citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 92 – mai 2013

www.revistaconstructiilor.euÎncepând cu luna ianuarie 2013, Revista Construcþii lor

a lansat noua fo rmã a s i te -u lu i pub l i ca þ ie i noas t re :www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fiaccesat acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem lacurent, în timp real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºidate de contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelorpublicate în revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise deprestigioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pecategorii, cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje;informaþii juridice / legislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot figãsite, mai uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlularticolului, dupã cuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerelerevistei, începând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã,pot fi gãsite în secþiunea „arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãrcatã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie,pe lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cerereaºi oferta din domeniul construcþiilor. În acest sens, site-ulrevistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii,în diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual,pentru promovarea produselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentrua descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români îndomeniul construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerearedacþiei pentru o eventualã prezenþã cu publicitate, constând înoferta dvs. pentru potenþiali clienþi, costul apariþiei fiind negociabil. �

Important

1 Mai. Înainte de1989 era o zi trecutãîn calendarul nostruca o zi „sfântã“, o zicare cinstea acesthar dat de Cel de Sus- munca. A veni t ni-tam-nisam revoluþiaºi a spulberat acestmit universal. Univer-sal, spun, pentru cã în societatea capitalistã, pecare ne strãduim dar nu reuºim s-o ºi edificãm, ziuamuncii reflectã rezultatele mai bune sau mai rele,care pun în evidenþã strãdania fiecãruia dintre noiºi a tuturor la un loc.

Anii au trecut ºi vor mai trece, dar munca este laloc de cinste doar pentru cei care cred în valoareaei pentru orice tip de societate.

Ce pot crede azi cei care vor sã munceascã ºinu au unde, numãrul ºomerilor fiind în continuã creº-tere? Deci, nu lenea îi îndepãrteazã de muncã ºi deposibilitatea dobândirii unor venituri necesare vieþii!Vorbe, doar vorbe pe aceastã temã sunt destule,dar cu ce folos!

Lenea, dublatã de corupþie, i-a cuprins doarpe cei care s-au perindat în fruntea treburilor þãrii,cei pe care nu-i intereseazã soarta resurselormateriale ºi umane, care ar putea asigura, prinmuncã, o creºtere economicã realã, singura calespre capitalism.

Nu mai este de lucru în þara asta? Privatizareanu înseamnã doar demolarea a ceea ce s-a fãcutpânã acum, cu justificarea nedreaptã cã a fost gene-rat de socialism. Sunt distruse valori care ar maiputea asigura locuri de muncã, dar pe noii propri-etari î i intereseazã cu prioritate distrugereapotenþialului tehnico-economic al þãrii ºi a unuipopor.

Nu sunt contra privatizãrii, dimpotrivã! Dar pro-prietarilor privaþi trebuie sã li se impunã, prin actulde vânzare-cumpãrare, ca acolo unde demoleazãsã punã neapãrat ceva în loc. Nu de terenuri viraneducem noi lipsã, ci de locuri de muncã.

Sunt prea multe exemplele în care totul se taieºi se trimite la fier vechi, fãrã sã existe nici cel maimic indiciu de înlocuire a vechii zestre cu una nouã,care sã garanteze ºi locuri de muncã. Iatã o pro-blemã esenþialã pentru noii guvernanþi.

Nu este de lucru?Oho! Numai în sectorul energetic, metalurgic, în

agriculturã, în turism etc. câte sunt de fãcut!În primele douã dintre cele enumerate sunt

pãrãsite lucrãrile privind infrastructura criticã indus-trialã (coºuri de fum, turnuri de rãcire a apei etc.).Nu mai vorbim despre infrastructura rutierã ºi decea de utilitãþi edilitare.

Aºadar, numai reconsiderând munca ºi rezul-tatele ei putem sã progresãm. Altfel, vom adânci ºimai mult starea noastrã de anexã colonialã.

Iatã de ce, ziua muncii ar trebui, din acest an,sã ocupe locul ei bine definit.

Ciprian Enache

Ziua ne… Muncii!

e d ! t o r i a l

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 20134

Patronatul Societãþilor din Construcþiisprijinã firmele româneºti

sã lucreze ºi pe pieþele internaþionale

Redacþia: Spuneaþi, în ediþia ante-rioarã, cã veþi continua ºi în acestan susþinerea firmelor, indiferent dedimensiune ºi specialitate, în a-ºigãsi proiecte în afara þãrii.Tiberiu Andrioaiei: Într-adevãr,

una dintre direcþiile fundamentale desusþinere a activitãþii ºi intereselormembrilor sãi, direcþie vizatã dePatronatul Societãþilor din Construcþii,pe lângã structurarea unui sistemnaþional ºi colaborarea cu autoritãþileºi asociaþiile similare, este cea de pro-movare internaþionalã, acþiune careare scopul de a încuraja firmeleromâneºti sã perfomeze pe pieþe inter-naþionale ºi sã atragã investiþii strãine,pe care sã le gestioneze pe plan local.În acest sens, PSC este membru, prinintermediul UGIR, în Consiliul deExport al României de pe lângã Minis-terul Economiei, reprezentând ºi sus-þinând interesele membrilor sãi.

Red.: Existã oportunitãþi de afaceripentru constructorii români pe pie-þele strãine?T.A.: Prin atragerea investiþiilor

strãine în sistem de parteneriat PSC aidentificat mari oportunitãþi de operarepe pieþe internaþionale ºi susþine toatecategoriile de operatori economici dindomeniul construcþiilor sã-ºi încerceºansa de a participa la proiecte dinafara graniþelor þãrii ºi sã contractezelucrãri care sã aducã marje mai maride profit, o dezvoltare ºi consolidare aportofoliilor de lucrãri, o creºtere a per-formanþei firmelor proprii ºi a resurseiumane în care investesc. Altfel spus, omanierã sãnãtoasã de a face faþãcompetiþiei globale, de a salva ºi creº-te notorietatea performanþei industrieide construcþii din România.

Constituindu-se ºi ca o platformãde interconectare a subsectoarelor careactiveazã în domeniul construcþiilor,PSC acordã suport de promovaretuturor celor implicaþi în domeniu, de laexportul serviciilor, al materialelor,echipamentelor ºi accesoriilor pentruconstrucþii civile ºi industriale, pânã laarhitecturã, proiectare, managementantreprenorial ºi orice alte activitãþiasimilate, susþinând ºi oferind soluþiituturor categoriilor de companii, indife-rent de dimensiune.

Red.: De când organizeazã Patro-natul Societãþilor din Construcþiiaceste misiuni economice ºi târguriinternaþionale? Aveþi o tradiþie înacest domeniu?T.A: Este al treilea an consecutiv în

care patronatul consolideazã acti-vitãþile de promovare internaþionalã afirmelor româneºti din domeniul con-strucþiilor, iar târgurile economice ºimisiunile organizate de PatronatulSocietãþilor din Construcþii în aniiprecedenþi au înregistrat un real suc-ces. Din acest motiv vom continua sãorganizãm astfel de acþiuni, atât pen-tru a încuraja, în continuare, firmeleromâneºti sã lucreze pe pieþele inter-naþionale, cât ºi pentru a atrageinvestiþii strãine.

În anul 2012, PSC a participat, alãturide firme româneºti, la târgul SEEBBEdin Belgrad, în perioada 24-28.04.2012,la târgul CONSTRUMA, din Budapesta,în perioada 18-22.04.2012 ºi la misiunieconomice în Irak - Erbil ºi Suley-maniyah, în perioada 5-10 mai 2012ºi în Federaþia Rusã, la Moscova, înperioada 27- 28 septembrie 2012.

Red.: Care sunt destinaþiile undeveþi organiza misiuni economice înanul 2013 ºi care este motivaþiaselectãrii lor?T.A.: Anul acesta vom merge pe

trei destinaþii: Rusia – Moscova în peri-oada 27 mai – 31 mai, Kurdistan –Erbil ºi Suleymaniyah în perioada 22 -27 iunie 2013 ºi Libia în perioada21 - 26 septembrie 2013.

Obiectivul principal al misiuniinoastre la Moscova din anul 2012 afost acela de a reînnoda relaþiile decolaborare tradiþionale dintre Federa-þia Rusã ºi România în domeniulconstrucþiilor ºi de a prospecta oportu-nitãþile de colaborare de pe piaþa rusã,cea româneascã ºi de pe pieþele terþe,în noile conjucturi economice. În bazaexperienþei acumulate la ediþia ante-rioarã, a colaborãrii foarte bune cuorganizaþiile similare din Rusia ºi aoportunitãþilor macroeconomice identi-ficate, în special cele legate deinvestiþiile specifice organizãrii, pânã în2018, de cãtre Rusia a unei Olimpiadeºi a unui Campionat Mondial de fotbal,am hotãrât sã mergem din nou acoloºi sã participãm activ pe cea mai volu-minoasã piaþã din Europa.

Continuãm serialul despre activitãþile societãþilor de construcþii iniþiate de Patronatul Societãþilor din Con-strucþii ºi Federaþia Patronatelor Societãþilor din Construcþii pentru sprijinirea dezvoltãrii ºi eficientizãrii tuturoraspectelor care privesc domeniul construcþiilor. Aceastã puternicã breaslã profesionalã joacã un rol esenþial înreconsiderarea, de cãtre politicieni ºi guvernanþi, a sectorului care reprezintã motorul dezvoltãrii economice ºiîn România.

În acest numãr al revistei referirile sunt despre prezenþa firmelor româneºti peste hotare.

dl. Tiberiu Andrioaiei - Secretar General PSC

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��mai 2013 5

Piaþa ruseascã a construcþiilorcuprinde 173.000 de organizaþii deconstrucþii, întreprinderile din aceastãindustrie având ca obiectiv sã dea înfolosinþã, pânã în anul 2020, 143 demilioane de metri pãtraþi construiþi.

Raþiunea organizãrii celei de adoua ediþii a misiunii economice dinKurdistan – Erbil ºi Suleymaniyah estebazatã pe oportunitãþile macroeco-nomice identificate, în special celelegate de investiþiile specifice unei þãriaflate în plinã reconstrucþie ºi cu omare capacitate financiarã. Stabili-tatea regiunii Kurdistan a permis atin-gerea unui nivel mai înalt dedezvoltare decât în restul Irakului,regiunea având propriile relaþii externeºi gãzduind 17 consulate ºi birouri dereprezentare, între care cele ale unormari puteri economice mondiale:Federaþia Rusã, Franþa, Germania,SUA, Japonia, Marea Britanie. Aºadar,Kurdistanul promoveazã dezvoltarearelaþiilor internaþionale independentede Bagdad ºi sprijinã iniþiativelefirmelor ºi ale altor entitãþi strãine caredoresc sã deschidã reprezentanþe înregiune.

Libia este o destinaþie privilegiatãpentru delegaþiile la nivel înalt, parla-mentare ºi guvernamentale din statemembre ale UE, SUA, Japonia,RP China, Australia ºi þãri africane, iarreceptivitatea crescândã faþã de exi-genþele ºi standardele politice aleþãrilor occidentale, precum ºi remode-larea politicii interne ºi externe într-odirecþie moderatã, partenerialã ºireformatoare, constituie tendinþe pozi-tive în evaluarea oportunitãþilor deafaceri ºi investiþionale pe piaþa libi-anã, þinând cont, mai ales, de faptul cãreconstrucþia Libiei s-ar putea ridica lacel puþin 200 miliarde de dolari înurmãtorii zece ani.

Red: Care sunt, în termeni generali,obiectivele acestor misiuni ºi pro-gramul pentru aceste deplasãri?T.A.: Caracterul general al acþiu-

nilor de internaþionalizare constã în

promovarea serviciilor, materialelor,echipamentelor ºi accesoriilor pentruconstrucþii civile ºi industriale ºi înprospectarea oportunitãþilor specificesectorului.

Domeniile de interes ale misiuniloreconomice sunt exportul serviciilor,materialelor, echipamentelor ºi acce-soriilor pentru construcþii civile ºiindustriale iar obiectivele urmãrite ºiprogramul deplasãrilor depind despecificul fiecãrei destinaþii în parte.

La Moscova se urmãreºte contac-tul firmelor româneºti cu societãþi deconstrucþii din Rusia, prin intermediulAsociaþiei Constructorilor din Rusia,prospectarea oportunitãþilor de inves-tiþii în Rusia ºi România, prin coope-rare cu investitori membri ai AsociaþieiRusia - România a Oamenilor deAfaceri, suport de reprezentativitateoferit de PSC firmelor participante,promovarea brandului de sector deconstrucþii ºi a brandului de þarã, ca uncapital de imagine ºi marketing oferitfirmelor membre interesate în activitãþide export bunuri ºi servicii.

Programul orientativ al deplasãriiconstã în întâlniri la AmbasadaRomâniei ºi la Asociaþia România -Rusia a Oamenilor de afaceri, forumde afaceri organizat în colaborare cuUniunea Constructorilor din Rusia, cucare PSC are protocol de cooperare.

Obiectivele urmãrite în cadrul misi-unii din Irak sunt contactul firmelorromâneºti cu societãþi de construcþiidin Kurdistan, prospectarea oportuni-tãþilor de investiþii, suport de reprezen-tativitate oferit de PSC firmelorparticipante, promovarea brandului desector construcþii ºi a brandului de þarã,ca un capital de imagine ºi marketingoferit firmelor membre interesate înactivitãþi de export de bunuri ºi servicii.Programul orientativ al deplasãrii con-stã în întâlniri la Guvernoratul local ºila Ministerele derulatoare de investiþii,forum de afaceri organizat în colabo-rare cu asociaþiile de profil cu carePSC are protocoale de cooperare.

Suntem în curs de planificare amisiunii din Libia. Vom reveni cu detaliireferitoare la program ºi obiective înediþiile viitoare ale revistei.

Red.: Existã interes pentru acesteacþiuni din partea firmelor româneºti? T.A.: În urma experienþelor din anii

trecuþi ºi a succesului obþinut în astfelde destinaþii, companiile de profil auconºtientizat importanþa ieºirii pe altepieþe, în mod organizat ºi cu spirijinulMinisterului Economiei. Avem peste10 firme înscrise în fiecare misiuneeconomicã ºi un numãr mare de com-panii care ºi-au exprimat interesul de aparticipa la astfel de acþiuni ºi în aniiviitori.

R.C: Care sunt condiþiile de partici-pare la misiunile economice?T.A.: Pentru a beneficia de sprijin

de la bugetul de stat (care suportã50% din costul transportului extern, alasigurãrii medicale ºi cazãrii pentrucâte un delegat de la fiecare firmã par-ticipantã ºi 100% din costurile de grup,pentru reprezentare ºi protocol, închi-rierea sãlilor, transportul intern ºi chel-tuielile pentru reclamã, publicitate etc.),fiecare firmã participantã trebuie sãcompleteze o fiºã de înscriere ºi sãprezinte Certificatul de atestare fiscalãemis de Ministerul Finanþelor Publice –Agenþia Naþionalã de Administrare Fis-calã ºi Certificatul de atestare fiscalãprivind impozitele ºi taxele emis deAutoritatea Localã, la zi.

Vã reamintesc cã stãm la dispo-ziþia celor interesaþi cu mai multedetal i i la numãrul de telefon021.311.95.94 sau la adresa dee-mail: [email protected]. �

Poznan 2012

Irak 2012Irak 2012

DOMENII DE ACTIVITATE ALE COMPANIEIDrumuri ºi poduri

CONSTRUCÞII RUTIERE, DRUMURI, PODURI, LUCRÃRI DE ARTÃ: autostrãzi, drumuri, poduri, tunele rutiere,feroviare ºi consolidãri.

CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI HIDROENERGETICE ªI HIDROTEHNICE: baraje din beton ºi materiale locale,

diguri, ecluze ºi alte lucrãri fluviale; centrale hidroelectrice subterane ºi de suprafaþã; prize de suprafaþã, staþii de

pompare; galerii ºi canale de aducþiune; foraje ºi injecþii pentru voaluri de etanºare; etanºãri în profunzime.

Reabilitare viaduct Poiana Teiului: L = 656,4 m cu 27 m deschidereºi o bretea de racodare cu DN 17B care au 3 deschideri a 23 m

DN 7C: L = 3,5 km drum acces Baraj Vidraru, 2 tuneluri rutiere.Legãturã cu Transfãgãrãºanul

Pasaj Dârste - Sãcele: L = 135,35 m, 6 deschideriDJ 608 Plugova – Cornereva: L = 15,2 km,reabilitare drum ºi construcþie 6 poduri între km 14+194 ÷ 15+070

CONSTRUCÞII EDILITARE, DE GOSPODÃRIE COMUNALÃ ªI ECOLOGICE: reþele apã potabilã, staþii detratare apã potabilã; reþele canalizare, staþii de tratare apã uzatã; rezervoare de înmagazinare; depozite ecologicepentru deºeuri menajere ºi industriale.

CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE: construcþii industriale; construcþii administrative ºi social-culturale;construcþii de locuinþe.

ALTE ACTIVITÃÞI: fabricarea betonului ºi mortarului; prefabricate din beton; confecþii metalice; lucrãri de insta-laþii electrice, sanitare, încãlzire ºi aer condiþionat; activitãþi de testãri ºi analize de laborator; lucrãri de extragere apietriºului, nisipului, argilei ºi anrocamentelor; producere ºi furnizare energie electricã în MHC-uri; inspecþia tehnicãperiodicã pentru toate tipurile de autovehicule; lucrãri de proiectare.

Pod peste Mureº la Zam pe DJ 707F: L = 165,8 m, pod pe piloþi foraþi cu instalaþie Benotto,5 deschideri, tablier metalic, grinzi cu profil dublu

SHEN Porþile de Fier II – Pasarela Gogoºu este de tip mixt BAP ºi metal; L = 390,4 m cu 3 deschideri; schemã staticãgrindã continuã static determinatã, suspendatã în deschiderea central ape 220 m printr-un sistem compus din cabluri ºi tiranþi


PREZENTARE GENERALÃA. Bazele elaborãrii proiectului ”STABILITATEA ºi SI-

GURANÞA în EXPLOATARE, OPTIMIZARE FUNCÞIONALÃ,TEHNOLOGICÃ ºi ORGANIZATORICÃ a ANSAMBLULUIINSTITUÞIONAL TEATRUL NAÞIONAL I. L. CARAGIALE –BUCUREªTI” au fost constituite de o serie de expertize ºianalize ale cãror concluzii erau menite sã defineascã nece-sitãþile, intenþiile ºi scopurile finale.

În acest scop, s-au realizat:A.1. Expertiza privind siguranþa la foc;A.2. Expertiza structurii de rezistenþã.Concluziile acestora, în special a celei de-a doua, con-

cluzii obiective ºi implicit obligatoriu de aplicat, prevedeau:A.2.1. O urgentã consolidare a corpului Sãlii Mari, prin

descãrcarea de sarcinile adãugate în anul 1985 deasupraºi pe lângã construcþia existentã;

A.2.2. Consolidarea corpului median ”B” cu anexe, pre-cum ºi a corpului ”C” – Studio, printr-o redistribuire maiechilibratã a înãlþimilor ºi planºeelor.

De asemenea, concluziile expertizelor impun îndepãrtareaconstrucþiilor parazitare alipite pe lângã ºi pe terasele ansam-blului clãdirilor T.N.B. de-a lungul ultimilor 10-15 ani.

A.3. Analizarea, împreunã cu conducerea T.N.B., aposibilitãþii de a se exploata mult mai eficient spaþiile exis-tente, prin mutãri de funcþiuni în spaþii ºi locuri mai adecvateactualelor realitãþi tehnologice ºi prin refuncþionalizareaspaþiilor astfel eliberate.

A.4. Analizarea, împreunã cu conducerea T.N.B., amodului de funcþionare a unor instituþii prestigioase (TeatrulNaþional din Londra, Royal Festival Hall, Barbicane Center,Lincoln Center etc).

Teatrul Naþional I. L. Caragiale BucureºtiREFACERE ªI MODERNIZARE

„Numai cine nu munceºte nu greºeºte”, spune un vechi proverb

românesc. De acest lucru ne-am dat ºi noi seama dupã publicarea

unui articol pe aceastã temã în revista din luna aprilie a.c. În urma

reacþiei cititorilor s-a cerut o prezentare mai detaliatã a ceea ce a

însemnat ºi înseamnã ampla lucrare ce se desfãºoarã la T.N.B.

O facem acum împreunã cu contribuþia determinantã a autorilor

ºi realizatorilor acestui vast ºantier de modernizare ºi reconfigurare

a Pieþei Universitãþii în ansamblul ei. Ne ajutã în acest sens prof. dr.

arh., membru corespondent al Academiei Române, Romeo BELEA

ºi arh. Gabriel Cosmin GHELMEGEANU – director general al Peccon

Invest SRL, cãrora le mulþumim pe aceastã cale.

Aºadar, continuãm prezentarea serialului de articole pe aceastã temã.

prof. dr. arh. Romeo - ªtefanBELEA - membru corespon-dent al Academiei Române,

autor proiect (ºeful de proiectal proiectului originar

al T.N.B.)

arh. Gabriel - CosminGHELMEGEANU, director

general PECCON INVEST SRL- proiectant general, cesionarºi administrator al drepturilor

de autor


A.5. Consecinþa acestor analize a condus la convin-gerea privind posibilitatea de realizare ºi în cadrul T.N.B. aunui spaþiu public continuu, atractiv prin funcþiuni comple-mentare celei principale de spectacol (galerii de artã,expoziþii, cafenele, baruri cu recitaluri, librãrii, anticariat,salã multifuncþionalã – expo, reuniuni, conferinþe etc, centrede informare ºi altele).

B. ÎNSUMAREA CONCLUZIILOR, EXPERTIZELOR ºiANALIZELOR de mai sus a condus la obþinerea unuiproiect, în cadrul aceluiaºi spaþiu existent, a:

B.1. UNEI MAI BUNE ªI EFICIENTE DISTRIBUIRI AFUNCÞIUNILOR:

B.1.1. Refacerea Sãlii Mari, fapt care va conduce, pelângã o nouã expresie arhitecturalã, la o mai bunã vizibili-tate ºi audibilitate;

B.1.2. Repunerea în funcþiune a transformabilitãþii sãlii„Studio” (unicã cel puþin pe plan european, prin posibilitateatransformãrii în contacte de tip italian, elisabethan ºi arenãîn 22 minute);

B.1.3. Refuncþionalizarea sãlii „Atelier”;B.1.4. Realizarea a încã douã sãli de spectacol cu geo-

metrie variabilã;B.1.5. Realizarea unei sãli în aer liber, a cãrei apariþie

va prelungi stagiunea teatralã ºi pe timpul verii;B.1.6. Realizarea unei sãli polifuncþionale (conferinþe,

proiecþii, recitaluri, reuniuni, expoziþii) – Sala „Media”.B.1.7. Reamplasarea, redimensionarea atelierelor,

depozitelor.B.2. UNUI VAST ªI CONTINUU SPAÞIU DESCHIS

PUBLICULUI 12-13 ORE PE ZI, atractiv prin pluralitateafuncþiunilor prevãzute (expoziþii, librãrie, anticariat, cafe-nele, baruri, restaurant etc), spaþiu public ce va asiguraaccesul facil la toate cele ºase sãli realizate.

B.3. EXPRESIA ARHITECTURALÃ EXTERIOARÃ VAREVENI LA CEA INIÞIALÃ, de dinaintea intervenþiei brutaledin anul 1985, readucând Teatrul Naþional la scara impor-tantelor clãdiri existente în Piaþa Universitãþii: SpitalulColþea, Ministerul Agriculturii, Universitatea Bucureºti,ºcoala de Arhitecturã.

C. DESCRIEREA PARTIULUI DE ARHITECTURÃC.1. CORPUL ”SALA MARE” – A1C.1.1. SPAÞIUL PUBLICVa fi astfel refuncþionalizat, încât sã se înscrie în con-

ceptul de ”Centru Cultural”.C.1.1.1. Astfel, de la cota -5,35, actualul foyer al sãlii

”Amfiteatru”, cu acces direct din exterior, dinspre b-dulCarol I, capãtã funcþiunea de Galerie de Artã, în legãturãdirectã atât cu Muzeul Teatrului, cât ºi cu foyerul principalde la cota ±0,00, înscriindu-se în circuitul public continuu.Spaþiul exterior ar trebui reamenajat ºi reconsiderat.

