citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 73 – august

Pânã nu este prea târziu!

Deºteaptã-te, române, din somnul cel de moarte,În care te-adâncirã barbarii de tirani!Acum ori niciodatã croieºte-þi altã soarte,La care sã se-nchine ºi cruzii tãi duºmani!

Acum ori niciodatã sã dãm dovezi la lumeCã-n aste mâni mai curge un sânge de roman,ªi cã-n a noastre piepturi pãstrãm cu falã-un numeTriumfãtor în lupte, un nume de Traian!———————————————————————————Priviþi, mãreþe umbre, Mihai, ªtefan, Corvine,Româna naþiune, ai voºtri strãnepoþi,Cu braþele armate, cu focul vostru-n vine,„Viaþã-n libertate ori moarte!” strigã toþi.———————————————————————————Preoþi, cu cruce-n frunte! cãci oastea e creºtinã,Deviza-i libertate ºi scopul ei preasfânt.Murim mai bine-n luptã, cu glorie deplinã,Decât sã fim sclavi iarãºi în vechiul nost’ pãmânt!

Versurile selectate din Imnul de Stat al României sunt deani de zile perene. Adicã, mai actuale ca niciodatã, cu trimi-tere la ceea ce se întâmplã (paradoxal) cu deosebire dupã1990. Simþãmintele ºi speranþele de atunci s-au perimat ºiunele, chiar, s-au distrus în ciuda „spiritului post-revoluþionar”declarat sus ºi tare de cãtre .toþi cei care au gustat ºi gustãdin „mierea” oferitã de funcþiile de conducere prin care trec,prin rotaþie, fie cã sunt la putere sau în opoziþie.

Ciocoii vechi ºi noi n-au mamã, n-au tatã! Ei se înfruptã cunesaþ din ce-a fost sau a mai rãmas din resursele acestei þãri.Supravieþuirea lor ºi-au asigurat-o, mai puþin ºi pe cea a celorcare sperã ºi sperã sã vadã concret, cu ochii lor, deci, cumeste „sã trãiþi bine”.

Speranþe deºar-te, de unde ºi ac-tualitatea versurilorde mai înainte.

Pe zi ce treceapar noi ºi noispecimene (nu leputem numi altfel)însetate de putereºi averi care, ºireþi cum sunt, promit marea cu sarea unuipopor credul la orice tâmpenie de pe urma cãreia ar puteaprofita cu ceva.

Între creduli sunt destui imbecili care, prin cultura lor pre-carã, nu pricep ºi nu-ºi pot explica niciodatã dacã un nou„Mesia” al unei televiziuni declaratã „a poporului”, care lepromite zeci de mii de euro, confiscarea averilor ciocoilor,locuinþe, servicii, salarii, pensii etc., le ºi poate realiza visurile.Dacã ar fi cinstit, respectivul ºi-ar pune la dispoziþia celor peumãrul cãrora le plânge, imensa sa avere dobânditã cu atâtasârg încât dã de lucru DNA-ului. Subtil cum se crede, acesta ia,însã, în tãrbacã alþi ciocoi, neuitându-se la bârna din ochii sãi.

Conform unei vechi plãci, þara n-are bani pentru cã se con-sumã prea mult! Ce investiþii, ce infrastructurã, ce producþie,ce salarii decente, ce pensii? Dacã privim mai corect con-sumul este la nababi ºi nu la „prostime“. Consumul, care secã-tuieºte þara, se regãseºte în imensele averi dobândite parcã laconcurenþã. Sã nu cumva sã aibã altul mai mult decât el.

Investiþiile ºi construcþiile sã rãmânã doar promisiunile lor,care nu mai prididesc sã ne asigure ce bine va arãta þara ºicetãþenii ei dupã 2015, 2030… !

Dar, pentru a fi mai siguri pe noi, sugerez nu fredonarea ciacþiunea în spiritul primului vers al Imnului de Stat alRomâniei.

Sã auzim numai de bine!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii pe ultima paginã a revistei.

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratoridr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Raduing. Petre Ioniþãprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei prof. univ. dr. ing. Carmen Bucurprof. univ. dr. ing. Ioan Tunsprof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetzprof. univ. dr. ing. Alexandru Cãtãrigdrd. chim. Mariana Prunãav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

RReevviissttaa Construcþiilor august 20114

Un om dedicat construcþiilor industriale!Inginerul LAURENÞIU NAUM – preºedintele SC GIP GRUP SA

la vârsta de 70 de ani

Anniversããri

Laurenþiu NAUM s-a nãscut la18 august 1941 în Moravleanca,localitate aparþinând astãzi de Ucraina.

A urmat cursurile Liceului Teoreticdin Brãila, pe care l-a absolvit în1960 dupã care între 1961 ºi 1965 afost student al Institutului PolitehnicTimiºoara - Secþia Construcþii civile,industriale ºi agricole.

Activitatea sa profesionalã, desfã-ºuratã dupã absolvirea InstitutuluiPolitehnic din Timiºoara, este strânslegatã de multe dintre obiectiveleindustriale edificate în România înultimii 45 de ani.

ªi-a început activitatea ca inginerproiectant la IPROMET Galaþi unde,între anii 1966 ºi 1967, a contribuit larealizarea Laminorului 1 de la Com-binatul Siderurgic Galaþi (estacadeleºi structura de rezistenþã).

Între 1968 ºi 1970, ca angajat alTrustului de Lucrãri Speciale Bucu-reºti, a fost ºef de ºantier la lucrãrilede la Combinatul Petrochimic Brazi ºide la Combinatul de Oþeluri SpecialeTârgoviºte.

În 1971 ºi 1972, ca inginer ºef laÎntreprinderea de Construcþii-MontajDâmboviþa, a coordonat lucrãrile deglisare de la clãdirile de locuinþeP+10 din Târgoviºte.

Între 1973 ºi 1991, inginerulLaurenþiu NAUM a fost, din nou,angajatul Trustului de Lucrãri Specialedin Bucureºti, de aceastã datã încalitate de ºef de ºantier, ºef atelierproiectare ºi director.

În aceste funcþii a condus lucrãrilela prizele de apã Turnu-Mãgurele ºiÞãndãrei ºi la batalurile de ºlamTurnu-Mãgurele, Slobozia ºi BucureºtiSud.

Ca ºef al atelierului de proiectarea conceput lucrãri de o complexitatedeosebitã pentru coºurile de fum cuînãlþime între 250 m ºi 350 m de laCET Progresul, CET Hãlânga Turnu-Severin ºi din Ucraina, de la Combi-natul Industrial Krivoi-Rog.

Ca ºef de ºantier la TLS (Trustulde Lucrãri Speciale) Bucureºti, ing.Laurenþiu NAUM a coordonat ºilucrãrile de la numeroase obiectivepe care întreprinderea le-a executatîn alte þãri. Dintre acestea amintim:silozurile de clincher, ciment ºi fãinãde la Banyas - Siria, Bagdad, Sinjarºi Al-Qaim - Irak, Assint II ºi El-Warta- Egipt.

Între 1991 ºi 1993, ing. LaurenþiuNAUM a fost ºeful secþiei deproiectare din cadrul SC GIP GRUPSA iar din 1993 este preºedinteleConsiliului de Administraþie ºi directorgeneral al societãþii.

În aceastã perioadã, SC GIP GRUPSA a executat numeroase lucrãriimportante la realizarea cãrora apor-tul ing. Laurenþiu NAUM a fosthotãrâtor. Amintim dintre acestea:

Sediul GIP - clãdire P+7;staþie de epurare ape uzate

Glina Bucureºti;clãdirea Grand Hotel Marriott

Bucureºti;

reparaþii la pista aeroportuluiMihail Kogãlniceanu Constanþa;

proiectare ºi execuþie Coº dis-persie gaze Phoenix Baia Mare H =350 m;

consolidãri ºi reabilitãri la coºu-rile de fum de la:

- CET Iºalniþa (H = 200 m);- CET Deva (H = 220 m);- CET Rovinari - coºurile nr. 2

ºi nr. 3 (H = 220 m);- Arpechim Piteºti (H = 80 m);- CET Palas Constanþa (H = 100 m,

H = 250 m);- CET Bucureºti Sud (H = 120 m);

reparaþii capitale pentru pro-tecþia turnului de rãcire de la CETTurceni;

consolidarea silozurilor de laCombinatele Holcim din CâmpulungMuscel ºi Aleºd.

Activitatea profesionalã a ingine-rului Laurenþiu NAUM s-a concretizatprintr-o vastã experienþã în experti-zarea, proiectarea ºi consolidareaconstrucþiilor înalte (coºuri de fumindustriale, turnuri, silozuri, rezer-voare, castele de apã decantoare,fermentatoare etc.), experienþã dobân-ditã în cei 45 de ani de activitate înþarã ºi în strãinãtate. De altfel, ing.Laurenþiu NAUM este expert întehnologia de funcþionare a coºurilorindustriale ºi militant activ pentrumenþinerea în siguranþã a acestorstructuri vitale în cadrul centralelortermoelectrice ºi a altor instalaþiiindustriale.

Se spune cã florile sunt, cu prioritate, destinate femeilor.Atunci, însã, când un bãrbat în toatã firea îºi mai adaugã un anîn buchetul vieþii, florile îi creeazã o stare de mulþumire lãun-tricã, înlãturând orice rezervã de nostalgie legatã de trecereaanilor.

Flori i se cuvin ºi unui tenace ºi îndârjit constructor careºi-a „confundat“ viaþa cu profesia ce zideºte ºi lasã oamenilorbunuri menite sã le asigure locuri de muncã, habitat, serviciiºi satisfacþii pe mãsura perioadei în care trãiesc. Esteinginerul Laurenþiu NAUM - preºedintele SC GIP GRUP SA. ing. Laurenþiu NAUM - preºedinte SC GIP GRUP SA

RReevviissttaa Construcþiilor august 2011 5

Este elaborator de soluþii tehniceproprii brevetate, pornind de lacoºurile de fum industriale cu struc-tura de rezistenþã nevizitabilã ºi cul-minând cu realizarea de coºuri dublecu structurã vizitabilã.

În calitate de ºef de secþie pro-iectare a elaborat proiectele deorganizare de ºantier, execuþie ºitehnologice pentru peste 90 decoºuri de fum industriale din þarã.Prin soluþiile adoptate a reuºit sãobþinã reduceri importante ale timpuluide execuþie, costuri de producþie maimici, menþinând, totodatã, gradul desiguranþã ºi calitatea construcþiei.

Ing. Laurenþiu NAUM este mem-bru al „International Committee forIndustrial Chimneys“ (CICIND) – forinternaþional al specialiºtilor în dome-niul coºurilor industriale.

Iatã detalierea câtorva lucrãri deexcepþie proiectate ºi executate subcoordonarea sa:

torcretarea ºi protecþia reacto-rului de la cracarea cataliticã Brazi,construcþie cu H = 60 m, D = 42 mexecutatã în anul 1969;

priza de apã Turnu Mãgurelecu 4 criburi de larg în Dunãre, culungimea de 250 m, 4 fire cu con-ducte de ø 880 mm, în anul 1974;

batalurile de ºlam pentru insta-laþiile de la Combinatele ChimiceTurnu-Mãgurele, Târgu-Mureº ºiCraiova, care au avut rolul de rezer-voare impermeabile de 15-30 ha,pentru ºlamurile foarte agresive carenu trebuiau sã ajungã în pânza frea-ticã – lucrãri executate în anul 1975.

A participat, de asemenea, laproiectarea ºi execuþia unor structuriindustriale din beton armat repre-zentative, cu înãlþimi între 100-350 m,lucrãri la care ne-am referit anterior.

Ing. Laurenþiu NAUM este coautorla Invenþia O.S.I.M. nr.96089/1987cu titlul „Coº de fum“ ºi participant laelaborarea de prescripþii tehnice:

P-133/1-1994 - Normativ tehnicrepublican privind repararea ºi con-solidarea coºurilor industriale dinbeton armat. Elaborator: GIP SABucureºti;

P127/1994 - Normativ de proiec-tare ºi execuþie a protecþiei termiceºi anticorozive.

Este, totodatã, iniþiatorul unui„Program de consolidare a con-strucþiilor înalte, cât ºi revizuirea nor-mativelor de calcul a acestorconstrucþii“.

Aflat la o vârstã la care mulþidintre colegii sãi de generaþie îºiconsumã liniºtiþi pensia, inginerul

Laurenþiu NAUM, aflat încã în pleni-tudinea forþelor sale fizice ºi intelec-tuale, continuã sã „lupte“ cu îndârjirecu inerþia ºi indiferenþa factorilor dedecizie în domeniu, ce nu conºtien-tizeazã pericolul în care se aflãmajoritatea construcþiilor industrialeînalte de pe platformele complexelorenergetice, chimice sau siderurgice,la un eventual cutremur major.

La consolidarea acestor con-strucþii speciale, înalte, cu deosebirea coºurilor de fum industriale - înnumãr de peste 120 - specialiºti dela SC GIP GRUP SA ar putea aveao contribuþie importantã datoritãexperienþei dobândite în cei peste45 de ani de proiectare, expertizareºi execuþie în acest domeniu.

Este un obiectiv pe care inginerulLaurenþiu NAUM îl doreºte îndeplinitalãturi de specialiºtii pe care îi coor-doneazã în cadrul societãþii.

Odatã cu urãrile de viaþã lungã ºimulte bucurii, pe care i le adresãm laacest ceas aniversar, îi dorim sã aibãposibilitatea de a-ºi valorifica în con-tinuare bogata experienþã pe care aacumulat-o în cei peste 45 de ani deactivitate.

L A M U L Þ I A N I !

CET Bucureºti Sud H = 120 mCoº fum H = 200 m - CET IºalniþaCoº fum H = 352,5 m - Baia Mare


Produse de nota 10la expoziþii dar ºi la magazinul firmei

Aºadar, pentru punerea în operã a produselor comer-cializate, GIROM vã pune la dispoziþie ºi SIRI (scule pen-tru construcþii) într-o gamã completã de scule ºi uneltepentru pozatori:

spatule lise din oþel pentru aplicarea de gleturi,tinciuri, ºape autonivelante etc.;

spatule cu dinþi pentru aplicarea de adeziv lapozarea de mozaic, klinker, gresie, piatrã naturalã;

spatule de chituire cu cauciuc special, diversificatpentru aplicarea de chituri de rosturi de ciment sau chituripe bazã de rãºini epoxidice;

spatule prevãzute cu pâslã abrazivã pentruspãlarea ºi finisarea chiturilor de rosturi pe bazã derãºini epoxidice;

bureþi speciali pentru spãlarea ºi finisarea chiturilorde rosturi;

distanþieri din plastic pentru rosturi; ventuze pentrumanipularea plãcilor ceramice de mari dimensiuni;

maºini electrice cu banc mobil pentru tãierea plã-cilor de gresie, inclusiv gresie porþelanatã; maºinilepot executa ºi bizotarea plãcilor pentru plintã;

maºini manuale ºi mici dispozitive pentru tãiereaplãcilor de gresie ºi faianþã;

freze ºi accesorii pentru executarea de orificiicirculare în plãci ceramice.

În ceea ce priveºte colaborarea cu firma MAPEI,aceasta se referã la o gamã completã pentru punereaîn operã a plãcilor ceramice sau din piatrã naturalã.

Alte produse care fac obiectul activitãþii firmei

ªAPE Materiale utilizate la pregãtirea stratului suport, con-

stând din mortare sau lianþi pentru prepararea mortaruluide ºapã de egalizare, cu întãrire ºi uscare rapidã: Mapecem,Topcem.

Rãºini epoxidice pentru repararea fisurilor din supor-tul existent sau cu rol de amorse de aderenþã utilizate laaplicarea ºapelor de egalizare: Eporip, Eporip Turbo.

PRODUSE PENTRU NIVELARE Pardoseli - ºape autonivelante, au rolul de a prelua

diferenþele de nivel (3-30 mm) ale stratului suport; setoarnã pe plãci din beton, ºape grosiere sau deegalizare, mai ales la montajul ulterior de acoperiri calde(linoleum, covor pvc, mochetã, parchet): Novoplan 21,Ultraplan Eco, Ultraplan Maxi.

Pereþi - mortare predozate cu consistenþã tixotropicã,ce se aplicã cu rol de tencuialã sau ca mortar cu uscarerapidã, la reparaþii localizate, pentru a scurta durataoperaþiunilor de placare: Nivoplan.

Latex pe bazã de cauciuc sintetic – un aditiv cuîntrebuinþãri multiple, prepararea amorsei de aderenþã laturnarea ºapelor grosiere, prepararea ºpriþului adezivpentru structuri din beton sau zidãrie de cãrãmidã, apli-cat înainte de tencuire, aditiv pentru tencuieli sau ºape,aditiv pentru mortare clasice utilizate la placãri ceramicela exterior: Planicrete.

Continuãm sã vã prezentãm, ºi în acest numãr al Revistei Construcþiilor, produsele ºi serviciile oferite deGIROM INTERNATIONAL pieþei materialelor de construcþii pentru a avea posibilitatea ca dumneavoastrã sãoptaþi pentru variantele cele mai convenabile ºi eficiente, atunci când faceþi o lucrare nouã de construcþie sauuna de modernizare.

GIROMinternational


HIDROIZOLAÞIIBicomponente pe bazã de ciment, elastice, pentru

suprafeþe care vor fi în contact permanent cu apa(piscine, balcoane, terase, bazine de apã): Mapelastic,Mapelastic Smart.

Pe bazã de rãºini în dispersie, elastice, pentrusuprafeþe care vor fi în contact intermitent cu apa (pereþi gipscarton la bãi, grupuri sanitare, bucãtãrii): Mapegum WPS.

Materiale complementare, profile de etanºare elasticedin cauciuc, pentru etanºarea îmbinãrilor pereþi /pereþi sau pereþi/ºapã pe care se aplicã hidroizolaþii:Mapeband PE 120, Mapeband.

AMORSE Materiale pe bazã de rãºini acrilice sau epoxidice.

Sunt folosite la aplicarea ºapelor autonivelante, ahidroizolaþiilor sau chiar a unor adezivi având cuprecãdere rol de a reduce absorbþia de apã a stratuluisuport (amorse acrilice) sau de întãrire, consolidare ºiimpermeabilizare (amorse epoxidice sau poliuretanice)a suportului: Primer G, Primer S, Mapeprim SP,Mapeprim 1K, Primer MF, Primer EP.

ADEZIVI PENTRU GRESIE, FAIANÞÃ, MOZAICªI PIATRÃ NATURALÃ

Adezivi pe bazã de ciment - Standard C1: Kerabond,KerabondT;

Adezivi îmbunãtãþiþi C2: Adesilex P9, Keraflex Maxi,Granirapid, Elastorapid;

Latex Isolastic de amestec cu adezivi C1, rezultândun adeziv îmbunãtãþit C2: Isolastic + Kerabond;

Adezivi pe bazã de rãºini sintetice în dispersie (D):Adesilex P22;

Adezivi pe bazã de rãºini de reacþie (R): Keralastic,Keralastic T, Kerapoxy Adhesives.

CHITURI DE ROSTURI ªI ETANªANÞI ELASTICIMortare pe bazã de ciment: Ultracolor Plus, Keracolor

FF, Keracolor GG, Fugolastic; Mortare pe bazã de rãºini epoxidice: Kerapoxy,

Kerapoxy Design, Kerapoxy SP;Etanºanþi siliconici: Mapesil AC, Mapesil LM;Etanºanþi epoxipoliuretanici ºi poliuretanici: Mapeflex

PU21, Mapeflex PU50 SL, Mapeflex PU55 SL.

PRODUSE COMPLEMENTAREDetergenþi pentru curãþarea resturilor de adezivi ºi a

chiturilor de rosturi: Keranet Pulbere, Keranet lichid.

GIROM INTERNATIONAL pune la dispoziþ iaclienþilor sãi un show-room de peste 800 mp, aflat înBucureºti, b-dul Iuliu Maniu 409, cu expozitoare sauplacaje puse în operã, pentru a reliefa, cu adevãrat,calitatea ºi fineþea ceramicii italiene, obiecte sanitare,accesorii sanitare, baterii, cãzi acril, cãzi cu hidro-masaj, cabine de duº, cabine cu hidromasaj, mobilierde baie.

GIROMinternational

GIROM INTERNATIONALBd. Iuliu Maniu 409 Sector 6, Bucureºti

(Autostrada Bucureºti-Piteºti)Tel: +4(021)316.20.65; +4(021)316.20.66

Fax:+4(021)316.20.67www.girom.ro

[email protected]


(Urmare din numãrul anterior)În acþiunea de restaurare a clãdirii

BNR, cercetarea preliminarã a cuprinsteste, probe ºi sondaje stratigrafice.Acestea s-au desfãºurat în perioadade iarnã 2007- 2008. Au fost efectu-ate mãsurãtori de umiditate ºi tem-peraturã.

În incinta edificiului se desfãºu-rau lucrãri de consolidare a clãdirii,ceea ce a determinat înregistrareaunor parametri influenþaþi de condi-þiile de ºantier ºi de asemenea, defaptul cã temperaturile exterioares-au situat între - 14 0C ºi - 4 0C, înmarea parte a acestui interval.

Rezultatele mãsurãtorilor sunturmãtoarele:

la parter temperatura interioarãîntre 9°C ºi 13°C iar umiditatea rela-tivã 33-46%;

la etajul l temperatura interi-oarã între 11 °C ºi 17°C iar umidi-tatea relativã 36-40%.

