citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 68 – martie 2011

Cicã…

Cicã… ar trebui sã se arate încã de peacum primele semne cã primãvara nu-iprea departe. Asta din punct de vedereastronomic, meteorologic ºi, de ce nu, ºi însufletele noastre. La acest ultim aspect separe, însã, cã mai avem de aºteptat even-tualele reuºite ale veºnicelor… speranþe!

Deviza „totul pentru noi ºi partid înorice împrejurare” se aflã nu numai pebuzele dar ºi în calendarul aleºilor carene-au promis… marea cu sarea (nu de laMarea Neagrã) în campaniile electoraleprecedente. Numai în domeniul construcþi-ilor, de exemplu, era o întrecere deºãnþatãîn a prefigura viitorul luminos al infrastruc-turii rutiere, feroviare ºi utilitare, „ceva cen-a vãzut Parisul!“, cum s-ar spune.

Acum, la început de 2011, curg fãrãstânjenealã planuri… diabolice, în lipsabanilor concreþi.

Cine mai existã în România care sã nuºtie ce înseamnã, cel puþin la sfârºit desãptãmânã sau în vacanþe, un drum laBraºov sau la Constanþa?

Mai-marii din Ministerul Transporturilorºi Infrastructurii (de ce ºi „Infrastructurii“când existã ºi Ministerul Dezvoltãrii, n-amînþeles) alocã 65 de milioane euro pentrupunctele negre ale DN1, bani care se vorfolosi pentru amenajãri de treceri depietoni, pasarele, opritoare de vitezã (?),scuaruri, semnalizãri. Când auzi de… opri-toare de vitezã te umflã râsul, ºtiut fiind cãse circulã barã la barã kilometri întregi.

Ca sã nu mai amintim ºi de inutilitateasistemului radar existent pe tot parcursuldrumului Bucureºti – Braºov!

Citind printre rânduri, este clar ºi pentruneavizaþi cã a cheltui 65 de milioane europentru marcaje rutiere, în principal pentruborduri (moda retro borduri „revine”, deci) ºipentru opritoare de vitezã, reprezintã pâr-ghia prin care de la „fericiþii” câºtigãtori delicitaþii se pot primi retur importante beneficii.În cazul de faþã, cu cei 65 de milioane eurospecialiºtii spun cã s-ar putea reabilita 100 Kmde drum naþional.

Încã un exemplu! Pentru fluidizareatraficului, tot de pe DN1, la ieºirea dinBucureºti, s-au plãtit, deja, 14 milioane deeuro numai pentru lucrãrile de consultanþãiar pentru investiþia peisagisticã 600.000 lei,în principal cu plantatul de arbuºti tuia, carecostã 1.800 lei bucata, cea mai mare partedintre ei uscându-se la puþin timp dupãplantare. Afacere, nu glumã, pentru cã,odatã cu primãvara… urmeazã ca în fiecarean, aproape sigur, replantarea. Alþi bani, altãdistracþie!

ªi dacã tot se modernizeazã fãrãîntrerupere infrastructura rutierã, de ce nus-ar moderniza tot pe banii noºtri (care nusunt pentru salarii ºi pensii) ºi parcul autoal unor instituþii de „marcã“ inutile, celpuþin pentru ceea ce fac în prezent.

Recent a apãrut o informaþie cãjudecãtorii CCR (Curtea Constituþionalã aRomâniei) vor opt maºini nou-nouþe, celedin prezent nemaifiindu-le corespunzãtoare.Suma pusã la „bãtaie” pentru aceastãoperaþie ridicându-se la modesta cheltu-ialã de 730.388 de lei din care se vorscãdea sumele obþinute din vânzareavechilor limuzine Volkswagen Passat.

Acum spuneþi ºi dumneavoastrã cedrumuri (ºi mai ales româneºti) au defãcut aceºti sexagenari în afarã de „casã –instituþie ºi retur“ de au nevoie de maºininou-nouþe, performante (model 2011,motor de minimum 140 CP, viteza pe careo pot prinde minimum 150 Km/h!, capaci-tate cilindricã minimum 1.800 cmc, 5 locurietc.). Câtã sfidare ºi neruºinare, nu pentrucine cere ci pentru cine pune la dispoziþiecei 730.388 lei.

Cicã… „obrazul subþire cu cheltuialãse þine”. N-ai drumuri dar ai telegondole!Cea mai recentã inaugurându-se undecredeþi? În „binecunoscuta” staþiune mon-tanã… Vâlcan din judeþul Hunedoara.

ªi ca sã ne reamintim, în timp, o ase-menea performanþã numita telegondolãpoartã, aþi ghicit, culoarea… portocalie, casemn al trecerii prin epoca post-decem-bristã a democrat-liberalilor. Ce neghiobie!

Gurile rele spun cã telegondola va fifolositã în exclusivitate de salariaþii ºi pen-sionarii cãrora li s-au diminuat veniturile în2010, care pe aceastã cale vor… îngurgitanu alimente ºi lichide, ci binefãcãtorul ozondin aerul înãlþimilor! Un câºtig tot existã.Acum, puterea vede þara din gondolã!Suma alocatã ºi cheltuitã pentru o astfel deminune inauguratã de douã ori, o datã deprimar ºi a doua oarã, de… blonda amatoarede… frunze turistice! Suma, deci, este de10 milioane de euro, iar defecþiunile la gon-dolã curg cu nemiluita!

Cicã… s-a generalizat pe verticala ºipe orizontala þãrii ºi… corupþia pentru cã,de curând, cu scop publicitar pentru occi-dentalii lumii UE s-au arestat numai de laun singur punct de frontierã peste 70 deposibili infractori în traficul de þigãri. Chiarnu ºtia nimeni, pânã acum, de un aseme-nea fenomen? Dar, de stupefiante, etno-botanice, trafic de copii ºi prostituate,maºini furate, arme, muniþii etc. se ocupã,totuºi, cineva mai serios pentru a vedea ºialte genuri de corupþie?

Cicã… pentru a „n”-a oarã se vor plãtiarieratele din 2009 ºi 2010 cãtre firmelede stat ºi particulare pentru lucrãrile ºi ser-viciile prestate în aceºti ani, fapt care arduce la salvarea de la faliment a majoritãþiifirmelor din construcþii în primul rând.

Cicã, de asemenea, s-a anunþat decãtre Guvern o creºtere economicã pentru2011 de pânã la 2%!? Sanchi!

Cicã, cicã… cicãlealã. Fãrã… anti-nevralgice!

Ciprian ENACHE

e d ! t o r i a l

ªansa informãrii dumneavoastrã la zi cu cele mai recente noutãþi!1 abonament pe un an – 186 RON

Detalii: ultima paginã a revistei

Director Ionel CRISTEA

0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE

0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE

0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB

0726.115.426

Publicitate Elias GAZA

0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. dr. ing. Adrian Radudr. ing. Victor Popaprof. dr. ing. Ioan Tunsconf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina Procaprof. dr. arh. Mircea Silviu Chiraing. Victoria Baciulect. univ. dr. Mircea Alexe av. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47

Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260

E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20114

Amenajarea hidroenergeticã a râului Siretpe sectorul Cosmeºti-Movileni – C.H. Movileni

„CENTRALA HIDROELECTRICÃMOVILENI“ face parte din „Amenajareahidroenergeticã a râului Siret pe sec-torul Cosmeºti-Movileni“ fiind finalizatãºi pusã în funcþiune în anul 2008.

În 2010 au reînceput lucrãrile laCHE Cosmeºti, prin finalizarea cãreiase întregeºte amenajarea râului Siretpe sectorul Cosmeºti-Movileni.

AMENAJAREA MOVILENI valori-ficã potenþialul hidroenergetic al râuluiSiret în zona localitãþii Movileni, cu ocãdere brutã la NNR de 12,00 m,care s-a realizat prin executarea înamplasamentul Movileni a unui barajprevãzut cu stavile. Barajul asigurã oacumulare de 59 mil. mc de apã ºi undebit de 380 mc/s. Puterea instalatã acentralei este de 36,8 MW iar pro-ducþia de energie electricã care seobþine într-un an hidrologic mediu estede 75,5 GWh/an, contribuind ºi laatenuarea debitelor de viiturã.

CHE MOVILENI a fost prevãzutã,ca amenajare, cu lac propriu, cu cen-tralã în frontul de retenþie. Centralaeste amplasatã spre malul drept iarbarajul în stînga centralei.

Amenajarea Movileni este ampla-satã în albia minorã ºi majorã, peterasa inferioarã a râului Siret. Pemalul stâng al râului se ridicã o terasã

a cãrei diferenþã de nivel la Movilenieste de 20 m iar pe malul drept sedesfãºoarã lunca ºi terasele în treptepe o lãþime de 3-4 km.

ACUMULAREA amenajãrii CHEMOVILENI este amplasatã pe râulSiret între satele Cosmeºti Vale înamonte ºi Ciuºlea pe malul drept (satulMovileni pe malul stâng). Acumulareaeste constituitã din barajul deversor,digul mal drept de limitare a lacului ºidigul mal stîng de închidere a frontuluide retenþie în versant.

Pentru execuþia la uscat a uvrajelorde beton ale nodului hidrotehnic a fostnecesarã realizarea unei incinteetanºe, protejatã cu un batardou dedeviere a apelor (deviere ape faza I).Dupã executarea lucrãrilor în incintã,batardoul s-a demolat, permiþînd tre-cerea apei prin barajul deversor ºi princentralã (deviere ape faza II).

BARAJUL DEVERSOR este de tip„deversor cu prag lat“, cu 7 câmpurideversoare. Deversorul este echipatastfel: patru câmpuri cu stavile seg-ment 16 x 10 m2 ºi trei câmpuri custavile segment cu clapetã 16 x (8,+2,00) m2. Douã deschideri au stavilelecomplet încãlzite, iar alte douã des-chideri au încãlzite numai clapetele.

Soluþia constructivã pentru barajuldeversor este cu ploturi independente,partea deversoare fiind un radier dinbeton cu lungimea de 48 m. În câmpu-rile deversoare rosturile permanentese aflã la 4 m de faþa pilelor (câte douãpe câmp). Pilele au grosimea de 4,00 mºi servesc pentru susþinerea stavilelor,fixarea batardourilor, adãpostirea meca-nismelor de acþionare a stavilelor,susþinerea grinzilor pentru macarauaportal ºi a podului care face legãturaîntre cele douã maluri. Debitul evacuatprin deversor este trecut prin disipa-torul de energie care are lungimea de57,0 m, continuat cu o risbermã fixã ºiuna mobilã de 40,0 m.

DIGURILE ACUMULÃRII reali-zeazã închiderea în versantul malstâng al frontului de retenþie, limitarealacului pe malul drept ºi apãrarea unorlocalitãþi la coada lacului Movileni.

Digurile sunt de tip omogen, cumascã de etanºare din pereu de betonarmat ºi etanºate în profunzime cuecran din beton (tip Kelly) acolo undeînãlþimea coloanei de apã este maimare de 5,00 m; în zona cu coloanade apã mai micã de 5,00 m s-a execu-tat un pinten din beton pe care sprijinãpereul din beton armat.

Râul Siret, în aval de localitatea Bacãu, cuprinde urmãtoarele amenajãri hidroenergetice aflate în funcþiune:CHE Galbeni, CHE Rãcãciuni, CHE Bereºti, CHE Cãlimãneºti-Vrancea ºi CHE Movileni.

Pe sectorul cuprins între afluentul Trotuº (în aval de localitatea Adjud) ºi confluenþa cu râul Prut, se maipoate valorifica potenþialul hidroenergetic al râului Siret, prin amenajarea urmãtoarelor lucrãri hidroenergeticede specialitate: CHE Adjud, CHE Cosmeºti, CHE Suraia ºi CHE Vadu Roºca.

ing. Maria OANCEA

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2011 5

Materialul de umpluturã pentru digurieste „balastul“ extras din cuveta lacului.Prezenþa în fundaþia digurilor a nisipu-rilor fine, potenþial lichefiabile la seis-micitate ridicatã a amplasamentului, afãcut necesarã înlocuirea acestui stratde nisip cu balast (în cazul stratului denisip subþire) ºi executarea de bretele înamprizã care fac legãtura cu pinteniidrenanþi din balast executaþi la piciorultaluzelor amonte-aval ale digurilor (încazul straturilor de nisip groase).

Lungimea totalã a digurilor - 13.180 mcu un volum de 1.962.200 mc excavaþii,4.115.000 mc umpluturi, 325.000 mcprism drenant, 85.565 mc beton,103.860 mp etanºare, 20.500 mc argilã,135.520 mp peree beton, 23.450 mpamenajare ºi înierbare taluze exteri-oare, 115.438 ml etanºare rosturi.

Racordul digurilor cu construcþiiledin beton din frontul de retenþie s-afãcut cu ziduri laterale din beton armat.

Pentru colectarea debitelor apelorde infiltraþie prin diguri, a debitelor dinprecipitaþii, a celor subterane din pânzafreaticã ºi a debitelor din afluenþii Sire-tului (care în condiþiile amenajãrii acu-mulãrii nu au putut fi colectaþi în lac)s-au executat canale de drenaj ºicolectare a torenþilor situaþi pe parteaexterioarã lucrãrilor (contracanal dig).

Între canalul de colectare-drenaj ºibaza digurilor s-a pãstrat o bermã

de 6,00 m lãþime, necesarã pentruintervenþii, întreþinere ºi circulaþie.Contracanalul debuºeazã în aval debaraj-uzinã.

Centrala este amplasatã în frontulde retenþie, adiacent barajului, în par-tea dreaptã a acestuia. Din conside-rente tehnologice (condiþii impuse deechipamente) s-a ales soluþia de ali-niere cu barajul (aceeaºi aliniere pentrupod ºi macaraua caprã). Totodatã, s-aþinut cont de condiþiile dificile de fun-dare (argilã) ºi de seismicitatea ridicatãa amplasamentului (zona Focºani fiindrecunoscutã pentru manifestãri seismice).

Centrala s-a proiectat ºi executatmonobloc, cu lungimea de 76,47 m ºilãþimea de 40,80 m. Accesul se facede pe platforma exterioarã de montaj,dimensionatã astfel încât sã permitãmanevrele trailerului.

Principalele pãrþi ale centralei sunt:blocul centralã, blocul montaj (cu olungime de 18,60 m, permiþând folo-sinþa comunã cu barajul a urmãtoarelorutilitãþi: cãile de rulare ale macaraleicaprã la cota prizei; ºoseaua pestenodul hidrotehnic, ecranul definitivamonte), bazinul de liniºtire, staþia de110 kV.

Lucrãri organizare de ºantier(tehnologice ºi colonii muncitoreºti),cu caracter provizoriu, sunt amplasateîn raza localitãþii Ciuºlea.

Linii electrice de racordare lasistem. Transportul energiei se faceprintr-o LEA 110 kV de 9,00 km pânãla staþia de transformare 110/20 kVTecuci (existentã).

LEA 20 kV pentru alimentareaserviciilor proprii se racordeazã la LEA20 kV existentã Tecuci-Movileni.

Drumuri de legãturã. Drumul deacces la barajul Movileni s-a racordatla DJ 204 G Garoafa-Rãchitosu-Ciuºlea,printr-un drum existent dar modernizatde 3,8 km (prin localitatea Ciuºlea) ºiunul nou de 3,0 km între satul Ciuºleaºi Barajul Movileni.

Drumul de legãturã la malul stângface racordul între barajul Movileni ºiDJ 252. Se asigurã, astfel, legãturaîntre DJ 204 G ºi DJ 204 E de pe maluldrept, cu DJ 252 de pe malul stâng.Lungimea drumului este de 2,1 km.

Pe întreaga duratã de execuþiea investiþiei „AMENAJARE HIDRO-ENERGETICÃ A RÂULUI SIRET PESECTORUL COSMEªTI-MOVILENI –CH MOVILENI” executantul SCHidroconstrucþia SA Bucureºti,prin Sucursala „Moldova“ Bacãu, abeneficiat de asistenþa tehnicã per-manentã ºi competentã a investito-rului SC Hidroelectrica SA Bucureºti,prin Sucursala Hidrocentrale „Bistriþa“Piatra Neamþ.

Împreunã cu dumneavoastrã, viitorii noºtri parteneri, putem executa amenajãri hidroenergetice complexe de tipulcelei prezentate mai sus, sau de oricare alt tip, folosind toatã experienþa acumulatã de-a lungul celor 60 de ani deactivitate. Vom putea, astfel, valorifica mai bine potenþialul hidroenergetic al României, ºi vom crea noi surse de energieieftinã, regularizând râuri ºi preluând debitele de viiturã, construind drumuri, alimentãri cu apã, canalizãri etc.�


Temple ale culturii: Ateneul RomânISTORIA UNEI REZIDIRI (II)

Din lucrarea „Marea refacere a Ateneului Român“ - Editura Anima

(Urmare din numãrul anterior)De la începutul secolului al XX-

lea, clãdirea Ateneului Român acunoscut mai multe etape de inter-venþie:

� Dupã 1944 se reparã avariileproduse de bombardamente la fron-tonul porticului, corniºa de pe aripaEsarcu, unde s-au identificat centuride beton.

� O a doua intervenþie impor-tantã este cea din 1949, când seînlocuiesc unele planºee din bolþi-ºoare de cãrãmidã sau lemn cuplanºee din beton armat, ºi anume:peste subsol, în zonele adiacenterotondei de la subsol, atât pe aripadinspre strada Esarcu cât ºi pe ceadinspre strada Franklin, iar pesteetaj, pe aripa Esarcu. Tot în aceastãetapã se introduc, din necesitãþifuncþionale, planºee intermediaredin beton armat atât pe aripaEsarcu, cât ºi pe aripa Franklin.Apare, astfel, un nivel suplimentarpe înãlþimea parterului, mezaninul,fãrã a afecta, însã, imaginea iniþialãa faþadelor.

De asemenea, se realizeazãscara din beton armat de pe laturadinspre strada Franklin ºi scara cir-cularã de acces cãtre subsol pelatura dinspre strada Golescu.

� Între anii 1964-1967, dupã unproiect realizat de Proiect Bucureºti,avându-l ca ºef pe arhitectul MartinaVincenþio, are loc prima intervenþiemajorã de restaurare ºi de moder-nizare a instalaþiilor clãdirii, cu impli-caþii deosebite atât în structura, câtºi în arhitectura clãdirii Ateneului.