C.1.1.2. În foyerul de la cota ±0,00 – accesul principal alSãlii Mari:

C.1.1.2.1. Se vor reamplasa garderobele în spaþiul de subsala de spectacol, iar grupurile sanitare pentru public în spaþiulde sub scena Sãlii Mari, la acceaºi cotã cu garderobele.

C.1.1.2.2. Totodatã, va apãrea o funcþiune nouã, o cafe-nea, la aceeaºi cotã cu garderobele ºi grupurile sanitare.Astfel, garderobele ºi cafeneaua se vor regãsi pe planºeulcotei -1,00, în locul sãlii ”Amfiteatru”, a cãrei desfiinþare afost ferm solicitatã de cãtre conducerea T.N.B. Aceastãcafenea poate deveni, ocazional, loc pentru dezbateri lite-rare, datã fiind amplasarea sa între o librãrie ºi un anticariat.

C.1.1.2.3. La cota ±0,00 se vor realiza, în exclusivitatedin piese de mobilier, o librãrie spre sud (b-dul Carol I)respectiv un anticariat spre nord (hotel ”Intercontinental),precum ºi douã puncte de informare generalã spre intrareaprincipalã.

continuare în pagina 10��


C.1.1.2.4. La cota +2,25, pe un planºeu nou creat, înlegãturã cu podestele scãrilor curbe, ca ºi cu cele alescãrilor dintre diafragmele curbe, se va realiza o funcþiunede expunere.

C.1.1.2.5. La cota +5,50, pe suprafaþa foyerului princi-pal, se vor amplasa circa 100 de locuri în fotolii cu mãsuþe spreTapiseria Principalã, astfel încât, pe fundalul acesteia, peun podium realizat prin extinderea banchetei existente, sãse poatã susþine recitaluri. Grupul de fotolii cu mãsuþe este,de fapt, o extindere funcþionalã a PUB-ului care va fi ame-najat în locul actualului bufet. Dat fiind cadrul deosebit încare va fi amplasatã (cele trei tapiserii ºi o sculpturã în lemn- autor D. Maitec) acest PUB – cafenea ar putea deveni,ocazional, loc pentru dezbateri artistice, muzicale etc.

C.1.1.3. Restul funcþiunilor, pânã la cota terasei, exis-tente deja între diafragmele curbe ale sãlii, se vor adaptacorespunzãtor reconsiderãrii necesitãþilor Sãlii Mari propriu-zise.

C.1.1.4. Pe terasã, la cota +17,25...+18,00, profitând depanorama unicã ce se deschide asupra centrului oraºului,se va realiza, adiacent diafragmelor curbe ale Sãlii Mari, unspaþiu închis cu sticlã, pentru o cafenea-expoziþie, cu extin-dere funcþionalã în exterior, pe terasa copertinei foyeruluiSãlii Mari.

C.1.1.5. La cota +24,50, pe terasa de deasupra SãliiMari, între diafragmele curbe existente, se va realiza unspaþiu de joc în aer liber, pentru circa 300 de spectatori, ºiun grup de cabine pentru actori, adosat turnului scenei SãliiMari.

C.1.1.6. Pentru fluidizarea circulaþiei persoanelor latoate funcþiunile descrise, ca ºi pentru a asigura o legãturãcu Muzeul Teatrului, cu holul-foyer de la cota -1,00 a corpu-lui ”B” – Anexã, precum ºi cu funcþiunile publice aferentecotei -1,00 din corpul ”A2” – Scena Sãlii Mari, se vor refacescãrile existente, închise în casã de scarã, ºi se pãstreazãascensoarele amplasate în anul 1985.

C.1.2. SPAÞIUL TEHNICDistribuit pe diferite niveluri, începând de la cota -7,25

pânã la cota +24,50 (centrale, cabine tehnice etc).C.1.3. SALA MARE PROPRIU ZISÃC.1.3.1. Condiþionãri privind Geometria SãliiO condiþionare obiectivã a rezultat din expertizarea

structurii de rezistenþã, care prevede refacerea tuturordiafragmelor curbe, de la nivelul de peste parterul Sãlii Mariîn sus, diafragme demolate în anii 1983-1984.

C.1.3.2. Prin demolarea menþionatã a rezultat o salãfoarte latã, care nu asigurã o audibilitate corespunzãtoare

ºi nici o vizibilitate adecvatã asupra câmpului de joc. Con-cluziile ferme ale expertizei structurii ne obligã sã refacemcele patru diafragme curbe din beton armat (late de 80 cm),demolate în anul 1985, pe poziþiile iniþiale.

N.B. În practica proiectãrii sãlilor de spectacol, în spe-cial a celor de teatru, se utilizeazã o diagramã optimã înamplasarea locurilor (existã ºi alte douã diagrame utilizate,dar ne vom opri la cea descrisã, ca fiind cea mai eficace ºipracticã), diagramã care se construieºte prin trasarea adouã unghiuri de câte 200 de la vârfurile arlechinilor faþã deaxul sãlii ºi prin aria determinatã de douã arce de cerc,având centrele în vârfurile arlechinilor ºi razele de cca. 25 m.Aceastã valoare este consideratã ca maximã din punct devedere al acuitãþii vizuale ºi a celei auditive – în cazulteatrelor dramatice în mod special – unde percepþia asuprajocului actorilor este foarte importantã. În cazul Sãlii Mari,am considerat, ca bazã comunã de lucru, ipoteza – de altfelfrecventã – de închidere, prin glisarea arlechinilor, a câm-pului de joc la 12 m, premizã care conduce la o concluziefoarte asiguratorie. Tot practica curentã de proiectare asãlilor de teatru dramatic acceptã un procentaj de circa 5%de locuri care ies din suprafaþa rezultatã prin suprapunereacu diagrama menþionatã. Comparativ, am studiat diferen-þele dintre sala propusã prin prezentul Studiu de Fezabili-tate (4,9% locuri în afara diagramei) ºi sala existentã (peste27% locuri în afara diagramei).

C.1.3.3. Sala propriu zisã redistribuie locurile ºi circulaþiileîn parterul sãlii.

C.1.3.4. Se prevãd loji la nivelul parterului sãlii (benoare)menite sã populeze pereþii laterali, dar, mai ales, sã contri-buie la accentuarea sunetului reflectat.

C.1.3.5. Se mai prevãd douã rânduri suprapuse de loji,dintre care cele centrale (axiale) sunt amplasate peste Lojaoficialã, aducând-o pe aceasta la o scarã adecvatã.

C.1.3.6. Tavanul sãlii a fost studiat astfel încât sã satis-facã urmãtoarele criterii:

C.1.3.6.1. – contribuie într-o mãsurã cât mai mare lareflectarea sunetului

C.1.3.6.2. – asigurã, prin intermediul celor douã punþi delumini, un iluminat al scenei cât mai bun.

Considerãm cã geometria astfel rezultatã, finisatã ºimobilatã în mod corespunzãtor, va conduce la obþinereaunei atmosfere propice contactului spectatorului cu specta-colul, pentru toate cele circa 900 de locuri. Am eliminat,totodatã, ipoteza amplasãrii strapontinelor, datã fiind þinutanecesarã Sãlii Mari a Teatrului Naþional. În actuala salã, din1.157 locuri, 61 sunt strapontine.

�� urmare din pagina 9


C.2. CORPUL ”SCENA MARE” – A2C.2.1. La cota -1,00, la exterior faþã de zona Scenei

Mari, realizând un planºeu sub buzunarul de fund al scenei,se va amplasa o salã denumitã ”Sala Micã”, pentru circa250 locuri, transformabilã prin intermediul unor gradeneretractabile ºi a ºirurilor de scaune mobile. La aceeaºi cotã(-1,00), pe un planºeu existent, se va realiza un foyer –expoziþie aferent Sãlii Mici, cu accese dinspre faþadele sud(b-dul Carol) ºi est (str. Arghezi). Sala Micã va fi de aseme-nea accesibilã, în cadrul circuitului public general, dinsprefoyerul general al corpului ”B” – Anexã, aflat la aceeaºi cotã.

C.2.2. Între cotele -6,70 ºi +5,50 se vor realiza alte treiplanºee intermediare, între axele 35 ºi 39 ºi M – N, la cotele-3,85, -1,00 ºi +2,25, unde se vor amplasa cabine pentruactorii care vor juca în Sala Micã.

C.2.3. Pe terasa corpului ”A2” – Scena Mare, la cota+18,60, înspre nord, în continuarea funcþiunilor corpului”B” – Anexã, se va amplasa sala de lecturã a actorilor, cuacces direct pe terasa corpului ”A2” ºi cu depozitul aferent.De asemenea, va fi creat un depozit care va deservi spaþiulde joc de pe terasa Sãlii Mari: Sala în aer liber.

C.2.4. Revenind la terasa corpului ”A2”, în limitele spa-þiului disponibil, se vor amplasa terenuri de sport pentruactori: volei, baschet etc.

C.3. CORPUL ”B” – ANEXÃC.3.1. SPAÞIUL PUBLICS-a considerat absolut necesarã animarea publicã a

corpului ”B”, prin deschiderea zonei parterului spre spaþiulexterior – în locul unor birouri ºi ateliere - ca ºi prinamplasarea unor sãli de spectacol legate de holul-foyer alcotei -1,00, spaþiu care asigurã continuitatea la nivelulholurilor foyer ale celor trei corpuri: ”A1” – Sala Mare, ”B” –Anexã ºi ”C” – Studio.

C.3.1.1. Foyerul sus-menþionat, de la cota -1,00, care vaconstitui legãtura comunã tuturor spaþiilor publice, prinintermediul scãrii Nord cu foyerul Sãlii Mari, respectiv cufoyerul sãlii ”Studio”, va avea un acces larg din exterior atâtdinspre Vest – spaþiul public din faþa T.N.B., cât ºi dinspreEst, contribuind la reanimarea ºi readucerea strãzii TudorArghezi la nivelul unei strãzi centrale, pitoreºti. Holul astfelrezultat va asigura o distribuþie facilã a circulaþiei publicespre toate zonele T.N.B., servind, totodatã, pentru expoziþii,relaxare, cuprinzând douã cafenele, centru de informaþii,garderobe ºi grupuri sanitare. Acest hol-foyer-expoziþie vaasigura ºi legãtura directã cu Restaurantul Actorilor,amplasat în corpul ”C” – Studio, ºi dotat, la rândul sãu, cuacces independent din strada T. Arghezi.

C.3.1.2. Sala ”Media” va fi amplasatã tot la cota -1,00, ºiva avea flexibilitate totalã: expoziþii, recitaluri, reuniuni, con-ferinþe, proiecþii etc, pentru maximum 300 locuri.

C.3.1.3. În acelaºi timp, foyerul cotei -1,00, prin reali-zarea a douã scãri ºi douã lifturi destinate exclusiv publicu-lui, va asigura accesul la sala ”Pictura”, care va fi amplasatãla cota +5,50 (în locul atelierului de picturã, care, la rândul sãu,va fi reamplasat în ºirul atelierelor de producþie decoruri).

Sala ”Pictura”, prin mobilitatea gradenelor retractabilecu scaune, va asigura posibilitatea unor modificãri rapideale geometriei, de la tipul italian, la cel elisabethan sauarenã, pentru max. 300 spectatori; (în cazul variantei italian,se va folosi, ca scenã, spaþiul foarte înalt al atelierului depremontaj decoruri).

C.3.2. FUNCÞIUNI DESTINATE PERSONALULUI ARTISTICC.3.2.1. Cabinele actorilor ºi regrupãrile existente au

fost pãstrate întocmai, adãugându-se regrupãri pentrusãlile ”Media” ºi ”Pictura”.

C.3.2.2. Sãlilor de repetiþii de la cota -6,70 li se voradãuga alte douã, la cota +13,00.

C.3.2.3. La cota -6,70, pe latura vesticã a corpului ”B”,s-a prevãzut un club-bufet destinat sã-i reuneascã în modnatural pe toþi cei ce deservesc ”TEATRUL”: personal artis-tic, administrativ, tehnic.

C.3.3. FUNCÞIUNI DESTINATE PERSONALULUIADMINISTRATIV

Birourile existente vor fi pãstrate în actuala distribuþie,cu excepþia celor de la cota -1,00, pe locul cãrora se varealiza holul-foyer ºi care vor fi reamplasate la cota +18,60,spre latura vesticã, motiv pentru care vor fi prelungitescãrile ºi ascensoarele destinate personalului, existentemai jos. Va fi, astfel, completat nivelul retras existent al cor-pului ”B” – Anexã, ca ºi ultimul nivel al corpului ”C” – Studio,în locul actualului depozit pentru decoruri.

C.3.4. FUNCÞIUNI TEHNICEC.3.4.1. AteliereO foarte atentã analizã a actualului mod de utilizare a

atelierelor destinate execuþiei decorurilor a evidenþiat nece-sitatea redimensionãrii ºi reamplasãrii lor, astfel:

C.3.4.1.1. Atelierul de picturã, mult prea mare pentrugradul sãu de utilizare, va fi reamplasat în locul atelieruluide vopsitorie, neutilizat în prezent, lângã atelierul de tâm-plãrie, prin preluarea unor spaþii;

C.3.4.1.2. Atelierul de tâmplãrie, printr-o reamplasare autilajelor faþã de volumul ºi caracteristicile de lucru, poate fimicºorat ca suprafaþã;

C.3.4.1.3. Atelierul de spãlãtorie, cãlcãtorie, curãþãtoriechimicã ºi boiangerie, existent la subsol, unde oferã condiþiiinadecvate de lucru, va fi reamplasat la cota +12,00, dea-supra atelierului mecanic, pe acelaºi nivel cu atelierul debutaforie (mutat la rândul sãu din poziþia actualã) ºi cu ate-lierul de tapiþerie (care se va extinde ºi peste zona goluluicu h = 11 m a atelierului de tâmplãrie);

C.3.4.1.4. La galeria de manevrã, cu actuala înãlþime de11 m, despre care s-a constatat cã nu a fost niciodatã real-mente utilizatã pe aceastã înãlþime, cel puþin pe tronsonulcorespunzãtor atelierului de picturã, se va realiza unplanºeu intermediar la cota +12,00, spaþiul astfel rezultat vafi folosit ca depozit pentru atelierele de butaforie ºi tapiþerieaflate la aceeaºi cotã.

C.3.4.1.5. În locul atelierului de spãlãtorie-cãlcãtorie dela cota -6,70, prin extindere ºi în curtea de manevrã, pe oarie neutilizatã de-a lungul timpului, se va realiza un depozitpentru decoruri mai apropiat sãlilor ”Studio” ºi ”Atelier”,existente în corpul ”C”.

C.4. CORPUL ”C” – STUDIOC.4.1. SALA ”STUDIO” se va reface funcþional în salã

transformabilã de tip italian, elisabethan sau arenã, prinrefuncþionalizarea celor trei pachete mobile cu scaune ºi apereþilor amovibili.

C.4.2. SALA ”ATELIER” se va reîntregi cu o supantãparþialã pentru 50 de locuri, accesibile pe o viitoarepasarelã realizatã în foyer între palierele celor douã scãride acces ale publicului, fapt care va duce la reconformareacabinelor tehnice ºi a celor douã scãri circulare existente.

C.4.3. La cota -1,00, spre str. T. Arghezi (latura esticã),se va realiza un Restaurant al actorilor, prevãzut cu unacces independent ºi din afarã, dar ºi în legãturã directã cuholul-foyer nou creat al corpului ”B” – Anexã. Se continuã,astfel, o funcþiune iniþial existentã, dar o integreazã”TEATRULUI”, ca loc de întâlnire a actorilor cu spectatorii,dupã spectacole, asemenea tradiþionalelor locuri de contactexistente în multe din teatrele lumii. Ca un important exemplu,menþionãm aici, printre altele, Covent Garden din Londra.



C.4.4. La ultimul nivel al corpului ”C” – Studio, în loculdepozitului pentru decoruri, se vor realiza birouri ale admi-nistraþiei.

C.5. CORPUL ”D” – TEHNICC.5.1. În urma constatãrii faptului cã actuala curte sub-

teranã de manevrã nu a fost ºi nu este eficient utilizatã, sepropune o altã conformare, rezultatã din apariþia unorfuncþiuni noi, necesare:

C.5.1.1. – extinderea depozitului pentru decoruri dincorpul ”B”;

C.5.1.2. – extinderea atelierului de tâmplãrie brutã, com-pensând, astfel, reducerea celui de la cota +5,50.

C.5.2. Restul funcþiunilor tehnice, precum ºi suprafeþeleaferente, au rezultat din necesitãþile tehnologice obiective:

C.5.2.1. Rezervorul existent pentru apele de stingere aincendiilor se va pãstra ca atare;

C.5.2.2. Centrala termicã a ”TEATRULUI” va fi reîm-pãrþitã astfel încât sã asigure o totalã independenþãfuncþionalã a T.N.B. faþã de Hotelul Intercontinental.

C.6. ACCESEC.6.1. ACCESUL PUBLICULUISe va realiza, în fapt, de-a lungul întregii faþade princi-

pale (latura vesticã) printr-un hol-foyer comun, realizat prinunificarea foyerelor celor trei corpuri: ”A1” – Sala Mare, ”B”– Anexã (care deserveºte sãlile ”Media” ºi ”Pictura”) ºi ”C” –Studio (care deserveºte sãlile ”Studio” ºi ”Atelier”). Deasemenea, în parterul corpului ”B” (cota -1,00), dinsprelatura esticã, ce corespunde strãzii Tudor Arghezi, se varealiza un acces public generos, similar cu cel de pe laturavesticã, contribuind astfel la o mai largã accesibilitate, darºi la revitalizarea strãzii. Un alt acces public este cel din-spre latura sudicã (b-dul Carol I), care este Foaierul Expo-ziþie al Sãlii Mici ºi Galeria de Artã.

C.6.2. ACCESUL ACTORILORSe va realiza prin faþada Est, dinspre str. T. Arghezi,

asemenea personalului tehnic ºi administrativ.C.6.3. ACCESUL MATERIALELOR ºi DECORURILORVa fi asigurat, ca ºi în prezent, dinspre strada T. Arghezi,

la ascensoarele pentru materiale ºi trapele pentrucamioane.

C.6.4. ACCESUL VEHICULAR AL PUBLICULUI Se va face prin parcajul auto subteran existent, care

asigurã acces direct în holul T.N.B.C.6.5. ACCESUL ºi PARCAREA PERSONALULUISe va realiza dinspre strada T. Arghezi, prin remode-

larea parcajului suprateran existent.D. PLASTICA ARHITECTURALÃD.1. CORPUL SÃLII MARI – ”A1”Prin desfacerea volumelor adãugate în anii 1984-1985,

revine la expresia iniþialã. Singurele modificãri volumetricerezultã din necesitatea realizãrii celor douã scãri dinsprecorpul ”A2” – Scena Mare ºi a amplasãrii cafenelei-expo-ziþie pe terasã, volum ce urmeazã a fi realizat pe structurãmetalicã ºi sticlã transparentã, astfel încât, din perspectivaPieþei Universitãþii, impactul sã fie minor. Se vor studiacondiþiile de execuþie a celor trei fresce de pe pereþii con-cavi, concepuþi în acest scop al decorãrii, prin preluareatradiþiei pereþilor pictaþi ai bisericilor din Bucovina.

D.2. FAÞADELE CORPURILOR SCENEI MARI –”A2”,ANEXÃ –”B” ºi STUDIO –”C”

Vor fi refãcute în zonele supuse consolidãrii ºi vor fi con-tinuate pe verticalã, pânã la nivelul cotei +23,00, cu ace-leaºi elemente existente iniþial, pãstrate în mare mãsurã ºidupã anul 1984.

E. BILANÞ FINAL al SÃLILOR de SPECTACOLDupã încheierea lucrãrilor de execuþie bilanþul va fi

urmãtorul:• Sala Mare - cu trei rânduri de loji (benoare, loji Rând 1,

loji Rând 2 ºi Lojã Oficialã)- Salã de tip italian- Capacitate: 900 locuri.• Sala ”Studio” – transformabilã în:- Tip italian- Tip elisabethan- Tip arenã- Capacitate maximã: 590 locuri• Sala ”Atelier” – teatru experimental cu practicabile existente- Capacitate maximã 250 locuri• Sala ”Pictura” – salã transformabilã cu gradene

retractabile ºi scaune înºiruite, eventual amplasate pe prac-ticabile

- Tip italian, cu scena în cadrul existent, în afara sãliipropriu-zise (similarã unei sãli de tip italian clasice)

- Tip elisabethan- Tip arenã- Capacitate maximã: 300 locuri• Sala Micã – transformabilã, cu gradene retractabile ºi

scaune înºiruite, eventual amplasate pe practicabile existente- Tip italian redus- Tip elisabethan- Tip arenã- Capacitate maximã 240 locuri• Sala în Aer Liber – capacitate maximã 300 locuri- Transformabilã prin intermediul practicabilelor.• Sala ”Media” – polifuncþionalã: expoziþii, recitaluri,

reuniuni, conferinþe, proiecþii – cu scaune înºiruite, eventualamplasate pe practicabile existente

- Capacitate maximã 300 locuriF. CONCLUZIIConsiderãm cã, în final, vor fi realizate câteva obiective

esenþiale propuse iniþial:• Consolidarea structurii de rezistenþã.• Clãdirea Teatrului Naþional devine un loc public deschis,

cu funcþiuni care întregesc ºi îmbogãþesc vocaþia primor-dialã, aceea de TEATRU: expoziþii, locuri de dezbatere,locuri de reunire, cafenele, restaurant.

• TEATRUL, prin cele ºase sãli închise (dintre care unapolifuncþionalã) ºi o salã în aer liber, îºi va putea extinde, înmod foarte variat, adresabilitatea cãtre public. Intenþiileconducerii T.N.B., de a rezerva Sala Micã tinerilor (actori,regizori, scenografi), respectiv de a rezerva Sala ”Pictura”invitãrii teatrelor din provincie, va conduce, desigur ºi prinaceasta, la afirmarea ca Teatru Naþional.

• Asigurarea accesibilitãþii în clãdirea TEATRULUI de petoate strãzile adiacente acestuia prin spaþii exterioare verzi,exclusiv pietonale, va înlesni un contact public continuu ºifluent.

• Spaþiul din faþa TEATRULUI, spre b-dul N. Bãlcescu,(pânã la deschiderea ºantierului - un mare parcaj public),va deveni un spaþiu verde, exclusiv pietonal; accesulvehiculelor va fi asigurat prin parcajul subteran existent(1.000 locuri), din care se poate accede ºi în prezent înfoyerul Sãlii Mari; accesul vehiculelor la suprafaþã va fi per-mis numai taxiurilor (la orele spectacolelor) precum ºi inter-venþiei maºinilor de pompieri ºi ambulanþelor. �



Sistemele de asamblareEASY PUMP SYSTEM ºi SYSTEMBLOCK

În prezent, gama produselor este

largã ºi variatã ºi cuprinde tuburi ºi

filtre din PVC, oþel carbon, oþel inox

ºi HDPE pentru puþuri arteziene,

accesorii ºi fluide de foraj ºi, nu în

ultimul rând, tuburile de alimentare

din PVC pentru pompe submersibile:

sistemul „EASY PUMP SYSTEM“.

Rezultat al perfectei combinaþii

între experienþa ºi tehnologia apli-

catã, “EASY PUMP SYSTEM” este

un sistem de asamblare care per-

mite conectarea practicã, eficientã ºi

rapidã a unei coloane de tuburi de

alimentare din PVC cu o pompã sub-

mersibilã.

Sistemul “EASY PUMP SYS-

TEM” este prevãzut cu un tub din

PVC, cu un manºon (întotdeauna

din PVC) preinstalat la un capãt ºi

un montaj special din oþel inox pen-

tru pompa submersibilã la celãlalt

capãt. În cazul în care tuburile de

ridicare au un filet prea mare sau

prea mic faþã de cel al pompei,

racordul de inox poate fi adaptat la

ambele capete, deoarece el este

realizat având un filet egal cu cel al

pompei ºi un alt filet egal cu filetul

tuburilor. Restul coloanei de ridicare

este compus din tuburi filetate, cu

un manºon din PVC preinstalat la un

capãt.