Rezultatele nu se înscriau înlimitele acceptabile, dar, date fiindcondiþiile de ºantier, nu au putut fiameliorate, încercarea de-a utilizatunuri cu aer cald a indus variaþiimari de temperaturã ºi umiditate.

Datoritã lucrãrilor de refacere, atransformãrilor care au avut loc înmai multe etape în palatul B.N.R.(1915, 1929-1930, 1945-1950),prima problemã care trebuia eluci-datã a fost depistarea unor straturioriginale rãmase din decoraþia origi-nalã, dacã ele mai existau.

În Holul central de la etaj s-a con-statat existenþa unui al doilea strat,sub cel actual.

Testele de stratigrafie efectuateau combinat intervenþia cu mijloacechimice, pentru eliminarea straturilorde ulei uscat, cu intervenþia cumijloace mecanice - anume, inter-venþia cu bisturiul, dupã ce fusesesuflatã o peliculã ce urma sã fieîndepãrtatã. Testele au relevat osuccesiune de straturi ºi materiale,pe baza cãrora s-au stabilit moda-litãþile de restaurare.

Au fost efectuate ºi teste decurãþare cu agenþi de suprafaþã, peancadramentele uºii principale ºi apicturii lui E. Voinescu. Un alt test,de curãþare ºi prezentare esteticãfinalã (vernisare), s-a efectuat încasa Scãrii de onoare, pe zugrãveli,stucomarmurã falsã ºi capitel-stuca-turã policromã.

Pentru completarea informaþiilorobþinute prin testele de curãþare ºistratigrafie, s-au mai efectuatprelevãri de probe pentru analizelechimice ale diverselor straturi,pelicule de culoare ºi protecþie.

Etapizarea lucrãrilor trebuia sãrãspundã concomitent mai multorcerinþe. O primã cerinþã, de ordinfuncþional, era ca activitatea în palat

sã nu fie blocatã. O bunã parte din-tre spaþii trebuia sã funcþioneze învecinãtatea ºantierului. Spaþiile fina-lizate urmau a fi, imediat, afectateactivitãþilor Bãncii.

O a doua cerinþã era ca fluxurilede circulaþie în ºantier, pentruoameni, vehicule, utilaje ºi materi-ale, sã fie astfel organizate, încât sãnu intersecteze fluxurile de circulaþiespecifice Bãncii. Normele de pro-tecþie ºi securitate trebuiau, cu stric-teþe, respectate.

O altã cerinþã, de ordin arhitec-tural-constructiv era, însã, evitareadegradãrii spaþiilor decorate. Întreagagamã de lucrãri trebuia conceputã ºimonitorizatã astfel încât integritateamonumentului sã nu fie afectatã.

Având în vedere toate acestea,în timpul lucrãrilor de execuþie a con-solidãrii s-au luat o serie de mãsuri:

o separare netã între spaþiiledecorate ºi cele nedecorate; aceastãseparare permitea desfãºurarea con-comitentã a lucrãrilor de consolidareºi a celor de restaurare;

asigurarea accesului la lucrãrilede consolidare, din exterior în curþileinterioare, unde se putea desfãºuraorganizarea de ºantier;

etapizarea lucrãrior pentru a per-mite atacarea lor dupã posibilitãþilede eliberare a spaþiilor ºi retragereaºantierului dupã terminarea lucrãrilor.

Lucrãrile de consolidare s-au exe-cutat eºalonat ºi etapizat, pe niveleºi zone, de la subsol cãtre etaje ºi dela aripa Carada a palatului cãtre zonacentralã (etapa l de consolidare)sfârºind cu zona Smârdan (etapa a ll-a).

În perioada lucrãrilor din etapa ls-au realizat izolãri ºi provizorate deinstalaþii pentru ca zona supusãlucrãrilor în etapa a ll-a sã rãmânãcât mai mult timp funcþionalã.

De asemenea, o parte din spaþiileafectate de lucrãri în etapa l, ºianume etajul II, au fost date înfuncþiune la circa un an de la înce-perea lucrãrilor, pentru a asiguramutarea personalului din zonaneconsolidatã.

Construcþii emblematice în RomâniaBANCA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI (III)

Etapizarea lucrãrilor a permis zonarea spaþiilorpentru continuarea activitãþii în interiorul Bãncii –imagini din curtea interioarã Carada


Înainte de începerea lucrãrilor deconsolidare s-a efectuat protejareaspaþiilor ºi a elementelor de con-strucþie la care nu s-au fãcut inter-venþii structurale - Sala de Marmurã,scãrile monumentale, Holul deonoare ºi Holul de la etaj. Au fostrealizate unele operaþiuni de pro-tecþie a valorilor artistice de patrimo-niu (picturi, decoraþii stucate, mobilier),a unor elemente de construcþii ºiinstalaþii la care nu s-au fãcut inter-venþii de consolidare (holurile cen-trale, scãrile monumentale, Sala deMarmurã, Sala de Consiliu) sau care

s-au pãstrat în noua configuraþie(tabloul electric general, staþiile dehidrofor, rezervoarele de combusti-bil, rezervorul de apã).

S-a realizat ºi zonarea imobiluluidin punct de vedere al separãriiaccesului ºi circulaþiilor, precum ºiextinderea sistemelor de suprave-ghere ºi alarmare în zonele limitã cuperimetrul ºantierului.REVITALIZAREA SPAÞIILOR PALATULUI

Holul de onoare ºi scãrile monu-mentale se deschid din holul intrãriiprincipale.

Intrarea principalã beneficiazã deun amplu spaþiu de primire - unvestibul de formã pãtratã, în dreaptaºi stânga fiind accesele în Bibliotecade carte rarã ºi în Sala Kiriþescu.

Holul de acces-primire are cadecoraþie parietalã coloane angajatece ritmeazã pereþii, inclusiv la colþuri.

Accesele sunt marcate, de oparte ºi de alta, de douã uºi sime-trice, fiecare cu ancadramente cufrontoane. Cele douã uºi sunt flan-cate de câte alte douã intrãri care, înurma lucrãrilor de reabilitare struc-turalã ºi arhitecturalã, au fost închise,devenind niºe.

Plafonul casetat, din stucaturã, afost demontat din cauza refacerii plan-ºeului de peste etaj, aferent Sãlii deConsiliu. Proiectul de consolidare aedificiului a impus refacerea inte-gralã a planºeului dintre parter ºietajul l, planºeul existent nemafiindcapabil sã asigure stabilitatea ºiintegritatea clãdirii.

Din holul de intrare se face tre-cerea în Holul central, prin treideschideri, simetrice cu cele careflancheazã accesul în Sala de Mar-murã. Cele ºase deschideri ampleau o înãlþime de aproximativ 5,50 mºi o lãþime de 3,00 m fiecare.

Ambele spaþii, holul intrãrii ºiHolul central formeazã Holul deonoare de la parter. La capeteleHolului central sunt plasate scãrilede onoare, monumentale, ce duc laetaj. Între bazele rampelor, holul areo lungime de 22,60 m ºi o lãþime de5,35 m. Lãþimea redusã a spaþiuluieste accentuatã de avansarea co-loanelor ºi pilaºtrilor din faþa pilelorde zidãrie care delimiteazã celeºase deschideri.

Cele ºase deschideri sunt flan-cate, central, de câte o coloanã, iarla capete - de câte douã. Cele douãspre-zece coloane sunt dublate de doi-sprezece pilaºtri adosaþi zidului.

Pardoseala din mozaic estetratatã decorativ, compoziþia urmãrindmodelul tavanului.

Coloanele sunt realizate în stuco-marmurã, având o gamã cromaticãdominantã în verde-negru-gri. Capite-lurile sunt în stil compozit. Tehnicautilizatã este cea a stucaturii poli-crome.

Întreaga ordonanþã (coloane ºipilaºtri) marcheazã suprafaþa pari-etalã ºi pune în evidenþã elementelede rezistenþã, constituind principalulcomponent decorativ al Holului.

Scãrile de onoare, aºezate sime-tric faþã de axul de compoziþie alclãdirii, asigurã accesul la etaj.

Pornirea rampelor este pusã înevidenþã de câte douã sculpturi-lam-padare ce reprezintã personaje femi-nine care þin deasupra capului, cuambele mâini, câte un corp de iluminat.

Balustrada scãrilor este bogatornamentatã cu profilaturi, stucaturicu elemente vegetale stilizate. Ram-pele au câte 25 de trepte fiecare,pânã la podestul intermediar, deunde continuã cu alte douã rampe,de o parte ºi de alta a primelor.Treptele sunt realizate din marmurã.

Pe podestul intermediar dinstânga este amplasat monumentulridicat ca omagiu adus funcþionarilorBãncii uciºi în timpul Rãzboiului deReîntregire.

Ritmul parietal este reluat în decorul plafonuluiprin casetarea spaþiului în trei segmente mari,având în mijloc câte un pãtrat central cu câte orozetã, totul realizat într-o profilaturã bogat deco-ratã cu elemente vegetale stilizate

Accesul spre Holul central de la etajul I ºilampadarele-sculpturi, opera sculptoruluifrancez A. Durenne Sommevoire.Fotografie din 2005

continuare în pagina 10


Tavanul holului este construit peferme metalice, grinzi cu profil l, pecare se sprijinã o altã reþea de grinzidin lemn peste care este realizatãpardoseala Sãlii de Consiliu ºi subcare, pe tencuieli gen paiantã ºi stu-caturi, se constituie tavanul holuluide la parter.

Desfacerea acestui planºeu ºiînlocuirea lui cu unul din beton armata fãcut ca întregul ansamblu altavanului, format din decoraþiuni înstucaturã, sã fie desfãcut. Dupãrealizarea planºeului, decoraþia tava-nului a fost refãcutã integral, conformcelei originale.

Lucrãrile de consolidare, prinsuprabetonarea planºeului peste sub-sol, au presupus desfacerea inte-gralã a pardoselii de la parter a holului.Mozaicul prezenta fisuri ºi lacunecare, la intervenþiile anterioare, fuse-serã completate necorespunzãtor,urmãrindu-se doar chituirea ºi nuretuºul cromatic ºi compoziþional.

Pardoseala a fost, integral, refã-cutã, cu respectarea desenului ºi agamei coloristice. Execuþia a fostrealizatã dupã un proiect elaboratspecial ºi avizat de Comisia Minis-terului Culturii.

Cele patru intrãri laterale, douã îndreapta ºi douã în stânga, care flan-cau intrãrile în Sala Kiriþescu ºi înBiblioteca de carte rarã, au fostînchise ºi transformate în niºe.

Lipsuri de micã anvergurã ladecorul stucat, fisuri superficiale sauprofunde, ciobiri, ca rezultat al unor

lovituri mecanice, mici lacune, ero-ziuni ale straturilor de vopsea lasocluri ºi stucomarmurã au fostremediate.

În holul central de la parter, com-ponentele nu au fost afectate delucrãrile de consolidare.

Deasupra podestului intermediardin stânga, o mare suprafaþã dintavan s-a prãbuºit din cauza umidi-tãþii ridicate, provenite din infiltraþiiale apelor pluviale. Decorul parietalprezenta, ºi aici, lacune, fisuri, eroziuni.Aceastã parte a fost integral refãcutã.

Holul central de la etaj este foartebogat în componente artistice.

Coloanele ºi pilaºtrii cu capitele,sculpturile care flancheazã intrareaprincipalã, au fost protejate cupanouri din lemn, pe perioada des-fãºurãrii lucrãrilor de consolidare.

Întreaga suprafaþã era acoperitãcu praf, murdãrie aderentã ºiprezenta lacune de mici dimensiuni,eroziuni, lovituri accidentale. Gamacromaticã a ansamblului nu diferã despaþiile precedente.

În Holul central de la etaj ºiscãrile de onoare, pentru suprafeþelelise ºi cele stucate ºi bogat decorate,inclusiv la monumentul eroilor ºi înzonele de sub scãri ºi balustradã,s-au efectuat o serie de operaþiunide restaurare a componentelor artis-tice, printre care:

îndepãrtarea depunerilor aderentesau neaderente, prin ºlefuirea suprafe-þelor ºi îndepãrtarea sãrurilor;

completarea lipsurilor ºi reface-rea elementelor fisurate sau degradate;

curãþarea zonelor de implantarea fragmentelor dizlocate ºi aplicareaunei amorse;

refacerea planeitãþii dupã inter-venþiile de refacere sau completare;

aplicarea straturilor de zugrã-vealã ºi/sau vopsitorii;

aplicarea foiþei metalice;vernisarea, izolarea ºi patina-

rea elementelor decoraþiei.(Continuare în numãrul viiltor)

Pardoseala holului intrãrii principale -starea din 2005

Una dintre zonele de sub rampelescãrii monumentale

Holul de intrare

Dupã realizarea planºeului din beton armat decoraþiaa fost refãcutã integral conform celei originale

urmare din pagina 9


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

Reabilitare ºi modernizare ºcoli;Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;

Ansambluri de locuinþe sociale;Reabilitare termicã clãdiri;Restaurãri ºi puneri în valoare a monumentelor istorice;Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;Înfiinþãri de baze sportive.

b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:Ansambluri de locuinþe;Reabilitare termicã a ºcolilor.

c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private.

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Între anii 1967-1970, a fostinginer ºef la ªantierul Poiana Uzuluide pe Valea Trotuºului, al treileabaraj din þarã, de tipul cu contraforþiprevãzuþi cu tãlpi de fundaþie joan-tive. Aici, ing. Radu Scutelnicu s-aremarcat prin iniþiative tehnice ºicapacitate organizatoricã, introdu-când câteva soluþii tehnice inedite laacea vreme ºi de eficienþã practicã.Amintim: folosirea prefabricatelor dinbeton de pânã la 2,5 t la cofrarea ºiprotecþia paramentelor, sablarearosturilor de betonare care permiteeliminarea microfisurilor ºi obþinereaunor rosturi de rezistenþã practicegalã cu aceea a betonului monolit,vacuumarea suprafeþei betonului la

parament, care a avut ca rezultatextragerea a 8-10 l apã/mc ºi creº-terea rezistenþei la compresiune cu50%, ancorarea rocilor fisurate depe versanþi prin precomprimare.

Între anii 1970-1974, a devenitºeful ºantierului Mãriºelu, din cadrulGrupul de ªantiere Someº, care s-aocupat de construirea centralei sub-terane Mãriºelu. La acest obiectiv,ing. Radu Scutelnicu a experimentatcu succes ºi a introdus în activitateacurentã mecanizarea integralã alucrãrilor de betonare în subteran.

Datoritã meritelor sale, în anul1974, a fost numit director al Grupuluide ªantiere Olt Inferior – Slatina, coor-donând realizarea hidrocentralelor

Zãvideni, Drãgãºani, Strejeºti, Arceºti,Slatina, Ipoteºti, Frunzaru, Rusã-neºti, Izbiceni (de la Zãvideni pânãla Dunãre). La lucrãri a aplicattehnologii noi, printre care tehnolo-gia de etanºare în profunzime, cuecran subþire, a incintelor îndiguite –invenþie ce a înlocuit unele tehnologiifranceze costisitoare (în locul pere-telui clasic de 60 cm, a rezultat 15 cm).

Peretele subþire este un ecransub forma unei membrane etanºe degrosime 6-20 cm ºi adâncime 8-15 m,realizat dintr-un mortar pe bazã deciment. Tehnologia constã în bate-rea prin vibrare a unui profil I 800pânã la roca de bazã, urmatã deextragerea, tot prin vibrare, a grinzii,

Barajul Bicaz Barajul Poiana Uzului Barajul Gârleni - Priza canal aducþiune

CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIERadu SCUTELNICU (1938 - 1998)

S-a nãscut la 24 august 1938 în comuna Mihãlãºeni, judeþul Botoºani.Dupã absolvirea renumitului Liceu „August Treboniu Laurian“ din Botoºani, a urmat cursurile Facultãþii

de Construcþii (Secþia de Drumuri ºi Poduri) din cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ Iaºi. A absolvitca ºef de promoþie în anul 1960.

Activitatea a început-o, ca stagiar, la ªantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iniþial în lucrãri de drumuri ºipoduri. Atras de lucrãrile hidrotehnice care se executau în paralel, a continuat activitatea ca inginer laGrupul de ªantiere Bistriþa-aval, deþinând funcþiile de inginer, inginer principal, ºef lot la Hidrocentrala dinGârleni (1963-1967).


simultan cu injectarea cu mortar agolului rãmas, prin intermediul adouã þevi sudate pe grindã.

Tehnologia de execuþie a pereþilorsubþiri a fost experimentatã la AHE arâului Olt, pe sectorul Slatina-Dunãre,pentru etanºãrile digurilor de la UHEDrãgãneºti ºi de la UHE Frunzaru.Economia de materiale este impor-tantã, iar productivitatea instalaþieieste de 46.000-32.000 m2/an, pentruadâncimi cuprinse între 8 ºi 15 m.

La realizarea digurilor de la HCRusãneºti ºi HC Izbiceni, în anumitezone, pentru consolidarea patului defundaþie s-au folosit ºi procedee decompactare prin vibroînþepare, cuvibromaiul ºi cu maiul greu. Acestetehnologii au stat la baza întocmiriiindicatorului C29-1985-Normativ pen-tru îmbunãtãþirea terenurilor de fun-dare slabe prin procedee mecanice.

Vibroînþeparea este o metodã efi-cientã de compactare a nisipurilorafânate, naturale sau din umpluturi.

Compactarea nisipurilor se reali-zeazã prin fluidizarea unei pãrþi amasei de nisip saturat, situaþie încare, prin reducerea accentuatã aforþelor de frecare dintre fragmentelecomponente, se produce reaºeza-rea acestora într-o nouã poziþie, cu ocreºtere medie a gradului de înde-sare de 20-30%.

Îmbunãtãþirea terenurilor cu vibro-maiul constã în executarea de ploturi(coloane cu diametrul peste 1 m),din balast, nisip, zgurã etc., prinvibropresare. Creºte, astfel, capaci-tatea portantã a terenului tratat.

Compactarea cu maiul greu seutilizeazã atunci când este necesarãîmbunãtãþirea terenului de la supra-faþã, pe o adâncime de 2-3 m, lapãmânturile sensibile la umezire.

Între anii 1987 ºi 1993, inginerulRadu Scutelnicu a fost director alTrustului de Construcþii Hidroener-getice Bucureºti. În anul 1990 Trustuls-a transformat în societate pe acþiunidevenind SC Hidroconstrucþia SA.

Deºi, în aceºti ani, a existat operioadã grea, cu dificultãþi derealizare a investiþiilor, statul redu-când substanþial investiþiile în dome-niu, s-au pus totuºi în funcþiuneamenajãrile de la Colibiþa, Drãgan-Iad,Siriu ºi parþial Râul Mare aval, Bistra,Olt-Inferior ºi Superior.

În întreaga sa activitate, ing.Radu Scutelnicu s-a remarcat prininiþiativã ºi capacitate de organizare.Este una dintre personalitãþile deseamã ale hidroenergeticii româneºti– apreciat ºi stimat de salariaþi, cainginer ºi ca om. S-a dãruit, total,meseriei, a fost generos ºi exigent;un caracter puternic ce a lãsat înurma sa oameni deosebiþi ºi colec-tive bine închegate.

Sub conducerea sa, SC Hidro-construcþia SA a primit în anul 1991,la Madrid, Trofeul „Arcul Europei“pentru calitate.

Inginerul Radu Scutelnicu s-a stinsdin viaþã la 14 octombrie 1998.

ing. Maria OANCEA

Barajul ºi CHE Frunzaru CHE Mãriºelu - sala maºinilor


Soluþie tehnicã de consolidare a terenului de fundareal rambleului de acces la podul peste râul Mureº

de pe Autostrada Arad – Timiºoaraprof. dr. ing. Tadeus SCHEIN - director general,

dipl. ing. Ivan Victor BOGDANOV, M.Sc. - director executiv,dipl. ing. Olimpiu HEHN - geotehnician SC TERRASOND SRL

Datele furnizate de studiile geo-tehnice urmeazã sã fie folosite înfaza de proiectare a diverselor con-strucþii, cu respectarea întocmai aconceptului de proiectare geoteh-nicã, pentru a asigura stabilitatea,rezistenþa ºi durabilitatea în timp asistemului rutier, cât ºi a construc-þiilor de artã. Astfel, la întocmireadiverselor studii geotehnice au fosturmãrite ºi rezolvate urmatoareleaspecte:

natura litologicã a terenului defundare, în lungul traseului viitoareiautostrãzi;

caracteristicile fizice necesarepentru proiectarea sistemului rutier;

condiþiile hidrologice ale ampla-samentului rutier conform STAS 1709/ 1 / 2 – 90;

condiþiile de fundare pentruunele lucrãri de construcþii aferentetraversãrilor de cale feratã, a unorcanale de irigaþii ºi desecare ºi aunor cursuri de apã.

CONDIÞII GEOTEHNICE INIÞIALEPentru determinarea tuturor para-

metrilor necesari unei proiectãricomplete ºi pertinente pentru traseulviitoarei autostrãzi s-au efectuat ogamã largã de investigaþii de teren:foraje geotehnice, penetrãri dina-mice cu con, penetrãri dinamice îngaurã de foraj (tip SPT), penetrãristatice tip CPT, încercãri seismice(downhole), investigaþii care au fostcompletate de analize în laboratorcomplete ºi diversificate (ca ºi tip deîncercare, respectiv adâncime).