În subsol se modernizeazã actu-ala centralã termicã ºi se instaleazão centralã de frig ºi hidroforul.

Se realizeazã sistemul generalde ventilare-climatizare pentru salamare de concerte ºi sala micã de lasubsol, precum ºi ventilarea meca-nicã a rotondei de la parter, a roton-dei ºi sãlii de la subsol.

În sala mare de concerte se intro-duce un nivel suplimentar, ºi anume,cel al camerelor de aer. Se înalþã, înacest scop, nivelul sãlii, al lojelor ºial scenei, spaþiul astfel obþinut fiindcompartimentat prin pereþi din zidãriesau beton ºi separat de salã printr-unplanºeu de beton armat.

Are loc, astfel, din considerentefuncþionale ºi tehnice, prima inter-venþie majorã în configuraþia volume-tricã a sãlii mari de concerte: esteridicatã pardoseala, se lãrgeºtescena prin desfiinþarea unui rând descaune, se reface plafonul scenei etc.

Din considerente politice, seintroduce o scarã din beton pentruacces separat la loja „România“,celelalte loje din zona respectivãfiind desfiinþate.

Tot în aceastã etapã se reali-zeazã prima restaurare a plafonului

decorativ al sãlii ºi frescei ºi, deasemenea, se curãþã orga.

Se continuã ºi scara circularãexecutatã în 1949, de la parter pânãla ultimul nivel, o parte din scarã fiindsuspendatã cu tiranþi din grinzi debeton armat executate în pod.

Se executã un canal perimetralpe trei laturi ale clãdirii, pentru venti-larea pereþilor de la subsol, în încer-carea de a stopa igrasia ºi pentruunele trasee de instalaþii.

Intervenþia din 1964-1967 poatefi consideratã o etapã istoricã impor-tantã în evoluþia edificiului, datoritãcomplexitãþii intervenþiilor asupramonumentului, restaurarea limitân-du-se, însã, la zonele destinate pu-blicului: salã, garderobã, salonoficialitãþi etc.

� Dupã cutremurul devastatordin 1977, porticul are o tendinþã dedesprindere de clãdire ºi aparnumeroase fisuri în tamburul cupolei,astfel încât Ateneul Român estesupus unei prime intervenþii de con-solidare, proiectate de ingineriiAlexandru Ciºmigiu, Emilian Þiþaru ºiDragoº Badea.

Aceastã consolidare constã în:- introducerea în podul porticului

a unui sistem spaþial de grinzi meta-lice pentru a-i conferi rigiditatea înplan ºi pentru legarea frontonului,conectat cu restul clãdirii prin doipilaºtri din beton armat turnaþi petoatã înãlþimea clãdirii, în cele douãtuburi existente, la dreapta ºi stângauºilor de intrare;


- realizarea, în podul de pestesala mare de concerte, a unui sistemspaþial pentru atenuarea tendinþei deovalizare a tamburului cupolei, for-mat dintr-o grindã circularã cuzãbrele pe conturul tamburului ºi dindouãzeci de tiranþi, în plan orizontal,tensionaþi. Grinda este conectatã ºifixatã de cei douãzeci de pilaºtridintre rozetele tamburului cupolei,consolidaþi cu beton ºi profile meta-lice pânã sub capiteluri.

Deºi, dupã cutremurele succe-sive ce urmeazã, mai ales dupã celdin 1986, se redeschid o serie defisuri din tamburul cupolei ºi se pro-duc alte degradãri structurale, clãdi-rea nu mai beneficiazã de niciunfel de intervenþie structuralã, efec-tuându-se numai reparaþii locale,superficiale.

Aºadar, Ateneul suferise de-alungul timpului varii stricãciuni maiales din cauza cutremurelor, în prin-cipal a celui din 1977 iar delãsarea ºilipsa de fonduri pentru culturã afãcut ca reparaþiile sã fie efectuatesuperficial ºi în acelaºi stil alimprovizaþiei, al stãrii de urgenþã ºial lipsei de interes major faþã de oclãdire cu un caracter ºi o semnifi-caþie mult prea elitiste ºi contrarespiritului acelor vremuri în careinteresul era îndreptat, în principal,spre edificarea Casei Poporului.

Pereþii Ateneului intrau în vibraþiela trecerea oricãrui vehicul greu; apase infiltra peste tot, fresca era crã-patã ºi în pericol de degradare;instalaþiile de toate felurile erau fieînvechite, fie scoase din uz; scenamare se cerea lãrgitã pentru a cores-punde unei orchestre de dimensiunicontemporane; sãlile de concert,atât cea mare cât ºi cea micã,pretindeau reparaþii capitale; stuca-turile ºi, în general, toate ornamen-tele erau în mare numãr deteriorate;orga – veche de peste ºaizeci deani, adãugatã sãlii, mai ales datoritãstrãdaniilor lui George Enescu – tre-buia, neapãrat, reparatã. Dar, mai

ales, structura de rezistenþã era pro-fund ameninþatã în cazul unuicutremur viitor. În consecinþã, bibli-oteca muzicalã, cea mai mare ºi maipreþioasã din þarã, fusese mutatãîncã din 1977 la subsol, unde, dincauza lipsei de ventilaþie, a frigului ºia umezelii permanente, fusese conta-minatã de o ciupercã distrugãtoarecare se întindea, încet-încet, peste tot.

Ateneul pretindea atenþie! Clãdi-rea – emblemã a întregii spiritualitãþiromâneºti – îºi reclama drepturile!Era un proiect ambiþios, aproapetemerar în condiþiile economiceprecare de dupã revoluþie. Merita,totuºi, încercat!

„Moºtenisem un proiect de„Reparaþie, restaurare ºi moderni-zare” de la înaintaºii mei, proiectiniþiat pe vremea lui Mihai Bredi-ceanu ºi nepus nicicând în practicãdin motive uºor de înþeles, poves-teºte Cristian Mandeal – cel care afost între 1991 ºi 2010 directorulFilarmonicii „George Enescu“ – insti-tuþia care are în grijã (ºi în folosinþã)Ateneul Român. Acest proiect cuprin-dea în linii mari o bunã parte dinnecesitãþi ºi ar fi putut fi folosit cabazã de discuþii, evident dupã oreactualizare adecvatã. Am obþinut oîntâlnire cu preºedintele Ion Iliescucare s-a arãtat deschis faþã de ideeºi a intervenit, în limita compe-tenþelor sale, în favoarea proiectului.Au urmat alte reuniuni la minister încare se încerca transferul proiectuluila primãrie, se declinau compe-tenþele, se complicau voit lucrurile.În felul acesta s-ar fi putut pierde anipânã la a vedea ºantierul instalat ºioperativ.

Am avut atunci ideea de a forþamâna guvernanþilor printr-un pro-cedeu mai puþin ortodox. Mi-amamintit de Constantin Esarcu ºi deîntreaga pleiadã de vizionari care auînfiinþat, mai întâi, Societatea Cultu-ralã „Ateneul Român“ ºi s-au luptat,apoi, pentru edificarea PalatuluiAteneului ca sediu al societãþii ºiemblemã a culturii întregii þãri.

Mi-am amintit de apelul lansat deaceºtia cãtre populaþie pentrumãrirea fondurilor destinate construc-þiei sub deviza „Daþi un leu pentruAteneu!“. Eram conºtient cã nu cuaceºti bani ai unui popor sãrãcit seva reclãdi Ateneul, dar în acelaºitimp, întrevedeam importanþa unuiasemenea demers prin potenþialulde enormã popularitate pe care îlconþinea. Am luat contact cu IosifSava de care mã legau multe ºi l-amrugat sã mã ajute. M-a pus imediatîn legãturã cu ziarele cele maiimportante care au preluat ideea. Larândul lui, a reuºit sã aducã peecranele TVR, în fiecare zi, apelul-slogan „Daþi un leu pentru Ateneu!“.Timp de douã luni (mai ºi iunie),media s-a ocupat din plin de Ateneu,sub vechiul slogan, acum actualizat.

Rezultatele s-au vãzut deîndatã,iar banii au început sã vinã, fie încontul nostru bancar, fie direct lacasieria Filarmonicii. Au rãspuns laapel tot felul de oameni: bogaþi,sãraci, tineri ºi mai ales bãtrâni. Cutimpul cercul de interes al clãdirii s-atot lãrgit. Persoane fizice dar ºijuridice, firme, asociaþii naþionalesau internaþionale chiar, apoi parla-mentari, fundaþii culturale, UniuneaCompozitorilor, Academia Românã,pânã ºi ºcoli ºi licee din teritoriu con-tribuiau, dupã puteri ºi entuziasm, laun act de interes naþional. Preºedin-tele Iliescu îºi fãcuse un adevãratobicei sã viziteze periodic ºantierul, aºaîncât, prin manifestarea interesuluisãu personal, lucrul sã nu stagneze.

Cu siguranþã, ar fi necesarã înviitor publicarea listei complete adonatorilor, de la început ºi pânã lasfâºit. Lãsarea lor în anonimat ar fiun act de nedreptate. Este, deasemenea, interesantã observaþiaconform cãreia categoriile de dona-tori ºi-au schimbat ponderea în timp,în sensul în care balanþa s-a înclinattot mai mult în favoarea persoanelorjuridice, persoanele private pierzân-du-ºi, treptat, entuziasmul sau poaterãbdarea ºi încrederea.“

continuare în pagina 10��


Dupã lansarea campaniei, nimicnu a mai putut opri declanºareaefectivã a lucrãrilor. Ioana Sãndu-lescu a fost numitã director eco-nomic al Filarmonicii – având caobiect special de preocupare bunulmers al lucrãrilor. În toamna lui 1991s-au început lucrãrile printr-o primãfazã de consolidare, proiectantulgeneral fiind numit SC ProiectBucureºti, ºef de proiect arhitectaRaluca Nicoarã. Antreprenorul gene-ral era firma SOCED, având cainginer-ºef pe Ionel Ciora, iar diri-ginte de ºantier ing. ªtefan Petroff.

Au fost alocate fonduri ministeriale,iar termenul de execuþie a fost fixatpentru sfârºitul anului 1995. Începea,astfel, o odisee fãrã sfârºit ale cãreiperiple nu le puteam întrevedea peatunci. În fapt, ºantierul s-a terminatîn linii mari doar în 2003, iar din 1996SOCED a fost înlocuit de AEDIFICIACARPAÞI, firmã condusã de ing.Petre BADEA, specializatã în resta-urãri ºi având o bogatã experienþã înmaterie.

Pe mãsurã ce lucrul înainta,bãtrânul Ateneu se dovedea a fiaidoma unui bolnav cãruia, dupã cefusese deschis pentru o anumeoperaþie, i se evidenþiau alte ºi altecomplicaþii, În prima fazã, cea deconsolidãri, s-a sãpat pânã la cinci ºichiar ºapte metri sub nivelul strãzii,descoperindu-i-se treptat întreagatemelie veche de peste 100 de ani,care fusese aºezatã pe altele ºi maivechi, sub formã de bolþi ºi arcuri decãrãmidã despre a cãror origine nuse ºtia nimic. S-au fãcut subzidirimasive din beton, s-au eliminat sutede metri de coloane de scurgeri pie-trificate, s-au introdus structuri derezistenþã, s-a excavat cu ajutorulunei echipe de mineri adusã specialdin þarã, s-a refãcut întregul canalperimetral înalt de statura unui om ºicare înconjura întreaga clãdire.Acesta a fost asanat ºi, practic,reconstruit.

La capãtul a peste patru ani demuncã grea, Ateneul a fost reaºe-zat, în fapt, pe o nouã structurã derezistenþã, capabilã sã-l susþinã lacutremure de mare intensitate. Seîncheia, astfel, o fazã, cea de subpãmânt, cea nevãzutã, dar ºi ceamai grea ºi mai lipsitã de glorie; seajungea la nivelul zero de undelucrãrile puteau fi observate ºi urmã-rite mai uºor.

Pentru Filarmonicã aceasta afost, poate, perioada cea mai grea.Zgomotul, praful, disconfortul generalerau îndurate cu stoicism. În timpulrepetiþiilor sala se umplea de praf,aºa încât, nemaiputându-se respira,acestea trebuiau întrerupte ºi relu-ate dupã ce praful se reaºeza. Iarnasau vara era la fel de greu, atât cufrigul instalat, cât ºi cu lipsa de aerproaspãt. Birourile de la parter fuse-serã transferate aproape toate însalonul oficial, despãrþit în patru saucinci alveole ce comunicau între elela nivelul tavanului, aºa încât practicse auzea tot ce se întâmpla la vecini.

Coexistenþa cu ºantierul se arãtamai dificilã decât s-ar fi pututprevedea. Echipa de garderobierefãcea minuni curãþind sala de praf ºi,în general, toatã clãdirea la sfârºitulfiecãrei zile de lucru, astfel încât adoua zi activitatea sã aibã loc dinnou, iar publicul (ce scãzuse dra-matic în acest timp) sã poatã fi,totuºi, primit la concerte în condiþiicât mai apropiate de normalitate. Celmai rãu, însã, era resimþitã lipsa defonduri, mereu insuficient planificatesau alocate, ca efect al permanen-telor ºi neprevãzutelor extinderi alelucrãrilor. ªantierul a fost în modrepetat întrerupt, în amândouã fazeledin cauza neplãþii la timp a lucrãrilor.

Au fost necesare intervenþiile forteale Parlamentului - Adrian Nãstase,ale celor doi preºedinþi - Ion Iliescuºi Emil Constantinescu, cât ºi aleminiºtrilor culturii, între care IonCaramitru a avut o deschidere cu totuldeosebitã pentru cauza Ateneului.

În toþi aceºti ani, lucrãrile laAteneu au fost conduse în aºa felîncât parte din Festivalurile Enescuce-au avut loc neîntrerupt în 1991,1995, 1998, 2001 ºi 2003 sã poatã figãzduite aproape la fiecare ediþie,conform tradiþiei, în aceeaºi salã deconcert cunoscutã ºi iubitã de public.

Erau mici miracole de organizarede ºantier de care cei din afarã nu-ºidãdeau seama ºi care erau menitesã pãstreze aparenþele unei norma-litãþi optimiste. O singurã excepþie:umbra lãsatã în 1995 de imposibili-tatea redãrii temporare a Ateneuluiîn circuitul artistic, acesta fiindînlocuit de Sala Micã a Palatului,restauratã în acest scop în ultimulmoment cu imense eforturi.

Odatã cu finalizarea în linii mari alucrãrilor din 2003, s-a reintrat într-onouã epocã de stabilitate ºi pace, încare ansamblurile Filarmonicii ºi-auregãsit cu adevãrat casa ºi liniºtea.Apoi, a fost restauratã fresca luiCostin Petrescu ºi s-a terminat repa-raþia orgii.

Toate lucrãrile efectuate cuocazia restaurãrii ºi modernizãriiacestui adevãrat monument culturalal þãrii noastre au readus Ateneul lacondiþia la care a fost gândit ºi uti-lizat iniþial, aceea de templu-palat alîntregii gândiri ºi al tuturor artelordin România. Rãmân ºi astãzi vala-bile versurile rostite de AlexandruVlahuþã cu prilejul jubileului împlinirii,în 1890, a 25 de ani de la înfiinþareasocietãþii culturale „Ateneul Român“:

Voi toþi, care-aþi pãzit cu cinsteStindardul sfânt ce-aþi ridicat,ªi care aþi pus întâia piatrãAcestui strãlucit palat,Puteþi în adevãr fi mândri ªi fericiþi c-aþi izbutit:A prins viaþã visul vostruDe-acum drumul e croit!

(Continuare în numãrul viitor)

�� urmare din pagina 9


Viitorul aparþine celor ce-l prevãd!dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN -

preºedintele de onoare al Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor

Prevenirea unei asemenea situaþii e posibilã doarprin monitorizarea atentã a comportãrii in situ a con-strucþiilor. Cu alte cuvinte, prin urmãrirea comportãrii ºiprin intervenþiile pe construcþii.

Dacã pentru proprietarii de construcþii o asemeneaactivitate apare ºi se desfãºoarã în mod natural, fãrãvreo impunere din partea vreunei autoritãþi, doar caurmare a înþelegerii interesului propriu de a avea înproprietate construcþii apte pentru exploatare, deci utileºi valoroase, pentru construcþiile proprietate publicãlucrul acesta nu este la fel de evident.

Proprietatea publicã este a tuturor ºi a nimãnui, deaceea nimeni nu se simte rãspunzãtor, în mod direct,pentru ce se întâmplã cu aceste construcþii ºi nici n-ar fitras la rãspundere dacã nu ar interveni statul cu regle-mentãrile sale.

La noi, conºtiinþa acestui adevãr a apãrut dupãcutremurul din 4 martie 1977 când s-a legiferat cunos-cuta „Lege nr. 8 privind asigurarea durabilitãþii, siguranþeiîn exploatare, funcþionalitãþii ºi calitãþii construcþiilor” ºi încare apare pentru prima datã obligaþia legalã a urmãririicomportãrii construcþiilor.

Pânã în 1989 sistemul naþional de urmãrire, curentãºi specialã, a construcþiilor a fost implementat peste totºi, totodatã, completat cu „Norme metodologice privindurmãrirea comportãrii construcþiilor, inclusiv supraveghe-rea curentã a stãrii tehnice a acestora” (P-130/1988) încare rezultatele acestei activitãþi se prevedea a fi valori-ficate pe plan local, prin intervenþii pe construcþii, dar ºi

pe plan naþional prin îmbunãtãþirea reglementãrilor,orientarea cercetãrii ºi fundamentarea politicilor de statîn domeniul construcþiilor.

Evenimentele din decembrie 1989 au adus tranziþiaºi în construcþii, o tranziþie ciudatã, dirijatã de reînviataInspecþie de Stat în Construcþii, abia desfiinþatã.

Aºa s-a ajuns la „Legea nr.10/1995 privind calitateaîn construcþii“ o corciturã între fosta „Lege nr.8/1977“ ºi„Directiva UE privind calitatea produselor de construcþiidestinate pieþii”. Aºa s-a ajuns la “Normativul privindcomportarea în exploatare a construcþiilor” (P-130/1999),o reeditare nereuºitã, completatã aiurea, a fostuluinormativ P 130/1988. Cele douã acte normative, aºa deimperfecte cum sunt, au pãstrat totuºi obligativitateaurmãririi comportãrii construcþiilor existente ºi aintervenþiilor pe acestea; cu alte cuvinte ceea ce denumimastãzi monitorizarea comportãrii in situ a construcþiilor.