Sistemul SYSTEMBLOCK este

adevãrata inovaþie a acestor pro-

duse: manºoanele ºi fitingurile din

inox sunt prevãzute cu o inserþie

care împiedicã slãbirea ºi deºu-

rubarea cauzate de vibraþiile ºi de

torsiunile produse de funcþionarea

ºi frecventele opriri / porniri ale

pompei.

SYSTEMBLOCK se utilizeazã

începând cu tuburile de ridicare cu

diametru 75 mm pânã la cele cu

diametru de 225 mm. Pentru tuburile

cu diametre între 48 mm ºi 60 mm

PANCERA TUBI E FILTRI este o companie dinamicã ºi competitivã, prezentã, din anul 1976, în sectorulproduselor pentru puþuri arteziene.

Luând naºtere datoritã spiritului antreprenorial al fondatorului sau, Agide Pancera, care la începutulanilor ºaptezeci a înþeles potenþialul enorm al sectorului de puþuri pentru apã, compania a devenit o între-prindere solidã, care s-a dezvoltat de-a lungul anilor fiind ºi în prezent în continuã expansiune.

Alegerea de a oferi produse cu un standard ridicat de calitate ºi atenþia acordatã satisfacerii clienþilorau fost elemente fundamentale ale succesului PANCERA TUBI.

Politica firmei privind atenþia acordatã clienþilor situeazã compania alãturi de firmele specializate deforaj, PANCERA punând la dispoziþia beneficiarilor toatã experienþa sa tehnicã ºi comercialã pentrurezolvarea diverselor probleme care apar pe orice ºantier.

În 1997 afacerea a fost transferatã fiului lui Agide, Pierangelo Pancera, actualul proprietar ºi administra-tor unic. Sub conducerea sa, PANCERA TUBI E FILTRI se extinde, intrând pe diverse pieþe externe.

sunt utilizate manºoane ºi fitin-

guri fãrã SYSTEMBLOCK, aceas-

ta deoarece puterea pompelor care

se pot monta pe tuburile cu diametru

mic nu necesitã acest lucru. În ase-

menea cazuri garnitura (o’ring), ce

se aflã atât în interiorul manºoanelor

din PVC cât ºi al fitingului din inox,

se strânge atunci când tubul este

înºurubat ºi asigurã suficientã rezis-

tenþã pentru a contracara ºocurile

generate de pompele cu putere

micã.

Toate manºoanele din PVC sunt

prevãzute cu douã garnituri din cau-

ciuc, garnituri care asigurã sigilarea

hidraulicã.

Tuburile de alimentare din PVC

oferã o alternativã viabilã la tuburile

zincate, din INOX sau la cele din

polietilenã. Ele sunt realizate din

PVC rigid, de înaltã calitate, ale

cãrui caracteristici fizice ºi chimice

garanteazã coloanei o rezistenþã

maximã la presiune ºi tracþiune.

În testele efectuate pentru a verifica

rezistenþa la rupere, nu s-a constatat

nicio defecþiune sau deformare la

barele din PVC. Pereþii interni ai

tuburilor sunt complet netezi ºi nu

prezintã îngustãri.

Caracteristicile materieiprime permit ca aceste pro-duse sã aibã o greutatemicã, sã fie uºor demanevrat, rezistente lacoroziune ºi la curenþivaganþi. De asemenea, auun coeficient hidraulicoptim (K = 0,01) ceea ceimplicã pierderi de debitminime ºi costuri mici depompare.

Pentru informaþii suplimentare despre produsele firmei PANCERA TUBI E FILTRI,vã stã la dispoziþie IJF DRILLING TOOLS.


Abordãri noi privind conformarea, calculul ºi alcãtuireastructurilor construcþiilor moderne

ing. Mircea MIRONESCU, ing. Adrian Mircea STÃNESCU, ing. Teodor BROTEA,ing. Radu COMÃNESCU, ing. Daniel PURDEA, ing. Mircea Vlad STÃNESCU

DESCRIEREA NOILOR ABORDÃRIa. Plecând de la ideile ºi testele

iniþiate de Priestley, Kurama ºi alþii,în ultima decadã a secolului trecuts-au intensificat în SUA cercetãrile ºitestele pentru introducerea suban-samblurilor postcomprimate.

Este vorba de prefabricate dinbeton, cu tendoane neaderente,amplasate în mijlocul secþiunilor sauîn zona axei neutre a secþiunilor, înstadiul elastic, rigle de cuplare cuadaosuri de dispozitive metalice dedisipare diferite pentru ºpaleþi ºiriglele de cuplare. În (1), (2) ºi (3)

sunt arãtate principiile cercetãrilor ºievaluãrile prin calcul, pentru astfelde subansambluri, care pot fi înglo-bate în structurile din zonele seismice.

Din figurile 1, 2, 3, 4 ºi 5 se potvedea ºi înþelege care sunt princi-palele aspecte ale acestor abordãri,privind întrebuinþarea elementelor

În disciplinele specifice realizãrii structurilor noi sau intervenþiilor la structurile existente, pe mãsurã cese acumuleazã tot mai multe cunoºtinþe, cresc, pe de o parte, cerinþele ºi pe de altã parte, necesitatea opti-mizãrii realizãrilor. Aceasta înseamnã cã structurile, respectiv construcþiile, trebuie realizate ºi întreþinutecu costuri cât mai mici, pentru perioadele de timp ºi acþiunile preconizate, la niveluri de performanþãunanim acceptate. Asemenea abordãri au fost întotdeauna ºi vor fi, în linii mari, aceleaºi în toate þãrile.Este evident, însã, cã ele au nuanþe specifice în funcþie de caracteristicile acþiunilor luate în consideraþie ºide nivelul dezvoltãrii socio-economice ºi culturale al fiecãrei þãri.

În lucrarea de faþã sunt detaliate abordãrile noi, care sunt din ce în ce mai prezente în conformarea,calculul ºi alcãtuirea structurilor construcþiilor noi, realizate cu elemente din beton armat, metal, fibreînglobate în polimeri sau controlul izolãrii bazei acestora.

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4


prefabricate din beton armat, conec-tate cu tendoane postîntinse neade-rente ºi dispozitive de disipare aenergiei din oþel obiºnuit. Contactulîntre elementele prefabricate ºi celemetalice se face cu un mortar betonspecial.

Trebuie subliniate aspectele celemai importante pentru aceste sub-ansambluri, precum ºi avantajele ºidezavantajele lor în comparaþie cucele din beton armat monolit obiºnuite.Astfel, întrebuinþarea prefabricatelorasigurã realizarea unor elemente cubeton omogen de rezistenþã supe-rioarã, cu armãri raþionale. Prin post-tensionare, acestea conduc lastructuri care, în zone seismice tre-cute prin deformaþii mari, pânã laθ = 25‰ la ºpaleþi ºi θ = 50‰ la riglede cuplare, au deformaþii remanentemult mai mici în comparaþie cu struc-turile din beton armat monolit. În con-secinþã, degradãrile sunt reduse iarposibilitãþile de reparare ºi înlocuiresunt mai mari.

Dezavantajul major constã înductilitatea redusã a acestora, ducti-litate care poate fi obþinutã numaiprin dispozitive ajutãtoare de disi-pare a energiei, proporþionate cores-punzãtor cu mãrimea forþelor capabile

din tendoanele postîntinse, mai alesîn cazul riglelor de cuplare. Acestea,la rândul lor, trebuie sã conducã laun coeficient de cuplare moderat,(0,30÷0,45) pânã la 0,60 maximum,al subsistemului ºpaleþi-rigle decuplare. O asemenea proporþionare,coroboratã cu interpretarea rezul-tatelor din figura 3, aratã cã, pentrulimitarea aportului tendoanelorposttensionate (în preluarea forþeitãietoare asociate din riglele decuplare) de 0,45÷0,70, este depãºitãcerinþa minimã ºi anume ca indica-torul β de disipare a energiei sã fiesuperior valorii β = 0,125.

În momentul de faþã, aplicareacercetãrilor din acest domeniu esteposibilã, cel puþin în þãrile avansate,atâta timp cât se aplicã posttensio-nãrile cu tendoane neaderente laplãci ºi la pile de poduri iar materi-alele compozite, dispozitivele ºi sub-ansamblele cu un grad ridicat detehnologie sunt tot mai des promo-vate.

b. La structurile metalice noi saula intervenþiile pentru structurile exis-tente, se preconizeazã, în ultimultimp, întrebuinþarea unor sistemedisipative metalice, relativ simple.Amplasate în zonele de legãturi aleelementelor liniare, acestea pot fiînlocuite, dacã au fost scoase dinfuncþiune dupã cutremure mari.

Este cazul structurilor metalicecu deschideri mari ºi puþine niveluri,la care mecanismul global de colapspermite utilizarea unui sistem ajutã-tor de disipare a energiei direct înnoduri sau prin sistemul de con-travântuiri, care sã foloseascã legã-turi disipative corespunzãtoare.

În figurile 6, 7, 8, 9 ºi 10 suntilustrate din (4) diferenþele de prin-cipii între mecanismul de plasticizarela o conexiune de tip T clasicã ºi unanou propusã, analizatã prin încer-cãri, la care mecanismul de plasti-cizare este mai eficient, atât ca

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 9

Fig. 7

Fig. 8



disipare a energiei cât ºi ca numãrde cicluri alternante.

c. În (5) este fãcutã o propunere,bazatã pe principiile stipulate înFEMA-420, privind intervenþiile gra-duale ºi incrementale pe structurile

existente, cu sisteme care sã folo-seascã elemente metalice întinse,ajutate de dispozitive de disipare aenergiei prin frecare sau prin plasti-cizare.

Figurile 11, 12 ºi 13 ilustreazãprincipiile de alcãtuire ºi modul delucru în cazul acestei soluþii: ca dis-pozitiv de disipare prin frecare (fig. 11),ºi prin plasticizarea elementului disi-pativ (fig. 12, 13).

d. Pentru abordãrile noi prin cal-cul, se pot extrage din lucrarea noas-trã din 2011 prezentatã la conferinþaAICPS (8), ideile principale, aceleaale eficienþei calculului pentru stadiulde colaps, folosind legi constitutiveadecvate, cu analize dinamice di-recte ºi ale definirii riscului seismic alconstrucþiilor, cu ajutorul vulnera-bilitãþii exprimate prin curbele defragilitate.

e. Întrebuinþarea materialelor com-pozite polimerice armate cu fibre,sub formã de pânze sau benzi lami-nate armate cu fibre, a cãpãtat,la noi, o întrebuinþare din ce în ce

mai mare. Avem un normativ carereglementeazã o asemenea soluþie(NP 117-04).

Sunt prezentate din (6) noi com-binaþii realizate din aceste categorii,rezultate din utilizarea de fibre noi.Astfel, sunt întrebuinþate filamentedin oþel cu rezistenþe foarte mari,fibre de bazalt ºi biofibre.

În figura 14, dupã (6), se aratãcare sunt caracteristicile de rezis-tenþã ºi deformaþii ale celor maicunoscute fibre impregnate în dife-rite materiale epoxi.

Privind aceste relaþii - rezistenþe-deformaþii specifice - se atrageatenþia cã aceste materiale com-pozite nu au ductilitate. Ele pot fiîntrebuinþate numai dacã se are învedere posibilitatea îmbunãtãþiriicaracteristicilor de rezistenþã ºideformaþie ale elementelor struc-turale ºi ale structurilor doar îndomeniul elastic. Sunt, deci, efici-ente pentru îmbunãtãþirea capaci-tãþilor de rezistenþã ºi deformaþie lamecanismul de rupere din forþã tãie-toare, la confinarea elementelor cusolicitare predominantã din compre-siune sau la fretarea zonelor în careelementele nu pot fi asigurate cores-punzãtor.

În (6) sunt exemplificate inter-venþiile complexe cu bare postîntinse (fig. 15), o combinaþie de uti-lizare a diferitelor tipuri de pânze sauconectori din fibre (fig. 16), precumºi un sistem de control ºi monitori-zare a calitãþii ºi comportãrii, în timp,a unor astfel de intervenþii (fig. 17).

f. Din septembrie 2010 este înfuncþiune în Japonia o construcþiepentru un centru de cercetare (7), laa cãrei structurã au fost folosite con-cepte, tehnologii ºi materiale deultimã generaþie.

S-a realizat în primul rând, un sis-tem de control activ al izolãrii bazei,prin utilizarea de izolatori clasici(LRB) ºi de amortizori vâscoºi ºi cufrecare, cuplaþi cu sistemul activ decontrol al miºcãrilor de rãspuns aleconstrucþiei. Au mai fost întrebuinþatebeton de înaltã rezistenþã fck = 160 Mpa(fig. 18), turnat în þevi de oþel cu780 MPa limita de curgere pentrustâlpi, stâlpi cu diametrul de 50 cm ladeschideri 18,00 x 16,20 ÷ 19,80 mºi înãlþimi de nivel de 4,00 ÷ 5,50 m(fig. 19).

Pentru douã pasarele (fig. 20),cu deschideri de 14,00 m ºi înãlþimea secþiunii de 33,5 cm, s-a între-buinþat un mortar beton de înaltãrezistenþã (170 MPa rezistenþa lacompresiune) ºi o rezistenþã la întin-dere de 11 MPa, armat cu fibre deoþel care au condus la o ductilitatemare. S-a realizat o turnare specialãa acestui material compozit, aju-tat cu 6 tendoane postîntinse de21,80 mm.

Fig. 11

Fig. 12

Fig. 10



De asemenea, s-a implementatun sistem de amortizoare cu masã,care va ajuta la controlul vibraþiilor ºideformaþiilor acestui element struc-tural.

Supleþea elementelor structurale,precum ºi faptul cã aceastã con-strucþie este conceputã sã lucreze îndomeniul elastic, dar cu acceleraþii lavârful construcþiei de 10 ori mai maridecât un sistem de izolare pasiv,reduce, la rândul ei, de 2÷3 oriaceste acceleraþii, în comparaþie cuun sistem neizolat, având o perioadãde vibraþie fundamentalã de 5 sec. ºiun factor de amortizare de 20%.

CONCLUZIIÎn ultima perioadã de timp, în

majoritatea þãrilor lumii, inclusiv lanoi, au crescut cerinþele privind eva-luãrile prin calcul datorate diferiteloracþiuni pentru elementele structuraleºi nestructurale ale construcþiilor.Pe de altã parte, tendinþa fireascã dea realiza construcþii performante, laun cost cât mai redus posibil, con-duce la experimentarea unor soluþiinoi pentru conformarea, alcãtuirea,calculul ºi detalierea structurilor,care sã rãspundã acestor deziderate.

Între aceste soluþii ar fi alcãtuireapereþilor structurali prefabricaþi dinbeton armat, cu legãturi în fundaþiinumai cu tendoane neaderente post-întinse, amplasate în centrul secþiu-nilor dispozitivelor de disipare delângã tendoane.

Pentru pereþii structurali cuplaþi:ºpaleþii din beton armat monolit, culegãturi obiºnuite cu fundaþiile, auriglele de cuplare prefabricate dinbeton armat, conectate cu ºpaleþii cutendoane postîntinse neaderente,ajutate de elemente disipative aleenergiei din profile metalice în formãde corniere prinse cu buloane înglo-bate în ºpaleþi, respectiv riglele decuplare.

Ambele sisteme au avantajul rea-lizãrii unor elemente cu caracteristicide rezistenþã ºi deformaþie supe-rioare datoritã prefabricãrii, a unorremedieri uºoare dupã cutremure ºia unor deformaþii remanente reduseîn comparaþie cu soluþiile clasice dinbeton armat monolit.

Dezavantajele apar, în primulrând, din caracterul nedisipativ al ar-mãrii, cauzat de tendoanele neade-rente care trebuie ajutat de dispozitiveauxiliare de disipare a energiei.

Pentru structurile metalice noi ºipentru cele existente, o altã preocu-pare este realizarea de sisteme decontravântuire în care sã se evitebarele ce flambeazã prin compre-siune în stadiile avansate ale soli-citãrilor, conducând la mecanismepericuloase de colaps.

Fig. 13

Fig. 14



Acestea se realizeazã atât camecanisme de disipare a energiei ceevitã flambajul barelor, cât ºi prinsistemul de bare care lucreazãnumai la întindere, ajutate dedispozitive de disipare a energiei

prin frecare sau încovoiere în dome-niul plastic.

Trebuie acordatã atenþie moduluicum conlucreazã asemenea subsis-teme cu restul elementelor struc-turale în care sunt introduse, pentru anu conturba, local sau general, com-portarea lor, mai ales la acþiunile seis-mice. Întrebuinþarea materialelorcompozite, realizate din fibre dediferite materiale ºi matrici polime-rice sau mortar special, a cãpãtat,de asemenea, forme ºi alcãtuiri noi.

Este de menþionat cã, la noi, ast-fel de abordãri ºi aplicarea lor se facîn mod constant, în cazurile ºicondiþiile proprii întrebuinþãrii unorastfel de materiale ºi a tehnologiiloraferente.

Construcþia realizatã în Japonia,funcþionalã din 2010, la care s-afolosit sistemul de control activ alizolãrii bazei ºi materiale de înaltãrezistenþã, cu ductilitãþi corespun-zãtoare ºi dispozitive de disipareajutãtoare, este un exemplu de vârfspre care trebuie sã tindem ºi sã nune sperie.

BIBLIOGRAFIE1. „Nonlinear Behaviour of Pre-

cast Concrete Coupling Beamsunder Lateral Loads“ – B. D., WEL-DON and Y. C. KURAMA, Journal ofStructural Engineering, ASCE –November 2007;

2. „Analytical Modeling and DesignValidation of Posttensioned precastConcrete Coupling Beams for Seis-mic Regions“ – B.D., WELDON andY. C. KURAMA, Journal of StructuralEngineering, ASCE – February 2012;

3. „Seismic Performance of Self-Centering Structural Walls Incoro-porating Energy Dissipators“ –J. I. RESTREPO, Amar RAHMAN,Journal of Structural Engineering,ASCE – November 2007;

4. „Experimental Behaviour andMechanical modeling of DissipaticeT-Stub Connections“ – M. LATOUR,G. RIZZANO, Journal of StructuralEngineering, ASCE – February 2012;

5. „Rapid Seismic RehabilitationStrategy; Concept and Testing ofCable Bracing with Couple rezistingDamper“ – M. KURATA, R.T. LEON,R. DESROCHES – Journal of Struc-tural Engineering, ASCE – March 2012;

6. „Case studies on AdvancedComposite Materials for Civil Engi-neering and Architectural Appplica-tions“ – Emo ANGELONI, PaoloCASADEI – Structural EngineeringInternational IABSE – August 2011;

7. „Advanced Technologies Appliedat the Techno Station Building inTokyo, Japan“ – Fumiaki ENDO andall – Structural Engineering Interna-tional IABSE – November 2011;

8. „Abordãri noi privind eva-luãrile prin calcul pentru deter-minarea vulnerabilitãþii construcþiilorexistente“ – Mircea MIRONESCU,Adrian M. STÃNESCU, TeodorBROTEA, Radu COMÃNESCU,Daniel PURDEA, Mircea V. STÃ-NESCU – Revista AICPS 3/2011.

(Din Revista AICPS nr. 1-2/2012)

Fig. 18

Fig. 16

Fig. 17

Fig. 19 Fig. 20


Poliurea – o alternativã modernãpentru protecþia anticorozivã a structurilor metalice

ing. Cristian Tãnase

Tehnologia poliureei aplicatã prin pulverizare este una dintre cele mai recente ºi mai în vogã tendinþe din domeniul protecþiiloranticorozive, în special în cazul protecþiei conductelor metalice ºi în general ca protecþie/peliculã anticorozivã. Poliurea combinãproprietãþile extreme de aplicare cum ar fi întãrirea rapidã, chiar ºi la temperaturi scãzute (-300C), ºi rezistenþa la umiditate cu pro-prietãþi fizice excepþionale: duritate, flexibilitate, rezistenþã la rupere ºi întindere, rezistenþã chimicã ºi la imersie în apã. Acestecaracteristici îi conferã o bunã rezistenþã la îmbãtrânire ºi abraziune. Sistemul are un conþinut de solide de 100%, ceea ce-l faceconform cu cele mai stricte cerinþe privind emisia de compuºi organici volatili. Datoritã timpului rapid de întãrire tehnologia a fostadoptatã în multe domenii, inclusiv la protecþii anticorozive, membrane impermeabile, peliculizãri ºi în general ca un sistem anti-coroziv eficace.

În scurt timp poliurea va deveni alternativa preferatã la materialele pe bazã de polimeri organici utilizaþi în mod curent la pro-tecþia conductelor metalice, datoritã bunei rezistenþe la coroziune, etanºeitãþii la apã ºi aer, rezistenþei la salinitate, imunitãþii lavariaþii mari ale pH-ului, stabilitãþii fizice la temperaturi ridicate ºi performanþelor excepþionale în combinaþie cu protecþiilecatodice, în special la conducte metalice îngropate.

Acest articol vine în sprijinul factorilor de decizie cu argumente care explicã de ce poliurea purã furnizatã de IRIDEX GROUPPLASTIC este alegerea corectã ca sistem de protecþie anticorozivã, în special în cazul conductelor metalice. Cerinþa minimã aunei vopsele de protecþie este sã stopeze procesul de coroziune pe toatã durata de viaþã proiectatã însã, deoarece de cele maimulte ori conductele rãmân în uz mult timp dupã expirarea acestei durate, un obiectiv mai realist ar fi stoparea coroziunii pedurata efectivã de funcþionare. În mod inevitabil vopselele se deterioreazã în urma expunerii la eforturi externe sau ca urmare aunor procese de degradare pe termen lung care afecteazã consituenþii acestora. Aceºti factori conduc de obicei la apariþiadefectelor în filmul de protecþie ºi la expunerea conductei metalice la acþiunea mediului înconjurãtor, însã acest risc de coroziuneeste ºi poate fi controlat prin protecþia catodicã.

Polimerii pe bazã de poliuree au fost concepuþi în scopul de a concura cu produsele trilaminate de tip FBE, 3LPP ºi 3LPE,asigurând performanþe mai ridicate ºi preþuri competitive. Procesele de aplicare sunt simple ºi eficiente iar echipamentele uti-lizate au costuri accesibile comparativ cu cele utilizate la FBE, trilaminate ºi alte tehnologii similare, ca sã nu mai menþionãm ros-turile de aplicare inerente, eliminate în cazul poliureei.

Poliurea este caracterizatã de multe proprietãþi esenþiale care o recomandã ca o vopsea anticorozivã eficace.

Rezistenþa la apã este poate cea mai importantã caracteristicã deoarece apa, ca solvent universal, în combinaþie cu altemateriale, poate forma medii foarte corozive cu puternic efect de deteriorare asupra substraturilor de oþel. Gradul extrem deredus de absorbþie a apei ºi de transfer al vaporilor de apã reprezintã caracteristici esenþiale prin care poliurea se impune ca obarierã eficace pe care puþine alte sisteme o pot egala.

Rezistenþa dielectricã este o caracteristicã cheie a poliureei care ajutã la întreruperea circuitului electric format în timpulreacþiei de coroziune ºi o recomandã ca peliculã rezistentã la coroziune prin rezistenþa sa mare la deplasarea electronilor.Poliurea are o rezistenþã dielectricã de peste 16 kV ceea ce, în combinaþie cu absorbþia scãzutã de apã, o fac idealã ca peliculãanticorozivã.

Înalta rezistenþã a poliureei la transferul ionilor este o caracteristicã de dorit a vopselelor pentru a preveni pãtrunderea ionilorde clor, sulf, a altor tipuri de ioni, care accelereazã fenomenul de coroziune. Rezistenþa la trecerea ionilor este un factor careinfluenþeazã rezistenþa chimicã iar poliurea are o bunã rezistenþã la substanþe chimice având pH-ul între 4 ºi 12, dar în special încazul substanþelor alcaline.

Aderenþa ridicatã a poliureei previne problemele legate de variaþia gradienþilor de temperaturã, de osmozã ºi electro-osmozã,ºi de menþinerea integritãþii pentru durate mari de timp, îmbunãtãþind astfel durabilitatea peliculei de protecþie. Totodatã,aderenþa ridicatã previne exfolierea.

Un sistem elastomeric bine formulat pe bazã de poliuree are bune rezistenþe la abraziune, la impact, la exfoliere, iar pierdereade material la testarea cu cilindrul C17 este < 6 mg, valoare cel puþin comparabilã sau mai bunã faþã de cele mai multe sistemeanticorozive utilizate în prezent.