Rezultatele acestor investigaþiigeotehnice de teren ºi de laborator,prezentate în studiile geotehnice întoc-mite în diverse perioade (decembrie2006, aprilie – mai 2009, ianuarie 2010),au permis desprinderea urmãtoarelor

concluzii ºi recomandãri generale,necesare proiectãrii infrastructuriirutiere ºi a lucrãrilor de construcþiiaferente, pentru realizarea autostrãziiARAD – TIMIªOARA – LUGOJ, tron-son km 0+000 – km 12+000 (BYPASSARAD):

Forajele geotehnice executateîn lungul traseului autostrãzii pun înevidenþã o stratificaþie a terenului defundare alcãtuitã, în principal, dinpãmânturi argiloase, argile-prãfoase,argile-nisipoase, prafuri-argiloase,prafuri-nisipoase în suprafaþã ºi dinnisipuri cu granulaþie finã mijlocie,saturate în adâncime.

Pãmânturile coezive, care alcã-tuiesc stratificaþia terenului de fun-dare, se încadreazã în categoriapãmânturilor cu plasticitate foartemare ºi mare, având consistenþa îndomeniul plastic vârtos ºi plastic tare.

Conform „Catalogului de struc-turi tip pentru drumuri publice“pãmânturile argiloase, argilele-prã-foase, argilele-nisipoase, prafurile-argiloase, prafurile-nisipoase seîncadreazã în tipul de pãmânturi P3,P4 ºi P5.

Criteriul granulometric al pãmân-turilor care alcãtuiesc terenul de fun-dare, stabilit conform Tab. l din STAS1709 / 2 - 90, permite clasificarea aces-tora în categoria pãmânturilor foartesensibile la îngheþ.

Condiþiile hidrologice ale tron-sonului de autostradã, km 0+000 –km 12+000, se considerã DEFA-VORABILE conform Pct. 3.4 dinSTAS 1709 / 2 - 90.

SOLUÞIA TEHNICÃ PROPUSÃRezultatele investigaþiei, prin

sondajele penetrometrice de tipgreu, indicã zona dintre km 7+800 –km 8+000, ca cea mai periculoasã

din punct de vedere al lichefierii.În acest tronson nisipurile din primulpachet prezintã, în general, un gradde îndesare ID < 0,60 pe grosimeaextinderii acestora.

Conform normelor româneºti, pen-tru gradul de intensitate seismicã VII,terenul necoeziv este susceptibil lalichefiere, situaþie în care se impunmãsuri tehnice pentru reducerea sen-sibilitãþii la lichefiere a zonei din masapachetului de terenuri necoezive.

Din cauza stãrii afânate a nisipuluipe aceastã zonã, dar ºi a faptului cãterenul necoeziv scade în grosime,pentru prima parte a tronsonului,adicã între poziþia km 7+850 ºi km8+000, s-a optat, local, pentru îmbu-nãtãþirea stãrii de îndesare a tere-nului necoeziv, prin procedeul devibrare în adâncime.

În ceea ce priveºte rambleulautostrãzii pe acest sector, rea-lizarea lui va fi precedatã de înde-pãrtarea stratului vegetal pânã laatingerea terenului suport, constituitdin coperta necoezivã ce urmeazãsã fie îmbunãtãþitã prin vibrare.

Zona din lungul traseului BYPASSARAD, care urmeazã sã fie îmbu-nãtãþitã, se referã la porþiuneacuprinsã între km 7+800 – km 8+000.Este zona în care urmeazã sã seexecute rambleul înalt cuprins întreculeea A8 ºi podul B080. În aceastãporþiune a fost recomandatã exe-cuþia a trei câmpuri experimentale(T1, T2, T3) în scopul stabilirii dis-tanþei dintre punctele de realizare avibrocompactãrii, în condiþiile atin-gerii unui grad de îndesare ID ≥ 0,60.

Testele, prin sondaje de pene-trare dinamicã cu con de tip greu(P.D.G.), au fost efectuate în câm-purile de testare menþionate, în scopul

Urmare a investigaþiilor geotehnice efectuate pe traseul viitoarei autostrãzi ARAD – TIMIªOARA, BYPASSARAD km 0+000 – km 12+000 a rezultat cã, pe anumite sectoare ale traseului, terenul de fundare al ramble-ului autostrãzii, constituit la adâncimi de pânã la – 8,00 m ... – 9,00 m, din nisipuri fin mijlocii, este potenþiallichefiabil (ID < 0,6). Pentru aceste sectoare ale traseului s-au propus mãsuri tehnice de îmbunãtãþire aterenului de fundare, având drept scop principal reducerea sensibilitatãþii la lichefiere (ID > 0,6).

stabilirii distanþei dintre ochiurilereþelei triunghiulare de îmbunãtãþire– consolidare, ºi anume:

T1 – realizat dintr-o reþea triun-ghiularã, cu latura triunghiului echi-lateral L = 2,00 m;

T2 – realizat dintr-o reþea triun-ghiularã, cu latura triunghiului echi-lateral L = 2,50 m;

T3 – realizat dintr-o reþea triun-ghiularã, cu latura triunghiului echi-lateral L = 3,00 m.

Prin testele de calitate efectuateîn fiecare câmp, respectiv celulã detestare, s-a urmãrit stabilirea, dinpunct de vedere calitativ ºi cantitativ,a efectului intervenþiei de îmbu-nãtãþire a terenului de fundare peintervale de grosimi de strat admisepentru terenul de îmbunãtãþit, prinstabilirea valorii gradului de îndesareID, care sã ateste sau nu, desensibili-zarea la lichefiere a pachetului neco-eziv pe grosimea de 8,00 ÷ 9,00 m.

Pentru stabilirea distanþei optimedintre punctele reþelei triunghiularede îmbunãtãþire prin vibro – consoli-dare de adâncime s-au luat în con-siderare valorile L0i ºi IDi pentrupachetul de pãmânt necoeziv de la –(3,00 m ... 4,00 m) la – (8,00 m ... 9,00 m)cu care s-a constituit diagrama devariaþie a gradului de îndesare (IDi),în funcþie de distanþa dintre punctele

reþelei triunghiulare de îmbunãtãþireprin vibro – consolidare de adâncime(L0i) (fig. 1).

Conform cu cele prezentate înfigura 1, distanþa dintre ochiurilereþelei triunghiulare de îmbunãtãþireprin vibrocompactare de adâncimeva fi de L0 = 2,75 m.

Dupã analiza acestor rezultates-au recomandat urmãtoarele:

Dupã terminarea consolidãrii deadâncime, prin vibrocompactare amasivului de pãmânt cuprins între –(8,00...9,00 m), pâlniile de tasare,formate în zona punctelor de vibrocom-pactare, au fost umplute cu materialde umpluturã din groapã de împru-mut sort 0...20 mm ºi compactate curulouri vibratoare adecvate, dar cumasa nu mai micã de 10 tone.

În continuare, s-a pregãtit plat-forma suport a rambleului de legã-turã între culeea A8 ºi culeea B080din materialul de aport folosit pentrudeplasarea utilajului de vibrocom-pactare în zona de consolidare, carea fost compactatã cu rulouri com-pactoare-vibratoare cu masa minimãde 15 tone.

Operaþiile mai sus menþionateau permis obþinerea unui strat de formãrealizat prin stabilizare mecanicã.Dupã execuþia stratului de formã, s-aumontat câte trei reperi de tasare înpuncte prestabilite, în cele patrusecþiuni transversale.

Pe mãsura realizãrii ramble-ului, pe etape de execuþie a aces-tuia, s-au efectuat mãsurãtori aletasãrilor (consolidãrii) pachetuluisuperficial, în grosime medie de 3,00 m,tasãri pe baza cãrora se va apreciaprocesul de consolidare a acestuipachet de pãmânturi slab coezive.

În vederea eliminãrii apariþieiunor tasãri suplimentare, faþã de celepreevaluate pe baza încãrcãrilornormale de exploatare, pe porþiuneacuprinsã între km 7+800 – km 8+000rambleul a fost supraînãlþat cu 1,80 mfaþã de înãlþimea realã de execuþie aacestuia.

Fig. 1: Diagrama de variaþie a gradului de îndesareîn funcþie de distanþa dintre punctele reþelei


SC CELCO SAN O U T Ã Þ I Î N P R O D U C Þ I E

Cãutãm sã ne diferenþiem pro-dusele faþã de cele existente pepiaþã prin inovativitate, fapt careeste apreciat de clienþii noºtri princererea lor constantã sau chiar încreºtere faþã de unele din produselenoastre, în condiþiile unei stagnãrisau chiar scãderi actuale din sec-torul construcþiilor.

Din aceste considerente ºi rapor-tându-ne în permanenþã la nevoilepieþei, SC CELCO SA a lansat unnou produs: CELCO ZID DD-M5mortar de zidãrie în straturi subþiripentru BCA, la un preþ avantajos.Principala caracteristicã a acestuiprodus este rezistenþa la compre-siune de min. 5 N/mm2, mai apropiatãde cea a BCA-ului (2,5-5 N/mm2).

Avantajul uriaº al acestui tip demortar este modul lui de aplicare, înstraturi subþiri, de 2-3 mm, ceea ceconferã zidului astfel obþinut o foartebunã rezistenþã la transferul termic.Se ºtie cã rosturile groase obþinutecu mortarul clasic de zidãrie consti-tuie punþi termice pentru zid. Ori noulmortar CELCO ZID DD-M5 anihileazãaceste punþi termice, conferind zidu-lui urmãtoarele calitãþi:

economie în consum: se utili-zeazã cel mult 2 saci de mortarCELCO ZID DD-M5 de 25 kg la unpalet de BCA (2,25 mc);

confort termic maxim obþinutdin zidirea BCA-ului Celco (cel maibun material de zidãrie având ºirol de izolator termic) cu acest tipde mortar, coeficientul de transfertermic al zidului fiind foarte bun:λzid = 0,17 W/m0K;

manoperã redusã ºi prelucrarerapidã a mortarului (se adãugã doar apã);

o încãrcare redusã a fundaþieiºi o zidãrie uºoarã obþinutã dintr-unmaterial de zidãrie uºor (BCA) ºi unmortar de zidãrie în strat subþire.

Recomandãm utilizarea sistemuluiCelco constând dintr-un palet de BCACelco ºi 2 saci de mortar CELCO ZIDDD-M5 ca fiind soluþia cea mai efi-cientã, economicã, spornicã ºi rapidãde ridicare a zidurilor unei case carese vrea ecologicã, rezistentã ºi con-fortabilã în orice sezon.

Cea mai modernã fabricã de vardin România, SC CELCO SA per-mite, printr-o tehnologie performantãproprie, producerea tuturor tipurilorde var de cea mai bunã calitateCL90: var mãcinat pentru BCA, varmãcinat industrial, var hidratat însã-cuit ºi vrac, var bulgãri, în condiþii desiguranþã maximã în exploatare ºi cuimpact minim asupra mediului.

O altã noutate a companiei la aceastãfabricã de var este o premierã euro-peanã ºi chiar mondialã. În acest sens,societatea va produce începând dinluna august a acestui an var hidra-tat Celco în saci de plastic vidaþi.

Avantajele unui asemenea produssunt nenumãrate. Dintre ele amintim:

pãstrarea caracteristicilor fizico-chimice ºi valabilitate asiguratã pro-dusului pentru minim 1 an;

ambalarea în saci de diferitedimensiuni ºi greutãþi (de la 10 la 40 kg)putând fi astfel expuºi atât în depo-zitele de materiale de construcþii, câtºi în rafturile super-market-urilor. Înacest mod produsul devine maiaccesibil;

scãderea volumului sacilor ºi aspaþiului de depozitare la jumãtatefaþã de sacii obiºnuiþi de var;

ambalaj curat, rezistent ºi fãrãurme de praf;

poate fi transportat ºi depozitatîn zone umede ºi cu intemperii fãrãa-ºi pierde din calitãþile fizice, chimiceori din aspectul ambalajului;

poate fi pãstrat în spaþii neaco-perite în simplul ambalaj (sac) ºi dupãscoaterea foliei de pe palet.

Pe lângã produsele noi prezen-tate, SC CELCO SA Constanþa pro-duce ºi BCA cu cea mai micãdensitate aparentã în stare uscatãdin þarã (400±30 kg/mc), respectivcu cel mai redus coeficient deconductivitate termicã λ = 0,10±0,01W/m0K.

În secþia de adezivi se mai fa-bricã ºi alte tipuri de adezivi ºimortare:

Mortarul de zidãrie pentru BCACELCO ZID DD-M10;

Adezivii pentru plãci ceramiceCELCO PLAC INTERIOR DD-C1 ºiCELCO PLAC EXTERIOR DD-C2;

Adezivul pentru polistirenCELCO TERM DD-T3;

Mortarul ultrafin pentru tencu-ieli driºcuite CELCO TINCI DD-MTI8.

Pentru mai multe detalii vãinvitãm sã vizitaþi site-ul nostru:www.celco.ro.

CELCO SA, unul din cei mai importanþi producãtori de BCA, adezivi, mortare ºi var pentru construcþiidin România, a investit mult ºi continuã sã investeascã în toate secþiile sale de producþie, în primul rândpentru obþinerea unor produse de calitate. Toate instalaþiile sunt moderne, automatizate, urmãrite pecalculator (de la amestecarea materiilor prime pânã la înfolierea produsului final pe palet). Avem instalatesisteme de depoluare, ceea ce demonstreazã o atitudine prietenoasã a companiei faþã de mediu.

O garanþie a calitãþii produselor CELCO o reprezintã ºi certificãrile Sistemului integrat de calitate,mediu, sãnãtate ºi securitate în muncã, pe toate documentele comerciale care însoþesc produsele noastre.


Clãdire din beton armat P+5ECARACTERISTICILE DINAMICE PROPRII ªI SCENARII DE DEMOLARE

prof. dr. ing. Carmen BUCUR – Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºtimr. conf. dr. ing. Marin LUPOAE, cpt. ºef lucrãri dr. ing. Cãtãlin BACIU - Academia Tehnicã Militarã

Structura teoreticã prezentatã înacest studiu este dimensionatã con-form reglementãrilor tehnice învigoare în România.

Este o clãdire în cadre ºi are înplan douã deschideri de câte 6 m(direcþia Y) ºi patru travee - douãde câte 7 m la extremitãþi ºi douã decâte 5 m spre centru (direcþia X).În elevaþie parterul are înãlþimea de4 m ºi cele 5 etaje au fiecare înãl-þimea de 3 m.

Materialele utilizate sunt betonulC24/30 ºi armãtura PC52.

Încãrcãrile considerate sunt: greu-tatea proprie; sarcina permanentã(straturile pardoselii - 175 daN/mp);greutatea pereþilor de comparti-mentare - 150 daN/mp; sarcina utilã(la nivelul fiecãrui planºeu, maipuþin pe terasã - 250 daN/mp);încãrcarea din zãpadã (la nivelulterasei - 150 daN/mp).

Combinaþia încãrcãrilor pentruanaliza structuralã este: 1,0 x (ele-mentele de rezistenþã + pereþii +încãrcãrile permanente) + 0,4 x (încãr-cãrile utile + încãrcarea din zãpadã).

Clãdirea se considerã amplasatãîn Bucureºti.

Stâlpii sunt încastraþi la bazã, iarlegãturile în noduri (grindã-stâlp)sunt rigide. Dimensiunile ºi armareaelementelor de rezistenþã sunt:stâlpii au toþi dimensiunile secþiunii60 cm x 60 cm, armaþi cu 4 ø25 pefiecare laturã; grinzile perimetrale ausecþiunea 25 cm x 55 cm, armate cucâte 3 ø16 sus ºi jos; grinzile cen-trale cu secþiunea 30 cm x 70 cm,armate cu câte 4 ø25 sus ºi jos;placa de beton a planºeelor aregrosimea de 15 cm.

Unele dintre cele mai completerecomandãri privind calculele derobusteþe sunt în lucrarea GSA -Progressive Collapse Analysis andDesign Guidelines for New Federal

Office Buildings and Major Moderni-zation Projects - June 2003 [9].

Scenariile prezentate în articolprivind îndepãrtarea stâlpilor exteri-ori de la parter sunt în conformitatecu recomandãrile din aceastãlucrare (fig. 1): un stâlp de colþ, unstâlp periferic aflat la mijlocul laturiilungi ºi un stâlp periferic aflat lamijlocul laturii scurte.

Sunt prezentate douã din studiilerealizate de autori pe aceastã struc-turã ºi anume rãspunsul dinamicpropriu ºi rãspunsul la acþiunea detip demolare. Pentru aceste studii aufost realizate douã modele de calculºi anume: (i) modelul de calcul cuelemente finite [SAP2000] (fig. 2), încare stâlpii ºi grinzile sunt modelate

Obiectul studiului de faþã îl reprezintã o structurã teoreticã de tip clãdire din beton armat P+5E dimen-sionatã conform reglementãrilor româneºti în vigoare. Structurile de rezistenþã nu sunt evaluate, în modcurent, la acþiuni extreme ºi la apariþia unor astfel de evenimente ºi, de aceea, pot suferi cedãri locale saucatastrofale.

Proiectarea fãcutã în vederea reducerii riscului prãbuºirii necesitã o altã abordare decât cea tradiþionalã.Aceasta trebuie sã se concentreze pe acele evenimente cu probabilitate micã de apariþie, de tipul „ce arputea sã meargã rãu / neprevãzut / nemaiîntâmplat” ºi apoi sã se imagineze scenarii care sã serveascã larealizarea unui proces de proiectare corespunzãtor.

Evenimente de genul cutremurelor (Northridge 1994, Kobe 1995, sau cele recente din Haiti ºi Chile2010), sau al atacurilor teroriste (clãdirea Murrah Federal 1995, World Trade Center 2001) au condus lacedãri ale structurilor, care au avut ca rezultat pierderi de vieþi omeneºti ºi economice însemnate.

Fig. 1: Scenarii pentru îndepãrtarea stâlpilor –conform GSA 2003 Fig. 2: Modelul de calcul – element finit (SAP2000) Fig. 3: Modelul de calcul – element aplicat (ELS)


cu elemente finite unidimensionalede barã spaþialã iar plãcile cu ele-mente finite plane de tip shell; masastructurii este uniform distribuitã ºiprovine din: 1,0 x (elementele derezistenþã + pereþii + încãrcãrile per-manente) + 0,4 x (încãrcãrile utile +zãpadã), (ii) modelul de calcul rea-lizat cu metoda elementului aplicat(fig. 3), implementatã în programulELS [KWASNIEWSKI ºi alþii - 2010,LUPOAE, BUCUR - 2009, 10].

În figura 4 sunt prezentatemodelele de calcul pentru cele treiscenarii: înlãturarea unui stâlp de lacolþ, înlãturarea unui stâlp perimetraldin mijlocul laturii lungi (direcþia x),înlãturarea unui stâlp perimetral dinmijlocul laturii scurte (direcþia y).

REZULTATEPRIVIND RÃSPUNSUL DINAMIC PROPRIU

(tabelul 1, fig. 5)Structura este flexibilã (T1=0,958 s).

Primele trei moduri proprii de vibraþie– douã de încovoiere ºi al treilea detorsiune – acumuleazã circa 87% dinmasa modalã totalã [BUCUR ºi alþii- 2011].

Sensibilitatea structurii la elimi-narea unor elemente de rezistenþãeste mai mare în primul rând dinpunct de vedere al modificãrii formeivectorului propriu de vibraþie ºi în aldoilea rând din punct de vedere alcreºterii valorii perioadei proprii.Scenariul eliminãrii stâlpului de colþaduce o schimbare a formei vec-torului propriu (fig. 5), ºi o creº-tere cu 3% a valorii perioadei propriia modului fundamental. Eliminareastâlpilor aflaþi în mijlocul laturilor –lungã ºi scurtã - conduce la un com-portament comparabil.

REZULTATEPRIVIND RÃSPUNSUL STRUCTURAL

LA DEMOLARE Îndepãrtarea stâlpilor s-a efec-

tuat instantaneu la timpul t = 0,025 s,ceea ce, coroborat cu modelele con-stitutive de material folosite pentrudescrierea comportãrii betonului ºiarmãturii, conduce la o analizãdinamicã neliniarã.

În cazul îndepãrtãrii stâlpului decolþ deplasarea maximã pe verticalãa nodului aflat deasupra acestuia

Fig. 4: Scenariile propuse

Fig. 5: Rãspunsul dinamic propriu:a. Mod 1 – structurã întreagã; b. Mod 1 – eliminarea unui stâlp din colþ

Fig. 6: Deplasãrile (pe verticalã – cm) nodurilor aflate deasupra stâlpului îndepãrtat

Tabelul 1

a. b.



a fost de aproximativ 1,62 cm,[LUPOAE, BUCUR - 2010]. O imaginea modului în care se deformeazãstructura este prezentatã în figura 6.

Atunci când a fost îndepãrtat stâl-pul periferic aflat pe latura lungã,deplasarea maximã pe verticalã anodului aflat deasupra acestuia afost de aproximativ 0,63 cm.

În urma îndepãrtãrii stâlpuluiperiferic aflat la mijlocul laturii scurtea structurii, deplasarea maximã peverticalã a nodului aflat deasupraacestuia a fost de aproximativ 1,35 cm.