În articole anterioare am expus unele aspecte greºittratate în cele douã acte normative pomenite ºi am insis-tat asupra necesitãþii acordãrii atenþiei cuvenite cuprivire la necesitatea precizãrii competenþei celor ce seocupã de aceastã activitate ºi a obligaþiilor lor. Am pro-pus, în consecinþã, introducerea în COR a trei ocupaþiiderivate din activitatea de „Monitorizare a comportãrii insitu a construcþiilor“ ºi anume acelea de „Responsabilcu urmãrirea curentã a comportãrii in situ a construcþiilor“,„Specialist în urmãrirea specialã a comportãrii in situ aconstrucþiilor“ ºi „Expert în monitorizarea comportãrii in

Aºa cum am mai scris în ultimul timp ºi în aceastã publicaþie, construcþiile reprezintã averea cea mai deseamã a cetãþenilor României, bunul cu cea mai mare duratã de serviciu ºi care asigurã prin existenþa lorsuport ºi adãpost tuturor activitãþilor din þara noastrã. Doar aceastã scurtã prezentare a ceea ce reprezintãconstrucþiile pentru poporul nostru, ca de altfel pentru fiecare popor din lumea aceasta, ar fi de ajuns sã atragãatenþia autoritãþilor publice asupra necesitãþii ºi importanþei prezervãrii fondului construit existent, moºtenirea trecutului ºi expresie a creativitãþii ºi hãrniciei înaintaºilor noºtri.

Construcþiile ar trebui sã fie mândria noastrã, oglinda capacitãþii noastre de edificare a unor bunuri deutilitate, destinate nevoilor oamenilor acestei þãri.

Dar, construcþiile nu sunt veºnice ºi indestructibile; supuse acþiunii agenþilor de mediu natural ºi tehno-logic, ele se degradeazã treptat, suferã diverse acþiuni accidentale precum cutremurele, inundaþiile,alunecãrile de teren, incendiile, supraîncãrcãrile etc. ºi dacã nu sunt urmãrite ºi nu sunt întreþinute,reparate ºi reabilitate la timp, ele se ruineazã ºi pânã la urmã dispar. Rezultã, în mod cât se poate de evi-dent, cã o asemenea situaþie, de delãsare ºi de nepãsare, în raport cu comportarea in situ a construcþiilor,poate aduce doar pagube, nu numai proprietarilor direcþi, ci întregii societãþi ºi economiei naþionale.


situ a construcþiilor“. Dupã cum se ºtie, urmãrirea com-portãrii in situ a construcþiilor are douã aspecte princi-pale: urmãrirea curentã – echivalentã grijii oricãruiproprietar de a descoperi, din timp, orice semn de alte-rare a aptitudinii pentru exploatare/folosire a construcþieiaflate în proprietatea sa, urmãrire ce nu implicã înaltestudii sau cunoºtinþe din domeniul construcþii ºiurmãrirea specialã – care are aspect preponderent decercetare ºtiinþificã ºi necesitã competenþe deosebite îndomeniul metodelor ºi aparatelor de observare,mãsurare ºi de evaluare a rezultatelor pe baza corelãriidatelor precum ºi al prelucrãrii cu mijloace moderne arezultatelor experimentale.

Toatã aceastã tehnicã de observare, mãsurare, pre-lucrare ºi interpretare a datelor necesare evaluãriiaptitudinii pentru exploatare a construcþiilor urmãrite saua unor aspecte particulare de comportament, estecostisitoare, necesitã cunoºtinþe aprofundate pentruînþelegerea alcãtuirii ºi funcþionãrii lor, pentru modulcorect de instalare ºi folosire, pentru întreþinerea lor.

Ar fi destul de greu sã întâlneºti toate aceste compe-tenþe la un singur om care sã aibã ºi banii necesariachiziþiei tehnicii de urmãrire specialã. Acest lucru este,însã, posibil sã se realizeze în cadrul unei societãþi spe-cial axatã pe monitorizarea comportãrii in situ a con-strucþiilor, care sã dispunã de personal calificat ºi dedotarea necesarã. O asemenea societate ar trebui sãexecute ºi intervenþiile necesare în urma constatãrilordin timpul urmãririi speciale. S-ar putea afirma cã oriceîntreprindere de construcþii este capabilã „ad initiam“ sãexecute lucrãrile de intervenþie cerute în cadrul moni-torizãrii. Ei bine, nu-i chiar aºa!

Intervenþiile pe construcþii presupun lucrãri dementenanþã care cuprind activitãþi de întreþinere ºireparaþii ºi lucrãri de reabilitare ce cuprind activitãþi derenovare ºi restructurare. Se ºtie, de altfel, cã repararea,renovarea sau reabilitarea unei construcþii existente,aflatã în zonã locuitã, dar chiar ºi izolatã, este mai greude realizat decât ridicarea unei construcþii noi; în specialîn mediul urban, se pun probleme deosebite din cauzalocaþiei de suprafaþã redusã, a existenþei vecinilor ºi,uneori, chiar a locatarilor de care trebuie sã se þinã seamã(zgomot, murdãrie, acces, evacuare, spaþiu restrâns demanevrã). Dotarea tehnicã a unei societãþi de monito-rizare a comportãrii in situ a construcþiilor trebuie sã aibãîn vedere toate aceste condiþii deosebite de lucru.

Întrebarea este: oare are viitor o asemeneaîntreprindere?

Convingerea mea este cã, odatã ºi odatã, se vaconºtientiza ºi de cãtre reprezentanþii autoritãþilor publiceguvernamentale ºi ale administraþiei locale cã toateconstrucþiile îmbãtrânesc ºi se degradeazã, dar cã pre-venirea deteriorãrii lor premature costã mai puþindecât remedierea acestei deteriorãri. De altfel, fondul

construit existent în þara noastrã se aflã într-o staretehnicã destul de proastã, astfel cã perspectiva pentrutemerarii ce s-ar încumeta sã porneascã o asemeneaactivitate nu ar duce lipsã de comenzi, mai ales dacã iautreaba în serios ºi realizeazã intervenþii de calitate caresã satisfacã cerinþele beneficiarilor.

Sunt convins cã punerea pe picioare sãnãtoase aactivitãþii de monitorizare a comportãrii in situ a con-strucþiilor ar aduce beneficii proprietarilor privaþi ºi publici,care ar fi bucuroºi sã aibã cui se adresa pentru o evalu-are competentã a stãrii tehnice ºi executarea interven-þiilor necesare asigurãrii aptitudinii pentru exploatare aconstrucþiilor în cauzã.

Remarcam, încã din 1997, în nr. 2, 4, ºi 5 ale buletinuluiinformativ al Comisiei Naþionale Comportarea in situa Construcþiilor - CisC, existenþa unor asemenea între-prinderi în þãri europene dezvoltate, ca ºi în alte þãri ºicontinente, companii de dimensiuni foarte diferite, de launele familiale, la companii internaþionale cu mii deangajaþi. Citam în acest sens, drept exemple, companiiprecum SECO din Belgia, SOCOTEC, COYNE ET BELLIERºi BUREAU VERITAS, din Franþa, Grupul HUTTON &ROSTRON din Marea Britanie, precum ºi birouri deinvestigaþii mai mici, ca, spre exemplu, biroul de investi-gaþii Dr. Matousek din Schwarzenberg, Elveþia, saubiroul de inginerie Leon Grill din Sidney, Australia, toatespecializate pe urmãrirea comportãrii in situ a construc-þiilor, a întreþinerii ºi remedierea defecþiunilor apãrute înexploatarea acestora.

Dacã doar construim, dar nu ºtim sã pãstrãmceea ce am construit, înseamnã cã risipim baniicetãþenilor acestei þãri. Ori, aceastã atitudine este deneiertat!

În calitatea mea de preºedinte al asociaþiei profesionale„Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor“,asociaþie care are drept scop principal desfãºurarea deacþiuni în sprijinul prezervãrii fondului construit existent,am încercat, de mulþi ani, sã trezesc conºtiinþa profe-sioniºtilor din construcþii apelând la parlamentarii inginericonstructori, la asociaþiile profesionale de ingineri con-structori, la cadrele didactice din învãþãmântul superiorde construcþii, ca, de altfel, ºi la ministerul coordonator îndomeniul construcþiilor în frunte cu miniºtrii care s-auperindat la conducerea sa, la Inspecþia de Stat în Con-strucþii sub diferitele ei forme, la…la…

Rezultatul? La, la, la…Ce aºteptaþi, domnilor ingineri constructori? Viitorul

este al celor ce-l prevãd ºi acþioneazã. Deschideþi bineochii! Un larg câmp de activitate vã aºteaptã dacã sun-teþi în stare sã vã luaþi în piept cu inerþia conducãtorilor,cu lipsa lor de înþelegere a necesitãþilor ºi a oportu-nitãþilor ce se oferã pe tavã.

Susþineþi schimbarea de atitudine faþã de acestnepreþuit bun al poporului acestei þãri care este fon-dul construit existent! �


ALUPROF SAimplicatã în Campionatul European de fotbal 2012

Stadionul Naþional din Varºovia urmeazã sã

gãzduiascã 55.000 spectatori, iar meciurile care se

vor juca pe el sunt cel de deschidere a campiona-

tului, un sfert de finalã, ºi o semifinalã. Stadionul

are faþada inspiratã din culorile naþionale ale

Poloniei, amintind mai exact de steagul naþional

alb-roºu fluturând în bãtaia vântului.

Sub gazonul stadionului este prevãzutã o par-

care pe douã nivele care sã permitã accesul a 1.800

maºini. Termenul de finalizare a stadionului propus

de cãtre executant este sfârºitul lunii mai 2011. Deºi

nu mai este mult pânã atunci, iar lucrãrile pe ºantier

sunt în plinã desfãºurare, se poate constata cã sta-

dionul a prins deja contur ºi urmeazã sã arate cât

se poate de repede aºa cum l-au gândit arhitecþii.

ing. Carmen PASCU – ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA

Pentru iubitorii meciurilor cu balonul rotund se apropie cu paºi repezi Campionatul Europeande fotbal EURO 2012.

Deoarece în 2012 Polonia ºi Ucraina vor fi organizatoarele lui EURO 2012 s-a impus realizareacâtorva stadioane de mare capacitate pentru a putea prelua fluxul mare de microbiºti ºi nu numai,spectatori care vor veni sã urmãreascã meciurile echipei favorite sau pur ºi simplu sã vadã unmeci de fotbal.

Pornind de la asemenea considerente guvernul polonez a hotãrât execuþia în conformitate cunormele europene a patru noi stadioane moderne. Pentru polonezi vor fi, deci, patru noi motivede mândrie naþionalã: Stadionul Naþional din Varºovia, PGE Arena Gdansk, stadioanele din Poznanºi din Wroclaw. Pentru cã sunt adepþii lucrurilor de bunã calitate, fãcute din resurse autohtone,polonezii au decis execuþia tuturor celor patru stadioane cu sisteme din aluminiu Aluprof,sistemele utilizate fiind MB-SR 50, Spectral, MB-60. Investiþia este de aproximativ 45 milioane deeuro. Durata estimativã de construcþie a celor patru stadioane este de 3 ani.

Stadionul municipal din Wroclaw

Stadionul Naþional din Varºovia


Un al doilea obiectiv al Euro 2012 realizat cu sis-

teme Aluprof este stadionul municipal din Wroclaw.

Deºi nu de aceeaºi amploare, având o capacitate

de numai 43.000 spectatori, execuþia lui nu este de

neglijat. Din cauza întârzierii lucrãrilor, la data de

30 decembrie 2009, municipalitatea din Wroclaw a

decis sã rezilieze contractul cu executantul de

atunci ºi sã semneze la 18 ianuarie 2010 un nou

contract cu compania Max Bögl, cea care reali-

zeazã în acest moment stadionul. Noul executant

ºi-a luat angajamentul sã termine stadionul pânã

cel târziu la finele lunii iunie 2011.

Un atu în plus al stadionului ºi în special al loca-

litãþii Wroclaw este faptul cã datoritã eficienþei infra-

structurii, la stadion pot ajunge, în maximum o orã,

aproximativ 31.000 persoane. Asta ºi pentru cã

ºoseaua de centurã întâlneºte o multitudine de linii

de cãi ferate, rute de autobuze ºi de tramvaie.

Astfel, se realizeazã fluiditatea traficului iar specta-

torii au posibilitatea sã ajungã foarte repede ºi uºor

la meciurile echipelor favorite. De menþionat cã pe

stadionul municipal din Wroclaw vor putea fi urmãrite

trei meciuri din grupele campionatului european.

Pentru mai multe detalii vã invitãm sã vizitaþi

site-urile noastre:

www.aluprof.pl, www.aluprof.eu, www.aluprof.ro �

Stadionul din Poznan

PGE Arena Gdansk

Iatã câteva dintre avantajele

utilizãrii sistemelor de aluminiu

ALUPROF:

� raport optim între preþ ºi calitate;

� obþinerea de lucrãri cu o

arhitecturã deosebitã în concor-

danþã cu cerinþele arhitecturale;

� calitatea ireproºabilã a produselor;

� utilizarea sistemelor pentru o gamã

largã de lucrãri;

� suport tehnic, incluzând ºi softul

specializat.


Soudal Window SystemSOLUÞIA PENTRU FEREASTRA DUMNEAVOASTRÃ

De mai mulþi ani clãdirile sunt con-struite folosind feroneriile moderne, deultimã generaþie. Totuºi, nu înainte deanul 2006, a avut loc implementareainstrucþiunilor armonizate de montare aacestora - din partea Institutului deTehnici de Construcþie din Polonia (ITB).Concluzia pe care o putem trage nueste prea optimistã. Aceasta înseamnãcã, înainte, ferestrele au fost montateconform cunoºtinþelor individuale aleechipelor de construcþie ºi, deci, au fostexecutate incorect, ceea ce a avut caefect, de exemplu: apariþia mucegaiuluisau pierderi majore de cãldurã.

Din pãcate, aceste instrucþiuni nuconstituie o normã obligatorie, iar înprezent, multe ferestre sunt, deseori,montate greºit. De aceea este atât deimportant sã aveþi cunoºtinþele despremontarea corectã a feroneriei ºi

despre ce fel de produse trebuie sãutilizaþi pentru aceasta.

Pentru a-ºi îndeplini corect funcþiile,ferestrele trebuie încastrate în pereþiiclãdirii, asigurându-se etanºarea loratât din interior cât ºi din exterior; încompletare, trebuie sã se prevadã ºisã se planifice o ventilare adecvatã aîncãperii.

Construcþiile de astãzi sunt din ceîn ce mai etanºe ºi permit micºorareacosturilor de încãlzire dar, concomi-tent, pot duce la creºterea umiditãþiiaerului în interiorul clãdirii. Ferestreleetanºe micºoreazã schimbul de aerîntre interior ºi exterior iar umiditatease depune pe pereþii clãdirii. Acestfenomen apare atunci când în încã-pere nu este asiguratã o ventilaþieadecvatã iar umiditatea aerului esteprea mare.

Umiditatea din aer se condenseazãîn locurile de îmbinare (fereastrã-rost-perete), adicã în locul cel mai sensibilpentru trecerea cãldurii. Acesta estelocul cel mai rãcoros din locuinþã, undese depune condensul de apã.

Când pereþii clãdirii au temperaturimai reduse, din cauza aºa-ziselor„puncte de rouã“ (aici are loc conden-sarea aburilor de apã), atunci aparemucegaiul. De exemplu: pentru tem-peraturi de 20 0C ºi umiditate de 50%

(ceea ce înseamnã cã aerul este 50%saturat cu aburi de apã), „punctul derouã“ este de 9,3 0C.

Se considerã cã temperatura supra-feþei de separare din interiorului clãdiriitrebuie sã nu fie mai micã de 10 0C întoatã încãperea. De aceea este atât deimportantã amplasarea ºi etanºareacorectã a locului de îmbinare a feres-trei cu peretele.

Pentru ca montajul sã se încheiecu succes… trebuie sã se amplasezecorect rama ferestrei în orificiul dinperete, iar cu ajutorul unor dibluri sauancore sã se îmbine mecanic cuperetele. Apoi, trebuie sã se com-pleteze perfect orificiul dintre ramaferestrei ºi orificiul din perete, cu aju-torul - de exemplu - a uneia dintrespumele poliuretanice Soudal.

De asemenea, trebuie asigurat prin-cipiul - „partea interioarã sã fie întot-deauna mai etanºã decât parteaexterioarã“. Izolarea interioarã trebuiesã fie etanºã ºi sã asigure protecþiaîmpotriva pãtrunderii umiditãþii dinexteriorul clãdirii cãtre interior, întreperete ºi toc. În acest caz, se utilizeazãfolia de protecþie împotriva aburului ºisilicon, de exemplu: Soudal Silirub.

De la exterior se foloseºte o folie deprotecþie împotriva aburului, de exem-plu: Soudal Folienband Outside saubanda de dilatare, care, mãrindu-ºi volu-mul, se adapteazã la suprafeþele carenu sunt plane. Ambele produse asigurãspuma poliuretanicã împotriva precipi-taþiilor ºi a razelor UV. Acest stratîmpiedicã trecerea apelor de precipi-taþii din exterior cãtre interiorul rostului,permiþând, de asemenea, migrareaaburului de apã în direcþie opusã.

O fereastrã bine montatã, folosindproduse de cea mai bunã calitate,împreunã cu o ventilare adecvatã, con-stituie garanþia unui aer proaspãt tot tim-pul anului ºi lipsa umiditãþii în clãdire.

Montajul adecvat al ferestrei în peretele clãdirii are o mare influenþã asupra confortului din încãperilemoderne. Este locul în care se pierde cea mai mare cantitate de cãldurã din interior ºi în care se depune cel maimult condens. De aceea, foarte important este sã aveþi cât mai multe cunoºtinþe despre modul în care semonteazã ferestrele. Chiar ºi feroneria cea mai bunã îºi va pierde caracteristicile dacã nu este montatã în modadecvat. Numai o montare corectã, folosind produse izolante de bunã calitate, de exemplu Soudal WindowSystem, asigurã fereastra pentru ca aceasta sã îºi îndeplineascã bine funcþiile sale.

