pe carele-ar fi fãcut utilizatorul dacã nu ar fifolosit un calculator. Foaia de calculare douã avantaje majore faþã decalcularea cu creionul pe hârtie, ºianume: (1) un astfel de model depreviziune pentru o perioadã maimare de 2 sau 3 ani este mult mairapid de construit ºi utilizat subformã de foaie de calcul decât subformã „manualã” ºi (2) modelul defoaie de calcul recalculeazã automattotul în momentul în care una dindatele de intrare se schimbã. Foileelectronice de calcul, care suntdisponibile pentru toate computerelepersonale sunt programe simplecare: (1) stabilesc o matrice elec-tronicã care are o serie de rânduri ºicoloane - semãnând cu formularelecontabile - ºi apoi (2) sunt capabilesã efectueze calcule matematiceautomate, pe aceste rânduri ºicoloane. Unele din modelele com-puterizate interactive sunt conce-pute pentru a fi utilizate pe PC-uri cumemorie puternicã, altele au nevoiede un computer industrial. Cel maiutilizat model interactiv este „Interac-tive Financial Planning System“ pen-tru care existã atât versiuni pentruPC cât ºi versiuni pentru calcula-toare industriale. Modelele interac-tive permit utilizatorului sã lucreze„de la sfârºit spre început“, adicãpermit gãsirea unei anumite variantecare va produce un anumit efectdorit. De exemplu, în loc sã se deter-mine care este valoarea ROE(rentabilitatea economicã) cifra devânzãri creºte cu o anumitã ratã,modelul poate determina care esterata de creºtere a vânzãrilor (ºi aaltor variabile), astfel încât sã maxi-mizeze valoarea firmei. Sistemeleinteractive pot sã fie legate cu altePC-uri sau computere industriale,permiþând mai multor utilizatori sãfoloseascã datele ºi programul. Deasemenea, modelele interactive per-mit utilizatorului sã specifice vari-abilele sub formã de probabilitãþi dedistribuþie ºi nu sub formã de valoridiscrete. Modelul simuleazã situaþiidin lumea realã selectând la întâm-plare o valoare din fiecare intervalprobabil de distribuþie ºi apoi cal-culeazã un set de rezultate asociatevalorii alese. Acest proces poate firepetat de mai multe sute de ori, îndoar câteva minute, rezultând de aici

o distribuþie a rezultatelor posibile.De exemplu, creºterea cifrei devânzãri poate fi introdusã ca vari-abilã aleatoare, cu o anume proba-bilitate de distribuþie ºi, pe bazaacesteia, se poate calcula, cu aju-torul modelului de previziune, inter-valul de distribuþie a veniturilor nete.Companiile petroliere, de exemplu,utilizeazã modele de planificare inte-gratã pentru a previziona nivelulcreºterii de produse petroliere, peplan regional ºi mondial, pentru agãsi cea mai bunã metodã de uti-lizare a resurselor de care dispunpentru a satisface aceastã cerere ºi,în final, pentru a afla care suntcondiþiile financiare ce rezultã înfiecare situaþie. Aceste modele uti-lizeazã un numãr de variabile cum arfi producþia proprie de petrol, costulachiziþionãrii de petrol brut, capaci-tatea ºi costul de operare a uzinelorde prelucrare, tipul de combustibilutilizat de fiecare ºi aºa mai departe.Aceste costuri ale imput-urilor ºipreþurile output-urilor sunt cele pecare firma trebuie sa le îndepli-neascã în viitor, ale nevoii de capitalextern etc. Chiar ºi firmele mici, cumar fi cele care se ocupã de comerþulen-detail sau atelierele de reparaþiiauto, descoperã cã nu pot concuraeficient pe piaþã dacã nu utilizeazãcomputerele în planificare ºi control.

În situaþia actualã, în carepreþurile pentru hardware ºi sofwareau scãzut atât de dramatic, tot maimulte firme (în cazul în care suntceva mai mult decât o simplã tarabã)pot utiliza computerele cu softuladecvat într-un mod eficient, iar aconcura pe piaþã fãrã un computereste aidoma celebrului Don Quijote.

BILBIOGRAFIEPhilip KOTLER, John SAUNDERS,

Gary ARMSTRONG, VeronicaWONG, Principiile Marketingului(Principles of marketing);

Jeffery GITOMER, ªtiinþa de avinde (The ultimate Sales Resources);

Leigh THOMPSON, Mintea ºiinima negociatorului (The mind andheart of the negociator);

Paul HALPERN, J. FredWESTON, Eugene F. BRIGHAM,Finanþe manageriale (Canadianmanagerial finance). �



Reabilitarea monumentului istoric„Cetatea Neamþului“

� Cetatea Neamþului – monumentistoric ºi de arhitecturã – a începutsã fie degajatã ºi cunoscutã în anul1939, prin grija Comisiunii Monu-mentelor Istorice.