Curbele de variaþie ale depla-sãrilor dupã direcþia verticalã (axaOz), a nodurilor aflate deasuprastâlpilor distruºi sunt prezentate înfigura 7.

Analiza curbelor de variaþie aledeplasãrilor, dupã direcþia verticalã anodurilor aflate deasupra stâlpilorîndepãrtaþi, aratã cã oscilaþiile struc-turii se amortizeazã foarte greu încazurile îndepãrtãrii stâlpului de colþºi ale stâlpului de pe latura scurtã aconstrucþiei.

Deplasãrile nodurilor aflate dea-supra stâlpilor îndepãrtaþi sunt com-parabile, ca ordin de mãrime, cucele din literatura de specialitatepentru situaþii de structuri ce urmausã fie demolate ºi la care s-au efec-tuat mãsurãtori in situ [SASANI,SAGIROGLU - 2008].

Îndepãrtarea stâlpului de colþaduce cele mai mari deplasãri iar acelui din mijlocul laturii lungi con-duce la cele mai mici deplasãri.Scenariile pentru îndepãrtareastâlpului de colþ ºi din mijlocul laturiiscurte sunt, de aceastã datã, apropi-ate ca rãspuns structural.

Scenariul prin care este înde-pãrtat stâlpul de colþ este cel careaduce cea mai semnificativã modifi-care, atât pentru situaþia rãspunsuluidinamic propriu cât ºi pentru rãspun-sul la acþiunea de tip demolare.

Modificarea nesemnificativã arãspunsului dinamic propriu la sce-nariile prin care se îndepãrteazãstâlpii din mijlocul laturilor sugereazãcã, pentru aceste situaþii, se potobþine doar efecte locale, ceea ce seconstatã ºi la scenariile de tip demo-lare corespunzãtoare.

Autorii îºi propun sã studiezerãspunsul structurii pentru mai multescenarii de îndepãrtare a unor ele-mente de rezistenþã precum ºi laîncãrcãri de tip cutremur (rãspunsspectral, pushover, time-history) ºiexplozie (de tip terorist). Se urmã-reºte a se discerne dacã o structurãbine realizatã din punct de vedere alrãspunsului la acþiunea cutremuruluieste bine realizatã ºi din punct devedere al rãspunsului la alte acþiuniextreme.

BIBLIOGRAFIE1. BUCUR C., BACIU C., BUCUR

V. M., LUPOAE M. (2011) – „Robus-teþea ºi rãspunsul dinamic propriu –Clãdire de beton armat în cadreP+5E“ – Sesiunea de Comunicãriªtiinþifice a Catedrei de MecanicãTehnicã ºi Mecanisme – SIMEC-UTCB,martie 2011 - Publicat sub egida Acade-miei de ªtiinþe Tehnice din România,Ed. MATRIX-ROM Bucureºti, pag.23-30, ISSN: 1842-8045;

2. KWASNIEWSKI L, IZZUDDINB.A., PEREIRA M., BUCUR C.,GIZEJOWSKI M. (2010) – „Modellingand analysis“ - COST – Building Euro-pean Science – Proceedings of theLoin Workshop of COST ActionTU0601 & E55 2009, pp. 91-102,ISSN 978-3-909386-29-1, Switzerland/2010; ºi pe site-ul http://www.cost-tu0601.ethz.ch;

3. LUPOAE M., BUCUR C.(2009) - „Building Demolition – Posi-tive Aspect of Progressive Collapse” -MTA-Review – Military TechnicalAcademy Publishing House – Vol XIXNo. 4 December 2009 pp. 399-408ISSN 1843-3391;

4. LUPOAE M., BUCUR C.,BACIU C. (2010) – „The Behaviour

Analysis of RC Frame Structureunder Explosion Loading” – 34th

International Symposium on Bridgeand Structural Engineering, Veneþia2010 – secþiunea 3C/pp. rezumat294-295/ISBN 978-3-85748-122-2,lucrarea pe CD/A-419;

5. RIZZOTO E., SORENSEN J.D., KROON I. B. - Robustness (2010)– „Acceptance criteria“ - COST –Building European Science – Pro-ceedings of the Loin Workshop ofCOST Action TU0601 & E55 2009,pp. 35-43, ISSN 978-3-909386-29-1,Switzerland / 2010; ºi pe site-ulhttp://www.cost-tu0601.ethz.ch;

6. SASANI M., SAGIROGLU S.(2008) – „Progressive CollapseResistance of Hotel San Diego” –Journal of Structural Engineering –march 2008, pp 478-488;

7. STAROSSEK, U.; HABER-LAND, M. (2009) – „Evaluatingmeasures of structural robustness“ -Proceedings, ASCE SEI 2009 Struc-tures Congress, Austin, Texas, April29-May 02, 2009, pp. 1758-1765;

8. *** ASCE Standard 7-05,(2005) - Minimum Design Loads forBuildings and Other Structures(ASCE 7-05/ANSI A58), AmericanSociety of Civil Engineers, Reston, VA.;

9. *** U.S. General ServiceAdministration (GSA-2003) – Pro-gressive collapse analysis anddesign guidelines for new federaloffice buildings and major moderni-zation projects, Washington, D.C.;

10. *** Extreme Loading forStructures software from AppliedScience International LLC;

11. *** Manualul de utilizareSAP2000-V12.

Fig. 7: Curbele de variaþie ale deplasãrilor nodurilor aflate deasupra stâlpilor îndepãrtaþi

urmare din pagina 21

SC EDILCOM SRL este prezentã pe piaþamaterialelor de construcþii încã din anul 2005 cânda început poducþia fibrelor de armare din polipro-pilenã. În prezent acoperim toatã gama de armãturisintetice începând de la microfibre la macrofibre,toate sub marca comercialã de EDIFIBER 3®.

Istoricul ºi avantajele fibrelor de armare

Armarea cu fibre a materialelor de construcþiiare o vechime secularã. Cãrãmizile nearse(chirpici) au fost armate cu paie tocate sau cu pãrde animale pentru a evita fisurarea ºi pentru a leoferi o rezistenþã sporitã la rupere ºi umezealã.Extrapolarea s-a realizat de la argilã la ciment ºiimplicit de la paie ºi pãr de animale la fibre. Dincauza creºterilor progresive de preþ la oþelul-betonpe piaþa mondialã ºi în urma unor studii tehnico-economice elaborate s-a optat, ca soluþie modernã,simplã ºi eficientã, pentru folosirea ca armãturã îndispersie a fibrelor polimerice.

Caracteristicile fizico-mecanice surprinzã-toare ale acestor fibre în comparaþie cu fibrelemetalice au dus la o creºtere exponenþialã a uti-lizãrii ºi implicit a cererii acestui tip de material pepiaþa mondialã a construcþiilor.

În epoca modernã, primul patent de utilizare abetonului armat cu fibre a fost creat de A. Berard înanul 1874, în SUA. Prin studiile sale în anii ‘40,inginerul român Gogu Constantinescu introduce ºidetaliazã conceptul de beton armat cu fibre fiindprintre promotorii noului material.

Fibrele de armare sunt obþinute din polipro-pilenã purã printr-un proces de extrudare clasicã(prin rãcire cu apã) pentru fibrele de tip MULTI ºiFIBRI ºi prin tehnologia chill roll, adicã rãcireadupã extrudare se face cu un tambur refrigerentpentru fibrele de tip MONO care, prin diverse pro-cese de transformare, ajung la caracteristici fizico-mecanice de excepþie cum ar fi: rezistenþa mare larupere, tenacitatea ºi alungirea. Procesul continuãcu tãierea la diferite dimensiuni începând de la5 mm pânã la 70 mm, urmând a se ambala în sacide hârtie solubilã în apã. În timpul tãierii fibrelesunt acoperite cu o peliculã subþire de superplasti-fiant care le conferã o alunecare superioarã ºilibertatea de a se dispersa tridimensional în toatãmasa amestecului nemaifiind necesar a se adãugaîn betoane sau mortare alte tipuri de aditivi. Peîntregul parcurs al procesului tehnologic seefectueazã un control al calitãþii riguros ºi sever,atât asupra materiilor prime utilizate ºi respectãriiparametrilor tehnologici cât ºi asupra produselorfinite, control efectuat în conformitate cu prevederileManualului de Management al Calitãþii ISO 9001:2008.

Polipropilena este absolut inertã ºi stabilã, nuse corodeazã, este rezistentã la alcali, este antista-ticã ºi antimagneticã, având o durabilitate practicnelimitatã. La temperatura camerei este rezistentãla toþi solvenþii organici, nefiind periculoasã.

Fibrele de armare din polipropilenã îmbunãtã-þesc proprietãþile betonului simplu. Oportunitateautilizãrii armãrii cu fibre apare în situaþia folosiriiunui procent mic de armãturã sau în cazul armãriiconstructive a betonului armat obiºnuit.

Posibilitãþile de utilizare se mãresc datoritãîmbunãtãþirii comportãrii la fisurare, a micºorãriideformaþiilor din contracþii prin uscare sau dinmãrirea rezistenþei la forfecare.

Un domeniu important îl constituie elementelede construcþii solicitate dinamic, la care se poatemãri capacitatea de preluare a energiei dinaceastã solicitare. În cazul unor lucrãri cu încãrcã-turi mari sau la un ecartament de îmbinare mãritapare necesarã armarea cu fibre.

Adãugarea în betonul obiºnuit a fibrelor dearmare EDIFIBER 3® are ca prim efect o creºteresemnificativã a indicelui de tenacitate. Fibrele dearmare din polipropilenã EDIFIBER 3® sunt folositecu succes în substituirea plasei sudate, la plãcilede beton, pardoseli industriale, plãcile de fundare acãilor de comunicaþii ºi alte aplicaþii pentru cã toateelementele de beton sunt solicitate la încovoiere.

Rezistenþa la solicitarea dinamicã pentrumajoritatea materialelor de construcþii este maimicã decât solicitarea staticã. Betonul armat cufibre este avantajos în realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritã rezistenþeisporite la ºoc, a comportãrii favorabile la amorti-zare ºi la deformare.

Betonul armat cu fibre EDIFIBER 3® are omulþime de avantaje; dintre acestea amintim:

asigurã o armare tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane sau mortare;

eliminã crãpãturile ºi fisurile datorate tensi-unilor ºi contracþiilor, acestea fiind generatoare derupere;

creºte considerabil rezistenþa la uzurã,impact ºi la cicluri îngheþ-dezgheþ;

reduce în mare mãsurã permeabilitateabetoanelor ºi a mortarelor;

fibrele de armare sunt practic neutre laagenþii chimici corozivi;

mãreºte plasticitatea ºi lucrabilitatea betoa-nelor ºi a mortarelor eliminând segregarea, mustireaºi tasarea;

datoritã peliculei de superplastifiant de pesuprafaþa fibrelor, betoanele ºi mortarele nu nece-sitã alþi aditivi.

DOMENII DE UTILIZARE

Domenile de utilizare a betonului armat cufibre au o arie extinsã, din care menþionãm:

pardoseli industriale;platforme exterioare, parcãri, piste betonate;consolidãri cu beton torcretat ºi armat

pentru tuneluri ºi povârniºuri;prefabricate pentru orice destinaþii;fundaþii cu solicitare dinamicã mare;conducte din beton;ziduri de sprijin;elemente subþiri de faþadã;fundaþii de maºini unelte.

Utilizarea fibrelor de armare EDIFIBER 3®

înlocuieºte total sau parþial plasa sudatã în majori-tatea cazurilor.

Dozarea ºi punerea în operã

La utilizarea fibrelor EDIFIBER 3® se va þinecont de urmãtoarele recomandãri:

la amestecurile cu granulometrie mai micãde 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi de pânãla 19 mm.

la amestecurile cu granulometrie mai marede 16 mm se vor utiliza fibrele cu lungimi peste 19 mm.

Doza standard pentru betoane ºi mortareobiºnuite este de 1 kg/mc, cu toleranþã de ±10%.Adãugarea fibrelor în masele de amestec se poateface în staþiile de betoane, direct în auto-betonierepe ºantier sau în betonierele mici de ºantier.

Dupã ciclul obiºnuit de preparare al ames-tecului (beton sau mortar) se adaugã doza de fibreºi se continuã malaxarea încã cca. 3 - 4 minutepânã la omogenizarea completã.

Fibrele EDIFIBER 3® se pot folosi la prepara-rea oricãrui tip de beton, inclusiv a betonului fluid.Se poate utiliza pompa sau dispersorul de betonpentru aplicarea betonului obþinut.

Important

Datoritã superplastifiantului folosit în tehnolo-gia de obþinere a fibrei, se recomandã a nu semodifica raportul apã/ciment (A/C) corespunzãtorclasei de beton utilizate.

Pentru betoanele ºi mortarele speciale, do-zele de adaos al fibrelor vor fi stabilite de proiec-tantul de specialitate, împreunã cu reprezentantulproducãtorului ºi pot ajunge pânã la 5,5 kg.

Mod de ambalare

Produsul este livrat în saci de hârtie solubilã în apã.Cantitatea unui sac este de 1 kg +/- 2% ºi se

livreazã pe europaleþi, aceºtia având 250 kg.

– soluþii profesionale de armare în dispersiea betoanelor ºi mortarelor

Material:Formã:Densitate:Lungimi:Toleranþã lungimi:Culoare:Rezistenþã acizi, baze, alcali:Rezistenþa la rupere:Modul elasticitate:Temperatura de topire:Temperatura de curgere:Diametru:

RECOMANDÃRI DE UTILIZARE

se recomandã a sefolosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale la care nu sunt condiþii de finisare genluciu.Aceastã fibrã conferã valori mari ale încãrcãrilordatoritã structurii sale gen lamã de fierãstrãu sauholzºurub ºi rezistenþã la alungire plus tenacitate mare.Betonul de ºapã executat pe un suport corespunzã-tor ºi la o grosime adecvatã nu are nevoie dearmare suplimentarã metalicã decât doza de 1 Kg/mcEDIFIBER 3® FIBRI.Platformele ºi pardoselile executate pe un suportcompactat corespunzãtor ºi la grosimea corespun-zãtoare nu au nevoie de armare suplimentarãmetalicã decât 1 - 1,5 Kg/mc EDIFIBER 3® FIBRI.Pentru aplicaþii speciale se recomandã consultareaproiectantului ºi a reprezentantului producãtorului.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale saurezidenþiale care cer o finisare la nivel de luciu, cuadaos de nisip cuarþos ºi elicopterizate fãrã straturiulterioare de vopsea epoxidicã.

Pentru alte tipuri de pardoseli se recomandãfolosirea lui EDIFIBER 3® FIBRI care suportã în masabetonului sau a ºapei valori mari ale încãrcãrilor.

EDIFIBER 3® MULTI se recomandã de asemeneala armarea mortarelor normale ºi a celor hidrofuge,fiind uºor de folosit chiar la torcretarea bolþilor de tunelºi stabilizarea povârniºurilor stâncoase.

EDIFIBER 3® MULTI se prezintã ca unmãnunchi de microfilamente foarte subþiri care au osuprafaþã specificã desfãºuratã de cca. 280 mp/kgde fibrã ºi o lungime a filamentelor de 2.200 km/kgde fibrã.


se recomandã ase folosi la armarea pardoselilor industriale sau rezi-denþiale care nu necesitã finisare excesivã, platformepentru trafic greu, piste aeroportuare, infrastructurabetonatã a liniilor de tramvai, prefabricate din beton ºi,în general, la lucrãrile speciale care necesitã creºtereacaracteristicilor mecanice ale betonului pentru o rezis-tenþã sporitã la obosealã, lovituri ºi vibraþii.

Acest nou produs EDIFIBER 3® MONO are unaspect monofilamentar ºi a fost special creat pentrua se obþine valori fizico-mecanice superioare celor-lalte douã tipuri de fibre: MULTI ºi FIBRI, princreºterea rezistenþei la rupere la 720 N/mm2.

Datoritã rezistenþei sporite la rupere 720 N/mm2

ºi a formei sale monofilamentare cu un diametrul decca. 47 microni EDIFIBER 3® MONO se clasificã încategoria macrofibrelor.

Dozajul este variabil în funcþie de aplicaþie ºiprestaþiile dorite, respectiv între 1,5 ºi 5,5 kg/mc.

100% polipropilenã purãlenticular ºi fibrilat fin0,91 g/cm2

12, 19, 28, 35, 42, 50 mm±2%alb strãlucitorneutru510 N/mm2

4.950 N/mm2

165 °C190°Ccca. 35-45 microni


100% polipropilenã purãmultifilamentar 0,91 g/cm2

8, 12, 19, 28 mm±2%alb strãlucitorneutru480 N/mm2

4.650 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 10 microni


100% polipropilenã purã monofilamentar0,91 g/cm2

28, 35, 48, 52, 60, 72 mm±2%alb strãlucitorneutru720 N/mm2

3.000 N/mm2

165 °C190 °Ccca. 47 microni


Pânã acum, montajul ramelor doarcu spumã poliuretanicã nu erarestricþionat de producãtorii de materi-ale de construcþii tradiþionale. Uneorise foloseau izolanþi obiºnuiþi pentruprotecþia spumei împotriva umiditãþii,însã aceºtia nu ofereau o soluþie petermen lung ºi mai ales pentru rosturiledelicate.

Soudal Window System (SWS),tehnologie ºi produse de ultimã gene-raþie (membrane ºi benzi autoexpan-dabile), asigurã, în primul rând, izolaretermo ºi acusticã îndelungatã iar, în aldoilea rând, uºurinþã în aplicare ºi esteîn conformitate cu ultimele cerinþe alereglementãrilor europene. Toate compo-nentele sistemului sunt certificate deInstitutul Tehnologiilor din Construcþiiºi sunt autorizate la vânzare în acordcu Legea Materialelor de Construcþii.

IZOLARE MAI BUNÃ PE INTERIORDECÂT PE EXTERIOR

Conform descoperirilor ºtiinþificede ultimã orã (fizica clãdirilor) ºipracticii în domeniul construcþiilor, izo-larea ferestrelor trebuie sã respecteregula „izolat mai bine pe interior decâtpe exterior“.

Realizarea acestui principiu are cacerinþã crearea a trei zone interdepen-dente:

1. izolarea acusticã ºi termicã, prinumplerea rosturilor de dilataþie dintrerame ºi zidãrie;

2. izolarea pe interior, care prote-jeazã filmul izolant împotriva penetrãriiumiditãþii din interior;

3. izolarea exterioarã, care prote-jeazã filmul izolant împotriva ploii,zãpezii, razelor UV ºi simultan, permiteevacuarea vaporilor de apã din rost înexterior.

SOUDAL WINDOW SYSTEMIzolarea, neglijatã pânã acum de

producãtorii de ferestre, are o influenþãdecisivã în calitatea conexiunii dintrefereastrã ºi zidãrie, datoritã faptului cãumiditatea sau îngheþul stratuluiizolant creeazã o barierã termicã ceproduce pierderi mari de cãldurã.

SOUDALWINDOW SYSTEM permiteumplerea ºi izolarea perfectã a ros-turilor, cu ajutorul spumelor poliureta-nice de înaltã calitate, a foliilor barierãde vapori, a benzilor autoexpandabileºi al siliconilor.

Izolarea interioarãIzolarea interioarã previne pene-

trarea vaporilor ºi umiditãþii din interi-orul clãdirilor în straturile izolante aleferestrelor. Orice izolare antivapori tre-buie sã fie puternicã dar ºi elasticãastfel încât sã preia miºcãrile din ros-turi. Stratul izolant tencuit trebuie sãasigure o finisare elasticã a deschide-rilor de uºi ºi buiandrugilor.

Sistemul de folii SWS antivaporiasigurã toate acestea. În funcþie decerinþele tehnice foliile se pot aplicaînainte sau dupã instalarea mecanicã aferestrelor. Sistemul include atât foliistandard SWS Universal, cu un startde butil doar pe zona de lipire, cât ºimembrane SWS Extra cu un start debutil pe toatã suprafaþa. De aseme-nea, sistemul permite protecþia rostu-rilor cu siliconi neutri Silirub 2/ SilirubColor.

Izolarea acusticã ºi termicãRosturile dintre perete ºi rame tre-

buie umplute complet cu materialeizolante elastice, rezistente la miºca-rea provocatã de modificarea tempe-raturii sau umiditatea atmosfericã.Aplicarea spumelor poliuretaniceSOUDAL, caracterizate prin struc-tura celularã regulatã, absorbþia apeiminimalã, coeficient mic de trans-mitere termicã, oferã un efect excelentde umplere. În funcþie de localizareºi de materialele de construcþii folosite,echipele de montaj pot opta pentruaplicarea cu: Soudafoam Gun for-mula standard, Soudafoam Maxi eco-nomicã ºi cu volum mare de spumãexpandatã (pânã la 65 litri), spumaspecialã Soudafoam Low Expansioncu un coeficient perfect de expandareºi izolare acusticã ridicatã (RSTW58dB) sau spuma super-elasticãFLEXIFOAM care preia mobilitãþi alerosturilor între -75% ºi +45%.

Toate spumele din gama SOUDALsunt disponibile în ambele variante defixare în pistol: tradiþional cu filet sausistemul Soudal Click&Fix. Formulaspecialã „pentru iarnã“ oferã posibili-tatea montajului la temperaturi scãzute.