Montarea corectã a ferestrei este astãzi extremde importantã pentru întreaga construcþie

a clãdirii ºi exploatarea ulterioarã a acesteia(foto: Soudal)

Pentru izolarea exterioarã a ferestrei se poateutiliza banda care permite trecerea liberã a aeruluiSoudal Folienband Outside sau banda expandabilã

Soudal Souband Acryl (foto: Soudal)

Soudal Window System este unset profesional de produse folosite lamontarea feroneriei pentru ferestre.Toate materialele sunt de cea maibunã calitate ºi au aprobãrile dinpartea Institutului de Tehnici de Con-strucþie din Polonia (ITB).

Pentru izolarea termicã ºi acusticãa rostului dintre rama ferestrei ºiperete, Soudal oferã o gamã variatãde spume poliuretanice. Între altele,prima spumã specializatã de pe piaþã,Soudafoam Gun Low Expansion.Este un produs care se caracterizeazãprintr-o foarte bunã izolare acusticã,confirmatã de opiniile ºi cercetãriletehnice ale Institutului Rosenheim ºiale Institutului de Tehnici de Construcþiedin Polonia (ITB), unitãþi de certificarepentru produsele de construcþie.Aceastã spumã asigurã un coeficientredus de transmitere a cãldurii.

În oferta noastrã se aflã, de ase-menea, spuma cu randament sporitSoudafoam Maxi, spuma cu dilatareredusã Soudafoam Ferestre ºi Uºi ºispuma standard Soudafoam Gun.

Pentru izolarea interioarã, compa-nia Soudal vã recomandã folia de pro-tecþie împotriva aburului SoudalFolienband Inside sau siliconul elas-tic special Soudal Silirub, disponibilîntr-o gamã variatã de culori. Foliaeste în varianta cu lipire de pe o sin-gurã parte sau cea cu lipire de peambele pãrþi, acoperitã cu un stratspecial care permite tencuirea. Se poateutiliza, foarte bine, pe orice fel de suport.Produsul este disponibil în mai multedimensiuni.

La exterior se poate folosi folia deprotecþie împotriva aburului SoudalFolienband Outside sau banda dedilatare Soudaband Acryl, care secaracterizeazã printr-o rezistenþã foartebunã la condiþiile atmosferice extreme.

Utilizarea produselor de înaltãclasã pentru izolarea îmbinãrilor feres-trelor cu pereþii, de exemplu SoudalWindow System, împreunã cu unmontaj corect al feroneriei, vor avea oinfluenþã decisivã asupra confortuluide utilizare a clãdirii. �

Soudal Window SystemMODUL DE MONTARE CORECT AL UNEI FERESTRE

Produse SWS

BandãSoudabandAcrylLungimea – 10 m

Folie deprotecþieîmpotrivaaburuluiFolienband InsideLungimea – 25 m

Folie deprotecþieîmpotrivaaburuluiFolienband OutsideLungimea – 25 m

SpumeVolum – 750 ml

SiliconiVolum – 310 ml


Deprecierea construcþiilorCONSIDERAÞII GENERALE

conf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina PROCA - Universitatea Tehnicã Iaºi

DEFECTE. DEGRADÃRIDefectele vizibile sau cele as-

cunse, care pot afecta calitatea deansamblu a construcþiilor, sunt rezul-tatul nerespectãrii cadrului legislativprivind: proiectarea, execuþia, urmã-rirea curentã precum ºi programulcomplex de asigurare a mentenanþeipreventive.

Defectele vizibile admisibile ºiremediabile prin grija executantuluisunt menþionate pentru fiecarematerial ºi categorie de element deconstrucþie, în normativul C56/85privind verificarea ºi recepþialucrãrilor de construcþie ºi instala-þiilor aferente.

Calitatea defectuoasã a materi-alelor de construcþii folosite la zidãrii(blocuri ºi mortare) suprapusã cuefectul apei în exces (precipitaþii,acþiunea combinatã ploaie-vânt,instalaþii defecte de apã-canal, infil-traþii de apã), eventual ºi cu efectulcoroziv al mediului extern, poateconduce la degradãri de ordinestetic (modificãri de culoare, eflo-rescenþe ºi exudat, desprinderilocale ale tencuielilor) (foto 1, 2, 3).

Exemple de acest gen se regã-sesc la lucrãrile de refacere a ten-cuielilor la clãdiri din zidãrie depiatrã, la care iniþial s-au folositmortare de var, iar la reparaþii ulte-rioare, mortare de ciment.

Defectele ascunse pot genera, întimpul exploatãrii, degradãri struc-turale, pânã în stadiul de avarie.Defectele de material ºi de execuþie,suprapuse carenþelor de proiectare,sunt depistate, de obicei, în timpulexpertizelor tehnice, prin încercãridistructive sau nedistructive, par-curgându-se etapele prevãzute înmetodologia precizatã de CodulConstrucþiilor, „Normativul C26/85privind încercãrile nedistructive ºi dis-tructive, metodologia de investigarea clãdirilor vechi de patrimoniu, º.a.“.

Ast fe l de s i tuaþ i i apar labetoanele de clasã inferioarã celeiproiectate, cu defecte importante ale

Deprecierea construcþiilor reprezintã un subiect de interes actual, discutat ºi interpretat într-o multitu-dine de variante în literatura de specialitate.

Articolul 5 din Legea 10/1991, actualizatã ºi republicatã, privind calitatea în construcþii, prevede: „pentruobþinerea unor construcþii de calitate corespunzãtoare sunt obligatorii realizarea ºi menþinerea, peîntreaga duratã de existenþã a construcþiilor, a urmãtoarelor cerinþe esenþiale: rezistenþã mecanicã ºi sta-bilitate; securitate la incendiu; igienã, sãnãtate ºi mediu; siguranþã în exploatare; protecþie împotriva zgo-motului; economie de energie ºi izolare termicã“.

În acest sens, obligaþiile ºi rãspunderile revin: investitorilor, proiectanþilor, cercetãtorilor, producãto-rilor de materiale ºi produse pentru construcþii, executanþilor, utilizatorilor / proprietarilor / administrato-rilor, organelor teritoriale de stat privind controlul calitãþii în construcþii.

În proiectarea modernã a construcþiilor se poate vorbi de aplicarea conceptului de performanþã careconstituie un procedeu de stabilire a caracteristicilor calitative ale sistemului de construcþie ºi subsis-temelor componente, astfel încât construcþia în ansamblu sã corespundã exigenþelor formulate de utiliza-tori. În analiza performanþei, punctul de plecare îl constituie identificarea exigenþelor utilizatorilor, exigenþeidentice celor privind asigurarea calitãþii în construcþii.

Foto 1: Deteriorare finisaj exteriorla baza unei clãdiri monument istoricdin cauza infiltraþiei de apã din teren

Foto 2: Deteriorare cauzatã de coroziunea marinã(portul Marsilia)

Foto 3: Deteriorare cauzatã de apa în excesºi de poluare (Veneþia)



structurii interne, acoperirea defici-tarã a armãturii, armãturã insufi-cientã ºi la elementele structuraledin oþel cu defecte ale structuriicristaline sau cu îmbinãri de slabãcalitate, neconforme sau corodate(foto 4, 5). Suplimentar, lipsa mãsu-rilor active de protecþie anticorozivãla acþiunea: umiditãþii, noxelor ºi atemperaturilor extreme ºi, implicit,ale activitãþilor curente de întreþinereºi reparaþii capitale a elementelor ºistructurilor metalice, pot accelera feno-menele de degradare, conducând lacolapsul structurilor (foto 6, 7, 8).

De menþionat cã procesul com-plex de coroziune nu se limiteazãdoar la distrugerea materialelor me-talice, ci afecteazã în aceeaºi mã-surã materialele plastice, ceramice,betoanele ºi, uneori, chiar mediul cucare acestea interacþioneazã.

Programul de urmãrire curentã ºispecialã a construcþiilor este regle-mentat de normativul GE032-97privind executarea lucrãrilor deîntreþinere ºi reparaþii la clãdiri ºiconstrucþii speciale, Regulamentuldin 21 noiembrie 1997, publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 352din 10 decembrie 1997, privind„urmãrirea comportãrii în exploatareºi intervenþiile asupra construcþiilor“,proiect, caiet de sarcini, fiind o obli-gaþie a proprietarului / administra-torului / utilizatorului.

Respectarea cadrului legal deproiectare, execuþie ºi exploatare aconstrucþiilor permite: depistarea ºiremedierea defectelor de execuþie ºiproiectare, remedierea, prin reparaþiicurente, a degradãrilor nestruc-turale, iar prin urmãrirea curentãsau, dupã caz, specialã, sesizareadegradãrilor structurale ºi instituirea,în timp real, a unui program de inter-venþii majore, cu rol de protejarea vieþii omeneºti ºi a bunurilormateriale.

Un caz aparte de degradare aconstrucþiilor este cel generat defenomenul de condens pe suprafeþeºi în interiorul elementelor de con-strucþie, caz analizat ºi intens media-tizat, atât în literatura de specialitate,cât ºi de mass-media.

În mod particular, pentru struc-turile clasice din fondul construitexistent (zidãrie, beton), în dez-voltarea fenomenului nu se poateajunge la stadiul de avarie (localã /structuralã), ci doar la deteriorareacondiþiilor de confort ºi igienã.

De menþionat cã fenomenulpoate fi prevenit de proiectantul despecialitate ºi evitat de utilizatori prinmãsuri simple, de bun simþ.

În concluzie, se poate spune cãdefectele vizibile, de suprafaþã,remediate necorespunzãtor gene-reazã, ulterior, degradãri care nuafecteazã structura de rezistenþã.

Defectele ascunse pot genera, întimpul exploatãrii, degradãri struc-turale, pânã în stadiul de avarie, iarcele de material ºi de execuþie,suprapuse carenþelor de proiectare,sunt depistate, de obicei, în timpulexpertizelor tehnice.

Din aceste motive respectareacadrului legal de proiectare, execuþieºi exploatare a construcþiilor permite:depistarea ºi remedierea defectelorde execuþie ºi proiectare, reme-dierea prin reparaþii curente adegradãrilor nestructurale iar, prinurmãrirea curentã sau, dupã caz,specialã, sesizarea degradãrilorstructurale ºi instituirea, în timp real,a unui program de intervenþii majore.

BIBLIOGRAFIE1. PROCA, Gabriela, Deprecierea

ºi inspecþia construcþiilor - curs web;2. *** Legea 10/1991 actualizatã

ºi republicatã privind calitatea înconstrucþii;

3. *** Normativ C56/85 privindverificarea ºi recepþia lucrãrilor deconstrucþie ºi instalaþiilor aferente;

4. *** Normativ GE032-97 privindexecutarea lucrãrilor de întreþinere ºireparaþii la clãdiri ºi construcþiispeciale;

5. *** Regulament din 21 noiem-brie 1997 publicat in Monitorul Oficial,Partea I nr. 352 din 10 decembrie1997 privind urmãrirea comportãriiîn exploatare, intervenþiile în timp ºipostutilizarea construcþiilor. �

Foto 5: Degradare placã planºeu din b.a.din cauza infiltraþiilor de apã

Foto 6: Degradare suprafaþã neprotejatã a uneipiese din oþel prin oxidare (ruginire)

Foto 8: Deteriorare stãvilar,prin efectul coroziunii marine

Foto 7: Deteriorare prin coroziune a grinzilor unuipod (podul Faidherbe – Senegal)

Foto 4: Beton armat degradat sub acþiuneafactorilor de mediu – coroziune marinã



Fabrica de profile extrudate din aluminiupentru industria aeronauticã - Dumbrãviþa, judeþul Maramureº

Fabrica produce peste 2.000 tone/anprofile extrudate din aluminiu, nece-sare la execuþia fuselajelor avioanelor.

Complexul industrial se întindepe o suprafaþã de 13.500 mp ºicuprinde 3 clãdiri: douã hale de pro-ducþie ºi un corp de clãdire pentrubirouri.

Hala nr. 1 (producþie profile extru-date) are L = 160 m (8 travei de20 m); l = 60 m; înãlþimea la coamã10 m. Structura: fundaþii prefabricatedin beton armat, stâlpi prefabricaþidin beton armat; grinzi metalicetransversale ºi pane metalice con-tinue cu secþiune variabilã, dispusela interax de 5 m.

Hala dispune, pe deschidereacentralã ºi pe ultimele douã travei,de un turn cu înãlþimea de 16,5 m,realizat din cadre metalice dubluarticulate, cu stâlpi având secþiuneavariabilã ºi grinzi compuse cu secþi-une constantã. Aceastã supraînãlþareeste necesarã pentru manevrareadispozitivelor de coborâre/ridicare aprofilelor extrudate în/din bazinelede rãcire cu diametrul de 4 m, rea-lizate la o adâncime de 13 m faþã denivelul pardoselii.

Hala nr. 2 (prelucrare profile) areL = 100 m (5 travei de 20 m); l = 40 m;

înãlþimea la coamã 9,30 m. Structura:fundaþii prefabricate din beton armat,stâlpi prefabricaþi din beton armat;grindã centralã continuã cu 5 des-chideri, amplasate longitudinal ºiferme metalice transversale cudeschiderea de 20 m, amplasateinterax la 5 m.

Clãdirea de birouri, cu regim deînãlþime P + E, are structurã mixtã,cu cadre plane locale, realizate custâlpi monoliþi ºi grinzi prefabricate ºizidãrie portantã. Acoperiºul este tipterasã ºi are perimetral un atic pre-fabricat de 75 cm înãlþime.

Fabrica are asigurate toate utili-tãþile necesare (energie electricã, apã,canalizare) ºi este dotatã cu toateinstalaþiile pentru buna desfãºurarea proceselor de producþie.

Întrucât pe perioada de execuþies-au observat fenomene de instabili-tate a terenului, au fost efectuate ºilucrãri de consolidare ºi sistemati-zare pe verticalã a acestuia.

Datoritã lucrãrilor de bunã cali-tate, executate de specialiºtii Antre-prizei Montaj Instalaþii din Baia Mare,a fost realizatã o investiþie modernã,care a creat în aceastã zonã a þãrii300 de noi locuri de muncã. �

Antreprenor: ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAÞII SA, Baia MareBeneficiar: UNIVERSAL ALLOY CORPORATION EUROPE SRL,

Dumbrãviþa, judeþul MaramureºProiectanþi: AEDILIS PROIECT SRL, Baia Mare - arhitecturã

ARCOLAR SRL, Baia Mare - rezistenþãARCON SERV SRL, Cluj Napoca - refacerea stabilitãþii terenului


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezentsunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,

Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - Fondul

European pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã

(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective de

interes local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;

� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;

� Ansambluri de locuinþe sociale;

� Reabilitare termicã clãdiri;

� Restaurãri ºi puneri în valoare a monumentelor

istorice;

� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din Fonduri

Europene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri de

drumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;

� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:

Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:

� Ansambluri de locuinþe;

� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.

Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectareºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Societatea ALMA CONSULTING SRL din Focºanideþine toate mijloacele necesare execuþiei serviciilormenþionate în obiectul de activitate declarat, în scopulsatisfacerii cerinþelor clienþilor existenþi ºi capacitareacelor potenþiali.

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, mijloacele de transport nece-sare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii, softspecializat.

Pentru proiectare, societatea deþine un atelier dotat,o reþea de calculatoare, inclusiv programe necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTINGSRL Focºani a primit premii, distincþii ºi atestãri.Deþine certificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani a luat fiinþã în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, arhitecturã, testãri ºi analize tehnice,precum ºi activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.

Lista distribuitorilor autorizaþi SchiedelBucureºti Fedo SRL 021.314.80.22

ªeminee Expert SRL 0763.687.665Timdex SRL 021.240.63.80

Alba Iulia Vimed SRL 0258.817.988Arad Miriada SRL 0357.434.904Bacãu Dedeman SRL 0234.513.330

Estbau SRL 0334.401.938 Bistriþa Stilex Prima SRL 0263.231.453Botoºani Totex SRL 0231.533.777Braºov Moto Instal SRL 0268.455.004

Recobol SRL 0368.414.315Buºteni Dystom SRL 0244.321.772Buzãu Constam SRL 0238.722.230Cluj-Napoca Granimar SRL 0264.456.110

Jolly Contor Impex SRL 0264.432.422Constanþa Narcom SRL 0241.691.092

Refrom Nav 0241.510.231Craiova Mol SRL 0351.414.978Focºani Hard Industry SRL 0237.230.440Iaºi Status SRL 0232.210.843Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266.311.057Oradea GSV Exim SRL 0259.410.885Piteºti Alvvimar SRL 0248.286.947Ploieºti Concret C-þii SRL 0244.515.867Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250.714.638Satu Mare Armand SRL 0261.758.211Sibiu Unimat SRL 0269.560.216

Ambient SRL 0269.229.630Sinaia Intermont SRL 0244.313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249.411.564Suceava Dedeman SRL 0230.206.341

Lider SRL 0230.526.534Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345.401.050Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265.261.941Timiºoara Doro & Loro SRL 0254.446.107Tulcea Total Ambiant SRL 0240.534.754

SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL507020 – Str. Fabricii Nr. 5, Bod Colonie, jud. Braºov

tel./fax: 0268-283.561e-mail: [email protected]

web: www.schiedel.ro


Salvarea clãdirilor cu valoare istoricãºi arhitecturalã

prof. dr. arh. Mircea Silviu CHIRAconf. dr. arh. Sonia Maria CHIRA

prep. arh. Cristia Maria CHIRA

În mijlocul acestui haos, se maigãsesc investitori care înþeleg valoa-rea unor clãdiri pe care au ajuns sãle posede sau le-au obþinut prinrevendicãri. M-aº referi la clãdiri demijloc sau sfârºit de secol XIX sauînceput de secol XX, care auaparþinut aristocraþiei locale saumarii bughezii, în puternicã ascensi-une în perioadele la care m-amreferit.

Ca arhitect, apropierea de o ast-fel de construcþie trebuie fãcutã cumare atenþie, cu grijã ºi multã rãb-dare. Lucru întâmplat în centrulCapitalei unde, lângã Biserica PitarMoº, se aflã vechea clãdire a uneilocuinþe bogate, ridicatã la începutulsecolului XX.

Aceastã clãdire, locuitã de cincifamilii în perioada de dupã rãzboi, asuferit multiple modificãri, fiind muti-latã în interior ºi degradatã, dar cudecoraþiile rãmase intacte la exteriorºi în mare parte în interior.