� Proiectul, finanþat din fondurieuropene ºi naþionale, a urmãritrestaurarea ansamblului arhitec-tonic, iluminarea cãilor de acces ºi amonumentului, dar ºi construcþia declãdiri pentru cerinþele funcþionaleimpuse, amenajarea parcãrilor, ali-mentarea cu apã ºi canalizarea.

� Þinând seama de numãrulmare de martori ai vechilor bolþi,planºee, ziduri ºi scãri, s-a procedatla recuperarea volumetricã a maimultor încãperi, prin refacereazidurilor cu piatrã din zona Pipirig ºimortar.

� Toate încãperile dintre celedouã turnuri s-au acoperit cu bolþi decãrãmidã, peste care a fost turnatã oºapã de beton armat care conlu-creazã cu zidãria prin intermediul

unor agrafe metalice; urmeazã unplanºeu din profile metalice tip Ipeste care o placã din tablã de 5 mmsusþine o ºapã armatã ºi pardosealadin dulapi de stejar.

� În interior, pardoselile au fostrealizate la primul nivel din lespezi depiatrã aºezate pe pat de nisip, iar lanivelul urmãtor din dulapi de stejar;toate bolþile de cãrãmidã au fost ten-cuite cu un mortar istoric var-nisip.

� A fost refãcutã tâmplãria deepocã ºi s-au reconstituit ancadra-mentele artistice din piatrã.

� Spaþiile recuperate ºi reîntre-gite astfel vor primi funcþiuni pre-dominant muzeistice, culturale ºituristice.

� Calitatea lucrãrilor, profesiona-lismul – în abordarea ºi rezolvareatuturor problemelor tehnice de exe-cuþie – demonstrat de personalulsocietãþii IASICON SA, au introdusCetatea Neamþului în circuitul turisticnaþional ºi internaþional. �

Antreprenor: Iasicon SA, IaºiBeneficiar: Consiliul Judeþean Neamþ

în parteneriat cu Primãria oraºului Târgu NeamþProiectant general: Edilproiect SA, Piatra Neamþ

Proiectant de specialitate: Institutul Naþional al Monumentelor Istorice

d i n s u m a rEditorial 3

GIP Grup avertizeazã:

Coºurile de fum în pericol de prãbuºire 4, 5

Den Braven la cota 35 6 - 8

Hidroizolaþii, impermeabilizãri 10, 11

Cofraje performante 12, 13, 15

Proiecte cu finanþare europeanã 14

Utilaje pentru execuþia fundaþiilor speciale 16, 17

Consultanþã, proiectare, execuþie hidroizolaþii 18, 19

Managementul activitãþii

de construcþii – instalaþii montaj 20

Proiecte din domeniul comercial, bancar,

hotelier, locuinþe ºi construcþii industriale 21

Calculul structurilor din beton armat

consolidate cu materiale compozite

armate cu fibre de carbon 22 - 26

Betoane ºi mortare fãrã fisuri 27 - 29

Calitatea în lucrãrile de reabilitare termicã

a clãdirilor 30, 31

În sprijinul programului naþional

de reabilitare termicã 32, 33

Controlul public în construcþii 34, 35

Principiile FIEC pentru standardizare 36

Ascensoare performante 37

Activitate integratã pentru investiþii eficiente 38, 39

Prevenirea corupþiei în industria construcþiilor 40, 41

Constructori de excepþie: prof. Adrian RADU 42, 43

Planºeele cu goluri sferice tip Bubble Deck 44, 46, 47

Cartea tehnicã a construcþiei 48, 49

Soluþii de evitare a falimentului în România 50, 51

În actualitate: clãdirile pasive! 52, 53

Consultanþa în investiþii - construcþii

Contractul de consultanþã 54, 56, 57

Þigle metalice, panouri sandwich,

profile galvanizate 55

Arta finisajelor deosebite 57

Casa din alt punct de vedere 58, 59

Plafoane suspendate 59

Tehnologii moderne de realizare

a structurilor de lemn 60, 61

Metodologia de calcul pentru lucrãrile subterane

de adãposturi de protecþie civilã 62 - 64

Instrumente de mãsurã

ºi de analizã geotehnice 66, 67

Zonarea seismicã a României

ºi standardele europene 68 - 72

Adevãraþii ctitori 73

Eurocoduri 74, 75

Sistemul CRM - triunghiul relaþiilor

client - vânzãtor - bunuri/servicii 76 - 80

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 7.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 56

Documents