Izolarea exterioarãIzolarea exterioarã lucreazã pe

principiul permeabilitãþii într-un singursens datoritã cãruia izolarea previnepenetrarea apei din exterior în rost ºisimultan, migrarea umiditãþii în direcþiaopusã. Foliile vapori-permeabile SWSUniversal îndeplinesc acest rol per-fect. Foliile pentru exterior se pot vopsisau tencui iar varietatea lor dimensio-nalã permite ajustarea perfectã latoate tipurile de rosturi. La pereþii cumargini exterioare pentru ferestre estede preferat a se utiliza banda specialãautoexpandabilã Soudaband Acrylcare nu numai cã protejeazã izolareaîmpotriva penetrãrii umiditãþii cioferã ºi o izolare adiþionalã.Aplicarea foliilor SWS Window Films ºi

benzilor autoexpandabileFoliile pentru interior ºi cele pentru

exterior au un strat standard de butil înpartea de jos, care permite fixarea peprofilele ferestrelor din partea dreaptã(cu logo-ul sistemului). Datoritã aces-tuia, folia se poate aplica atât înaintede montajul mecanic permiþând apoiizolarea cu spumã poliuretanicã cât ºidupã montajul ferestrei. Pentru mon-tajul rapid ºi eliminarea greºelilor,foliile pentru interior sunt roºii iar celepentru exterior sunt albe.

Aplicarea foliilorînainte de montajul ferestrelor

Se îndepãrteazã filmul protectordin partea dreaptã (cel cu text) ºi selipeºte folia pe cele patru laturi aleferestrei, fiecare bandã pe parteacorespunzãtoare – roºu la interior ºialb la exterior (foto 1). La fiecare colþse lasã 3-4 cm de folie liberã (foto 2).

Ferestre ºi uºi în concordanþã cu standardele europeneÎn Polonia, ferestrele ºi uºile, produse cu materiale de cea mai bunã calitate, conform ultimelor tehnologii,

sunt în concordanþã, de foarte mult timp, cu standardele europene. Totuºi, în practicã, greºelile de montaj potprovoca defecte ireparabile în funcþionarea structurii ferestrelor. Pânã acum, montatorii urmau doar instrucþiu-nile producãtorilor sau sfaturile din publicaþiile i.f.t. Rosenheim. Acum, toate acestea s-au schimbat. Directiva421/2010 – Normele acceptate pentru lucrãrile din construcþii – descrie regulile esenþiale ºi cerinþele pentrucorecta izolare ºi instalare a structurilor din lemn. Directiva a fost publicatã de Institutul Tehnologiilor înConstrucþii ºi a înlocuit instrucþiunile de montaj în Germania.

Se monteazã fereastra mecanicconform instrucþiunilor producãtoruluiºi se umplu rosturile cu spumã poliure-tanicã. Dupã întãrirea spumei îndepãrtaþiexcesul de spumã ºi folie. Suprafeþelede aplicare trebuie sã fie curate, fãrãurme de praf ºi grãsimi.

ATENÞIE: Suprafeþele cu praf(beton celular) vor trebui stabilizate înprealabil.

Aplicarea foliilordupã montajul ferestrelor

Se îndepãrteazã excesul despumã ºi filmul protector ºi se lipeºtebanda pe cele patru laturi lãsând lafiecare colþ 4-5 cm de bandã în plus.Foliile trebuie lipite cât mai aproape decapetele ramelor astfel încât dupãaceea sã nu fie afectatã tencuirea.

ATENÞIE: Suprafeþele cu praf (betoncelular) vor trebui stabilizate în prealabil.

Aplicarea benzilor autoexpandabileBenzile autoexpandabile sunt de

ajutor atunci când zidul are locaºexterior pentru ferestre (foto 3).Lãþimea benzii trebuie sã fie cât maiapropiatã de dimensiunea rostului –banda va expanda maxim 33%. Dacãrostul este mai mare iar banda vaexpanda mai mult de 33% atunci ºicaracteristicile izolante vor fi afectateiar procesul de îmbãtrânire din cauza

razelor UV va fi accelerat. Banda selipeºte pe exteriorul profilului, lãsând2 mm pânã la capãt, înainte de mon-tajul mecanic al ferestrei.

Este posibilã, de asemenea, apli-carea benzii dupã montaj, prin intro-ducerea ei în rost cu o spatulã, fãrã aîndepãrta folia protectoare. Dupãfixarea pe conturul ferestrei, îndepãr-taþi folia protectoare.

Foto 1

Foto 3Foto 2


Metode moderne de reabilitare hidrofugãa pereþilor afectaþi de umiditate

la clãdirile existenteFlorin L. TÃMAª, Ioan TUNS - Universitatea Transilvania Braºov

Tiberiu STREZA - SC Recon SRL Cluj-Napoca

Unul dintre aspectele cel maigreu de controlat, în cazul reabilitãriihidrofuge a clãdirilor, este corelareadin punct de vedere tehnic, întrecauzele care au dus la apariþiaumiditãþii ascendente (þinând contde multitudinea de forme în careaceasta se poate manifesta) ºimetodele specifice adoptate pentrucorectarea defectelor.

Umiditatea, indiferent de modulîn care se acumuleazã în clãdiri, dãnaºtere la igrasie, manifestatã, înprincipal, prin pete pe elemente deconstrucþie [1].

Unele dintre principalele cauzeale apariþiei umiditãþii în construcþiisunt:

ascensiunea capilarã rezultatãca urmare a existenþei unor fundaþiiizolate în mod necorespunzãtor;

sucþiunea capilarã, ca urmare aacþiunilor accidentale (de exempluinundaþii majore) sau utilizareamaterialelor cu caracteristici fizice ºichimice slabe;

condensarea repetatã provo-catã de elemente de închidere, precumpereþi ºi/sau acoperiºuri, neadecvate;

procese tehnologice specificeclãdirilor industriale;

deficienþe legate de proiectareadiferitelor elemente de construcþiesau de detalii arhitecturale incorecte

(corniºe, balcoane, logii, terase,scurgeri etc.);

degradarea instalaþiilor ºi ele-mentelor de drenare a apei (jghea-buri, burlane etc.);

pavaj impermeabil capabil sãprezinte „umezeli false“ (zone localede absorbþie).

PRINCIPII DE BAZÃALE METODEI ªI TEHNOLOGIE

Sistemul de reabilitare a clãdirilor(din punct de vedere al rezolvãriiproblemei umiditãþii ascendente)Isolcomer, ca parte a tehnologieiComer pentru tratamentul igrasiei,poate fi aplicat pentru clãdiri cumaximum 2-3 etaje ºi pereþi executaþidin materiale omogene (de aceeaºiformã ºi acelaºi tip) de genul cãrã-mizi, blocuri de tuf vulcanic etc. [2].

În esenþã, existã cinci etape deurmat, în aceastã ordine:

Tãierea: constã în tãiereaperetelui cu maºini speciale carefolosesc lanþuri de diamant.

Aceastã operaþie se efectueazã pepereþi portanþi (perimetrali ºi interiori),care stau direct pe fundaþii, deoa-rece ei sunt cei în care umiditateacreºte ca urmare a fenomenului decapilaritate.

Dupã efectuarea tãieturilor, pere-tele este gata pentru a doua fazãtehnologicã.

Introducerea foilor izolatoare:aceasta este cea mai importantãetapã a procedurii ºi constã în intro-ducerea foliei izolatoare sablate întãietura din perete. Aceastã bandãîmpiedicã ascensiunea apei ºicreeazã o barierã împotriva igrasieiºi a umiditãþii ascendente.

Folia izolatoare poate fi sablatãpe una sau pe ambele feþe (aceastadin urmã fiind utilizatã în principal înzonele cu puternicã activitate seis-micã, unde se cere o aderenþãsporitã a materialelor introduse întãieturã).

În practica lucrãrilor de asanare a pereþilor de cãrãmidã, afectaþi de umiditate capilarã, pot fi adoptatediverse metode, în funcþie de specificul fiecãrei lucrãri. Una dintre soluþiile care ºi-a dovedit eficienþa întimp este Comer. Aceasta presupune utilizarea unor benzi izolatoare, a unor pene de ancoraj ºi mortar deciment pentru a închide tãieturile efectuate în pereþi. Caracteristicile de bazã ale acestei metode, câtevaaspecte tehnologice, precum ºi un studiu de caz le puteþi afla în continuare.

Fig. 1: Pene de ancoraj: a - mici, b - medii, c - mari


Folia se livreazã în rulouri ºipoate fi tãiatã la dimensiunea doritã,fie manual, fie mecanic cu ajutorulunei mese de tãiere.

Inserarea penelor de ancorare:în aceastã fazã, se introduc, pentrurigidizare, pene din plastic.

Penele au gãuri cu canale pentruintroducerea mortarului de ciment ºi,prin urmare, îndeplinesc trei funcþiiimportante: asigurã rigidizarea cores-punzãtoare a peretelui, fixeazã foliaizolatoare în poziþia corectã pentru aputea fi eficientã ºi contribuie la sta-bilitatea peretelui, pânã la uscareamortarului de monolitizare.

Penele de ancoraj sunt de treitipuri, cum se poate observa înfigura 1.

Monolitizarea: folia de mate-rial izolant este fixatã cu mortar deciment cu acceleratori de prizã, pen-tru a închide complet tãietura efectu-atã în prima etapã a metodei.

Mortarul trebuie sã fie introdus peambele pãrþi ale izolaþiei (deasupraºi sub). Mortarul poate fi introdus întãieturã folosind procedeele cunos-cute de injectare.

Etanºarea definitivã: se va exe-cuta o tencuialã aeratã, deasupratãieturii, care sã permitã respiraþiaperetelui, ca urmare a procesuluiosmotic.

Caracteristicile metodei descriseDispunerea penelor de ancoraj

se face în funcþie de grosimeaperetelui care trebuie sã fie tratat,dupã cum se prezintã în figura alãtu-ratã (pentru pereþi din cãrãmidãplinã, cu dimensiunile 29 cm x 14 cm,întâlniþi frecvent la clãdirile vechi).

Principala condiþie, care trebuiesatisfãcutã, presupune ca peneleintroduse în tãieturã sã aibã aceeaºigrosime.

Sunt redate, în figurile alãturate,modalitãþile de dispunere a penelorde ancoraj la pereþii de cãrãmidã cugrosimi variabile, de la 14 cm la 44 cm.

Fig. 2: Dispunerea de principiu a penelor de ancoraj

Fig. 4: Dispunerea corectã a penelor într-un perete cu grosimea de 29 cm





TRATAMENTUL UMIDITÃÞII ASCENDENTELA CASTELUL KAROLYI DIN CAREI,

JUDEÞUL SATU MAREIstoria castelului începe în anul

1492, când la Carei exista o cetateîntemeiatã de familia Karolyi.

Pãstrând fundaþia ºi unele ziduri,pe locul acelei cetãþi s-a construit,între 1792-1794, un castel patrulaterîn stil baroc, cu un singur etaj, cecuprindea 20 camere la parter, 21 laetaj ºi o capelã.

În urma cutremurului din 1834,castelul s-a dãrâmat în bunã parte,restaurarea fiind fãcutã abia între1894 ºi 1896. Cu aceastã ocaziecastelul a fost mult modificat, adãu-gându-i-se încã un nivel la faþadã,trei turnuri mici ºi patru mari.

Intervenþiile actuale vizeazã corec-tarea problemelor de rezistenþã ºistabilitate, eliminarea umiditãþii capilaredin pereþi, salubrizarea subsolurilor,

tencuieli exterioare ºi interioare,restaurare acoperiº, elemente deco-rative º.a. În ceea ce priveºtemãsurile de asanare a pereþilor afec-taþi de umiditate, s-a ales metodaComer, metodã pe baza cãreia seobþine o ratã de succes de 100%.

Lucrãrile au început la sfârºitulanului 2009, unele imagini sugestivedin timpul lucrãrilor de construcþii leputeþi vedea în imaginile alãturate.

În prezent, castelul Karolyi a intratîntr-un proces amplu de reabilitare,denumirea proiectului sub care sevor efectua lucrãrile fiind „Circuitultârgurilor medievale din Transilvaniade Nord“.

CONCLUZIIMetoda Comer este una radicalã

ºi poate fi folositã cu succes pentrueliminarea umiditãþii capilare dinzidurile de cãrãmidã afectate. Aplicatãîn conformitate cu specificaþiile tehno-logice ºi expertiza tehnicã adaptatãfiecãrei situaþii, ea conduce la obþi-nerea rezultatelor scontate.

BIBLIOGRAFIE1. MORARU, D., DIMITRIU-VÂLCEA,

E. – Umiditatea în construcþii ºi con-trolul ei, Editura Tehnicã, Bucureºti,1969;

2. Specificaþii ºi instrucþiuniComerspa (www.comerspa.com);

3. Expertiza firmei SC Recon SRLCluj-Napoca.

Fig. 6: Castelul Karolyi din Carei – vedere generalã Fig. 7: Turnul castelului Karolyi din Carei

Fig. 8: Maºinã pentru tãiat zidurile de cãrãmidã Fig. 9: Dispunerea benzilor izolatoare ºi a penelorde ancoraj în tãietura unui perete interior

Fig. 10: Metoda Comer aplicatã la un stâlp interior Fig. 11: Injectarea mortarului de ciment în tuburi



Cercul viciosdr. ing. Victor POPA, preºedinte CNCisC

Problema este cã, dacã nu existãmuncã, nu existã producþie, iar dacãnu existã producþie nu existã bani ºiatunci de unde sã plãteºti mai mult?S-a intrat, deci, într-un cerc viciosdin care este greu de ieºit.

Pânã în ‘90 s-a încercat încura-jarea muncii prin diverse stimulentecum ar fi evidenþierea la „panoul deonoare“, acordarea unor insigne ºititluri de „fruntaº în întrecerea socia-listã“, adresarea de mulþumiri în faþaadunãrilor generale de partid etc.

Rezultatul? Cercul vicios s-aadâncit ºi mai mult, mai ales cânds-a constatat cã evidenþiaþii, fruntaºiiîn ºedinþe, erau cei care munceaumai puþin, dar „dãdeau tare dingurã“.

Vremurile s-au schimbat dupã1990. Din pãcate, însã, atitudineafaþã de muncã nu s-a schimbat nicidupã cele douã decenii care au tre-cut de la cãderea comunismului.

Astãzi, în puþina ºi nerentabilaeconomie care mai existã (de statsau privatã) trebuie sã se aibã învedere îndeplinirea ºi respectareaadevãratelor principii ale funcþionãriisocietãþii capitaliste: muncã, efici-enþã, calitate, nivelul decent alsalarizãrii participanþilor la producþiesau servicii, tehnicitate, productivi-tate… etc.

În sectorul construcþiilor cu atâtmai mult, pentru cã de acest sectordepinde dezvoltarea pe plan econo-mico-social a întregii þãri.

Plata la negru confirmã, ºi în con-strucþii, cã se apeleazã la neprofe-sioniºti, cei care acceptã salarii maimici dar ºi serviciile prestate de eisuferã de cele mai multe ori pe plancalitativ. Aºadar, pentru calitate ºieficienþã trebuie ºi o rãsplatãdecentã.

În prezent, oamenii încã se maicodesc la muncã, se sfiesc sã secalifice ºi lucreazã dupã principiul„lasã cã merge ºi aºa“ producândnecorespunzãtor ºi, chiar, aducândpagube. Într-un cuvânt, încearcã sãtragã chiulul ca ºi în trecut, fiindvalabilã, în continuare, expresia „eise fac cã ne plãtesc, noi ne facem cãmuncim!“.

Ne aflãm, deci, în acelaºi cercvicios, când fãrã muncã nu suntbani, fãrã bani nu sunt salarii.

Ieºirea dintr-un cerc vicios estedificilã ºi nu se poate face decâtprintr-un act de voinþã deosebit, carear urma sã rupã acest cerc.

Actul de voinþã trebuie sã por-neascã din ambele pãrþi.

Pe de o parte cei care vor sã fieplãtiþi mai bine trebuie sã fie con-vinºi cã numai dacã muncesc bine,profesionist, eficient pot producebanii din care apoi sã fie plãtiþi, pede altã parte cei care plãtesc trebuiesã ºtie cã omul munceºte bine dacãºtie cã este plãtit bine ºi nu doardacã se fac cã îl plãtesc.

Sarcina celor care plãtesc estesã organizeze astfel lucrurile încâtmunca sã devinã cu adevãrat efi-cientã, productivã, beneficã.

Cei care conduc destinele oame-nilor trebuie sã ia mãsuri ºi deciziispre binele oamenilor ºi nu sprenemulþumirea lor, cãci, altfel, secompromite ideea ruperii cerculuivicios.

Mãsurile se cunosc, se vorbeºtemult despre ele, dar nu se aplicã cuhotãrâre. Trebuie stârpite corupþia ºieconomia subteranã (nu doar com-baterea ineficientã), reparate cât semai poate greºelile fãcute cu priva-tizãrile economiei, eficientizatã muncaprintr-o conducere profesionistã aproceselor tehnologice ºi diminuatãdrastic birocraþia.

Nu t rebu ie decâ t vo in þã º ihotãrâre!

Pe vremea comunismului exista o expresie des folositã: „Ei se fac cã neplãtesc, noi ne facem cã muncim!“. Aceastã expresie vroia sã arate discrepanþadintre salariile celor care munceau în capitalism, în „vest“ ºi ale celor din „est“,inclusiv din þara noastrã. Expresia era, însã, sincerã, arãtând cã, de fapt, nici nu semunceºte aºa încât sã primeºti o rãsplatã convenabilã pentru efortul depus.

Pe vremea aceea prin „ei“ se înþelegea cã era vorba de „stat“, de „oameniistatului“, cãci toatã lumea muncea „la stat“ ºi primea bani numai de la stat, iarprin „noi“ se înþelegea marea masã de oameni care lucrau numai „la stat“.

Cum în comunism funcþiona principiul „de la fiecare dupã posibilitãþi, fiecãruiadupã nevoi“, oamenii ºi-au dat seama cã indiferent dacã munceau sau chiarmunceau bine, primeau la fel ca ºi cei care nu munceau sau chiar munceau rãu.

Aºa cã, s-au gândit cã pot ºi ei s-o lase mai uºor cu munca. dr. ing. Victor Popa


Siguranþa structurilor cu cabluri portanteprof. dr. ing. Ludovic KOPENETZ, prof. dr. ing. Alexandru CÃTÃRIG - Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca

Telegondolele reprezintã o soluþiemodernã ºi eficientã pentru opera-þiile de transport în zone cu terenaccidentat. Linia telegondolelor vari-azã între 2 km ºi 8 km. Succesiuneadeschiderilor se alege în funcþie deposibilitatea de amplasare a pilelor,astfel încât sã se evite edificiile,albiile, liniile de înaltã tensiune,strãzile ºi sã se reducã la maximumexproprierile necesare. Pentru pile(stâlpi) se utilizeazã structuri cusecþiune chesonatã ºi, mai rar, struc-turi cu zãbrele.

Avantajele acestor instalaþii detransport sunt:

universalitatea folosirii lor atâtpentru transport de oameni cât ºipentru transport de materiale;

exploatarea poate avea loc atâtîn timpul verii cât ºi în timpul iernii.

Extinderea acestui mijloc detransport permite renunþarea larealizarea unor cãi de acces terestrecu infrastructuri foarte scumpe.

Aceste construcþii necesitã urmãrire(monitorizare) curentã, conform legis-laþiei existente, anume:

Legea nr.10/1995 – Legea cali-tãþii în construcþii;

Normativul P130/1999 privindcomportarea în timp a construcþiilor.

Confirmarea siguranþei unor ase-menea structuri are la bazã o analizãstructuralã în regim static ºi dinamic,utilizând geometria realã, ceea ceînseamnã cã nu sunt suficienteobservaþiile curente [1], [2].

Geometria realã pentru elemen-tele portante depinde de foarte multeaspecte, care sunt: nivelul solicitãrii,tipul de material, condiþiile de ex-ploatare etc.

Materialele utilizate în decursulistoriei, pentru confecþionarea cablu-rilor, au fost: papirusul, pãrul decãmilã, inul ºi cânepa, pânã când, înanul 1834, au fost confecþionateprimele cabluri din sârmã de oþel.

Acest element de construcþie,datoritã proprietãþilor sale deosebite,rezistenþã mare de rupere compara-tiv cu greutatea proprie, mare flexi-bilitate ºi durabilitate, a devenitindispensabil în multe domenii aleingineriei structurale.

Cablurile utilizate pentru structuriportante pot avea construcþie clasicãsau construcþie specialã cu ele-mente de inserþie metalicã cu treisau cinci muchii. Cablurile din oþelse confecþioneazã din oþel carbonde calitate, având un conþinut mediude carbon de 0,5% ºi o rezistenþãla rupere de circa 60 daN/mm2.Prin trefilare, lingoul de oþel, cusecþiune circularã, se transformã însârmã, rezistenþa la rupere crescândpânã la 120-200 daN/mm2. Dupã tre-filare sârma se supune unui trata-ment termic ºi astfel materialul îºirecapãtã proprietãþile plastice. Firelede sârmã se rãsucesc în jurul uneisârme centrale, într-un singur stratsau în mai multe straturi, formândtoroane. La rândul lor, toroanele se

înfãºoarã în jurul unei inimi centrale,formând cablul.

În ultima perioadã, în medii puter-nic corozive, se utilizeazã cablurilerealizate din polipropilenã (greutateaspecificã a cablului / greutatea spe-cificã a apei = 0,91), polimeri armaþicu fibre de carbon (FRP – fibrepolimerice plastice), poliesteri ºinylon (greutatea specificã a cablului/ greutatea specificã a apei = 1,14).