O altã caracteristicã care face ca poliurea sã fie un sistem unic este rezistenþa la îmbãtrânire ºi menþinerea pe termen lung aproprietãþilor fizice, o calitate în plus, care o recomandã ca sistem de protecþie anticorozivã pe termen lung. O poliuree bineformulatã îºi va menþine dupã îmbãtrânire 90% din proprietãþile iniþiale.

O foarte bunã protecþie anticorozivã pentru conducte din oþel se realizeazã prin combinarea poliureei furnizate de IRIDEXGROUP PLASTIC cu o protecþie catodicã. Pelicula de poliuree asigurã rezistenþa iniþialã principalã împotriva coroziunii iar ulte-rior, în cazul deteriorãrii acesteia, protecþia catodicã va servi la prevenirea apariþiei coroziunii în zonele rãmase expuse. Dete-rioarea în timp a vopselelor de protecþie este un fenomen ce apare la toate conductele protejate cu vopsele tradiþionale însã, încazul poliureei, riscul de deteriorare este minim sau nu se produce deloc, cu excepþia cazurilor de manipulare defectuoasã. �


Situaþie de colapsîn infrastructura criticã industrialã!

Cãtre,GUVERNUL ROMÂNIEIDomnului Prim-Ministru Victor PONTA

Spre ºtiinþã:Domnului Viceprim-ministru ºi Ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice – Liviu DRAGNEAMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice

Domnului Ministru delegat pentru Energie - Constantin NIÞÃMinisterul Economiei

Doamnei Ministru - Rovana PLUMBMinisterul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice

Domnului Inspector General - Petru COSTInspectoratul de Stat în Construcþii

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene 2008/14/CE, privind identificarea ºi desemnarea infrastructurilor cri-tice europene, au fost transpuse în legislaþia naþionalã prin HG 718/13.07.2011 pentru aprobarea strategiei privind pro-tecþia infrastructurilor critice. HG 102/09.02.2011 aprobã Programul de acþiuni privind proiectarea ºi execuþia lucrãrilor deconsolidare pentru reducerea riscului seismic la clãdirile de locuit multietajate. Pânã în prezent, nu a fost promovat un actnormativ asemãnãtor cu HG 102/2011, care sã abordeze, în mod similar, problematica infrastructurii critice industriale.

Asociaþia Românã a Antreprenorilor din Construcþii – ARACO a sprijinit, de-a lungul timpului, intervenþiile repetate alemembrilor noºtri specializaþi în intervenþii asupra unor astfel de obiective, în eforturile de conºtientizare a factorilor dedecizie din domeniu, de pericolul deosebit pe care îl reprezintã starea structurilor înalte (coºuri de fum industriale, turnuride rãcire, castele de apã, silozuri etc.).

Monitorizarea stãrii de degradare efectuatã în ultima perioadã de specialiºti ai beneficiarilor acestor construcþii, împre-unã cu specialiºti ai firmelor de construcþii ºi ai asociaþiilor profesionale, a pus în evidenþã creºterea acceleratã a riscurilorde prãbuºire sau de distrugere a acestora, în cazul apariþiei unor solicitãri intense, cauzate de vânt puternic sau cutremure.

De-a lungul timpului, prin adresele noastre nr.210/21.06.2010, 380/16.09.2011 ºi 572/22.11.2012, am fãcut cunoscutãGuvernului României ºi autoritãþilor competente starea accentuatã de degradare structuralã a construcþiilor înalte,îndeosebi a coºurilor de fum de pe platformele energetice din Bucureºti, Turceni, Rovinari, Turnu Severin, Deva, Brazi,Brãila, Galaþi etc. În caz de cutremur, acestea vor ceda, conducând la întreruperea activitãþii respectivelor platforme indus-triale, cu consecinþe dezastruoase asupra întregii economii naþionale.

Deoarece pânã în prezent, stimate domnule Prim-Ministru, factorii de decizie abilitaþi nu au întreprins demersuri prac-tice pentru soluþionarea problemelor menþionate, vã rugãm sã analizaþi cele semnalate ºi sã dispuneþi elaborarea ºi imple-mentarea unui „Program naþional de consolidare a coºurilor de fum industriale ºi a structurilor înalte din economiaRomâniei“, program care sã prevadã inventarierea, expertizarea ºi în final prioritizarea intervenþiilor necesare, pe bazaunor resurse financiare asigurate, având în vedere cã proprietarul/administratorul obiectivelor vizate este statul român.

Cu deosebitã consideraþie,

Laurenþiu PlosceanuPreºedinte

Dupã cum se cunoaºte, Revista Construcþiilor este partener media al ARACO, puternicã breaslã de specialitate înacest sector care ar trebui sã fie mereu prioritar în dezvoltarea, modernizarea ºi eficientizarea întregii economii naþionale.Spre regretul nostru, problemele stringente ºi cu consecinþe incalculabile care destructureazã sectorul construcþiilor nuau gãsit niciun ecou favorabil, deºi organele de decizie au fost sesizate de nenumãrate ori de cãtre asociaþiile patronaleºi profesionale, multe societãþi de construcþii ajungând în insolvenþã sau falimentând într-un ritm îngrijorãtor.

Publicãm, spre luare-aminte, pentru toþi cei din domeniul construcþiilor ºi din structura politico-economicã, oultimã intervenþie a ARACO adresatã celor în drept, privind situaþia îngrijorãtoare în care se aflã lucrãrile destinateINFRASTRUCTURII CRITICE INDUSTRIALE, cu speranþa cã îi vom determina pe cei rãspunzãtori sã soluþionezeaceastã situaþie dramaticã.

Redacþia


ADEPLAST - parteneriate puternicepentru modernitate ºi performanþã

Compania AdePlast este prezentã pe piaþa materi-alelor de construcþii din 1994. Investind ºi dezvoltând3 platforme industriale (Oradea, Ploieºti ºi Roman) adevenit, la ora actualã, cel mai puternic producãtor depolistiren expandat ºi printre cei mai importanþi producã-tori de mortare uscate, adezivi, vopsele ºi tencuieli de-corative din România. O astfel de companie puternicã sebazeazã ºi pe parteneriate puternice cu alte companii derenume. Printre partenerii AdePlast se numãrã: BASF –„The Chemical Company”, Meffert AG – deþinãtorul mãrciiDüfa, Wacker AG – vopsele, Edilteco Italia – aditivi pentrupolistiren.

În anul 2012 BASF a încheiat un parteneriat decolaborare cu compania noastrã, parteneriat prin careAdePlast deþine licenþa exclusivã de folosire a mãrciiînregistrate de polistiren expandabil Neopor în România,Ungaria ºi Republica Moldova. În baza acestuia, pe toatepachetele cu polistiren expandat grafitat vor fi inscripþio-nate „Made of Neopor, provided by BASF”, ca o garanþiea calitãþii produselor ºi o certificare a soliditãþii partene-riatului cu o companie lider mondial în domeniul chimiei.

În urmã cu 50 de ani, BASF a descoperit un elementclasic ºi anume polistirenul expandat, prescurtat EPS.Sub brandul Styropor, EPS reprezintã, chiar ºi astãzi,soluþia globalã pentru termoizolarea eficientã a clãdirilorsau pentru ambalarea în siguranþã. În anul 1995 compa-nia BASF a obþinut brevetul de invenþie pentru Neopor®,calitatea produselor fiind garantatã de o tradiþie îndelun-gatã, de peste 50 de ani, în termoizolare. Cu Neopor®,BASF a dus gama Styropor la un nou nivel. Ca ºi încazul Styropor, noul material de termoizolaþie esteexpandat ºi prelucrat în blocuri, plãci sau componentematriþate. Diferenþa esenþialã constã în culoarea gri-argintie, vizibilã cu ochiul liber.

În cazul Neopor®, în amestecul de materii prime afost adãugat grafit. Acesta absoarbe ºi reflectã radiaþiacãldurii ºi îmbunãtãþeºte cu pânã la 20% performanþa determoizolare a EPS-ului.

Neopor® este for-mat din granule mici,negre de polistiren(EPS) care conþinagent de expandare;aceastã materie primãunicã este, apoi, proce-satã în materiale ter-moizolante, pentru ogamã largã de aplicaþii.

AdePlast fabricã polistiren expandat grafitat Grafi-Plast, din granule Neopor®, pe una din liniile de fabri-caþie de la Ploieºti ºi va produce, din luna mai, ºi penoua linie inauguratã la Oradea.

Plãcile termoizolante GrafiPlast fabricate din Neopor®

oferã o capacitate mai mare de termoizolare ºi un con-sum cu pânã la 50% mai mic de materii prime decâtconvenþionalul EPS. În acest mod, produsele sunt prie-tenoase cu mediul înconjurãtor ºi benefice pentru buzu-narul dumneavoastrã.

Plãcile depolistiren expandatGrafiPlast cu granuleNeopor® sunt rezistente la îmbã-trânire ºi degradare, precum ºi foarte solide ºi stabiledimensional. Datoritã acestor proprietãþi, termosistemeleGrafiPlast cu Neopor® oferã o termoizolare de lungãduratã ºi siguranþã permanentã.

Plãcile GrafiPlast din Neopor® sunt fixate pe zidãriecu ajutorul adezivilor AdePlast Polistirol Premium, aldiblurilor ºi suporturilor de montare.

Pentru a evita fisurile ºi pentru a proteja mecanicfaþada, este necesarã ranforsarea feþelor. Aceasta serealizeazã cu o plasã de ranforsare, din fibrã de sticlã,oferitã tot de AdePlast. Dupã ce izolaþia exterioarã estecomplet uscatã, trebuie aplicat stratul exterior de pro-tecþie, sub forma unei mase de ºpaclu (PolistirolPremium) ºi o tencuialã din gama largã AdePlastColorsystem, corespunzãtoare, compatibilã cu întregsistemul.

Prin investiþii ºi parteneriate puternice cu firmede renume, prin modernitate ºi performanþã,AdePlast este permanent în vârf. �


SCURTE CONSIDERAÞIIPRIVIND CALCULUL STRUCTURIICalculul structurii de rezistenþã

s-a efectuat atât sub sarcini gravi-taþionale cât ºi sub sarcini orizontaledatorate acþiunii seimului ºi vântului.

Pentru clãdirea prezentatã, avândîn vedere rigiditatea relativ mare, soli-citarea care dimensioneazã la sarciniorizontale este seismul.

Programul de calcul utilizat pen-tru modelarea structurii de rezistenþãa fost ETABS v9.7, program dezvol-tat de CSI Berkeley S.U.A.

Dimensionarea elementelor deincintã s-a realizat cu ajutorul progra-mului de calcul PLAXIS 2D.

Analiza staticã a structurii a fostefectuatã atât în ipoteza liniar elas-ticã cât ºi în cea neliniarã, fiind luatã

în considerare neliniaritatea compor-tãrii radierului la acþiunea seismicãcât ºi neliniaritatea datoratã constru-irii în trepte a structurii, precum ºi overificare ulterioarã bazatã pe uncalcul static ºi dinamic neliniar.

Analiza modalã a fost realizatãatât cu vectori proprii cât ºi cu vec-tori Ritz, pentru a putea surprindecât mai real dinamica structurii laacþiunea seismicã.

Pentru acþiunea seismicã s-afolosit, alãturi de analiza bazatã pespectre de rãspuns ºi analiza cuforþe statice echivalente, pentru aputea determina suprapunerea corectãa forþelor din pereþii de beton armat.

Factorul de comportare conside-rat la dimensionarea structurii, con-form P100-1-2006, are valoare q = 4,aferent unei structuri cu pereþi debeton armat.

Greutatea totalã a clãdirii este deaproximativ 250.000 kN, din caregreutatea proprie a structurii repre-zintã 70%. Valoarea forþei seismicede bazã rezultatã a fost de 42.400 kN.

Conform analizei modale efectu-atã rezultã cã primul mod detranslaþie este cel transversal ºiaportul masei este de aproximativ67% cu o perioadã de 1,39 s. Aldoilea mod este translaþie în senslongitudinal ºi concentreazã 69% dinmasa structurii ºi o perioadã de 1,27 s.Modul 3 de vibraþie reprezintã torsi-une, antreneazã 75% din masastructurii ºi are perioada de 0,96 s.

Din punct de vedere al rigiditãþiilaterale, putem spune cã avem de aface cu o structurã rigidã, cu o de-plasare relativã de nivel corespun-zãtoare stãrii limitã de serviciu demaxim 4,2‰ pentru direcþie longitu-dinalã, respectiv 5,9‰ pentru direcþiatransversalã. La starea limitã ultimãvaloarea maximã a deplasãrii rela-tive de nivel este de 1,25%, res-pectiv 1,8%.

Fig. 38: Modul 1 de vibraþie - Translaþie dupã Y - T1 = 1,39 s

Fig. 39: Modul 2 de vibraþie - Translaþie dupã X - T2 = 1,27 s

Proiect imobil de birouri„UNICREDIT ÞIRIAC BANK”

2S+P+15 etaje (V)ing. Ionel BADEA, ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRAªCU,

ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN - SC Popp & Asociaþii SRLing. Tudor SAIDEL - SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRL

dr. ing. Mircea GALER - verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociaþii - Inginerie Geotehnicã SRLprof. dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB


Dupã dimensionarea structurii pebaza spectrelor de rãspuns ºi aforþelor statice echivalente, s-a tre-cut la verificarea structurii cu ajutorulunor metode avansate de calcul detip static neliniar ºi dinamic neliniar.

Calculul static neliniar s-a fãcut îndouã ipoteze ale distribuþiei forþelororizontale incrementale, triunghiularãºi uniformã.

Calculul dinamic neliniar a luat înconsiderare atât comportarea neliniarãdatoritã apariþiei articulaþiei plasticela extremitãþile elementelor de tipbarã (grinzi ºi stâlpi) cât ºi com-portarea neliniarã pe zona plasticãpotenþialã a pereþilor.

ANALIZA ECONOMICÃªI PRINCIPALII COEFICIENÞI

DE CONSUM PENTRUSTRUCTURA DE REZISTENÞÃ

Consumul mare de beton ºiarmãturã din infrastructurã sedatoreazã, în principal, faptului cã

nucleele centrale de pereþi carecoboarã din infrastructurã nu suntdezvoltate la nivelul infrastructurii, înjurul acestora fiind dispuse circula-þiile din subsol. În aceastã situaþie,toate încãrcãrile provenite dinsuprastructurã sunt transmise lanivelul fundaþiilor pe o arie relativrestrânsã, cu concentrãri mari deeforturi pe zona centralã.

În ceea ce priveºte cantitatea deoþel laminat, s-a obþinut un consumpentru suprastructurã de aproxima-tiv 90 kg/mp, în condiþiile în care ocantitate importantã de oþel laminat,cca. 250 tone, sunt incluse în struc-tura atriumului. Acest consum redusde oþel laminat s-a obþinut în specialprin utilizarea profilelor de tip IPE înlocul celor de tip HE ºi prin utilizareaprinderilor de tip articulat în cazulgrinzilor longitudinale, grinzi dimen-sionate strict din condiþii gravita-þionale.

Dacã facem un consum global deoþel beton ºi oþel laminat ne rezultã ovaloare de 232 kg/mp, incluzândarmãtura din radier, iar dacã nu se iaîn considerare armãtura din radierne rezultã un consum de 190 kg/mp.

CONCLUZIIStructura de rezistenþã a clãdirii

de birouri „UNICREDT ÞIRIAC BANK“se înscrie în parametrii optimi dinpunct de vedere tehnic ºi economic.

Pentru aceastã clãdire, pe lângãcondiþiile de cost, un factor importantl-a reprezentat durata de execuþie,beneficiarul final al clãdirii impunândun termen fix pentru predarea imo-bilului destul de redus, de doar 18 luni.În aceste condiþii, soluþia structuralãoptimã a fost cea în care scheletulmetalic alcãtuit din stâlpi ºi grinzi afost completat cu pereþi ºi planºeede beton armat. Prin combinareacelor douã materiale s-a pus în va-loare atât viteza de execuþie a struc-turii metalice, cât ºi preþul mai mic alelementelor de beton armat. Tot însensul optimizãrii structurii de rezis-tenþã s-a optat pentru o incintã rea-lizatã cu piloþi secanþi ºi cu numai unrând de ºpraiþuri dispus la nivelulgrinzii de coronament.

Conform studiilor efectuate pen-tru mai multe clãdiri, a rezultat cãsoluþia optimã din punct de vederestructural cu implicaþii minimeasupra arhitecturii ºi funcþionalitãþiiclãdirii este soluþia mixtã betonarmat – oþel laminat.

În cadrul acestui tip structural,pereþii de beton armat au rolul princi-pal în preluarea forþelor orizontaleprovenite din seism, cu un meca-nism de plastificare uºor de controlatºi o capacitate de disipare a energieiridicatã. Prin conformarea corectã apereþilor, se obþin valori ale supra-rezistenþei acestora în zona plasticãpotenþialã aproape de 1,00, ceea ceînseamnã un nivel redus al forþelorprovenite din acþiunea seismicãtransmise infrastructurii. �

Fig. 40: Modul 3 de vibraþie - Torsiune - T3 = 0,96 s

Tabelul 2

Noi soluþii pentru îmbunãtãþireaparametrilor sistemelor din aluminiu

Aºa cum i-am obiºnuit pe cititorii revistei, continuãm

sã prezentãm sisteme noi din oferta companiei

ALUPROF SA Polonia.

Departamentele de dezvoltare ale companiei

„mamã“ urmãresc continua îmbunãtãþire a para-

metrilor sistemelor din aluminiu oferite, concepând

soluþii noi, inovatoare, atât pentru sistemele pentru uºi

ºi ferestre, cât ºi pentru cele destinate realizãrii de

pereþi cortinã.

Toatã gama de produse ALUPROF se aflã la dispo-

ziþia clienþilor noºtri, care pot viziona mostre de produse

la depozitul societãþii din Popeºti Leordeni.

Echipa de vânzãri vã oferã soluþii pentru oricelucrare, fiind gata sã rãspundã oricãror întrebãri aleclienþilor ºi sã livreze prompt mãrfurile comandate.

Vã aºteptam cu drag!

În perioada 15-17 mai 2013, compania ALUPROFSYSTEM ROMÂNIA participã la “Romanian Conventionof Architecture & Design” – ROCAD - ConvenþiaRomânã de Arhitecturã ºi Design, organizatã la SalaPalatului de DK Events & Advertising SRL.

Vom reveni cu detalii despre desfãºurarea acestuieveniment în ediþia viitoare a revistei. �


În configuraþia actualã, instalaþiile

de încãlzire prin pardosealã apar la

începutul secolului al XX-lea. Dez-

voltarea efectivã a sistemului are loc

imediat dupã al Doilea Rãzboi Mon-

dial, odatã cu campania de recon-

strucþie din Europa. Tehnica din acea

perioadã consta în înglobarea de

þevi din oþel de ½“ sau ¾“, fãrã stra-

turi de izolaþie termicã sub ele. Cu

o astfel de tehnologie s-au executat

în Europa, numai în perioada

1945-1950, instalaþiile de încãlzire

din peste 100.000 de locuinþe.

Aceastã perioadã de pionierat a pus

în evidenþã nu numai avantajele sis-

temului, dar ºi o seamã de neajun-

suri determinate de lipsa unei

cercetãri aprofundate a efectelor

asupra omului.În prezent, încãlzirea prin pardo-

sealã se real i-zeazã în douãmoduri:

• Încãlzire cuapã, cu ajutorulunor þevi montatesub pardosealã,care preiau apacaldã a sistemuluide încãlzire cen-tralã;

• Încãlzire elec-tricã, cu ajutorulunor cabluri încãlzi-toare montate înpardosealã.

Modul de instalare

a încãlzirii electrice

În timp ce tubulatura pentru

încãlzirea prin pardosealã pe bazã

de apã este montatã sub un strat de

circa 100 mm ÷ 120 mm de ciment,

cablurile electrice pentru încãlzirea

electricã prin pardosealã sunt mon-

tate la 3 cm ÷ 5 cm sub suprafaþa

pardoselii. În felul acesta, instalarea

se face mai rapid ºi mai uºor iar cos-

turile de instalare sunt mai mici.

Datoritã reacþiei rapide ºi încãlzirii

aproape instantanee, obþinutã prin

utilizarea cablurilor electrice, con-

trolul încãlzirii se face mult mai uºor

iar senzaþia de confort este atinsã

mult mai rapid, conducând automat

la diminuarea consumului de

energie pentru încãlzirea încãperilor.

De asemenea, mai ales în cazul

încãperilor situate la mansardã sau

la un etaj superior, grosimea podeleipoate fi mai micã, ceea ce reducenecesarul de material de con-strucþie.

În prezent tot mai multe per-soane descoperã confortul uneipodele încãlzite. Sistemul de încãl-zire a pardoselii poate fi instalat înaproape orice tip de podea ºi asigu-rã confort locuinþelor sau birourilor.

Argumentele pro sunt nenumã-rate ºi toate la fel de importante pen-tru beneficiarul unui astfel de sistem.

Sistemul de încãlzire a podeleieste invizibil iar prin asigurarea tem-peraturii uniforme, pe toatã suprafaþapardoselii încãlzite, se obþine un gradde confort net superior faþã de sis-temul clasic de încãlzire cu radiatoareasigurându-se, totodatã, o economieîn funcþionare de 20%-30% prin con-trolul temperaturii de la nivelul par-doselii ºi a celei de ambient, cu

ajutorul termosta-telor inteligente.

Prin sistemulde încãlzire prinpardosealã se ob-þin 240 – 250 labaza podelei, 220

la nivelul corpuluiºi 200 la nivelultavanului; rezultã,de aici, un con-sum de energiemai redus com-parativ cu sis-temele clasice deîncãlzire cu radia-toare. �

Ideea folosirii pardoselii drept corp de încãlzire nu este deloc nouã.

Sisteme de acest fel, într-o variantã primitivã, existau încã din antichi-

tate, în China ºi Egipt. În aceste sisteme, gazele calde, produse într-un

focar, erau trecute printr-un canal special, executat sub pardoseala

încãperii. Un sistem mai evoluat, denumit hipocaust, apare, în aceeaºi

perioadã, în Roma anticã. La acesta, gazele calde erau dirijate prin

canale cãtre mai multe încãperi. Hipocaustul a fost unul din primele

sisteme de încãlzire centralã prin pardosealã.

Încãlzireaprinpardosealã

În acest moment, în care suntemcu toþii preocupaþi de optimizareacosturilor cu energia ºi promovareade energii regenerabile, asemeneaechipamente oferã rãspunsul laacest deziderat. Produsele pe carele importãm sunt 100% de originegermanã. Încãlzirea prin pardosealãpe care o oferim noi beneficiariloreste conceputã ºi fabricatã de soci-etatea MULTIBETON din Germaniaa cãrei filosofie ne-o explicã, pescurt, fondatorul sãu, dl Artus Feist.

„De la bun început, deci de laînceputul anilor `60, ne-am propussã realizãm ceva nou în domeniul

încãlzirii încãperilor. Era perioadacând s-a introdus încãlzirea electricãprin ºapã pentru încãperi - cu rezul-tate necorespunzãtoare, iar sistemula ºi dispãrut foarte repede.

În aceeaºi perioadã existau, deja,produse MULTIBETON în creaþieproprie, respectiv aditivi sinteticipentru ºape de tipul MB-Typ E.Acest produs, încununat de succes,pentru producerea de ºape de cali-tate deosebitã a asigurat baza finan-ciarã pentru crearea, timp de 6 ani, anoului sistem de încãlzire prin par-dosealã MULTIBETON. De reþinutcã la acea datã nu existau calculeutilizabile pentru asemenea sistemede încãlzire. Se ºtia, doar, cã oîncãlzire a încãperii trebuie realizatãcu un consum minim de cãldurãneutilizabilã pentru încãlzirea calo-riferelor. Conform normelor vremiiera interzisã montarea þevilor înºapã. Selecþia þevilor era mai multdecât criticã. Conform normelorvremii ºi tehnicii existente a fost,practic, imposibil sã proiectezi sausã oferi pieþei un sistem de încãlzirea suprafeþei.