Clãdirea nu se gãseºte pe listamonumentelor istorice. Beneficiariiactuali, o pereche tânãrã, remarcãvaloarea arhitecturalã a casei ºihotãrãsc reabilitarea ei, urmând ca,în viitor, sã poatã fi folositã calocuinþã, eventual sediu de firmã sauambasadã.

De comun acord, specialiºtii înmaterie ºi beneficiarii doresc pãs-trarea tavanelor de la parter care

sunt gãsite în stare bunã, cu stu-catura originalã, bine conservatã afaþadelor nemodificate, cu martori aidecoraþiilor iniþiale, cu elemente cla-sice ºi baroce. De asemenea, sedoreºte o consolidare a casei ºi omodernizare a echipãrii tehnice.

Aceastã atitudine, vis-a-vis de oclãdire care putea fi demolatã ºiînlocuitã cu o construcþie mai profi-tabilã, ne-a bucurat ºi ne-a ambi-þionat totodatã în ideea de a realizao lucrare de referinþã.

Dupã o analizã a situaþiei exis-tente ºi un releveu amãnunþit, seconstatã cã, în locul scãrii monumen-tale pe care orice casã de acest tip oavea în holul principal, existau douãbãi cuplate construite de foºtiilocatari pentru a-ºi îmbunãtãþi con-fortul; planºeul din zona fostei scãrifusese completat cu o dalã de BA.

În urma intervenþiei a fost înlãtu-ratã placa de BA ºi s-a reconstituitscara istoricã a cãrei balustradãoriginalã a fost gãsitã la o scarãimprovizatã, de serviciu, a clãdirii.

Podul înalt, cu o ºarpantã frumosrezolvatã, este ocupat parþial decâteva încãperi, folosite cândva deservitori.

Obligaþia de a consolida o clãdirede asemenea valoare, asupra cãreiase intervine, necesitã, inevitabil,gãsirea unor coechipieri - ingineri derezistenþã specializaþi ºi ingineri deinstalaþii, dar ºi pasionaþi vis-a-vis deacest tip de lucrãri care reclamã nunumai o prezenþã aproape zilnicã peºantier, dar mai ales gãsirea unorsoluþii speciale cerute de numeroa-sele situaþii care apar pe sit.

Soluþia de consolidare cere omodificare a planºeelor din lemn prinînlocuirea lor cu placã de BA ºicãmãºuirea pereþilor pentru sporirearezistenþei.

De aceastã datã, prof. dr. ing.Constantin PAVEL de la UTCB a sal-vat stucatura bogatã ºi pictatã de laintradosul planºeului peste parterancorând tiranþi între pereþii paraleliºi grinzile planºeului de lemn de laetaj, în decursul turnãrii plãcii de BApeste planºeul din lemn folosit dreptcofraj.

A fost cazul ca, la rândul nostru,prin „inventarea“ unor profile speci-fice sã mascãm intervenþia auprastructurii pereþilor, îngroºaþi prinoperaþia de cãmãºuire.

Bucureºtiul îºi poate pierde, încet dar sigur, clãdirile de valoare; nu ne referim numai la cele cu valoareistoricã, ci ºi la clãdiri cu valoare arhitecturalã ºi/sau ambientalã.

Spre surprinderea specialiºtilor, clãdiri valoroase au fost declasate, pentru a putea fi demolate dediverºi întreprinzãtori locali ºi strãini, fiind pãstrate, în schimb, clãdiri ºi zone luate la grãmadã în primii aniºi care blocheazã ºi azi dezvoltarea corectã a oraºului.



Modificãrile structurale au permisºi o îmbunãtãþire a echipãrii tehnice aclãdirii. Au putut fi organizate cincinoi încãperi de baie ºi un sistem cen-tralizat de încãlzire ºi ventilare, sis-teme de alarmare ºi informatizare.

În final, clãdirea cuprinde un sub-sol, cu spaþii tehnice ºi cu încãperiluminate natural cu posibilitãþi multi-ple de folosire.

Parterul reprezenta un larg spaþiude primire, cu încãperile aºezate,clasic, de o parte ºi de alta a unui holgeneros din care pornea scara cãtreetaj.

De la intrarea de serviciu existãun acces secundar cu o scarã spreetaj ºi mansardã.

Etajul conþine zona de noapte, cuun hol deschis spre scara monu-mentalã ºi spre un balcon aflat dea-supra intrãrii principale, cu patrudormitoare ºi trei sãli de baie. Avândîn vedere suprafaþa mare afectatãscãrii principale ºi înãlþimea acesteizone, a fost gândit un balconaºpeste golul scãrii principale, elementbinevenit, regãsit în arhitecturaveche a caselor cu pretenþii dinBucureºti care dã un sens acestuispaþiu.

Podul existent, cu o ºarpantã fru-moasã, scolasticã, a fost amenajatca o mansardã locuibilã. El cuprindetrei încãperi mansardate, un grupsanitar ºi un spaþiu deschis în care aputut fi amenajatã ºi o supantã.

Ideea amenajãrii acestor spaþii afost aceea de a pãstra atmosfera de

început de secol în zona parterului ºia etajului, subsolul ºi mansarda fiindtratate modern.

Important, atunci când se reabi-liteazã o astfel de construcþie, estesã poþi avea la îndemânã meseriaºiîn adevãratul sens al cuvântului,oameni cu experienþã pe care poþiconta cã fac treabã bunã. Este undomeniu în care pasiunea pentrumeserie este esenþialã, deoarecemunca este intensã, iar câºtigul nueste la fel de facil ca în alte domenii.Traversãm un moment în care aceºtimeseriaºi sunt destul de greu degãsit. Îmbucurãtor este, însã, cã înaceste echipe am întâlnit tineri careconºtientizeazã valoarea acestorvechi îndeletniciri ºi preiau ºtafetade la cei bãtrâni.

Pentru aceasta, a fost obligatoriegãsirea unor echipe specializate defurnizori, care sã înþeleagã bine tipulde intervenþie ºi care sã posedetehnicile, materialele ºi sculele nece-sare susþinerii ei. Mã refer la restau-ratori în lemn, stuc de ipsos,stuccomarmurã, frescã, fier forjat,vitralii ºi vitrouri, cristal bizotat, par-chet, sticlã givratã sau sablatã,mozaic.

De exemplu, restaurarea tâmplã-riilor din lemn, bogat sculptate, dar ºidegradate, a cerut o muncã migã-loasã ºi de mare rãbdare ºi fineþe.Aceastã tâmplãrie, reprezentatã deuºi de mari dimensiuni, alcãtuite dindouã esenþe de lemn, stejar ºi nuc, a

fost perfect restauratã, feroneriilerecuperate ºi repuse în operã aufuncþionat perfect.

Uºile noi, apãrute dupã reamena-jare în zona parterului ºi a etajului,au fost gândite în acelaºi stil, pentrurespectarea unitãþii decorative. S-areuºit bãiþuirea lor ºi obþinereaaceleiaºi nuanþe.

Stucatura a fost restauratã prinluarea de amprente de pe martori ºirefacerea lor în ateliere. Astfel, lainterior ºi exterior, au fost respectatedecorurile originale.

Pictura a fost refãcutã cu ajutorulunei echipe de pictori care aurespectat culorile ºi modelele iniþialegãsite sub straturile de humã aletavanelor.

Sticla glasswandului dintre douãsaloane era intactã, chiar dacã a tra-versat douã cutremure mari; s-areuºit, totodatã, refacerea unui ochide geam deteriorat în timpul lucrului.Erau geamuri givrate, cu un modelspecific acelor vremuri, care a fostrefãcut prin tehnici actuale în formaidenticã.

În zona mansardei ºi a subso-lului, s-a dorit o abordare modernã ainteriorului, spaþiile pretându-se laaºa ceva.

O atenþie deosebitã s-a acordatfaþadelor ºi spaþiilor exterioare.Astfel, s-au refãcut cu mare acurateþedetaliile ºi profilele pe toate faþadele,confecþionându-se unele noi acolounde reparaþiile nu au fost posibile.


Bineînþeles, în decursul acesteioperaþii s-a înlocuit total tencuialaexistentã, puternic degradatã ºi s-auales cu mare grijã culorile de faþadãpentru a o pãstra în spiritul epocii.

Tâmplãriile exterioare s-au exe-cutat din lemn stratificat de culoaremaro, cu geam termopan, pãstrân-du-se conformaþia iniþialã a spro-surilor. Pentru curte s-a propus undalaj cu dale de klinker, asemãnãtoare

cu cele gãsite la începutul lucrãrii ºis-a recuperat, reparat ºi completatgardul din fier forjat.

Interesant este cã, în cursul lu-crãrilor la curte, s-a gãsit un scheletuman în zona porþii principale,îngropat ghemuit la cca. 1,50 m adân-cime, schelet preluat de organeleabilitate.

Tot în curte s-a consideratnecesarã pãstrarea garajului, deºiacesta a fost construit în anii ‘60,

pentru suplimentarea spaþiilor dedepozitare.

Proiectarea ºi execuþia lucrãrii adurat cca. un an ºi trei luni, dincauza situaþiilor nou-ivite în decursulintervenþiilor constructorului asupraclãdirii, precum ºi a duratei recu-perãrii detaliilor decorative.

O mare importanþã în reuºitademersului a fost buna colaborarecu beneficiarii, situaþie destul de rarîntâlnitã în proiectare. �


Ce poþi face dacã banca vinde creanþaunei societãþi de recuperãri creanþe

av. Marius Vicenþiu COLTUC - fondator Casa de avocaturã Coltuc

Cesiunea de creanþe este opera-þiunea prin care creditorul (cedent)transmite, în mod voluntar, cu titluoneros sau cu titlu gratuit, dreptul decreanþã unei alte persoane (cesionar),care devine astfel creditor în loculsãu ºi va putea încasa de la debitorcreanþa cedatã. Contabilizarea con-tractelor de cesiune a creanþelor lacesionar (persoana care a preluatcreanþele) trebuie fãcutã în funcþie declauzele specifice fiecãrui contract.

ATENTIE!În toate cazurile, dacã nu s-a

convenit expres asupra unei cesiuniparþiale, cesionarul devine titular alcreanþei pentru totalitatea ei. Odatãcu dreptul de creanþã, cesionaruldobândeºte, prin efectul cesiunii ºiîn lipsa oricãrei stipulaþii exprese înacest sens, toate drepturile, acce-soriile ºi garanþiile de orice naturãale creanþei cesionate. Dacã nu s-aconvenit altfel, dobânzile ºi orice altevenituri aferente creanþei, devenitescadente, dar nepercepute încã decedent, revin cesionarului, cu înce-pere de la data cesiunii. În primulrând, trebuie fãcutã distincþie dupãcum creditul a fost declarat sau nuscadent în prealabil cesiunii.

� În primul caz avem de a facecu o activitate de recuperare a uneicreanþe realizate de o societatespecializatã; cel puþin aparent, nimicilegal;

� În cea de-a doua ipotezã - nu afost declarant scadent înainte decesiune - operaþiunea este flagrantºi grav ilegalã. Cesiunea creditelorneperformante poate fi consideratãilegalã mai ales în cazul contractelorde credit de retail, în care debitoruleste un consumator în raporturile cubanca, calitate pe care ºi-o pierde înraporturile cu colectorul de creanþe.Iar în cazul cesiunii creditorului cãtreun SRL de recuperat creanþe, con-trolat 100% de banca mamã (sau debanca-bunicã, pentru a prelua o for-mula folositã de Adrian VASILESCU,consilierul BNR), acest SRL se eri-jeazã el însuºi în bancã, fiindcãprimeºte prin cesiune o creanþã carerãmâne neschimbatã (în sensul cã

îºi pãstreazã natura de creanþã ban-carã), plus garanþiile care o însoþeau.Dar SRL-ul în cauzã nu mai estesupus normelor ºi controlului BNR,întrucât el nu este bancã, iar raportuljuridic cu fostul client al bãncii numai este supus normelor de pro-tecþie a consumatorilor. Dacã debi-torul nu este de acord, cesiunea nupoate avea loc.

SOLUÞIIPENTRU BENEFICIARUL CREDITULUI

Într-o astfel de operaþiune ilicitãbeneficiarul creditului are urmãtoa-rele posibilitãþi:

� fie sã aºtepte momentul cândBanca îl va soma sã plãteascã, deciva începe procedurile de executaresilitã împotriva debitorului;

� fie sã acþioneze imediat ceprimeºte notificarea prin care esteînºtiinþat de cesiunea de creanþã.

În primul caz, în cadrul contes-taþiei împotriva actelor de executareîntreprinse de executorul bancar,existã mai multe argumente care potfi invocate, printre care nulitateaacestor acte pe motivul cã Banca îºifoloseºte proprii executori pentru aexecuta o creanþã care nu îi maiaparþine sau pe motivul cã aceºtiexecutori nu pot executa decât cre-anþe „bancare” - caracter care nu setransmite prin cesiune.

În cea de-a doua situaþie, debi-torul cedat poate cere nulitateacesiunii de creanþe pe cel puþin douãconsiderente:

� este încãlcat caracterul “intuitupersonae” al contractului de credit;

� operaþiunea cesiunii creanþeibancare este o simulaþie careascunde o operaþiune ilicitã. �

Practica aratã cã, în ultima perioadã, ºi în domeniul construcþiilor, din ce în ce mai multe persoane se confruntã cusituaþia cedãrii creanþelor de cãtre bancã unor societãþi de recuperare. Informaþiile care urmeazã sperãm sã-i intere-seze pe cei aflaþi într-o asemenea situaþie. Mecanismul cesiunii cãtre SRL-ul subsidiarã a bãncii funcþioneazã con-form urmãtoarei scheme: banca mamã declarã creditul ca fiind neperformant, îºi constituie provizion de risc, dar nutrece la executarea silitã ºi nici nu îl trimite în insolvenþã, ci vinde creanþa unei filiale pe care o deþine în proporþie de100% (sau unui alt SRL deþinut 100% de banca mamã a bãncii în cauzã); vânzarea creanþei cãtre propria filialã(adicã trecerea acesteia „dintr-un buzunar într-altul”) sau cãtre o afiliatã, se face la preþuri cam de 10% din valoareanominalã, preþ pe care filiala/afiliata îl plãteºte cu un credit pe care, de cele mai multe ori, i-l acordã chiar banca.


(Urmare din numãrul anterior)

TEHNOLOGII DE EXECUÞIEPentru execuþia acestui pasaj

s-au folosit cele mai moderne mate-riale de construcþie ºi tehnologii.Astfel, execuþia coloanelor forate s-arealizat prin metoda recuperãriituburilor de cãmãºuire, asigurân-du-se, astfel, o calitate superioarã ºio capacitate portantã sporitã.

Coloanele forate au fost testateconform reglementãrilor în vigoarepentru a dovedi asigurarea capa-citãþii portante. Radierele fundaþiilor

s-au armat în condiþii de calitatecorespunzãtoare (fig. 13) ºi s-aubetonat în cofraje etanºe perfor-mante, ceea ce a permis asigurareaunei bune calitãþi a acestor elemente(fig. 14). De asemenea, la radieres-a efectuat o bunã hidroizolare asuprafeþelor în contact cu terenul(fig. 15).

Elevaþiile au fost executate încele mai bune condiþii, cu cofrajeperformante (fig. 16).

Calitatea betonului din elevaþiipoate fi vãzutã în figurile 17 ºi 18.

Pentru pilon, care este unul dincele mai importante elemente alepodului, s-a acordat o atenþie deose-bitã atât la execuþia fundaþiei, cât ºila elevaþie.

S-au utilizat cofraje cãþãrãtoare,performante, tip PERI (fig. 19) iarcalitatea betonului rezultat este cutotul deosebitã (fig. 20).

Tablierul metalic al structurii mixtecu conlucrare a suprastructurii pasa-jului este alcãtuit din oþel laminat decea mai bunã calitate îmbinat prinsudurã. Tablierul a fost uzinat întronsoane cu dimensiuni ºi greutãþiconvenabile din punct de vedere almanipulãrii, transportului ºi montajului.

Tronsoanele grinzilor principalesunt asamblate pe ºantier pe suporþiprovizorii ºi definitivi (fig. 21) ºi seîmbinã între ele prin sudurã.

Antretoazele se îmbinã cu grinzileprincipale prin eclisare, cu ºuruburide înaltã rezistenþã (fig. 22).

Elementele de ancorare a tabli-erului cu hobane sunt amplasate pemarginile laterale exterioare alegrinzilor principale (fig. 23).

Conectorii flexibili din dibluri cucap îngroºat sunt amplasaþi atât petãlpile superioare ale grinzilor princi-pale, cât ºi pe cele ale antretoazelor(fig. 24).

Cofrajele pentru susþinerea plate-lajului din beton armat sunt alcãtuitedin table ondulate aºezate pe feþelesuperioare ale grinzilor ºi antretoa-zelor (fig. 25).

Fig. 16 Aspect cofrare elevaþie pilã

Fig. 17 Vedere elevaþie culee

Fig. 18 Vedere elevaþie pilã

Fig. 19 Aspect cofrare elevaþie pilon

dr. ing. Victor POPA – vicepreºedinte CONSITRANS,membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România

Pasaj hobanat Otopeni peste calea feratã de centurãa municipiului Bucureºti (II)

Fig. 13 Aspect armare radier pilon

Fig. 14 Aspect radier culee dupã decofrare

Fig. 15 Hidroizolaþie la radiere

CONCLUZII

Soluþia de pasaj hobanat cu unsingur pilon cu doi stâlpi, pe subcare pot trece cele 3 linii C.F. de cen-turã ale municipiului Bucureºti,rezolvã în mod optim traversarea

ºoselei adiacente cãii ferate dinurmãtoarele motive:

� reduce la minim înãlþimea deconstrucþie;

� reduce substanþial lungimeapasajului;

� permite realizarea unui traseufluent ºi sigur cu elemente geome-trice generoase.

Pasajul are un aspect estetic deo-sebit, înscriindu-se în grupa lucrãrilorde artã remarcabile din România. �

Fig. 20 Vedere elevaþie pilon în timpul execuþiei Fig. 21 Aspect asamblare tablier metalic Fig. 22 Aspect îmbinãri antretoaze

Fig. 23 Elemente lateralepentru prinderea hobanelor

Fig. 24 Conectori flexibili pe grinzi ºi antretoaze Fig. 25 Cofraje din tablã ondulatãpentru susþinerea platelajului


Terminal de pasageri în portul Orºova

Clãdirea terminalului de pasageria fost realizatã pe un amplasament„în panã”, la intrarea în Portul Orºovaºi este parte a unui program al Guver-nului României pentru adaptareacondiþiilor de trafic cu persoane pe cãinavigabile din þara noastrã, la cerin-þele Uniunii Europene.