În cazul stucturilor portante cucabluri din materiale polimerice,problema comportãrii în timp ºi amonitorizãrii apare ca o chestiunefoarte delicatã, datoritã complexitãþiifactorilor implicaþi în îmbãtrânirea ºidegradarea elementelor structuralepolimerice.

Factorii care intervin în degra-darea ºi îmbãtrânirea cablurilorpolimerice sunt:

conþinutul de CO2 ºi SO2 dinatmosferã;

precipitaþiile ºi pH-ul lor; razele ultraviolete;variaþia energiei din radiaþia

solarã;diferenþele de temperaturã

(varã-iarnã, zi-noapte).Monitorizarea are ca obiectiv

realizarea unei corespondenþe întrevalorile mãrimi de intrare ºi valorilemãrimi de ieºire. Monitorizareapoate fi de tip deschis sau de tipînchis. Sistemul de monitorizaredeschis nu realizeazã o verificare arelaþiei între aceste valori. Sistemul

Structurile portante cu cabluri fac parte din categoria construcþiilor flexibile care preiau ºi transferãforþe predominant de întindere, utilizând rezistenþa materialului, prin coeziune intermolecularã.

Cablurile se utilizeazã ca elemente portante la diverse structuri civile, miniere, maritime, militare ºi detransport. Folosirea acestor elemente structurale este, în principiu, nelimitatã, cu specificarea cã rentabi-litatea lor creºte odatã cu creºterea mãrimii deschiderilor. Diametrul cablurilor rezultã în funcþie de forþelece se dezvoltã în regim de solicitare static ºi dinamic.

Rezolvarea ancorãrii cablurilor are o importanþã vitalã pentru siguranþa structurilor portante cu cabluri.La eforturi de întindere considerabile, capetele cablurilor trebuie prevãzute cu mufe din oþel turnat.

Structurile portante cu cabluri (poduri suspendate sau hobanate, structuri pentru teleferice, telecabinesau telegondole, structuri pentru acoperiºuri suspendate etc.), odatã recepþionate, sunt supuse la acþiunicare, de multe ori, diferã semnificativ de încãrcãrile luate în considerare în cadrul codurilor de proiectare.



de monitorizare închis realizeazã overificare a raportului între valorilemãrimi de intrare ºi valorile mãrimide ieºire.

Pentru monitorizãrile in situ seutilizeazã, în principiu, urmãtoareleprocedee:

observaþia vizualã;metode electrochimice (metoda

potenþialului, metoda magnetizãrii,metoda sunetelor mecanice ºi elec-trochimice etc);

metode neelectrochimice (obser-varea microscopicã, gravimetria, ter-mografia în infraroºu, gamagrafierea,radiografierea ºi procedeul radar).

SCANAREA 3DPentru diagnosticarea vizualã

sunt necesare scanãri structurale.Scanarea structuralã se recomandãa fi executatã cu o camerã digitalãglisantã, procedeu denumit „de tipMOV_CAM“ (în curs de brevetare,autori: Kopenetz Ludovic ºi colectiv).

Etapele de lucru sunt:colectarea imaginilor;procesarea imaginilor;analiza imaginilor;prezentarea ºi managementul

rezultatelor.Mai nou, pentru realizarea aces-

tor operaþii, se foloseºte scanarea culaser ºi procedura cu hologrameinterioare ºi exterioare.

Scanarea tridimensionalã este ooperaþie de mãsurare asupra obiec-tului real, pentru achiziþia de imaginiºi de date geometrice 3D.

În cadrul scanãrii, de obicei, sedeterminã coordonatele 2D ale punc-telor, urmând a se determina apoicoordonatele 3D, utilizând un sistemde referinþã.

Aceste imagini conþin informaþiiîn legãturã cu poziþiile ºi amploareadegradãrilor existente.

Principalele degradãri sunt:pierderea secþiunii cablului,

adicã micºorarea secþiunii utile (lossof metalic cross-sectional area -LMA), din coroziune, uzurã ºi defor-maþii plastice;

modificarea formei geometriei;ruperi de sârme ºi alte defecte

locale (local fault – LF).Pentru determinãri tip LMA si LF

se utilizeazã, în general, procedeulde investigare electromagnetic, care

are la bazã un cap magnetic cumagneþi puternici permanenþi ºi sen-zori cu contor de distanþã. Softul per-mite redarea ºi afiºarea defectelorlocale LF ºi a reducerilor de secþiuneLMA, în mod sintetic.

Este necesar ca achiziþia datelorimagine sã fie în timp real, continuã,ºi trebuie sã permitã localizareaexactã a punctelor de mãsurare.

Achiziþia datelor prin telemetrie,cu toate cã a început încã din anii1980, a luat avânt doar odatã cufolosirea sistemelor GPS.

SCANAREA SONICÃRuperea unor fibre componente

ale cablurilor portante poate generaun nivel foarte mare de zgomot ºipoate reprezenta un semnal impor-tant al degradãrii capacitãþii por-tante. Acest semnal se propagã prinmaterialul cablului cu o vitezã decca. 5000 m/s spre punctele deancorare ale cablului (ProcedeulSONO_CABLE, în curs de brevetare,autori Kopenetz Ludovic ºi colectiv).

Intensitatea semnalului fiind pro-porþionalã cu numãrul de fibre rupte,apare posibilitatea unui controlstructural eficient.

Senzorii care se utilizeazã pen-tru preluarea semnalului trebuie sãfie robuºti, uºor de montat ºi tre-buie prevãzuþi cu ecranare electro-magneticã.

Senzorii sonori se aleg astfelîncât vibraþiile, temperatura mediuluiºi efectul diferitelor câmpuri (elec-trice, magnetice) sã perturbe într-omãsurã micã funcþionarea lor.

Echipamentul in situ cuprinde:captori sonori;sisteme de filtrare ºi amplificare;sisteme de înregistrare.

Testele de calibrare ale senzo-rului necesitã o muncã intensã, învederea obþinerii funcþiei de transfercãutate.

INTERPRETAREAREZULTATELOR SCANÃRILOR

PRIN LOGICA FUZZYDacã problemele de relevare-

scanare sunt, în general, stãpânite,nu acelaºi lucru se poate spunedespre interpretarea releveelor.

Problemele pe care le ridicãinterpretarea rezultatelor monitori-zãrii structurilor portante cu cabluri

sunt de mare complexitate, datoritãmultiplelor variabile aleatoare careintervin. În acest sens, se poateapela la modul de interpretare alacestor scanãri utilizând logica fuzzy[3], [4].

Folosirea raþionãrii pe bazã delogicã „fuzzy“ poate fi de succes lasisteme structurale mari, unde fac-torul uman (expertul) apare ca ocomponentã de bazã în problemaconceptului de decizie.

Gruparea informaþiilor se face pebaza urmãtoarelor criterii:

natura sistemului cercetat;scopul identificãrii;tipurile de date cu care se

opereazã.Caracteristica sistemului structural

real, privit ca un sistem informatic,este incertitudinea.

Incertitudinile principale la o struc-turã portantã sunt:

legãturile dintre fibre ºi întreelementele structurale;

natura ºi amploarea degradãrilor;poziþia ºi tipul ruperilor de fibre;coºcovirea, dezagregarea ºi

eroziunea fibrelor; tipul de coroziune existent etc.

Odatã cu creºterea dimensiunilorºi complexitãþii structurii aceste incer-titudini se amplificã exponenþial.

Incertitudinile se pot împãrþi îndouã clase principale:

incertitudini cu informaþii imprecise;incertitudini cu informaþii incerte.

Dupã cum se vede, problema debazã apare din necesitatea cuan-tificãrii acestor informaþii imprecise.

Gestionarea comodã a incertitu-dinilor cu informaþii imprecise utili-zeazã logica fuzzy sau logica vagului[5], [6], [7].

În acest sens, termenul impreciscu ambiguitate se reprezintã uti-lizând submulþimi fuzzy (FUZZYSET) cu descrieri lingvistice.

În general, modelul se exprimãprin implicaþii fuzzy având formalegãturii antecedent ºi consecvent,adicã:

- if (starea determinantã model „A“),- then (starea determinatã model „A“).În acest fel modelul „A“ este pre-

cizat dacã sunt precizate valorilefuzzy asociate variabilelor fuzzy.


În vederea operãrii cu incertitu-dini, având informaþii incerte, sefoloseºte factorul de confidenþã CF(Certitude Factor sau ConfidenceFactor), care este o valoare nume-ricã între 0,00 (sigur fals) ºi 1,00(sigur adevãrat).

Poziþionarea acestor degradãrise va realiza cu ajutorul unor fiºiereºablon (de exemplu: fiºiere „RuperiIzolate“, „Ruperi Orizontale“, „RuperiÎnclinate“, „Ruperi Mascate“ etc.),prin crearea unor atribute corespun-zãtoare degradãrilor observate(TAG-urile atributelor).

Problemele de interpretare tre-buie sã aibã la bazã calibrãri ºirecalibrãri cu afiºãri corespunzã-toare ale zonelor monitorizate.

CONCLUZIIOdatã cu o creºterea gradului de

complexitate a construcþiilor (cuînãlþimi ºi cu deschideri mari) avândla bazã structurile portante cu cabluridin oþel, apare ºi o creºtere a nevoiide evaluare a riscurilor asociate.

Monitorizarea continuã, periodicãsau continuã-periodicã permite

protecþia ºi analiza riscurilor. Rezul-tatele monitorizãrii stau la bazadeciziilor de intervenþii asupra struc-turii, în vederea evitãrii unor prã-buºiri locale sau în lanþ.

Cu toate cã monitorizarea ºi inter-pretarea monitorizãrii structurale aconstrucþiilor cu cabluri portanteimplicã tot ce e mai bun în arta ºiºtiinþa ingineriei structurale, numãrulºi amploarea incertitudinilor estedeosebit de mare. Recomandãmcuantificarea acestor incertitudiniprin implementarea sistemelor decontrol inteligent cu logica fuzzy.

Utilizarea în activitatea de exper-tizare a deciziilor pe bazã de logicãfuzzy permite evaluarea corectã astãrii tehnice a structurii portante ºiluarea unor mãsuri imediate depunere în siguranþã, dacã construc-þia expertizatã prezintã degradãripericuloase.

Remarcãm faptul cã prin concep-tul „logica fuzzy“ problemele funda-mentale ale expertizãrii structuralerãmân valabile, se schimbã doarmodul de privire, de prelucrare ainformaþiei.

BIBLIOGRAFIE[1] CÃTÃRIG, A., KOPENETZ, L.,

Time Surveyance and in Situ Testingby Dynamic Methods of Steel Struc-tures. A VI-a Conferinþã de Con-strucþii metalice, vol. 3, Timiºoara,1991, pag. 259-265;

[2] LEE, L.T., COLLINS, J.D.,Engineering Risk Management forStructures. Journal of the StructuralDivision, ASCE 103, No.ST9, 1977,pag. 1739-1756;

[3] BOTHE, H., Fuzzy Logic.Springer Verlag, Berlin, New York,London, 1994;

[4] KANDEL, A., Fuzzy Tech-niques in Pattern Recognition. JohnWiley and Sons, New York, 1986;

[5] DUBOIS, D., PRADE, H.,Fuzzy Sets and Systems: Theoryand Applications. Academic Press,London, 1980;

[6] BOCKLISCH, S. F., Process-analyse mit unscharfen Verfahren.VEB Verlag Technik, Berlin, 1987;

[7] BANDEMEK, H., TOTTWALD,A., Einfuhrung in Fuzzy Methoden.Academic Press, London, 1990.


Clãdiri moderne cu schelet din lemnprof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. G. MOLDOVICEAN - Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

Sisteme structurale. Clãdirile de locuit cu scheletdin lemn sunt concepute din elemente structurale indi-viduale, prefabricate, cu dimensiuni geometrice minime.Poziþionarea în cadrul structurii se realizeazã astfel, casã se obþinã o rigiditate corespunzãtoare dupã direcþiade solicitare maximã a acþiunilor.

Lemnul este un material de construcþie regenerabil,cu un raport favorabil greutate / rezistenþã.

Sistemele structurale componente ale clãdirii cu sche-let din lemn analizate (fig. 1) sunt: structurile pereþilorportanþi de la parter ºi etaj, planºeul peste parter,închiderea la partea superioarã compusã din acoperiº(planuri înclinate) ºi tavan autoportant.

Sistemul structural al pereþilor este conceput dinpereþi portanþi exteriori ºi interiori, componente ale ele-mentelor de închidere ºi compartimentare ale clãdirii.Pereþii portanþi sunt alcãtuiþi din rigle ºi montanþirigidizaþi, pozaþi dupã direcþia de rigiditate mãritã, pentrua prelua solicitãrile din acþiunea vântului (încãrcareimportantã ce acþioneazã asupra clãdirilor din lemn).

Structura spaþialã a pereþilor este compusã dinpanouri curente (montanþi ºi rigle) la care se adaugãzonele (montanþi scurþi ºi buiandrugi) pentru elementelevitrate (ferestre) ºi de acces (uºi) care împreunã conducla o rigiditate sporitã a pereþilor (fig. 2).

Elementele structurale ale planºeului au rolul de atransmite acþiunile permanente ºi utile la pereþii portanþi.Suplimentar, planºeul va rigidiza structura clãdirii lasarcini orizontale (prin efect de ºaibã).

Planºeul peste parter este alcãtuit din rigle struc-turale a cãror înãlþime rezultã din corelarea întredeschiderea maximã ºi condiþia de deformabilitate.Pe întreg conturul planºeului este dispusã o centurã (înformã de „C“ compusã din 2 rigle orizontale la parteainferioarã, una la partea superioarã ºi una verticalã) careasigurã rezemarea, solidarizarea ºi rigidizarea grinzilor

Concepþia modernã a clãdirilor cu schelet din lemn conduce la o utilizare raþionalã a acestui material regenerabil,dar într-o perioadã mai lungã.

Prefabricarea elementelor individuale ale structurii de lemn realizeazã o micºorare substanþialã a timpului deexecuþie a clãdirii.

Fig. 1: Sistemele structurale componente ale clãdirii cu schelet din lemn Fig. 2: Structura spaþialã a pereþilor parter

planºeului peste parter. Grinzile planºeului au aceeaºitramã modularã cu cea a montanþilor de la pereþi.

Sistemul structural al acoperiºului este compus dincele douã planuri înclinate ºi planul orizontal al tavanuluiautoportant. Planurile înclinate sunt alcãtuite din cãprioriîmbinaþi la partea inferioarã cu un element component altavanului autoportant - coarda. Acest element, împreunãcu cãpriorii, formeazã un sistem triunghiular nedeforma-bil, a cãrui rigidizare este mãritã prin intermediul cleºtilordispuºi la o înãlþime intermediarã. La partea superioarãcãpriorii sunt îmbinaþi pe pana longitudinalã de coamã.

Cãpriorii din planurile înclinate ºi coarda din planulorizontal al tavanului autoportant se pozeazã la aceeaºitramã modularã ca ºi elementele structurale ale pereþilorºi planºeului peste parter.

Elementele structurale componente ale clãdirii cuschelet din lemn, începând cu acoperiºul ºi tavanul auto-portant vor transmite încãrcãrile permanente, utile, zã-padã ºi vânt la structurile pereþilor portanþi ºi la fundaþii.

Toate elementele structurale se rigidizeazã suplimen-tar cu plãci OSB (Oriented Strand Board) cu grosimidiferite, în funcþie de gradul de rigiditate necesar acestorstructuri componente.

Elementele structurale individuale, prefabricate, dinlemn sunt asamblate prin intermediul pieselor metaliceprinse cu ºuruburi pentru lemn.

Consumul de lemn. Scheletul pereþilor de la partereste alcãtuit din rigle ºi montanþi rigidizaþi între ei subformã de rame dreptunghiulare. Acestea sunt modificateîn dreptul golurilor (ferestre ºi uºi) prin introducereamontanþilor scurþi pentru rezemarea buiandrugilor ºi apervazurilor (la ferestre).

Consumul de lemn în elementele structurale (fig. 3)ale pereþilor este de 32% la parter ºi 30% la etaj.Analizând structura de rezistenþã a planºeului pesteparter, alcãtuitã din grinzi pozate dupã momentul deinerþie maxim, rigidizate între ele ºi rezemate pe pereþiiportanþi exteriori ºi interiori, se constatã un consum delemn de 15% din totalul structurii clãdirii.

Sistemul structural al acoperiºului, alcãtuit din celedouã planuri înclinate (cãpriori rigidizaþi) ºi planul orizon-tal al tavanului autoportant (elemente orizontale – corzirigidizate) reprezintã un consum de lemn de 23%.

Concepþia structurii de rezistenþã a clãdirii cu scheletdin lemn va urmãri distribuirea eficientã a materialului deconstrucþie, lemnul, prin pregãtirea detaliatã a etapelorde execuþie ºi prin prefabricarea integralã a elementelorindividuale structurale concepute.

Analiza alcãtuirii constructive a elementelor deînchidere ºi de compartimentare a clãdirilor cu scheletdin lemn se va realiza într-o etapã viitoare.

Fig. 3: Consumul procentual de lemn,la sistemele structurale ale clãdirilor cu schelet


Protecþia ºi conservarea durabilã a lemnuluiCERINÞE ECO-TOXICOLOGICE

DE LIMITARE A UTILIZÃRII PRODUSELOR CHIMICE PERICULOASE

drd. chim. Mariana PRUNÃ - Institutul Naþional al Lemnului Bucureºti

DIRECÞII ªI ORIENTÃRIPRIVIND APLICAÞIILE

COMPUªILOR CHIMICI FOLOSIÞIPENTRU PROTECÞIA LEMNULUI

ÎMPOTRIVA AGENÞILOR BIODISTRUCTIVIÎn aceastã perioadã, pe plan

internaþional, în domeniul prezervãriilemnului pus în operã, se distingurmãtoarele direcþii importante:

a) conceperea ºi realizarea denoi produse, procedee ºi tehnologii,cu ajutorul cãrora sã se realizeze oprotecþie efectivã (de 100%);

b) elaborarea unor directive ºistandarde, prin intermediul cãrora sãse stabileascã norme riguros ºtiinþi-fice, privind utilizarea produselorpesticide pentru protecþia lemnului;

c) realizarea, la nivel interna-þional, a unui schimb permanent deinformaþii între cercetãtorii ºtiinþificidin domeniul prezervãrii lemnului;

d) continuarea cercetãrilor ºtiinþi-fice în domeniul ecologiei agenþilorbiologici xilofagi;

e) realizarea unei colaborãri întretoate categoriile de specialiºti careparticipã la cercetãrile ºtiinþifice dindomeniul protecþiei ºi conservãriilemnului.

Din cercetarea datelor difuzateprin literatura de specialitate, privindpesticidele folosite pe plan mondial,

pentru protecþia lemnului împotrivainsectelor xilofage, rezultã cã se uti-lizeazã o gamã largã de produse dindiferite clase chimice.

Un criteriu care permite o siste-matizare, cu un anumit grad de utili-tate este cel al solubilitãþii produselorutilizate în scopul menþionat, în apãºi solvenþi organici.

REGLEMENTÃRI ªI DIRECTIVEINTERNAÞIONALE IMPLEMENTATE

ÎN ROMÂNIAPENTRU PROTECÞIA LEMNULUIÎn vederea reducerii riscurilor

de poluare a mediului au fostelaborate, atât pe plan naþional cât ºila nivel european, o serie de mãsuritehnice ºi legislative care prevãdcontrolul sever al calitãþii produselorforestiere, din punct de vederefitosanitar ºi toxicologic. În acestsens, pornind de la lemnul brut,proaspãt debitat, utilizat pentru con-fecþionarea ambalajelor din lemnpentru coletarea mãrfurilor deimport-export, a fost implementã:

Reglementarea FitosanitarãISPM 15 din martie 2002 „Ghid dereglementare a ambalajelor din lemnpentru transporturi internaþionale“(Guidelines for Regulating WoodPackaging Material in InternationalTrade) - Standard Internaþional pentru

Mãsuri Fitosanitare elaborat prinConvenþia Internaþionalã pentru Pro-tecþia Plantelor - IPPC de la Roma în2002, de cãtre Secretariatul Organi-zaþiei pentru Alimentaþie ºi Agricul-turã - FAO din cadrul Naþiunilor Unite- UN (Secretariat of the InternationalPlant Protection Convention Foodand Agriculture Organization of theUnited Nations, Rome, 2002”), lacare þara noastrã a aderat, prin ela-borarea unui ordin al MAPDR din2005, adresat pentru ducere laîndeplinire cãtre:

- Direcþiile Fitosanitare, careatesteazã în urma unui audit (pentruconstatarea îndeplinirii condiþiilor dedotare ºi funcþionare a instalaþiilorsolicitanþilor), firmele producãtoarede ambalaje din lemn brut, neproce-sat, pentru efectuarea tratamentelortermice necesare sterilizãrii lemnu-lui, cu scopul reducerii riscului deimport-export de agenþi biologici, dela o þarã sau de la o regiune la alta.

Atestatul de producãtor de amba-laje din lemn pentru export conþineindicaþii precise privind producãtorul,judeþul, þara ºi tipul de tratamentaplicat ºi acceptat prin ISPM 15,date care sunt simbolizate ºi apli-cate, la vedere, de agentul eco-nomic, cu o ºtampilã, pe ambalaje.