Scopul cercetãrilor noastre a fost,de aceea:

1. Teoria calculãrii necesarului decãldurã ºi montaj.

2. Geometria montajului, pentru aobþine acoperirea corectã de cãldurã.

3. Crearea materiei prime (metal,material sintetic etc).

4. Încãlzire totalã fãrã calorifere.5. Confort exemplar ºi climat sã-

nãtos.6. Încãlzire cu economie de ener-

gie, subiect încã avangardist al vremii.7. Preþ compatibil, fãrã mãsuri

exagerate de izolare.8. Sisteme de montaj uºor exe-

cutabile de instalator.9. Sistemul trebuie sã aibe o

duratã de viaþã mai mare decât exis-tenþa clãdirii.

10. Asigurarea Partenerilor pen-tru Siguranþã ºi Succes.

În decursul deceniilor care auurmat ºi pânã astãzi, cele 10 puncteau rãmas ºi sunt un fir cãlãuzitorpentru MULTIBETON GmbH, pentrusucces, unicitate ºi siguranþã con-curenþialã. Realizarea tuturor aces-tor obiective a fost o revoluþie pepiaþa încãlzirii.

Încãlzire prin pardosealãºi pompe de cãldurã - marcã germanã

Niculae TINIª – preºedinte SC MULTIBETON România

Societatea noastrã, MULTIBETON ROMÂNIA, este importator ºi reprezentant exclusiv al MULTIBETONGERMANIA (încãlzire prin pardosealã) ºi SMARTHEAT GERMANIA (Güstrower Wärmepumpen - pompe decãldurã). Vã supunem atenþiei aceste produse care sunt de o înaltã tehnologie din categoria “Premium” ºisunt disponibile ºi pe piaþa româneascã la preþuri promoþionale, numai prin societatea noastrã.

MULTIBETON Romania SRLStr. Samuil Vulcan 24

051702 - Bucureºti, Sector 5Tel.: +40 (021) 311 34 90

Tel./Fax: +40 (021) 311 70 13Mobil: +40 (07) 23 54 87 54

E-mail: [email protected]

Artus Feist


La începutul anilor `70 l-amcunoscut pe expertul internaþional ºicoordonatorul încãlzirii prin radiere,dr. Albrecht Kollmar. Ne-am înþelesimediat! El, teoreticianul în domeniultermodinamicii ºi matematicii, l-agãsit pe “unul” care putea sãtranspunã în practicã cunoºtinþelesale. Aceastã colaborare a dus lacunoscutul patent „Kollmar/FeistPatenten“.

Abia dupã anul 2000 a fost posi-bil sã integrãm într-un soft moderntoate detaliile factorilor termodina-micii. Rezultatul este programul decalcul MULTIPLANER. Îmbunãtãþiriºi optimizãri continue au fost posibiledatoritã programelor de hard ºi soft,transformând MULTIPLANER într-unprogram unic, care acoperã, practic,tot ce are legãturã cu cu încãlzirea ºirãcirea suprafeþelor. Se lucreazã cucea mai scãzutã temperaturã deîncãlzire pentru economisireaenergiei. Toate mãsurãtorile prac-tice, din cele mai reci zile de iarnã,garanteazã utilizatorului ºi execu-tantului cã datele de proiectaredepãºesc, pozitiv, economiile calcu-late ºi confortul.

În anii `70 ºi `80 secþiile de pro-ducþie ºi distribuþie erau în Bergisch-Gladbach. Acolo am creat proiectelepentru termodinamicã în aºa numi-tele “cabine de casã”. În acelaºicomplex industrial am creat ºi pro-ducþia proprie de þevi MULTIBETON,care se deosebesc de toate pro-cedeele de pe piaþã. Aici este obliga-torie deviza “CALITATE ÎNAINTEACANTITÃÞII“. Materia primã, specialselectatã ºi tehnologiile proprii defabricaþie reprezintã baza pentru ocalitate excepþionalã.

De la începutul anilor `90 ºi pânãîn prezent, toate activitãþile MULTI-BETON se aflã în Troisdorf-Spich.Aici se produce, în cel mai modernmod, cercetare, ºcolarizare, fabri-caþie ºi consiliere pentru beneficiari ºiparteneri. Între timp avem peste

20 de sucursale MULTIBETON înEuropa, printre care ºi MULTIBETONRomânia.“

Dl. Artus Feist împlineºte anulacesta, pe 12 mai, 82 de ani. Îiaducem omagiul nostru ºi suntemmândri sã-i continuãm viziunea.

Noi am început colaborarea cumai multe societãþi comerciale cuactivitate în construcþii – instalaþii,pentru a dezvolta o reþea de dealeriîn toatã þara. Discuþia nu este limi-tatã la doar câteva zone ºi dacã sun-teþi interesaþi, putem sã discutãmdespre colaborare în acest sens.

În cazul în care sunteþi angrenaþiîn dezvoltãri imobiliare, construcþiicivile ºi industriale etc. ºi sunteþiinteresaþi de optimizarea din punctde vedere al caracteristicilor ener-getice pe care aceste produse leconferã, vã stãm la dispoziþie cudetalii ºi vã rugãm sã necontactaþi.

Pentru o mai bunã informare

privind produsele pe care le oferim

ºi pe care le garantãm, vã rugãm

sã aveþi bunãvoinþa de a lectura

site-urile: www.multibeton.de ºi

www.smartheat.de.

Dacã doriþi, vã transmit un ches-

tionar care ar trebui sã cuprindã

toate datele proiectului pe care

intenþionaþi sã îl realizaþi ºi împreunã

cu acest chestionar completat, vã

rog sã ataºaþi ºi planul de arhitecturã

pentru a fi trimis în Germania în ve-

derea calculelor. De asemenea, vã

rog sã menþionaþi dacã doriþi ºi

pompa de cãldurã ºi ce model

(apã/apã, apã/antigel, sol/antigel

sau aer/apã).

Dorim o bunã colaborare pentru

ambii parteneri! �



Proiect ºi soluþii constructivepentru scara din sticlã a unei clãdiri de birouri

º. l. dr. ing. Ovidiu BOGDAN, arh. Ion CROITORU, º. l. dr. ing. Cristian GHINDEA,prof. dr. ing. Dan CREÞU, as. ing. Radu CRUCIAT - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,

Departamentul de Rezistenþa Materialelor, Poduri ºi Tuneluri

Sticla este un material folosit totmai frecvent în construcþii, fie laanveloparea clãdirilor, fie ca ele-mente nestructurale la pereþii decompartimentare, copertine, lumina-toare sau scãri. Deoarece sticla, camaterial anizotrop, are un comporta-ment casant, fragil, folosirea ca ele-ment de rezistenþã trebuie sã þinãseama de eventualele situaþii ce potdecurge prin spargerea ei.

Sticla este un material cu unmodul de elasticitate redus, deaproximativ cinci ori mai mic decât aloþelului; deformabilitatea ridicatã asticlei necesitã soluþii structuralecare sã limiteze deformaþiile la valo-rile cerute de normative.

Sticla folositã în construcþii este,în general, fie sticlã obiºnuitã, fie sti-cla semisecurizatã sau securizatã.Obþinerea ei necesitã diferite trata-mente termice. Sticla obiºnuitã sesparge în bucãþi mari, în timp ce sti-cla securizatã în elemente foartemici, de ordinul milimetrilor. Nu doarmodul de spargere diferenþiazã celedouã categorii, ci ºi caracteristicilefizico-mecanice. Astfel, sticla securi-zatã are rezistenþe de aproape douãori mai mari decât cea obiºnuitã ºideformabilitate mai mare. În schimb,comportarea sticlei securizate, dupãiniþierea spargerii, este necontrola-bilã, spargerea propagându-se, aproapeinstantaneu, în toatã masa, fãcândnecesarã înlocuirea ei.

DESCRIEREA PROIECTULUIªI A SOLUÞIEI CONSTRUCTIVE

Clãdirea de birouri Crystal Towerare, deasupra terenului, 15 niveluriºi un etaj tehnic. Soluþia structuralãeste una dualã, reprezentatã depereþi ºi cadre din beton armat cuarmãturã rigidã. La primul nivel, îndreptul intrãrii în clãdire, se aflã oscarã din sticlã, care face legãtura,pe verticalã, între parter ºi primuletaj, aflat la cota 6,00 m. Scara aredouã elemente care îi conferã un

caracter de noutate în România:este prima scarã având elementestructurale vizibile complet din sticlãºi are o lungime mare, de aproxima-tiv 13 m (fig. 1).

Soluþia constructivã a fost gân-ditã de arhitectul Ion Croitoru, verifi-carea ºi testele au fost fãcute decolectivul de la UTCB, iar execuþia ºimontajul de societatea Glass Expert.

Scara din sticlã are o singurãrampã, cu un podest intermediar.

Structurile din sticlã sunt structuri cu un impact vizual deosebit, care pot pune mai bine în valoareclãdirile din care fac parte. Pe lângã faþadele din sticlã, care permit o mare libertate de exprimare arhitec-tonicã ºi care se folosesc, în mod curent, la clãdirile de birouri, structurile din sticlã pot deveni prezenþe dereferinþã în condiþiile unui control al comportãrii la solicitãrile ce provin din exploatarea lor. De aceea, cre-dem cã aceastã lucrare aduce în atenþia mediului ingineresc structurile din sticlã, ca o soluþie cu perspec-tive interesante.

Lucrarea de faþã prezintã proiectul scãrii din sticlã aflate la primul nivel al clãdirii de birouri CrystalTower din Bucureºti. Scara se distinge prin gabarit ºi soluþie tehnicã. Pentru determinarea comportãriiacesteia ºi a parametrilor fizico-mecanici ai sticlei, au fost efectuate 14 teste, in situ, pe trepte din sticlãîncastrate la un capãt. Dimensionarea ºi verificarea structurii scãrii s-a realizat folosind un model de cal-cul bazat pe metoda elementului finit.

Fig. 1: Vedere ºi detaliu piese de legãturã trepte - grinda de vang - eclisa de continuizare


Din punct de vedere al soluþiei struc-turale, treptele din sticlã ale scãriisunt în consolã, fiind încastrate înstâlpi metalici rezemaþi în treipuncte. La capãtul liber se aflã ogrindã de vang, cu rol ºi de parapet,alcãtuitã tot din sticlã. Grinda devang este rezematã la cota zero ºi lanivelul primului etaj. Podestul inter-mediar este rezemat la nivelul grinziide vang ºi conlucreazã, prin inter-mediul acesteia, cu o grindã depodest situatã la mijlocul acestuia.Grinda de podest este, de aseme-nea, din sticlã, fiind rezematã la uncapãt pe grinda de vang ºi încas-tratã, la celãlalt capãt, în stâlpii me-talici.

Datoritã gabaritului sau a posibi-litãþilor de producþie ºi transport,grinda de vang este alcãtuitã din treitronsoane. Continuizarea lor se rea-lizeazã prin intermediul unor eclisedin sticlã ºi a mâinii curente, gânditãca un element metalic continuu,rezemat pe grinda de vang-parapet.

Eclisa de continuizare a grinzii devang este tot din sticlã ºi este tron-sonatã în 4 segmente, cu rosturi însecþiuni diferite faþã de rosturilegrinzii de vang. Legãtura dintretrepte ºi podest sau între grinda depodest, grinda de vang ºi eclisa decontinuizare se face prin intermediulunor piese metalice, care strãpunggrinda de vang ºi eclisa (fig. 1).

Pentru a împiedica pierderea sta-bilitãþii grinzii de vang la capãtulsuperior al acesteia rezemarea seface atât la nivelul plãcii din beton dela parter cât ºi prin intermediul unuiparapet din sticlã ce urmãreºte golulde scarã la nivelul superior.

Stâlpii metalici sunt plasaþi astfelîncât sã se realizeze o cât mai bunãîncastrare a treptelor din sticlã ºisunt rezemaþi în cele douã plãci dinbeton armat de la parter ºi etaj, pre-cum ºi printr-o grindã metalicã ori-zontalã, la un nivel intermediar.Reazemul încastrat al treptelor dinsticlã în stâlpii metalici se realizeazãprin intermediul unor casete meta-lice a cãror comportare a fost verifi-catã prin încercãri in situ.

Toate elementele din sticlã suntdin sticlã clarã, securizatã. Treptelesunt alcãtuite din 4 foi de câte 15 mm,cu o lungime de 1,61 m ºi o lãþimede 394 mm. Podestul intermediar, cu

lãþimea de 96,2 cm, are aceeaºigrosime cu a treptelor.

Grinda de vang ºi eclisele decontinuizare sunt alcãtuite din trei foide sticlã, având fiecare 15 mm gro-sime. Grinda de podest are aceeaºigrosime cu podestul ºi treptele dinsticlã, fiind aºezatã însã cu laturamare a secþiunii în plan vertical,ceea ce asigurã o rigiditate sporitãansamblului.

Stâlpii metalici, la nivelul cãrorase realizeazã încastrarea treptelor,sunt alcãtuiþi din profile metalice tipHE120B.

ÎNCERCÃRILE IN SITUREALIZATE PE O TREAPTÃ DIN STICLÃ

Pentru a determina parametrii fi-zico-mecanici ai sticlei, necesarimodelului de calcul ºi verificãriiansamblului structural, precum ºialcãtuirea optimã a treptei din sticlã,au fost realizate o serie de încercãriin situ pentru diferite variante con-structive. În acest scop, s-au realizatîncercãri la scarã realã pentruansamblul alcãtuit din treapta de sti-clã în consolã ºi din caseta metalicã

de rezemare, la nivelul stâlpilor me-talici. Ansamblul de testare a con-stat dintr-un cadru metalic dereacþiune, care permite încãrcareacapãtului consolei ºi din dispozitivede încãrcare ºi de mãsurare a mãri-mii forþelor ºi a deplasãrilor (fig. 2).

Caseta metalicã realizeazã încas-trarea treptei din sticlã ºi transmiteeforturile ºi deformaþiile de la nivelulei la stâlpii metalici de rezemare.Contactul dintre treapta din sticlã ºicaseta metalicã se realizeazã prinintermediul unei plãci de presiune.Deoarece prinderea casetei meta-lice de stâlpii metalici se realizeazãprin sudurã, încastrarea s-a realizatrigid, într-un perete din beton armat.

Parametrii constructivi determi-naþi pe baza încercãrilor au fost:

• comportarea treptei, în funcþiede tipul de sticlã folosit (obiºnuitãsau securizatã);

• comportarea casetei metalice deîncastrare (integritatea structurii case-tei, a sticlei în zona de rezemare ºi aplãcii de presiune);

Fig. 2: Vedere ºi schema de încercare in situ pe o treaptã din sticlã



• lungimea necesarã pentru reali-zarea încastrãrii;

• determinarea rotirii în reazem;• obþinerea grosimii optime a trep-

tei din sticlã. Pentru determinarea acestora s-au

mãsurat parametrii: deplasareamaximã la vârful consolei/trepteiasociatã spargerii primei foi de sticlãºi încãrcarea corespunzãtoare, depla-sarea maximã la vârful consolei /treptei asociatã spargerii celei de-adoua foi de sticlã ºi încãrcarea cores-punzãtoare, precum ºi frecvenþaproprie de vibraþie a treptei încas-trate. Pe baza încercãrilor statice ºidinamice, s-a urmãrit evaluareacapacitãþii ºi a rezervei de rezistenþãa unei trepte, dupã spargerea uneifoi de sticlã, precum ºi a rigiditãþiiacesteia în regim dinamic.

Au fost efectuate 14 teste, folo-sind 4 grosimi de treaptã ºi douãtipuri de sticlã: trepte din sticlãobiºnuitã, cu grosimi de 10 foi a câte8 mm ºi respectiv, 9 foi a câte 10 mmºi trepte din sticlã securizatã, cugrosimi de 7 foi a câte 12 mm ºirespectiv 4 foi a câte 15 mm. Pentrufiecare treaptã încercatã, lungimeade încastrare a fost consideratã cafiind de 50 cm, 40 cm, 33,5 cm ºirespectiv 29 cm.

Soluþia aleasã în final, care acorespuns cerinþelor de deformabili-tate ºi de capacitate de rezistenþã, afost cea a treptei din sticlã secu-rizatã efectuate din 4 foi de câte15 mm, cu o lungime de încastrarede 29 cm. Dupã efectuarea corecþi-ilor necesare, datoritã rotirii treptei încaseta de reazemare, valorile para-metrilor mãsuraþi au fost:

• pentru treapta iniþialã, o încãr-care maximã de 730 daN ºi odeplasare maximã la vârf de 37 mm(fig. 3);

• dupã spargerea primei foi de sti-clã, o încãrcare maximã de 590 daN

ºi o deplasare maximã la vârf de49,37 mm;

• modulul de elasticitate longitudi-nal al sticlei: 4.242 kN/cm2;

• frecvenþa proprie de vibraþie atreptei încastrate: 11,72 Hz (fig. 3).DESCRIEREA MODELULUI DE CALCUL

Dimensionarea elementelor struc-turale ºi verificarea comportãriiansamblului a fost realizatã cu unmodel de calcul structural cu ele-mente finite. Programul de calculfolosit a fost AxisVM 10.

Modelul de calcul este alcãtuitdin elemente finite plane, de formãtriunghiularã, cu 7 noduri ºi din ele-mente finite de barã cu 3 noduri.Treptele, grinda de vang, eclisa decontinuizare ºi grinda de podest aufost modelate cu elemente finiteplane corespunzãtoare unui com-portament de membranã ºi de placãîncovoiatã.

Stâlpii metalici au fost modelaþicu elemente finite de barã, având,fiecare, secþiunile sau grosimeacorespunzãtoare. Modulul de elas-ticitate al sticlei este cel determinatîn urma încercãrilor pentru treaptadin sticlã securizatã având grosimeade 60 mm. Fiecare element compo-nent al grinzii de vang ºi al eclisei decontinuizare a fost modelat cu ele-mente finite distincte (fig. 4).

Legãtura dintre treptele din sticlãºi stâlpii metalici, ca ºi cea dintretrepte, grinda de vang ºi eclisa decontinuizare, precum ºi cea dintremâna curentã ºi grinda de vang aufost modelate cu ajutorul unor ele-mente finite rigide de legãturã, caretransmit eforturile ºi deformaþiile dela un element la altul.

Încãrcãrile caracteristice conside-rate au fost determinate conformnormativelor în vigoare ºi s-au gru-pat cu coeficienþii de grupare ceruþipentru fiecare din cele douã stãrilimitã: starea limitã ultimã (grupareafundamentalã) ºi starea limitã deserviciu, a exploatãrii normale.

Greutatea proprie a elementelora fost determinatã automat de pro-gramul de calcul, pe baza volumelorºi densitãþii acestora. La nivelulfiecãrei trepte ºi a podestului s-aconsiderat o încãrcare uniform dis-tribuitã pe suprafaþã de 400 daN/m2.În plus, la nivelul mâinii curente afost consideratã o încãrcare uniformdistribuitã liniar de 100 daN/m, carereprezintã împingerea lateralã.

Deformaþiile maxime obþinute lastarea limitã de serviciu în combi-naþia cea mai defavorabilã de încãr-cãri au valori sub limitele cerute denormativele de proiectare (0,5 mmcomponenta verticalã). De aseme-nea, eforturile unitare maxime lanivelul elementelor din sticlã ºi alelementelor metalice, pentru starealimitã ultimã ºi combinaþia cea maidefavorabilã de încãrcãri, au valoriinferioare rezistenþelor de calcul alematerialului. În cazul sticlei, com-paraþia s-a fãcut pentru efortul unitarprincipal maxim.

Un alt aspect care a interesat înanaliza structuralã, a fost compor-tarea scãrii în regim dinamic ca efectal vibraþiilor induse de circulaþiaoamenilor. Primul mod de vibraþiesemnificativ are o frecvenþã de31,5 Hz, mult mai mare în raport cuvaloarea mãsuratã la încercãri.Aceasta corespunde unei structurimai rigide, ca efect al parapetului ºigrinzii podestului intermediar.

REFERINÞEAxisVM 10 – Inter-CAD Ltd.,

1991-2011;CR0-2005 – Cod de proiectare.

Bazele proiectãrii structurilor în con-strucþii;

SR-EN 1993-1-1:2006 – Proiec-tarea structurilor din oþel.

(Din Revista AICPS, nr. 1-2/2012)Fig. 3: Diagrama forþã-deplasare ºi spectrul Fourier al acceleraþiei mãsurate la vârful consolei

Fig. 4: Modelul de calculrealizat cu programul AxisVM 10



Cr ystal TowerCLÃDIRE DE BIROURI

Clãdirea de birouri Crystal Tower,situatã pe Bd. Iancu de Hunedoaranr. 48, Bucureºti, are regim deînãlþime 4S+P+14E+Eth+HP. Con-strucþia a fost realizatã în sistemDesign-Build, pe o amprentã la solde 1.600 mp ºi rãspunde mai multorfuncþionalitãþi: birouri, sãli de confe-rinþã, etaj fitness, restaurant, heliport.

Geometria construcþiei are formaunei piramide rãsturnate, adãugân-du-se perimetral la fiecare nivel cca.30 cm de placã în consolã. Faþadadublã este înclinatã spre exterior,având suprafeþele „frânte” dupãdiagonale arhitectural marcate lumi-nos ºi dispune de un sistem deumbrire activ (sistem de jaluzeleîntre panourile de faþadã, care îºimodificã poziþia lamelelor dupãintensitatea luminoasã exterioarã,manevrã dirijatã de sistemul BMS).

Structura de rezistenþã este dinbeton armat, cu armãturã rigidã(BAR), iar planºeele sunt din betonarmat, cu grosimi între 20 ºi 35 cm.

Pe clãdire a fost realizat un heli-port cu instalaþie de balizaj, cu plat-forma de 21 m x 21m, care asigurãescalã pentru elicoptere de 6,5 t,prevãzutã cu un separator de com-bustibil ºi cu staþie de stingereincendiu proprie. Printr-un sistem de

rampe, se poate asigura circulaþiaunei tãrgi sanitare pânã la nivelulplatformei.

Instalaþiile de termoventilaþii suntrealizate la nivel tehnologic avansat,cu VRV (volum de refrigerant variabil).

Pentru optimizarea funcþionalitãþiiclãdirii, a reducerii consumurilor deapã ºi energie electricã, clãdirea afost dotatã cu sistem BMS pentrureglare automatã a tuturor echipa-mentelor care asigurã ventilaþia.

Iluminatul interior este realizat înproporþie de 30% pe bazã de LED(consumuri de energie electricãreduse).

Accesul pe înãlþime este asiguratde patru lifturi panoramice, douã lif-turi de intervenþie ºi un lift de marfã.

Dintre elementele arhitecturaledeosebite ale construcþiei, menþionãm:

• Scara de sticlã – sistemul staticeste o noutate pe plan naþional, treptedin sticlã (1,6 m lãþime) prinse înconsolã într-o structurã metalicã.

• Realizarea pereþilor ºi tavanuluide la parter ºi etajul 1 tridimensional,în triunghiuri opace sau casete lumi-noase, cu membrane barisol.

• Geometria hamamului de la etajul14 este de forma unei sfere, execu-tatã cu ºabloane circulare.

• Finisajele interioare au fost rea-lizate numai cu materiale ecologice,ceea ce a contribuit la atribuireade cãtre BREEAM a calificativului„Excelent” pentru o clãdire verde.

Calitatea deosebitã a materia-lelor folosite ºi a lucrãrilor executatede cãtre specialiºtii coordonaþi deAMV GRUP CONSTRUCT a condusla realizarea unei clãdiri de birouri cuo serie de elemente de arhitecturã ºiconstructive, în premierã în România,care se constituie într-un etalon pen-tru Bucureºti. �

Antreprenor: AMV GRUP CONSTRUCT SRL BucureºtiBeneficiar: Plaza Development SRLProiectant general: AMV GRUP CONSTRUCT SRLArhitect / Coordonator proiect: Birou de Arhitecturã AspirescuConsultanþã ºi supraveghere ºantier: SupraWeg LogisticProiectanþi instalaþii: Instal SRL / Tehnoclima SRL / Uti Grup Electroproiect SAProiectant faþadã: Alukönigstahl SRL


Produse pentru pereþi etanºiTIWODUR – viaþã fãrã moarte

Elvira DUMITRESCU, Gabriela ANDRIEª – Laborator CCFLiliana POPESCU – Tiwo România

Produsul este alcãtuit din lianþihidraulici ºi latent hidraulici (zgurã,bentonitã, piatrã de var sau dolomit)ºi în amestec cu apa, dã naºtere la osuspensie. Fiecare component areun rol în amestec: bentonita areefect de susþinere producând oanume vâscozitate ºi fiind cel maiimportant factor pentru densitate, cuimpact asupra porilor peretelui,zgura granulatã de furnal este neu-trã ºi contribuie la întãrirea, pe ter-men lung, a suspensiei, piatra de varsau dolomitul are un rol de mãrire adensitãþii, ajutând la scheletul derezistenþã, iar cimentul Portland cuprizã rapidã contribuie la întãrireainiþialã.