Aria construitã desfãºuratã este2446,0 mp, iar regimul de înãlþimeeste P + M + E.

Execuþia structurii de rezistenþãs-a fãcut prin „retragere”, datoritãparticularitãþii amplasamentului, si-tuat între DN6 ºi Dunãre, care per-mite accesul cu utilaje doar pe olaturã a clãdirii, pe un spaþiu restrâns,utilizat concomitent ºi de PortulOrºova.

Construcþia beneficiazã de unhol central generos, acoperit de ocupolã metalicã, susþinutã de ogrindã circularã de beton, încãrca-rea fiind preluatã pe stâlpi monoliþidin beton armat, cu înãlþime liberãde peste 10 m.

Pentru susþinerea cofrajului grinziiluminatorului circular s-a utilizat osoluþie care sã ofere condiþii sigurede lucru, întrucât grinda monolit cir-cularã are diametrul interior de 12 mºi o secþiune zveltã cu înãlþimea de 1 m.

Cele douã faþade longitudinaleau fost realizate cu pereþi cortinã cugeam termopan reflexiv ºi profile din

aluminiu, cu rupere de punte ter-micã, montaþi atât în plan vertical câtºi înclinat (cu grad ridicat de dificul-tate privind realizarea), la faþadaspre Dunãre.

Clãdirea a fost dotatã cu utilaje ºiechipamente de bunã calitate, mini-staþie de epurare, instalaþii de aercondiþionat, voce-date, sistem con-trol acces, antiefracþie, sistem TV cucircuit închis.

Execuþia lucrãrii s-a desfãºurat cudificultate, întrucât o cale de acces înPortul Orºova, care trecea pe lângãºantier, trebuia sã funcþioneze încontinuare, modernizarea ei fãcân-du-se în etape, pe timpul construcþiei.

De asemenea, suprafaþa pecare se construia era un teren cuumpluturi mari ºi servituþi impuse dereþelele urbane care traversau situl(cablu electric de alimentare aoraºului Orºova, a Portului ºiªantierului Naval, cabluri cu fibrãopticã pentru telecomunicaþii, pre-cum ºi reþele de alimentare cu apãºi canalizãri importante).

Prin calitatea execuþiei ºi a mate-rialelor puse în operã, SC Grup Pri-macons Slatina a executat o lucrarece corespunde tuturor cerinþelor defuncþionare ºi de reprezentare adec-vate turismului dunãrean. �

Antreprenor: GRUP PRIMACONS SRL, SlatinaBeneficiar: CN ADMINISTRAÞIA PORTURILOR DUNÃRII FLUVIALE SA, GiurgiuProiectant: IPTANA SA, Bucureºti


Conductã de interconectarea sistemului naþional de transport gaze naturale

cu sistemul vest european

Conducta de interconectareDn 700 Mpa x 6,3 Mpa, a sistemuluinaþional de transport gaze naturalecu sistemul vest european, pe direcþiaSzeged - Nãdlac - Arad, urmeazã a fiexecutatã în 3 etape. Prezenta lucrarese referã la etapa a doua, în lungimede 25,343 Km.

Caracteristici tehnice: capacitateamaximã de transport 2 mld. mc/an;capacitatea de operare 1 mld. mc/an;presiunea de operare 4,0 Mpa - 6,0 Mpa.

Etapele execuþiei lucrãrii sunt:� Pregãtirea culoarului de lucru,

cu lãþimea de 20 m în teren agricol.� Aplicarea izolaþiei anticorozive.

Protecþia pasivã contra coroziuniiexterne a conductei subterane s-arealizat prin izolarea conductei, efec-tuatã în Staþia de Izolat Conductedin cadrul SC AMARAD SA. În ca-drul secþiei de sudare aparþinândacestei staþii s-au executat mai întâiîmbinãrile sudate, apoi s-a izolatîmbinarea a douã conducte (dubleþi).

Manipularea, stocarea ºi trans-portul materialului tubular:

� Montajul conductei. Îmbinareaþevilor s-a realizat prin sudurã elec-tricã la poziþie (în ºanþ) ºi a fosturmatã de examinarea nedistructivãa îmbinãrilor sudate.

Montajul conductei în ºanþ, în pozi-þie definitivã, s-a executat pe tronsoane;a urmat astuparea cu pãmânt a con-ductei ºi refacerea terenului afectat lastarea iniþialã pe care acesta a avut-oanterior execuþiei lucrãrilor.

� Curãþarea ºi probarea conducteiCurãþarea conductei s-a fãcut petronsoane, cu un piston cu garnituride cauciuc moale, acþionat cu aer.

Proba de rezistenþã cu aer s-aefectuat la o presiune de 75,6 bar,pentru clasa 1 de locaþie, respectiv88,2 bar pentru clasa 3 de locaþiepentru o perioadã de 6 ore de lastabilizarea presiunii ºi egalizareatemperaturii fluidului de probã dinconductã cu temperatura solului.

Proba de etanºeitate a fost efec-tuatã la o presiune de 63 bar pentruo perioadã de 24 ore.

Probele de presiune au fost reali-zate de Laboratorul propriu al socie-tãþii AMARAD SA, care este certificatºi agrementat pentru efectuarea deteste de presiune la magistrale deconducte.

Prin lucrãrile de bunã calitaterealizate, a fost finalizatã o etapãdintr-un proiect care va asigura cugaze naturale, pe termen mediu ºilung, consumatorii din Zona de Vesta României. �

Antreprenor: AMARAD SA, AradAsociaþi: INSPET SA, Ploieºti

AMI SA, Baia MareBeneficiar: S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA, MediaºProiectant general: S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA -

Departament Proiectare ºi Cercetare

Cãtre: Revista ConstrucþiilorDomnului Redactor ªef Ciprian ENACHE

Avem plãcerea sã vã informãm cã, pentru prima oarã în România, s-a materializat o lucrare deconsolidare a unei clãdiri vechi, respectiv „clãdirea Victor Slãvescu aparþinând Academiei deStudii Economice din Calea Griviþei nr. 2-2A”, folosind o tehnicã modernã de protecþie antiseismicã.

Aceastã soluþie constã în folosirea izolatorilor ºi amortizorilor seismici astfel încât clãdirea respectivãeste total decuplatã de efectul undelor seismice distructive.

Pentru a demonstra cã aceastã metodã de protecþie seismicã este pe deplin eficientã ºi poate fi aplicatã pescarã largã în zonele seismice din þarã, Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru FizicaPãmântului de la Mãgurele, împreunã cu beneficiarul clãdirii: Academia de Studii Economice ºi proiectantullucrãrii SC PROESCOM SRL au montat un sistem modern de supraveghere seismicã, ce a fost conectatîn ziua de 14 decembrie 2010 la Centrul Naþional de Date de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltarepentru Fizica Pãmântului de la Mãgurele, care va monitoriza comportarea în timp a construcþiei.

Înregistrãrile pe care ni le va furniza INCDFP vor fi puse la dispoziþia Universitãþii Tehnice deConstrucþii Bucureºti pentru a le studia ºi, împreunã cu alte instituþii ale statului, sã fie folosite la îmbunãtãþirea normelor de proiectare înconstrucþii.

Proiectantul lucrãrii SC PROESCOM SRL mulþumeºte pe aceastã cale conducerilor INCDFP ºi ASE Bucureºti pentru sprijinulacordat la realizarea acestei lucrãri de pionierat în þara noastrã.

Sperãm ca celelalte lucrãri proiectate, monumente de arhitecturã ºi istorice, care au toate aprobãrile legale în aceastã soluþie de izolare abazei (Primãria Municipiului Bucureºti, Biserica Fundenii Doamnei, Biserica Creþulescu, Arcul de Trimf din Bucureºti) sã fie cât mai curândrealizate asigurându-se astfel o protecþie antiseismicã pe termen îndelungat.

Vã asigurãm de toatã stima!

Primim la redacþie


Degradãri induse de executarea defectuoasãa unor lucrãri de canalizare

STUDIU DE CAZprof. dr. ing. Ioan TUNS, ºef lucr. univ. dr. ing. Marius MÃNTULESCU, ºef lucr. univ. drd. ing. Florin L TÃMAª -

Facultatea de Construcþii, Universitatea TRANSILVANIA, Braºov

Versanþii ce încadreazã ValeaCetãþii au ca rocã de bazã conglo-meratul polimictic Cenomanian,cunoscut sub numele „Conglomeratulde Bucegi“ peste care s-a aºternut unstrat de alterare deluvial-proluvialã.

Amplasamentul în cauzã esteconstituit dintr-o platformã artificialãcare pãtrunde în versantul stâncosspre sud, iar pe latura nordicã estemãrginitã de zidul de sprijin aºezatpe un deluviu nisipos-prãfos, îngrosime de cca. (50-70) cm (fig. 1).

Investigaþiile efectuate nu au evi-denþiat prezenþa apei subterane,apele de suprafaþã fiind colectate ºidirijate spre reþeaua de canalizare.

Din punct de vedere geomorfo-logic amplasamentul aparþine uneivãi, denumitã Valea Cetãþii, care tra-verseazã Munþii Poiana Braºov dinzona centralã spre vest, fiind afluentde dreapta al Bârsei.

În aceste condiþii de formare,albia pârâului este sãpatã în conglo-merate, iar pe versanþi aºternându-seo pãturã deluvialã preponderentnisipoasã.

Planul general de situaþie al ampla-samentului studiat este prezentat înfigura 2.

ANALIZA STÃRII DE DEGRADARECauze ºi moduri de manifestarePlatforma creatã artificial, cu rol

de strat suport pentru imobilelemenþionate în paragraful anterior,este mãrginitã pe latura nordicã deun zid de sprijin realizat din zidãriede piatrã ce asigurã menþinerea sta-bilitãþii masivului de pãmânt situat înspatele acestuia.

Lucrãrile de canalizare menajerãefectuate în apropierea ºi sub bazazidului au condus la alterarea stãriide rezistenþã ºi stabilitate a uneiporþiuni de zid ºi a masivului depãmânt aferent.

Starea de degradare a fost deter-minatã, în principal, de lucrãrile desãpãturã executate fãrã mãsuri deprotecþie pe o lungime relativ mare,lângã ºi sub cota de fundare a zidu-lui ºi lãsate deschise o anumitãperioadã de timp.

Amplasamentul studiat este situat pe partea dreaptã a drumului naþional Râºnov – Poiana Braºov,în dreptul imobilelor nr. 14 ºi 16 de pe strada Cetãþii, din oraºul Râºnov. Strada urmãreºte axul Vãii Cetãþii,a cãrei apã este canalizatã printr-un sistem colector din beton armat de formã ovoidalã, pozat sub carosabil.Starea de fapt, prezentatã în lucrare, a fost generatã de execuþia unui tronson de canalizare menajerã, înapropierea ºi sub cota de fundare a unui zid de sprijin, cu rol de menþinere a stabilitãþii amplasamentuluiunor clãdiri de locuit.

Fig. 1: Profil geotehnic teren

Fig. 2: Planul de situaþie


Starea de degradare [1] a fost,însã, favorizatã ºi de alþi factori per-turbatori, precum:

� ruperea în timpul lucrãrilor desãpãturã a unei conducte de apãpozatã la adâncimea de cca. 0,80 m,la o distanþã de aproximativ 1,0 m defaþa peretelui;

� scoaterea din poziþie de echili-bru a unor porþiuni ale zidului desprijin, prin deplasãri liniare ºi un-ghiulare, ca urmare a anulãrii efec-tului presiunii reactive a pãmântuluiexcavat de pe faþa peretelui aflatã încontact cu acesta înaintea lucrãrilorde sãpãturã, lipsa tãlpilor, precumºi lungimea redusã de încastrare aperetelui în teren;

� desprinderi de pietre din perete,porþiuni cu crãpãturi pãtrunse, exfo-lieri de material de zidãrie din cauzaacþiunii îndelungate a factorilor demediu;

� amplificarea factorilor agresivica urmare a vibraþiilor produse decirculaþia vehiculelor rutiere.

Investigaþiile efectuate la faþalocului au pus în evidenþã urmã-toarele forme de manifestare a stãriide degradare:

� deschiderea pronunþatã a ros-tului de tasare, concomitent cu înre-gistrarea unor deplasãri orizontalediferenþiate ale feþelor exterioare alecelor douã tronsoane de perete alã-turate (fig. 3);

� degradarea pãrþii superioare aperetelui ºi a parapetului de pro-tecþie, prin apariþia unor crãpãturi cudeschidere mare, distribuite uniform,cu deplasãri orizontale ºi verticaleale porþiunilor delimitate de acestea(fig. 4);

� desprinderea unor porþiuni dezidãrie din perete, concomitent cuprãbuºirea pãmântului din spateleacestuia (fig. 5);

� deplasãri liniare ºi unghiulareale zidului de sprijin ºi formarea unorcaverne adânci în masivul de pãmântdin spatele lui (fig. 6);

� infiltraþiile de apã în pãmânt,datorate neetanºeitãþii cãminului decanalizare pluvialã pentru apele desuprafaþã din zona curþii imobiluluinr. 14 (fig. 7);

� acþiunea continuã a factorilor demediu a contribuit din plin la accentu-area stãrii de degradare prin prezenþacrãpãturilor în blocul de piatrã,exfolierea mortarului de legãturã,desprinderea blocurilor de piatrã dinperete ºi dezvoltarea vegetaþiei (fig. 8).

Stãri de eforturi ºi deformaþii înmasivul de pãmânt

În vederea refacerii capacitãþii derezistenþã ºi stabilitate a zidului desprijin degradat ºi a masivului depãmânt din spatele acestuia, caurmare a stãrii de degradare înregis-tratã, care pune în pericol rezistenþaºi stabilitatea clãdirilor cu numereleportale 14 ºi 16, s-a efectuat analizastãrii de eforturi ºi deformaþii orizon-tale în masivul de pãmânt.

Calculul terenului s-a realizatcu programul GeoStudio, modululSIGMA/W [2].

Modelarea terenului (fig. 9), s-afãcut considerând 4 tipuri de materiale:

a. roca de bazã – conglomerate, cuproprietãþile unui solid indeformabil;

b. umplutura din faþa ºi spatelezidului, consideratã ca un materialliniar elastic, având modulul dedeformaþie E = 5000 kPa;

Fig. 3: Deschiderea pronunþatã a rostului de tasare

Fig. 6: Formarea unor caverne pronunþateîn spatele zidului de sprijin

Fig. 4: Degradarea zonei superioare a pereteluiºi a parapetului de protecþie

Fig. 5: Porþiune de perete desprinsã din zidãrie ºiprãbuºirea pãmântului din spate

Fig. 7: Infiltraþii de apãdin cãminul de canalizare pluvialã

Fig. 8: Porþiune de perete cu crãpãturi extinse,dislocarea pietrei din zidãrie ºi dezvoltarea vegetaþiei



c. nisip prãfos deluvial, avândE = 10000 kPa;

d. zidul de sprijin, considerat dinelemente disparate prin valoareacoeziunii medii, c = 100 kPa.

Analiza stãrii de eforturi ºi depla-sãri orizontale s-a fãcut în trei faze:

1. faza iniþialã de producere aaccidentului;

2. faza de execuþie a sãpãturii învederea realizãrii zidului nou lângãcel existent;

3. faza de îndepãrtare a sprijini-rilor dupã excavarea pãmântului dela baza zidului existent.

Cele trei faze de analizã au rezul-tat din considerente de ordin tehno-logic, astfel:

� în faza iniþialã s-a urmãrit eva-luarea gradului de efectuare a fun-daþiei imobilelor – clãdiri vecine, învederea identificãrii soluþiei optimede reabilitare;

� în faza a doua s-a urmãritevaluarea oportunitãþii de adoptare asoluþiei de reabilitare solicitatã debeneficiar, prin realizarea zidului desprijin nou în faþa celui existent;

� în faza a treia s-a urmãrit eva-luarea gradului de stabilitate aamplasamentului în faza criticã delucru, cu excavaþia pãmântului de labaza peretelui vechi ºi sprijinirileaferente îndepãrtate.

Pentru calcul s-a considerat cãsuprasarcina la talpa fundaþiei clãdiriieste de 300 kPa, iar deplasãrilemasivului de pãmânt sunt limitate pecontur.

Fig. 9: Discretizarea masivului de pãmânt

Fig. 10: Distribuþia eforturilor orizontale în masivul de pãmânt din apropierea clãdirii vecineîn momentul iniþial

Fig. 12: Discretizarea masivului de pãmânt dupã excavarea tãlpiiFig. 11: Graficul deplasãrilor orizontale în masivulde pãmânt la faþa interioarã a zidului



Din analiza stãrii de eforturi ºideformaþii orizontale în masivul depãmânt, în cele trei faze de lucru, arezultat cã:

� în faza iniþialã 1 eforturileunitare orizontale cresc mult în zonafundaþiei clãdirii vecine (fig. 10), fãrãca aceasta sã fie, însã, afectatã, iardeplasarea maximã orizontalã înmasivul de pãmânt atinge valoareade 3,2 mm (fig. 11);

� în faza a doua s-a constatatacumularea eforturilor orizontale labaza zidului, unde se înregistreazãdeplasarea maximã orizontalã de6,4 mm (fig. 12 ºi 13);

� în faza a treia s-a remarcat cãstarea de eforturi nu se modificãsemnificativ în zona fundaþiei imobi-lului (fig. 14), iar deplasãrile maximeorizontale de la baza zidului crescla 10,2 mm (fig. 15), fãrã ca acesteasã constituie o stare de solicitarepericuloasã pentru clãdirile învecinate.

CONCLUZIIDeplasãrile majore ale zidului de

sprijin afectat de lucrãrile de cana-lizare au determinat desprinderea,prin prãbuºire, a unor porþiuni de

perete cu antrenarea pãmântului dinspate, punând în pericol starea derezistenþã ºi stabilitatea celor douãclãdiri situate în vecinãtate.

Analiza stãrii de eforturi ºi depla-sãri orizontale în masivul de pãmânt,în cele trei faze de lucru, a permisadoptarea soluþiei de reabilitare aamplasamentului afectat prin:

� realizarea unui zid de sprijin dinbeton armat în faþa celui existent [3];

� refacerea caracteristicilor meca-nice ale pãmântului afectat prin com-pletare cu material de umpluturãcompactat ºi injectare cu material deadaos.