Condiþiile esenþiale de ecologie ºi toxicitate, aplicate în protecþia patrimoniului naþional natural ºi con-struit pe bazã de lemn au rezultat din cerinþele regulamentelor interne ºi internaþionale privind produseleºi metodele de protecþie ºi conservare a lemnului. Pentru respectarea acestor cerinþe ºi pentru protecþiaecosistemelor terestre ºi forestiere, se iau mãsuri de limitare sau chiar de restricþionare a utilizãrii unorproduse biocide, compuºi chimici volatili, substanþe ºi preparate chimice periculoase, precursori dedroguri, gaze cu efect de serã, metale grele etc.

Cea mai importantã etapã în elaborarea unei strategii de dezvoltare durabilã este cunoaºterea con-secinþelor eco-toxicologice ale metodelor ºi produselor de conservare ºi protecþie bazate pe gestionareadurabilã a fondului forestier. Importanþa respectãrii cerinþelor de eco-toxicitate se înscrie în noile orientãridin domeniul tehnic, în cercetarea de specialitate, exploatãri forestiere, industrie, construcþii ºi conser-vare-restaurare a obiectelor culturale, istorice ºi muzeale din lemn.


De asemenea, mãrfurile coletate cuambalaje din lemn tratate conformISPM 15 sunt însoþite de o declaraþiede conformitate elaboratã de acesta.

- Direcþiile Vamale, care verificãla intrare sau la ieºire din þarã dacãambalajele din lemn sunt inscrip-þionate ºi sunt însoþite de declaraþiade conformitate pentru aplicareatratamentului.

În privinþa produselor chimicepentru protecþia lemnului expus înclasele 4-5 de risc de atac biologic(stâlpi Electrica ºi Romtelecom ºitraverse cãi ferate) aplicate numaiprin procedeul cu vid-presiune, suntcunoscute preparatele din gamaRomalit NTB, Evinit, Celgure, Wol-manit, Basilit, Tanatith (produse carede-a lungul timpului s-au realizat dinamestecuri de sãruri minerale pebazã de cupru-crom-arsen, cupru-crom-bor, cupru-crom etc.).

Pânã în prezent, în þara noastrãs-a folosit produsul Tanalith C 3310,import Anglia, pe bazã de cupru-crom-arsen (oxid de cupru, pentoxidde arsen, trioxid de crom). La bazasuspendãrii Avizului Sanitar pentruprodusul Tanalith C 3310 stã argu-mentul conform cãruia douã dincomponentele chimice conþinute deprodus au fost interzise în bazaHotãrârii Guvernului nr. 956/2005(care transpune prevederile Direc-tivei Consiliului Uniunii Europenenr. 98/8/CE privind plasarea pe piaþãa produselor biocide):

substanþa activã Chromium trioxide(nr. CE 215-607-8, nr. CAS 1333-82-0);

substanþa activã Diarsenic penta-oxide (nr. CE 215-116-9, nr. CAS1303-28-2).

În prezent, instalaþiile de tratarecu vid-presiune au la dispoziþie vari-anta ecologicã de produs, destinataceloraºi domenii de utilizare (stâlpiElectrica ºi Romtelecom ºi traversecãi ferate), care conþine un amestecde substanþe active organice (propi-conazol ºi tebuconazol) ºi anorga-nice pe bazã de cupru ºi bor.Produsul se comercializeazã subdenumirea de Tanalith E. Practic, pepiaþa româneascã de produse chi-mice destinate protecþiei lemnului îninstalaþiile cu vid-presiune, Tanalith E

este singurul produs agrementattehnic (AT 003-04 / 176), avizat sa-nitar (AS nr. 334/2004), care seîncadreazã în prevederile DirectiveiUE nr. 98/8/CE privind plasarea pepiaþã a produselor biocide ºiHotãrârii Guvernului nr. 956/2005.

Principalii furnizori de materiallemnos tratat în instalaþii cu vid -presiune:

producãtorii autohtoni;importatorii de stâlpi trataþi, din

Federaþia Rusã.

TENDINÞE ªI ORIENTÃRIPRIVIND PROTECÞIA LEMNULUI Creºterea durabilitãþii naturale a

lemnului a constituit un obiectivmajor pentru discipline ºtiinþifice sec-toriale înrudite din agronomie, silvi-culturã, industria lemnului, construcþiiºi culturã. Scopul protecþiei ºi con-servãrii lemnului este de reducere ariscurilor de contaminare interre-gionalã sau internaþionalã, cu agenþibiologici proveniþi din lemnul atacatde insecte ºi ciuperci xilofage, de

Fig. 1: CLASA 1 DE RISC- În interior (mediu de locuit ºi de lucru), uscat în

permanenþã;- lemnul sã fie sãnãtos, umiditate <15%;- fãrã posibilitate de umezire;- posibil atac de insecte (depinde de zona

geograficã);- recomandare protecþie împotriva insectelor (dacã

este cazul) prin pensulare în 2 straturi, saupulverizare;

- se face tratament ignifug pentru elementele dinstructura acoperiºului;

- perspective: utilizare produse ecologice fãrãsolvenþi organici.

Fig. 2: CLASA 2 DE RISC- Fãrã contact cu solul dar risc de umeziri acciden-

tale (condens);- lemnul sã fie sãnãtos, umiditate <20%;- sub acoperiº dar ocazional posibil de umeziri ºi

creºtere a umiditãþii, dar nu persistent;- atac de insecte ºi ciuperci (uneori Basidiomycete);- recomandabil protecþie insecto-fungicidã aplica-

bilã prin pensulare 2 straturi/pulverizare;- consum specific posibil: 125-160g/m2 în funcþie

de produs ºi specia lemnoasã.

Tabelul 1: Domeniul de utilizare a lemnului



localizare, diminuare ºi eliminare ariscurilor de poluare cu compuºichimici a apei, aerului ºi solului.

Domeniul de utilizare a lemnuluieste clasificat conform SR EN 335-1:2007 (tabelul 1).

În stadiul de buºtean, arboreproaspãt doborât, se aplicã mãsuride conservare în vederea diminuãriipierderilor masive de apã con-stituentã, care poate provoca atacuribiologice ºi fenomene de uscarenedorite.

Dupã o perioadã de 6 luni de laexpunere, se observã o stare de con-servare foarte bunã prin procedeul cupastã hidrofugã. Pãstrarea integritãþiimaterialului lemnos se datoreazãpeliculei polimerice de parafinã for-matã în zonele pe unde lemnul pierdeapa din constituþie, reducându-ºifuncþia de protecþie naturalã.

Dupã cum reiese din tabelul 1,clasele 1 ºi 2 de exploatare (Fig. 1, 2)corespund condiþiilor de interior,mediu uscat, cu riscuri de atac deinsecte, ocazional ciuperci ºi supli-mentar, de incendiu. Se impune apli-carea unor mãsuri de protecþieinsecto-fungicidã ºi ignifugã a lem-nului, prin metode chimice de su-prafaþã.

Pentru clasa 3 de exploatare (Fig. 3)se adaugã necesitatea tratãrii pelicu-logene cu produse de hidrofugare.Ignifugarea nu este obligatorie laumiditãþi relative ale aerului peste60-70%.

Pentru clasele 4 ºi 5 de exploa-tare (Fig. 4, 5), unde lemnul vine încontact permanent cu solul ºi apa,se impune aplicarea unor tratamentede profunzime, cu vid-presiune, cuproduse chimice nelavabile.

Dispozitivele, aparatura ºi insta-laþiile de aplicare a protecþiilor lem-nului sunt variate, în funcþie de tipulprotecþiei, destinaþia ºi dimensiu-nile lemnului:

în tratamentele de suprafaþã,se folosesc perii, pensule, pompe,pulverizatoare (fig. 6, 7);

pentru impregnare la presiuneatmosfericã se utilizeazã cuve ºibazine de imersie (fig. 8);

tratamentele în profunzime sefac în instalaþii cu vid-presiune (fig. 9);

sterilizarea lemnului se practicãîn camere de uscare, sterilizatoarecu radiaþii gamma, IR, UV ºi microundesau camere de gazare (fig. 10);

pentru combatere ºi monitori-zare se folosesc tehnici de injectare,capcane feromonale ºi radiaþii elec-tromagnetice.

TEHNICI ªI PRODUSE MODERNEDE PROTECÞIE A LEMNULUI CU BIOªI ECO PRODUSE ªI TEHNOLOGIITendinþele actuale în protecþia

lemnului sunt de aplicare a bio ºi ecoproduselor ºi bio ºi eco tehnologiilor,cu riscuri minime de poluare a mediului,prin:

metode fizice prin tratamentetermice, cu radiaþii gamma, IR, UV ºimicrounde;

protecþie chimicã cu produsebiodegradabile, fãrã metale, cu toxi-citate redusã;

tratamente cu bioproduse pebazã de extracte naturale ºi compuºibiochimici de sintezã biologice cuorganisme de culturã cu acþiune dis-tructivã asupra agenþilor biologicixilofagi.

Din punct de vedere al produselorchimice existã o mare deschidereactualã pentru compuºii cu bor

Fig. 5: CLASA 5 DE RISC- În contact cu apa sãratã. Expunere permanentã

la umezire;- atac ciuperci putrezire ºi atac de organisme

marine;- aplicare produse de protecþie pe bazã de apã

prin impregnare în vid-presiune (Tanalith, Wol-manit).

Fig. 4: CLASA 4 DE RISC- În contact cu solul ºi apa, este supus în perma-

nenþã schimbãrilor climatice ºi umezirilor;- recomandabil protecþia insecto-fungicidã aplica-

bilã prin impregnare vid-presiune în autoclave;- expus atacului insectelor, ciupercilor de

putrezire ºi putregai moale, termite;- consum specific posibil: 10-20 kg/m3 în funcþie

de specie ºi produs;- se utilizeazã produse pe bazã de apã (Tanalith

E., Wolmanit).

Fig. 3: CLASA 3 DE RISC- În exterior neacoperit ºi fãrã contact cu solul –

umiditate pe perioadã lungã >20%; frecventBasidiomycetes;

- expus la schimbãri climatice ºi umezirifrecvente;

- divizare în 2 subclase: • 3.2. pentru lemnul descoperit; frecvent supusumezirii; • 3.1. pentru lemnul aflat sub acoperiº; ocazionalsupus umezirii;

- recomandabil protecþie insecto-fungicidã aplica-bilã prin pensulare 2 straturi sau imersie;

- consum specific posibil: 125-160g/m2 (pensulare)ºi 180-200 g/m2 în funcþie de produs ºi specialemnoasã);

- utilizare în prezent: produse pe bazã de solvenþiorganici ºi pe bazã de apã (Rombai, Resistol,Sadolin, Biocomplex etc.).



datoritã complexei ºi beneficei acþi-uni asupra lemnului, mediului ºisãnãtãþii omului, ca insecticid, fungi-cid, ignifug pentru lemn, dezinfectantde uz veterinar, agro-alimentar ºiprodus farmaceutic.

Astfel, sunt cunoscute formulãrimultiple de produse care se uti-lizeazã cu succes pe plan mondial:

Bora-Care - produs insecto-fungicid ºi termicid pe bazã deNa2B8O13 4H2O, octaborat de disodiutetrahidratat, produs de Nisus Cor-poration - S.U.A;

CobraTM Inc. - produs fungicidpe bazã de octaborat de disodiuanhidru, cupru ºi acid boric, produsde Genics Inc. – Canada;

Boron - procedeu de impreg-nare în autoclava cu trimetil borat,care se descompune în prezenþaapei în acid boric ºi metanol dupãurmãtorul mecanism:

B(OCH3)3 + 3H2O B(OH)3 + 3CH3OHAcidul boric ºi derivaþi ai

acestuia în combinaþie cu polifos-fatul de amoniu produc efecte deîntârziere a arderii prin reducereacombustibilitãþii lemnului ºi a claseide propagare a flãcãrii.

Tanalith E - produs chimic pen-tru protecþia lemnului expus înclasele 4-5 de risc de atac biologic(stâlpi de electricitate ºi telecomuni-caþii, traverse de cãi ferate, ºindrilã,construcþii miniere, poduri ºi pon-toane), realizat de Arch Timber Ltd.Anglia. Se aplicã prin procedeul cuvid-presiune ºi este un amestec de

substanþe active organice (propi-conazol ºi tebuconazol) ºi anorga-nice pe bazã de cupru ºi bor, care seîncadreazã în prevederile DirectiveiUE nr. 98/8/CE privind plasarea pepiaþã a produselor biocide ºiHotãrârii Guvernului nr. 956/2005.

Institutul Naþional al Lemnului– INL Bucureºti a fost permanentimplicat, prin specialiºtii ºi labora-torul de Protecþia Lemnului, înamplul proces de cercetare a meto-delor, produselor ºi cauzelor degra-dãrii lemnului proaspãt doborât,funcþional aflat în exploatare sau dinconstrucþiile muzeistice în aer liber.În acest context doresc sã precizezcã, în prezent, existã în derulare, încalitate de partener la proiectul con-dus de IFIN-HH, Ctr. 92086/2008,Planul Naþional – PN II, ProgramulParteneriate, Direcþia 9, “Conser-varea patrimoniului cultural printratamente care necesitã inter-venþie de salvare la volume mari.Studiu cu orientare specialãasupra decontaminãrii prin iradieregamma a patrimoniului alcãtuitdin lemn policrom“. Rezultateleobþinute aduc argumente pozitive,fundamentate ºtiinþific asupra meto-dei de sterilizare prin iradiere, cametodã accesibilã specialiºtilor dindomeniul conservãrii monumenteloristorice ºi a bunurilor culturale.

BIBLIOGRAFIE 1. Reglementãri fitosanitare ºi de

protecþia mediului pentru conser-varea ºi protecþia lemnului brut,Mariana PRUNÃ - Institutul Naþionalal Lemnului Bucureºti;

2. Metode moderne de protecþiea lemnului proaspãt doborât ºi îndiverse etape de prelucrare în scopulprelungirii durabilitãþii naturale ºi redu-cerii riscurilor de poluare ºi infestarea mediului, Eugen BELDEAN -Universitatea Transilvania Braºov,Facultatea de Silviculturã, MarianaPRUNÃ - Institutul Naþional al Lem-nului Bucureºti;

3. Mãsuri de conservare a buº-tenilor ºi cherestelei, Octavia ZELE-NIUC - Universitatea TransilvaniaBraºov, Mariana PRUNÃ - InstitutulNaþional al Lemnului Bucureºti.

Fig. 6: Dispozitiv de pulverizare cu acþionaremecanicã

Fig. 8: Instalaþie de imersie

Fig. 9: Instalaþie de impregnareprin procedeul cu vid ºi presiune

Fig. 10: Dispozitiv de combatere a insectelorºi sterilizare a aerului cu radiaþii UV

ºi fotocatalizator de TiO2 alternativã ecologicãla tratamentele clasice cu pesticide

Fig. 7: Dispozitiv de pulverizareacþionat de presiune cu vapori


(Urmare din numãrul 70, mai 2011)Ca participant important la reali-

zarea investiþiilor, inginerul consultant,susþinut de principiile de conduitã ºieticã profesionalã, asigurã prinprestaþia sa cele patru elementeprincipale care definesc succesulunei investiþii:

TERMEN

CALITATE

COST

SIGURANÞÃ

PRINCIPIILE DE CONDUITÃªI ETICA PROFESIONALÃ

În activitatea sa, inginerul consul-tant se bazeazã pe urmãtoarele prin-cipii de eticã ºi conduitã:

Statutul profesionalAcþioneazã numai în interesul

clientului sãu ºi respectã legile ºinormele profesiunii sale.

IndependenþaMenþine o independenþã absolutã

faþã de antreprenori, producãtori, furni-zori etc. ºi nu acceptã niciun fel defavoruri care pot compromite imparþia-litatea deciziei sale sau pot prejudiciaîndatoririle sale faþã de client ºi prin-cipiile statutului profesional.

Munca de inginer consultant sepoate asimila ºi cu statutul profe-sional al unei persoane juridice inde-pendente.

Onorariile sale provin din plãþileclientului ºi nu primeºte alte onorariide la societãþi sau persoane care aulegãturã cu investiþia clientului sãu.

CompetenþaTrebuie sã aibã calificarea, expe-

rienþa ºi cunoºtinþele necesare reali-zãrii lucrãrilor angajate prin contract.Consultantul are calificare profesionalãuniversitarã, recunoscutã de lege ºiprobeazã aceasta prin prestaþia safaþã de client.

LegalitateaInginerul consultant, independent

sau ca angajat al unei societãþi deconsultanþã, respectã legile þãrii ºireglementãrile profesiunii sale.

Practicã profesiunea numai pe bazãde contracte; nu foloseºte dumpingul,traficul de influenþã ºi alte practicineloiale faþã de clienþi, parteneri ºialþi consultanþi.

AsociereaFiecare inginer consultant, inde-

pendent sau ca angajat al unei soci-etãþi de consultanþã, trebuie sã fiemembru al asociaþiei profesionale deconsultanþã.

Va respecta statutul asociaþiei ºireglementãrile promovate de aceasta,precum ºi codul de onoare ºi deeticã profesionalã.

CODUL DEONTOLOGIC(CODUL DE ONOARE)

AL INGINERILOR CONSULTANÞIªI AL SOCIETÃÞILOR DE CONSULTANÞÃ

DIN DOMENIUL INVESTIÞIILORDeclaraþia de ataºament

Inginerii consultanþi ºi societã-þile de consultanþã, care au devenitmembrii unei asociaþii profesionale,se obligã sã respecte, ei înºiºi, ºi sãmiliteze ca societãþile din care facparte angajaþii ºi colaboratorii lor sãrespecte normele de comportamentprofesional, stabilite în prezentul„COD DEONTOLOGIC“.

Acceptarea unei lucrãriºi a unui contract

Inginerii consultanþi ºi societã-þile de consultanþã pot accepta numaiacele lucrãri ºi contracte care cores-pund competenþei ºi organizãrii lor,capabile sã îndeplineascã obligaþiilecare decurg din acceptarea acestorlucrãri ºi contracte.

Condiþii de exercitare a profesiuniiInginerii consultanþi ºi societã-

þile de consultanþã trebuie sã aibãlegalizatã structura juridicã conformlegii.

Trebuie sã ducã la îndeplinirefiecare însãrcinare contractualã cuseriozitate, competenþã ºi corectitu-dine în interesul beneficiarului ºi cuimparþialitate faþã de ceilalþi clienþiparticipanþi la realizarea investiþiei.

Nu pot ceda nimãnui, pentrutotdeauna, exclusivitatea asuprapropriei activitãþi ºi însãrcinãri.

Nu pot primi, pentru o anumeînsãrcinare, altã recompensã înafara celei cuvenite contractual, pre-cum ºi niciun alt avantaj, direct sau

indirect, din partea terþilor, oricare arfi aceºtia, fãrã ºtirea ºi aprobareabeneficiarului de contract.

ResponsabilitateaInginerii consultanþi ºi societãþile

de consultanþã trebuie sã se achitede sarcinile contractuale cu compe-tenþa necesarã, cu seriozitate ºicorectitudine, ºi rãspund de negli-jenþa sau greºelile comise.

Secretul profesionalInginerii consultanþi ºi societã-

þile de consultanþã trebuie sã respectesecretele profesionale ale contrac-telor. Nu pot, fãrã autorizaþia benefi-ciarilor, sã divulge secrete de afacerisau informaþii tehnice aflate în proce-sul îndeplinirii sarcinilor din contracte.

Nu pot folosi datele furnizatelor de beneficiari, precum ºi rezul-tatele testelor, probelor, cercetãrilor,soluþiile noi, expertizele, inovaþiile,patentele etc., decât pentru îndepli-nirea sarcinilor contractului cu bene-ficiarul ºi nu în alte scopuri ºi/sau înfolos personal.

DISPOZIÞII LEGALESAU CONTRACTUALE CU PRIVIRE LA

PROTECÞIA TEHNOLOGIILOR NOI,A INOVAÞIILOR ºI BREVETELOR

Inginerii consultanþi ºi soci-etãþile de consultanþã sunt obligaþisã-ºi protejeze propriile tehnologiinoi, inovaþii ºi brevete prin legislaþiadreptului de autor.

Vor putea exploata acestea, înbaza drepturilor de autor, prin conce-sionare sub licenþã, prin comisionsau în calitate de consultanþi.

Nu au dreptul sã foloseascã înactivitatea lor tehnologii noi, inovaþiisau invenþii brevetate, decât cuacceptul scris al autorilor sau con-form contractelor de licenþã, conce-sionare sau comision.

Îndatoriri faþã de beneficiariInginerii consultanþi ºi soci-

etãþile de consultanþã sunt obligaþisã înscrie în contractele lor cu bene-ficiarii, în modul cel mai clar, precisºi complet, îndatoririle lor ºi sistemulde onorarii cuvenit.

Nu pot accepta onorarii dispro-porþionate, în plus sau în minus, faþãde prestaþia sarcinilor asumate.

Consultanþaîn investiþii-construcþii (XXII)

CODUL DE ONOARE ªI ETICA PROFESIONALÃ A INGINERILOR CONSULTANÞI

ing. Petre IONIÞÃ

Nu pot accepta concurenþaneloialã pe bazã de preþ ºi nicireducerea calitãþii prestaþiilor lor înfavoarea unui preþ scãzut.

Nu pot sã încredinþeze, fãrãºtirea beneficiarului, unor terþi, exe-cutarea sarcinilor lor contractuale,decât cu acordul scris al beneficiarului.