Compoziþia amestecului este gân-ditã ºi calculatã pentru asigurareaunei rezistenþe ºi impermeabilitãþi aperetelui. În stare proaspãtã are flu-iditate ºi o anumitã stare de sedi-mentare ºi tixotropie, pentru a seputea pune în operã prin turnareadirectã sau injectare.

Punerea în operã a produsuluieste foarte simplã, necesitând doarrespectarea regulilor stabilite de pro-ducãtor. Durabilitatea lucrãrii seapreciazã ca fiind de cca. 100 de ani.

Tiwodur este realizat în fabricipentru mortare uscate, dotate cuinstalaþii automatizate de dozare, cusupraveghere ºi control riguros almateriilor prime ºi al fluxului defabricaþie. Procesul tehnologic estecontrolat ºi monitorizat cu ajutorulcalculatoarelor de proces, în cadrulunui sistem de management al cali-tãþii certificat, care include proceduride fabricaþie ºi control.

Produsele predozate, livrate învrac, sunt transportate pe ºantier cusilozuri mobile ºi cu camioane cis-ternã.

Prepararea suspensiei - ameste-carea materialului uscat predozat cuapã, dupã o reþetã stabilitã - se facecu malaxoare de mare capacitate iarsuspensia omogenã se transportãla locul de punere în operã prin fur-tune sau cu containere auto.

Punerea în operã – respectiv tur-narea ºi umplerea spaþiilor create înteren, se face prin curgerea directã înºliþul sau ºanþul realizat prin sãpãturãcu graiferul (pereþi mulaþi) sau prininjectare la vârful coloanei instalaþieide vibrare, odatã cu extragerea aces-teia din teren (pereþi subþiri cutehnologie de vibrare).

Umplerea golurilor cu suspensieasigurã stabilitatea pereþilor, prinefectul de tixotropie, în timpul exca-vãrii. În final, suspensia formeazã,prin efectul de întãrire, ecranul de

etanºare, la rezistenþa ºi imperme-abilitatea proiectatã.

La pereþii diafragmã - pereþi sub-þiri, cu tehnologia “vibrare - injectare”,golurile succesive pentru perete sefac cu o sonetã cu vibraþii. Dupãintroducerea grinzii sonetei prinvibrare, golul rãmas pe parcursulextragerii acesteia se umple prininjectarea suspensiei Tiwodur.

Firmele concernului SchimidIndustrie Holding - SIH - Austria au oexperienþã deosebitã în concepereaproduselor predozate Tiwodur, eleurmãrind respectarea calitãþii prinîndeplinirea urmãtoarelor condiþii:

1) Materialul în stare întãritã asi-gurã un grad mare de impermeabili-tate (coeficient de permeabilitateredus);

2) Caracteristici de rezistenþã ºideformabilitate specifice celor dindomeniul pãmânturilor;

3) Suspensia - în stare proaspãtãpe ºantier - are caracteristici de flu-iditate, tixotropie, capacitate de

„Nãscut“ cu numele de Solidur în toamna anului 2007, produsului i s-a schimbat ulterior denumirea înTiwodur. În funcþie de amestecuri ºi de diferiþi compuºi, se utilizeazã Tiwodur 272, 274C, 273, 274H, 274RV,concepuþi de producãtorul WOPFINGER BAUSTOFFINDUSTRIE GmbH – AUSTRIA.

Produsul, sub formã de suspensie, se foloseºte la pereþi – ecrane de etanºare, incinte etanºe pentrulucrãri de fundaþii, nucleu de etanºare la baraje, pentru protecþia zonelor cu depozite de deºeuri, halde desteril, pentru umplerea golurilor la canale, pentru tranºee de þevi, injectãri. În toate aceste situaþii, produsulîntãrit intrã în contact cu apa subteranã, formând suspensii autoîntãritoare, menþinându-ºi proprietatea deetanºare, practic, la infinit.

reþinere a apei ºi omogenitate, astfelîncât sã poatã fi pusã în operã cutehnologiile proiectate.

Menþinerea acestui produs înparametrii proiectaþi este apanajullaboratorului de fabricã ºi ºantier,unde se fac verificãri pe suspensie,astfel: temperatura suspensiei, tim-pul de scurgere cu Pâlnia Marsh,densitatea, limita de curgere, apa fil-tratã, sedimentarea la douã ore ºiverificãri pe produsul în stare întãritã,precum rezistenþa la compresiune la28 ºi 56 zile.

Avantajele utilizãrii produsuluiTiwodur

Raportul preþ/calitate foarte bun,pierderi reduse ale materiei prime,densitate mare ºi limita de curgereridicatã a suspensiei, valoarea micãa coeficientului de permeabilitate,dozare simplã direct pe ºantier ºipompare optimã pe lungimi mari deconductã. Se menþine o calitate con-stantã a amestecului, obþinându-seun perete omogen, iar punerea în

operã este uºoarã, cu pierderireduse ºi productivitate mare peºantier.

În urma unor analize chimiceminuþioase, se apreciazã cã suspen-sia întãritã Tiwodur nu are nicio influ-enþã toxicã asupra apei subteranecu care vine în contact.

În concluzie, se poate spune cãlucrãrile speciale subterane la carese utilizeazã Tiwodur, fie ecrane deetanºare sau protective, fie de

îmbunãtãþire ºi consolidare a tere-nurilor sau de umplere a golurilorsubterane, în special în zonele cuterenuri dificile de fundare sau zonesupuse unor potenþiale pericole (alu-necãri de teren, iazuri de decantarevulnerabile, depozite de deºeuri,ape subterane agresive), contribuienemijlocit la asigurarea rezistenþei ºistabilitãþii construcþiilor civile ºiindustriale, a lucrãrilor inginereºti ºide artã, a drumurilor ºi podurilor etc.

Se poate spune cã, prin efectul deprotecþie generalã asupra construc-þiilor, se asigurã o izolare hidrofugãmai eficientã prin blocarea influenþeiapelor subterane asupra hidroizola-þiilor propriu-zise.

Elementele de etanºare cuTiwodur au ºi rol de protecþieîmpotriva zgomotului, mai ales latransportul subteran sau la activitãþiindustriale cu transmitere de zgomotºi vibraþii. Totodatã, Tiwodur con-tribuie indirect la economia deenergie, prin utilizarea eficientã aresurselor de apã sau evitarea unorcatastrofe ecologice. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

George (Gogu) Constantinescu (1881 - 1965)

Inginerul George Constantinescu s-a nãscut la4 octombrie 1881 în Craiova.

Dupã absolvirea Colegiului Naþional din localitate, s-aînscris la ªcoala Naþionalã de Poduri ºi ªosele dinBucureºti, pe care a absolvit-o, ca ºef de promoþie, înanul 1904. În ºcoalã s-a dovedit un caracter original ºi ofire independentã, care nu accepta idei consacrate sauimpuse, cãutând soluþii noi, care îi uimeau pe profesori.

La examenul de stat, de pildã, a prezentat proiectulunui pod din beton armat, calculat dupã o metodã origi-nalã proprie, fãrã ca betonul armat sã fi fost predat înºcoalã.

Activitatea inginereascã a început-o în anul 1904, laServiciul de drumuri ºi poduri din Ministerul LucrãrilorPublice. În anul 1908, a format, împreunã cu câþivacolegi, prima întreprindere româneascã „Beton ºi fier”,destinatã sã asigure, în bune condiþii, execuþia marilorpoduri care formau obiectul investiþiilor de stat. În aceiani, pe lângã activitatea de proiectant în serviciu -nemulþumit de nivelul metodelor empirice de calcul alebetonului armat - George Constantinescu a propus ºipublicat (în Buletinul societãþii politehnice) teorii perso-nale deosebit de avansate, bazate pe ipoteze noi de cal-cul ale deformaþiilor noului material. Astfel, a studiat ºi apropus o ipotezã nouã de deformaþie a secþiunilor ele-mentelor din beton armat, adoptând, în locul deformaþieiliniare, o curbã hiperbolicã ce avea sã ducã, mult maitârziu, la teorii legate de calculul fisurilor în beton. De ase-menea, sesizând slaba rezistenþã la întindere a betonu-lui, s-a preocupat de eventuala folosire a precomprimãriisecþiunilor, pe care o recomanda (în anul 1905!) pentru orealizare de mai târziu.

Relaþiile de calcul enunþate de George Constanti-nescu în acei ani se referã ºi la aderenþa armãturii înbeton, la repartiþia eforturilor în zona reazemelor, pentrucare recomanda armãturi înclinate la 450, la influenþaetrierilor etc. Toate aceste preocupãri ºi idei au fost apli-cate de ing. George Constantinescu la proiecte depoduri, pentru care a susþinut adoptarea de deschideri ºibolþi sporite la 25-50 m, luptând împotriva inerþiei caremai dãinuia în legãturã cu adoptarea betonului armat înþara noastrã.

Prin activitatea sa de susþinãtor ºi proiectant allucrãrilor din beton armat, a devenit cunoscut lumii con-structorilor ºi arhitecþilor acelor ani care, îndemnaþi derealizãrile din incinta Expoziþiei universale de la ParculLibertãþii din 1906 (actualmente Parcul Carol I), i-auîncredinþat diferite lucrãri. Astfel, a executat: podulpeste lacul din Parcul Libertãþii, cu deschiderea de16 m, planºeele ºi cupola Palatului Camerei Deputaþilor;planºee la Camera de comerþ (azi Biblioteca de Stat),podul de la Lainici peste Jiu, cu douã arce de 60 mdeschidere ºi cale suspendatã, Geamia de la Constanþa,consolidarea zidului de sprijin la Camera Deputaþilor,planºee la clãdirea Ministerului Lucrãrilor Publice (aziPrimãria Capitalei), alimentarea cu apã a oraºuluiCalafat etc.

Între anii 1908-1910 a executat, ca antreprenor,importante poduri peste Siret (la Brãteºti, Rãcãciuni,Adjudul vechi ºi Dolhasca), peste Bistriþa ºi altele, lanivelul lucrãrilor similare europene. În acelaºi timp, aexecutat rezervoare pentru pãcurã ºi chiar drumuri cutratament bituminos deosebit de reuºite (Doftana-Buºtenari), pentru care a imaginat procedee cu totul noiîn tehnica vremii.

Tot ce a stabilit ing. George Constantinescu în ºtiinþabetonului armat, în urmã cu 100 de ani, a rãmas valabilºi astãzi, iar lucrãrile din beton armat, executate ulterior,îl situeazã pe George Constantinescu printre pionieriiacestei noi tehnici în þara noastrã.

Activitatea acelor ani, pe lângã satisfacþiile directe,l-a fãcut pe George Constantinescu sã simtã ºi greutãþilepe care le întâmpina la introducerea noului ºi tehnicilormoderne, din cauza inerþiei cercurilor conducãtoareadministrative din þarã.

În anul 1910, a plecat în Anglia, încredinþat cã va gãsiacolo interes pentru ideile sale legate de propagareavibraþiilor prin medii gazoase ºi lichide.

Dupã vizitarea unor laboratoare din Anglia ºi StateleUnite ale Americii, a organizat, la Londra, un laboratorprovizoriu, pe Tamisa. Aici ºi-a început experienþele salepentru transmiterea, prin tuburi închise umplute cu apãsub presiune, a vibraþiilor mecanice, cu scopul de a rea-liza principiul transmiterii energiei la distanþã.



Lovindu-se de unele false axiome, care afirmauincompresibilitatea lichidelor, George Constantinescu adus o luptã tenace pentru a-ºi impune noile saledescoperiri privind compresibilitatea mare a apei (de100 de ori mai mare ca a oþelului), pentru care a con-struit ºi experimentat uimitoare aparate.

Formulele de calcul create (între anii 1910-1914)dovedesc justeþea afirmaþiilor sale ºi a teoriei matema-tice privind transmiterea undelor de vibraþii mecaniceprin medii lichide, în perfectã analogie cu fenomenelesimilare cunoscute din studiul electricitãþii.

Prin aceste experienþe, drumul invenþiilor ºi al multi-plelor posibilitãþi de transmitere prin vibraþii a energiei,precum ºi transformarea ei, era deschis. Începând cuanul 1913, George Constantinescu ºi-a înscris primelesale brevete de pompe, haveuse ºi ciocane vibratorii,fãcând cunoscute lumii tehnice epocalele saledescoperiri, care aveau sã-l conducã spre glorioasarecunoaºtere de mai târziu.

Din pãcate, Europa avea sã intre în primul rãzboimondial, dând preocupãrilor lumii occidentale cu totulalte direcþii. Intuiþia genialã a lui George Constantinescuavea sã fie atrasã spre ideea de a folosi efecteledescoperirilor sale la o aplicaþie cu totul ineditã ºi demult cãutatã de tehnicieni. Este vorba de asigurarea rit-micitãþii fenomenelor balistice ºi mecanice în interesulaviaþiei militare. Experienþele pe care le-a fãcut, folosindtransmiterea sonicã a vibraþiilor mecanice prin tuburi culichid - între o mitralierã ºi un disc rotativ cu un singurorificiu, aºezat în faþa mitralierei care se rotea cu400 ture/minut - au fost surprinzãtoare.

Stabilit definitiv în Anglia, a convins AmiralitateaBritanicã de valoarea inestimabilã ainvenþiei sale pentru apãrarea aerianãºi anume: dotarea avioanelor englezede luptã cu mitraliere sonice, capabilesã tragã printre palele elicei rotitoarefãrã sã le atingã, la orice turaþie. Dis-pozitivele inventate de George Con-stantinescu, denumite G.C. Gear, aufost montate pe zeci de mii de aparateºi au constituit, pânã în 1918, mareasurprizã a victoriilor dobândite deavioanele engleze de luptã.

În laboratorul înfiinþat de Amirali-tatea Britanicã la Londra, denumit TheSonnics Work, George Constanti-nescu a aplicat descoperirie sale,bazate pe The theory of Sonnics (carteapãrutã în anul 1918), ºi a creatnumeroasele sale invenþii (publicate în

patru volume Patent Office). Este vorba de circa 120 deinvenþii, care l-au fãcut cunoscut în lumea întreagã caom de ºtiinþã, descoperitor de noi teorii, inventator ºiinginer de renume mondial.

În anul 1926, portretul lui George Constantinescu erapublicat în revista The Graphie alãturi de alþi 16 maridescoperitori ai lumii (vezi foto).

Între invenþiile sale de seamã figureazã ºi aplicareatransmiterii energiei mecanice vibratorii sonice (în para-lel cu energia electricã) la injectoarele motoarelorDiesel; ciocane perforatoare ºi foreze de adâncime,pompe submersibile, motoare de diferite tipuri, maiuri,maºini de calcul în industria siderurgicã ºi chimicã, înaparate de mãsurã, medicinã etc.

O altã invenþie, denumitã Torque Converter, prezen-tatã în anul 1922, permite sã se înlocuiascã la oriceautomobil, tractor, locomotivã sau vehicul, motorul ºitransmisiile mecanice (cutia de viteze, ambreiajul, axelecardanice) prin motoare simple sonice ºi conducte delichid sub presiune, funcþionând fãrã zgomot ºi dis-punând de o largã flexibilitate.

Una dintre cele mai spectaculoase invenþii estecaloriferul sonic cu apã rece, la care vibraþiile mecanicepot genera cãldurã (pânã la 300°), într-o serpentinã cudiametru redus supusã fluxului vibraþiilor.

Între ultimele sale invenþii figureazã betonul armat cufibre metalice subþiri denumit feron, invenþie prin care seîntoarce la primele sale preocupãri de constructor.

Dacã ºi-ar fi continuat activitatea în domeniul con-strucþiilor, ing. George Constantinescu ar fi devenit,desigur, unul dintre cei mai mari constructori în betonarmat din lume.

De la stânga la dreapta: Einstein, Kelvin, Graham Bell, Edison, Lister, Oliver Lodge, George Constantinescu,Marconi, Ch. Parsons, J.J. Thomson, J. Dewar, W. Ramsay, D. Wright, Donald Ross, Marie Curie,

E. Rutherford, J. Larmor


George Constantinescu nu a uitat niciun momentoriginea sa românã, pãstrând strânse legãturi cu colegiiºi prietenii din þarã, pe care a ºi vizitat-o des. În anul1917 a trimis Crucii Roºii Române un ajutor materialsubstanþial. În anul 1919 a prezentat conferinþe la Aca-demia Românã ºi la ªcoala Naþionalã de Poduri ºiªosele iar în anii 1923-1924, a încercat crearea uneisocietãþi sonice pentru aplicarea invenþiilor sale. În anii1933-1934, a contractat cu Uzinele Malaxa aplicareasistemului sãu la locomotive ºi tractoare. În anul 1961 afost sãrbãtorit de Academia Românã, cu prilejul împliniriivârstei de 80 de ani ºi i s-a acordat titlul ºtiinþific deDoctor Honoris Causa de cãtre Institutul PolitehnicBucureºti.

George Constantinescu a decedat la 11 decembrie1965, fiind înmormântat la Consiston - Anglia.

Marele creator ºi inventator al sonicitãþii, George Con-stantinescu, recunoscut pe plan mondial pentru aplicaþiileîn domeniul motoarelor cu injectoare Diesel, al pompelor,al forajelor adânci cu sape vibratorii (aplicate în U.S.A. ºifosta U.R.S.S.), a activat tot timpul vieþii sale în Anglia,negãsind în þara sa decât o recunoaºtere simbolicã(membru de onoare al Academiei Române în anul 1920).

Sentimentele care îl legau de þara sa natalã se regã-sesc în scrisorile ºi corespondenþa cu prietenii, cu colegiide liceu ºi de facultate, fiind exprimate ºi în conferinþelesau congresele internaþionale la care a luat parte.

Marele inginer George Constantinescu, descoperitorgenial, recunoscut ºi onorat prin cea mai înaltã distincþieenglezeascã (Medalia Sims) pentru teoriile ºi invenþiilesale fascinante, a fost continuu frãmântat de idei înalte ºigeneroase privind rolul ºtiinþei ºi al tehnicii în lume.În numeroase conferinþe ºi publicaþii, George Constanti-nescu a exprimat îndoiala sa asupra valorii pregãtiriiºtiinþifice, în luptã cu tehnica ºi inventivitatea bazate peexperienþã, perseverenþã ºi intuiþie, care deseori au pre-mers evoluþia teoreticã. Afirmând variatele aspecte alelogicii raþionale, el credea cã inginerul trebuie sã fie unconstructor iar ºtiinþa sã rãmânã slujitorul lui.

Moºtenirea pe care George Constantinescu a lãsat-otehnicii mondiale a depãºit, în numeroase cazuri, capa-citatea de absorbire a epocii în care a fost creatã.Ea rãmâne un bun universal ºi un stimulent de muncã ºicreaþie pe drumul spre adevãr, deschis de ºcoala ºigândirea româneascã.

Viitorul va arãta în ce mãsurã ideile sale de trans-formare a energiei vor putea gãsi ºi alte aplicaþii prac-tice în concurenþã cu progresele tehnice contemporane.

(În colaborare cu Emil Prager;Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,

autor Hristache Popescu)


Consolidarea unei alunecãri de terenasist. univ. ing. Radu V. COÞ, asist. univ. dr. ing. Olimpiu C. MUREªAN -

Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca, Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri

Zona instabilã se întinde pe olungime de cca. 100 m ºi o lãþimede cca. 40 m (fig. 1 ºi 2). Aceastaporneºte de pe partea dreaptã, de lacca. 30 m, din dreptul unui cãmin devizitare al drenului existent. De jurîmprejurul drenului existã apã înbãltire. Porþiunea ruptã de drum areo lungime de cca. 30 m ºi a fostacoperitã cu piatrã spartã.

Sectorul de drum alunecat careface obiectul studiului prezintã urmã-toarele caracteristici generale.

Platforma drumuluiDrumul a avut ca destinaþie iniþi-

alã exploatarea nisipurilor de laAghireº ºi are, ca îmbrãcãminte, ostructurã rutierã rigidã din beton deciment.

În cea mai mare parte a traseului,platforma prezintã degradãri multi-ple, în diferite faze:

• fisuri, crãpãturi;

• dislocãri cu deplasãri ale unorpãrþi din dalã pe zonele de rambleu;

• prãbuºire a corpului drumului pegrosimi diferite, ajungând pânã la2 - 2,5 m adâncime (fig. 3).

Scurgerea apelorPodeþele existente prezintã urmã-

toarele defecte:• colmatare parþialã sau totalã;• secþiune de scurgere redusã,

nepermiþând decolmatarea;• infiltrarea apelor meteorice, pe

sub sau pe lângã fundaþie, produ-când prãbuºirea dalelor drumului;

• timpane deplasate ºi degradate.

ªanþuriªanþurile existente prezintã urmã-

toarele caracteristici:• în mare parte nu au pante longi-

tudinale care sã permitã debuºareaapelor la podeþe;

• sunt din pãmânt ºi au nume-roase zone de stagnare a apelormeteorice, care permit infiltrarea lorîn corpul drumului, contribuind ladegradarea acestuia.

DrenuriÎn cadrul vizitei pe teren au fost

identificate câteva capete ale unordrenuri-spic pe versantul de debleu.Este posibil sã existe ºi alte drenuri,longitudinale, transversale sau spic,

Articolul prezintã analiza ºi soluþia de consolidare pentru o alunecare de teren situatã în jud. Sãlaj, careafecteazã platforma ºi partea carosabilã a drumului judeþean DJ 108N. Analiza la stabilitate a fost fãcutãfolosind software-ul GEO 5.5.

Fig. 1: Vedere taluz debleu

Fig. 2: Vedere taluz rambleu Fig. 3: Plan de situaþie



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


însã, din cauza alunecãrilor de terenºi a vegetaþiei bogate, nu au putut fiidentificate. Cu certitudine, toate dre-nurile existente sunt colmatate ºinu-ºi mai îndeplinesc funcþia pentrucare au fost executate. Nu au fostidentificate cãmine de vizitare ºipuþuri de aerisire, care sã confirmeexistenþa unor drenuri longitudinale.

Versanþii de debleu sunt afectaþide alunecare de suprafaþã pe adân-cimi mici care nu depãºesc 1,5 - 2,0 m.Suprafaþa versanþilor prezintã nume-roase vãluriri ce permit stagnarea,infiltrarea apelor meteorice în ver-sant, înmuierea acestuia ºi implicitfavorizarea ºi accelerarea procesu-lui de alunecare.

Versanþii de rambleu prezintãinstabilitãþi comune cu corpul drumu-lui, condiþionându-se reciproc, dar ºisub influenþa majorã a lipsei unuisistem de drenaj al apelor de infil-traþii.