Soluþia de reabilitare propusãasigurã refacerea capacitãþii derezistenþã ºi stabilitate a amplasa-mentului avariat, fãrã a fi afectatãsiguranþa în exploatare a clãdirilorexistente [4], [5].

Fundarea noului zid s-a executatpe stratul de nisip prãfos gãlbui curare intercalaþii de pietriº, cu pre-siunea acceptabilã Pacc = 310 kPa,la adâncimea de -1,60 m, faþã decota drumului.

Pentru restabilirea temporarã asituaþiei produse în urma executãriilucrãrilor de canalizare, s-a propus ºirealizat blocarea deplasãrii bazeiperetelui, prin turnarea unui betonde umpluturã clasa C5/7,5 însãpãturã ºi sprijinirea provizorie aperetelui (fig. 16).

Rezultatele obþinute în urmaanalizei stãrii de eforturi ºi deformaþiiau constituit elementele de plecareîn calculul de dimensionare a ziduluide sprijin din beton armat amplasatîn faþa celui degradat, operaþie cares-a efectuat în etapa a doua de lucru(proiectarea noului zid de sprijin).

BIBLIOGRAFIE[1] M. BUDESCU, I.P. CIONGRADI

º.a. – Reabilitarea construcþiilor,Editura Vesper, Iaºi 2001;

[2] KRAHN J. (2004) – Stressand Deformation Modeling withSIGMA/W – User Manual, Geo-SlopeLdt., Calgary, Alberta, Canada, 412 p;

[3] Ioan TUNS – Calculul ºi alcã-tuirea fundaþiilor, Editura UniversitãþiiTransilvania din Braºov, 2004, ISBN973-635-263-3;

[4] Ioan TUNS, Marius MÃNTU-LESCU – Aspecte privind realizarea uneifundaþii tehnologice de dimensiunimari în apropierea ºi sub cotafundaþiilor structurale existente,a XI-a Conferinþã Naþionalã de Geo-tehnicã ºi Fundaþii, Timiºoara, 18-20Septembrie 2008, ISSN 1844-850X,Editura Politehnicã Timiºoara, pag.384 - 391;

[5] STANCIU A, LUNGU I. –Fundaþii, vol I, Editura TehnicãBucureºti, 2006. �

Fig. 14: Diagrama eforturilor unitare orizontale în faza 3 de lucru

Fig. 13: Graficul deplasãrilor pe orizontalãale nodurilor reþelei pe faþa interioarã a zidului

Fig. 15: Graficul deplasãrilor orizontaleîn faza 3 de lucru

Fig. 16: Blocarea temporarã a bazeiºi sprijinirea peretelui


CONSTRUCTORI DE EXCEPÞIE

Virgil Corneliu STÃNÃªILÃ

S-a nãscut la 22 aprilie 1928 încomuna Stoeneºti, judeþul Olt.

A urmat Liceul D. A. Sturdza dinCraiova, pe care l-a absolvit în anul1947, dupã care ºi-a continuat studiilela Facultatea de Instalaþii - Institutul deConstrucþii Bucureºti - devenind inginerîn anul 1951, ca ºef de promoþie.

În învãþãmântul superior, a fostasistent la Catedra de termotehnicã aInstitutului de Construcþii Bucureºti(1953 - 1955) ºi ºef de lucrãri (1955 -1965). În funcþia de conferenþiar, aactivat la Academia Tehnicã Militarã(1960 - 1975) ºi profesor asociat laPolitehnica Bucureºti (1985 - 1990).

În anul 1977, a devenit doctoringiner în termotehnicã ºi maºini ter-mice la Institutul Politehnic, susþinândteza: Transfer de cãldurã prin inter-mediul corpurilor mici (cu aplicaþii larealizarea schimbului de cãldurã încontracurent, între gaze ºi fãinuriindustriale).

Profesorul Virgil Corneliu STÃNÃªILÃa desfãºurat o bogatã activitate decercetare ºtiinþificã în domeniul ter-motehnicii, cu rezultate de excepþie,studiind: valorificarea materiilorprime secundare; recuperãri deenergie, îmbunãtãþiri de randamente,captarea energiei solare ºi a energieieoliene; uscãtoare industriale; cup-toare pentru industria ceramicã;pirolizare ºi gazificare; industria

cimentului; ecologizãri; centrifugareade topituri cu perspectiva separãrii,în faza lichidã, de aur ºi alte metalenobile fãrã cianuri.

Între anii 1951 - 1962, a activatca inginer proiectant ºef la ISPE, ºefde colectiv de colaborare externã laMSS (1953 - 1960), inginer ºef laTrustul de Construcþii Miniere (1962- 1966), consilier la Ministerul Agri-culturii (1966 - 1972), cercetãtorprincipal, ªeful secþiei de energeticãindustrialã în domeniul materialelorde construcþii (1972 - 1990).

Inserãm din realizãrile sale pecele mai de seamã: proiectarealucrãrilor de betonare (iarnã/varã)a barajelor de la Bicaz ºi Argeº;ventilarea tunelului de la Bicaz,realizarea instalaþiilor termice, deapã – canal ºi combustibil lahidrocentrala Bicaz; instalaþiipilot privind uscarea ºi ardereacãrãmizilor la ICPMC (8 ore în locde 120 ore) - lucrare brevetatã înSUA; instalaþie de prelucrare aburfolosind energia solarã captatã cuoglinzi parabolice cu orientareautomatã (premierã în þarã); pro-ducerea de var ºi de CO2 curat laUzinele Sodice Govora; separareaenergiilor cinetice moleculare(coautor Octavian STÃNÃªILÃ);tehnologia producerii de silumindin materii prime abundente;tehnologii noi pentru fabricareacimentului; gazificarea substan-þelor cu componente combustibile- brevet european de invenþie;schimbãtor recuperativ de cãl-durã din beton, cu înaltã eficienþãeconomicã; tratarea termicã aprefabricatelor din beton - pilot lascarã industrialã (în camere cuaer deplasat alternativ, durata detratare aproximativ 8 ore); tratareatermicã a prefabricatelor dinbeton (prin imersie în apã caldã);

Panou solarpentru abur sub presiune

Pilotpentru gazificarea de cãrbune inferior

Instalaþie pilot pentru reducerea oxizilor de fiercu praf de cãrbune


realizarea de copci în lacuri pen-tru aerisirea peºtilor, ridicând apadin fundul lacului cu bule de aerpompat de pe mal; panou decolectare a energiilor eoliene;desalinizarea apei de mare prinîngheþare ºi dezgheþare tehnicãcu procedee originale (înaltã com-patibilitate) etc.

Între anii 1991 - 2000, prof. dr.ing. Corneliu STÃNÃªILÃ a condusfirma PROGRESS INVENT, realizând:instalaþie de uscare a cherestelei(omologatã la catedra de speciali-tate a Universitãþii Transilvania dinBraºov); instalaþie de uscare acerealelor (superioarã celor exis-tente); gazificarea cãrbunilor inferiori(pilot industrial la Filipeºtii dePãdure); metodã de producere ahidrogenului ieftin prin procedeesiderurgice (experimentat la UPB);tratarea cenuºilor piritice, cuextragerea fierului (finanþatã de unpartener belgian); tratarea ter-mochimicã a unor deºeuri industriale(gudroane, PCB, anvelope de cau-ciuc, cu finanþarea MCT); tehnologiinoi privind valorificarea energeticãecologicã a deºeurilor urbane, pirolizaºi gazificarea diferitelor substanþe cucomponente combustibile (breveteuropean în anul 2004, coautorOctavian STÃNÃªILÃ) etc.

Menþionãm ºi cercetãrile sale încurs de experimentare:

� Producerea de pulbere de fiermoale (fãrã carbon), concomitent cufabricaþia de hidrogen curat (duratade procesare ºi a investiþiei sereduce la o zecime, nu conþine car-bon, temperatura de lucru 550 0C, sefoloseºte minereul mãcinat ca atare,fãrã peletizare, consumul specific decãldurã sub 2.000 Kcal/Kg de fier;combustibilul folosit fiind deºeurilecelulozice, hidrogenul se produceprin dezoxidarea aburului cu fierul încurs de reducere, ceea ce determinãpuritatea ºi ieftinitatea);

� Obþinerea de metale ºi meta-loizi din oxizi, respectiv din pãmântde orice calitate, roci de tot felul,sterile minerale etc.; cu cheltuieli rela-tiv modeste se obþin metale ºi metaloiziasigurând un mare profit. Se produc,totodatã, granule expandate cereumplu golurile de extracþie ºi carepot constitui un acumulator de apãatât pentru inundaþii cât ºi pentrusecetã;

� Placã bitermã autonomã, cu ofaþã mai caldã ºi cealaltã faþã mairece, ca ambianþã (placa are rolul de

a extrage energie din ambianþã, sprea o valorifica la cald. Va face posibilãreducerea panã la 75% a consu-mului actual de petrol ºi combustibiliclasici - ceea ce va rezolva ecologicuna dintre principalele probleme alelumii contemporane). Referitor laaceastã placã bitermã autonomã,citãm din cartea sa: Energie curatã,ieftinã ºi multã, Ed. Matrix Rom,2005: „În baza legii lui J.C. Maxwellde distribuþie a moleculelor unui gazpe viteze, se calculeazã cã, deexemplu, o masã de aer atmosfericde 15 0C poate fi consideratã ca unamestec intim de 60,8%, respectiv39,2%, conþinând molecule cuenergii cinetice mai mici, respectivmai mari decât media ºi având tem-peratura de -131 0C, respectiv de+241 0C. Dupã Maxwell, separareacomponentei calde de cea rece s-arputea face doar de un demon”. Prof.Corneliu STÃNÃªILÃ a înlocuitdemonul cu câmpuri de forþe Van derWals, în condiþiile unor densitãþi vari-ate corespunzãtor.

Numeroasele sale realizãri aufost brevetate ca invenþii. Din celepeste 72 de brevete, inserãm: pro-cedeu ºi instalaþie de uscare a pro-duselor ceramice (1974); procedeuºi instalaþie de desprãfuire electricã(1975); cuptor pentru ardere demateriale granulare (1975); proce-deu ºi instalaþie de ardere a pro-duselor ceramice (1975); instalaþiepentru tratarea termicã a betoanelor(1977); uscãtor de produse cera-mice (1977); procedeu ºi instalaþiede uscare (1978); cuptor pentruarderea produselor ceramice (1979);panou solar plan (1980); compoziþiepentru beton celular izolator (1982);procedeu ºi gazogen pentru obþi-nerea gazelor combustibile din cãr-buni inferiori (1988); agent termic ºischimbãtor de cãldurã pentru fãinuriindustriale (1989); procedeu ºi insta-laþie de producere a hidrogenului(1993); generator de cãldurã (1993);procedeu de uscare ºi ardere deproduse ceramice ºi instalaþie pentruaplicarea acestuia (1995); instalaþiede uscare a lemnului (1998); pro-cedeu de neutralizare ºi valorificarea deºeurilor cu clor sau sulf (1999);procedeu de recuperare a deºeurilorde cauciuc (1999); procedeu ºiinstalaþie de valorificare energeticã areziduurilor combustibile (1993);schimbãtor recuperator de cãldurã(2004); procedeu ºi instalaþie devalorificare energeticã a unei singure

surse de cãldurã (2005); procedeu ºiinstalaþie de extragere ºi separarea unor componente utile din cenuºide termocentralã, sterile ºi alteleasemãnãtoare (2006); procedeu dereducere a oxizilor de fier (2006);procedeu de reducere a oxizilor me-talici (2006); procedeu de producerea siliuminiului ºi a aluminiului (2006);procedeu ºi instalaþie de reducere cucarbon a oxizilor metalici (2006);procedeu de valorificare a cenuºilor,zgurilor, sterilelor mineralelor ºi aaltor amestecuri care conþin oxizi(2007- coautor Octavian Stãnãºilã);procedeu pentru realizarea de topiturisilicatice spumate ºi instalaþie pentruaplicarea acestuia (2003); procedeuºi instalaþie de producere de pulberemetalicã, asociatã sau nu cu fabri-caþia de hidrogen (2005); procedeude obþinere a hidrogenului din apã ºiþiþei sau alte hidrocarburi (2004) etc.

Prof. Corneliu STÃNÃªILÃ a pu-blicat peste 50 de articole în diferitereviste de specialitate, dintre careamintim articolul Separarea energi-ilor moleculare în care s-a anticipatposibilitatea energiei mediului de a fivalorificatã în interesul societãþii(Placa bitermã autonomã, în curs deexecuþie a instalaþiei experimentale).

A participat la numeroase mani-festãri ºtiinþifice ºi a publicat carteaEnergie curatã, ieftinã ºi multã,Ed. Matrix Rom, 2005.

A fost expert ONUDI (trimis înRFG) ºi expert CAER (cu deplasãri înCehoslovacia, URSS, Polonia). De ase-menea, amintim cã este membru alAsociaþiei Oamenilor de ªtiinþã.

Pentru opera sa tehnicã ºi ºtiinþi-ficã, i s-au atribuit diferite medalii.

Îndrãgostit de cercetarea ºtiinþi-ficã, s-a dovedit, prin rezultateleremarcabile obþinute, cã este unveritabil om de ºtiinþã, un împãtimital creaþiei.

Prof. Corneliu STÃNÃªILÃ esteun nume în domeniul termotehnicii,datoritã harului de iscoditor al noului,dar ºi culturii tehnice pe care oposedã, inteligenþei, tenacitãþii, inte-gritãþii, punctualitãþii, capacitãþii demuncã.

Vorbind cu patos despre reali-zãrile sale, afirma simplu: „muncescîn folosul societãþii!”

Acesta este profesorul, inginerul,omul de ºtiinþã Corneliu STÃNÃªILÃ,intrat, încã de pe acum, în istoriaºtiinþei ºi tehnicii termotehniciiromâneºti. �


Protecþia suprafeþelor din beton

INFLUENÞA PARAMETRILOR NANOMETRICIASUPRA PERFORMANÞELOR GLOBALE MACROSCOPICE

ALE PRODUSELOR PELICULOGENE CU EFECT DE AUTOCURÃÞARE

ing. Victoria BACIU, ing. Mirela LAZÃR –Institutul de Cercetãri pentru Echipamente ºi Tehnologii în Construcþii - ICECON SA

Nanomaterialele, boom pentruconstrucþii, sunt definite ca fiindmateriale noi, a cãror structurã ele-mentarã a fost adusã la scarã nano-metricã ºi care, prin utilizarea,înglobarea, manipularea acestorparticule foarte mici de material,creeazã noi materiale la scarã mare.Aduse la dimensiuni de ordinul a100 nanometri, materialele încep sãprezinte proprietãþi radical îmbunã-tãþite, controlabile, ºi chiar proprietãþicomplet noi.

Nanotehnologia reprezintã oricetehnologie care se bazeazã pe abili-tatea de a construi structuri com-plexe respectând specificaþii la nivelatomic, altfel spus, fabricarea unuiprodus cu o mãrime geometricãcontrolatã în care cel puþin uncomponent funcþional are o mãrimea particulelor mai micã de 100 nano-metri (nm). Aceasta permite uti-lizarea efectelor chimice, fizice saubiologice care nu se produc decâtpeste parametrul crucial de 100 nm.

Se poate face o diferenþã întrenanoparticule sub 100 nm în una,douã sau trei dimensiuni ºi nano-structuri construite într-o matriþã.Datoritã raportului mare suprafaþã/masã, materialele de dimensiuninano au proprietãþi energetice

speciale, proprietãþi care pot fiutilizate pentru o multitudine deefecte imposibil de atins cu produseconvenþionale.

Prin folosirea nanotehnologiilors-au realizat urmãtoarele:

� obþinerea de nanodispersii aleunor substanþe organice cu solubili-tate scãzutã precum: biocizi, colo-ranþi, polimeri, conservanþi, diverºiingredienþi, substanþe tensioactive,pesticide, înãlbitori etc; în acest felnanodispersiile prezintã performanþesuperioare soluþiilor, emulsiilor ºi dis-persiilor convenþionale de particule;

� reducerea semnificativã a can-titãþii de solvenþi organici utilizaþi;

� extinderea timpului de viaþã alingredienþilor activi;

� accelerarea descoperirii de noiproduse chimice ºi lãrgirea posibi-litãþii de a proteja prin patente pro-dusele importante.

Majoritatea estimãrilor ºi prog-nozelor legate de dezvoltarea ºipotenþialul de piaþã al nanotehnolo-giei indicã nanomaterialele ca fiindsectorul catalizator major ºi cu celemai rãspândite aplicaþii.

Numai în UE, industria con-strucþiilor este o afacere de 350 demiliarde euro, ocupând 10% din forþade muncã. La o asemenea dimensi-une, construcþiile reprezintã una din-tre industriile vizate cu prioritate derevoluþia nanotehnologicã, dupã ceaceste tehnologii au fost utilizateiniþial în domeniul informaþional, almedicinei, medicamentelor.

Industria vopselelor începe, deja,sã beneficieze de soluþii inovativeprovenite din cercetãri în nanomate-riale. Duritatea, rezistenþa mecanicã,superplasticitatea, afinitatea chimicã,respingerea particulelor de murdãrieºi capacitatea de autocurãþare,capacitatea de autoreparare ºi chiarun efect de izolare termicã, suntnumai câteva dintre proprietãþilevizate pentru construcþiile modernepe baza acestor noi tehnologii.

Proprietãþile, complet noi, revelate la scarã nanometricã, ale materialelor deschid un spectru larg de apli-caþii ale nanomaterialelor în construcþii, cu obiective de îmbunãtãþire a confortului ºi calitãþii habitatului.

Pentru a putea înþelege mai bine noutatea pe care o reprezintã produsele peliculogene cu efect deautocurãþare, în dispersie apoasã, prezentãm câteva date referitoare la nanotehnologie ºi nanomateriale.

Fig. 1: Componentã la scarã atomicã


Este interesant cã fiecare dintreaceste proprietãþi, benefice din punctde vedere structural ºi al confortului,contribuie, mai mult sau mai puþindirect, ºi la sustenabilitatea mediului.Doar câteva exemple: reducereapoluãrii în procesele de producþie ºide curãþare ºi creºterea timpului deviaþã prin rezistenþa superioarã.

Se estimeazã cã circa 30% dintotalul vopselelor care se vor vindeîn 2015 vor fi bazate pe nano-tehnologii.