Nu pot aplica tehnologii noi,inovaþii, brevete – proprietãþi perso-nale sau ale terþilor – fãrã sã-l infor-meze pe beneficiar, pentru ca acestasã compenseze, legal, valoarea uti-lizãrii acestora.

Pentru fiecare lucrare contrac-tatã, trebuie sã informeze beneficiaruldespre raporturile sale cu antre-prenori, furnizori ºi alþi terþi, atuncicând natura acestor raporturi poateconduce la suspiciuni de imparþiali-tate sau incorectitudine.

Îndatoriri faþã de colectivitateInginerii consultanþi trebuie sã

respecte ºi sã aplice corect legile ºinormele tehnice ale profesiunii,aflate în vigoare.

Nu pot încheia contracte pentrulucrãri ºi servicii care contravinlegilor ºi normelor tehnice ale profe-siunii.

Trebuie sã accepte sarcini ºi sãsemneze contracte numai cu obligaþiiºi onorarii corespunzãtoare sarcinilor.

Sã respecte legile ºi demni-tatea umanã profesionalã în ceea cepriveºte angajaþii, colaboratorii ºialte persoane fizice ºi juridice cucare întreþin relaþii de muncã.

Îndatoriri faþã de antreprenori,furnizori ºi terþi

Deºi apãrã interesele beneficia-rilor lor, inginerii consultanþi ºi soci-etãþile de consultanþã trebuie sãacþioneze imparþial ºi obiectiv faþã deantreprenori, furnizori ºi terþi.Îndatoriri faþã de branºa inginerilorconsultanþi din domeniul investiþiilor

Fiecare inginer consultant sausocietate de consultanþã trebuie sãdovedeascã loialitate ºi corectitu-dine faþã de alþi ingineri consultanþisau societãþi de consultanþã.

Trebuie sã se abþinã de la oricemanevrã sau afirmaþie care ar puteafi dãunãtoare intereselor altor con-sultanþi sau ar putea fi consideratãconcurenþã neloialã ºi de la oricecomentariu denigrator.

Când este solicitat sã-ºi exprimeopinia profesionalã proprie faþã deprestaþiile unui consultant sau ale uneisocietãþi de consultanþã, trebuie sã deadovadã de absolutã obiectivitate.

Trebuie sã se abþinã de la iniþia-tive sau demersuri care sã atragãtransferul inginerilor consultanþi de laalte societãþi în serviciul sãu.

Poate sã accepte înlocuireaparþialã sau în totalitate a unui con-sultant sau a unei societãþi de con-sultanþã, pentru îndeplinirea uneisarcini, numai:

- Dupã primirea acceptului scrisdin partea acestuia sau

- Dupã informarea scrisã din parteabeneficiarului prin care se comunicãrezilierea contractului ºi scutireaacestuia de orice rãspundere în con-tinuarea lucrãrii.

Trebuie sã informeze în scrisconsultantul exonerat referitor lapreluarea sarcinilor sale.

Inginerilor consultanþi sau soci-etãþilor de consultanþã le este strictinterzis sã obþinã foloase materialeºi morale, incompatibile cu demni-tatea lor ºi a acelora din branºa lor ºimai ales:

- Sã publice texte sau anunþuri cureclamã exageratã în favoarea lor;

- Sã denigreze alþi consultanþisau organizaþii de consultanþã;

- Sã practice concurenþa neloialãºi preþuri de dumping;

- Sã practice mita sau comi-sioane unor persoane sau terþi, înscopul de a obþine comenzi, benefi-ciari noi sau contracte, prin defa-vorizarea altor concurenþi.

Programul Operaþional Sectorial “Creºterea Competitivitãþii Economice“- co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã

„Investiþii pentru viitorul dumneavoastrã“COMUNICAT

BUCUREªTI, 20.07.2011

SC GEOSTUD SRL, cu sediul în Bucureºti, str. Sângerului, nr. 11, sector 1, cod poºtal: 014617, deruleazã începândcu data de 07.01.2011, proiectul „MODERNIZAREA ªI ACREDITAREA RENAR A LABORATORULUI GEOTEHNIC“,co-finanþat prin Fondul European de Dezvoltare Regionalã, în baza contractului de finanþare încheiat cuMinisterul Economiei, Comerþului ºi Mediului de Afaceri în calitate de Organism Intermediar pentru ÎntreprinderiMici ºi Mijlocii.Valoarea totalã a proiectului este de 418.388,53 lei, din care asistenþa financiarã nerambursabilã este de 246.110,90 lei.Proiectul se implementeazã în localitatea Bucureºti pe o duratã de 24 luni. În prezent, conform procedurilor legales-a achiziþionat întreaga aparaturã prevãzutã în contractul de finanþare.

Obiectivul proiectului este consolidarea ºi dezvoltarea firmei SC GEOSTUD SRL, prin adoptarea standardeloreuropene ºi internaþionale în domeniul sãu de activitate.

Detalii suplimentare puteþi obþine de la AUREL BARARIU - director SC GEOSTUD SRLTel.: 021.220.22.66, Fax: 021.220.22.67; e-mail: [email protected]


Redeschiderea circulaþiei ºi punerea în siguranþãa liniilor CF afectate de inundaþii

Urmare precipitaþiilor abundentedin luna iulie 2008, râurile Putna ºiSuceava au produs inundaþii care auafectat terasamentul liniilor de caleferatã ºi un pod.

Compania de Construcþii FeroviareCâmpulung Moldovenesc a realizatproiectarea ºi execuþia lucrãrilornecesare repunerii în funcþiune aunor linii de cale feratã din judeþulSuceava.

Au fost executate lucrãri de apã-rare prin construirea de diguri dingabioane ºi au fost turnate betoanede protecþie.

Lucrãrile de consolidare a terasa-mentului ºi podurilor au constat în:demontarea ºi remontarea supra-structurii CF, completarea cu piatrãspartã, umpluturi cu balast, geogrilebiaxiale ºi material geotextil.

Au fost realizate protecþii de maluri,demontãri ºi remontãri ale supra-structurii ºi refacerea racordãrilorterasamentelor cu culeele podurilorafectate.

La Podul CF de pe Linia Gura

Putnei - Putna, care fusese complet

colmatat, s-a realizat decolmatarea

albiei podului ºi refacerea a trei sfer-

turi de con. De asemenea, s-a refã-

cut terasamentul liniei la mai multe

poziþii kilometrice cu anrocamente

din piatrã brutã.

Pe porþiunea de linie Cacica -

Gura Humorului s-au produs defor-

maþii ale cãii pe mai multe tron-

soane, constând din tasãri ºi

deripãri; de asemenea, stâlpii s-au

deplasat din poziþia iniþialã, iar pode-

þul de la Km 23+782 a fost distrus.

Pentru rezolvarea acestor situaþii

au fost efectuate urmãtoarele lucrãri:

refacerea rambleului ºi ranforsarea

platformei CF; un podeþ nou la

Km 23+782; decaparea pungilor de

balast ºi ranforsarea platformei CF

cu geogrile, precum ºi ranforsarea

taluzurilor.

Antreprenor: COMPANIA CONSTRUCÞII FEROVIARE SA,Câmpulung Moldovenesc

Beneficiar: CNCF „CFR” SA - Sucursala Regionalã CF IaºiProiectant: ISPCF SA, Bucureºti


Specialitate ºi interdisciplinaritatedr. ing. Emil-Sever GEORGESCU - vicepreºedinte CNCisC, director ºtiinþific construcþii INCD „URBAN-INCERC“

Formarea inginerilor este rezul-tatul unui efort de naturã didacticã ºitehnicã, pe durate considerabile,chiar ºi dupã ce au o diplomã, ºiacesta se va reflecta mai târziu înmodul în care obiectele de con-strucþii vor fi proiectate, realizate ºiurmãrite, pentru ca inginerii con-structori sã nu fie percepuþi ca simpliexecutanþi care vin ºi pleacã de la unamplasament. O lege a inginerilorconstructori, de mai mult timp îndezbatere, ar putea reglementa oparte din activitatea acestora dupãce au o diplomã ºi doresc sã practiceaceastã profesie. Dar sunt aceºtiadeja niºte „specialiºti“? Depinde înce direcþie.

Este de ajuns oare sã citeºtiLegea nr. 10/1995, cu regulamenteleaferente ºi Normativul privind com-portarea în timp a construcþiilor -indicativ P 130-1999? Cei carelucreazã în domenii mai speciale(hidrotehnicã, energeticã, poduri, cãiferate etc.) gãsesc un sistem instituitla locul de muncã. Dar ce face uninginer obiºnuit, atunci când citeºtecã, într-adevãr, legea calitãþii în con-strucþii prevede „efectuarea urmãririicomportãrii în timp a construcþiilorconform cãrþii tehnice a construcþieiºi contractului încheiat cu propri-etarul...“, dar constatã cã acel bene-ficiar nu are acea carte, dar, totuºi,doreºte sã ºtie ceva despre urmãri-rea comportãrii în timp?

O primã idee ar fi o mai specificãetapã de formare în viaþa universi-tarã ºi existã facultãþi care, acum,

includ aceastã materie în curicule.Mai ales acolo unde cadrele didac-tice sunt membri ai comisiei noastre.Pentru a activa ca specialist, profe-sionist, studenþii sau, chiar cei cudiplome, trebuie sã primeascã unbagaj consistent de cunoºtinþe, îndiferite etape de formare. În acestcontext, în materie de educaþie ºiformare a inginerilor, sunt de dezbã-tut treptele de parcurs în raport curelaþia dintre discipline, considerândurmãtoarele sintagme consacrate:

multidisciplinaritate - existenþaunor discipline variate, disponibile,dar ale cãror interdependenþe sepoate sã nu fi fost încã evidenþiate ºicare pot sã nu fie legate ca demers,deci o însumare fãrã integrare;

pluridisciplinaritate - existenþaunor discipline disponibile într-o anu-mitã succesiune, parþial cu elementede feedback, incomplet corelate darfiind un prim pas spre integrare;

transdisciplinaritate - existenþaunor legãturi între unele discipline,fãrã a fi intenþionat coordonate, fiindo pluridisciplinaritate evoluatã;

interdisciplinaritate - existenþaunui concept comun de progres încunoaºtere, cu principii convergente,legãturi complexe între discipline ºimultiple elemente de feedback.

Dar, cum ºi unde te poþi formaspre a înþelege aceste criterii ºi cerinþe?Experienþa CNCisC aratã cã, de lamultidisciplinaritate la interdiscipli-naritate este un drum lung. Compor-tarea in situ a construcþiilor, deºi pareo situaþie naturalã curentã, implicã,

de la caz la caz, una dintre sintag-mele descrise, adicã o complexitatecrescãtoare.

Dacã privim în istorie, în raport cudezvoltarea sa, începând cu ªcoalade Poduri ºi ªosele, ca prima ºcoalãtehnicã superioarã înfiinþatã, ulteriorîn Politehnicã ºi la ICB-UTCB, seconstatã o structurã relativ comunãa disciplinelor de bazã, similarã cu aaltor universitãþi tehnice existenteacum în þarã, structurã ce reflectã ºiun anumit conservatorism, carepoate acþiona pozitiv sau negativ încazul multor discipline studiate.

Câþi profesori din generaþia ITaduc în faþa studenþilor imaginiproaspete ºi explicate convingãtordespre accidente ºi avarii în con-strucþii? Câþi studenþi sunt trimiºi înpracticã pe teren, mãcar sã vadãniºte clãdiri ºi sã le descrie starea ºiposibilele cauze ale deteriorãrii?

Pluridisciplinaritatea este, în prin-cipiu, reflectatã în structura procesuluididactic, pe facultãþi, curicule pespecialitãþi ºi ani de studii. Fiecarefacultate are o tradiþie, schimbãrilerecente au venit, în general, printãierea unor ore. Transdisciplinari-tatea este evidentã în succesiuneaunor anumite cursuri pe ani de studii.Ca þintã a proceselor de cunoaºtereºi învãþare, interdisciplinaritatea esteun nivel superior, care este depreferat, dar pentru care nu este loccu uºurinþã.

În România de azi, cu procesulBologna introdus prin lege careformã ºi strategie în învãþãmântul

Inginerii constructori participã la realizarea ºi întreþinerea unui mediu construit conform cerinþelordezvoltãrii durabile. Acest mediu este, în esenþã, interdisciplinar, rezultând din interacþiunea cerinþelorunor factori umani diferiþi (arhitecþi, urbaniºti, autoritãþi, beneficiari, ingineri din construcþii), ca ºi a facto-rilor din mediul natural.

Comportarea construcþiilor poate fi consideratã ca un mod de manifestare a transformãrilor pe careacestea le parcurg în procesul de interacþiune cu mediul ambiant ºi cu ele însele. Nu vãd de ce nu i-amprivi ºi pe oamenii care concep ºi urmãresc niºte construcþii în aceeaºi evoluþie.


superior, studenþii sunt atraºi maiîntâi cãtre pluridisciplinaritate ºitransdisciplinaritate, prin disciplinecondiþionate, asociate cu câteva dis-cipline la alegere, criteriul fiind oanumitã sumã a creditelor.

Unele universitãþi tehnice au com-binat, cel puþin instituþional, construc-þiile din unul sau mai multe domeniicu instalaþiile ºi arhitectura.

Dacã ne-am referi la o facultate deconstrucþii, interdisciplinaritatea esteparþial realizatã prin:

cursurile de la secþiile de ingi-nerie urbanã (ingineria mediului, edi-litare, infrastructuri, metabolismullocalitãþilor);

evaluarea siguranþei structu-rilor ºi a riscului seismic, parþialacoperit de cursuri de inginerieºi/sau master, inginerie în limbistrãine etc;

ºtiinþele economice aplicate îninginerie, care beneficiazã, deja, deo specializare la UTCB;

istoria construcþiilor, un curscare poate deveni permanent;

cercetarea teoreticã ºi aplica-tivã în domeniu, cu participareacadrelor didactice la proiecte, înparteneriat cu alte universitãþi ºiinstitute de cercetãri.

Existã ºi domenii în care interdisci-plinaritatea nu este suficient exploatatã,cum ar fi:

în geotehnicã, unde echipelesunt complet diferite de cele preocu-pate de seismologia inginereascã;

în proiectele de licenþã domi-nate de specificul catedrei de undeprovine îndrumãtorul;

în unele programe de masteratºi doctorat ºi cursuri post-univer-sitare dedicate, unele destul de teo-retice;

în unele domenii de doctorat, lacare listele de conducãtori ºtiinþificiau rãmas descompletate pe domeniiimportante, iar comportarea in situnu figureazã ca domeniu de interes.

Ne putem întreba, desigur, cumsã aducem ceva nou, modern, înstudiile privind comportarea in situ.

Modernismul ºi post-modernismulîn construcþii pot fi considerate atâtîn raport cu evoluþia stilurilor dinarhitecturã cat ºi în raport cu:

nevoia de a rãspunde cerinþeiunei arhitecturi mai apropiate de om;

identificarea tendinþelor care laun moment dat fac sã nu mai fie

valabilã sintagma „forma urmãreºtefuncþionalitatea“ ºi în consecinþã,capacitatea de a face faþã unor noitipuri de combinaþii de materiale înstructuri.

În termeni inginereºti, moderni-tatea ar trebui sã însemne o capaci-tate suficientã de a înþelege, în modcritic ºi a inova, a concepe ºi aplicanoi materiale, soluþii constructive,structurale ºi nestructurale, în raportcu evoluþia pieþei ºi cerinþelor soci-etãþii. Ca exemple ar fi betoanele deînaltã rezistenþã, clãdirile superînalte,podurile de foarte mare deschidere,casele eficiente energetic ºi/sau pasive.

În mod special, modernitatea artrebui sã favorizeze apariþia noilortehnologii, de ex. tehnicile de izolarea bazei, diagonalele cu sistem deamortizare, sistemele domoticeinteligente. Dar ºi tehnicile avansatecare ne pot ajuta sã cuantificãmparametrii comportãrii in situ ne suntnecesare: determinãrile dinamice,termografia în infraroºu, tehnicile ITetc. Pentru compatibilizare cu alþispecialiºti s-ar impune o culturãtehnicã extinsã în domeniu a absol-venþilor ingineri, spre a-i face par-teneri integrabili în diferite colectivede lucru din firme ºi instituþii, ca ºi înurmãrirea de specialitate, extinsã, laobiective de interes public deosebit.

Universitãþile nu ar trebui sãexacerbeze rolul creditelor pe disci-pline alternative fãrã definirea dife-ritelor opþiuni care trebuie sa fiecorelate spre a asigura interdiscipli-naritatea. Trecerea la structura cu3-4 ani de studii plus masterat ºieventual, doctorat impune o analizãatentã a relaþiei dintre curicula stu-diilor de bazã ºi cea a etapelor careurmeazã în formarea continuã, pen-tru a asigura o înþelegere extinsã arelaþiei dintre discipline.

Mobilitatea studenþilor ºi circu-laþia specialiºtilor în cadrul UniuniiEuropene nu trebuie sã neglijezespecificul deosebit al seismicitãþiiteritoriului României, care are dreptconsecinþe precauþiuni faþã de apli-carea mecanicã a unor cunoºtinþe ºisoluþii arhitectural-constructive pre-luate din alte zone.

Utilizarea de materiale modernenu ar trebui sa însemne pereþi cortinãcare ard sau care cad la seism orivânt, nicidecum sa punã în pericol

clãdirile de patrimoniu învecinate.Dacã nu le urmãrim in situ, nu putemarãta ce anume era insuficient stu-diat, nu putem preveni accidentele.

Absolvenþii ingineri constructorivor fi parteneri la dezvoltarea terito-riului þãrii ºi ei pot fi formaþi spre a seîndrepta ºi cãtre Comisia noastrã.Dacã vom obþine recunoaºterea unorocupaþii în domeniul CNCisC, vomdeveni chiar atractivi.

Reducerea numãrului de ani destudii ne poate tãia avântul de a sugeramaterii noi, dar o disciplinã atractivãîn universitãþile de construcþii arputea fi ºi „Teoria ºi practica monitori-zãrii comportãrii in situ a construcþiilor“.

Mãcar la un master sau cursopþional! Avem membri CNCisC careau acumulat atâtea date ºi suntexperþii noºtri.

În acest context, în universitãþilecu specific de construcþii, interdisci-plinaritatea care ar servi ºi interesulCNCisC ar avea un mare potenþialde dezvoltare, în corelaþie cu:

arhitectura ºi urbanismul, dome-nii cu care contactele sunt mai puþinvizibile (aspectele inginereºti aledezvoltãrii spaþiale, infrastructuri);

managementul prevenirii dezas-trelor ºi studiul unor acþiuni extreme(explozii, terorism, incendii în clãdiriînalte ºi la scarã urbanã);

ºtiinþele tehnologice, acoperitede cunoºtinþe relativ clasice;

legislaþia generalã ºi reglemen-tãrile tehnice în domeniu;

cerinþele dezvoltãrii durabile,care au un specific diferit la diferitelediscipline de bazã.

Sugestiile noastre privind partene-riatul cu specialiºti consacraþi dindomeniile de interdisciplinaritate, dinComisia Naþionalã Comportarea inSitu a Construcþiilor, din alte univer-sitãþi sau institute naþionale de cerce-tare se pot referi la:

invitarea mai multor cadre didac-tice la conferinþele CNCisC;

invitarea ca lectori la cursuri,membri în comisiile de examen delicenþã ºi/sau diplomã;

invitarea ca membri în comisiilede examen de doctorat, evaluare ºisusþinere tezã;

practica sau vizita ghidatã înlaboratoare din institute de cercetareconsacrate.

d i n s u m a rConstructori performanþi C2, C4

Editorial 3

Un om dedicat construcþiilor industriale 4, 5

Produse de nota 10 la expoziþii

dar ºi în magazinul firmei 6, 7

Construcþii emblematice în România – BNR (III) 8 - 10

Partener în domeniul construcþiilor

ºi cel industrial 11, 13

Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 12

Constructori de excepþie: Radu SCUTELNICU 14, 15

Soluþie tehnicã

de consolidare a terenului de fundare 16, 17

Mortar de zidãrie în straturi subþiri pentru BCA 18, 19

Sisteme centrale de aer condiþionat ºi încãlzire 19

Proiectare, arhitecturã, urbanism,

consultanþã de înalt nivel 19

Caracteristici dinamice proprii ºi scenarii

de demolare la clãdirile din beton armat 20 - 22

Soluþii profesionale de armare în dispersie

a betoanelor ºi mortarelor 23 - 25

Ferestre ºi uºi

în concordanþã cu standardele europene 26, 27

Metode moderne de reabilitare hidrofugã

a pereþilor afectaþi de umiditate

la clãdiri existente 28 - 30

Sisteme de desfumare ºi ventilaþie naturalã 31

Organisme de certificare 31

Cercul vicios 32

ªapa autonivelantã – ºapa viitorului 33

Siguranþa structurilor cu cabluri portante 34, 36, 37

Calitatea sculelor ºi accesoriilor profesionale 35, 47

Vopsele lavabile 37, 39

Clãdiri moderne cu schelet din lemn 38, 39

Protecþia ºi conservarea durabilã a lemnului 40 - 43

Consultanþa în investiþii - construcþii (XXII) 44, 45

Specialitate ºi interdisciplinaritate în construcþii 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 6.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 73 – august

Documents