INVESTIGAÞII GEOTEHNICEInvestigaþiile geotehnice au avut

drept scop cunoaºterea stratificaþieiterenului. Ele s-au fãcut prin obser-vaþii directe, un puþ deschis, 7 forajegeotehnice ºi 4 penetrãri dinamicecu penetrometrul dinamic uºor(PDU), pentru determinarea adân-cimii la care se aflã planul de alu-necare. În urma forajelor s-a întâlniturmãtoarea stratigrafie:

F3• 0,00 - 0,10: sol vegetal• 0,10 - 0,50: argilã cafenie• 0,50 - 1,50: argilã nisipoasã cu

intercalaþii de nisip (cafeniu – cenuºiu- roºcat)

F4• 0,00 - 0,25: sol vegetal• 0,25 - 1,00: argilã cafenie, vârtoasã• 1,00 - 2,20: argilã nisipoasã cu

intercalaþii de nisip cafeniu-cenuºiu• 2,20 - 4,20: argilã cafenie cu

intercalaþii cenuºii, vârtoasã, cu lentilenisipoase

F5• 0,00 - 0,10: sol vegetal• 0,10 - 0,50: argilã cafenie, vârtoasã• 0,50 - 1,30: nisip cafeniu cu lentile

argiloase• 1,30 - 1,90: argilã roºcatã, vâr-

toasã• 1,90 - 4,00: argilã cafenie cu inter-

calaþii cenuºii, vârtoasã

F7• 0,00 - 1,50: argilã cafenie cu pietriº

ºi concreþiuni calcaroase• 1,50 - 1,70: argilã roºcatã cu nisip

cenuºiu• 1,70 - 2,30: argilã negricioasã

consistentã cu miros de mâl• 2,30 - 2,80: argilã cafenie cu inter-

calaþii cenuºii, lentile de nisip, disemi-naþii ºi concreþiuni calcaroase

• 2,80 - 4,20: argilã cafenie roº-catã, vârtoasã

Penetrãrile au arãtat existenþaunui teren cu rezistenþã scãzutã lapenetrare în jurul adâncimii de 1,5 –2,5 m. Aceastã zonã corespunde ºiunei consistenþe scãzute a pãmân-turilor din forajele geotehnice.

CAUZELE ALUNECÃRII• lipsa unui sistem de scurgere a

apelor în lungul drumului;• lipsa unui sistem de drenaj, care

sã împiedice infiltrarea apelor mete-orice în corpul drumului ºi în versant;

• lipsa unui numãr suficient depodeþe, care sã asigure evacuareatransversalã rapidã a apelor;

• lipsa lucrãrilor de întreþinere asuprafeþelor pãrþii carosabile a drumului:

- decolmatarea rosturilor dalelor;- înlocuirea dalelor din beton degra-

date;

- reparaþia fisurilor ºi crãpãturilordalelor de beton;

• caracteristicile fizico-mecaniceslabe ale terenurilor;

• depãºirea capacitãþii portante aterenurilor corpului drumului, dincauza înmuierii excesive;

• lipsa perdelelor arboricole peversanþi;

• infiltraþii de ape din bazinul decaptare, aflat pe versantul de debleu.ANALIZA STABILITÃÞII VERSANTULUI

ªI SOLUÞII DE CONSOLIDAREAnaliza stabilitãþii versantului s-a

efectuat cu ajutorul software-uluiFine Geo 5 - Slope Stability în bazaprofilului iniþial (fig. 4), utilizândmetode de stabilitate bazate peechilibrul limitã, care folosesc supra-feþe de alunecare poligonale (Sarma,Spencer ºi Morgenstern-Price).

Valorile factorului de stabilitatese pot observa în Tabelul 1, atâtpentru situaþia iniþialã a terenului(fig. 4) cât ºi pentru situaþia în careterenul este amenajat (fig. 5).

Soluþia de consolidare studiatãeste formatã din:

• drenuri spic, din 10 m în 10 m,cu lungimea de 15 m ºi adâncimeade 2 m, amplasate pe versantul dedebleu, pe lungimea drenului longi-tudinal.

Tabelul 1: Valoarea factorului de stabilitate

Fig. 4: Profil iniþial

Fig. 5: Profil amenajat


La capete vor fi prevãzute:• plantarea versantului de debleu

ºi rambleu cu arbori specifici zonei,cu rãdãcini puternice, creºtere rapi-dã ºi evapotranspiraþie mare;

• zid de sprijin de 45 m lungime,din beton armat, fundat pe coloanecu diametru de 800 mm ºi lungimede 10 m;

• drenuri de asanare a corpuluidrumului, amplasate din 5 m în 5 m,cu lãþimea de 1 m ºi adâncimea de2,5 m, amplasate între elevaþia zidu-lui ºi marginea dalelor de beton;

• refacerea structurii rutiere pe olungime de 40 m;

• parapete de siguranþã metalice,pe o lungime de 50 m.

CONCLUZIIPentru elaborarea soluþiilor de con-

solidare la alunecãrile de teren, chiarºi pentru cele de suprafaþã, estefoarte importantã la identificarea cuexactitate a planului de alunecare ºifolosirea în analizã a parametrilorreziduali ai caracteristicilor pãmântu-lui. Verificarea la stabilitate a versanþilorpe care se dezvoltã alunecãri activedevine o necesitate, chiar dacã îm-pingerea pãmântului este preluatã

corespunzãtor de elemente de spri-jinire clasice.

BIBLIOGRAFIE1. SREN 1997-1:2006, Eurocode

7. Geotechnical Investigation, 2006;2. A. STANCIU, I. LUNGU, Fun-

daþii, Ed. Tehnicã, Bucureºti, 2006;3. A. POPA, N. ILIEª, C. CHIO-

REAN, Utilization of analytical methodsin slope stability and consolidation,Proc. of 14th Danube-European Con-ference on Geotechnical Engineer-ing „From Research to Design inEuropean Practice“, Iunie 2 - 4 2010,Bratislava, Slovakia, 2010;

4. Geotechnical software suiteGeo 5, User’s guide, 2010;

5. Expertizare sectoare de dru-muri afectate de alunecãri de teren,Iunie 2009;

6. BSI 1377 - 1:1990, Methods oftest for soils for civil engineering pur-poses. General requirements andsample preparation, British StandardsInstitution, 1990;

7. O. C. MUREªAN, N. ILIEª.A. POPA - Consolidation of one activelandslide. Proc. of l Ith InternationalScientific Conference VSU’ 2011,2-3 Iunie 2011, Sofia, Bulgaria, 2011. �

Fig. 6: Soluþia de consolidare


Aspecte caracteristice ale structurii pãmânturilor ing. Smaranda CRISTESCU - SC Badros SRL

prof. univ. dr. ing. Marin MARIN - Universitatea Tehnicã “Politehnica” din Timiºoara, Facultatea de Construcþii,Departamentul de Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

dr. ing. Maria ªTEFÃNICÃ - INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureºti

PÃMÂNTURILECA SISTEME REOLOGICE

Pãmânturile, ca sisteme reologice,sunt condiþionate mai ales de struc-tura lor, de rãspunsul la diferite tipuride solicitãri în anumite condiþii detemperaturã ºi de presiune ale me-diului ambiant, ca ºi de istoria lor subacþiunile încãrcãrilor aplicate.

Aceste considerente implicã dez-voltarea unei teorii structurale apãmânturilor, bazatã pe natura rigidãºi vâscoelasticitatea legãturilor dintreparticule, caracterizatã de eteroge-nitãþi ºi anizotropii accentuate (fig. 1).

Structura lamelarã a argilelor Structura lamelarã a argilelor pre-

cum ºi caracterul puternic hidrofilexplicã proprietãþile lor de contracþie- umflare, ca ºi plasticitatea caracte-risticã. În naturã pot exista diferitemoduri de aranjare a particulelor deargilã, care pot fi reduse simplificatla trei poziþii: faþã - faþã, faþã - muchieºi muchie - muchie (fig. 2).

În afara înveliºului de apã legatãse gãseºte apã liberã. Apa este adsor-bitã pe suprafaþa particulei de argilãprintr-un mecanism de adsorbþie posi-bil explicat în figura 3.

Structura complexã a pãmânturilor Masivele de pãmânt naturale au,

de obicei, o structurã complicatã,cuprinzând atât diverse tipuri de par-ticule de argilã, cât ºi particule

elastice, ca praf sau nisip. Pãrþile dincare este compusã structura se potdenumi unitãþi structurale ºi sunt for-mate din câteva particule, de obiceide acelaºi timp mineralogic, numite

Pãmânturile se considerã medii disperse polifazice cu structurã complexã, având capacitatea de rezis-tenþã ºi de deformare a legãturilor dintre particule mult mai redusã decât a granulelor componente.

Aceste considerente implicã dezvoltarea unei teorii structurale a pãmânturilor, bazatã pe natura rigidãºi vâscoelasticã a legãturilor dintre particule, caracterizatã de eterogenitãþi ºi anizotropii accentuate.

Prezentãm, în continuare, structuri ale diferitelor tipuri de pãmânturi.

Fig. 1: Structura complexã a pãmânturilor

Fig. 2: Legãturi între particulele de argilã Fig. 3: Mecanisme posibile de adsorbþie a apei de cãtre argilã: a - legãturi de hidrogen; b - ioni hidrataþi;

c - atracþie prin osmozã; d - atracþia dipolilor (dupã Mitchell, 1976)


domenii. Acestea sunt legate împre-unã în pachete, putând funcþiona camatrice pentru particulele elastice, închip de conectori între ele sau caaglomerãri, ca particulele de praf,dupã cum rezultã din figura 4.

Prin aglomerarea pachetelor ºi aparticulelor elastice se formeazãagregatele. Organizarea structurii, res-pectiv gradul de orientare care depindede bilanþul forþelor de atracþie ºirespingere, trebuie privitã atât lanivelul particulelor din intervaluldomeniilor (orientare de ordinul doi),cât ºi la nivelul pachetelor ºi agre-gatelor (orientare de ordinul întâi).

În figura 5 se aratã o reprezen-tare schematicã a sistemului derecunoaºtere a structurii, dupã ori-entãrile de ordinul întâi ºi doi.

Modul de comportare global alargilei, în funcþie de orientãrile deordinul întâi ºi doi este prezentat înfigura 6. Se remarcã faptul cã, îndecursul timpului, în pãmânturileargiloase se formeazã unele legãturide cimentare, datorate carbonaþilorsau oxizilor precipitaþi din soluþii,alcãtuind punþi rigide între elemen-tele structurale. De asemenea, potsã aparã legãturi datorate materiilororganice.

În pãmânturile argiloase existãtrei tipuri principale de discontinu-itãþi: spaþii între particulele de argilãdintr-un domeniu, numite micropori,spaþii între unitãþile structurale,numite pori ºi discontinuitãþi bidimen-sionale, numite fisuri (fig. 7).

Porii dintre unitãþile structurale auo formã neregulatã ºi pot fi acoperiþicu un strat de argilã orientatã, deli-mitând pachetele. În interiorul porilorapa circulã liber doar sub influenþagravitaþiei ºi a forþelor capilare.Structura porilor în masivele depãmânt argiloase se pune în evi-denþã în figura 8.

În interiorul unitãþilor structuraleexistã ºi micropori cu legãturi dis-continue ºi neregulate cu porii încare apa este legatã prin forþe deadsorbþie.

Fisurile apar ca urmare a unorstãri de eforturi care au acþionatdupã formarea masivelor de pãmânt.Acestea se pot datora eroziunii dife-renþiate, curgerii lente sau proce-selor de contracþie - umflare a argileiîn contact cu apa. Toate aceste pro-cese duc la fisurarea masivelor de

Fig. 4: Reprezentarea schematicã a elementelor structurale: a - domenii (a1 - parþial orientate;a2 - orientate); b - pachete (b1 - conectori; b2 - aglomerãri neregulate; b3 - aglomerãri regulate;

b4 - punþi; b5 - matrice argiloasã)

Fig. 5: Reprezentare schematicã a sistemului de recunoaºtere a structurii (dupã Yong, Warkentin, 1975)

Fig. 6: Caracterizarea structurii argilei (dupã Yong, Warkentin, 1975)



pãmânt, provocând procese de alte-rare a argilei, iar depunerea dife-ritelor sãruri îi pot modifica radicalstructura.

Dupã modul de aranjare a parti-culelor din masivele de pãmânt sedeosebesc structuri granulare, înfagure ºi floculare (fig. 9). Structuraflocularã este specificã particu-lelor fine ºi foarte fine (<0,005 mm),la care, datoritã dimensiunilor redu-se, forþele gravitaþionale nu deter-minã sedimentarea particulelor. Suntdeterminante forþele de respingere,de naturã electrostaticã. Micºorareaacestor forþe sau micºorarea dis-tanþei dintre particule, prin evapo-rarea apei, face sã predomine forþelede atracþie, particulele asociindu-seîntre ele, dând naºtere floculelor.Acestea se asociazã între ele, subacþiunea gravitaþiei, iar procesul însine se numeºte floculare sau coa-gulare.

Structura flocularã este specificãpãmânturilor sedimentate în bazinecu apã sãratã, favorizând asociereaparticulelor prin contacte feþe -muchii (fig. 10). Feþele fiind încãr-cate negativ, iar muchiile pozitiv, seproduce o bipolarizare a particulelor.

În bazinele cu apã dulce, forþelede respingere sunt predominante iarparticulele se depun pe fund indivi-dual prin procesul de peptizare.Acestea se aranjeazã faþã - faþã,determinând o structurã de tip dis-pers (fig. 10, b).

Sunt posibile, de asemenea, struc-turi floculare de tip muchie - muchie(fig. 10, b) sau structurã flocularã-agregatã, cu contacte faþã - muchieºi muchie - muchie (fig. 10, c). Prinaceste modalitãþi de alipire a parti-culelor rezultã o structurã foartedeformabilã, la care disiparea acþiu-nilor în masa ei nu se mai faceprin contact intergranular, ci prin

Fig. 9: Tipuri de structurã a masivelor de pãmânt: a - flocularã; b - în fagure; c - granularã

Fig. 8: Secþiuni subþiri prezentând structura porilor:a - por acoperit cu argilã orientatã mãrginind pachete neorientate; pori mici în interiorul pachetelor;

b - particule de nisip legate prin conectori de argilã orientatã;c - unitate structuralã mai mare (aglomerat) limitat de pori mari; pori mici în interiorul unitãþii

Fig. 10: Reprezentarea schematicã a structurilor floculare ºi disperse

Fig. 7: Microporii ºi porii structuriidepozitului de argilã




Hale metalicecu structurã autoportantã

Din 2009, în profilul societãþii a fost încorporatã ºiproducþia de hale metalice cu structurã autoportantã(semirotunde). Halele autoportante sunt recomandatepentru aplicaþiile care necesitã suprafeþe foarte mari,fiind ideale în special pentru centre mari de depozitaresau de producþie, oferind 100% spaþiu interior util.

Destinaþii• hale industriale;• ateliere;• centre de producþie;• spaþii comerciale;• centre de depozitare mãrfuri generale;• depozite pentru cereale;• depozite militare;• spaþii de parcare deschise, garaje, hangare;• sãli de sport (inclusiv pentru acoperirea piscinelor

de mari dimensiuni);• ferme de animale;• alte clãdiri cu regim normal de temperaturã ºi umiditate.

Avantajele halelor metalice autoportanteSunt ieftine, uºor de dimensionat ºi de executat. Sunt

reciclabile, uºor de ventilat ºi de rãcit pe timpul verii. Potavea o sumedenie de utilizãri practice: de la hale de pro-ducþie sau depozite pentru cereale, pânã la utilizarea cagaraje ºi hangare de orice dimensiuni pentru avioanesau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde) sunt exe-cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la recea tablei din oþel, cu grosimi diferite, protejatã împotrivacoroziunii (galvanizatã, aluzincatã sau vopsitã în câmpelectrostatic). Avantajele faþã de construcþiile realizatecu tehnologii clasice (structura de rezistenþã din profilemetalice, cãrãmidã, beton sau lemn) sunt:

• nu au structurã de rezistenþã pentru susþinereaacoperiºului: stâlpi ºi ferme; asigurã, deci, maximum despaþiu util raportat la suprafaþa construitã;

• pot avea deschideri foarte mari, de peste 25 metri,

înãlþimea acoperiºului de 15 metri ºi lungimi nelimitate;

• au costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu

construcþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;

• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele cli-

entului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-

sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii

perimetrale, neizolate sau izolate.�

SALT COM Slobozia s-a înfiinþat în anul 1994 ºi pânã în prezent, a abordat lucrãri diverse de proiectareºi construcþii montaj: construcþii ºi modernizãri de sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentruagenþi economici, lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat, care asigurã executarea delucrãri de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial de calitate.


înveliºurile de apã din jurul parti-culelor sau dintre lanþurile de parti-cule (fig. 11).

Deformabilitatea structurii depinde,însã, ºi de posibilitãþile de eliminarea apei din interiorul floculelor, astfelîncât deformaþiile sunt de lungãduratã dupã încãrcarea structurii.

În cazul acþiunilor dinamiceexistã posibilitatea distrugerii legã-turilor structurale ale sedimentuluiproaspãt format, numit gel, ºi trecerealui într-un lichid vâscos, numit sol, cuscãderea corespunzãtoare a rezis-tenþei la forfecare (fig. 12). Aceastã

proprietate reversibilã a unor pãmân-turi, de a trece din gel în sol ºirespectiv din sol în gel fãrã niciomodificare de volum sau umiditate,se numeºte tixotropie.

În concluzie, stabilitatea ºi rezis-tenþa structurilor floculare este deter-minatã de legãturile dintre particule,adicã de forþele de atracþie, numitegeneric coeziune. Ca urmare, acestestructuri se asociazã pãmânturilorcoezive, respectiv argilelor.

Structura mixtã. De fapt, struc-turile prezentate sunt oarecum idea-lizate, deoarece în naturã coexistãtoate dimensiunile de particule,inclusiv cele coloidale (< 0,001 mm).De regulã, predominã o anumitã ca-tegorie de dimensiuni, determinândprocese specifice de sedimentarepentru fiecare tip de structurã înparte, rezultând, în final, o structurãmixtã. O astfel de structurã esteconstituitã din nisip, care creeazãstructura propriu-zisã ºi argila colo-idalã (<0,25 μ), care în prezenþa apeideterminã o lubrifiere a contactelorintergranulare, ºi o reducere impor-tantã a capacitãþii portante (fig. 12). STRUCTURA SEDIMENTELOR EOLIENE

Un alt tip de structurã îl reprezintãsedimentele eoliene (loessurile),rezultate prin depunerea particulelorreduse, purtate de vânt, în zona destepã, cu nivel de precipitaþii scãzut.La contactele intergranulare aparforþe de frecare relativ mari în raportcu forþele gravitaþionale ºi prinaceasta se determinã o structurãsubîndesatã, caracterizatã prin exis-tenþa unor macropori vizibili cu ochiulliber (fig. 13). Prin precipitarea sub-stanþelor coloidale ºi cristalizareaaltor substanþe, la contactele inter-granulare se nasc forþe de legãturãintergranulare care rigidizeazã struc-tura ºi îi conferã rezistenþe mecaniceapreciabile. În cazul inundãrii, aceastãstructurã se prãbuºeºte sub acþiu-nea sarcinilor exterioare, ca urmare aslãbirii prin umezire a gelului de silice.

SENSITIVITATEA PÃMÂNTULUI Sensitivitatea pãmântului se defi-

neºte ca

adicã raportul între rezistenþa lacompresiune cu deformare lateralãliberã a unei probe de pãmânt netul-burat ºi respectiv tulburat, fãrãmodificarea umiditãþii ºi porozitãþii. Fig. 13: Structura loessurilor

Fig. 11: Transmiterea acþiunilor (a) ºi comportarea tixotropicã (b)

Fig. 12: Structura mixtã a unei argile marine (dupã Casagrande)


În funcþie de valoarea sensitivitãþii,pãmânturile se clasificã astfel:

• nesensitive Sr = 1 • puþin sensitive (cu sensitivitate

micã) 1 < Sr < 2 • cu sensitivitate medie 2 < Sr < 4 - sensitive 4 < Sr < 8 • cu sensitivitate mare 8 < Sr < 16 • cu sensitivitate foarte mare Sr >16 Din examinarea curbelor compre-

siune - tasare, stabilite printr-o încer-care monoaxialã, rezultã influenþamare pe care o are, asupra com-portãrii pãmânturilor, tulburarea struc-turii naturale a acestora. În general,pãmânturile cu structurã naturalã(netulburatã) prezintã rezistenþe maimari decât pãmânturile a cãror struc-turã a fost deranjatã. Prin urmare,este indicat ca, în practicã, sã seevite deranjarea structurii naturale.

Elementele principale care pro-duc deformaþii în masivele de pãmântsunt legãturile dintre particule consi-derate de patru tipuri: rigide, elastice,vâscoase ºi plastice. Deoarecedomeniile de interes practic sesitueazã în stadiul de exploatare,când fenomenele plastice sunt maireduse, se vor lua în considerare,într-o primã aproximaþie, numailegãturile elastice ºi vâscoase.

CONCLUZII ªI RECOMANDÃRI • Pãmânturile compresibile, nesa-

turate, cu schelet rigido - elastic suntalcãtuite din argile fine sau din pra-furi argiloase sau nisipoase, cuincluziuni de substanþe organicecare, datoritã istoriei încãrcãrilor, aucreat legãturi rigide cimentate, for-mând un schelet.

• Pãmânturile compresibile satu-rate, cu schelet rigido – elastic, secomportã complet diferit de prece-dentele. Când începe încãrcareamasivului de pãmânt, eforturile suntpreluate atât de schelet, cât ºi deapa din pori. Datoritã presiunii, apaîncarcã ºi materialul de umpluturã,astfel cã în ambele existã aceeaºistare de tensiune. Dar starea de ten-siune din schelet este mai mare,acesta fiind mai rigid.

• Pãmânturile compresibile nesa-turate, fãrã schelet rigido – elastic,sunt, în mare mãsurã, de naturãeolianã. La aceste pãmânturi o partedin particule au în jurul lor o peliculãde apã adsorbitã, cu grosimea maimare sau mai micã, în funcþie deistoria încãrcãrilor sau de condiþiilede genezã, deci între aceste parti-cule sunt legãturi vâscoase.

• Pãmânturile compresibile satu-rate fãrã schelet rigido - elastic, auspre deosebire de situaþia ante-rioarã, toate particulele înconjuratede filme de apã adsorbitã, de diferitegrosimi ºi legate mai slab sau maiputernic între ele.

BIBLIOGRAFIE 1. CRISTESCU, N. [1992] „Reo-

logia rocilor”, Bucureºti;2. GOLDSTEIN, M.N. [1971] „Pro-

prietãþile mecanice ale pãmântu-rilor”, Moscova;

3. SUKLJE, L. [1988] „Rheolo-gial aspects of Soil Mechanics”,London;

4. TODORESCU, A. [1986] „Reo-logia rocilor cu aplicaþii în minerit”,Editura Tehnicã, Bucureºti;

5. TÎTOVICI, N. A., ZERETKI,Y.K. [1967] „Prognoza vitezei detasare a fundaþiilor”, Moscova;

6. VAICUM, AL. [1978] „Studiulreologic al corpurilor solide”, EdituraTehnicã, Bucureºti;

7. VYALOV, S.S. [1985] „Plasti-city and creep of cohesive medium”.Proceedings of International Confe-rence of Soil Mechanics, Montreal. �


Autostrada Bucureºti - Ploieºti - BraºovPÂNÃ AZI AR FI FOST GATA! CINE O ARE PE CONªTIINÞÃ?

NOTÃ DE PREZENTARELA O CONFERINÞÃ DE PRESÃ A ARACO

ÎN TRIMESTRUL I – 2005Autostrada Bucureºti - Braºov

face parte din programul de guver-nãmânt elaborat în ianuarie 2005 ºidin programul naþional de con-strucþie a unei reþele de drumuri ºiautostrãzi, definit prin Planul deAmenajare a Teritoriului Naþional,aprobat prin Legea 71/1995. De ase-menea, autostrada Bucureºti - Braºovface parte din Coridorul IV TransEuropean asigurând legãtura Capi-talei spre Transilvania, cu staþiunileturistice de pe Valea Prahovei ºidesigur, cu Braºovul. Autostrada areo lungime de 174 km. Pe primii40 km (din Bucureºti pânã în dreptullocalitãþii Dumbrava - la sud dePloieºti), are un sector comun cuautostrada spre Moldova, pe traseulBucureºti – Albiþa, care face partedin Coridorul IX Trans European.

Situaþia actualãCuloarul în care se dezvoltã

autostrada este deservit, în prezent,de drumul naþional nr. 1 pe sectoruldintre Bucureºti ºi Braºov, drum careeste unul dintre cele mai aglomeratede pe reþeaua de drumuri naþionale.Conform recensãmântului din anul2000, volumele de trafic de pe acestsector variazã între 10.000 ºi 50.000de vehicule pe zi. Din aceastãcauzã, pe foarte multe dintre sec-toarele acestui drum capacitatea decirculaþie este depãºitã sau va fidepãºitã în viitorul apropiat.

Traseul poate fi împãrþit în maimulte sectoare caracteristice.