MECANISMULEFECTULUI DE AUTOCURÃÞARE

PRIN FOTOCATALIZÃAvând în vedere cã efectul de

autocurãþare al produselor peliculo-gene obþinute prin nanotehnologiese realizeazã prin fotocatalizã, vomexplica în continuare mecanismul defotocatalizã, ce este de fapt foto-cataliza ºi caracteristicile fotoca-talizatorului, caracteristici care setransmit ºi produsului peliculogen.

Fotocataliza este procesul dedescompunere al substanþelor polu-ante organice care intrã în contactcu suprafeþele tratate în prezenþaluminii, solare sau artificiale, ºi aaerului.

În prezenþa aerului ºi luminii seactiveazã pe suprafeþele fotoca-talitice un proces de oxidare ce ducela transformarea ºi la descom-punerea ulterioarã a substanþelororganice ºi anorganice (asimilabiletuturor pulberilor uºoare), microbi,oxizi de azot, substanþe aromatepolicondensate, benzen, anhidridãsulfuroasã, monoxid de carbon,formaldehidã, acetaldehidã, metanol,etanol, benzen, benzen etilic,monoxid ºi bioxid de azot, produsecare apar în mod uzual pe supra-feþele murdare, contribuind la apa-riþia aspectului urât ºi mirosuluineplãcut.

Ce este fotocataliza?Cataliza este procesul în care o

substanþã participã la modificareavitezei unei transformãri chimice areactanþilor, farã ca, în final, sã fiealteratã sau consumatã. Aceastãsubstanþã este cunoscutã ca fiindcatalizatorul care determinã creºte-rea vitezei unei reacþii, prin redu-cerea energiei de activare.

Fotocataliza este o reacþie carefoloseºte lumina pentru a activa osubstanþã ce modificã viteza uneireacþii chimice farã ca ea sã fieimplicatã.

Fotocatalizatorul este substanþa

care poate modifica viteza reacþiei

chimice, folosindu-se de iradierea

luminoasã. Produsele peliculogene

cu proprietãþi de autocurãþare au în

componenþã un fotocatalizator nano

special, dioxidul de titan.

În figura 2 este prezentat meca-

nismul fotocatalizei, astfel: când

nano-fotocatalizatorul absoarbe radi-

aþiile ultraviolete (UV) de la lumina

soarelui sau de la surse de iluminat,

va produce perechi de electroni exci-

taþi ºi spaþii. Excesul de energie al

acestui electron îl conduce spre

banda de conducþie, creând astfel

perechea: electron negativ (e-) ºi

spatiu pozitiv (h+).

Acest stadiu se numeºte starea

„foto-excitatã“ a semiconductorilor.

Diferenþa de energie dintre banda

de valenþã ºi banda de conducþie

este numitã „bandã-liberã“.

Spaþiul pozitiv al dioxidului de

titan desparte moleculele de apã

pentru a forma hidrogen ºi radicalul

hidroxil. Electronul negativ reacþio-

neazã cu moleculele de oxigen

pentru a forma super oxidul anion.

Ciclul continuã cât timp lumina

este valabilã.

Când suprafaþa peliculei cu foto-

catalizator nano este expusã la

luminã, unghiul de contact al

suprafeþei fotocatalizatoare cu apa

este gradual redus. Dupã o expu-

nere suficientã la luminã, suprafaþa

devine supra-hidrofilicã. Cu alte

cuvinte, ea nu poate exista în formã

de picãturã ci se va întinde de-a lun-

gul substratului. Natura hidrofilicã a

dioxidului de titan, cuplatã cu gravi-

tatea, permite particulelor de praf sã

fie îndepãrtate prin stropirea cu apã

(ploaie), fãcând astfel ca ºi caracte-

ristica principalã de auto-curãþare sã

fie simplã ºi uºoarã. �Fig. 2


Reclamele stradale… pericol public?lector univ. dr. Mircea ALEXE - Universitatea Spiru Haret, Bucureºti

Printre cele mai întâlnite materi-alizãri ale publicitãþii la nivel stradal,se pot enumera:

� LED-Display – ecrane de diversedimensiuni, realizate din leduri detrei culori, amplasate, de obicei, pefaþadele blocurilor din intersecþii;

� Rooftop – panouri de reclamepoziþionate pe blocuri;

� Trivision – panouri publicitareale cãror suprafeþe de expunere suntrealizate dintr-un mare numãr deprisme triunghiulare. Prin rotireaperiodicã, automatã, a prismelor, secreeazã trei imagini diferite;

� BKL – panou publicitar cu dublãfaþã a cãrei suprafaþã de expunereeste realizatã din poliplan printat ºiînfãºurat pe douã role. Imagineaprezentatã poate fi schimbatã prinrotirea periodicã a rolelor (similarproiectãrii filmelor la vechile cine-matografe);

� Easy change – panouri publici-tare amplasate rigid pe calcaneleclãdirilor sau pe faþade fãrã ferestre;

� Unipoluri – panouri publicitareamplasate la marginile ºoselelor, peun stâlp;

� Mesh – plasã de fibrã de sticlã,printatã ºi amplasatã pe faþadeleclãdirilor;

� Banner – suprafaþã de poliplan,printatã ºi atârnatã între doi stâlpi(de multe ori peste cãile rutiere).

Aºa cum vom arãta în cele ceurmeazã, toate aceste reclame sepot constitui în adevãrate pericolepentru clãdiri ºi, mai ales, pentrumaºini ºi pietoni.

CAUZELE APARIÞIEI ACCIDENTELORDATORATE RECLAMELOR STRADALE

Accidentele datorate publicitãþiistradale pot avea o multitudine decauze, care pot apãrea din faza deproiectare a reclamei pânã la deza-fectarea acesteia.

Cauzele apariþiei accidentelordatorate proiectãrii

În faza de proiect, principalelecauze susceptibile de a genera acci-dente sunt:

a) Interpretarea greºitã a norma-tivelor (Cod de proiectare. Bazeleproiectãrii ºi acþiuni asupra con-strucþiilor. Acþiunea vântului – indi-cativ NP 082-2004). Structurile derezistenþã ale panourilor publicitaresunt, în marea lor majoritate, con-strucþii metalice zvelte, sensibile laacþiunea vântului;

b) Prezenþa unor concentratori devânt în zonã, bulevarde largi ºi lungi etc.;

c) Necunoaºterea suportului pecare se amplaseazã reclama;

d) Sub-dimensionarea elementelorstructurale din considerente eco-nomice;

e) Lipsa unei strategii privindperioada de exploatare, programulde urmãrire ºi întreþinere, modul dedemolare ºi refacere a stãrii iniþiale aamplasamentului.

Cauzele apariþiei accidentelordatorate execuþiei

Printre cele mai importante cauzesusceptibile de a genera accidenteîn faza de execuþie sunt:

a) ancorarea incorectã a structurii;b) ancorare incorectã a suprafe-

þei de expunere pe structurã; c) defecte de sudurã datorate

poziþiei de sudare, condiþiilor atmo-sferice, l ipsei de experienþã asudorului;

d) periclitarea siguranþei struc-turale pentru clãdirile pe care semonteazã.

Cauzele apariþiei accidentelorîn exploatare

Principale cauze susceptibile dea genera accidente în exploataresunt:

a) furtul ºi vandalismul;b) lipsa programului de urmãrire,

în timp, a comportãrii reclamei saunerespectarea acestuia;

c) intervenþii asupra structuriireclamei;

d) obstrucþionarea cãilor de acces;e) obturarea vizibilitãþii asupra

semnelor de circulaþie;f) distragerea atenþiei participan-

þilor la trafic;g) improvizaþii la reþelele electrice;h) desprinderi ºi prãbuºiri ale ele-

mentelor componente sau ale întregiireclame.

Cauzele apariþiei accidentelorîn urma dezafectãrii

panourilor publicitareÎn urma dezafectãrii panourilor

publicitare, cauzele susceptibile de agenera accidente în exploatare sunt:

a) demontarea incompletã a struc-turii, lestului sau a elementelor deancoraj;

b) abandonarea structurii de rezis-tenþã, la poziþie sau în vecinãtateaacesteia.

TIPURI DE ACCIDENTE PROBABILE,DATORATE RECLAMELOR STRADALE

Pe toatã durata de existenþã areclamelor stradale ºi chiar dupãdezafectarea acestora, pot apãreaaccidente, din multitudinea de cauzeprezentate anterior. În urma aces-tora pot rezulta importante pagubemateriale ale clãdirilor ºi autove-hiculelor aflate în zonã, cât ºi rãnireasau uciderea participanþilor la trafic.

Printre cele mai întâlnite sauprobabile accidente enumerãm:

� Cel mai important accident, încare sunt implicate reclamele stra-dale, este prãbuºirea, totalã sauparþialã, a reclamei.

Lucrarea pune in evidenþã pericolul prezentat de dezvoltarea haoticã a publicitãþii stradale în oraºe ºide-a lungul cãilor de comunicaþii.

În þara noastrã, în perioada post-decembristã, publicitatea este unul din sectoarele de activitate cu ceamai mare dezvoltare. Dintre formele de publicitate, cea stradalã are un mare impact asupra consumato-rilor. Fãrã a fi împotriva publicitãþii stradale, prezentul articol se doreºte un semnal de alarmã pentrucrearea unui cadru legislativ corect ºi aplicarea strictã a acestuia, în vederea reducerii riscului pe care îlimplicã prezenþa reclamelor în zone intens circulate.


Acest tip de accident este cel maides întâlnit ºi poate cauza efectegrave. Existã numeroase astfel deincidente în România care, din feri-cire, pânã acum, nu s-au soldat cupierderi de vieþi omeneºti.Prãbuºirea parþialã sau totalã a uneiclãdiri, din cauza amplasãrii peaceasta a unei reclame, nu s-a pro-dus încã în România. Având învedere mãrimea suprafeþei expusela vânt ºi greutatea apreciabilã (maiales la cele lestate), coroborate custarea ºi vârsta clãdirilor, putemspune cã acest pericol existã, celpuþin teoretic.

� Distrugerea faþadelor clãdirilor(de multe ori faþade monumentale)cauzatã de elementele de ancorare.Diblurile, conexpand-urile, ancorelechimice ºi jugurile folosite la fixareareclamelor pe faþade sunt piese cerãmân la poziþie ºi dupã dezafectare.Toate se constituie în acceleratori aidegradãrii faþadelor ºi produc prãbu-ºirea placãrilor sau a tencuielilor,creând un aspect neplãcut. Aseme-nea situaþii se pot observa, foarteuºor, pe bulevardele centrale.

� Distrugerea hidroizolaþiilor, ter-moizolaþiilor teraselor ºi a învelito-rilor acoperiºurilor sunt cauzate totde elementele de fixare (diblurile,conexpand-urile, ancorele chimice,jugurile ºi lesturile). Remedierea loreste costisitoare ºi de lungã duratã,presupunând disconfort pentru loca-tari ºi, nu de puþine ori, sunt însoþitede procese judiciare interminabile.

� Incendii provocate de sudareala poziþie ºi de instalaþiile electrice alereclamelor luminoase sau de lipsaîmpãmântãrii. Existã exemple deaccidente de acest tip care s-au sol-dat cu pierderi materiale importante.

� Electrocutãri datorate lipseiîmpãmântãrii, distrugerii izolaþiilorelectrice sau ruperii conductorilor dealimentare.

� Accidentãri ale pietonilor cauzatede prezenþa pe trotuare a blocurilorde beton (pãrþi din cuzineþii funda-þiilor), a gropilor, buloanelor ºi conex-pand-urilor rãmase în urma dezafectãriiunor reclame stradale.

� Tamponãri auto datorate obturãriivizibilitãþii asupra semnelor de circu-laþie, a distragerii atenþiei ºoferilor decãtre afiºajul reclamei sau de aprin-derea ºi stingerea bruscã, pe timp denoapte, a reclamelor luminoase.

MÃSURI DE PREVENIREA APARIÞIEI ACCIDENTELOR

DATORATE RECLAMELOR STRADALEÎn prezent, în România existã legi

care reglementeazã activitatea depublicitate stradalã; pe lângã aces-tea existã ºi reglementãri ale consili-ilor locale. Respectarea lor esteurmãritã de cãtre serviciile de publi-citate de pe lângã primãrii ºi deinspecþiile de stat în construcþii.

Legislaþia referitoare la aceastãactivitate, relativ nouã în þara noas-trã, este în continuã transformare,interpretabilã ºi greu de urmãrit(parte din ea este prezentatã în bibli-ografie). Urmãrirea aplicãrii legii înlucrãrile de realizare a reclamelorstradale se efectueazã mai mult dinpunct de vedere scriptic ºi mai puþinîn teren.

Operatorii economici din dome-niul publicitãþii eludeazã legea, dinnecunoaºtere sau din rea voinþã.Inspectoratul de Stat în Construcþii averificat condiþiile de autorizare,amplasare, execuþie ºi exploatare acorpurilor ºi panourilor de afiºaj, pre-cum ºi a reclamelor amplasate înspaþiul public. Scopul acþiunii a fostverificarea modului în care autori-tãþile publice locale respectã legis-laþia ºi impun cerinþele necesarepentru limitarea cazurilor de ampla-sare care contravin normelor de uti-lizare a spaþiului public, constituiefactori de risc ºi afecteazã siguranþacirculaþiei, siguranþa în exploatare aclãdirilor, zonele naturale, istorice siarhitecturale aflate sub protecþie.

Au fost verificate 16.761 depanouri realizate în perioada 2007-2010, dintre care 6.454 (33%) aufost amplasate fãrã autorizaþie deconstruire. Astfel, autoritãþile au dis-pus desfiinþarea a 1.756 de panouri.Acest raport pus la dispoziþia preseide Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului ne oferã o imagine deansamblu asupra gravitãþii fenome-nului ºi asupra necesitãþii elaborãriiunei legi unitare în domeniul publi-citãþii stradale.

Creºterea siguranþei în preajmareclamelor stradale se poate realizaprin aplicarea strictã a unei legislaþiicoerente ºi unitare. Cea mai impor-tantã prevedere legislativã, apãrutãrelativ recent, este impunerea exper-tizei tehnice a faþadelor clãdirilor pecare urmeazã sã fie amplasatereclame. Îmbunãtãþirea legislaþiei artrebui sã cuprindã impunerea unuiprogram de urmãrire a calitãþii în tim-pul execuþiei, a unui program de

urmãrire a comportãrii în timp areclamelor, menþionarea strictã aperioadei de exploatare ºi normestricte de dezafectare ºi refacere astãrii iniþiale a amplasamentului.Aceste mãsuri ar reduce semnifica-tiv riscul de accidente ºi ar asiguraconfortul vizual în oraºe ºi pe cãilede comunicaþii.

BIBLIOGRAFIE1. Legea nr. 50/1991 privind

autorizarea executãrii lucrãrilor deconstrucþii, republicatã cu modificã-rile ºi completãrile ulterioare;

2. Cod de proiectare. Bazeleproiectãrii ºi acþiuni asupra con-strucþiilor. Acþiunea vântului – indicativNP 082-2004 – vânt;

3. Legea nr. 10 din 18 ianuarie1995 privind calitatea în construcþii;

4. Legea nr. 148/2000 privindpublicitatea, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare;

5. Legea nr. 422/2001 privindprotejarea monumentelor istorice,republicatã;

6. Ordinul Ministrului Transpor-turilor nr. 571/1997 pentru aprobareaNormelor tehnice privind proiectareaºi amplasarea construcþiilor, insta-laþiilor ºi panourilor publicitare înzona drumurilor;

7. Ordonanþa Guvernului nr.21/1992 privind protecþia consuma-torilor, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

8. Legea nr. 457/2004 privindpublicitatea ºi sponsorizarea pentruprodusele din tutun, cu modificãrileºi completãrile ulterioare;

9. Legea nr. 196/2003 privindprevenirea ºi combaterea porno-grafiei, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare;

10. Ordinul nr. 268/2003 pentruaprobarea Normelor privind definirea,descrierea ºi prezentarea bãuturilorspirtoase;

11. Legea nr. 78/2002 privindaprobarea Ordonanþei de Urgenþã aGuvernului - nr. 70/2001 pentrumodificarea ºi completarea Legiicadastrului ºi a publicitãþii imobiliarenr. 7/1996;

12. Legea nr. 7/1996 - Legeacadastrului ºi a publicitãþii imobiliare;

13. http://www.mdrt.ro/ (site-ulMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului);

14. Proiecte ale structurilor derezistenþã ale reclamelor, realizatede autor. �

d i n s u m a rEditorial 3

Constructori performanþi C2, C4

Amenajãri hidroenergetice 4, 5

Constructori de infrastructuri rutiere 6, 7

Temple ale culturii: Ateneul Român (II) 8 - 10

Ascensoare de ultimã generaþie 11

Viitorul aparþine celor ce-l prevãd! 12, 13

Furnizori de produse pentru uºi de garaje

ºi alte profile din aluminiu 14, 15

Soluþii pentru fereastra dumneavoastrã 16, 17

Deprecierea construcþiilor 18, 20

Pardoseli plane ºi durabile 19

Pentru profesioniºti de la profesioniºti 21

Sisteme complete de refacere ºi consolidare

a structurilor din beton 23

Arhitecturã, inginerie

ºi servicii de consultanþã tehnicã 24, 25

Salvarea clãdirilor

cu valoare istoricã ºi arhitecturalã 26, 28, 29

Sisteme centrale de aer condiþionat ºi încãlzire 29

Laboratoare ºi studii geotehnice 29

Ce poþi face dacã banca vinde creanþa

unei societãþi de recuperãri creanþe 30

Accesorii pentru scule electrice 31

Pasaj hobanat Otopeni peste calea feratã (II) 32, 33

Reþele edilitare subterane 33

Hidroizolaþii cu membranã bentoniticã 34, 35

Terminal de pasageri în portul Orºova 36

Arta finisajelor deosebite 37

Trofeul Araco 2010 22, 38

Organisme de certificare

sisteme de management 39

Degradãri induse de executarea defectuoasã

a unor lucrãri de canalizare 40 - 43

Constructori de excepþie:

Virgil Corneliu STÃNÃªILÃ 44, 45

Protecþia suprafeþelor din beton 46, 47

Reclamele stradale… pericol public? 48, 49

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 6.000 de exemplare

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RReevviissttaaConstrucþiilor

citeste articolul integral in revista constructiilor nr. 68 – martie 2011

Documents