Primul este Bucureºti - Ploieºti.Pe acest sector sunt, în prezent,4 benzi de circulaþie, având, aparent,o capacitate mare de circulaþie.Deoarece pe circa 60% din lungimeasa drumul traverseazã localitãþi ºieste solicitat de un volum mare detrafic (între 25.000 ºi 50.000 devehicule/zi), circulaþia nu se desfã-ºoarã fluent ºi în condiþii de sigu-ranþã.

Pe sectorul Comarnic - Predeal -Braºov, DN1 are numai douã benzi,se desfãºoarã în zonã montanã, tra-versând numeroase localitãþi. Volu-mele mari de trafic care utilizeazãacest sector de drum au condus ladepãºirea capacitãþii de circulaþie,blocajele fiind foarte numeroase,indiferent de ziua sãptãmânii sauanotimp.

Condiþiile de circulaþie de peDN1, în comparaþie cu alte sectoarede drum, precum ºi poziþia strate-gicã, de „placã turnantã“ a acesteilegãturi rutiere, în contextul celordouã coridoare de transport PanEuropene IV ºi IX, fac absolut nece-sarã construcþia unei autostrãzi perelaþia Bucureºti - Braºov prinPloieºti. Având în vedere nivelul detrafic existent pe sectorul Bucureºti -Braºov (peste 15.000 vehicule fizi-ce/zi), în conformitate cu prevederileOrdinului Ministrului Transporturilornr. 46/1998 elaborat ca anexã laOrdonanþa de Guvern 43/1998,

acest sector de drum se încadreazãîn clasa tehnicã nr. 1 - care impunerealizarea unei autostrãzi.

Principalele avantaje generate deexistenþa, pe acest sector, a uneiautostrãzi, faþã de existenþa numai aunui drum naþional, sunt:

• infuzie de capital (peste 1,5 mld.euro) în industria construcþiilor;

• dezvoltarea economicã ºi soci-alã a zonelor traversate;

• crearea a peste 15.000 de locuride muncã directe, în perioada deconstrucþie ºi circa 250 de locuri demuncã, în perioada de exploatare(operare), precum ºi circa 40.000 deoameni în industria orizontalã;

• îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþãa locuitorilor zonelor traversate, prindiminuarea traficului de pe drumulnaþional ºi transferarea acestuia peautostradã;

• economii pentru utilizatorii rutieri,cifrate la circa 150 milioane deeuro/an;

• siguranþã sporitã în exploatareºi diminuarea numãrului de acci-dente de circulaþie cu peste 60%.

Amintiri pentru viitor!Puþini dintre eminenþii noºtri constructori îºi gãsesc timp în afara exercitãrii profesiei sã lase în urma lor

nu numai edificii economice ºi social-culturale ci ºi lucrãri literare cu tâlc. Unul dintre aceºtia este ºi ing.Alexandru Dobre, care printr-o cuprinzãtoare analizã a ceea ce s-a petrecut dupã 1990 în acest sector dinamical economiei naþionale a surprins ºi cuprins în lucrarea sa „Constructori ai secolului XX“ date ºi fapte pe carenu trebuie sã le uitãm. Cartea a fost prezentatã de curând ºi de publicaþia noastrã. Pe parcursul timpului vominsera ºi noi în paginile Revistei Construcþiilor unele dintre aceste considerente cuprinse în lucrare.

Iatã, în acest numar ne vom referi la istoria ºi descrierea proiectului Autostrada Bucureºti - Braºov.


Forma de organizare a finanþãriiexecuþiei, exploatãrii ºi întreþinerii

Þinând seama de avantajele sis-temului de finanþare prin parteneriatpublic - privat (PPP) de concesiune,CNADNR a aplicat prevederileOrdonanþei nr. 16/2002 privind con-tractele de parteneriat public - privat,completate cu prevederile Ordo-nanþei 15/2003 ºi HG 625/2002 deaprobare a normelor metodologicede aplicare a OG 16/2002. În acestsens, a lansat procedurile de achi-ziþie prin acest sistem, publicând înpresã anunþul de intenþie pentru sec-toarele Bucureºti - Ploieºti, Comar-nic - Predeal ºi Predeal - Braºov.

În urma publicãrii, documentul ata-ºat a fost cumpãrat de peste 15 soci-etãþi internaþionale cu experienþã îndomeniul investiþiilor rutiere. Dupãpreselecþie au rãmas 11, iar 3 dintreele - Vinci, Strabag ºi Ashtrom -urmau sã încheie contracte cu statulromân, într-un sistem de parteneriatpublic - privat, care înseamnã con-strucþie, operare, transfer, deci inclu-siv concesiune pentru o perioadã de30-49 de ani.

LUCRÃRILE NU AU ÎNCEPUT!Autostrada Bucureºti - Braºov

ar fi putut fi terminatã pentru cã:Autostrada spre Braºov a fost

foarte bine pregãtitã pentru începere,încã din anii 2003 - 2004.

Era o perioadã de demarare arelansãrii economice, de stabilizarea inflaþiei ºi cel mai important, traficulfiind destul de mare (peste 40.000vehicule etalon/24 ore), lucrarea erabancabilã ºi deci, interesantã pentruinvestitorii serioºi. Deoarece oasemenea lucrare, mai ales întreComarnic ºi Braºov, implica oinvestiþie foarte mare, de peste10 milioane de euro/km, nu sepunea problema sã se facã altfel,decât într-un parteneriat public - privat.

Toate cele 3 contracte de PPP aufost negociate ºi acceptate de autori-tatea publicã. În plus FMI a experti-zat cele 3 contracte. În urma analizeiefectuate s-a stabilit cã firma Stra-bag a prezentat un contract care

corespunde principiilor PPP. S-arecomandat, totodatã, ca pentruacest contract sã se facã un calcul alcosturilor de proiect ºi al costuluicomparativ de referinþã.

Pentru auditul tehnic, economicºi financiar au fost selecþionate, înurma unei licitaþii internaþionale,firmele ING BANK ºi ATKINS.

Raportul de analizã prezentatcertificã justeþea contractelor nego-ciate, menþionând:

• contractul negociat cu firmaStrabag are costurile de proiect maimici decât costul comparativ dereferinþã;

• se recomandã semnarea con-tractului;

• întârzierea începerii lucrãrilorde construcþie a autostrãzii pe sec-torul Bucureºti - Ploieºti duce lapagube ale utilizatorilor, respectivale statului român, de circa 50 demilioane de euro anual.

Obligaþiile statului românÞinând seama de negocierile

purtate ºi de prevederile contractelorde PPP, obligaþia imediatã a statuluiromân era de a pune la dispoziþiacompaniei de proiect terenurilepentru construcþie, prin efectuareaexproprierilor pentru întreaga lungi-me a traseului autostrãzii, celelalteactivitãþi: organizare de ºantier, con-strucþie, operare pe timp de 20 deani ºi predarea cãtre statul român,rãmãnând în sarcina companiei deproiect.

Acþiuni imediate• Analiza, de cãtre Ministerul de

Finanþe, a documentaþiei de contractnegociatã de Ministerul Transpor-turilor, Construcþiei ºi Turismului ºisemnarea acestuia.

• Prezentarea, cãtre GuvernulRomâniei, a documentaþiei pentruanalizã ºi însuºire.

• Începerea operaþiunilor de con-strucþie planificatã pe 3,5 ani.

N.B. Acest material a fost inspiratde studii fãcute de oameni calificaþi,cu mare experienþã si cu gânduricurate.

ªANSA SAU, MAI PRECIS, NEªANSAAUTOSTRÃZII CÂMPINA - BRAªOV

Apreciez cã noua putere instalatãla cârma þãrii în 2005 a gestionatdestul de neinspirat aceastã pro-blemã. Hotãrârea privind aceastãautostradã s-a luat în anul 2005,când putem enumera urmãtoareleevenimente - toate distructive:

• investitori foarte serioºi au fostsiliþi sã plece din România subdiferite pretexte;

• s-au incriminat argumente false,cum cã legea noastrã privind parte-neriatul public - privat nu e destul deeuropeanã;

• s-a reclamat folosirea unei legiunice europene a parteneriatuluipublic - privat, dar o asemenea legenu a existat ºi nici nu existã.

Reprezentanþi ai Comisiei Europeneau declarat deschis cã nu au fãcutnicio recomandare privind nivelultaxelor de autostradã.

• Nu au fost contestaþi posibiliisemnatari de contracte - Vinci, Stra-bag, Altsrom - dimpotrivã!

• S-a fãcut, de cãtre instituþiifinanciare, verificarea ofertelor celor3 firme înainte de încheierea con-tractelor.

• S-a apreciat justeþea estimãrilorfinanciare.

• S-a apreciat cã ar fi un modelde seriozitate pentru aceastã zonã alumii ºi nu s-a recomandat sã nu seîncheie contracte cu firmele mai susamintite.

A FOST GAFA ÎNCEPUTULUIDE SECOL XXI A ALIANÞEI DA

A urmat o a doua gafã la fel demonumentalã: verificãri timp de unan de zile ale contractului cu Bechtelpentru autostrada Transilvania, verifi-care încheiatã cu preluarea proiec-tãrii din sarcina constructorului, subnaiva mulþumire cã a redus costurilecu suma de 115 milioane euro.Pãguboasã aceastã fãcãturã care adat apã la moarã lui Bechtel sãjudece el soluþiile tehnice, sã punã el



condiþia a tot felul de reglementãriinternaþionale în faþa alor noºtri, faptcare a condus la circa 2 aniîntârziere, timp în care preþul expro-prierilor a explodat, iar Bechtel aîncasat mulþi bani prin avocaþi:preaviz pentru plata întârziatã, pen-tru nepredarea terenului liber deorice sarcini º.a.m.d.

În anexa acestui articol, se vedecã, de fapt, autoritãþile acelor ani(2005-2006), au bâlbâit luarea uneidecizii privind începerea autostrãzii.

În momentul când scriu acesterânduri, cred cã, dacã aceastãautostradã nu se construieºte eta-pizat, dupã propunerea Vinci din2004, nu vom avea autostradaComarnic - Cristian nici în anul 2017.

Semnalele presei din anii 2005-2006 aratã care a fost (sau care nu afost) strategia construcþiei de auto-strãzi în România.

Se observã cã, începând din lunaaprilie 2005 ºi pânã în anul 2008,Guvernul Tãriceanu ºi mai târziu,Guvernul Boc, au avut o poziþiedestul de fluctuantã privind stabilireaprioritãþilor în construcþiile de auto-strãzi, neglijând argumentele carefac bancabilã o asemenea con-strucþie, neglijând formele con-sacrate de finanþare, construcþie ºiexploatare în sistem de concesiuneºi de parteneriat public - privat. Înaceeaºi perioadã, aceiaºi guvernanþiau încercat sã dea rãspunsuri launele critici întemeiate, venite înspecial din partea antreprenorilor deconstrucþii dar ºi a presei specia-lizate pe analize economice, rezul-tanta fiind cã acest tronson deautostradã, care s-ar fi putut, practic,autofinanþa, nu a început nici pânãîn ziua de azi.

În destul de multe situaþii, guver-nul Tãriceanu o þinea una ºi bunã cãface numai coridorul IV ºi nuBucureºti - Braºov (punctele 4, 8,14, 19, 21). Guvernul Tãriceanurevine apoi la sentimente mai bune

Anexa: În vârtejul controverselor�� urmare din pagina 61


pentru autostrada Bucureºti - Braºov(punctul 7, 12, 13, 15, 16). ARACOintervine cu argumente (punctele 5,11, 17, 18). Tot ARACO este con-trazis dur ºi fãrã argumente de cãtreguvernanþi (punctul 2 ºi 21). DomnulDãianu propune soluþii fiabile (capi-tolul 22).

Nici nu este de mirare, dacãavem în vedere cã acest proiect afost gestionat de miniºtrii GheorgheDobre, Ludovic Orban, Radu Ber-ceanu, Anca Boagiu, Aurel Novac,Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu ºiaproape de tot atâþia directori gene-rali de la AND.

Revenind la autostrada Bucureºti- Braºov, este esenþialã, dacã esteînþeleasã, etapizarea fãcutã de firmaVinci, în anul 2004, pe care oprezentãm în continuare (vezi foto).

AUTOSTRÃZILE DIN ROMÂNIAPOT FI MAI IEFTINE

Pentru aceasta ar trebui, însã,îndeplinite niºte condiþii:

• voinþa politicã sã nu alterezeargumentele tehnico-financiare laastfel de lucrãri,

• proiectanþii sã fie stimulaþi sãprezinte soluþii tehnice foarte bunedar cu folosire de materiale ºi forþãde muncã româneascã,

• sã se etapizeze lucrãrile, în sen-sul de a se realiza, cu prioritate, cen-turile ocolitoare ale oraºelor cadrumuri expres (4 benzi de circulaþiepe teritoriul viitoarei autostrãzi).

Reporter: Ce aþi vrut sã spuneþicu stimularea proiectanþilor?

Alexandru Dobre: În general,proiectanþii sunt plãtiþi la procentedin valoarea totalã a investiþiei.Proiectanþii sunt ºi ei oameni ºi audorinþa sã câºtige mai mult. Deci aiputea crede cã pot apãrea subiec-tivisme în evaluarea lucrãrilor. Dacãordonatorul de credite gãseºtesoluþii sã stimuleze acele propunericare nu aduc atingere calitãþii ºi prinalte metode cu care proiectantulpoate ieftini pe un kilometru deautostradã, proiectantului sã i seacorde primã de succes.

Reporter: Aþi scris în anul 2005 opledoarie pornitã de la un interviu allui Traian Bãsescu din ziarul Eveni-mentul Zilei.

Alexandru Dobre: Într-adevãr, amscris o pledoarie pentru licitaþiicorecte, transparente, pentru cola-borare cu firme strãine cunoscute ºipentru forþã economicã ºi capacitatetehnicã folosind, în primul rând, ceeace avem în România: forþã demuncã, materiale ºi alte facilitãþi.

Aº vrea sã fac o scurtã referire laacea parte din interviul domnuluiTraian Bãsescu, din ziarul Eveni-mentul Zilei din data de 14 aprilie2005, unde vorbeºte despre con-tractele cu Vinci, Eads, Strabag, însensul cã ele trebuie aduse la niºtepreþuri mai domestice - am traducenoi la niºte preþuri mai mici -folosindu-se facilitãþile pe care piaþaromâneascã le mai oferã încã:

• capacitate de concepþie foartebunã ºi totuºi ieftinã;

• forþã de muncã, necalificatã ºicalificatã, ieftinã;

• folosirea materialelor de con-strucþii ºi a capacitãþilor existente dinRomânia.

Din ce cunoaºtem noi, în ceea cele priveºte pe Strabag ºi Vinci, suntfirme care nu sunt dispuse la com-promisuri. Tratativele cu aceste firmeau fost destul de consistente, foartetransparente ºi ele au fost preselec-tate într-un sistem permis de lege.

Credem cã invitarea acestor firme ladialog ar fi cel mai înþelept lucru,dacã avem în vedere palmaresul ºiseriozitatea lor precum ºi þãrile deunde vin.

Noianul de procese semnalate înziare ºi care sunt pe ordinea de zi aparchetelor ºi tribunalelor în procentde 95%, au avut la bazã licitaþii, lici-taþii care, vedeþi bine, s-au desfã-ºurat dupã lege ºi e foarte greu sãfie contestate, pentru cã ºi cu legeaîn mânã s-au putut truca licitaþii.

Bineînþeles cã noi militãm pentrulicitaþii adevãrate, dupã reguli con-sacrate, care sã nu lase loc la inter-pretãri sau sã creeze condiþia legalãde fraudare.

Guvernanþii de dupã revoluþie nutrebuie sã se considere foarte ima-culaþi pentru cã au cam lãsat deizbeliºte una din ramurile economiei,care a rezistat ºi chiar s-a dezvoltatºi a fãcut ca suflarea româneascã sãþinã capul deasupra apei, mã refer laconstrucþii.

Dupã exemplele istorice ale libe-ralilor - vezi Bratienii - poate ºi libe-ralii de azi, stimulaþi de colegii lordemocraþi, vor înþelege mai bine cãcel mai înþelept lucru este sã valori-fici ºi sã pãstrezi ceea ce ai la tineacasã, chiar dacã pentru acest lucrutrebuie sã apelezi, vremelnic, lacolaborãri ºi cu strãinãtatea.

Etapizarea execuþiei Bucureºti - Braºov



DACÃ MAGHIARII AR FI AVUTO VALE A PRAHOVEI,

AUTOSTRADA AR FI FOST DEMULT GATA!Credeþi dumneavoastrã cã auto-

strada de la Budapesta spre Balatonare mai mult trafic decât la noi? Dece oare Strabag o fi aºa de apreciatla maghiari, iar la noi nu?

Mai punctez o datã cã în Asoci-aþia Românã a Antreprenorilor deConstrucþii sunt oameni puternici,care prin experienþa ºi înþelepciunealor au fãcut propuneri ce se potri-vesc României, în special din punctde vedere financiar: sã se executelucrãri unde trebuie, sã fie dimen-sionate cât este necesar ºi mai ales,sã fie fãcute când trebuie!

Ei nu trebuie trataþi cu aroganþãcum, din pãcate, s-a mai întâmplat.M-aº referi, foarte punctual, la câte-va greºeli ale guvernãrii trecute:

• Ei au desfiinþat noþiunea deîntreþinere a drumurilor (niºte oamenide meserie nu ar fi fãcut acestlucru);

• Lor le-a fost jenã sã foloseascãsoluþii ieftine. Austriecilor nu le estejenã cã, încã de acum 40 de ani,întreþin drumuri din beton (ca la noispre Piteºti) cu Slearyseal (covoarefoarte subþiri de asfalt turnat la rece);

• Noi avem, chiar, soluþie de ief-tinire a autostrãzilor pentru zone cutrafic mai mic, pe exemplul suedezcare, acolo unde nu are trafic, nuface 4 benzi, bandã medianã, bandãde aºteptare ºi altele.

Reporter: A fost cineva fãcutresponsabil pentru aceste gafe?

Alexandru Dobre: La noi respon-sabilizarea este vorbã în vânt. Califi-carea celor care conduc aceste marilucrãri, mari consumatoare de bani,este destul de aproximativã ºi, înconsecinþã, rezultatele noastre nu sepot compara cu ale þãrilor evoluate ºibogate. Ei, bogaþii, lucreazã ieftin,noi, sãracii, lucrãm scump!

Reporter: Ce soluþii întrevedeþi?Alexandru Dobre: La drumuri

naþionale:• sã se stabileascã, într-o lege orga-

nicã, ce trebuie fãcut în acest sector.• sã se facã programe pentru 5 ani

- adevãrate planuri cincinale.• sã se modernizeze ceea ce

avem.• sã se revizuiascã proiectele

chiar ºi pentru lucrãri în derulare:autostrada Bechtel ºi autostradaComarnic - Braºov.

• sã nu se mai vorbeascã deautostrada Bucureºti - Alexandria -Craiova. Este arhisuficient un drumexpres pe modelul drumului Bucu-reºti - Urziceni - Buzãu - Focºani,poate cu mãrirea zonei de urgenþãcu circa 1 metru.

• centurile de ocolire sã nu fieexecutate la profil de autostradã cipe acelaºi model Bucureºti - Buzãu.

• între Comarnic ºi Braºov trebuieacþionat luând în consideraþie pro-punerea firmei Vinci, adicã sã seconstruiascã, în aceastã fazã, numaicalea l a autostrãzii (4 benzi). În acestfel, la terminarea celor 4 benzi decirculaþie, blocajele de circulaþiepentru sãrbãtori de iarnã, sãrbãtoride Paºte, sfârºituri de sãptãmânãvor rãmâne amintiri.

Reporter: Ce pãrere aveþi desprecontractul încheiat de Vinci în anul2010 pentru aceastã lucrare?

Alexandru Dobre: Dacã la sfâr-ºitul anului 2004, firma Vinci a pro-pus o soluþie raþionalã, la încheiereacontractului nou din 2010 cu guver-nul României, împreunã cu firmaAktor din Grecia, au propus o vari-antã foarte scumpã, cu 30 de kilo-metri galerie de tunel. Nu existã niciojustificare pentru aceastã soluþiedeoarece chiar ºi o autostradã sus-pendatã ar conduce la o economiede peste 200 milioane euro faþã decosturile execuþiei unei galerii detunel.

Reporter: Pentru a aplica aceastãsoluþie ce ar trebui fãcut?

Alexandru Dobre: Noua echipãde proiectare trebuie sã analizeze ºiaceasta soluþie, bineînþeles în detaliu,þinându-se cont de posibilitãþi deieºire ºi intrare în autostrada sus-pendatã în locurile stabilite întrucât,în decursul a 3-4 ani, soluþia tehnicãs-a modificat þinându-se cont ºi deavizele date de organele locale ºi deorganismele de mediu, fãrã ca aces-tea sã fie corelate între ele ºi nici curesursele financiare. Se impune caînscrierea în caietele de sarcini pen-tru proiectanþi sã recomande soluþiatehnicã cea mai potrivitã pentruRomânia. Pentru ca aceste condiþiitehnice sã capete tãria de argumenteste necesar ca ele sã fie aprobateîntr-un consiliu tehnico-economic alministerului, în baza legii organicede care am vorbit mai sus. �

Autostrada cu costuri reduse


d i n s u m a rEditorial: Ziua ne… Muncii! 3Constructori care vã aºteaptã:

ERBAªU SA C2METROUL SA C4SOPMET SA 53

PSC sprijinã firmele româneºti sã lucreze ºi pe pieþele internaþionale 4, 5HIDROCONSTRUCÞIA:Domenii de activitate ale companiei. Drumuri ºi poduri 6, 7Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti -Refacere ºi modernizare (II) 8 - 12INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS:Sistemele de asamblare Easy Pump Systemºi Systemblock 14, 15Abordãri noi privind conformarea, calculul ºi alcãtuirea structurilor construcþiilor moderne 16 - 20IRIDEX GROUP PLASTIC: Poliurea –o alternativã modernã pentru protecþia anticorozivã a structurilor metalice 22, 23Situaþie de colaps în infrastructuracriticã industrialã 24BASF: Produsul originalpentru proiectele de izolaþii 25ADEPLAST: Parteneriate puternice pentru modernitate ºi performanþã 26, 27Proiect imobil de birouri „UNICREDIT ÞIRIAC BANK” (V) 28, 29ALUPROF:Noi soluþii pentru îmbunãtãþirea parametrilor sistemelor din aluminiu 30, 31MULTIBETON ROMANIA: Încãlzire prin pardosealã ºi pompe de cãldurã -marcã germanã 34 - 36Proiect ºi soluþii constructive pentru scara din sticlã a unei clãdiri de birouri 38 - 40Clãdire de birouri - Crystal Tower 41KOBER: Lacuri protectoare pentru lemn 42QUALITY CERT: organism de certificare 43Produse pentru pereþi etanºi -TIWODUR – viaþã fãrã moarte 44, 45GEOBRUGG: Protecþie împotriva alunecãrilor superficiale de teren 45Personalitãþi româneºti în construcþii:George (Gogu) CONSTANTINESCU 46, 48, 49Consolidarea unei alunecãri de teren 50, 52, 53ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerie ºi servicii de consultanþã tehnicã 51Aspecte caracteristice ale structurii pãmânturilor 54 - 56, 58, 59SALTCOM: Hale metalice cu structurã autoportantã 57Autostrada Bucureºti - Ploieºti - Braºov.Pânã azi ar fi fost gata!Cine o are pe conºtiinþã? 60 - 64A XXIII-a Conferinþã Naþionalã AICPS 65

Director Ionel CRISTEA0722.460.9900729.938.966

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.9570730.593.260

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

ing. Dragoº Marcuprof. univ. dr. ing. Anatolie Marcuprof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Beleaarh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanuing. Mircea Mironescuº. l. dr. ing. Ovidiu Bogdanprof. univ. dr. ing. Dan Creþuing. Elvira Dumitrescuprof. univ. dr. ing. Marin Marining. Alexandru Dobre

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii ºi InspectorateleTeritoriale, Camera de Comerþa României ºi Camerele deComerþ Judeþene etc.) aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice, programul târgurilor ºiexpoziþiilor etc.

Încercãm sã facilitãm, înacest mod, un schimb de infor-maþii ºi opinii cât mai completîntre toþi cei implicaþi în activitateade construcþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- dublu cretat 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 92 – mai 2013

Documents